ARII PROTEJATE

Initiativa de ocrotire a naturii a pornit de la necesitatea de a salva unele specii de plante

si animale rare sau pe cale de disparitie, idee ce s-a extins asupra unor zone de inportanta
nationala, regionala sau mondiala, declarate rezervatii sau parcuri naturale.
Primele parcuri iau nastere din initiative particulare in Germania (1803), SUA (1832),
Franta (1853), SUA –Yellowstone (1872).

a) Ocrotirea naturii pe plan international

1) Ocrotirea naturii in America de nord - http://www.wcmc.org.uk/protected_areas/data

Ideea crearii de rezervatii de mari dimensiuni s-a

nascut in SUA (1864) din initiativa lui John Muir. El
convinge oficialitatile sa cedeze statului California valea
raului Yosemite si Mariposa Grave pentru a se infinta aici o
rezervatie naturala pentru protectia rectului tertiar
Sequoiadendron giganteum. In 1972, presedintele SUA Th.
Roosevelt semneaza prima lege de infintare a unui parc
national.
In prezent exista 33 de parcuri nationale cu o
suprafata totala de 5 mil ha, 82 refugii naturale, 42 de
monumente ale naturii, adica, in total, 272 obiective ocrotite,
printre care Parcul National Yellowstone, Marele Canion
(Arizona, ce cca. 300.000 ha), Everglades (Florida, ce adaposteste flora si fauna tropicale) . In
Canada se afla unele din cele mai parcuri naturale: Banff (peste 1 milion ha), Wood Buffalo (4,4
mil ha), Prince Albert, etc. Aceste rezervatii adapostesc paduri de tip boreal cu bizoni, elani,
castori, cocori,etc.

2) Ocrotirea naturii in America de sud

Ocrotirea naturii incepe in America de sud

in 1872, dar abia in 1940 devine o preocupare de stat.
In Argentina, in 1934 se infinteaza parcul national
Nahuel Huapi, de 785.000 ha. In prezent exista 11
parcuri nationale. Unul dintre cele mai valoroase este
parcul national din arhipelagul Galapagos (750.000 ha),
ocrotit din 1935. Azi functioneaza aici Fundatia
Internationala C. Darwin. In 1979 acest teritoriu este
declarat patrimoniu al umanitatii, unde sunt ocrotite
broste testoase gigantice, iguane.
http://www.greenbuilder/com/mader/ecotrave/center/honduras/honparks.html

3) Ocrotirea naturii in Asia

Poate ca in nici o parte a lumii explozia demografica nu a avut un impact atat de

puternic fata de natura ca in Asia. In China exista o mare varietate de tipuri climatice, de relief si
pedologice, ecosisteme dintre cele mai interesante. Precum si specii vegetale si animale unice in
lume. India poseda cea mai veche rezervatie din Asia (parcul
Assan), infintat in 1908.

4) Ocrotirea naturii in Africa

Africa este unul din continentele

in care factorul antropic a contribuit in mod
profund la modificarea si deteriorarea
mediului inconjurator. Marturie in acest sens
o constituie pustiul Sahara, vasta intindere de
nisip de 7000 km2. O activitate salutara in
domeniul protectiei mediului ade butat in
1963 cand se semneaza Charta Africana
pentru Conservarea naturii.
http://www.wcmc.org.uk/data/database/un-
combo.html
In Africa de sud se afla cel mai
vechi parc de pe acest continent – Kruger – 1898 – cu o suprafata de 1,8 mil ha, ce adaposteste
zebre, antilope, bivoli, gazele, struti, girafe, etc.in total in Africa de S exista 55 de rezervatii
naturale, 67 rezervatii forestiere si 33 refugii ornitologice.
In Tanzania, un alt parc de dimensiuni mari (1,3 mil ha) – Serengeti, infintat in
1951 cuprinde specii unice de flora si fauna.

5) Ocrotirea naturii in Australia

Peste 13.000 specii vegetale se gasesc

numai aici, formand paduri tropicale si subtropicale,
savane, stepe; aici exista singurul biotop din lume unde
exista canguri, ornitorinci, echidne, koala, caini dingo,
etc. cel mai important este Kosciusko State Parc, de
600.000ha.

http://www.biodiversity.environment.gov.au/protecte/intro.html

6) Ocrotirea naturii in Europa

Pe acest continent, unde se apreciaza ca Homo sapiens ar fi aparut acum cca.

35.000 ani , cand padurile se intindeau neintrerupt de la Gibraltar pana in N Scandinaviei,
actvitatea umana incepe sa a fecteze echilibrul ecologic inca de acum 2000 ani, problemele
acutizandu-se in ultimii 200 de ani, prin defrisari, industrializare, urbanizare, explozia
demografica, etc.
Numai in Franta, exista arii protejate de 1,5 mil ha, adica 3% din suprafata totala
a tarii (ex.: Parcul Fontainbleu, Camargue, etc)
 In Italia exista 6 parcuri naturale, unul dintre ele, Gran Paradiso infintat pe un fost
teren regal de vanatoare aici sunt protejate ecosisteme de foioase si conifere, pasuni, flora si
fauna alpina (capra ibex, caprioara, ursul brun,etc).
In Grecia au fost create 2 parcuri
naturale: Pind (45.000 ha) si Prespa (20.000 ha)
si 17 rezervatii printre care si Muntele Parnas.
Germania imparte cu Belgia si
Luxemburg asigurarea protectiei unor
ecosisteme ce depasesc granitele tarilor
respective. Alte pacuri bilaterale se afla intre
Polonia, Cehia si Slovacia, ca si intre Polonia si
Bielorusia, aceasta din urma adapostind in
rezervatia de la Bialowieza cel mai mare efectiv
de zimbri din Europa.
In Scandinavia, ca si in Marea
Britanie exista pe langa rezervatii si parcuri
naturale aflate in administrarea statului si arii
controlate de organizatii nonguvernamentale sau
rezervatii particulare.

b) Ocrotirea naturii in Romania

Istoria ocrotirii naturii in tara noastra include mai multe etape

 Etapa preliminara , incheiata odata cu aparitia industrializarii. Integrarea
armonioasa a comunitatilor umane in natura este demonstrata si de
insemnele heraldice ale provinciilor romanesti, lucru accentuat si in
scrierile carturarului Dimitrie Cantemir “Istoria hieroglifica” sau
“Descrierea Moldovei”.
 Primele masuri legalesunt asociate declansarii regimului “branistilor” (arii
impadurite sau pasuni care nu pot fi utilizate liber de comunitate) si al
monumentelor naturii (concept elaborat de Alexander von Humbold). Se
constituie primele asociatii de protectia mediului.
 Organizarea si fundamentarea stiintifica a protectiei mediului a a marcat
declararea multor arii ca rezervatii naturale, ca si o stare de emulatie, mai
ales a clasei intelectuale spre cauza protectiei mediului.
 Dupa 1940 – 1950, desi au fost declarate multe rezervatii, impactul
antropic a degradat masiv calitatea mediului.
 Dupa 1990 Romania a ratificat numeroase legi internationale, s-au
reorganizat structurile cu atributii in domeniul protectiei mediului si s-au
elaborat noi documente normative.
Dreptul mediului, in formula sa actuala isi are originea in documente care
atesta inca din secolele al-XV-lea si al-XVI-lea preocuparea legiuitorilor pentru conservarea
naturii.

SISTEMUL JURIDIC DE MEDIU DIN ROMANIA PANA LA 1900

Una din primele incercari de reglementare a raporturilor omului cu natura

dateaza din vremea lui Stefan cel Mare, care preocupat de protejarea vanatului si a altor resurse
naturale a dat “legea branistei”, loc unde erau interzise vanatoarea, pescuitul, pasunatul, etc.
Despre regimul juridic al branistei se pomeneste si in documente date de Matei Basarab (1646) si
Sigismund Batory (1588).
Un pas inainte pe linia masurilor oficiale de ocrotire a naturii il constituie
primele incercari de reglementare a folosirii padurilor. Primele servicii silvice s-au organizat in
1739 in Banat, in 1781 in Transilvania si in 1793 in Tara Romaneasca, iar primul Cod silvic -
care continea recomandari asupra taierii padurilor, depozitatii si folosirii fructelor si semintelor si
intrebuintarii diferitelor esente de lemn si reglementari privind dreptul de proprietate si de
folosinta asupra padurilor - a fost creat in 1786 in Bucovina .
Dupa 1800 cultura cerealelor cunoaste o dezvoltare fara precedent care
determina cresterea suprafatelor agricole prin taierea padurilor si degradarea accelerata a
solurilor. Astfel, dupa 1850 se introduc reglementari care pun ordine in exploatarea padurilor .
In a doua jumatate a secolului al-XIX-lea apar legi ce vizeaza limitarea
poluarii de catre industriile insalubre ca si masuri de aparare a sanatatii publice.Tot in aceasta
peroada se reglementeaza si pescuitul in apele teritoriale prin demersurile unor oameni de stiinta,
printre care Ion Ionescu de la Brad si Grigore Antipa (1896) (tabel 1).
Promotor/initiator Lege/initiativa
An
1475 Stefan cel Mare Legea “branistei”
1533 Vlad Vintila “Oprelistele de stricare a naturii”
1588 Sigismund Bathory Interzicerea taierii padurilor
1621 Stefan Tomsa “Oprelistele de stricare a naturii”
1646 Matei Basarab Legea “branistei”
1706 Cuventul de la Focsani Interzicerea taierii padurilor
1739 Banat Interzicerea taierii padurilor
1781 - Servici Silvic organizat in Transilvania
1786 - Servici Silvic organizat in Bucovina
1786 - Primul Cod Silvic in Bucovina
1792 Al. Moruzzi Interzicerea taierii padurilor
1843 - Reglementarea exploatarii padurilor in
Moldova
1847 - Reglementarea exploatarii padurilor in Tara
Romaneasca
1872 - Prima lege a vanatorii
1874 - Legea asupra serviciului sanitar
1881 - Codul silvic al Romaniei
1885 - Prima lege sanitara
1894 - Regulament de functionare pentru industriile
insalubre
1896 Gr. Antipa Lege asupra pescuitului
Tabelul 1: Principalele reglementari de mediu inregistrate pana la 1900 in tara noastra.

SISTEMUL JURIDIC DE MEDIU DIN ROMANIA INTRE 1900 – 1990

La sfarsitul secolului al-XIX- lea ia nastere o miscarea de ocrotire a naturii in

randul oamenilor de stiinta care, in 1920, creaza Asociatia “Hanul drumetilor”, transformata apoi
in “Societatea de turism pentru protectia naturii”, aflata sub patronajul botanistului Dimitrie
Grecescu, pictorului Nicolae Grigorescu, poetului Vasile Alecsandri, scriitorului Calistrat Hogas.
Acestora li se adauga naturalistiiGrigore Antipa, Ion Borcea, Ion Prodan, Alexandru Popovici-
Baznoseanu, Alexandru Borza, Mihail Gusuleac, etc.
In 1924, Al. Borza publica programul miscarii pentru ocrotirea naturii in
Romania, “Problema protectiunii mediului in Romania”, care va sta la baza aparitiei primei
“Legi pentru protectia naturii”, lege care, asa cum spunea E. Racovita in 1928 este alcatuita
conform dezideratelor naturalistilor. Legea, aparuta in 1930, prevede instituirea Comisiei
monumentelor naturii, care trebuia sa inventarieze, sa conserve si sa disemineze informatii legate
de aceste monumente.
In 1933 apare “Buletinul Comisiei Monumentelor naturii”, iar in 1934 Emil
Racovita prezinta un ghid privind definirea, clasificarea in functie de scop si utilizari, rolul si
gestionarea resurselor naturale. Astfel sunt evidentiate rezervatii naturale, stiintifice si turistice,
ca si formatiuni geografice , geologice si paleontologice, zacaminte minerale, specii vegetale si
animale, etc. In 1935 se infinteaza Parcul National Retezat, urmat de alte rezervatii naturale:
Padurea Letea, Fanetele Clujului, Codrul Secular Slatioara, etc .
Continuarea demersurilor de conservarea a naturii a fost limitata de inceperea
celui de al doilea Razboi Mondial. O noua lege de conservare a naturii a fost elaborata in 1950 si
completata cu un regulament de aplicare in 1954. Sunt subliniate idei ca: monumentele naturii
sunt bunuri care apartin intregului popor, iar protectia lor este o activitate de interes general.
Legea prevedea de asemenea constituirea de comisii regionale pe langa filiale ale Academiei care
aveau drept scop ocrotirea naturii si conservarea genofondului Romaniei, prin inventarierea
monumentelor naturii, planificarea explorarii stiintifice a rezervatiilor, pregatirea de publicatii de
specialitate.
In 1955 incepe sa apara revista “Ocrotirea naturii”, editata de Academia Romana.
Este subliniata necesitatea efectuarii de studii complexe pe ariile ce urmeaza a fi declarate
rezervatii care sa le acorde un statut provizoriu, timp in care sa fie identificat impactul social si
economic raportat la beneficiile stiintifice, turistice, estetice, etc.
In 1960 s-a desfasurat Conferinta Nationala pentru Protectia Naturii pe Baze
Ecologice ce a avut ca obiective asigurarea unei abordari pluri- si interdisciplinare a problemelor
ocrotirii naturii, stimularea activitatii de cercetare si a educatiei ecologice in invatamantul
preuniversitar, ca si popularizarea, prin publicatii a ariilor protejate. Ca urmare a activitatii
Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, numarul rezervatiilor a crescut de la 36, cu o
suprafata de 15000 ha, in 1944, la 130 si o suprafata de 75000 ha in 1965. Desi pe plan
legislativ, reglementarile juridice, ca si unele masuri organizatorice au creat cadrul juridic si
institutional adecvat, aplicarea in fapt a fost de cele mai multe ori putin eficienta.
Prima lege cadru in domeniul protectiei mediului a fost elaborata in 1973, iar
anul urmator s-a infintat Consiliul National al Protectiei Mediului. Ca urmare a aplicarii legii
9/1973 numarul rezervatiilor a crescut la 395 cu o suprafata totala de 222545 ha. Iata cateva
obiective ale legii din 1973:
 conservarea ecosistemelor autohtone cu valoare bio-istorica recunoscuta pe
plan national si international
 conservarea unui patrimoniu cu valoare informativa pentru cercetarea
stiintifica
 conservarea genofondului florei si faunei ca sursa potentiala pentru viitoarele
utilizari practice
 conservarea ecosistemelor naturale care atenueaza efectele destructive ale
activitatilor antropice
 conservarea statutului estetic al naturii
 conservarea unui cadru optim pentru valorificarea economica prin dezvoltarea
unui turism armonizat cu principiile moralei ecologice (tabel 2).
 Promotor/initiator Lege/Asociatie/Institutie
An
1920 D. Grecescu, N.Grigorescu, “Societatea de turism pentru protectia
I.Bernhart naturii”
1920 V. Stanciu Legea pentru reforma agrara
1920 E. Racovita, Al. Borza Asociatia “Fratia munteana”
1924 Al. Borza Sinteza “Protectia mediului in Romania”
1925 Al. Borza Legea pentru protectia naturii
1930 Al. Borza Legea pentru protectia monumentelor
naturii
1933 - Comisia pentru protectia naturii
1950 - Legea ocrotirii naturii
1962 - Codul silvic
1973 - Legea protectiei mediului inconjurator in
Romania
1974 - Consiliul national pentru protectia
mediului inconjurator
1974 - Legea apelor
1974 - Legea pisciculturii si pescuitului
1974 - Legea sanitar-veterinara
1974 - Legea desfasurarii activitatilor in
domeniul nuclear
1978 - Legea asigurarii sanatatii populatiei

Tabelul 2: Principalele reglementari de mediu inregistrate intre 1900 si 1990 in tara

noastra.

Din motive de economie, dupa 1975, au avut loc multe reduceri de personal in
cadrul Comisiilor Judetene pentru Monumente ale Naturii, care au fost transformate in
organisme onorifice. Din aceleasi motive s-au realizat lucrari de amenajare a teritoriului ce au
determinat modificari topografice, climatice, inundarea de mari suprafete, minarea versantilor,
etc. (ex.: Raul Mare, in Retezat).In 1982 este editat primul curs universitar de “Protectia
mediului in Romania” sub semnatura lui Ioan Pop .
In Romania, pana in 1989 nu a existat un Minister al Mediului. Structurile
institutionale de ocrotirea naturii s-au dezvoltat in ultimele 2 decenii pe factori de mediu:
protectia solului la Ministerul Agriculturii, a apelor – Consiliul National al Apelor, padurile -
Ministerul Silviculturii, subsol – Ministerul Minelor.

SISTEMUL JURIDIC DE MEDIU DIN ROMANIA DUPA 1990

In 1991 se infiinteaza Ministerul Mediului, care preia atributiile Consiliului

National pentru Protectia Mediului, este autoritatea centrala care organizeaza cadrul
institutional,dezvolta, indruma si perfectioneaza activitatea de protectie a mediului, la scara
nationala. In prezent functioneaza sub denumirea de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului, avand in subordine Agentiile de Protectia Mediului judetene, ca si Regiile Autonome
Apele Romane, Romsilva, Ape Minerale. Se infinteaza Comisia Nationala pentru controlul
activitatii nucleare si se reglementeaza functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului.
In 1995 s-a adoptat o noua lege a mediului, la baza careia, in scopul asigurarii
unei dezvoltari durabile, stau urmatoarele principii.
 Precautia in luarea deciziilor. Orice decizie economica, sociala, politica
trebuie sa ie precedata de o analiza atenta a efectelor pe care aceasta le poate
avea asupra starii mediului.
 Prevenirea riscurilor si daunelor ecologice. Acest principiu este axat pe ideea
ca activitatea de prevenire a riscurilor ecologice este cu mult mai putin
costisitoare decat repararea daunelor ecologice, care de multe ori au un
caracter ireversibil.
 Conservarea ecosistemelor si a biodiversitatii. Ecosistemele folosite de om
trebuie utilizate in mod controlat pentru a obtine o productivitate optima, fara
a periclita integritatea altor ecosisteme. Pentru acesta este necesara mentinerea
proceselor ecologice esentiale ale ecosistemelor in scopul conservarii
biodiversitatii.
 “Poluatorul plateste”. Se insituie diferite forme de raspundere pentru acei
factori care prin activitatea lor produc poluare, fara sa ia in prealabil masuri
pentru evitarea sau diminuarea acestora pana la limitele prevazute de lege.
 Inlaturarea mai ales a poluantilor care pericliteaza sanatatea oamenilor. De o
atentie deosebitatrebuie sa se bucure relatia politica – sanatatea populatiei
umane, in ideea ca toti oamenii au dreptul la un mediu curat si sanatos.
 Crearea sistemului national de monitorizare integrata a mediului. Presupune
dezvoltarea unei retele de institutii care au in responsabilitate monitorizarea
diferitilor parametrii ai mediului fizic. Integrarea rezultatelor trebuie sa fie
urmata de transmiterea lor catre factorii abilitati sa realizeze controlul calitatii
mediului ca si de diseminarea informatiilor catre publicul larg.
 Utilizarea durabila a resurselor. Dezvoltarea durabila este un deziderat al
societatii moderne si presupune utilizarea actuala a resurselor cu respectarea
drepturilor generatiilor viitoare de a avea acces la aceleasi resurse.
 Reconstructia zonelor deteriorate. Evidentiaza necesitatea planificarii atente a
actiunilor de refacere a ecosistemelor deteriorate.
 Participarea ONG-urilor si a publicului la elaborarea si aplicarea deciziilor.
Conferinta de la Stockholm (1972) a consacrat pentru prima data un principiu
ce prevede dreptul la un mediu a carui calitate sa-i permita omului sa sa
traiasca in demnitate si buna stare, avand in vedere si obligatia societatii
( organisme guvernamentale si nonguvernamentale, public, etc) de a apara,
conserva si imbunatatii mediul petnru generatiile prezente si viitoare.
 Dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului.
Numeroase reglementari internationale prevad o serie de prncipii ale
colaborarii intre state (ex. pentru prevenirea poluarii transfrontaliere).
Legea prevede de asemenea mai multe modalitati de implementare a acestor
principii:
 Adoptarea unor politici de mediu
 Evaluarea impactului asupra amediului al tuturor activitatilor, programelor si
proiectelor de mediu
 Corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de
urbanism
 Introducerea de parghii economice stimulative sau coercitive
  Elaborarea de norme si standarde de mediu
 Promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei
mediului
 Instruirea si educarea populatiei .

Educarea Promovarea
publicului Politici de mediu cercetarii

Modalitati de implementare
a principiilor legii mediului

Corelarea amenajarii teritoriului Parghii

Studii de cu caracteristicile naturii economice
impact
Fig. 2. Modalitati de implementare a principiilor legii mediului.

Dupa 1990 Romania a ratificat o serie de reglementari internationale, cum ar fi:

Conventia privind protectia stratului de ozon (Viena, 1985)., Conventia privind conservarea
vietii salbatice si a habitatelor naturale in Europa (Berna, 1979),
Conventia privind poluarea transfrontaliera (Geneva, 1979), etc.
De asemenea au fost elaborate mai multe legi care vizau reglemntarea protectiei
mediului in Romania (tabel 3).

Lege
An
1990 Legea regimului juridic al apelor maritime interioare si a marii
teritoriale
1991 Legea administratiei publice locale
1991 Legea fondului funciar
1993 Legea privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
1995 Legea mediului
1996 Legea apelor

Tabelul 3.Principalele reglementari de mediu din tara noastra dupa 1990.

Tot dupa 1990 literatura de specialitate s-a completat cu un numar mare de lucrari
de specialitate si s-au creat specializari in ecologie si protectia mediului in institutii de
invatamant superior. Au luat fiinta partide si miscari ecologiste si s-a intensificat colaborarea
internationala cu institutii asemanatoare.
In 1994 existau in Romania 586 de arii protejate (4,8 % din suprafata totala a
tarii) Au fost inventariate 38.000 specii de plante (23 monumente ale naturii, 290 vulnerabile,
185 periclitate si 17 disparute) si 33.000 specii animale (11 periclitate).
c) Ocrotirea naturii in Dobrogea

In Dobrogea, prima rezervatie a fost declarata in 1939 (Dunele de la Agigea). In

1991, numai in judetul Constanta existau 25 rezervatii botanice, forestiere, peisagistice,
paleontologice, speologice, cu o suprafata totala de 12684,7 ha. – http://www.arii.student.ro/

Aria protejata S (ha) Tipul rezervatiei Anul fondarii

Dunele de la Agigea 25 Mixta 1939
Fantanita - Murfatlar 87 Mixta 1962
Punctul fosilifer Alimanu 15 Paleontologica 1962
Padurea Hagieni 393 Mixta 1970
Pestera Limanu 1 Mixta 1970
Acvatoriul marin 2 Mai – Vama Veche 5000 Mixta 1980
Padurea Dumbraveni 346 Mixta 1980

Arii ca padurile Hagieni si Dumbraveni, rezervatia Fantanita – Murfatlar, punctele

fosilifere Aliman, Seimenii Mari sau pestera Adam, Gura Dobrogei, ocrotesc specii de flora si
fauna tipice zonei de stepa si silvostepa sau peisaje carstice deosebite. Dintr specii le de flora
pot fi intalnite bujorul de stepa, stejarul pufos, carpinita, scumpia, mosdreanul, paliurul, carcelul,
iar dintre cele de fauna, broasca testoasa dobrogeana, vipera cu corn, calugaruta, gusterul , etc. la
acestea se adauga speciile de pasari ocrotite in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii din care face
parte refugiul Ornitologic Histria in care pot fi observate egrete, pelicani, berze, cocori, lopatari,
gaste cu gat rosu, etc, in total 28 specii de fauna si 13 de flora in judetul Constanta.

Noua noua

Un statut special il are acvatoriul marin 2 Mai – Vama Veche cu o suprafata de 5000 ha ce
se intinde pe 7 km in S litoralului romanesc, zona mai putin afectata de poluare din cauza
departarii fata de gurile Dunarii. Se gasesc aici faleze calcaroase inalte, separate de mici plaje
nisipoase, pe care apar crabi, creveti, bureti, moluste,etc. in urma cu cateva decenii aici erau
prezente centuri de Cystoseira , o alga bruna de dimensiuni mari (1 m lungime) care alcatuiesc
un refugiu pentru numeroase specii animale si vegetale ca si o bariera impotriva eroziunii
tarmului. Datorita poluarii si cresterii cantitatii de suspensii in apa marii ce scade intensitatea
fotosintezei, populatiile de Cystoseira s-au redus masiv.
noua

In regiunea Marii Negre numeroase alte arii au fost protejate pentru caracterul lor special:
http://www.grid.unep.ch/bsein/redbook/contents.htm

Tara Aria protejata S (Ha) Anul

fondarii
Ucraina Delta Dunarii 14851 1981
Cervomorsky 87350 1927
Mys Martyan 240 1973
Karadag 2855 1979
Turcia Kizilirmark 11000 1985
Romania RBDD 480400 1990
Georgia Kolkheti 500 1935
Rusia Soci 3500 1962

De aici sunt noi:

EVALUARE:
1. Enumerati principalele arii protejate din Europa
2. Explicati de ce parcurile nationale cu peste 1 milion de ha sunt in general localizate in
Canada, Africa sau Asia, pe cand in Europa suprafetele protejate sunt mult mai limitate.
3. Prezentati caracteristici ale ariilor protejate din Dobrogea, explicand ce specii de flora si
fauna sunt regasite doar in acest areal.
4. Prezentati principalele arii protejate din vecinatatea Marii Negre.
5. Propuneti modalitati de management pentru rezervatiile din Dobrogea, mentionand ce masuri
concrete ar trebui luate pentru conservarea lor.
BIBLIOGRAFIE:

1. ***, 1989- SOS! Natura in pericol!, Ed. Politica, Bucuresti, 270 p.

2. ***, 1994- Assessment of the global biodiversity. Section 5. Inventory and
monitoring of the biodiversity. Section 12. Date and information management
and comunication.
3. BERCA, M., 1998- Strategii pentru protectia mediului si gestiunea resurselor,
Ed. Grand, Bucuresti, 205 p.
4. BONNEFOUS, E, 1990- Reconcilier l’homme et la nature, Presses
Universitaires de France, Paris, 255 p.
5. BOTNARIUC, N.; VADINEANU, A., 1982- Ecologie, Ed. Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 672 p.
6. COMMONER, B., 1980- Cercul care se inchide, Ed. Politica, Bucuresti, 300
p.
7. CROGNIER, E., 1994- L’ecologie humaine, Presses Universitaires de France,
Paris, 124 p.
8. DISINGER, J.F.; MONROE, M.C., 1994- Defining EE, School of Natural
Resources and Environment, Univ. of Michigan, 40 p.
9. DORST, J., 1978- Avant que nature meure, Delachaux et Niestle, Neuchatel,
Elvetia, 545 p.
10. ENGLESSON, D.C.; YOCKERS, D.H., 1994- A guide to curriculum planning
in environmental education, Wisconsin Departament of Public Instruction,
Milwaukee, USA. 167 p.
11. FRANK, J.; ZAMM, M., 1994- Urban EE, School of Natural Resources and
Ennvironment, Univ.of Michigan, 48 p.
12. GILLMAN, M., 1993- Biological conservation, The Open University,
WaltonHall, USA, 127 p.
13. GIRARDET, h., 1996- The Gaia Atlas of “CITIES”. New directions for
sustainable urban living, Gaia Books Ltd, Lobdra, Marea Britanie, 191 p.
14. MARTON, A., 1994- Ecologie aplicata, protectia mediului inconjurator, Ed.
Societatii pentru Protectia Omului si a Mediului Inconjurator, Timisoara, 304
p.
15. MEADOWS, D.H.; MEADOWS, D.L.; RANDERS, J., 1995- Beyond the
limits, global collapse or a sustainable future, Earthscan Publications Ltd,
Londra, Marea Britanie, 300 p.
16. MOHAN, G.; ARDELEAN, A., 1993- Ecologie si protectia mediului, Ed.
Scaiul, Bucuresti, 349 p.
17. MYERS, N., 1993- The Gaia Atlas of Planet Management, Gaia Books Ltd,
Londra, Marea Britanie, 272 p.
18. RAMADE, F., 1981- Ecologie des ressources naturelles, Mason, 309 p.
19. STUGREN, B.; KILLYEN, H., 1975- Ecologie- probleme generale si de
tehnologie didactica, Ed. Didactica si Pedagogica., Bucuresti, 207 p.
20. STUGREN, B.,1994- Ecologie teoretica, Ed. Sarmis, Cluj, 187 p.
21. TUFESCU, V.; TUFESCU, M., 1981- Ecologia si activitatea umana, ED.
Albatros, Bucuresti, 405 p.
22. TYLER-MILLER, G., 1988- Environmental science, an introduction,
Wadsworth Inc, California, USA, 407 p.
23. TYLER-MILLER, G., 1996- Living in the environment, Wadsworth
Publishing Company, USA, 725 p.