Protocol de monitorizare a zvârlugăi aurii (Sabanejewia aurata)

în situl Natura 2000 ROSCI0069 – Domogled-Valea Cernei

Situl Natura 2000 Domogled-Valea Cernei, cod ROSCI0069 Domogled –Valea Cernei, a
fost instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Situl are o suprafață de 62 171 ha și a fost înființat pentru protejarea unui număr
impresionant de habitate de interes comunitar, specii de plante, mamifere, amfibieni și reptile,
nevertebrate, pești.
Scopul acestui protocol este de a standardiza monitorizarea speciei Sabanejewia aurata
în situl Natura 2000 de protecție a sitului de importanță comunitară Domogled Valea - Cernei
pentru a se conforma cerinţelor planului de management şi altor norme de standardizare
naţionale sau internaţionale. Se va ține cont de preferința de habitat, ciclu de viață și stadii de
dezvoltare, sezonalitate și comportament. Această etapă permite optimizarea deplasărilor în teren
pentru observarea distribuției speciei atât în ceea ce privește zonele potențiale de distribuție,
precum și perioadele sezoniere asociate cu comportamentul și stadiile de dezvoltare.

Obiective
 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare a zvârlugii aurii (Sabanejewia
aurata);
 Inventarierea parametrilor mediului biotic și abiotic;
 Evaluarea factorilor cu potențial perturbator.

Statutul speciei - Sabanejewia aurata - cod 1146

Directiva habitate - Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la
conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei sălbatice adoptata la 21 mai 1992 – Anexa
nr. 2 privind speciile de plante si animale de interes comunitar a căror conservare necesita
desemnarea zonelor speciale de habitate, transpusă în legislația națională prin Anexa nr. 3 din
OUG nr. 57/2007 aprobată prin Lege nr. 49/2011 – referitoare la specii de plante și de animale a
căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție
specială avifaunistică.
Legea nr. 13 din 11 martie 1993 – privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor
naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 – Anexa nr. 3 - specii de fauna
protejat

Descrierea speciei
Regn Încrengătură Clasă Ordin Familie
Animalia Chordata Actinopterygii Cypriniformes Cobitidae

Denumirea populară: zvârlugă aurie, câră, fâţă, şărpan.

Zvârluga aurie (Fig. 1.) este un cobitid de talie mică (până la 12 cm), cu corp alungit,
comprimat lateral cu aspect teniform, dar prezintă o talie mai înaltă, respectiv mai groasă față de
speciile din genul Cobitis. Gura mică are poziție ventrală (gură inferioară) față de planul lateral
(frontal) și este prevăzută cu două perechi de prelungiri tegumentare (mustăți). Spinul suborbital
ascuțit este dispus înaintea şi sub jumătatea anterioară a ochiului. Pedunculul caudal prezintă pe
linia medio-dorsală o creastă adipoasă, creastă care devine mai expresivă în perioada de
reproducere. Înotătoarele perechi (pectorale şi ventrale) sunt rotunjite, iar înotătoarele neperechi
dorsală, respectiv anală, au marginea dreaptă.
 Fig. 1. Sabanejewia aurata
Prezintă un colorit de fond alb-gălbui sau galben auriu. Pe culoarea de fond sunt expuse
pete brun-negricioase (şirul dorsal este format din 10-14 pete, rar 8,9,15 sau 16; laturile corpului
prezintă o zonă cu puncte/ pete/ marmoraţii mai mici, excepţie făcând rândul de puncte/ pete/
marmoraţii care este dispus mai apropiat de zona ventrală). (Fig. 1.1.)
Perioada de reproducere are loc în lunile mai-august. Hrana reprezentată de diatomee,
respectiv nevertebrate de talie mică, este procurată noaptea de pe fundul/ faciesul mediului
abiotic (specie bentofagă).
Ecologia speciei
Preferă apele curgătoare a căror facies este format din prundiş amestecat cu nisip şi
argilă; altitudinea ecosistemelor acvatice reofile nu condiţionează prezenţa ei. Un comportament
des întâlnit este acela de a se îngropa în substratul ecosistemului acvatic.( Fig. 1.2. respectiv
1.3.).
Unele subspecii au preferinţa si pentru substrat bolovănos.
Evita râurile/sectoarele cu nămol.
Fig. 1.1. Sabanejewia aurata

Fig. 1.2. Sabanejewia aurata

Fig. 1.3. Sabanejewia aurata

Distribuția speciei – Sabanejewia aurata
Distribuția speciei - Sabanejewia aurata în Domogled – Valea Cernei
Distribuția speciei - Sabanejewia aurata în România
Zvârluga aurie este răspândită cu precădere în următoarele ecosisteme acvatice reofile:
Tisa, Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Someşul Mare, Someşul Mic, Bistriţa, Someşul Cald, Someşul
Rece, Căpuşul, Someş, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Arieş, Târnava Mare,
Sebeş, Strei, Cerna, Bega, Timiş, Bârzava, Nera, Miniş, Topolniţa, Jiu, Olt, Siret, Suceava,
Moldoviţa, Bistriţa Moldovenească, Prut. (Fig. 2)

Fig. 2. Harta de distribuţie a specie Sabanejewia aurata De FILIPPI, 1863

Distribuția speciei - Sabanejewia aurata pe glob
Zvârluga aurie este considerată specie nativă în: România, Republica Moldova, Albania,
Austria, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Muntenegru,
Serbia, Slovacia Slovenia, Turcia și Ucraina. (Fig. 3.)
Statutul de conservare în EU - specie cu probabilitate mică de dispariție.

https://www.iucnredlist.org/species/135661/4173614
Fig. 3 . Harta de distribuţie a specie Sabanejewia aurata la nivel global
Metodologia de lucru
Metodologia de monitorizare a zvărlugăi aurii (Sabanejewia aurata ), specie de interes
comunitar din Directiva Habitate abordează metode de prelevare specifice şi standardizate la
nivel european. Se utilizează ca metodă de prelevare pescuitul electric şi pescuitul cu unelte
filtratoare.
În ecositemele lotice, metoda de colectare a peștilor prin electronarcoză (Fig. 4.) (așa
numitul electrofishing), are ca principal avantaj că nu omoară peştele, iar colectarea este aproape
totală în punctele de lucru. Această metodă de pescuit electric poată fi utilizată în capturarea
peştilor, în scopul caracterizării bogăţiei în specii, compoziţiei, abundenţei şi structurii pe vârste
a comunităţilor piscicole.
Pescuitul electric poate fi realizat mergând prin apă (se folosesc dispozitive/generatoare
portabile, respectiv dispozitive/generatoare staţionare care se amplasează pe malul apei sau in
ambarcaţiuni.

http://albuflorin.ro/daramarea-unui-mit-pescuitul-electric-nu-produce-sterilizarea-pestilor-1/
Fig. 4. Aparat de pescuit electric Tyo FEG 3000
 http://albuflorin.ro/daramarea-unui-mit-pescuitul-electric-nu-produce-sterilizarea-pestilor-1/
Fig. 5. Pescuit din ambarcațiune Fig. 6. Pescuit din mers

Membrii echipajului (echipa de lucru) folosesc unul sau mai mulţi anozi, merg prin apă şi
examinează toate habitatele relevante sau dintr-o ambarcaţiune (principiul metodei constă in
faptul că un generator electric in combinaţie cu un echipament specific sunt amplasate intr-o
ambarcaţiune, iar membrii echipajului (echipa de lucru) pescuiesc din ambarcaţiune) din aval în
amonte, astfel încât să acopere o suprafaţă minimă de 100 m2/punct de prelevare/capturare.
Suprafața de prelevare a probelor de pește la nivelul unui râu depinde de lățimea și
adâncimea acestuia, precum şi de variabilitatea habitatului.
Perioada optimă de prelevare prin electronarcoză este cuprinsă între lunile IV- X.

Pescuitul cu unelte filtratoare

Prelevarea/capturarea se face prin restrângerea suprafeţei inconjurate de unealta ce filtrează
apa, reţinand fie aglomerarea de peşte, fie exemplarele din perimetrul înconjurat.
Uneltele inconjurătoare reprezintă, in general, plase verticale care inconjoară o anumită
suprafaţă a apei şi o delimitează pană la un anumit nivel sau pană la fundul bazinului. (Fig. 6.)
Tehnica, respectiv sensul de mobilizare a năvodului in vederea prelevării
este influenţată de tipul de ecosistem acvatic, adâncimea apei, inălţimea năvodului,
temperatura apei etc. Perioada optimă de prelevare cu unelte filtratoare este cuprinsă între lunile
III-X.
 Fig. 6. Năvod cu sac
Perioada de recoltare trebuie aleasă în funcție de biologia speciei – colectarea probelor
are loc la sfârșitul sezonului de creștere (august-octombrie).
Prelevarea probelor are loc doar în timpul zilei. Pescuitul electric nu trebuie să se facă
atunci cand temperaturile sunt mai mici de 5°C, deoarece în aceste condiţii peştii au o activitate
redusă, iar eficiența acestei metode de prelevare este redusă.

Resurse umane
Activitatea de prelevare a speciilor comunitare de peşti în vederea monitorizării necesită
un personal calificat şi instruit. Numărul de persoane variază in funcţie de metoda de lucru
abordată.
Riscul ridicat de electrocutare, respectiv de înec în timpul prelevărilor obligă liderul de
grup să înstruiască periodic personalul implicat în activitatea de monitorizare.
Echipament
Echipamentele utilizate pentru activitatea de prelevare in vederea monitorizării sunt:
aparat de pescuit electric, barcă cu motor electric, năvod, sonar, GPS, costum din neopren,
multiparametru portabil pentru testarea calităţii apei, cantar electronic, set mircioage de diverse
dimensiuni, ihtiometru, şubler electronic, anestezic, aparat foto,cameră video hidrobion cu sistem
de aerare, trusă de prim ajutor, determinatoare, discul lui Sechi, flotori, morişcă hidrometrică,
chit pentru determinarea parametrilor chimici ai apei.
Fișă de teren
Cod fotografie
 Bibliografie
 Cîmpean, M., Battes, K., & Momeu, L. (2011). Hidrobiologie: ape continentale: ghid
de lucrări practice. Presa Universitară Clujeană.
 domogled-cerna.ro/pm.pdf
 domogled-cerna.ro/PMPNDVC.pdf
 Ghid sintetic de monitorizarea speciilor comunitare de peşti din România -
http://www.ibiol.ro/posmediu/pdf/Ghiduri/Ghid%20de%20monitorizare%20a%20speciil
or%20de%20pesti.pdf
 http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/5909_anpm_Conventia_
Berna.pdf
 http://www.batlife.ro/wp-ontent/uploads/2010/03/doc_03_92_43_EEC.pdf
 https://www.iucnredlist.org/species/19793/19006777