Sunteți pe pagina 1din 284

traduceri

8
SFANTUL GRIGORIE
CEL MARE

OMILII.
LA PROFETUL !EZECHIEL .
CUPRINS

Studiu introductiv
(Ileana Ingrid Bauer) ............................................................... 7

OMILII LA PROFETUL !EZECHIEL


CARTEAI

Prefata ..................................................................................... 41

Omilia I ................................................................................... 43

Omilia II ·······'·········································································· 59

Omilia III ........................................................... ..................... 79

Om ilia IV ................................................................................ 95

Om ilia V ...................................................... , ......................... 107

01nilia VI .............................................................................. 121

Om ilia VII . .. . .. .. .. . .. . .. .. . .. .. . .. .. .. .. . .. .. .. ... .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. . .. . 143

01nilia VIII ......................... ;................................................ ;. 167

Omilia IX .. .. .. .. . .. .. .. .. .. ... .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. ... .. .. .. .. .... . .. . 197

Omilia X ................................................................................ 227

01nilia XI ............................................................................... 263

Omilia XII ............................................................................. 287


OMILII LA PROPBTUL IEZECHIEL
CARTE'AAII-A

Prefata ............ ,.. 315


j •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Studiu introductiv
Omilia I ...............................................................,.... ~ ............. 317
1i. ' ~ ' '

Omilia II' ................................................. :.............................. 341 1. Omiliile la Profetul Iezechiel reprezinta prima scriere
', ' , : \ ,, ;'\ r'· \. " ''.'
exegetica a Sfantului Grigorie eel Mare care se traduce in limba
On1ilia III ......................... ,............ ,.,,...................................... 359
"' " j ' '
romana §i una din cele mai frumoase capodopere exegetice
din literatura patristica.
Omilia IV .............................................................................. 385 Fiind ultimul dintre marii parinti latini dasici ai Anti-
; chitatii, Sfantul Grigorie se remarca printr-o impresionanta
111
Omilia V ................................................................................ 407 capacitate de sinteza §i printr-un talent extraordinar de a face
'I'
III invataturile teologice din scrierile Parintilor de dinainte d~
Om ilia VI .............................................................................. 431
Ii el cat mai pe intelesul credinciosului simplu1• Predicand in
J
!I Omilia VII ............................................................................. 455 imprejurari foarte dificile, cand Roma §i intreaga Italie erau
asediate de barbari, Sfantul Grigorie §tie sa ajunga la inima
Omilia VIII ............................................................................ 481 tuturor ceior care-I asculta, §tie sa selecteze cele mp.i impor-
tante invataturi ale Bisericii, sa le simplifice §i sa le darifice
Omilia IX ............................................................................... 505 atat de bine !neat in Apus a devenit eel mai influent Sfant
Parinte dupa Fericitul Augustin. Aspectele doctrinare pe care
Omilia X ................................................................................ 533 el a pus accent §i le-a dezvoltat au ramas pana in prezent teme
de prim interes pentru intreaga Biserica2•
2. Sfantul Grigorie s-a nascut in jurul anului 540 d.Hr.
Bibliografie ............................................................................ 559 la Roma 3, intr-una din cele mai vechi §i mai instarite familii

Indice de referinte scripturistice .............................................. 565 1 Henry de Lubac, Exegese medievale. Les quatre sens de l'Ecriture,
'': 1
v-01. 1, Paris,1959-1964, pp. 187-193.
2 Ibidem, vol. 2, pp. 537-548; vol. 3, pp. 335-336.

3 Referitor la biografia sa, a se vedea ~i: Walter Stuhlfaith; Gregor[; Der

Grofie. Sein Leben bis zu seiner Wahl zum Papste nebst einer Untersuchung der
iiltesten Viten, Winter Verlag, Heidelberg, 1913; John Moorhead, Gregory
the (Jreat, Routledge, Londra, 2005; Fredrick Homes Dudden, Gregory the
Great: His Place in History arid Thought, v,ol. I, Longman, Londra, 1905;
Bertram Colgrave, The Earliest Life of Gregory the Great by an Anonymous
8 Omilii la Profetul Iezechiel I Studiu introductiv 9

senatoriale cre§tine. Strabunicul sau, Felix al III-lea (483-492), ,,Sfantul Andrei" unde a devenit staret. In anul 590 Italia 9i
1

a fost papa, ca de altfel §i o alta ruda din partea tatalui sau, mai ales Roma a fost lovita de inundatii foarte mari urmate de
Anicetus I (535-536). Mama sa, Silvia, §i doua din cele trei su- o epidemie de ciuma care a rapus o mare parte din locuitori,
rori ale t.atalui sau, Tarsilla §i Aemiliana, sunt §i ele canoni- inclusiv pe Papa Pelagius. in acela9i an, pe 3 septembrie 590,
zate de Biserica. Sfantul Grigorie a fost investit Papa in ciuda impotrivirii lui,
A avut parte de cea mai inalta pregatire intelectuala po- fiind primul papa ales direct din mediul monahal. Astfel,
sibila la acea vreme, lucru care i-a facilitat o ascensiune rapida de9i prefera viata retrasa 9i contemplatia, Sfantul Grigorie
in administratia romana. In 573, Sfantul Grigorie detinea a fost silit din nou sa se implice in viata cetatii §i sa faca fata
functia de prefect al cetatii §i pre§edinte al senatului, cea mai multiplelor probleme pe care aceasta functie le presupunea,
inalta demnitate civila ?in Roma. Dupa moartea tatalui sau, mai ales in perioada aceea extrem de grea prin care trecea
Sfantul Grigorie a renuntat la functia politica, a donat cea mai Imperiul. Iubind saracia 9i simplitatea, a indepartat de la re-
mare parte din averea sa saracilor, iar casa parinteasca de pe ;;edinta papala toti functionarii laid §i i-a inlocuit cu calugari.
dealul Caelian din Roma ;;i proprietatile din Sicilia le-a trans- Inca din 590, cand a fost ales papa, Valea Padului se afla
format ill §apte manastiri. Incepand din 575, a ales sa vietuiasca deja sub stapanirea longobarzilor, iar dezastrul la.sat de ciuma
in Manastirea "Sfantul Andrei" 1 fosta sa casa parinteasca, 9i de foamete paralizase orice interventie a autoritatilor civile.
nu in calitate de staret, ci de simplu monah, §i s-a dedicat ru- A cazut ill sarcina lui sa protejeze poporul din Roma impotriva
gaciunii, contemplatiei §i citirii Sfintelor Scripturi §i a Sfintilor navalirilor barbarilor 9i sa organizeze trimiterea de ajutoare.
Parinti. Perioada de tihna §i de retragere in singuratate dupa In 593, longobarzii au asediat Roma, iar Sfantul Grigorie a
care a tanjit atat de mult a fost de scurta durata. In 579, Papa incheiat pace cu ei. in ultima decada de viata, Sfantul Grigorie
Pelagius al II-lea 1-a luat din manastire impotriva vointei lui a trebuit sa se ocupe aproape singur atat de problemele Bi-
§i 1-a facut unul dintre cei §apte diaconi ai sai, cu responsa- sericii, cat 9i de cele ale societatii civile. A numit guvernatori
bilitati practice pentru bunastarea comunitatii cre§tine din pentru cetatile Italiei, a organizat finantarea armatei 9i stran-
Roma. Era o perioada de criza, longobarzii asediasera nordul gerea proviziilor de hrana pentru tot poporul, a purtat de grija
Italiei :;;i se apropiau de Roma. De,aceea, Papa Pelagius al II-lea de proprietatile Scaunului Papal, a condus activitatea diplo-
1-a trimis in primavara anului 579 ca apocrisiarh sau nuntiu matica cu conducatorii Europei, a pastrat ordinea in vreme ce
al sau la Curtea Bizantului in Constantinopol ca sa incerce autoritatile bizantine s-au dovedit slabe 9i nedemne de in-
sa-1 faca pe Imparatul Tiberiu sa in~eleaga in ce pericol se afla credere. Din punct de vedere spiritual, s-a implicat in mod
Italia ~i sa-1 convinga sa trimita. ajutoare. Interventia sa nu deosebit in evanghelizarea popoarelor necre9tine din Nordul
a avut succes pentru ca 9i Imperiul Bizantin se confrunta cu Europei, trimitand misionari. Un deosebit succes 1-a avut
per9ii la est 9i cu avarii 9i slavii la nord. In jurul anului 586, a misiunea trimisa in Anglia in anul 596, sub conducerea lui
revenit la Roma 9i s-a intors cu mare bucurie la Manastirea Augustin, staretul care i-a urmat Sfantului Grigorie in ma-
nastirea de metanie, eel care avea sa ajunga in anul 604 Epis-
Monk of Whitby, University of Kansas Press, Kansas, 1968, Gillian R.
copul Augustin de Cantebury. De aid au fost trimi9i dupa
Evans, The Thought of Gregory the Great, Cambridge University Press, moartea Sfantului Grigorie misionari in Olanda 9i Germania.
Cambridge, 1986, pp. 4-5. De asemenea, Sfantul Grigorie a revizut liturghia, alcatuind
10 Omilii la Profetul Iezechiel 11
Studiu introductiv

Liturghia Darurilor inaintesfintite care astazi se savar§e§te in Cea mai populara lucrare Dialogurile9 , o colectie de patru carti
1

Ortodoxie in Postul Mare, precum 11i 'intreg cultul, efortul sau ce relateaza semne minuni ;;i vindecari ale sfintilor de la
1

fiind decisiv in cristalizarea stilului muzical gregorian. Mare inceputul secolului al VI-lea a fost scrisa intre anii 593-594.
1

parte din aceasta ultima perioada a vietii1 Sfantul Grigorie In 601 a revizuit ;;i publicat Omiliile la Iezechiel. Pe toata pe-
1
a fost foarte bolnav. Cu toate acesh~a, a lucrat neobosit pana rioada in care a fost papa (590-604) a scris peste 850 de scri-
la trecerea la cele ve~nice, pe 12 martie 604.
soriJO, din care reiese foarte !impede ampla lucrare practica
3. In timp ce locuia ca monah la Manastirea Sfantul 11
;;i misionara pe care a intreprins-o.
Andrei", Sfantul Grigorie eel Mare a tinut predici exegetice 4. Prin urmare, Omiliile la Iezechiel au fost rostite in Bi-
la prima carte a RegiloJ, la Profeti, la Pilde ;;i la Cantarea serica papala ,,Sfantul loan din Lateran", in al treilea an de
Cantarilor. Aceste predici au fost notate de catre unii dintre pontificat, intr-un moment extrem de dramatic. Cu doi ani J:na-
calugari, insa numai Omiliile la prima carte a Regilor4 §i la inte, inundatiile §i epidemia de ciuma decimasera foarte mare
Cantarea Cantarilor 5 au supravietuit. parte din populatia Italiei, iar flagelul a incetat in popor nu-
La Constantinopol, Sfantul Grigorie a inceput sa scrie mai dupa ce Sfantul Grigorie a organizat ample procesiuni
Comentariul la cartea lui Iov 6, una dintre cele mai intinse lu- religioase insotite de rugaciuni pline de umilinta. Tot de la in-
crari patristice, pe care a terminat-o in jurul anului 591 1 du pa ceputul pontificatului sau, regii longobarzi stapaneau deja
ce s-a intors la Roma §i deja era Papa. In primii ani de epis- cea mai mare parte din Italia: Valea Padului in nord ;;i duca-
copat a scris Cartea regulei pastorale7 • In 591, fiind prea bolnav tele Spoleto §i Benevento in centru, fiind in plina expansiune.
sa rosteasca personal predici, a compus pentru Duminicile §i Catre sfar;;itul anului 593 a;;a cum Sfantul Grigorie insu;;i
1

sarbatorile de peste an patruzeci de Omilii la Evangheliz'8. In pe- precizeaza in prefata cartii a doua a Omiliilor la Profetul Ie-
rioada cand longobarzii au asediat Roma in jurul anului 593
1 1
zechiel 11, regele longobard Agilulfo a trecut fluviul Pad §i
Sfantul Grigorie a compus §i rostit in Biserica Omiliile la Iezechiel. s-a J:ndreptat spre Roma. Nimicirea ultimelor rama§ite din
ceea ce odinioara fusese capitala Imperiului era inevitabila.
Punandu-§i nadejdea numai in Dumnezeu1 Papa Grigorie
Gregoire le Grand, Commentaire sur le premier livre des rois, 6 vol.,
4

SC 351, 391, 432, 449, 469, 482, Les Editions du Cerf, Paris, 1989, 1993,
alege sa talcuiasca profetia lui Iezechiet pentru ca starea in
1998, 2000, 2003, 2004. care se afla poporul iudeu in Babilon in vremea acestui profet
Gregoire le Grand, Commentaire sur le cantique des cantiques, SC 314,
5 oglindea foarte bine starea tragica in care se afla poporul
Les Editions du Cerf, Paris, 1984. roman in timpul sau, cercetat de Dumnezeu cu boala. foamete, 1

b St. Gregory the Great, Morals on the Book of fob, 3 vol., John Henry

Parker, Oxford ~i J.G.F. and J. Rivington, Londra, 1844. 9 Gregoire le Grand, Dialogues, 3 vol., SC 251, 260, 265, Les Edi-
7 Sfantul Grigorie eel Mare (Dialogul), Cartea regulei pastorale, trad.
tions du Cerf, Paris, 1978-1980.
de Pr. Prof. Onor. Dr. Alexandru Moisiu, Editura Centrului mitro- rn The Letters of Gregory the Great, traducere, cu introducere §i note
politan, Sibiu, 1987 de John RC Martyn, 3 vol., Pontifical Institute of Mediaeval Studies,
8 Gregoire le Grand, Homdies sur l 'Evan':{ile, 2 vol., SC 485, 522,
Toronto, 2004.
Les Editions du Cerf, Paris, 2005, 2008. ' 11 Omilii la Iezechiel II, Prefata, p. 315.
0
13
12 Omilii la Profetul Iezechiel Studiu introductiv

sabie §i robie, lipsit de orice conducere laica §i incredintat fortificatiile au fost daramate, ogoarele s-au depopulat, pa-
numai purtarii de grija a pastorilor randuiti de El spre man- mantul a devenit o pustietate. Nici un om pe ogoare, aproape
gaiere: ,,Unde este senatul? ~i unde este acum poporul? Oa- nici un locuitor n-a ramas in ora§e; ba chiar, aceste mici ra-
sele s-au topit de tot, carnea s-a topit, toata randuiala dem- ma§ite ale neamului omenesc inca sunt lovite zi de zi, fara
nitatilor lume§ti a disparut. Tot ce o compunea s-a copt. Noi, incetare. Bicele dreptatii cere§ti nu au sfar§it, pentru ca nici in
destul de putini, care am mai ramas, zi de zi suntem amenin- mijlocul bicelor nu ne-am indreptat gre§elile lucrarii noastre.
tati de sabii, zi de zi suntem apasati de nenumarate suferinte. Vedem ca unii sunt du§i in robie, altii sunt mutilati, altii
Sa se spuna, a§adar: «Pune caldarea goala pe carbuni rncin;i» sunt omorati. Atunci ce mai este de placut in aceasta viata,
(Iez. 24, 11). De vreme ce senatul lipse§te, poporul a disparut fratii mei?" 15 •
§i chiar §i in putinii o~meni care mai sunt, durerile §i ge- Ca Papa al Romei in acele imprejurari cumplite, Sfantul
metele se inmultesc zi de zi, Roma, deja goala, arde! Dar de Grigorie este cople§it de tot felul de griji materiale §i spiri-
ce mai vorbim despre oameni, cand vedem ca, ruina dupa tuale: ,,Dar, dupa ce mi-am pus povara pastorala pe umarul
ruina, toate cladirile ei sunt distruse?" 12 • inimii, sufletul meu nu mai poate sa se adune fara incetare
Explicand cuvintele Profetului Iezechiel, Sfantul Grigorie in el insu§i, fiindca se imparte intre multe. Caci sunt constrans
cauta sa sensibilizeze pe toti cei rama§i in Roma sa-§i in- sa cercetez atat litigii ale Bisericii, cat §i ale manastirilor §i
drepte viata lor §i sa se intoarca din toata inima la 0 viata adesea sunt silit sa judec viata §i faptele fiecaruia. Trebuie
placuta lui Dumnezeu, ca sa se potoleasca mania Domnul~i sa ma ocup §i de anumite probleme de interes cetatenesc, §i
sa ma tanguiesc de navalirea sabiilor barbarilor, §i sa ma tern
abatuta asuprn lor cu atata violenta 13 : ,,«Daca, poate, macar
de lupii care pandesc turma care mi-a fost incredintata.
ei asculta». In mod limpede, acest lucru ni se spune noua, cei
Trebuie sa ma ocup §i de lucruri administrative, ca sa nu le
care, zdrobiti, urmariti, inchi§i, am pierdut toate bunurile
lipseasca mijloacele de trai celor care se supun disciplinei
pe care le-am avut In aceasta lume. Vedem ora§e ruinate,
regulamentului, §i sa suport cu rabdare anumiti jefuitori, §i
intarituri maturate, pamanturi devastate, biserici daramate
sa le zadarnicesc acelora planurile, pazind l:n toate acestea
§i totu§i urmam 1nca in nedreptati pe parintii no§tri de a
cu grija dragostea. Atata timp cat mintea mea, franta §i sfa-
caror martdrie, pe care am vazut-c>, nu s.untem diferiti. Ei pa-
§iata, se indreapta catre atatea §i atatea lucruri care trebuie
catuiat;i, de fapt, 1n mijlocul plikt:1dlor, noi '.lnsa pacatuim in
gandite, cand sa se mai intoarca in ea l:nsa§i ca sa se adune
mijlocul loviturilor, ceea ce este mai grav"~ 4 • Pretutindeni ve-
11
in intregime in propovaduire §i sa nu se desparta de slu-
dem durere, peste tot auzim gemete. Ora~ele au fast distruse,
jirea cuvantului care trebuie facut cunoscut?" 16 •
Omilii la Iezechiel II, 6, 22, p. 452.
12 Cu toate acestea, Sfantul Grigorie nu l:nceteaza cu ultimele
Jeffrey Richards descrie Omiliile la lezechiel ca ,,o tanguire ex-
13 puteri sa-§i faca datoria de strajer al poporului lui Dumnezeu17,
tinsa pentru nimicirea Romei §'i atitudinea care trebuie luata in
aceasta imprejurare". Jeffrey Richards, Consul of God: The Life and
Times of Gregory the Great, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1980,
15 Omilii la Iezechiel II, 6, 22, p. 451.
p. 54. 16 Omilii la Iezechiel I, 11, 6, p. 267.
14 Omilii la Iezechiel I, 9, 9, p. 204. 17 Iez. 3, 17.
~
14 1$
Omilii la Profetul Iezechiel Studiu introductiv

mustrandu-se pe sine cu asprime pentru ca nu reu§e§te sa se sti£letul meu este dezgustat de viata mea» 22 • Nimeni sa nu
ingrijeasca de lucrarea pastorala a§a cum ar trebui: ,,0, cat de mai caute la mine aprofundarea Sfintei Scripturi, «pentru ca
aspre sunt pentru mine acestea pe care le spun, pentru ca, harfa mea a ajuns instrument al tanguirii §i flautul meu glasul
vorbind a§a, ma lovesc pe mine insumi, eu care nici nu am bocitoarelor» 23 • Ochiul inimii nu mai vegheaza la cercetarea
limbaj adecvat ca sa tin o predica a§a cum trebuie, nici - in tainelor, pentru ca «istovitu-s-a sufletul meu de suparare» 24 •
masura in care a§ putea tine - nu reu§esc sa urmez 1nde- Lectura textului este deja mai putin placuta sufletului meu,
ajuns cele graite prin vietuire. Eu, care adesea ma las antrenat «ca am uitat sa-mi mananc painea mea de glasul suspinului
ill cuvinte nefolositoare §i, mole§it §i neglijent, aman sa indemn meu» 25 • Celui caruia nu-i place sa traiasca, cum sa-i mai placa
§i sa zidesc aproapele!" 18 •
sa vorbeasca despre intelesurile tainice ale Sfintei Scripturi?
::i
Predicand in fiecare 19, Sfantul Grigorie eel Mare a rostit [ar eu, care sunt silit zi de zi sa beau amaraciune, cand a§ putea
cele douazeci §i doua de omilii exegetice la Profetul Iezechiel sa beau un vin duke? Ce mai ramane In afara de a aduce
intr-im timp foarte scurt. In primele douasprezece omilii a multumiri cu lacrimi In mijlocul lncercarilor pe care le indu-
talcuit trei capitole §i trei versete de la inceputul profetiei 20, ram din cauza faradelegilor noastre? Caci Insu§i Cel care ne-a
iar apoi, constrans de pericolul iminent sa-§i scurteze cuvantul, creat S-a facut pentru noi Tata prin duhul lnfierii pe care ni
in ultimele zece omilii §i-a indreptat atentia, la indemnul 1-a dat. $i uneori Ii hrane§te pe fii cu paine, alteori ii in-
fratilor, catre viziunea Templului din capitolul al 40-lea21 , fara dreapta cu biciul incercarilor, pentru ca, prin dureri, raniri §i
s-o termine.
rasplati, El ii invata pentru a primi mo§tenirea Ve§nica" 26 •
Sfa§iat de durere pentru moartea tragica a multora dintre
cei pe care-i pastorea, el insu§i bolnav, Sfantul Grigorie a 5. De§i au fost rostite in graba, Omiliile la Iezechiel reflecta
intrerupt §irul omiliilor cu cuvintele Dreptului Iov, a carui maturitatea teologica a Sfantului Grigorie, reprezentand ul-
carte o cercetase la Constantinopol in cei §ase ani in care in- tima sa scriere exegetica §i totodata cea mai inalta din punct
cercase zadarnic sa dobandeasca ajutor impotriva navalirilor de vedere spiritual. Bogatia de invataturi dogmatice, morale
longobarzilor de la imparatii bizantini: Nimeni sa nu-mi re-
11 §i ascetice, dezvoltate pe temelia talcuirilor Parintilor de di-
pro§eze, daca lncetez sa mai vorbesc despre acestea, fiindca, nainte de el, atesta sarguinta CU care obi§nUia Sa citeasca per-
dupa cum toti va dati seama, suferintele noastre au crescut: manent Sfanta Scriptura §i mai ales scrierile Sfantului Ambrozie,
pretutindeni suntem inconjurati de sabii, pretutindeni ne ale Fericitului Ieronim §i ale Fericitului Augustin.
temem de pericolul mortii iminente. Unii se lntorc la noi cu Cartea Profetului Iezechiel este una dintre cele mai
mainile taiate, despre altii se aude ca au fast luati prizonieri, obscure, mai putin citate §i mai putin comentate carti din
iar despre altii, ca au fast Uci§i. Sunt silit sa tac, «pentru ca
22 Iov 10, 1.
18
Omilii la Iezechiel I, 11, 5, p 266 23 Iov 30, 31.
19
Omilii la lezechiel I, 10, 23, pp. 242-243. 24 Ps. 118, 28.
20 Iez. 1, 1-4. 25 Ps. 101, 5-6.
21 Iez. 40, 1-47. 26 Omilii la Iezechiel II, 10, 24, p. 557.
16
Omilii la Profetul Iezechiel Studiu introductiv 17

Vechiul Testament27. Fericitul Ieronim noteaza ca pana la im- semana cu cristalul, §i deasupra firmamentului un tron in
plinirea varstei de treizeci de ani, rabinii interziceau iudeilor care era agezat cineva ca un om35 . La loan, firmamentul este
chiar §i simpla lecturare a viziunii slavei Domnului din primul inlocuit de o mare de sticla asemeni cristalului, iar Cel de
capitol §i a viziunii noului Templu din ultimele noua capitole pe tron este Domnul insugi36 . in profetia lui Iezechiel, fiin-
tocmai din cauza dificultatii interpretarii lor28 • intre aghio- tele sunt comparate cu faclii aprinse37, iar la loan sunt
grafii Noului Testament, numai Sfantul loan Evanghelistul descrise §apte faclii de foe ce ardeau inaintea tronului lui
face aluzie la cele doua viziuni, oferind exegetilor cregtini in- Dumnezeu38 . Ambele viziuni infati§eaza tronul Domnului
dicii foarte valoroase cu privire la semnificatia lor. Descri-
inconjurat de curcubeu39 . in ambele viziuni, Dumnezeu are in
erea lui Hristos din Apocalipsa ca avand picioarele asemeni
mana Sa o carte ,,scrisa inauntru §i in afara" 40 pe care o da
,,aramei arse in cuptor// .§i glasul asemeni unui vuiet de ape
I!

aghiografilor sa 0 manance, iar in gura lor, aceasta se face


multe 1129 face aluzie la cele patru fiinte din cartea Iezechiel,
duke ca mierea41 . De asemenea, §i Templul ceresc din Apo-
ale caror picioare ,,scanteiau ca arama" 30 §i ale caror aripi pro-
calipsa42 amintegte de viziunea Templului din profetia lui
duceau acela§i tip de zgomot31. Mai mult, in viziunea Liturghiei
Iezechiel43 prin imaginea omului cu funia de masurat44, a mun-
ceregti din capitolul al 4-lea al Apocalipsei, imaginile con-
telui inalt pe care este agezat Ierusalimul45, a celor douaspre-
template de Evanghelist sunt intru totul similare celor pe care
Profetul Iezechiel le-a vazut pe malul raului Chebar. Astfel zece porti dupa numarul celor douasprezece semintii ale lui
Israel46, a raului care izvoragte din Templu47 etc.
amandoi aghiografii precizeaza ca au vazut cerurile deschise 32,
. De la Sfintii Parinti ni se pastreaza numai trei comentarii
ca au vazut patru fiinte ale caror fete erau asemenea leului,
la Profetul Iezechiel, inafara de Omiliile Sfantului Grigorie,
vitelului, omului §i vulturului33, pline de ochi de jur imprejur34 .
Iezechiel spune ca deasupra fiintelor era un firmament care dintre care doua sunt complete, scrise de Fericitul Ieronim43 §i

35 Iez. 1, 22, 26.


27
Wilhelm Neuss, Das Buch Ezechiel in Theologie und Kunst bis zum 36 Apoc. 4, 2; 5, 1, 13.
Ende des XII. fahrhunderts, Aschendorffische Verlagsbuchhandlung, 37 Iez. 1, 13.
Munster in Westfalia, 1912, pp. 23-106; Ernst Dassmann,,, Trinitarische 38 Apoc. 4, 5.
und christologische Auslegung der Thronvision Ezechiels in der pa- 39 Apoc. 4, 3; Iez. 1, 28.
tristischen Theologie", in Im Gespriich mit dem dreieinen Gott, Patmos 40 Iez. 2, 10; Apoc. 5, 1.
Verlag, Dtisseldorf, 1985, pp. 157-174.
41 Iez. 3, 2-3; Apoc. 10, 8-10.
28
Fericitul Ieronim, Comentariu la cartea Profetului Iezechiel, CCSL 42 Apoc. 21.
75, Brepols, Turnholt, 1964, pp. 3-4 sau PL 25, col. 17
43 Iez. 40-48.
29 Apoc. 1, 15.
44 Iez. 40, 3; 44, l; Apoc. 21, 15-17.
:io Iez. 1, 7.
45 Iez. 40, 2; Apoc. 21, 10.
31 Iez. 1, 24.
46 Iez. 48, 31; Apoc. 21, 12-13.
32
Iez. 1, l; A poc. 4, 1. 47 Iez. 47, 7, 12; Apoc. 22, 1-2.
33 Iez. 1, 5-10; Apoc. 4, 6-7. 48 S. Hieronymus Stridonensis, Commentaria in Ezechielem, PL 25, Migne,
34 Jez. 1, 18; Apoc. 4, 6.
Paris, 1845, col. 15-490.
18 Omilii la Profetul Iezechiel Studiu introductiv

de Fericitul Teodoret de Cir49, iar Omiliile lui Origen50 cu- sau filologice, ci socote§te de folos sa inceapa printr-un amplu
prind numai talcuirea primei viziuni. Datorita disputelor cu studiu introductiv asupra formelor §i timpurilor profetiei,
gnosticii, marcionipi, arienii §i eunomienii referitoare la impo'" subliniind faptul ca ceea ce cunosc oamenii inspirati de Dum-
sibilitatea fapturii de a cunoa§te pe Dumnezeu in fiinta Sa, nezeu, cunosc in parte, ca duhul profetic nu este intotdeauna
observatii foarte pertinente asupra viziunii slavei Domnului prezent in profeti54, ca adevaratii profeti, chiar daca se in-
din primul capitol al lui Iezechiel se mai gasesc la multi alti tampla sa spuna ceva dupa mintea lor, intotdeauna se corec-
Sfinti Pa-rinti precum: Sfantul Irineu de Lyon, Eusebiu de teaza potrivit descoperirii Duhului Sfant55 §i ca ceea ce se
Cezareea, Sfantul Ambrozie al Milanului, Sfantul Chiril al descopera in profetie se poate referi atat la un timp apropiat,
Ierusalimului, Sfantul Vasile eel Mare, Sfantul Grigorie de cat §i la un timp indepartat, atat la trecut, cat §i la prezent
Nazianz §i Sfantul loan Gura de Aur. sau la viitor56 •
Certitudinea sa ca absolut fiecare cuvant din Scriptura este
6. Omiliile la Iezechiel ale Sfantului Grigorie eel Mare
inspirat de Duhul Sfant57 §i poarta o semnificatie duhovni-
constituie, alaturi de comentariul la Cartea lui Iov, un veri-
tabil manual de ermineutica biblica ortodoxa. Scrise pe un ton ceasca58, ca nimeni nu poate talcui scrierile dumnezeie§ti
foarte simplu §i familiar 51 , ele urmaresc in detaliu cuvintele
Scripturii §i, pomind de la acestea, desprind invataturile 54 Omilii la Iezechiel I, 1, 15, pp. 53-54.
55 Omilii la Iezechiel I, 1, 16, p. 55.
cele mai utile pentru ascultatori §i le clarifica prin exemple
56 Prin aceasta omilie introductiva, Sfantul Grigorie eel Mare aduce
concrete din intreaga Scriptura.
un raspuns ortodox chiar impotriva principiului care sta la temelia
Deplin convins ca Autorul tuturor carplor sfinte este Dum- metodei istorico-critice protestante de datare a textelor sfinte. Ai;;a cum
nezeu52 §i ca scopul ambelor Testamente este mantuirea oame- sesiza exegetul catolic E. Pusey, adeptii acestei metode ,,transforma
nilor53, Sfantul Grigorie nu insista pe date istorice, biografice orice profetie intr-o simpla «anticipatie» a ceea ce ar putea sau nu
ar putea sa se intample, tagaduind profetilor orice cunoai;;tere sigura
49 S. ~heodoretus, Cyrensis Episcopi, lnterpretatio in Ezechielem,
a vreunui vii tor". Imposibilitatea de a ajunge la vreun consens cu
privire la datare ,,nu se datoreaza deficientei unei perspicacitati slab
PG 81, M1gne, Paris, 1864, col. 808-1256.
50 Origenes, Homiliae in Ezechielem, W.A. Baehrens, Origenes Werke,
exersate a criticilor; insui;;i principiul lor ca nimic la profeti nu se poate
referi la vreun viitor indepartat, chiar daca acel viitor implinei;;te
vol. 8, Die griechischen christlichen Schriftsteller, nr. 33, Teubner, Leipzig,
exact cuvintele, este principala sursa a confuziilor lor. De vreme ce
1925; Origene, Homelies sur Ezechiel,, text latin, introducere, traducere ~i
cuvintele profetului se refera cu adevarat §i l:§i gasesc implinirea in
note de Marcel Barret, SC 352, Les Editions du Cerf, Paris, 1989.
51 Referitor la stilul omiliilor, a se vedea: Vincenzo Recchia Le
evenimente foarte indepartate i;;i teoria criticilor cere ca acestea sa
se refere la evenimente imediate, fie din prezent, fie dintr-un viitor
Omelie di Gregorio Magno zu Ezechiele (I-V), Adriatica Ed., Bari, 1974.
52 ,,A~adar, pentru ca Atotputernicul Dumnezeu, pentru mantuirea
apropiat, ei trebuie sa rupa aceste cuvinte de evenimentele la care
se refera i;;i astfel cele mai firei;;ti interpretari sunt cele care sunt ulti-
n?astra, a creat E.l 1nsui;;i cele spuse in sfintele Testamente i;;i tot El insui;;i
mele admise". E.B. Pusey, The Minor Prophets with a Commentary, J.H.
m le-a descoperit, duh de viata era in roti" (Omilii la Iezechiel I 7 17
P• 157), I I I
& Parker, Oxford; Deighton, Bell & Co., Cambridge, Rivington, Lon-
,,Sfanta Scriptura are doua Testamente: ~i unul ~i celalalt a vrut
53 dra, 1860, pp. 507-508.
57 II Tim. 3, 16.
Duhul lui Dumnezeu sa fie scrise pentru ca sa ne elibereze de moartea
58 Omilii la Iezechiel I, 12, 1, p. 287; I, 2, 8, pp. 64-65.
sufletului" (Omilii la Iezechiel I, 7, 16, p. 156).
20 Omilii la Profetul Iezechiel Studiu introductiv 21

daca nu-i descopera Insu;;i Dumnezeu semnificatia lor59 ;;i ne pregatim simturile interioare pentru intelegerea cuvan-
modul in care tainele Luise pot face pe inteles iubitorilor de tului sfant. Astfel, la glasul Domnului, profetul ;;i-a deschis
adevar60 nu inseamna ca Sfantul Grigorie credea ca aghiografii gura pentru ca, la suflul invataturii Domnului, dorintele inimii
sau exegetii ar fi ,,cu totul pasivi in actul inspiratiei" 61 • Dim- noastre se deschid larg ca sa apuce ceva din hrana vietii" 64 •
potriva, el vorbe;;te de o conlucrare permanenta intre oamenii 11Gura noastra mananca atunci cand noi citim cuvantul lui
sfinti ;;i Dumnezeu. Astfel, pentru a intelege cele care i se Dumnezeu, iar cele dinlauntru se umplu atunci cand inte-
vesteau, profetul este indemnat chiar de Domnul sa me- legem ;;i ne pazim in cele in care ne-am ostenit citindu-le" 65 •
diteze indelung la cuvintele profeplor dinainte de el: ,,De vreme ,,Seamana mult in inima sa, dar culege putin, cine cunoa;;te
ce Profetul Iezechiel urma sa asculte multe cuvinte obscure multe despre poruncile cere;;ti, fie citindu-le, fie auzindu-le,
;;i incalcite, nu i se spune, referitor la sulul sfant, «bea», ci dar lucrand neglijent, le fructifica putin. Mananca ;;i nu se sa-
«mananca». Cu alte cuvinte, ca ;;i cum ar fi spus: «cerce- tura cine, ascultand cuvintele lui Dumnezeu, dore;;te bogatie
teaza ;;i intelege», ca aceasta este «mai intai mesteca ;;i apoi sau marire in aceasta lume. Cu indreptatire se spune ca nu se
inghite»" 62 • De asemenea ;;i osteneala exegetului de a cerceta satura, pentru ca mananca ceva, dar pofte;;te sa manance alt-
cu deosebita atentie ;;i rabdare cuvintele Sfintei Scripturi ceva. Bea ;;i nu se imbata cine apleaca urechea la glasul pro-
este voita chiar de Dumnezeu: ,,De buna seama, insa;;i necla- povaduirii, dar nu-;;i schimba mintea. De obicei, sentimentele
ritatea vorbirii lui Dumnezeu este de mare folos, caci ea an- celor care beau se schimba la betie. Deci, cine s-a dedicat cu-
treneaza simtirea pentru ca prin truda sa se largeasca ;;i prin noa;;terii cuvantului lui Dumnezeu, dar dore;;te sa doban-
exercitiu sa poata apuca ceea ce n-ar fi putut in trandavie. deasca bunurile acestei lumi, bea ;;i nu se imbata. Daca s-ar fi
Ea are inca un avantaj ;;i mai mare: intelegerea Sfintei Scripturi, imbatat, cu siguranta ;;i-ar fi schimbat mintea incat sa nu mai
daca ar fi fost accesibila peste tot, ar fi ajuns dispretuita, dar caute bunurile pamante;;ti ;;i sa nu mai iubeasca lucrurile za-
a;;a, prin anumite pasaje mai obscure, raspande;;te o dulceata darnice ;;i trecatoare pe care le iubise" 66 • Jnnoirea atunci se
cu atat mai mare cu cat ea obosise sufletul printr-o mai mare savar;;e;;te in inimile noastre, cand patimile omului vechi
truda a cautarii" 63 . se departeaza de la noi, iar patimile atunci se indeparteaza,
Mai mult, oricine nu-;;i deschide gura inimii ;;i nu se cand pantecele se hrane;;te cu '.i:ntelesul cuvantului sfant ;;i
schimba potrivit invataturii pe care o cite;;te sau o asculta, maruntaiele se umplu in profunzime" 67 • ,,Se intampla adesea
degeaba cite;;te sau asculta: ,,A;;adar, deschidem gura cand ca astfel de oameni, prin darul harului ceresc, sa intuiasca ;;i
cuvantul care limpeze;;te invatatura ;;i sa hraneasca in mod
5"Omilii la Jezechiel I, 10, 5, p. 229. placut aproapele din alimentul adevarului, pe care ei in;;i;;i
Omilii la lezechiel I, 1, 19, p. 57.
611 11 rumega, cu dulceata, inlauntrul lor. Propovaduirea venita
61
A SE:'Vedeo aceasta acuzatie la Fredrick Homes Dudden, Gregory
the Great: His Place in History and Thought, vol. 2, Longman, Londra, 64 Omilii la lezechiel I, 10, 5, p. 229.
1905, p. 305. 65 Omilii la Iezechiel I, 10, 6, p. 229.
62 Omilii la lezechiel I, 10, 3, p. 228.
66 Omilii la Iezechiel I, 10, 7, p. 231.
63 Omilii la lezechiel I, 6, 1, p. 121.
67 Omilii la Iezechiel I, 10, 11, p. 233.
22 Omilii la Profetul Iezechiel Studiu introductiv 23

din gura acestora este cu atat mai duke pentru cei care asculta, Este hranit chiar §i acela care nu poate sa manance singur~
cu cat lucrarea lor nu este opusa inviltaturilor propovaduite, Si pentru ca datorita slabiciunii noastre nu suntem capabili
pentru ca ei iau din propria viata ceea ce dau prin cuvant de a pricepe cuvintele cere§ti, El Insu§i ne hrane§te, Cel care
aproape1m·116s. D e aceea este necesar ca omut care spune
/1 potrive§te pentru noi, la vreme, masura graului. 0 data ce din
cuvantul lui Dumnezeu, sa cerceteze mai lntai cu grija cum cuvantul sfant, astazi lntelegem ceea ce ieri nu §tiam, §i maine
trebuie sa traiasca, pentru ca apoi sa adune din viata sa cele vom mtelege ceea ce astazi nu §tim, suntem hraniti prin harul
pe care sale spuna §i cum sale spuna. La propovaduire, iconomiei dumnezeie§ti cu alimentul de zi cu zi. Dumnezeul
con§tiinta plina de iubire sfanta zide§te mai mult decat ma- Atotputernic lntinde mana In acest mod de atatea ori catre
iestria vorbirii, pentru ca propovaduitorut iubind cele cere§ti, gura inimii noastre, de cate ori deschide lntelegerea noastra
cite§te In el lnSU§i Ince mod sa convinga pe ceilalti sa dis- §i pune hrana textului sfant 1n simturile noastre. Ne hrane§te,
pretuiasca cele pamante§ti. Cine este atent la viata sa inte- a§adar, §i pe noi cu sulul (de carte) cand deschide pentru noi
rioara §i zide§te In exterior pe ceilalti prin exemplul propriu, prin iconomie sensul Sfintei Scripturi §i ne umple cugetele
lnmoaie mtr-un fel condeiul limbii In inima sa cand scrie cu cu dulceata ei1172 . 11 Poate ca ei sunt lnvatati, dar, cand lncep sa
ma~a cuvantului, In exterior, In inima aproapelui 1169 . se gandeasca In tacerea mintii la ceea ce lnseamna lntelep-
In acela§i timp, de§i efortul personal atat al propova7 ciunea de negrait a lui Dumnezeu, care lnvata mintile oame-
duitorului, cat §i al ascultatorului este strict necesar, totu§i nilor fara zgomotul produs de cuvinte, §i ca vocea lnvata-
a se hrani cineva pe sine §i pe aproapele cu alimentul vietii torului degeaba lucreaza daca aceasta lntelepciune nu mvata
este posibil numai prin lucrarea lui Dumnezeu. Dupa cum, ea msa§i mintile ascultatorilor, imediat §tiinta lor li se pare
pe de o parte, hranirea cu Trupul §i Sangele Mantuitorului a fi nimic, cad <<nici eel ce sade§te nu e ceva, nici eel ce uda,
este o porunca de ascultarea careia depinde dobandirea vietii ci numai Dumnezeu care face sa creasca» 73 . Poate ca ei sunt
ve§nice 70, dar pe de alta parte Sfanta Imparta§anie nu hra- profeti, dar sesizand In tacerea mintii ca nu pot sa patrunda,
ne§te, nici nu face sa creasca spiritual pe c~i care se apropie cu privirea profetiei, toate tainele dumnezeirii deodata, dupa
cu nevrednicie, lntrucat Insu§i Arhiereul Hristos, Care este cum zice Apostolul: «In parte cunoa§tem §i In parte pro-
de fata nevazut, este Cel care lucreaza Taina, tot a§a cuvin- fetim»74, atunci realizeaza ca din acea imensitate a tainelor
tele Scripturii nu sunt lntelese de toti cei care se ostenesc sa tot ce vad este putin §i din lnsa§i lnaltimea luminii, §i mai
le ia J:n gura §i Sa le mestece, ci doar de cei carora JnSU§i putin ceea ce au perceput, concentrandu-§i privirea, ca prin-
Dumnezeu le deschide mintea la timpul potrivit ca sa priceapa71 : tr-o spartura1175 .
11 Totu§i, a apuca acest ceva nu tine de puterile noastre, decat Urmand In exegeza pe Sfantul Apostol Pavel §i sistema-
daca ne hrane§te lnSU§i Acela care a dat porunca sa mancam. tizand principiile ermineutice prezente in scrierile celorlalti

68 Omilii la Iezechiel I, 10, 12, p. 234. 72 Omilii la Iezechiel I, 10, 5, p. 229.


69 Omilii la lezechiel I, 10, 13, p. 235. 73 I Cor. 3, 7.
70 In 6, 50-51. 74 I Cor. 13, 9.
71 Le. 24, 25. 75 Omilii la Iezechiel I, 8, 17, p. 180.
24
Omilii la Profetul Iezechiel Stuili1it introductiv

Parinti, Sfantul Grigorie eel Mare vorbe§te de doua sensuri 1. Referitor la termenul ,,alegorie" utilizat foarte des de
principale ale textului Sfintei Scripturi, unul exterior §i altul Sfantul Grigorie eel Mare precum §i de alti Parinti, trebuie
interior: ,,«Era scris inauntru §i in afara» 76 • Sulul de carte al $a fim atenti la o confuzie pe care foarte multi o fac, ne-
textului sfant a fost scris inauntru prin alegorie, iar in afara, §tj~nd ca exista o alegorie pe care Sfintii Parinti o aproba, §i
prin istorisire. Inauntru, prin intelegerea duhovniceasca, in o. altct pe care o combat, ca termenul acesta a fost folosit pentru
afara, prin sensulsimplu al literei, potrivit cu intelegerea celor prima data 1n cre§tinism de Sfantul Apostol Pavel cu referire
mca slabi. Inauntru, fiindca fagaduie§te cele nevazute, 1n afara, la semnificapa celor doua femei ale lui Avraam: ,,acestea sunt
fiindca pune in randuiala cele vizibile prin dreptatea porun- spuse 1n mod alegoric" ,,Cxvnva E:anv iXMriyoqouµeva" ,,quae
cilor sale. Inauntru, fiindca promite cele cere§ti, in afara, sunt per allegoriam dicta" 79, §i ca intenponat Sfantul Apostol
fiindca ne mvata in privinta celor pamante§ti, de dispretuit, in Pavel a dat acestui termen un alt inteles decat eel profan.
ce mod sa ne folosim de cele necesare respectiv cum sa fugim Cuvantul provine etimologic din adjectivul ,,ai\i\oc;"
de cele care vin din placeri. Pe de o parte, vorbe§te despre ,,alful" §i din verbul ,,ay6qww" ,,a vorbi public" ,,a se adresa
tainele cere§ti, pe de cealalta parte, stabile§te reguli pentru unei comunitati", ,,a proclama". In timpul Sfantului Apostol
faptele exterioare. Cele ce mvata 1n afara sunt dare, dar cele Pavel era un termen relativ nou, inventat 1n jurul anului 60 l.Hr
de gramaticianul Philodemus din Gadara §i desemna o fi~
pe care le spune despre cele launtrice nu pot fi mtelese deplin" 77•
gura de stil ce consta in a spune un lucru in a§a fel !neat sa
,,Dar daca in acest pasaj intelegem prin «poarta» Sfanta
se dea de inteles alt lucru. Prin alegorizare, capodopere li-
Scriptura, aceasta are doua praguri, 1n afara §i mauntru, pen-
terare religioase pagane vechi precum scrierile lui Homer,
tru ca se imparte intre litera §i alegorie. Pragul din exterior Hesiod, Orphaeus, Lucius, Musaeus, care deja nu mai erau
al Sfiritei Scripturi este litera, iar pragul ei din interior este acceptabile din punct de vedere moral sau §tiinpfic sau care
alegoria. Fiindca prin litera ne 1ndreptam spre alegorie, este erau incompatibile cu o anumita doctrina, erau revalorificate
ca §i cum venim de la pragul care este in exterior spre eel de filosofi prin atribuirea de sensuri noi, alegorice, §i prin
care este in interior. ~i sunt in ea foarte multe pasaje care, desfiintarea sensului initial ca pura fictiune, mitologie89 •
intelese dupa litera, zidesc sufletul astfel !neat, prin ceea ce Sfantul Apostol Pavel nu nume§te alegorie un inteles ce
se impline§te in exterior, sufletul ascultatorului sa fie atras desfiinteaza litera sau istoria Scripturii, ci desemneaza prin
in interior" 78 • el sensul duhovnicesc. Comentand Epistola catre Galateni,
Sfantul loan Gura de Aur precizeaza di termenul ,,alegorie"
76 Iez. 2, 9. este folosit aid cu referire la tip, ,,impotriva uzului obi§nuit":
77
0.milii la Iezechiel I, 9, 30, pp. 220-221. Referitor la aceasta, §i Feri- ,,«Acestea au o 1nsemnatate alegorica»81 • Nume§te tipul alegorie
citul Ierdnim spune: "Toate Scripturile au fost scrie de Unul §i Acela§i
Duh Sfant, ~i de aceea sunt numite o singura carte. Despre aceasta, 79 Gal. 4, 24.
lezechiel atesta intr-un cuvant tainic faptul ca a fost scrisa 1nauntru §i 80A se vedea aceasta terna aprofundata cu nurneroase citate pa-
1n afara, adica dup.sl semnificatie §i dupa litera". Fericitul Ieronirn, Co- tristice la Henry de Lubac, Myth and Allegory, in Medieval Exegesis:
mentariu la Isaia, PL 24, col 332.
The Four Senses of Scripture, vol. 2, pp. 1-4.
78
Omilii la Iezechiel II, 3, 18, pp. 375-376. 81 Gal. 4, 24.
26
Omilii la Profetul Iezechiel Studiu introductiv

impotriva uzului obi§nuit (KarraxQT)nKoc;). Ceea ce vrea sa. In opozitie cu alegoria necre§tina, lntelesul alegoric al
sp>u:ha aceasta este: aceasta istorie nu se refera doar la ceea Scripturii, adica lntelesul duhovnicesc, nu desfiinteaza veri-
ce este aparent, ci preveste§te §i alte anumite lucruri, de aici dicitatea faptului istoric sau a realitatilor perceptibile prin
se nume§te alegorie" 82. De asemenea §i Fericitul Ieronim pre- simturile trupe§ti de la care pome§te §irul de metafore al ale-
cizeaza acela§i lucru: ,,«Acestea au o lnsemnatate alegorica»83• goriei87, dupa cum prin Intrupare nici firea dumnezeiasca,
Alegoria este proprie artei gramaticii. Invatam In §coli de nici firea umana a lui Hristos nu se desfiinteaza. Cuvantul
mici cum sa o deosebim de metafora §i de ceilalti tropi. Alt- lui Dumnezeu nu devine mincinos, nici mitologie, nici nu este
ceva se pretinde prin cuvant §i altceva se semnifica prin sens. interpretat arbitrar, In functie de §tiinta seculara sau de fi-
Cartile oratorilor §i ale poetilor sunt pline. O buna parte din losofia timpului. Alegoria cre§tina corecta pastreaza regula
mesajele dumnezeie§tii ·scripturi sunt exprimate tot prin Sfantul Apostol Pavel: ,,Apostolul ne-a dat regula In ce mod
alegorie. Fiind con§tient de aceasta, Apostolul Pavel, care trebuie sa alegorizam: desigur, sa intelegem pr~figurarea fara
CUnO§tea Intr-o anumita masura literatura seculara, a folosit sa negam adevarul istoriei. Caci mai lntai a spus ca Avraam a
numele acestei figuri de stil §i a numit-o alegorie dupa modul avut cu adevarat doua femei §i dupa aceea a aratat ce prefi-
In care i se spunea de cei din vremea sa. Dar trebuie sa se §tie gurau acestea, iar aceasta a facut-o acolo unde faptele sfinte
ca In acest loc, termenul grecesc s-a dovedit a fi folosit mai faceau referire la altceva, nu acolo unde pacatul era con-
degraba lntr-un sens impropriu [... ].Din aceste exemple §i din damnat"88. ,,Trebuie §i sa credem In veridicitatea celor istori-
altele, este evident ca Pavel nu era cu totul lipsit de cuno§- site, §i sa dobandim 0 intelegere duhovniceasca prin tainele
tinta In ceea ce prive§te literatura seculara §i ca ceea ce aici a nu- alegoriei" 89 .
mit alegorie, alta data a numit-o lntelegere duhovniceasca. Referindu-se la faptele istorice relatate de aghiografii
Astfel acolo spune «$tim ca Legea este duhovniceasca» 84, din Vechiului Testament, Sfantul Apostol Pavel spune cape de
cauza alegoriei, sau a ceea ce este prefigurat alegoric. Jar alta- o parte, evenimentele istorice au fost consemnate spre a deveni
data: «Toti au mancat aceea§i mancare duhovniceasca §i pilde morale pentru toate generapile urmatoare §i, ·pe de alta
aceea§i bautura duhovniceasca au baut. Beau din piatra du- parte, ele prelnchipuie alegoric taine dumnezeie§ti: ,,Acestea
hovniceasca ce Ii urma, iar piatra era Hristos»85 • Nimeni nu s-au facut pilde pentru noi" 90; ,,toate acestea Ii s-au lntamplat
are vreo indoiala ca mana, §i apa care a izvorat §i lnsa§i piatra acelora ca prelnchipuiri ale viitorului §i au fost scrise spre
care le-a urmat trebuie lntelese In mod alegoric" 86• povatuirea noastra" 91 .

82
· Sf3ntulloan Gura de Aur, Comentariu la Epistola dUre Galateni, 87 A se vedea aceasta tema aprofundata cu numeroase citate pa-
PG 61, col. 662.
83 Gal. 4, 24.
tristice la Henry de Lubac, op. cit., pp. 9 ~.u.
88 Primasius din Adrametum, Comentarii la Epistolele Sfantului Apos-
84 Rom. 7, 14.• tol Pavel, PL 68, col. 596.
85 I Cor. 10, 4. 89 Omilii la Iezechiel II, 1, 3, p. 319.
86
Fericitul Ieronim, Comentariu la Epistola cdtre Galateni, PL 26, 90 I Cor. 10, 6.
col. 389 91 I Cor. 10, 11.
28 Studiu introductiv 29
Omilii la Profetul Iezechiel

In mod similar, Sfantul Grigorie eel Mare imparte sensul msuti conform cu ele. Daca fiinta lnaripata l§i ia avant in
duhovnicesc al Scripturii intr-un sens ce corespunde vietii contemplatie, rotile de lndata se ridica de la pamant, caci ln-
active, sensul moral, §i respectiv un alt sens care corespunde telegi ca nu sunt pamante§ti cele care mai lnainte ti se pareau
vietii contemplative: ,,Doua sunt felurile de vietuire cu pri- a fi spuse In textele sfinte lntr-un mod pamantesc. $i astfel
vire la care Atotputernicul Dumnezeu ne invata prin textul ajungi sa simti cuvintele Sfintei Scripturi ca fiind cere§ti daca,
sfant, evident viata activa §i viata contemplativa" 92 • ,,«$i cand aprins de harul contemplatiei, te la§i pe tine lnsuti rapit la
mergeau fiintele, la fel mergeau §i rotile alaturi de ele, §i cand cele cere§ti. A§adar virtutea cea minunata §i de negrait a tex-
fiintele se ridicau de la pamant, in acela§i timp se ridicau §i telor sfinte se face cunoscuta atunci cand inima celui care
rotile» 93 • Fiintele merg cand sfintii inteleg din Sfanta Scriptura cite§te este patrunsa de iubirea care vine de sus, de vreme ce
cum sa traiasca moral. Fifntele se ridica de la pamant cand atunci cand fiintele se ridica spre cele lnalte, roata zboara" 95 •
sfintii se lasa rapiti prin contemplatie. Cu cat un sfant ina- 0 alta lmpartire a sensului Scripturii care a fost adop-
inteaza in Sfanta Scriptura, cu atat Sfanta Scriptura inain- tata de majoritatea Parintilor apuseni lncepand din secolul
teaza cu el. De aceea se spune cu mdreptatire: «$i cand mergeau al IV-lea in mod continuu pana In Evul Mediu, inclusiv de
fiintele, la fel mergeau §i rotile alaturi de ele, §i cand fiintele Sfantul Grigorie eel Mare, este cea fixata de Sfantul loan Casian
se ridicau de la pamant, in acela§i timp se ridicau §i rotile» 94 • prin binecunoscutul dicton: littera gesta docet, quid credas
11

Scrierile dumnezeie§ti cresc odata cu eel care le cite§te mtrucat allegoria, moralis quid agas, quo tendas anagogia" i.e ,,(sensul)
cu atat mai inalt este sensul pe care 11 percepe cineva, cu cat literal invata despre faptele petrecute, (sensul) alegoric de-
cauta mai la inaltime. Dar rotile nu se ridica daca nu se ri- spre ce trebuie sa crezi, (sensul) moral despre ce trebuie sa faci,
dica fiintele. Daca mintile cititorilor nu se inalta spre cele iar (sensul) anagogic catre ce trebuie sa tinzi" 96 •
de SUS, CUVintele dumnezeie§ti raman ca §i cum Vor fi la pamant, Sensul literal-istoric este sensul eel mai direct care se
nefiind intelese in profunzime. Atunci cand cuvintele Sfintei desprinde din textul sfant, fara intelegerea caruia nu se
Scripturi nu pun in mi§care mintea celui care le cite§te in- poate trece la sensul alegoric: ,, Totu§i, ca sa ni se dezvaluie,
trucat intelesurile cuvintelor dumnezeie§ti nu-i par indeajuns prin inspiratia Domnului, lntelesul interior, trebuie mai
de fierbinti §i nu fac sa scapere in gandul lui nici o lumina a intai ca textul sane devina !impede dupa litera lui" 97 •
intelegerii, roata este nelucratoare §i la pamant, caci fiinta Sensul alegoric-tipic descopera modul in care toate jert-
nu se ridica de la pamant. Dar daca fiinta 1nainteaza, adica fele prescrise de Lege §i toate profetiile Vechiului Testament
dadi ea cauta treptele bunei vietuiri, §i daca prin pasul facut se implinesc In Hristos98 : ,,«Pentru ca pana astazi aceea§i ma-
In inima descopera cum se face pasul lucrarii celei bune, hrama ramane neridicata cand se cite;;te Vechiul Testament,
atund rotile inainteaza §i ele, pentru ca avansezi cu atat mai
mult ln cunoa§terea textelor sfinte, cu cat te desavar§e§ti pe tine 95 Omilii la Iezechiel l, 7, 8, pp. 148-149.
96 Pr. Prof. Mircea Basarab, Ermineutica Biblica, Editura Episcopiei
92
Omilii la lezechiel II, 2, 7, p. 348. Ortodoxe Romane, Oradea, 1997, p. 26.
93 Jez. 1, 19. 97 Omilii la Iezechiel II, 10, 2, p. 534.

94 lez. 1, 19 98 Rom. 10, 4; Mt. 5, 17.


30 Omilii la Profetul Iezechiel Studiu introductiv 31

~i numai in Hristos este data la o parte. Cand insa (cineva) Taina unirii lui Hristos cu Biserica Sa face posibil ca cele
se intoarce la Domnul, mahrama este data la o parte (pen- spuse cu privire la Hristos sa fie raportate totodata §i la Bi-
tru el). Iar Domnul este Duhul» 99 • Ce sens are aceasta? Cel ce serica, trupul Lui, precum §i la fiecare suflet in parte. Acesta
staruie asupra sensului obi§nuit al literei §i se ocupa de dis- este sensul moral-mistic care se desprinde pornind de la ale-
pozitiile juridice, se aseamana unui (om) care §i-a acoperit gorie. ,,Dumnezeul Atotputernic, care nici in cele marete nu
inima cu val. Sufera aceasta pentru ca nu §tie ca, odata cu are nevoie sa Se extinda, nid ill cele neinsemnate sa Se restranga,
venirea lui Hristos, observarea ad-litteram a legii a fost abro- vorbe§te de Biserica intreaga ca §i cum ar vorbi de un singur
gata, ca tipurile au devenit adevar. Lampile palesc ill prezenta suflet. $i, adesea, ceea ce se spune de catre El despre un singur
soarelui; la fel §i legea inceteaza §i profetiile amutesc cand suflet, nimic nu ne impiedica sa-1 'intelegem cu privire la in-
se arata Adevarul. Cel ce a'leu§it sa patrunda adancul sensului treaga Biserica" 103 • Jn ceea ce prive§te virtutile sufletului,
legii §i, indepartand ca pe un val obscuritatea ei, ajunge la cele Hristos nu trebuia in nici un fel sa se desavar§easca sub lo-
tainice, a imitat pe Moise - care, pe cand vorbea cu Dumnezeu, vituri. Dar, in ce prive§te madularele Sale, care suntem noi,
i§i scotea mahrama - §i a trecut de la litera la Duh. Astfel El Se desavar§e§te in fiecare zi sub lovituri: cand noi suntem
mahramei de pe fata lui Moise ii corespunde obscuritatea loviti §i chinuiti ca sa devenim vrednici a fi trupul Lui, El In-
prescriptiilor legii, iar intoarcerii la Domnul ii corespunde SU§i Se desavar§e§te. Despre trupul Acestuia este scris: «De la
conternplarea duhovniceasca" 100 • Astfel, Cel care este con- cap, tot trupul, prin illcheieturi §i legaturi, indestulandu-se §i
templatln toate prefigurarile Vechiului Testament este Hristos: illtocmindu-se, spore§te ill cre§terea lui Dumnezeu»104 • Trupul
,,Ceea ce Vechiul Testament a anuntat prin tipuri, aceea Noul Lui suntem noi toti. Trupul este unit prin incheieturi §i lega-
Testament a aratat !impede vederii noastre" 101 • ,,Astfel, roata turi: pieptul este legat de cap, bratele de piept, mainile de
este inauntrul altei roti, pentru ca Noul Testament este ina- brate, degetele de maini; toate madularele sunt prinse illtre ele,
untrul Vechiului Testament. Cum am spus adesea, ceea ce trupul formeaza un tot. Astfel, Sfintii Apostoli, care I-au stat
Vechiul Testament a fagaduit, Noul Testament a aratat fati§;
ceea ce Vechiul Testament anunta intr-un mod acoperit, faptul ca cele doua Testamente reprezinta doua fiice §i doua surori
Noul Testament proclama deschis. A§adar, Vechiul Testament care slujesc aceluia§i stapan. Dom:nul a fost vestit prin prooroci; Hristos
este profetia Noului Testament, iar talcuirea Vechiului Tes- e predicat in Noul Testament; Noul Testament este cu atat mai mult nou,
cu cat eel Vechi i-a venit in intampinare. Cel Vechi insa nu §i-a pierdut
tament este Noul Testament" 102 •
valoarea. Mai mult, el este interpretat in eel Nau". Sfantul loan Gura
de Aur, Omilie la «A ie~it poruncii de la cezarul August» (Le. 2, 1) ~i
99 II Cor. 3, 14, 16-17 despre i'nscrierea Preasfintei Niisciitoare de Dumnezeu, PG. 50, col. 796.
'IO(J A v
~Sfantu l as1·1 e ce1Mare, Despre Duhul Sfdnt, E.l.B.M.B.O.R., Bu- De asemenea §i Fericitul Augustin: ,,Noul Testament este prefigurat in
cure~ti, 1988, pp. 67-68. Vechiul Testament, iar Vechiul Testament este aratat fara val in Noul
0 rm'l"tt l r:1 l ezech.ze.l I, 6, 15, p. 133.
101 Testament", Fericitul Augustin, impotriva unui adversar al Legii ~i al
Omilii la lewchiel I, 6, 15, p. 134. Sfantul loan Gura de Aur marturi-
102 Profefilor, PL 42, col. 623.
103 Omilii la lezechiel II, 2, 15, p. 356.
se§te acela~i lucm: ,,Vechiul Testament ii lntampi:na pe eel nou, iar Noul
104 Col. 2, 19.
Testament 11 inh:~rpreteaza pe eel Vechi. De multe ori am accentuat
"'
I

32
Omilii la Profetul Iezechiel Studiu introductiv 33

alaturi Mantuitorului nostru, sunt ca un piept legat de cap. Exegeza ortodoxa a Vechiului Testament nu se limiteaza
Mucenidi care i-au urmat pe apostoli sunt bratele legate de la intelegerea nedesavar;;ita pe care o aveau iudeii inainte
piept. Preotii §Ii tamaduitorii care s-au alaturat mucenicilor de venirea Mantuitorului, pentru ca Insu;;i Hristos a poruncit
prin lucrarea binelui sunt mainile legate de brate. Acest trup Apostolilor Sai ;;i urma;;ilor acelora: «Ceea ce va graiesc la
11

intreg al Mantuitorului nostru, in fiecare zi, prin incheietu- intuneric, spuneti la lumina» 109, adica aratati deschis ceea ce
rile t?i legaturile lui, se indestuleaza in cer pentru ca, atunci auziti in neclaritatea alegoriilor" 110 • ,,Sfintii Apostoli, fiindca
cand sufletele celor ale§!i sunt aduse la El, madularele lor au avut lumina propovaduirii despre taina Mantuitorului
s~nt unite cu El. Despre aceasta se spune cu indreptatire: nostru, au fost prefigurati prin stalpi de argint. Trebuie re-
«Indestulandu-se t?i intocmindu-se, spore;;te in cre;;terea Jui tinut ca argintul ;;i suna ;;i straluce;;te, arama insa suna, dar
Dumnezeu» 105, pentru ca Dumnezeul Atotputernic, Mantu- nu straluce;;te, pentru ca propovaduitorii Noului Testament
itorul nostru, Care nu trebuie sa Se desavar;;easca, cre;;te in au spus !impede ceea ce au putut sa ;;i arate. Insa profetii
fiecare zi prin madularele Sale. De unde, iara;;i este scris: Ve.chiului Testament, intrucat au vorbit despre taina cereasca
«Pana vom ajunge toti la starea barbatului desavar;;it, la prin umbra alegoriei, au facut, ca sa zicem a;;a, sa se auda su-
masura varstei deplinatatii lui Hristos» 106" 107 • netul, dar fara lumina" 111 •
Implinind toate profetiile, Mantuitorul a deschis pentru
Cel de-al patrulea sens, sensul anagogic, se refera la
noi pecetile Scripturii, precum a vestit Sfantul Apostol loan
viata viitoare ;;i la a doua venire a Mantuitorului. Despre
in Apocalipsa: ,,De unde ne-a venit aceasta putere sa scrutam
acesta vorbe;;te Sfantul Grigorie eel Mare cand explica ce este
aceste taine atat de profunde ale profetului Iezechiet taine
glasul care se aude de deasupra firmamentului in prima
pe care evreii nu le-au cunoscut pana acum? Sa aducem,
viziune a lui IezechieP 08 •
a;;adar, multumiri Celui Unu, Care prin lucrarea Sa a implinit
tot ceea ce a fost scris despre El in Sfanta Scriptura, incat
Col. 2, 19.
105

Ef. 4, 13.
106
ceea ce prin auzire nu putuse fi inteles, sa fie dezvaluit prin
vedere. Caci acolo se gase;;te intruparea, acolo Patimirea Sa,
A
107 0
mz'l"l
.zz a.Lezech'l
ze I, 6, 9, pp. !26-127. Potrivit acestei triple imparpri,
Sfantul Gngone eel Mare orgaruzeaza mare parte din materialul exe- acolo moartea Sa, acolo invierea Sa, acolo inaltarea Sa. Dar
ge.tic. ~s:fel, daca la Irineu 9i la Fericitul Ieronim, cele patru fiinte din cine dintre noi ar crede acestea doar auzite, daca nu le-ar
prim~ viz1une a Profetului Iezechiel sunt talcuite a simboliza pe de-o parte cunoa;;te implinite? Dupa cum se cite;;te in Apocalipsa lui loan,
pe ce1 patru Evangheli9ti 9i pe de alta parte aspecte din activitatea cartea pecetluita, pe care nimeni nu putuse sa o deschida ;;i
C:1~antul.ui, Sfantul Gri?orie eel Mare adauga o a treia interpretare po-
tnv1t careia acestea sunt icoana a tuturor celor drepp: ,,De vreme ce orice sa o citeasca, a deschis-o Leul din tribul lui Iuda, pentru ca El
drept ~s~e ?m prin r~tiune, este vi tel prin jertfa mortii sale, este leu prin ne-a descoperit toate tainele despre patimirea ;;i invierea Sa" 112 •
forta l11111?tll sufletel?h, este vultur prin contemplatie, fiecare cre9tin de-
savar9it poate fi desemnat prin aceste sfinte fiinte" (Omilii la Iezechiel I, 109 Mt. 10, 27.
4, 2), pp. 97-98. Ase vedea 9i Angela Russell Christman, What Did 110Omilii la Iezechiel I, 6, 1, p. 121.
Ezekiel See? Christian Exegesis of Ezekiel's Vision of the Chariot from Iri- 111Omilii la Iezechiel II, 3, 17, p. 375.
naeus to Gregory the Great, Brill, Leiden, 2005, pp. 14-23. 112 Omilii la Iezechiel II, 4, 19, p. 405. Ase vedea 9i: Fericitul Ieronim,
rnH Omilii la Iezechiel I, 8, 11-16, pp. 176-180.
Comentariu la Isaia, PL 24, col. 332; Sfantul Ambrozie al Mediolanului,
34 Omilii la Profetul Iezechiel 35
Studiu introductiv

7. Omiliile Sfantului Grigorie eel Mare la Iezechiel cu- oglinda o asemanare a acelei lumini interioare §i nu sunt in
prind unele dintre cele mai frumoase pagini din literatura stare sa descrie desavargit nici macar cele pe care le-au putut
patristica apuseana referitoare la contemplarea lui Dumnezeu contempla117, iar la vederea acelei lumini, sufletul uita de toate
gila vederea luminii necreate 113 • necazurile gi ispitele gi este permanent cuprins de o bucurie
Era firesc ca Sfantul Grigorie sa fie preocupat de aceasta negraita118 gi de un plans duke de mtristare ca nu se poate des-
tema, atat ca monah care a gustat personal cele pe care le fata mereu cu cele vegnice 119 • El este inaltat de Duhul mai
descria 114, cat §i datorita textelor alese spre talcuire. Viziunea presus de sine, mai presus de ingeri gi atunci percepe glasul
asemanarii slavei Domnului din primul capitol al profetiei care se aude de deasupra firmamentului, vorbindu-i despre Cel
lui Iezechiel a constituit, alaturi de alte cateva pasaje scrip- Care este mai presus de orice cugetare §i Care nu poate fi
turistice115, nucleul argumentatiei patristice impotriva celor descris 1n cuvinte120 • Contemplarea presupune gi efort personal
care credeau ca Dumnezeu ar putea fi vazut gi cunoscut dupa
fiinta Sa116 • Nu mai pupn, viziunea Ierusalimului ceresc talcuita 117 ,,Din gura lor vin la noi ca ni9te scantei, cad prin glasul lor abia
de Sfantul Grigorie in cartea a II-a presupune in primul rand se face cunoscut in mica masura ceva despre patria cereasca, ceva care,
a vorbi despre petrecerea sfintilor in Imparatia cerurilor. totu§i, este iubit de ei nu putin. Nici nu ajung sa vada slava cereasca
Asemeni altor Parinti, Sfantul Grigorie insista asupra atat cat este ea §i nici nu pot sa spuna atat cat vad" (Omilii la Iezechiel I,
3, 5, p. 82). Este firesc cafiintele care se intorc sa fie comparate cu ful-
faptului ca, prin contemplare, sfintii abia pot vedea ca prin
11

gerul care scapara: cand sfintii se inalta in zbor pentru a contempla


cele de sus, cand primele roade ale duhului lor se ata9eaza de patria
Talcuire la Psalmul 118 al lui David, PL 15, col. 1319-1320; Sfantul cereasca prin legaturile iubirii, dar, ingreunati de povara traiului ome-
loan Gura de Aur, Cuvant la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea nesc, se intorc la ei in§i§i, fac cunoscute fratilor bunatatile cere9ti pe care
de oameni a lui Dumnezeu §i cum cii nu se cuvine a ne 'invinui unii pe altii, au putut sa le contemple macar prin oglinda §i aprind sufletele acestora
in Din ospiitul Stiipanului, Editura Adonai, 1995, pp. 75-76. de iubirea luminii interioare pe care ei nici nu pot s-o vada a9a cum este,
113 Cuthbert Butler, Western Mysticism. The Teaching of SS Augus- nici nu pot sa o descrie a9a cum au vazut-o. Dar, cand vorbesc, iz-
tine, Gregory and Bernard on the Contemplation and the Contemplative besc prin cuvintele lor inimile celor care asculta §i le aprind" (Omilii
Life, E.P. Dutton & Co Ink, Londra, 1927, pp. 65-125. la Iezechiel I, 5, 13, p. 116); ,,A9adar, Isaia a vazut slava Lui pe pamant,
114 Omilii la Iezechiel II, 1, 7, p. 326. Iezechiel nu a putut sa vada slava Lui in cer, a§a cum e, pentru ~ca alta
115 le9. 33, 20-22; Os. 12, 11 (LXX), Is. 6, 1-5; Mt. 5, 8; Mt. 11, 27; In este slava Lui in lucrurile fa.cute de El, §i alta este cea din El Insu9i.
l, 18; Aceasta slava a Lui, care este in lucruri, poate fi vazuta, insa aceea
116 Ase vedea: Angela Russell Christman, What Did Ezekiel See? care este in El Insu9i nu poate fi vazuta decat prin asemanare"(Omi-
Christian Exegesis of Ezekiel's Vision of the Chariot from Irinaeus to lii la Iezechiel I, 8, 31, p. 194).
Gregory the Great, pp. 63-98; Irenee de Lyon, Cantre les Heresies, 118
11 Cel ce spune ca este cuprins de necazuri §i totu9i, nume9te pe
Livre IV, SC 100, Les Editions du Cerf, Paris, 1965; Sfantul Chiril Dumnezeu «bucurie care se revarsa», canta, fara nici o indoiala, can-
al Ierusalirnului, Cateheze, E.I.B.M.B.O.R., Bucure9ti, 2003, pp. 119- tare in noapte" (Omilii la Iezechiel I, 9, 32, p. 223. Ase vedea §i: Sfantul
121; Sfantul Ioan Gura de Aur, Cuvantiiri 'impotriva anomeilor. Ciitre Simeon Noul Teolog, Imne, Epistole §i Capitole, introducere §i traducere
Iudei, E.l.B.M.B.0.R., Bucure9ti, 2007, pp. 24-40; St. Basile de Cesaree, de diac. loan lea jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001, pp. 266-267.
119 Omilii la Iezechiel I, 10, 43, pp. 257-259; I, 11, 27, pp. 284-285; I,
Cantre Eunome, vol. II, SC 299, Les Editions du Cerf, Paris, 1982,
pp. 220-224; Fericitul Teodoret de Cir, Comentariu la Iezechiel, PG 81, 12, 13, p. 295.
coll. 820-836. 120 Omilii la Iezechiel I, 8, 14-19, pp. 178-183; II, 1, 13, p. 333.
36 Omilii la Profetul Iezechiel 37
Studiu introductiv

de a trece cu mintea dincolo de toate cele sensibile121, dar este combinandu-le §i dezvoltandu-le intr-un mod unic, printr-o ·
totodata §i lucrarea lui Dumnezeu 122 • atentie speciala la cele mai mici detalii ale textului sfant §i
Darul contemplarii a fost dat nu numai Sfintilor Noului nu in ultimul rand, prin sensibilitatea §i profunzimea trairii
Testament, ci §i acelora din Vechiul Testament, nu numai duhovnice§ti a autorului, pe care acestea o reflecta.
celor retra§i din lume sau celor desavar§iti, ci §i celor ince- Traducerea textului de fata a fost realizata dupa editia cri-
patori sau casatoriti, niciunei categorii de credincio§i acest tica: Gregoire le· Grand, Homelies sur Ezechiel, Sources Chre-
dar nu este refuzat123 • tiennes 327 §i 360, Les Editions du Cerf, Paris, 1986 §i 1990.
Sufletul nu poate ramane permanent in stare de extaz,
ci, atat timp cat este in aceasta viata, este silit de greutatea Ileana Ingrid Bauer
firii muritoare sa se intoarca degraba la cele pamante§ti 124 •
Viata activa se sfar§e§te in aceasta lume, viata contemplativa
aici abia incepe §i se desavar§e§te dincolo 125 ; Faptul ca su-
fletul se reintoarce la viata activa ii este de folos, pentru ca
atat timp cat suntem in aceasta viata, nu putem parasi de tot
osteneala bunei lucrari126, iar cele care au fost contemplate
ajuta sufletul sa sporeasca in iubire §i in dorul de a se odihni
in bratele Mirelui ceresc127 •

8. Omiliile Sfantului Grigorie eel Mare la Iezechiel re-


prezinta una dintre cele mai valoroase opere exegetice din
literatura patristica, remarcandu-se prin complexitatea pro-
blemelor dogmatice, morale §i mistice abordate, prin ma-
turitatea cu care selecteaza semnificatiile expuse de alti Parinti,

Omilii la Iezechiel II, 1, 16-17, pp. 335-339; II, 2, 12-13, pp. 351-
121

353; II, 5, 9-11, pp. 415-419.


122 Omilii la Iezechiel II, 2, 13, pp. 352-353.

123 Omilii la Iezechiel II, 5, 19-21, pp. 425-427.

A
124
Omilii la Iezechiel II, 1, 17, pp. 337-338. ,,Atata vreme cat se traie9te
m acest trup muritor, nimeni nu inainteaza atat de mult in virtutea
contempl~rii !neat ochiul mintii sa ramana deja neclintit pe insa9i
stralucirea luminii necircumscrise" (Omilii la Iezechiel II, 2, 14, p. 353).
125 Omilii la lezechiel II, 2, 9, pp. 349-350.

126 Omilii la lezechiel II, 2, 11, p. 351.

127 Omilii la lezechiel II, 3, 8, p. 366.


OMILII LA PROFETUL !EZECHIEL
CARTEAI
Prefata 1

Celui mai iubit frate, episcopul Marinianus,


de la episcopul Grigorie, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu

Din pricina multor griji care ma napadeau, lasasem in ui-


tare omiliile la fericitul Profet Iezechiel, care au fast notate
aga cum le rosteam in fata poporului. Dar, dupa opt ani, ce-
randu-mi-o fratii, m-am ingrijit a cerceta foile de papirus
ale tahigrafilor gi, trecand repede la treaba, cu ajutorul lui
Dumnezeu, le-am mdreptat atat cat s-a putut din cauza stram-
torarii pricinuite de greutaji. Ca atare, dragostea ta m-a in-
demnat ca acestea sa-ti fie trimise pentru a fi citite, cad am
gasit ca foarte nepotrivit sa scoata o apa mocirloasa eel care
nu inceteaza sa bea cu nesat apele adanci gi limpezi din §U-
voaiele fericijilor Parinti Ambrozie §i Augustin. Dar, pe de
alta parte, socotind ca, adesea, intre delicatesele de zi cu zi
chiar §i hrana mai proasta are gust bun, an1 trimis foarte
putin celui invatat sa citeasca altele mai bune, ca luand aceasta
hrana rudimentara oarecum cu neplacere1 sa revina cu mai
mare pofta la bucatele mai fine.
Omilia I

1. Cu harul Atotputernicului Dumnezeu, urmfmd sa vor-


besc despre Profetul Iezechiel, mai intai trebuie sa arat tim-
purile §i felurile profetiei, ca afland cum atinge ea sufletul,
sa-i fie mai bine cunoscuta virtutea.
Trei sunt timpurile profetiei, adica trecutul, prezentul §i
viitorul. Dar trebuie sa se §tie ca, in cazul a doua timpuri,
profetia i§i pierde sensul etimologic. Cum profetia a fost nu-
mita astfel fiindca prezice cele viitoare, cand se vorbe§te de
trecut sau prezent, pierde justificarea numelui ei, fiindca
nu se profete§te ceea ce urmeaza sa vina, ci aminte§te fie cele
cares-au intamplat, fie cele ce sunt. Totu§i, vom putea vorbi
mai !impede despre aceste trei timpuri ale profetiei daca le
vom prezenta conform marturiilor Sfintei Scripturi. 0 pro-
fetie despre viitor este urmatoarea: ,,Iata, Fecioara va lua in
pantece §i va na§te fiu" 1• La inceput, Dumnezeu a facut cerul
11

§i pamantul" 2 este o profetie despre trecut, dki un om a spus


despre acel timp cand nu exista om. 0 profetie despre prezent
este atunci cand Apostolul Pavel zice: Iar daca toti ar pro-
11

feti §i ar intra vreun necredincios sau vreun ne§tiutor, el este


dovedit de toti, el este judecat de toti; cele ascunse ale
inimii lui se invedereaza §i astfel, cazand cu fa ta la pamant,
se va inchina lui Dumnezeu, marturisind ca Dumnezeu este
intr-adevar printre vor 3 • A§adar, cand se spune: Cele ascunse
11

1 Is. 7, 14.
2 Fe. 1, 1.
3 I Cor. 14, 24-25.
44 45
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia I

ale inimii lui se 1nvedereaza", se arata fara indoiala ca, prin care zice: ,,Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de carmu":'
aceasta, duhul profetic nu prezice ceea ce urmeaza sa fie, itor din coapsele sale, pana ce va veni Impaciuitorul, caruia
ci vorbe§te despre cele prezente. Atunci cum sa fie numit se vor supune popoarele" 6 • $i chiar cu propria sa gura, a pro-
"duh pr<;>fetic", o data ce nu anunta in nici un fel viitorul, fetit neamului pe care 11 conducea pe Acela Care urma sa fie
ci descopera cele prezente? Trebuie remarcat ca §i in aceasta trimis, zicand: "Domnul Dumnezeu va ridica voua dintre
situatie pe drept i se spune profetie, nu pentru ca ea prezice fratii VO§tri Profet ca mine, pe Acela sa-L ascultati cape mine.
~ele viitoare, ci fiindca dezvaluie cele ascunse din prezent. Iar eel care nu va asculta de Profetul Acela, va fi indepartat
lntr-adevar, dupa cum timpul ascunde de ochii no§tri orice din poporul Sau" 7 • A§adar, de ce a amestecat viitorul cu tre-
fapt din viitor, tot a§a o cauza 11 ascunde de ochii no§tri in cutul daca nu ca, atunci cand aveau sa se implineasca cele
prezent. Un fa pt care urm'eaza sa se intample este ascuns in pe care le prezisese despre viitor sa se arate ca spusese ade-
timpul care urmeaza sa fie, iar un gand despre cele din pre- varul §i despre trecut?
zent este ascuns in cele mai de taina ale inimii. Tot profetie
despre prezent este §i atunci cand un anumit fapt, oricare 3. Fiindca am aratat cum trecutul este adeverit de o pro-
ar fi el, nu este ascuns prin vointa sufletului, ci prin inde- fetie despre viitor, ramane acum sa aratam, pe baza cuvin-
partarea sa in spatiu, §i acest fapt este dezvaluit totu§i prin telor Sfintelor Scripturi, §i in ce fel viitorul este adeverit de
Duhul. Atunci, sufletul celui care profete§te devine prezent trecut prin insu§i duhul profetic. Regele Babilonului, dupa
acolo unde trupul nu este de fata. Spre exemplu, Ghiezi se re- ce a avut un vis, a trimis dupa magi §i ghicitori §i a chemat
trasese departe de profet cand a primit daruri de la Neeman pe toti inteleptii Babilonului §i le-a cerut nu numai sa inter-
Sirianul, caruia, totu§i, tot profetul i-a zis: "Au doar inima preteze visul, ci sa povesteasca chiar §i visul, fara indoiala
mea nu te-a intovara§it, cand omul acela s-a dat jos din ca- ca sa deduca din raspunsurile lor cu privire lace se petrecuse
ruta §i a venit in intampinarea ta?" 4• in trecut daca ceva din raspunsurile lor avea cu adevarat sa
se implineasca in viitor. Cum ace§tia nu putusera sa spuna
2, Trebuie §tiut, de asemenea, ca timpurile profetiei se nimic, a fost adus in mijlocul lor Daniel care, cerandu-i-se
pun de acord pentru a se adeveri unul pe celalalt, !neat, dezlegarea §i povestirea visului, nu numai ca a raspuns la
uneori, trecutul sa fie adeverit de viitor, iar alteori, viitorul ceea ce a fost intrebat, dar a dezvaluit §i originea visului,
sa. fie adeverit de trecut. Caci zisese Moise: La inceput,
11 spunand: "Tie, rege, iti treceau ganduri prin minte, cand erai
Dumnezeu a facut cerul §i pamantul" 5 • Dar cine ar fi putut in patul tau, pentru ceea ce se va intampla mai pe urma" 8 •
sa creada ca spune adevarul despre trecut, daca despre viitor $i putin mai tarziu: "Tu, rege, priveai §i iata un chip peste ma-
nu ar fi spus ceva adevarat? De fapt, la sfar§itul aceleia§i sura de mare ... " 9 etc. Bineinteles ca indata i-a spus tot visul
carti, in al carei inceput spusese acele cuvinte despre trecut,
a adaugat, prin vocea lui Iacov, §i o profetie despre viitor, 6 Fe. 49, 10.
7 Fapte 3, 22; 7, 37; Deut. 18, 15-18.
4 IV Rg. 5, 26. 8 Dan. 2, 29.
5 Fe. 1, 1. 9 Dan. 2, 31.
47
46 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia I

§i, pornind de la el, i-a dezvaluit viitorul. Sa meditam asupra pe altul?" 11 • Prin aceste cuvinte se arata ca el, cu siguranta,
lnlantuirii profetiei. Din gandurile regelui ea a venit In vis, cuno§tea ca Mantuitorul a venit pe pamant, dar poate ca se ln-
din vis a ajuns In viitor. A§adar, eel care a dezvaluit, ca sa zic doia ca va coborl El lnSU§i pentru a deschide portile iadului.
a§a, lnsa§i originea visului, a demonstrat fara lndoiala, cat de Caci el fusese atins de duhul profetic referitor la prezent, el
adevarate sunt §i cele pe care le-a spus despre viitor. Insa care, vazand natura umana a Mijlocitorului §i lntelegand na..
profetia despre timpul prezent nu are nevoie de marturia tura divina a Acestuia, recuno§tea Mielul care ridica pacatul
trecutului, nici de a viitorului, fiindca, atunci cand un fapt lumii; dar nu fusese atins referitor la viitor, fiindca nu §tia
ascuns este dezvaluit prin cuvintele profetiei, adevarul aces- de pogorarea Aceluia In iad.
teia este adeverit prin lnsu§i faptul care este dezvaluit.
6. Uneori, duhul profetic atinge sufletul profetului cu pri-
4. Acum, fiindca am prezentat timpurile profetiei, ramane vire la viitor §i nu-I atinge cu privire la prezent, a§a cum arata
Sa discutam cate ceva despre modurile §i lnSU§irile acesteia. In mod evident istorisirea cartii Facerea: cum Isaac 1-a trimis
Desigur, duhul profetic nu atinge sufletul profetului nici ln- la vanatoare pe fiul sau Esau, iar Rebeca 1-a lnlocuit, pentru
totdeauna, nici In acela§i mod. Caci uneori duhul profetic a fi binecuvantat, cu fiul mai mic, care, lmbracat cu piei de ied,
atinge sufletul celui care profete§te cu referire la prezent §i a facut sa para ca adevarat trupul fratelui spre a primi atin-
nicidecum la viitor, alteori 11 atinge cu referire la viitor, nu gerea tatalui. Isaac a dat binecuvantarea acestui fiu mai mic
§i la prezent. Uneori lnsa 11 atinge In ce prive§te prezentul ca §i cum i-ar fi dat-o celui mai mare, i-a anuntat viitorul l:n-
§i viitorul, alteori, trecutul §i prezentul ori, In egala masura, departat, dar cine era eel de fata §i-i sta alaturi nu a putut
viitorul. Uneori duhul profetic atinge referitor la trecut, dar recunoa§te12• Iata ca duhul profetic a atins sufletul profetului
nu §i la viitor; alteori, referitor la viitor, dar nu §i la trecut. referitor la viitor, nu §i la prezent, din moment ce, cu privirea
Uneori atinge cu privire la o anume parte a prezentului, nu §i lnceto§ata, tatal prezicea cele viitoare §i nu recuno~tea fiul
cu privire la o alta parte, alteori atinge cu privire la o anume aflat In fata lui.
parte a viitorului, dar nu §i dintr-o alta parte a acestuia. Dar
toate acestea, daca putem, sa le aratam cu dovezile Sfintei 7. Uneori, duhul profetic atinge sufletul profetului In
Scripturi, In acea ordine In care au fost spuse lnainte. egala masura cu privire la prezent ca §i la viitor, dupa cum
suntem lnvatati In mod !impede de aceea~i carte a Facerii13 •
5. De pilda, duhul profetic atinge sufletul profetului In intr-adevar, acolo este scris cum, atunci cand Iacov se apropia
ce prive§te prezentul §i nu-I atinge In ce prive§te viitorul, de sfar§itul vietii, Iosif i-a adus pe cei doi fii ai sai ca din bi-
ca la loan Botezatorul care, vazand venirea Domnului, zice: necuvantarea aceluia sa poata dobandi bunatatile cele vii-
,,Iata Mielu1 lui Dumnezeu, Cel Ce ridica pacatul lumii" 10 • toare, §i i-a a§ezat pe eel mic la dreapta, iar pe eel mare la stanga.
Dar, pe de alta parte, cand urma sa moara, trimitand ucenicii
la El, lntreba zicand: ,, Tu e§ti Cel Care vine sau a§teptam 11 Mt. 11, 3.
12 Fe. 27, 1-29.
10 In l, 29. 13 Fe. 48, 1-14.
48 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia I

Fiindca Iacov, cu ochii inceto§ati de batranete, nu a putut Domnului meu?" 17 . Despre zamislirea aceasta chiar §i lui Iosif
sa deosebeasc;a, prin vedere omeneasca, care dintre nepotii sai i se spune prin inger: ,,Caci ce s-a zamislit intr-insa este de la
era eel mare §i care era eel mic, intinzandu-§i bratele cruci§, Duhul Sfant" 18 . De aceea Elisabeta spune: ,,$i fericita este aceea
a pus mana dreapta pe eel mic, iar pe cea stanga, pe eel mare. care a crezut case vor implini cele spuse ei de la Domnul" 19 •
In timp ce Iosif voia sa indrepte aceasta gre§eala, zicand: ,,Nu Caci spunand: ,,Fericita este aceea care a crezut" arata lamurit
a§a, tata, ca cestalalt este intaiul nascut" 14 a auzit: ,,$tiu, fiul ca vorbele ingerului care fusesera spuse Mariei le-a cunoscut
meu, ;>tiu! $i din el va ie§i un popor §i el va fi mare; dar fra- prin duh §i adaugand: ,,Se vor implini cele spuse ei de la Dom-
tele lui eel mai mic va fi mai mare decat el" 15 • A§adar, duhul nul", ea i-a prezis cele ce urmau sa vina. Deci, in acela§i timp,
profetic a atins sufletul profetului deopotriva cu privire la ea a fost atinsa de duhul profetic referitor la trecut, referitor
prezent ca §i la viitor, de vreme ce Jacob vestea viitorul §i pe la prezent §i chiar la viitor, fiindca a cunoscut ca Maria a crezut
cei a§ezati inaintea sa nu putuse sa-i vada cu ochii trupului, fagaduintele ingerului §i, numind-o Maica, a 'inteles ca poarta
ci ii deosebea prin duh. La fel, duhul profetic atinsese sufletul in pantece pe Mantuitorul neamului omenesc §i, cand pre-
Profetului Ahia din prezent §i din viitor, deoarece, in ciuda zisa toate ce trebuiau sa se implineasca, ea a vazut ce urma
ochilor inceto§ati, a cunoscut ca aceea, care se prefacea ca este in viitor.
alta, este femeia lui Jeroboam §i i-a dezvaluit ce va fi ill viitor,
zicand: ,,Intra, femeie a lui Jeroboam. Ce gand ai avut de ti-ai 9. Alta data duhul atinge sufletul referitor la trecut, dar
schimbat hainele? Eu sunt trimis sa-ti vestesc lucruri grozave. nu-I atinge referitor la vii tor, a~;;a cum i se arata !impede Apos-
Du-te §i spune-i lui Jeroboam: A§a zice Domnul Dumnezeul tolului Pavel care spune ucenicilor: Caci va fac cunoscut,
11

lui Israel: Tu insa ai intrecut in rautate pe toti cei care au fost fratilor, ca Evanghelia cea binevestita de mine nu este dupa
inaintea ta, cad te-ai dus §i ti-ai facut alti dumnezei §i chipuri om, pentru ca nici eu n-am luat-o de la om, nici n-am inva-
turnate, ca sa ma intarati la manie, iar pe mine m-ai aruncat tat-o, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos" 20 • Dar §i altora
inapoia ta. Pentru aceasta voi aduce necazuri peste casa lui dintre ucenici, spune: ,,Ca prin descoperire mis-a dat in cu-
Ieroboam" 16 • Intr-adevar, sufletul profetului fusese atins deo- no§tinta aceasta taina" 21 • Totu§i acesta, cand urea spre Ieru-
potriva cu referire la prezent ca ;>i la viitor, fiindca a putut salim urmand sa predice chiar aceasta Evanghelie care-i
sa 0 cunoasca pe cea care intrase §i sa-i vesteasca viitorul. fusese data in cuno§tinta prin descoperire, zice: ,,far acum, iata
ca fiind legat cu duhul, merg la Ierusalim, ne§tiind cele ce mi
8. Uneori, insa, sufletul profetului este atins, deopotriva se vor 1ntampla acolo" 22 • Intr-adevar, aceasta este taina Evan-
cu referire la trecut, prezent, ca ;>i la viitor, dupa cum Elisabeta, gheliei, fiindca Unul Nascut din Tatal S-a J:ntrupat ~i S--a facut
afland ca Maria a venit la ea, a cunoscut ca aceasta poarta in
pantece Cuvantul intrupat §i a numit-o Maica Dumnezeului 17 Le. 1, 43.
sau, zicand: ,,$i de uncle mie aceasta, ca sa vina la mine Maica 18 Mt. 1, 20.
19 Le. 1, 45.
14 Fe. 48, 18. 20 Gal. 1, 11-12.
15 Fc.48,19. 21 Ef. 3, 3.
16 III Rg. 14, 6-7, 9-10. 22 Fapte 20, 22.
50 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia I 51

om adevarat Care a fost rastignit, a murit, S-a ingropat, a treia i-a zis: Iata, trei barbati te cauta" 26 • El, coborand la ace§tia,
zi a inviat i;;i in a patruzecea zi S-a inaltat lacer §i §ade de-a i-a intrebat: Care este pricina pentru care ati venit?" 27 • Prin
11

dreapta Tatalui. A§adar, eel care a cunoscut aceste lucruri, cuvintele acestuia se arata ca acea pricina pe care cauta s-o afle
prin descoperirea Evangheliei, a fost atins de duhul profe- de la soldati nu o aflase prin Duhul. Deci, duhul profetic atin-
tic cu privire la trecut, dar fiindca nu a cunoscut ce urma sa sese gandul lui Petru referitor la o parte a prezentului §i nu
indure el Insu§i pentru aceea§i Evanghelie, fara nici un dubiu, 11 atinsese referitor la alta, caci pe de 0 parte i-a spus ca sol-
nu a fost atins in ce prive§te viitorul. Caci, de§i zice: Decat 11
datii sunt de fata, iar pe de alta parte a trecut sub tacere
numai ca Duhul Stant marturiSe§te prin cetati, spunandu-mi pricina pentru care venisera.
ca ma a§teapta lanturi §i necazuri" 23, se arata !impede ca cele
care urmau sa i se intampie fusesera descoperite altora §i nu 12. Alteori duhul profetic atinge referitor la o parte a vii-
lui, dupa cum se spune despre el prin Agabus: Pe barbatul
11
torului, dar nu atinge referitor la alta parte, dupa cum fiii
al caruia este acest brau, a§a 11 vor lega iudeii la Ierusalim" 24 • profetilor spun lui Elisei despre rapirea lui Ilie: $tii oare ca
11

astazi Domnul va sa ridice pe stapanul tau deasupra capului


10. Uneori, duhul profetic atinge cu privire la viitor dar
nu §i la trecut, dupa cum este aratat in scrierea lui Elisei: cand tau?" 28 • Totu§i, dupa rapirea lui, ei pornesc in diferite locuri
unul din fiii profetului a pravalit un copac, i-a cazut toporul §i-1 cauta printre stand §i prin vai. Deci duhul profetic atinsese
in apa §i acesta a zis: "Ah, stapanul meu! Acesta 11 luasem gandul acestora referitor la o parte a viitorului §i atingea foarte
imprumut. Zis-a omul lui Dumnezeu: Unde a cazut? $i acela putin referitor la o alta parte, de vreme ce ei cautau pe eel
i-a aratat locul. Iar Elisei a taiat o bucata de lemn §i, aruncand-o de negasit, inaltat, despre care luasera cuno§tinta. A§adar,
acolo, a ie§it toporul deasupra" 25 • Din aceasta fapta a profe- au fost atin§i referitor la o parte §i nu la alta, intrucat §tiau
tului se intelege limpede ca, atunci cand intreaba unde cazuse ca poate sa fie rapit, dar nu §tiau ca nu poate fi gasit.
toporul, §tia ceea ce avea sa faca, dar, totu§i, de vreme ce in- Chiar §i Elisei a fost atins de duhul profetic referitor la
treaba, e clar ca nu §tia unde cazuse. Prin urmare, duhul pro- o parte a viitorului, dar nu §i la alta, de vreme ce a spus re-
fetic atinsese gandul lui Elisei referitor la viitor, dar referitor gelui Israelului: Love§te in pamant! $i a lovit de trei ori §i
11

la trecut nu-1 atingea, fiindca a putut cunoa§te ca toporul scu- s-a oprit. Iar omul lui Dumnezeu s-a maniat pe el §i a zis:
fundat in adancul apei va fi ad us la suprafata, dar nu a §tiut Trebuia sa love§ti de cinci sau de §apte ori, cad atunci ai fi
nicidecum unde cazuse. batut cu desavar§ire pe sirieni, acum insa vei bate pe sirieni
numai de trei ori" 29 • El §tia, deci, ca ar fi batut pe sirieni de
11. Alteori, insa, duhul profetic atinge referitor la o parte
a prezentului, dar nu atinge referitor la alta. Aceasta o atesta atatea ori cate ar fi lovit pamantul. Dar cand i-a spus: Lo- 11

istorisirea Apostolului Petru, cand soldatii trimi§i la el de Cor- ve§te in pamant", el nu §tia de cate ori urma sa-1 loveasca
neliu i-au fost vestiti prin Duhul, fiindca este scris: $i Duhul
11
26 Fapte 10, 19.
23 Fapte 20, 23. 27 Fapte 10, 21.
24 Fapte 21, 11. 28 IV Rg. 2, 3-5.
25 IV Rg. 6, 5-6. 29 IV Rg. 13, 18-19.
52 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia I

(de fapt S•a §i J:nfuriat ca pamantul fusese lovit de trei ori), multe cares-au J:ntamplat recent. Casa amintesc doar cateva
ceea ce adevere;:;te ca fusese atins referitor la o parte a viito- dintre ele, David nu a cunoscut ca servitorul lui, Mifiboseth,
rului dar nu ;;i la alta, fiindca a profetit ca Siria va fi biruita, mintea despre sine J:mpotriva stapanului sau 35 §i fagaduind
dar a vrut ca pamantul sa fie lovit de mai multe ori. Tot astfel lui Amasa, zice: Cutare §i cutare sa-mi faca mie Dumnezeu
11

Samuel, cand a fost trimis de Domnul pentu a-1 unge ca rege §i mca §i mai rau sa-mi faca, daca tu nu ai sa fii generalul meu
pe David, a raspuns: Cum sa ma due? Va auzi Saul ;:;i ma
11
pentru totdeauna J:n locul lui Ioab" 36, evident fara sa cunoasca
va ucide" 30 • Acesta 1-a uns pe David ;:;i, totu;:;i, nu a fost ucis ce urma sa se J:ntample, fiindca Amasa nu numai ca nu avea
de Saul. Deci sufletul profetului fusese atins referitor la o sa ia functia de general al armatei J:n locul Ioab, dar chiar,
parte a viitorului, dar nu a fost atins referitor la alta parte, peste foarte putin timp, acesta avea sa-§i sfar§easca viata
fiindca el cuno;;tea ca David trebuia uns ca rege, dar nu cu- prin mana lui Ioab 37 ,
no§tea ca el nu trebuia ucis de Saul.
14. Intr-adevar, unii sunt atin§i fie referitor la un timp
13. Trebuie §tiut, de asemenea, ca anumiti profeti sunt J:ndepartat, fie la unul foarte apropiat, dupa cum Isaia a pro-
atin§i referitor la un timp apropiat §i nu referitor la un timp
fetit viitorul foarte J:ndepartat, zicand: "Iata, Fecioara va lua
1ndepartat, altii l:nsa sunt atin§i referitor la un timp J:ndepartat
J:n,pantece §i va na§te fiu §i vor chema numele lui Emanuel" 38 .
;:;i nu la unul apropiat, altii sunt atin§i de duhul profetic atat
Despre acest lucru zice din nou: Prunc S-a nascut noua,
11
referitor la un timp 1ndepartat, cat ;:;i la unul apropiat. Astfel,
un fiu s-a dat noua, a Carui stapanire e pe umarul Lui §i se
unii sunt atin§i referitor la un timp foarte apropiat, §i nu la
cheama numele Lui: Inger de mare sfat, Sfetnic minunat,
unul 1ndepartat, precum Samuel cuno§tea ca asinii lui Saul
Dumnezeu tare, biruitor, Parinte al veacului ce va sa vie, Domn
s-au pierdut, a vestit ca au fost gasiti ;:;i a prezis ca Saul va fi
al pacii. $i mare va fi stapanirea Lui §i pacea Lui nu va avea
rege 31 ; chiar 1-a vestit pe Saul ca David va carmui ca rege du pa
hotar" 39 . Acesta a fost atins de duhul profetic §i referitor la un
el32, dar acestuia nu i-a prezis ca va fi tatal Regelui ve§nic.
timp apropiat, cu privire la regele Iezechia, fiindca i-a profetit
Altii, J:nsa, sunt atin§i referitor la un timp J:ndepartat §i nu
la unul apropiat, dupa cum David cuno;:;tea ca Unul Nascut case va tamadui de boala sa §ii-a vestit cati ani va mai trai 40 •
al lui Dumnezeu trebuia sa se l:ntrupeze, zicand despre Iu- 15. Uneori, duhul profetic parase§te pe profeti ;;i nu este
deea: //Oms-a zamislit J:n ea §i InSU§i Cel Preal:nalt a 1nte- J:ntotdeauna prezent J:n gandurile lor, de vreme ce I§i dau
meiat-o"33. $i a §tiut ca Acela se va J:nalta la ceruri ;:;i va sta seama atunci cand nu 11 au, §i ca 11 au ca dar de la Dumnezeu
de-a dreapta Tatalui, zicand: "Zis-a Domnul Domnului meu, cand 11 au. Astfel, in timp ce 1-a oprit pe servitorul sau, Ghiezi,
§ezi de-a dreapta Mea" 34 . Totu§i, a profetit foarte putin despre
35 Cf II Rg. 19, 27 (Evr. 28).
30 I Rg. 16, 2. 36 II Rg. 19, 13 (Evr. 14).
31 I Rg. 9, 15-20. 37 II Rg. 20, 10.
32 I I~g. 16, 12. 38 Is. 7, 14.
3:i Ps. 86, 4. 39 Is. 9, 6-7.
34 Ps. 109, 1. 40 Is. 38, 5.
54 55
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia I

sa o dea la o parte pe femeia sunamiteanca ce plangea §i se Dumnezeu i-a interzis sa manance pe drum, totu§i profeti
apucase de picioarele lui Elisei, acesta a zis: ,,Las-o, caci e cu fal§i I-au amagit prin vorbe convingatoare: vorbele 1n§elatoare
sufletul amarat §i Domnul a ascuns aceasta de mine §i nu nu 1-ar fi amagit, daca ar fi avut prezent duhul profetic46 •
mi-a aratat" 41 • In timp ce Iosafat 11 !ntreba despre vii tor, dar
16. De asemenea, trebuie §tiut ca, uneori, atunci cand
duhul profetic Ii lipsea, a chemat sa se apropie un cantaret
sfintii profeti sunt 1ntrebati, fac afirmatii care vin din propriul
din titera ca duhul profetic sa pogoare asupra lui prin lauda
duh §i-§i 1nchipuie ca le spun din duhul profetic. Dar, pentru
psaltica §i sufletul lui sa se umple de viitor 42 • Caci, In timp
ca sunt sfinti, sunt 1ndreptati Inda ta prin Duhul Stant; de la
ce glasul cantarii psaltice este urmarit cu atentia inimii, prin Acesta asculta cele ce sunt adevarate §i chiar ei 1n§i§i retrag
aceasta, drumul catre inima este deschis Dumnezeului Atot- cele spuse daca erau false. Caci cine nu §tie ca Profetul Nathan
puternic ca El sa reverse'1n mintea atenta fie tainele profetiei, a fost un om sfant? Acesta a osandit deschis pe regele David
fie frumusetea caintei. De unde §i cuvantul Scripturii: ,,Jertfa pentru gre§eala sa §i i-a vestit cele ce urmau sa vina pentru
de lauda ma va slavi §i acolo este calea 1n care voi arata lui acea gre§eala. $i totu§i, cand David 1-a 1ntrebat fiindca voia
mantuirea lui Dumnezeu" 43 • Ceea ce 1n latina este ,,mantuire", sa 'i:nalte templu lui Dumnezeu, acesta i-a raspuns: ,,Tot ce ai
1n ebraica se zice ,,Iisus". A§adar, prin jertfa laudei, se deschide la inima mergi §i fa, caci Domnul este cu tine" 47 • Despre aceasta
calea cunoa§terii lui Iisus, fiindca, In timp ce cainta se revarsa
imediat adauga: ,,$i chiar In noaptea aceea a fost cuvantul
prin cantarea psaltica, In inima ni se deschide calea prin care
Domnului catre Nathan zicand: Mergi §i spune robului meu
se ajunge, In cele din urma, la Iisus, dupa cum Acesta Insu§i
David: a§a graie§te Domnul: Tu oare ai sa-mi zide§ti casa ca
vorbe§te de descoperirea Sa, zicand: ,,Cel ce Ma iube§te pe
sa locuiesc? Cand eu n-am locuit in casa din timpul In care
Mine va fi iubit de catre Tatal Meu §i-1 voi iubi §i Eu §i Ma voi
am scos pe fiii lui Israel din Egipt §i pana astazi". $i putin mai
arata lui" 44 • $i mai este scris: ,,Cantati lui Dumnezeu, cantati 1ncolo: ,,Cand se vor plini zilele tale §i vei raposa cu parintii
numele Lui, gatiti calea Celui Ce S-a 1naltat deasupra mortii, tai, atunci voi ridica dupa tine pe urma§ul tau, care va rasari
Domnul este numele Lui" 45 • Intr-adevar, Cel Care a calcat In din coapsele tale §i voi 1ntari stapanirea sa. Acela va zidi casa
picioare moartea prin 1nviere, S-a 1naltat deasupra ei. Cand Ii numelui Meu" 48 • Incuno§tiintat mai tarziu de duhul profetic,
cantam Acestuia, Ii deschidem calea sa vina in inima noastra iata ca Profetul Nathan, care spusese mai 1nainte regelui:
§i sa ne 1nflacareze prin iubirea Sa. ,,Mergi §i fa", spunandu-i ca aceasta nu se poate, a contrazis
Dar ca duhul profetic nu este 1ntotdeauna prezent In pro- atat planul regelui, cat §i vorbele sale, fiindca le spusese din
feti, o arata chiar §i un om al lui Dumnezeu, care, trimis con- duhul sau §i abia apoi a descoperit ca au fost false.
tra Samariei, a vestit rautatile care vor veni asupra ei §i, de§i
17. In aceasta privinta, 1ntre profetii adevarati §i cei fal§i
41 IV Rg. 4, 27. exista aceasta diferenta, ca profetii adevarati, daca spun uneori
42 IV Rg. 3, 11-15.
43 Ps. 49, 23. 46 III Rg. 13, 10-23.
44 · In 14, 21. 47 II Rg. 7, 3.
45 Ps. 67, 5. 48 II Rg. 7, 4-6; 12-13.
57
56 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilial

~eva.din duhul lor, ei, inAvatati de Duhul Stant, le indreapta apoi poporului disperare, acela~;i popor, aprins de ura, mor-
m mmtea ascultatorilor. Insa profetii fal9i anunta ce e fals §i, maind, s-a plans ca a fost dus de Dumnezeu a9a de departe
straini d.e Duhul Stant, staruie in falsitatea lor. incat cadavrele lor zac in de9ert 51 • Maniat, Atotputernicul
Dumnezeu a zis ca nimeni dintre ei nu va intra in pamantul
18. A9adar, dupa ce au fost discutate timpurile §i modu- fagaduintei. Caindu-se prin aceasta spaima, au recunoscut
rile profetiei, mi-ar placea sa admir in ce chip Dumnezeul ca au gre~;;it, au cazut la pamant plangand, §i, luandu-9i ar-
Atotputernic potrive9te rnasurile maniei Sale din grija Sa fata mele, au inceput sa se ridice tara intarziere contra vrajma-
d~ oameni. Fiindca s-a indepartat de Creatorul sau, popor~l ~ilor ca, dupa plansetele lor, sa poata sa intre in pamantul
Im Israel a fost facut rob regelui Babilonului; totu9i impreuna fagaduintei. Prin Moise Dumnezeu le spune: Zi acestora:
11

cu el est.e trimis in captiv!tate §i Profetul Iezechiel 49, pe care Nu urcati §i nici nu luptati; caci nu sunt cu voi, sa nu cadeti
harul Im Durnnezeu il facuse atat de bland, incat Dumnezeu inaintea vrajma9ilor vo9tri" 52 • La acest lucru trebuie sane gan-
sa poata profeti prin el cele ce aveau sa vina §i sa fie invred- dim: daca nu era cu ei, de ce i-a oprit sa urce ca sa nu cada?
nicit sL'i mangaie sufletul poporului incercat. A9adar, sa cu- Daca era cu ei, de ce le spune: Caci nu sunt cu voi"? Prin-
11

~~tam~ daca putem, cat de mare este iconomia iubirii cere;>ti, tr-o minunata iconomie a pedepsei §i a milei, §i era cu ei, §i nu
fund~a Dumnezeu astfel s-a maniat pe poporul Sau incat,
era cu ei. Nu era cu ei ca sa invinga, dar era cu ei ca sa nu piara
totu91, nu S-a maniat de tot; daca El nu se mania, n-ar £i Ia.sat prin mana vrajma9ilor. 0, adancimi de negrait ale milei Sale!
poporul Sau in robie, dar, daca S-ar fi maniat de tot, nu ar fi Pedepse9te gre9elile §i totu9i ii protejeaza pe pacato9i. Se
trimis in robie cu el pe ale9ii Sai. Dar aceasta mila cereasca arata rnaniat §i totu§i ii apara de vrajma~i. In acela9i fel, o
f~ce ~a, din unul §i acela9i fapt, sa dea oamenilor trupe9ti bi- mama adesea se manie pe copilul mic care a gre9it, il do-
~-ml §Ivcelor duhovnice9ti, cre9terea in virtute. In timp cepe unii jene~te, 11 ocara~te, il bate, dar, daca ea il vede ducandu-se
:1 cura~e.~te p:~~ gre~tati/ pe Aalt,ii, prin insotirea cu cei supu;>i cu capul inainte unde se arunca in pericol de moarte, intinde
mcercanlor, 11 malta spre ca;>hgarea unor merite mai mari. mana §i-1 retine; manioasa, ea il lovise ca §i cum nu 1-ar fi
Els-a maniat pe nedrepti astfel incat totu9i sale mangaie su- iubit; ea il retine cu dragoste ca ~i cum, de furie, nu 1-ar fi lovit.
fletele prin insotirea cu cei drepti; daca El ii Uisa cu totul, ni-
meni n--ar fi dobandit mila dupa ce a gre9it. A9adar, a inde- 19. Vorbind despre acestea intr-o singura prefata, am fa-
partat neparasind §i a pastrat indepartand, de vreme ce EI cut-o ca o manevra de incercare a corabiei noastre inauntrul
~~i~nite in ro~ie, o data cu cei pe care ii judeca §i pe cei pe care
portului ca, dupa aceea, sa intindem panzele pentru a des-
11 mbe9te. Cme poate sa inteleaga adancimile unei atat de
coperi tainele profetiei in largul marii. Pentru aceasta nu ne
mari iu.biri? Cad Dumnezeu nu lasa nepedepsite gre9elile po- bizuim pe puterea noastra, ci pe a Celui Care face cuvantul
porul~1, dar nu indeparteaza de la Sine de tot pe poporul care pruncilor !impede, fiindca: "Duhul lui Dumnezeu a umplut tot
a gre91t. Astfel, cand Moise a trimis douasprezece iscoade pamantul ;>i Cel Ce tine toate laolalta are iscusinta cuvantului" 53 •
spre pamantul £agaduintei501 dintre care zece au provocat
51 Num. 13, 31-32; 14, 1-3.
49 Iez. 3, 12-15. 52 Num. 14, 42; Deut. 1, 42.
° Cf. Num. 13, 3-17.
5 53 Intel. Sol. 1, 7.
58
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

Dumnezeu este Atotputernic, Cuvantul Tatalui este Atotpu-


ternic, iar noi, care ravnim sa vorbim despre El, nicicum nu
vom fi muti. Ne va da cuvintele potrivite Cuvantul Atot-
puternic Care, intrupat, e viu pentru noi §i stapane§te im-
Omilia II
preuna cu Dumnezeu Tatal §i cu Duhul Sfant, in vecii vecilor.
Amin.

1. Obiceiul discursului profetic este sa descrie mai intai


persoana, timpul §i locul §i apoi sa inceapa sa spuna tainele
profetiei. Pentru a expune cat mai temeinic adevarul, mai
intai trebuie sa fixeze radacinile in istorie §i apoi sa dea la
iveala roadele duhului cu ajutorul semnelor §i alegoriilor.
Astfel, Iezechiel indica perioada vietii sale, zicand: ,,$i a fost
1n al treizecilea an, 1n a cincea zi a lunii a patra" 1• Aratand apoi
locul, adauga: ,Jn timp ce eram in robie Ianga raul Chebar,
cerurile s-au deschis §i am vazut vedeniile Domnului" 2 • Pre-
cizeaza §i timpul, adaugand: ,Jn ziua a cincea a lunii a patra,
in anul al cincilea al robirii regelui Ioiachim" 3 • Casa indice
bine persoana, acesta i§i prezinta §i familia, atunci cand ada-
uga: ,,A fost cuvantul Domnului catre mine, preotul Iezechiel,
fiul lui Buzi" 4 •

2. Ni se ridica o prima problema: de ce acesta, care nu spu-


sese nimic pana acum, a inceput astfel, zicand: ,,$i a fost in
al treizecilea an" 5? ,,$i" este un cuvant de legatura §i noi §tim
ca un cuvant care urmeaza nu se leaga decat de eel precedent.
Atunci, de ce acesta, care nu spusese nimic, spune: ,,$i a fost",
de vreme ce nu este nici un cuvant diruia sa-i adauge pe eel
cu care incepe? In aceasta situatie trebuie sa luam in conside-
rare ca, in timp ce noi percepem cele materiale, profetii percep

1 Iez. 1, 1.
2 Iez. 1, 1.
3 Iez. 1, 1.
4 Iez. 1, 1.
5 Iez. 1, 1.
60 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea l Omilia ll

cele spirituale §i acestea sunt prezente pentru ei, 1n timp ce pen- Cat timp suntem slabi, trebuie sane tinem inauntrul nostrU'
tru noi par absente din cauza necunoa§terii noastre. De unde ca sa nu pierdem avantajele fragile, prea repede aratate; daca
mai inainte nu au prins radacini in pamant, arbu§tii plantati,
rezulta ca in mintea profetilor cele interioare astfel sunt le-
loviti cu mana, se usuca de indata; dar daca au prins rada-
gate de cele exterioare incat le vad §i pe unele §i pe celelalte
§i ca, in acela§i timp, este in ei §i cuvantul pe care-I aud ina- cina, mana ii love§te §i totu§i nu le dauneaza cu nimic, vantul
ii izbe§te §i totu§i nu-i vatama. Lovite, zidurile proaspete ale
untru, §i cuvantul pe care-1 spun in afara. Astfel se dezvaluie
unei cladiri se darama, daca nus-au uscat mai inainte. Tot a§a
cauza pentru care eel ce nu spusese nimic incepe zicand:
§i mintea, pana nu se curata deplin de umoarea stricaciunilor
,,$i a fost in al treizecelea an". Acest cuvant pe care 1-a rostit
sale, nu trebuie sa fie atinsa de un cuvant strain ca nu cumva
in afara 1-a legat de acel cuvant pe care-1 auzise inauntru.
inainte de a-§i lua din plin consistenta sa o piarda. impinsa,
Prin urmare, cuvintele pe ~are le-a rostit le-a legat de viziunea
ea s-ar rasturna, ca §i arbustul fara radacini §i s-ar usca, iz-
interioara §i de aceea incepe zicand: $i a fost". A legat de
11
bita de vanturi mai mult decat ar putea suporta. Ca exemple
viziunea interioara ceea ce a inceput sa vorbeasca in afara,
nu trebuie aduse decit cele statomice. Mintea trebuie sa prinda
ca §i cum ce este in afara el vede inauntru.
puteri mai intai, §i apoi sa se arate pentru folosul celor apro-
3. Ceea ce ni se spune, ca a primit duhul profetic in al trei- piati, ca nu cumva '.inaltata acum prin lauda, sa cada apoi sau,
zecilea an, ne arata ca §i altceva trebuie luat in considerare: atinsa de mustrare, sa se descurajeze. Lui Timotei, de fapt,
vorbirea inteleap~a nu e pe masura judecatii mintii decat la i se spune: Acestea sa le porunce§ti §i sa le dai de invatatura;
11

varsta maturitatii. InSU§i Domnul, la varsta de doisprezece ani, nimeni sa nu dispretuiasca tineretile tale" 8; trebuie §tiut ca in
stand in templu in mijlocul invatatilor, a vrut sa fie gasit nu textele sfinte "adolescenta" nu este numita niciodata "tine-
invatand pe altii, ci intrebandu-i 6 • Ca oamenii sa nu indraz- rete". De unde §i cuvantul Scripturii: Bucura-te, tinere, in
11

neasca sa predice la o varsta atat de mica, El, la doisprezece adolescenta ta" 9 • Astfel, ca sa se arate ce autoritate are pentru
ani, a gasit de cuviinta ca, pe pamant, sa intrebe oamenii, a profeti, profetul este prezentat ca fiind in deplinatatea varstei,
El Care, prin firea Sa dumnezeiasca, nu inceteaza sa invete pentru a se vedea clar in ce masura cele trebuitoare pentru
ingerii in cer. Intrucat intr-adevar, El este intelepciunea l~i profetire sunt potrivite cu viata §i spiritul lui.
Dumnezeu, ingerii, primind-o de la Acesta, traiesc indestu-
lati de o fericire ve~mica. $i Moise da aceea§i lectie, sub valul 4. ln raport CU cele de mai SUS, nu trebuie Sa influenteze
unei alegorii, zicand: "Sa nu lucrezi cu boul tau intai-nascut" 7 • pe nimeni faptul ca Ieremia §i Daniel 10 au primit duhul pro-
Noi intelegem intaiul nascut al boului cape fericirea primilor fetic din copilarie pentru ca minunile nu trebuie sa fie con-
no§tri ani de viata. Totu§i, la aceasta varsta nu trebuie sa are; siderate ca model de lucrare. Caci Atotputernicul Dum-
caci in aceste prime etape ale adolescentei §i tineretii noastre nezeu ,,face limpezi limbile pruncilor" 11 §i din gura copiilor
11

trebuie sa fim opriti inca de la profetire ca brazdarul cuvantului


nostru sa nu indrazneasca a rascoli pamantul unei alte inimi. 8 I Tim. 4, 11-12.
9 Eccl. 11, 9.
10 Cf Ier. 1, 5-7; Dan. 13, 45.
6 Cf Le. 2, 46.
11 Pilde 10, 21.
7 Deut. 15, 19.
62
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia II

§i a sugarilor face o lauda deplina" 12 • Dar altceva este ceea ce Intruparii Sale, a binevoit sa se apropie de neamul omenesc,
vorbim noi despre practica lnvataturii §i regulile ei §i altceva lmpovarat de la na§tere de greutatea pacatelor sale, neam care
ceea ce noi §tim despre minune. ' aluneca spre moarte In fiecare zi. De aici, cuvantul Psalmis-
tului despre Hristos: ,,$i va fi ca un porn sadit Ianga izvoarele
rn:
~· Daca lntr~bam ce sens mistic este indicat prin aceasta apelor" 17 . Spune ca a fost sadit Ianga izvoarele apelor fiindca
prec1zare a varste1, nu este lipsit de temei ca profetul iI face
S-a lntrupat Ianga §Uvoaiele de oameni alunecati In gre§eala.
c~noscut p_e Dumnezeu, dezvaluit prin cuvinte, chiar §i prin
Am spus ca ,,Iezechiel" lnseamna ,, taria lui Dumnezeu", iar
varsta sa. In anul al treizecilea al Profetului Iezechiel ceru-
,,Buzi", ,,dispref'. Iezechiel este fiul lui Buzi fiindca Unul-
rile s-au des~his §i a. vazut vedeniile Domnului Ianga raul
Nascut al lui Dumnezeu a binevoit sa Se mtrupeze 1n acel neam
Chobar, dupa cum §I Domnul a venit la raul Iordan Ia trei-
de la care Dumnezeu $i-a lntors fata din cauza relei credinte
zeci de ani. Ac~lo cerurile"s-au deschis §i Duhul S-a pogorat
a aceluia. A§adar, taria lui Dumnezeu se na§te din ,,desconsi-
sub forma unm porumbel; un glas s-a auzit din cer, zicand:
derare" sau din ,,dispref', de vreme ce Mantuitorul nostru
,,Acesta este Fitil Meu eel iubit lntru Care am binevoit"13. a binevoit sa-$i traga umanitatea dintr-un popor viclean §i
. 6. Inseyi cuvintele In ebraica ne ajuta pentru a lntelege dispretuitor. A venit chiar In tara caldeenilor. Dupa cum
tama. Cuvantul ,,Chobar" se traduce prin ,,greutate" sau ,,ne- am spus, ,,caldeenii" lnseamna ,,cei care due In captivitate"
putinta", ,,Iezechiel", prin ,,taria lui Dumnezeu" Buzi" prin sau un fel de ,,diavoli". Caci nedreptii, care §i ei ln§i§i sa-
ct• 11 Ill f

" 1s~r~t s~u ,,dispretuire", ,,caldeenii", prin ,,cei care due In var§esc nedreptati, §i pe altii Ii trag, convingandu-i la ne-
c~phv1tate sau un fel de ,,diavoli". Iezechiel a venit Ianga dreptate, de buna seama sunt lnrobitori. Pe buna dreptate
rau~ C~~bar. Daca ,,Chobar" se nume§te ,,greutate" sau ,,ne- ace§tia sunt socotiti un fel de diavoli fiindca cei care Imping
putinta , ce altceva este mai potrivit a desemna fluviul Chobar pe altii la nedreptate, convingandu-i, se pun In slujba dia-
decat ne~?1ul omenesc? De la na§tere, acesta aluneca spre volilor pentru nedreptate, de§i nu sunt diavoli prin natura lor.
~Oarte §I ~I este greu din Cauza pacatelor pe care le-a savar§it A venit, a§adar, taria lui Dumnezeu In tara Caldeenilor,
§I le poarta, a§a cum zice Scriptura: faradelegea sta sub greu- fiindca Unul-Nascut al Tatalui a aparut In mijlocul celor care
tatea plu~~uh:i 14 . Oi;_ice pacat este greu fiindca nu permite cazusera In pacat §i trageau pe altii ca sa-i lnrobeasca paca-
sufletulm sa se malte m slavi. De aici, cuvintele Psalmistului: tului. Dar se cuvine ca talcuirea noastra sa revina acum la
,,Fii~ oamenilor, pana cand grei la inima?" 15 Pe de alta parte, persoana profetului.
se z1ce despre Domnul: ,,Caci Hristos este puterea lui Dum- 7. ,,$i a «fost facuta» 18 peste el acolo mana Domnului" 19 •
nezeu §i lntelepciunea lui Dumnezeu" 16 • Iezechiel a venit deci Fiul este eel numit mana sau bratul Domnului, fiindca toate
Ianga raul Chobar, pentru ca taria lui Dumnezeu, prin taina
17 Ps. 1, 3.
12 Ps. 8, 3. 18 A§a este textul latin, pentru ca Fericitul Ieronim traduce prea li-
13 Mt. 3, 17. teral din ebraica: Et facta est super eum ibi manus Domini. Sfantul Gri-
14 Cf Zah. 5, 7-8. gorie preia expresia strict literal §i transfera semnificatia cuvintelor
15 Ps. 4, 3. in plan spiritual (n. ed.).
16 I Cor. 1, 18, 24. 19 Iez. 1, 3.
64 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I .Omilia II

s-au fa.cut prin El. Despre El §i Psalmistul zice: 11 «Sa se faca» vostru este Care graie~te intru voi" 25 • La fel, §i Moise zicei
mana ta ca sa ma mantuiasca"20 • Mana lui Dumnezeu, 1n ce pri- 11Moise insa era omul eel mai bland dintre toti oamenii de pe
ve§te firea dumnezeiasca, nu a fost facuta, ci nascuta; in ce pamant" 26 • Faptul ca acesta nu zice 11 eram", ci "era" arata
prive§te firea umana, ea a fost facuta pentru a tamadui ranile limpede ca eel care vorbea prin el despre el era altul. La fer
neamului omenesc. Deci, profetul a cunoscut lntruparea Unuia- zice loan: 11 A vazut acel ucenic pe care-I iubea Iisus" 27 • Pentru
Nascut, cand a vazut ca 11 s-a fa.cut" peste el mana Domnului. a arata ca nu el era eel care vorbea, Pavel a zis: "Oare nu
Acest lucru este intr-adevar descris in continuare: cautati dovada ca Hristos graie§te intru mine?" 28 • A§adar, in
limbajul profeglor, unul este eel care dicteaza, altul este eel care
8. "$i am vazut §i, iata, venea dinspre miazanoapte un asculta; cand profetul vorbe§te despre el, este persoana care
vant vijelios" 21 • Trebuie ~a avem in vedere care este ordinea asculta; insa, cand Duhul Stant vorbe§te prin profet despre
cuvintelor in vorbirea profetului. Mai inainte spusese de la profet, se arata maretia Celui Care dicteaza. Intr-adevar, Ie-
el insu§i: "Cerurile s-au deschis §i am vazut ni§te vedenil zechiel vorbe§te ca §i cum ar vorbi despre altcineva: "$i a «fost
dumnezeie§ti" 22; apoi, ca §i cum ar vorbi despre altcineva, facuta» deasupra lui acolo mana Domnului" 29, iar mai departe
a adaugat: "$i a «fost facuta» peste el mana Domnului" 23 • adauga despre el: 11 $i am vazut, §i iata venea dinspre miaza-
Dupa aceea, ca §i cum s-ar intoarce in sine, zice: $i am vazut,
11 noapte un vant vijelios" 30 • Acum trebuie sa discutam ce in-
§i iata venea dinspre miazanoapte un vant vijelios" 24 • Ce in- seamna cand zice: 11$i iata, venea dinspre miazanoapte un vant
seamna asta: Cand vorbe§te Iezechiel? Cand vorbe§te despre vijelios, §i un nor mare" 31 •
Iezechiel? Daca tot timpul ar vorbi de la el, n-ar fi nici o pro,.
9. Pentru ca vantul de miazanoapte strange din cauza fri..,
blema. Atunci ce inseamna ca vorbirea profetului se schimba
astfel !neat vorbe§te fie de la el, fie despre el, ca §i cum alt- gului, nu este nepotrivit ca impietrirea din cauza duhului rau
sa fie desemnata prin numele Aquilon" [vant de miaza-
11
cineva pare ca vorbe§te? Trebuie sa se §tie urmatorul lucru:
daca uneori vorbesc ei in§i§i 1n moq deschis §i uneori vorbesc noapte]. $i Profetul Isaia atesta acest lucru pentru c~ ci. spus
referindu-se la diavol: Voi §edea in muntele Testamentului,
despre ei ca despre alp.i, cei care sunt plini de duhul profetic /1

arata ca nu profetul, ci Duhul Stant vorbe~te prin profet. 1n partile Aquilonului [vantului de miazanoapte ]"32 • Duhul rau
Cand vorbirea se face prin ei l:n§i§i, vorbesc despre ei, iar a pus stapanire pe Muntele Testamentului pentru ca poporul
cand vorbesc sub inspiratia Duhului Sfant, insu§i Duhul Sfant Iudeu, care primise legea, s-a fa.cut pe sine rob necredinteL
vorbe§te prin ei despre ei; acest fapt este atestat de Adevar care
25 Mt. 10, 20.
zice: "Fiindca nu voi sunteti care vorbiti, ci Duhul Tatalui 26 Num. 12, 3.
27 In 21, 20.
20 Ps. 118, 173. 28 II Cor. 13, 3.
21 Iez. 1, 4. 29 Iez. 1, 3.
22 Iez. 1, 1. 30 Iez. 1, 4.
23 Iez. 1, 3. 31 Iez. 1, 4.
24 Iez. 1, 4. 32 Is. 14, 13.
66
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia II 67

Cand a pus stapanire pe inimile celor ce primisera lnvata- trairii sale. Trecand sub tacere cele pricinuite neamului ome-
tura, diavolul a devenit Domn peste Muntele Testamentului. nesc de vicleanul vrajma§ la sfar§itul veacurilor, sa vorbim
Acesta l§i face sala§ In partile Aquilonului cand lnrobe§te numai despre Iudeea, uncle s-a nascut profetul §i a carei pieire
sufletele lnghetate ale oamenilor. Iata de ce se spune, prin o vede prin profetire. Dupa Intruparea Domnului, aceasta
vocea logodnicei, In Cantarea Cantarilor: ,,indeparteaza-te, a J:ndurat un vant vijelios dinspre miazanoapte, cu atat mai
vant de miazanoapte! Vino, vant de miazazi! Sufla prin gra- puternic, cu cat, cazand zguduita din lnaltimea sa, a ra;nas,
dina mea ca miresmele sa se raspandeasca!" 33 • Cand, la po- prin J:mpietrirea sufletului, In necredinta rece. A§adar, vantul
runca Domnului, duhul rece se J:ndeparteaza, duhul lnfla- vijelios a venit din miazanoapte cand duhul rau a zdruncina:
carat pune stapanire pe sufletul credincio~;ilor. Acesta sufla prin ispita viata poporului iudaic. De uncle, este corect sa
prin gradina lui Dumnez,eu, adica Sfanta Biserica, pentru ca se adauge:
faima virtutilor acestuia, adusa multora la cuno§tinta, sa se ras-
pandeasca precum miresmele. Cand Aquilonul, adica duhul 11. ,,$i un nor mare" 35 • Intr-adevar, cu cat cineva s-a aprins
rau, se retrage, Duhul Stant umple sufletul, ca §i vantul de mai tare de focul cruzimii, cu atat mai mult a meritat sAa fie
miazazi. Daca acesta sufla lncalzind, pe data se raspandesc lasat sa rataceasca orb In lntunericul necunO§tintei sale. lnte-
In inimile credincio§ilor miresmele virtutilor. A§adar, privind legand Legea §i Profetii, evreii Il a§teptasera pe Mantuitorul
cele ce vor veni la sfar§it, profetul a vazut un vant vijelios din- neamului omenesc, dar, vazandu-L, au zis nu! De aici rezulta
spre miazanoapte, fiindca la sfar§itul veacurilor duhul rau ca s-a petrecut ca §i cum sufletul lor fusese acoperit de un mare
va subjuga mai puternic sufletele oamenilor prin raceala lm- nor al ne§tiintei lor, caci dupa aceea, chiar cautand sa-L
pietririi sale. De aici, cuvintele Scripturii: ,, Vai, pamantule descopere, nu L-au recunoscut pe Cel pe Care mai lnainte
§i mare, fiindca diavolul a coborat la voi, avand manie mare, putusera sa-L vesteasca, dar pe Care refuzau sa-L iubeas~a.
De§i vazusera bine nu numai virtutile §i minunile Acestma,
caci §tie ca timpul lui e scurt" 34 • Du§man vechi, a lnmultit
ci §i patimirile Lui, un nor mare de la Aquilon venise In su-
cu mai mare lndarjire J:ncercarile sale de a prinde In cursa su-
fletele celor necredincio§i !neat, din cauza frigului pacatelor,
fletele oamenilor. Impotriva trufiei sale enorme s-a aratat
au devenit orbi In fata pogoramantului Patimirii Lui §i la sem-
smerenia Dumnezeului Intrupat; pentru a salva neamul ome-
nele pe care le savar§ea. Ceea ce urmeaza acelei lntunecimi
nesc de la slabiciune, marea putere a Tamaduitorului a aparut
chiar atunci cand boala s-a agravat. a marelui nor este descris In continuare astfel:

12. $i un val de foc" 36 • Inteles In sens figurat, cuvantul


11
10. Pe de alta parte, este firesc ca duhul rau sa fie numit
foc" desemneaza fie pe Duhul Stant", fie ,,ticalo§ia sufle-
11 11
vant vijelios. Casa pe care o love§te vijelia, zguduind-o, se da-
tului". Despre focul bun Sfanta Scriptura zice: ,,Foe am venit
rama. Orice atac al vechiului vrajma§ este, pentru suflet, vant
sa arunc pe pamant §i cat a§ vrea sa fie acum aprins" 37 , Focul
vijelios, fiindca, atacand prin dorinte, 11 smulge din lnaltimea
35 Iez. 1, 4.
33 Cant. 4, 16. 36 Iez. 1, 4.
34 Apoc. 12, 12. 37 Le. 12, 49.
68 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia II

este aruncat pe pamant, atunci cand prin suflarea arzatoare s-a raspandit in lumea !ntreaga, dupa cum ei 1n9i9i spun:
a Duhului Stant se topesc !ntr-un suflet foarte pamantesc do- Cuvantul lui Dumnezeu voua va fusese trimis, dar, de vreme
fl

rintele sale trupe9ti. Despre focul rau este scris: $i acum11 ce va judecati pe voi nevrednici de El, iata ne !ntoarcem
focul va mistui pe vrajma9i" 38, fiindca sufletul foarte stricat catre neamuri" 43 . Datorita ticalo9iei cumplite care a parjolit
se !nspaimanta de propria rautate. Dupa cum focul iubirii mintea iudeilor, Dumnezeul Atotputernic a raspandit nea-
malta sufletul, tot astfel focul ticalo9iilor 11 coboara, caci Duhul murilor lumina Sa, caci, din cauza ca aceia au prigonit pe Man-
Stant !nalta inima pe care o umple, iar flacara raului o arunca tuitorul lor §i pe ucenicii Lui, Sfintii Apostoli s-au raspandit
!ntotdeauna in jos. Astfel Iudeea, orbita de norul ne9tiintei in diferite locuri, !neat noi, care fuseseram in !ntuneric de jur
sale §i dand frau liber rautatii de a prigoni, s-a !mbracat in 1n- !mprejurul Iudeei, am vazut stralucirea luminii celei adeva-
sa9i cruzimea ei in care a'ars, adica s-a 1nfa9urat in legaturile rate ca dar al milei cere9ti. De aici §i cuvintele Sfintei Scripturi:
rautatii chiar prin cruzimea care a aprins-o. $i iata, venea din-
11
Poporului care locuia !ntru !ntuneric §i in umbra mortii i
11

spre miazanoapte un vant vijelios, un nor mare §i un val de s-a aratat lumina" 44 . Acest foe al rautatii, care a ars in inimile
foc" 39; urmand calea de la frigul !mpietririi catre !ntunericul iudeilor in timpul prigonirii, nu va lovi cu furie in Sfintii
ne9tiintei, [Iudeea] s-a pravalit in rautatea prigonirii. De aici Apostoli, !nainte sa se fi manifestat impotriva Creatorului
§i cele spuse altui profet: Ce vezi tu?", la care raspunde pe
11
Insu9i §i a Rascumparatorului neamului omenesc. De aceea,
data: "Vad un cazan clocotind §i cu fata !ntoarsa spre miaza- urmeaza:
noapte"40. Ce altceva a msemnat cazanul clocotit daca nu mintea
iudeilor, !nfuriata spre prigonire §i agitata de rautatea cum- 14. ,,Iar in mijlocul lui, metal de culoarea chihlimbarului45,
plita? Se spune ca fata [cazanului] este !ntoarsa spre miaza- in mijlocul focului" 46 . Ce altceva poate sa insemne metal de11

noapte, adica, daca [evreul] nu s-ar fi pus 1n slujba duhului rau culoarea chihlimbarului" decat Iisus Hristos, Mijlocitorul
prin !mpietrirea sufletului, nu s-ar fi aprins de atata rautate intre Dumnezeu §i oameni? Metalul de culoarea chihlimba-
11

!mpotriva celor buni. Norul este urmat de un val de foe, adica rului" este din aur §i argint. In acest metal in care aurul §i
orbirii mintii [evreilor] i-au urmat cruzimea prigonirii. Caci 11
argintul se amesteca, argintul ca9tiga in stralucire, in timp ce
daca L-ar fi cunoscut, n-ar fi rastignit pe Domnul slavei" 41 . stralucirea aurului pale9te. Argintului ii spore9te luminozi-
Dar acest foe !ntr-o parte a ars §i in alta parte a devenit stra- tatea, iar a aurului se estompeaza. Prin Unul-Nascut Fiul lui
lucitor. Fiindca adauga: Dumnezeu, firea noastra este unita cu firea dumnezeiasca,
unire prin care umanitatea s-a ridicat pana la slava maririi,
13. "$i o lumina stralucitoare in jurul lui" 42 . In timp ce in
Iudeea se aplica prigonirea, propovaduirea Sfintilor Apostoli 43Fapte 13, 46.
44Is. 9, 2.
38 Is. 26, 11 (LXX). 45 In limba latina quasi speciem electri, unde electrum se refera la un
3" Jez. 1, 4.
aliaj din aur ~i argint. Termenul electrum se mai poate traduce ~i cu
40 Ier. l, 13. ,,ambra", ,,chihlimbar" care este un amestec de ra~inoase de aceea~i cu-
41 [ Cor. 2, 8. loare: diverse nuante de galben (n. ed.).
42 Jez. 1, 4. 46 Iez. 1, 4.
70 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia II

in timp ce Dumnezeirea $i-a temperat, pentru ochii ome- mghetate ale pacato9ilor, este drept sa fie J:nfati9ata ca un vant
ne9ti, puterea stralucirii Sale. Prin acest lucru, firea umana venind dinspre miazanoapte. Acestei tulburari i se spune
a devenit mai luminoasa, dupa cum argintul §i-a sporit stra- pe drept vant vijelios pentru ca sufletele tuturor celor care pana
lucirea prin aur. Dumnezeirea $i-a potolit pentru privirile atunci erau in trup muritor vor fi zguduite in acea zi de o
noastre stralucirea, J:ntocmai cum aurul a palit din cauza spaima cumplita. Atunci cand 1ntr-adevar va 1ncepe sa se
argintului. Daca ar fi vrut sa apara 1n fata noastra a§a cum este, J:mplineasca ceea ce este scris: ,,Soarele se va J:ntuneca 9i luna
aceasta fire imuabila, care J:nnoie§te toate ramanand in ea J:n- nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cadea din cer 9i pute-
Sa§i, mai degraba ne-ar fi ars prin stralucirea ei decat ne-ar fi rile cerurilor se vor zgudui" 48, ce suflet omenesc nu se teme
restaurat. Dar Dumnezeu a potolit maintea ochilor no§tri stra- de sentinta Judecatorului ve§nic? Atunci cu adevarat toate
lucirea maretiei Sale, pentru ca prin aceasta mic§orare a Lui pacatele revin in fata ochilor; atunci ne amintim cu teama
pentru noi, slabiciunea noastra sa se faca ea J:nsa9i straluci- de toate cate au fost fa.cute prin desfatare; atunci sufletul se J:n-
toare in lumina Lui prin asemanarea cu El §i, prin harul do- tuneca meditand dezolat la pedeapsa ce va urma condam-
bandit, sa-§i schimbe, ca sa spun a§a, culoarea conditiei sale. narii foarte apropiate. De aceea adauga: ,,$i un nor mare" 49 •
Ca un metal de culoarea chihlimbarului, in foe, Dumnezeu Atunci, la amintirea pacatelor, J:ntr-adevar, vederea sufletului
S-a facut om in mijlocul prigonirii. Urmeaza: se afunda in J:ntunericul orbirii, caci vederea Fiului Unuia-
Nascut al lui Dumnezeu in J:nfati9area Sa dumnezeiasca nu
15. "$i in mijlocul acestuia ceva ca patru vietati" 47 • Nu este J:ngaduita celor pacato§i. Intr-adevar: JI vor vedea pe Cel
este dificil de 1nteles ce este ceea ce se spune ca este ,,in mij-
pe Care L-au strapuns" 50 • $i: ,,Sa fie J:ndepartat eel fara de lege
locul acestuia", fie al vapaii, fie al focului, caci aceste patru
§i sa nu vada slava lui Dumnezeu" 51 • De aceea adauga mai lim-
vietati, care sunt fara J:ndoiala Sfintii Evangheli§ti, au fost J:nta-
pede: ,,$i un val de foc" 52 • Adica acel foe al judecatii, care
riti in credinta prin Intruparea aceasta a Domnului §i in ace-
arde cerul de arama §i pamantul §i nu J:ngaduie ca pacato§ii
la9i timp au fost loviti de multe patimiri prin focul prigonirii.
sa se mai J:nalte in trufia lor, ci ii J:nfa§oara §iii zdrobe9te,
16. Daca cineva ar vrea sa inteleaga despre a doua venire fara J:ndoiala, de vreme ce sunt condamnati la pedeapsa.
a Domnului ceea ce am spus noi despre prima, sa-9i urmeze
17. ,,$i o lumina stralucitoare in jurul lui" 53 • Intr-adevar,
repede dorinta, fiindca, adesea, duhul profetic, printr-un singur
cuvant, are in vedere mai multe lucruri deodata. Vantul din- "precum fulgerul iese de la rasarit §i se arata pana la apus, a§a
spre miazanoapte vine vijelios pentru ca, fara indoiala, ju- va fi §i venirea Fiului Omului" 54 • Atunci nimeni nu va putea
decarea pacato§ilor se sfar§e9te cu o sentinta atat de zgudu-
itoare !neat sa se bulverseze toate lucrurile in acela9i timp. 48 Mt. 24, 29.
49 Iez. 1, 4.
Spunand de unde vine spaima tulburarii celei de pe urma, se 50 In 19, 37; Zah. 12, 10.
arata unde se produce. Caci, J:ntrucat judecata prin care se pro- 51 Is. 26, 10.
duce aceasta ultima tulburare trebuie sa loveasca inimile 52 Iez. 1, 4.
53 Iez. l, 4.
47 Iez. 1, 5. 54 Mt. 24, 27.
72 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia II

sa ascunda ceva l:n mintea sa de judecata, fiindca va fi patruns uniti cu trupul Lui, legati de maretia Sa §i facuti judecatorci
de 1nsa9i lumina Judecatorului. Despre aceasta adauga ime- 1mpreuna cu El. De aici, acest cuvant spus chiar Sfintilo\l'.'
diat: ,,Iar l:n mijlocul lui, metal de culoarea chihlimbarului, Apostoli: Voi, cei ce Mi-ati urmat Mie, la 1nnoirea lumii,
11

cand Fiul Omului va §edea pe tronul slavei Sale, veti §edea


l:n mijlocul focului" 55 . Insu9i Rascumparatorul nostru, Cel
care este Domn peste ingeri, arhangheli §i peste toate pute- §i voi pe douasprezece tronuri, judecand cele douasprezece
rile, Care a§a cum este prefigurat de metal, este Unul din am- semintii ale lui Israel" 60 • De aici, cuvantul lui Isaia: ,,Domnul
bele firi §i Unul in ambele firi, 1ntrucat a ramas §i Dumnezeu va veni pentru judecata cu batranii poporului Sau" 61 • De uncle,
ca Tatal §i S-a ;;i facut muritor ca oamenii pentru mantuirea Solomon vofbe9te despre Biserica, zicand: "Cinstit este bar-
noastra --- va fi vazut atunci in maretia Sa 1nfrico9atoare, Ca- batul ei la portile cetatii, cand sta la sfat cu batranii tarii" 62 •
ruia focul judecatii Ii sluje9te spre pedepsirea pacato9ilor. Acestea fiind parcurse 1n graba §i pe scurt, urmarind
De aceea aceste cuvinte ale Scripturii: ,,Ziua Domnului Il prima venire, dupa cum am inceput, sane l:ntoarcem, l:n
va vadi pentru ca l:n foe Se descopera" 56 . De aceea cuvintele comentariul nostru, la persoana evangheli§tilor.
Psalmlstului: ,,Dumnezeu stralucit va veni, Dumnezeul nostru,
19. $i aceasta era 1nfati9area lor, aveau asemanarea omu-
11
§i nu va tacea. Foe inaintea lui va arde §i l:mprejurul lui vifor
lui J:n ei" 63 • Putin mai l:ncolo, aceste sfinte vietati sunt descrise
mare" 57 . De aceea 9i cuvintele Apostolului Petru: ,,Ziua Dom-
fiecare sub o forma diferita, !neat uneia i se spune ca este
nului va veni ca un fur; atunci cerurile vor pieri cu vuiet mare;
asernenea unui om, alteia, leului, alteia, vitelului, alteia,
stihiile, arzand, se vor desface" 58 • Atunci toti sfintii care vulturului. Atunci ce 1nseamna cand aici se spune despre
s-au lepadat deplin de lume vor veni ca judecatori, a9a cum toate: A veau asemanarea omului l:n ei"? Dar ce om este de-
11
se adauga cu dreptate:
scris aid daca nu acela despre care este scris: ,,Care, l:n chipul
18. 11$i in rnijlocul acestuia ceva ca patru vietati" 59 • Ce se lui Dumnezeu fiind, nu rapire a socotit a fi El 1ntocmai cu
desernneaza prin cele patru vietati daca nu cei patru Evan- Dumnezeu, ci S-a de9ertat pe Sine, chip de rob luand, fa-
gheli9ti? Nu fara motiv, prin cei patru Evangheli§ti se ex- candu-Se asemenea oamenilor, §i la 1nfati9are aflandu-Se ca
prima tuturor celor desavar9iti, pentru ca toti care un om" 64 ? Aceste vietati, ca sa se 1nalte la desavar9irea sfin-
au ajuns la desavar;;ire prin Biserica au l:nvatat dreapta de- teniei, tind spre asemanarea cu acest Om. Ele nu ar fi fost
savar§ire prin Evanghelia acestora. Jn mijlocul acestuia ceva sfinte daca n-ar fi avut asemanarea cu acest Om; tot ceea ce
ca patru vietati", fiindca cei care au cautat sa obtina desa- au ele din adancurile iubirii, din duhul blandetii, din setea
var9irea potrivit l:nvataturilor Evangheliei vor aparea atunci dreptatii, din pazirea smereniei, din ardoarea iubirii provine

55 Jez. 1, 4. 60 Mt. 19, 28.


56 I Cor. 3, 13. 61 Is.3,14.
57 Ps. 49, 3. 62 Pilde 31, 23.
58 II Pt. 3, 10. 63 Iez. l, 5.
59 Iez. 1, 5. 64 Filip. 2, 6-7.
74
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia II 75

din btsufi ~vorul milei, din fnsa§i obar§ia blandepi, din fnsa§i iar Mantuitorul tuturor, facandu-$i un bici din §nur, a alungat ~
puterea di:eptatii, adica din Mijlocitorul intre Dumnezeu §i din templu pe vanzatori §i pe cumparatori, a rasturnat sca-
oameni, D>umnezeu Domnul. Cel mai vestit intre propova- unele vanzatorilor de porumbei §i a impra§tiat pe jos banii
duitorii ·Evangheliei, Sfantul Apostol Pavel, arata ca a do- zarafilor72 • in tot ceea ce fac cu tarie, propovaduitorii i§i pas-
bandit asemanarea cu acest Om cand zice: ,,Sa-mi fiti mie treaza, cu toata grija, smerenia, iar Mantuitorul nostru zice:
urmatori, precum §i eu lui Hristos" 65 • La asemclnarea cu Acesta Invatati de la Mine, ca sunt bland §i smerit cu inima" 73 •
II :11 ~

ne indeamna sa ne ridicam, cand zice: ,,Omul eel dintai este Sfintii propovaduitori i-au iubit chiar §i pe prigonitorii lor,
din pamant, pamantesc, omul eel de-al doilea este din cer. iar Insu§i Creatorul §i Mantuitorul tuturor, chiar in ceasul
$i dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, vom purta patimirii Sale, S-a facut Mijlocitor pentru cei ce-L prigoneau,
§i chipul celui ceresc" 66• Fiecare sfant devine cu atat mai ase- zicand: ,, Tata, iarta-i, ca nu §tiu ce fac" 74 • Propovaduitorii
mancltor acestui Om, cu cat imita mai mult viata Mantui- i§i lasa prada patimirilor mainile lor pentru fratii lor, iar Cre-
torului sau. Caci a fi in dezacord cu invataturile §i ,faptele Lui atorul vietii Se da, pana la moarte, pentru viata celor ale§i.
ce este altceva decat ate indeparta de la asemanarea cu El? A§adar, se zice despre vietaple sfinte ca au asemanarea Omu-
Sfintii propovaduitori ai Evangheliei67 au plans pentru viata lui in ei intrucat, de vreme ce sunt sfinte, de vreme ce sunt
pacato§ilor, iar despre insu§i Viata noastra este scris ca ,,a plans minunate, au in ele acea asemclnare in ce prive§te infati§area,
pentru Ierusalim" 68 • Ei se bucura de faptele bune ale credin- adica cele dobandite prin imitare. Capul nostru, al tuturor,
cio§ilor §i-i iubesc pe cei care lucreaza binele, iar despre este Mantuitorul. Prin Solomon se spune: ,,inteleptul are ochii
Mantuitorul nostru este scris ca, atunci cand un tanar oare- in cap, iar nebunul ratace§te in intuneric" 75 • Atunci avem
care I-a spus: ,,Toate acestea le-am pazit din tineretea mea" 69 noi ochii in cap cand privim cu gand tacut viata Mantuito-
' , '
El 1-a iubit mai mult. Sfintii propovaduitori indura ocarile rului nostru, cand toata grija noastra se indreapta spre ur-
§i, la randul lor, nu le intorc niciodata, iar cand Man- marea Acestuia; daca ochiul sufletului nu ar avea grija sa se
tuitorului nostru I s-a spus: ,, Tu ai demon" 70, El n-a in tors uite la caile luminii, pe data, inchis, cade in 1ntunericul gre-
jignirea, ci a raspuns cu blandete, zicand: ,,Eu nu am de- §elii. Spre asemanarea cu acest Om se grabea sa se ridice
mon1171. Sfintii propovaduitori se lnfierbanta de focul dreptatii , I
profetul care zicea: ,,La poruncile Tale voi cugeta §i voi cu-
noa§te caile Tale" 76 • Caci eel care cunoa§te d\ile Domnului
65 I Cor. 4, 16. in tacerea mintii sale §i se grabe§te sa cugete la poruncile Lui
66 I Cor. 15, 47, 49.
ce altceva face decat sa restaureze in el 1nsu§i chipul Omului
67
Sfantul Grigorie eel Mare nume§te ,,sfinti propovaduitori" mai
ales pe episcopi, dar §i pe top ceilalti membri ai clerului a caror misiune
era aceea de a ajuta pe episcopi in luerarea de evanghelizare (n. ed.).
72 Cf Mt. 21, 12; Mc. 11, 15; Le. 19, 45; In 2, 14.
68 Le. 19, 41. . 73 Mt. 11, 29.
69 Mt. 19, 20. 74 Le. 23, 34.
70 In 8, 48.
75 Eccl. 2, 14.
71 In 8, 49.
76 Ps. 118, 15.
76
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia II 77

celui nou? Fiindca acest lucru se petrece fara incetare in noastra este in ceruri, de uncle §i a9teptam Mantuitor, pe
inima sfintilor, pe buna dreptate textul spune acum despre Domnul Iisus Hristos, care va schimba la in£ati9are trupul
vietati: "Aveau asemanarea cu Omul in ei". smereniei noastre, intru asemanarea trupu Ims
v . Iave1. Sa Ie 11s2 .
20. Dupa aceasta asemanare pe care o putem avea acum Atunci trupurile ale9ilor vor fi intru asemanarea tru~ulu~
in ce prive§te comportamentul, se ajunge la un moment dat slavei Domnului. De9i, prin fire, nu sunt asemenea slave1 Lm
la asemanarea in slava. De aici, cuvintele lui loan: Acum totu9i, prin mila lui Dumnezeu, vor fi asemenea Lui. Cum
11

suntem fii ai lui Dumnezeu §ice vom fi nus-a aratat pana asemanarea in fapte a celor ale9i este cu viata Lui, §i la in-
acum, ci §tim ca, atunci, cand El se va arata, vom fi asemenea viere Ii urmeaza in sufletul lor asemanarea cu ve9nicia Lui,
de vreme ce II vom vedea precum este; §i cum chiar trupurile
Lui" 77 • Ca sa intareasca qe unde se va face aceasta, adauga
noastre vor primi aceasta asemanare cu El, se spune pe drept
indata, zicand: "Fiindca II vom vedea a§a cum este" 78 • Caci
despre sfintele vietati: A veau asemanarea Omului in el~".
11
a fi, pentru Dumnezeu, inseamna sa ramana ve9nic §i ne-
Este de ajuns ca la inceputul comentariului nostru am atms
schimbat. Tot ceea ce se schimba inceteaza a fi ceea ce a fost
in treacat aceste lucruri, ca puterea de a vorbi, intarita prin
§i incepe a fi ceea ce nu a fost. Dar a fi, pentru Dumnezeu,
tacere, sa se ridice mai viguros pentru a cerceta tainele care
inseamna ca niciodata nu a fost altfel. De uncle, i se spune
urmeaza. Caci noi suntem siguri ca avem ca ajutor chiar pe
lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt. A9a sa spui fiilor lui Israel:
Cel despre Care vorbim, Care traie9te §i im~arate9te in u~ime
Cel ce este M-a trimis la voi" 79 • Chiar §i Apostolul Jacob zice:
cu Dumnezeu Tatal §i cu Duhul Stant, m veacul vec1lor.
"La Care nu este schimbare sau umbra de mutare" 80 . Iata Amin.
de ce se zice prin loan: Vom fi asemenea Lui, fiindca II vom
/1

vedea cum este" 81 : prin faptul ca privim neschimbarea firii Sale,


eliberati de schimbarea noastra, suntem fixati in ve9nicie.
Vom fi schimbati chiar prin Cel pe Care-L vom vedea, fiindca,
vazand Viata, vom fi lipsiti de moarte §i ne vom ridica dea-
supra schimbabilitatii noastre vazand pe Cel Ce nu Se schimba.
Nu vom mai fi robii niciunei stricaciuni, vazand pe Cel pe
Care nimic nu-L strica.

21. Atunci asemanarea cu Omul va fi chiar in trupurile


noastre. De aici, cuvantul Sfantului Pavel: ,,Caci cetatenia

77 I In 3, 2.
78 I In 3, 2.
79 Ie~. 3, 14.
80 lac. 1, 17.
81 I In 3, 2. 82 Filip. 3, 20-21.
Omilia III

1. Cele patru vietati sfinte care sunt vazute In viitor prin


d uhul profetic sunt descrise printr-o expunere foarte subtila,
d1t1d se zice: ,,Fiecare din ele avea patru fete §i fiecare din ele
nvea patru aripi". Ce vrea sa lnsemne ,,fata" daca nu ,,cunoa§-
t<;•rea", iar ,,aripa", ce altceva daca nu ,,zborul"? Prin fata se
nmoa§te un om, iar prin aripa, corpurile pasarilor se lnalta
::1pre cer. Fata se refera, a§adar, la credinta, aripa, la contem-
plare. Prin credinta suntem cunoscuti de Dumnezeul Atot-
puternic, dupa cum insu§i zice despre oile Sale: ,,Eu sunt
Pastorul eel Bun §i cunosc oile Mele §i ale Mele Ma cunosc
Mine" 1 • $i zice din nou: ,,Eu §tiU pe cei pe care I-am ales" 2 •
Prin contemplare, suntem rapiti dincolo de noi ln§ine, ca §i
i;,·um am fi ridicati In aer. Fiecare avea patru fete, adica daca
nc 1ntrebam ce lntelege Matei cu privire la intruparea Dom-
nului, fire§te ca lntelege acela§i lucru ca §i Marcu, Luca §i
hmn. Daca mtrebi ce mtelege loan, fara nid o mdoiala, lntelege
~\Ct~la§i lucru ca §i Luca, Marcu §i Matei. Daca lntrebi ce ln-
tt•lege Marcu, acela§i lucru ca §i Matei, loan §i Luca. Daca ln-
trt!bi ce lntelege Luca, la fel ca loan, Matei §i Marcu. A§adar,
flecare avea patru fete, deoarece cunoa§terea credintei, prin
t;:t\rl~ sunt cunoscuti de Dumnezeu, este In fiecare ceea ce este,
acela§i timp, In toti patru. Ceea ce gase§ti In unul recu-
no9ti cu adevarat In toti cei patru In acela§i timp.
2. 11 $i fiecare avea patru aripi", deoarece toti apostolii,
deplin acord, II propovaduiesc pe Domnul Iisus Hristos,

1 In 10, 14.
ln 13, 18.
80 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia III

Fiul Durnnezeu.lui Atotputernic, ;;i, ridicandu-;;i ochii mintii ce caracterizeaza viata sfintilor propovaduitori, cu indrep..
spre Dumnezeire, se inalta cu aripa contemplatiei. Fetele tatire textul urmeaza:
evangheli~tilor tin de firea omeneasca a Domnului, aripa,
4. ,,$i talpa picioarelor lor era cum este copita piciorului
d~ cea dumnezeiasca. Cand privesc in El pe Cel Intrupat e
ca ~i cum i§i indreapta fata spre El. Cand anunta ca Acesta de vitel" 6 • Despre faptul ca sfintii propovaduitori erau desem-
este nemarginit ;;i fara trup, prin faptul ca este Dumnezeu, nati cu numele de ,,boi", Apostolul Pavel ne invata, facand
e ca §i cum se inalta in aer cu aripa contemplatiei. A§adar,
cu~oscuta invatatura Legii: ,,Sa nu legi gura boului care tre-
iera"7. Prin urmare, la sfintii propovaduitori, talpa piciorului
credinta in Intruparea Acestuia este una in toti ;;i contem-
este ca ;;i copita vitelului, care pa;;e;;te cu maturitate, pentru
plarea dumnezeirii Acestuia este aceea;;i in fiecare, dupa cum
ca este §i vanjoasa, §i despicata. De aceea fiecare propova-
se spune cu indreptatire: Fiecare avea patru fete ;;i fiecare
11
duitor dobande§te respect prin maturitatea sa, are tarie prin
avea patru aripi". Dar ce ;aloare ar fi avut propovaduitorii
lucrarea sa :;;i are despicatura copitei prin discernarnantul sau.
daca, chiar avand credinta in Dumnezeu ;;i contemplarea
Caci nu este u:;;or ca propovaduirea lui sa fie primita, daca el
Lui, nu ar fi avut lucrarea sfanta a Acestuia? Urmeaza:
se arata a fi u:;;uratic in obiceiuri. Manifestarea maturitatii
3. ,,$i picioarele lor erau drepte". Ce se desemneaza prin nu inseamna nimic daca taria in lucrare nu ii este alaturi
11 picioare" daca nu pa;;ii" faptelor? Picioarele celor patru vie-
/1
impotriva tuturor relelor. Insa:;;i taria in lucrare inceteaza
tati sunt descrise ca fiind drepte pentru ca lucrarea Sfintilor de a avea meritul unei calitati daca-i lipse:;;te discernamantul
mintii. Iata, a:;;adar, cum citim noi Sfanta Scriptura: Daca luam
Evangheli;;ti ;;i a tuturor celor desavar;;iti nu este intoarsa
totui cuvant cu cuvant, ne-am pierdut capacitatea de a dis-
din drum pentru a urma ceea ce nu e drept. Insa cei care se
cerne; daca aducem totul la sensul duhovnicesc alegoric,
intorc la rautatile lumii, pe care le lasasera la o parte, nu au
suntem, de asemenea, prizonieri unei proste:;;ti lipse de dis-
picioarele drepte. Despre ei este scris: Cainele se intoarce
11
cernamant. Sfintii propovaduitori citesc cuvintele sfinte :;;i
la varsatura lui ;;i porcul scaldat la noroiul mocirlei lui" 3 • uneori, din istorisire, i:;;i insu:;;esc litera, iar alteori, prin ceea
Vestitul Apostol era intristat de cei care-;;i indreptasera inapoi ce semnifica litera, cauta duhul. Uneori imita faptele bune
pa;;ii drepti ;;i le spunea cu dojana: ,,Cum va intoarceti ale Parintilor de dinaintea lor, a:;;a cum le gasesc, in litera lor,
iara§i la stihiile cele slabe ;;i sarace, carora iara;;i voiti sa le alteori inteleg in duh unele fapte care nu trebu~e imitate la fel
slujiti ca inainte? Tineti zile ;;i luni ;;i timpuri ;;i ani? Ma tern ca in istorisire :;;i care tintesc catre imbunatatire. In lucrarea lor,
de voi, sa nu ma fi ostenit la voi, in zadar" 4• Altora le atrage sfintii propovaduitori ce altceva despica daca nu unghia in
atentia, zicand: ,,Pentru aceea indreptati mainile cele ostenite copita? Despre acestea se adauga foarte potrivit:
;;i genunchii cei slabanogiti ;;i faceti carari drepte pentru picioa- 5. ,,$i scanteiau ca arama stralucitoare" 8 • Metalul de arama
rele voastre" 5 • Pentru a arata seriozitatea, taria ;;i discemamantul este foarte rasunator. Este drept ca glasurile propovaduitorilor
3 11 Pt. 2, 22; l:f Pilde 26, 11. 6 Iez. 1, 7.
4 Gal. 4, 9-1 I. 7 I Cor. 9, 9; Deut. 25, 4; I Tim. 5, 18.
5 Evr. 12, 12-13. 8 Iez. 1, 7.
82 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I OmiliaIII·

sa fie comparate cu arama, fiindca ,,in tot pamantul a ie§it Toate acestea s-au umplut, putin du pa aceea, pana sus §i
vestirea lor, §i la marginile lumii cuvintele lor" 9• ,,Arama prin umplerea lor femeia a scapat de datoria catre creditor10•
straludtoare" este §i ea o numire foarte buna, pentru ca viata Ce altceva prefigureaza aceasta femeie decat Sfanta Biserica,
propovaduitorilor rasuna §i arde. Arde prin dragoste, rasuna mama a doua popoare, adica iudeii §i neamurile, care ii sunt
prin cuvant. A§adar, arama straludtoare este p;ropovadu- ca doi fii? Printr-o lucrare vicleana, convinsa de un duh in-
irea lnflacarata. Din arama straludtoare ies scantei, deoarece §elator, ea acceptase la lnceput de la creditor banul paca-
cuvintele inflacarate din indemnurile lor ajung la urechile tului §i acum ii era teama sa nu-§i piarda cei doi fii pe care-i
celor care asculta. Pe buna dreptate cuvintele apostolilor sunt nascuse in credinta. Dar, urmand cuvintele profetului, adica
numite scantei, pentru ca-i inflacareaza pe cei carora le ating lnvataturile Sfintei Scripturi, din putinul ulei pe care-I avea
inimile. Trebuie sa lufun mconsiderare ca scanteile sunt foarte a umplut vasele goale. Cu alte cuvinte, atunci cand mintile
fine §i mid, fiindca, atunci cand sfinpi propovaduitori ai Evan- goale ale multora asculta din gura unui invatator putin de-
gheliei vorbesc de patria cereasca, nu pot sa arate prin cuvant spre iubirea lui Dumnezeu, prin revarsarea milei, ele se um-
atata cat pot sa arda de dragoste. Din gura lor vin la noi ca plu in intregime de uleiul parfumat al iubirii lui Dumnezeu.
ni§te scantei, cad prin glasul lor abia se face cunoscut in mica Acum inimile multora, care mai inainte fusesera mid vase
masura ceva despre patria cereasca, ceva care, totU§i, este goale, sunt pline de uleiul parfumat al Duhului, de§i doar
iubit de ei nu putin. Nici nu ajung sa vada slava cereasca putin ulei parea sa fi fost varsat in ele. Cand acest putin este
atata cat este ea §i nid nu pot sa spuna atata cat vad. Arama dat iara§i §i iara§i altora §i credinta este primita de cei care
stralucitoare arunca scantei deoarece propovaduitorul abia asculta, femeia lui Sarepta, adica Sfanta Biserica, este elibe-
poate sa spuna putin despre slava cereasca de la care el insu§i rata de datoria catre creditorul ei.
se aprinde foarte putemic. Bunatatea cereasca face ca sufletul
celui care asculta sa se aprinda din inse§i scanteile mid; 7. ,,De tuspatru partile aveau sub aripi maini de om" 11 •
fiindca sunt unii oameni care, de indata ce aud putin, se um- In acest pasaj cele patru parti pot fi intelese ca fiind cele patru
plu de o mare iubire §i de aid ard desava§it in dragostea lui parti ale lumii, adica Orientul, Occidentul, Sudul §i Septen-
Dumnezeu din care primesc scanteile foarte mid ale cuvintelor. trionul, fiindca, dupa randuiala lui Dumne:Z:eu, propova-
duirea Sfintilor Apostoli a ajuns In toate partile lumii.
6. Cuvantul propovaduit este o samanta in inima celui
care asculta. Or, un bun ascultator, de aid scoate apoi o mare sa
8. Prin cele patru parp putem intelegem, de asemenea,
recolta a cunoa§terii, de unde inainte o primise ca o mica sa- cele patru virtuti prindpale din care se trag celelalte, adica
manta a vorbei. Acest lucru este in deplin acord cu minunea intelepdunea, taria, dreptatea §i cumpatarea. Desigur, aceste
facuta pentru yaduva de Profetul Elisei: ca sa-§i scape cei virtuti le intelegem potrivit cu adevarul, cand respectam
doi fii de creditorul care-i lua, s-a supus cuvintelor profetului ordinea lor. Prima este intelepciunea, a doua, taria, a treia,
§i din vasul In care avea putin ulei a varsat in altele goale.
° Cf IV Rg. 4, 1-7.
1

9 Ps. 18, 5. 11 Iez. 1, 8.


84 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia III

dreptatea ~i a patra este cumpatarea. Lace folose§te intelep- netrecatoare. De unde se spune: Maria partea cea buna §i-a
11

ciunea, daca lipse§te taria? Caci a §ti cineva ceva ce nu poate ales, care nu se va lua de la ea" 13 • Fiindca viata activa este mai
sa fad\ este mai mult o pedeapsa decat o virtute. Dar eel care mica, in ceea ce prive§te meritul, decat cea contemplativa,
lntelege cu intelepciune ceea ce face §i face ceea ce a inteles pe buna dreptate se spune: Maini de om sub aripile lor".
11

cu tarie, acela cu siguranta este drept. Insa dreptatea sa tre- Cu toate ca §i prin viata activa facem ceva bun, totu§i prin
buie sa fie insotita de cumpatare, fiindca adesea dreptatea, cea contemplativa zburam spre desfatarile cere§ti. De aceea
daca nu are masura, se poate transforma in cruzime. Drep- §i in scrierile lui Moise viata activa este numita robie, iar cea
tatea este cu adevarat dreptate cand este tinuta in frau de contemplativa, libertate.
cumpatare, astfel !neat chiar §i in fierberea zelului sa existe
moderatie, ca nu cumva c1ocotind prea tare sa pierdem drep- 10. Cu toate ca ambele vieti sunt daruri ale harului, totu§i,
tatea a carei masura am neglijat S-0 pazim. cat timp traim printre semeni, una este pentru noi o datorie,
cealalta o libera alegere. Poate omul care-L cunoa§te pe Dum-
9. Viata spirituala a sfintilor propovaduitori este de doua nezeu sa intre 1n Imparatia Lui fara sa lucreze mai mtfo binele?
feluri: activa §i contemplativa. Viata activa preceda in ce pri- Cei care nu neglijeaza sa savar§easca binele de care sunt in
ve§te timpul pe cea contemplativa, pentru ca de la lucrarea stare pot intra in patria cereasca fara viata contemplativa,
cea buna se ajunge la contemplatie. Insa cea contemplativa insa fara viata activa nu pot intra acolo, de vreme ce negli-
este mai mare in ce prive§te meritul decat cea activa, fiindca jeaza sa savar§easca binele de care sunt In stare. Prin urmare,
aceasta din urma trude§te in folosul indeletnicirilor prezente, viata activa este o datorie, iar cea contemplativa, o libera
in timp ce cealalta, printr-o adevarata delectare interioara, alegere. Aceea este o robie, aceasta, libertate. Aceasta este,
pregusta deja odihna viitoare. A§adar, ce se desemneaza prin a§adar, ceea ce is-a spus lui Moise: De vei cumpara rob evreu,
11

"maini" daca nu "viata activa", iar prin aripi", via ta con-


11 /1 el Sa-ti lucreze §aSe ani, iar In anul al §aptelea Sa iasa slobod,
templativa"? Mana de om este sub aripile lor, adica puterea in dar. Daca acela a venit cu anumite haine, cu ele sa iasa;
lucrarii este sub zborul contemplatiei. Acest lucru este prefi- iar de a venit cu femeie, sa iasa cu el §i femeia lui. Daca insa
gurat in Evanghelie prin cele doua femei, Marta §i Maria: ii va fi dat stapanul femeie §i aceasta va fi nascut fii sau fiice,
"Iar Marta se silea cu multa slujire; Maria, insa, §edea la pi- atunci femeia §i copiii ei vor fi ai stapanului lui, iar el va ie§i
cioarele Domnului §i asculta cuvantul Lui" 12 • A§adar, una era singur cu hainele sale. Iar daca robul va zice: Imi iubesc sta-
indreptata spre lucrare, cealalta, spre contemplare. Una se de- panut femeia §i copiii §i nu voiesc sa ma liberez, atunci sa-1
dicase vietii active printr-o slujire exterioara, cealalta vietii aduca stapanul lui la judecatori §i, du pa ce 1-a apropiat de U§a
contemplative prin inaltarea inimii spre ascultarea cuvan- sau de u§ori, sa-i gaureasca stapanul urechea cu o sula, §i-1 va
tului. $i oricat de buna ar fi viata activa, mai buna este totu§i robi in veci" 14 • Am citat putin mai pe larg aceasta invatatura
cea contemplativa, fiindca prima inceteaza odata cu viata ca sa facem deosebirea intre robie §i libertate in cele doua
cea trecatoare, iar cealalta ajunge la deplinatatea ei in viata
13 Le. 10, 42.
12 Le. 10, 40, 39. 14 le~. 21, 2-6.
86 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia III 87

feluri de vieti. Aceasta nu ne va fi greu de inteles, dadi vom nu §i-a schimbat hainele pentru ceva mai putin bun. Sunt
cauta sa explicam de unde am luat cele pe care le-am afirmat. oameni care, inainte de a se pune in slujba Dumnezeului
Atotputernic printr-o viata sfanta, deja iubesc savar§irea
11. "Evreu" se traduce prin ,,eel care trece dincolo". Un binelui. Sunt altii care invata sa lucreze binele dupa ce s-au pus
rob E::~vreu este cumparat ori de cate ori cineva trece cu duhul in slujba Dumnezeului Atotputernic. Cel care s-a straduit
dincolo de aceasta lume spre a se pune in slujba Domnului sa lucreze binele chiar inainte de a se pune in slujba lui
Atotputernic. A§adar acela este eel care dore§te cu adevarat Dumnezeu este evreul cumparat ca rob impreuna cu fe-
sa-L slujeasdi pe Dumnezeu, eel care a invatat sa treaca cu meia lui.
duhul dincolo de aceasta lume. Astfel, Moise a ,,trecut dincolo"
ca sa vada vedenia 15 • La tel §i David, de vreme ce vedea pe 12. Adesea se intampla ca cineva sa poata ajunge la viata
,,eel necredincios falindu-se §i inaltandu-se deasupra cedrilor contemplativa fara sa paraseasca viata activa. De aceea este
Libanului §i am trecut §i iata nu era" 16 • Probabil puterile celor adaugat acolo: ,,Daca are femeie, sa iasa cu el §i femeia lui" 19 •
rai ni se par a fi ceva insemnat, daca noi nu trecem cu duhul Femeia lui plead impreuna cu el spre libertate, adica, cine
in lumea cea netrecatoare. Este aratat in alta parte di robul a ajuns la contemplatie nu lasa la o parte lucrarea binelui,
evreu, cumparat, sluje§te §ase ani ca in al §aptelea an sa plece prin care poate sa fie de ajutor altora: ,,Dad insa ii va fi dat
liber, fara a plati nimic. Ce este desemnat prin numarul ,,§ase" stapanul femeie §i aceasta va fi nascut fii sau fiice, atunci fe-
dadi nu ,,desavar§irea vietii active"? Ce se exprima prin nu- meia §i copiii ei vor fi ai stapanului lui, iar el va ie§i cu hainele
marul ,,§apte" dadi nu ,, viata contemplativa"? Prin urmare, sale" 20 • Un stapan ii da robului pe care 1-a cumparat femeie,
a slujit §ase ani §i in al §aptelea an pleadi liber eel care, prin- ori de cate ori un propovaduitor logode§te cu faptele bune
tr-o viata activa desavar§ita, trece dincolo la libertatea vietii pe eel care s-a fagaduit sa slujeasdi intru totul Dumnezeului
contemplative. Trebuie retinut di pleaca liber fara sa plateasdi Atotputernic. Propovaduitorii sunt numiti stapani, du pa cum
nimic, did, dupa cum viata activa a fost din datorie pentru Profetul Elisei spune despre propovaduitorul sau: ,,$tii oare
cei care, dupa ce au facut toate cele pe care trebuiau sa le faca, ca stapanul tau va fi inaltat de la tine?" 21 Femeia robului cum-
i§i spun slugi netrebnice 17, tot a§a §i viata contemplativa o vor parat na§te fii §i fiice, cand fapta buna rode§te fructe tari
primi fara indoiala prin har. ,,Daca acela a venit cu anumite sau moi. Dar femeia data de stapan ramane stapanului im-
haine, cu ele sa iasa" 18, adica, trebuie ca fiecare dintre noi sa preuna cu copiii ei, in vreme ce robul pleaca cu hainele sale,
persevereze in lucrul pe care 1-a inceput §i sa mentina in- adica savar§irea binelui, ca §i roadele acesteia sunt socotite
tentia de la inceput pana la sfar§itul lucrarii. Acela trece cu ca rasplata a propovaduitorului. Robul, staruind in urmarea
adevarat la viata contemplativa, care in timpul vietii active dorintei sale, pleaca liber spre contemplatie prin harul de sus.
,,Iar daca robul va fi zis: Imi iubesc stapanul, femeia §i copiii §i
15 Cf le~. 3, 3.
16 Ps. 36, 35-36. 19 le§. 21, 3.
17 Cf Le. 17, lO. 20 le§. 21, 4.
18 le~. 21, 3. 21 IV Rg. 2, 3, 5.
88
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia II1

nu voi p1eca liber" 22 • Robul I§i iube§te stapanul, cand pas- sa fie capabil sa ajunga la adevarata libertate. Despre aceasta
treaz! in minte cuvintele propovaduitorului. Iubindu-§i fe- libertate se spune prin Apostolul Pavel: ,,Pentru ca §i fap-
meia §i copiii, refuza sa plece liber, atunci cand, iubind roadele tura lnsa§i se va izbavi din robia stricaciunii ca sa se bucure
vietii active, nu vrea sa se ridice spre viata contemplativa, de libertatea maririi fiilor lui Dumnezeu" 26 • A§adar, atunci
deoarece, considerand ca are o lucrare buna 1n starea sa de rob I
vom avea adevarata libertate In noi, cand lnfierea noastra
refuza sa se desparta de ea pentru lini§tea libertatii. ,,Atunci va fi ajuns la marirea fiilor lui Dumnezeu. Acum lnsa nu
sa-1 aduca stapanul lui la «dumnezei» §i, dupa ce 1-a apropiat numai viata activa este robie, ci §i contemplatia lnsa§i, care
de U§a §i de U§ori, sa-i gaureasca stapanul urechea cu o sula ne-a rapit mai presus de noi ln§ine, fara sa obtina In mod
§i-1 va robi In veci" 23 • Acesta, care a hotarat sa staruie In viata desavar§it libertatea mintii. Ea o imita, pentru ca acea lini§te
activa, este adus de stapan la dumnezei 24, atunci cand pro- interioara este vazuta cumva prin ghicitura27 • Totu§i, oricat de
povaduitorul Ii lntipare§te In minte cuvintele Parintilor din marginita ar £i contemplatia, In raport cu viata activa este deja
vechime, cei care au fost pentru noi preoti ai caii Domnului cu mult mai larga §i mai sublima: ea trece dincolo, spre o anu-
Atotputernic. $i este dus la U§a §i la U§orii cortului, pentru mita libertate a sufletului, cugetand nu la cele trecatoare, ci la
ca de la intrarea Iaca§ului ceresc sa poata asculta cu mai mare cele ve§nice. Astfel, viata contemplativa I§i ia zborul spre cele
atentie §i cunoa§te mai patrunzator ziua Infrico§atei Judecati, de sus §i depa§e§te cu mult viata activa printr-o anumita,
ca sa evite sa caute sa placa oamenilor prin binele lucrat. ca sa zic a§a, frumusete a lini§tii sale. De aceea se spune cu
Astfel, urechea lui este gaurita cu o sula, atunci cand sufletul lndreptatire: ,,$i mana de om sub aripile lor" 28 •
sau este strapuns de o a§a patninzatoare frica de Dumnezeu,
!neat, strapuns de ascuti§Ul CUVantului, sa priveasca :intot- · 14. Daca lnsa omul mentionat In acest loc este lnteles a fi
deauna, prin tot ce face, catre intrarea Imparatiei §i sa fie ca §i Mantuitorul nostru, atunci mana de om este sub aripile lor
cum ar purta o ureche strapunsa la U§a §i la U§Orii cortului. pentru ca, daca Dumnezeu nu S-ar £i facut om care sa lnalte
la cele cere§ti mintile celor care propovaduiesc, acele vietati
13. El va fi ,,rob In veac" 25, pentru a putea fi liber dupa care a par nu ar zbura. Cu lndreptatire se spune ca mana de
veac. A§adar este rob In veac eel care a hotarat sa slujeasca om este sub aripi, fiindca este scris despre Mantuitorul nostru:
oamenilor prin viata activa pentru ca, dupa timpul prezent, ,,Care fiind stralucirea slavei §i chipul fiintei lui, care tine
toate" 29 • Mana Lui tine toate inimile noastre, mana Lui ne
22 le§. 21, 3.
23 le§. 21, 6. ridica In contemplatie. Dupa cum este spus, daca Cuvantul
•24 Sfantul Grigorie pastreaza exact termenul din textul Vulgatei diis
Atotputernic nu S-ar £i facut om pentru oameni, inimile oa-
ad1c.a ,,du~n~zei"~ prin care Fericitul Ieronim a redat pluralul ebraic menilor n-ar zbura pentru a contempla maretia Cuvantului.
el~h1r;:. Scnenle Sfmte nu~esc adesea ,,dumnezei" pe cei care fac pe
pamant o lucrare ce se cuvme doar lui Dumnezeu §i pe care oamenii
o sava.r§esc in numele Lui. Este vorba de judecatori sau de preoti.
26 Rom. 8, 21.
Dupa mterpretarea Sfantului Grigorie, ill acest caz stapanul duce pe 27 I Cor. 13, 12.
robul sau la preoti care 11 due inaintea lui Dumnezeu (n. ed.). 28 Iez. 1, 8.
25 le§. 21, 6. 29 Evr. 1, 3.
90 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia III 91

Sufletele oamenilor au devenit suflete care urea spre inalt revina in nici un fel spre cele pe care le-au Iasat in urma.
datorita faptului ca intre oameni a aparut un Dumnezeu Pentru ei, a merge pe o cale anume inseamna a merge cu su-
smerit. Sa se spuna, agadar, despre fiintele sfinte: "$i mana fletul mereu spre mai bine. Din contra, despre cei nedrepti
de om sub aripile lor". Acestor lucruri se adauga: se spune ca s-au intors cu inima in Egipt34 • Insugi Adevarul
spune: Nimeni care pune mana pe plug §i se uita indarat
11
15. $i de tuspatru partile aveau fete §i aripi §i aripile lor
11
nu este potrivit pentru Imparatia lui Dumnezeu" 35 , A pune
se atingeau una de alta" 30 • De tuspatru partile au fete §i aripi,
mana pe plug insearnna ca §i cum ai deschide pamantul inimii
fiindca in toate regiunile lumii apostolii fac cunoscut ceea ce
tale cu brazdarul caintei pentru a da la iveala roadele. Cine se
au perceput prin simturi cu privire la umanitatea §i cu privire
uita indarat se intoarce, dupa ce a savargit binele, la cele rele
la divinitatea Mantuitorull!-i nostru. De vreme ce propovadu-
pe care le-a Iasat in urma. Fiindca aceasta nu se intampla
iesc peste tot pe Dumnezeul intrupat, fac cunoscut chipul Lui
alegilor Domnului, se spune cu indreptatire prin profet: "Cand
in cele patru parti ale lumii. De vreme ce vestesc ca El este una
cu Tatal §i cu Sfantul Duh, ei zboara pretutindeni cu aripa mergeau, nu se "m t orceau1136 .
contemplatiei. Aripile lor seating una de alta, fiindca toata 17. Profetul arata de ce nu se intorc, adaugand: "Fiecare
forta lor, toata intelepciunea, prin care se ridica deasupra ce-
mergea drept inainte" 37 • In fa ta noastra sunt cele vegnice, in
lorlalti oameni prin zborul contemplatiei, se unesc, la randul
urma noastra, cele trecatoare. Daca noi, mergand, ajungem
lor, in pacea §i armonia desavargita a sufletelor lor. De aici,
la acelea indepartandu-ne de acestea, le Iasam ca §i cum in
cuvantul Scripturii: Illar intelepciunea cea de SUS este intai
spatele nostru. Iata de ce acea fiinta inaripata, care se inal-
curata, apoi pagnica" 31 • De asemenea, Adevarul spune apos-
tase pana la tainele celui de-al treilea cer, spunea: "Dar una fac:
tolilor sai: Aveti sare intru voi §i aveti pace intre voi" 32 •
11

Deci aripa fiintelor se atinge una de alta, fiindca forta §i in- uitand cele ce sunt in urma mea, §i tinzand la cele dinainte,
telepciunea sfintilor propovaduitori se unesc, la randul lor, alerg la tinta, spre rasplata dumnezee§tii chemari de sus" 33 •
in pacea milei §i a armoniei. Aripa uneia ar fi separata de cea Tinzand spre cele dinainte, a dat uitarii cele care erau in
a altei fiinte daca fiecare dintre ei, zburand spre intelepciune, urma, fiindca, dispretuind cele trecatoare, cauta numai pe cele
ar refuza sa fie in pace cu celalalt. Urmeaza: vegnice. Sfintele fiinte merg drept inainte, pentru ca nu mai
au nici o dorinta de a privi inapoi spre cele lasate in urma.
16. 11 Cand mergeau, nu se intorceau, ci fiecare mergea
De vreme ce tanjesc spre cele vegnice pe care le vad prin ochii
drept inainte" 33 • Fiintele inaripate, adica sfintii propovaduitori,
contemplatiei, i§i intaresc pa§ii pe calea bunei lucrari.
in timp ce merg, nu se intorc, pentru ca ei astfel tree de la ac-
tivitatile pamante§ti la cele spirituale, incat, apoi sa nu mai
. 34 Cf Num. 14, 3-4.
30 Iez. 1, 9. 35 Le. 9, 62.
31 lac. 3, 17. 36 Iez. 1, 9.
32 Mc. 9, 49. 37 Iez. 1, 9.
33 Iez. 1, 9. 38 Filip. 3, 13-14.
92 Omilia III 93
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

18. Cine a hotarat sa mearga drept inainte trebuie sa §i privind caderea pacato;;ilor, i;;i pierde orice nadejde.
cantareasca cu mare atentie, pentru ca sunt doua feluri de a te De aceea nu se mai trude;;te in vremea de acum cu samanta
uita inapoi: una, prin lucrare ;;i cealalta, prin cugetare. Sunt buna a lucrarii ;;i nici dupa aceea nu va mai fi mangaiat cu
oameni care cugeta la lucruri mari ;;i, con;;tienp de pacatele lor, o buna rasplata. Sunt, de asemenea, oameni care lucreaza
se apuca sa dea multe din bunurile lor celor lipsiti pentru binele pe care I-au inteles a fi bine §i, lucrand, i§i propun
a-;;i rascumpara gre§elile in fata lui Durnnezeu prin mila Lui sa faca mai mult, dar se razgandesc §i, de§i fac binele pe
nemarginita. Si incep astfel sa lucreze dar, adesea, in timpul care-I incepusera, renunta la hotararea lor spre mai bine.
lucrarii, frica de saracie le zdruncina sufletu] §i, temandu-se De buna seama, ace§tia par a starui in lucrare, in fata jude-
sa nu saraceasca, devin zgarciti fata de saraci §i se opresc catii omene§ti, dar, in fata ochilor Dumnezeului Atotputernic,
de la buna lucrare pe care au inceput-o. In acest caz, cei care au cazut de la hotararea lor. De aceea se intampla adesea ca
inaintau, evidents-au intors din cale pentru can-au vrut sa buna lor lucrare sa placa mai putin lui Dumnezeu, pentru ca,
mearga drept inainte. Cu indreptatire, impotriva acestora atunci cand sufletul nu este constant in hotararea de a pa§i
se zice prin Solomon: ,,Din cauza frigului, lene;;ul nu a vrut spre mai bine, insa§i aceasta nestatornicie a mintii este adu-
sa are, prin urmare vara va cere de pomana ;;i nu i se va da" 39 • catoare de osanda. Cei desavar§iti insa au privirea intoarsa
Cel care, din cauza fricii ;;i a amortirii sufletului, nu ia seama spre ei in§i§i cu un discernamant foarte patrunzator, ca sa nu
sa lucreze binele, cand Soarele dreptatii va straluci la ju- alunece niciodata spre cele mai putin bune, fie in lucrare,
decata ca vara, va cer§i viata, dar nu o va primi, fiindca a dis- fie in cugetare. Ei cantaresc neincetat cat inainteaza in fie-
pre~uit sa lucreze binele pentru ea. Un altul, dispretuind care zi. Despre ace§tia se spune cu indreptatire: ,,Cand mer-
do~mtele trupe§ti, se gande§te sa lase totul §i sa se puna in geau, nu se intorceau, ci fiecare mergea drept inainte" 41 •
sl~Jba Dumnezeului Atotputernic ;;i se hotara;;te sa-§i puna
fraul cumpatarii §i al castitatii. Dar, cand vede ca altii au ca- 19. Drept urmare este bine sane cercetam pe noi in§ine
zut dupa ce traisera in castitate, ii e teama sa faca c~ea ce el cu atentie cu privire la acestea. Pentru asta, sa aratam cine
insu§i hotarase. Iata ca se intoarce inapoi prin cugetare eel care, suntem, de unde venim §i pana unde am fost inaltati, pentru
privind inainte, mergea deja cu pa§ii mintii spre cele inalte. a examina atent tainele textelor sfinte. Desigur pe vremea
Despre aceasta se spune potrivit prin Solomon: ,,Cine tine strabunilor no§tri au fast oameni care se inchinau idolilor,
seama de vant nu seamana, §i cine ia in seama norii nu, se- dar iata ca prin harul Duhului deja cautam sa pricepem cu-
vintele dumnezeie§ti. De unde ne vine acest lucru? Mantui-
cerav 1140 . p rm
. numel e vantului
" este desemnat duhul rau care
torul neamului omenesc a implinit ceea ce s-a spus prin
indeamna gandul spre ispite, iar prin numele norului este
profeti: ,,~i strainii se var hrani din locurile parasite preschimbate
d~se~nat pacatosul care se lasa mi§cat de imboldul ispitei.
Cme Ia seama la vant, nu seamana §i cine tine seama de nori fn bogatie" 42 • Cuvintele profetilor au fost ni§te de§erturi la iudei,
nicicum nu secera, adica, temandu-se de ispitele duhului rau fiindca ei nu au vrut sa le cultive, cercetandu-le printr-o inte-

39 Pilde 20, 4. 41 Iez. 1, 9.


40 Eccl. 11, 4. 42 Is. 5, 17.
94 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

legere mistica, Pentru noi sunt schimbate in bogape, deoarece,


prin darullui Dumnezeu, cuvintele profetului, spuse aproape
ca o povestire, sunt intelese de mintea noastra in sens duhov-
nicesc, iar noi, strainii, ne hranim cu cele pe care cetatenii Legii
Omilia IV
nu au vrut sale manance. Sa aducem multumiri Unuia-Nascut,
Sa aducem lauda lntelepciunii Ve§nice care traie§te §i impa-
rate~te cu Tatal in unime cu Duhul Sfant, Dumnezeu, in vecii
vecilor. Amin. 1. Prin duhul sfant al profetiei, fiintele inaripate sunt
descrise in amanuntime pentru ca prin aceasta precizie
a descrierii sa ne arate limpede ca se refera la persoanele
evangheli§tilor §i pentru ca vorbirea lui Dumnezeu sa nu lase
nimic neclar intelegerii noastre. Iata ce se spune: ,,Asema-
narea infati§arilor lor: tuspatru aveau cate o fata de om §i
cate 0 fata de leu la dreapta, tuspatru aveau cate 0 fata de bou
la stanga §i tuspatru aveau cate o fata de vultur deasupra" 1 •
Ca aceste patru fiinte inaripate ii desemneaza pe cei patru
Sfinti Evangheli§ti, o dovede§te chiar inceputul fiecarei Evan-
ghelii. Fiindca incepe cu genealogia omeneasca, Matei, pe
drept, este reprezentat printr-un om; intrucat incepe vorbind
de un strigat in pustie, Marcu, evident, este reprezentat prin-
tr-un leu; eel ce a inceput vorbind de o jertfa, Luca, este re-
prezentat corespunzator printr-un vitel; de vreme ce incepe
de la dumnezeirea Cuvantului, loan este vrednic de a fi repre-
zentat printr-un vultur, eel ce zice: ,,La inceput era Cuvantul,
§i Cuvantul era la Dumnezeu, §i Dumnezeu era Cuvantul" 2 •
Cand i§i inalta privirea chiar la firea lui Dumnezeu, el fi-
xeaza ochii in soare ca §i vulturul. Dar, cum toti cei ale§i sunt
madulare ale Mantuitorului nostru §i Insu§i Mantuitorul
nostru este Capul tuturor celor ale§i, nimic nu impiedica -
madularele lui fiind desemnate prin aceste fiinte - ca in toti
aCe§tia El lnSU§i sa fie desemnat. Caci, lnSU§i Unul-Nascut

1 Iez. 1, 10.
2 In 1, 1.
96 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I OmilialV 99'

Fiul lui Dumnezeu cu adevarat S-a facut om; El insu.;;i S-a sfinte fiinte. Spunem acest lucru ca sa aratam ca cele afirmate
jertfit pentru mantuirea noastra, a binevoit sa moara pre- despre cele patru fiinte se refera la fiecare cre.;;tin desavar.;;it.
cum un vitel; prin vigoarea puterii Sale, El insu.;;i S-a inaltat
3. Dar ni se ridica o mare intrebare in privinta Evanghe-
c~ un le~. Se spune ca leul doarme cu ochii deschi.;;i, adica,
li.;;tilor .;;i a Sfintilor Profeti: de ce este reprezentat un om .;;i
chiar in moartea in care a putut sa se odihneasca prin firea Sa
un leu la dreapta celor patru .;;i un vitel, la stanga lor? Nu e
omeneasca, Mantuitorul nostru a vegheat, ramanand nemu-
lipsit de mirare faptul ca se spune ca doi sunt la dreapta .;;i
ritor prin firea Sa dumnezeiasca. inaltandu-Se la ceruri dupa
unul este la stanga. $i din nou trebuie sane intrebam: de ce
Inviere, S-a ridicat la cele de sus, ca .;;i vulturul. A.;;adar,
vulturul nu este mentionat la dreapta sau la stanga, ci dea-
pentru noi este totul in acela.;;i timp Cel Care S-a facut om
supra? Ne stau in fata doua l'ntrebari pe care trebuie sale
nascandu-Se, vitel, murind, leu, inviind .;;i vultur, inaltan-
lamurim, daca Dumnezeu ni le descopera. A.;;adar, omul .;;i leul
du-Se la ceruri. Fiindca am spus mai l'nainte ca prin aceste
sunt reprezentati la dreapta, iar vitelul, la stanga. Intr-adevar,
fiinte sunt desemnati cei patru Evangheli.;;ti, iar prin aspectul
la dreapta le avem pe cele vesele, la stanga, pe cele triste.
lor, toti cei desavar.;;ip, ramane sa aratam cum fiecare dintre
De aid vine aceasta ca noi numim stanga ceea ce consideram
cei ale.;;i este reprezentat prin aceste imagini ale fiintelor.
ca este suparator. Or, dupa cum am spus la inceput, prin om
2. intr-adevar, oricare ales .;;i oricare cre.;;tin desavar.;;it este desemnata Intruparea, prin vitel, patimirea, prin leu,
prin urmarea Caii lui Dumnezeu este in acela.;;i timp om, invierea Creatorului nostru. Toti cei ale.;;i se bucura de in.,.
vitel, leu .;;i vultur. Omul este o fiinta rationala. Vitelul este truparea Fiului Unuia-Nascut, prin care suntem mantuiti;
de obicei omorat ca jertfa. Leul este fiara putemica, dupa cum msa de moartea Lui s-au mtristat cei dintai dintre ale.;;i, Sfintii
este scris: "Leul, eel mai putemic dintre dobitoace, nu va da Apostoli, care, din nou, s-au bucurat de lnvierea Lui. De vreme
mapoi de la intalnirea cu nimeni" 3 • Vulturul zboara spre mal- ce Na.;;terea .;;i Invierea Lui a dat bucurie ucenicilor pe care
timi .;;i tinte.;;te razele soarelui fara sa-i orbeasca ochii. Prin i-a intristat prin Patimirea lui, se precizeaza ca omul .;;i leul
urmare, cine este desavar.;;it prin ratiune este om. $i, pentru au fost in dreapta, iar vitelul, in stanga. Sfintii Evangheli.;;ti
ca el moare placerilor acestei lumi, este vitel. Pentru ca prin s-au bucurat de firea omeneasca a Lui, au fost intariti prin in-
insa.;;i moartea sa de bunavoie are puterea lini.;;tii suflete.;;ti vierea Lui, ei care se intristasera de Patimirile Lui. A.;;adar,
impotriva tuturor relelor, dupa cum este scris: Cel drept,11 om .;;i leu este la dreapta, fiindca Intruparea Mantuitorului
ca .;;i leul increzator, va fi fara teama" 4, el este leu. intrucat el nostru i-a insufletit, iar Invierea Lui i-a intarit. Dar vitelul
contempla cele cere.;;ti .;;i ve.;;nice, este vultur. De vreme ce orice este la stanga, pentru ca moartea Lui i-a doborat, Iasandu-i
drept este om prin ratiune, este vitel prin jertfa mortii sale, fara credinta pentru un timp. Pe buna dreptate, locul vultu-
este leu prin fqrta lini.;;tii suflete.;;ti, este vultur prin contem- rului este indicat a fi nu alaturi, ci deasupra, astfel ca, indi-
platie, fiecare cre.;;tin desavar.;;it poate fi desemnat prin aces,te ferent daca prin aceasta este desemnata inaltarea Mantui-
torului sau se arata ca insu.;;i Cuvantul Tatalui este Dumnezeu
3 Pilde 30, 30. impreuna cu Tatal, loan s-a ridicat deasupra celorlalti Evan-
4 Pilde 28, 1. gheli~ti prin taria contemplatiei sale .;;i cu toate ca vorbe.;;te,
98 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IV

impreuna cu toti, de dumnezeirea Lui, totu§i o contempla ,,Duceau animalele de jertfa intr-o groapa adanca" 7 • Caci :ce
cu mai multa patrundere decat top ceilalp. Dar daca vulturul altceva sunt lacrimile rugadunii daca nu jertfele ofrande:it
este unit cu celelalte trei fete §i s-a predzat ca sunt patru fiinte, noastre? Dupa cum este scris: ,,Jertfa adusa lui Dumnezeu este
atund e de mirare ca este descris ca fiind deasupra celor patru, inima infranta" 8 • Sunt oameni care se pun pe plans in timpul
decat daca aceasta este pentru ca loan, care a vazut Cuvantul rugadunii, fie pentru a dobandi avantaje pamante§ti, fie pen-
la inceput5, trece dincolo de el insu§i, ridicandu-se mai presus. tru a parea sfinp in fata oamenilor. Ce altceva sunt ei daca nu
Daca n-ar fi trecut dincolo, n-ar fi vazut la inceput Cuvantul. cei ce due animalele de jertfa intr-o groapa adanca? De vreme
A§adar, fiindca a trecut dincolo de el insu§i, a fost nu nu- ce ei cauta cele care sunt in partea cea mai de jos, a§aza jos
mai deasupra celorlalti trei, dar, legat de ei, a fost deasupra jertfa rugadunii lor. Insa cei ale§i, care doresc sa placa Dum-
celor patru. Urmeaza: • nezeului Atotputemic printr-o buna lucrare §i, prin contem-
platie, ravnesc sa preguste de acum feridrea frumusetii celei
4. ,,Fetele lor §i aripile lor erau intinse in sus" 6 • Fetele §i
ve§nice, I§i intind in sus fetele §i aripile. Urmeaza:
aripile lor sunt descrise Ca fiind intinse In SUS, pentru ca pri-
virea §i contemplatia sfintilor tintesc dincolo de ei, pentru a 5. ,,Fiecare avea doua aripi care erau unite §i doua acope-
putea ajunge la ceea ce ravnesc, in ceruri. Fie cane ocupam reau trupurile lor" 9 • Fusese spus: ,,$i fetele §i aripile lor erau
de buna lucrare, fie de contemplare, ceea ce se face este cu ade- intinse in sus", §i de indata a fost adaugat ceea ce am spus:
varat bun cand ravnim sa placem Celui de la Care avem fiinta. ,,Fiecare avea doua aripi care erau unite". Se intelege clar ca
Caci eel care doar pare ca lucreaza binele, dar prin aceasta doua aripi erau intinse in sus §i erau unite, iar doua acopereau
dore§te sa placa nu lui Dumnezeu, d oamenilor, acela i§i in- trupurile lor. Aid trebuie sane gandim printr-o examinare
dreapta fata sa in jos, in directia intentiei sale. Cine cerce- atenta ce sunt cele patru aripi ale sfintilor, dintre care doua
teaza ceea ce textul sfant spune despre Dumnezeu, cu scopul intinse in sus sunt unite, iar doua le acopera trupurile. Daca
ca prin cele pe care le-a inteles sa se poata ocupa cu intre- privim cu atenpe, descoperim ca sunt patru virtuti care inalta
bari, pentru ca nu dore§te sa se sature de dulceata feridrii de la actiunile pamante§ti orice vietate inaripata, adica)
cautate, d dore§te sa para invatat, acesta nu desface prea mult pentru viitor, iubirea §i nadejdea, iar pentru trecut, frica de
in sus aripile intelegerii sale fiindca ocupa atentia simtu- Dumnezeu §i pocainta. Aripile unite intre ele se intind in sus,
rilor sale cu o pofta pamanteasca. Atund lasa in jos aripile pentru ca iubirea §i nadejdea inalta sufletul sfintilor spre cele
pe care putea sa le ridice spre inalt §i prin care el insu§i putea de Sus. Cu indreptatire, acestea sunt numite ,, unite", pentru
fi inaltat. Aid trebuie sa ne gandim ca binele lucrat intot- ca cei ale§i, cu siguranta, §i iubesc cele cere§ti la care nadaj"'
deauna se inalta la cele cere§ti prin intentia noastra. Cine. duiesc, §i nadajduiesc la cele pe care le iubesc. Doua aripi le aco-
ravne§te la marire pamanteasca prin binele pe care-I face i§i pera trupurile, pentru ca frica §i pocainta ascund pacatele lor
lasa-n jos aripile §i fata. Despre ace§tia se spune prin pro{et:
7 Os. 5, 2.
5 In 1, 1.
8 Ps. 50, 19.
6 Iez. 1, 11. 9 Iez. 1, 11.
100 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IV 101

din trecut de ochii Dumnezeului Atotputernic. A9adar, dupa deci cata iubire 11 malta spre cele cere9ti: ,,Pentru mine, a vietui
cum se spune, doua aripi se unesc sus, cand iubirea §i na- este Hristos §i a muri, un ca9tig" 12 • Sa cunoa9tem cata nadejde
dejdea le ridica inimile celor ale9i spre lumea de sus §i le face 11 poarta catre cele de sus: "Viata noastra este 1n ceruri, de unde
sa fie legate de cele de Sus. Doua aripi le acopera trupurile, a9teptam pe Mantuitorul, Domnul nostru Iisus Hristos" 13•
cand frica §i pocainta ascund pacatele trecutului de privirea Sa vedem daca, chiar avand atatea virtuti, inca se teme:
Judecatorului ve9nic. Fiindca i9i amintesc ca au pacatuit, se Jmi chinuiesc trupul meu §i 11 supun robiei, ca nu cumva,
inspaimanta §i plang; aceasta nu inseamna oare a-9i acoperi altora propovaduind, eu insumi sa ma fac netrebnic" 14 • Save-
trupurile? Printr-o severa cercetare, ace9tia ascund pacatele
dem daca se caie9te ca a savar9it raul: Eu sunt eel mai mic
11
trupe9ti prin adaugarea d~ buna lucrare. Caci este scris: Fe- 11
dintre Apostoli, care nu sunt vrednic sa ma numesc apostol,
ridti carora li s-au iertat faradelegile §i carora s-au acoperit
pentru ca am prigonit Biserica lui Dumnezeu" 15 • Prin cuvin-
pacatele" 10 • Noi ne acoperim pacatele, cand suprapunem fap-
tele lui, nu ne simtim noi oare mustrati pentru impietrirea
telor rele buna lucrare. Intr-adevar, orice este acoperit este
sufletelor noastre? El plange pentru ceea ce facuse inainte
pus mai jos §i ceea cu care este acoperit este pus deasupra.
de botez; noi insa am facut §i dupa botez multe gre9eli §i,
Cand renuntam la relele pe care le-am facut §i alegem binele
totu§i, refuzam sa plangem. Astfel, fiintele sfinte se folosesc
pe care sa-1 lucram, punem deasupra ca un ve9mant peste
de cele patru aripi, pentru ca ele se ridica la cele cere9ti prin
cele de care ne ru9inam sa nu fie vazute.
iubire §i nadejde, iar prin frica §i cainta l§i plang gre9elile.
6. Oricat de sfinti ar fi oamenii in aceasta viata, totu9i
au ceva care trebuie acoperit in fata ochilor lui Dumnezeu, 7. Dar pentru ca s-a spus: ,,Fiecare avea doua aripi care
cad este absolut imposibil ca ei sa nu fi gre9it nidodata cu erau unite" 16, acest lucru poate fi inteles in sensul ca ele nu-9i
fapta, cu vorba sau cu gandul. Desigur, feridtul Iov spusese unesc aripile pentru a se inalta, ci ca aripa uneia este unita
oamenilor cuvinte desavar9ite; dar, cand a auzit glasul lui cu cealalta ca aceste aripi care se inalta sa se potriveasca prin
Dumnezeu, repro9andu-9i pana §i aceste cuvinte desavar9ite, unirea lor. Aid apare o intrebare: daca cele doua aripi care
spunea: Jmi voi pune mana la gura" 11 • in mana sta lucrarea, se inalta desemneaza iubirea §i nadejdea, iar cele doua care
1n gura, cuvantul. A9adar, a pune mana la gura mseamna a aco- le acopera trupurile desemneaza frica §i cainta, de ce se spune
peri pacatele vorbirii prin meritul unei bune lucrari. Imi face ca cele doua aripi inaltate sunt unite §i nu se spune acela9i
lucru despre cele doua care le acopera trupul? Dar in aceasta
placere, preascumpii mei frati, sa aduc ca marturie, in acest
privinta slava lui Dumnezeu!, o ratiune simpla ne va face
sens, pe invatatorul neamurilor [Pavel], sa privesc cum acest
sa intelegem ca, intr-adevar, aripile unite ale sfintilor sunt
sfant, ca §i fiinta sfanta, se sustine prin cele patru aripi, dintre
care prin doua se inalta spre cele de sus, iar prin doua 19i aco-
12 Filip. 1, 21.
pera trupul, fiindca ascunde cele £acute in trecut. Sa vedem 13 Filip. 3, 20.
14 I Cor. 9, 27.
rn Ps. 31, 1. 15 I Cor. 15, 9.
1J Iov 39 34,
f 16 Iez. 1, 11.
102 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IV 103

iubirea ~i nadejdea §i ca cele care le acopera trupurile neunite sau J:n faptele sale. Nu este prezent sie§i cine nu s-a l:ngrijit
una cu cealalta sunt frica de Dumnezeu §i pocainta. David, zilnic sa se cerceteze §i sa se cunoasca pe sine J:nsu§i. Dar se
fiindu-i frica §i pocaindu-se de o slabiciune a trupului, se 1n- pune cu adevarat J:n fata sa §i este prezent sie§i cine se ob-
tristeaza17. Petru l:§i plange cu amar caderea J:n juramant fals 18 • serva pe sine J:n actiunile sale ca §i cum ar observa pe altul.
Pavel l:§i plange cruzimea prigonirii din trecut1 9 • Totu§i, toti 9. Sunt multe pacatele pe care le facem, dar nu ni se par
ravnesc la 0 singura patrie, se grabesc sa ajunga la unicul grele fiindca, atenti la iubirea de sine §i J:nchizand ochii pentru
Creator a toate. Astfel, doua aripi ale fiecareia sunt unite, noi, ne mangaiem J:n amagirea noastra. Se J:ntampla ca adesea
iar doua nu sunt, pentru ca prin iubire §i nadejde doresc un sa judecam u9or gre9elile noastre grave §i cu asprime, gre-
singur lucru, dar prin fr1ca de Dumnezeu §i prin pocainta §elile U§Oare ale aproapelui. Intr-adevar, este scris: "Oamenii
deplang lucruri diferite. Urmeaza:
vor fi iubitori de sine" 23 • Or §tim ca iubirea de sine J:nchide
8. "$i fiecare din ele mergea J:n fata fetei sale" 20 • Mai J:na- foarte tare ochiul inimii. De aid, se deduce ca ceea ce facem noi
inte fusese spus: "Fiecare din ele mergea drept J:nainte (ante §i nu socotim a fi grav, adesea acela§i lucru facut de aproa-
faciem suam)" 21 , J:nsa acum se zice: "Mergea J:n fata fetei sale pele nostru ne pare ca este J:ngrozitor. De ce oare ceea ce ni
(coram facie sua)" 22 • Ideea pare ca se repeta. Dar, pentru ca se pare nel:nsemnat la noi pare grav la aproapele nostru,
,)n fata (coram)" are sensul de "J:n prezenta sa", cercetand mai daca nu pentru ca nu ne privim pe noi cum 11 privim pe eel
adanc, putem discerne ca altceva este a merge "drept J:nainte de aproape, §i nici pe aproapele nostru cape noi? Daca ne-am
(ante faciem suam) §i altceva este a merge J:n prezenta sa (coram privi pe noi cum 11 privim pe eel de aproape, am judeca sever
Jacie sua)". A merge drept J:nainte (ante faciem) J:nseamna faptele noastre ca fiind condamnabile. $i invers, daca ne-am
a se J:ndrepta spre cele dinainte; a merge J:n prezenta sa J:n- privi aproapele cape noi, fapta lui nu ne va aparea nicicum
seamna a nu fi absent sie§i. intr-adevar, orice drept care-§i inacceptabila. Adesea, poate, noi am facut astfel de lucruri
cerceteaza cu grija viata §i cantare§te atent cat a J:naintat J:n §i ne gandeam ca nu am facut nimic inadmisibil pentru aproa-
fiecare zi pe calea bunei lucrari sau, poate, cat s-a J:ndepartat pele nostru. Aceasta judecata rau J:mpartita a mintii noastre,
de ea, acesta merge J:n prezenta sa (coram se) pentru ca vede s-a straduit sa o corecteze Moise prin J:nvatatura Legii, cand
atent fie ca a crescut, fie ca a decazut. Dimpotriva, eel care a spus ca efa trebuie sa fie dreapta §i hinul tot a§a 24 • De aid,
neglijeaza sa-9i analizeze viata: ce face, ce spune, ce gande§te cuvintele lui Solomon: 11 Doua feluri de greutati de cantarit, §i
sau ce dispretuie§te sau ce nu §tie, acesta nu merge J:n pre- de masurat, amandoua sunt uraciune J:naintea Domnului" 25 •
zenta sa (coram se), fiindca nu §tie ce este J:n deprinderile $tim ca din dublele greutati de cantarit ale negustorilor una
este mai mare, cealalta, mai mica. Ei au o greutate pentru
17 Cf II Rg. 12, 13.
18 Cf Mt. 26, 75.
ceea ce cantaresc pentru ei §i alta greutate pentru ceea ce
19 Cf I Cor. 15, 9.
20 Iez. 1, 12.
23 II Tim. 3, 2.
21 Iez. 1, 9.
24 Cf Lev. 19, 38.
22 Iez. 1, 12.
25 Pilde 20, 10.
104 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I 105
OmiliaIV

cantaresc ,pentru aproapele lor. Pentru a da, i§i pregatesc iese printr-o parte ceea ce este pus prin alta parte, adica su-'
greutati mai U§oare, pentru a primi, greutati mai mari. Orice fletele fara discemamant nu observa cum rasplata dobandita
om, care' cantare§te intr-un fel cele care sunt ale aproapelui prin buna lucrare se pierde printr-una rea. Unul I§i paze§te
§i l:n alt fel cele care sunt ale lui, are doua feluri de greutati. castitatea trupului §i vegheaza atent asupra sa ca nu cumva
Amandoua sunt uraciune inaintea Domnului. Daca §i-ar iubi sa ingaduie ceva condamnabil din afara; el este multumit
aproapele cape sine insu§i, el ar iubi calitatile lui cum le-ar cu bunul sau, nu cauta sa apuce altele straine, dar, totu§i, poate
iubi pe ale sale, §i daca s-ar privi pe el ca pe aproapele lui, pastreaza in suflet ura impotriva aproapelui. $i cu toate ca
ar judeca gre§elile lui cum le-ar judeca pe ale aproapelui. este scris: ,,Cine i§i ura§te fratele este un uciga§ de oameni" 29,
A§adar, trebuie sa ne analizam pe noi in§ine cu aceea§i atentie el vegheaza sa fie curat in lucrare in afara §i nu-§i da seama
ca §i pe aproapele nostru §i sane punem noi in§ine, dupa cum cat de nemdurator este in sufletul sau. Acest om care umbla
s-a spus, in fata noastra ca, imitand fara incetare fiintele in intuneric cu sufletul §i nu §tie acest lucru, nu este el oare
inaripate, sa nu se intample cumva sa nu §tim ce facem §i absent lui inSU§i? Altul nu-§i ingaduie sa rapeasca bunurile
sa mergem mtotdeauna 1n fata fetei noastre26 • Cei rataciti insa, altuia, i§i fere§te trupul de cele murdare, i§i iube§te cu gand
dupa cum am spus putin mai mainte, nu merg 1n fata fetei lor, curat aproapele §i, con§tient de pacatele trecute, izbucne§te
pentru ca ei nu privesc cu atentie ceea ce fac, se indreapta in lacrimi in timpul rugaciunii. Dar, dupa terminarea ruga-
spre pieire §i chiar se bucura de faptele lor rele. Despre ace§- ciunii, cauta pe cele vesele de care sa se bucure in aceasta
tia este scris: ,,Cei ce se bucura cand fac rau §i se veselesc in lume §i, pentru bucurii trecatoare, i§i lasa sufletul neatent
fapte rele" 27 • Cand ii prive§te pe ace§tia, dreptul adesea iz- sa cada §i nici nu se ingrije§te ca bucuriile neinfranate sa nu
bucne§te in lacrimi, dar ei, ca ni§te schizofrenici, rad cand depa§easca masura lacrimilor; §i aceasta face ca el, razand
sunt deplan§i. prea mult, sa piarda binele pentru care a lucrat plangand.
Nici acesta nu merge inaintea fetei sale, fiindca refuza sa pri-
10. Alti oameni daruiesc mult din bunurile lor saracilor veasca relele pe care §i le ingaduie. Caci este scris: ,,Inima
dar, cand &asesc 0 imprejurare favorabila, Ii asupresc pe cei mteleptilor este acolo unde e tristete, §i inima nebunilor, unde
nevoia§i §i ii jefuiesc de tot ceea ce le pot rapi. Ei pun ina-
e bucurie" 30 • In tot ceea ce facem trebuie sane privim pe noi
intea ochilor cugetarii doar binele pe care-I fac, nu §i raul.
ln§ine cu grija, mauntru §i in afara: urmand vietatile 1naripate,
Ace§tia, de buna seama, nu merg in fata fetei lor, fiindca,
sa fim prezenti noua ln§ine §i sa mergem intotdeauna in fata
daca ar fi prezenti lor in§i§i, ar vedea cu precizie toate fap-
fetei noastre, avand ca ajutor pe Unicul Fiu al Tatalui, Domnul
tele lor §i ar cunoa§te in ce chip pierd buna lucrare prin
nostru Iisus Hristos, Care traie§te §i imparate~te cu El 1n unime
faptele lor rele, dupa cum este scris: ,,$i cine a adunat ras-
cu Duhul Sfant, Dumnezeu, 1n vecii vecilor. Amin.
plati le-a pus intr-un saculet gaurit" 28 • Dintr-un saculet gaurit

26 Adica, in prezenta noastra in§ine (n. ed.).


27 Pilde 2, 14. 29 I In 3, 15.
28 Ag. 1, 6. 30 Eccl. 7, 5.
Omilia V

1. 0, cat de minunata este profunzimea cuvintelor lui


Dumnezeu! E o placere sa-ti indrepti privirea spre El, e o
desfatare sa patrunzi tainele Lui, prin harul Sau. Ori de cate
ori discutam, incercand sa intelegem acestea, ce altceva fa-
cem decat sa intram in intunecimea padurilor ca sa ne as-
cundem in racoarea ei de fierbinteala acestei lumi? Acolo,
citind, culegem cele mai viguroase mladite ale cuno§tintei
§i, comentandu-le, le rumegam. In expunerea care v-a fost
facuta acum doua zile, frati preaiubiti, s-a spus cum cele patru
fiinte despre care am vorbit simbolizeaza fie pe Mantuitorul
nostru, fie pe cei patru evangheli§ti ai Sai §i tog cei desavar§ig.
De buna seama, virtutea acestor fiinte este descrisa cu §i mai
multa precizie, ca noi, neputincio§ii §i netrebnicii, sa incercam
sa le imitam, in masura in care putem, prin harul Domnului.
Iata, a§adar, ce spune textul in continuare:

2. ,, Unde le dadea Duhul sa mearga, acolo mergeau" 1• Di-


ferit este imboldul din cei ale§i §i din cei pacato§i: in cei ale§i
este imboldul Duhului, in pacato§i, imboldul trupului. Im-
boldul trupului impinge inima spre ura, mandrie, necuratie,
jaf, slava de§arta, cruzime, in§elatorie, deznadejde, manie,
cearta, placeri. Insa imboldul Duhului impinge sufletul la
iubire, smerenie, infranare mare §i multa mila, cre§tere Iaun-
trica, fapte de binefacere, credinta in cele ve§nice, nadejdea
fericirii viitoare, rabdare, pace, gandul ca viata este urmata
inevitabil de moarte §i lacrimi. A§adar, trebuie sa ne gandim

1 Iez. 1, 12.
108 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I 109
Omilia V

intotdeauna, cu mare grija, ce imbold ne impinge in tot ceea trupului, ca nu cumva sufletul nostru, sedus de placerile .ra-
ce facem: gandul nostru este impins de imboldul trupului sau ului, sa cunoasca ceea ce este rau §i totU§i sa-1 faca. A doua
de eel al Duhului? Imboldul trupului inseamna a iubi cele noastra grija trebuie sa fie aceea de a veghea ca imboldul
pamante;;ti, a pune inaintea celor ve§nice pe cele trecatoare, trupului sa nu se strecoare pe nesimtite ca imbold al Duhului
a avea bunuri materiale nu pentru trebuinte, ci pentru la- §i sa nu socotirn gre§elile pe care le facem drept virtuti.
comia placerii, ate razbuna pe du§man, ate bucura de neno-
rocirea lui. Dimpotriva, imboldul Duhului inseamna a iubi 4. Intr-adevar, trebuie §tiUt ca sunt mai grave gre§elile
cele cere§ti, a dispretui cele pamante§ti, a cauta cele trecatoare care au aparenta virtutilor, fiindca celelalte gre§eli, intrucat
nu pentru placere, ci pentru trebuinta, a suferi pentru moar- pot fi recunoscute deschis, arunca sufletul in tulburare §i il
tea du§manului. ;ii pentni ca cei desavar§iti se exerseaza atrag la pocainta, pe cand acestea, nu numai ca nu smeresc
intotdeauna in aceste virtuti, cu indreptatire se spune acum prin pocainta, dar chiar slabesc mintea celui ce le face de vreme
despre sfintele fiinte: ,, Unde le dadea Duhul sa mearga, acolo ce sunt socotite virtuti. Iata ca ceea ce fusese spus mai ina-
mergeau". inte despre fiintele sfinte este repetat, pentru a se intipari
mai adanc:
3. Dar trebuie sa §tim ca adesea imboldul trupului se as-
cunde sub valul imboldului duhovnicesc §i chiar cugetarea 5. ,,Nuse intorceau in timp ce mergeau" 2• Pentru ca cei
se minte pe sine ca ceea ce face trupe§te, ar face duhovnice§te. ale;;i astfel tind spre bine, incat nu se intorc pentru a sa-
Astfel se intampla adesea ca, invins de pornirile maniei, ci- var;;i raul, caci: ,,Cel ce va rabda pana la sfar;;it, acela se va
neva sa se aprinda mai mult decat trebuie impotriva celor mantui" 3 • Dupa cum se spune ;;i prin Solomon: ,,Calea drep-
ce au gre;;it ;;i, in zelul sau de a restabili dreptatea, trece din- tilor e ca zarea diminetii, ce se mare;;te mereu pana se face zi
colo de limita dreptatii in razbunare ;;i actioneaza cu cruzime, deplina" 4 • In sufletele lor, dragostea adevarata ;;i intelep-
motiv pentru care se prive;;te cu admiratie socotind ca actio- ciunea care da lumina Iauntrica este deja o parte a zilei, dar,
neaza drept. A;;adar, imboldul trupului ~ste ascuns sub apa- pentru ca inainteaza in virtute pana la sfar§itUl vietii, atunci
renta Duhului atunci cand ceea ce se crede ca este facut cu vor ajunge ei la ziua deplina cand, caiauziti spre Imparatia
dreptate nu este tinut sub controlul discemamantului. Adesea cerurilor, nu vor avea cu nimic mai putin din acea lumina
altut inclinat spre blandete excesiva, vede defectele celor pe care o doreau. Urmeaza:
din jur ;;i refuza sa le corecteze prin aprinderea zelului.
6. ,,;ii asemanarea fiintelor: infati§area lor ca a carbu-
Aceasta este de fapt o cruzime pentru ca, necorectandu-le de-
nilor aprin;;i §i ca a unor faclii aprinse". Infati§area fiintelor
fectele, el le inmulte;;te ;;i face ca blandetea sa-i fie nu numai
este comparata cu carbunii aprin§i §i cu fadii aprinse. Oricine
lui du;;man, ci ;;i celor din jur. Cel care considera amorteala atinge carbunele se arde. Cand cineva se alatura unui sfant,
sufletului sau drept rabdare se indeparteaza de imb~ldul
Duhului prin eel al trupului. A;;adar, primul nostru gand trebuie 2 Iez. 1, 12.
sa fie acela de a cerceta cu mare atentie inima noastra, ca nu 3 Mt. 10, 12.
cumva in ceea ce facem sa fim impin§i de fapt de imboldul 4 Pilde 4, 18.
llO Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia V Ill

imprumuta din modul lui sarguincios de a cerceta, din felul eel care traie;;te binele 1n ascuns, dar ajuta foarte putin la cre;;-
lui de a vorbi, din exemplul lucrarii lui pana ajunge sa se in- terea altuia, acela este carbune. Dar, eel care este model de
fladireze de iubirea adevarului, sa fuga de intunericul paca- sfintenie, imparta;;ind de la el lumina multor drepti, este
telor, sa se aprinda de dorinta luminii ;;i sa arda de iubire faclie, pentru ca arde ;;i pentru sine ;;i straluce§te §i pentru
adevarata, el, care mai inainte zacea in faradelegi mort ;;i ceilalti. Urmeaza:
inghetat. Facliile aprinse raspandesc lumina lor mai departe
;;i, de;;i sunt intr-un loc, dau lumina in alt loc. A;;adar, la unul, 8. ,,$i aceasta se vedea alergand in toate partile intre fi-
prin duhul profetic, prin cuvantul invataturii, prin darul fa- inte: stralucirea unui foe ;;i fulger ie;;ind din foc" 5• In mij-
cerii de minuni, faima ii straluce;;te in lung ;;i-n lat, ca ;;i faclia. locul fiintelor se vede un foe alergand in toate partile: daca
Cel care ia aminte la binele propovaduit de acela ;;i prin aceasta acele fiinte inaripate nu ar fi primit caldura de la focul Ade-
se inalta la iubirea celor cere;;ti, prin acelea care fac dovada varului, n-ar arde ca ni;;te carbuni ;;i faclii. Prin numele focului
lucrarii binelui propovaduit, raspande;;te ;;i mai mult lu- este desemnat de obicei Duhului Stant. Despre El zice Dom-
mina facliei. Prin urmare, pentru ca sfintii aprind de iubirea nul in Evanghelie: ,,Foe am venit sa arunc pe pamant, §i ce
patriei cere;;ti pe cei ce li se alatura ca ;;i cum i-ar atinge, vreau daca nu sa se aprinda?" 6 Cand un suflet trupesc pri-
ei sunt carbuni. $i pentru ca ei lumineaza ;;i pe cei de departe me;;te Duhul Stant, se aprinde in el o iubire duhovniceasca
ca in calea lor sa nu cada in intunericul pacatului, devin ;;i plange raul pe care 1-a facut. $i pamantul se aprinde cand,
faclii. Este o diferenta intre carbuni ;;i faclii: carbunii ard, la mustrarea con;;tiintei, inima pacatosului este arsa §i mis-
dar nu alunga intunericul in locul in care se afla; facliile, tuita in durerea pocaintei. Despre aceasta, iara§i este scris:
pentru ca stralucesc printr-o intensa lumina a flacarilor, pun ,,Dumnezeul tau este foe mistuitor" 7• Cand curate§te de rugina
pe fuga intunericul raspandit de jur imprejur. pacatelor sufletul pe care-I umple, Creatorul nostru este nu-
mit ,,foe" ;;i Inca ,,foe mistuitor". A;;adar, se spune ca Duhul
7. in aceasta situatie trebuie sa se ia aminte ca majoritatea
Stant, in mijlocul fiintelor, alearga in toate partile, foe stralu-
sfintilor sunt a;;a de simpli ;;i de ascun;;i, acoperindu-se de
citor, ;;i fulger ie§ind din foe pentru ca, umpland Biserica
o mare tacete in locuri neinsemnate, !neat viata lor abia poate
Universala, el arunca din Sine in inimile ale~ilor flacarile iu-
fi cunoscuta de altii. Ce altceva sunt ace;;tia daca nu car-
birii pentru a-i lovi cu teama, asemenea fulgerului, ;;i pentru
buni? De;;i au inflacarare prin ardoarea duhului, totu;;i nu
a inflacara de iubirea Sa inimile impietrite.
au flacara exemplului. Nici nu inving intunericul pacatelor
in alte inimi, fiindca refuza ca viata lor sa fie cunoscuta deplin. 9. Dar, de vreme ce Duhul Stant, Dumnezeu mai inainte
Pentru ei m;;i;;i sunt lnflacaraµ, dar pentru altii nu sunt un exem- de veacuri este §i impreuna-ve~nic cu Tatal ;;i cu Fiul, tre-
plu luminos. Dimpotriva, cei care imparta;;esc altora exem- buie sane intrebam de ce se spune di alearga in toate partile.
plele virtutilor ;;i, prin viata ;;i cuvantul lor, arata celor ce merg
pe cale lumina bunei lucrari, cu dreptate sunt numiti faclii, 5 Iez. 1, 14.
fiindca, prin ravna dorintei lor ;;i prin flacara cuvantului lor, 6 Lc.12, 49.
alunga intunericul gre;;elilor din inimile pacato;;ilor. A;;adar, 7 Deut. 4, 24.
112 Omilii la Profetul IezechieL Cartea I 113
Omilia V

Un om care alearga, ajunge intr-un loc in care nu a fost, §i-1 pa- arzand §i stralucind in acela9i timp. De aceea este scris in alta
rase~te pe eel in care a fost. in ce mod am putea spune ca Duhul parte: "Tronul Sau, flacara de foe, rotile Lui, foe arzator" 11 •
alearga in toate partile, de vreme ce toate sunt inlauntrul Lui Caci cei care sunt pazitori ai sufletelor §i §i-au asumat sarcina
§i nu exista nici un loc in care sa nu fie? Du pa cum este scris: de a pa9te turma, nu sunt ingaduiti sa-9i tot schimbe locul.
11 Duhul Jui Dumnezeu a umplut tot pamantul" 8 • ~i totu9i, Ci, pentru ca sunt a9ezati intr-un singur loc, purtand in ei
cand se aduc laude intelepciunii, se adauga: Jntr-adevar, in prezenta lui Dumnezeu §i arzand, se spune despre ei: tronul
ea se afla un Duh de mtelegere, un Duh fara pereche, cu multe lui Dumnezeu, flacara de foe. Dimpotriva, cei care din iubire
laturi, patrunzator, neoprit" 9 • $i putin mai departe: J/Iubitor pentru Domnul alearga pentru a propovadui pretutindeni,
de oameni, nedintit 1110 • sunt rotile Acestuia, foe arzator pentru ca, atunci cand alearga
din dragoste pentru El prin diferite locuri, ei in9i9i ard §i ii
10. Prin aceste cuvinte, ni se ridica iara§i o mare mtrebare: inflacareaza pe ceilalti.
de ce acest Duh care umple totul se spune ca este in acela9i
timp "neoprit" §i "neclintit"? Daca ne raportam la obiceiul 11. Alergarea in toate partile §i neoprirea Duhului pot fi
omenesc, descoperim mai repede sensul afirmatiei. Un om intelese totu9i §i din alta perspectiva. in inimile sfintilor, in
care alearga peste tot in tinutul in care traie§te, cu siguranta ce prive9te anumite virtuti, El ramane mereu; in ce prive9te
iti vine in intampinare oriunde §i, pe nea9teptate, este intalnit alte virtuti, El vine, apoi se retrage, se retrage §i apoi vine.
uncle nu se credea a fi. A9adar, pentru a fi aratata prezenta Sa in ceea ce prive§te credinta, nadejdea, milostenia §i alte vir-
tuti fara de care nu se poate ajunge la patria cereasca, precum
in tot locul, se spune ca Duhul Atotputernic este in acela9i
smerenia, castitatea, dreptatea, mila, El nu parase§te inima de-
timp neoprit §i neclintit. Este neclintit fiindca prin natura Sa
savar§itilor. in ceea ce prive9te darul profetiei, u9urinta de
le cuprinde pe toate; este neoprit fiindca Se arata peste tot,
a invata, puterea de a face minuni, uneori este prezent in
chiar §i celor care nu §tiu. Cuprinzandu-le pe toate in Sine,
ale§ii Lui, iar alteori se retrage. Este prezent ca ei sa fie prea-
este numit "neclintit"; aratandu-Se tuturor prezent este nu-
mariti §i se retrage ca ei sa se smereasca. Este prezent ca sa-i
mit "neoprit". A9adar, stralucire de foe §i fulgerul ie9ind din
slaveasca prin aratarea puterii Sale, pleaca pentru a se cu-
foe alearga in toate partile intre fiintele inaripate, pentru ca
noa§te pe ei in§i§i, dupa retragerea puterii Sale. Este prezent
Duhul Sfant este prezent in acela9i timp in fiecare §i in toti.
ca sa arate ce sunt ei prin El, se retrage pentru a arata cum
El aprinde pentru ca, dupa frigul de dinainte, cei inflaca-
raman ei fara El. A9adar, in privinta virtutilor fara de care nu
rati sa arda §i, prin focul iubirii pe care I-au primit, sa-i faca se ajunge la via ta, Duhul Sfant ramane in inimile ~le§ilor Sai,
sa dea in schimb flacarile exemplelor lor. Fulgerul care iese de unde, cu indreptatire, este numit "neclintit". Insa in pri-
din acest foe love9te inimile amortite §i, lovindu-le, le treze9te vinta virtutilor prin care se arata puterea sfinteniei, uneori
§i le mflacareaza pentru ca ele sa alerge dupa iubirea Acestuia, este prezent prin milostivire §i alteori se retrage §i de aici pe
drept este numit "neoprit". Prin urmare, alergand ill toate par-
8 Int. Sol. 1, 7. tile, Duhul este numit "neoprit" I pentru ca nu Se sala§luie§te
9 Int. Sol. 7, 22.
10 Int. Sol. 7, 23.
11 Dan. 7, 9.
114 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I 115
Omilia V

permanent dupa cum vrea fiecare in ceea ce prive§te semnele Astfel se ajunge ca, ajutat de msa~i buna sa lucrare, sa se inalte
§i puterile Lui. Pe buna dreptate, este infati:;;at ca alergand din nou prin contemplatie spre cele de sus §i sa primeasca pe
in toate partile intre fiintele sfinte. Alergarea in toate par- pa§unea contemplarii adevarului: hrana iubirii. Dar, pentru
tile tine de iuteala. insa intre cei desavar§iti, Duhul alearga ca din cauza sfabiciunii firii stricacioase nu poate sa se men-
in toate partile, fiindca, de§i se retrage pentru moment din tina mult timp in aceasta stare de contemplatie, intorcan-
inima acestora, revine mai degraba. Urmeaza: du-se din nou la lucrarea binelui, se hrane§te din amintirea
dulcetii lui Dumnezeu §i se intretine cu faptele de milostenie
12. ,,~i fiintele mergeau §i se intorceau asemenea fulge-
in exterior, §i in interior cu dorintele sfinte. Iata de ce se
ru1ui care scapara" 12 • Fiindca mai inainte s-a spus: ,,Nu se
spune despre cei desavar§iti care au revenit din contem-
intorceau cand mergeau", <fin ce motiv se spune acum: ,,Fiin-
platie: ,,Va revarsa valuri-valuri 14 amintirea dulcetii tale'115 •
tele mergeau" §i ,,se intorceau"? Da, aceste afirmatii par con-
Pentru ca ei pot, atat cat e posibil firii omene§ti, ca printr-o
tradictorii: ,,mergeau" §i ,,nu se intorceau" §i ,,mergeau" §i
strafulgerare, sa atinga prin pregustare savoarea acelei dul-
,,se intorceau". Dar vom recunoa§te mai repede in ce mod
ceti interioare se straduiesc sa reverse necontenit amin-
, I
trebuie sa le intelegem daca vom discerne cu grija intre cele
tirea ei, aducand-o mereu in discutie si vorbind despre ea.
doua vieti: activa §i contemplativa. in una putem sa ra-
Despre acest lucru, cu indreptatire, psalmistul ne ~trage
manem statornic, in cealalta, insa, nu putem in nici un fel
atentia, zicand: ,,Lumina a rasarit pentru eel drept, §1 celor
sa ne mentinem permanent atentia mintii. Cand parasim
drepti cu inima, veselie. Veseliti-va, dreptilor, in Domnul
amorteala noastra §i ne ridicam cu sarguinta la lucrarea bi-
§i faudati pomenirea sfinteniei Lui" 16 • ~i din nou zice: ,,Cat
nelui, incotro mergem daca nu spre viata activa? De la aceasta
nu trebuie in nici un fel sa revenim la cele dinapoia noastra: de mare este multimea bunatatii Tale, Doamne 1117 • De buna
cine revine dupa aceea la amorteala neglijentei, la sfabiciu- seama, n-ar fi cunoscut in nici un fel cat de mare este daca
nile rautatii pe care le parasise, fara indoiala nu §tie sa fie 0 n-ar fi gustat-o intrucatva prin contemplatie. De aici, iara§i
fiinta cereasca. Dar atunci cand ne ridicam de la viata ac- se zice: ,,Eu am zis intru uimirea mea: am fost lepadat de la
tiva la cea contemplativa, mintea nu poate sa stea mult timp fata ochilor tai'f] 8 • Daca n-ar fi cunoscut, inaltat pri.n strave-
in contemplatie, ci prive§te tot ceea ce tine de ve§nicie prin d~rea sufletului, savoarea dulcetii ve§nice, retinut in aceasta
oglinda §i in ghicitura 13, ca §i cum ar vedea acestea pe furi§ lume, nu §i-ar fi dat seama cat de cazut era, cat de departe
§i in trecere. Impins inapoi prin insa§i sfabiciunea sa la dis- era aruncat! A§adar, fiintele care ni s-au aratat ,,merg §i
tanta de o a§a nemarginita inaltime, sufletul cade din nou nu se intorc", ,,merg §i se intorc", fiindca sfintii nu mai cad
in el insu§i. Este necesar sa revina la viata activa §i sa se an-
14 In latina: Memoriam suauitatis tuae eructabunt. Verbul eructare
treneze pe sine continuu in savar§irea bunelor lucrari, astfel
s-ar traduce mai exact cu a erupe", a izbucni" "a face sa curga ~uvoi,
11 11
!neat, atunci cand mintea nu poate sa se malte la contemplarea fierbinte ~i violent".
celor cere§ti, sa nu refuze sa lucreze binele pe care-I poate face. 15 Ps. 144, 7.

16 Ps. 96, 11-12.


12 Iez. 1, 14. 17 Ps. 30, 20.

13 I Cor. 13, 12. 18 Ps. 30, 23.


116 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I OmiliaV 117

in nedrepta!f de la viata activa pe care §i-au facut-o proprie ,,Landle Tale vor merge in lumina, 1n straludrea fulgerului
§i fiindca de la viata contemplativa, intrucat nu se pot men- armurilor Tale" 19 • Lancile Domnului sunt vorbele sfintilor
tine ne1ntrerupt 1n ea, se 1ntorc la cea activa. Du pa cum s-a care izbesc inimile pacato§ilor. Dar aceste land sunt lnso-
spus, 1nvin§i chiar de povara propriei slabiduni, impin§i tite de armuri. Fratilor, §titi ca luptatorii trimit land, dar
inapoi, revin la ei in§i§i ca, atunci cand merg, sa invete cele sunt aparati de armuri. Cand sfintii 1nsotesc cuvinte lor cu
pe care trebuie sa le doreasca §i, atunci cand se lntorc, sa-i;;i minuni este ca §i cum se apara cu armuri ca sa nu fie loviti
dea seama unde se tarasc. Cei ce merg inteleg unde 1nca nu ei ln§i§i. ,,Lancile Tale vor merge 1n lumina" 20, deoarece cu-
sunt, cei care se lntorc, ce sunt. vintele lui Dumnezeu ies la iveala. Dar, cum minunile tre-
13. Dar in ce chip se intorc aceste sfinte fiinte este aratat buie sa 1nsoteasca afirmatiile celor 1nvatati, cu indreptatire se
cand se adauga: ,,Asemerlea fulgerului care scapara". Este fi- adauga: ,Jn stralucirea fulgerului armurilor Tale" 21 • De vreme
resc ca fiintele care se intorc sa fie comparate cu fulgerul care ce ei adauga armura minunilor, fulgera mintile prigonitorilor
scapara: cand sfintii se inalta In zbor pentru a contempla ca sa nu mai aiba lndrazneala asupra lor. A§adar, aceste fi-
cele de sus, cand primele roade ale duhului lor se ata§eaza de inte merg §i se 1ntorc asemenea fulgerului care scapara, adica:
patria cereasca prin legaturile iubirii, dar, lngreunati de po- dupa ce sfintii fac minuni printre oameni, dupa ce inimile
vara traiului omenesc, se lntorc la ei in§i§i, fac cunoscute fra- celor care asculta se aprind de lumina, ei se mtorc pentru a slavi
tilor bunatatile cere§ti pe care au putut sa le contemple macar pe Creatorul lor, ca sa intoarca preamarirea Celui prin Care
prin oglinda §i aprind sufletele acestora de iubirea luminii §tiu ca sunt posibile astfel de minuni.
interioare pe care ei nid nu pot s-o vada a§a cum este, nid Astfel, Petru, atund cand a tamaduit un om care fusese
nu pot sa o descrie a§a cum au vazut-o. Dar, cand vorbesc, §chiop din pantecele mamei lui, facand o minune de care
izbesc prin cuvintele lor inimile celor care asculta §i le aprind. s-au mirat foarte mult cei care-I cuno§teau, a zis: ,,De ce va
Ded ei revin ca un fulger scaparator care, atund cand vorbesc mirati de acest lucru, sau de ce stati cu ochii atintiti la noi,
despre cele cere§ti, intrucat prin ei licare§te lumina de sus, ca ;;i cum cu a noastra putere §i cucernicie 1-am fi facut pe
inflacareaza de iubirea patriei cere§ti mintea celor ce asculta. acesta sa umble? Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui
Pentru ca, vorbind, lovesc ca un fulger scaparator, raspandesc Isaac si al lui Iacov, Dumnezeul parintilor no§tri a slavit pe
focul dorintelor duhovnice§ti. Fiul Sau, Iisus" 22 • ~i putin mai apoi: ,,Prin credinta in nu-
mele Lui, pe acesta, pe care il vedeti §i 11 cunoa§teti, 1-a !n-
14. Este §i un alt mod in care sfintele fiinte merg §i se
tarit numele Lui" 23 • Facand un semn, el a infiorat cu lumina
intorc. Merg fiindca sunt trimise sa propovaduiasca pentru
minunii ochii celor care priveau, dar, pazindu-§i smerenia
a face cunoscuta mila darului ceresc §i, pentru a atrage la cre-
dinta, fac minuni In fata necredindo§ilor. Se intorc, fiindca, 19 Av. 3, 11 (LXX).
punandu-le pe seama puterii Domnului Atotputernic, nu-§i 20 Av. 3, 11 (LXX).
atribuie lor ceea ce au facut. Cand fac minuni, sunt fulger, 21 Av. 3, 11 (LXX).
pentru ca izbesc inimile celor ce privesc, le infrico§eaza, le 22 Fapte 3, 12-13.
ilumineaza §i le inflacareaza. De unde, cuvantul Scripturii: 23 Fapte 3, 16.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia V 119

§i aducand laude Creatorului, a revenit, ca sa zicem a§a, acolo ,Jn toate lucrarile noastre, ai lucrat in noi" 25 • Caci tot binele
de unde venise, adica: lumina fulgerului §i-a aratat obar§ia. fa.cut de noi este lucrarea Lui, a Carui iubire n-ar fi fost de
A§adar, fiintele sfinte, cand vin pentru a face minuni §i cand ajuns daca numai ne-ar fi inaltat, fara sa Se fi coborat El
se 'i:ntorc inauntrul lor insele pentru a da slava Creatorului Insu§i pentru noi. Prin urmare, daca Dumnezeu impreuna-
lor, sunt fulger: facand sa fie vazute minunile §i oferind ve~nic cu Tatal dinainte de veci nu S-ar fi fa.cut om supus
exemple de smerenie, izbesc §i inflacareaza sufletul celor timpului, cand ar mai fi putut omul eel efemer sa guste cele
care le vad. ve§nice? A§adar, coborarea Adevarului s-a facut inaltarea
smereniei noastre. Sa-I dam slava, sa-I aducem lauda Celui
15. De aceea, in tot ceea ce fac, se intorc intotdeauna Care traie§te cu Tatal in unime cu Sfantul Duh, Dumnezeu,
sa laude pe Creator pentt"U a ramane mereu cu aceasta pu- in vecii vecilor. Amin.
tere pe care au primit-o. Daca ar pune ceva pe seama lor,
nu ar putea sa pastreze ceea ce au primit. De unde, cu in-
dreptatire se spune prin Solomon: ,,Fluviile se vor intoarce
in locul din care au ie§it pentru a curge din nou" 24 • Fie prin
puterile lor, fie prin invatatura, ce altceva sunt sfintii decat
fluviile care scalda pamantul uscat al inimii oamenilor tru-
pe§ti? Dar fie in ce prive§te lucrarea pe care o fac, fie in cu-
vintele invataturii, ar seca mai repede, daca, prin intentia
inimii, nu ar avea grija intotdeauna sa se intoarca la locul
din care au ie§it. Daca nu se intorc la inima lor, in cele din-
auntru, ;d daca nu se leaga pe ei in§i§i cu lanturile doririlor
de iubirea pentru Ziditor, va lipsi §i mana care lucra, se va usca
§i limba care vorbea. Dar intotdeauna ei se intorc inauntrul lor
prin iubire §i ceea ce raspandesc in lume, faptuind §i vor-
bind, ei le scot in taina din fantana iubirii. Ei invata prin
iubire ceea ce fac cunoscut invatand pe altii. Deci, fluviile
se intorc in locul din care ies pentru a curge din nou, pentru
ca intotdeauna ei scot apa intelepciunii de unde ea izvora§te,
ca nu cumva sa sece in timp ce curge. A§adar, in tot ceea ce
facem, sa ne intoarcem cu grija la fantana luminii adeva-
rate. Sa dam slava Creatorului nostru pentru binele pe care-I
primim §i sa-I spunem smerit, impreuna cu Profetul Isaia:

24 Eccl. 1, 7. 25 Is. 27, 12.


Omilia VI

1. Jntunecoasa, apa din norii vazduhului" 1, dici obscura


este cuno;;tinta din profeti. Dar am inva~at prin glasul lui
Solomon care adevere;;te: ,,Slava regilor cste ascunderea
cuvantului, slava lui Dumnezeu este cercetarea vorbirii cu
de-amanuntul" 2, pentru ca oamenii sunt slaviti prin ascun-
derea secretelor lor, iar Dumnezeu este slavit prin desco-
perirea tainelor cuvantului Lui. Insw;;i Adevarul a spus Apos-
tolilor Sai: ,,Ceea ce va graiesc la intuneric, spuneti la lumina" 3 ,
adica aratati deschis ceea ce auziti in neclaritatea alegoriilor.
De buna seama, insa;;i neclaritatea vorbirii 1L1i Dumnezeu
este de mare folos, caci ea antreneaza simtirea ca prin truda
sa se largeasca ;;i prin exercitiu sa poata apuca ceea ce n-ar fi
putut in trandavie. Ea are inca un avantaj ~i mai mare: in-
telegerea Sfintei Scripturi, daca ar fi fost acc'l~sibila peste tot,
ar fi ajuns dispretuita, dar a;;a, prin amnnite pasaje 1r1ai obscure
raspande;;te 0 dulceata cu atat mai mare cu cat ea obosise su-
fletul printr-o mai mare truda a cautarii. Jato de fapt ce este
spus acum prin glasul Sfantului Iezechicl:
2. ,,$i in timp ce priveam fiintele, o roata a ap2trut dea-
supra pamantului" 4 • Ce desemneaza roata daca nu Sfanta
Scriptura? Ea se rote;;te in toate partile catre sufletul celor

1 Ps. 17, 12.


2 Cf Pilde 25, 2, citat inexact. In Vulgata, ca ~i In ehraid\ scrie ,,Slava
lui Dumnezeu este aceea de a acoperi cuvantul, iar slava regilor de a
cerceta cuvantul cu de-amanuntul" (n. ed.).
3 Mt. 10, 27.

4 Iez. 1, 15.
122 123
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VI

care asculta §i nu este impiedicata de la propovaduirea ei pentru ca poporul dintre neamuri, necautand sa placa lui
de nici un unghi al gre§elii. Ea se rote§te in toate partile, Dumnezeu prin jertfele exterioare, spune prin glasul pro-
pentru ca inainteaza §i in mod drept §i in mod smerit5, atat fetului: Jn mine sunt, Dumnezeule, fagaduintele facute Tie,
in vremuri de necaz cat §i in timpuri prielnice. Evident, pe care le voi implini spre lauda Ta" 7 • Ce 'inseamna faptul ca
cercul invataturilor ei este intr-un anumit mod in sus, in alt Iacov §i-a acoperit mainile, bratele §i gatul cu piei de ied daca
mod in jos pentru ca celor desavar§iti, acestea le sunt spuse nu aceea ca iedul a fost oferit, ca de obicei, pentru pacat? $i po-
duhovnice§te, dar dupa litera sunt la nivelul celor slabi. porul dintre neamuri a injunghiat in sine pacatele trupului
Cele pe care cei mid le inteleg dupa litera, barbatii invatati §i nus-a m§inat sa marturiseasca faptul ca este acoperit cu ele.
le due in sus prin intelegere duhovniceasca. Spre exemplu Ce inseamna faptul ca este imbracat cu ve~mintele fratelui
din faptele petrecute cu Esau §i Iacov, ca unul este trimis la mai mare daca nu aceea ca prin buna lucrare facut ve§mant
vanatoare pentru a £i binecuvantat §i de fapt celalalt este bi- invataturile Sfintei Scripturi care fusesera date mai inainte
necuvantat de tata prin substituirea facuta de mama 6, cu ce poporului mai mare? Cel mic se folose§te in casa lui de cele
altceva s-ar putea hrani eel incepator decat cu lectura sfanta pe care eel mare, plecand afara, le-a lasatinauntru: poporul ales
dupa litera istorisirii? In aceasta istorisire, desigur, daca cineva pastreaza in minte invataturile pe care poporul iudaic nu
se sile§te la o intelegere putin mai subtila, vede ca Iacov nu a putut sale tina, de vreme ce este atent doar fo litera acestora.
a smuls prin in§elatorie binecuvantarea cuvenita fratelui mai Ce inseamna faptul ca Isaac nu §tie ce fiu bim~cuvanteaza daca
mare, ci a primit-o ca o datorie cuvenita sie§i, pe care, prin in- nu ceea ce Domnul a spus despre poporul al<:~s prin psalmist:
gaduinta fratelui, o dobandise cu pretul lintei date. ,, Un popor pe care nu I-am cunoscut, Mi-a slujit Mie, pentru
ca urechile lui au ascultat, Mi s-a supus" 8? CE~ 1nseamna faptul
3. Dar, daca cineva, care are o simtire mai patrunzatoare, ca nu vede pe eel prezent §i totu§i vede cele vor veni
ar vrea sa cerceteze faptele prin taina alegoriei, se ridica de
in viitor daca nu aceea ca Dumnezeul Atotputernic, de§i prin
la istorisire la interpretarea mistica. Caci ce altceva inseamna
profetii sai anunta harul care avea sa fie danrit poporului
faptul ca Isaac a dorit sa se hraneasca cu vanatul fiului sau dintre neamuri, nu 1-a vazut invaluit de c1cel har pe poporul
mai mare daca nu aceea ca Dumnezeul Atotputernic a dorit eel dintre neamuri din acel timp, pentru atunci 1-a Ia.sat
sa se hraneasca cu buna lucrare a poporului iudaic? Cel mare prada gre§elii, §i totu§i, fiindca urma sa-1 dnbandeasca intr-o
intarziind, Rebeca 1-a inlocuit cu eel mic, pentru ca in timp
buna zi, a prevazut harul prin binecuvantare. De unde §i lui
ce poporul iudaic cauta buna lucrare in afara, mama, adica
Iacov, care intruchipeaza poporul ales, i se spune in bine-
harul, a invatat poporul dintre neamuri sa ofere Tatalui Atot-
cuvantare: ,,Iata ca mirosul fiului meu t•ste ca mirosul unui
puternic hrana bunei lucrari §i sa primeasca binecuvantarea
camp bogat, pe care 1-a binecuvantat Domnul Dumnezeu" 9 •
fratelui mai mare. Acesta a luat hrana din animalele domestice f
Precum zice Adevarul in Evanghelie: ,,Campul este aceasta
5 Jn mod drept", adica dupa sensul eel mai corect al ei, eel care ex-
prima realitatile duhovnice~ti; ,,In mod smerit", adica dupa sensul li- 7 Ps. 55, 12.
teral, smerindu-se la masura celor mai slabi. 8 Ps. 17, 45.
6 Cf Fe. 27, 3-28. 9 Fe. 27, 27.
124 125
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VI

lume" 10 • $i fiindca poporul dintre neamuri, adus la credinta, de sus, delicat. Primim din roua cerului ori ce cate ori, prin
raspande~te in lumea intreaga, prin ale§ii sai, parfumul vir- stravederea contemplatiei adanci, vedem cate ceva din cele
tutilor, mirosul fiului este mirosul unui camp bogat. de sus. Cand insane trudim trupe§te pentru buna lucrare,
ne imbogatim din bel§ugul pamantului.
4. Caci intr-un fel miroase floarea vitei, pentru ca mare
este puterea §i invatatura propovaduitorilor care imbata 6. Ce inseamna faptul ca Esau s-a intors tarziu la tatal sau
mintile celor care asculta. In alt fel miroase floarea de maslin daca nu aceea ca poporul iudaic se intoarce tarziu pentru a
pentru ca delicata este lucrarea milostivirii care invioreaza §i placea Domnului? Spre binecuvantare, acestuia i se spune:
straluce§te ca uleiul. In alt fel miroase floarea de trandafir Va veni vremea cand se va desface jugul de pe gatul tau" 14 •
11

pentru ca minunata este revarsarea purpurie §i inmiresmata Fiindca la sfar§it poporul iudaic se va elibera de robia pa-
din sangele martirilor. In ~It tel miroase floarea de crin pen- catului, dupa cum este scris: ,,Pana ce va intra tot numarul
tru ca alba este viata trupeasca din cauza nestricaciunii fe- neamurilor, §i astfel intregul Israel se va mantui" 15 •
cioriei. In alt fel miroase floarea viorelei pentru ca mare este
7. Pe care dintre incepatori nu-1 intare§teistorisirea evan-
virtutea celor smeriti care, ocupand din propria vointa ul-
ghelica a minunii savar§ite de Domnul cand a poruncit ca
timul loc, prin smerenie, nu se ridica de la pamant spre inalt
vasele goale sa fie umplute cu apa §i a prefacut indata apa
§i pastreaza in suflet ve§mantul purpuriu al Imparatiei ce-
in vin? Dar atunci cand oamenii mai ageri din fire asculta
re§ti. In alt fel miroase spicul granelor cand ajung la coacere
acestea §i cinstesc prin credinta istorisirea sfarita, cerceteaza
pentru ca desavar§irea bunei lucrari este pregatita pentru
intelesul ei mai adanc. Cel care a putut sa prefaca apa in vin
indestularea celor ce sunt infometati dupa dreptate. Astfel, era in stare sa umple imediat cu vin chiar vasele goale. Dar
fiindca poporul dintre neamuri, prin ale§ii sai, s-a raspandit a poruncit ca vasele sa fie umplute cu apa, pentru ca trebuia
peste tot in lume §i, prin virtutile pe care le practica, ii umple ca inimile noastre sa fie umplute mai intai cu istorisirea Sfintei
pe toti care inteleg de parfumul bunei invataturi, cu indrep- Scripturi. El preface pentru noi apa in vin, atunci cand insa§i
tatire se spune: ,,Mirosul fiului meu este ca mirosul unui camp istorisirea se schimba pentru noi, prin taina alegoriei, in in-
bogat" 11 • J)ar, pentru ca aceste virtuti nu le are de la el insu§i, telegere duhovniceasca. Deci, roata se tara§te ca §i la pamant,
adauga: ,,Pe care 1-a binecuvantat Domnul Dumnezeu" 12 • pentru ca ease potrive§te cu cei mid prin vorbirea smerita.
5. Pentru ca acest popor de ale§i, prin unii se inalta in con- $i totu§i, picurand in sufletele celor mari cele duhovnice§ti,
templatie, iar prin altii se imbogate§te numai in lucrarea se rote§te in sus ca un cerc §i astfel se inalta de acolo de uncle
vietii active, cu mdreptatife se adauga: ,,Sa-ti dea tie Dumnezeu mai inainte parea ca atinge pamantul.
din roua cerului §i din bel§ugul pamantului" 13 • Roua cade 8. Dar, pentru ca zide§te pretutindeni, roata alearga ca
un cerc. De unde §i in Lege este scris: ,, Vei face un sfe§nic din
10 Mt. 13, 38. aurul eel mai curat, ductil. Fusul, bratele, cupele, globurile
11 Fe. 27, 27.
12 Fe. 27, 27. 14 Fe. 27, 40.
13 Fe. 27, 28. 15 Rom. 11, 25-26.
126 Omilia VI 127
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

§i crinii lui sa fie dintr-o bucata" 16 • Ce se desemneaza prin sunt aduse la El, madularele lor sunt unite cu EL Despre
sfe§nic daca nu Mantuitorul neamului omenesc? El a ras- aceasta se spune cu 1ndreptatire: Jndestulandu-se §i 'intoc-
pandit din lumina dumnezeirii in firea umana, ca sa Se faca mindu-se, sporegte in cregterea lui Dumnezeu" 18, pentru ca
sfe§nicul lumii, astfel !neat, in lumina Lui, orice pacatos sa Dumnezeul Atotputemic, Mantuitorul nostru, Care nu trebuie
vada in ce 1ntuneric zacea. Se poruncegte ca sfegnicul cortului sa Se desavargeasca, cre;;te in fiecare zi prin madularele Sale.
sa fie fa.cut din aurul eel mai curat, fiindca El a luat asupra Sa De unde, iaragi este scris: Pana vom ajunge toti la starea bar-
11

firea noastra afara de pacat. Din aur ductil, care prin lovire batului desavargit, la masura varstei deplinatatii lui Hristos" 19 •
se alungegte, pentru ca §i Mantuitorul nostru, Care de la za- Fusul sfegnicului trebuie sa fie inteles drept Biserica insa;;i,
mislire §i de la nagtere S-,a aratat Dumnezeu §i om desa- care este trupul Lui, pentru ca in mijlocul atator 'incercari,
vargit, a rabdat durerile patimilor §i numai astfel a ajuns la ea ramane dreapta. Bratele care ies din fus sunt propovadui-
slava 1nvierii. Agadar, sfegnicul a fost fa.cut din aurul eel torii care au fa.cut sa se raspandeasca in lume un sunet duke,
mai curat, ductil, pentru ca El n-a avut nici un pacat, §i totu§i adica o cantare noua20 • Cupele, de obicei, sunt umplute cu vin.
trupul Sau, prin ocara Patimirii, a 1naintat spre nemurire. Mintile celor care asculta nu sunt ele nigte cupe can:~ s1mt um-
Caci, in ceea ce privegte virtutile sufletului, nu trebuia in nici plute de Sfintii Apostoli cu vinul cunogtintei? altceva re-
un fel sa se desavargeasca sub lovituri. Dar, in ce privegte prezinta globul daca nu ugurinta propovaduirii? Globul se
madularele Sale, care suntem noi, El Se desavargegte in fie- 1nvarte in toate partile. La fel ;;i propovaduirea, pentru ca
care zi sub lovituri: cand noi suntem loviti gi chinuiti ca sa nici de 1mprejurari potrivnice nu a putut fi oprita, nid reu-
devenim vrednici a fi trupul Lui, El Insugi Se desavar;;egte. §itele nu au facut-o sa se mandreasca. Este glob pentru ca ea
Despre trupul Acestuia este scris: De la cap, tot trupul, prin
11 este plina de curaj in momente dificile, smerita 1n reu§itele ei,
1ncheieturi §i legaturi, 1ndestulandu-se §i 1ntocmindu-se, spo- §i nu are nici un unghi de frica ori de mandrie. In drumul ei
re;;te 1n cre;;terea lui Dumnezeu" 17 • Trupul Lui suntem noi top. nu poate fi oprita, pentru ca pretutindeni Se duce CU U§Urinta.
Trupul este unit prin 1ncheieturi gi legaturi: pieptul este legat 9. Sa urmarim pana la capat ceea ce am prezentat spre
de cap, bratele de piept, mainile de brate, degetele de maini; exemplificare. Dupa brate, cupe §i globu.lett:', in descrierea
toate madularele sunt prinse mtre ele, trupul formeaza un tot. sfegnicului apar pe buna dreptate nigte crini: dupa frumusetea
Astfel, Sfintii Apostoli, care i-au stat alaturi Mantuitorului ;;i ugurinta propovaduirii, despre care am vorbit, urmeaza
nostru, sunt ca un piept legat de cap. Mucenicii care i-au urmat acea patrie 1nverzita care 1nfloregte cu sufletele sfintilor care
pe apostoli sunt bratele legate de piept. Preotii gi tamadui- sunt florile vegnice21 • Globuletele, a;;adar, Sli:~ refera la lucrare,
torii care s-au alaturat mucenicilor prin lucrarea binelui sunt crinii, la rasplata. Dupa Moise, globuletul semnifica invatatura
mainile legate de brate. Acest trup 1ntreg al Mantuitorului
nostru, in fiecare zi, prin 1ncheieturile gi legaturile lui, se 1n- 18 Col. 2, 19.
destuleaza in cer pentru ca atunci cand sufletele celor alegi 19 Ef. 4, 13.
20 Apoc. 14, 3.

21 Sufletele sfintilor impodobite cu felurite virtuti sunt florile ve§nic


16 le§. 25, 31; cf 37, 17.
17 Col. 2, 19. inflorite §i netrecatoare din Imparatia cerurilor (n. ed.).
128 Omilia VI 129
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

propovaduirii, iar roata inseamna insagi Sfanta Scriptura. care s-au intamplat in timpurile anterioare. Prin aceasta
Prin urmare, in timp ce avea viziunea fiintelor sfinte, profetul a aratat limpede ca el a vazut simultan ceea ce limbajul obi§-
a adaugat: );ii in timp ce priveam fiintele, o roata a aparut dea- nuit nu putea sa spuna in acela§i timp. Fiindca am spus ca
su pra pamantului". cele patru fiinte ii desemneaza pe toti cei desavan;dti, trebuie
sa se ia in considerare ca au existat §i inainte de Lege anumiti
10. In aceasta situatie, trebuie sa ne intrebam: de vreme
sfinti care au trait riguros dupa legea naturala §i au placut
ce mai incolo sunt descrise nigte roti, de ce se spune mai intai
Dumnezeului Atotputernic. Agadar, roata este descrisa dupa
ca a aparut o singura roata? Oare nu pentru ca vechiului fiinte, pentru ca multi ale§i, desavar§iti in fata Dumnezeului
popor i-a fost dat numai Vechiul Testament care se invarte
Atotputernic, au existat §i inainte de Lege. Dnr daca trebuie
ca o roata pentru a-1 im:ata? Cu indreptatire se spune ca
sa intelegem prin acele fiinte doar Evangheli§tii, dupa cum
acea roata a aparut deasupra pamantului. Omului pa-
am spus, mai este inca ceva la care trebuie luarn aminte.
catos is-a spus: "Pamant egti, §i in pamant te vei intoarce" 22 • Sfantul prooroc vedea in mod profetic ca inse§i cuvintele pe
Astfel, roata a aparut deasupra pamantului, pentru ca Atot- care le rostea, invaluite de neclaritati, aveau dezvaluie
puternicul Dumnezeu a <lat Legea deasupra inimilor pacato- intelesurile nu poporului iudaic, ci neamurilor. A§adar, vor-
gilor. Dar de vreme ce aceste fiinte inaripate desemneaza bindu-ne noua, a trebuit sa descrie mai 1ntai fiintele §i apoi
pe Sfintii Evangheligti, dupa cum am spus, de ce mai inainte roata pentru ca noi, atunci cand prin rnila lui Dumnezeu
apar fiintele §i apoi o roata, ca Vechiul Testament a fost mai am venit la credinta, nu am invatat prin Evanghelia,
inainte §i apoi au venit Sfintii Evangheli§ti? Dar noi putem ci prin Sfanta Evanghelie am deprins Legea. Dar unde a aparut
in~elege ca au fost vazuti mai intai de profet cei care sunt
roata §ice era ea, profetul ne arata, adaugand: ,,Langa fiin-
mai presus prin vrednicie. Cu cat Sfanta Evanghelie depagegte
tele care aveau patru fete" 23 • Cu privire la aceasta, se spune
Vechiul Testament, cu atat mai mult gi cei care o propova-
'in continuare:
duiesc trebuie sa fie aratati primii in descrierea profetului.
11. Oricum mai este inca ceva la care trebuie luat aminte 12. 11$i aspectul rotilor, §i lucrarea lor, ca infati§area unei
legat de aceasta descriere. Duhul profetic in aga mod unegte mari; gi 0 singura fata pentru toate patru, §i aspectul gi lu-
in el laolalta cele trecute cu cele viitoare, !neat vorbirea pro- crarea lor, ca §i cum o roata era inauntrnl altei roti 1124 • Ce 1n-
fetului nu poate sa le prezinte pe amandoua in acelagi timp. seamna aceasta, ca, dupa ce se vorbegte despre o singura roata,
Amploarea celor pe care le-a vazut este evidenta din farami- se adauga putin mai incolo: 11 Ca §i cum o roata era inauntrul
altei roti", daca nu faptul ca in litera Vechiului Testament
tarea expunerii: acum vorbegte despre cele din urma dupa cele
se ascunde, prin alegorie, Noul Testament? De aceea, aceea§i
dintai, acum vorbegte despre cele dintai dupa cele din urma.
roata, care a aparut Ianga fiinte, este dt~scrisii ca avand patru
De aceea, Profetul Iezechiel a vazut sub chipul aceleia§i sfinte
fete, pentru ca Sfanta Scriptura este impar~ita prin cele doua
Biserici Universale atat faima Evangheligtilor asemanati cu cele
patru fiinte cat §i acele fapte pe care le-a adaugat imediat,
23 Iez. 1, 15.
22 Fe. 3, 19. 24 Iez. 1, 16.
130 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VI 131

Testamente in patru parti. Vechiul Testament este impartit pe lemn28, dupa cum am spus. $i noi §tim ca Sfanta Scrip-
in Lege§i Profeti, iar Noul Testament, in Evanghelii §i Fap- tura ne preveste§te prin Lege lemnul crucii, cand zice: ,,Bles-
tele ~i cuvintele Apostolilor. Or, noi §tim ca atunci cand ne temat este tot eel spanzurat pe lemn" 29 • Acest lucru este in-
indreptam fata spre un loc, vedem acolo ceea ce avem nevoie tarit de Pavel care zice despre Mantuitorul nostru: ,,S-a facut
sa vedem. Astfel roata are patru fete, pentru ca ea a vazut mai pentru noi blestem"30 • Sfanta Scriptura prezice prin profeti chiar
intai prin Lege raul care trebuia inlaturat de la popoare, pe
§i lemnul cand zice: ,,Domnul a 1mparatit de pe lemn"31 • $i iara§i:
acesta 1-a vazut apoi §i prin profeti; 1-a putut discerne mai
,,Sa punem lemn in painea Lui" 32 • In Evanghelie se arata
subtil prin Evanghelie, §i, in cele din urma, prin Apostoli, a
!impede lemnul crucii acolo unde este descrisa Patimirea
sesizat tot ce mai trebuie inlaturat din gre§elile oamenilor.
Se poate intelege ca roat(f are patru fete §i pentru ca Sfanta Domnului, care a fost profetita. Apostolii marturisesc §i ei
Scriptura, raspandita prin propovaduire, s-a facut cunoscuta cu putere crucea prin cuvintele §i lucrarea lor, dupa cum zice
in cele patru parti ale lumii. De asemenea, aceea§i roata este Pavel: ,,Pentru mine lumea a fost rastignita, §i eu pentru
descrisa cu indreptatire, mai intai, ca o singura roata aparuta lume" 33 • $i iara§i: ,,Jar mie, sa nu-mi fie a ma lauda decat nu-
Ianga fiinte §i apoi se spune despre ea ca are patru fete, mai 1n crucea Domnului nostru Iisus Hristos" 34 • A§adar, pentru
pentru ca, daca Legea nu ar fi de acord cu Evanghelia, noi care nazuim spre patria ve§nica, Sfanta Scriptura, prin
nu s-ar face cunoscuta in cele patru parti ale lumii. cele patru fete ale sale, este marea. Ea anunta crucea fiindca ea
ne poarta pe lemn spre pamantul celor vii. Daca profetul n-ar
13. Urmeaza: ,,$i aspectul rotilor §i lucrarea lor ca infa-
fi vazut Sfanta Scriptura asemenea marii, n-ar fi zis: ,,Pamantul
ti§area unei mari" 25 • Cu indreptatire, se spune ca textele sfinte
este plin de cuno§tinta lui Dunmezeu, precum marea este
sunt asemenea mfap§arii unei mari, pentru ca 1n ele sunt mari
umpluta de ape" 35 • Urmeaza:
rostogoliri ale invataturii §i mari ingramadiri de sensuri.
Nu fara motiv se spune ca Sfanta Scriptura este asemenea unei 14. ,,$i 0 singura mfati§are pentru toate patru, §i aspectul
mari, pentru ca afirmatiile din ea sunt intarite prin Taina §i lucrarea lor, ca §i cum o roata era mauntrul altei rop". 0 sin-
Botezului26 • Fara indoiala, trebuie sa avem in vedere ca noi gura infati§are pentru toate patru pentru ca ceea ce propo-
navigam pe mare cu corabii atunci cand calatorim spre anu- vaduie§te Legea spun §i Profetii; ceea ce anunta Profetii
mite tinuturi la care dorim sa ajungem. $i care este pamantul prezinta §i Evanghelia; ceea ce a prezentat Evanghelia, aceea
dorit de noi daca nu acela despre care este scris: ,,Partea mea
este in pamantul celor vii" 27? Cel care trece marea este purtat 28 Corabia lui Noe, de la care Sfantul Grigorie porne~te paralela
alegorica, era confectionata din lernn de salcarn (Fe. 6, 14) (n. ed.).
29 Deut. 21, 23.
25 Iez. 1, 16.
30 Gal. 3, 13.
In Taina Botezului este recapitulata intreaga iconornie a rnan-
26

tuirii. Atat Botezul, cat ;>i iconornia rnantuirii noastre prin crucea 31 Ps. 95, 10.
Mantuitorului au fost prefigurate in Vechiul Testament prin rnan- 32 Ier. 11, 19 (LXX).
tuirea de potop de care s-au invrednicit cele opt suflete din area lui 33 Gal. 6, 14.
Noe (I Pt. 3, 20-21) (n. ed.). 34 Gal. 6, 14.
27 Ps. 141, 6. 35 Is. 11, 9.
132 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VI 133

au propovaduit Apostolii in lume. Agadar, o singura infa- a;;ezati, la cele doua extremitati, doi heruvimi din aurul eel
ti§are pentru toate patru pentru ca textele sfinte, degi din mai curat, cu aripile intinse, acoperind locul de unde Dum-
timpuri diferite, sunt totu§i unitare prin semnificatiile lor. nezeu vorbea, cu fetele lor privind unul spre celalalt §i toto-
15. "$i aspectul §i lucrarea lor, ca §i cum o roata era ina- data intoarse catre propitiatoriu40 ? Oare nu preinchipuie
untrul altei roti". Roa ta inauntrul altei roti reprezinta du pa ace;;tia cele doua Testamente care in aga mod se pun 'in acord
cum am spus Noul Testament mauntrul Vechiului Testament. cu privire la Mijlocitorul dintre Dumnezeu ;;i oameni, incat
Ceea ce Vechiul Testament a anuntat prin tipuri, aceea Noul ceea ce anunta unul prin tipuri, celalalt sa arate ]impede?
Testament a aratat limpede vederii noastre. Sa prezentam Cine este, a;;adar, desemnat prin ispa;;itor (propitiator) daca
cateva din multele exemple. Ce premchipuie faptul ca Eva este nu Insu;;i Mantuitorul neamului omenesc? Despre Acesta
facuta in timp ce Adam dormea, daca nu Biserica facuta pe se spune prin Pavel: ,,Pe Care Dumnezeu L-a randuit jertfa de
cand Hristos era mort36 ? Ce inseamna faptul ca Isaac este dus ispa;;ire, prin credinta in sangele Lui" 41 • Ce prefigureaza prin
pentru a fi jertfit, poarta lemne, apoi este pus deasupra al- cei doi heruvimi, care sunt numiti ,,plinatatea cLmoa§terii",
tarului §i la sfar§it este viu daca nu aceea ca Mantuitorul daca nu cele doua Testamente? Unul este a§ezat Ia o extre-
nostru, dus spre patimire, a purtat El Insugi lemnul crucii37? mitate a propitiatoriului, altul, la cealalta, pentru ca ceea ce
$i astfel, 1n jertfa Sa pentru noi, a murit dupa firea Sa omeneasca Vechiul Testament a fiigaduit la inceput prin profe\ie de-
§i totu§i a ramas nemuritor dupa firea Sa dumnezeiasca. spre Intruparea Mantuitorului nostru, tot aceea spurn::~ ~i Noul
Ce prefigureaza uciga;;ul care, dupa moartea Arhiereului, Testament implinindu-1 desavar;;it. Cei doi heruvimi sunt
se poate intoarce in pamantul sau de mogtenire38 daca nu nea- facuti din aurul eel mai curat, pentru ca ambele r.fostamente
descriu adevarul curat ;;i simplu. Ei i;;i desfac aripile §i aco-
mul omenesc care s-a condamnat pe sine la moarte prin pacat
pera locul din care Dumnezeu vorbe;;te, pentru ca noi, cei care
dar care, dupa moartea adevaratului Preot, Mantuitorul
suntem locul din care Dumnezeul Atotputernic I;;i graie;;te
nostru, a fost dezlegat din legaturile pacatelor §i a redobandit
raiul? Ce inseamna faptul ca s-a poruncit ca in cortul sfant cuvantul Sau, ne ferim cu ajutorul Sfintei Scripturi de grege-
lile iminente ce s-ar abate asupra noastra. Cand cercetam
sa fie facut un ispagitor (propitiator) 39 deasupra caruia sa fie
cu atentie afirmatiile, suntem acoperiti de aripile lor, departe
de ratacirea necunoa~terii. Cei doi heruvimi se privesc unul
Cf Fe. 2, 21-22.
36

Cf Fe. 22, 6, 9, 16.


37
pe celalalt cu fata intoarsa catre propitiator, pentru ca intre
38 Cf Num. 35, 25-28. Dupa Legea lui Moise, omul vinovat de uci- cele doua Testamente nu exista nici o discrepanta. Ei Ii!i tin
dere avea voie sa se refugieze in anumite cetap, numite cetati de scapare, fetele ca ;;i cum ar privi unul spre celalalt, pentru ca ceea ce
spre a nu fi ucis la randul sau de cei care ar fi dorit sa razbune san- unul fagaduie;;te, celalalt arata deschis, de vreme ce arnandoi
gele celui ucis. Pentru a nu fi ucis, acela trebuia sa ramana acolo pana
ce murea Preotul eel Mare care slujea in acea vreme 'i:n Sfanta Sfintelor privesc la Mijlocitorul dintre Dumnezeu ;;i oameni, care este
la Templul din Ierusalim. Dupa aceea se putea intoarce in pamantul a;;ezat intre ei. Desigur, fetele heruvimilor s-ar intoarce una
sau de mo~tenire, fiindca rudele celui ucis nu mai aveau dreptul sa raz-
bune sangele fratelui lor (n. ed.).
39 Deasupra chivotului Legii din Sfanta Sfintelor era un capac numit 4 ° Cf le;;. 25, 17, 20.
,,ispa~itor" sau propitiator in limba latina (n. ed.). 41 Rom. 3, 25.
135
134 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VI

de la cealalta daca ceea ce un Testament ar fagadui, celalalt dar apoi s-a mtors la sine inSU§i, pentru ca invataturile §i
ar nega~ Dar, de vreme ce vorbesc in deplin acord despre jertfele sale nu au putut fi pazite desavar§it dupa litera lor.
Mijlocitorul dintre Dumnezeu §i oameni, i§i indreapta pri- A§adar, acesta nu a ramas neschimbat pentru ca lipsea in-
virile: ,spre propitiator, astfel incat sa se priveasca unul pe telegerea duhovniceasca a celor din el. Dar, cand Mantui-
celalalt. Astfel, roata este inauntrul altei roti, pentru ca Noul torul nostru a venit in lume, a facut sa se inteleaga duhov-
Testament este inauntrul Vechiului Testament. Cum am spus nice§te ceea ce a gasit ca era tinut trupe§te43 • Prin urmare, cand
adesea, ceea ce Vechiul Testament a fagaduit, Noul Testament litera Vechiului Testament a fost inteleasa duhovnice§te,
a aratat fati§; ceea ce Vechiul Testament anunta intr-un mod tot ce era scris in el trupe§te a fost facut viu prin aratarea Lui.
acoperit, Noul Testament proclama deschis. A§adar, Vechiul Noul Testament insa a fost numit Testamentul eel ve§nic44
Testament este profetia Woului Testament, iar talcuirea Ve- chiar din paginile Vechiului Testament, pentru ca intelesul lui
chiului Testament este Noul Testament. Urmeaza: nu se schimba niciodata. Cu indreptatire se spune, a§adar,
ca rotile mergeau pe calea lor §i nu se intorceau cand mer-
16. "Din cele patru parti ale lor, ele mergeau §i nu se in-
geau, pentru ca Noul Testament nu este niciodata anulat §i
torceau"42. Incotro se indreapta cuvintele dumnezeie§ti daca pentru ca Vechiul Testament este tinut deja dupa intelesul lui
nu spre inimile oamenilor? Dar rople mergeau din cele patru duhovnicesc. Ele nu se intorc fiindca raman neschimbate
parti, pentru ca Sfanta Scriptura inainteaza spre inimile oa- pana la sfar§itul lumii. Deci merg dar nu se intorc, pentru
menilor intai prin Lege, prefigurand taina; prin profeti ina- ca ele inainteaza duhovnice§te catre inima noastra fara ca in-
inteaza putin mai lamurit, profetindu-L pe Domnul; prin vatatura sau scopul lor sa se mai schimbe ulterior. Urmeaza:
Evangheli§ti inainteaza mai mult, aratand deschis pe Cel pro-
fetit; iar prin Apostoli inainteaza propovaduindu-L !impede 18. ,,$i rople stateau drept §i ferm45, erau inalte, §i aspectul
pe Cel pe Care Tatal L-a trimis pentru mantuirea noastra. lor era infrico§ator" 46 • De ce se spune ca Sfanta Scriptura are.
Deci, rotile au fete §i cai, pentru ca textele sfinte descopera aceste trei proprietati: sta dreapta §i neclintita, este inalta ~i
cuno§tinta poruncilor impreuna cu exemple ale punerii lor are un aspect infrico§ator? Sa cercetam, a§adar, cu atentie
in lucrare. Ele merg din patru parp, pentru ca a§a cum am spus ce se intelege prin statura dreapta §i ferma, prin inaltimea
mai inaiii.te, ele au vorbit in epoci diferite, sau desigur, pentru §i prin aspectul infrico§ator al Sfintei Scripturi. Trebuie sa
ca propovaduiesc Intruparea Domnului in toate regiunile §tim ca statura dreapta §i ferma se refera la modul de vie-
lumii. Despre acestea textul adauga indata: tuire a celui ce lucreaza binele. De aceea se spune prin Pavel:
17. $i nu se intorceau, in timp ce mergeau". Acestea au
11

fost spuse mai inainte despre fiinte, dar intelesul nu poate fi


43 Prevederile Legii care erau tinute de iudei numai dupa trup,
Mantuitorul ne-a invatat sale pazim dupa duh (n. ed.). ·
acela§i §i pent~u roti §i pentru fiinte. Am spus ca rotile repre- 44 II Rg. 23, 5; Is. 55, 3; Iez. 37, 26; Ier. 32, 40; Evr. 13, 20.

zinta Testamentele. $i Vechiul Testament a inaintat pe calea sa, 45 In limba latina participiul statura, de la verbul sto, stare ,,a stain

pentru ca a ajuns la mintea oamenilor prin propovaduire, picioare", descrie atat proprietatea de a sta drept cat gi aceea de a sta
neclintit, ferm (n. ed.).
46 Iez. 1, 18.
42 Iez. 1, 17.
137
136 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VI

"Cine sta, sa ia seama sa nu cada" 47 • Acesta spune §i ucenicilor: Are inatime cand zice prin acela§i profet: "Nu vei mai avea
soarele ca lumina in timpul zilei §i stralucirea lunii nu te va
"Stati a§a statornici 1ntru Domnul, prea iubitilor" 48 • $i pro-
mai lumina, ci Domnul va fi pentru tine o lumina ve§nica §i
fetul, care se vedea stand drept §i ferm 1naintea Domnului
prin vietuirea §i faptele sale, zice: Yiu este Domnul, 1na-
11
Dumnezeul tau va fi slava ta" 52 • Are aspect infrico§ator cand,
descriind iadul, zice: 11 Ziua de razbunare a Domnului, an
intea Caruia stau" 49 • Inaltimea ei este Imparatia cerurilor
de rasplatire pentru pricina Sionului; §i raurile lui in pacura
pe care o fagaduie§te, la care se poate ajunge numai dupa
se vor preface, §i pulberea lui in pucioasa, §i pamantul lui
ce este depa§it tot ce este stricacios in viata pamanteasca.
va fi pucioasa arzatoare, zi §i noapte nu se va stinge in veci
Aspectul infrico§ator este frica de gheena, care chinuie fara
incetare pe cei vinovati §i !e pastreaza viata intr-un zbucium de veci" 53 • Aceasta o descrie §i fericitul Iov, zicand: ,,Tinutul
continuu. A§adar, statura dreapta consta in corectitudinea intunericului §i acoperit de umbrele mortii, tinut al raului
invataturilor, inaltimea consta in inaltimea fagaduintelor §i al intunericului; acolo este umbra mortii, §i neoranduiala,
celor cere§ti, iar aspectul infrico§ator consta in amenin- §i o groaza ve§nica" 54 • Sfanta Scriptura are statura dreapta
tarile §i groaza de chinurile viitoare. Deci Sfanta Scriptura cand Domnul, binevoitor, fagaduie§te prin ea: Precum cerul
11

are statura dreapta, pentru ca directioneaza conduita omului eel nou §i pamantul eel nou, pe care Eu le voi face vor ra-
pentru a-1 face sa stea, astfel incat mintile celor care asculta manea inaintea Mea, zice Domnul, a§a va dainui semintia
sa nu se incline spre poftele pamante§ti. Ea are inaltime, voastra §i numele vostru" 55 • Intr-adevar, stau drepti inaintea
pentru ca promite bucuriile vietii Ve§nice in patria cereasca. Domnului aceia care nu-§i irosesc viata in depravari. Ea are
Are aspect infrico§ator, pentru ca ameninta pe toti pacato§ii 1naltime, cand adauga indata: 11$i din luna in luna §i din zi
cu chinurile gheenei. Ea i§i arata statura dreapta prin educarea de odihna in zi de odihna, vor veni toti ca sa se inchine in
moravurilor, i§i arata inaltimea prin fagaduinta rasplatilor, fata Mea, zice Domnul" 56 • Ce este luna dad. nu o masura de-
i§i arata aspectul infrico§ator prin groaza chinurilor. Este savar§ita de zile? $i ziua de odihna ce este daca nu repaosul
dreapta in invataturile sale, inalta in fagaduinte, inspaiman- in care nu este mgaduit sa se faca lucrare de rob? Ai;mdar, din
tatoare in amenintari. Ea are o statura dreapta, cand ea zice luna in luna inseamna: cei care due aid o viata desavar§ita
prin profet: ,,incetati sa mai faceti rau, invatati sa faceti bi-
" .;> :. .;> :.
sunt condu§i acolo la fericirea desavar~ita. Din zi de odihna
nele, cautati dreptatea, ajutati pe eel apasat, faceti dreptate in zi de odihna inseamna: cei care 1nceteaza aid sa lucreze
orfanului, aparati pe vaduva" 50 • $i iara§i: ,,Imparte painea raul, acolo se odihnesc in rasplata cereasdL Sfan ta Scriptura
ta cu eel flamand, adaposte§te in casa pe eel sarman, pe eel are, de asemenea, un aspect infrico;;ator cand adauga: ,,$i
gol imbraca-1 §i nu te ascunde de eel de un neam cu tine" 51 • vor ie§i §i vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care

47 I Cor. 10, 12. 52 Is. 60, 19.


48 Filip. 4, 1. 53 Is. 34, 8-10.
49 IV Rg. 3, 14. 54 Iov 10, 21-22.
50 Is. 1, 16-17. 55 Is. 66, 22.
51 Is. 58, 7. 56 Is. 66, 23.
138 Omilia VI 139
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

s-au razvratit impotriva Mea. Viermele lor nu va muri §i §i dati milostenii. Faceti-va pungi care nu se invechesc" 62 •
focul lor nu se va stinge1157 . Caci ce poate fi spus sau gandit Are inaltimea fagaduintei cand zice: Vor veni de la rasarit
II

mai 1ngrozitor, decat a indura ranile condamnarii, iar dure- §i de la a pus §i vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac §i cu Iacov
rile ranilor sa nu se sfar§easca niciodata. Despre acest aspect in Imparatia cerurilor63 • Are aspect infrico§ator cand adauga:
ingrozitor al rotilor, cu indreptatire se spune prin Sofonie, ,,Iar fiii Imparatiei vor fi aruncati in intunericul eel mai din
cand anunta venirea pe nea§teptate a zilei Judecatii pentru afara; acolo va fi plangerea §i scra§nirea dintilor" 64 • Despre
sufletele impietrite: 11Aproape este ziua cea mare a Domnului, acestea, prin glasul Adevarului, se spune iara§i: ,, Veti muri
aproape este §i zore§te intruna. Amarnica, vocea zilei Dom- in pacatele voastre" 65 . Are statura dreapta cand, prin glasul
nului, eel puternic va fi atunci chinuit. Zi de manie este ziua celui dintai intre pastori, zice: 11Adaugati la credinta voastra
aceea, zi de stramtorare §i jale, zi de pustiire §i de nimicire, fapta buna, iar la fapta buna, cuno§tinta; la cuno§tinta, in-
zi de intuneric §i de bezna, zi de nori §i de negura, zi de franarea; la infranare, rabdarea; la rabdare, evlavia; la evlavie,
strigate de razboi §i cu sunet de trambita 1158 . iubirea frateasca, iar la iubirea frateasca, dragostea" 66 . Are inal-
time cand, putin mai incolo, zice: ,,Ca a§a vise va da cu bo-
19. Dar pentru ca noi am explicat acestea cu privire la gatie intrarea in ve§nica Imparatie a Domnului §i Mantui-
roata exterioara, ramane sa aratam statura dreapta §i ferma, torului nostru Iisus Hristos" 67 . Tot Petru fagaduie§te bunilor
inaltimea §i aspectul infrico§ator al rotii interioare. Roata pastori, zicand: ,Jar cand se va arata Mai-marele pastorilor,
interioara are statura dreapta cand, prin Sfanta Evanghelie,
veti lua cununa cea neve§tejitaa maririi" 68 . Are un aspectin-
ne impiedica sa ne aplecam spre dorintele pamante§ti, zicand
frico§ator, cand zice: ,,Iar ziua Domnului va veni ca un fur;
prin glasurile Mantuitorului nostru: 11 Luati seama la voi in-
atunci cerurile vor pieri cu vuiet mare; stihiile, arzand, se vor
§iva, sa nu se ingreuieze inimile voastre de ~ancare §i bautura
desface" 69 . De vreme ce toate acestea trebuie sa dispara, cu cat
peste masura §i de grijile vietii acesteia 1159 . Ea are inaltime,
mai mult trebuie voi sa fiti in petrecere sfanta §i plina de
cand fagaduie§te, referindu-se la Mantuitorul: 11 Celor care
evlavie, a§teptand §i grabind venirea zilei lui Dumnezeu,
au crezut in El, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dum-
cand cerurile, arzand, vor pieri, cand stihiile se vor desface
nezeu1160.. Ce poate fi mai inalt decat aceasta putere, ce poate in valvataia focului! Are statura dreapta cand, prin Pavel,
fi mai maret decat aceasta inaltime prin care fiecare om, ne ridica de la poftele cele lume§ti, zicand: ,,Omorati madu-
creatura, este facut fiu al Creatorului? Roata interioara are larele voastre - ale omului pamantesc: desfranarea, necuratia,
aspect infriCO§ator cand spune despre pacato§i: Vor merge
II

acegtia la osanda Ve§nica1161 . Ea are statura dreapta cand Ade- 62 Le. 12, 33.
varul sfatuie§te pe ucenicii Sai, zicand: Vindeti averile voastre
11 63 Mt. 8, 11.
64 Mt. 8, 12.
57 Is. 66, 24. 65 In 8, 21-24.
58 Sofr. 1, 14-16. 66 II Pt. 1, 5-7.
59 Le. 21, 24. 67 II Pt. 1, 11.
60 In 1, 12. 68 I Pt. 5, 4.
61 Mt. 25, 46. 69 II Pt. 3, 10.
140 141
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea 1 Omilia Vl

patima, pofta rea §i lacomia, care este o inchinare la idoli" 70 • mdelung prin aceasta dragoste cu care El ne iubegte din bel~;ug.
Are l:naltime cand fagaduie9te, zicand: Via ta voastra este
II
Deci, noi trebuie sa aratam aproapelui aceasta dragoste pe care
ascunsa cu Hristos intru Dumnezeu. Iar cand Hristos, care o vedem aratata noua, nevrednicii, de catre Creatorul nostru.
este via ta voastra, se va arata, atunci §i voi, impreuna cu El, Largimea §i lungimea corespund, prin urmare, staturii drepte,
va vep arata mtru marire" 71 • Are aspect 1nfrico9ator.cand ame- pentru ca roata interioara large§te vietile noastre prin iubire
ninta, zicand: "La aratarea Domnului nostru Iisus Hristos astfel incat iubirea sa mdure cu multa rabdare relele fratilor.
din cer, cu ingerii puterii Sale, in vapaie de foe, osandind Sublimitatea ei este acea multime de rasplati ve§nke, despre
pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu §i pe cei care nu se supun a caror maretie se zice: Cele ce ochiul n-a vazut, nid urechea
11

Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos, ei vor lua ca pe- n-a auzit, nici la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a
deapsa pieirea ve9nica de la tata Domnului §i de la slava puterii gatit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El" 79 • Are, a~adar, inal-
Lui" 72 • Are statura dreapta cand ne sfatuie9te, zicand: Luati time in aceasta sublimitate, pentru ca nici o cugetare de acum
11

seama sa nu rasplateasca cineva cuiva raul cu rau, ci intot- nu este capabila sa cunoasca ill profunzime bucuriile ve;mice
ale sfintilor. Adancimea ei este acea indescriptibila osandire
deauna sa urmati cele bune unul fata de altul §i fata de toti" 73 •
la chinuri, care-i va cufunda in cele mai de jos pe cei ce o vor
Are inaltime cand fagaduie9te, zicand: Daca murim im-
11
primi. Pentru ace§tia, cuvintele sfinte au un aspect 1nfrico-
preuna cu El, vom §i imparati impreuna cu El" 74 • $i iara§i:
§ator, caci ele provoaca celor care asculta o frica fara seaman,
"Patimirile vremii de acum nu sunt vrednice de marirea
atunci cand vorbesc despre chinurile iadului. Cu '.indrepta-
viitoare care ni se va descoperi" 75 • Are un aspect infrico9ator
tire, agadar, se spune: "$i rotile se tineau drept ~i ferm, erau
cand ameninta, zicand: 110 infrico9ata a9teptare a judecatii §i malte, §i aspectul lor era infrico§ator", pentru ca Sfanta Scrip-
i~timea focului care va mistui pe cei potrivnici" 76 • $i iara§i:
tura, in ambele Testamente, este dreapta J:ndemnand, este
"Infrico§at lucru este sa cadem in mainile Dumnezeului inalta fagaduind §i infricogatoare amenintand. Este suficient,
Celui Viu" 77 • Toate acestea Sfanta Scriptura le rezuma intr-o frati preaiubiti, ceea ce am spus astazi, prin mila Domnului.
fraza scurta, zicand: "Ca sa puteti sa intelegeti impreuna Ne vom intoarce, refacuti in pace, pentru a discuta cele ce
cu toti sfintii care este Iargimea, §i lungimea, §i inaltimea, §i urmeaza, avand credinta in Creatorul tuturor, Dumnezeul
" ·
ad anc1mea 117s D
. ragostea este larga, pentru ca ea cuprinde §i §i Domnul nostru Iisus Hristos, care traie§te ~i 1mparate§te cu
iubirea du§manilor, pe care Atotputemicul Dumnezeu ii rabda Tatal in unime cu Duhul Sfant, Dumnezeu, in vecii vecilor.
Amin.
7 ° Col. 3, 5.
71 Col. 3, 3-4.
72 UTes. 1, 7-9.
73 I Tes. 5, 15.
74 II Tim. 2, 11-12.
75 Rom. 8, 18.
76 Evr. 10, 27.
77 Evr. 10, 31.
78 Ef. 3, 18. 79 I Cor. 2, 9.
Omilia VII

1. A;;a cum §titi, frati preaiubiti, obiceiul profetiei este


sa vada cand una, cand alta §i sa treaca pe nea§teptate de la
una la alta, dupa cum psalmistul, vorbind despre Domnul,
zice: ,,Dumnezeu este judecator drept, tare §i lndelung rab-
dator §i nu se manie In fiecare zi. De nu va veti lntoarce,
sabia Sa o va luci, arcul Sau 1-a lncordat §i 1-a pregatit; §i In
el a pregatit unelte de moarte, sagetile Lui pentru cei ce ard
le-a lucrat" 1• Indata adauga: ,,A zamislit silnicia §i a nascut
nelegiuirea; groapa a sapat §i a adancit-o §i va cadea In groapa
pe care a facut-0" 2• Iata ca, In timp ce descrie dreptatea Dom-
nului, dintr-o data, fara - ca sa zic a§a - sa schimbe registrul,
se lntoarce lmpotriva gre§elii pacatosului. Este suficient acest
singur exemplu pe care I-am spus pentru aceasta situatie,
caci oricine are obi§nuinta citirii In profeti, nu scapa din ve-
dere ceea ce fac ei adesea. De unde, acum, Profetul Iezechiel,
vorbind despre roti, adauga:
2. ,,$i lntreg trupul era plin de ochi de jur lmprejur la toti
patru" 3• Faptul ca a spus ,,toti" §i nu "toate" 4 arata !impede ca

1 Ps. 7, 12-14.
2 Ps. 7, 15-16.
3 Iez. 1, 18.

4
In limba latina substantivul rota ,,roata" are genul feminin, iar
substantivul animalia ,,fiinte vii" are genul neutru. Textul Sfantului
Grigorie se traduce literal ,,imprejur la ln~ifi cei patru", avand pronu-
mele de intarire la genul neutru, nu la genul feminin. De aici con-
cluzia lui ca profetul se refera in acest pasaj la cele patru fiinte ;;i nu
la roti. Textul ebraic arata totu;;i ca Iezechiel spune ca ochii rotilor
fiintelor erau de jur imprejurul celor patru fiinte: ,,$i rotile lor erau
pline de ochi de jur imprejurul celor patru" (n. ed.).
144 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VII 145

expunerea sa s-a 1ntors brusc de la roti la fiinte. Aceste fiinte cu faptul ca pacatele lor sunt virtuti. Trupul lor in 1ntregime
simbolizeaza desigur pe cei desavar§iti, dupa cum s-a spus are ochi de jur imprejur, pentru ca orice activitate a lor este
'inainte. Trupurile fiintelor sunt descrise ca fiind pline de ochi, patrunsa §i inconjurata de o grija neadormit5.
caci lucrarea sfintilor este atenta in toate partile, ingrijindu-se 3. Acesta este motivul pentru care Apostolul Pavel, vazand
de cele care sunt bune §i de dorit §i ferindu-se cu iscusinta
ca §i corintenii doresc sa arate mila unui pacatos caruia-i
de rau. Mai dificila este acea lucrare a mintii sfintilor prin
parea rau de relele £acute, le-a spus: ,,Dad\ ierta~i ceva cuiva,
care ei vegheaza cu stra;micie ca nu cumva in ochii lor raul
ii iert §i eu. Pentru ca §i eu, daca am iertat ceva, am iertat
sa se ascunda sub aparenta binelui. Viata sfintilor este, a§adar,
pentru voi, in fata lui Hristos, ca sa nu ne las;'lm covar§iti de
plina de prevedere, ca nu cumva, libera fiind, sa ajunga sa se
mandreasca, pentru ca adesea mandria se revarsa in cuvinte Satana. Caci gandurile lui nu ne sunt necunoscute" 6 . A§adar,
§i cauta sa apara in ochii altora drept libertate adevarata. daca era necesar sa fie indurator, de ce prL'mnirmnatul in-
Ea este smerita in a§a fel ca nu cumva sa devina fricoasa, vatator §i-a unit cu atata smerenie vointa sa cu a ucenicilor,
caci uneori teama ingrade§te sufletul astfel !neat sa nu mai ca nu cumva sa para J:n dezacord vointa ]ui de a ucenicilor
indrazneasca sa spuna ce e drept, dar totu§i, prin insa§i ti- sau a ucenicilor de a lui in ce prive§te actul de milostivire?
miditatea cugetarii, se preface ca este smerit. Ea este cum- Oare nu pentru ca, prin ingrijorarea ochiului prevazator, era
patata in a§a fel ca nu cumva sa devina zgarcita, caci adesea atent la consecinte, cunoscand ca adesea atund d1nd unul
zgarcenia dore§te sa fie socotita drept economie spre a da im- daruie§te, altul se manie pentru aceasta? $i ce jertfo milei
presia cape buna dreptate §i in mod necesar trebuie pastrat atunci cand este daruita in dezacord cu aproapele'? De aceea,
ceea ce sufletul nu vrea sa daruiasca din milostivire aproapelui cu mdreptatire, spune: "Ca sa nu ne lasam de Satana.
in nevoie. Ea este milostiva in a§a fel !neat sa nu devina ri- Caci gandurile lui nu ne sunt necunoscute"'1. Desigur, Sa-
sipitoare, pentru ca uneori atitudinea risipitoare este con- tana are obiceiul sa puna in inima unui orn rllul discordiei,
fundata cu milostivirea. Altceva este a da, din iubire frateasca, cand vede pe altul ca a facut lucrarea mild. A~adar, este im-
aproapelui cele necesare §i altceva este a arunca in toate par- perfect binele care e facut in a~a un mod 1ndH nu se sesi-
tile cele avute in mod gratuit. A§adar, in orice facem, trebuie zeze raul ce s-ar putea strecura din el, afar5 de cazul in care
sa ne gandim bine ce merit are fapta respectiva la judecata ar £i reprobabil sa nu fie savar§ita o anumita fapta, f?i aceasta
Creatorului, m functie de intenpa de la care pome§te. De aceea nu poate £i facuta fara sminteala cuiva.
§i Creatorul Insu§i zice: "Cand ochiul tau este curat, atunci
tot trupul tau este luminat" 5 • Evident nume§te ochi, intentia 4. De aceea spunem acest lucru, ca facem cunoscut
§i trup, fapta. Daca intentia noastra va fi curata in fata lui iubirii voastre ca uneori, in buna noastrll Iucrare, sminteala
Dumnezeu, fapta noastra nu va fi intunecata la judecata Lui. aproapelui trebuie sa fie evitata, iar alteori nu trebuie neso-
Sfintii vegheaza cu grija sa se cerceteze in orice privinta, sa ia cotita nicidecum. Am invatat aceasta de la lnsu~i Creatorul
seama ca nu cumva sa doreasca raul pentru el insu§i sau nostru Care, m timp ce lui Petru i se cerea darea pentru templu,
sa-1 faca sub aparenta binelui, adica nu cumva sa se amageasca
6 II Cor. 2, 10-11.
5 Le. 11, 34. 7 II Cor. 2, 10-11.
146 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VII 147

a spus mai 1ntai o pilda prin care arata ca El nu este dator cu iti multumesc" 11 • Pe buna dreptate multumea lui Dumnezeu
nimk: 11 Regii pamantului de la cine iau dajdie sau bir, de la de la Care primise binele pe care-I facuse. Acesta chiar adauga:
fiii lor sau de la straini?" Cand Petru i-a zis: ,,De la straini", ,,Ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulter,
1ndata El a raspuns: ,,A§adar, fiii sunt scutiti" 8 • Dar, dupa sau ca §i acest vame§; postesc de doua ori pe saptamana,
ce a aratat ca El este scutit, ca sa nu faca, 1ntamplator, cuiva dau zeciuiala din toate cate Ca§tig" 12 • lata ca, pentru a-§i arata
sminteala, a adaugat: ,,Ca sa nu-i smintim pe ei, mergi la Infranarea, pentru a face milostenie, pentru a aduce multu-
mare §i arunca undita, iar pe§tele care va ie§i intfo, ia-1 §i, miri lui Dumnezeu, fariseul avusese ochiul [treaz], dar nu
deschizandu-i gura, vei gasi un statir. Ia banul §i da-1 lor, 1-a avut pentru a-§i pazi smerenia. La ce folose§te ca Intreaga
pentru Mine §i pentru tine" 9 • De alta parte, cand spunea ca cetate sa fie pazita cu prudenta de loviturile du§manilor, daca
nu ceea ce intra in gura spurca pe om, atunci, apropiindu-se, se lasa o singura spartura deschisa prin care este atacata de
ucenicii I-au zis: ,,$tii ca fariseii, auzind cuvantul, s-au scan- du§mani? Lace folose§te paza care este pusa pretutindeni
dalizat"? Iar El, raspunzand, a zis: ,,Orice rasad pe care nu In jur, cand Intreaga cetate este deschisa du§manilor prin ne-
1-a sadit Tatal Meu eel ceresc, va fi smuls din radacina. La- glijarea unui singur loc? Fariseul, care a postit, a dat zeciu-
sati-i pe ei, sunt calauze oarbe, orbilor" 10 • Iata ca invatatorul, iala, a adus multumiri lui Dumnezeu, a facut-o ca §i cum ar fi
Adevarul insu§i, ca sa nu faca sminteala in inimile unora, a platit vegheat la pazirea de jur Imprejur a cetatii sale. Dar, pentru
darea de care era scutit; pe de alta parte, a vazut ca se face ca nu a luat In seama deschizatura mandriei din el, a suferit
sminteala in inimile altora in fata adevarului §i a ingaduit lovitura du§manului acolo uncle, din neglijenta, a Inchis ochiul.
ca ei sa ramana in sminteala lor. Mintile sfintilor, prin urmare, vegheaza privind cu atentie
pretutindeni In jurul lor §i, In toata lucrarea lor, I§i due de jur
5. in aceasta situatie trebuie sa fim atenti la aceasta: cat de
Imprejur ochiul temerii §i al atentiei ca sa nu savar§easca pa-
mult putem, fara a pacatui, trebuie sa evitam sminteala aproa-
cate sau sa neglijeze binele care este recomandat ori, odata
pelui. Dar, daca sminteala vine de la adevar, este mai folositor
infaptuit binele, sa se mandreasca In sinea lor §i sa cada cu atat
sa se permita na§terea smintelii decat sa fie Iasat la 0 parte
mai grav cu cat par drepti pe dinafara, dar pacatuiesc mai
adevarul. A§adar, trupurile fiintelor sunt pline de ochi pentru
ascuns. Cu indreptatire se spune: ,,Trupul lor in 1ntregime
ca ele privesc in jurul lor cu prudenta.
era plin de ochi de jur Imprejur".
6. Dar trebuie sa §tim ca adesea, in timp ce ne indrep-
tam atenga spre alti pacato§i, se intampla ca nu luam in seama 7. Trebuie §tiut faptul ca In vechea traducere nu era: ,, Tru-
alte fapte §i, candle trecem cu vederea, atunci, fara indoiala, pul lor In Intregime era plin de ochi de jur Imprejur", ci:
nu avem ochi. Astfel, cercetand Evanghelia, am aflat ce a spus ,,Spatele lor era plin de ochi". Aceasta afirmatie nu este In
fariseul acela care urcase In templu sa se roage: ,,Dumnezeule, dezacord cu intelesul interpretarii noastre. Cele care, de obicei,
pazesc oamenii de pacate sunt adesea In fata. Dar dreptii,
8 Mt. 17, 24-25.
9 Mt. 17, 26. 11 Le. 18, 11.
rn Mt. 15, 11-14. 12 Le. 18, 11-12.
148 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VII 149

fiinddi se pazesc de cele care nu par la vedere ;;i in fata, vietuiri, ;;i daca prin pasul facut in inima descopera cum se
se spune despre ei ca au ochii in spate. A;;adar, cei care in- face pasul lucrarii celei bune, atunci rotile inainteaza ;;i ele,
departeaza cele ce sunt ascunse ;;i se pazesc prin ei in;;i;;i de pentru ca avansezi cu atat mai mult in cunoa;;terea textelor
acestea, de buna seama ca au ochi in spate. Acest lucru poate fi sfinte cu cat te desavar;;e;;ti pe tine insuti conform cu ele.
inteles ;;i altfel: noi vedem ce este in fata noastra, dar altul Daca fiinta inaripata i;;i ia avant in contemplatie, rotile de
vede, in ceea ce ne prive;;te, spatele nostru pe care noi nu indata se ridica de la pamant, caci intelegi ca nu sunt pa-
putem sa-1 vedem. Or sfintii se cerceteaza cu grija in cele mante;;ti cele care mai inainte ti se pareau a fi spuse in textele
dupa care pot fi jud~cati de altii ;;i se privesc sever, ca ;;i cum sfinte intr-un mod pamantesc. $i astfel ajungi sa simti cu-
ar fi priviti sever de altii; cum ei cunosc cele care ar fi putut sa vintele Sfintei Scripturi ca fiind cere;;ti daca, aprins de harul
se ascunda in ei, poarta iR spate ochi neadormit. Urmeaza: contemplatiei, te la;;i pe tine insuti rapit la cele cere;;ti. A;;adar,
virtutea cea minunata ;;i de negrait a textelor sfinte se face
8. 11$i cand mergeau fiintele, la fel mergeau §i rotile ala-
cunoscuta atunci cand inima celui care cite;;te este patrunsa
turi de ele, ;;i cand fiintele se ridicau de la pani.ant, in acela;;i
de iubirea care vine de sus, de vreme ce atunci cand fiintele
timp se ridicau ;;i rotile" 13 • Fiintele merg cand sfintii inteleg se ridica spre cele inalte, roata zboara. Urmeaza:
din Sfanta Scriptura cum sa traiasca moral. Fiintele se ridica
de la pamant cand sfintii se lasa rapiti prin contemplatie. 9. 0riunde mergea duhul, acolo, in timp ce duhul mergea,
11

Cu cat un sfant inainteaza in Sfanta Scriptura, cu atat Sfanta rotile se ridicau in acela;;i timp, urmandu-1". incotro se in-
Scriptura inainteaza cu el. De aceea se spune cu indreptatire: dreapta duhul celui care cite;;te, acolo se inalta ;;i cuvintele
"$i cand mergeau fiintele, la fel mergeau ;;i roµIe alaturi de ele, sfinte, caci, daca vei gasi in ele, vazand ;;i simtind, ceva inalt,
;;i cand fiintele se ridicau de la pamant, in acela;;i timp se ri- aceste cuvinte sfinte cresc odata cu tine, se inalta cu tine spre
dicau ;;i rotile" (Iez. 1, 19). Scrierile dumnezeie;;ti cresc odata cele mai de Sus. Cu indreptatire se spune despre acelea;;i roti:
cu eel care le cite;;te intrucat cu atat mai inalt este sensul pe 11Urmand duhul". Daca duhul celui care cite;;te cauta sa cu-
care il percepe cineva, cu cat cauta mai la inaltime. Dar rotile noasca in textele sfinte faptele istorice ;;i invatatura morala,
nu se ridica daca nu se ridica fiintele. Daca mintile cititorilor sensul moral urmeaza celui istoric. Daca el cauta sensul tipic,
nu Se inalta spre Cele de SUS, CUVintele dumnezeie9ti raman imediat se sesizeaza vorbirea figurata. Daca el cauta sensul
- am putea spune - la pamant, nefiind intelese in profunzime. contemplativ, pe data rotile parca prind aripi ;;i sunt rapite
Atunci cand cuvintele Sfintei Scripturi nu pun in mi;;care in vazduh, caci in cuvinte se descopera intelesul ceresc al
mintea celui care le cite;;te intrucat intelesurile cuvintelor textului sfant. 0riunde mergea duhul, acolo, in timp ce duhul
11

dumnezeie;;ti nu-i par indeajuns de fierbinti ;;i nu fac sa sea~ mergea, rotile se ridicau in acela;;i timp, urmandu-1". Ro-
pere in gandul lui nici o lumina a intelegerii, roata este nelu- tile urmeaza duhul, caci cuvintele textului sfant, dupa cum
cratoare ;;i la pamant, caci fiinta nu se ridica de la pamant. s-a spus deja adesea, cresc in intelegere potrivit putintei de
Dar daca fiinta inainteaza, adica daca ea cauta treptele bunei intelegere a celor care le citesc.
10. in una ;;i aceea;;i afirmatie a Scripturii, unul se hra-
13 Iez. 1, 19. ne;;te numai cu faptul istoric, altul cauta sensul tipic, altul
150 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea 1 Omilia VII

cauta prin tip intelegerea contemplativa. Se ajunge de cele astfel incat acesta sa ramana prins de gat §i nu sa fie rupt
mai multe ori, a§a cum s-a spus, ca in una §i aceea§i pro- complet1 6 • In aceste cuvinte, sensul istoric nu este indoielnic
pozitie sa poata fi gasite impreuna toate cele trei. A§adar, pentru cei care citesc. Dar daca in acestea cauti un inteles
Moise1 atunci cand a fost chemat din rugul aprins, s-a apro- moral, roata se pune in mi§care pana ce afirmatia cuvantului
piat sa vada aratarea §i iata ca rugul ardea §i nu se mistuia 14 • sfant este adusa la intelegerea morala. Noi in§ine trebuie sa
Mare este aceasta minune! Daca vei cauta in aceasta doar fim turtureaua adusa ca jertfa Dumnezeului Atotputernic,
faptul istoric, sufletul celui care cite§te are de unde sa se astfel incat capul nostru sa se franga spre aripioare, adica
hraneasca, vazand ca focul arde in lemn §i nu-1 mistuie§te. sufletul sa se intoarca spre virtuti. Nu pe nedrept noi inte-
Daca insa vei cauta intelegerea tipica, ce este flacara daca legem prin cap minte, fiindca, dupa cum capul comanda
nu Legea, despre care este scris: Jn mana Sa dreapta, o lege trupul, mintea comanda faptele. Or este prescris sa fie in-
de foc" 15? $i ce altceva a prefigurat rugul acela daca nu po- tors capul spre aripioare ca sa faci ceea ce zici §i sa une§ti vorba
porul iudaic plin de spinii pacatelor ? Dar rugul aprins nu a cu lucrarea. De asemenea, s-a poruncit sa nu fie frant capul
putut fi mistuit, caci poporul iudaic de§i a primit focul Legii, in a§a fel incat sa se rupa complet de trup ci, despartit nu-
totu§i nu a indepartat spinii pacatelor sale, iar stricaciunile mai intr-o parte, sa ramana agatat de trupul sau, pentru ca
lui nu au ars prin flacara vorbirii cere§ti. Poate ca in acest evident, mintea noastra trebuie sa fie desprinsa de la pla-
fapt istoric, altul dore§te sa contemple prin tip realitatile mai cerea trupeasca, dar nu de la grija celor necesare trupului.
inalte. Fiindca intelegerea acestuia cre§te in inaltime, rotile Despre aceasta este scris: Grija de trup sa nu o faceti spre
11

se inalta §i ele. Anume: Fiul eel Unul-Nascut al lui Dumnezeu pofte" 17 • Ceea ce se interzice sa fie facut spre pofte, fara nici
S-a fa.cut om desavar§it printre oameni. El nu a avut pacate o indoiala, este ingaduit pentru cele strict necesare. Capul
proprii, dar a luat asupra Lui spinii pacato§eniei noastre §i turturelei este rupt intr-o parte §i prin cealalta parte ramane
a binevoit sa se smereasca pentru noi pana la patimire §i sa prins de trup pentru ca, dupa cum s-a spus, mintea noastra
primeasca in El Insu§i focul suferintelor noastre. Dar El a ars \rebuie Sa Se deta§eZe de VOinta trupeasca §i totU§i Sa nu fie
fara sa arda, caci a murit din cauza smeririi, dar totu§i a ra- indepartata de la cele necesare. Ce vom spune daca un altul
mas ve§nic din cauza dumnezeirii Sale. El a preluat din cele cauta in acest fel de jertfa un tip al Mantuitorului nostru prin
ale noastre ca sa Se poata face jertfa pentru noi insa a ramas intelegerea contemplativa? Daca sufletul cititorului se inalta
nepatimitor §i neschimbator in cele proprii ca pe noi sa ne spre cele mai puternice, fiintele se inalta §i ele ca sa se inalte
schimbe de la ale noastre. Poate altul cauta in faptul istoric in acela§i timp §i rotile. Cine este capul nostru daca nu Man-
o invatatura morala §i prin intelegerea alegoriei, contem- tuitorul neamului omenesc? Despre El este scris: L-a dat pe
11

platia. Este U§or de inteles pentru toti in ce prive§te sensul El cap Bisericii care este trupul Lui" 18 • Persecutandu-L, iudeii
istoric ceea ce este scris in Lege cu privire la turtureaua care au incercat sa §tearga numele Lui de pe pamant. Vazandu-L
este oferita pentru pacat: capul ei ii este frant spre aripioare
16 Cf Lev. 1, 15; 5, 8.
14 Cfle~. 3, 2-3. 17 Rom. 13, 14.
15 Deut. 33, 2. 18 Ef. 1, 22-23.
152 Omilia VII 153
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

rastignit ~i l:mnormantat, au crezut ca Acesta a fost despartit 1-a trecut prin ascuti§Ul sabiei" 21 ; vede Ca Finees, pedepsind
de iubirea tuturor. Dar capul turturelei, de§i a fost frant cu desfranarea, a potolit prin sabie mania Domnului22 ; vede ca
adevarat, totu§i nu a fost despartit de trupul ei, pentru ca Petru, printr-un cuvant, a lovit §i a omorat pe cei care-I min-
prin aceea ca a l:ndurat moarte pentru noi, Hristos ne-a unit psera23; vede ca Pavel ameninta cuvarga pe ucenicii neglijenp24 .
mai adevarat pe noi toti cu El in insa§i moartea Sa, §i prin
12. Daca duhul de viata atinge inima unui cititor spre
aceea ca $i-a retras prezenta Sa vizibila de la ochii no§tri, El
pastrarea rabdarii, indata il urrneaza §i rotile, pentru ca din
s-a inradacinat nevazut in mintile noastre. A§adar, capul tur-
textele sfinte, acesta afla ca Moise §i Aaron, dupa ce au in-
turelei, de§i frant, ramane unit cu trupul pentru ca Mantui-
durat prigonirea poporului fiindca ii spusesera ce era cu drep-
torul nostru a patimit pentru noi, dar nu S-a despartit de noi tate, au alergat la cort pentru a se ruga chiar pentru po-
prin Patimire. intrucat cuvihtele textului sfant cresc odata cu
porul de care se fereau 25 . A§adar sufletul lor sfant a indurat
duhul cititorilor, cu indreptatire se spune acum: ,,Oriunde
§i mania acestor trufa§i §i totu§i nu s-a aprins de manie irn-
mergea duhul, cand duhul mergea intr-acolo, rotile se ridicau potriva lor. Caci rabdarea este adevarata cand este iubit §i
§i ele, urmandu-1". Textul urmeaza: eel care o pricinuie§te. Caci a tolera, dar a uri nu virtutea
11. ,,Caci duh de viata era J:n roti" 19 . Duh de viata 20 este blandetii, ci acoperarnantul furiei. in acelea§i scrieri 1 cititorul
J:n roti, pentru ca prin scrierile sfinte, datorita darului Du- vede ca Samuel, indepartat de la functia sa conducatoare,
hului suntem facuti vii, astfel !neat sa J:ndepartam de la noi rnarturise§te ca s-a rugat chiar pentru cei care 1-au 1nde-
lucrarea datatoare de moarte. A§adar, se poate J:ntelege ca partat26; vede ca nici un sfant nu ajunge la slava cereasca
Duhul merge atunci cand atinge sufletul cititorului in moduri daca nu-§i pastreaza rabdarea; vede ca insu~i Creatorul §i
§i J:n grade diferite. Prin cuvintele textului sfant, Dumnezeu Mantuitorul nearnului ornenesc a rabdat scuipaturile, lovi-
uneori atata zelul acestuia §i 11 ridica sa faca dreptate, alteori turile, coroana de spini, crucea, loviturile de lance1 ~i totu§i
11 J:mblanze§te spre rabdare, alteori 11 J:nvata in vederea pro- S-a rugat pentru prigonitorii Sai.
povaduirii, alteori 11 J:mbolde§te la lacrimile pocaintei. Dar sa 13. Daca duhul de viata aprinde sufletul unui dtitor de
facem o scurta incursiune prin cuvintele acestea pe care le-am ravna propovaduirii, indata il urrneaza §i rotile pentru ca,
spus §i sa vedem J:n ce mod rotile urmeaza duhul care este J:n textele sfinte, acesta vede cu ce libertate neingradita a ri-
numit duh de viata §i care ne-a fost aratat ca fiind J:nauntrul dicat Moise, la porunca Domnului, cuvantul sau sa predice
rotilor. Cu siguranta, daca duhul de viata a atins inima unui J:mpotriva regelui Egiptului27 . Vede ca $tefan spunea iudeilor
cititor spre J:nflacararea zelului, acela imediat vede J:n textele
sfinte ca Moise, J:ntorcandu-se J:n tabara §i afland ca poporul 21 Cf le:;;. 32, 27.
pacatuise J:nchinandu-se la idoli, din J:nflacararea duhului 22 Cf Num. 25, 8.
23 Cf Fapte 5, 5-10.
Iez. 1, 20.
19
24 Cf I Cor. 15, 21.
20 Duhul de viata din Sfintele Scripturi este darul Duhului Stant sau
25 Cf Num. 20, 6.
acea lucrare perrnanenta a Duhului cu ajutorul careia noi inviern din
26 Cf I Rg. 8, 20-22.
rnoartea duhovniceasca in care ne aflarn rnai inainte (n. ed.). 27 Cf le:;;. 5, 10.
154 Omilia VII 155
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

in~elatori:,, Voi pururea stati impotriva Duhului Sfant" 28 §i a fi potrivite spre a fi spuse prin profet. Prin aceste cuvinte
ca sub. loviturile pietrelor nid nu s-a temut. Vede ca Petru, se adauga un singur lucru nou: ,,Cand acelea stateau, stateau
lovit cu bate ca sa nu mai vorbeasca in numele lui Iisus §i rotile". Sunt oameni care se desavar§esc pana la acea masura
I

raspunde cu o mare libertate: ,,Trebuie sa ascultam pe Dum- !neat §tiu sa se lipseasca J:ntru totul de bunurile pamante§ti
nezeu mai mult decat pe oameni" 29 .Vede ca Pavel este strans pe care le-au primit, sa se dedice faptelor de milostenie, sa-i
de zalele lanturilor, dar totu§i cuvantul lui Dumnezeu nu ajute pe napastuiti. Ace§tia, evident, ,,J:nainteaza" prin faptul
este inlantuit3°. case straduiesc mereu sa fie folositori aproapelui. Impreuna
cu ace§tia, inainteaza §i rotile, cad cuvintele Sfintei Scripturi
14. Daca duhul de viata J:mbolde§te sufletul spre a face calauzesc pa§ii in drumul lor. Sunt altii care sunt tari in a-§i
sa izvorasca lacrimile pocaintei, J:ndata 11 urmeaza §i rotile, pastra credinta pe care au primit-o astfel !neat poata rezista
de vreme ce cuvintele Sfintei Scripturi aduc J:naintea ochilor oricaror J:mpotriviri §i nu numai ca nu se lasa atrn§i in gre§eala
pocainta lui David. Certat de profet pentru ca nu s-a supus relei-credinte, ci se §i lupta J:mpotriva celor cart' vorbesc cele
Regelui ceresc, acest rege, supunandu-se mustrarii, nus-a potrivnice §iii aduc pe calea cea dreapta. Impreuna cu ace§tia
ru§inat sa marturiseasca ce a facut3 1• Vame§ul, care a recu- ,,care stau", stau §i rotile, pentru ca acestora, cuvintele Sfintei
noscut vina nelegiuirii sale, de§i a venit nedrept la templu, Scripturi le confirma dreptatea, de vreme ce ei aud in sinea lor:
s-a 1ntors de aid 1ndreptat32 • Petru a spalat cu lacrimi pacatul ,,Stati nedintiti §i tineti predaniile pe care le-ati 1nvatat" 36 •
lepadarii33 • Talharul, care §i-a recunoscut vina pe cruce, a gasit $i iara§i: ,,Potrivnicul vostru, diavolul, umbla, racnind ca
iertarea chiar in momentul mortii34 • Despre aceste roti pro- un leu, cautand pe cine sa J:nghita, J:mpotriva caruia sa stati,
fetul repeta ceea ce spunea §i mai J:nainte §i adauga: tari in credinta!" 37 • Sunt alti oameni care dispretuiesc toate
15. ,,Cand fiintele inaintau, inaintau §i rotile, §i cand acelea cele parnante§ti, care socotesc potrivit sa nu posede nimic din
stateau, stateau §i rotile; iar cand acelea se ridicau de la pa- cele trecatoare §i, cum s-a spus inainte, se lasa rapiti de con-
mant, atunci J:mpreuna cu ele se ridicau §i rotile, pentru ca duh templarea lui Durnnezeu. c;u ace§tia ,,care se J:nalta'', se 1nalta
§i rotile in acela§i timp, cad, cu cat dneva cre~te duhovni-
"de v ia,a
tv e.ra "m ro)
t'" 35 . A cestea, d upav cum §titi, frati preaiubiti,
Ce§te spre cele mai inalte, cu atat §i textele sfinte 1i vorbesc
m cea mm mare parte au fast spuse deja, dar sunt reluate prin-
despre cele rnai J:nalte. A§adar, fiintele ,,J:nainteaza" spre fo-
tr-o descriere reinnoita. De aceea nid noi sa nu ne plictisim
losul aproapelui, ,,stau" ca sa se pazeasca pe ele 1nsele §i
sa repetam, expunand pe scurt cele pe care Duhul le socote§te
11se inalta" spre contemplarea lui Durnnezeu.
28 Fapte 7, 51.
16. Dar §i rotile J:nainteaza, stau §i se J:nalta in acela§i timp
29 Fapte 5, 29.
3° Cf Filip. 1, 14; Cf II Tim. 2, 9.
cu fiintele, pentru ca prin cercetare, lectura sfanta atat de mult
31 Cf II Rg. 12, 13. se descopera, pe cat progreseaza insu§i acela de catre care este
32 Cf Le. 18, 13-14. cercetata. Ai ajuns la viata activa? Ea J:nainteaza impreuna
33 Cf Mt. 26, 75.

34 Cf Le. 23,42-43. 36 II Tes. 2, 15.


35 Iez. 1, 21. 37 I Pt. 5, 8-9.
156 157
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VII

cu tine. Ai ajuns la neclintirea §i statornicia duhului? Ea sta faclia este obscura pentru noi daca Adevarul nu o face sa lu\,j ·
impreun' ru tine. Ai ajuns la viata contemplativa prin darul mineze in mintile noastre. De aceea, psalmistul zice iara§i~
lui Dumnezeu ? Ea se inalta impreuna cu tine. Si din nou se Ca Tu faci sa lumineze faclia mea, Doamne, Dumnezeul
11

adauga: ,,Pentru ca duh de viata era in roti". Se spune a doua meu, lumineaza intunericul meu" 42 • Lace folose§te o faclie
oara ca duh de viata era in roti, pentru ca Sfanta Scriptura aprinsa, daca ea nu este lumina? Dar lumina creata nu stra-
are doua Testamente: §i unul §i celalalt a vrut Duhul lui luce§te pentru noi, decat daca prime§te lumina de la lumina
Dumnezeu sa fie scrise pentru ca sa ne elibereze de moartea necreata. A§adar, pentru ca Atotputernicul Dumnezeu, pentru
sufletului. Sau, cu siguranta, pentru ca doua sunt poruncile mantuirea noastra, a creat El Insu§i cele spuse in sfintele
dragostei, iubirea lui Dumnezeu §i iubirea aproapelui, prin Testamente §i tot El insu§i ni le-a descoperit, duh de viata
care cuvintele Sfintei Scripwri ne intaresc §i prin unul §i prin era in roti. Urmeaza:
celalalt Testament. A§adar, pentru a doua oara se spune ca
duh de viata era in roti, caci noi dobandim iubirea lui Dum- 18. Si deasupra capetelor fiintelor, asemanarea unui fir-
11

nezeu §i a aproapelui prin cuvintele sfinte. Cu adevarat, mament, care era ca §i cristalul la aspect, infrico§ator, intins
prin invataturile Sfintei Scripturi reinviem, noi cei care za- deasupra capetelor lor, sus" 43 • Acestea, cu ajutorul lui Dum-
ce~m morti. in p~cat. De aceea, Domnul Atotputemic spune nezeu, le vom explica in doua moduri, ca sa Iasam judecatii
pnn psalmist: ,,In veac nu voi uita indreptarile Tale, ca in- cititorului sa aprecieze ce trebuie ales. Prin urmare prin nu-
"
t r-mse1e m-a1. v1at
. ,,3s. A§ad ar, sunt numite ,,indreptari" in- mele firmament s-ar putea intelege puterile cere§ti. Cu in-
vataturile Domnului prin care, noi, corectandu-ne, ne in- dreptapre se spune ca firmamentul era ca §i cristalul la aspect,
dreptam. Despre acestea psalmistul spune mai limpede: pentru ca, intr-adevar, cristalul este foarte tare, dar el este
"La indreptarile Tale voi cugeta §i nu voi uita cuvintele Tale" 39 • din apa care s-a solidificat. Si firea ingereasca, atunci cand
Prin ele ~eci Domnul ne viaza, caci prin ele ne descopera viata a fost creata, a primit liberul arbitru: fie ca vrea sa staruie
duhovmceasca §i o revarsa in mintile noastre prin suflul in smerenie §i sa ramana permanent in fata Dumnezeului
Duhului. Si pentru ca aceasta in fiecare zi se lucreaza prin Atotputernic, fie sa alunece in trufie §i sa cada din starea de
darul harului in mintile ale§ilor, cu indreptatire se spune: fericire. Prin asemanare, atunci era ca apa. Dar, de§i alti ingeri
. "Duh de viata era in roti". au cazut, sfintii ingeri s-au mentinut in starea lor de fericire
17. In intunericul vietii prezente, Sfanta Scriptura ni s-a §i au primit ca rasplata sa nu mai poata sa cada niciodata.
facut lumina caii. De aceea §i Petru zice: ,,La care bine fa- Firea lor, pentru ca acum nu mai poate fi facuta sa redevina
ceti luand aminte, ca la o faclie ce straluce§te in loc intunecos"40 • schimbacioasa, este intarita atat de mult ca §i cum ar fi cristal..
Iar psalmistul zice: ;.,Faclia picioarelor mele este legea Ta, Se spune ca acest cristal era infrico§ator §i era intins deasuprai
Doamne, §i lumina cararilor mele" 41 • Totu§i, noi §tim ca insa§i capetelor fiintelor, pentru ca aceste puteri ingere§ti, care stau
inaintea privirii Dumnezeului Atotputernic, sunt infrico§~.:.)
38 Ps. 118, 93. toare §i de temut pentru noi, care ne aflam inca in stricaciune.;
39 Ps. 118, 16.
40 II Pt. 1, 19. 42 Ps. 17, 29.
41 Ps. 118, 105. 43 lez. 1, 22.
158 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VII 159

Bucuriile de acum ale acestora, pentru ca depa§esc capaci- $tim cat de mare este mobilitatea apei. Or trupul Mantui-
tatea de perceptie a mintilor noastre, sunt mentionate a fi torului nostru, fiindca a suportat starea de patimire pana la
deasupra capetelor fiintelor. $i cine, aflat in trup stricacios, moarte, a fost, l'ntr-o anumita masura, asemenea apei pen-
poate sa inteleaga ce este acea bucurie inexprimabila §i fara tru ca - nascandu-se, crescand, obosind, fiindu-i foame, fi-
sfar§it a l'ngerilor? Sau fericirea lor de a vedea fata lui Dum- indu-i sete, murind - pana la Patimirile Sale, El a strabatut
nezeu fara miC§Orare 44 §i a ramane In mod neschimbacios cu mobilitate 47 momentele timpului. Contemplandu-I mi§-
in desfatarea Lui? carea, profetul a spus: ,,S-a bucurat ca un uria§ sa alerge pe
drumul lui" 48 • Dar, pentru ca prin slava Invierii Sale, de la l'n-
19. Prin m-:_mele firmament se mai poate l'ntelege, ca o
Sa§i stricaciunea Sa S-a l'ntarit la taria nestricaciunii, El S-a
prel'nchipuire, Insu§i Mant"!;litorul nostru, cu adevarat Dum-
l'ntarit dupa cum se l'ntare§te cristalul din apa, astfel !neat
nezeu mai presus de toate §i facut omul desavar§it l'ntre toti,
in El a ramas §i acea§i fire, §i totodata, ceea ce fusese in ea
prin Care firea noastra a fost l'ntarita dupa chipul Tatalui.
stricacios §i schimbator, nu mai este. Deci apa s-a transformat
Despre El, profetindu-se prin psalmist, se spune: ,,Sa fie mana
in Cristal cand slabiciunea stricaciunii Lui a fost schimbata
Ta peste barbatul dreptei Tale §i peste Fiul Omului pe Care
in fermitatea nestricaciunii prin Invierea Sa49 •
L-ai intarit Tie" 45 , A§adar, firea omeneasca, l'nainte de a fi asu-
mata de Creatorul tuturor, era pamant, caci nu era firmament. 20. Trebuie sa se observe ca acest cristal este numit l'nfri-
Omului pacatos i s-a spus, cum era de a§teptat: ,,Pamant e§ti, co§ator, adica de temut. Cine nu §tie ce frumusete are cristalul?
§i in pamant te vei 1ntoarce" 46 • Dar, dupa ce a fost asumata E de mirare in ce fel frumusetea se insote§te cu frica in acest
de Creatorul tuturor, §i l'naltata la ceruri, §i dusa deasupra cristal. Dar pentru toti care §tiu adevaratele realitati, este
l'ngerilor, firea omeneasca a devenit firmament, ea care a fost limpede ca Mantuitorul neamului omenesc, cand va aparea
pamant. Dar firmamentul, care se vedea deasupra, cu ce se
asemana? Aceasta se indica prin cuvintele care urmeaza: 47 Nume9te ,,mobilitate" starea de patimire a firii omene9ti care
,,Era la aspect ca §i cristalul, l'nfrico§ator". Cristalul, dupa se datoreaza afectelor ce au intrat in firea omeneasca dupa caderea
in pacat, nefiind rele prin ele insele. Starea de patimire conforma cu
cum s-a spus, este din apa care a l'nghetat §i a devenit tare. firea a luat-o §i Hristos prin intrupare, cape omul patimitor sa-1 faca
nepatimitor §i deci nemuritor. Aceasta ,,mobilitate" este prefigu-
44 Noi vedem fata lui Dumnezeu prin Hristos, Care Dumnezeu rata prin mobilitatea apei. Despre afecte, a se vedea §i Stantul Maxim
fiind, ni S-a aratat prin intrupare in mod chenotic, golindu-Se de slava Marturisitorul, Raspunsuri catre Talasie, in Filocalia, vol. 3, Ed. Hu-
dumnezeiasca pana la masura vederii noastre. Desavar;>indu-ne, manitas, Bucure9ti, 1999, pp. 39-41 (n. ed).
prin lucrarea Duhului Stant in noi, cre9tem treptat in cunoa9terea lui 48 Ps. 18, 6.

Dumnezeu pana la starea cunoa9terii Lui desavar9ite, fara mic9orare. 49 Termenii utilizati in limba latina redau mult mai expresiv tre-

Vederea limpede, fara mic9orare, a lui Dumnezeu va fi posibila firii cerea de la starea mobila, schimbatoare mutabilitas Ia cea de neschim-
create datorita sala9luirii permanente a Duhului Stant §i a luminarii babilitate immutabilitatis. Prin lnvierea Mantuitorului, slabiciunea
Sale desavar§ite. De aceasta stare se bucura sfintii ingeri §i dreptii ,,infirmitas" firii noastre a devenit fermitate firmitatem §i stricaciunea
care au ajuns sa stea in prezenta lui Dumnezeu, in cer (n. ed.). sau coruptibilitatea corruptio a devenit nestricaciune sau incorupti-
45 Ps. 79, 18.
bilitate incorruptio, dupa cum la facerea lumii, apa, care era mobila
46 Fe. 3, 19. a devenit firmament sau tarie (n. ed.).
160 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VII 161

ca Judecator, va fi frumos la vedere pentru cei drepti §i in- aproapelui relele care-1 pandesc, convingandu-1 sa lucreze
frico~ator, pentru cei nedrepti. Ale9ii II vad bland, pacato9ii binele. Cel care a primit harul vindecarii sa se dedice prin
Il vad pe Acela9i de temut §i infrico9ator. De aceea atunci interventiile sale salvarii bolnavilor cu evlavie gi smerenie.
ale§ii nu-L vor vedea infrico9ator, pentru ca ei nu inceteaza Cel care, eliberat de ocupatiile pamante9ti, a dobandit liber-
de pe acum sa ia aminte la faptul ca El va fi infrico9ator. Ei iau tatea de a-9i inchina tot timpul slujirii lui Oumnezeu1 sa se
seama cu atentie ca vine infrico9ator pentru judecata, i9i plang roage pentru aproapele care a pacatuit. Dar, se 'intilmpla adesea
pacatele £acute inainte, le evita pe cele care-i pandesc. In fie- ca cine este foarte preocupat de bogatiile pamantegti nu se
care zi ei pun in fata ochilor mintii teama de El, fara incetare ingrijeasca de rugaciune cat trebuie. $i se intampla adesea
privesc in sus la clipa in care Elva veni 1nfrico9ator §i zi de zi ca un om care i§i dedica tot timpul pentru a se ruga lui
lucreaza cu teama, ca nu cumva sa se teama mai tare cand El Dumnezeu, renuntand la toate indatoririle lumeeyti, sa nu aiba
va fi venit. A9adar, deasupra capetelor fiintelor, asemanarea
11 suport material pentru a trai. Dar cand bogatul da hrana §i
unui firmament, care era ca §i cristalul la aspect, infrico9ator". imbracaminte saracului §i cand saracul se roaga pentru su-
$i intrucat aceasta teama de El, pe care o au in cugetele lor, fletul bogatului, aripile fiintelor se indreapta int.inse una spre
le apara mintile, cu indreptatire se adauga: Jntins deasupra alta. Cand cineva ma lasa sa-i aud cuvantul propovaduirii
capetelor lor, sus". Acest firmament care apare deasupra ca- §i alunga cu lumina adevarului intunericul ne~tiintei din
petelor fiintelor, asemanator cu cristalul, este §i infrico9ator inima mea §i cand eu 11 ugurez prin apararea mea pe eel care,
§i intins, cad mintile celor buni de acolo sunt aparate, de unde intamplator, este asuprit de un puternic al acestei lumi §i
se infrico9eaza. Daca nu ar fi fost teama in sufletele lor, nu cand il smulg din maini violente, iaragi 1ntindem penele
le-ar fi fost protector nici de pacate acum, nici de chinuri apoi. noastre unul catre altul ca sane atingem unuI de altul prin iu-
Dar pentru ca ei intotdeauna iau seama ce 1nfrico9are ame- bire §i prin ceea ce este de trebuinta reciprod\ din bunul pe care
ninta la judecata, pastreaza intinse in sus aripile virtutilor. 1-am primit. De unde, primul pastor ne sfatuie§te, zicand:
De uncle, textul mai adauga cu indreptatire: 11Sfar§itul tuturor s-a apropiat. Fiti dar cu mintea intreaga
§i privegheati in rugaciuni; mai presus de toate, aveti 1ntre
21. Sub firmament aripile lor erau intinse drept, una
11
voi 0 dragoste reciproca, permanenta, pentru ca dragostea
spre alta" 50 • Aripile virtutilor sunt intinse drept sub firmament acopera multime de pacate. Fiti, intre voi, primitori de oas-
atunci cand fiecare daruiegte celorlalti din bunurile pe care peti, fara de cartire. Dupa harul pe care 1-a primit fiecare,
le are. Astfel, eel care a primit bogatia pamanteasca sa ugu- slujiti-va de el spre folosul tuturor" 51 • Ceea ce la Iezechiel este
reze saracia aproapelui in nevoie. Cel care este plin de harul numit aripa", la Apostolul Petru, harul primit". Iezechiel zice:
11 11

invataturii, sa lumineze prin cuvantul propovaduirii sale in- 11Aripile intinse drept una spre alta", iar pastorul Bisericii
tunericul aproapelui negtiutor. Cel care se bizuie pe puterea [Petru] zice: 11 Dupa harul pe care 1-a primit fiecare 1 slujiti-va
sa trecatoare sa-i imblanzeasca de la violenta pe asupritori. de el spre folosul tuturor" 52 • Aripile noastre nu mai sunt intinse
Cel care este plin de duhul profetic sa indeparteze din via.ta
51 IPt.4,7-10.
50 Iez. 1, 23. 52 I Pt. 4 10.
1
162 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VII 163

daca sunt intoarse numai spre folosul nostru. Dar devin A§adar, a§a sa cre§tem in iubire incat sa intindem aripile
intinse atund cand indreptam spre folosul aproapelui ceea spre aproapele nostru fara sa incetam vreodata sa meditam
ce avem. Bunurile noastre nu sunt de la noi, ci le-am primit §i sa ne plangem pe noi in§ine. Aripile sa se intinda spre aproa"'"
de la Cel care ne-a facut sa existam. Nu trebuie sa pastram pele nostru, aripile sa acopere trupurile incat §i sa oferim
aceste bunuri particulare pentru noi cu atat mai mult cu cat exemple de buna lucrare, §i teama §i cainta sa §tearga de la
le privim ca date noua de Creatorul nostru pentru folosul judecata relele pe care le-am facut. In vechea traducere, de-
comun. De aceea, cu indreptatire, spre incurajarea acestui spre aceste aripi se spune: Doua aripi unite una cu alta, §i
11

lucru, Apostolul Petru adauga: Ca ni§te buni iconomi ai ha-


11 acoperind trupul lor" 56 • Din aceste cuvinte se intelege ca in-
rului celui de multe feluri al lui Dumnezeu" 53 • $i adauga: se§i aripile care erau unite una cu alta acopereau trupurile
,,Daca vorbe§te cineva, cuvitttele lui sa fie ca ale lui Dumnezeu; lor. Acestea se inteleg corect ca o preinchipuire, pentru ca
daca sluje§te cineva, slujba lui sa fie ca din puterea pe care acele virtuti ne apara in fata Dumnezeului Atotputernic: cele
o da Dumnezeu" 54 • Ca §i cum ar spune limpede: Dati bunul
11 la care il facem parta§ §i pe aproapele din iubire. Cata vreme
vostru cu smerenie aproapelui, caci §titi ca nu este de la voi traim in buna intelegere cu el, ne acoperim relele pe care
ceea ce aveti". Atunci cand o aripa, oricare ar fi ea, a unei le-am facut. Prin aceste aripi pot fi intelese cele doua po-
virtuti se indreapta spre aproapele nostru spre a da, ea nu runci ale iubirii, adica iubirea pentru Dumnezeu §i pentru
va fi dreapta daca este lipsita de smerenie. Urmeaza: aproapele nostru. Iubindu-L pe Dumnzeu, noi prigonim in
noi relele noastre, adica ne acoperim trupul. Iubind aproa-
22. Fiecare din cele doua aripi acoperea trupul lor, §i
11
pele, ne grabim in ceea ce putem sa-i fim de folos, adica ne
celalalt la fel era acoperit" 55 • Prin trup se desemneaza acti- intindem aripile catre celalalt.
unea, prin aripi, virtutile, am spus deja inainte. Atunci cand
profetul spune: Sub firmament aripile lor erau intinse una
11
23. Ceea ce se adauga: $i celalalt la fel era acoperit" nu se
11

spre alta", trebuie sane intrebam de ce adauga: Fiecare din


11
gase§te in vechea traducere §i se poate intreba de ce, dupa
cele doua aripi acoperea trupul lor". Prin acest lucru se arata ce s-a spus: "Fiecare dintre cele doua aripi acoperea trupul lor",
clar ca aripile se intindeau una spre alta §i, totodata doua aripi se adauga: "$i celalalt la fel era acoperit". Cercetand cu atentie
acopereau propriul trup. Ce inseamna aceasta daca nu faptul versiunile talmacite, a lui Aquila, Theodotius §i Symmachus,
ca noi trebuie sa daruim altora potrivit cu virtutile pe care nu gasim nimic despre aceste afirmatii, dar, recitind scrierile
le-am primit astfel incat sa nu incetam sa meditam cu grija Fericitului Ieronim, aflam ca el a gasit aceasta afirmatie in
§i la acelea prin care am pacatuit §i sa plangem zi de zi pacatul originalul ebraic, nu chiar cuvant cu cuvant, ci aproape de
nostru cu teama §i cainta. Cele doua aripi, prin care trupul sensul ei. Se poate intreba, intr-adevar, de ce apoi s-a spus:
este acoperit, am spus mai inainte ca sunt teama §i cainta. "Fiecare acoperea trupul sau" §i indata adauga: $i celalalt
11

la fel era acoperit". Daca ar spune unul" §i celalalt", mo-


/1 11

53 I Pt. 4, 10.
tivul pentru care ar spune ar fi pertinent. Dupa ce s-a spus
54 I Pt. 4, 11.
55 Iez. 1, 24. 56 Iez. 1, 11.
164 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VII 165

,,fiecare 1
11
se adauga "celalalt", de vreme ce prin fiecare"
11 nu consimte sa-$i puna cuvantul Sau pentru nedreptate.
sunt ,,toate"? Daca privim cu atentie viata celor de- Ce sa facem atunci, fratii mei preaiubiti? Iata ca avem ras-
sava:r,iti eforturile celor care progreseaza, observam ca puns in inima ce sa facem. Pacatele pe care le-am fa.cut, sa le
"fiecare" §i "celalalt" nu sunt folositi fara temei. Cei care i§i parasim 9i sale condamnam. Este scris: ,,Dreptul, de la in-
plang gre~elile §i intind catre aproapele lor aripile virtu- ceput, este acuzatorul sau'' 58 • Orice pacatos, schimbat prin
tilor prin exemplul lor, fara nid o indoiala, sunt desavar§iti. lacrimi, deja incepe sa fie drept, fiindca a inceput sa con-
Or1 sunt foarte multi dintre cei foarte mid care vad lacrimile damne ceea ce a facut. Cum sa nu fie drept un om care, prin
lor ;;i ii imita. Cei mid, de§i putusera sa fie nepasatori in lacrimi, se infurie impotriva nedreptatii sale? Aparatorul
pacato§enia lor, iau seama la sfinti §i la cei care se pazesc, §i nostru eel drept ne va apara pe noi, nedreptii, la judecata,
imediat se necajesc pentru,propriile pacate, se aprind ca sa pentru ca am invatat sa ne cunoa9tem pe noi in9ine 9i sa ne
planga, se inflacareaza spre cainta. Dupa cum vad ca sfintii condamnam ca nedrepti. Sa ne punem nadejdea nu in lacri-
i§i acopera trupurile lor, a§a §i ei in9i9i se acopera cu aripile mile noastre, nu in faptele noastre, din interventia Aparato-
lacrimilor lor. l§i aduc lor in;>i§i mari repro§uri: om fara vir- rului nostru care traie9te §i imparate9te cu Tatal in unime
tuti, de ce iti plangi pacatele atat de putin daca aceia nu ince- cu Sfantul Duh, Dumnezeu, in vedi vecilor. Am.in.
teaza sa planga mereu, ei care intind spre aproapele lor aripile
virtutilor prin exemplul lor.

24. Prin aceste cuvinte trebuie ca noi, care inca suntem


foarte mid, sa punem intotdeauna in fata ochilor mintii
noastre virtutile 9i lacrimile celor desavar9iti. Sa imitam cele
pe care le vedem la ei ca, de vreme ce am inceput sa cre9tem,
sa putem acoperi, printr-o cercetare severa, raul pe care
I-am facut. Piangand continuu, prin cainta noastra de zi cu zi,
avem in ceruri Preotul care mijloce9te pentru noi. Despre
aceasta se spune prin loan: $i daca a pacatuit dneva, avem
11

Aparator catre Tatal, pe Iisus Hristos eel drept, 9i El este


jertfa de ispa9ire pentru pacatele noastre" 57 • Iata ca sufletul
nostru tresare de bucurie cand auzim vorbindu-se despre pu-
terea Aparatorului nostru. Dar tresarirea noastra de bucurie
din nou este roasa de teama, fiindca Aparatorul nostru este
numit drept. Insa noi avem pridni nedrepte §i Aparatorul
eel drept nu poate sa apere niddecum pridnile nedrepte nici

57 I In 2, 1-2. 58 Pilde 18, 7.


Omilia VIII

1. Ca multi oameni cresc duhovnice~te datorita exem-


plelor celor drepti, s-a aratat la sfar§itul cuvantarii anterioare.
Aceasta profetul ne-o arata mai !impede cand adauga la cele
ce le spusese: ,,$i auzeam falfaitul aripilor, ca un vuiet de
ape multe" 1• in Sfanta Scriptura, de obicei, prin ape sunt de-
semnate popoarele. Astfel, se spune prin Joan: ,,Apele, in-
tr-adevar, sunt popoarele" 2• Un popor este desemnat prin ape
din cauza zgomotului pe care-I face viata lui, prin agitatia
trupeasca §i pentru ca zi de zi, prin curgerea de neoprit a
timpului, aluneca spre moarte. Dupa cum am spus adesea,
aripile fiintelor sunt virtutile sfintilor. Ce inseamna cand
profetul aude falfaitul aripilor cape un vuiet de ape multe,
daca nu faptul ca acele aripi ale virtutilor care, prin buna-
tatea Dumnezeului Atotputemic, falfaiau mai irttai la putini
sfinti, acum sunt raspandite prin propovaduire 15i rasuna in
tinutul multor popoare? Atunci cand Domnul S-a 1ntrupat,
a patimit §i a inviat, fiintele inaripate au fost putine, pentru
ca erau foarte rari oamenii care sa fie doritori de cele cere§ti
§i sa se inalte la cele de sus prin aripile virtutilor. Dar, du pace
s-a raspanditm lume propovaduirea despre dumnezeirea Lui,
cati oameni foarte neinsemnati, cati oameni mai importanti,
cati tineri putemici, cati oameni slabi, cate pacatoase intoarse,
cate fecioare in varsta nu s-au inaltat, prin credinta §i prin
iubire catre cele cere§ti! Cine ar putea sa povesteasca toate
acestea, cine ar putea sa-i numere? Iata ca falfaitul aripilor,

1 Iez. 1, 24.
2 Apoc. 17, 15.
168 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 169

care la inceput in putine fiinte, acum rasuna in popoare, acum prin atribuire de nume, iar alteori cu adevarat in sens propriu.
aripile virtutilor inalta intreaga lume spre cerul ravnit. A~;a­ A§adar, se spune prin atribuire de nume, in texte precum:
dar, se spune cu indreptatire: ,,$i auzeam falfaitul aripilor, ,,Iata, Eti am facut din tine un dumnezeu pentru faraon" 6 •
E:4 PJ YH*ti~ de ape multe", caci, du pa cum am spus inainte, De asemenea §i Moise zice: Daca cineva face aceasta sau aceasta,
acel falfait al virtutilor, care la inceput ajungea de la putini ,,cheama..l in fata dumnezeilor'' 7, adica in fata preoplor. $i iar~i:
sfinti la urechea lui Dumnezeu, dupa aceea a ajuns, ca de la ,,Sa nu-i grfile§ti de rau pe dumnezei" 8, adica pe preoti. $i psal-
ape multe, adica s-a auzit multiplicat, de la nenumarate po- mistul zice: ,,Dumnezeu a stat in adunarea dumnezeilor §i
poare. Despre acest vuiet se adauga cu indreptatire: in mijlocul lor va discerne intre dumnezei" 9 • ,,Dumnezeu"
2. ,,Ca glasul lui Dumnezeu eel Preainalt" 3 • Ce inseamna este, dimpotriva, spus in sens propriu, in texte precum eel
cand se spune despre fiintele sfinte ca falfaitul aripilor era in care El Insu§i zice catre Moise: ,,Eu sunt Dumnezeul ta-
ca glasul lui Dumnezeu eel Preainalt, daca nu faptul ca Insu§i talui tau, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac §i
Dumnezeul eel Atotputernic umple de dorinta mintile sfin- Dumnezeul lui Iacov" 10 • De aceea, Apostolul Pavel, vrand sa
tilor §i, dupa ce acestea s-au umplut, tot El Insu§i le face deosebeasca atribuirea numelui lui Dumnezeu de folosirea lui
auzite? El Insu§i a pus iubire in inimile sfintilor §i El Insu§i in sens propriu, a spus despre Mantuitorul nostru, zicand:
asculta rugaciunea din inimile iubitoare. Petru a plans amar- ,,Ai carora sunt patriarhii §i din care dupa trup este Hristos,
nic lepadarea sa, §i totu§i, acolo (la pocainta) a fost dinainte Cel Ce este peste toate Dumnezeu binecuvantat in veci" 11 •
impulsionat, pentru ca Iisus 1-a privit pe Petru4 • Dupa multe A§adar, cand se spune ,,dumnezeu" prin atribuire, acela este
pacate murdare, Maria Magdalena a venit la picioarele Man- ,,dumnezeu" intre toti; cand se spune ,,Dumnezeu" cu ade-
tuitorului nostru, plangand5; dar cine ii inunda inima ina- varat in sens propriu, El este deasupra tuturor. Ca sa se arate
untrul ei, daca nu Cel Care, in afara, a primit-o cu buna- ca Hristos este Dumnezeu prin fire, s-a spus ca Acesta este
vointa? Cine a impins-o spre lacrimi prin duh de remu§care, nu numai. Dumnezeu, ci Dumnezeu mai presus de toate.
daca nu Cel Care, in· afar a, inaintea eel or cazuti asemenea, Caci §i fiecare dintre cei ale§i, dupa cum am spus inainte,
a primit-o ca sa o ierte? Mantuitorul nostru, deci, a inde- datorita faptului ca este a§ezat inainte ca un exemplu al drep-
partat mintea femeii pacatoase de la. cele rele atunci cand tatii, poate fi numit ,,dumnezeu", dar ,,dumnezeu" intre
ea 5,..a cait de pacat §i a primit-o ca sa 0 izbaveasca de pacat. toti ceilalti, fiindca i se spune ,,dumnezeu" prin atribuire.
Cu indreptatire se spune ca falfaitul aripilor este ca glasul lui
Insa Hristos este Dumnezeu mai presus de toate, fiindca este
Dumnezeu eel Preainalt, caci ceea ce se lucreaza prin virtu-
Dumnezeu dupa fire. Pe Acesta pe Care Pavel II nume§te
tile sfintilor vine de ,la harul Celui Care imparte dupa merit.
3. Acesta, cii indreptatire, este numit prin profet Dumnezeul 6 leg. 7, 1.
eel Prea Inalt. Iri Sfanta Scriptura uneori se zice ,,dumnezeu" 7 Cf leg. 22, 8.
8 leg. 22, 28.

3 lez. 1, 24. 9 Ps. 81, 1.

4 Cf Le. 22, 61-62. 10 leg. 3, 6.

5 Cf Le. 7, 37-38. 11 Rom. 9, 5.


170 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 171

Dumnezeu mai presus de toate, Profetul Iezechiel, II nume§te au pazit §i, in cele din urma, ridicate la sala§urile cere§ti,
Dumnezeul eel Preainalt. Astfel, dupa ce s-a spus: ,,Auzeam ele vor aduce slava Izbavitorului tuturor. Astfel, falfaitul
falfaitul aripilor, ca un vuiet de ape multe", pentru ca la aceasta aripilor fiintelor devine ca un vuiet de ape, iar vuietul de ape
s-aadaugat: ,,Ca glasul lui Dumnezeu eel Preainalt", am mai devine ca glasul Dumnezeului eel Preainalt, caci slava Dum"'"
putea intelege aceste cuvinte §i cu privire la ceea ce §tim ca nezeului Atotputemic, adusa mai J:ntai de pupni oameni, dupa
va fi 1n viitor cu cei ale§i. Falfaitul aripilor, dupa cum am spus, aceea a fost adusa de multi. $i aceasta slava, pe care multi
a fost facut prin sfintii care L-au propovaduit. Vuietul de ape o aduc acum, pe cand starea lor stricacioasa inca Ii se impo-
s-a facut prin popoarele care s-au convertit §i i-au urmat. trive§te in ei in§i§i, o vor face atunci sa rasune, toti cei ale:;;i,
Dar chiar acest vuiet de ape va fi la un moment dat glasul uni ti deja cu Capul lor. Lucrarea §i virtutile sfintelor fiinte
lui Dumnezeu eel Preainalt, caci multimea, care acum este sunt descrise §i mai mult in textul care urmeaza:
atrasa la credinta prin sfintii invatatori, va fi intr-o zi reu-
5. ,,Cand mergeau, era ca zgomotul unei multimi, ca zgo-
nita in patria cereasca, astfel incat toti ale§ii sa slaveasca fara
motul dintr-o tabara de razboi" 14 • Daca prin glasul Dumne-
incetare, vazandu-L permanent pe Cel pe Care-L slavesc.
zeului eel Preainalt este desemnata slavirea Creatorului
$i pentru ca atunci toata aceasta multime de sfinti vor deveni,
nostru in patria cereasca, nu e de mirare ca vorbele profe-
in mod desavar§it, trupul Mantuitorului, dupa cuvantul
tului se intorc din nou la lucrarea sfintilor care traiesc inca in
lui Pavel care zice: ,,Pentru ca §i faptura insa§i se va izbavi
aceasta viata, pentru ca Duhul Stant nu spune simultan in
din robia stricaciunii pentru libertatea maririi fiilor lui
afara, prin vorbirea profetiJor, ceea ce dezvaluie simultan
Dumnezeu" 12, vor fi atunci a§a de uniti cu El incat, fiind bi- inauntru, in inima lor. Apa cuno§tintei, care a umplut su-
ruita in ei toata dezbinarea 13 prin inviere, nimic nu se va mai fletul celui ce profete§te, se revarsa navalnic in contemplatie.
impotrivi in ei iubirii sfinte, ci vor fi deplin uniti spre slava Dar, pentru ca orice gura omeneasca, adica deschizatura tru-
Mantuitorului lor. De aceea cu indreptatire este spus: ,,Ca gla- pului, este prea stramta pentru duh, pentru a cuprinde acea
sul lui Dumnezeu eel Preainalt". imensitate care este contemplata, vorbirea se diversifica.
A§adar dupa ce a contemplat cum falfaitul aripilor este in
4. Este de remarcat ordinea descrierii, pentru ca mai intai
ceruri ca glasul lui Dumnezeu eel Preainalt, din nou se in-
se vorbe§te de falfaitul din aripile fiintelor, care apoi devine
toarce spre pamant §i vorbe§te despre ceea ce fac aici fiin-
ca vuietul de ape multe §i 1n cele din urma ca glasul lui Dum-
tele inaripate pentru a se invrednici acolo de fericirea desa-
nezeu eel Preainalt. A§adar, ceea ce mai intai au propovaduit
var§ita: ,,Cand mergeau, era ca zgomotul unei multimi, ca zgo-
sfintii, aceea au crezut apoi popoarele aduse la credinta, §i
motul dintr-o tabara de razboi". De vreme ce sfintii propova-
duitori fac inconjurul lumii spre a propovadui §i a atrage la
12 Rom. 8, 21.
credinta, fiintele merg. $i pentru ca ace§tia ii aduna pe cei
13Literal ,, toata stricaciunea" despre care vorbegte gi Sfantul Apostol
Pavel mai sus. Termenul latin corruptione este folosit aici dupa sensul
care de indata au crezut §i ii ridica la slavirea Creatorului
etimologic, cu intelesul de neunire" dezbinare", ruptura intre Dum-
11 11
nostru, zgomotul se face ca eel al unei multimi. Pentru ca
nezeu gi oameni, care antreneaza cu sine dezbinarea interioara gi dez-
integrarea intregii fiinte (n. ed.). 14 Iez. 1,' 25.
172 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 173

prin propovaduire l§i asuma lupta impotriva puterilor po- ingerilor prin dorintele iubirii ei. Or cu cat se arata mai iu-
1

trivnice/ cu indreptatire se adauga: flea zgomotul dintr-o bitoare fata de Dumnezeu1 cu atat devine mai infrico§a-
tabara de razboi Cand sfintilor propovaduitori Ii se ala-
11
• toare pent;u duhurile rele. In ce fel este 1nfrico§atoare1 se arata
tura popoarele de credindo§i1 ei devin multimi de tabere prin comparatia urmatoare: ,,Cao tabara a§ezata in linie de
de razboi pregatiti pentru razboiul credintei impotriva du- razboi Ce este aceasta ca Stanta Biserica este infrico§atoare
1118

hurilor rele. Cand1 zi de zi1 credindo§ii se umplu de dorin- pentru vrajma§ii ei ca 0 tabara a§ezata in linie de razboi?
tele cere§ti1 dispretuindu-le pe cele pamante§ti1 §i-§i asuma Aceasta comparatie nu este lipsita de o semnificatie adanca
nevointe prin iubirea patriei celei mai de Sus1ei devin tabere §i de aceea trebuie privita cu o deosebita atentie. ~tim §i
de razboi indreptate f/impotriva puterilor vazduhurilor 11
/ toata lumea §tie ca linia de lupta a taberelor militare atunci
pentru ca/ inarmati cu credinta §i protejati prin buna lucrare/ se arata de temut pentru du§mani cand ea este concentrata
ei inainteaza. Ca §i cum s-ar adresa unor tabere ale unei ar- §i compacta astfel !neat sa nu apara intrerupta in nici un loc.
mate duhovnice§ti1prin Pavel se zice: Jmbracati-va cu toata Caci daca astfel este dispusa1 !neat sa lase un loc gol prin
armatura lui Dumnezeu1 ca sa puteti sta impotriva unelti- care du§manul sa poata intra1 atund1 fara indoiala.1 ea nu este
rilor diavolului1 cad lupta noastra nu este impotriva trupului de temut pentru du§mani. A§adar §i noi1 cand aranjam linia
1

§i a sangelui/ d impotriva domniilor §i stapaniilor/ impo- de lupta duhovniceasca impotriva duhurilor rele, este absolut
triva stapanitorilor intunericului acestui veac impotriva 1
necesar sa ne gasim intotdeauna uniti §i strangi prin iubire/
duhurilor rautatii/ raspandite in vazduhuri 1115 • §i nidodata separati unii de altii prin ura/ pentru ca orice
6. Multimile sfintilor1 a§adar1 sunt taberele care due raz- buna lucrare am vrea sa fie in noi1 daca ne lipsegte dragostea1
boiul impotriva puterilor vazduhurilor. De aceea §i Sfanta prin raul dezbinarii se deschide un loc in linia noastra de lupta/
Biserica Universala astfel este descrisa sub chipul unei iubite1 pe unde vrajma§ul ar putea intra pentru a ne lovi.
!neat sa se spuna: f/Frumoasa e§ti1 iubita mea ginga§a §i sla-
1
7. Vechiul vrajma§ nu se teme de fecioria noastra1 daca
vita ca Ierusalimul §i infrico§atoare ca o tabara a§ezata in aceasta este fara dragoste1 cad el nu este apasat de pofta tru-
linie de razboi1116 • A§adar1pentru ca Ierusalim se traduce ve- 11
pului 1ncat sa se mole§easca in desfranare. El nu se teme de
derea padi 1nume prin care este desemnata patria cereasca1
11
1nfranare1 cad et care nu e impins de nevoile trupului1 nu
se spune ca Biserica este ginga§a §i slavita ca Ierusalimul folose§te hrana. Nuse teme daca un om imparte bunurile
pentru ca ceea ce ea traie§te §i ceea ce ea dore§te sunt deja pamantegti/ daca aceluia ii lipsegte din lucrare iubirea/ cad
comparabile cu vederea padi interioare1 astfel ca ea iube§te el nu are nevoie de sustinerea materiala a bogatiei. Dar el
sa vada in ea pe Creatorul ei §i dore§te sa contemple fru- se teme foarte tare atund cand gasegte in noi dragostea ade-
musetea Lui1 despre care este scris: 11 Spre care ingerii doresc varata/ adica de acea dragoste smerita pe care ne-o aratam
sa priveasca" 17 • Se poate spune ca ea este deja asemenea unii fata de altii1 §i vede cu ochi foarte rai armonia noastra/
fiindca noi am pastrat-o pe pamant1 iar el a pierdut-o in cer1
15 Ef. 6, 11-12.
16 Cant. 6, 3.
17 I Pt. 1, 12. 18 Cant. 6, 3.
U'4 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 175

refuza.nd sa o pastreze. Cu indreptap.re, a§adar, se spune: ,,ln- doua virtuti, trebuie sa le percepem §i cu privire la toate
frico§atoare ca linia de lupta a taberelor de razboi" 19, cad du- celelalte virtuti. De aceea §i Pavel ne da acest sfat infrico-
hurile raului se tern cu atat mai tare de multimea ale§ilor §ator, zicand: ,,Cautati pacea cu toata lumea §i sfintenia, fara
cu cat ii vad stran§i §i unip. contra lor prin armonia dragostei. de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu" 23 •

8. Se arata cat de mare este virtutea armoniei cand ni se 9. Ca nimic nu poate sa placa lui Dumnezeu fara armonie,
demonstreaza ca fara ea, celelalte virtuti nu mai sunt virtuti. Insu§i Adevarul o arata, zicand: ,,Daca iti vei aduce darul tau
A§adar, mare este virtutea infranarii, dar, daca dneva astfel la altar §i acolo Ip. vei aduce aminte ca fratele tau are ceva im-
potriva ta, lasa darul tau acolo, inaintea altarului, §i mergi
se abp.ne de la hrana meat sa judece pe alp.i in privinta man-
carii §i chiar sa condamne aceste alimente pe care Dumnezeu intfil §i impaca-te cu fratele tau §i apoi, venind, adu darul tau" 24 •
le-a creat pentru a fi folosite de credindo§i atunci cand a venit Iata ca El nu vrea sa primeasca jertfa de la cei certati §i re-
fuza sa accepte arderea lor de tot. De aid, a§adar, chibzuti
lucrarea harului20, ce a devenit pentru el virtutea infranarii
cat de mare este raul discordiei din cauza caruia este respins
daca nu mreaja pacatului? De aid, psalmistul, aratand ca
pana §i darul prin care pacatul este dezlegat. Pentru ca cei
, infranarea nu inseamna nimic fara armonie, zice: ,,Laudati-L
ale§i sunt uniti intotdeauna prin dragoste §i aceasta dragoste
pe El in timpan §i in cor" 21 • In timpan rasuna 0 piele uscata; a lor aduce un cantec de slava Creatorului, cu adevarat pro-
insa in cor glasurile canta in armonie. Ce se desemneaza ded voaca chinurile groazei in duhurile rele, vechii lor vrajma§i.
prin timpan daca nu infranarea §ice se desemneaza prin cor De aceea, cu indreptatire se spune acum despre fiintele ina-
daca nu armonia dragostei? A§adar, cine poste§te astfel incat ripate: ,,Cand mergeau, era ca zgomotul unei multi.mi, ca zgo-
sa lipseasca dragostea, lauda in timpan, dar nu lauda in cor. motul dintr-o tabara de razboi".
Sunt destui oameni care, cat timp se preocupa sa §tie mai mult
decat este necesar, renunta la pacea cu cei apropiati pe care-i 10. E o placere sa prive§ti cu ochii credintei de la inceputul
condamna ca obtuzi §i pro§ti. De aceea, prin Insu§i Ade- Sfintei Biserici pana la sfar§itul lumii §i sa vezi in ce fel merge
varul ni se atrage atentia, cand zice: ,,Aveti sare intru voi §i aceasta tabara de razboi. A§adar, multimile de o§ti sunt nu-
tr~.iti in pace unii cu alp.i" 22, ca oricine se preocupa sa aiba sarea mite ,,tabara", atunci cand ele inainteaza pregatite pentru
J::nte,lepciunii, neaparat sa aiba grija sa nu se departeze nicio- lupta sau cand zabovesc in timpul deplasarii intr-un anumit
data Q:e, la pacea armoniei. Ceea ce am spus despre aceste loc25• Drumul acestor tabere de razboi este viata veacului pre-
zent, toti, traind in armonie dato11ita sfintilor.
, Una este tabara
19 <!&nt. 6, 3.
20 Cf. Rom. 14, 3-6. In Legea harului poruncile vechitestamentare 23 Evr. 12, 14.
cu privl.re Ja .animalele curate ~i cele necurate (Lev. 11, 20, 23-26;
24 Mt. 5, 23-24.
25 Sfantul Grigorie se refera la cele doua sensuri derivate din ex-
Deut. H, l·2fi)~11u mat sunt intelese dupa litera, ci dupa duh (cfFapte
11, 1-17) (n. ed.). presia ,,tabara de razboi": o~tile sunt numite ,,tabara" atunci cand
21 Ps. 150, 4. ele tabarasc asupra du~manului sau cand tabarasc pentru popas in-
22 Mc. 9, 49. tr-un anumit loc (n. ed.).
176 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 177

propova.duitorilor care lupta in toate partile spre a dobandi intrupat, prin Care firea noastra a fost facuta ferma 28 in El
sufletele, prin buna lor pregatire in sfanta lucrare. Alta este pentru ve§nicie. Sa spunem mai intai ce discernem cu privire
tabara celor care se infraneaza §i a celor retra§i din aceasta la ingeri §i apoi ce discernem cu privire la Domnul ingerilor.
lume, care, in fiecare zi se pregatesc in inima lor sa faca fata Iata, a§adar, ca se spune: ,,Atunci cand se facea un glas dea-
asaltului duhurilor rele. Alta este tabara sotilor credincio§i care, supra firmamentului, ele stateau §i i§i coborau aripile". Mai
traind in armonie in dragostea Dumnezeului celui Atot- intai trebuie sa §tim ca in acest loc, ,,submittere" 29 nu trebuie
puternic, astfel I§i indeplinesc datoria trupeasca unul fata
inteles in sensul de a intinde de jos in sus, ci de a cobori ari-
de altul !neat, totu§i, sa nu uite niciodata de buna lucrare
pile de sus in jos, din cauza a ceea ce s-a spus mai inainte:
cu care sunt datori lui Dumnezeu. Iar daca o neglijeaza, ca oa-
,,Cand stateau, aripile lor erau lasate in jos". A§adar, noi tre-
meni ce sunt, o rascumpbha neincetat prin fapte de iubire.
buie sa ne intrebam ce este glasul care se face deasupra fir-
A§adar, fiindca diversele categorii de credincio§i, de la ince-
mamentului. Dar acest glas 11 intelegem mai bine, daca ne
putul Sfintei Biserici pana la sfar§itul lumii, traind in inte-
urcam ca prin ni§te pa§i, de la cele mai de jos spre cele mai
legere, lupta impotriva puterilor vazduhului, sunt tabara
de sus. Dupa cum auzul trupului este trezit de glas, tot a§a
de razboi care merge §i zgomotul lor este ca acela al unei
tabere de razboi. Caci in ei rasuna §i sabiile virtutilor §i §i simturile30 mintii sunt trezite de intelectul care lucreaza in
armurile minunilor spre slava Dumnezeului Atotputernic. interior. Deci glasul din interiorul mintii este ca o voce a
Despre sfintele fiinte se adauga: intelectului. Dar trebuie §tiut ca perceptiilor noastre le vorbe§te

28 Prin Hristos, firea noastra a fost facuta sa stea ferma ;;i neclin-
11. ,,Atunci cand stateau, aripile lor erau lasate in jos" 26 •
tita !n credinta, sa nu mai cada !n pacate prin voia libera ;;i sa nu
Fiintele sfinte stau cand privesc cu atentie prin contemplatie mai fie patimitoare, stricacioasa ;;i muritoare. Am fost izbaviti nu
cele care sunt despre Dumnezeu. Dar aripile lor se lasa in jos, numai de vina pacatului, ci 9i de afectele nepacatoase (oboseala,
pentru cam timp ce privesc judecap.le drepte ale lui Dumnezeu, foame, sete, moarte) care au intrat !n firea omului odata cu caderea
virtutile lor palesc in ochii lor. Acest lucru este aratat !impede !n pacat. Aceasta stare de nepatimire ne-o 1nsu;;im in mod continuu
'in aceasta viata prin Sfintele Taine, prin lucrarea virtutilor ;;i prin con-
cand se adauga imediat: templarea dogmelor dumnezeie;;ti pe care le intelegem din reve-
latie, urmand s-o dobandim desavar9it in Imparatia cerurilor cand
12. ,,Caci atunci cand se facea un glas deasupra firma- vom putea vedea desavar9it, fara incetare, pe Dumnezeu, prin lu-
mentului care era deasupra capului lor, ele stateau §i I§i co- crarea Duhului Stant (n. ed.).
29 In limba latina, verbul submittere se poate traduce 9i cu a trimite
borau aripile" 27 • Am considerat mai sus ca firmamentul trebuie 11

dedesubt" ,,a Iasa sa cada" ,,a cobor!" dar ;;i cu ,,a trimite de jos in sus",
sa-1 explicam dupa o dubla mtelegere. Putem, a§a cums-a spus, ca in expresia pamantul face sa rasara flori" submittit flares. Inver-
II

sa intelegem prin numele firmament puterile cere§ti. $i tot setul anterior: Cand stateau, aripile lor erau lasate (!n jos)" nu este
11

numele firmament poate desemna pe Fiul eel Unul-Nascut folosit tot verbul submittere, ci verbul dimittere al carui inteles este mai
precis: ,,a demite", ,,a destitui", ,,a elibera din activitate" (n. ed.).
30 Dupa cum trupul are organe de simt prin care percepe sunetul,
26 Iez. 1, 24. imaginea, gustul, mirosul, forma, tot a§a ;;i mintea aude sau percepe
27 Iez. 1, 24. glasul intelectului (n. ed.).
178 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 179

cand glasµl trupului, cand glasul sufletului, cand glasul fir- Dumnezeu, ce este, pentru ei, bucuria fara de sfar§it a vederii
mamentului, cand glasul care este deasupra firmamentului. lui Dumnezeu, ce este aceasta fericire deplina, ce este acest foe
al iubirii care nu chinuie, ci desfata, cat de mare este dorinta
13. Sa ne imaginam ca cineva este vatamat de aproapele
insotita de satietate de a-L vedea pe Dumnezeu, §i cat de mare
sau, §i printr-un rationament omenesc, gande§te sa intoarca
este satietatea insotita de dorinta. In ace§ti ingeri, nici do-
vatamarea, sa rasplateasca raul cu rau. Acestuia ii vorbe§te
rinta nu provoaca suferinta, nici sapetatea nu da na§tere la sila.
1n minte glasul trupului. De vreme ce poruncile dumneze-
Nedezlipindu-se de fericire, in ce mod sunt fericiti? Contem-
ie§ti ne invata sa facem bine celor care ne urasc31 §i acel om
pland fara incetare ve§nicia, in ce mod sunt ve§nici? Uniti
se gande§te sa faca rau celor care-I urasc e limpede ca in su-
cu lumina, in ce mod devin lumina? Privind fara incetare
fletul lui rasuna glasul trupului. Zi de zi facem multe lucruri
ceea ce este imutabil, in ce mod se schimba in imutabilitate?
pamante§ti, apoi ne intoarceam la rugaciune. Prin cainta
Dar, cand gandim acestea despre ingeri, este Inca glasul venit
sufletul se aprinde, dar imaginile acelor lucruri pe care
din firmament, nu eel de deasupra firmamentului.
le-am fa.cut se invartesc in minte §i impiedica in rugaciune
intentia caintei. $i ceea ce am fa.cut cu voie in afara, induram 16. A§adar, sa treaca sufletul dincolo eyi Ia.sand ingerii,
fara voie inauntrul nostru, !neat acele vedenii ale gandurilor sa se ridice deasupra a tot ce este creat §i sa-§i fixeze ochii
impra§tie mintea prin imagini care prind trup impiedi- credintei numai in lumina Creatorului sau. Dumnezeu singur
cand-o sa se adune in intregime numai pentru rugaciune. insuflete§te toate pe care le-a creat. El este pretutindeni §i
Acesta este glasul trupului. pretutind,eni in intregime. El nu poate fi drcumscris prin cu-
14. Atunci cand noi biruim aceste dificultati §i alungam
vinte §i este mai presus de orice cugetare. El poate fi perceput
din fata ochilor mintii toate imaginile care prind trup, cand dar nu poate fi vazut. El nu este absent nicaieri gi totu§i este
cercetam in noi in§ine firea acestui suflet care poate sa insu- departe de gandurile nedreptilor. El nu lipse;;te nid acolo unde
fleteasca trupul, dar nu reu§e§te sa-1 adune in ganduri bune, este departe, caci, unde nu este prezent prin lucrarea harului,
dupa cum dore§te, descoperim un duh inteligent, care tra- este de fata prin pedeapsa. El atinge totul §i totu§i nu atinge
ie§te prin puterea Creatorului §i care insuflete§te trupul care-I totul la fel. Pe unele le atinge ca sa existe, §i totu§i sa nu tra-
sustine, dar care este totodata supus uitarii §i schimbarii, fiind iasca §i sa simta, a§a cum sunt toate cele fara simtire. Pe altele
adesea afectat de frica sau inflacarat de bucurie. insa§i aceasta le atinge ca sa existe, sa traiasca §i sa simta, §i totu§i sa nu
intelegere a sufletului este glasul lui, care ne face sa percepem aiba discernamant, a§a cum sunt animalele fara judecata.
ce este el. $i acest glas este tot sub firmament. Pe altele le atinge ca sa existe, sa traiasc1\ sa simta §i sa aiba
discemamant, a§a cum este firea omeneasca ~i cea ingereasca.
15. Urcand deasupra sufletului, noi cautam glasul venit De§i El insu§i nu este niciodata diferit de El insu§i, totu§i
din firmament cand cautam sa vedem cum este acea nenu- El atinge in mod diferit fiinte diferite. El este prezent peste
marata mulpme a sfinµIor mgeri care-L vad pe Atotputemic111 tot §i abia poate fi descoperit, noi urmam pe Cel ce sta ferm §i
neclintit, dar nu putem sa-L ajungem" Sa punem, a§adar, ina-
31 Mt. 5, 44. intea ochilor mintii mtrebarea: ce este aceasta fire care tine toate,
~~---------- --------------- -

180 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 181

umple toate, inconjoara toate, este mai presus de toate §i I§i lasa aripile in jos cand se face auzit glasul de deasupra
sustine toate? Nici nu sustine pe unele in parte, iar altora le firmamentului, in sensul ca ei se smeresc prin cele pe care
este mai presus, nici nu le umple pe unele in parte, iar pe al- le percep atunci cand l§i fixeaza privirea lor catre cele de SUS,
tele le inconjoara, ci le umple inconjurandu-le, le inconjoara pe care nu le pot intelege deplin.
umpiandu-le, le depa§e§te sustinandu-le, le sustine depa-
18. Adesea chiar prin gandurile bune pe care le au, sfintii
§indu-le. Cand sufletul cugeta la puterea acestei firi care-I
se simt maguliti !neat mintile lor se inalta la o oarecare in-
cuprinde, se face un glas de deasupra firmamentului, pen-
credere in sine, dar imediat se intorc la judecatile ascunse
tru ca i§i face o idee cu privire la Cel care transcende chiar
ale lui Dumnezeu, vazand cum unii cad de la virtute in iad
§i modul in care sunt imaginati ingerii, prin incomprehen-
prin mandrie, iar altii, indreptati de la gre§eli, se inalta la
sibilitatea Sa (sua incompr&hensibilitate).
cer prin smerenie. Chemandu-ne inapoi la smerenie, pro-
17. A§adar, cand se face glasul de deasupra firmamentului, fetul ne infrico§eaza §i ne indeamna, zicand: "Veniti ;;i ve-
fiintele se opresc §i i§i lasa aripile in jos pentru ca, atunci cand deti lucrurile lui Dumnezeu, infrico;;ator in sfaturi mai mult
mintile sfintilor privesc puterea Creatorului lor printr-o decat fiii oamenilor" 34 • Cine ar putea sa-;;i dea seama cum se
contemplatie adanca, virtutile pe care le au I§i pierd valoarea cuvine cat de infrico;;atoare sunt planurile lui Dumnezeu
inaintea lor §i ei devin cu atat mai neinsemnati in ochii lor, cu privire la noi, cand un om, virtuos la inceput, ia, in cele
cu cat le apare mai inalta acea voce pe care o aud de deasupra din urma, drumul patimilor, iar altul, plin de patimi, sfar-
ingerilor. Poate ca ei sunt invatati, dar, cand incep sa se gan- ;;e;;te in virtuti? De aceea zice §i Solomon: Exista oameni
11

deasca in tacerea mintii la ceea ce inseamna intelepciunea drepti ;;i oameni intelepti, ;;i faptele lor sunt in mana lui
de negrait a lui Dumnezeu, care invata mintile oamenilor Dumnezeu. $i totu§i nimeni nu ;;tie nici macar daca este
fara zgomotul produs de cuvinte, §i ca vocea invatatorului vrednic de iubire sau de ura, ci toate ale viitorului sunt ne-
degeaba lucreaza daca aceasta intelepciune nu invata ea in- sigure inaintea oamenilor" 35 • $i Inca: Este o cale care pare
11

sa§i mintile ascultatorilor, imediat §tiinta lor Ii se pare a fi dreapta in ochii oamenilor, dar am cunoscut ca duce la
nimic, caci "nici eel ce sade§te nu e ceva, nici eel ce uda, ci nu- moarte" 36 • A cuget? la aceste adancimi ale judecatii tainice
mai Dumnezeu care face sa creasca" 32 • Poate ca ei sunt profeti, ce altceva inseamna decat sa la§i aripile in jos, adica sa nu
dar sesizand in tacerea mintii ca nu pot sa patrunda, cu pri- te mai increzi in nici o virtute, ci sa tremuri de o mare frica.
virea profetiei, toate tainele dumnezeirii deodata, dupa cum Fie ca iau in seama firea Atotputernicului Dumnezeu, fie ca se
zice Apostolul: Jn parte cunoa§tem §i in parte profetim" 33, gandesc la judecatile Lui, tremurand, sfintii se tern foarte
atunci inteleg ca din acea imensitate a tainelor tot ce vad este mult. Pentru ei, deci, a se smeri in virtutile pe care_le au este
putin §i din 1nsa9i maltiffiea luminii, §i mai putin ceea ce au per- ca ;;i cum ar lasa aripile in jos.
ceput, concentrandu-§i privirea, ca printr-o spartura. A§adar,
34 Ps. 65, 4.
32 I Cor. 3, 7. 35 Eccl. 9, 1-2.
33 I Cor. 13, 9. 36 Pilde 14, 12.
182 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 183

19, Nu t\~a Avraam a lasat aripile 'in jos, care, atunci cand prietenilor sai: Nu ati vorbit de mine a§a de drept, precum
11

a. 'inceput vorbeasca cu Dumnezeu, a recunoscut ca este a vorbit robul meu Iov" 43, atunci cand a auzit cuvintele lui
pulbere cenu§a, zicand: ,,Pot sa vorbesc cu Domnul meu, Dumnezeu Care-i vorbea, a raspuns, zicand: ,,Am vorbit pros-
de~i sunt pulbere §i cenu§a" 37 ? A§a a lasat aripile 'in jos Moise te§te §i despre lucruri care intrec cu mult intelegerea mea" 44 •
priceput 1n toata mvatatura Egiptului38, imediat ce a auzit $i putin mai 'incolo: Pentru aceea, ma urgisesc eu pe mine
11

cuvintele Domnului, a 'inteles ca 'ii lipsesc cuvintele: Te rag


/1 'insumi §i ma pocaiesc 'in praf §i 'in cenu§a" 45 • Acesta, cat de
din suflet, Doamne, eu nu sunt 'indemanatic la vorba 'in- intelept vorbise oamenilor, auzindu-L pe Dumnezeu vor-
cepand de ieri §i de alaltaieri. Caci de cand ai 'inceput a grai bindu-i, i§i da seama ca a vorbit proste§te, caci, prin contem-
cu robul tau, limba mea este mai 'incurcata §i mai 1nceata39 • plarea adevaratei intelepciuni, a sa i s-a parut cu totul nesem-
Ca §i cum ar spune limpede: ,,Dupa ce ascult de la Tine cu- nificativa. A§adar, la glasul care vine de deasupra, fiintele
vintele vietii, 'inteleg ca erau pline de confuzie cuvintele 'i§i lasa aripile in jos caci, fie ca noi cautam sa contemplam
mele de mai inainte". Tot a§a Isaia, a carui via ta a placut lui puterea lui Dumnezeu 1n firea Lui, fie ca ne gandim sa o
Dumnezeu pentru a-1 chema la propovaduire, atunci cand, descoperim 'in judecatile Sale tainice, inaltimile Lui sunt,
contemplandu-1 pe Dumnezeu, a fost atins pe gura de un car- pentru noi, de nepatruns, §i tot ceea ce gandeam ca avem bun,
bune din altar, zice: Vai mie, ca am ramas fara cuvinte, ca sunt
II
pale§te. Noi eram incredintati ca, printr-o cat de mica cu-
un om cu buze spurcate" 40 • Acesta, inaltat spre cele de sus, noa§tere, ne inaltam, dar, studiind firea invizibila de dea-
s-a scarbit de sine insu§i din cauza spurcaciunii buzelor. supra noastra §i judecatile de nepatruns ale acesteia, ne oprim
Daca n-ar fi privit inaltimea curatiei cere§ti, n-ar fi inteles cu smerenie, Ia.sand aripile 'in jos. Urmeaza:
ca este vrednic de osanda. Tot a§a a strigat Ieremia cand 20. $i deasupra firmamentului care era deasupra cape-
11

Dumnezeu i-a grait: ,,O!, Doamne Dumnezeule, iata ca eu nu telor lor, ceva care avea aspectul pietrei de safir, asemanator
§tiu sa vorbesc, pentru ca sunt un copil" 41 • Odata cu acele unui tron, §i deasupra a ceea ce semana cu un tron, ceva ca
vorbe pe care le auzea, a con§tientizat ca era el 'insu§i fara un chip de om, deasupra" 46 • Ce desemneaza tronul daca nu
cuvinte. Tot a§a Daniel, atunci cand a vazut acea viziune mi- acele puteri ingere§ti care depa§esc chiar 'ingerii prin vred-
nunata, a fost istovit de puteri §i a cazut bolnav foarte multe nicia locului lor mai 'inalt? Caci, in timp ce ingerii sunt nu-
zile42, pentru ca cei care sunt puternici in virtuti, cand privesc miti ,,trimi§i" §i adesea vin pentru anumite lucruri care trebuie
cele mai de sus ale lui Dumnezeu, devin 'in ochii lor slabi §i vestite oamenilor, nicaieri nu sunt mentionate tronurile ca
fara putere. Tot a§a fericitul Iov, despre care Domnul a spus trimise pentru a sluji ca mesageri, intrucat Creatorul tuturor
conduce curtea de judecata 'in mijlocul lor la o mai mare
37 Fe. 18, 27. maltime. De aceea Apostolul Pavel, descriind ordinele cetelor
38 Cf Fapte 7, 22.
39 le~. 4, 10. 43 Iov 42, 7.
40 Is. 6, 5. 44 Iov 42, 3.
41 ler. 1, 6. 45 Iov 42, 6.
42 Cf Dan. 8, 27. 46 Iez. 1, 26.
~~------------~-

184 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I 185


Omilia VIII

cere9ti pe care le vazuse, fiind rapit pana la al treilea cer, 9i i9i lasa aripile in jos. Daca vom intreba pe Profetul Avacum
zice: Fie tronuri, fie domnii, fie capetenii, fie stapaniri, toate
11
ne va spune: Doamne, am auzit vorbele Tale 9i m-am temut,
11

s-au fa.cut prin El §i in El" 47 • A9adar, el a numit tronurile am luat seama la lucrarea Ta 9i m-am infrico9at" 50 . Ce in-
inaintea cetei ingerilor pentru ca a cunoscut ca tronurile seamna insa ce spune Tatal despre Fiul: Jntru Care Mi-am
sunt mai presus de ele. Este firesc sa fie comparat tronul cu gasit placerea" 51 ? Orice om care, pocaindu-se, i9i indreapta
o piatra de safir, fiindca aceasta are culoarea vazduhului. gre9elile pe care le-a facut, se pocaie9te in el insu9i, ceea ce
Puterile cere9ti sunt desemnate prin piatra de safir, fiindca arata ca nu i-a placut de sine insu9i pana ce nu indreapta ce
aceste duhuri, printre care Atotputernicul Dumnezeu con- a facut. $i pentru ca Tatal Atotputernic a vorbit despre
duce curtea de judecata, detin in ceruri vrednicia unui rang pacato9i intr-un mod omenesc pentru a putea fi inteles de oa-
mai inalt. Deasupra tronului este ceva ca un chip de om,
meni, 9i a zis: ,,Ma caiesc ca am facut om pe pamant" 52, a fost
pentru ca slava Mantuitoru!ui este deasupra §i acelor puteri,
ca 9i cum nu I-a placut de Sine insu9i in privinta pacato-
care intrec chiar §i ingerii. Trebuie sa remarcam §i ordinea
9ilor pe care i-a creat. Dar I-a placut mult de Sine numai in
celor observate. Deasupra fiintelor este firmamentul, deasupra
privinta Unuia-Nascut Domnul nostru Iisus Hristos, fiindca
firmamentului, tronul, deasupra tronului se descrie ca este
nu S-a cait ca L-a creat pe Acesta om printre oameni, in Care
un om, pentru ca deasupra sfintilor, care traiesc inca in stri-
niciodata in nici un mod nu s-a gasit pacat, dupa cum se
caciunea trupului, sunt ingerii, iar deasupra ingerilor sunt
spune despre El prin psalmist: Juratu-S-a Domnul 9i nu-I
11
puterile ingere9ti superioare 9i foarte apropiate de Dumnezeu,
va parea rau. Tu e9ti preotinveac, dupa randuiala lui Mel-
iar deasupra puterilor foarte apropiate de Dumnezeu a fost
chisedec"53. Deci Tatalui I-a placut mult de Sine numai in
inaltat Mijlocitorul dintre Dumnezeu §i oameni, Omul Iisus
Hristos. privinta Mantuitorului nostru, cad numai in El nu a gasit
pacat prin care sa Se dezaprobe ca 9i cum prin cainta.
21. Dupa cum am spus mai inainte, prin numele firma-
mentului trebuie sa se inteleaga Mijlocitorul dintre Dumnezeu 22. A9adar, fiintele sfinte aud glasul de deasupra firma-
§i oameni, din cauza asumarii firii omene9ti, pentru ca de obicei,
mentului 9i le este teama pentru ca daca Unul singur este fara
prin duhul profetic sunt desemnate multe sub o singura de- de pacat, ele vad in curatia Lui cate pacatuiesc ele insele in
numire. Vocea care s-a fa.cut deasupra firmamentului este fiecare zi 9i cele pe care trebuie sa le planga fara incetare.
cea care a rasunat din cer deasupra Domnului la botezul Lui, Ele iau seama cu atentie ca Insu9i Autorul vietii nu a plecat
zicand: Tu e9ti Fiul Meu eel iubit, intru Tine Mi-am gasit din aceasta viata fara durerea patimirii. Prin urmare, acest glas
/1
s-a facut auzit deasupra firmamentului, pentru ca a prevestit
placerea" 48 . Sau, dupa cum se spune prin alt Evanghelist:
hotararea Tatalui Atotputernic cu privire la moartea 9i invierea
,,Acesta este Fiul Meu eel iubit intru Care Mi-am gasit pla-
Unuia-Nascut. Atunci cand glasul se face auzit deasupra
cerea"49. Sa cercetam, a9adar, in ce fel fiintele aud acest glas
50 A vae. 3, 1-2 (LXX).
47 Col. 1, 16. 51 Mt. 3, 17.
48 Le. 3, 22. 52 Fe. 6, 6-7.
49 Mt. 3, 17. 53 Ps. 109, 4.
186 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 187

rirJl'li:t!l•m1an1:u11Lu, fiintele se opresc ;>i i§i lasa aripile in jos pen- Dar, inviind §i inaltandu-Se la ceruri, El este peste toate pu-
cand II vad pe InSU§i Unul-Nascut biciuit in terile ingere§ti, du pa cum este scris despre El a poi: Toate
11

~f'i"l;1'.l!;4'~;1!i lume, leapada orice incredere in vreun merit de-al lor. le-ai supus sub picioarele Lui" 55 . Dupa cum §i El zice: Da- 11

daca Cel Care a venit fara de pacat nu a plecat de aici tu-Mi-s-a toata puterea, in cer §i pe pamant" 56 . A§adar, fir-
chin, cum sa nu merite chinurile cei care au venit aici mamentul este dedesubtul tronului, iar Omul este deasupra
cu pacat? A§adar, insu§i firmamentul, care este deasupra ca- tronului, pentru ca prin asumarea firii omene§ti, El Insu§i
puluifiintelor, adica este ceea ce transcende mintea sfintilor, S-a nascut sub ingeri §i tot El S-a ridicat mai presus de
are deasupra lui glasul, caci Mantuitorul nostru a indurat
ingeri. $i inainte sa fie ridicat prin slava invierii, El a fost
in trup hotararea pe care a pronuntat-o El ca Dumnezeu
deasupra ingerilor prin firea Sa dumnezeiasca, dar, totu§i,
impreuna cu Tatal. Auzinp aceasta hotarare, dreptii se tern
dupa cums-a spus, El a fost mai mic decat ingerii dupa firea
§i pierd toata increderea in fortele lor. De orice virtuti s-ar in-
umana din cauza careia a fost supus moftii. Dar, dupa ce a cfilcat
vrednici, ce merita viata pacato§ilor, daca viata Lui: care nu
moartea inviind, a pus firea Sa omeneasca mai presus chiar §i
a fost supusa nici unui pacat, a fost supusa biciuirii pentru noi?
de maretia arhanghelilor. Deci, mai inainte, tronul este descris
23. Dar iata ce intrebare grea ni se ridica atunci cand se a fi vazut deasupra firmamentului, iar apoi Omul, deasupra
spune: 11Deasupra firmamentului care era deasupra cape- tronului, caci Mantuitorul neamului omenesc, inaltandu-Se,
telor lor, ceva care era la aspect ca piatra de safir, semanand a ridicat firea Sa omeneasca deasupra ingerilor, fire pe care,
cu un tron 11 . Daca prin firmament este prefigurat Domnul prin Intrupare, $i-a asumat-o dedesubtul ingerilor. A§adar
§i daca prin piatra de safir §i prin asemanarea cu un tron sunt in acest mod spunem ca El S-a facut mai prejos de ingeri, in
preinchipuite acele puteri ingere§ti foarte de SUS, cum Sa fie aceea ca El S-a facut om sub Lege, dupa cum auzim, prin
de crezut ca acestea sunt deasupra firmamentului, adica dea- propovaduirea Apostolului. Intelegem de aici ca firea ome-
su pra Domnului, atunci cand de indata se adauga: $i dea- 11 neasca asumata este mai prejos de ingeri din cauza mic§O-
supra a ceea ce semana cu un tron, ceva ca un chip de om, rarii ei, de la modul in care era vrednic sa apara" 57 .
deasupra"? Caci daca, dupa cums-a spus, prin firmament
este desemri.at Domnul, §i daca, iara§i, omul este inteles a fi tot 24. Caci, de indata ce Cuvantul S-a intrupat, Dumnezeu
Domnul, cum se poate intelege ca El Insu§i este §i deasupra, Omul a fost mai presus de ingeri prin puterea Sa. Despre El,
§i dedesubtul tronului? Dar El Insu§i dezleaga nodurile inainte de Patimire, s-a scris: ,,Iata ingerii au venit la El §i Ii
stranse ale acestei intrebari despre Care vorbim, Cel care, slujeau" 58 . Dar totu§i, ca sa se arate slabiciunea firii Sale ome-
prin suflarea Duhului Stant, deschide ceea ce a fost inchis. ne§ti, din nou este scris despre El: Un inger din cer s-a aratat
11

Caci Fiul Unul-Nascut al Tatalui, intrupat, a fost mai jos de


ingeri prin faptul ca S-a facut om, dupa cum s-a scris de- 55 Ps. 8, 8.
spre El: ,,Mic§oratu-L-ai pe Dansul cu putin fata de ingeri1154.
56 Mt. 28, 18.
57 Cf Filip. 2, 17; Evr. 2, 9.
54 Ps. 8, 6. 58 Mt. 4, 11.
188 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I 189
Omilia VIII

Lui, 1ntarindu-L" 59 • Agadar, in text ni se relateaza ca in ambele 26. ,,Ceva ca un foe inauntrul lui jur-imprejur, de la coap-
Lui: firi Acesta este §i slujit de ingeri §i intarit de un Inger. sele lui in sus; §i de la coapsele lui in jos am vazut un fel de foe
Este Unul'i:n ambele firi, de vreme ce Cel care era Dumnezeu care stralucea jur-imprejur" 62 • Ce inseamna faptul ca Mijlo-
inainte de veac S-a fa.cut om la sfar§itul veacurilor. Totu§i citorul dintre Dumnezeu §i oameni, Iisus Hristos, Omul, este
Acestuia, inainte de Patimirea Sa, Ii §i slujesc ingerii §i este descris ca avand, de la coapse in sus, aspectul unui foe ina-
~i 'intarit de un Inger. Dar dupa Patimirea §i Invierea Lui, untru jur-imprejur, iar, de la coapse in jos, aspectul unui foe
ingerii pot sa-I slujeasca, dar nu pot sa-L intareasca, pentru ca care stralucea jur-imprejur? Sa cercetam de ce se spune ca
s-a spus mai inainte, ca de§i mai intfo firmamentul s-a aratat de la coapse in sus are un foe inauntru, nu un foe care stra-
dedesubtul tronului, mai apoi, totugi, Omul este deasupra lucea §i de ce se spune ca de la coapse in jos avea aspectul
unui foe, dar, totu§i, nu se aminte§te ca avea acel foe ina-
tronului. Ca sfantul profef sa arate ca in persoana Acestuia
untru, fiindca este descris ca are un foe care stralucea jur-
a vazut unirea ambelor firi, adauga indata:
imprejur? Ce se exprima prin numele coapselor daca nu in-
25. ,,~i am vazut, ca un metal de culoarea chihlimbarului" 60 • multirea firii muritoare? Din aceasta cauza se spune despre
De ce aspectul Omului care se vede pe tron este ca un metal Levi ca era Inca in coapsele tatalui cand Melchisedec a alergat
de culoarea chihlimbarului, daca nu pentru ca in acest metal, sa-1 intampine pe Avraam63 • Din coapsele lui Avraam a ie§it
dupa cum am spus mult mai inainte 61 , se amesteca aurul §i Fecioara Maria, in al carei pantece Unul-Nascut al Tatalui a bi-
~rgintul incat un singur lucru sa fie facut din doua metale? nevoit sa Se intrupeze prin Duhul Stant. Prin aceasta Intru-
In el, stralucirea aurului este potolita prin argint, iar argintul pare, Dumnezeu S-a facut cunoscut lumii intregi, dupa cum
devine mai stralucitor prin stralucirea aurului. In Mantui- se spune prin psalmist: ,,lncinge-te cu sabia Ta peste coapsa Ta,
torul nostru, firea dumnezeiasca §i firea omeneasca sunt Preaputemice" 64 • Preaputemicul a pus sabia imprejurul coapsei,
unite in El fara a se confunda una cu cealalta §i sunt legate caci vorbirea propovaduirii a prins puteri din Intruparea Lui.
impreuna incat stralucirea Sa dumnezeiasca sa poata fi po- Ce desemneaza acest foe daca nu inflacararea Duhului Stant
tolita pentru ochii no§tri prin firea Sa omeneasca, iar firea care aprinde inimile pe care le-a umplut? Despre acesta In-
omeneasca din El sa straluceasca prin cea dumnezeiasca §i, SU§i Adevarul zice: ,,Am venit sa trimit foe pe pamant" 65 •
inaltata, sa aiba stralucire care sa o intreaca pe cea prin care Ce este acel ceva cu infati§are de om, din vedenia profetului,
fusese creata. Descriind acel ceva ca un om deasupra tronului ceva in care, de la coapse in sus, inauntru, §i jur-imprejur
arde un foe, iar de la coapse in jos nu arde un foe inauntru,
$i asemanator la infati§are cu chihlimbarul pe care 1-a vazut
ci straluce§te jur-imprejur? Oare nu faptul ca inainte de
cum i s-a aratat pana acum, profetul adauga:
Intruparea Unuia-Nascut, Mantuitorul nostru, doar Iudeea
59 Le. 22, 43. a avut inauntrul ei inflacararea iubirii pentru El, iar dupa
60
Iez. 1, 27. In limba latina quasi speciem electri, unde electrum se
refera !a un aliaj din aur §i argint. Termenul electrum se mai poate tra- 62 Iez. 1, 27.
duce §1 cu ,,am bra", ,,chihlimbar" care este un amestee de ra§inoase de 63 Cf Evr. 7, 10.
aceea§i culoare: diverse nuante de galben (n. ed.). 64 Ps. 44, 4.
61 Ase vedea Omilia 2, 14.
65 Le. 12, 49.
190 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 191

Intrupare focul Lui a stralucit jur-imprejurul Lui, pentru ca vieti, a auzit ca el nu va vedea rnoartea rnai inainte de a-L fi
in lumea intreaga a revarsat nearnurilor stralucirea Duhului vazut pe Unsul lui Durnnezeu. Dar iata ca acest foe stra-
Stant? A§adar, rnai inainte focul era inauntru, dar fara sa luce§te in afara, ca §i cum ar straluci in jos de coapse, caci tot
straluceasca, pentru ca Duhul Stant um plea Iudeea chiar in poporul dintre nearnuri a fost infladirat de iubirea Durnne-
multi parinti, dar lurnina lui nu scaparase pentru CUnO§tinta zeului Intrupat.
nearnurilor. De la coapse in jos focul stralucea jur-irnpreju'r,
28. Totu§i, acest lucru poate fi inteles §i altfel. Mantu-
caci, dupa ce a luat trup din Fecioara, Fiul eel Unul a ras-
itorul nostru, Dumnezeu, Dornnul Iisus Hristos, S-a facut
pandit in lung §i-n lat in nearnul ornenesc darurile Sfantului
cunoscut oarnenilor prin firea Sa orneneasca, El Care a fost
Duh. Trebuie retinut ca acest foe de la coapse in sus este
cunoscut ingerilor §i inainte de intrupare prin firea Sa durn-
descris ca fiind jur-irnprejur, nu in afara, ci inauntru, caci
nezeiasca. Deci, pentru noi straluce§te de la coapse in jos
flacara iubirii, dupa cum s-a spus, a urnplut Iudeea pretu-
jur-irnprejur; focul inauntru de la coapse in sus arde in cer,
tindeni inauntrul hotarelor sale in cei ale§i §i induhovniciti.
caci acele duhuri cere§ti II privesc in firea Sa durnnezeiasca
Totu§i, focul nu iese in afara, caci nu s-a raspandit in rnu'I-
§i se aprind de focurile iubirii Sale. Noi, care Il iubirn dato-
tirnea nearnurilor. Dupa aceea, aceasta flacara a focului s-a vazut
rita firii ornene§ti pe care a luat-o, pana acum legati in aceasta
stralucind jur-irnprejur, caci dragostea Durnnezeului Atot-
viata stricacioasa, privirn stralucirea acelui foe afara. Deci
putemic a inceput sa creasca in toate nearnurile din cele patru
colturi ale lurnii. pe tron este Cel Unul al carui foe straluce§te de la coapse in
sus inauntru, in ingeri, iar de la coapse in jos straluce§te jur-
27. Deci, rnai intai focul era inauntru, cand Iacov zicea: irnprejur, pentru oarneni, caci, in tot ce e iubit de ingeri1 in tot
IIVoi a§tepta rnantuirea ta, Doarnne" 66 • Ceea ce nurnirn in la- ce e dorit de oarneni, Cel Unul este Cel Care arde in inirnile
tina rnantuire (i.e. ,,salutare" in latina), in ebraica se nurne§te celor care iubesc. Iata de ce acele rnari puteri ingere~ti sunt
,,Iisus". Prin acest cuvant se arata sufletul fericitului Iacov I
nurnite "serafirni", adica "vapaie". De aceea despre Insu§i
~i cum ardea el de dorul lui Iisus, pe Care, rnurind, spunea Creatorul tuturor este scris: ,,Durnnezeul nostru este foe rnis-
di-L a§teapta. Focul ardea cand Moise zicea: De am aflat
11 tuitor1170. Durnnezeu este nurnit 11 foc 11 1 pentru ca prin flaca-
bunavointa in ochii tai, arata-rni-Te ca sa Te vad" 67 • Focul ardea rile iubirii Sale aprinde sufletele pe care le urnple. Serafirnii
in sufletul lui David cand zicea: ,,lnsetat-a sufletul rneu de sunt nurniti vapaie", pentru ca puterile cele rnai apropiate Lui
II

Dumnezeul eel Viu; cand voi veni §i ma voi arata fetei lui Durn- in ceruri sunt aprinse de focul nernarginitei Lui iubiri. Aprinse
nezeu"68? David, iubindu-L pe Cuvantul intrupat, zice: ,,Arata-ne din acest foe, inirnile pacato§ilor se intorc la pocainta §i, in-
fierbantate puternic, preschirnba frica lor in iubire. Inirnile,
noua, Doamne, rnila Ta §i rnantuirea Ta da-ne-o noua" 69 • Focul
care rnai inainte incepusera sa se topeasca de frica, se rnistuie
ardea cand Simeon, dorind sa iasa din stricaciunea acestei
apoi in focul iubirii. $i pentru ca ingerii ale§i din cer sunt rna-
dularele Lui §i pe parnant oarnenii convertiti sunt rnadu-
66 Fe. 49, 18.
larele Lui, un singur Orn arde inauntru de la coapse in sus
67 le~. 33, 13.
68 Ps. 41, 3.
69 Ps. 84, 8. 70 Deut. 4, 24; Evr. 12-29.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia VIII 193

gi trimite stralucirea focului Sau jur-imprejur de la coapse un curcubeu in nor pentru induplecarea lui Dumnezeu, de
injos, caci, prin firea Sa dumnezeiasca, i-a tinut pe ingeri in vreme ce Adevarul zice: De nu se va na§te cineva din apa
11

iubirea Sa §i, prin firea Sa omeneasca, i-a chemat pe oameni §i din Duhul Sfant, nu poate sa intre in imparatia lui Dum-
spre a dori inflacararea Lui sfanta. nezeu"74. Acest curcubeu este ,,in nor, intr-o zi de ploaie",
29. Ca aspectul unui curcubeu, atunci cand apare in
11
pentru ca el se arata in intruparea Domnul.ui, .in picura.rea
propovaduirii pentru a chema inimile credmc10§1lor la ie~­
nor intr-o zi de ploaie" 71 . Dumnezeul Atotputernic a pus
tarea Domnului indurator. Nu fara temei, noi intelegem prm
curcubeul intre El §i oameni in semn ca nu va mai nimici
nor trupul Mantuitorului despre Care se spune prin psalmist:
lumea printr-un potop: Pun curcubeul Meu in nori, ca sa
11

fie semn al legamantului dintre Mine §i pamant. Cand voi Cel care face norul inaltarea Sa" 75 . A facut norul inaltarea
11

acoperi cerul de nori, se va arata curcubeul Meu in nori Sa, pentru ca Cel care dupa dumnezeire este pretutindeni,
in ce prive§te trupul S-a inaltat la cele cere§ti. Termina~d
§i-Mi voi aduce aminte de legamantul Meu facut cu voi" 72 •
de descris toate cele din viziunea tainica, profetul adauga:
in curcubeu se arata in acela§i timp culoarea apei §i a fo-
cului, caci, pe de o parte, este azuriu, iar pe de alta parte, 30. A§a era infati§area stralucirii care se raspandea im-
11

ro§u aprins, ca sa fie martorul celor doua judecati, adica al prejur, §i aceasta viziune era asemanatoare slavei lui Dum-
judecatii care trebuie facute §i al celei deja facute §i care nu
nezeu"76. Privind cum 1ucreaza harul Sfantului Duh in lumea
mai trebuie facuta pentru ca lumea va fi arsa in focul jude-
intreaga, profetul zice: A§a era infati§area stralucirii care se
11
catii, dar nu va mai fi distrusa prin apa potopului73 • A§adar,
raspandea imprejur". Dorind apoi sa-§i indtepte privirea catre
ce este acel foe stralucitor de la coapsele omului care §edea
slava Duhului Sfant din acel loc interior in care El Se sala§-
pe tron, pe care profetul 1-a vazut ca avand aspectul unui
luie§te, dar neputand sa vada cum era, adauga: "Si aceasta
curcubeu cand apare in nor, intr-o zi de ploaie? De vreme
viziune era asemanatoare slavei lui Dumnezeu". El nu spune:
ce, a§a cum s-a spus, prin foe este desemnat focul Duhului
Vederea slavei", ci asemanatoare cu slava", ca sa arate ca
11 11
Sfant, ce asemanare este intre curcubeu §i Duhul Sfant ca
sa se spuna ca focul care a aparut era ca un curcubeu? Dar mintea omeneasca, oricat s-ar stradui in intentia ei, chiar daca
este de ajuns sa privim cu atentie imaginea curcubeului, inabu§a inchipuirile imaginilor trupe§ti din cugetare §i in-
a§a cum am descris-o mai inainte, ca sane dam seama in ce latura dinaintea ochilor inimii tot duhul limitat, totu§i, atat
£el curcubeul desemneaza Duhul. in curcubeu, dupa cum timp cat este in trup muritor, nu va putea vedea slava lui
am spus, apar apa §i focul. Dupa venirea Mijlocitorului, pu- Dumnezeu a§a cum este. Ci tot ce straluce§te din ea in minte
terea Sfantului Duh S-a aratat in neamul omenesc astfel: este asemanare, nu este slava insa§i. De aceea, acel propo-
i-a spalat cu apa botezului pe ale§ii lui Dumnezeu, §i i-a vaduitor, care fusese rapit pana la al treilea cer, zicea: "Noi
inflacarat cu focul iubirii dumnezeie§ti. A§adar, ca §i cum vedern acum ca prin oglinda, in ghicitura" 77 .
amestecand culoarea apei impreuna cu cea a focului, este pus
74 In 3, 5.
71 Iez. 1, 28. 75 Ps. 103, 3.
72 Fe. 9, 13-15. 76 Iez. 1, 28.
73 Cf II Pt. 3, 6-7. 77 I Cor. 13, 12.
~~~-·--------- -------

194 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I 195


Omilia VIII

31. Aici ni se ridica o 1ntrebare deloc neglijabila. De ce Profetul, 1ndata ce a vazut asemanarea slavei lui Dumnezeu,
Evanghelistul loan, atunci cand a descris, cu cuvintele unui a cazut cu fata la pamant. Fiindca noi nu putem sa vedem ase-
profet, ne1ncrederea iudeilor in minunile Mantuitorului manarea acestei slave prin duhul profetic, trebuie sa cautam
nostru, a adaugat: Acestea a zis Isaia, cand a vazut slava
11 fara 1ncetare sa 0 cunoa§tem §i sa 0 contemplam cu atentie
Lui §i a grait despre El" 78 ? Daca Iezechiel a vazut nu slava, in Sfanta Scriptura, in descoperirile cere§ti §i in 1nvataturile
ci asemanarea slavei, atunci de ce se spune ca acesta a vazut duhovnice§ti. $i, atunci cand vedem cate ceva despre Dum-
asemanarea slavei, iar acela a vazut slava Lui? Dar de vreme nezeu, cadem CU fata la parnant, pentru Cane rU§inam de
ce loan Evanghelistul a povestit mai 1ntfo minunile Mantu- relele de care ne amintim ca le-am savar§it. Atunci cade omul,
itorului nostru §i apoi a adaugat necredinta iudeilor, acesta cand este tulburat. De aceea §i Pavel spunea oamenilor
a dat de 1nteles ca Isaia a vazut slava Mantuitorului nostru, cazuti cu fata la pamant: "Ce roada ati avut atunci in cele de
a§a cum a aparut ea in lume. Caci toate cele pe care le lu- care acum va ru§inati" 80 ?
creaza Dumnezeu pe pamant in chip minunat este slava
33. Iata ca, prin darul 1mbel§ugat al harului ceresc, am des-
Dumnezeului Atotputernic §i slava Lui se vede in toate cele
£acute de El. A§adar, Isaia a vazut slava Lui pe pamant, lu§it 1nceputul 1nvaluit in taine al cartii Profetului Iezechiel
Iezechiel nu a putut sa vada slava Lui in cer, a§a cum e, §i, explicand din punct de vedere moral cuvintele tainice,
pentru ca alta este slava Lui in lucrurile £acute de El, §i alta am ridicat de la pamant istorisirea 1naripata a profetiei, astfel
este cea din El Insu§i. Aceasta slava a Lui, care este in lucruri, !neat ceea ce mai 1nainte, pentru sufletele foarte mici, ase-
menea mie, zbura, dar nu se 1nalta, acum ca deja au fost citite
poate fi vazuta, 1nsa aceea care este in El Insu§i, nu poate fi
§i cunoscute, §i zboara, §i se 1nalta. A§adar, sa aducem mul-
vazuta decat numai prin asemanare. Dar ca sa cunoa§tem
ca profetul, de§i era 1n extaz, nici macar aceasta asemanare tumiri Mantuitorului nostru Care ne 1ntare§te fara 1ncetare
a slavei, nu a putut sa o suporte, adauga: prin hrana duhovniceasca, El Care este pfonea cea vie Care 11

Se coboara din cer §i Care da viata lumii" 81 , El Care traie§te


32. "$i am vazut, §i am cazut cu fata la pamant" 79 • Ce s-ar fi §i 1mparate§te cu Tatal in unime cu Duhul Sfant, Dumnezeu,
1ntamplat cu acest om daca ar fi vazut slava Lui a§a cum este, in vecii vecilor. Amin.
el care, vazand asemanarea slavei aceleia §i neputand sa 0
suporte, a cazut la pamant? Aid trebuie sane gandim cu tris-
tete adanca §i sa cugetam cu lacrimi in ce stare nenorocita
f,?i in mole§eala am cazut noi, care nu putem sa suportam
nici ml\car acel bine pentru vederea caruia am fost facuti.
Mai este totuf,?i §i altceva pe care, pornind de la fapta pro-
fetului, trebuie sa-1 avem in vedere cu privire la noi 1n§ine.

78 In 12, 41. 80 Rom. 6, 21.


79 Iez. 1, 28. 81 In 6, 33.
Omilia IX

1. In opt omilii, prin harul Domnului nostru Iisus Hristos,


am studiat inceputul cartii Profetului Iezechiel, un text in-
cuiat din cauza obscuritatilor sale mari §i inmanuncheat prin
anumite noduri ale tainelor. Acum deja cele care urmeaza sunt
mai netede §i mai putin dificile. Vom cerceta in continuare
impreuna cu iubirea voastra, multumind Dumnezeului Atot-
puternic pentru faptul ca, dupa atatea drumuri intunecate prin
padure, in sfargit am iegit bucurogi la campii, in care putem
sa pagim cu indrazneala spre 0 libera inaintare a discursu-
lui nostru. Iata, agadar, ca profetul, dupa ce a contemplat ,,ase-
manarea slavei lui Dumnezeu" §i a cazut cu fata la pamant,
adauga: ,,$i am auzit glasul unuia care vorbea gi mi-a zis:
Fiul omului, stai in picioare, gi voi vorbi cu tine" 1• $i imediat
continua:
2. ,,$i a intrat Duhul in mine, dupa ce mi-a vorbit, gi
m-a facut sa stau in picioare" 2• Iata ca glasul ceresc a poruncit
profetului care zacea la pamant sa se ridice. Dar sa se ridice,
n-ar fi putut deloc daca n-ar fi intrat in el Duhul Dumnezeului
Atotputernic, pentru ca, prin harul Dumnezeului Atotputemic,
putem foarte bine sa ne straduim pentru 0 buna lucrare,
dar nu putem sa o ducem la capat daca nu ne ajuta Insugi Cel
care poruncegte. Astfel Pavel, dupa ce i-a indemnat pe ucenici:
,,Cu frica §i cu cutremur lucrati la mantuirea voastra" 3, a precizat

1 Iez. 2, 1.
2 Iez. 2, 2.
3 Filip. 2, 12.
198 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 199

lucreaza in ei in aceasta buna lucrare: ,,Caci ,,M-am ostenit in buna lucrare, dar nu eu, ci ;;i eu. in aceea
este Cel Ce lucreaza J:ntru voi ;;i ca sa voiti, ;;i ca ca numai darul Domnului a fost eel care mi-a venit in in-
dupa. a Lui bunavointa" 4• Iata de ce insu;;i Ade- tampinare, nu m-am ostenit eu, J:nsa i'n aceea ca am urmat
ucenicilor Sai: ,,Fara Mine nu puteti face nimic" 5 • J:ndeaproape darul prin voia proprie, m-am ostenit ;;i eu.
Dar trebuie sa meditam la aceasta: daca cele bune ale Acestea fiind spuse pe scurt impotriva lui Pelagius ;;i Cae-
noastre sunt daruri ale Dumnezeului Atotputemic, astfel meat lestius10, sane mtoarcem la firul expunerii noastre: Fiul omu- 11

nimk nu este al nostru, de ce cautam rasp la ta ve;;nica ca ;;i lui, stai in picioare ;;i voi vorbi cu tine".
cum ar fi meritele noastre? $i daca, dimpotriva, meritele sunt
3. Trebuie sa remarcam ordinea a ceea ce se spune ;;i se face.
ale noastre ;;i nu sunt daruri ale Dumnezeului Atotputernic,
Mai J:ntai apare asemanarea slavei Domnului ca sa-1 faca sa
de ce Ii aducem multumire pentru ele? Trebuie sa ;;tim ca cele
cada la pamant; dupa aceea Domnul ii spune sa se ridice,
rele ale noastre sunt numai ale noastre, pe cand cele bune ale
apoi ii trimite duhul harului Sau J:mbel;;ugat ca sa se ridice
noastre, sunt ;;i ale Dumnezeului Atotputernic ;;i ale noastre,
;;i sa stea in picioare. Daca nu am vedea in duh cate ceva de-
pentru ca El Insu;;i ne vine in J:ntampinare, insuflandu-ne
spre ve;;nicie, niciodata nu am cadea cu fata la pamant, cain-
sa vrem, ;;i tot El ne J:nsote;;te, ajutandu-ne sa nu vrem de-
du-ne. Dar glasul Domnului ne mangaie pe noi cei cazuti,
geaba ;;i sa putem sa implinim ceea ce vrem. A;;adar, prin harul
ca sa ne ridicam la lucrare, chiar daca noi nu putem sa 0 facem
care ne vine in J:ntampinare ;;i prin bunavoirea care ne inso-
prin puterea noastra. Apoi insu;;i Duhul ne umple, ne ridica
te;;te, ceea ce este darul Dumnezeului Atotputernic devine
;;i ne face sa stam 1n picioare, astfel !neat noi, care eram cazuti
meritul nostru. Acest lucru este bine explicat de Pavel, intr-o
la pamant, caindu-ne pentru pacatele noastre, sa Stam apoi
propozitie scurta: ,,M-am ostenit mai mult decat ei toti" 6 • drepti 1n buna lucrare. $i stand in picioare, profetul adauga
Ca sa nu para ca atribuie puterii sale ceea ce facuse, adauga: ce a auzit:
Jnsa nu eu, ci harul lui Dumnezeu J:mpreuna cu mine" 7•
Prin urmare, pentru ca darul ceresc i-a venit in J:ntampinare, 4. ,,$i am ascultat pe Cel ce-mi vorbea ~i zicea: Fiul omu-
ca ;;i cum se considera strain de buna sa lucrare, zice: Jnsa lui, Eu te trimit la fiii lui Israel, la neamurile care au parasit
nu eu" 8 • Dar, pentru ca harul care-i venise in J:ntampinare fa-
cuse libera in el voia de a lucra binele, ;;i prin voia libera
10 Pelagius §i discipolul sau Caelestius sustineau ca omul nu are
nevoie de ajutorul harului dumnezeiesc pentru buna lucrare, ca Adam
urmase J:ndeaproape acest har in lucrare, el a adaugat: ,,ci ha- ar fi murit chiar daca nu ar fi pacatuit, ca 1nainte de venirea Mantui-
rul lui Dumnezeu J:mpreuna cu mine" 9 • Ca ;;i cum ar fi spus: torului ar fi existat oameni fara de pacat, ca neamul omenesc nu a
mo§tenit pacatul stramo§esc de la Adam. Impotriva lor au luat atitu-
dine Fericitul Augustin l:n lucrarile: De peccatorum meritis et remissione
4 Filip. 2, 13.
libri III (PL 44, col. 109 §.u.), De spiritu et litera (PL 44, col. 201 §.U.),
5 In 15, 5.
De perfectione justitiae hominis (PL 44, col. 291 §.u.), De natura et gratia
6 I Cor. 15, 10. (PL 44, col. 247 §.U.), De gestis Pelagii (PL 44, col 319 §.u.) §i de Fericitul
7 I Cor. 15, 10. Ieronim in Dialogus contra Pelagianos (PL 28, col. 495 §.u.). Au fast con-
8 I Cor. 15, 10. damnati definitiv ca eretici de Sinodul de la Cartagina din 418, tinut
9 I Cor. 15, 10. in timpul papei Zosima (n. ed.).
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 201

C!~t~>Oll8'5J.U i:ndepartat de Mine" 11 • Profetul astfel a de- noua, imn Dumnezeului nostru" 12 • Mai intai este scos din stri-'
sa.fJ.i~]friltlre fa el, astfel meat sa aiba semnificape 1n cele caciunea tinei, ca picioarele lui sa se mtareasca, prin credinta,
d/Jj~eflf'loi; Caci ce insearnna aceasta ca i se spune lui, care
1 pe piatra. Dar, cum dreapta lucrare trebuie sa urmeze dreapta
ztt•111Pl'mant: ,,Scoala-te in picioare §i voi vorbi cu tine"? credinta, pa§ii lui sunt indreptati pentru ca, dupa indrep-
C~l ea;e.:i vc>rbea cand zacea la pamant, de ce a promis ca nu tarea pa§ilor, adica dupa desavar§irea bunei lucrari; sa pri-
va 1 vorbi tu el decat stand in picioare? Trebuie sa se §tie ca measca pe buzele sale cantarea noua a propovaduirii. Astfel,
altele sunt cuvintele pe care trebuie sa le auzim cand cadem Pavel, 1n timp ce strabatea mandru drumul Damascului, a cazut
cu fata la pamant, §i altele cand stam in picioare. Celui cazut cu fata la pamant la glasul Mantuitorului. El, care va fi propo-
cu fata la pamant i se spune sa se ridice, celui care stain pi- vaduitor, nu a inteles totu§i sa propovaduiasca imediat ceea
cioare i se porunce§te ca trelmie sa plece pentru a propovadui. ce vazuse. Lui, care cazuse cu fata la pamant, i se spune: ,,Intra
Autoritatea propovaduirii nu trebuie sa ne fie oferita, atat in cetate §i ti se va spune ce trebuie sa faci" 13 • A§adar, cazut cu
timp cat zacem Inca in tulburarea slabiciunii. Dar, cand ne ri- fata la pamant a putut sa auda numai porunca de a se ridica
dicam pentru buna lucrare §i am inceput sane tinem drepti §i de a asculta ce va fi invatat sa faca. Ridicandu-se, aceasta
in picioare, se cuvine sa fim trimi§i pentru a propovadui ca a invatat ca trebuie sa propovaduiasca cele pe care acum le
sa-i ca§tigam pe alpi. Stand 1n picioare, profetul a avut vedenia cuno§tea14 •
duhovniceasca §i a cazut; cazand, a primit indemnul sa se ri-
dice; ridicandu-se, a auzit porunca sa propovaduiasca. Caci 5. Dar ne-am putea mtreba de ce Iezechiel §i Pavel cad cu
cei care stam in picioare din foarte mare mandrie, se cuvine fata la pamant, iar despre eel care urea pe cal, adica despre
sa cadem la pamant pentru pocainta cand deja incepem sa eel care este inaltat prin slava lumii acesteia, se spune: ,,Casa
Simpm Ceva din teama Ve§niciei. $i atunci cand am cazut la pa- cada 1n spate calaretul lui" 15? Despre prigonitorii Domnului
mant cu umilinta, dupa ce am inteles mai subtil neputinta mai este scris: ,,Eis-au dat inapoi §i au cazut la pamant" 16 •
~noastra, ni se porunce§te, prin mangaierea cuvantului dumne- Ce inseamna faptul ca ale§ii cad in fata, iar pacato§ii, 1n spate,
zeiesc, sa ne ridicam pentru lucrari indraznete. Cand staruim daca nu aceea ca eel care cade in spate, fara indoiala, cade
i:n temeinicia bunei lucrari, este necesar ca noi, ca propova- acolo unde nu vede, iar eel care cade in fata cade acolo unde
duitori, sa ridicam pe altii de acolo de unde ne~am indreptat vede? A§adar se spune despre nedrepti ca ei cad 1n spate, pen-
pe noi in§ine. Celui cazut cu fata la pamant nu i se porunce§te tru ca ei cad in privinta celor nevazute intrucat ei intr-acolo
sa pomeasca pentru a propovadui, ca nu cumva, neputincios, se rastoarna unde nu pot sa vada Inca ce-i a§teapta. Dreptii
sa daram~ 'prin lucrare ceea ce poate sa zideasca prin cuvant.
De unde,.se &pune cu dreptate prin psalmist: ,,M-a scos din 12 Ps. 39, 3-4.
groapa tical~iei §i din tina noroiului; §i a pus pe piatra picioa- 13 Fapte 9, 6.
14 Acum cunoiltea ca Iisus, pe care-I prigonea este cu adevarat Fiul
rele mele~ ~i a i:ndreptat pa§ii mei, §i a pus in gura mea cantare lui Dumnezeu eel prezis de prooroci (Fapte 9, 20) (n. ed.).
15 Fe. 49, 17.

11 Iez. 2, 3. 16 In 18, 6.
OmiliaIX 203
202 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

Iata alta vina, indarjirea: ,,Pana in ziua de astazi". Iata, intre


ei in§i§i la pamant in privinta celor care se vad,
nelegiuirile fiilor, marea vina a desconsiderarii, pentru ca avand
1naltati in privinta celor care nu se vad; pentru ei
,,fata neimblanzita", nici nu se ru§ineaza de relele pe care le-au
cum cad in fata, fiindca, mu§cati de teama, se sme-
facut §i nicicum, du pa ce au gre§it, nu se intorc la pocainta,
qim cauza celor pe care le vad.
caci au ,,inima impietrita". De vreme ce ace§tia la care este
6. Trebuie sa patrundem mai mult aceste cuvinte: ,,Eu te trimis profetul sunt atat de stricati §i de incapatanati, cine nu
trimit la fiii lui Israel, la neamurile care §i-au parasit credinta, vede ca persoana lui va fi dispretuita de ace§ti oameni paca-
cares-au mdepartat de Mine" 17 • Dupa cum, 1n doua feluri, omul to§i? Dar iata ca i se confera o autoritate personala, cand se
se indeparteaza de Dumnezeu, tot astfel, in doua feluri, oa- adauga: ,,$i le vei zice: a§a graie§te Domnul Dumnezeu" 20 •
menii se leapada de Dumnezeu. Caci fiecare se indeparteaza Ca §i cum ar spune: ,,Fiindca daca vei vorbi de la tine vei fi
de Creatorul sau fie in ceea ce prive§te credinta, fie in ceea ce dispretuit, trebuie sa vorbe§ti cele din glasul Meu. Ca sa nu te
prive§te lucrarea. Cine se indeparteaza de la credinta este nesocoteasca pe tine, eel trimis, facand cunoscute cuvintele
un apostat. Tot a§a §i eel care se intoarce la lucrarea strica- Mele, arata Cine te-a trimis". Urmeaza:
cioasa pe care o parasise, fara nici o indoiala, este considerat
apostat de catre Dumnezeul Atotputernic, de§i el pare ca-§i 8. ,,Daca, poate, macar ei asculta, ori daca, poate, nu iau
pastreaza credinta. Una fara alta nu este de nici un folos, in seama, caci este o casa indaratnica" 21 • De vreme ce se §tie
caci nici credinta fara lucrare, nici lucrarea fara credinta nu ca Dumnezeul Atotputernic §tie totul, este de mare mirare
ajuta, decat poate daca binele este lucrat pentru a dobandi de ce se spune: ,,Daca, poate, asculta, ori daca, poate, nu iau
credinta, dupa cum Cornelius, pentru buna lucrare, a meritat in seama". De aceea trebuie sa §tim ca aceasta indoiala din
sa fie ascultat de Dumnezeu inainte ca el sa fie credincios. vorbirea lui Dumnezeu vine nu din ne§tiinta, ci dintr-o anu-
In acest caz se retine ca el facea buna lucrare pentru a dobandi mita semnificatie. Cine nu §tie ca Cel Ce a facut tot §i vede
credinta. Acestuia i se spune de catre inger: ,,Rugaciunile tale tot §tie tot? Adevarul spune prin El Insu§i, in Evanghelie,
§i milosteniile tale s-au suit, spre pomenire, inaintea lui Dum~ despre propovaduitorii lui Antihrist: ,, Vor da semne mari §i
nezeu" 18, §i indata, ca urmare a faptului ca ele s-au suit la minuni ca sa amageasca, de este cu putinta, §i pe cei ale§i" 22 •
Dumnezeu; este sfatuit sa trimita oameni la Simon care, ve- De ce se spune aceasta sub semnul indoielii, de vreme ce este
nind, trebuia sa-i propovaduiasca. Este evident ca acesta §tiut dinainte de catre Dumnezeu ce va fi? Una din doua: daca
a cerut ce a meritat sa fie ascultat. Urmeaza: sunt ale§i, atunci nu este cu putinta, iar daca este cu putinta,
atunci nu sunt ale§i. $i totu§i se spune: ,,Casa amageasca, de
7. ,J'arintii lor au incalcat invoiala Mea pana 1n ziua de as-
este cu putinta, §i pe cei ale§i" 23 • Aceasta indoiala din vorbirea
tazi, §i fiii lor au fata neimblanzita §i inima impietrita; la ei te
trimit Eu" 19 • Iata o vina a mandriei: ,,Au incalcat invoiala".
20 Iez. 2, 4.
21 Iez. 2, 5.
17 Iez. 2, 3. 22 Mt. 24, 24.
18 Fapte .10, 4.
23 Mt. 24, 24.
19 Iez. 2, 4.
Omilia IX 205
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

un:~n,~7J!'l'ti!l:S,ca.a
aratat ispita din inimile ale~;ilor, caci cei care pentru a ne intoarce. In ceea ce-i prive9te pe inainta9i, deja
pentru a starui, prin minunile propovaduitorilor a fa.cut judecata, iar noua ne acorda indelunga Sa rabdare,
vor fi pu9i la incercare spre a cadea. Prin ceea ce ca sa nu ne· piarda impreuna cu inainta9ii no9tri, zicand:
,,De este cu putinta", se exprima urmatorul lucru: Daca, poate, macar ei asculta, ori daca, poate, nu iau in seama,
11

vm fi pu9i la incercare in inima lor. Ei se clatina, dar caci este 0 casa indaratnica".
Se spune deci: ,,De este cu putinta", pentru ca ei §o-
10. Orice suflet care, chiar §i du pa ce a primit credinta, sta-
1;1i, totu9i, sunt numiti ale9i, pentru ca nu cad. A9adar,
ruie 1n faptele sale rele sau se intoarce la ele, este numit casa
indoiala din vorbirea Domnului desemneaza §ovaiala sufle-
indaratnica, pentru ca, prin obiceiuri stricacioase, a alungat
tului in cei ale9i. Domnul ii nume9te ale9i, pentru ca vede ca ei
de la ea pe eel care locuia in ea, pe Dumnezeu, pe care-L pri-
staruie in credinta §i in buna lucrare. De aceea se §i spune:
mise prin credinta. Caci casa este locuita de un stapan. Dar
,,Daca, poate, macar ei asculta ori daca, poate, nu iau 1n seama".
daca este ,,casa", de ce este ea "indaratnica"? $i daca este ,,in-
Prin ceea ce se spune: ,,Daca, poate" se arata ca, din marea
daratnica", de ce este numita ,,casa" din moment ce acum
multime, putini vor asculta. Prin indoiala din cuvintele lui
nu mai este locuita? Dar ea este casa", pentru ca Dumnezeu
11
Dumnezeu ce altceva se desemneaza daca nu putinatatea celor
a inceput sa loc:yiasca in ea prin credinta, dar 0 "casa indarat-
care asculta? ·
nica", pentru ca El a ie9it din ea, alungat de obiceiuri strica-
9. Trebuie retinut ca, dupa ce a vorbit despre relele pa- cioase, meat ea ramane goala, ea, pe care, mai inainte, 0 umplea
rintilor savar9iti din aceasta lume, Domnul spune profetului locuitorul ceresc. De aceea, dupa cum am aflat prin glasul Ade-
pe care-I trimite catre fii: ,,Daca, poate, macar ei asculta, ori varului, duhul rau, revenind cu alte §apte duhuri, gase9te casa
daca, poate, nu iau in seama". Ce inseamna cand se spune: maturata24, fiindca umple sufletul strain de virtuti. Urmeaza:
,,Macar ei", daca nu faptul ca parintii lor, care au murit in 11. ,,$i ei vor §ti ca va fi fost un profet in mijlocul lor" 25•
pacat, nu au vrut sa asculte? Sane gandim, va rog, ce putere Se §tie ca, de obicei, oamenilor rai, cei buni le sunt fie de ajutor
este in aceasta scadere a vorbirii dumnezeie9ti, ca sa zica: spre mantuirea lor, fie marturie spre condamnarea lor. A9adar,
,,Daca, poate, macar ei asculta". In mod !impede, acest lucru trebuie sa §tie ca ln mijlocul lor a fost un profet pentru ca, au-
ni se spune noua, cei care, zdrobiti, urmariµ, mchi9i, am pierdut zindu-i propovaduirea, sa fie ajutati sa se ridice, ori sa fie con-
toate bunurile pe care le-am avut 1n aceasta lume. Vedem ora9e damnati fara sa mai poata avea nici o justificare. Urmeaza:
ruinate, intarituri maturate, pamanturi devastate, biserici da-
ramate §i totu9i urmam inca in nedreptati pe parintii no9tri 12. ,,Dar tu, fiul omului, sa nu te temi de ei, nici sa nu
de a caror mandrie, pe care am vazut-o, nu suntem diferiti. te sperii de cuvintele lor, fiindca sunt ncincrezatori §i distruga-
Ei padttuiau, de fapt, in mijlocul placerilor, noi insa paci- tori fata de tine, §i tu locuie9ti cu ni9te scorpioni" 26 • Se vede
tuim in mijlocul loviturilor, ceea ce este mai grav. Iata ca Atot-
putemicul Dumnezeu, judecand nedreptatile, deja i-a ridicat 24 Cf Mt. 12, 45.
din aceasta lume pe inainta9ii no9tri §i deja i-a chemat la ju- 25 Iez. 2, 5.
decata. Pe noi ne a9teapta inca pentru a ne pocai, ne ajuta 26 Iez. 2, 6.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 207

clar cat de rai sunt oamenii la care este trimis sa propova- 13. Astfel, trufia se imbraca in haina autoritatii, iar frica
duiasca, eel care este sfatuit sa nu se teama. $i pentru ca cei rai omeneasca, in haina smereniei, incat adesea nici acela nu
1ntotdeauna savar§esc nelegiuiri impotriva celor care graiesc poate sa se gandeasca ce este dator inaintea lui Dumnezeu,
cele bune §iii arneninta §i cu alte nelegiuiri, din cauza celor §i nici acesta, ce este dator aproapelui sau. Acela, de vreme ce-
pe care aceia le savar§esc, ii spune: Sa nu te temi de ei", §i
11 i prive§te pe cei care-i sunt supu§i §i scapa din vedere pe Cel
din cauza amenintarilor, adauga: Nici sa nu te sperii de cu-
11 Caruia toti ne supunem, se ridica in ingamfare §i se fale§te
vintele lor". Or, desigur, pentru ca cei rai arunca relele lor cu aceasta, luand-o drept autoritate. Acesta, de vreme ce une-
pe seama celor buni §i defaimeaza intotdeauna faptele aces- ori se teme sa nu piarda favoarea superiorului §i prin aceasta
tora, profetul care le este trimis prime§te indemnul ca nici sa suporte un anumit necaz in aceasta viata, ascunde ceea
sa nu se sperie de cruzimea lor, nici sa nu-i fie frica de cuvin- ce gande§te ca este drept §i, tacut in el insu§i, nume§te smerenie
tele lor. A1?adar, prin ceea ce se spune: Sa nu te temi", profe-
11 aceasta teama de care este constrans. Dar pe eel caruia nu vrea
tului ii este data autoritate pentru propovaduire. $i, pentru sa-i spuna nimic, tacand, il judeca in gand, §i astfel se face ca-
ca toti care traim in Dumnezeu suntem instrumentele adeva- prin cele in care se socote§te smerit - trufia sa este agravata.
rului, astfel incat adesea mi se vorbe§te prin altul §i adesea Deci intotdeauna trebuie sa se distinga libertatea de trufie §i
altora Ii se vorbe§te prin mine, intre noi, astfel trebuie sa fie smerenia de teama, ca nu cumva teama sa ia forma smereniei,
autoritatea cuvantului cu privire la cele bune, incat §i eel care iar trufia, pe cea a libertatii. Iezechiel, pentru ca era trimis
conduce sa spuna liber adevarul, §i eel care este supus sa nu sa vorbeasca nu numai poporului, ci §i batranilor poporului,
refuze sa exprime, cu smerenie, bunele sale remarce. Prin ur- ca nu cumva, neprevazator, sa socoteasca teama drept sme-
mare, binele care este spus de inferior superiorului este bine renie, este sfatuit ca nu trebuie sa se teama, de vreme ce i se
cu adevarat, daca este spus cu smerenie. Caci daca dreptatea spune: "Sa nu te temi de ei". $i ca sa nu se sperie de denigra-
gandirii a pierdut smerenia vorbirii, intelesul se altereaza de
, I rile lor, adauga: Nici sa nu te sperii de cuvintele lor".
11

la radacina la ramura, de la gand la cuvant. Adica, aceasta al-


terare nu este din ramura, ci din radacina, fiindca, daca inima nu 14. De ce nu trebuie sa se teama de cuvintele denigrato-
se umfla, vorbirea nu ajunge aroganta. A§adar pentru a vorbi, rilor? Motivul este adaugat imediat: Fiindca sunt neincre-
11

superiorul trebuie sa aiba o autoritate plina de smerenie, iar in- zatori §i primejdio§i fata de tine, §i tu locuie§ti cu ni§te scor-
feriorul trebuie sa aiba o smerenie plina de libertate. Dar adesea, pioni". Acei oameni catre care era trimis sa le vorbeasca ar fi
la oameni chiar §i buna randuiala a vorbirii se tulbura, dupa fost de temut, daca ar fi fost placuti Dumnezeului Atotputernic
cum am spus pe larg mai inainte. Uneori un om vorbe§te cu prin credinta §i lucrarea lor. Dar, pentru ca sunt neincrezatori
o trufie fara margini §i crede ca vorbe§te cu autoritate, alteori §i primejdio§i, defaimatori in cuvintele lor, nu sunt de temut.
altul tace dintr-o teama prosteasca §i gande§te ca tace din Caci este o mare prostie sa cautam sa fim pe placul celor de-
smerenie. Acela, fiind atent la rangul sau de conducator, nu-§i spre care §tim ca nu sunt placuti lui Dumnezeu. Insa trebuie
da seama de aroganta sa; acesta, cugetand la pozitia sa de su- sa avem teama §i respect fata de judecatile dreptilor, fiindca
pus, se teme sa spuna ceea ce gande§te ca este bine §i nu-§i da ace§tia sunt madularele Dumnezeului Atotputernic §i cei pe
seama cat de vinovat se face fata de iubire, tacand. care ace§tia ii osandesc pe pamant, Domnul ii respinge din cer.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 209

Denigrarea noastra de catre cei rai presupune incuviintarea judecata sa nu este de ajuns pentru a-i garanta desavar§irea
de catre Dumnezeu a vietii noastre, pentru ca deja se vade§te sfinteniei, a spus: Dar nu intru aceasta sunt indreptat" 31 •
11

ca noi avem o oarecare dreptate, daca incepem sa displacem Motivul pentru care nu se incredinteaza pe sine insu§i nici
acelora care nu sunt placuti lui Dumnezeu. Caci nimeni nu propriei judecati, este acesta: Cel Care ma judeca pe mine
11

poate, in una §i aceea§i circumstanta, sa fie placut, in ace- este Dumnezeu" 32 • Ca §i cum ar fi spus: ,,Consider ca nu tre-
la§i timp, Dumnezeului Atotputernic §i vrajma§ilor Lui. Caci buie sa ma incred in mine cu privire la judecata mea, fiindca
cine place du§manului Lui, se neaga ca prieten al lui Dum- ma judeca Acela a Carui judecata eu nu o inteleg". Astfel,
nezeu. Cine se supune in mintea sa adevarului se va opune fericitul Iov, in mijlocul durerilor provocate de ranile lui, a rab-
du§manilor adevarului. De aceea, sfintii nu se tern, prin mus- dat sagegle cuvintelor venite prin limbile defaimatoare ale prie-
trarea fierbinte a unei voci libere, sa-i atate la ura pe cei tenilor lui, apoi imediat prin cugetare §i-a revenit apeland la
despre care §tiu ca Dumnezeu nu-i iube§te. Aceasta martu- propria COn§tiinta §i cand sufletul i S-a intarit, a privit: lata ca
11

risind cu ardoare un profet, a adus-o inaintea Creatorului martorul meu este in cer §i eel ce da pentru mine buna mar-
tuturor ca dar, zicand: 0are nu pe cei ce Te-au urat pe Tine,
11
turie este sus in locurile inalte" 33 • $i adauga: ,,Prietenii mei
Doamne, am urat §i asupra du§manilor Tai ma mahneam? i§i bat joc de mine, dar ochiul meu varsa lacrimi inaintea lui
Cu ura desavar§ita i-am urat pe ei, §i mis-au fa.cut du§mani 27 • Dumnezeu" 34 •
Ca §i cum ar fi spus: "Gande§te-Tecat Te iubesc eu, care nu
ma tern sa a tat du§maniile du§manilor Tai impotriva mea". 15. In tot ceea ce se spune despre noi, trebuie sa ne intoar-
Prin urmare, spune: ,,Cei ce imi rasplatesc cu rele pentru bune cem intotdeauna in tacere in noi in§ine, sa cautam martorul
ma defaimau, ca am urmat dreptatea" 28 • Foarte mare este bi- §i judecatorul dinauntrul nostru. La ce folose§te dadi toti la-
nele pe care dreptul il face, cand se impotrive§te, cu voce libera, uda cand con§tiinta condamna? Sau ce paguba ne-ar putea
celor care fac raul. Dar cei rai rasplatesc cu rau in loc de bine aduce faptul ca toti ne denigreaza §i ne apara doar congtiinta?
cand ii defaima pe cei drepti care pazesc apararea dreptatii Fericitul Iov, rezistand cu sufletul neclintit in mijlocul vor-
impotriva lor. Cei drepti nu privesc spre judecata omeneasca, belor defaimatorilor, fiindca s-a vazut atacat prin afirmatii
mincinoase pe pamant, a cautat un martor in cer. De aceea,
ci spre cantarirea dreapta a Ve§nicului Judecator §i de aceea ei
Isaia zice: Poporul meu, cei care te fac fericit te ratacesc §i
11
dispretuiesc vorbele denigratorilor. Astfel spunea Pavel corin-
tenilor care-1 defaimau: Dar pentru mine este prea putin
11
te abat de la calea pe care tu mergi" 35 • Ca poporul sa nu fie
atent la cuvintele de lauda §i sa nu piara in pacate mai grave,
ca fiu judecat de voi sau de vreo judecata omeneasca" 29 •
textul precizeaza catre Cine trebuie in mod constant sa pri-
Negasind nimic in inima sa care §i-ar fi putut repro§a, ada-
veasca de a Carui judecata trebuie sa se teama: Domnul sta
11
ttga: 11 Ci nici eu nu ma judec pe mine insumi" 30 • Vazand ca
31 I Cor. 4, 4.
Ps.138, 21-22. 32 I Cor. 4, 4.
28 Ps. 37, 21. 33 Iov 16, 20.
29 I Cor. 4, 3. 34 Iov 16, 21.
30 1 CQr. 4, 3. 35 Is. 3, 12.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 211

lajudecata, sta sa judece popoarele" 36 • Ca §i cum ar fi spus: Pavel, la randul sau, vorbe§te despre corintenii care-I defai-
"De ce sa urmezi judecatile omene§ti cand §tii ca peste tine mau zicand: Scrisorile lui, zic ei, sunt grele §i tari, dar infa-
11

sta Judecatorul ceresc?". ti§area trupului este slaba §i cuvantul lui este dispretuit; eel ce
vorbe§te astfel sa-§i dea seama ca a§a cum suntem cu cuvantul
16. Iata de ce Adevarul spune ca loan Botezatorul nu
prin scrisori, cand nu suntem de fata, tot a§a suntem §i cu fapta,
este o trestie clatinata de vant: Ce-ati ie§it sa vedeti in pustie?
11
cand suntem de fata" 40 •
Au trestie clatinata de vant" 37 ? Faptul ca a spus-o, negand,
nu afirmand, este atestat de cuvintele urmatoare: Dar ce 11 18. Cei a caror viata este data ca exemplu trebuie, daca pot,
ati ie§it sa vedeti in pustie? Un om imbracat in haine moi? sa opreasca vorbele defaimatorilor, ca nu cumva cei care
Iata, cei ce poarta haine moi sunt in casele regilor" 38 • O trestie au putut asculta propovaduirea lor sa nu o mai asculte §i, ra-
clatinata de vant, cand se !llalta, cand se apleaca. Orice suflet manand in obiceiurile lor rele, sa dispretuiasca faptul de a trai
slab, care fie se lasa cople§it de defaimari, fie se inalta prin la- binele. Dar in acest lucru, este necesar sa se cerceteze pe sine
ude, este 0 trestie clatinata de vant. loan nu era a§a, pentru ca cu mare atentie, §i sa-§i examineze inima: nu cumva poate
i§i pastra inflexibil varful ascutit al mintii in mijlocul lau- el cauta slava pentru propria lauda, imaginandu-§i ca ar cauta
delor §i al denigrarilor. folosul sufletelor? Caci adesea sufletul se hrane§te din lauda
17. Dar acest fapt necesita o cercetare mai amanuntita. numelui sau §i, sub acoperamantul ca§tigurilor duhovnice§ti,
Cand noi urmam calea dreptei lucrari, oare intotdeauna tre- se bucura sa §tie ca despre el se spun lucruri bune. Adesea
buie sa dispretuim cuvintele denigratorilor sau, eel putin une- se infurie, pentru a-§i apara slava proprie, impotriva defai-
ori, trebuie sa-i oprim? Despre acest lucru trebuie sa se §tie ca, matorilor §i se minte pe sine ca a facut acest lucru din zel
dupa cum nu trebuie sa atatam, prin ravna noastra, limbile fata de cei a caror inima este abatuta de vorbirea defaima-
calomniatorilor, ca nu cumva ei in§i§i sa piara, tot a§a trebuie torului de la calea cea buna. A§adar, ace§tia trebuie sa aiba
sa rabdam cu egala dragoste pe cei atatati prin rautatea lor, mare grija ca vorbele defaimatorilor sa nu fie mai puternice
ca sa sporeasca meritul nostru. Uneori insa chiar trebuie sa-i decat faima lor §i, scrutandu-§i adanc con§tiinta, sa nu ga-
oprim ca nu cumva, in timp ce raspandesc despre noi rau- seasca nimic in ea care sa fie iubirea propriei lor slave.
tati, sa strice sufletele oamenilor buni care gasisera ca§tig in
19. Iata de ce dreptii §i desavar§itii, uneori, propovaduiesc
a ne asculta. Iata de ce loan condamna limbajul defaimato-
virtutile lor §i vorbesc despre binele pe care 1-au primit de la
rului sau, zicand: Diotref, care tine sa fie eel dintai intre ei,
11
Dumnezeu, nu ca prin aceasta sa se preamareasca inaintea
nu rie prime§te; pentru aceea, cand voi veni, ii voi pomeni
oamenilor, ci ca, prin exemplul lor, sa-i atraga la viata pe cei
de faptele pe care le face, defaimandu-ne cu vorbe urate" 39 •
carora li se adreseaza. Astfel, Apostolul Pavel poveste§te co-
rintenilor ca a fost batut de atatea ori, ca a fost lovit cu pietre
Jo Jg, 3,
:i 7 Mt. 11, 7. de atatea ori, ca a indurat atatea nenorociri, ca a rabdat atata
)8 Mt. ll, 8.
39 Ill In 9-lO. 40 II Car. 10, 10-11.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 211

pentru adevar41 §i ca a fost rapit pana la al treilea cer, ca a fost Se intampla uneori ca cei desavar§itii, siliti de o stramtorare;
dus in rai - pentru ca sa le abata atentia de la fal§ii propo- sa vorbeasca despre faptele lor bune, dar nu dintr-o necesitate
vaduitori, ca facandu-se cunoscut a§a cum este, cei pe care-i a altora, ci dintr-o necesitate a lor, dupa cum fericitul Iov enu-
l?tia ca sunt cinstiti pe nedrept de catre ei sa-§i piarda valoarea mera faptele sale, zicand: ,,Am fost ochi celui orb §i picior
in ochii lor42 • Cand desavar§itii fac acest lucru, adica atunci celui §chiop, eram tatfil celor neputincio§i §i cercetam cu foarte
cand vorbesc despre propriile virtuti, ei II imita pe Atotpu- mare sarguinta pricinile care imi erau necunoscute" 46, §i amin-
ternicul Dumnezeu Care spune laudele Sale oamenilor ca sa te§te de multe altele pe care adesea le-a facut. Suportand du-
fie cunoscut de oameni. Dar de vreme ce Dumnezeu invata rerea ranilor §i expus mustrarilor prietenilor care-i repro§au
prin Scriptura Sa, zicand: ,,Sa te laude altul §i nu gura ta" 43, ca s-ar fi comportat ca un necredincios, §i ca ar fi fost un om
cum de face El Insu§i ceea· ce interzice? Dar daca Atotputer- aspru fata de aproapele sau §i un asupritor al celor saraci,
acest om sfant, prins intre loviturile lui Dumnezeu §i oca. .
nicul Dumnezeu $i-ar ascunde puterea, nimeni nu L-ar cu-
rile oamenilor, a vazut ca mintea ii era grav zdruncinata §i
noa§te, nimeni nu L-ar iubi; daca nimeni nu L-ar iubi, nimeni
ca este impins in groapa deznadejdii. El putea sa cada imediat,
n-ar reveni la viata. De aceea §i prin psalmist este spus de El:
daca nu §i-ar fi amintit binele facut, ca sufletul lui sa-§i reca-
,,Marepa lucrarilor Sale a vestit poporului Sau, ca sa le dea lor
pete speranta §i sa nu piara in deznadejde, coplel?it de ocari
IDO§tenirea neamurilor" 44 • El veste§te deci cele marete savar- §i lovituri. A§adar, daca el i§i enumera faptele sale bune, nu
§ite de El, nu pentru a-I servi spre lauda, ci ca aceia care Il vor fi o face din dorinta ca sa fie cunoscute §i altora, ca §i cum din
cunoscut datorita laudei Sale sa dobandeasca mo§tenirea lauda de sine, ci ca sa-§i indrepte sufletul spre nadejde. Prin
vel?nica. Tot a§a §i dreptii, §i desavar§itii nu numai cand res- urmare, dupa cum dreptii vorbesc fara mandrie despre binele
ping cuvintele calomnioase spuse impotriva lor, ci chiar cand pe care-I fac uneori, tot astfel, fara sa ravneasca propria sla-
le vorbesc celor slabi despre virtutile pe care le au, nu sunt vire, resping cuvintele defaimatorilor la adresa lor, fiindca
de condamnat, cad prin viata pe care o due cheama la viata ele dauneaza. Cand limbile defaimatorilor nu pot fi indreptate,
· sufletele celorlalti. trebuie rabdate intotdeauna cu dragoste. Vorbirea defaima-
torului nu trebuie sa provoace teama, ca dreptii sa nu piarda
20. Totu~;i trebuie sa se §tie despre ace§tia ca niciodata calea dreptei lucrari in timp ce se tern de denigrarile celor rru.
nu dezvaluie binele lor daca, dupa cum am spus, nu ii.con- De aceea i se spune Profetului Iezechiel: ,,Nici sa nu te sperii
str~nge fie nevoia aproapelui, fie o stramtorare foarte mare.
de cuvintele lor, fiindca sunt nemcrezatori l?i distrugatori fata
Dul?~ ce Apostolul Pavel a enumerat corintenilor virtuple sale,
de tine".
a. ~c:t~ugc;i.t: ,,M-am facut ca unul fara de minte, voi m-ati silit''45 •
21. Ace§ti neincrezatori ar fi fost mai putin rai daca n-ar fi
41 (:.f IICor. 11, 25-30. fost §i distrugatori. Intrucat nu cred nici in rasplata Impa-
42 Cf. HCor. 12, 1-10. ratiei cere§ti, nici in chinurile gheenei, dand curs rautapi lor,
43 Pilde 27, 2. ei ii intorc §i pe altii de la credinta §i lucrare astfel !neat nici
44 Ps. 110, 6.7.
45 II Cor. 12, 11. 46 Iov 29, 15-16.
214 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX

altul sa nu ajunga in Irnparatia pe care n-au vrut s-o caute. fa ta de tine, §i tu locuie§ti cu ni§te scorpioni". Adica, nein-
Caci ei, atunci cand cunosc pe cineva rnai §Ovaielnic in a in- crezatori fata de Durnnezeu, distrugatori fata de aproapele
cepe sa lucreze binele §i sa evite raul, fie luand in ras ceea ce slab §i scorpioni chiar §i fata de cei puternici §i tari. Chiar
este prom.is in cer, fie dispretuind arnenintarile Durnnezeului daca pe ace§tia nu indraznesc, pe fata, sa-i vorbeasca de rau,
Atotputernic cu chinurile iadului, fie Iaudand bunurile vre- totu§i, 1n ascuns, ii ranesc, defairnandu-i. Sunt in acela§i tirnp
rnelnice §i prornitand cu o abila putere de convingere place- neincrezatori, distrugatori §i scorpioni pentru ca nici nu cred
rile acestei lurni, abat rnintile celor sirnpli §i schirnba caile lor. cele pe care le aud ca fiind de la Durnnezeu, pe cei asupra
Ei se bucura daca au putut sa intoarca de la viata §i sa atraga carora au putere ii intorc de la bunele obiceiuri §i, prin unel-
la rnoarte, se veselesc de nelegiurile lor §i sunt plini de rnultu- tiri facute pe furi§ ataca pe cei pe care nu pot sa-i incovoaie.
rnire vazandu-le §i pe cele ale altora. Fara indoiala, pacatul lor 22. in aceste Iucruri trebuie sa remarcam ca, spunandu-se
nu le este de ajuns, pentru ca fac in a§a fel ca sa nu rnoara profetului: ,,Sunt neincrezatori §i distmgatori fata de tine,
singuri. Iar daca ei se mtarnpla sa intalneasca pe cineva drept, §i tu locuie§ti cu ni§te scorpioni", ni se ofera un rernediu de
cu atatea virtuti, meat sa nu mdrazneasca sa-1 vorbeasca de rau, rnangaiere irnpotriva dezgustului de a trai care ne-ar putea
pentru ca nu-I pot distruge, pe data devin scorpioni. Scorpi- veni din aceea ca nu vrern sa traim cu cei rai. A§adar, ne in-
onul inainteaza pe pipaite, dar vatarna cu coada; nu rnu§ca trebarn, de ce nu toti care traiesc irnpreuna cu noi sunt oarneni
din fata, ci face rau pe la spate. Prin urrnare, scorpioni sunt toti buni? Nedorind sa suportarn relele celor ce sunt aproapele
cei blanzi §i rautacio§i care nu se opun chiar pe fata oarnenilor nostru, hotararn ca toti trebuie sa fie deja sfinti, de vreme ce
buni, dar de mdata ce se despart de ei, ii vorbesc de rau, atata nu vrern sa existe nirnic pe care sa-1 suportam din partea lor.
irnpotriva lor pe cei la care au trecere, indreapta irnpotriva lor Dar tocrnai in acest fapt ca refuzarn sa suportarn rautatile
toate relele cu putinta, nu inceteaza sa irnplernenteze pe as- altora se arata rnai clar decat lurnina zilei cat de rnari sca-
cuns otrava rnortii. A§adar, scorpioni sunt cei care par blanzi deri avern noi in§ine in ce ne prive§te facerea de bine. Ni-
§i nepericulo§i, pe fata, dar in spate poarta ceva de uncle varsa rneni nu este bun in mod desavar§it, decat daca este bun §i
venin. Cei care lovesc pe ascuns, atrag rnoartea ca §i cum pe cu cei rai. Iata de ce fericitul lov a afirrnat despre el insu§i,
furi§. De aceea §i prin psalmist se spune: ,,lnconjuratu-rn-au zicand: ,,Arn ajuns frate cu balaurii i;;i tovarai;; cu strutii" 48 •
ca albinele, dar s-au stins ca focul 1n spini" 47 • Albinele au 1n gura $i Apostolul Pavel spune ucenicilor: Jn mijlocul unui neam
rniere, iar in coada, acul care rane§te. Toti, care lingu§esc prin strarnb §i ratacit, intre care straludti ca ni§te luminatori
cuvinte, dar ataca din rautate pe furi§, sunt albine, pentru ca in lurne" 49 • $i Petru, pastorul turmei lui Durnnezeu, zice:
vorbind, ofera dulceata rnierii, dar atacand pe ascuns, ranesc. ,,Pe dreptul Lot, chinuit de petrecerea desfranata a celor ne-
Fa.cand acestea, ei se aprind ca focul in spini, caci, prin fla- legiuiti, 1-a izbavit. Pentru ca dreptul acesta, locuind intre ei,
cariledefaimatorilor, viata dreptilor nu este distrusa, dar sunt prince vedea §i auzea, zi cu zi, din faptele lor fara-de-lege,
aq;i complet toti spinii pacatelor, daca au putut intra vreunii
in ei. De aceea se spune: ,,Sunt neincrezatori §i distrugatori 48 Iov 30, 29.
49 Filip. 2, 15.
47 Ps. 117, 12.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 217

chinuia sufletul sau eel drept50 • Adesea, cand condamnam cea buna, iar ei niciodata nu sunt atra§i spre o viata stricata,
m.odul de viata al aproapelui, incercam sa schimbam locul, tot a§a cei slabi trebuie sa evite compania celor stricati ca nu
sa alegem singuratatea unei vieti retrase, evident fara sa cumva sa fie incantati sa imite relele pe care le vad adesea §i
ne dam seama ca locul nu ajuta la nimic daca duhul lipse§te. pe care nu pot sa le indrepte. Zi de zi retinem in minte, prin
Acela§i Lot, despre care vorbim acum, s-a aratat sfant in So- auz, cuvintele aproapelui, la fel cum, inspirand §i expirand,
doma, dar a pacatuit pe munte51 • Ca locurile nu pun la adapost tragem aer in trupul nostru. $i dupa cum aerul nesanatos,
mintea, msu§i primul parinte al neamului omenesc o dovede§te, respirat intruna, otrave§te trupul, tot astfel vorbirea strica-
eel care §i din rai a cazut 52 • Dar este prea putin sa vorbim nu- cioasa, auzita intruna, otrave§te inima celor slabi, !neat acesta
mai de toate locurile de pe pamant. Caci daca locul ar fi putut se altereaza prin placerea de a savar§i fapte rele §i prin con-
sa mantuiasca, Satan n-ar fi cazut din cer. De aceea §i psal- tinua vorbire plina de nelegiuiri. Urmeaza:
mistul, vazand ca peste tot in aceasta lume sunt ispite, a ca- 24. "Sa nu te temi de cuvintele lor §i de fata lor sa nu te
utat loc in care sa fuga, dar afara de Dumnezeu nu a putut sperii, caci sunt o casa indaratnica" 56 • Din acest motiv trebuie
sa gaseasca un loc sigur. De aceea, a cerut Domnului ca El sa ne temem sa nu ofensam pe cei buni, ca nu cumva sa pro-
lnSU§i sa i Se faca loc, zicand: //Fii mie Dumnezeu aparator §i vocam la manie, din pricina lor, pe Acela Care locuie§te intot-
un loc sigur, ca sa ma mantuie§ti" 53 • A§adar, pretutindeni exista deauna in inimile lor. Caci, daca ii ofensam pe cei rai, dupa
un aproape care trebuie rabdat pentru ca nu putem sa devenim cum am spus mai inainte, nu trebuie sa ne temem vazand ca
Abel, fara sa fim pu§i la incercare prin rautatea lui Cain. faptele noastre displac celor carora nici dreptatea Creato-
23. Exista un singur motiv pentru care compania oamenilor rului nu le place. De ce ar trebui sane temem, daca noua ne sunt
rai trebuie evitata: ca nu cumva, ei neputand fi indreptati, neplacuti cei care nu sunt vrednici sa fie iubiti de Dumnezeu?
sa atraga spre imitare §i, in timp ce ei in§i§i nu se schimba De aceea, cu indreptatire, se spune acum: "Sa nu te temi de
de la rautatea lor, sa ii strice pe cei care i-au insotit. De aceea cuvintele lor §i de fata lor sa nu te sperii, caci sunt 0 casa in-
Pavel zice: "Tovara§iile rele strica obiceiurile bune" 54 • Dease- daratnica". Ca §i cum ar spune: "Ei ar trebui sa se teama, ca nu
menea, se spune prin Solomon: "Nu te intovara§i cu omul cumva sa Ma manie mult prea tare cu faptele lor". Cu privire
m.anios §i cu eel infierbantat de furie nu te insoti, ca sa nu te la aceasta, textul adauga imediat:
deprinzi pe calea lui §i sa-ti intinzi 0 cursa pentru viata ta" 55 • 25. "Sa le spui cuvintele Mele, poate asculta §i se potolesc,
Prin urmare, dupa cum cei desavar§iti nu trebuie sa fuga de caci sunt oameni provocatori" 57 • Omul care pacatuie§te ce
aproapele care este stricat, pentru ca adesea 11 atrag pe calea altceva face decat sa starneasca impotriva lui mania Crea-
torului sau? Noi §tim ca de cate ori pacatuim cu fapta, cu vorba,
511 II Pt. 2, 7-8.
cu gandul, de atatea ori Il provocam pe Dumnezeu impo-
51 Fe. 19, 1-10.30-36.
Cf. Fe. 3, 6-7. triva noastra. $i totu§i Dumnezeu ne sustine §i ne a§teapta
53 Ps. 30, 3.
54 I Cor. 15, 33. 56 Iez. 2, 6.
55 Pilde 22, 24-25. 57 Iez. 2, 7.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 219

cu 1ngaduinta, acordandu-ne prin El Insu§i privilegiul inde- prin lucrarea pacatului. Caci dupa cum cei rai manie pe Dum-
lungii-rabdari, iar prin propovaduitorii Sai cuvant de indemn. nezeu fiindca vorbesc sau fac rau, tot astfel cei buni II manie
Fiecare om care propovaduie§te cele drepte, daca este ascultat, uneori, pentru ca tree sub tacere binele. Pentru aceia, a lucra
potole§te mania Creatorului impotriva poporului calcator raul inseamna pacat; pentru ace§tia, a trece sub tacere binele
de lege. Drept urmare, trebuie ca acela sa nu savar§easca el mseamna pacat. in aceasta, impreuna cu cei rai chiar §i cei buni
inSU§i raul care, de obicei, atata mania Creatorului asupra II manie pe Dumnezeu, pentru ca, atata timp cat nu mustra
poporului. De aceea se §i adauga: pacatele acelora, prin tacerea lor, le da libertatea sa continue.
Urmeaza:
26. ,, Tu insa, fiul omului, asculta cele ce vorbesc cu tine
§i nu fi indaratnic a§a cun;i. este indaratnica aceasta casa" 58 • 28. 11 Deschide-ti gura §i mananca ceea ce iti dau" 61 • Ne des-
Adica, relele, pe care le vezi ca se fac, tu sa nu le faci, ca sa chidem gura cand vorbim cele cu dreptate gi mancam ceea ce
nu savar§e§ti tu msuti ceea ce e§ti trimis sa impiedici. Fiecare primim de la Dumnezeu, pentru ca de indata ce incepem
propovaduitor trebuie mtotdeauna sa ia aminte la sine cu foarte sa propovaduim, hrana vietii ne este daruita §i sporita in gan-
mare atentie ca nu cumva el insu§i, care a fost trimis sa ridice d urile noastre. De aceea, un alt profet zice: 11 Mi-am deschis
pe cei cazuti, sa cada in lucrarea pacatului dimpreuna cu cei gura §i am atras duhul" 62 • N-ar fi atras duhul daca n-ar fi des-
cazuti §i sa fie lovit de aceasta sentinta a lui Pavel: Jn ceea ce chis gura, cad, daca nu s-ar fi ostenit pentru a propovadui
judeci pe altul, pe tine insuti te osande§ti" 59 • De aceea Valaam, aproapelui, harul invataturii duhovnice§ti n-ar fi sporit in el.
umplut de duhul Sfant pentru a vorbi, dar totu§i prizonier Urmeaza:
prin duhul sau in viata trupeasca, spune despre sine: A§a 11
29. 11$i am vazut, §i iata ca 0 mana intinsa spre mine, in
a grait eel care asculta cuvintele lui Dumnezeu, care cunoa§te
care era o carte stransa sul. $i a desfli§urat-o inaintea mea,
invatatura Celui Preainalt §i vede viziunile Atotputemicului,
§i era scrisa inauntru §i in afara" 63 • Dupa cum categoria pro-
care, cazand, are ochii deschi§i" 60 • Cazand, a avut ochii deschi§i
povaduitorilor este desemnata prin profet, tot a§a paginile
pentru ca a vazut binele pe care trebuia sa-1 spuna, dar a dis-
Sfintei Scripturi sunt desemnate prin sulul de carte pe care
pretuit sa traiasca binele. Evident, a cazut in lucrarea raului,
1-a primit. Cartea stransa sul este limbajul obscur al Sfintei
dar a avut ochii deschi§i in acea sfanta propovaduire.
Scripturi. Ea este mfagurata sul prin profunzimea invataturilor,
27. Totu§i se poate intelege §i in alt mod de ce fericitului ca sa nu fie U§Or de patruns de intelegerea tuturor. Dar ina-
Iezechiel, care este trimis pentru a propovadui, i se interzice intea profetului cartea Se desfa§Oara, pentru ca obscuritatea
Sa fie indaratnic. Daca profetul, cand era trimis pentru a spune textului sfant se dezleaga inaintea ochilor propovaduitorilor.
acele cuvinte, nu s-ar fi supus, L-ar fi maniat pe Domnul Astfel, mana Domnului a mtins sul de carte, atunci cand Dom-
Atotputernic prin tacerea sa, dupa cum II maniase poporul nul spunea Apostolilor: 11 Asemenea este Imparatia cerurilor

58 Iez. 2, 8. 61 Iez. 2, 8.
59 Rom. 2, 1. 62 Ps. 118, 131.
611 Num. 24, 16. 63 Iez. 2, 9.
220 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 221

omului care a semanat samanta buna in tarina sa. Dar pe Cele ce invata in afara sunt dare, dar cele pe care le spune de-
cand oamenii dormeau, a venit vrajma;;ul, a semanat neghina spre cele Iauntrice nu pot fi intelese deplin. De aceea este scris:
printre grau ;;i s-a dus. Iar daca a crescut paiul ;;i a fa.cut rod, ,,Cel ce intinde cerul ca o piele 67, Cel ce acopera in ape cele
atunci s-a aratat ;;i neghina" 64, ;;i celelalte, de care Iubirea mai de deasupra ale lui" 68 • Ce se desemneaza prin numele ce-
Voastra i;;i aminte;;te, le tree sub tacere. Cartea pe care o ara- rului daca nu Sfanta Scriptura? Din ea ne straluce~te ~i soarele
tase stransa sul se desfa;;oara atunci cand Domnul a explicat intelepciunii, ;;i luna cuno;;tintei, ;;i stelele exemplelor §i virtu-
ceea ce vorbea in pilde, zicand: "Cel ce seamana samanta tilor Parinplor din vechime. intelegem ca se intinde ca o piele
cea buna este Fiul Omului. Tarina este lumea. Samanta c~a pentru ca, intocmita prin intermediul scriitorilor sfinti in limbaj
buna sunt fiii imparatiei, iar neghina sunt fiii celui rau.° Du;;- trupesc, ea se desfa;;oara inaintea ochilor no§tri, desfacandu-se
manul care a semanat-o este diavolul; seceri;;ul este sfar;;itul prin talcuirea invatatilor. $ice sunt desemnate prin numele
lumii, iar seceratorii sunt ingerii. $i, dupa cum se alege neghina apelor daca nu corurile preasfintilor ingeri? Despre ace;;tia
;;i se arde in foe, a;;a va fi la sfar;;itul veacului" 65 • Deci, sulul este scris: ,,$i apele, care sunt mai presus de ceruri, sa laude
de carte se desfa;;oara atunci cand ceea ce fusese prezentat in numele Domnului" 69 • Domnul acopera in ape cele mai presus
mod intunecat este desfa;;urat in toata Iargimea semnificatiei de cer, pentru ca cele mai inalte ale textului sfant, adica ceea
sale. Aceasta carte stransa sul a fost desfa;;urata de Adevar ce spune despre firea dumnezeiasca sau despre bucuriile ve§-
cand a lucrat in ucenici ceea ce este scris: "Atunci le-a deschis nice, noua acum ne scapa, dar sunt cunoscute 'in taina doar
mintea ca sa priceapa Scripturile" 66 • de ingeri. A§adar, cerul se §i intinde inaintea noastra, ;;i totu§i
cele mai presus de el sunt acoperite in ape, pentru ca anumite
30. Despre acest sul de carte se mai spune: "Era scris ina- pasaje ale textelor sfinte ne sunt deja dare prin descoperirea
untru ;;i in afara". Sulul de carte al textului sfanta fost scris Duhului, in timp ce altele, care pot fi evidente doar pentru
inauntru prin alegorie, iar in afara, prin istorisire. inauntru, ingeri, pentru noi sunt pastrate Inca acoperite. Totu§i, din aceste
prin intelegerea duhovniceasca, in afara, prin sensul simplu pasaje intunecate, noi deja percepem ceva prin intelegerea
al literei, potrivit cu intelegerea celor Inca slabi. inauntru, duhovniceasca, deja am primit arvuna Sfantului Duh, pentru
fiindca fagaduie§te cele nevazute, in afara, fiindca pune in ca fara sale fi cunoscut deplin, le iubim totu§i din adancul
randuiala cele vizibile prin dreptatea poruncilor sale. ina- inimii §i, in multiplele intelesuri duhovnice§ti, pe care deja
untru, fiindca promite cele cere§ti, in afara, fiindca ne invata le-am cunoscut, pa§tem hrana Adevarului.
in privinta celor pamante§ti, de dispretuit, in ce mod sa ne
folosim de cele necesare respectiv cum sa fugim de cele care 31. Prin urmare se spune: ,,Care era scris inauntru ;;i in
vin din placeri. Pe de-o parte vorbe§te despre tainele cere§ti, afara", pentru ca in textul sfant, prin cuvintele cele mai obscure
pe de ceal;;tlta parte stabile§te reguli pentru faptele exterioare.
67 In vechime cartile erau scrise pe piele de oaie, capra sau vitel,

prelucrate special pentru a se putea scrie pe ele ~i infa~urate sub forma


M Mt. 13, 24-26. de suluri de pergament (n. ed.).
65 Mt. 13, 37-40. 68 Ps. 103, 2-3.

66 Le. 24, 25. 69 Ps. 148, 4-5.


222 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia IX 223

~i cele mai inalte sunt indestulati cei putemici, iar noi, cei mid, indata se infierbanta §i forfote§te. Tot a§a ~i mintea stricata,
ne hranim cu invataturi mai accesibile. De aceea, este scris: cand este mustrata prin dojana sau cand este lndemnata prin
"Muntii cei inalti adapost cerbilor, stanca scapare aridlor" 70 • dulceata propovaduirii spre bine, ea devine mai rea din cauza
Piscurile intelegerii sa fie ale celor care §tiu deja sa faca sal- mustrarii, §i de aid se aprinde in bombaneli nedrepte. Prin
turile contemplatiei. Dar stanca sa fie scapare aridlor, pentru Elihu se spune despre omul nemultumitor ~i .fara de nadejde:
ca noi, cei mid, acoperiti de spinii pacatelor noastre, de§i nu ,,$i el nu a intrebat: «Unde este Dumnezeu, Cel care m-a facut,
putem sa intelegem cele inalte, suntem mantuiti in adapostul Care daruie§te noptii cantari de veselie?»'171 • Cantarea din
standi noastre, adica in credinta in Hristos. De aceea se spune vremea noptii este bucuria in vreme de necaz. Noi ascultam
unora: ,,Am judecat sa nu §tiu intre voi altceva, decat pe Iisus cantarea din vremea noptii cand suntem mangaiati 'in sufe-
Hristos, §i pe Acesta rastignit" 71 • Ca §i cum ar fi spus: ,,Am rintele prezente de bucuriile care vor veni. Apostolul Pavel
gandit ca voi nu puteti sa pricepeti tainele dumnezeirii Sale, ne arata ce este cantarea din timpul noptii, cand zicea: ,,Bucu-
de aceea v-am vorbit numai despre slabidunea firii Sale ome- rati-va in nadejde, in suferinta fiti rabdatori 078 • David a aratat
ne§ti". Urmeaza: ca §i el cunoa§te cantarea din vremea noptii, cand I! Tu e§ti

scaparea mea din necazul ce m-a cuprins; Tu, bllcuria mea,


32. ,,$i erau scrise acolo plansete, un dntec, §i vaiuri" 72 •
izbave~te-ma de cei ce ma inconjoara" 79 • Cel ce spune ca este
Fara indoiala, cantecul este zis cand la bine, cand la rau, cad
cuprins de necazuri, §i totu§i nume§te pe Dumnezeu 11 bucurie
putem sa-1 numim §i cantec de bucurie §i cantec de doliu. Dar,
care se revarsa", canta, fara nid 0 indoiala, cantare ln noapte.
urmand obiceiul Sfintei Scripturi care aproape intotdeauna
De vreme ce Sfanta Scriptura a asociat aproape intotdeauna
asociaza cantecul cu momentele feridte, in contextul de fata
dntecul cu 0 stare de bine, trebuie sa-1 intelegem aici cu
noi luam cantecul a fi spus in sensul lui bun. Caci atund ca_;d
acest sens.
Dumnezeul Atotputernic a scapat poporul Sau de la Marea
Ro§ie, este scris: ,,Atund Moise §i fiii lui Israel au cantat Dom- 33. Vaiurile, in Sfanta Scriptura, sunt de obicei 1ntelese
nului cantarea aceasta" 73 • $i cand David i-a invins pe du§mani, mai degraba cu privire la plansul ve§nic decat refedtor la eel
este scris: ,,David a cantat Domnului cantarea aceasta" 74 • Chiar prezent. De aceea este scris: ,, Vai de eel rau, ca rautatea este
~;i Solomon zice: ,,Otet peste silitra75, cantarea care se canta a lui si va fi judecat dupa faptele lui" 80 • $i fericitul Iov zice:
,,Daca sunt vinovat este vai de mine, daca sunt drept, nu
unei inimi intristate" 76 • Daca se pune otet peste silitra, nitratul
cutez sa ridic capul, ca unul ce sunt satul de nefericire §i de
70 Ps. 103, 18. nenorocire" 81 • Nefericirea dreptilor este temporara. A§adar,
71 l Cor. 2, 2. Iov a deosebit vaiul de nefericirea temporara, el care a spus
72 lez. 2, 10.
73 le§. 15, l. 77 Iov 35, 10.
74 Sam. 22, 1. 78 Rom. 12, 12.
1~Silitra este denumurea populara a nitratului de potasiu, substanta 79 Ps. 31, 7.
explosiva din praful de pu9ca (n. ed.). , so Is.3,11.
76 Pilde 25, 20. 81 Iov 10, 15.
224 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I 225
Omilia IX

ca dreptul are parte de nefericire, iar vinovatul de vaiuri. Ade- care sunt scrise in el §i, prin frica, alunga din suflet ceea ce
varul spune El InSU§i: "Vai lumii din pricina smintelilor" 82 • indrage§ti, ca sa poti iubi cu deplina convingere cantecul pe
$i: "Vai voua celor ce astazi radeti, ca veti plange" 83 • $i: ,,Vai care-I cite§ti acolo. Acolo, dupa cum vezi 1 intreaga multime
celor care vor avea in pantece §i celor care vor alapta in acele a celor lepadati este reprezentata prin persoana unui singur
zile" 84 • Deci trebuie sa ne gandim in ce mod zice ca sunt scrise condamnat, cand se spune prin glasul Adevarului: ,,Legati-1
in sulul sfant acestea trei: plansete, cantec §i vaiuri. de picioare §i de maini §i aruncati-1in1ntunericul eel mai din-
afara; acolo va fi plangerea §i scra§nirea dintilor" 90 • Cei le-
34. Plansete, de buna seama, pentru ca acolo este inscrisa
padati cad atunci in intunericul eel mai dinafara, caci acum
cainta pacato§ilor. Cantec, pentru ca prin else anunta dina-
s-au aruncat de bunavoie in intunericul eel mai dinauntru,
inte bucuriile dreptilor. Vaiuri, pentru ca in ea este descrisa
incat nu urmeaza lumina adevarului nici prin credinta, nici
condamnarea celor vinovati. A§adar, ca sa-ti pedepse§ti pa-
lucrand binele. Pentru aCe§tia se da porunca sa fie trimi§i
catele, cite§te plansetele scrise pe acest sul de carte: ,,Sfa§iati
in intunericul eel mai dinafara, cu picioarele §i mainile legate,
inimile, §i nu hainele voastre" 85 • $i iara§i: ,,Patrundeti-va de
pentru ca acum, cand este timpul de a lucra binele §i de a alerga
durere, §i va jeliti; rasul intoarca-se in plans §i bucuria voastra
in ajutorul aproapelui, nu au vrut sa aiba mainile §l picioarele
in intristare" 86 • Ca sa te vesele§ti de fagaduinta bucuriei care
libere pentru buna lucrare. Acolo este vaiul c1;;'lor lepadati:
va veni, cunoa§te cantarile laudelor ve§nice, scrise pe acest sul:
"Viermele lor nu va mun. §I. focu11or nu se ·va s··t'mge " 91 ..
A coo
1
"Fericiti sunt cei ce locuiesc in casa Ta, Doamne, in vecii ve-
celor condamnati §i celor lepadati Ii se zice: ,,Duceti-va de la
cilor Te vor lauda" 87 • $i cum este spus printr-un intelept despre
Mine, blestematilor, in focul eel ve§nic, care este gatit diavo-
Ierusalimul eel ceresc: ,, Toate pietele lui vor fi pardosite cu
lilor §i ingerilor lui" 92 • Deci in acest sul sunt cuprinse toate
o piatra pretioasa §i curata §i pe toate ulitele lui se va canta
cele care zidesc, toate cele care invata. Ai pacatuit ;;i deja iti
«Aliluia» 88 • Acest cantec al lor venisera sane vesteasca locui-
pare rau ca ai savar§it fapte nelegiute? Ca sa 1nveti cum sa
torii patriei cere§ti, care strigau in armonie: "Slava intru cei de
lucrezi cainta, acolo, pe acest sul de carte1 gase~ti plansetele.
sus lui Dumnezeu §i pe pamant pace, intre oamenii bunei
Dore§ti sa-ti inalti mintea prin nadejdea in bucuriile cere§ti?
voiri" 89 • Dar daca e§ti prins cu mintea in veacul prezent, daca Acolo gase~ti cantarea pentru mangaierea ta. Dar daca ai §i
inca te desfeti cu placeri pamante§ti, nu poti iubi bucuriile ve§- savar§it raul, §i nici nu te caie§ti ca 1-ai savar§it, ci te invarto-
nice de care auzi. Cerceteaza, a§adar, in acest volum vaiurile §ezi §i nu te apleci spre nici un plans de pocainta, §i nu te in-
drepti nici prin a§teptarea bucuriilor cere§ti, atunci vrei nu
82 Mt. 18, 7.
83 Le. 6, 25. vrei, vei auzi vaiurile scrise acolo. Astfel acela pe care nici frica
«4 Le. 21 23. nu-I smere;;te spre pocainta, nici nadejdea nu-1 inalta catre
85 Ioil 2, 13. rasplata ve;;nica, sa priveasca inca de pe acum pedeapsa ce
86 lac. 4. 9.
87 Ps. 831 5. 90 Mt. 22, 13.
88 Tob. 13, 22. 91 Is. 66, 24.
89 Le. 2, 14. 92 Mt. 25, 41.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

va urma condamnarii sale §i sa cada fara posibilitate de dez-


vinovatire in chinul ve9nic.
35. A9adar, ce trebuie sa facem, fratilor, ce trebuie sa facem,
nenorocitii de noi, daca nu sa ne trezim la cuvintele acestui sul Omilia X
de carte §i sa pedepsim prin plans raul de care ne amintim
ca I-am facut, ca sa ajungem, prin plansul caintei, la cantecul
vietii! Ca daca nu voim acum sa ne zdrobim prin pocainta, 1. De obicei, anumiti cititori ai textului sfant, cand pa-
sa nu primim mai tarziu fara sfar~it cele din vaiuri. Dar nici trund intelesurile cele mai adanci ale acestuia, ingamfan-
sa nu ne afunde in dezna?ejde multimea ranilor noastre, du-se, dispretuiesc poruncile mai mid date celor mai slabi
pentru ca puterea Doctorului este mai mare decat marimea §i vor sale schimbe intelesul. Daca ar avea o inielegere corecta
slabiciunii noastre. $i ce este pe care sa nu poata sa-1 faca a celor malte din el, nu ar dispretui nici cele rnai mici porunci1,
iara9i nou spre mantuire Cel Care a putut sa faca toate din pentru ca invataturile dumnezeie9ti se in unele
nimic? Caci El este Unul-Nascut, impreuna ve9nic cu Tatal locuri celor mai avansati, iar in altele se potrivesc celor ince-
Atotputernic, Care traie9te §i imparate9te impreuna cu El in patori, pentru ca ace9tia sa sporeasca treptat 1n intelegere,
unime cu Duhul Stant, Dumnezeu, in vecii vecilor. Amin. ca prin ni9te pa9i ai mintii §i sa ajunga la ln\elegerea adeva-
rurilor mai mari. De aceea, se spune acum sfantului prnfet:
2. ,,Fiul omului, tot ce vei gasi, mananca'12 • Desigur, tot ce
se gase9te in Sfanta Scriptura trebuie mancc1t, pentru ca cele
mai marunte ale ei a9aza o randuiala in via~a simpla, iar cele
mai mari fac sa sporeasca intelegerea patrunzatoare. Urmeaza:
3. ,,Mananca acest sul §i mergi sa vorbeS,ti fiilor lui Israel.
$i mi-am deschis gura §i m-a hranit c11 acel sul" 3 • Sfanta
Scriptura este hrana §i bautura noastra. De aceea Domnul
ameninta prin alt profet: ,,Voi trimite foamete pe pamant,
nu foamete de paine §i nu sete de apa, ci de auzit cuvintele
Domnului" 4 • Zice ca vom fi zdrobiti de foame S,i de sete cand
i9i va retrage de la noi cuvantul Sau pentru a arata ca hrana

1 Exprimarea aminte~te de Mt. 5, 19: ,,Cel ce va strica una din aceste


porunci, foarte mici (unum de mandatis istis minimis)" (n. ed.).
2 Iez. 3, l.

3 Iez. 3, 2.

4 Am. 8, 11.
228 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I 229
Omilia X

§i bautura noastra sunt cuvintele Lui. Trebuie lnsa sa obser- 11Buze videne In inima ;;i cele pe .care le-au grait In inima
vam ca uneori cuvintele Lui sunt hrana, iar alteori bautura. sunt rele" 7• A;;adar, deschidem gul'a, cand ne pregatim sim-
In pasajele mai obscure, care nu pot fi lntelese fara talcuire, turile interioare pentru lntelegerea cuvantului sfant. Astfel la
Sfanta Scriptura este hrana, pentru ca ceea ce se talcuie;;te, glasul Domnului, profetul ;;i-a deschis gura pentru ca, la suflul
ca sa fie lnteles, trebuie sa fie ca ;;i mestecat pentru a fi lnghitit. lnvataturii Domnului, dorintele inimii noastre se deschid larg
> >

In pasajele mai dare, este bautura. Bautura o lnghitim fara ca sa apuce ceva din hrana vietii. Dar totu;;i a apuca acest
s-o mestecam. A;;adar, lnvataturile mai dare le bem In sensul ceva nu tine de puterile noastre, decat daca ne hrane;;te In-
ca putem sa le lntelegem fara takuire. Din acest motiv, de su;;i Acela care a dat porunca sa mandim. Este hranit chiar
vreme ce Profetul Iezechiel urma sa asculte multe cuvinte ;;i acela care nu poate sa manance singur. $i pentru ca da-
obscure ;;i mcalcite, nu i se spune, referitor la sulul sfant, "bea", torita slabiciunii noastre nu suntem capabili de a pricepe
ci mananca". Cu alte cuvinte, ca ;;i cum ar fi spus: "cerceteaza
11
cuvintele cere;;ti, El Insu;;i ne hrane;;te, Cel care potrive;;te
;;i lntelege", ca aceasta este "mai lntfo mesteca ;;i apoi lnghite". pentru noi, la vreme, masura graului. Odata ce din cuvantul
Dar, In ravna noastra pentru cuvintele textului sfant, trebuie sfant astazi lntelegem ceea ce ieri nu ;;tiam ;;i maine vom m-
sa urmam aceasta ordine: sa le cunoa;;tem pe acestea cu sco- telege ceea ce astazi nu ;;tim, suntem hraniti prin harul ico-
pul ca, fiind atin;;i de remu;;cari pentru faradelegile noastre, nomiei dumnezeie;;ti cu alimentul de zi cu zi. Dumnezeul
sa con;;tientizam relele pe care le-am facut §i sa evitam sa mai Atotputernic lntinde mana In acest mod de atatea ori catre
savar;;im altele. gura inimii noastre, de cate ori deschide lntelegerea noastra ;;i
4. Apoi, cand multimea §UVOaielor de lacrimi au lnceput pune hrana textului sfant In simturile noastre. Ne hrane;;te,
sa ne dea lncredintare de iertarea pacatelor, prin cuvintele a§adar, §i pe noi cu sulul (de carte), cand deschide pentru noi
pe care le-am lnteles, sa atragem ;;i pe altii la viata. Caci pen- prin iconomie sensul Sfintei Scripturi ;;i ne umple cugetele
tru aceasta trebuie sa le lntelegem, ca sa ne fie de folos ;;i noua, cu dulceata ei. De aceea se ;;i adauga:
§i sa fie lmparta;;ite §i altora cu intenpa de a zidi duhovnice;;te. 6. 11 ~i mi-a zis: fiul omului, pantecele tau va manca ;;i
De aceea cu lndreptatire Ii spune acum: Mananca acest sul
11 inima ta se va umple cu acest sul pe care ti-1 dau Eu" 8 • Intra-
§i mergi sa vorbe;;ti fiilor lui Israel" 5 • Ca ;;i cum i-ar fi spus ducerea mai veche nu avem: Pantecele tau va manca", ci:
11

despre hrana sfanta: Mananca ;;i apoi pa;;te (turma), sa-


11 Gura ta va manca, §i cele dinlauntrul tau se vor ump le".
11

tura-te §i apoi da afara, prime;;te §i apoi raspande;;te, lnta- Gura noastra mananca cand noi citim cuvantul lui Dumnezeu,
re§te-te ;;i a poi lucreaza". iar cele dinlauntru se umplu dnd lntelegem ;;i ne pazim In
5. Este de luat aminte ;;i la aceasta pe care o adauga pro- cele In care ne-am ostenit citindu-le9 • In traducerea ulteri-
fetul: ,,~i am deschis gura mea ;;i Elm-a hranit cu acel sul" 6 • oara, pe care o credem mai potrivita, este scris: Pantecele tau
11

Ca inima are gura 1n ea, este confirmat de un alt profet care zice: ·
Ps. 11, 3.
7

Iez. 3, 3.
8
Iez. 3, 1. 9 Este vorba de pasajele mai dificile pentru intelegerea carora a fost
6 Iez. 3, 2. nevoie de meditare 9i de takuire (n. ed.).
Omilia X 23•1
Ornilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

"(:a manca §i cele dinlauntrul tau se vor umple". In textul cu mintea intelesul cuvantului sfant, uitand §i neurmand
. itfant, uneori se folose§te ,, pantece" pentru ,,inima". De aceea, cele pe care le-au auzit, nu le pun inlauntrul inimii. De§i pan-
,· se spune §i prin Ieremia: ,,Pantecele meu, pantecele meu ma tecele acestora mananca, cele dinlauntrul lor nu se umplu,
I
I doare!" 10 • Pentru ca vorbise de pantecele duhovnicesc, nu
pentru ca, de§i percep cu mintea intelesul cuvantului sfant,
uitand §i neurmand cele ce le-au auzit, nu le pun i:nlauntrul
de eel trupesc, a adaugat: ,, Tulburatu-sa inima mea 1n mine" 11 •
inimii. Iata de ce, printr-un alt profet, Domnul ii cearta pe
Daca profetul ar propovadui ca 1-ar durea pantecele trupesc,
aceasta n-ar avea nici o legatura cu mantuirea poporului. ace§tia, zicand: ,,Puneti inimile voastre peste caile voastre.
Dar 11 durea pantecele In sensul ca simtea tulburarea inimii. Voi ati semanat mult, dar ati cules putin; ati mancat, dar nu
Dar de ce sa aducem exeqiplul profetului, cand avem mar- v-ati saturat; ati baut, dar nu v-ati 1mbatat" 13 • Seamana mult
turia mai clara a Domnului? Cand Insu§i Adevarul vorbe§te, in inima sa, dar culege putin, cine cunoa§te multe despre
profetul trebuie sa taca, pentru ca lampa nu are luminozitate poruncile cere§ti, fie citindu-le, fie auzindu-le, dar lucrand
in soare. Prin urmare, Domnul zice: ,,Cel ce crede in Mine, neglijent, le fructifica putin. Mananca §i nu se satura cine,
precum a zis Scriptura, rauri de apa vie vor curge din pante- ascultand cuvintele lui Dumnezeu, dore§te bogatie sau ma-
cele lui" 12 • Sfintele propovaduiri se revarsa din sufletele celor rire 1n aceasta lume. Cu mdreptatire se spune ca nu se satura,
credincio§i, ele curg asemeni unor rauri de apa vie din pan- pentru ca mananca ceva, dar pofte§te sa manance altceva.
tecele celor ce cred. A§adar, ce sunt maruntaiele pantecelui Bea §i nu se imbata cine apleaca urechea la glasul propo-
daca nu cele dinlauntru ale sufletului, adica intentia dreapta, vaduirii, dar nu-§i schimba mintea. De obicei, sentimentele
dorinta sfanta, atitudinea smerita fata de Dumnezeu §i iubi- celor care beau se schimba la betie. Prin urmare, cine s-a
toare fata de aproapele nostru? De aceea, se spune cu mdrep- dedicat cunoa§terii cuvantului lui Dumnezeu, dar dore§te
tatire: ,,Pantecele tau va manca §i inima ta se va umple". sa dobandeasca bunurile acestei lumi, bea §i nu se imbata.
Cand sufletul nostru a primit hrana adevarului, cele dinlaun- Daca s-ar fi imbatat, cu siguranta §i-ar fi schimbat mintea
.trul nostru nu mai raman goale, ci se satura cu hrana vietii. !neat sa nu mai caute bunurile pamante§ti §i sa nu mai iu-
beasca lucrurile zadarnice §i trecatoare pe care le iubise.
7. Sane gandim, preascumpii mei frati, cat de iubitoare Despre cei ale§i se spune prin psalmist: ,,Din bogatia casei Tale
este aceasta fagaduinta: ,,Pantecele tau va manca §i cele din- se vor imbata" 14 • Eis-au umplut de atata iubire pentru Atot-
launtrul tau se vor umple cu acest sul pe care ti-I dau eu". putemicul Dumnezeu meat, cu mintea schimbata, par straini
CMci multi citesc §i dupa aceasta Iectura raman flamanzi. de ei in§i§i, implinind ceea ce este scris: ,,Cine vrea sa vina
MU:l.tf asculta glasul propovaduirii, dar dupa aceea se de- dupa Mine, sa se lepede de sine" 15• Se leapada de sine cine
p~fteaza goi pe dinauntru. Cu toate ca pantecele acestora se schimba pentru a lucra binele §i incepe sa fie ceea ce nu era,
man3.11'.ca, inimile lor nu se umplu, pentru ca, de§i p~rcep §i inceteaza sa fie ceea ce era.

10 Ier. 4, 19. 13 Ag. 1, 5-6.


11 Iert'~' 19 .. 14 Ps. 35, 9.
12 In 7, 38. 15 Mt. 16, 24.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X 233

8. Adesea vedem ca anumiti oameni, pocaiti ca ;;i cum a nu avea rabdare, a gandi din resentimentul rautatii sa ra-
S""ar fi intors catre Domnul la glasul propovaduirii, ;;i-au schim- ne;;ti aproapele, a nu darui saracilor ;;i a cauta bunurile altora
bat modul de viata, dar nu sufletul, astfel !neat i;;i pun o haina spre a le inmulti pe cele proprii, a nu iubi pe nimeni doar
religioasa, dar fara sa striveasca patimile de mai inainte. Se agita pentru Dumnezeu, a raspunde du;;maniilor prin du;;manii,
enorm sub imboldul manfoi, fierb de resentimentul rautatii a te bucura de nenorocirea aproapelui. Toate acestea sunt
ca sa raneasca aproapele, se mandresc in fa ta oamenilor eta- ale omului vechi, acestea pe care, fara indoiala, le taram cu noi
Iandu-;;i meritele, cauta cu ardoare avantajele lumii acesteia ;;i din radacina stricaciunii. Dar cine se ridica deasupra acestora
au siguranta sfinteniei numai din modul exterior de vietuire ;;i i;;i schimba sufletul in bunatate, pentru a implini poruncile
pe care ;;i 1-au insu;;it. Acestora, ce altceva trebuie sa Ii se spuna Domnului, atunci despre acesta se spune cu indreptatire:
decat cuvantul pe care marele Apostol I-a zis catre cei ce ti- ,,Fiindca cele vechi au trecut iata toate s-au facut noi" 18 •
neau cele exterioare ale Legii: ,,Caci in Hristos Iisus nici ta-
ierea imprejur nu este ceva, nici netaierea imprejur, ci faptura 11. lnnoirea atunci se savar;;e;;te in inimile noastre, cand
cea noua" 16 • Nu este mare meritul daca facem ceva cu privire patimile omului vechi se departeaza de la noi, iar patimile
la noi in exterior, in trup, dar trebuie sa apreciem foarte mult atunci se indeparteaza, cand pantecele se hrane;;te cu inte-
ce se savar;;e;;te in suflet. lesul cuvantului sfant ;;i maruntaiele se umplu in profun-
zime. Noi am vazut destui oameni care s-au dedicat din toata
9. Caci a dispretui lumea aceasta, a nu iubi cele treca-
inima studiului textului sfant ;;i, con;;tientizand din cuvintele
toare, ate apleca din adancul inimii in fata lui Dumnezeu
;;i in fata oamenilor prin smerenie, a-ti pastra rabdarea in fata Domnului cate au gre§it se zdrobesc pe ei in;;i;;i prin lacrimi,
loviturilor primite ;;i, pastrandu-ti rabdarea, a-ti alunga din se lasa prada unei tristeti continue, nu se desfata cu nici o pla-
inima ;;i resentimentul rautatii, a-ti da bogatiile celor saraci, cere a acestei lumi astfel !neat viata prezenta le este o povara
a nu ravni la bunurile altora, a iubi pe prieteni in Dumnezeu ;;i insa;;i lumina o sila, accepta greu schimbul de cuvinte obi;;-
;;i a iubi pentru Dumnezeu ;;i pe cei care-ti sunt du;;mani, a nuite, nu-;;i relaxeaza sufletul de la asprimea disciplinei decat
pJange pentru raul aproapelui, a nu sari In SUS de bucurie cu anevoie ;;i din iubire pentru Creator, i;;i gasesc bucuria
la moartea celui care-ti este du;;man, aceasta inseamna fap- doar in plans ;;i in tacere. Pantecele acestora s-a hranit cu sulul
tura cea noua pe care apostolul neamurilor dore;;te sa o observe sfant ;;i cele dinlauntru s-au umplut, pentru ca memoria lor
cu ochii sai atenti la ceilalti ucenici ai sai, catre care zice: nu a lasat sa-i scape poruncile vietii al caror sens 1-a putut
,,Ded daca este cineva in Hristos, este faptura noua; cele vechi pricepe, ci acest suflet adunat in Dumnezeu, le pastreaza in-
au trecut1 iata, toate s-au facut noi" 17 • totdeauna, plangand ;;i readucandu-le mereu in amintire.

10. Evident, tine de omul eel vechi a cauta aceasta lume, 12. ~i se intampla adesea ca astfel de oameni, prin darul
a iubi din pofta cele trecatoare, a-ti inalta mintea prin trufie, harului ceresc, sa intuiasca ;;i cuvantul care limpeze;;te inva-
tatura ;;i sa hraneasca in mod placut aproapele din alimentul
1<· Gal. 6, 15.
i7 II Cor. 5, 17. 18 II Cor. 5, 17.
234 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X 235

adevarului, pe care ei i:n;d§i 11 rumega, cu dukeata, i:nlaun- ati auzit §i ati vazut la mine, acestea sa le faceti, §i Dumnezeul ·
trul lor. Propovaduirea venita din gura acestora este cu atat pacii va fi cu voi" 20 •
mai duke pentru cei care asculta, cu cat lucrarea lor nu este
opusa i:nvataturilor propovaduite, pentru ca ei iau din propria 14. ,,$i mi-a zis: fiul omului, mergi la casa lui Israel §i le
viata ceea ce dau, prin cuvant, aproapelui. De aceea profetul vei spune cuvintele mele" 21 • Ceea ce Domnul spune profe-
cu i:ndreptatire adauga aceasta: tului: Le vei spune cuvintele Mele" ce altceva i:nseamna decat
11

ca pune gurii profetului fraul carmei Sale, ca nu cumva sa i:n-


13. $i eu I-am mancat, §i s-a facut in gura mea ca mierea
11
drazneasca sa spuna i:n afara ceva ce n-a auzit mai inainte
de duke" 19 • Cartea care a umplut maruntaiele s-a facut i:n gura inauntrul sau? Fal§ii profeti spuneau cuvintele lor §i nu pe
duke ca mierea pentru ca cei care au i:nvatat cu adevarat de ale lui Dumnezeu. Despre ace§tia este scris: "Nu ascultati cu-
la Domnul Atotputernic sa iubeasca din adancul inimii lor vintele profetilor, care va profetesc §i va i:n§ala; ei spun i:nchi-
§tiu sa vorbeasca cu dukeata despre Acesta. Sfanta Scriptura puirile inimii lor, §i nimic din gura Domnului'm. $i iara§i:
este duke in gura celui care-§i umple viata in profunzime Nu le vorbeam lor, ci au profetit ei de la ei" 23 • Din aceasta tre-
11

cu invataturile Lui pentru ca celui caruia i s-au intiparit in buie sa tragem concluzia ca ori de cate ori un comentator,
adancul fiintei aceste i:nvataturi pentru a le trai, i:i este placut
la explicarea textului sfant inventeaza ceva, mintind pentru
sa vorbeasca despre ele. Vorbirea nu are dulceata cand viata
a placea, graie§te cuvintele sale §i nu ale Domnului - aceasta
pacatoasa 11 mustra i:n con§tiinta pe eel care o traie§te. De aceea
i:n cazul i:n care el minte cu intentia de a placea sau de a seduce.
este necesar ca omul, care spune cuvantul lui Dumnezeu,
Dar daca cineva, cautand virtutea in cuvintele Domnului
sa cerceteze mai i:ntai cu grija cum trebuie sa traiasca, pentru
se va i:ntampla sa inteleaga ceva altfel decat acela prin gura
ca apoi sa adune din viata sa cele pe care sale spuna §i cum
caruia au fost spuse, §i daca prin aceasta intelegere diferita
sa le spuna. La propovaduire, COn§tiinta plina de iubire sfanta
cauta sa sporeasca dragostea, atunci sunt cuvintele Dom-
zide§te mai mult decat maiestria vorbirii, pentru ca propo-
nului cele pe care le spune, pentru ca, prin intreaga Sfanta
vaduitorul, iubind cele cere§ti, cite§te i:n el insu§i in ce mod
Scriptura, Dumnezeu ne graie§te numai cu scopul de a ne
sa convinga pe ceilalti sa dispretuiasca cele pamante§ti. Cine
atrage spre iubirea Lui §i a aproapelui. Urmeaza:
este atent la viata sa interioara §i zide§te in exterior pe ceilalti
prin exemplul propriu, inmoaie intr-un fel condeiul limbii 15. Caci nu e§ti trimis la un·popor cu grai necunoscut
11

in inima sa, cand scrie cu mana cuvantului, in exterior, in §i cu limba nei:nteleasa, ci catre casa lui Israel. Nici I~ mai
inima aproapelui. De aceea, minunatul propovaduitor, dupa multe popoare cu grai necunoscut §i cu limba neinteleasa,
ce a spus multe ucenicilor, indemnandu-i, pentru ca nu avea ale caror cuvinte nu ai putea sa le pricepi. $i chiar daca ai fi
nimic pe con§tiinta care sa-1 mustre, a adaugat lini§tit: Jn pri-
vinta oricarei virtuti, in privinta oricarei discipline lauda- ° Filip. 4, 8-9.
2

bile, la aces tea sa cugetati: cele ce ati invatat §i ati primit §i 21 Iez. 3, 4.
22 Ier. 23, 16.
19 Iez. 3, 3. 23 Ier. 23, 21.
Omilia X 237
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

trimis la unele ca acestea, ele tot te-ar asculta, casa lui Israel cuvantul celui care-I dojenegte, adica mana care-I atinge 27 •
insa nu vrea sa te asculte, pentru ca nu vrea sa Ma asculte in acest mod se spune Iudeei care savarffea faradelege atat de
pe Mine" 24 • Chiar in partea introductiva a poruncii prin care des: ,,Fruntea ti-a devenit ca a unei prostituate §i n-ai vrut
profetul este trimis la propovaduire, este prevestita in mod sa roge§ti" 28 • Sau, desigur, frunte batucita este cea obignuita
clar §i chemarea neamurilor §i respingerea israelitilor. Caci cu activitatile lumegti pentru ca, du pa cum sunt unii care pun
atunci cand se spune: ,,Nu la mai multe popoare cu grai ne- lini§tea lor mai presus de toate raspla~ile ~i onorurile lumii, tot
cunoscut §i cu limba neinteleasa e§ti trimis, popoare ale caror aga sunt altii care, pentru a parea ca inseamna ceva in aceasta
cuvinte nu ai putea sale pricepi", §i mdata se adauga: ,,$i dad lume, asuda de eforturi pamante§ti, se \in de procese, se im-
ai fi trimis la acestea, ele tot te-ar asculta", se afirma !impede plica in certuri. De§i simt ca-gi epuizeaza trupul prin atatea
supunerea neamurilor care, la un moment dat vor urma fara munci, totu§i, biruiti de iubirea bunurilor pamantei;;ti, se obo-
intarziere glasurile propovaduitorilor. $i cand se adauga: sesc cu placere. Acestora Ii se spune prin profet: Efraim este
11

,,Casa lui Israel insa nu vrea sate asculte, pentru ca nu vrea 0 juninca invatata sa treiere graul pe arie" 29 . Juninca obig-
sa Ma asculte pe Mine", este prevestita impietrirea Iudeei nuita sa bata graul pe arie, chiar dad este lasata libera de la
care a cunoscut cuvintele propovaduitorilor §i nu a vrut sa munca ei, se intoarce de buna voie. Astfel, pentru anumite
le urmeze. Limba neamurilor, degi neinteleasa, nu a produs minti stricate nimic nu este mai chinuitor decat a Ii se reco-
, I

intarziere supunerii acelora, cu toate ca a fost straina de elo- manda sa nu se ocupe de activitatile lume§li Adesea oameni
cinta Legii. Cu indreptatire, se spune: ,,Ei nu vor sate asculte, indepartati de la activitatea pamanteasca cer se intoarca
pentru ca nu vor sa ma asculte pe Mine", in consens cu aceasta: la ea, cer sa fie impovarati §i socotesc ca se arund1 intr-o pri-
,,Cel ce se leapada de voi se leapada de Mine" 25 • Motivul pentru mejdie grava, odihnindu-se. Deci, au fruntea bi'ltudta cei care
care nu-L asculta este precizat in cuvintele care urmeaza: nu numai ca nu evita epuizarea, ci nici nu se t'tt~•dneaza ca par
denaturati cand li se interzice sa se epuizeze lucrand. Urmeaza:
16. ,, Toata casa lui Israel are fruntea batucita §i inima in-
tarita"26. Cand se spune despre casa lui Israel ca are fruntea 17. ,,Iata ca ti-am dat un chip mai ferm decat chipurile lor,
batucita, ce altceva trebuie sa se inteleaga decat ca un pacat §i o frunte mai dura decat fruntile lor" 30 • Ru~inarea de rau
repetat tocegte fruntea inimii de orice simt al ruginii incat este Iaudabila, dar cea de bine este condamnabila. A te ru-
cu cat se pacatuiegte mai des, cu atat sufletul pacatosului gina de rau este intelepciune, a te ru9ina de bine este prostie.
dt;ivine mai neruginat? De aceea, pacatosul ajunge uneori la De aceea, este scris: ,,Este rugine care aduce pacat, §i este rugine
o astfel de impietrire a inimii, incat nu mai este sensibil la
mustrare, pentru ca simturile suflete§ti ale aceluia care s-a im- 27 Literal ,,mana care-1 palpeaza". Cuv8ntul care dojene~te este ase-
pietrit prin obignuinta pacatului nu mai percep nicidecum manat mainii doctorului care unge rana printr-o atingere delicata
(n. ed.).
24 lez. 3, 5-7. 28 Ier. 3, 3.

29 Os. 10, 11.


20 Le. 10, 16.
26 Iez. 3, 7. 30 Iez. 3, 8.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X

care aduce marire" 31 • Cine se ru§ineaza pocaindu-se de relele Dar daca judecam drept, ne asumam autoritatea indemnului
pe care le-a facut ajunge la libertatea vietii. Cine se ru§ineaza ori a mustrarii atat pentru cei despre care vedem ca ne cins-
ca lucreaza binele cade din starea de dreptate §i se indreapta tesc, cat §i pentru cei despre care vedem ca ne dispretuiesc,
spre condamnare, dupa cum se spune prin Mantuitorul: "De eel !neat sa nu ne ru§inam de smerenia unora §i nici sa ne fie
ce se va ru§ina de Mine §i de cuvintele Mele, de acesta §i Fiul frica de mandria celorlalp. Se spune, a§adar: Ti-am dat un chip
II

Omului se va ru§ina, cand va veni intru slava Sa" 32 • Sunt oa- ca diamantul", daca suntem cinstiti de cei care ne asculta;
meni care gandesc cu mintea lor cele bune, dar nu se opun se spune: ,,Ti-am dat un chip ca granitul", daca suntem cal-
deschis raului. Ace§tia, fara indoiala, sunt buni la suflet, dar cati in picioare §i dispretuiti de cei care ne asculta pentru
nu au autoritate in rostirea cuvantului, nu sunt capabili sa ca limba sa nu fie infranata nici de sfiala datorita cinstirii
apere adevarul. Aparatorul adevarului trebuie sa fie acel om primite, nici sa taca din slabiciune din cauza dispretului.
care nu se teme nici nu se ru§ineaza sa spuna ceea ce simte ca Urmeaza:
este drept. De aceea acum i se promite profetului, cu privire 19. ,,Sa nu te temi de ei §i nici sa nu te sperii inaintea fe-
la marea sa misiune: ,,Iata ca ti-am <lat un chip mai ferm decat
telor lor, pentru ca sunt o casa 1ndaratnica"34 • Acest lucru deja
chipurile lor §i o frunte mai dura decat fruntile lor". Ce este s-a spus mai inainte. Dar este de retinut cat de indaratnica
pacatosul, daca nu un ranit? $ice este propovaduitorul, daca
trebuie sa fi fost acea casa despre care se repeta de atatea
nu doctorul? Daca pacatosul care zace ranit nu se ru§ineaza,
ori ca este a§a. A§adar, pacatosul trebuie sa fie mustrat §i ni-
de Ce S-ar rU§ina doctorul Sa Se ingrijeasca de sanatatea lui ciodata sa ne temem de el, pentru ca este 0 casa indaratnica.
prin medicamente? Se intampla adesea ca propovaduitorul De un astfel de om ar fi trebuit sa ne temem numai daca el
sa fie ascultat cu respect, alteori este dispretuit de cei rai, ca §i insu§i, ca om, s-ar fi temut de Creatorul a toate. Caci cine nu
cum nu le-ar spune nimic de folos. De aceea, cu indreptatire, a avut bunul simt a se teme de Dumnezeu, cu atat mai mult
se spune acum:
nu trebuie sa ne inspire teama, cu cat nu este ceea ce ar fi
trebuit sa fie. Urmeaza:
18. "Ti-am dat un chip ca diamantul §i ca granitul" 33 •
Diamantul §i granitul sunt dure amandoua, dar unul este 20. "$i mi-a zis: Fiul omului, toate cuvintele ce ti le spun
pretios, iar celalalt, lipsit de valoare. Diamantul se folose§te prime§te-le in inima ta §i asculta-le cu urechile tale, §i du-te,
ca bijuterie, granitul este calcat in picioare de trecatori. Se in- mergi la cei du§i in robie, la fiii poporului tau" 35 • Trebuie sa
tampla adesea, cand vedem oameni ascultand cu mare sme- se observe cu mare atentie ce se spune profetului prin glasul
renie mustrarile, sane ru§inam de ei zicandu-le ceva. Uneori Domnului: intai sa asculte cuvintele Lui §i dupa aceea sa vor-
insa se intampla, cand vedem oameni neluand in seama dojana beasca. Ascultam cuvintele lui Dumnezeu daca le punem
~i dispretuind-o, sane temem de a le propovadui cuvantul. in practica. $i atunci le spunem aproapelui cum trebuie, cand
mai intai noi In§ine le-am pus in practica. Evanghelistul Marcu
·>1 ,s·ir. 4, 25.
"1··n~.

32 Le. 9, 26. 34 Iez. 3, 9.


33 3, 9. 35 Iez. 3, 10.
241
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X

1ntare§te acest lucru, cand poveste;;te minunea savar;;ita sa suspinam spre Cel care guvemeaza In cer, pentru ca ;;i ure-
de Domnul, zicand: ,,I-au adus un surd, care era ;;i mut, ;;i chile noastre sa se deschida prin darurile Sfantului Duh ;;i
L~au rugat sa-;;i puna mana peste el" 36 • Evanghelistul arata limba, prin saliva gurii Sale, adica prin ;;tiinta vorbirii dum-
ordinea acestei vindecari, adaugand: ,,$i-a pus degetele In nezeie;;ti, sa se dezlege pentru cuvintele propovaduirii. Imediat
urechile lui ;;i, scuipand, s-a atins de limba lui, ;;i privind la adauga: Effatta!, ceea ce lnseamna: Deschide-te. $i urechile
11

cer, a suspinat ;;i a zis lui: Effatta!, ceea ce lnseamna: Des- lui s-au deschis, iar legatura limbii lui lndata s-a dezlegat" 41 •
chide-te. $i urechile lui s-au deschis, iar legatura limbii lui In- Trebuie sa retinem aici ca s-a spus Deschide-te" din cauza
11

data s-'a dezlegat, ;;i vorbea bine" 37 • Cand a vrut sa vindece urechilor lnchise. Dar celui caruia urechile inimii i-au fost
surdo-mutul, de ce Creatorul a toate, Dumnezeu, $i-a pus deschise spre ascultare, ca urmare i s-au dezlegat desigur ;;i
degetele In urechile lui ;;i, scuipand, S-a atins de limba lui? legaturile limbii, ca binele pe care 1-a facut El Insu;;i sa fie
Ce desemneaza degetele Mantuitorului, daca nu darurile Sfan- propovaduit ;;i altora, pentru ca ei sa-1 lmplineasca. De aceea,
tului Duh? De aceea, 1n alta situatie, dupa ce alungase un de- se ;;i adauga cu lndreptatire: "$i vorbea bine" 42 • Acela vor-
mon, Domnul a zis: Daca Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot
11
be;;te cu adevarat bine, care mai mtai a lmplinit, prin ascultarea
pe demoni, iata a ajuns la voi Imparatia lui Dumnezeu" 38 • sa, ceea ce sfatuie;;te prin cuvantul sau ca trebuie facut.
Prin alt Evanghelist se spune ca Domnul a zis cu aceasta ocazie: 21. Profetul este trimis pentru a sfatui poporul dus 1n robie.
,,Daca Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, iata a ajuns Aceasta lnrobire trebuie lnteleasa nu numai cu privire la de-
la voi lmparatia lui Dumnezeu" 39 • Comparand cele doua pa- portarea pe care poporul o suferea trupe§te, ci ;;i la cea a mintii.
saje, se deduce ca Duhul este numit degetul lui Dumnezeu. Poporul venise din Ierusalim la Babilon. Ce lnseamna Ieru-
Prin urmare, a-;;i pune degetele In urechile surdului lnseamna salimul daca nu "vederea pacii", iar Babilonul ce lnseamna
a-i deschide prin darurile Sfantului Duh sufletul spre ascul- daca nu confuzie"? Cand cineva cade din buna lucrare In
11

tare. Ce lnseamna faptul ca Domnul, scuipand, S-a atins de fapte pacatoase, fiindca aluneca de la practicarea binelui
limba lui? Saliva, pentru noi, este lntelepciunea primita din spre patimi e ca ;;i cum ar veni de la Ierusalim In cetatea
gura Mantuitorului In cuvantul sfant. De buna seama, sa- Babilonului. El a parasit piscul contemplatiei celei fericite
liva coboara de la Cap In gura. Cand limba noastra este atinsa ;;i zace In exil, In tara confuziei. De obicei, adesea oamenii
de Intelepciune, care este Insu;;i Mantuitorul, imediat se for- ajung sa se laude cu virtutea lor, pentru ca lucreaza binele.
meaza cuvantul pentru propovaduire. Privind la cer a sus-
11 De aceea psalmistul, ca sa nu fie luat In robie In Babilon de
pinat"40. Asta a facut nu pentru ca avea nevoie sa suspine, Cel la ,,vederea pacii", adica de la buna lucrare, Il implora pe
care a daruit El Insu;;i ceea ce cerea, ci ne-a lnvatat pe noi Domnul: ,, Tu e;;ti ajutorul meu, nu voi parasi tara mea" 43 •
Daca ;;i-ar fi pus lncrederea In el lnsu;;i, s-ar fi lndepartat,
30 Mc. 7, 32. cazand, de la faptele drepte.
37 Mc. 7, 33-35.
~8 Le. 11, 20. 41 Mc. 7, 34-35.
39 Mt. 12, 28. 42 Mc. 7, 35.
40 Mc. 7, 34. 43 Ps. 61, 7.
-----------------------11F\111""""""------------------···
242 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X 24!

22. Dar nu trebuie sa cada in deznadajde nici cei care ,,Peste o cetate am revarsat ploaia, iar peste alta, nu. Un tinut
au cazut din starea de dreptate in fapte rele, pentru ca, iata, a fost udat, §i tinutul care nu a fost udat s-a uscat" 46 • Cand
profetul este trimis la cei deportati din Babilon. Or, printr-un un suflet prime§te cuvintele sfinte ale indemnului, iar altu1
alt profet, Domnul zice: ,,$i te vei duce pana in Babilon, §i le refuza, Domnul revarsa ploaie peste o cetate §i peste alta,.nu.
acolo vei fi eliberat" 44 • Adesea, un om, dupa ce a cazut in con- Cand aproapele care asculta se indreapta in privinta unor
fuzia patimilor, rU§inandu-se de relele pe care le-a savar§it, patimi §i nesocote§te sa se mdrepte ln privinta altora inseamna
se intoarce la cainta §i se ridica din ratacirile sale spre a trai ca una §i aceea§i cetate este udata intr-o parte, dar ramane us-
binele. Ce inseamna aceasta daca nu faptul ca a mers in cata in partea in care respinge de la ea ploaia propovaduirii.
Babilon, §i acolo a fost izbavit? Acesta, dupa ce a savar§it cele Sunt, intr-adevar, oameni care nu asculta deloc cuvintele
rele in tulburarea mintii, rµ§inandu-se el insu§i de relele pe indemnului, ace§tia nu vor nicidecum sa primeasca ploaia.
care le-a facut, se intoarce impotriva sa §i, lucrand binele, Sunt unii care le asculta, dar totu§i nu le urmeaza din adancul
revine la starea de dreptate. In acest mod este eliberat 1n inimii, pentru ca inlatura din ei anumite patimi, dar persista
.Babilon, in aceea ca se arata izbavit prin harul dumnezeiesc grav 1n altele. Adesea vedem pe unii care, prin cuvantul pro-
§i de confuzie. A§adar, profetul vorbe§te catre cei deportap, povaduirii, indeparteaza de la ei patima zgarceniei §i nu nu-
atunci cand mustra pe acei oameni care au cazut de la starea mai ca nu mai rapesc bunurile altora, ci le ofera §i pe ale lor
de dreptate §i s-au mutat in ratacirea patimilor. Urmeaza: celor 1n nevoie, dar, totu§i, nu-§i potolesc impulsurile de manie
§i nici nu pazesc, printr-o minte lini§tita, masura rabdarii.
23. ,,$i tu le vei vorbi, §i le vei zice: a§a zice Domnul $i adesea, altii, la cuvantul indemnului, inving in ei necu-
Dumnezeu: daca, poate, te-or asculta §i se vor lini§ti" 45 • De ce ratia trupului, pastrandu-§i trupul in castitate, dar ei nu-§i
se reaminte§te de atatea ori, prin glasul Domnului, dificul- apleaca inima spre aproapele lor, a§a cum ar trebui, ci se malta
tatea lor de a-L asculta, !neat se spune: ,,Daca, poate, te-or 1n cugetul lor prin asprimea trufiei. In ace§tia, o parte este
asculta"? Ce este aceasta decat mca un mod de a arata mda- udata, pentru ca rode§te, dar partea care nu e udata se usuca,
ratnicia poporului dus 1n robie? In aceste cuvinte, mare este pentru ca, neprimind deplin cuvantul indemnului, ramane
mangfilerea noastra, pentru ca, daca Dumnezeul Atotputernic, stearpa in lucrarea binelui. Urmeaza:
trimitand profetul, arata ca sunt greu de ascultat cuvintele Sale
24. ,,$i Duhul m-a luat §i am auzit in spatele meu un glas
de catre poporul inrait, de ce sa ne intristam noi, netrebnicii,
de mare cutremurare47 : Binecuvantata fie slava Domnului,
Ca Suntem dispretuip adesea de fratii nO§tri cand ii dojenim?
Caci noi, de multe ori, ne adresam celor care sunt in gre-
46 Am. 4, 7.
§eala, ne 1nmultim repro§urile sau ii indemnam prin cuvinte 47 Literal se traduce ,,glas de mare cutremurare" sau ,,glasul unei
blande. $i totu§i daca unul asculta, altul dispretuie§te cele au- mari cutremurari". Atat textul la tin vocem commotionem magnae cat
zite, iar altul prime§te partial cuvantul mdemnului §i, partial, iJi eel ebraic 7ii~ lzl~1 7ip iJi eel grecesc cpwv~v anaµou µeyai\ou pot
11 refuza. Astfel vedem in fiecare zi cum se impline§te ceea ce fi interpretate atat in sensul ca glasul produce cutremur mare, cat iJl
Domnul spune printr-un alt profet ca a facut El la manie: in sensul ca glasul izbucneilte dintr-o mare cutremurare interioara,
fiind produs de aceasta cutremurare. Sfantul Grigorie il interpre-
teaza ca fiind glasul pacatoililor care auzind cuvantul celor trimi§i
44 Mih. 4, 10. de Domnul se cutremura §i incep sa-§i planga pacatele §i sa-L sla-
45 Jez. 3, 11. veasca pe Dumnezeu.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X 245

din locul uncle sala§luie§te El" 48 • Ce este aceasta ca profetul, de dorintele pamante§ti !neat sa nu-i placa sa faca altceva
dupa ce este trimis la fiii poporului sau cei du§i in robie, aude decat sa stranga bogatii duhovnice§ti §i sa duca in impa-
un glas de mare cutremurare in spatele sau, zicand: ,,Bine- ratia cerurilor rodul lucrarii sale de zi cu zi. De aceea ni se
cuvantata fie slava Domnului, din locul uncle sala§luie§te El"? porunce§te prin profeti: ,,Lucrati nu pentru mancarea cea pie-
Evident, pentru ca se intorsese catre pacato§ii din Babilon ritoare, ci pentru mancarea ce ramane spre viata ve§nica" 49 •
§i vocea slavei Domnului s-a auzit 1n spatele sau, din locul uncle
sala§luie§te El. Locul uncle sala§luie§te Dumnezeu este Ieru- 26. Textul adauga cu !ndreptatire: ,,$i am auzit in spatele
salimul, adica ,,ved('.'rea pacii", cad este limpede ca acele inimi meu un glas de mare cutremurare". Profetul, umplut de Duhul
vad cele ce sunt ale lui Dumnezeu, care nu se pogoara 1n robia Stant, prezinta ca trecute evenimente pe care le vede dinainte
babilonica, adica in confu:aia patimilor. Caci acolo locuie§te ca urmeaza sa se mtample, pentru ca deja au fost £acute prin
Dumnezeu, uncle se cauta cu adevarat pacea §i se iube§te hotararea de a se J:ntampla cele ce urmeaza sa se realizeze
slava vederii interioare. Cei ce aluneca in nelegiure dispre- prin fapta. De aceea, in vechea traducere, se spune prin Isaia:
tuiesc sa fie locul lui Dumnezeu. Deci locul slavei lui Dum- ,,El Care a facut cele ce urmeaza sa fie" 50 • Atunci, Ce 'lnseamna
nezeu este fie orice suflet sfant, fie orice duh ingeresc care faptul ca profetul a auzit in spatele sau un glas de mare cutre-
ramane statornic in ceruri. $i slava lui Dumnezeu este bine- murare daca nu aceea ca, dupa cuvantul propovaduirii,
cuvantata din locul uncle sala§luie§te El, atunci cand lau- care ajunge la inimile pacato§ilor, urmeaza plansetele celor
dele ve§nice sunt cantate Creatorului tuturor fie de oamenii ce se caiesc?
ale§i, fie de sfintii ingeri. A§adar, prin faptul ca cei drepti
gandesc Sa-i J:ntoarca pe pacatO§i, pentru ca luand seama la 27. Atat timp cat cei pacato§i lucreaza raul §i nu asculta
patimile acelora I§i J:ndreapta ochii spre fapte trupe§ti, sunt cele pe care cei drepti le propovaduiesc cu privire la cele
ca §i intor§i spre Babilon. $i totu§i, prin statornicia lor J:ntru drepte, ei nu con§tientizeaza cat de grave sunt cele pe care
dreptate, nu J:nceteaza niciodata sa ia aminte, spre lauda lui ei le savar§eSC §i, din cauza propriei ignorante, SUnt fara de
Dumnezeu, la desavar§irea sfintilor. De aceea, de§i prin cu- grija in amortirea lor. Zacand in gre§eli, stau lini§titi ca fara
getare I§i J:ndreapta privirea in alta parte, aud ca in spatele lor vlaga, dupa cum se spune despre un anumit popor pacatos
glasul slavei Domnului din Ierusalim, adica din locul uncle §i nepasator: ,,S-a odihnit pe drojdia sa, pentru ca a zacut
sala§luie§te El. nepasator in pacate" 51 •

25. Dar de ce sa insistam asupra acestor consideratii, 28. Dar cand cei pacato§i J:ncep sa asculte cuvantul pro-
cand noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, putem sa intelegem §i povaduirii §i J:ncep sa inteleaga ce sunt chinurile ve§nice,
mai subtil, §i sa explicam §i mai !impede aceste cuvinte ale ce este teama de judecata, ce este cercetarea cat mai profunda
profetului, printr-o alta semnificatie? Caci zice: ,,$i duhul a fiecarui pacat, imediat tremura de frica, se umplu de gemete
m-a luat". Duhul 11 ia pe profet cand mintea acestuia, J:naltata
'in iubirea pentru Dumnezeul Atotputernic, devine straina 49 In 6, 27.
so Is. 45, 11 (LXX).
4g Iez. 3, 12. 51 Ier.48,11.
Omilii la Profetul IezechieL Cartea I Omilia X

filnu se straduiesc sa-§i repna suspinele. Zdruncinap de o mare se mtorc prin pocainta la viata, devin locul slavei Domnului
teama, izbucnesc in plans §i in lacrimi. A§adar, ,,un glas de Adica deja inimile pacato§ilor se 1ntorc impotriva lor msele,
mare cutremurare" urmeaza pe profet, pentru ca, dupa cu- deja, prin lacrimile caintei, resping relele pe care le-au fa.cut.
vantul propovaduirii, se aud jeluirile celor intor§i la Dum- De aceea se aude binecuvantarea slavei Domnului prin lauda
nezeu §i ale celor ce se caiesc. Cei care mai 1nainte zaceau acolo unde mai inainte, din dragoste pentru lumea aceasta,
lini§titi §i plini de rani, atin§i apoi de mana vindecatoare, rasuna insulta la adresa Creatorului. Inimile celor ce se ca-
se 1ntorc cu durere catre mantuire. Despre acest cutremur iesc devin acum pentru Domnul, sala§ul Sau, de§i mai mainte,
al celor ce se caiesc se spune prin alt profet: ,,Picioarele Lui cufundate 1n pacate, fusesera un loc strain Lui. Cei care se in-
torc de la pacatele lor catre Domnul nu numai ca §terg prin
s-au oprit §i pamantul s-a cutremurat" 52 • Cand urmele pa§ilor
lacrimi relele pe care le-au fa.cut, ci chiar, printr-o minu-
Adevarului se 1nfig in minfea cel01; care asculta, mintea 1nsa§i
se cutremura la vederea tulburatoare a ceea ce ea este. De aceea, nata lucrare, ei progreseaza spre cele 1nalte, !neat devin
fiinte sfinte ale Dumrtezeului Atotputemic, zboara catre mal-
psalmistul se roaga pentru pacato§i, zicand: ,,0, Tu, Care §ezi
timi prin semne §i virtuti, parasesc complet cele pamante§ti
pe heruvimi, sa se cutremure pamantul" 53 • De asemenea,
§i, ca urmare a darurilor primite, se alipesc prin dorinta de cele
rugandu-se pentru cei zdrobiti §i pentru cei ce se caiesc, zice:
cere§ti. Despre ace§tia se adauga:
,,Ai cutremurat pamantul §i 1-ai tulburat, vindeca sfaramatu-
rile lui, ca s-a cutremurat" 54 • Evident, pamantul cutremurat §i 30. ,,$i zgomotul aripilor fiintelor care se loveau una
tulburat este pacatosul rascolit prin cunoa§terea pacatului de alta" 56 • Profetul aude 1n spatele sau un glas de mare cutre-
sau §i adus la lacrimile pocaintei. Caci omului pacatos i s-a murare, pentru ca, dupa cum s-a spus, cuvantul propova-
spus: ,,Pamant e§ti, §i in pamant te vei intoarce" 55 • A§adar, duitorilor este urmat de plansul celor ce se pocaiesc. El aude
el se roaga ca sa fie vindecata sfaramarea pamantului, pentru 1n spatele sau zgomotul aripilor fiintelor, pentru ca din acest
ca s-a cutremurat, in sensul ca pacatosul, care este zdrobit plans al celor care se pocaiesc izvorasc virtutile sfintilor,
din cauza gre§elilor sale, sa fie mangaiat prin bucuria milei astfel !neat 1nainteaza cu atat mai mult in lucrarea sfanta cu
cere§ti. Prin urmare, acesta este glasul de mare cutremurare, cat i§i amintesc ca au savar§it nelegiuiri mainte de a cunoa§te
cand fiecare se simte zguduit, judecandu-§i faptele sale in viata. Insa in acest pasaj exista o mare ambiguitate pentru
zdrobirea pocaintei. ca nu se spune limpede prin profet daca fiecare fiinta sfanta
i§i love§te aripile proprii una de alta sau daca ele se lovesc
29. Dar sa ascultam ce spune glasul: ,,Binecuvantata fie una de alta cu aripile lor, incat aripa uneia sa o atinga pe a
sla;va L:lomnului in locul unde sala§luie§te El". Inimile pacato- celeilalte, §i invers.
§ilo:r ,fusesera locul duhului rau, dar cand, maruate pe ele 1nsele,
31. Dar cei mai multi spun ca de aceea exista in textul
sfant expresii obscure ca, prin minunata iconomie a lui Dum-
52 Zah. 14, 4.
nezeu, sa fie interpretate in mai multe feluri. Pe acestea noi,
53 Ps. 98, 1.
54 Ps. 59, 4.
55 Fe. 3, .19. 56 Iez. 3, 13.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X 249

(;U ajutorul lui Dumnezeu, trebuie sa le prezentam iubirii inseamna a te supune §i a iubi. A§adar, pentru ca milostivirea
voastre. ~m spus adesea ca aripile fiintelor sunt virtutile Se invata de la iubire prin CUnO§tinta §i pentru ca in inima
sfintilor. In ce fel fiecare fiinta, scuturandu-§i aripile, le lo- atinsa prin iubirea milostivirii cuno§tinta spore§te, o aripa
Ve§te una de cealalta? Oare nu se spune acest lucru ca sa love§te in noi cealalta aripa, caci o virtute stimuleaza alta
intelegem limpede ca, daca noi devenim fiinte sfinte, 0 virtute virtute. Tot a§a, cine paze§te in trupul sau binele castitatii,
treze§te in noi alta virtute, de vreme ce una o impinge pe cea- se aprinde de zel impotriva celor desfranati, ca aceia sa se cu-
lalta spre desavar§ire? Iata ca eel care are deja cuno§tinta rete de petele intinaciunii. $i adesea atunci cand gase§te pe unii
cuvantului lui Dumnezeu, invata sa aiba inima plina de mila. cazuti, ii imblanze§te, ii face sa se intristeze §iii trage inapoi la
Prin cuno§tinta cuvantului lui Dumnezeu, invata: , ,,Dati
, mi- curatia castitatii. Iar dad, poate, mintea acestuia a fost ispi-
lostenie §i, iata, toate va vor £i curate" 57 • $i cand a inceput deja tita de intinaciunea desfraului, acela§i zel cu care a indreptat
sa fie milostiv prin binefaceri, el cite§te cuvintele cu autoritate pe altii se intoarce impotriva lui §i ii este ru§ine sa cugete ace-
dumnezeiasca §i ceea ce se spune in ele despre milostivire lea§i necuratii pe care le-a indreptat la altii. In acesta, o aripa
intelege de acum prin experienta. Caci este scris: ,,Eram tatal love§te cealalta aripa, de vreme ce o virtute inlesne§te alta
saracilor" 58 • Mai inainte, poate citea aceste cuvinte §i trecea virtute §i 11 paze§te de intinaciune.
mai departe. Dar, cand milostivirea a inceput deja sa imite in
32. Dad insa, dupa cum am spus mai inainte, fiintele
inima lui cele fire§ti 59, el cite§te §i recunoa§te ce inseamna a £i
se lovesc una de alta cu aripile lor, §i aripa fiecareia se lo-
tatal saracilor, fiindca, intorcandu-se la cele dinlauntru, a in-
ve§te de aripa celeilalte, §i semnificapa acestei descrieri, devine
teles in sine insu§i ceea ce a auzit in afara. Caci altceva este
a face milostenie dintr-o recomandare §i altceva a face mi- evidenta cu ajutorul lui Dumnezeu. Ce inseamna ca aceste
lostenie din iubire. A lucra binele dintr-o recomandare este fiinte inaripate i§i lovesc reciproc aripile una de alta dad
specific incepatorilor, insa a lucra binele din iubire este spe- nu faptul ca toti sfintii se ating reciproc prin virtutile lor §i se
cific desavar§itilor care nu numai ca fac ce Ii se porunce§te, impulsioneaza unii pe altii pentru a progresa, luand seama
ci facandu-le, iubesc ceea ce se porunce§te. Din aceasta cauza la virtutea celuilalt? Nu sunt date toate unuia, ca, inaltat, sa nu
se spune, despre aceasta mare virtute, prin psalmist: ,, Vezi ca cada in mandrie, ci acestuia i se da ceea ce tie nu-ti este dat §i
tie ti se da ceea ce aceluia nu i s-a dat. In acest mod, de vreme
poruncile Tale am iubit, Doamne, intru mila Ta ma viaza" 60 •
ce el vede darul pe care tu il ai, dar el nu-1 are, te pune mai
A implini recomandarile lui Dumnezeu din cauza poruncii
presus de el in cugetarea lui §i invers, de vreme ce tu vezi
inseamna a sluji §i a te supune, insa a le implini din inima
ca el are ce nu ai tu, te pui mai prejos de el in cugetarea ta §i
astfel se impline§te ceea ce este scris: ,,Unul pe altul sa-1 so-
57 Le. 11, 41.
.~ 8 Iov 29, 16. coteasca mai de cinste decat el 1nsu§i"61 • Ca sa dau pupne exem,-
54 Un tata i§i iube§te fiii in mod firesc §i le da cele ce le lipse§te. ple din multe cate sunt, unuia i se da virtutea unei infranari ad-
Straduindu-se sa faca celor in nevoie cele pe care orice parinte le face mirabile §i tOtu§i el nu are cuvantul cuno§tintei. Altuia caruia
in mod firesc pentru fiii sai, omul ajunge sa dea milostenie din dra-
goste, dintr-o inima induio§ata de nefericirea aproapelui (n. ed.).
6!.1 Ps. 118, 159. 61 Filip. 2, 3.
251
250 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I OmiliaX

33. Sa vedem cum Pavel a fost atins de aripile Aposto-


ii dat cuvantul cuno§tintei incearca sa deprinda virtutea
1nfranarii desavar§ite, dar nu poate. Altuia ii este data o voce lilor §i :impins spre cainta, el care, cugetand la relele fa.cute
Libera ca sa vorbeasca nestingherit spre apararea dreptatii, in trecut prin prigonirile sale §i la viata curata a Apostolilor,
asigura.nd oricaror asupriti mangaierea de a fi protejati, §i zicea: Caci eu sunt eel mai mic dintre Apostoli, care nu sunt
11

t()tU~i, avand Inca multe bunuri in aceasta lume, dore§te sa


vrednic sa ma numesc Apostol, pentru ca am prigonit Bi-
le lepede pe toate, dar nu poate. Altuia is-a dat sa lepede serica lui Dumnezeu" 62 • El a luat aminte la curatia Apostolilor
toate bunurile pamante§ti !neat sa doreasca sa nu mai aiba §i, din cauza rautatii sale de mai inainte, toata grija sa pe care
nimic in aceasta lume, dar totu§i nu-§i asuma Inca sa exerseze a aratat-o fata de Biserica, a devenit neinsemnata in ochii sai.
autoritatea cuvantului impotriva pacato§ilor, oricare ar fi ei. Nu a acordat atentie faptului ca ii intrecea pe multi prin darul
Acesta, care ar fi trebuit sa vorbeasca mai liber, tocmai inteligentei, pentru ca, gandindu-se la curatia acelora, el se
pentru ca nu mai are nimic prin care sa fie tinut in aceasta intrista ca a fost candva prigonitor. Dar sa vedem daca vre-
lume, refuza sa vorbeasca liber impotriva altora ca sa nu unul din Apostoli admira darul inteligentei care i-a fost <lat
piarda lini§tea vietii sale. Altuia ii este dat darul profetirii, lui Pavel. InsU§i primul intre Apostoli trebuie sa fie intrebat
el vede deja dinainte multe care urmeaza sa se intample, de noi, eel care, :indemnandu-§i ucenicii, zice: "Precum v-a
dar, totu§i, vazand pe aproapele sau imbolnavindu-se sub scris §i iubitul nostru frate Pavel dupa intelepciunea data lui
ochii lui, §i fiindu-i mila, nu poate sa-1 vindece. Altuia ii este §i cum vorbe§te despre acestea in epistolele sale, unde sunt
dat darul vindecarii §i prin rugaciunile sale alunga din trupul unele lucruri cu anevoie de inteles, pe care cei ne§tiutori §i ne-
aproapelui slabiciunea pe care acesta o are, dar nu cunoa§te intariti le rastalmacesc" 63 • Astfel Pavel admira ill toti Apostolii
ceea ce are sa i se intample putin dupa aceea lui insu§i. curatia, iar eel dintai dintre Apostoli admira ill Pavel intelep-
A§adar, printr-o iconomie minunata, Atotputemicul Dumnezeu ciunea. Deci se ating cu aripile lor cei care, precum indemnan-
imparte darurile Sale ale§ilor Sai astfel meat sa dea unuia ceea du-se reciproc pentru a se desavar§i, se mentin zburand.
ce altuia nu ii da §i sa daruiasca intr-o mai mare masura
unora cele pe care altora le daruie§te intr-o mai mi.ca masura. 34. Aceasta lucreaza Dumnezeul Atotputernic in inimile
In felul acesta, de vreme ce fie ca unul vede ca altul are ceea ce oamenilor, precum face in diferite tinuturi ale pamantului.
el nu are, fie ca se gande§te ca altul a primit un dar mai mare Ar fi putut sa <lea fiecarui tinut toate roadele, dar daca un
pe care considera ca el 11 are intr-o masura mai mica, toti tinut oarecare n-ar fi avut nevoie de roadele altui tinut, el
vor admira darurile lui Dumnezeu, fiecare admirandu-le in nu ar mai fi fost ill comuniune cu celalalt. De aceea unuia ii da
celalalt, adica reciproc, §i prin aceasta admirare fiecare se va vin din abundenta, iar altuia, ulei; pe unul il face imbel§ugat
smeri in fata celuilalt §i va socoti ca celalalt, prin hotararea prin multimea turmelor, pe altul, prin bogatia granelor, ca
lui Dumnezeu, este mai presus de el, pentru ca-1 vede ca are toate tinuturile, de§i separate, sa fie unite prin comuniunea
ceea ce el nu are. A§adar fiintele se lovesc reciproc prin ari- iubirii, de vreme ce unul da ceea ce altul nu are, iar altul da
pile lor cand sufletele sfintilor ating alte suflete ale sfintilor
prin virtutile lor §i, atingandu-se, le stimuleaza, §i astfel sti- 62 I Cor. 15, 9.
mulate, ele zboara spre desavar§ire. 63 II Pt. 3, 15-16.
252 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X 253

in schimb ceea ce primul nu avea. Deci dupa cum sunt tinu- aripi ca sa va stimulati sa zburati mtotdeauna spre cele cere§ti.
turile pamantului, a§a sunt §i sufletele sfintilor, care, pentru Urmeaza:
ca i§i acorda reciproc ceea ce au primit, se apropie unul de
37. ,,$i sunetul rotilor care urmau fiintele §i un glas de
altul, ca §i tinuturile _care dau roadele lor altor tinuturi, pen-
mare cutremurare" 64 • Prin roti, am spus mai inainte, sunt de-
tru ca toti sa se uneasca printr-o singura iubire.
semnate cele doua ,,Testamente" ale Sfintei Scripturi. Sunetul
35. Dar aici trebuie sa se §tie ca fiecare dintre ale§i observa rotilor este, prin urmare, mesajul Testamentelor. Dupa zgo-
intotdeauna in ceilalti ceea ce aceia au primit de la Dumnezeu motul aripilor fiintelor se aude sunetul rotilor pentru ca,
mai mult decat ei, ca sa-i puna mai presus de ei in cugetare dupa primirea cuvantului profetilor, virtutile sfintilor zboara
§i sa se aplece ill fata lor CU§merenie. Insa sufletul celor ce merg spre lucrarea mai inalta §i se impulsioneaza reciproc pentru
spre osanda nu sesizeaza niciodata ce dar mai mare are altul a spori, atunci statura Sfintei Biserici se 1nalta65, ca paginile
decat el insu§i, ci numai ce dar mai mare are el decat altul. Sfintelor Testamente sa fie citite in lumea intreaga. Caci peste
Ace§tia nu se gandesc ce daruri ale Duhului au primit altii, tot deja rasuna Sfanta Evanghelie, peste tot se aud cele spuse
dar lor in§i§i le lips~sc, ci se gandesc ce calitati au ei insi§i §i de Apostoli, pretutindeni este glasul Legii §i al Profetilor.
ce defecte au altii. In vreme ce Atotputernicul Dumnezeu Deci, dupa zgomotul aripilor urmeaza sunetul rotilor, pen-
imparte virtutile fiecaruia, ca sa smereasca pe unul in fata tru ca, dupa faptele minunate ale sfintilor, cuvintele textelor
celuilalt prin cugetare, pe cei ce merg spre osanda, binele sfinte sunt intelese de ascultatori cu libertate ~i cu indrazneala
pe care I-au primit la aceasta ii duce, ca se pierd prin mandrie in interiorul Sfintei Biserici66 • Rotile urmeaza fiintele, pen-
datorita lui, intrucat ei intotdeauna iau in seama calitatile tru ca, a§a cums-a spus mai 1nainte, dupa ce viata sfintilor
pe care ei le au, dar nu le au altii §i niciodata nu se stradu- a ajuns sa fie admirata, §i cuvintele celor doua Testamente
iesc sa aprecieze cat de multe calitati au altii, dar ei nu le au. au aparut oamenilor vrednice de cinstire.
A§adar, ceea ce este randuit prin bunatatea lui Dumnezeu 38. Cu siguranta, rotile unneaza fiintele, pentru ca noi
pentru sporirea smereniei, mintile acestora o intorc spre spo- cunoa§tem din viata Sfintilor Parinti ce trebuie sa intelegem
rirea mandriei §i cad de la bine din cauza diversitatii daru-
rilor care ar fi trebuit sa-i faca Sa creasca duhovniC~§te prin 64 Iez. 3, 13.
virtutea smereniei. 65 A§a cum spune Profetul Isaia, Biserica este muntele templului
Domnului intarit peste varfurile muntilor, catre care toate popoa-
36. De aceea este necesar, frati preaiubiti, sa priviti intot- rele vor curge (Is. 2, 2). Muntii cei l:nalti sunt sfintii. Cu cat ace§tia se
deauna la voi ce aveti intr-o mai mica masura, iar la aproa- inalta §i stralucesc mai mult in virtute inaintea oamenilor, cu atat
sunt vazuti de la mai mari departari, slava Bisericii cre§te inaintea
pele vostru ce a primit intr-o masura mai mare decat voi. oamenilor §i cuvantul lui Dumnezeu ajunge la din ce mai multe
Cand 11 priviti mai presus de voi pentru calitatea pe care el inimi din toate neamurile (n. ed.).
o are, dar voi nu o aveti, voi in§iva sporiti, prin smerenie, 66 Sfintii propovaduiesc mai intai prin fapta vietuirea evanghelica

pentru a obtine ceea ce are el. A§adar, daca apreciati la cei- §i apoi talcuiesc Scripturile. De aceea fiii Bisericii 1nteleg cuvantul lui
Dumnezeu cu libertate §i cu J'ndrazneaza, pentru ca ei deja cunosc din
lalti calitatile pe care le-au primit §i daca ei apreciaza la voi experienta, din imitarea virtutilor sfintilor mare parte din cele pe care
calitatile pe care le aveti, atunci voi va atingeti reciproc prin le invata apoi prin cuvant (n. ed.).
254 Omilia X 255
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

din sulul Sfintei Scripturi. Lucrarea lor ne descopera ceea sunetul rotilor urmeaza un glas de mare cutremurare, pen-
ce ne spun paginile celor doua Testamente prin predicile lor. tru ca cele doua Testamente ale lui Dumnezeu au inceput
Dar trebuie sa ne intrebam de ce dupa ce s-a spus mai inainte: sa rasune in urechea inimii, iar duhul celor care asculta, stra-
,,Am auzit in spatele meu un glas de mare cutremurare", puns de iubire, este mi;;cat spre plans. De aceea cuvintele
se adauga ;;i dupa zgomotul aripilor ;;i sunetul rotilor: ,,$i Sfintei Scripturi ajung drese cu sare in inima celor care le
un glas de mare cutremurare"? Daca meditam cu atentie, citesc; de aceea ele sunt citite de obicei de cei care iubesc in
putem realiza ca nu se repeta inutil. tacere, ca pe furi;; ;;i intr-ascuns. De unde se spune ;;i prin alt
profet: ,,Indepartandu-Te de cei putemici, le-ai retezat capetele;
39. Evident sunt doua glasuri de mare cutrernurare prin
prin aceasta neamurile vor fi puse in mi;;care, i;;i v?r adapa
care inimile noastre sunt n;ii;;cate. Caci o cutremurare este din
gurile precum saracul care mananca in ascuns" 68 • Indepar-
teama, cealalta din dragoste; una provine din plansul celor
tandu-Se de cei putemici, Dumnezeul Atotputemic le-a taiat
ce se pocaiesc, cealalta, din lnfocarea celor care iubesc. A;;adar,
capetele, pentru ca a respins de la El trufia iudeilor, inde-
prima cutremurare vine dupa glasul propovaduirii, cand
partandu-Se de ei. Prin aceasta illdepartare, neamurile au fost
plangem raul pe care 1-am facut. Iar dupa zgomotul aripilor
puse ill mi;;care, pentru ca, pe cand iudeii cadeau de la credinta,
;;i sunetul rotilor vine a doua cutremurare 67, cand cautam,
inimile neamurilor alergau spre cunoa;;terea credintei. Este
prin lacrimi multe, bunurile cere;;ti despre care am auzit.
!impede ca neamurile deschid gura inimii la hrana lnvata-
Iata, pentru ca in interiorul Sfintei Biserici cunoa;;tem exem-
turii sfinte ;;i mananca In ascuns, precum un sarac, pentru
ple de virtuti de la multi Parinti, este ca ;;i cum auzim zgo-
ca citind, ei l;;i lnsu;;esc cuvintele vietii In graba ;;i in tacere.
motul aripilor in fiecare zi. $i pentru ca pretutindeni strabate
rasunetul cuvintelor sfinte, este ca ;;i cum am fi facuti treji 40. Dar trebuie sa se ;;tie ca, cu cat cei care asculta sporesc
prin sunetul rotilor. $i fiindca, prin cuvintele sfinte, ne aprin- mai mult In iubire ;;i intelegere, cu atat sfintilor propova-
dem de iubire pentru Creatorul nostru, arzand ill focurile unei duitori le este dat un mai mare har al Duhului. De unde,
mari fervori, plangem ca pana acum am fost departe de fata dupa ce profetul spusese mai lnainte: ,,Duhul m-a luat, ;;i
Dumnezeului Atotputemic. Astfel, dupa primul glas de mare am auzit In spatele meu un glas de mare cutremurare", ;;i du pa
cutremurare, ajunge la final inca un glas de mare cutremurare, glasul de mare cutremurare al aripilor precum ;;i dupa eel
pentru ca noi, cunoscandu-1 pe Dumnezeu, am inceput sa al rotilor, tot a;;a de mare cutremurare, adauga imediat:
piangem pacatele noastre, ;;i iubindu-L pe Cel Ce ne cu- 41. ,,Duhul m-a inaltat ;;i m-a luat in El" 69 • De ce profetul,
noa~te, nu incetam sa-L dorim cu lacrimi. Prin urmare, dupa care spusese ca a fost luat de Duhul, afirma iara;;i ca a fost
ridicat ;;i luat de Duhul? Pentru ca mintea celor care propova-
67
Ceea ce noi am tradus cu ,,zgomotul aripilor" ~i cu ,,sunetul ro-
duiesc se ridica la mai mare inaltime cand, datorita lor, inima
tilor" s~ar traduce literal cu ,,glasul aripilor" ~i ,,glasul rotilor". Astfel
devine §i mai !impede interpretarea Sfftntului Grigorie ca in urma celor care-i asculta este cutremurata de dorirea Dumnezeului
acestor glasuri, cei care privesc virtutile sfintilor simbolizate de aripi
§i asculta cuvintele Scripturii prefigurate de roti se cutremura intele-
68 Avac. 3, 14 (LXX).
gandu~le limbajul (n. ed.). 69 Iez. 3, 14.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X

Atotputemic. Evident, de aceea sfinti propovaduitori inain- 42. Dar trebuie sa ne intrebam: de vreme ce Duhul nu
teaza, ca prin slujirea lor, darul harului sa se inmulteasca in inalta mintea daca nu o ia in El, de ce mai intai se spume
Sfanta Biserica, dupa cum este scris in psalmi despre insa§i 11m-a inaltat" §i apoi ,,m-a luat in El"? Dar, in acest pasaj,
Sfanta Biserica: ,,Umpland cu apa rau§oarele ei, inmulte§te ,,m-a luat in El" inseamna ,,m-a tinut in mod constant 11

odraslirile ei; de picurarile de ploaie ea se va bucura, cand Sunt oameni pe care Duhul ii inalta, dar nu-i ia in El, oa'"
va rasari'170 • Rau§oarele Bisericii sunt sfintii propovaduitori meni al caror intelect se avanta spre cele duhovnice§ti, dar,
care uda pamantul inimii noastre. Cand rau§oarele se umplu persistand in fapte trupe§ti, viata lor nu este, totu§i, in acord
de apa, odraslirile Bisericii se inmultesc pentru ca atunci cand cu intelectul. Valaam fusese inaltat prin duhul profetic, dar
propovaduitorii primesc harul Duhului mai abundent, nu- nu fusese luat in Et pentru ca a putut sa vada, intr-adevar,
marul credincio§ilor sp9re§te. Sfanta Biserica se bucura de un viitor indepartat, insa nu a putut sa-§i desparta mintea
picurarile de ploaie. ,,Picurarea de ploaie" este apa care cade de poftele pamante§ti71• Dar, pentru ca sfantul profet a fost
de pe acoperi§ pe pamant, du pace cazuse din cer pe acoperi§. inaltat prin cuno§tinta §i, in egala masura luat in Duh in ce
Acoperi§ul Bisericii sunt sfintii propovaduitori care ne prote- prive§te vietuirea, deja auzim in ce dispozitie continua sa
jeaza, mijlocind pentru noi §i intarindu-ne prin indemnu- propovaduiasca:
rile lor. Pentru ca, atunci cand predica, inima lor este inundata
43. ,,$i am mers eu amarat ln indignarea sufletului meu" 72 •
de divinitate, este ca atunci cand apa cade din cer pe acoperi§.
Ganditi-va, frati preaiubiti, de ce acest om, in care sporisera
Cuvintele lor ne iriga asemeni apei care curge de pe acoperi§
damrile Sfantului Duh, mergea amarat? Oare orice inima
pe pamant. Astfel, Sfanta Biserica, in timp ce odrasle§te, se bu-
pe care Duhul Stant o ia in El se face amara de indignarea
cura de "picurarile ei de ploaie", pentru ca, atunci cand na§te
sufletului sau? De aici trebuie sa se inteleaga ca eel pentru
prin credinta §i faptele bune, ia aminte la cele pe care le-a
care viata pamanteasca are inca dulceata, nu este inaltat §i luat
primit §i se bucura de cuvintele propovaduitorilor. A§adar,
in Duh, de§i pare ca propovaduie§te cuvantul lui Dumnezeu.
cand cei care asculta se inalta spre mai bine, harul se inmul-
Caci atunci cand Duhul Sfant umple mintea, treze§te 1n ea sen-
te§te §i pentru propovaduitorii lor; iata de ce profetul zice:
timentul amaraciunii pentru cele trecatoare prin desfatarea
"Duhul m-a inaltat, §i m-a luat in El". Deci eel care propova-
cu cele ve§nice. A fi prins in lucruri omene§ti are dulceata,
duie§te este cu atat mai mult §i mai mult inaltat §i luat in
dar numai pentru acela care nu a gustat inca nici o bucurie
Duh cu cat eel care asculta i§i schimba viata spre mai bine.
din cele cere§ti, deoarece, cu cat intelege mai putin cele ve§-
nice, cu atat se odihne§te mai cu placere 1n cele trecatoare.
70 Ps. 64, 11. Sfantul Grigorie atribuie Bisericii ceea ce psalmistul Dar daca cineva deja a gustat cu gura inimii ce este acea dul-
spunea despre pamantul traversat de rau;;oare. Acestea sunt sfintii
care se ,,umplu de apa" sau literal ,,se imbata" cu apa cuvantului lui
ceata a rasplatilor cere§ti, ce sunt acele imnuri cantate de co-
Dumnezeu sau cu harul Duhului Stant. Cuvantul stillicidia ,,picurari rurile ingerilor, ce este vederea mai presus de intelegere a
de ploaie" descrie in limba latina apa care curge din strea;;ina unei case. Sfintei Treimi, atunci cu cat ceea ce vede inlauntrul sau se face
Verbul exorior ,,a rasari" este spus cu referire la pamantul din care
va iei;;i verdeata. Sfantul Grigorie 11 intelege cu privire la samanta 71 Cf Num. 24, 4-5.
cuvantului care odrasle;;te in pamantul inimii fiilor Bisericii (n. ed.). 72 Iez. 3, 14.
258 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X

duke, cu atat tot ceea ce sufera in afara se schimba in ama- cu atat mai mult suferim ca ne aflam in nefericirea acestui
raciune. El se cearta pe sine pentru raul de care-§i aminte§te surghiun. Dupa cum se spune in alta traducere: ,,;Ji cine i~
Ca 1-a fa.cut, §i Se displace peel InSU§i, in timp Ce incepe Sa-I spore§te §tiinta, i§i spore§te §i truda" 76 • A§adar, pe masura.
placa Celui care a creat totul. I§i repro§eaza gandurile sale, ce incepem sa §tim ce sunt bucuriile cere§ti, ne trudim mai
regreta cuvintele sale §i, plangand, se pedepse§te pentru fap- mult plangand pentru a putea scapa din latul ratacirilor noastre.
tele sale. Nazuie§te la cele de sus §i calca deja in picioare, Deci in multa intelepciune (sapientia) este multa indignare
prin dispretul din mintea sa, toate cele pamante§ti. Atata timp pentru ca, daca deja gustam (sapimus) cele ve§nice, socotim
cat nu are prin vedere ceea ce dore§te, are un plans duke §i nedemn de noi sa mai jinduim la cele trecatoare. Daca deja
lacrimile unei permanente tristeti. ;Ji fiindca vede ca Inca nu gustam (sapimus) cele ve§nice, ne dispretuim pe noi in§ine
este in patria pentru care a fost creat, nimic nu-i mai place pentru ca am facut ceea ce ar fi putut sane desparta de iu-
in aceasta viata de surghlun decat propria amaraciune. Caci birea ve§nica. Con§tiinta se mustra pe ea insa~;i, se invino-
el socote§te nevrednic de sine73 sa se inrobeasca celor treca- vate§te pentru ce a facut, condamna prin pocainta ceea ce
toare §i suspina cu ardoare dupa cele ve§nice. De aceea, cu invinovate§te, in suflet se da o lupta care da na§tere impa-
indreptatire se spune prin Solomon: ,,Ca unde este multa carii cu Dumnezeu.
intelepciune, este §i multa indignare, §i eel ce i§i inmulte§te 44. Astfel Ahab, rege nedrept, mustrat de profet, atunci
§tiinta i§i spore§te §i suferinta" 74 • Cunoscand, a§adar, cele ce- cand a auzit sentinta dumnezeiasca impotriva sa, s-a infri-
re§ti, socotim nevrednic de noi sa ne inrobim sufletul celor CO§at §i a fost cople§it de o mare tristete astfel incat Domnul
pamante§ti. Cu c_at incepem sa fim mai COn§tienti (sapere in- a spus profetului Sau: ,,Vezi cums-a smerit Ahab inaintea mea?
cipimus) de raul pe care I-am facut, cu atat ne maniem im- Fiindca s-a smerit inaintea mea, de aceea nu voi aduce neca-
potriva noastra in§ine §i astfel multa intelepciune (sapientia)75 zuri in zilele lui" 77 • Referitor la aceste cuvinte ale lui Dumnezeu,
duce la multa indignare, pentru ca, cu cat inaintam mai mult trebuie sa ne gandim cat de mult Ii place tristetea amaraciunii
in cunoa§tere, cu atat ne indignam mai mult impotriva propri- la ale§ii Sai care se tern sa nu-L piarda, daca I-a placut a§a de
ilor noastre fapte pacatoase. Suferinta spore§te odata cu cu- mult §i pocainta unui ratacit care se temea sa nu piarda viata
no§tinta, pentru ca noi, cu cat cunoa§tem mai mult cele ve§nice, din veacul de acum? Sau cat de agreabila ii este suferinta de
buna voie pentru gre§elile lor a celor care Ii plac, daca aceasta
Dupa Sfantul Grigorie, ,,indignarea" din sufletul profetului este
73

sentimentul de amaraciune care vine din con~tientizarea faptelor I-a placut pentru o vreme §i la acela care-i displacea? Dar
proprii pe care acum le respinge ca nedemne (indignus) pentru eel care trebuie §tiUt Ca nimeni nu poate sa faca acestea din toata inima,
sa
vrea placa lui Dumnezeu (n. ed.). din dragoste pentru Atotputernicul Dumnezeu, decat eel al
74 ijccl. 1, 18 (LXX).
carui suflet Duhul Sfant 1-a luat in El. Caci cand a putut vreun
75 Sf,antu.l Grigorie explica substantivul sapientia ,,intelepciune"
om, prin foqa sa, sa dispretuiasca cele pamante§ti, sa iubeasca
pornind de la verbul din care acesta deriva: sapere ,,a gusta", ,,a in-
teiege", ,,a. avea sentimentul ca", ,,a con~tientiza". Astfel cu cat con- cele cere§ti, sa caute impacarea cu Dumnezeu, sa rabde lupta
~tientizlm (sapere) mai mult pacatele noastre ~i cu cat gustam (sapere)
m.ai mult cele cere~ti, cu atat indignarea impotriva noastra in~ine ~i su- 76 Eccl. 1, 18.
ferinta noastrl este mai mare din cauza multei intelepciuni (sapientia). 77 III Rg. 21, 29.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia X 261

CU el inSU§i, Sa se invinuiasca pe el inSU§i in cugetare §i Sa Se A§adar, in toate cele pe care le cugetam, in toate cele pe care
pedepseasca prin plansete? Nimeni nu poate sa faca aceasta le facem, trebuie intotdeauna sa ne rugam, ca noi sa cugetam
decat acel pe care-I intare~te harul dumnezeiesc. De aceea, inspirati de El, §i sa facem cu ajutorul Lui, Cel care traie~te §i
se §i adauga: imparate§te cu Tatal in unime cu Duhul Sfant, Dumnezeu,
in vecii vecilor. Amin.
45. ,,Caci mana Domnului era cu mine, intarindu-ma" 78 •
Evident, noi nu putem sa ne desavar~im urcu~ul spre bine,
decat daca Duhul, luandu-ne-o inainte, ne inalta ~i, insotin-
du-ne, ne intare~te. Dar trebuie sane intrebam urmatorul
lucru: dupa ce, mai inainte, s-a scris cu privire la sulul pe care-I
primise profetul: ,,$i s-a £1cut in gura mea ca mierea de duke",
din ce motiv se spune dupa aceea: ,,Am mers amarat in
indignarea sufletului meu"? Desigur, este de mare mirare
in ce mod dukeata coexista impreuna cu amaraciunea. Dar,
dupa cum s-a explicat mai sus, trebuie sa se ~tie ca aceluia
caruia cuvantul lui Dumnezeu a inceput sa-i fie duke in
gura inimii, cu siguranta sufletul i se amara§te impotriva
lui inSU§i. Prin cuvantul lui Dumnezeu el invata inlauntrul
lui cum trebuie sa se mustre pe sine §i prin aceasta se pe-
depse~te mai aspru prin amaraciunea pocaintei. Acesta se
displace pe sine cu atat mai mult, cu cat in sulul sfant, vede
ceea ce este iubit de Domnul Atotputemic. Dar, pentru ca un
om nu poate sa inainteze spre acestea prin puterea sa, cu in-
dreptatire se spune acum: ,,Mana Domnului era cu mine,
intarindu-ma". in scrierile sfinte, uneori Fiul Unul-Nascut este
numit Mana Domnului, cad ,,Toate prin Els-au facut" 79 • $i de-
spre inaltarea Lui, Tatal Atotputemic spune: ,, Voi inalta lacer
Mana Mea" 80 • Aceasta Mana, care intare~te inimile ale§ilor sai,
spunea Apostolilor: ,,Fara Mine nu puteti sa faceti nimic" 81 •

78 Iez. 3, 14.
79 In 1, 3.
80 Deut. 32, 40.
H.1 In 15, 5.
Omilia XI

1. lntre alte minuni ale genului profetic, cartile profe-


tilor au aceasta trasatura uimitoare: dupa cum faptele sunt
revelate prin cuvinte, tot a§a, uneori, cuvintele sunt explicate
prin fapte, !neat nu numai cuvintele, ci §i faptele petrecute
tin de profepe. De aceea se spune acum: ,,Am venit la cei du§i
in robie, la «Gramada de roade noi», la cei care locuiau langa
raul Chebar" 1• lntrucat contextul cerea, trebuise sa precizeze
venirea sa la cei du§i in robie, dar de ce a fost necesar ca locul
sa-1 redea prin ,,roade", zicand: ,,La «Gramada de roade noi»" 2,
daca nu pentru ca adesea faptele §i locurile semnifica o ra-
tiune ascunsa3? Evident, trecusera deja multi ani de robie
de cand Iezechiel profetea §i, dintre cei care fusesera du§i

1 Iez. 3, 15.
2 Vulgata traduce numele ora§ului ebraic Tel Aviv" prin Gra-
/1 11

mada de roade noi". Cuvantul A viv" este numele ebraic al primei


11

luni iudaice, luna roadelor noi, cea In care se strangeau primele re-
colte de orz, descriind totodata o anumita etapa In dezvoltarea ce-
realelor, momentul cand acestea sunt deja ln spic'' (le§. 9, 31), iar Tel"
11 11

lnseamna movila", gramada" morman" sau ruinele unei vechi a~­


11 11 11 11

zari" (n. ed.).


3 A§a cum Sfantul Grigorie a explicat In prima omilie la Iezechiel,

profepa veste§te nu numai lucruri din viitor, ci §i anumite fapte, eve-


nimente, ganduri care sunt ascunse dintr-un motiv sau altul mintii
obi§nuite. In acest caz, lntelesul ascuns al denumirii topografice "Tel
Aviv" este descoperit prin evenimentele relatate.' De vreme ce mulp
dintre cei catre care Iezechiel profepse In primii ani de robie murisera,
prin trimiterea profetului la Tel Aviv" Gramada de roade noi", se des-
11 11

copera tainic ca Dumnezeu 1-a trimis la fiii acelora, la cei ce aveau


sa fie primele roade" ale propovaduirii sale (n. ed.).
11
Omilia XI 265
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

multi deja murisera. La fiii acestora venise profetul poporul captiv §i traie§te indurerat in mijlocul lui, pentru ca,
Vt):t'bE~asca.
De aceea s-a §i spus mai sus: ,,Fiul omului, Eu aplecandu-se asupra lui prin darul iubirii, el sa se inmoaie,
tri.mit la fiii lui Israel, la neamurile apostate, care s-au in- spre a se lipi de inima lor mai trainic prin puterea cuvantului.
de Mine. Parintii lor au incalcat legamantul Meu Daca poporul lui Israel - numit ,,casa 1ndaratnica" pentru ca
ziua de astazi, §i fiii lor au cerbice tare §i inima im- nu §i-a recunoscut pacatele nici in mijlocul nenorocirilor -
pietrita; la ace§tia Eu te trimit" 4 • Fiindca, dintre ace§tia, multi nu §i-a smerit sufletul prin nici o intristare, profetul s-a stra-
vor fi devenit credincio§i §i vor fi ajuns, prin ascultare, la duit sa stea intristat printre cei ce se bucurau, ca tacand, sa le
rodnicia bunei lucrari, ei sunt numiti Gramada de roade".
11
arate ceea ce venise sa-i mvete prin cuvant. lnainte de a zamisli
Ca sufletele bune sunt numite ,,roade ale lui Dumnezeu" cuvantul, prin aceea ca a tacut amarat, a dat forma cuvintelor.
o atesta un alt profet care zke: ,,Israel este sfant pentru Dum- Urmeaza:
nezeu §i parga roadelor Lui" 5 • ,,Roade ale lui Dumnezeu" 3. Iar dupa ce au trecut cele §apte zile, a fast cuvantul
11

sunt §i neamurile intoarse la credinta mai tarziu. Dar, pentru Domnului catre mine, zicand" 7 • Prin aceea ca a stat intristat
ca Israelul a crezut in Dumnezeu mai inainte, cu indrepta- §apte zile §i dupa a §aptea zi a primit cuvantul poruncii Dom-
tire profetul 1-a numit parga roadelor Lui. Deci, pentru ca nului ca sa-i reaminteasca de datoria de a vorbi, se arata lim-
profetul nu a fast trimis la poporul din prima generatie, ci pede ca el tacuse intristat in aceste zile. El fusese trimis pentru
a adus cuvantul fiilor acestui popor, a venit la ,,gramada de a profeti, §i totu§i tacea intristat de §apte zile. Ce ne da de in-
roade noi". Ceea ce se desemneaza prin raul Chebar am spus-o teles sfantul profet prin aceasta tacere a sa daca nu faptul ca
deja mainte §i nu mai repetam ca nu cumva repetand, sa pro- numai acela §tie cu adevarat sa vorbeasca, eel care mai inainte
ducem plictiseala. Urmeaza: a invatat sa taca. Infranarea prin tacere este ca un aliment
pentru cuvant. Este drept sa primeasca porunca de a vorbi
2. ,,$i am stat uncle stateau ei, §i am ramas acolo, §apte printr-o sporire a harului, eel care, pazind aceasta ordine, tace
zile, amarat, in mijlocul lor" 6 • Trebuie remarcat cu cata com- mai mtai cu smerenie. De aceea se spune prin Solomon: ,,Vreme
pasiune se alatura profetul poporului captiv, ramanand in- este sa taci §i vreme sa graie§ti" 8 • Caci nu spune: ,,Vreme sa
tristat impreuna cu ei §i imparta§indu-le amaraciunea, pentru graie§ti §i vreme sa tad", ci pune mai intai ,,vreme sa taci"
ca virtutea lucrarii este radacina cuvantului. Cuvantul este §i apoi adauga ,,sa graie§ti", caci noi trebuie sa invatam
primit de ascultatori mai cu drag atunci cand propovadui- sa vorbim tacand, nu sa 1nvatam sa tacem vorbind. Prin ur-
torul graie§te cu o inima plina de compasiune. Tot a§a §i fierul mare, daca sfantul profet, care fusese trimis pentru a vorbi,
se sudeaza de fier: mai intai este topit, ca apoi, cele doua parti a tacut mai mtai mdelung, ca dupa aceea sa vorbeasca a§a cum
sa se lipeasca de la sine. Caci, daca se moaie prea putin, nu se trebuie, trebuie sa ne gandim ce mare este vina unui om de a
va lipi suficient de puternic. Astfel, profetul sta impreuna cu nu tacea cand nu-1 constrange nici o necesitate sa vorbeasca.
Urmeaza:
4 lez. 2, 3.
5 Ier. 2, 3. 7 Iez. 3, 16.
6 Iez. 3, 15. 8 Eccl. 3, 7.
267
266 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XI

a strapunge inima aproapelui! Voi grai, voi grai, ca vorbirea


' 4J ,~Fiul omului, te-am pus strajer casei lui Israel" 9 • Tre-
lui Dumnezeu sa rasune prin mine impotriva mea! Nu
~ui~1r~marcat ca Domnul 11 nume§te strajer pe eel pe care El
tagaduiesc aceasta acuzatie, sunt deplin con§tient de
il tt1m1te la propovaduire. Celui caruia ii este incredintata
mole§eala §i de neglijenta mea. Poate insa§i recunoa§terea
grija de altul este numit strajer, ca sa-§i a§eze mintea in ~ele
vinei imi va fi de folos inaintea Dreptului JudecMor spre a
inalte §i sa devina vrednic sa fie numit astfel prin virtutea
lucrarii. Caci nu este strajer eel care este in partea cea mai dobandi iertarea.
'
de jos. Strajerul sta totdeauna la inaltime ca sa vada cu mult 6. lntr-adevar, stand in manastire, puteam sa-mi ingradesc
inainte orice urmeaza sa vina. Cine este pus strajer al popo- limba de cuvinte nefolositoare §i sa-mi tin mintea aproape
r~lui tre~uie sa fie la inalvme prin viata sa, ca sa poata fi de mereu in incordarea rugaciunii. Dar, dupa ce mi-am pus po-
a1utor prm purtarea sa de grija. De aceea, alt profet indeamna vara pastorala pe umarul inimii, sufletul meu nu mai poate
pe un strajer, zicand: ,,Suie-te pe munte inalt, eel ce bine- sa se adune fara incetare In el lnsu§i, fiindca se imparte lntre
veste§ti VSio~~!ui" 10, ~ent:u ca, evident, cine a primit treapta multe. Caci sunt constrans sa cercetez atat litigii ale Bisericii,
propovadmrn, trebme sa se suie la inaltimea bunei lucrari. cat §i ale manastirilor §i adesea sunt silit sa judec viata §i
El trebuie m~reu s~. excel:ze prin virtute §i sa depa§easca prin faptele fiecaruia. Trebuie sa ma ocup §i de anumite probleme
lucrare pe ce1 care n sunt mcredintati, pentru a vedea viata lor de interes cetatenesc, §i sa ma tanguiesc de navalirea sabiilor
cu atat mai patrunzator cu cat dispretuie§te mai mult cele barbarilor, §i sa ma tern de lupii care p~ndesc turma care
pamante§ti carora nu-§i inrobe§te inima. mi-a fost lncredintata. Trebuie sa ma ocup §i de lucruri ad-
ministrative, ca sa nu le lipseasca mijloacele de trai celor care
5. O! Cat de aspre sunt pentru mine acestea pe care le spun,
se supun disciplinei regulamentului, §i sa suport cu rabdare
pentru ca, vorbind a§a, ma lovesc pe mine insumi, eu care nici
anumiti jefuitori, §i sa le zadarnicesc acelora planurile, pazind
nu am limbaj adecvat ca sa tin o predica a§a cum trebuie
• • A \,I A I in toate acestea cu grija dragostea. Atata timp cat mintea mea,
mc1 - m masura m care a§ putea tine - nu reu§esc sa urmez
franta §i sfa§iata, se indreapta catre atatea §i atatea lucruri
indeajuns cele graite prin vietuire. Eu, care adesea ma las an-
care trebuie gandite, cand sa se mai intoarca in ea lnsa§i ca
trenat in cuvinte nefolositoare §i, mole§it §i neglijent, aman
sa se adune in intregime in propovaduire §i sa nu se desparta
sa jndemn §i sa zidesc aproapele! Eu, care inaintea lui Dum-
de slujirea cuvantului care trebuie facut cunoscut? De ase-
nezeu Care ma vede, am devenit §i mut §i limbut: mut in
menea, fiindca, obligat de locul in care traiesc, adesea vin
privinta celor necesare, limbut in cele nefolositoare! Dar iata
In contact cu oameni lume§ti, lmi relaxez uneori regula im-
cu~ cuv~tulvlui Dumnezeu ma sile§te sa vorbesc despre viata
pusa limbii mele. Caci, daca-mi mentin In permanenta cu
stra1erului. Sa tac, nu pot §i totu§i ma inspaimant foarte ca
aceea§i putere controlul de sine, §tiu ca sunt evitat de cei mai
vorbind, ma voi lovi pe mine. Voi grai, voi grai, ca sabia cu~
slabi §i ca niciodata nu-i pot atrage la ceea ce doresc. De aceea,
vantului lui Dumnezeu sa treaca prin mine insumi pentru
se lntampla adesea sa ascult cu rabdare chiar §i cuvinte ne-
folositoare. Dar, pentru ca §i eu sunt un om slab, atras pen-
9 Iez. 3, 17.
tru scurt timp de cuvintele nefolositoare, incep sa vorbesc
10 Is. 40, 9.
269
268 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XI

c:u plketeiceea ce incepusem sa aud contrar vointei §i ajunge prin prudenta §i sa ramana la inaltime prin viata lor, adica
sa nu se arunce in valea unei lucrari §OVaitoare. Dupa cum
siomi tplacl1sl ma arunc unde mi-era sila sa cad. Deci ce strajer
un turn este a§ezat pe un munte pentru ca strajerul sa poata
sau ce £el de strajer sunt eu, eel care nu stau neclintit in mun-
vedea din el cu mult inainte venirea du§manului, tot astfel
tele lucrarii, ci zac inca in valea slabiciunii? Dar Creatorul §i
viata propovaduitorilor trebuie sa ramana intotdeauna fo.
Rbcumparatorul neamului omenesc are putere sa-mi dea
xata in inaltime, ca sa disceama ptin simtul narilor mirosurile
mie, nevrednicul, §i inaltimea vietuirii §i eficienta cuvan-
urate ale gre§elilor §i parfumurile virtutilor. Sa zareasca de
tului, din iubire pentru Care nu ma crut cu nimic de la a vorbi
departe atacurile duhurilor rele §i, aratand grija, sa puna la
despre El.
adapost sufletele care le-au fost incredintate. Textul urmeaza:
7. A§adar, viata strajerului trebuie sa fie intotdeauna §i ,,§i vei auzi din gura mea un cuvant, §i 11 vei vesti lor din par-
la inaltime, §i circumspecta. Casa nu se lase invinsa de iu- tea mea" 13 •
birea bunurilor pamante§ti, sa fie la inaltime· ca sa nu fie
> I
8. Iata ca din nou profetul este avertizat sa nu expuna
lovita de lancile unui vrajma§ ascuns, sa fie circumspecta.
ceea ce nu a auzit14, ci mai intai sa deschida urechea inimii la
Nu ajunge unui strajer sa traiasca inalt decat daca, vorbind
glasul Creatorului §i apoi sa-§i deschida gura pentru urechile
fara incetare, atrage §i pe ascultatorii sai catre cele inalte §i
poporului. De aceea, un alt profet zice: ,,Pleca-voi spre pilda
aprinde mintile lor de iubirea patriei cere§ti. Dar acest lucru
urechea mea, talcui-voi in sunet de psaltire gandul meu" 15 •
atunci il face bine, cand cuvantul sau se aprinde din flacara
Cel care propovaduie§te a§a cum trebuie, dupa cum s-a spus,
vietii sale. 0 faclie care nu arde ea insa§i, nu aprinde acel obiect
mai intai i§i apleaca urechea inimii spre glasul ce vorbe§te
pe care este a§ezata. De aceea, Adevarul zice despre loan:
inlauntrul sau, ca du pa aceea gura lui sa se deschida spre in-
,,Acela era faclia care arde §i lumineaza" 11 • Adica, arde prin
iubirea sa pentru cer, lumineaza prin cuvantul sau. Pentru demn. Urmeaza:
ca adevarul propovaduirii sa fie pastrat, este necesar sa fie 9. ,,Daca Eu spun catre eel neevlavios: vei muri, §i tu
pastrata inaltimea modului de a trai. De aceea, cu indrepta- nu-1 vei in§tiinta §i nici nu-i vei grai, pentru a-1 abate de la
tire, Sfintei Biserici i se spune prin glasul logodnicului in calea lui cea lipsita de evlavie ca sa traiasca, eel neevlavios
Cantarea Cantarilor: ,,Nasul tau ca tumul din Liban" 12 • Ce este va pieri in nelegiuirea sa, dar Eu voi cere sangele lui din
aceasta lauda, fratii mei, !neat nasul logodnicei sa fie com- mana ta" 16 • De aid aceasta trebuie sa retinem, la aceasta tre-
parat cu un turn? Pentru ca prin nas noi deosebim parfumu- buie sa meditam cu atentie: pe de 0 parte, ca eel supravegheat
rile §i mirosurile urate, ce se desemneaza prin nas daca nu nu moare din vina celui care este pus sa supravegheze, iar pe
discemamantul strajerilor? Fara indoiala, se spune ca acest de alta parte, ca supraveghetorul nu este lipsit de vina cand,
nas este ca un turn, §i un turn din Liban, pentru ca intot-
deauna discernamantul conducatorilor trebuie sa fie intarit 13 lez. 3, 17.
'
14 Ase vedea Omilia I, 10, 14.
11 In 5, 35. 15 Ps. 48, 5.
12 Cant. 7, 4. 16 Iez. 3, 18.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XI 271

!Ul\UJ: dintre cei peste care este pus sa-i supravegheze moare 10. Fiindca se spune: ;,Dar Eu voi cere sangele lui din··
din vina lui, pentru ca nu a putut asculta cuvintele vietii. mana ta" daca ln acest loc prin cuvantul ,,sange" este desem-
I

Moartea, mtr-adevar, se datoreaza pacatosului, dar calea viepi nata ,,moartea trupului", atunci se mare§te foarte mult teama
trebuie sa-i fie vestita de strajer §i necredinta pacatosului care vine din tacerea noastra. Caci daca omul, care este pus
trebuie mustrata. Daca strajerul tace, motivul mortii paca- pentru a strajui, este considerat atat de tare vinovat fata de cei
tosului va fi insa§i nelegiurea lui, pentru ca a fost rasplata supravegheati de el chiar §i cu privire la moartea lor in trup,
pacato§eniei sale sa nu fie demn de ceea ce-i vorbe§te strajerul. moarte care oricum va veni mai devreme sau mai tarziu, cu
Dar Domnul cere sangele lui din ma.na strajerului, pentru ca cat mai mult este legat de vinovapa pentru moartea sufle-
acesta 1-a omorat: tacand, el 1-a dat mortii. in ambele si- tului celor supravegheati, suflet care ar fi putut trai ve§nic,
tuatii, trebuie sa se observe cat de legate sunt pacatele celor daca. ar fi auzit un cuvant de mustrare. Dar, prin cuvantul
supravegheap §i ale supraveghetorilor: cand eel supravegheat ,,sange", mai degraba pot fi desemnate ,, pacatele". De aceea,
moare din propria gre§eala, eel care are autoritate, fiindca nu cineva, atunci cand i§i plangea pacatele trupului, a zis: ,,Eli-
a vorbit, este considerat vinovat de moartea lui. Prin urmare, bereaza-ma de sange 18, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii
luati aminte, frati preaiubiti, luati aminte, pentru ca §i atunci
mele" 19• Sangele celui care moare este cerut din mana straje-
cand noi nu suntem pastori vrednici, ce vi se mtampla este chiar
rului, pentru ca pacatul celui supravegheat este socotit ca o
din vina voastra, carora astfel de supraveghetori va suntem.
gre§eala a supraveghetorului, daca acesta a tacut. A§adar,
~i daca voi alunecati in nelegiure, aceasta este §i din vina
aceasta trebuie sa faca strajerul ca sa fie nevinovat chiar de
noastra, atunci cand ln aceste dorinte pacatoase nu ati mtam-
pinat nici o rezistenta sau protest. Prin urmare, pazindu-va sangele celui supravegheat care moare: sa se ridice, sa prive-
gheze, sa se opuna relelor care se fac, dupa cum este scris:
pe voi, ne paziti §i pe noi, daca va opriti de la lucrarea strica-
cioasa. Noi va pazim §i ne pazim §i pe noi cand nu trecem ,,Alearga in toate partile, grabe§te-te, treze§te-ti prietenul,
sub tacere ceea ce nu e placut lui Dumnezeu. 0, cat de nevi- sa nu dai somn ochilor tai §i nici sa nu dormiteze pleoapele
novat de sangele facatorilor de rele se socotea vestitul propo- tale" 20 • De aceea, aid adauga:
vaduitor care spunea: ,,Sunt curat de sangele tuturor, cad nu
m'-am ferit sa va vestesc toata voia lui Dumnezeu" 17• Daca nu 18 In latina libera me de sanguinibus. Am tradus expresia foarte li-
teral ,,Elibereaza-ma de sange" pentru a se putea sesiza modul in care
ar. fi vestit, nu ar fi fost curat de sangele lor. Dar s-a ingrijit
termenul sange se refera in acest context la legatura vinovatiei cu care
sa le vesteasca toata voia lui Dumnezeu §i a fost curat de san- este legat eel ce a pacatuit. Cuvantul sange este in textul original la nu-
gele lor. Prin acest glas suntem impreuna vizati, impreuna marul plural, desemnand mai multe pacate. Evident nu este vorba
legati ~i ara.tap vinovati noi toti cei care ne numim preoti, despre 0 izbavire de la 0 moarte sangeroasa, prin varsare de sange,
noi care adaugam la relele pe care le avem moartea altor sau despre impiedicarea unei viitoare ucideri trupe§ti a cuiva cur:i
s-ar putea intelege din Biblia Sinodala, ci de iertarea unor pacate deJa
oameni, pentru ca noi omoram atatia oameni cati zi de zi savar§ite, de eliberarea din legatura acelor pacate prin care s-a pri-
ii privim 1ndiferenti §i muti cum merg spre moarte. cinuit moartea trupeasca sau duhovniceasca a aproapelui (n. ed.).
19 Ps. 50, 16.
17 Fapte 20, 26-27. 20 Prov. 6, 3-4.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XI

circumstanta, devine altfel. De aceea, Profetul NatanJ·-alQvtf


11. ,,Iar daca. tu il vei ingtiinta pe eel neevlavios, gi el nu
pe David, dupa adulterul acestuia, cu o fraza dura de repr~,
se va intoarce de la lipsa lui de evlavie §i de la calea sa cea
Dupa ce David a spus despre rapitorul oitei: ,,Omul care afa,cqt
fara evlavie, acela va pieri de pacatul sau, iar tu iti vei iz-
aceasta este vrednic de moarte", Natani-a zis imediat: "Tu e;;ti
bavi sufletul tau" 21 • Atunci eel supravegheat moare fara ca tu
acel om" 24 • $i totugi, altadata, atunci cand ii vorbea despre
sa mori, cand te va suferi pe tine ca opozant in cele ce-i pot
domnia pe care trebuia s-o primeasca Solomon, intrucat nu era
cauza moartea. Caci vei fi vinovat de moartea careia nu i
vorba de nici o vinovatie, i s-a inchinat lui David, smerit, in
te opui. Este de remarcat §i ce trebuie sa fie propovaduit
semn de omagiu25 • Astfel, pentru una §i aceea§i persoana,
de strajer: desigur, credinta §i lucrarea. Caci spune: ,,Iar daca
pentru ca circumstantele au fost diferite, gi limbajul profetic
tu il vei in§tiinta pe eel neevlavios, §i el nu se va intoarce de
la lipsa lui de evlavie §i de la calea sa cea fara evlavie". ,,Lipsa nu a fost la fel.
de evlavie" tine de necredinta, iar calea cea fara evlavie",
11
14. Trebuie sa luam seama, de asemenea, §i dind trebuie
de lucrarea stricacioasa. Orice strajer trebuie sa aiba aceasta sa vorbim. Adesea, degi mustrarea este facuta mai tarziu,
preocupare: sa atraga mai intai la evlavia credintei, dupa aceea, este primita cu bunavointa. Dar uneori i§i pierde forta daca
la calea cea plina de evlavie, adica la buna lucrare. a trecut timpul in care a trebuit sa fie adusa. lnteleapta sotie
a lui Nabal, vazandu-1 beat, nu a vrut sa-1 mustre pentru pa-
12. Dar, pentru ca a venit vorba de indemn, trebuie sa catul avaritiei sale pe eel pe care, dupa ce puterea vinului
facem cunoscut, pe scurt, cat este de necesar ca pastorul care a incetat, 1-a zguduit cu folos prin cuvintele mustrarii sale26 •
vorbe§te sa §tie sa-gi ordoneze discursul gi sa-§i cantareasca Dimpotriva, profetul afirma ca nu trebuie amanata pentru
cuvintele. Carturarul care invata trebuie sa fie atent la ceea ce mai tarziu mustrarea limbajului lingugitor, zicand: Jntoar-
vorbegte, cui vorbe§te, cand vorbegte §i cat timp vorbegte. ca-se indata ru§inati cei ce-mi graiesc mie: Bine, bine!" 27 •
Daca unul dintre acestea lipse§te, cuvantul sau nu va fi cum Caci, lingu§eala, chiar daca este primita cu ingaduinta pentru
trebuie. Caci este scris: "Daca faci bine, insa nu imparti bine, un timp, se mare§te §i curand magule§te sufletul indit il mo-
ai pacatuit" 22 • Noi facem binele cand facem o lucrare buna lege;;te, prin placerea cuvantului, de la rigoarea dreptatii sale.
cu o intentie buna; dar nu impartim corect, daca in buna lu- Dar, ca sa nu creasca, trebuie lovita de indata §i fara intarziere.
crare neglijam a avea discernamant. Trebuie sa fim atenti la
15. Trebuie sa fim atenti, de asemenea, cum sa vorbim.
ce vorbim, dupa cuvantul lui Pavel: Vorbirea voastra s~ fie
11
Caci adesea cuvintele, care pe unul il cheama inapoi la man-
totdeauna placuta, cu sare dreasa" 23 • tuire, pe altul il ranesc. De aceea, chiar Apostolul Pavel care 11
13. Trebuie sa luam aminte cui vorbim pentru ca adesea avertizeaza pe Tit, zice: Mustra cu toata taria" 28, iar pe Timotei
11

un cuvant de mustrare, care este permis de o anumita per-


soana, nu este permis de alta. Adesea aceea§i persoana, dupa 24 II Rg. 12, 5-7.
25 III Rg. l, 23.
26 Cf I Rg. 25, 36-38.
21 Iez. 3, 19.
27 Ps. 69, 4.
22 Fe. 4, 7 (LXX).
28 Tit 2, 15.
23 Col. 4, 6.
Omilii Ia Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XI

il 1ndeamna, zicand: 11Mustra, implora, invinuie;;te cu toata delicate, care poate ;;i-au parasit gre;;elile, trebuie sa fie doje ..
rabdarea ;;i 1nvatatura" 29 . Ce inseamna faptul ca el recomanda nite cu blandete, pentru ca, daca sunt mustrate mai aspru,
unuia taria ;;i celuilalt rabdarea, daca nu aceea ca a vazut ca ele mai degraba se descurajeaza decat se inteleptesc. Dimpo-
unul are un temperament mai bland, iar celalalt, un tempe- triva, sufletele <lure ;;i neru;;inate, daca sunt mustrate bland,
rament mai infierbantat? Celui bland trebuia sa-i fie impusa sunt atatate prin aceasta blandete spre gre;;eli mai mari.
severitatea cuvantului prin porunca de a fi autoritar, insa
18. Este o buna lectie pe care o putem invata de la vestitul
celalalt, care fierbea prin temperamentul sau, trebuia sa fie
propovaduitor cu privire la acest ?Spect. Acesta, dupa ce a ;;tiut
potolit prin indemnul la rabdare ca nu cumva, dad s-ar fi
ca din cauza ata;;amentului pentru anumite persoane corin-
infierbantat mai mult decat trebuie, sa ajunga sa nu-i aduca
tenii erau in dezbinare, luand seama la delicatetea sufletu-
pe cei raniti la mantuire, ci sa-i raneasca pe cei sanato;;i.
lui lor, ;;i-a inceput discursul aducand multumiri pentru ei ;;i
16. Trebuie sa avem grija, de asemenea, cat sa vorbim, Iaudandu-i: 11 Multumesc totdeauna Dumnezeului meu pentru
ca nu cumva, dad adresam un indemn sau o mustrare timp voi, pentru harul lui Dumnezeu, care v-a fost dat in Hristos
mai indelungat unuia care nu poate sa suporte mult, sa pier- Iisus, caci prin El v-ati imbogatit deplin in tot cuvantul ;;i in
dem auditoriul nostru din cauza plictiselii acestuia. De aceea, toata cuno;;tinta, precum marturia lui Hristos s-a adeverit
acela;;i vestit propovaduitor vorbe;;te evreilor, zicand: Va im-/1 in voi 1131 . $i mai adauga ;;i aceasta: Jncat voi nu sunteti lip-
plor, fratilor, sa ingaduiti acest cuvant de indemnare, caci siti de nici un dar, a;;teptand aratarea Domnului nostru Iisus
vi 1-am scris pe scurt1130 . Acest lucru, totu;;i, se potrive;;te mai Hristos 1132 . Te intreb, Pavele, daca lor nu le lipse;;te nimic,
ales celor slabi: sa asculte putin, ;;i anume cuvintele pe care de ce te obose;;ti scriindu-le? De ce, fiind atat de departe, le vor-
sunt in stare sa le inteleaga, dar care strapung sufletul prin be;;ti? Sa luam aminte, a;;adar, frati preaiubiti, cat de mult ii
durerea caintei. Caci, daca le-ar fi fost spus lor, dintr-o data, lauda! Iata ca Pavel sustine ca harul lui Dumnezeu le-a fost
cuvantul indemnului in multe feluri, neputand sa retina prea dat, spune ca s-au imbogatit deplin in tot cuvantul ;;i in toata
mult, ar fi Ia.sat sa se piarda totul. De aceea, ;;i medicii tru- cuno;;tinta. Declara ca marturia lui Hristos, adica ceea ce este
pului care pun cataplasme peste un stomac bolnav, potrivind marturisit despre El cu privire la moartea ;;i Invierea Sa, s-a
leacul, il a;;aza pe plasture cu mare grija, ca nu cumva, pu- adeverit in viata lor ;;i-i asigura ca nimic nu le lipse;;te din
nand prea multa doctorie, in loc sa ajute boala stomacului vreun har. Spuneti-mi, va rog, cine ar crede ca putin dupa
intarindu-1, sa 0 agraveze, apasandu-1. aceea ii mustra pe cei pe care-i lauda in acest fel? Caci, dupa
cateva fraze, adauga: Va implor, fratilor, pentru numele
II

17. Totu;;i trebuie sa se ;;tie ca, atunci cand discursul mai


Domnului nostru Iisus Hristos, ca toti sa vorbiti la fel ;;i sa nu
lung depa;;e;;te masura, el nu devine periculos pentru cei
fie dezbinari 1n sanul vostru1133 . Ce dezbinare a putut sa se stre-
care asculta. Insa, daca nu se observa cu atentie cum sa spuna
coare intre oameni atat de desavar;;iti ;;i atat de Iaudabili?
;;i cui sa spuna, devine foarte periculos. Caci sufletele mai
31 I Cor. l, 4-6.
29 II Tim. 4, 2. 32 I Cor. 1, 7.
30 Evr. 13, 22. 33 I Cor. 1, 10.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I
Omilia XI

11 Caci, fratii mei, prin oameni de la Hloe din casa, mi-a venit
20. Sa vedem totu§i cum acela§i Pavel, care este manat
§tire ca la voi sunt certuri. $i spun aceasta, ca fiecare dintre voi
sa mustre pe corinteni cu atata rezerva §i blandete, in ce mod
zice: Eu sunt al lui Pavel, iar eu sunt al lui Apolo, iar eu sunt
se manifesta impotriva galatenilor, care se indepartasera de
al lui Chefa, iar eu sunt al lui Hristos" 34 • Iata, pe cei pe care-i
credinta. Nici un cuvant introductiv spus cu prudenta rab-
laudase pentru bogatia deplina in tot cuvantul §i in toata
darii, nici o vorba pregatitoare spusa cu limbajul dulcetii.
cuno§tinta, despre care spusese ca nimic nu le lipse§te din
Pe cei pe care i-a §tiut ca s-au indepartat de credinta i-a in-
vreun dar, Apostolul, vorbind peste putfila vreme, venind U§or
vinovatit, atacandu-i, chiar de la inceputul epistolei sale.
la mustrari, ii dojenegte ca erau dezbinati intre ei. Astfel, celor
Caci, dupa salutul de la inceput, incepe astfel: "Ma mir ca a§a
ce mai inainte le vorbise despre sanatatea lor, mai tarziu le da
la iveala ranile. A§adar, medicul priceput, vazand o rana care degraba treceti de la eel ce v-a chemat pe voi, prin harul lui
trebuia taiata, dar remarcand ca bolnavul este temator, a pal- Hristos" 35 • $i dupa altele, adauga printr-o mustrare directa:
pat indelung §i pe nea§teptate a lovit. Mai intai a pus mana 0, galateni fara de minte, cine v-a ademenit pe voi?36 Caci su-
11

mangaietoare a laudei §i apoi a infipt cutitul mustrarii. Daca fletele impietrite, daca nu ar fi fost lovite printr-o mustrare
sufletele delicate nu sunt dojenite cu blandete, astfel incat directa, nu ar fi cunoscut nicidecum raul pe care-I facusera.
sa auda §i alte lucruri in care sa gaseasca mangfoere, prin Adesea cei neru§inati nu simt ca au pacatuit decat in masura
mustrare cad imediat in deznadejde. in care sunt mustrati pentru pacatele pe care le-au facut,
astfel incat gregelile lor pe care le biciuie§te o mustrare mai
19. Dar oare Pavel a mintit cand le spunea corintenilor mica le considera mai mid, iar gre§elile pe care le vad repro-
mai intai ca nimic nu le lipsegte din nici un har, pentru ca apoi §ate violent le inteleg ca fiind mai mari. De aceea este necesar
sale spuna ca le lipse§te unitatea? Nicidecum! Cine ar putea ca limbajul propovaduitorului sa fie adaptat la calitatea ascul~
crede despre el a§a ceva sau ca ar fi fost atat de lipsit de minte? tatorilor sai, ca nu cumva sa vorbeasca aspru celor blanzi sau
Dar, pentru ca printre corinteni erau unii oameni plini de tot bland celor neruginati. $i ce e de mirare daca propovadui-
harul §i altii dezbinati prin ata§amentul de anumite persoane, torul cuvantului lui Dumnezeu face acest lucru? La fel §i
Pavel a inceput cu laudele aduse celor desavar§ip, ca sa ajunga, agricultorul care arunca semintele in pamant, mai intfo vede
printr-o critica moderata, la dojenirea celor slabi. $i in aceasta calitatea pamantului, caror seminte i se pare potrivita §i dupa
a aplicat cele ce se obignuiesc in medicina trupului la medi- ce a vazut calitatea, atunci raspande§te semintele. Dar, pentru
cina sufletului. Caci medicul, cand vede rana care trebuie ca am intins cam mult discutia cu privire la calitatile pe care
taiata, mai intai palpeaza partile sanatoase din jurul ranii, trebuie sa le aiba invatatura, este potrivit sa ne intoarcem
ca apoi sa ajunga, palpand cu blandete, la partile care sunt la §irul celor pe care am inceput sa le expunem.
ranite. Cand Pavel a laudat pe cei desavar§iti dintre corinteni,
a atins partile sanatoase de Ianga rana, iar cand i-a mustrat 21. Dar daca eel drept se abate de la dreptatea sa §i va sa-
11

pe cei slabi pentru dezbinare, a taiat rana din trup. var§i nedreptatea, voi pune inaintea lui 0 piatra de poticnire.

35 Gal. 1, 6.
:i 4 I Cor. 1, 11-12.
36 Gal. 3, 11.
Omilia XI 279
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

Elva muri fiindca tu nu 1-ai in;;tiintat. Va muri pentru pa- 23. in toate acestea care s-au spus despre dreptul care
catul sau ;;i faptele lui de dreptate, pe care le-a fa.cut, nu i se s-a intors la faradelege, este anevoie de rostit ;;i foarte de
vorpomeni. Iar eu voi cere sangele lui din mana ta" 37 • Pentru temut acest cuvant pe care Domnul il zice: ,, Voi pune ina-
ca a tacut in fata dreptului care a cazut in pacat, profetul este intea lui o piatra de poticnire". Caci spune: ,,Daca eel drept
considerat vinovat pentru sangele lui. Cine nu s-a straduit se abate de la dreptatea sa ;;i va savar;;i nedreptatea, voi pune
sa fie plin de grija in propovaduire a devenit parta;; la con- inaintea lui o piatra de poticnire". A;;adar, noi spunem ca,
damnare. Dar referitor la aceste cuvinte: Va muri' pentru
11
daca savar;;e;;te nedreptatea, dreptul se poticne;;te, ;;i este cu
· pacatul sau ;;i faptele lui de dreptate, pe care le-a facut, nu totul adevarat ce spunem. Atunci de ce Dumnezeul Atotpu-
se vor pomeni", mai ales l~ aceasta trebuie sa luam aminte, temic pune inca o piatra de poticnire, inaintea celui pe care-I
ca atunci cand savar;;im raul, degeaba readucem in memorie vede ca deja s-a impiedicat ;;i a cazut prin nedreptatea pe care
faptele noastre bune din trecut, pentru ca la savar;;irea raului a savar;;it-o? Dar aspre sunt judecatile Dumnezeului Atot-
nu trebuie sa ne mai incredem deloc in binele facut odi- puternic, Cel Ce a;;teapta indelung pacatosul sa se intoarca
nioara. Dar ne-am putea intreba: dreptului trebuia sa i se ;;i daca acela nu se intoarce ;;i-L dispretuie;;te, pune inaintea
propovaduiasca dupa ce acesta a cazut sau mai inainte ca el lui inca o piatra de care sa se poticneasca ;;i mai tare.
sa cada? Propovaduitorul trebuie sa fie atent sa-i vorbeasca
24. Caci pacatul care nu se ;;terge mai repede prin pocainta
inainte sa cada. Caci textul continua:
este fie ;;i pacat ;;i cauza unui pacat, fie ;;i pacat ;;i pedeapsa
22. ,,Iar daca tu 11 vei in;;tiinta pe eel drept sa nu pacatu- pentru un pacat, fie ;;i pacat ;;i cauza ;;i pedeapsa pentru pacat
iasca, §i el nu va pacatui, va fi viu, pentru ca 1-ai in;;tiintat, iar in acela;;i timp. Orice pacat care se savar;;e;;te pentru prima
tu iti vei izbavi sufletul tau" 38 • Daca profetul de aceea ;;i-a iz- data este pacat. Dar, daca nu este spalat mai repede prin po-
bavit sufletul, pentru ca 1-a in§tiintat pe drept sa nu pacatu- cainta, Atotputernicul Dumnezeu ingaduie, printr-o dreapta
iasca, atunci eand dreptul a cazut in pacat prin tacerea pro- judecata, ca sufletul pacatosului, prins in legaturile gre;;elii sale,
fetului, acesta, fiindca a tacut, este considerat vinovat. Dar spu- sa cada ;;i in alt pacat, !neat, pentru ca nu a vrut sa se curete
neti-mi, va rog, cine dintre noi poate sa implineasca suficient de fapta sa, plangand-o ;;i indreptandu-se, incepe sa adune
acestea, !neat nu numai sa-i mustre cu mare zel pe pacato§i, pacat peste pacat. A;;adar, pacatul care nu este spalat cu la-
dar ;;i sa vegheze asupra dreptilor sa nu cada? Noi, con;;ti- crimile pocaintei este totodata ;;i pacat, ;;i pricina pentru pacat,
enti de slabiciunea noastra, cand vedem oameni drepti, nu in- pentru ca din el rasare ceea ce inrobe;;te ;;i mai mult sufletul
draznim sa-i indemnam sa urmeze calea dreptatii cata vreme pacatosului in pacat. Pacatul care vine dintr-un pacat este
vedem ca 0 pastreaza. $i totu;;i este datoria propovaduito- in acela;;i timp ;;i pacat, ;;i pedeapsa pentru pacat. Printr-o
rului sa-i indemne chiar ;;i pe cei drepti. De aceea vestitul orbire care spore;;te, el este produs din rasplatirea primei
Apostol zicea: ,,Dator sunt invatatilor ;;i neinvatatilor" 39 • gre;;eli, astfel meat insa;;i sporirea patimilor in pacatos ii sunt
deja ca ni;;te torturi. Se intampla uneori ca unul ;;i acela;;i
37 3, 20.
pacat sa fie ;;i pacat, ;;i pedeapsa pentru pacat ;;i, in acela§i
38 Jez. 3, 21.
39 Rom. 1,·14. timp, §i cauza pentru pacat. Sa ne imaginam spre exemplu
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XI 281

cineva a dorit bunul aproapelui pe care 1-a rapit prin furt au fost adu9i1prin acest pacat care este §i cauza pentru alt pa.,,
pentru ca nu a putut sa-1 ia pe fata; dar/ invinuit de furt/ cat1 la o asemenea masura !neat sa alunece intr-o venerare
neaga ca 1-a rapit jurandu-se. Pentru acesta1pofta i-a fost §i a taratoarelor §i a pasarilor. Dar pentru ca prin aceasta or-
1

pacat/ §i pricina de a pacatui/ pentru ca prin ea a. ajuns la jaf. bire au cazut pana la necuratie §i la pangarirea trupului/
Insu9i furtut prin care a pradat bunul poftit a deve:riit pen- 1nsa9i orbirea necredintei lor este1 pentru cunoa~terea lor
tru el §i pacat/ §i pedeapsa pentru pacat/ pentru ca a proveilit de dinainte1 §i pacat, §i pedeapsa pentru pacat iar pentru ne-
din rasplatirea poftei neinfranate !neat sa ajunga furt/ iar curatia care urmeaza, a devenit pacat §i cauza pentru pacat.
gre9eala inimii sa creasca in lucrare din pedeapsa orbirii. Dar, de vreme ce despre acestea s-a vorbit destul de mult
Dar devreme ce a avut grija sa acopere furtul prin sperjur1 in cartile invataturilor morale43 nu trebuie sa insistam .acum
1

din pacat a rasarit iara~i un pacat. Furtul care a aparut din mai mult asupra lor.
pofta §i care a adus sperjurul a devenit pacat §i pedeapsa pen-
25. La aceasta insa mai trebuie noi sa luam aminte cu
tru pacat adica pentru gre9eala de dinainte1 respectiv pacat
cutremur: in ce mod Dreptul §i Atotputernicul Dumnezeu1
§i cauza pentru pacat/ adica pentru gre9eala care i-a urmat1
de vreme ce din acela a rezultat §i asta a produs. Acest lucru de vreme ce se manie pentru pacatele de mai 1nainte1 in-
1-a dat de inteles Apostolul Pavel despre acei oameni care-L gaduie ca mintea intunecata sa mai cada §i in alte pacate?
cunosc pe Dumnezeu1 dar nu-L cinstesc1zicand: 11 Cunoseand Cu privire la aceasta1Moise zice: ,Jnca nu s-a umplut masura
pe Dumnezeu1 nu L-au slavit cape Dumnezeu1 nici nu I-au nelegiuirilor amoreilor1144 • $i David zice: 11 Adauga nelegiuire
multumit/ ci s-au ratacit in gandurile lor" 40 • Iata un pacat §i peste nelegiuirea lor1 ca sa nu intre intru dreptatea Ta 1145 •
cauza pentru un alt pacat. De aceea1 Pavel adauga urma- Un alt profet zice: ,,Blestemut minciuna1uciderea, furtut des-
toarele: "$i inima lor cea nesocotita s-a intunecat. Zieand ca franarea1 toate i-au inundat, §i sangele curge peste sange1146 •
sunt 1ntelepti1 au ajuns nebuni1 §i au schimbat slava lui Sangele curge peste sange cand un pacat se adauga altui pacat,
Dumnezeu Celui nestricacios intru asemanarea chipului !neat inaintea ochilor lui Dumnezeu inima este insangerata
omului celui stricacios/ §i al pasarilor1 ~i al celor cu patru de nelegiuirile adaugate unele peste altele. Apostolul Pavel
picioare/ §i al taratoarelor1141 • Iata alt pacat ~i pedeapsa pentru spune: 11Spre a-9i umple ei pururea masura pacatelor" 47 • De ase-
pacatul de dinainte. Dar ar fi numai pacat §i pedeapsa pentru menea, ce se spune prin Inger lui loan: 11 Cine face rau, sa mai
pacat1 daca din el nu ar mai urma §i un alt pacat. Caci1 dupa fa ca Inca, §i cine este in spurcaciune, sa se spurce 1nca" 48 •
ce s-a referirit la necredinta lor Apostolul Pavel adauga:
1
De aceea, acum chiar Domnul zice: ,,Daca eel drept se abate
"De aceea Dumnezeu i-a dat poftei inimii lor, necuratiei1 ca
sa-~i pangareasca trupurile lor intre ei1142 • A9adar1 cei care L-au 43 Cf Morales, 25, 23-24, in PL 76, coll. 335-336 (n. ed.).
cunoscut pe Dumnezeu1dar nu L-au slavit cape Dumnezeu1 44 Fe. 15, 16.
45 Ps. 68, 28.
40 Rom. 1, 21. 46 Os. 4, 2.
41 Rom. l, 21-23. 47 I Tes. 2, 16.
42 Rom. l, 24. 48 Apoc. 22, 11.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XI

de la dreptatea sa §i va savar§i nelegiurea, voi pune inaintea mai mult, face ca dupa aceea sa-1 bata mai mult. $i fiindC'a
lui o piatra de poticnire" 49 • Ca §i cum ar spune: ,,Fiindca nu omul nu vrea sa paraseasca raul ca sa traiasca, el spore§te ceie
a vrut sa vada, pocaindu-se, acolo unde deja s-a poticnit, pa- care-Ivor face sa moara. in orice caz, fie ca dreptul aluneca
rasindu-1 Eu printr-o dreapta judecata, ii voi pune o piatra in gre§eala, fie ca pacatosul se pravale§te Vin moarte, straje:
ca sa se poticneasca §i mai mult. Pentru Dumnezeu, totu§i, rului trebuie sa-i fie teama ca nu cumva sa se rostogoleasca
a pune 0 piatra de poticnire nu mseamna nicidecum a impinge in egala masura, din cauza tacerii sale cu privire la faptele
la pacat, ci a nu vrea sa-1 izbaveasca de pacat. in acest sens .pentru care pacato§ii vor trebui sa raspunda.
se spune despre Faraon: ,,Eu voi invarto§a inima lui" 50 • Caci
nu Domnul invarto§eaza inima pacatosului, ci se spune ca 26. Dar vreau sa-mi indrept privirea, in cele ce graiesc,
o
o invarto§eaza, cand nu izbave§te de invarto§are. A§adar, catre mine insumi §i iata ca din nou cuvantul dumnezeiesc
ma face sa ma napustesc asupra mea, ca sa-mi vad propria ne-
Dumnezeu fiind milostiv, ne lasa timp pentru cainta, dar
cand noi facem ca indelunga-rabdarea bunavointei Sale sa glijenta, §i sa ma inspaimant ca aceste cuv~~te _re care l~ a.ud~ ~
ne slujeasca spre agravarea vinovatie~ chiar acest timp pe care mie !mi sunt spuse. Dupa cum am spus mai mamte, care rmma
1-a randuit ca sa-1 iconomisim spre cele evlavioase, ajunge hartuita de nenumarate griji poate sa se adune in sine? Cand
sa aiba ca scop osandirea noastra cu mai mare asprime !neat, sa ;m puterea sa ma ingrijesc c~ aten~ie §~de to~te care ~~nt
eel ce n-a vrut sa se mtoarca la El 1n ragazul acordat, prin aceea m jurul meu, §i sa ma cercetez §1 pe mme msum1 cu o pnvire
l§i spore§te faptele rele spre o mai mare osanda, prin care ar fi adunata? Cand sa pot sa indrept nelegiurile pacato§ilor, mus-
putut sale spele, daca ar fi vrut sa se converteasca. De aceea, trandu-i, sa veghez asupra faptelor celor buni, laudandu-i §i
este scris: ,,Nu §tii ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna indemnandu-i, unora Sa ma arat Infrico§atOr §i altora, plin
la pocainta? Dar dupa invarto~mrea ta §i dupa inima ta nepo- de bunatate? Cand sa pot sa ma gandesc §i la cele ce sunt ne-
caita, iti aduni manie in ziua maniei §i a aratarii dreptei jude- cesare fratilor, Sa port §i grija strajerilor pu§i Sa apere Ofa§Ul
cati a lui Dumnezeu" 51 • Din bunatatea lui Dumnezeu, paca- contra atacurilor du§mane, ca nu cumva cetatenii sa piara m-
tosul l§i aduna manie in ziua maniei, caci, de vreme ce se tr-un atac nea§teptat, sa fiu prevazator §i, in mijlocul tuturor
prime§te·un ragaz pentru pocainta, dar acesta se arata spre acestora, sa raspandesc deplin §i eficient cuvantul indemnului
pacatuire, chiar remediul bunavointei ajunge sa fie folosit pentru pazirea sufletelor? Pentru a vorbi despre Du~neze~
spre agravarea vinovatiei sale. De aceea, Dumnezeul Atot- este nevoie de o minte foarte lini§tita §i libera. Caci atunc1
puternic, fiindca vede ca remediile date sunt folosite pentru cuvantul este bine condus mtr-un discurs, cand dispozitia su-
agravarea vinovatiei, I§i mtoarce bunatatea pe care a acordat-o fleteasca e lini§tita, fara grija, tihnita. Apa agitata nu re-
In asprimea judecatii astfel meat, chiar faptul ca acum 11 a§teapta flecta imaginea celui ce o prive§te, ci a tune~ se oglin~e~t~ 1~
ea infati§area celui ce se apleaca spre ea, cand este lm1§hta.
49 Iez. 3, 20. Ce indemn poate sa va faca, frati preaiubiti, strajerul vostru
50 le~. 7, 3. pe care-I tulbura atata mvalma§eala a lucrurilor? Si~r est: ca
51 Rom. 2, 4~5. acest profet despre care vorbim, vazand Templul m ulhma
285
Omilia XI
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I
pentru anumite ca§tiguri duhovnice§ti dar, cand vine cineva
descoperire52, spune, printre altele, ceva ce a observat acolo: trist, nu-i poate compatimi durerea decat luand tristetea ace-
)Pamantul pana la ferestre, §i ferestrele inchise". $i Apos- luia asupra sa. Alteori plange pentru vatamarile unor suflete
tolul Pavel zice: ,,Caci sfant este templul lui Dumnezeu, care §i dintr-odata vin oameni care se bucura de oarecare reu§ite
sunteti voi" 53 • In acest templu, ferestrele sunt preotii §i stra- de ale lor. Daca preotul nu le imparta§e§te bucuria, se crede
jerii care revarsa asupra poporului credincio§ilor lumina ca el i§i iube§te mai putin fiii a caror bucurie nu-1 face sa tre-
sfintei propovaduiri. Dar, cand pamantul ajunge pana la fe- salte, dupa cum zice Pavel: ,,Bucurati-va cu cei ce se bucura,
restre, ferestrele sunt mchise, pentru ca, atunci cand cugetarea plangeti cu cei ce plang" 56 •
pamanteasca spore§te in inimile preotilor, ferestrele nu mai
revarsa lumina din cauza ~a preotii uita de datoria de a pre- 28. Prin urmare, observ ca nimic nu este mai impovarator
dica §i devin muti. la treapta preotilor decat sa-§i incovoaie disciplina aspr~
a mintii prin compasiune §i sa-§i schir;1-be starea sufletulm
27. Mai este §i o alta grava dificultate pe care o intam- in functie de persoanele care vin la ei. Insa, acest lucru este
pina cei din treapta preotilor: ei nu pot, asemenea oamenilor foarte necesar. Caci cand se va mai mtoarce un pacatos ill urma
care due o viata lini§tita §i retrasa, sa-§i mentina neclintita propovaduirii sale ca sa-§i gaseasca placerea in lucrarea bi-
atentia in propria cugetare. Caci, dupa cum am spus mai ina- nelui, daca msu§i propovaduitorul pare respingator? De aceea,
inte, oamenii care sunt departe de a avea un post de con- tot prin acest profet se spune in partea finala a scrierii sale:
ducere pot sa spele cu lacrimi petele pacatelor lor §i dupa ,,$i cand preotii slujesc in interior, sa nu foloseasca ve§minte
tanguire sa-§i mentina in suflet aceeea§i tristete, precum de Iana" 57 • La acestea se adauga: ,,$i cand vor ie§i in curtea
este scris despre minunata femeie 54 care s-a rugat la Cortul exterioara, la popor, i§i vor dezbraca hainele cu care slujisera
Stant §i dupa ce a fost patrunsa prin har, nu se clintea din §i le vor pune in sala tezaurului sanctuarului" 58 • Ve§mintele
incordarea inimii sale: ,,$i privirea ei nu s-a mai clintit in de Iana sunt mai grosiere. Dar atunci cand preotul se apropie
alta parte" 55 • Cu acest prilej trebuie sa meditam la aceasta: pentru slujirea sfanta, cand intra in interior patruns de ca:
daca femeia care cauta sa dobandeasca un fiu astfel a plans, inta, este necesar sa fie inve§mantat intr-o intelegere ma1
cum trebuie sa planga inima care-L cauta pe Dumnezeu? subtila ca intr-o haina de in. Dar, cand iese afara la popor,
Preotul insa, chiar §i dupa pocainta §i lacrimi, este constrans trebuie sa inlocuiasca ve§mintele cu care slujise inauntru §i
sa se intereseze de cele necesare fiilor sai, sa asculte cu rabdare sa apara imbracat pentru popor cu alte ve§minte pentru ca,
ce au 1n suflet, §i dupa suspinele sale spre cer, sa poarte povara daca s-ar mentine in asprimea pocaintei sale, daca ar per-
a tot felul de oameni trupe§ti §i adesea sa-§i schimbe dispo- sista in aceasta tristete adanca pe care a trait-o in timpul ru-
zitia inimii in functie de cei care vin la el. Uneori se bucura gaciunii, n-ar mai putea primi ce i se spune despre lucrurile

vorba de capitolele 40-48 ale profetiei lui lezechiel (n. ed.). 56 Rom. 12, 15.
I Cor. 3, 17. 57 Iez. 44, 17.
54 ref<;~ra la proorocita Ana, mama lui Samuel (n. ed.). 58 Iez. 44, 19.
55 IRg.1,18.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

din afara. $i atunci ce ar putea face turma cu privire la cele


care-i sunt necesare, daca pastorul refuza sa asculte §i sa cer-
ceteze cu grija §i problemele de actualitate ale timpului?
A§adar, preotul, ie§ind l:n fata poporului, l:mbraca haine mai Omilia XII
grosiere ca sa se l:nve§manteze cu acea stare sufleteasca ca-
pabila sa poarte chiar §i cele pamante§ti spre folosul fiilor.
Ganditi-va, va rog, frati preaiubiti, cat de mare este efortul
1. Respectand adevarul istoric, cartile sfinte indica uneori
pentru un strajer §i sa-§i inalte inima la cele mai sublime, §i
prin timp, alteori prin loc realitati mai profunde, care nu sunt
sa 0 cheme brusc l:napoi la cele mai de jos; §i sa-§i rafineze exprimate printr-un limbaj direct. Iata o astfel de realitate in-
inima in sublimitatea cunoa§terii interioare §i, din cauza in- dicata prin timp: relatandu-se cum Domnul vestea cuvantul
tereselor exterioare ale aproapelui, ca sa zic a§a, brusc sa se iudeilor, se spune prin Evanghelist: ,, Era iarna" 1 • Intre acele
ingroa§e in cugetare. taine despre care vorbea Adevarul, care a fost motivul sa
29. Nu-mi este mie acum de folos sa explic cuvintele se adauge ca era iarna daca nu ca sa arate prin insu§irea ano-
profetului, ci sa-mi plang l:naintea voastra nemernicia mea. timpului raceala inimii? Pentru ca §i atunci cand primeau cu-
De aceea ma rog ca rugaciunea voastra sa ma faca astfel ca sa vintele Adevarului, inimile iudeilor ramaneau red. Alteori,
ma pot l:ntari §i pe mine §i sa va fiu §i voua de folos. El este o realitate mai profunda este indicata prin loc: poporului celui
puternic ca, prin mijlocirea voastra, sa-mi daruiasca asta mie, trupesc al lui Israel, Legea i-a fost data l:n campie, prin Moise
nevrednicul §i slabanogul, El Care, din dragostea Sa, a bine- care era coborat din munte, iar Sfintilor Apostoli, Domnul
voi t sa Se faca slab pentru noi. El este Taria lui Dumnezeu §ezand pe munte, le-a spus l:nvataturile cele foarte inalte §i
§i intelepciunea Lui59, Care a luat asupra Sa slabiciunea duhovnice§ti2 • Astfel, evident, prin precizarea locului se arata
ca acelora, fiind trupe§ti, poruncile mai mici Ii s-au <lat l:n
noastra, ca prin neclintirea Luisa ne l:ntareasca, Iisus Hristos
partea de la vale a pamantului, iar acestora, fiind duhovnice§ti
Domnul nostru, Care traie§te §i l:mparate§te impreuna cu
§i sfinti, au auzit poruncile cere§ti l:n munte, spre a se indica
Dumnezeu Tatal, 1n unime cu Duhul Sfant, Dumnezeu, 1n vecii
limpede ca aCe§tia, Inaltand inima catre cele cere§ti, au parasit
vecilor. Amin.
cele de jos ale lumii §i stau neclintiti in partea cea mai de sus a
sufletului. De aceea, Profetul Iezechiel descrie acum ce a facut,
la porunca Domnului, ca prin natura locurilor sa indice care
vor fi urmarile profetiilor sale tainice l:n timpurile din urma.
2. ,,$i S-a facut peste mine mana Domnului §i El mi-a zis:
scoala-te, ie§i 1n camp, §i acolo voi vorbi cu tine" 3 • Ce mseamna

1 In 10, 22.
2 Cf Mt. 5, l.
59 C'f.'
;1·
I Cor.
~
l, 24. 3 Iez. 3, 22.
Ornilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII

aceasta, ca mai intai Domnul vorbise catre profetul sau in mij- 5. ,,$i a intrat Duhul in mine §i am stat in picioare':s;,
locul israelitilor §i, totu§i, dupa aceea, zice: ,,le§i in camp, §i Cand noi ne prostemam cu smerenie inaintea lui Dumnezeu:,
acolo voi vorbi cu tine"? Oare nu faptul ca Domnul a binevoit cand recunoagtem ca suntem pulbere §i cenuga, cand, medi~
sa reverse harul vestirii Sale profetice mai intai peste Iudeea tand la slabiciunea propriei stari, nu avem acel stat in picioare,
ca apoi sa-1 descopere intregii intinderi a neamurilor? Cu in- intepenit §i mandru9, Atotputernicul Dumnezeu ne ridica
dreptatire, intr-adevar, neamurile sunt desemnate prin camp, prin Duhul Sau §i ne face sa stam in picioare. Astfel, pe noi,
ele care se intind in lung §i-n lat, adica in intreaga lume. De care cugetam cu smerenie la slabiciunea noastra §i in ochii
aceea §i adauga: no§tri am fost §i suntem cazuti la pamant, El ne face dupa aceea
ca sane ridicam spre buna lucrare, ca §i cum ne-ar face sa stam
3. ,,$i sculandu-ma, am ie§it in camp, §i iata ca acolo statea4
in picioare din dreptatea noastra10 • $i din ce cauza se face
slava lui Dumnezeu, ca ~lava pe care am vazut-o Ianga raul
aceasta pentru profet in camp, daca nu pentru a se indica
Chebar" 5 • Profetul a vazutin camp slava lui Dumnezeu pe care
in mod special ca Duhul Stant trebuia dat §i alegilor dintre
o vazuse in mijlocul israelitilor Ianga raul Chebar, pentru a
neamuri? Astfel, la cei pe care i-a primit in Sine, Duhul Sfant
adeveri faptul ca neamurilor li s-a aratat aceea§i maretie a
a surpat, mai intai, acel stat in picioare, plin de trufie, apoi
Domnului care, mai intai, s-a aratat ale§ilor din poporul iu-
i-a intarit pe picioarele lor, adica in buna lucrare, precum
deu prin descoperirea Duhului. Urmeaza:
se spune prin Apostolul Pavel: Jndreptati mainile cele la-
4. ,,$i am cazut cu fata la pamant" 6 • Vazand slava lui sate in jos §i genunchii cei slabanogiti, §i faceti carari drepte
Dumnezeu, profetul a cazut cu fata la pamant, pentru ca, pentru picioarele voastre" 11 • Urmeaza:
oricat de mult se inalta un om la intelegerea celor sublime,
6. ,,$i mi-a grait §i a zis catre mine: mergi §i te inchide
totu§i, atunci cand contempla maretia lui Dumnezeu, i§i da
seama de slabiciunea starii sale §i, ca sa zic a§a, nu are calitatea in casa ta" 12 • De ce profetul este adus din mijlocul poporului
israelit in camp §i du pa aceea de ce este chemat de acolo ina-
de a stain picioare7, eel care se vede inaintea ochilor lui Dum-
poi in casa lui? Oare nu pentru ca harul propovaduirii a fost
nezeu a fi cenuga §i pulbere. Urmeaza:
retras de la poporul iudaic §i raspandit peste toata intinderea
4 Profetul nu folose§te verbul ,,a fi", ci a sta" indicand mentinerea
11

continua a slavei Domnului in acel loc (n. ed.). 8 Iez. 3, 24.


" Jez. 3, 23. 9 In latina statum rigiditatis et superbiae non habemus. Cand omul
6 Iez. 3, 23. nu con§tientizeaza starea vrednica de plans in care se afla din cauza
7 In latina statum non habet. Dupa cum ne-a explicat Sfantul Grigorie pacatelor §i a consecintelor pe care pacatul le-a adus in firea noastra,
mai inainte, omul "sta" atunci cand ramane nedintit §i cu totul ferm prin orbirea mandriei lui, are impresia ca ,,sta", fiind de fapt 1!1:1:11 c~r:
in credinta §i in vietuirea cea virtuoasa §i staruie§te in vederea celor sta teapan §i neclintit in indaratnicia cu care se opune chemaru plma
dumnezeie§ti prin contemplatie. Vazand slava Domnului §i firmamentul de dragoste a lui Dumnezeu (n. ed.).
adica firea celor ce stau", §i tronurile de deasupra firmamentului,
11 10 Prin iertarea gre§elilor, Duhul Sfant ne face parta§i dreptatii lui
§i pe Fiul Omului mai presus de toata zidirea in sanul Sfintei Treimi, Hristos §i ne face sa stam in picioare ca §i cum pentru dreptatea noastra
profetul con§tientizeaza nu numai ca firea sa nu a ajuns asemenea fir-
mamentului, ci ca este cu totul pamantesc in cugetare §i in fapte, adica am ajuns sa stam (n. ed.).
11 Evr. 12, 12-13.
asemenea pulberii §i cenu§ii, §i aceasta stare de neputinta o marturi-
se§te cu smerenie inaintea lui Dumnezeu, cazand la pamant (n. ed.). 12 Iez. 3, 24.
290
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII 291

neamurilor? Dar, totu§i, la sfar§itul lumii, cand iudeii se vor nedreptatii nu vor primi cele propovaduite de el cj, opunan-
fi intorsla credinta, va fi ca §i cum profetul revine acasa, astfel du-li-se, le vor sufoca prin franghiile suferintelor. In mijlocul
incat propovaduirea sa se sala§luiasca din nou in poporul sau, lor el nu iese, pentru ca profetia nu ajunge la inimile pacato-
propovaduire care straluce§te din toate partile in diversele §ilor, de vreme ce limba celor buni, legata prin necazuri, tace.
neamuri, ca 1ntr-o campie. Caci este scris: ,,Pana ce vor intra Caci atunci vor fi multi dintre iudeii necredincio§i care-i
toate neamurile §i astfel J:ntregul Israel se va mantui" 13 • $i prin vor prigoni pe cei dintre iudeii credincio§i. De aceea trebuie
alt profet se spune: ,,Daca numarul fiilor lui Israel va fi ca ni- sa retinem: ceea ce se spune aid, ca profetul poarta fran-
sipul marii, o rama§ita va fi mantuita" 14• A§adar, profetuliese ghiile ,,m casa lui" este evident pentru a se prooroci ca Iudeea,
din mijlocul poporului in camp §i dupa aceea se J:ntoarce din dupa ce va fi devenit credincioasa, va suporta chinurile pri-
camp acasa, pentru ca profetia facuta Iudeei sa ajunga la nea- gonirii chiar din partea neamului ei. Caci, de vreme ce aceia
muri §i, dupa ce acestea s-au umplut de credinta, Iudeea sa nu cred ca Unul-Nascut al Tatalui Atotputernic S-a 1ntrupat,
dobandeasca iara§i darurile invataturii duhovnice§ti pe care a murit, a J:nviat §i S-a ridicat la ceruri, dupa cum se spune
le pierduse. De asemenea, profetului i se porunce§te sa se J:n- in paginile Sfintei Scripturi, fara J:ndoiala, profetia va fi legata
chida 1nauntrul casei sale, pentru ca, la vremea lui Anticrist, in mijlocul lor. Daca ea ar fi patruns a§a cum a fost spusa in
poporul iudeilor J:ntors la credinta va suferi cumplite prigo- strafundul intelegerii lor, propovaduirea ei ar fi avut ca o de-
niri din partea acelor neamuri care au ramas in necredinta. plina libertate a pasului.
De aceea este scris: ,,Iar curtea cea dinafara a templul~i,
scoate-o din socoteala §i n-o masura, pentru ca a fost data 8. Pentru pacato§i, §tiinta propovaduitorilor va fi, a§adar,
neamurilor care vor caka in picioare cetatea sfanta patru- atunci constransa la tacere. De aceea se §i adauga aici: ,,$i
zeci §i doua de luni" 15 • limba ta o voi lipi de cerul gurii tale §i vei fi mut, ca sa nu
mai fii ca un om care aduce mustrari, pentru ca este o casa
7. ,,$i tu, fiul omului, iata ca se pun asupra ta franghii, §i J:ndaratnica". Dar pentru ca, la propovaduirea lui Enoh §i
te vor lega cu ele, §i nu vei mai ie§i in mijlocul lor; §i limba ta Ilie, multi dintre iudeii care vor fi ramas in necredinta se
o vei lipi de cerul gurii tale §i vei fi mut, ca sa nu mai fii ca vor J:ntoarce la cunoa§terea adevarului, du pa cum se spune
un om care aduce mustrari, pentru ca este o casa 1ndaratnica"16 • despre Ilie: ,,Ilie va veni §i el J:nsu§i va a§eza la loc toate" 17,
Daca urmam ordinea cuvintelor printr-o talcuire tipologica, amandoi fiind numiti de Zaharia cei doi maslini18, iar de loan,
evident, cele spuse aceasta 1nseamna: profetul este prins §i cele doua sfe§nice19, cu J:ndreptatire, adauga:
legat cu franghii in casa lui pentru ca, la sfar§itul veacurilor,
9. ,,Dar cand 1ti voi grai, 1ti vei deschide gura §i tu le vei zice:
dupa ce Iudeea va fi trecut la credinta, in vremea lui Anticrist,
a§a graie§te Domnul Dumnezeu" 20 • Gura profetului se va des-
el vede ca vor fi cele mai mari prigoniri, astfel !neat slujitorii
chide, intr-adevar, in cele din urma, atunci cand, la profetirea
13 Rom. 11, 25-26.
14 Is. 10, 22; Rom. 9, 27.
17 Mt. 17, 11; Mc. 9, 12; Mal. 4, 5.
18 Zah. 4, 3.
15 Apoc. 11, 2.
19 Cf Apoc. 11, 4.
16 Iez. 3, 25-26.
20 Iez. 3, 27.
292 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII

lui Enoh §i Ilie, iudeii J:ntor§i la credinta vor recunoa§te ca pro- chiar trupul, iar prin casa este prefigurata COn§tiinta. Pen~
fetia textului sfant s-a referit la Hristos. Dar, fiindca toate tru ca noi, cu sufletul mort, zacem in patimi, ne relaxam prin
acestea le-am talcuit dupa tipologie, sa explicam acum, Iu- placerea trupului §i, neputincio§i, suntem purtati pe un pat,
birii Voastre, acelea§i cuvinte dupa intelesul moral. atunci cand vom fi devenit sanato§i la minte, !neat sa ne opu-
10. Ce este aceasta ca profetului i se porunce§te sa iasa nem patimilor chinuitoare ale trupului, este necesar ca noi
in camp daca nu faptul ca orice propovaduitor, care aduce sa mduram din partea trupului nostru ocara ispitelor. De aceea,
mapoi pe calea cea dreapta pe cei ce pa§esc pe langa ea §iii J:m- dupa ce bolnavul a fost vindecat, i se spune: Scoala-te, ia-ti11

piedica de la strambatati, iese In camp atunci candle graie§te? patul tau" 22, adica poarta-ti patul pe care ai fost purtat. Caci
Acolo vede slava lui Dumnezeu, pentru ca el prime§te cu atat este necesar ca, J:nsanato§it, fiecare sa-§i poarte ocara trupului,
mai mult harul J:nvatatudi cu cat se straduie§te mai mult in in care, bolnav, zacea mai J:nainte. Ce J:nseamna, a§adar, ceea
osteneala propovaduirii, din dragoste pentru aproapele sau. ce spune: ,,Scoala-te, ia-ti patul tau §i mergi la casa ta" 23, daca
le§ind afara, el este, a§adar, condus spre o vedere J:nalta, J:n- nu aceasta: Poarta-ti ispitele trupului, in care ai zacut pana
11

trucat chiar prin faptul ca, prin intermediul cuvantului sau, in acest moment, §i J:ntoarce-te la con§tiinta ta ca sa vezi ce
lumineaza J:ntunericul necuno§tintei din inimile celorlalti, ai facut"? A§adar, profetul este sfatuit sa piece din camp §i
harul de sus 11 J:nalta la o intelegere mai profunda. Dar pentru sa se J:nchida in casa lui, pentru ca propovaduitorul, du pa ce
ca J:ntotdeauna profetul trebuie sa se J:ntoarca spre sufletul sau prime§te harul J:nvataturii prin care sluje§te aproapelui, tre-
spre a pastra smerenia §i curatenia interioara, este necesar buie Sa Se J:ntoarca J:ntotdeauna la COn§tiinta sa, §i Sa se scru-
sa se J:ntoarca din camp in casa lui, ca sa cunoasca in ce ma- teze pe sine J:nsu§i printr-o cercetare adanca, ca nu cumva in
sura §i cum este el J:nsu§i in con§tiinta sa in ceea ce prive§te cele pe care le propovaduie§te ill afara, el sa caute J:nlauntrul
cele pe care le spune. Caci, daca fie nu paze§te nimic din ceea lui vreo faima trecatoare.
ce vorbe§te, fie urmare§te slava de§arta cu privire la cele ce le
vorbe§te, atunci el iese in camp spre a vorbi dar, necuge- 12. De aceea se §i spune prin Solomon: Bea apa din putul
11

tand asupra lui J:nsu§i, nesocote§te sa se J:ntoarca acasa. tau §i din paraia§ele care curg din izvorul tau. Izvoarele tale
Du pa primirea Duhului, noi ne inchidem in interiorul casei sa fie deviate in afara 24 §i J:mparte paraiele tale prin piete.
noastre, cand suntem chemati in noi in§ine, prin harul Du- Sa le ai numai tu, nici strainii sa nu aiba parte cu tine" 25 • Insa
hului, ca sa cercetam ascunzi§urile mintii noastre, astfel meat par a fi foarte contradictorii cele pe care le spune: ,,Izvoarele
sufletul, adunat in el J:nsu§i, sa se odihneasca J:ntru Dumnezeu tale sa fie deviate in afara §i J:mparte paraiele tale prin piete" 26,
§i Sa nu mai alerge, prin iuteala gandirii, pe caile poftelor lu-
me§ti dupa dorinta de lauda §i faima. 22 Mc. 2, 9.
11. Despre aceasta casa a inimii, Adevarul Insu§i spune
23 Mc. 2, 11.
24 In ebraica ;;i 1n latina scrie ,,Izvoarele tale sa fie deviate 1n afara",
unui om pe care 1-a vindecat: Scoala-te, ia-ti patul tau §i mergi
11
pe dnd 1n Septuaginta se spune dimpotriva Nu Iasa izvoarele tale
11

la casa ta" 21 • Prin pat, uncle trupul se odihne§te, este desemnat sa se risipeasca 1n afar a".
25 Pilde 5, 15-17.
21 Mc. 2, 11; Cf In 5, 8. 26 Pilde 5, 15-17.
294 Omilia XII 295
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

§i cele pe care le adauga indata: ,,Sa le ai numai tu, nici stra- Caci, daca Pavel n-ar fi vazut ca este legat, n-ar fi spus: ,,Do-
inii sa nu aiba parte cu tine" 27 • Cum strainii sa nu aiba parte de rind sa fiu dezlegat de legaturi §i sa fiu 1mpreuna cu Hristos" 29 •
apa lut daca izvoarele lui sunt deviate in afara? Cand pro- De aceea se spune §i prin psalmist: ,,Ca sa auda suspinul
povaduim multimilor, de buna seama, 1mpartim paraiele celor legati §i sa dezlege pe fiii celor care au fost omorati" 30 •
prin piete, pentru ca distribuim cuvl'ntul de 1nvatatura la mul- ;>i iara§i: Sa intre sub privirea Ta suspinul celor legap31 • Adesea,
11

timea celor care le asculta. Dar, cand noi, cu ajutorul harului cand o inima dore§te sa iasa pentru a contempla chipul Man-
dumnezeiesc, ne pastram mlauntrul nostru, temandu-ne ca nu tuitorului ei, cand suspina sa ia parte la bucuriile cere§ti, ea vede
cumva duhurile rele sane prade ceva prin mandrie - duhuri lanturile firii sale muritoare §i geme pentru ca prin ele este mca
despre care pe drept cuvant se spune ca sunt straine de noi tinuta legata in lumea aceasta. Iata de ce, vazand judecata pa-
de vreme ce au pierdut parta§ia la starea cea fericita -, §i pri- trunzatoare a Dumnezeului Atotputernic, Ieremia zice: ,,M-a
vim de jur 1mprejurul nostru cu o prudenta plina de grija, imprejmuit cu zid ca sa nu ies, a ingreunat lanturile mele" 32 •
atunci stapanim noi singuri apele pe care le 1mpartim prin A vem, a§adar, ca lanturi msa;;i slabiciunea ;ii stricaciunea firii
piete, !neat strainii nu sunt parta§i la ele impreuna cu noi. noastre muritoare, dar, cand ni se adauga necazuri §i vaiete,
Evident, ace;;tia sunt strainii despre care este scris: ,,Strainii lanturile noastre se fac mai grele. $i intr-adevar, atata timp
s-au ridicat impotriva mea ;ii cei tari au cautat sufletul meu" 28 • cat dreptul sufera intarzieri in aceasta viata, el se grabe§te
A;;adar, imparte apele prin piete, dar numai el le stapane§te, sa fie de folos altora, vorbindu-le despre cele bune dar, cand
eel care, prin ceea ce propovaduie§te multora, nu se inalta vede ca sufletele lor sunt impietrite §i constata ca acestea sunt
in cugetarea unei slave vremelnice. Caci atunci are omul stapanite de duhul de cearta, se abtine de la a propovadui
ceea ce invata, cand se bucura nu sa devina cunoscut, ci sa fie cuvantul. In mijlocul lor nu iese, fiindca ramane mut cu pri-
de folos. Deci profetul este adus inapoi din camp in casa, vire la lucrurile bune pe care ar fi putut sale spuna, dupa cum
pentru ca acela care vorbe§te din partea lui Dumnezeu, ·du pa
se spune prin Apostolul Pavel: ,,Nimic din duh de cearta" 33 •
ce a ie§it afara spre a vorbi pentru folosul aproapelui, sa fie
;>i iara§i: ,,Daca cineva vrea sa fie cu duh de cearta, noi nu avem
mereu adus inapoi prin smerenie, ca sa cerceteze cele ascunse
un astfel de obicei" 34 • De aceea, adauga aici cu indreptatire:
ale inimii sale. De aceea, adauga:
14. ,,$i limba tao voi lipi de cerul gurii tale, §i vei fi mut,
13. ,,;>i tu, fiul omului, iata ca se pun asupra ta franghii,
ca sa nu mai fii ca un om care aduce mustrari, pentru ca este
;ii te vor lega cu ele, §i nu vei mai ie§i in mijlocul lor". Cand
o casa indaratnica". Uneori, insa, chiar impotriva celor care
un propovaduitor se mtoarce ill casa sa, catre con§tiinta, asupra
Jui se pun franghii, §i este legat cu ele, deoarece inima dreptu- 29 Filip. 1, 23.
lui, cu cat se cerceteaza mai mult pe sine, cu atat mai mult cu- 30 Ps. 101, 21.
noa§te cat de legata este prin neputintele firii sale muritoare. 31 Ps. 78, 11.
32 Ier. 3, 7.
27 Pilde 5, 15-17. 33 Filip. 2, 3.
28 Ps. 53, 5. 34 I Cor. 11, 16.
Ornilia XII 297
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

opun rezistenta pe fata, Domnul inflacareaza inimile propo- 16. Luand aminte la acest lucru se pot distinge patru si-
vad uitorilor de iubire pentru El, ca ei sa nu ramana tacuti, tuatii. Uneori, cuvantul este luat de la propovaduitorii buni
ci sa biruiasca spusele mincinogilor prin cuvintele adevarului. din cauza ascultatorilor rai. Alteori, cuvantul este dat, datorita
De aceea, urmeaza: ascultatorilor buni, chiar §i propovaduitorilor rai. Alteori,
pentru indreptatirea §i a celor care invata §i a celor care as-
15. ,,Dar cand iti voi grai, iti vei deschide gura §i tu le vei culta invatatura, cuvantul este dat propovaduitorilor buni,
zice: A§a graie§te Domnul Dumnezeu". Dar pe acestea pe care ca ace§tia sa creasca in vrednicie, iar ascultatorii lor sa ina-
le-am expus pe scurt dupa un dublu inteles, ne-ar placea sa inteze in intelegere §i intr-o viata mai buna. Alteori, pentru
le strabatem in linii mari §i dupa sensul literal. Caci ce ni se ca nici cei carora Ii se adreseaza cuvantul 'invataturii nu sunt
ilustreaza mai mult, prin cfivintele istorisirii, decat virtutea vrednici sa-1 primeasca, nici cei care detin rolul de a 'invata
ascultarii, asta avand in vedere ca acum i se cere profetului nu sunt vrednici de a adresa cuvantul 'invataturii, cuvantul
sa mearga la cei du§i in robie Ianga raul Chebar, acum sa iasa profetirii este luat, pentru ca §i unii, §i ceilalti sa fie judecati
in camp, acum sa se intoarca din camp in casa? Atunci cand cu asprime. Din cauza ascultatorilor rai, cuvantul este luat
el se duce mai intai la locul poruncit §i putin dupa aceea iese de la propovaduitorii buni, dupa cum se sptme acum catre
§i apoi iara§i se intoarce in casa sa, §i se inchide in ea, oare Iezechiel: ,,Limba tao voi lipi de cerul gurii tale, §i vei fi mut,
nu-§i taie de fiecare data voia pentru invatatura cuvantului ca sa nu mai fii ca un om care aduce mustrari, pentru ca este o
dumnezeiesc, de vreme ce, supus poruncii cere§ti, el impli- casa 'indaratnica". Dupa cum zice §i Apostolul Pavel: ,,Gra-
ne§te nu voia sa, ci a Creatorului sau? Acestuia i se spune: be§te-te §i ie§i in graba din Ierusalim, pentn1 ca nu vor primi
,,$i tu, fiul omului, iata ca se pun asupra ta franghii, §i te vor marturia ta despre Mine" 35 • Dupa cum §i despre Apostolii care
lega cu ele, §i nu vei mai ie§i 1n mijlocul lor". Aici trebuie sa re- voiau sa propovaduiasca 'in Asia este scris ca nDuhul lui
marcam ca profetul are pre§tiinta dificultatilor pe care avea Iisus i-a oprit" 36 • Datorita ascultatorilor buni, cuvantul este dat
sa le mtampine ca sa fie pregatit pentru toate. Raul are mai pu- chiar propovaduitorilor rai, ca atunci cand Domnul spune
tina forta impotriva unui suflet, cand nu vine pe nea§teptate. despre farisei: ,, Toate dite va vor zice voua, paziti-le §i fa-
$i totu§i, cand sunt cunoscute dinainte evenimentele care-i ceti-le; dar dupa faptele lor nu vreau sa faceti; caci ei zic, dar
vor fi impotriva, se arata mai mult cat de mare este virtutea nu fac" 37 • Cuvantul 'invataturii este dat §i pentru meritul celor
ascultarii sale, pentru ca de§i cunoa§te necazurile pe care care 'invata §i pentru indreptatirea celor care asculta, spre
are sa le sufere, totu§i nu este neascultator la glasul Domnului. exemplu, atunci dind se spune Sfintilor Apostoli: ,,Mergand,
De asemenea §i cuvintele pe care le adauga indata necesita 'invatati toate neamurile" 38 . Din cauza ascultatorilor rai §i a
o mare atentie: ,,$i limba ta o voi lipi de cerul gurii tale, §i vietii ~evrednice a celor care ar fi trebuit sa 'invete, cuvantul
vei fi mut, ca sa nu mai fii ca un om care aduce mustrari,
pentru ca este o casa indaratnica". Desigur, trebuie sa dis- 35 Fapte 22, 18.
cernem daca numai din cauza ascultatorilor rai sau uneori, 36 Fapte 16, 6.
chiar din cauza unei lipse a profetului, cuvantul propova- 37 Mt. 23, 3.
duirii este retras. 38 Mt. 28, 19.
298 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII 299

invataturii este retras, spre exemplu, in cazul lui Eli, care nu smereniei sa se daruiasca din nou cuvantul invataturii care
a avut cuvantul unei mustrari severe pentru a-§i J:ndrepta fiii fusese retras. U rmeaza:
pentru ca, atat neglijenta sa cat §i viata fiilor sai39 impunea
18. ,,Dar cand J:ti voi grai, J:ti vei deschide gura, §i tu le
ca §i poporul sa cada impreuna cu ei, §i area Domnului sa fie vei zice: A§a graie§te Domnul Dumnezeu: Cine asculta, sa as-
capturata §i sa treaca 1n mainile strainilor40 • Caci mare este mila culte; §i cine vrea sa fie lini§tit, sa fie lini§tit41 , cad este 0 casa
Dumnezeului Atotputernic cand un cuvant dur de mustrare
1ndaratnica" 42 • Sunt multi cei care doresc sa asculte cuvantul
este adresat de cei care invata celor care lucreaza nedreptatea! lui Dumnezeu dar, cand vad ca altii i§i intorc urechea in alta
Motivul pentru care acum se spune dimpotriva: ,,$i vei fi mut, parte, chiar §i ei se abat de la ascultarea cuvantului mantuitor.
ca sa nu mai fii ca un om care aduce mustrari", este acesta: De asemenea sunt foarte multi cei care doresc sa se lini§teasca
el i-ar fi mustrat pe pacafo§i, daca ace§tia ar fi fost vrednici §i sa fie liberi de toate activitatile acestei lumi, sa nu mai ce-
de insu§i harul mustrarii. deze la nici 0 dorinta pamanteasca, dar, cand vad ca altii
17. Dar, de vreme ce propovaduirea invataturii §i tacerea prospera, lucrand nedreptatea, §i ca se inalta in aceasta lume
cu privire la ea implica atata diversitate de merite !neat nu prin bogatii §i onoruri, pentru ca nu sunt Inca fermi in calea
se poate §ti cu U§Urinta daca acest cuvant al invataturii este dreptatii, aluneca spre lucrarea stricacioasa dupa exemplul
retras din cauza celui care-I asculta sau din cauz; unei lipse celorlalti. De aici ce spune psalmistul cu privire la specificul
a celui care pare ca detine functia de a invata - ce altceva ni celor care se mole§esc: ,,Jar mie, putin a fost de nu mi-au alu-
se porunce§te decat sa pastram intotdeauna smerenia in cele necat picioarele, putin a fost de nu s-au poticnit pa§ii mei,
indoielnice? Astfel ca, §i atunci cand putem sa vorbim, sa nu ca am invidiat pe cei fara de lege, vazand pacea lor" 43 • $i din
ne mandrim, ca poate acest har al vorbirii noastre ne este acordat nou zice: ,,Cand nelegiuitul se mandre§te, saracul se aprinde" 44 •
nu pentru vrednicia noastra, ci a ascultatorilor no§tri. $i dim- Iata de ce Profetului Ieremia i se spune despre Iuda §i Israel
potriva, cand nu putem sa vorbim, sa nu ne judece cei care prin glasul lui Dumnezeu: ,,Vazut-ai ce a fa.cut Israel, aceasta
ne-au fost mcredintati, ca poate faptul ca nu putem sa vorbim fiica necredincioasa? A umblat pe toti muntii inalti §i pe
nu este din cauza pacatului nostru, ci al celor ce asculta. sub tot copacul umbros §i s-a desfranat pe acolo. $i, dupa ce
A§adar, toate cu privire la meritele noastre sunt nesigure, a fa.cut toate acestea, i-am zis: intoarce-te la Mine, dar nu
ca noi sa pazim singurul har sigur, smerenia. Oricum, atunci s-a intors" 45 • Aid indata se adauga in ce mod, din tendinta
cand noi vorbim, trebuie sa socotim ca este meritul vostru, prin
darul Dumnezeului Atotputernic. Jar cand devenim muti 41 Profetul Iezechiel se refera la cei care,, vor sa fie lini§titi" in sensul
cu privire la cuvantul invataturii, de§i este vina noastri, ca nu vor sa fie deranjati de la activitatile lor lume§ti §i de la patimile
lor prin mustrarea profetului. Sfantul Grigorie intelege cuvantul ca re-
voi totu§i trebuie sa credeti ca este dintr-o vina particulara ferindu-se dimpotriva la cei care vor sa se elibereze de grijile lume§ti
a voastra. Astfel, pentru ca fiecare la randul nostru ne atribuim §i de legaturile pacatelor (n. ed.).
noua raul, iar celorlalti binele, fie ca prin InSU§i acest har al 42 Iez. 3, 27.

43 Ps. 72, 2-3.

39 Cf I Rg. 2, 29; 3, 13. 44 Ps. 10, 2 (TM.).

"° Cf I Rg. 4, 11-12. 45 Ier. 3, 6-7.


300 301
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII

competitivitatii, a cazut §i Juda, care parea ca sta. Caci zice: de a fi pierdut cu cat este mai strain de ravna pentru buna
,,;ii Juda, sora ei cea necredincioasa, a vazut ca de aceea, din purtare. Se spune, a§adar: ,,Cine asculta, sa asculte, §i cine vrea
cauza preadesfranarii am parasit pe fiica lui Israel cea necre- sa fie lini§tit, sa fie lini§tit, cad este 0 casa indaratnica", ca §i
dincioasa §i i-am dat carte de despartire. $i nu s-a temut Juda, cum s-ar spune: ,, Voi, care deja ati inceput sa ascultati cuvin-
sora ei cea necredincioasa, ci s-a dus §i ea sa desfraneze" 46 • tele adevarului §i sa va abtineti de la lucrarea stricacioasa,
Iata, Milostivul Dumnezeu este dispretuit, dar cheama, l§i sa nu imitati pe cei ale caror obiceiuri vedeti ca Ma supara".
desch~d~ sanul m~lostivirii Sale celor careAs-au intors cu spa-
tele, caci spune Im Israel care a pacatuit: ,,Intoarce-te Ia Mine, 19. Aceasta fraza o putem, totu§i, J:ntelege §i altfel. Prin
§i totu§i :av n_u s-a 1ntors" 47 • Fentru ca poporul lui Israel, du pa urmare, sunt anumiti oameni care asculta. cuvantul fara sa-1
ce L-a paras1t pe Atotputernicul Dumnezeu, nu a vrut sa se asculte, pentru ca l:ndreapta urechea catre glasul sfant, dar
intoarca, el a primit carte de despartire. Evident, L-a parasit nu-§i l:nalta inima de la dorintele lume§ti. $i sunt altii care,
pacatuind, dar a primit carte de despartire, ramanand nepe- odihnindu-se, nu se odihnesc deloc, pentru ca trupe§te au
depsit in nelegiuirile sale. A§adar, sufletul care pacatuie§te incetat sa lucreze faptele cele rele, dar framanta cu placere
se 1ndeparteaza. Dar daca dupa pacat are parte de bunastare, in mintea lor lucrarea cea pacatoasa. De aceea este scris de-
nici o invatatura, nici o mustrare severa nu 11 face sa se in- spre Iudeea ajunsa in captivitate: ,,Du§manii au privit la ea
toarca in inima sa. Prin despartirea pe care a facut-o 1ntre el §i au ras de sabatul ei" 49 • ,,Du§manii au ras de sabatul ei" este
§~ J?omnul, a pri~it §i cartea de despartire, astfel !neat, pa- atunci cand duhurile rele inspira mintii nelucratoare ganduri
ras1t acum, devemt ca un strain, sa faca raul pe care-I vrea stricacioase !neat, chiar daca mintea se lini§te~te de la savar-
§i sa nu simta biciul ravnei lui Dumnezeu, de vreme ce el §irea lor cu fapta, nu se lini§te§te de la desfatarea cu lucrarea
coboara tot mai adanc spre chinurile ve§nice. Dar sora Iui,
cea rea. De aceea, cu mdreptatire se spune acum: ,,Cine asculta,
Iu~a, fii~dca a va~ut pe neamul lui Israel abandonat in pla-
sa asculte", in sensul ca astfel sa fie cuvantul in urechea
cenle Im, s-a aprms ea insa§i de stricaciunea desfranarii.
trupului !neat sa rasune in urechea inimii. ~H: ,,§i cine vrea
Prin urmare, pentru ca a vazut pe cea adultera inflorind prin
depravarea ei, nu s-a temut sa pacatuiasca ea insa§i mai rau sa fie lini§tit, sa fie lini§tit", pentru ca dorintele pacatoase
§i sa se desparta de legatura cu Durnnezeu, ca de patul de nunta sa fie alungate din cuget, cand deja par alungate de lucrare.
a unui sot legitim. De aceea, este necesar ca pe pacato§i atunci Ca noi sa nu urmam exemplele celor rai, dupa cum am spus,
sa-i consideram mai nenorociti, cand ii vedem parasiti in se adauga: ,,Caci este o casa 1ndaratnica". Cei rai, de§i sunt
gr~§eala lor fara ~a fie pedepsiti. Referitor la aceasta, se spune mgaduiti vreme mdelungata, se prabu§esc deodata, ca cei slabi
prm Solomon: ,,lndepartarea va omori pe cei simpli, §i bu- sa remarce pedepsele lor §i nu cumva sa imite pe cei a caror
nastarea ii va pierde pe cei pro§ti" 48 • Intr-adevar, eel care se in- vinovatii le socoteau nepedepsite. De aid ceea ce se adauga in
departeaza de Durnnezeu §i prospera este cu atat mai aproape versetul urmator despre pustiirea aceleia§i Jude, care este
numita ,,casa l:ndaratnica", cand Domnul spune indata pro-
46 Ier. 3, 7-8. fetului Sau:
47 Ier. 3, 7.
48 Pilde 1, 32. 49 Plang. Ier. 1, 7.
303
302 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII

20. ,,$i tu, fiul omului, ia-ti 0 caramida §i 0 vei pune ina- Sigur, in ceea ce prive§te poporul lui Israel, fie ca se refera
intea ta, §i vei incrusta pe ea cetatea Ierusalimului, §i vei in- la prima luare in captivitate, fie la urmatoarea51 , nimeni nu
fati§a un plan de asediu impotriva ei, §i vei zidi intarituri, a fost izbavit de pericolul luarii in captivitate, ci nenorocirea
§i vei ridica val de pamant, §i vei randui tabara impotriva ei, i-a cuprins pe toti in aceea§i masura. Cum se poate intelege
§i imprejurul ei vei pune berbeci de spart zidul; §i tu, ia-ti o ti- in sens literal ca profetul pune o tigaie de fier intre el §i ce-
gaie de fier §i o vei pune ca un zid de fier intre tine §i cetate, tatea care trebuia sa fie asediata? De§i tot ceea ce se descrie
§i iti vei intoarce fata ta cu fermitate spre ea, §i va fi in asediu, prin incrustarea caramizii, ca simbol al cetatii Ierusalim,
§i tu o vei impresura; aceasta este un semn pentru casa lui s-a implinit in sens literal, totu§i trebuie sa §tim ca prin tipo-
Israel" 50 • Ce altceva se pref!gureaza prin aceste cuvinte, dupa logie altceva este prefigurat prin tigaie, §i se descrie adeva-
sensul istoric, daca nu asediul §i distrugerea cetatii Ierusa- ratul asediu al Ierusalimului.
limului precum §i suferinta poporului pacatos? Acesta este 21. Prin aceasta suntem invatati ca, intrucat §tim ca o
numit ,,0 casa indaratnica", atunci cand se spune limpede: parte din profetie s-a implinit complet din punct de vedere
,, Vei randui asediu in fa ta ei, §i vei ridica intarituri, §i vei ri- istoric §i cunoa§tem ca o alta parte, conform realitatii isto-
dica val de pamant, §i vei randui tabara in fata ei §i impre- rice, este lipsita de logica, trebuie sa retinem din cuvintele
jurul ei vei pune berbeci de spart zidul". Dar, cum textele sfinte ambele realitati. Sa credem ca §i asediul Ierusalimului,
profetice, de cele mai multe ori, povestesc fapte istorice ca prin care s-a implinit dupa aceea in sens literal a fost prefigurat
ele sa fie descrise realitati tainice, trebuie sa examinam din in cuvintele §i faptele profetului, §i totu§i, prin acela§i asediu
punct de vedere duhovnicesc aceste cuvinte pe care le-am a fost prefigurat §i un altul, adica eel interior. In acesta din
prezentat, mai ales ca intre ele se intercaleaza ceva ce pare urma pe buna dreptate se cuvine sa cautam sa aflam ce poate
ca nu poate fi luat in sens literal, atunci cand se spune: ,,$i tu sa se desemneze prin tigaia defier care este numita zid defier.
ia-ti o tigaie de fier, §i o vei pune ca un zid de fier intre tine Deja §tim ca acel asediu prin care cetatea Ierusalimului a fost
§i cetate, §i J:ti vei intoarce fata ta cu fermitate spre ea, §i va fi distrusa, a avut loc; sa cautam acum un alt asediu, interior,
in asediu". Dad realitati tainice nu ar fi amestecate cu fap- care are loc in fiecare zi. Despre acesta se spune, in sens figurat:
tele istorice, de ce i-a trebuit profetului 0 tigaie de fier sa 0 puna ,,$i tu, fiul omului, ia-ti 0 caramida §i 0 vei pune inaintea ta,
intre el §i cetate, pentru ca el sa se separe de asediul cetatii? §i vei incrusta pe ea cetatea Ierusalimului".
Cand se spune: ,,$i tu ia-ti o tigaie de fier, §i o vei pune ca
un zid de fier intre tine §i cetate", se afirma deschis ca pro- 22. Dar inainte trebuie sane intrebam de ce Profetul Ie-
fetul trebuie sa se izbaveasca de asediul cetatii prin aceasta zechiel, ori de cate ori prive§te realitati sublime sau ori de cate
tigaie defier. De aceea, se adauga ceea ce s-a spus inainte: ori i se porunce§te sa fad lucruri tainice, este numit mai
"Si iti vei intoarce fata ta cu fermitate spre ea, §i va fi in asediu". intai ,,fiul omului"? Caci adesea el este inaltat la cele cere§ti
Prin aceasta se arata ca profetul nu va fi intre cei asediati,
daca pune intre el §i cetate tigaia defier ca un zid defier. 51Referitor la prima deportare a iudeilor in Babilon, cea din timpul
regelui Ioachim, a se vedea IV Rg. 24, 10; cu privire la a doua, cea din
50 Iez. 4, 1-3. timpul lui Sedechia, a se vedea IV Rg. 25, 1-2 (n. ed.).
304 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII 305

~i sufletul lui se hrane;;te cu realitati tainice ;;i nevazute. Din cand sufletul, care la 1nceput gusta cu placere cele paman-
acest motiv este necesar ca 1n mijlocul realitatilor tainice 1n care te§ti, se 1nalta acum, prin iubire, spre contemplarea slavei
patrunde sa fie numit ,,fiul omului", pentru ca el 1ntotdeauna imparatiei cere§ti.
sa fie con;;tient de ceea ce este ;;i sa nu se mandreasca nicio-
data din cauza celor la care este dus. $ice este aceasta ca pro- 24. Dar, de 1ndata ce sufletul va fi 1nceput sa iubeasca
fetului 1naltat la cele duhovnice;;ti i se spune 1ntotdeauna cele cere§ti, de 1ndata ce se va fi adunat cu toata atentia §i
,,fiul omului", daca nu un mod de a-1 face sa-;;i aminteasca 1ncordarea spre vederea pacii interioare, vechiul vrajma§,
de propria slabiciune? Con;;tient de starea sa de slabiciune, care a cazut din cer, 11 invidiaza ;;i 1ncepe sa vicleneasca 1m-
el nu trebuie sa se 1nalte in cuget din cauza maretiei celor potriva lui ;;i mai mult. Il 1mbolde;;te cu ispite mai subtile
contemplate de el. decat de obicei, astfel !neat sa ispiteasca - mai ales acel suflet
care-i opune rezistenta -1ntr-un asemenea mod cum nicio-
23. Pentru ca acest profet, dupa cum am spus deja 1na- data 1nainte, cand 11 stapanea, nu-1 ispitise. De aceea, este scris:
inte, este tip al propovaduitorilor sau al celor care 1nvata, ,,Fiule, apropiindu-te sa sluje§ti lui Dumnezeu, stai in drep-
cu 1ndreptatire i se spune acum: ,,Ia-ti 0 caramida ;;i 0 vei pune tate §i 1n frica, §i pregate§te-ti sufletul pentru ispita" 52 • De aceea
1naintea ta". Orice 1nvatator, cand ia in grija un auditoriu ;;i demonizatul, care este vindecat de Domnul, este zguduit
pamantesc, oricare ar fi el, pentru a-1 mvata cuvantul dumne- violent de duhul necurat care ie§ea din el, precum este scris:
zeiesc, ia o caramida. Cand 1ncepe sa-i vorbeasca despre ceea 11$i racnind §i zguduindu-1 cu putere, a ie§it din el" 53 • Din ce
ce sunt rasplatile patriei cere§ti, despre cum este acolo sus cauza vechiul vrajma§ nu-1 zguduise pe eel posedat, atunci
,,vederea pacii", el mcrusteaza in caramida cetatea Ierusa- cand 11 avea in stapanire, dar parasindu-1, 1-a zguduit? Oare
limului. El pune caramida 1naintea lui, pentru ca ia aminte, nu pentru ca, atunci cand este alungat din inima, el face sa
cu privirea atenta a mintii, la calitatea celui care asculta, adica apara in ea ispite mai ingenioase decat cele pe care le trezise
el vede progresul sau lipsa acestuia, §i potrive§te cuvintele mai inainte, cand el o stapanea lini§tit? De aceea, israelitii
propovaduirii sale cu mtelegerea ascultatorului. Numai a§a spun lui Moise §i Aaron: ,,Sa va vada §i sa va judece Dum-
poate sa 1ncrusteze in mintea ascultatorului cetatea Ierusa- nezeu, ca ne-ati facuturati 1naintea lui Faraon §i a slujitorilor
limului, adica ,, vederea pacii". A§adar, i se spune: ,,Ia-ti o ca- lui §i i-ati dat sabie la mana, ca sane omoare" 54 • In Moise ;;i
ramida", adica, evident, pamantul inimii aproapelui. ,,$i o vei Aaron se prefigureaza Legea §i Profetii. Adesea un suflet slab
pune 1naintea ta", adica sa aiba in grija, prin privirea atenta murmura in el insu§i 1mpotriva cuvintelor sfinte, pentru ca,
a mintii cum traie§te acela §i ce 1ntelege. $i vei 1ncrusta pe ea
11 dupa ce a inceput sa asculte §i sa urmeze cuvantul ceresc,
cetatea Ierusalimului", ca sa-i faci cunoscute care sunt bucu- a simtit cum cre;;te du;;mania regelui Egiptului, adica ispita
riile cere§ti, care vin din ,, vederea pacii". Ierusalimul este duhului rau.
ca 1ncrustat pe caramida, cand mintea pamanteasca 1ncepe
sa cunoasca cu adevarat ce sunt acele bucurii ale pacii in- 52 A

Int. Sir. 2, 1.
terioare §i sa ramana fara rasuflare contempland slava 53 Mc. 9, 25.
patriei cere;;ti. ,, Viziunea pacii" este 1ncrustata in pamant, 54 le~. 5, 21.
306 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII 307

25. A§adar, sufletului care inainteaza in virtute, propo- prin imaginea sub care se infati§eaza.. ele care intotdeauna zac
vaduitorul trebuie sa-i faca cunoscut cu grija ce ispite au sa ur- in cele mai de jos prin actiunea lor.
meze, ca el, precaut, sa poata sa se pregateasca impotriva vi- 26. La acestea, se adauga: "$i vei ridica val de pamant".
cleniilor duhului rau. De aceea, pe buna dreptate, dupa in- Cu cat un suflet a inceput sa doreasca cele cere§ti, cu atat mai
crustarea cetatii Ierusalim pe caramida, i se spune profetului: mult duhurile rele, prin ispitele lor, inmultesc in el gandurile
"$i vei randui asediu in fata ei, §i vei zidi intarituri, §i vei ri- pamante§ti. A§adar, profetul ridica val de pamant, cand pro-
dica val de pamant". Acelui suflet in care deja este incrustata povaduitorul sfant arata sufletelor bune cum obi9nuiesc pof-
"vederea pacii", ii este necesar sa i se vesteasca razboaiele tele pamante9ti sa se furi9eze 55 • Se mai adauga: $i vei randui
11

ispitelor. Caci ca sa poata sa ajunga la acele bucurii ve§nice tabara impotriva ei, §i imprejurul ei vei pune berbeci de spart
ale pacii, trebuie, fara indoiala, ca el sa poarte aici numeroa- zidul". Propovaduitorul randuie9te ca o tabara impotriva su-
sele lupte ale incercarilor. Despre aceasta, pe drept se spune: fletului, cand arata uneltirile viclene adunate la un loc §i strans
"$i vei infati§a un plan de asediu impotriva ei". Propovadu- unite impotriva lui de catre duhurile rele, ca uneori sa-1 ispi-
itorul infati§eaza un plan de asediu impotriva sufletului pe teasca nu numai printr-o singura patima, ci prin mai multe
care trebuie sa-1 invete, cand ii arata, spre a-1 pregati dinainte, patimi combinate in acela9i timp.
in ce fel patimile se opun virtutilor, cum desfraul love§te
castitatea, cum mania tulbura lini§tea sufletului, cat de mult 27. Caci sunt anumite patimi apropiate printr-un fel de
slabe§te taria sufletului 0 inveselire prosteasca, cat de mult inrudire, precum slabirea duhului, pofta gurii §i necuratia
distruge flecareala fortificatia inimii, in ce fel invidia ucide iu- desfraului sau precum flecareala, in9elatoria §i sperjurul.
birea, cum trufia surpa fortareata smereniei, cum viclenia, Din cauza slabirii duhului, sufletul este tarat spre Iacomia
dupa ce a alterat adevarul in vorbire, 11 altereaza §i in gandire, pantecelui §i cand pantecele se dilata de hrana, trufindu-se,
astfel !neat cine nu a vrut sa spuna adevarul pe care 1-a in- trupul este atras spre desfrau, in robie. $i iara9i, din cauza
teles, deja sa nu mai inteleaga adevarul pe care ar fi putut flecarelii se na9te 1n9elatoria, pentru ca este foarte greu sa
sa-1 spuna. Planul de asediu este infati§at de propovaduitor nu minta cine vorbe9te mult, §i adesea minciuna se acopera
cand se arata, prin cuvantul indemnului sfant, ce patimi cu sperjur ca sa se ascunda inaintea judecatii omene9ti. Man-
pandesc fiecare virtute §i in ce fel. Impotriva Ierusalimului, dria nu poate nicidecum sa existe fara invidie §i slava de9arta.
pe care 1-a incrustat pe caramida, propovaduitorul zide§te in- Orice om mandru invidiaza la altii cinstirea pe care o dore9te
tarituri, atunci cand arata cum tot felul de rele se napustesc pentru el msu9i. $i cand poate a dobandit-o, se malta mai mult
asupra sufletului, protejate cat mai bine ca de ziduri de mtarire, in trufie prin acea faima trecatoare §i pentru ca vede ca altii
astfel !neat patimile sa se ascunda sub aparenta virtutilor. nu au putut sa o dobandeasca, se bucura in fata celorlalti
Astfel, a§a cum adesea am mai spus, mania nestapanita do- ca o are, prin slava de9arta.
re§te sa para dreptate, slabirea disciplinei vrea sa para blandete, 55Valul de pamant prefigureaza acele acumulari de ganduri pa-
zgarcenia se nume§te economie §i risipa se cheama generozitate. mante§ti care se ridica 1mpotriva celui care dore§te sa vietuiasdi
Sunt ca ni§te intarituri ridicate impotriva sufletului, cand pati- duhovnice§te. Ele permit vrajma§ului sa atace prin surprindere, fu-
mile sporesc sub aparenta virtutilor §i cand se arata la maltime, ri§andu-se 1n spatele lor (n. ed.).
sos Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII 309

28. De asemenea, trebuie sa se §tie ca anumite patimi chinuit de ravna sufletelor, zicea: ,,Cine este slab, §i eu sa nu
nu vin deodata spre un suflet, ci se succed, meat una urmeaza fiu slab? Cine se sminte§te, §i eu sa nu ard" 56 ? De vreme ce
alteia in ispitire. Una vine din fata, alta se ascunde J:ntr-o insa§i inima sa 0 pusese pe jar din ravna pentru suflete, ce alt-
parte, ca sa ispiteasca, astfel ca, 1n timp ce sufletul rezista uneia, ceva decat tigaie o facuse el pe aceasta inima in care iubirea
el este prins de cealalta prin m§elaciune. Prin urmare, inse§i virtutilor ardea impotriva patimilor? A§adar, pentru ca era
patimile despre care am vorbit mai J:nainte, se succed de obicei aprinsa, era tigaie. Se infierbanta §i se cocea pentru ca era ars
unele altora, pe furi§. De exemplu, uneori, cand incercam prin amaraciune, dar pregatea prin cugetarea sa plina de du-
sa invingem in noi mania, bunatatea pune stapanire pe suflet rere hrana virtutilor.
mai mult decat este necesar, incat nu mai aratam fata de pa-
30. Dar ce inseamna faptul ca profetul pune tigaia de fier
cato§i asprimea care trebuie. Adesea insa, cand nu dorim
intre el §i cetate ca un zid de fier, daca nu ca acea ravna puter-
sa avem in noi o bunatate nechibzuita, ravna noastra se trans-
nica din sufletul celui care invata este, in ziua judecatii finale,
forma in furie §i tara§te sufletul in robie dincolo de limita
marturie intre el §i sufletul pe care-I ravne§te spre a-1 inde-
rabdarii. A§adar, pentru ca uneori patimile vin asupra sufle-
parta de patimi, astfel incat, de§i eel care este invatat ar putea
tului, deodata amestecate §i strans unite intre ele, cu indrepta-
sa nu vrea sa asculte, totu§i invatatorul sa nu fie vinovat de
tire propovaduitorul vorbe§te despre o tabara a§ezata in fata
neglijenta ascultatorului din cauza ravnei pe care o dovede§te?
Ierusalimului pe care 1-a incrustat. $i fiindca uneori patimile
Profetul pune, prin urmare, zid de fier intre el §i cetate, pen-
izbesc fiecare din alta parte, sunt pu§i imprejur berbeci de
tru ca, la vremea razbunarii57, prin acesta se apara eel ce in-
spart zidul. Deci profetul pune imprejurul cetatii berbeci
vata de pericolul osandirii, prin faptul ca acum sufera parpo-
de spart zidul, atunci cand, cu precautie, face cunoscut cat
lire in inima din cauza ravnei sale de a pazi bine sufletele.
de ademenitor este desfraul cand love§te, cat de grosolana
Evident, inaintea Dumnezeului Atotputernic nici o jertfa nu
este nerabdarea cand ucide, cat de istovitoare este zgarcenia este mai mare decat ravna pentru suflete. De aceea, psalmistul
cand aprinde §i nimice§te, cat de umflata este trufia cand
spune: ,,Ravna casei tale m-a mancat" 58 • Cat de mult Ii place
distruge. Prin urmare, a pune berbeci de spart zidul impre-
Domnului Atotputemic parjolirea inimii care trece prin focul
jurul cetatii inseamna a arata, prin propovaduire, ce sabii ale ravnei duhovnice§ti se arata !impede atunci cand se porun-
patimilor lovesc, de obicei din toate partile, sufletul. Ce§te prin Lege sa se aduca faina ca jertfa, cu referire la care
29. Urmeaza: ,,$i tu ia-ti o tigaie defier §i o vei pune ca este scris: ,,In tigaie, stropita cu ulei, va fi pfojolita §i o va aduce
un zid de fier mtre tine §i cetate". Fiindca fierul este un metal pe ea fierbinte, in miros de foarte placuta mireasma, preotul
care va urma in mod legitim pe tatal sau, §i va fi arsa in in-
tare, iar pe tigaia de fier se frige mancarea, ce este prefigurat
prin tigaia defier, daca nu tortura puternica a ravnei duhov- tregime pe jertfelnic"59 • Atunci, prin urmare, faina se parjole§te
nice§ti? Caci intotdeauna ravna duhovniceasca parjole§te 56 II Cor. 11, 29.
inima celui ce invata, fiindca patime§te foarte tare cand vede 57 Cf Ier. 51, 6.
atatia oamenii slabi parasind cele ve§nice §i desfatandu-se cu 58 Ps. 68, 10.
lucruri trecatoare. Aceasta tigaie de fier o luase §i Pavel cand, 59 Lev. 6, 21-22.
:no Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I Omilia XII 311

1n tigaie, cand sufletul curat al celui drept este ars de focul prin urmare, tigaie de fier §i sa o punem intre noi §i cetate
ravnei sfinte. Este prescris ca aceasta sa fie stropita cu ulei, ca un zid de fier, adica sa ne inarmam cu 0 ravna puternica,
adica sa fie amestecata cu milostivirea iubirii, care arde §i pentru ca sa gasim dupa aceea intre noi §i sufletul celor care
straluce§te inaintea privirii Domnului Atotputernic. A§adar, ne asculta acest zid puternic de aparare. A§adar, urmeaza
sufletul care se parjole§te in tigaie trebuie sa fie stropit cu ulei, sa gasim atunci acest zid de fier, daca acum mentinem ravna
pentru ca este necesar ca severitatea ravnei sfinte, din vir- puternica, desigur invatand, veghind, convingand, mustrand,
tutea milostivirii sa-§i aiba §i aprinderea, §i luminarea. Astfel mangaind, temandu-ne, actionand uneori cu blandete, alteori
el 11 iube§te §i pe eel pe care pare ca-1 ataca. De aceea se §i pre- chiar mai sever. Despre aceasta severitate se adauga, cu in-
scrie sa o aduca Domnului fierbinte, intru miros de foarte dreptatire: ,,$i iti vei intoarce fata cu fermitate spre ea §i va fi
placuta mireasma, pentru ca, daca ravna este lipsita de iubire, in asediu".
acea faina adusa jertfa pe tigaie §i-a pierdut caldura. Trebuie 31. Ce inseamna a intoarce fata cu fermitate catre Ieru-
retinut §i de cine este prescris sa fie adusa, evident de un preot salimul incrustat pe caramida, daca nu faptul ca propovadui-
care a urmat in mod legitim tatalui sau. Caci acel preot ur- torul, daca observa ca eel caruia-i face cunoscuta ,,viziunea
meaza 1n mod legitim tatalui, care se arata prin comportament pacii" cere9ti este Inca lipsit de fermitate in actiunile sale,
a fi fiu al Domnului Atotputernic, §i care nu dezminte no- trebuie sa nu se mai arate deloc iertator §i mgaduitor? De aceea
bletea interioara prin calitatea inferioara a faptelor sale. Este este scris: ,,Ai fete? Vegheaza la curatia lor §i sa nu-ti arati catre
prescris ca sa fie arsa in intregime pe jertfelnic, pentru ca, ele o fata vesela" 60 • Desigur, sufletele slabe §i dedate la pofta
evident, sa devina holocaust. Noi numim holocaust ceea ce este lumeasca, uneori sunt pazite mai bine prin severitate, !neat
ars in intregime. De aceea, in alta traducere, in acest pasaj o fata care, prin pastrarea severitatii, inlatura orice speranta
se porunce§te ca aceasta faina care se praje§te in tigaie sa se faca a unei iertari U§Uratice, infrico§eaza sufletul nestatornic §i
holocaust. Aceasta este diferenta dintre holocaust §i jertfa, 11 retine de la desfatarea in patimi prin asprimea severitatii.
ca orice holocaust este o jertfa, insa nu orice jertfa este un Dar faeand astfel, eel ce invata trebuie intotdeauna sa pas-
holocaust. Caci sunt multe fapte bune care sunt aduse ca jertfe, treze in inima sa blandetea §i smerenia, ca sa iubeasca mult
dar nu sunt holocausturi, pentru ca ele nu aprind intregul §i niciodata sa nu se trufeasca prin inaltarea mintii, impo-
suflet de iubire duhovniceasca. Cei care astfel lucreaza cele triva aceluia caruia, pentru binele sau, refuza sa-i arate iu-
ale lui Dumnezeu, !neat, totu§i, §i sa nu renunte la anumite birea §i smerenia sa.
fapte care sunt ale veacului acestuia, fara indoiala aduc jertfa
32. Urmeaza: ,,$i tu o vei impresura". Propovaduitorul
§i nu holocaust. Insa cei care au parasit toate cele lume§ti §i
impresoara sufletul celui care asculta, atunci cand 11 face sa vada
I§i aprind intregul suflet de focul iubirii dumnezeie§ti, ace§-
ca pot fi puse curse ale ispitelor in tot ceea ce se face in aceasta
tia, in mod sigur, devin, inaintea Domnului Atotputernic,
viata, astfel !neat, privind cu cutremur in toate partile §i fiind
jertfa §i holocaust. De aceea, faina in tigaie este sufletul curat
circumspect in toate privintele, sufletul va fi cu atat mai
al celui drept in suferinta ravnei duhovnice§ti, suflet care este
prudent cu cat este mai temator.
fript prin grija pentru alte suflete §i care este socotit a fi nu
numai jertfa, ci §i holocaust pentru Domnul. Sa luam §i noi, 60 A
Int. Sir. 7, 26.
812 Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

33. Urmeaza: ,,Aceasta este un semn pentru casa lui Israel".


Daca raportam aceste cuvinte la istoria asediului care s-a pe-
trecut conform literei textului, semn este pentru casa lui Israel
ceea ce a facut profetul. Daca le raportam la taina care se lu-
treaza l:n fiecare zi l:n sufletul fiecaruia prin eel care l:nvata,
semn pentru casa lui Israel este §i ceea ce profetul a savar§it,
§i ceea ce savar§ind a prevestit pentru ca, dupa cum casa lui
Israel a suferit un asediu material, tot a§a §i fiecare suflet,
care l:ncepe deja sa-i slujeasca Dumnezeului Atotputernic,
simte ca duhurile rele uneltesc 1mpotriva lui l:mpresurandu-1.
Daca el dore§te cu adevarat sa scape de acestea, trebuie sa §tie
ca nu poate sa scape prin fortele proprii, ci trebuie sa nadaj-
duiasca la ajutorul Celui Care pe noi, traitori l:n trupul strica-
cios, prin taina rascumpararii Sale, poate sa ne faca putemici, OMILII LA PROFETUL !EZECHIEL
mai putemici chiar decat duhurile care nu au trup, Iisus Hristos, CARTEA a II-a
Domnul nostru, Care traie§te §i l:mparate§te 1mpreuna cu Tatal,
l:n unime cu Duhul Stant, Dumnezeu, l:n vecii vecilor. Amin.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea I

ntllea::za: nAceasta este un semn pentru casa lui Israel".


i1raJ:!)Ql'ti1n aceste cuvinte la istoria asediului care s-a pe-
i''1•'1i•,~1 '* i::o:nfimm literei textului, semn este pentru casa lui Israel
ce a facut profetul. Daca le raportam la taina care se lu-
1n fiecare zi in sufletul fiecaruia prin eel care invata,
st~mn perttru casa lui Israel este §i ceea ce profetul a savar§it,
ceea ce savar§ind a prevestit pentru ca, dupa cum casa lui
Israel a suferit un asediu material, tot a§a §i fiecare suflet,
care incepe deja sa-i slujeasca Dumnezeului Atotputernic,
simte ca duhurile rele uneltesc impotriva lui impresurandu-1.
Daca el dore§te cu adevarat sa scape de acestea, trebuie sa §tie
ca nu poate sa scape prin fortele proprii, ci trebuie sa nadaj-
duiasca la ajutorul Celui Care pe noi, traitori in trupul strica-
cios, prin taina rascumpararii Sale, poate sa ne faca puternici, OMILII LA PROFETUL !EZECHIEL
mai puternici chiar decat duhurile care nu au trup, Iisus Hristos,
CARTEA a II-a
Domnul nostru, Care traie§te §i imparate§te impreuna cu Tatal,
in unime cu Duhul Stant, Dumnezeu, in vecii vecilor. Amin.
Prefata I

Cople~;it de multe griji, nu am avut libertatea sa examinez


1n continuare, in fata Iubirii Voastre, intreaga carte a Profetului
Iezechiel. Exprimandu-va bunele voastre dorinte, v-a placut
sa cereti ca v-ar fi fost de folos sa va fie explicata macar
ultima lui viziune pe care a avut-o cu privire la constructia
ridicata pe munte, cea mai obscura dintre toate viziunile lui.
$i, mtr-adevar, este necesar sa ma supun acestei vointe a voas-
tre, dar exista doua lucruri care perturba sufletul meu de la
aceasta lucrare. Primul este faptul ca aceasta viziune este J:n-
valuita in nebuloasa unei unei atat de mari obscuritati !neat
abia se vede in ea ceva printr-o 1ntrezarire a mintii. Al doilea
este faptul ca noi deja am aflat ca regele longobarzilor, Agi-
lulfus, grabindu-se foarte tare, a trecut Padul pentru a ne asedia.
De aceea, ganditi-va, frati preaiubiti, cum poate sa patrunda
in J:ntelesurile J:ncetogate gi tainice o biata minte stapanita
de tulburarile temerii sale? Caci cu cat ease agita mai mult
in privinta lucrurilor pamantegtt cu atat vede mai putin cele
care sunt ceregti. Cu cat este dusa in afara prin grijile sale,
cu atat mai putin ramane J:nauntrul ei, fiindca, du pa cum este
scris: ,,Locuirea pamanteasca 1mpovareaza mintea cu nenu-
marate ganduri" 1 • Qaca aceasta minte, chiar adunata, nu reu-
gegte sa patrunda aceste realitati ceregti, atunci ganditi-va
ce poate sa faca ea J:mpragtiata? $tim foarte bine, gtim cu totii
ca gi un fluviu, care se ramifica in multe rauri, seaca din al-
bia sa. Dar totugi, In toate aceste dificultati, harul dumnezeiesc

1 Int. Sol. 9, 15.


316
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea a II-a

este prezent. $i daca povara gandurilor mele imi ingreuneaza


mintea, aripile rugaminplor voastre o ridica. Intr-adevar, scri-
erea pe care incercam sa o abordam este foarte obscura, dar sa
ne punem in minte ca strabatem un drum de noapte. Ne ra-
mane, a;;adar, sa-1 strabatem pe pipaite.
Omilia I

1. ,Jn al douazeci ;;i cincilea an al robiei noastre, la in-


ceputul anului, in ziua a zecea a lunii, in al paisprezecelea an
du pace a fost daramata cetatea, chiar in acea zi a fost mana
Domnului peste mine, ;;i m-a adus pe mine acolo" 1•
Urmand sa descrie realitati tainice, profetul incepe cu
cateva informatii istorice pentru ca sa fixeze in timp ceea ce
i se incredinteaza prin revelatie. Deci trebuie retinut ca la
inceputul acestei carti a indicat in ce an a inceput sa pro-
feteasca, iar la sfar;;it a precizat anul in care a avut ultima
viziune astfel incat sa poata fi cunoscut in cati ani a rostit
ansamblul profetiilor sale. Data la care a inceput sa profe-
teasca a precizat-o la inceputul primei sale profetii, zicand:
,,S-au deschis cerurile ;;i am vazut ni;;te vedenii dumneze-
ie;;ti in a cincea zi a lunii, chiar in anul al cincilea de la de-
portarea regelui Ioiachim". Acum insa spune: ,,in al douazeci
;;i cincilea an al robiei noastre". Caci profetul fusese dus in
Babilon cu regele Ioiachim de la prima deportare 2 • Despre
a doua luare in captivitate a celor din Ierusalim el adauga:
,,in al paisprezecelea an du pa ce a fost daramata cetatea".
A;;adar, Sedechia domnise in cetatea Ierusalimului vreme de
unsprezece ani dupa prima deportare, cea prin care Profetul
Iezechiel a fost dus in Babilon impreuna cu regele Ioiachim.
Iar dupa ce a fost luat in captivitate ;;i Sedechia, care era deja
a doua luare in captivitate a celor din cetate, in al paispreze-
celea an, profetul a avut ultima vedenie. A;;adar, unsprezece

1 Iez. 40, 1.
2 Cf IV Rg. 24, 15.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea a II-a Omilia I 319

cu paisprezece fac impreuna douazeci §i cinci. Deci daca ,,A fost mana Domnului peste mine §i m-a adus pe mine
lezechiel a rostit cele din prima viziune in al cincilea an de acolo, in vedeniile Domnului. M-a adus in tara lui Israel §i
la prima deportare §i afirma ca ultima viziune a avut-o in m-a a§ezat pe un munte foarte inalt, deasupra caruia era ca
~I douazeci §i cincilea an, este evident ca durata activitatii sale o constructie a unei cetati indreptate spre miazazi" 4 •
profetice, pana la ultima sa viziune, se intinde pe do~azeci
de ani. Nu trebuie ca cineva sa fie nedumerit de ce in mij- 3. De buna seama, constructia acestei cetati nu poate fi
locul cartii profetiei sale, cand vorbe§te despre regele Babi- inteleasa nicicum in sens literal. Caci putin mai incolo pro-
lonului, amintegte de ,,al douazeci §i §aptelea" an. Pentru ca fetul spune ca insa§i aceasta constructie avea ca masura o pra-
i~ ~c~l pasaj nu in~roduce nimic cu referire la timpul capti- jina de §ase cop §i o palma, o poarta a aceleia§i constructii avea
v1tat11 sale, el arata !impede ca vorbegte de anii de domnie paisprezece coti, iar stalpii acestei porti aveau §aizeci de coti.
ai acelui rege, in timpul caruia Dumnezeu il trimisese sa pro- Toate acestea nu pot fi luate in sens literal. Cum intreaga
feteasca3. Cand zice: ,,La inceputul anului, in ziua a zecea constructie Sa ma~oare 0 prajina, adica §aSe coti gi 0 palma,
a lunii", el indica simplu timpul, ca tocmai prin aceasta sa fi- iar portile constructiei sa aiba paisprezece coti §i stalpii por-
xeze in inimile ascultatorilor cuvantul sau du pa sensul literal, tilor sa se extinda la §aizeci de coti? Caci poarta este inclusa
ca o radacina din care el sa scoata apoi roade duhovnice§ti. in cetate, iar stalpii sunt inclugi in porti. $i nici o ratiune nu
permite sa se accepte ca este mai mic ceea ce contine decat
2. Trebuie retinut, intr-adevar, ce spune: Jn al paispreze- ceea ce este continut. Dar in Sfanta Scriptura, chiar §i cele care
celea an du pa ce a fost daramata cetatea, chiar in acea zi". pot fi intelese §i la nivelul istorisirii trebuie sa le intelegem
Caci ce inseamna ca, prin aceasta ultima viziune, Atotputer- de cele mai multe ori duhovnice§te, astfel incat §i sa credem
nicul Dumnezeu a binevoit sa faca fagaduinta Sa plina de mi- in veridicitatea celor istorisite, gi sa dobandim 0 intelegere
l~s.~ivire chiar in aceea§i zi in care $i-a potolit mania drep- duhovniceasca prin tainele alegoriei. Noi §tim, de pilda, ceea
tatn Sale asupra cetatii care a fost nimicita daca nu faptul ca ce spune psalmistul: ,,Fiindca voi vedea cerurile tale, lucrul
puterea lui Dumnezeu, in care nu este mutare sau schim- mainilor Tale, luna §i stelele, pe care Tu le-ai intemeiat" 5 • Iata
bare, ii face vii pe cei intristati §i pocaiti prin aceea§i lumina deci ca in descrierea exterioara se mentine limbajul rational,
a dreptatii, cu care ii love§te pe cei mandri §i invarto§ati? pentru ca §i cerurile sunt lucrarea lui Dumnezeu, §i luna gi
stelele au fost create §i intemeiate de EL Dar daca psalmistul a
A§adar, dupa ce a precizat mai intai data viziunii sale, adauga:
afirmat aceasta doar dupa sensul literal, exterior, dar nu gi
3 La Iez. 29, 17 scrie: Jn ziua intai a lunii intai din anul al doua-
dupa un inteles tainic, eel care a declarat ca cerurile sunt lu-
zeci ~i gaptelea, a fost cuvantul Domnului catre mine gi mi-a zis".
A
crarea lui Dumnezeu, spunand apoi acela§i lucru §i despre luna
Intrucat nu se precizeaza nimic cu privire la aceasta data (,,de la ro- §i stele, de ce nu a enumerat impreuna cu ele §i soarele, pe
birea Jui Io.actUm" este adaugat ill traducerea Bibliei Sinodale fara a exista care-I §tim ca este lucrarea Lui? Daca vorbea doar in sens
in ori~in~I~, Sfantul G;igorie presupune ca Iezechiel gi-ar fi datat literal, ar fi trebuit sa vorbeasca mai intai despre luminatorul
aceasta v1zmne raportandu-se la domnia unui conducator local din
Babilon. Cercetatorii.moderni inclina totugi sa creada ca este vorba de-
spre al douazec.i $i gaptelea an de la prima deportare gi ca in consecinta 4 Iez. 40, 2.
aceasta viziune a avut loc dupa viziunea despre viitorul templu (n. ed~). 5 Ps. 8, 4.
Omilia I 32'1
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea a II-a

mai mare, inainte sa vorbeasca despre luminatorul mai mic, cetatea pe care o vazuse? Caci el vorbe§te in sens duhovni- ·
!neat sa spuna ca intai soarele a fost intemeiat §i apoi luna cesc despre cetatea pe care o contempla duhovnice§te.
~i stelele. Dar pentru ca el spunea acestea in sens mistic, ca sa
ne sileasca pe noi sa intelegem prin luna Sfan ta Biserica §i 4. ,,$i m-a a§ezat pe un munte foarte inalt". Pe cine
prin stele top sfintii, nu a vrut sa numeasca soarele, pentru ca prefigureaza muntele inalt daca nu pe Mijlocitorul dintre
evident else adresa Insu§i Soarelui celui Ve§nic, despre Care Dumnezeu §i oameni, Omul Iisus Hristos? El este, intr-adevar,
este scris: ,,Pentru voi, care va temeti de Domnul, va rasari §i. de pe pamant, dar §i mai presus de pamant, pentru ca
Soarele dreptaµi" 6 • Referitor la Acest Soare, cei osanditi urm.eaza Acela§i Rascumparator al nostru I§i are fiinta in ce prive§te
sa spuna la sfar§it: ,,Soarele dreptapi nu ne-a rasarit" 7 • Zicand, trupul din cele de jos, dar domne§te in cele preainalte prin
a§adar: ,,Luna §i stelele pe care Tu le-ai intemeiat" 8 §i totu§i puterea Sa. Era prea pupn sa-L numeasca ,,munte malt", a tre-
trecand sub tacere soarele care a fost creat, psalmistul a aratat buit sa adauge ,,foarte", pentru ca El nu este numai om, ci,
ca el se adreseaza acelui Soare Care a creat nu numai material prin aceasta plasmuire a firii omene§ti pe ca:t;'e El a asurnat-o,
soarele, luna §i stelele, ci §i duhovnice§te, luna adica Bise- este Dumnezeu-Om, insa nu numai om mai presus de oa-
rica §i stelele, toti Sfintii. Piin urmare, daca atunci cand ceva meni, ci om mai presus chiar §i de ingeri S-a facut. De aceea
lipse§te din planul istoric este un motiv evident ca sa trecem se spune despre El prin Isaia: ,Jn ziua aceea va.fi roada pa-
la mtelegerea alegorica,· cu cat mai mult trebuie mtelese duhov- mantului in marire" 10 • Creatorul nostru, pentru ca S-a intrupat
nice§te acele pasaje care dupa logica literei nu au nici o sem- pentru noi, a devenit pentru noi roada a pamantului. Dar este
nificatie istorica. ,,A fost mana Domnului peste mine, §i m-a roada a pamantului In marire, pentru ca, nascut om pe pamant,
adus pe mine acolo, in vedeniile Domnului; m-a adus in imparate§te in cer mai presus de ingeri, dupa cuvantul lui
tara lui Israel". El deja spusese: ,,M-a adus pe mine acolo", David §i al lui Pavel: ,,Toate le-ai supus sub picioarele Lui" 11 •
dar, reluand, adauga: ,,M:-a·adus in tara lui Israel". Caci spune: Priil aceea ca I-a supus Lui toate, mtelegem limpede ca n-a Ia.-
,,A fost mana Domnului peste mine, §i m-a adus pe mine acolo, sat nimic nesupus Lui. A§adar, El este munte nu doat inalt~
in vedeniile Domnului". Mana semnifica forta puterii dumne- ci foarte inalt, pentru ca, de§i este de pe pamant prin firea
zeie§ti, iar vedeniile semnifica insa§i revelatia pe care pro• omeneasca, totu§i este mai presus de intelegere prin inal""'
fetul a primit-o. Aceasta mana o percepe mviziune' iar forta .' timea dumnezeirii Sale. Iata de ce, cand Profetul Isaia vedea
in contemplatie9 • Prin aceste cuvinte ce altceva arata el !im- inainte pe Domnul venind intrupat, inaltat prin duhul pro-
pede daca nu faptul ca nu spune nimic in sens literal despte
fetic, zice: ;,$i va fi in vremurile cele de pe urma muntele casei
6 Mal. 4; 2.
Domnului, pregatit peste varfurile munplor" 12 • Casa a Dom-
7 fnt. Sol. 5, 6. nului a fost poporul lui Israel. Deci munte a fost numit acea
8 Ps. 81 4. casa a Domnului care a binevoit sa se intrupeze din poporul
·9 Mina Domnului care s-a facut peste profet §i ducerea lui in tara
lui Israel au fost percepute nu ca lucrari ce s-au petrecut in realit~tea
material!, ci in realitatea viziunii dumnezeie§ti. De asemenea, profetul 10 Is. 4, 2.
a simtit m8.na Domnului peste el in forta profetica a celor pe care le 11 Ps. 8, 8; I Cor. 15, 26; Evr. 2, 8.
contempla (n. ed.). 12 Is. 2, 2.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea a II-a Omilia I 323

lui Israel. Dar, In acela§i popor, au fost sfinti care sunt nu- Adica, evident, aceasta cetate este deja de aici, prin felul de
miti, pe buna dreptate, munti, pentru ca s-au apropiat de cele a vietui al Sfintilor, marea Sa zidire. Cu adevarat, lntr-un edi-
• >

ceregti prin meritul vietii lor. Insa Unul-Nascut lntrupat nu ficiu o piatra poarta alta piatra, fiindca se pune piatra peste
a fost egal cu ace§ti munti, pentru ca, prin natura Sa dum- piatra, §i cine poarta pe altul este purtat de altul. Tot a§a In
nezeiasca, El transcede firea, viata §i meritele tuturor. De aceea, Sfanta Biserica fiecare poarta §i pe celalalt, §i totodata este
El este numit cu lndreptatire munte peste varfurile muntilor, purtat de altul. Caci cei ce se afla In imediata apropiere se
pentru ca, datorita firii Sale dumnezeie§ti, a fost vazut mai malt rabda reciproc, ca prin ei sa se lnalte edificiul iubirii. De aceea,
chiar decat culmilor Sfintilor, meat ace§tia, care lnaintasera Sfantul Pavel lndeamna, zicand: "Purtati-va sarcinile unii
mult spre Dumnezeu, abia putusera sa atinga urmele Lui prin altora, §i a§a veti lmplini legea lui Hristos" 16 • Indicand forta
lnaltimea cugetarii lor. A§adar, Cel Care este numit acolo acestei legi, zice: lubirea este plinirea legii" 17 • Caci daca eu
11

munte peste varfurile muntilor, aici este prezentat a fi munte nu am grijasa va rabd pe voi cu obiceiurile voastre §i daca voi
foarte lnalt. Urmeaza: "Deasupra caruia era ca o constructie dispretuiti sa ma lngaduiti pe mine, cu modul meu de a ma
a unei cetati lndreptate spre miazazi". purta, cum sa se lnalte edificiul iubirii lntre noi daca nu ne
une§te, prin rabdare, o iubire reciproca? Intr-o constructie lnsa,
5. Trebuie retinut ca nu se spune: Deasupra caruia era o dupa cum am spus mai mainte, piatra care poarta este purtata:
constructie, ci "ca o constructie", ca sa se arate, de buna seama, dupa cum eu rabd comportamentul celor care sunt neprice-
ca toate sunt spuse nu despre constructia unei cetati mate- puti In lucrarea faptelor bune, a§a §i eu am fost rabdat de cei
riale, ci a unei cetati duhovnice§ti. Declarand ca nu a vazut care m-au precedat m teama de Domnul §i m-au purtat pentru
o constructie, ci a vazut ca o constructie, profetul lndreapta ca eu, purtat, sa lnvat sa port. Dar chiar ei in§i~i au fost pur-
inima ascultatorilor catre o constructie duhovniceasca, dupa tati de lnainta§ii lor. Intr-adevar, pietrele care se pun in partea
cum se spune prin psalmist: ,,Ierusalimul care este zidit ca cea mai de sus a unei constructii, ele lnsele sunt purtate de
o cetate" 13 • A§adar, pentru ca acea viziune a pacii interioare altele, dar ele nu poarta deloc pe altele, pentru ca §i cei care
se construie§te prin reunirea oamenilor care sunt sfinti, Ie- urmeaza sa se nasca In partea finala a Bisericii, adica la sfar-
rusalimul ceresc se construie§te ca o cetate. Insa In timpul §itul lumii, sunt purtati, fara lndoiala, de stramo§ii lor, pentru
calatoriei pe acest pamant, mtrucat este batuta prin suferinte ca felul lor de a vietui sa fie lndreptat spre fapte bune, dar,
§ii lovita de lncercari, pietrele ei zilnic se §lefuiesc. Ea lnsa§i de vreme ce ei nu sunt urmati de altii care sa se desavar§easca
este cetatea, adica Sfanta Biserica, care patime§te pe pamant prin ei, nu mai poarta deasupra lor nici o piatra a edificiului
ca imparateasca In cer. Cetatenilo~ Acesteia le spune Petru: credintei. Acum deci altii sunt purtati de noi, iar noi am fost
,,$i voi, ca pietre vii, sa va ziditi unii peste altii" 14 • $i Pavel zice: purtati de altii. Intreaga greutate a unei constructii o poarta
,,Voi sunteti ogorul lui Dumnezeu,zidirea lui Dumnezeu" 15 • temelia, pentru ca singur Mantuitorul nostru suporta povara
modului nostru de vietuire al tuturor. Despre El, Pavel zice:
13 Ps. 121, 3.
14 I Pt 2, 5. 16 Gal. 6, 2.
10 L Cor. 3, 9. 17 Rom. 13, 10.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea a II-a Omilia I 325

,,Caci nimeni nu poate pune alta temelie decat cea pusa, care se indreapta spre partea de miazazi, pentru ca harul Duhului
este Iisus Hristos" 18 • Temelia poarta pietrele, dar nu este pur- Sfant destinde invarto§area sufletului. De aceea, psalmistul
tata de pietre, pentru ca Mantuitorul nostru suporta toate zice: ,,Intoarce, Doamne, robia noastra, precum puhoiul de apa
relele noastre, dar in El Insu§i nu a fost nici un rau care ar fi spre miazazi" 24 . Fiind, a§adar, noi in robie, prin intepeneala
trebuit sa fie suportat. De aceea, cu indreptatire, se spune frigului ramaseseram refractari in a-L urma pe Dumnezeu,
in text: ,,M-a a§ezat pe un munte foarte inalt, deasupra ca- dar am fost SCO§i din amorteala prin caldura Duhului Sfant,
ruia era ca o constructie a unei cetati", pentru ca modul nos- ca sa alergam spre iubirea lui Dumnezeu. De aceea se spune
tru de vietuire §i gre§elile noastre le sustine singur El Care acum ca cetatea care fusese ridicata pe munte este indreptata
poarta intregul edificiu al Sfintei Biserici. El spune prin glasul spre miazazi, pentru ca Biserica celor ale§i i§i expune cuge-
profetului despre cei care traiesc inca gre§it: ,,Am obosit sus- tele sale prin suflarea Duhului Sfant §i, coborandu-se din inal-
gnandu-i"19. Insa nu obose§te Domnul susgnandu-ne, El a Carui timea oricarei trufii, aduna in ea caldura iubirii, incat nimic
putere dumnezeiasca nu o atinge nici o oboseala ci, vorbind altceva sa nu-i mai placa decat sa se supuna harului Lui,
cu cuvinte omene§ti, El nume§te oboseala insa~i rabdarea Sa sa se infierbante de dragostea Lui §i sa se umple intotdeauna
fata de noi. de darul suflului Lui. De aceea §i un alt contemplator, aprins
6. Mai trebuie retinut ca acea cetate pe care a contem- de o iubire puternica, zicea: ,,Sufletul meu sa se bucure in
plat-o profetul a vazut-o ,,indreptata spre miazazi". Vantul de Domnul §i se va desfata mult de mantuirea Lui" 25 • Cuvantul
miazazi (Austrul) este de obicei simbol al Duhului Sfant. Cei ,,mantuire" din limba latina in limba ebraica este chiar ,,Iisus".
care sunt preocupati de cercetarea Sfintei Scripturi sunt de Fiindca, prin duhul profetic, profetul contempla caile Lui,
acord in aceasta privinta20 . Dimpotriva, prin vantul de mia- minunile §i chiar taina mantuirii noastre, se arata ca el se
zanoapte (Aquilonul) este desemnat adesea diavolul. Vantul bucura in Domnul §i se desfata inult de Iisus, pentru ca de
de miazazi destinde prin caldura sa, iar vantul de miazanoapte acolo adunase bucuria in suflet, de unde ardea puternic prin
strange prin frigul sau. $i Adevarul spune: ,,Faradelegea se va iubire. Sa meditam, a§adar: daca sufletele parintilor duhovni-
inmulti, iubirea multora se va raci" 21 . Un profet afirma chiar ce§ti s-au desfatat in Acela Care inca nu venise, ci II vedeau
despre Iudeea, zicand: ,,Dupa cum fantana da apa rece, a§a §i dinainte, cat de mare trebuie sa fie pacatul de a nu iubi ca-
ea a dat rautatea sa cea rece" 22 • Aceasta chiar §i diavolul a spus-o, ile Sale, exemplele Sale, invataturile Sale dupa ce El a venit
dupa cum o atesta un profet: Jn muntele Testamentului voi §i ne-a dat mantuirea? Prin urmare, se spune ca aceasta ce-
tate este indreptata spre miazazi ca §i cum s-ar spune lim-
§edea, in laturile Aquilonului" 23 • Dimpotriva, aceasta cetate
pede ca prima cetate, adica Sinagoga, era indreptata spre
18 lCor. 3, 11. miazanoapte din cauza necredincio§ilor ei, cetate care a sta-
19 ler. 6, 11. ruit in frigul relei-credinte. Dar Biserica Sfanta, care a primit
20 A se vedea ~i Cartea I, Omilia 2, 9; p. (33) (n. ed.). iubirea credintei, se indreapta spre miazazi prin caldura ei §i,
21 Mt. 24, 12.
22 Ier. 6, 7. 24 Ps. 125, 4.
23 Is. 14, 13. 25 Ps. 34, 9.
Omilii la Profetul Iezechiel. Cartea a II-a Omilia I 327

ca sa spunem a§a, se sustine prin vantul cald, pentru ca ea §i care au parasit toate bunurile acestei lumi, fie chiar in
se bucura nu prin increderea in sine, ci prin darul iubirii du- categoria cea mai inalta a propovaduitorilor, acela a intrat
hovnice§ti. Urmeaza: "$i m-a dus pe mine acolo inauntru". in constructia cetatii a§ezate pe munte. Dar cine nu are grija
sa ia seama la viata celor imbunatatiti, pentru a inainta,
7. Acela intra in edificiul cetatii cere§ti, eel care prive§te ramane mca ln afara edificiului. Iar daca admira cinstea pe care
cu atentie, imitand caile celor buni din Sfanta Biserica. De buna deja o are Sfanta Biserica in lume, zare9te edificiul ca din afara
seama, a intra in constructia de pe munte inseamna a privi §i ramane incremenit. Pentru ca este atent doar la exterior, nu
cu atentie, iubind, pe ale§ii Sfintei Biserici, ajun§i la culmea intra inauntru. Urmeaza: "$i iata un Om, a carui infati§are era
virtutilor, cum progreseaza in Domnul. Unul duce o viata
ca mfati§area aramei" 26 •
legata prin casatorie, este n;mltumit de bunurile sale, nu rav-
ne§te la bunurile altora, din ceea ce ii prisose§te face milos- 8. insu§i Cel care este prefigurat prin munte este sem-
tenie saracilor, nu neglijeaza sa planga pacatele fara de care nificat §i prin acest om. Se spune insa di acest om masura
viata de zi cu zi nu poate fi dusa in casatorie. A§adar, pentru constructia. Totu§i cu indreptatire Domnul este semnificat §i
ca insa§i grija familiei ii tulbura sufletul, el se de§teapta spre prin acest om §i prin munte, pentru ca El Insu§i este Cel care,
plans. Altul, dimpotriva, deja a parasit toate care sunt ale judecand, randuie§te totul 1n interiorul Sfintei Biserici §i tot El
lumii, nu dore§te sa aiba nimic al lui, nu se hrane§te decat cu este Cel care poarta aceea§i Sfanta Biserica §i, purtand-o, o malta
practicarea contemplatiei, se bucura cu lacrimi de nadejdea la cele cere§ti. Astfel, intr-o Sfanta Evanghelie, Mantuitorul
rasplatilor cere§ti, trece cu vederea chiar bunurile care-i sunt nostru vorbe§te, zicand: Cine intra pe u9a este pastorul oilor" 27 •
11

ingaduite sa le aiba, cauta in fiecare zi sa aiba izolarea lui $i putin mai. incolo: "Eu sunt U§a" 28 • $i iara§i adauga putin mai
cu Domnul, nici o grija a acestei lumi trecatoare nu tulbura departe: Eu sunt pastorul eel bun" 29 • A§adar, daca El este
11

inima lui, sufletul lui cre§te mereu in a§teptarea bucuriilor §i Pastorul eel bun §i tot El este §i U§a, daca Pastorul eel bun
cere§ti. Altul insa deja a parasit toate ale acestei lumi §i su- intra pe U§a, de ce in acest pasaj nu s-ar intelege ca El este
fletul lui se inalta in contemplarea celor cere§ti, dar totu§i, §i muntele, §i tot El este §i omul care masoara constructia
ocupand un post de conducere pentru zidirea multora, fara de pe munt