FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

pentru ariile de protecie special (SPA) 1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.1 Tip J 1.2 Codul sitului 1.3 Data completrii 200612 1.8 Datele indicrii i desemnrii/clasificrii sitului Data propunerii Data confirmrii Data confirmrii 1.4 Data ca sit SPA: ca sit SCI actualizrii ca sit SCI 201101 200710 Data desemnrii ca sit SAC

ROSPA0104

1.5 Legturi cu alte situri Natura 2000: K ROSCI0099 Lacul tiucilor - Sic - Puini - Bonida 1.6 Responsabili Grupul de lucru Natura2000

1.7 NUMELE SITULUI : Bazinul Fizeului

2. LOCALIZAREA SITULUI 2.1. Coordonatele sitului Latitudine Longitudine N 46 53' 9'' E 24 4' 29'' 2.2. Suprafaa 2.3. Lungimea sitului (ha) sitului (km) 1.627 2.4. Altitudine (m) Min. Max. Med. 276 499 312 2.6. Regiunea biogeografic Alpin Continental Panonic Stepic Pontic X

2.5 Regiunile administrative % Numele judeului NUTS RO063 100 Cluj 3.2.a. Specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Populaie: Rezident Cuibrit Iernat A082 Circus cyaneus A084 Circus pygargus A166 Tringa glareola A429 Dendrocopos syriacus A236 Dryocopus martius A027 Egretta alba A026 Egretta garzetta A098 Falco columbarius A002 Gavia arctica A001 Gavia stellata A022 Ixobrychus minutus A338 Lanius collurio A339 Lanius minor A177 Larus minutus A246 Lullula arborea A023 Nycticorax nycticorax A072 Pernis apivorus A151 Philomachus pugnax A234 Picus canus A120 Porzana parva A119 Porzana porzana A193 Sterna hirundo A220 Strix uralensis A307 Sylvia nisoria A229 Alcedo atthis A255 Anthus campestris A089 Aquila pomarina A060 Aythya nyroca A021 Botaurus stellaris A224 Caprimulgus europaeus A196 Chlidonias hybridus A197 Chlidonias niger A031 Ciconia ciconia A080 Circaetus gallicus A081 Circus aeruginosus A122 Crex crex A238 Dendrocopos medius A272 Luscinia svecica 60-80p 10-15i 6-9p 1-p 10-14p 25-35p 2-4i 3-6p 180-220p 1-2p 4-6p 14-18m 50-70p 25-40i 60-90i 2-4 p 60-80p 35-45p 50-80p 25-40i P 10-20 i 350-500p 50-65p 3-6 p 20-30i 4-8 i 120-160i 150-190p 550-750p 60-80p 25-50 i 2-5i 6-10i 4-8 i 35-50p 15-20p 10-15i 25-45i Pasaj 4 4 30 Sit Pop. Conserv. Izolare Global D D D C D C D C D C C D D D C C C D D C C D D C D C D C C C D C C C C C C D B A B B B B C C C C C C B B B B B B B B B C C C B B B B C B B C B B B C C B B B B B C C C B B B B A C C C A B B C C B C B C B

3.3. Alte specii importante de flor i faun Cat. Specia A Bufo bufo A Hyla arborea A Rana dalmatina A Rana temporaria F F F I I Carassius carassius Rutilus rutilus Scardinius erythrophthalmus Anodonta cygnea Unio pictorum

Populaie Motiv C A C R R P P P P P P <21 i P C P R P R R A A A A A A A A A A A A D D D A A

A Bufo viridis A Pelobates fuscus A Rana ridibunda A Salamandra salamandra F F F I Perca fluviatilis Sander lucioperca Silurus glanis Astacus astacus

C R C R P P P P C P C C R C R R C R

A A A A A A A A A A A A D A D A A A

M Capreolus capreolus M Cricetus cricetus M Lepus europaeus M Sus scrofa P Astragalus dasyanthus P Galanthus nivalis P Iris pontica R Anguis fragilis R Lacerta agilis R Natrix tessellata

M Cervus elaphus M Felis silvestris M Mustela putorius M Vulpes vulpes P Astragalus exscapus P Hierochloe australis P Serratula wolffii R Coronella austriaca R Lacerta viridis 4. DESCRIEREA SITULUI 4.1. Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N06 31 511, 512 Ruri, lacuri N07 N12 N14 N15 N16 N17 N23 N26 12 9 16 18 5 2 2 5 411, 412 211 - 213 231 242, 243 311 312 1xx 324 Mlatini, turbrii Culturi (teren arabil) Puni Alte terenuri arabile Pduri de foioase Pduri de conifere

Alte terenuri artificiale (localiti, mine..) Habitate de pduri (pduri n tranziie)

Alte caracteristici ale sitului: Bazinul Fizeului este situat la sud-est de municipiul Gherla pe teritoriul judeului Cluj. Reeaua hidrografic a Fizeului este reprezentat de rul Fize i afluenii acestuia (Vaile Ctinei, Mociului, Sicului, Bonului etc). La nivel de peisaj, exista trei categorii mai de habitate: zone umede, habitate deschise (pajisti, pajisti cu tufarisuri, agroecosisteme) si paduri. Zonele umede, majoritar antropogene nsumeaz o suprafa de circa 420 ha luciu de ap. Pe cursul Fizeului, dinspre amonte nspre aval, se gsesc iazurile: Ctina, Tu Popii, Sf. Florian, Geaca I, Geaca II, Tu Lacu, Sucutard I, Sucutard II, aga Mare i aga Mic. Cteva iazuri se gasesc pe afluenti Fizeului. Astfel, pe Valea Ciortu se afla iazul Roieni, pe Valea Mociului se afl Lacul Legii (la origine lac natural), pe Valea Suciua se afl Lacul Nsal, iar pe Valea Sicului sunt iazurile Sntejude i Borza. Pe valea Bonului se afl Lacul Sclaia (Sic sau tiucii), singurul lac natural neamenajat din Transilvania. Vegetaia palustr edificat n principal de trestie (Phragmites australis) i de papur (cel mai adesea Typha angustifolia) ocupa o suprafata de peste 430 ha, avand o valoare conservativa deosebita. Aceasta se datoteza atat Stufarisurilor de la Sic care reprezinta cel mai mare masiv compact de stuf din Transilvania, cat si Lacului Stiucii. Acesta din urma are trei caracteristici care il individualizeaza in Campia Transilvaniei: este singurul lac natural din Transilvania care nu a suferit nici o influen antropic, este cel mai adnc lac natural (dulce) al Transilvaniei si singurul lac al Transilvaniei pe care se formeaz plaur. Habitatele deschise sunt cel mai bine reprezentate ca suprafata la nivelul Bazinului Fizesului. Intre acestea Tufriuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) i pducel (Crataegus monogyna) sunt foarte rspndite n Cmpia Fizeului, pe versanii cu expoziie sudic i sud-vestic. Ocup suprafee relativ mari i au ca efect creterea heterogenitii structurale a habitatelor la nivel de peisaj, contribuind la mrirea diversitii specifice a avifaunei. Pdurile ocup suprafee mici, insulare, cu conectivitate sczut sau inexistent i sunt amplaste cu precdere pe pantele i coamele dealurilor, urmare a defririlor masive din trecut. Cel mai bine reprezentate sunt pdurile caducifoliate i n foarte mic masur pdurile de conifere (plantaii de pin rou i pin negru, excepional molid). Principalele specii de arbori care edific pdurile decidue din Cmpia Fizeului sunt: Carpinus betulus i Quercus petraea, care formeaz fie crpinete pure (Bon, Sntioana, Sntejude, aga), fie gorunete pure (Snmrtin, Geaca), fie crpineto-gorunete, asociaiile Carpino-Quercetum petraeae Borza (syn. Querco petraeae-Carpinetum ) ocupnd cele mai ntinse suprafee n zon . n lunca rului Fize (amonte i aval de Fizeu Gherlii), pe Valea Bonului aval de Sclaia i pe Valea Legii, exist i suprafee mici acoperite de resturi de pdure aluvial, edificat de Alnus glutinosa i Salix cinerea, care formeaz asociaia Alno - Salicetum cinereae, precum i de Salix alba care formeaz la Sclaia i Fizeu Gherlii asociaia Salicetum albae. 4.2. Calitate i importan: La modul exhaustiv avifauna Bazinului Fizesului cuprinde cel putin 149 specii de pasari. Un numar de 34 specii de pasari dintre cele identificate in zona sunt listate in Anexa I a Directivei Pasari, iar 24 dintre aceste specii sunt clocitoare. Zona este foarte importanta pentru speciile de pasari care clocesc in vegetatia palustra (Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus,Circus aeruginosus, Porzana parva) dar nu si pentru limicole din cauza malurilor relativ abrupte ale iazurilor. In conditiile unei agriculturi predominant traditionala si slab eficienta, multe dintre terenurile agricole au devenit prloage nelucrate si/sau abandonate astfel ca pasari de zone deschise (asa numite farmland birds) precum Crex crex, Anthus campestris, Lanius collurio, L. minor sau Sylvia nisoria beneficiaza de o oferta de nidificatie crescuta. Suprafatele reduse ale padurilor, varsta relativ mica a acestora si slaba conectivitate dintre ele face ca zona sa fie mai putin importanta pentru pasarile tipice de padure. Totusi

dintre speciile listate in Anexa I a Directivei Pasari, aici cuibaresc cateva specii de ciocanitori (Dendrocopos medius, D. syriacus, Dryocopus martius), rapitoare de zi (Pernis apivorus, Circaetus gallicus, Aquila pomarina) si de noapte (Strix uralensis). Deosebit de importanta este insa Padurea Ciuasului in care relativ recent s-a instalat o colonie mixta de starci (Nycticorax nycticorax si Ardea cinerea). 4.3. Vulnerabilitate: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. braconaj vntoarea in timpul cuibritului vntoarea n zona locurilor de cuibrire a speciilor periclitate distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor deranjarea psrilor in timpul cuibritului (colonii de strci si ciori) deranjarea psrilor ichtiofage n zona de cuibrire a speciilor ocrotite desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul rurilor, pe zone de es industrializare i creterea zonelor urbane prinderea psrilor cu capcane pescuitul sportiv n imediata vecintate a cuiburilor speciilor periclitate electrocutare si coliziune in linii electrice lucrri ndelungate n vecintatea cuibului n perioada de reproducere pescuitul sportiv n mas care deranjeaz psrile migratoare practicarea sporturilor extreme: barc cu motor, maini de teren, motor de cross, enduro arderea stufului n perioada de cuibrire arderea stufului arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor) amplasare de generatoare eoliene turismul in mas nmulirea necontrolat a speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaiile privind datele cantitative mai jos): Un prim pas n favoarea conservrii biodiversitii a fost facut in anul 1966 prin Decizia nr. 244/1966 a Sfatului Popular Regional Cluj (Filipacu, 1968), a fost constituit Rezervaia Natural Balta i Valea Legiilor, care se ntindea pe o suprafa de circa 300 ha, dintre care mai mult de 40 ha erau ocupate cu stufriuri compacte. n acelai an, prin acelai act normativ, s-a constituit i Rezervaia Natural Lacul tiucii a crei suprafa iniial propus pentru conservare a fost de numai 26 ha. Ulterior, suprafaa rezervaiei Lacul tiucii a fost extins la 140 ha prin Decizia nr. 147/15.11.1994, dar numai la nivel judeean, n timp ce, la nivel naional, suprafaa protejat a rmas de 26 ha (Legea 5/2000), pn n anul 2004 cnd, prin H.G. 2151/2004, toate cele 140 ha au fost desemnate ca protejate. Prin acelai act normativ, suprafaa rezervaiei naturale de la Legii, care a fost redus la 13,5 ha (Legea 5/2000) a fost re-extins la 125 ha sub numele de \\\\\\\\\\\\\\\"Valea Legiilor\\\\\\\\\\\\\\\". n prezent, Lacul Legii este colmatat aproape n ntregime, meninndu-se doar circa 2 ha de luciu de ap cu o adncime care nu depete 50 cm. n anul 1974, prin Decizia nr 686 din 26 decembrie, a fost instituit Rezervaia Natural Stufriurile de la Sic, cu o suprafa de 2 ha. n anul 2001, Consiliul Local al comunei Sic, prin Decizia nr. 37, a declarat ntregul masiv de stuf de pe Valea Sntejude, mpreuna cu Valea Pstraia, ca zon protejat, cu statut de rezervatie natural de interes local, iar prin H.G. 2151/2004, suprafaa rezervaiei naturale Stufriurile de la Sic a fost extins la 505 ha. n scopul proteciei i conservrii coloniei mixte de starci (Nycticorax nycticorax si Ardea cinerea)prin H.G 1581/decembrie 2005, a fost constituit Aria Special de Protecie Avifaunistic Pdurea Ciuaului, care cuprindea ns numai 3 ha din cele 15 ha ale pdurii. In anul 1994, Valea Fizeului a devenit una dintre Ariile de Importan Avifaunistic a Romniei (Munteanu, 2004), iar ulterior, n anul 2007, o suprafa de 1267 ha cuprinznd ntreaga vale a Fizeului i vile afluente Sntejude i Bon, a intrat n reeaua Natura 2000 a EU, ca Arie Special de Protecie Avifaunistic sub numele de Valea Fizeului Sic Lacul tiucilor (H. G. 1284/2007). Prin Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007 o parte a zonei a devenit SCI sunb numele de Lacul Stiucilor - Sic - Puini - valea Legiilor. 4.5. Tip de proprietate: 1. Ocolul Silvic Gherla - 9,5%; 2. Proprietate privata - 31,5%; 3. Intreprinderea Piscicola Cluj(luciu de apa) - 38%; 4. Proprietate comunala Taga - 2%; 5. Proprietate comunala Geaca - 14%; 6. Proprietate comunala Catina - 0,005%; 7. Proprietate de stat - 5%. 4.6 Documentaie: Bazinul Fizeului este una dintre puinele zone din Romnia n care existena unor studii anterioare cu mare valoare istorica, permit observarea modificrilor n timp la nivelul bogiei i compoziiei specifice a avifaunei. Primul studiu a fost realizat n anul 1867 (Herman, 1871) i a fost urmat 100 de ani mai trziu, exact n acelai intreval calendaristic (13 Martie 13 Mai), de un al doilea studiu (Filipacu, 1968), n decursul cruia au fost folosite aceleai metode cu scopul evidenierii modificrilor survenite la nivelul avifaunei din zonele umede. Bibliografia cuprinde urmatoarele titluri: 1.David, A., Coroiu, I., Sevianu, E., 2004. Avifauna Vii Huuierului. Scripta Orn. Romaniae, I: 11-16. 2. David, A., 2005. Documentaie pentru desemnarea Pdurii Ciuaului (Comuna aga, Jud. Cluj) ca Arie Special de Protecie Avifaunistic, aviz CMN nr. B, 1243/5.04.2005. 3. David, A., 2006. Avifauna. n BATTES, K (ed) Lacul tiucii. Studiu monografic. Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 90 99. 4. David, A., 2008. Cercetari faunistice, biologice si ecologice asupra populatiilor de pasari din Campia Fizesului. Teza de doctorat. UBB. 5. David, A., 2008. Ecologia populatiilor de pasari din Campia Fizesului. Edit. Presa Univ. Clujeana, 148 pp. 5. Hartel, T., Moga, I., David, A., Coroiu, I., 2009. Species richness - pond area relationships in amphibians and birds in two Natura 2000 protected areas of Romania. Community Ecology, 10(2), 159 - 164. 6. David, A., Coroiu, I., Brbos, M., 2008. Bird species richness in Fize Plane (Central Transylvania, Romania). Studia UBB, seria Biologia, LIII (1) 51 - 62. 7. FILIPACU, AL., 1963. Vnat i vntoare la Geaca. Vnat. Pesc. Sportiv, 8: 3 8. 8. FILIPACU, AL., 1968a. Fauna ornitologic a lacurilor de la Geaca (Cmpia Transilvaniei) dupa 100 ani. Ocrot. Nat., 12 (1): 21 43. 9. FODOREAN, I., 2007. Lacurile dulci din Podiul Transilvaniei. Studiu Limnologic. Tez Doc. Univ. Babe-Bolyai Cluj-Napoca, 198 pp. 10. GUDASZ, C., MOMEU, L., TUDORANCEA, C., 2000. Lake tiucii: A Limnological Study. Stud. Cerc. Biol., 5: 169 182. 11. HERMAN ,O., 1871. A Mezsg. I. A Hodos Vagy Szarvasto s Krnyeke. Termszetrajzi, jelesen llatani syempontbl tryalva. Az Erdly Muzeum - Egylet Evknyvei, V: 8 21. 12. HERMAN, O., 1873. A Mezsg. II. A Mez Zah Thti, tovbba Mhesi, Bldi s Mez Salyi tsorozat; termszetrajzi, jelensen llatani zempotbl trgyalva. Az Erdly Muzeum Egylet Evknyvei, VI: 42 67. 13. Marza I., (ed). 2009. Monografia comunei Taga. Ed. Delroti, Cluj-Napoca, 709 pp. 14. MUNTEANU, D., 2004. Arii de importan avifaunistic din Romnia. Documentaii. Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 307 pp. 15. MUNTEANU D., 1997. Avifauna Vii Fizeului i a Lacului Sclaia, zone umede de importan avifaunistic. Lucr. Simp. A.I.A. din Romnia, Publ. S.O.R., Cluj-Napoca: 23 26. 16. MUNTEANU, D., MTIE, M., 1968. Aperu sur lavifaune des etangs de Geaca. Lucr. Stat. Cercet. Biol., Geol., Geogr. Stejarul, 2: 185 200. 17. POP, G., 2001. Depresiunea Transilvaniei. Edit. Pres. Univ. Clujean, Cluj-Napoca, 274 pp. 18. SNDULACHE, AL., 1959. Lacurile dulci din Cmpia Transilvaniei. Tez de disertaie, Cluj-Napoca, 124 pp. 19. SNDULACHE, AL., 1960. Lacurile dulci de la Ctina Geaca. Studia U. B. B., Geol. Geogra., II: 187 195, 20. SNDULACHE, AL., 1968. Contribuii la studiul lacurilor dulci din Cmpia Transilvaniei. Lucrri tiinifice, Oradea 2: 75 85. 21. SNDULACHE, AL., DIACONEASA, B., BEJU, D., 1964. Contribuii la studiul originii lacurilor dulci din Cmpia Transilvaniei. Studia U. BabeBolyai, Geol. Geogra., 1: 97 106. 22. Sevianu, E., 2009. Ecologia populatiilor de micromamifere din Campia Fizesului. Ed. Presa Univ. Clujeana, 129pp. 23. SOROCOVSCHI, V., 2005. Cmpia Transilvaniei studiu hidrogeografic. Ed. Casa Crii de tiin. Cluj-Napoca, 212 pp.

24. PAP Pter Lszl, 2003. Tabra ornitologic de la Sic. Migrans, vol.V, nr.3, pg.1. Trgu-Mure. Surs: U.B.B. - David A. 4.7. Istoric (se va completa de ctre Comisie) Data Cmpul modificat Descriere |______________|______________________________|___________________________________________________________________| |______________|______________________________|___________________________________________________________________| |______________|______________________________|___________________________________________________________________| |______________|______________________________|___________________________________________________________________| |______________|______________________________|___________________________________________________________________| 5. STATUTUL DE PROTECIE AL SITULUI I LEGTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP 5.1. Clasificare la nivel naional i regional Cod Categorie IUCN % RO04 Categoria IV IUCN 50,53 5.2. Relaiile sitului cu alte arii protejate - desemnate la nivel naional sau regional Cod Categorie Tip % Codul naional i numele ariei naturale protejate RO04 Rezervaie natural + 16,50 2.332.-Lacul Stiucilor RO04 RO04 Rezervaie natural Rezervaie natural * * 5,45 2.333.-Valea Legiilor 28,58 2.334.-Stufarisurile de la Sic I

5.3. Relaiile sitului descris cu siturile Corine biotop Cod Suprapunere % Nume J043CJ * 5,028 TAGA J043CJ * 8,707 CATINA - GEACA

J043CJ * J043CJ *

8,707 CATINA - GEACA 8,707 CATINA - GEACA

6. ACTIVITILE ANTROPICE I EFECTELE LOR N SIT I N VECINTATE 6.1. Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat - Activiti i consecine n interiorul sitului Cod Activitate 140 Pasunatul 102 Cosire/Taiere 160 Managementul forestier general 220 Pescuit sportiv 243 Braconaj, otravire, capcane 511 Linii electrice 952 Eutrofizarea 400 Zone urbanizate, habitare umana - Activiti i consecine n jurul sitului Cod Activitate 100 Cultivare 110 Utilizarea pesticidelor 160 Managementul forestier general 241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni) 401 Urbanizare continua 502 Drumuri, drumuri auto 6.2. Managementul sitului Organismul responsabil pentru managementul sitului: 15%-arii naturale protejate,administrare autoritati locale; 18%-administrare de stat in fond forestier; 67%-proprietati comunale si proprietati private; Planuri de management ale sitului: 1.Amenajament silvic, Ocolul Silvic Taga, UP 1 Taga, 2003; 2.Plan de Urbanism,Comuna Taga; 3.Plan de Urbanism,Comuna Geaca; 4.Plan de Urbanism,Comuna Catina; 5.Regulament general pentru executarea de constructii si desfasurarea unor activitati in zonele naturale protejate de interes judetean, Judetul Cluj- emitent Consiliul Judetean Cluj,1995; 6.Legislatia nationala in vigoare. 7. HARTA SITULUI Harta fizic, Scara, Proiecie : Harta digital a Romniei (raster i vector), 1:50.000, Stereo 1970 Da, n format digital ESRI .shp, n proiecie naional Stereo 1970 Nu se includ aerofotograme Intensitate % Infl. B 38 B B B A C A A 4 37 20 50 4 20 5 + 0 0 -

100 Cultivare 120 Fertilizarea 170 Cresterea animalelor 230 Vanatoare 502 Drumuri, drumuri auto 801 polderizare ndiguire n vederea crerii unor incinte agricole, silvice, piscicole etc. 421 Depozitarea deseurilor menajere

B B B B B C A

5 42 20 30 2 10 5

0 + -

Intensitate % Infl. B 40 0 B B A A C 10 20 10 15 10 + 0

102 Cosire/Taiere 140 Pasunatul 230 Vanatoare 243 Braconaj, otravire, capcane 421 Depozitarea deseurilor menajere 701 Poluarea apei

C B A A B A

10 30 30 5 9 7

0 0 -

Specificai dac limitele sunt disponibile n format digital : Specificai dac se includ fotografii aeriene: