Sunteți pe pagina 1din 84

I.1.1. TEST 1996.

1
1. H. Mintzberg defineşte strategia (Five P`s for Strategy) ca fiind:
a) prognoză
b) model de comportament
c) plan
d) progres
e) poziţie
f) perspectivă
g) stratagemă
h) organizare
2. Se diferenţiază următoarele niveluri teoretice de formulare a strategiei:
a) divizional
b) organizaţie
c) funcţional
d) previzional
e) operaţional
f) managerial
g) afacere
h) internaţional
3. Barierele de intrare împotriva noilor intraţi, sugerate de M. Porter în modelul său de
analiză a mediului competiţional, sunt:
a) diferenţierea furnizorilor
b) economia de materii prime
c) politica de credit a statului
d) politicile guvernamentale
e) diferenţierea produselor
f) economia de scară
g) personalul necesar
h) accesul la canalele de distribuţie
4. Nivelul rivalităţii într-o industrie este ridicat cînd:
a) produsele industriei sunt puternic diferenţiate
b) există numeroşi competitori de mărimi apropiate
c) creşterea pieţei este rapidă
d) apar perioade cu deficit de capacităţi de producţie
e) apar posibilităţi de cooperare impuse de natura produsului
f) există reglementări guvernamentale tip "licenţă" care împiedică intrarea în domeniu
5. Mediul înconjurător competiţional este constituit din acele elemente- indivizi, grupuri,
organizaţii, care:
a) luptă pentru aceleşi gen de resurse
b) luptă pentru accesul la acelaşi tip de consumator
c) sunt externe organizaţiei şi o influenţează în mod direct
d) sunt externe organizaţiei şi o influenţează în mod indirect
e) stabilesc regulile concurenţiale ale domeniului
6. Forţele modelului Porter de analiză a competiţiei într-o industrie sunt
a) ameninţarea produselor din import
b) ameninţarea noilor intraţi
c) puterea de negociere a furnizorilor
d) ameninţarea noilor produse
e) nivelul rivalităţii
f) puterea de negociere a salariaţilor
g) puterea de negociere a consumatorilor
h) nivelul reglementărilor în industrie
i) nivelul performanţelor tehnice ale produsului generic
j) puterea monopolurilor statului
7. Industria fragmentată este o industrie cu următoarele caracteristici:
a) produsul de bază este realizat dintr-un număr mare de componente
b) există un număr mare de concurenţi
c) există o distribuţie a producătorilor pe o arie geografică mare
d) nu există nici un concurent cu o poziţie dominantă
e) nu există nici un produs sau proces unitar
f) produsul de bază este realizat într-un număr mare de faze
8. Matricea lui Igor Ansoff propune următoarele strategii generice:
a) penetrarea pieţii
b) dezvoltare tehnologiei
c) integrarea
d) dezvoltare produsului
e) diversificarea
f) dezvoltarea pieţei
g) concentrarea
h) penetrarea nişei
9. Matricea lui Michael Porter propune următoarele strategii generice:
a) diferenţierea
b) focalizarea asupra pieţii
c) lider prin calitate
d) focalizarea asupra calităţii
e) lider prin costuri
f) focalizarea asupra clientului
g) diversificarea
h) focalizarea asupra costurilor
10. Strategia diversificării concentrice constă în:
a) realizarea de noi produse cu acelaşi capital
b) alegerea de noi clienţi aflaţi în acelaşi raport faţă de noul produs
c) realizarea de noi produse pentru aceiaşi clienţi
d) realizarea de noi produse ce prezintă similaritate cu cele vechi
11. Strategia de integrare verticală constă în:
a) conectarea firmei ca verigă într-un lanţ de realizare a unui produs
b) regruparea într-o singură firmă a etapelor unui proces de producţie
c) regruparea într-o piramidă ierarhică a tuturor elementelor structurii organizatorice
d) fixarea firmei într-un sistem ce generează înaltă tehnologie
12. Achiziţia este un mijloc de creştere a firmei prin care:
a) se cumpără o altă firmă
b) se realizează o acumulare suplimentară de materii prime
c) se cumpără drepturile de utilizare a unui know-how străin
d) se realizează absorbirea unei noi pieţe
13. Matricea GE-McKinsey prezintă pe cele două axe:
a) rata de creştere a pieţii
b) atractivitatea industriei
c) segmentul de piaţă deţinut
d) rata de creştere a industriei
e) poziţia competiţională a afacerii
f) structura competiţională
14. Baza pentru realizarea a unei compartimentări divizionale o reprezintă:
a) funcţia
b) ierarhia
c) produsul
d) furnizorul
e) materia primă
f) consumatorul
g) aria geografică
h) cultura organizaţională
15. Structura matricială încalcă principiul:
a) economiei de mijloace
b) delegării de autoritate
c) distanţei ierarhice minime
d) unităţii de obiective
e) unităţii de comandă
f) independenţei de acţiune
16. Valoarea Z a lui E.I.Altman face referire la:
a) hibridizarea sistemului de management
b) situaţia financiară
c) strategia finală a firmei
d) un ultim argument în motivarea personalului
17. Firmele japoneze pun accentul pe funcţiile:
a) producţie şi personal
b) C-D şi finanţe
c) finanţe şi marketing
d) marketing şi C-D
e) producţie şi C-D
f) producţie şi finanţe
18. Structura celor 7-S are ca "noduri":
a) salariile
b) situaţia
c) statistica
d) stilul
e) structura
f) sistemele
g) studiul
h) strategia
19. Caracteristicile principale ale mediului strategic al firmei japoneze sunt:
a) model cultural axat pe grup
b) sentiment de invulnerabilitate naţională
c) înclinaţie spre economii şi investiţii
d) focalizare asupra producţiei de masă
e) resurse naturale naţionale sărace
f) răspundere individuală
20. Susţinerea unei strategii neutrale este motivată astfel:
a) nu există suficiente resurse pentru schimbarea strategiei
b) performanţele actuale sunt satisfăcătoare şi nu este justificată asumarea riscurilor unei noi
strategii
c) mediul înconjurător nu permite adoptarea unei noi strategii diferită de cea precedentă
d) mediul înconjurător este stabil şi între concurenţi există un echilibru

I.1.2. TEST 1996.2


1. Analiza mediului înconjurător competițional se bazează pe studiul industriei definită
ca:
a) un grup de firme ce prezintă aceeaşi structură organizatorică
b) un grup de firme ce realizează produse similare ce se pot substitui reciproc
c) un grup de firme ce utilizează aceleaşi materii prime
d) un grup de firme ce utilizează aceleaşi tehnologii şi piețe
2. Prin economie de scară se înțelege
a) reducerea costurilor unitare ca urmare a miniaturizării produselor
b) obținerea unor costuri unitare scăzute ca urmare a creşterii productivității muncii
c) reducerea costurilor unitare ca urmare a fabricării sau distribuirii unui produs într-o cantitate
mare
d) creşterea costurilor totale datorate creşterii volumului de producție
3. Puterea de negociere a consumatorului este mare când:
a) achiziționează un produs în cantități mari
b) produsul este nestandardizat
c) produsul este solicitat de un număr mare de consumatori
d) există reglementări împotriva coalițiilor de consumatori
e) acesta poate fi achiziționat de către furnizor
f) nivelul profitului său este scăzut
4. Amenințarea produselor de substituție este mare când:
a) există o relație preț-performanță avantajoasă produsului existent
b) există o înclinație a consumatorilor spre produsele de substituție
c) există reglementări restrictive privind utilizarea noilor produse
d) costurile switch (de transfer) sunt reduse
e) este restricționată promovarea noilor produse
5. Analiza lanțului valorii enumeră ca activități primare:
a) logistica internă
b) service-ul
c) operațiile
d) marketing-ul şi vânzările
e) tehnologia
f) aprovizionarea
g) proiectarea
h) personalul
6. Dacă pentru competențele unei firme există atributele valoare şi raritate, atunci
conform modelului VRIO firma are în competiție o poziție caracterizată prin:
a) dezavantaj
b) paritate
c) avantaj
d) avantaj îndelungat
7. Intre competențele funcționale ale unei firme se numără;
a) operațiile
b) personalul
c) prevederea
d) antrenarea
e) organizarea
f) finanțele
g) cercetarea-dezvoltarea
h) coordonarea
8. Peter Drucker enumeră între ariile-cheie pentru performanță:
a) inovarea
b) productivitatea
c) eficiența
d) resursele fizice şi financiare
e) poziția pe piață
f) capitalul
g) profitabilitatea
h) responsabilitatea publică
9. Ca alternative strategice de restrângere se utilizează:
a) strategia de integrare
b) strategia lichidării totale
c) strategia de redresare
d) strategia continuității
e) strategia de focalizare
f) achiziția
10. Din punct de vedere dimensional (număr de celule) matricea Royal Dutch-Schell este
similară matricei:
a) BCG 1 (modelul clasic)
b) BCG 2 (modelul modern)
c) GE-McKinsey
d) matricea evoluție produs-piață
e) nu există similaritate cu modelele de mai sus
11. O opțiune strategică acceptabilă trebuie să reziste următoarelor teste:
a) de context
b) de consistență a obiectivelor
c) de anduranță
d) de stabilitate
e) de fezabilitate
f) de continuitate
12. Se utilizează pentru control următoarele tipuri de centre de responsabilitate
a) de cheltuieli
b) de distribuție
c) de operații
d) de aprovizionare
e) de profit
f) de costuri standard
13. H. Mintzberg defineşte strategia (Five P`s for Strategy) ca fiind:
a) prognoză
b) plan
c) progres
d) poziție
e) perspectivă
f) model de comportament
g) stratagemă
h) schimbare
i) organizare
14. Barierele de intrare împotriva noilor intrați, sugerate de M. Porter în modelul său de
analiză a mediului competițional, sunt:
a) accesul la canalele de distribuție
b) diferențierea furnizorilor
c) economia de materii prime
d) politica de credit a statului
e) politicile guvernamentale
f) diferențierea produselor
g) economia de scară
h) personalul necesar
15. Industria fragmentată este o industrie cu următoarele caracteristici:
a) produsul de bază este realizat dintr-un număr mare de componente
b) există un număr mare de concurenți
c) există o distribuție a producătorilor pe o arie geografică mare
d) produsul de bază este realizat dintr-un număr mare de componente
e) nu există nici un produs sau proces unitar
f) nu există nici un concurent cu o poziție dominantă
16. Matricea lui Igor Ansoff propune următoarele strategii generice:
a) penetrarea pieții
b) dezvoltare tehnologiei
c) integrarea
d) dezvoltare produsului
e) diversificarea
f) dezvoltarea pieței
g) concentrarea
h) penetrarea nişei
17. Baza pentru realizarea unei compartimentări divizionale o reprezintă:
a) produsul
b) ierarhia
c) funcția
d) furnizorul
e) materia primă
f) consumatorul
g) furnizorul
h) cultura organizațională
18. Valoarea Z a lui E.I.Altman face referire la:
a) hibridizarea sistemului de management
b) strategia finală a firmei
c) situația financiară
d) un ultim argument în motivarea personalului
19. Firmele japoneze pun accentul pe funcțiile:
a) producție şi finanțe
b) C-D şi finanțe
c) finanțe şi marketing
d) marketing şi C-D
e) producție şi C-D
f) producție şi personal
20. Structura celor 7-S are ca "noduri":
a) salariile
b) situația
c) statistica
d) stilul
e) structura
f) sistemele
g) oamenii
h) strategia

I.1.3. TEST 1996.4


1. Se diferențiază următoarele niveluri teoretice de formulare a strategiei:
a) divizional
b) organizație
c) funcțional
d) previzional
e) operațional
f) managerial
g) afacere
h) internațional
2. Barierele de intrare împotriva noilor intrați, sugerate de M. Porter în modelul său de
analiză a mediului competițional, sunt:
a) diferențierea furnizorilor
b) economia de materii prime
c) politica de credit a statului
d) politicile guvernamentale
e) diferențierea produselor
f) economia de scară
g) personalul necesar
h) accesul la canalele de distribuție
3. Nivelul rivalității într-o industrie este ridicat când:
a) produsele industriei sunt puternic diferențiate
b) există numeroşi competitori de mărimi apropiate
c) creşterea pieței este rapidă
d) apar perioade cu deficit de capacități de producție
e) apar posibilități de cooperare impuse de natura produsului
f) există reglementări guvernamentale tip "licență" care împiedică intrarea în domeniu
4. Matricea lui Michael Porter propune următoarele strategii generice:
a) diferențierea
b) focalizarea asupra pieții
c) lider prin calitate
d) focalizarea asupra calității
e) lider prin costuri
f) focalizarea asupra clientului
g) diversificarea
h) focalizarea asupra costurilor
5. Strategia diversificării concentrice constă în:
a) realizarea de noi produse cu acelaşi capital
b) alegerea de noi clienți aflați în acelaşi raport față de noul produs
c) realizarea de noi produse pentru aceiaşi clienți
d) realizarea de noi produse ce prezintă similaritate cu cele vechi
6. Matricea GE-McKinsey prezintă pe cele două axe:
a) rata de creştere a pieții
b) atractivitatea industriei
c) segmentul de piață deținut
d) rata de creştere a industriei
e) poziția competițională a afacerii
f) structura competițională
g) studiul
h) strategia.
7. Caracteristicile principale ale mediului strategic al firmei japoneze sunt:
a) model cultural axat pe grup
b) sentiment de invulnerabilitate națională
c) înclinație spre economii şi investiții
d) focalizare asupra producției de masă
e) resurse naturale naționale sărace
f) răspundere individuală
8. Unitatea strategică de afaceri are următoarele caracteristici:
a) este formată din mai multe compartimente funcționale
b) are o strategie funcțională similară cu a întregii organizații
c) are o independență financiară totală
d) este formată din una sau mai multe divizii
e) formulează un set de obiective proprii
f) are o conducere independentă
9. Industria matură se caracterizează prin:
a) accelerarea sau plafonarea acumulărilor de capital
b) regresul introducerii progresului tehnic
c) încetinirea sau plafonarea creşterii
d) încetinirea sau regresul noilor investiții
e) interzicerea pătrunderii noilor concurenți
10. Ciclul de viață al produsului este un model ce sugerează legătura între:
a) calitatea şi costul produsului
b) cifra de afaceri şi calitatea produsului
c) cifra de afaceri şi timpul trecut de la apariția produsului
d) capital investit şi timpul trecut de la apariția afacerii
11. La baza strategiilor firmelor japoneze stau următoarele idei:
a) succesul pe o piață în creştere se măsoară prin segmentul de piață deținut
b) investiția este orientată spre obținerea unor profituri imediate consistente
c) prețul este principalul instrument de cucerire a unei piețe şi trebuie diminuat continuu în
corelație cu scăderea costului
d) costurile produselor trebuie corelate cu cererea de pe piață pentru maximizarea profiturilor
e) investiția trebuie să preceadă sau să urmeze creşterea unei piețe, chiar sacrificând
profitabilitatea pe termen scurt
12. Firma antreprenorială are următoarele caracteristici:
a) este dirijată de o persoană sau o familie
b) are o poziție dominantă în industrie
c) practică procese inovative
d) operează independent
e) este dominantă în sectorul antreprizelor de construcții
f) are ca scop creșterea şi îmbunătățirea profitabilității
13. Prin economie de scară se înțelege:
a) reducerea costurilor unitare ca urmare a miniaturizării produselor
b) obținerea unor costuri unitare scăzute ca urmare a creşterii productivității muncii
c) reducerea costurilor unitare ca urmare a fabricării sau distribuirii unui produs într-o cantitate
mare
d) creşterea costurilor totale datorate creşterii volumului de producție
14. Analiza lanțului valorii enumeră ca activități secundare:
a) logistica internă
b) service-ul
c) operațiile
d) marketing-ul şi vânzările
e) dezvoltarea tehnologiei
f) aprovizionarea
g) proiectarea
h) managementul resurselor umane
15. Dacă pentru competențele unei firme există atributul valoare, atunci conform
modelului VRIO firma are în competiție o poziție caracterizată prin:
a) dezavantaj
b) paritate
c) avantaj îndelungat
d) avantaj
16. Structura celor 7-S are ca "noduri":
a) salariile
b) situația
c) statistica
d) stilul
e) structura
f) sistemele
g) studiul
h) strategia
17. Printre componentele unei misiuni formalizate se numără:
a) piața
b) direcția
c) produsele
d) timpul
e) concurenții
f) consumatorii
g) tehnologia
h) domeniu geografic
18. Misiunea unei organizaţii poate fi definită ca:
a) scop adaptat intereselor top-managementului
b) expresie generală a raţiunii de a exista
c) adaptare creativă a nevoilor membrilor organizaţiei la mediul înconjurător
d) tehnologia principală a organizaţiei.
19. Structura organizațională a lui H. Mintzberg foloseşte următoarele blocuri:
a) vârful strategic
b) managementul
c) tehnologia
d) ideologia
e) miezul operațional
f) politica
g) marketing-ul
h) linia mijlocie
20. Firmele utilizează ca mijloace de dezvoltare externă:
a) achiziția
b) lichidarea parțială
c) concentrarea
d) fuziunea
e) joint-venture
f) exportul

I.1.4. TEST 1997.1


1. Achiziţia este un mijloc de creştere a firmei prin care:
a) se realizează o acumulare suplimentară de materii prime
b) se cumpără drepturile de utilizare a unui know-how străin
c) se realizează absorbirea unei noi pieţe
d) se cumpără o altă firmă
2. Teoria Z a lui W. Ouchi face referire la:
a) o formă de motivare a personalului
b) o formă finală de organizare
c) o formă hibridă de management
d) un indicator privind situaţia lichidităţilor
3. Barierele de intrare împotriva noilor intraţi, sugerate de M. Porter în modelul său de
analiză a mediului competiţional, sunt:
a) diferenţierea furnizorilor
b) politica de credit a statului
c) diferenţierea produselor
d) personalul necesar
e) economia de materii prime
f) politicile guvernamentale
g) economia de scară
h) accesul la canalele de distribuţie
4. Nivelul rivalităţii într-o industrie este ridicat când:
a) produsele industriei sunt puternic diferenţiate
b) apar posibilităţi de cooperare impuse de natura produsului
c) creşterea pieţei este rapidă
d) apar perioade cu deficit de capacităţi de producţie
e) există numeroşi competitori de mărimi apropiate
f) există reglementări guvernamentale tip "licenţă" care împiedică intrarea în domeniu
5. Mediul înconjurător competiţional este constituit din acele elemente - indivizi, grupuri,
organizaţii, care:
a) luptă pentru același gen de resurse
b) luptă pentru accesul la acelaşi tip de consumator
c) sunt externe organizaţiei şi o influenţează în mod indirect
d) sunt externe organizaţiei şi o influenţează în mod direct
e) stabilesc regulile concurenţiale ale domeniului
6. Forţele modelului Porter de analiză a competiţiei într-o industrie sunt
a) ameninţarea produselor din import
b) ameninţarea noilor intraţi
c) puterea de negociere a furnizorilor
d) ameninţarea produselor de substituţie
e) nivelul rivalităţii
f) puterea de negociere a salariaţilor
g) puterea de negociere a consumatorilor
h) nivelul reglementărilor în industrie
i) nivelul performanţelor tehnice ale produsului generic
j) puterea monopolurilor statului
7. Industria fragmentată este o industrie cu următoarele caracteristici:
a) produsul de bază este realizat dintr-un număr mare de componente
b) există un număr mare de concurenţi
c) există o distribuţie a producătorilor pe o arie geografică mare
d) nu există nici un concurent cu o poziţie dominantă
e) nu există nici un produs sau proces unitar
f) produsul de bază este realizat dintr-un număr mare de componente
8. Matricea lui Igor Ansoff propune următoarele strategii generice:
a) penetrarea pieţii
b) integrarea
c) diversificarea
d) concentrarea
e) dezvoltare tehnologiei
f) dezvoltare produsului
g) dezvoltarea pieţei
h) penetrarea nişei
9. Matricea lui Michael Porter propune următoarele strategii generice:
a) diferenţierea
b) lider prin calitate
c) lider prin costuri
d) diversificarea
e) focalizarea asupra diferențierii
f) focalizarea asupra calităţii pieţii
g) focalizarea asupra clientului
h) focalizarea asupra costurilor
10. Strategia diversificării concentrice constă în:
a) realizarea de noi produse cu acelaşi capital
b) alegerea de noi clienţi aflaţi în acelaşi raport faţă de noul produs
c) realizarea de noi produse pentru aceiaşi clienţi
d) realizarea de noi produse ce prezintă similaritate cu cele vechi
11. Strategia de integrare verticală constă în:
a) conectarea firmei ca verigă într-un lanţ de realizare a unui produs
b) regruparea într-o singură firmă a etapelor unui proces de producţie
c) regruparea într-o piramidă ierarhică a tuturor elementelor structurii organizatorice
d) fixarea firmei într-un sistem ce generează înaltă tehnologie
12. Analiza lanţului valorii enumeră ca activităţi primare:
a) logistica internă
b) service-ul
c) operaţiile
d) marketing-ul şi vânzările
e) tehnologia
f) aprovizionarea
g) proiectarea
h) personalul
13. Matricea GE-McKinsey prezintă pe cele două axe:
a) rata de creştere a pieţii
b) segmentul de piaţă deţinut
c) poziţia competiţională a afacerii
d) atractivitatea industriei
e) rata de creştere a industriei
f) structura competiţională
14. Baza pentru realizarea unei compartimentări divizionale o reprezintă:
a) funcţia
b) produsul
c) materia primă
d) aria geografică
e) ierarhia
f) furnizorul
g) consumatorul
h) cultura organizaţională
15. Structura matricială încalcă principiul:
a) economiei de mijloace
b) distanţei ierarhice minime
c) unităţii de comandă
d) delegării de autoritate
e) unităţii de obiective
f) independenţei de acţiune
16. Valoarea Z a lui E.I.Altman face referire la:
a) hibridizarea sistemului de management
b) situaţia financiară
c) strategia finală a firmei
d) un ultim argument în motivarea personalului
17. Analiza mediului înconjurător competiţional se bazează pe studiul industriei definită
ca:
a) un grup de firme ce prezintă aceeaşi structură organizațională
b) un grup de firme ce realizează produse similare ce se pot substitui reciproc
c) un grup de firme ce utilizează aceleaşi materii prime
d) un grup de firme ce utilizează aceleaşi tehnologii şi pieţe
18. Structura celor 7-S are ca "noduri":
a) salariile
b) statistica
c) structura
d) studiul
e) situaţia
f) stilul
g) sistemele
h) strategia
19. Misiunea unei organizaţii poate fi definită ca:
a) scop adaptat intereselor top-managementului
b) expresie generală a raţiunii de a exista
c) adaptare creativă a nevoilor membrilor organizaţiei la mediul înconjurător
d) tehnologia principală a organizaţiei
20. Susţinerea unei strategii neutrale este motivată astfel:
a) nu există suficiente resurse pentru schimbarea strategiei
b) performanţele actuale sunt satisfăcătoare şi nu este justificată asumarea riscurilor unei noi
strategii
c) mediul înconjurător nu permite adoptarea unei noi strategii diferită de cea precedentă
d) mediul înconjurător este stabil şi între concurenţi există un echilibru

I.1.5. TEST 1998.3

1. Matricea GE-McKinsey prezintă pe cele două axe:


a) rata de creştere a pieţii
b) atractivitatea industriei
c) segmentul de piaţă deţinut
d) rata de creştere a industriei
e) poziţia competiţională a afacerii
f) structura competiţională
2. Industria este definită de Porter ca fiind:
a) un sector economic care realizează bunuri fizice
b) un sector economic cu un set de caracteristici comune
c) un grup de firme care realizează produse ce se completează reciproc
d) un grup de firme care realizează produse ce se pot substitui reciproc
3. Comportamentul adaptiv strategic (Miles şi Snow) prezintă următoarele forme:
a) altruist
b) prospector
c) analist
d) cultural
e) reactor
f) servant
g) apărător
h) protector
i) paternalist
4. Obiectivele şi misiunea unei organizaţii se raportează la următoarele probleme:
a) adaptarea
b) privatizarea
c) colaborarea
d) integrarea
e) fuzionarea
f) achiziţia
g) identitatea
h) profitabilitatea
i) sciziunea
5. Procesul decizional strategic este condiţionat de următoarele caracteristici obiective ale
decidenţilor
a) educaţia
b) experienţa
c) starea civilă
d) apartenenţa etnică
e) poziţia ierarhică
f) organizarea
6. Prin economie de scop se înţelege:
a) reducerea numărului obiectivelor pentru economia resurselor
b) eficientizarea ştiinţifică pe baza unor algoritmi a consumului de resurse
c) focalizarea asupra unui singur obiectiv important pentru minimizarea investiţiilor ineficiente
d) diminuarea consumului unor resurse prin utilizarea în comun a acestora pentru atingerea mai
multor ţinte
7. Cea mai cunoscută tipologie decizională (Allison) conţine următoarele modele:
a) simbiotic
b) analitic/ raţional
c) liniar
d) optimizator
e) organizaţional
f) politic (birocratic)
g) simbolic
h) cultural
i) sintetic
8. Cea mai cunoscută corelaţie a modelului PIMS este între:
a) control şi cifră de afaceri
b) segment de piaţă şi profitabilitate
c) segment de piaţă şi cifră de afaceri
d) patrimoniu şi profitabilitate
9. Discutarea puterii în organizaţie presupune următoarele moduri de abordare:
a) juridică
b) tehnologică
c) umană
d) sociologică
e) managerială
f) psihologică
10. Dacă pentru competenţele unei firme există atributele valoare, raritate și
inimitabillitate, atunci conform modelului VRIO firma are în competiţie o poziţie caracterizată
prin:
a) dezavantaj
b) paritate
c) avantaj îndelungat
d) avantaj
11. Prin grup strategic se înţelege:
a) un grup de firme asociat unei împărţiri a unei industrii în domenii cu caracteristici diferenţiate
semnificativ
b) un grup de divizii asociat unei firme diversificate
c) un mod de organizare a structurii organizaţionale
d) un grup de firme asociat unui proces împărţit în etape cu caracteristici diferenţiate
semnificativ
12. Printre elementele ce se pot identifica drept origini ale culturii organizaţionale sunt:
a) mediul înconjurător
b) problemele de morală şi etică
c) istoria
d) geografia
e) personalul
f) cercetarea
g) manifestările emoţionale
h) fragmentarea şi inconsistenţa
13. Curba de experienţă exprimă următoarea relaţie:
a) relaţie periodică între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate
b) corelaţie directă între cantitatea cerută şi preţul asociat
c) corelaţie directă între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate
d) corelaţie inversă între cantitatea cerută şi preţul asociat
e) corelaţie inversă între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate
14. Matricea lui Igor Ansoff propune următoarele strategii generice:
a) penetrarea pieţii
b) dezvoltare tehnologiei
c) integrarea
d) dezvoltare produsului
e) focalizare
f) dezvoltarea pieţei
g) concentrarea
h) penetrarea nişei
15. Matricea BCG 1 (modelul clasic) prezintă pe cele două axe:
a) rata de creştere a pieţii
b) poziţia profitului afacerii
c) rata de acumulare a capitalului
d) poziţia relativă pe piaţă
e) poziţia produsului în portofoliu
f) atractivitatea industriei
16. Cea mai cunoscută clasificare a portofoliului de afaceri utilizează următorii doi
indicatori:
a) de creştere şi de legătură
b) de specializare şi de legătură
c) de creştere şi de segmentare
d) de volum şi de legătură
17. Prin metoda raţiilor se realizează o comparaţie:
a) în timp
b) în spaţiu
c) în adâncime
d) cu firme din aceeaşi industrie
e) cu firme din aceeaşi ţară
f) cu firme din aceeaşi economie
18. Studiul firmei bazat pe resurse porneşte de la următoarele prezumţii:
a) continuitatea competenţelor şi existenţa resurselor
b) eterogenitatea resurselor şi imobilitatea resurselor
c) existenţa competenţelor de bază şi existenţa resurselor
d) existenţa capabilităţilor şi existenţa pieţelor

I.1.6. TEST 1998.4


1. Segmentarea strategică diferă de segmentarea de marketing prin faptul că:
a) are şi criterii de cerere
b) nu are şi criterii de cerere
c) are şi criterii de ofertă
d) nu are şi criterii de ofertă.
2. Industria automobilelor este considerată o industrie
a) fragmentată
b) în impas
c) de volum
d) specializată.
3. Matricea Hofer prezintă:
a) 4 celule
b) 9 celule
c) 12 celule
d) 15 celule
e) 16 celule
f) 20 celule.
4. O formă de bază a controlului strategic este:
a) controlul financiar
b) controlul de calitate
c) controlul concurenţilor
d) supravegherea strategică.
5. Cea mai cunoscută corelaţie a modelului PIMS este între:
a) control şi cifră de afaceri
b) segment de piaţă şi profitabilitate
c) segment de piaţă şi cifră de afaceri
d) patrimoniu şi profitabilitate.
6. Curba de experienţă exprimă următoare relaţie:
a) relaţie periodică între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate
b) corelaţie directă între cantitatea cerută şi preţul asociat
c) corelaţie directă între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate
d) corelaţie inversă între cantitatea cerută şi preţul asociat
e) corelaţie inversă între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate.
7. Structurile concurenţiale speciale cu claritate tipologică maximă prezentate de Porter
sunt:
a) industria matură şi industria în creştere
b) industria deschisă, industria închisă şi industria filtrată
c) industria de volum şi industria specializată
d) industria fragmentată şi industria globală.
8. Cea mai cunoscută clasificare a portofoliului de afaceri utilizează următorii doi
indicatori:
a) de volum şi de legătură
b) de creştere şi de legătură
c) de specializare şi de legătură
d) de creştere şi de segmentare.
9. Discutarea puterii în organizaţie presupune următoarele moduri de abordare:
a) juridică
b) tehnologică
c) umană
d) sociologică
e) managerială
f) psihologică.
10. Nivelul rivalităţii într-o industrie este ridicat când:
a) produsele industriei sunt puternic diferenţiate
b) există numeroşi competitori de mărimi apropiate
c) creşterea pieţei este rapidă
d) apar perioade cu deficit de capacităţi de producţie
e) apar posibilităţi de cooperare impuse de natura produsului
f) există reglementări guvernamentale tip "licenţă" care împiedică intrarea în domeniu.
11. Evoluţia managementului strategic implică următoarele faze:
a) planificare bazată pe previziune
b) management tactic
c) planificare pe baza planului de stat
d) planificare finanaciară de bază
e) management strategic
f) planificare orientată extern
g) management prin obiective
h) management prin excepţii.
12. Ameninţarea produselor de substituţie este mare când:
a) există o relaţie preţ-performanţă avantajoasă produsului existent
b) există o înclinaţie a consumatorilor spre produsele de substituţie
c) există reglementări restrictive privind utilizarea noilor produse
d) costurile de transfer sunt reduse.
13. Industria este definită de Porter ca fiind:
a) un sector economic care realizează bunuri fizice
b) un grup de firme care realizează produse ce se pot substitui reciproc
c) un sector economic cu un set de caracteristici comune
d) un grup de firme care realizează produse ce se completează reciproc.
14. Dacă pentru competențele unei firme există atributele valoare şi raritate, atunci
conform modelului VRIO firma are în competiție o poziție caracterizată prin:
a) dezavantaj
b) paritate
c) avantaj
d) avantaj îndelungat.
15. Comportamentul adaptiv strategic (Miles şi Snow) prezintă următoarele forme:
a) altruist
b) prospector
c) analist
d) cultural
e) reactor
f) servant
g) apărător
h) protector.
16. Valoarea Z a lui E.I.Altman face referire la:
a) hibridizarea sistemului de management
b) situaţia financiară
c) strategia finală a firmei
d) un ultim argument în motivarea personalului.
17. Alternativele de restrângere sunt :
a) fuziune
b) consolidare
c) lichidare parţială
d) scindare
e) redresare
f) licitare
18. Prin economie de scop se înţelege:
a) reducerea numărului obiectivelor pentru economia resurselor
b) eficientizarea ştiinţifică pe baza unor algoritmi a consumului de resurse
c) focalizarea asupra unui singur obiectiv important pentru minimizarea investiţiilor ineficiente
d) diminuarea consumului unor resurse prin utilizarea în comun a acestora pentru atingerea mai
multor ţinte.

I.1.7. TEST 2001.1


1. Firma “Blablax Inc” s-a reorganizat sub forma centrelor de profit pentru că
a) era organizată pe o structură funcţională
b) era integrată orizontal
c) avea un portofoliu diversificat de tip conglomerat
d) era organizată pe o structură divizională
e) era integrată vertical
f) avea o strategie de concentrare
2. “Ce părere ai de Z?” întreabă Bill. Nelu răspunde:
a) “Dacă este 10 înseamnă că firma este în pragul falimentului!”
b) “Dacă este 5,23 înseamnă că firma are o poziţie financiară solidă!”
c) “Este un film excelent a lui Bertolluci!”
d) “Este porecla chitaristului Frank Zappa!”
e) “Este o teorie a lui William Ouchi privind între altele organizaţiile japoneze!”
f) “Este o teorie a lui Douglas McGregor privind motivaţia!”
3. Şefu’ zice: “Gică, ai evidenţiat foarte bine “industria în impas” cu formalizarea
matematică
a) y = 4!”
b) y = 7x + 10!”
c) (5,7);(10,14);(5,21);(7,22)!”
d) y = 17 – 2x pentru x apartine [0,5], y = 10x-30 pentru x apartine (5,50]!”
e) y = 14x3 + 12x2 +10x!”
4. “Unchiul Jim din Australia mi-a lăsat moştenire o firmă, dar, dracu să-l ia, a impus
următoarele condiţii testamentare: firma să nu aibă mai mult de 25 de salariaţi, inclusiv eu, şi
toate cele 8 rude să fie angajate în subordinea mea directă ca “şefuţi” cu minim 3 subordonaţi
direcţi fiecare. În consecinţă, voi adopta o structură:
a) simplă.”
b) funcţională.”
c) divizională.”
d) matricială.”
e) holding.”
f) hibridă.”
5. Analiza raţiilor este utilă când se compară:
a) Ford cu Boeing
b) Ford cu General Motors
c) Ford cu BCR
d) Ford cu Fiat
e) Ford din 1980 cu Ford din 1994
6. Realizarea unei strategii de integrare orizontală a firmei “Clapax” este redată cel mai
bine de indicatorul cu dinamica următoare:
a) număr de competitori :18, 19
b) volum de vânzări: 40,15
c) segment de piaţă: 34, 42
d) profit: 12, 8
7. Dacă firma producătoare de bere “Pischbeer” realizează o strategie de focalizare,
atunci sloganul ei adaptat va fi “Noi facem o bere
a) care îţi lasă gura apă!”
b) care ne face cinste!”
c) pentru oameni!”
d) care nu înverzeşte fiola!”
e) care poate fi băută la orice oră!”
8. Un punct din ciclul de viaţă al unui produs este reprezentat de
a) volum de vânzări 42, segment de piaţă 24
b) volum de vânzări 42, timp 13
c) rata profitului 3, timp 4
d) segment de piaţă 24, timp 35
e) segment de piaţă 44, rata profitului 23
9. Un eveniment decisiv în timpul celui de-al doilea război mondial a fost debarcarea
aliaţilor anglo-americani în Franţa. Germanii considerau că debarcarea va avea loc în Pas-de-
Calais, pentru că era punctul cel mai apropiat de Anglia, cu multiple avantaje date de
posibilitatea de a concentra rapid forţele necesare. Anglo-americanii au debarcat în Normandia,
strategia punând accentul pe:
a) principiul obiectivului
b) principiul surprizei
c) principiul concentrării
d) principiul flexibilităţii
e) principiul coordonării
10. Gică de la “Strategic Tim” poziţionează o SBU într-o matrice de portofoliu, într-o
locaţie, notată ca la şah, D3. “Cum se chemă matricea asta?” întreabă Gigi. “Nu mai ştiu, dar în
mod cert nu este matricea:
a) BCG!”
b) McKinsey!”
c) Royal Dutch-Shell !”
d) Hofer!”
e) D. Little!”
11. Industria ciliplacilor este etichetată ca fiind “matură”. Faptul este caracterizat cel mai
bine de indicatorul cu dinamica următoare:
a) număr de produse (brand): 57, 60, 65, 64, 66
b) număr de competitori: 102, 100, 103, 81, 108
c) cifra de afaceri: 172, 170, 171, 174, 173
d) număr de muncitori: 230, 210, 240, 197, 185
e) rata a profitului: 7, 9, 12, 11, 15
12. Se acceptă unanim că producţia de zuzăre este afectată de economia de scară.
Fenomenul este evidenţiat de:
a) evoluţia costului: 125, 120, 110, 107
b) pentru capacitatea de producţie: 10, 20, 30, 40, corespunde respectiv profitul: 42, 35, 32, 45
c) evoluţia profitului: 42, 35, 32, 45
d) pentru capacitatea de producţie: 10, 20, 30, 40, corespunde respectiv costul unitar: 80, 86, 92,
e) pentru capacitatea de producţie: 17, 23, 31, 39, corespunde respectiv costul unitar: 90, 85, 77
13. Modificarea cursului leu-dolar US apare pentru firma X din Braşov ca fiind un
element de analizat cu modelul PEST, la “intersecţia” mediu-nivel (arie) de interes următoare:
a) mediu politico-legal
b) mediu economic
c) mediu socio-cultural
d) mediu tehnologic
e) nivel local
f) nivel naţional
g) nivel internaţional
14. Firma “Vatax” modifică preţul produsului său verex 123, îmbuteliat în sticle de PVC
de ½ l, pentru piaţa estică. Decizia este o componentă a nivelului strategic:
a) organizaţie
b) afacere
c) funcţional
d) a şi b
e) a şi c
15. O firmă îşi vinde produsul pe pieţele X, Y şi Z cu preţurile 12, 14, 16, iar
caracteristicile produsului sunt a, b, c. Pentru viitor firma îşi propune să mai introducă un produs
pe pieţele X, Y, Z, W alături de produsul iniţial, să menţină caracteristicile acestora şi să
diminueze preţurile cu 20% pe toate pieţele. Strategia descrisă aproximează cel mai bine:
a) strategia diferenţierii
b) strategia focalizării
c) strategia lider prin costuri
d) strategia diversificării
e) strategia chineză
16. Dacă numărul consumatorilor este nc şi numărul producătorilor este np, atunci puterea
de negociere a consumatorilor este maximă în situaţia cu configuraţia:
a) n p =10000 şi n c = 20000
b) n p =1000 şi n c =1
c) n p = 900 şi n c = 5
d) n p = 8 şi n c = 837
e) n p =1 şi n c = 7
17. Evoluţia managementului strategic implică următoarele faze:
a) planificare bazată pe previziune
b) planificare pe baza planului de stat
c) planificare financiară de bază
d) management strategic
e) planificare orientată extern
f) management prin obiective
g) management prin excepţii
h) management tactic
18. O opţiune strategică trebuie să răspundă testelor de:
a) context
b) rezistenţă
c) competenţă
d) fezabilitate
e) fiscal
f) financiar
g) consistenţă a obiectivelor
h) rigoare a misiunii
19. Paradigma organizaţională a firmei japoneze este focalizată asupra:
a) furnizorilor
b) consumatorilor
c) resurselor umane
d) concurenţilor
e) marketingului
f) finanţelor

I.1.8. TEST 2004.1

1. Şefu’ zice: “Gică, ai evidenţiat foarte bine “industria fragmentată” cu formalizarea


matematică
a) y = 4!”
b) y = 7x + 10!”
c) (5,7);(10,14);(5,21);(7,22) !”
d) y = 17 – 2x pentru x apartine [0,5], y = 10x-30 pentru x apartine (5,50]!”
e) y = 14x3 + 12x2 +10x!”
2. Pentru firma “Tractorul”, în sistemul benchmarking, marketingul ar trebui să
urmărească ca etalon cea mai performantă firmă
a) producătoare de tractoare din România
b) producătoare de tractoare din Occident
c) în gestionarea factorului respectiv
d) în gestionarea economică generală
e) în gestionarea factorului uman utilizat
3. “Reconsiderarea completă şi rapidă a unei strategii, reconsiderare impusă de
evenimente neaşteptate” este miza
a) controlului premizelor
b) controlului special de alertă
c) verificării punctelor-jalon
d) supravegherii strategice
4. Managementul prin proiecte foloseşte o structură
a) simplă
b) funcţională
c) divizională
d) holding
e) matricială
f) hibridă
5. Gică de la “Strategic Tim” foloseşte o matrice de portofoliu, dar spune că nu are
nevoie de reprezentarea vânzărilor asociate. Matricea sa este un model
a) BCG 1 (clasic)
b) BCG 2
c) McKinsey
d) Royal Dutch-Shell
e) Hofer
6. Economia de talie nu apare în cadrul unei industrii
a) fragmentate
b) globale
c) în dezvoltare
d) matură
e) în declin
7. Diversificarea este o soluţie pentru situaţia
a) SO
b) ST
c) WO
d) WT
e) SW
f) OT
8. Dacă p este numărul pieţelor şi v este volumul vânzărilor, atunci “penetrarea pieţii”
după Ansoff este redată cel mai bine de evoluţia
a) iniţial p=5, v=7 final p=5, v=10
b) iniţial p=5, v=7 final p=8, v=10
c) iniţial p=5, v=7 final p=4, v=6
d) iniţial p=5, v=7 final p=8, v=7
9. Nivelul de rivalitate în industrie poate să scadă dacă una din firmele ce o compun
urmează o strategie de
a) diversificare
b) focalizare
c) integrare în amonte
d) achiziţie
e) creştere internă
f) redresare
10. Un punct din ciclul de viaţă al unui produs este reprezentat de
a) volum de vânzări 42, segment de piaţă 24
b) volum de vânzări 42, timp 13
c) rata profitului 3, timp 4
d) segment de piaţă 24, timp 35
e) segment de piaţă 44, rata profitului 23
11. Pentru o problemă decizională se cunoaşte că s-au identificat un număr de 7 soluţii
posibile şi 2 soluţii satisfăcătoare. Modelul decizional care aproximează cel mai bine problema
este:
a) analitic/raţional
b) politic
c) organizaţional
d) adaptiv
e) OEM
f) USA
12. Structura celor 7-S are ca "noduri":
a) salariile
b) situaţia
c) statistica
d) stilul
e) structura
f) sistemele
g) studiul
h) strategia
13. În industria sharkurilor există trei repere istorice constituite de apariţia manicoterului
în 1952, babzalacului în 1961 şi corexului în 1974. Firma “Flapsex” este considerată ca având un
comportament de reactor. Acest comportament este cel mai bine redat prin anii de apariţie în
producţia proprie a celor trei produse, respectiv:
a) 1952, 1960, 1975
b) 1952, 1962, 1974
c) 1958, 1968, 1978
d) 1950, 1960, 1970
e) 1957, 1960, 1980
14. Ciclul de viaţă al unui produs, în forma sa cea mai uzuală, este
a) y = 5x + 7
b) y=8
c) y=x2 -4x+4
d) y =-x2 +4x
e) y=x3+x
15. Conform lui Mintzberg, numărul de “blocuri de construcţie” folosite de structurile
hibride este:
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
e) 5
f) 6
g) 7
h) 8
16. Un obiectiv tangibil este un obiectiv
a) exprimat în bucăţi, tone sau litri
b) realizat într-o perioadă trecută
c) care se poate rata tangenţial la o diferenţă mică
d) care poate fi atins în anumite condiţii
e) care poate fi atins în orice condiţii
17. Dacă firma producătoare de bere “Pischbeer” realizează o strategie de diferenţiere,
atunci sloganul ei adaptat va fi “Noi facem o bere
a) care îţi lasă gura apă!”
b) care ne face cinste!”
c) Mercedes-Benz!”
d) care nu înverzeşte fiola!”
e) care poate fi băută la orice oră!”
18. Analiza lanţului valorii enumeră ca activităţi primare:
a) logistica internă
b) service-ul
c) operaţiile
d) marketing-ul şi vînzările
e) tehnologia
f) aprovizionarea
g) proiectarea
h) personalul
19. Peter Drucker enumeră între ariile-cheie pentru performanţă:
a) inovarea
b) productivitatea
c) eficienţa
d) resursele fizice şi financiare
e) poziţia pe piaţă
f) capitalul
g) profitabilitatea
h) responsabilitatea

I.1.9. TEST 2007.1

1. Pentru o problemă decizională se cunoaşte că s-au identificat mulţimea soluţiilor


posibile 15, mulţimea soluţiilor satisfăcătoare 8, mulţimea soluţiilor optime 1. Modelul
decizional care aproximează cel mai bine problema este:
a) OEM
b) politic/birocratic
c) organizaţional
d) adaptiv
e) analitic/raţional
f) USA
2. Firma “Boeing” (producătoare de avioane de pasageri de la 100 la 500 pasageri) face
parte dintr-o industrie
a) fragmentată
b) globală
c) publică
d) antreprenorială
e) internaţională
3. “Fraţilor, am făcut un film extraordinar şi îl exportăm la americani!” zice Florin
Călinoiu. “Nu putem, şefu, că avem ca bariere de intrare
a) economia de scară
b) politicile guvernamentale
c) accesul la canalele de distribuţie
d) diferenţierea produselor
e) avantajele legate de cost
4. Pentru sistemul său de magazine “cash-and-carry” firma “Japco” utilizează ca centre
de responsabilitate
a) centrele de profit
b) centrele de costuri
c) centrele de venituri
d) centrele de investiţii
e) centrele de costuri standard
5. La baza strategiilor firmelor japoneze stau următoarele idei:
a) succesul pe o piaţă în creştere se măsoară prin segmentul de piaţă deţinut
b) investiţia este orientată spre obţinerea unor profituri imediate consistente
c) preţul este principalul instrument de cucerire a unei pieţe şi trebuie diminuat continuu în
corelaţie cu scăderea costului
d) costurile produselor trebuie corelate cu cererea de pe piaţă pentru maximizarea profiturilor
e) trebuie pus accentul pe cercetarea fundamentală pentru creşterea competitivităţii
f) investiţia trebuie să preceadă sau să urmeze creşterea unei pieţe, chiar sacrificând
profitabilitatea pe termen scurt
6. Firma “Transilvania Espresso”, ce are ca afacere unică realizarea unui ziar, se
integrează în amonte prin:
a) achiziţionarea tipografiei
b) achiziţionarea reţelei de distribuţie
c) achiziţionarea sa de către “Pravda”
d) fuziunea cu “Mazeta de Transilvania”
e) cumpărarea unui stoc de hârtie de ziar pentru 2 ani
7. Lolak şi Bolak analizează un portofoliu de afaceri. Bolak zice “Afacerea cu mentă este
o “stea” pentru că are caracteristicile
a) vânzări ale urmăritorului 5, rata de creştere a pieţei 15, vânzări 20
b) vânzări ale urmăritorului 5, rata de creştere a pieţei 5, vânzări 20, rata medie de creştere a PIB
8,9
c) vânzări ale liderului 25, rata de creştere a pieţei 13, vânzări 20
d) cifra de afaceri 35, rata de creştere a pieţei 15
e) segment de piaţă 20, segment de piaţă al urmăritorului 10, rata de creştere a pieţei 17,
8. Prin metoda raţiilor se realizează o comparaţie:
a) în timp
b) în spaţiu
c) în adâncime
d) cu firme din aceeaşi industrie
e) cu firme din aceeaşi ţară
f) cu firme din aceeaşi economie
9. Pentru recoltatul fasolniţei produsul procotot (P) înlocuieşte cu probabilitate mare
gucăna (G) când:
a) cost transfer 13, cost procotot 21, cost gucăna 30, în condiţii de volum recoltat identic
b) cost gucăna 36, cost transfer 13, cost procotot 21, în condiţii de volum recoltat identic
c) volum recoltat cu procotot 24, volum recoltat cu gucăna 36, preţ procotot 6, preţ gucăna 8
d) volum recoltat cu procotot 24, volum recoltat cu gucăna 48, preţ gucăna 12, preţ procotot 4
e) cost transfer 21, temperatură 34, profit 63
10. Conform modelului cu cinci forţe a lui M. Porter, în cazul firmei “Tractorul” din
România, există o corelaţie pozitivă între:
a) numărul dealer-ilor şi volumul producţiei
b) preţul cailor şi rata profitului
c) calitatea tablei şi producţie
d) cursul leu-dolar şi calitatea produsului
e) numărul sindicatelor şi volumul producţiei
11. Structura celor 7-S are ca "noduri":
a) salariile
b) statistica
c) structura
d) studiul
e) situaţia
f) stilul
g) sistemele
h) strategia
12. Structura matricială încalcă principiul:
a) economiei de mijloace
b) delegării de autoritate
c) distanţei ierarhice minime
d) unităţii de obiective
e) unităţii de comandă
f) independenţei de acţiune
13. Nivelul rivalităţii într-o industrie este ridicat când:
a) produsele industriei sunt puternic diferenţiate
b) există numeroşi competitori de mărimi apropiate
c) creşterea pieţei este rapidă
d) apar perioade cu deficit de capacităţi de producţie
e) apar posibilităţi de cooperare impuse de natura produsului
f) există reglementări guvernamentale tip "licenţă" care împiedică intrarea în domeniu
14. Sunt criterii de segmentare strategică:
a) cotribuabilii
b) furnizorii
c) materia primă
d) stocurile
e) structura costului
f) tehnologia
g) concurenţii
h) structura produsului
15. Integrarea verticală urmăreşte creşterea:
a) costurilor
b) profitului
c) concurenţei
d) ratei de schimb
e) salariilor
f) inflaţiei
16. Comportamentul adaptiv strategic (Miles şi Snow) prezintă următoarele forme:
a) altruist
b) prospector
c) analist
d) cultural
e) reactor
f) servant
g) apărător
h) protector
i) paternalist
17. Principala corelaţie studiată de modelul PIMS este:
a) segment de piaţă – cifră de afaceri
b) profit – cifră de afaceri
c) segment de piaţă – profit
d) segment de piaţă – costuri
e) profit – costuri
f) segment de piaţă – costuri
18. Peter Drucker enumeră între ariile-cheie pentru performanţă:
a) inovarea
b) productivitatea
c) eficienţa
d) resursele fizice şi financiare
e) poziţia pe piaţă
f) capitalul
g) profitabilitatea
h) responsabilitatea publică
19. Discutarea puterii în organizaţie presupune următoarele moduri de abordare:
a) juridică
b) tehnologică
c) umană
d) sociologică
e) managerială
f) psihologică

I.1.10. TEST 2011.1

1. Scăderea preţului benzinei poate fi considerată o oportunitate pentru


a) un producător de parfumuri.
b) o companie aeriană.
c) un cultivator de măsline.
d) un crescător de cai.
e) un fotbalist.
f) o agenţie de fotomodele.
2. Restaurantul “La Tache” de lângă Colina Universităţii reprezintă un “jucător” într-o
industrie
a) în dezvoltare.
b) globală.
c) fragmentată.
d) piramidală.
e) oligopolistică.
f) monopsonică.
3. Pentru firma „Papagalix”, producătoare de coferole, o echipă universitară de mari
specialişti în management a identificat următoarele caracteristici: marketingul coferolelor este
supercool, costurile sunt prea mari, în contextul în care creditul bancar se restrânge şi condiţiile
sale se înrăutăţesc, dar cererea de coferole marchează un trend pozitiv. S-a decis să se concedieze
o parte din salariaţi şi să se mărească producţia fizică. Această strategie poate fi etichetată cel
mai bine ca fiind una de tip:
a) SW.
b) OT.
c) SO.
d) WO.
e) WT.
f) ST.
4. Managementul firmei Dacia decide să prezinte în Europa noul său model Fuster
utilizând ca simbol celebrul fotomodel Bianca lu' Bote. Acest element apare ca fiind o
componentă a unei strategii de nivel:
a) industrial.
b) secvenţial.
c) organizaţie (corporaţie).
d) afacere.
e) funcţional.
f) nişă.
5. Conform teoriei actuale a managementului strategic, un grup strategic este ar putea fi
reprezentat de următoarea listă de entităţi organizaţionale:
a) firma Boeing, firma Vodafone, firma Bancpost.
b) firma VW, firma Fiat, firma Kia.
c) hypermarketurile Carrefour din Braşov, Cluj şi Orhideea din Bucureşti.
d) secţiile Turnătorie, Motor şi Montaj general ale firmei Dacia de pe platforma industrială
Mioveni Argeş.
e) industria de bere, industria de produse de panificaţie şi industria de lactate.
f) sectoarele comerţ, turism şi servicii.
6. Un punct din ciclul de viaţă al unui produs poate fi reprezentat de
a) volum de vânzări 42, segment de piaţă 24.
b) volum de vânzări 42, timp 13.
c) rata profitului 3, timp 4.
d) segment de piaţă 24, timp 35.
e) segment de piaţă 44, rata profitului 23.
f) volum de vânzări 42, profit 13.
7. Făcând o eroare de logică strategică, studentul Guţă Protopezvoglu etichetează
strategia firmei «Gogorex» utilizând concepte mutual exclusive (care fac referire la acţiuni
strategice care sunt logic imposibil de susţinut simultan). Această etichetare eronată este:
a) diversificare concentrică.
b) diversificare bazată pe diferenţiere.
c) creştere cu focalizare asupra costurilor.
d) concentrare prin integrare în aval.
e) diferenţiere prin lichidare parţială.
f) concentrare prin lichidare parţială.
8. La firma de bigi-bigi-uri se fixează mai multe obiective strategice. Cel care respectă
cel mai bine forma şi caracteristicile ideale date de teorie şi permite controlul este
a) experimentarea unui bigi-bigi cu mâner dublu.
b) realizarea unei economii semnificative de materiale până la data de 30.03.2015.
c) producerea a 5000 de bigi-bigi-uri.
d) eliminarea mânerului existent la modelul actual.
e) achiziţionarea unui autovehicul Q7 pentru director până la data de 30.03.2015.
f) îmbunătăţirea atitudinii salariaţilor faţă de inovaţie în promovarea bigi-bigi-ului.
9. Analiza raţiilor este utilă când se compară
a) Ford cu Boeing.
b) Ford cu General Motors.
c) Ford cu BCR.
d) Ford cu Fiat.
e) Ford din 1999 cu Ford din 2010.
10. În industria sharkurilor există trei repere istorice constituite de apariţia manicoterului
în 1952, babzalacului în 1961 şi corexului în 1974. Firma “Flapsex” este considerată ca având
un comportament „prospector”. Acest comportament este cel mai bine redat prin anii de apariţie
în producţia proprie a celor trei produse, respectiv:
a) 1952, 1967, 1975
b) 1952, 1961, 1974
c) 1958, 1968, 1978
d) 1957, 1960, 1980
e) 1948, 1968, 1990.
11. Lolak şi Bolak analizează un portofoliu de afaceri. Bolak zice “Afacerea cu mentă
este o “stea” pentru că are caracteristicile:
a) vânzări ale urmăritorului 5, rata de creştere a pieţii 15, vânzări 20”.
b) vânzări ale urmăritorului 5, rata de creştere a pieţii 5, vânzări 20, rata de creştere a PIB 8,9”.
c) vânzări ale liderului 25, rata de creştere a pieţii 13, vânzări 20”.
d) cifra de afaceri 35, rata de creştere a pieţii 15”.
e) segment de piaţă 20, segment de piaţă al urmăritorului 10, rata de creştere a pieţii 17”.
12. Nivelul de rivalitate ridicat într-o industrie este reprezentat cel mai bine de situaţia
următoare în care p1, p2 şi p3 sunt ponderile procentuale ale primilor trei clasaţi, iar n este
numărul de concurenţi existenţi pe piaţă:
a) p1=50% p2=15% p3=5% n=80
b) p1=90% p2=2% p3=1% n=180
c) p1=4% p2=3% p3=1% n=97
d) p1=30% p2=25% p3=24% n=432
e) p1=25% p2=24% p3=21% n=5
13. Industria ciliplacilor este etichetată ca fiind “matură”. Faptul este caracterizat cel mai
bine de indicatorul cu dinamica următoare:
a) număr de produse (brand): 57, 60, 65, 64, 66.
b) număr de competitori: 102, 100, 103, 101, 108.
c) cifra de afaceri: 172, 170, 171, 174, 173.
d) număr de muncitori: 230, 210, 200, 197, 185.
e) rata a profitului: 7, 9, 12, 11, 15.
14. Principala corelaţie studiată de modelul PIMS este:
a) segment de piaţă – cifră de afaceri.
b) profit – cifră de afaceri.
c) segment de piaţă – profit.
d) segment de piaţă – costuri.
e) profit – costuri.
f) segment de piaţă – costuri.
15. Firma “Blablax Inc” s-a reorganizat sub forma centrelor de profit pentru că
a) era organizată pe o structură funcţională.
b) era integrată orizontal.
c) avea un portofoliu diversificat de tip conglomerat.
d) era organizată pe o structură divizională.
e) era integrată vertical.
f) avea o strategie de concentrare.
16. Realizarea unei strategii de integrare orizontală a firmei “Clapax” este redată cel mai
bine de indicatorul cu dinamica următoare:
a) număr de competitori: 18→19.
b) volum de vânzări: 15→40.
c) segment de piaţă: 34→42.
d) număr de salariaţi: 40000→30000.
e) profit: 12→8.
17. Pentru o problemă decizională se cunoaşte că s-au identificat mulţimea soluţiilor
posibile 15 și mulţimea soluţiilor satisfăcătoare 8, fără a fi identificată o soluție optimală.
Modelul decizional care aproximează cel mai bine problema este cel
a) analitic/raţional.
b) politic.
c) organizaţional.
d) adaptiv.
e) OEM.
f) USA.
18. Nivelul de rivalitate în industrie poate să scadă dacă una din firmele ce o compun
urmează o strategie de
a) diversificare.
b) focalizare.
c) integrare în amonte.
d) achiziţie.
e) creştere internă.
f) redresare.

I.1.11. TEST 2011.2

1. Creşterea preţului benzinei poate fi considerată o oportunitate pentru


a) un producător de parfumuri.
b) o companie feroviară.
c) un cultivator de măsline.
d) un crescător de vaci.
e) un fotbalist.
f) o agenţie de fotomodele.
2. “Ce este „Z” ?” întreabă Bill. Nelu răspunde:
a) “Este un simbol pentru o strategie neutrală, adică creştere zero!”
b) “Este un film a lui Bertolluci!”
c) “Este o paradigmă strategică!”
d) “Este o teorie a lui William Ouchi privind, între altele, organizaţiile japoneze!”
e) “Este o teorie a lui Douglas McGregor privind motivaţia!”
3. Evoluţia managementului strategic implică teoretic şi unele din următoarele faze:
a) planificare bazată pe previziune
b) planificare pe baza planului de stat
c) planificare financiară de bază
d) management strategic
e) management prin obiective
f) management prin excepţii
g) management tactic
4. Managementul firmei Dacia decide să prezinte în Europa noul său model Fuster
utilizând ca simbol celebrul fotomodel Bianca lu' Bote. Acest element apare ca fiind o
componentă a unei strategii de nivel
a) industrial.
b) secvenţial.
c) organizaţie (corporaţie).
d) afacere.
e) funcţional.
f) nişă.
5. Conform teoriei actuale a managementului strategic, un grup strategic este ar putea fi
reprezentat de următoarea listă de entităţi organizaţionale:
a) firma Orange, firma Vodafone, firma Deutsch Telecom.
b) firma VW, firma Fiat, firma Boeing.
c) hypermarketurile Carrefour din Braşov, Cluj şi Orhideea din Bucureşti.
d) secţiile Turnătorie, Motor şi Montaj general ale firmei Dacia de pe platforma industrială
Mioveni Argeş.
e) industria de bere, industria de produse de panificaţie şi industria de lactate.
f) sectoarele comerţ, turism şi servicii.
6. Un punct din ciclul de viaţă al unui produs poate fi reprezentat de
a) volum de vânzări 42, segment de piaţă 24.
b) volum de vânzări 42, profit 13.
c) segment de piaţă 2, rata profitului 3.
d) segment de piaţă 24, timp 35.
e) segment de piaţă 44, rata profitului 23.
f) volum de vânzări 42, timp 13.
7. Făcând o eroare de logică strategică, studentul Guţă Protopezvoglu etichetează
strategia firmei «Gogorex» utilizând concepte mutual excluzive (care fac referire la acţiuni
strategice care sunt logic imposibil de susţinut simultan). Această etichetare eronată este:
a) diversificare concentrată.
b) diversificare bazată pe diferenţiere.
c) creştere cu focalizare asupra costurilor.
d) diferențiere prin integrare în aval.
e) diferenţiere prin lichidare parţială.
f) concentrare prin lichidare parţială.
8. La firma de bigi-bigi-uri se fixează mai multe obiective strategice. Cel care respectă
cel mai bine forma şi caracteristicile ideale date de teorie şi permite controlul este
a) producerea a 5000 de bigi-bigi-uri.
b) experimentarea unui bigi-bigi cu mâner dublu.
c) realizarea unei economii semnificative de materiale până la data de 30.02.2012.
d) eliminarea mânerului existent la modelul actual până la data de 30.02.2012.
e) achiziţionarea unui autovehicul Q7 pentru director.
f) îmbunătăţirea atitudinii salariaţilor faţă de inovaţie în promovarea bigi-bigi-ului.
9. Gică de la “Strategic Tim” poziţionează o SBU într-o matrice de portofoliu, într-o
locaţie, notată ca la şah, C3. “Cum se chemă matricea asta?” întreabă Gigi. “Nu mai ştiu, dar în
mod
cert nu este matricea
a) BCG!”
b) McKinsey!”
c) Royal Dutch-Shell !”
d) Hofer!”
e) A. D. Little!”
10. Analiza raţiilor este utilă când se compară
a) Ford cu Boeing.
b) Ford cu General Motors.
c) Ford cu BCR.
d) Ford cu Finansbank.
e) Ford din 2009 cu Ford din 2011..
11. În industria sharkurilor există trei repere istorice constituite de apariţia manicoterului
în 1952, babzalacului în 1961 şi corexului în 1974. Firma “Flapsex” este considerată ca având
un comportament „prospector”. Acest comportament este cel mai bine redat prin anii de apariţie
în producţia proprie a celor trei produse, respectiv:
a) 1952, 1968, 1975
b) 1952, 1961, 1974
c) 1958, 1968, 1978
d) 1957, 1960, 1980
e) 1948, 1958, 1990
12. Lolak şi Bolak analizează un portofoliu de afaceri. Bolak zice “Afacerea cu mentă
este o “stea” pentru că are caracteristicile
a) vânzări ale urmăritorului 5, rata de creştere a pieţii 15, vânzări 20”.
b) vânzări ale urmăritorului 5, rata de creştere a pieţii 5, vânzări 20, rata de creştere a PIB 8,9”.
c) vânzări ale liderului 25, rata de creştere a pieţii 13, vânzări 20”.
d) cifra de afaceri 35, rata de creştere a pieţii 15”.
e) segment de piaţă 20, segment de piaţă al urmăritorului 10, rata de creştere a pieţii 7”.
13. Nivelul de rivalitate ridicat într-o industrie este reprezentat cel mai bine de situaţia
următoare în care p1, p2 şi p3 sunt ponderile procentuale ale primilor trei clasaţi, iar n este
numărul de concurenţi existenţi pe piaţă:
a) p1=50% p2=15% p3=5% n=80
b) p1=90% p2=2% p3=1% n=180
c) p1=30% p2=25% p3=24% n=432
d) p1=25% p2=24% p3=21% n=5
e) p1=4% p2=3% p3=1% n=97
14 Industria ciliplacilor este etichetată ca fiind “matură”. Faptul este caracterizat cel mai
bine de indicatorul cu dinamica următoare:
a) număr de produse (brand): 57, 60, 65, 64, 66.
b) număr de competitori: 102, 100, 103, 101, 108.
c) cifra de afaceri: 172, 170, 171, 174, 173.
d) număr de muncitori: 230, 210, 200, 197, 185.
e) rata a profitului: 7, 9, 12, 11, 15.
15. Firma “Blablax Inc” s-a reorganizat sub forma centrelor de profit pentru că
a) era organizată pe o structură funcţională.
b) era integrată orizontal.
c) avea un portofoliu diversificat de tip concentric.
d) era organizată pe o structură divizională.
e) era integrată vertical.
f) avea o strategie de concentrare.
16. Şefu’ zice: “Gică, ai evidenţiat foarte bine “industria fragmentată” în matricea BCG2
cu formalizarea matematică
a) y = 4!”
b) y = 7x + 10!”
c) (5,7);(10,14);(5,21);(7,22) !”
d) y =17 – 2x pentru x apartine [0,5], y =10x-30 pentru x apartine (5,50] !”
e) y = 14x3 + 12x2 +10x!”
17. Realizarea unei strategii de integrare orizontală a firmei “Clapax” este redată cel mai
bine de indicatorul cu dinamica următoare:
a) număr de competitori: 19→18.
b) volum de vânzări: 45→40.
c) segment de piaţă: 43→21.
d) număr de salariaţi: 40000→30000.
e) profit: 8→28.
18. Nivelul de rivalitate în industrie poate să scadă dacă una din firmele ce o compun
urmează o strategie de
a) diversificare.
b) focalizare.
c) integrare în amonte.
d) creştere internă.
e) fuziune.

I.1.12. TEST 2011.3


1. Scăderea preţului petrolului poate fi considerată o oportunitate pentru
a) un producător de parfumuri.
b) o companie aeriană.
c) un cultivator de măsline.
d) un fotbalist.
e) o agenţie de fotomodele.
f) un crescător de cai.
2. “Ce este „Z” ?” întreabă Bill. Nelu răspunde:
a) “Este o indicator micenian agregat!”
b) “Este un simbol pentru o strategie neutrală, adică creştere zero!”
c) “Este un film a lui Bertolluci!”
d) “Este o paradigmă strategică!”
e) “Este o teorie a lui William Ouchi privind, între altele, organizaţiile japoneze!”
3. Marketingul reprezintă un set de activităţi organizaţionale pentru care sunt specifice
strategiile zise de nivel:
a) organizaţie.
b) holding.
c) business.
d) tactic.
e) corporaţie.
f) funcţional.
g) operaţional.
h) industrial.
4. Strategiile defensive sunt o soluţie pentru situaţia:
a) SO.
b) ST.
c) WO.
d) WT.
e) SW.
f) OT.
5. Conform teoriei actuale a managementului strategic, un grup strategic este ar putea fi
reprezentat de următoarea listă de entităţi organizaţionale:
a) firma Orange, firma Vodafone, firma Deutsche Telekom.
b) firma VW, firma Renault, firma Fiat.
c) hypermarketul Carrefour din Braşov, magazinele Mic.ro din Cluj şi Sergiana din Sibiu.
d) secţiile Turnătorie, Motor şi Montaj general ale firmei Dacia de pe platforma industrială
Mioveni Argeş.
e) industria de bere, industria de produse de panificaţie şi industria de lactate.
f) sectoarele comerţ, turism şi servicii.
6. Ciclul de viaţă al unui produs, în forma sa cea mai uzuală, este
a) y = 5x + 7 şi x este „segmentul de piaţă” sau „timpul”.
b) y = -x2 + 4x şi y este „volumul de vânzări”.
c) y = x2 - 4x + 4 şi x este „timpul”.
d) y = 7 şi y este „volumul de vânzări” şi 7 este „segmentul de piaţă”.
e) y = x3 + x şi y este „volumul de vânzări”.
7. În principiu, managementul unui IMM foloseşte o structură:
a) simplă.
b) funcţională.
c) divizională.
d) holding.
e) matricială.
f) hibridă.
8. La firma de bigi-bigi-uri se fixează mai multe obiective strategice. Cel care respectă
cel mai bine forma şi caracteristicile ideale date de teorie şi permite controlul este
a) experimentarea unui bigi-bigi cu mâner dublu.
b) producerea de bigi-bigi-uri.
c) realizarea unei economii semnificative de materiale până la data de 30.03.2015.
d) eliminarea unor caracteristici la modelul actual până la data de 30.03.2015.
e) achiziţionarea unui automobil Q7 pentru director până la data de 30.03.2015.
f) îmbunătăţirea atitudinii salariaţilor faţă de inovaţie în promovarea bigi-bigi-ului.
9. Gică de la “Strategic Tim” poziţionează o SBU într-o matrice de portofoliu, într-o
locaţie, notată, ca la şah, D4. “Cum se chemă matricea asta?” întreabă Gigi. “Nu mai ştiu, dar în
mod cert nu este matricea
a) BCG!”
b) McKinsey!”
c) Royal Dutch-Shell !”
d) Hofer!”
e) A. D. Little!”
10. Analiza raţiilor este utilă când se compară
a) Airbus cu Boeing.
b) Ford cu General Motors.
c) Finansbank cu BCR.
d) Ford cu Fiat.
e) Ford din 1999 cu Ford din 2010.
11. Corelaţia curbei de experienţă poate sugerată fi cel mai bine printr-o funcţie de tipul
a) y = 5x + 7
b) y = 17 – 2x
c) y = x2 - 4x + 4
d) y = -x2 + 4x
e) y = 7
12. Lolak şi Bolak analizează un portofoliu de afaceri. Bolak zice “Afacerea cu mentă
este o “stea” pentru că are caracteristicile
a) vânzări ale urmăritorului 5, rata de creştere a pieţii 15, vânzări proprii 20”.
b) vânzări ale urmăritorului 5, rata de creştere a pieţii 3, vânzări 20, rata de creştere a PIB 8,9”.
c) vânzări ale liderului 25, rata de creştere a pieţii 13, vânzări proprii 10”.
d) cifra de afaceri 35, rata de creştere a pieţii 15, rata de creştere a PIB 15,9”.
e) segment de piaţă propriu 5, segment de piaţă al concurentului 10, rata de creştere a pieţii 17”.

13. O opţiune strategică trebuie să răspundă, între altele:


a) testului de conţinut.
b) testului de rezistenţă.
c) testului de fezandare.
d) testului fiscal.
e) testului de marketing.
f) testului de consistenţă a obiectivelor.
14. Dacă numărul consumatorilor este nc şi numărul producătorilor este np, atunci
structura de piaţă este de tip monopol dacă există configuraţia:
a) n p =10000 şi n c = 20000
b) n p =1000 şi n c =1
c) n p = 900 şi n c = 5
d) n p = 8 şi n c = 837
e) n p =1 şi n c = 7
15. Firma “Blablax Inc” s-a reorganizat sub forma matriceală pentru că
a) era organizată pe o simplă.
b) avea un portofoliu un singur produs.
c) avea o strategie de diversificare.
d) mediul era complex şi lucra pe proiecte.
e) era integrată vertical şi orizontal.
f) avea o strategie de concentrare.
16. Şefu’ zice: “Gică, ai evidenţiat foarte bine “industria în impas” în matricea BCG2 cu
formalizarea matematică
a) y = 4!”
b) y = 7x + 10!”
c) (5,7);(10,14);(5,21);(7,22) !”
d) y = 17 – 2x pentru x apartine [0,5], y = 10x-30 pentru x apartine (5,50]!”
e) y = -x!”
17. Realizarea unei strategii de integrare orizontală a firmei “Clapax”, producătoare de
scaune, este redată cel mai bine:
a) achiziţionarea unui firme producătoare de bere.
b) achiziţionarea unui teren pentru dublarea producţiei.
c) achiziţionarea unui joagăr.
d) achiziţionarea unui distribuitor de mobilă.
e) achiziţionarea unui firme producătoare de scaune
18. Nivelul de rivalitate în industrie poate să crească dacă una dintre firmele ce o compun
urmează o strategie de
a) achiziţie.
b) diversificare.
c) focalizare.
d) integrare în amonte.
e) creştere internă.
f) lichidare totală.
I.1.13. TEST 2012.1

1. Conform teoriei actuale a managementului strategic, un grup strategic grupează entităţi


organizaţionale, astfel că acesta este:
a) o parte dintr-un mare holding diversificat, cum ar fi Samsung, Daewoo, Pepsi Co.
b) totalitatea secţiilor de un anumit tip, cum ar fi turnătorie, motor sau montaj dintr-o industrie
dată.
c) o parte din industriile care au aceleaşi nevoi de satisfăcut şi criterii de cumpărare.
d) o parte dintr-o industrie care se adresează aceluiaşi tip de consumator.
e) o parte dintr-o mare firmă specializată cum ar fi Apple, Vodafone sau Orange.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
2. “Ce este „Z” ?” întreabă Bill răsfoind cursul de management strategic (ăla cu tabla de
şah a lui Băcanu!). Nelu răspunde: „O formă hibridă de management, care se raportează la alte
tipuri de firme etichetate cu literele:
a) A.
b) B.
c) C.
d) Σ.
e) M.
f) U.
g) €.
h) J.
i) X.
j) Y.
k) T.
l) Ω.
124
3. Un consumator raţional economic va substitui la consum petrolul cu gaz, într-una din
următoarele situaţii:
a) dacă investiţia iniţială este mai mare.
b) dacă raportul preţ-performanţă este mai mic pentru substitut.
c) dacă costul său de producţie este mai mic.
d) dacă costul de transfer este mare.
e) dacă profitul este mai mic.
f) dacă specializarea este mai avansată.
4. Firma “Boeing” (producătoare de avioane de pasageri de la 100 la 500 pasageri) face
parte dintr-o industrie matură. Clasificarea industriei se face după:
a) vârsta produsului.
b) vârsta firmelor.
c) indicatorii de structură.
d) indicatorii de creştere.
e) indicii de context.
f) evoluţia profiturilor.
g) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.

5. O strategie a unei USA (SBU) este în următoarea relaţie cu alte strategii ale unei mari
organizaţii tip corporaţie:
a) este independentă faţă de alte strategii de tip afacere.
b) este corelată cu alte strategii de tip afacere.
c) are conexiuni financiare cu restul organizaţiei.
d) are obiective proprii, eventual o misiune proprie.
e) impune strategiile organizaţiei.
f) impune alte strategii de tip afacere.
g) este corelat cu strategiile industriei.
h) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
6. Strategia care combină abordări de tip minim şi abordări de tip maxim este specifică
pentru situaţia dată de configuraţia:
a) SO.
b) WT.
c) SW.
d) ST.
e) WO.
f) OT.
7. Gică de la “Strategic Tim” poziţionează o SBU într-o matrice de portofoliu pe
„locaţia”, notată ca la şah, C2. “Ce matrice este asta?” întreabă Gigi. “Nu mai ştiu, dar am reţinut
că au aceeaşi „formă” geometrică matricele
a) BCG!”
b) McKinsey!”
c) Royal Dutch-Shell !”
d) Hofer!”
e) A. D. Little!”
8. În industria sharkurilor există trei repere istorice constituite de apariţia manicoterului
în 1952, babzalacului în 1961 şi corexului în 1974. Firma “Flapsex” este considerată ca având
un comportament „reactor”. Acest comportament este cel mai bine redat prin anii de apariţie în
producţia proprie a celor trei produse, respectiv:
a) 1952, 1960, 1975;
b) 1952, 1962, 1974;
c) 1958, 1968, 1978 ;
d) 1950, 1960, 1970 ;
e) 1957, 1960, 1980 ;
f) 1948, 1958, 1990.
9. Ciclul de viaţă al unui produs, în forma sa (cea mai uzuală şi banală, cu „timp” şi
„venit”) de funcţie matematică de gradul II cu o variabilă, este reprezentat de şirul de puncte
care, pentru valorile variabilei crescătoare cu raţia de 1 pe un interval dat, are ca valori
corespondente pentru cealaltă coordonată, respectiv valorile 0, 9, 16, 21, 24, 25 şi y. y poate lua
valoarea
a) 0.
b) 23.
c) 24.
d) 25.
e) 26.
f) 30.
g) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
10. Pentru a avea succes, managementul unei firme care produce autoturisme, echipament
menajer şi vapoare, adică are o strategie de diversificare conglomerată, va folosi cel mai probabil
conform teoriei actuale, o structură:
a) simplă.
b) funcţională.
c) divizională.
d) reticulară.
e) matricială.
f) modulară.
11. Firma “Blablax Inc” s-a reorganizat sub formă matriceală. În aceste condiţii, Guţă, un
manager oarecare de nivel intermediar, deduce că ar putea avea:
a) un singur şef direct.
b) doi şefi direcţi.
c) trei şefi direcţi.
d) nici un şef direct.
e) numai şefi indirecţi.
f) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
12. Şefu’ zice: “Gică, ai evidenţiat foarte bine “industria specializată” în matricea BCG2
cu formalizarea matematică
a) y = 4”
b) y = 7x + 10”
c) (5,7);(10,14);(5,21);(7,22)”
d) y = 17 – 4x pentru x apartine [0,5], y = 10x-53 pentru x apartine (5,50]”
e) y = -x+5”
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
13. Firmei “Clapax”, producătoare de scaune, urmează o strategie de integrare verticală.
În perioada următoare, ceteris paribus:
a) vor exista mai multe firme producătoare de scaune pe piaţă.
b) vor exista mai puţine firme producătoare de scaune pe piaţă
şi segmentul de piaţă al firmei se va diminua.
c) firma va produce mai multe scaune.
d) firma va achiziţiona o firmă care face scânduri.
e) segmentul de piaţă al firmei se va mări.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
14. La firma de bigi-bigi-uri se fixează mai multe obiective strategice. Cel care respectă
cel mai bine forma şi caracteristicile ideale date de teorie şi permite controlul este
a) experimentarea unui bigi-bigi cu mâner dublu.
b) realizarea unei economii semnificative de materiale până la data de 30.03.2015.
c) producerea a 5000 de bigi-bigi-uri.
d) eliminarea mânerului existent la modelul actual până la data de 30.03.2015.
e) achiziţionarea unui autovehicul Q7 pentru director.
f) îmbunătăţirea atitudinii salariaţilor faţă de inovaţie în promovarea bigi-bigi-ului.
15. Curba de experienţă este un concept care pune în relaţie două mărimi, x şi y, într-o
formulă matematică de forma:
a) log y = m-n log x/p
b) y = 17 – 2x
c) y = 7
d) y = a(x / b)-c
e) y = -5x + 7
f) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
16. Lolak şi Bolak analizează portofoliul de afaceri al firmei lor. Bolak zice: “Afacerea
cu mentă este un „câine”, dar ar putea să devină o „stea” dacă (conform abordării „clasice” şi
fără criza asta economică!):
a) vânzările principalului concurent se dublează”.
b) rata de creştere a pieţii devine 15”.
c) rata de creştere a PIB creşte la 5”.
d) vânzările proprii se triplează”.
e) profitul propriu se triplează”.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
17. Firma “Transilvania Espresso”, ce are ca afacere unică realizarea unui ziar, intră într-
o integrare orizontală prin
a) cumpărarea tipografiei.
b) achiziţionarea sa de către reţeaua de distribuţie.
c) achiziţionarea sa de către revista “Times”.
d) fuziunea sa cu “Gazeta de Transilvania”.
e) achiziţionarea unui stoc de hârtie de ziar pentru 2 ani.
f) achiziţionarea întregii sale producţii de către reţeaua de
distribuţie.
18. Dacă numărul consumatorilor este nc şi numărul producătorilor este np, atunci puterile
de negociere ale celor două categorii, ceteris paribus, sunt apropiate pentru configuraţia:
a) n p = 900 şi n c = 5
b) n p =1 şi n c = 300
c) n p =10000 şi n c = 20000
d) n p =1000 şi n c =1
e) n p = 8 şi n c = 837
I.1.14. TEST 2012.2

1. Un consumator raţional economic va substitui la consum petrolul cu gaz, într-una din


următoarele situaţii:
a) dacă investiţia iniţială este mai mare.
b) dacă raportul preţ-performanţă este mai mic pentru substitut.
c) dacă costul său de producţie este mai mic.
d) dacă costul de transfer este mare.
e) dacă profitul este mai mic.
f) dacă specializarea este mai avansată.
2. Firma “Boeing” (producătoare de avioane de pasageri de la 100 la 500 pasageri) face
parte dintr-o industrie matură. Clasificarea industriei se face după:
a) vârsta produsului.
b) vârsta firmelor.
c) indicatorii de structură.
d) indicatorii de creştere.
e) indicii de context.
f) evoluţia profiturilor.
g) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
3. Conform teoriei actuale a managementului strategic, un grup strategic grupează entităţi
organizaţionale, astfel că acesta este:
a) o parte dintr-un mare holding diversificat, cum ar fi Samsung, Daewoo, Pepsi Co.
b)totalitatea secţiilor de un anumit tip, cum ar fi turnătorie, motor sau montaj dintr-o industrie
dată.
c) o parte din industriile care au aceleaşi nevoi de satisfăcut şi criterii de cumpărare.
d) o parte dintr-o industrie care se adresează aceluiaşi tip de consumator.
e) o parte dintr-o mare firmă specializată cum ar fi Apple, Vodafone sau Orange.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
4. “Ce este „Z” ?” întreabă Bill răsfoind cursul de management strategic (ăla cu tabla de
şah a lui Băcanu!). Nelu răspunde: „O formă hibridă de management, care se raportează la alte
tipuri de firme etichetate cu literele:
a) A.
b) B.
c) C.
d) Σ.
e) M.
f) U.
g) €.
h) J.
i) X.
j) Y.
k) T.
l) Ω.
5. O strategie a unei USA (SBU) este în următoarea relaţie cu alte strategii ale unei mari
organizaţii tip corporaţie:
a) este independentă faţă de alte strategii de tip afacere.
b) este corelată cu alte strategii de tip afacere.
c) are conexiuni financiare cu restul organizaţiei.
d) are obiective proprii, eventual o misiune proprie.
e) impune strategiile organizaţiei.
f) impune alte strategii de tip afacere.
g) este corelat cu strategiile industriei.
h) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
6. Strategia care combină abordări de tip minim şi abordări de tip maxim este specifică
pentru situaţia dată de configuraţia:
a) SO.
b) WT.
c) SW.
d) ST.
e) WO.
f) OT.
7. Ciclul de viaţă al unui produs, în forma sa (cea mai uzuală şi banală, cu „timp” şi
„venit”) de funcţie matematică de gradul II cu o variabilă, este reprezentat de şirul de puncte
care, pentru valorile variabilei crescătoare cu raţia de 1 pe un interval dat, are ca valori
corespondente pentru cealaltă coordonată, respectiv valorile 0, 9, 16, 21, 24, 25 şi y. y poate lua
valoarea
a) 0.
b) 23.
c) 24.
d) 25.
e) 26.
f) 30.
g) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
8. Pentru a avea succes, managementul unei firme care produce autoturisme, echipament
menajer şi vapoare, adică are o strategie de diversificare conglomerată, va folosi cel mai probabil
conform teoriei actuale, o structură:
a) simplă.
b) funcţională.
c) divizională.
d) reticulară.
e) matricială.
f) modulară.
9. Gică de la “Strategic Tim” poziţionează o SBU într-o matrice de portofoliu pe
„locaţia”, notată ca la şah, C2. “Ce matrice este asta?” întreabă Gigi. “Nu mai ştiu, dar am reţinut
că au aceeaşi „formă” geometrică matricele
a) BCG!”
b) McKinsey!”
c) Royal Dutch-Shell !”
d) Hofer!”
e) A. D. Little!”
10. În industria sharkurilor există trei repere istorice constituite de apariţia manicoterului
în 1952, babzalacului în 1961 şi corexului în 1974. Firma “Flapsex” este considerată ca având un
comportament „reactor”. Acest comportament este cel mai bine redat prin anii de apariţie în
producţia proprie a celor trei produse, respectiv:
a) 1952, 1960, 1975
b) 1952, 1962, 1974
c) 1958, 1968, 1978
d) 1950, 1960, 1970
e) 1957, 1960, 1980
f) 1948, 1958, 1990
11. La firma de bigi-bigi-uri se fixează mai multe obiective strategice. Cel care respectă
cel mai bine forma şi caracteristicile ideale date de teorie şi permite controlul este
a) experimentarea unui bigi-bigi cu mâner dublu.
b) realizarea unei economii semnificative de materiale până la data de 30.02.2015.
c) producerea a 5000 de bigi-bigi-uri.
d) eliminarea mânerului existent la modelul actual până la data de 30.02.2015.
e) achiziţionarea unui autovehicul Q7 pentru director până la data de 30.02.2015.
f) îmbunătăţirea atitudinii salariaţilor faţă de inovaţie în promovarea bigi-bigi-ului.
12. Curba de experienţă este un concept care pune în relaţie două mărimi , x şi y, într-o
formulă matematică de forma:
a) log y = m-n log x/p
b) y = 17 – 2x
c) y = 7
d) y = a(x / b)-c
e) y = -5x + 7
f) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
13. Lolak şi Bolak analizează portofoliul de afaceri al firmei lor. Bolak zice: “Afacerea
cu mentă este un „câine”, dar ar putea să devină o „stea” dacă (conform abordării „clasice” şi
fără criza asta economică!):
a) vânzările principalului concurent se dublează”.
b) rata de creştere a pieţii devine 15”.
c) rata de creştere a PIB creşte la 5”.
d) vânzările proprii se triplează”.
e) profitul propriu se triplează”.
f) inici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
14. Firma “Transilvania Espresso”, ce are ca afacere unică realizarea unui ziar, intră într-
o integrare orizontală prin
a) cumpărarea tipografiei.
b) achiziţionarea sa de către reţeaua de distribuţie.
c) achiziţionarea sa de către revista “Times”.
d) fuziunea sa cu “Gazeta de Transilvania”.
e) achiziţionarea unui stoc de hârtie de ziar pentru 2 ani.
f) achiziţionarea întregii sale producţii de către reţeaua de
distribuţie.
15. Dacă numărul consumatorilor este nc şi numărul producătorilor este np, atunci puterile
de negociere ale celor două categorii, ceteris paribus, sunt apropiate pentru configuraţia:
a) n p = 900 şi n c = 5
b) n p =1 şi n c = 300
c) n p =10000 şi n c = 20000
d) n p =1000 şi n c =1
e) n p = 8 şi n c = 837
16. Firma “Blablax Inc” s-a reorganizat sub formă matriceală. În aceste condiţii, Guţă, un
manager oarecare de nivel intermediar, deduce că ar putea avea:
a) un singur şef direct.
b) doi şefi direcţi.
c) trei şefi direcţi.
d) nici un şef direct.
e) numai şefi indirecţi.
f) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.

17. Şefu’ zice: “Gică, ai evidenţiat foarte bine “industria specializată” în matricea BCG2
cu formalizarea matematică
a) y = 4”
b) y = 7x + 10”
c) (5,7);(10,14);(5,21);(7,22)”
d) y = 17 – 4x pentru xÎ [0,5], y = 10x-53 pentru xÎ (5,50]”
e) y = -x+5”
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
18. Firmei “Clapax”, producătoare de scaune, urmează o strategie de integrare verticală.
În perioada următoare, ceteris paribus:
a) vor exista mai multe firme producătoare de scaune pe piaţă.
b) vor exista mai puţine firme producătoare de scaune pe piaţă şi segmentul de piaţă al firmei se
va diminua.
c) firma va produce mai multe scaune.
d) firma va achiziţiona o firmă care face scânduri.
e) segmentul de piaţă al firmei se va mări.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect

I.1.15. TEST 2012.3


1. Conform teoriei actuale a managementului strategic, un grup strategic grupează entităţi
organizaţionale, astfel că acesta este:
a) o parte dintr-un mare holding diversificat, cum ar fi Samsung, Daewoo, Pepsi Co.
b) o parte dintr-o industrie care se adresează aceluiaşi tip de consumator.
c) totalitatea secţiilor de un anumit tip, cum ar fi turnătorie, motor sau montaj dintr-o industrie
dată.
d) o parte din industriile care au aceleaşi nevoi de satisfăcut şi criterii de cumpărare.
e) o parte dintr-o mare firmă specializată cum ar fi Apple, Vodafone sau Orange.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
2. “Ce este „Z” ?” întreabă Bill răsfoind cursul de management strategic (ăla cu tabla de
şah a lui Băcanu!). Nelu răspunde: „O formă hibridă de management, care se raportează la alte
tipuri de firme etichetate cu literele:
a) A.
b) B.
c) C.
d) Σ.
e) M.
f) J.
g) U.
h) €.
i) X.
j) Y.
k) T.
l) Ω.

3. Un consumator raţional economic va substitui la consum petrolul cu gaz, într-una din


următoarele situaţii:
a) dacă investiţia iniţială este mai mare.
b) dacă costul său de producţie este mai mic.
c) dacă costul de transfer este mare.
d) dacă raportul preţ-performanţă este mai mic pentru substitut.
e) dacă profitul este mai mic.
f) dacă specializarea este mai avansată.
4. Firma “Boeing” (producătoare de avioane de pasageri de la 100 la 500 pasageri) face
parte dintr-o industrie matură. Clasificarea industriei se face după:
a) vârsta produsului.
b) vârsta firmelor.
c) indicatorii de structură.
d) indicii de context.
e) indicatorii de creştere.
f) evoluţia profiturilor.
g) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
5. O strategie a unei USA (SBU) este în următoarea relaţie cu alte strategii ale unei mari
organizaţii tip corporaţie:
a) este independentă faţă de alte strategii de tip afacere.
b) impune alte strategii de tip afacere.
c) este corelat cu strategiile industriei.
d) este corelată cu alte strategii de tip afacere.
e) are conexiuni financiare cu restul organizaţiei.
f) are obiective proprii, eventual o misiune proprie.
g) impune strategiile organizaţiei.
h) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
6. Strategia care combină abordări de tip minim şi abordări de tip maxim este specifică
pentru situaţia dată de configuraţia:
a) SO.
b) WT.
c) SW.
d) OT.
e) ST.
f) WO.
7. Gică de la “Strategic Tim” poziţionează o SBU într-o matrice de portofoliu pe
„locaţia”, notată ca la şah, C2. “Ce matrice este asta?” întreabă Gigi. “Nu mai ştiu, dar am reţinut
că au aceeaşi „formă” geometrică matricele
a) BCG!”
b) Hofer !”
c) Royal Dutch-Shell !”
d) McKinsey!”
e) A. D. Little!”
8. În industria sharkurilor există trei repere istorice constituite de apariţia manicoterului
în 1952, babzalacului în 1961 şi corexului în 1974. Firma “Flapsex” este considerată ca având
un comportament „reactor”. Acest comportament este cel mai bine redat prin anii de apariţie în
producţia proprie a celor trei produse, respectiv:
a) 1952, 1960, 1975.
b) 1952, 1962, 1974.
c) 1948, 1958, 1990.
d) 1950, 1960, 1970.
e) 1957, 1960, 1980.
f) 1958, 1968, 1978.
9. Ciclul de viaţă al unui produs, în forma sa (cea mai uzuală şi banală, cu „timp” şi
„venit”) de funcţie matematică de gradul II cu o variabilă, este reprezentat de şirul de puncte
care, pentru valorile variabilei crescătoare cu raţia de 1 pe un interval dat, are ca valori
corespondente pentru cealaltă coordonată, respectiv valorile 0, 9, 16, 21, 24, 25 şi y. y poate lua
valoarea
a) 0.
b) 23.
c) 24.
d) 25.
e) 26.
f) 30.
g) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
10. Pentru a avea succes, managementul unei firme care produce autoturisme, echipament
menajer şi vapoare, adică are o strategie de diversificare conglomerată, va folosi cel mai
probabil conform teoriei actuale, o structură:
a) simplă.
b) divizională.
c) funcţională.
d) reticulară.
e) matricială.
f) modulară.
11. Firma “Blablax Inc” s-a reorganizat sub formă matriceală. În aceste condiţii, Guţă, un
manager oarecare de nivel intermediar, deduce că ar putea avea:
a) un singur şef direct.
b) nici un şef direct.
c) doi şefi direcţi.
d) trei şefi direcţi.
e) numai şefi indirecţi.
f) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
12. Şefu’ zice: “Gică, ai evidenţiat foarte bine “industria specializată” în matricea BCG2
cu formalizarea matematică
a) y = 4”
b) y = 7x + 10”
c) (5,7);(10,14);(5,21);(7,22)”
d) y = 17 – 4x pentru xÎ [0,5], y = 10x-53 pentru xÎ (5,50]”
e) y = -x+5”
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.

13. Firmei “Clapax”, producătoare de scaune, urmează o strategie de integrare verticală.


În perioada următoare, ceteris paribus:
a) vor exista mai multe firme producătoare de scaune pe piaţă.
b) firma va achiziţiona o firmă care face scânduri.
c) firma va produce mai multe scaune.
d) vor exista mai puţine firme producătoare de scaune pe piaţă şi segmentul de piaţă al firmei se
va diminua.
e) segmentul de piaţă al firmei se va mări.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
14. La firma de bigi-bigi-uri se fixează mai multe obiective strategice. Cel care respectă
cel mai bine forma şi caracteristicile ideale date de teorie şi permite controlul este
a) experimentarea unui bigi-bigi cu mâner dublu.
b) realizarea unei economii semnificative de materiale până la data de 30.03.2015.
c) producerea a 5000 de bigi-bigi-uri.
d) achiziţionarea unui autovehicul Q7 pentru director.
e) eliminarea mânerului existent la modelul actual până la data de 30.03.2015.
f) îmbunătăţirea atitudinii salariaţilor faţă de inovaţie în promovarea bigi-bigi-ului.
15. Curba de experienţă este un concept care pune în relaţie două mărimi , x şi y, într-o
formulă matematică de forma:
a) log y = m-n log x/p
b) y = 17 – 2x
c) y = a(x / b)-c
d) y = -5x + 7
e) y = 7
f) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
16. Lolak şi Bolak analizează portofoliul de afaceri al firmei lor. Bolak zice: “Afacerea
cu mentă este un „câine”, dar ar putea să devină o „stea” dacă (conform abordării „clasice” şi
fără criza asta economică!):
a) rata de creştere a pieţii devine 15”.
b) vânzările principalului concurent se dublează”.
c) rata de creştere a PIB creşte la 5”.
d) profitul propriu se triplează”.
e) vânzările proprii se triplează”.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
17. Firma “Transilvania Espresso”, ce are ca afacere unică realizarea unui ziar, intră într-
o integrare orizontală prin
a) cumpărarea tipografiei.
b) achiziţionarea sa de către reţeaua de distribuţie.
c) achiziţionarea sa de către revista “Times”.
d) achiziţionarea întregii sale producţii de către reţeaua de distribuţie.
e) achiziţionarea unui stoc de hârtie de ziar pentru 2 ani.
f) fuziunea sa cu “Gazeta de Transilvania”.
18. Dacă numărul consumatorilor este nc şi numărul producătorilor este np, atunci puterile
de negociere ale celor două categorii, ceteris paribus, sunt apropiate pentru
configuraţia:
a) n p = 900 şi n c = 5
b) n p =1 şi n c = 300
c) n p =10000 şi n c = 20000
d) n p =1000 şi n c =1
e) n p = 8 şi n c = 837

I.1.16. TEST 2013.1


1. Scăderea preţului petrolului poate fi considerată o oportunitate pentru
a) un producător de parfumuri.
b) o companie aeriană.
c) un cultivator de cereale.
d) un fotbalist.
e) o agenţie de fotomodele.
f) un crescător de cai.
2. “Ce este „Z” ?” întreabă Bill. Nelu răspunde:
a) “Este o indicator financiar agregat!”
b) “Este un simbol pentru o strategie neutrală, adică creştere zero!”
c) “Este un film a lui Bertolluci!”
d) “Este o paradigmă strategică!”
e) “Este o teorie a lui William Ouchi privind, între altele,
organizaţiile japoneze!”
3. Marketingul reprezintă un set de activităţi organizaţionale pentru care sunt specifice
strategiile zise de nivel:
a) organizaţie.
b) holding.
c) business.
d) superior.
e) corporaţie.
f) funcţional.
g) intermodal.
h) industrial.
4. Strategiile de diversificare sunt o soluţie pentru situaţia:
a) SO.
b) ST.
c) WO.
d) WT.
e) SW.
f) OT.
5. Conform teoriei actuale a managementului strategic, un grup strategic este ar putea fi
reprezentat de următoarea listă de entităţi organizaţionale:
a) firma Orange, firma Vodafone, firma Cosmote.
b) firma VW, firma Renault, firma Deutsche Bank.
c) hypermarketul Carrefour din Braşov, magazinele Mic.ro din Cluj şi Sergiana din Sibiu.
d) compartimentele Turnătorie, Motor şi Montaj general ale firmei Dacia de pe platforma
industrială Mioveni Argeş.
e) industria de bere, industria de produse de panificaţie şi industria de lactate.
f) sectoarele comerţ, turism şi servicii.
g) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
6. Ciclul de viaţă al unui produs, în forma sa cea mai uzuală,este
a) y = 5x + 7 şi x este „segmentul de piaţă” sau „timpul”.
b) y = -x2 + 4x şi y este „volumul de vânzări”.
c) y = x2 - 4x + 4 şi x este „timpul”.
d) y = 7 şi y este „volumul de vânzări” şi 7 este „segmentul de piaţă”.
e) y = x3 + x şi y este „volumul de vânzări”.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
7. În principiu, managementul unui IMM cu 7 salariaţi foloseşte o structură:
a) simplă.
b) funcţională.
c) divizională.
d) holding.
e) matricială.
f) hibridă.
8. La firma de bigi-bigi-uri se fixează mai multe obiective strategice. Cel care respectă
cel mai bine forma şi caracteristicile ideale date de teorie şi permite controlul este
a) experimentarea unui bigi-bigi cu mâner dublu.
b) producerea de 5000 de bigi-bigi-uri până la data de 30.03.2017.
c) realizarea unei economii semnificative de materiale până la data de 30.02.2017.
d) eliminarea unor caracteristici la modelul actual până la data de 30.02.2017.
e) achiziţionarea unui automobil Q7 pentru director.
f) îmbunătăţirea atitudinii salariaţilor faţă de inovaţie în promovarea bigi-bigi-ului.
g) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
9. Gică de la “Strategic Tim” poziţionează o SBU într-o matrice de portofoliu, într-o
locaţie, notată, ca la şah, A2. “Cum se chemă matricea asta?” întreabă Gigi. “Nu mai ştiu, dar
poate fi matricea
a) BCG!”
b) McKinsey!”
c) Royal Dutch-Shell!”
d) Hofer!”
e) A. D. Little!”
10. Analiza raţiilor este utilă când se compară
a) Coca-Cola cu Boeing.
b) Ford cu General Motors.
c) Finansbank cu BCR.
d) Ford cu Fiat.
e) Ford din 1999 cu Ford din 2010.
11. Corelaţia curbei de experienţă poate sugerată fi cel mai bine printr-o funcţie de tipul
a) y = 5x + 7
b) y = 17 – 2x
c) y = x2 - 4x + 4
d) y = -x2 + 4x
e) y = 7
12. Cea mai cunoscută corelaţie a modelului PIMS este între
a) control şi cifra de afaceri.
b) segmentul de piaţă şi profitabilitate.
c) segmentul de piaţă şi capitalul propriu.
d) patrimoniu şi profitabilitate.
13. O opţiune strategică trebuie să răspundă, între altele:
a) testului de marketing.
b) testului de rezistenţă.
c) testului de fezandare.
d) testului fiscal.
e) testului de context.
f) testului de consistenţă a obiectivelor.
14. Dacă numărul consumatorilor este nc şi numărul producătorilor este np, atunci
structura de piaţă este de tip monopson dacă există configuraţia:
a) =1000 = 20.000 p c n şi n
b) =1000 =1 p c n şi n
c) = 900 = 5 p c n şi
d) = 8 = 837 p c n şi n
e) =1 = 7 p c n şi n
15. Firma “Blablax Inc” s-a reorganizat sub forma matriceală. Cel mai bun motiv este că:
a) era organizată pe o structură simplă.
b) avea un portofoliu un singur produs.
c) avea o strategie de diversificare.
d) mediul era complex şi lucra pe proiecte.
e) era integrată vertical şi orizontal.
f) avea o strategie de concentrare.
16. Şefu’ zice: “Gică, ai evidenţiat foarte bine “industria specializată” din matricea BCG2
cu formalizarea matematică
a) y = 4 !”
b) y = 7x + 10!”
c) (5,7);(10,14);(5,21);(7,22) !”
d) y = 30 – 2x pentru xÎ [0,5], y = 10x-30 pentru xÎ (5,50]!”
e) y = -x!”
f) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
17. Realizarea unei strategii de integrare orizontală a firmei “Clapax”, producătoare de
scaune, este redată cel mai bine:
a) achiziţionarea unui firme producătoare de bere.
b) achiziţionarea unui teren pentru dublarea producţiei.
c) achiziţionarea unui joagăr.
d) achiziţionarea unui distribuitor de mobilă.
e) achiziţionarea unui firme producătoare de scaune.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
18. Matricea lui Igor Ansoff propune următoarele strategii generice:
a) penetrarea pieţii
b) dezvoltare tehnologiei
c) integrarea
d) dezvoltare produsului
e) diversificarea
f) dezvoltarea pieţei
g) concentrarea
h) penetrarea nişei

I.1.17. TEST 2013.2


1. Scăderea preţului petrolului poate fi considerată o amenințare pentru
a) un producător de parfumuri.
b) companie aeriană.
c) un cultivator de legume.
d) un fotbalist.
e) agenţie de fotomodele.
f) un crescător de cai de povară.
2. “Ce este „Z” ?” întreabă Bill. Nelu răspunde:
a) “Este o indicator socio-psihologic agregat!”
b) “Este un simbol pentru o strategie neutrală, adică creştere zero!”
c) “Este un film a lui Bertolluci!”
d) “Este o paradigmă strategică!”
e) “Este o teorie a lui William Ouchi privind, între altele, organizaţiile japoneze!”
3. Marketingul reprezintă un set de activităţi organizaţionale pentru care sunt specifice
strategiile zise de nivel:
a) organizaţie.
b) holding.
c) funcţional.
d) business.
e) superior.
f) corporaţie.
g) intermodal.
h) industrial.
4. Strategiile de reorientare sunt o soluţie pentru situaţia:
a) SO.
b) ST.
c) WO.
d) WT.
e) SW.
f) OT.
5. Conform teoriei actuale a managementului strategic, un grup strategic este ar putea fi
reprezentat de următoarea listă de entităţi organizaţionale:
a) firma Orange, firma Vodafone, firma Deutsche Bank.
b) hypermarketul Carrefour din Braşov, magazinele Mic.ro din Cluj şi Sergiana din Sibiu.
c) compartimentele Turnătorie, Motor şi Montaj general ale firmei Dacia de pe platforma
industrială Mioveni Argeş.
d) firma VW, firma Renault, firma Toyota.
e) industria de bere, industria de produse de panificaţie şi industria de lactate.
f) sectoarele comerţ, turism şi servicii.
g) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.

6. Ciclul de viaţă al unui produs, în forma sa cea mai uzuală, este


a) y = 5x + 7 şi x este „segmentul de piaţă” sau „timpul”.
b) y = x3 + x şi y este „volumul de vânzări”.
c) y = x2 - 4x + 4 şi y este „volumul de vânzări”.
d) y = 7 şi y este „volumul de vânzări” şi 7 este „segmentul de piaţă”.
e) y = -5x2 + 40x şi x este „timpul”.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
7. În principiu, managementul unui IMM cu 4 salariaţi foloseşte o structură:
a) simplă.
b) funcţională.
c) divizională.
d) holding.
e) matricială.
f) hibridă.
8. La firma de bigi-bigi-uri se fixează mai multe obiective strategice. Cel care respectă
cel mai bine forma şi caracteristicile ideale date de teorie şi permite controlul este
a) experimentarea unui bigi-bigi cu mâner dublu până la data de 30.03.2015.
b) producerea de 5000 de bigi-bigi-uri.
c) realizarea unei economii semnificative de materiale până la data de 30.02.2015.
d) eliminarea unor caracteristici la modelul actual până la data de 30.02.2015.
e) achiziţionarea unui automobil Q7 pentru director.
f) îmbunătăţirea atitudinii salariaţilor faţă de inovaţie în promovarea bigi-bigi-ului.
g) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
9. Gică de la “Strategic Tim” poziţionează o SBU într-o matrice de portofoliu, într-o
locaţie, notată, ca la şah, C3. “Cum se chemă matricea asta?” întreabă Gigi. “Nu mai ştiu, dar nu
poate fi matricea
a) BCG!”
b) McKinsey!”
c) Royal Dutch-Shell !”
d) Hofer!”
e) A. D. Little!”
10. Analiza raţiilor este utilă când se compară
a) Coca-Cola cu Pepsi-Cola.
b) Ford cu General Motors.
c) Finansbank cu BCR.
d) Ford cu Fiat.
e) Ford din 1999 cu Ford din 2010.
11. Corelaţia curbei de experienţă poate sugerată fi cel mai bine printr-o funcţie de tipul
a) y = -5x + 7
b) y = 17 + 2x
c) y = x2 - 4x + 4
d) y = -x2 + 4x
e) y = 7
12. Cea mai cunoscută corelaţie a modelului PIMS este între
a) profitabilitate şi segmentul de piaţă.
b) patrimoniu şi profitabilitate.
c) segmentul de piaţă şi capitalul propriu.
d) control şi cifra de afaceri.
13. O opţiune strategică trebuie să răspundă, între altele:
a) testului de marketing.
b) testului de rezistenţă.
c) testului de fezabilitate.
d) testului fiscal.
e) testului de context.
f) testului de consistenţă a obiectivelor.
14. Dacă numărul consumatorilor este nc şi numărul producătorilor este np, atunci
structura de piaţă este de tip monopol dacă există configuraţia:
a) =1000 = 20.000 p c n şi n
b) =1000 =1 p c n şi n
c) = 900 = 5 p c n şi n
d) = 8 = 837 p c n şi n
e) = 1 = 700 p c n şi n
15. Firma “Blablax Inc” s-a reorganizat sub forma divizională pe produs. Cel mai bun
motiv este că:
a) era organizată pe o structură ierarhică.
b) avea un portofoliu un singur produs.
c) avea o strategie de diversificare.
d) mediul era complex şi lucra pe proiecte.
e) era integrată vertical.
f) avea o strategie de concentrare.
16. Şefu’ zice: “Gică, ai evidenţiat foarte bine “industria
fragmentată” din matricea BCG2 cu formalizarea matematică
a) y = 4!”
b) y = 7x + 10!”
c) (5,7);(10,14);(5,21);(7,22) !”
d) y = 27 – 2x pentru x apartine [0,5], y = 10x-30 pentru x apartine (5,50]!”
e) y = -x!”
f) nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
17. Realizarea unei strategii de integrare verticală a firmei “Clapax”, producătoare de
scaune, este redată cel mai bine:
a) achiziţionarea unui firme producătoare de bere.
b) achiziţionarea unui distribuitor de mobilă.
c) achiziţionarea unei fabrici de produs scânduri.
d) achiziţionarea unui teren pentru dublarea producţiei.
e) achiziţionarea unui firme producătoare de scaune.
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
18. Matricea lui Igor Ansoff propune următoarele strategii generice:
a) penetrarea pieţii
b) dezvoltare tehnologiei
c) integrarea
d) dezvoltare produsului
e) diversificarea
f) lider prin cost
g) concentrarea
h) penetrarea nişei

I.1.18. TEST MBA 2012.1


Aceste teste, etichetate MBA, au o istorie interesantă, redată
ca preambul la comentariile pentru testul notat MBA 2012.1!
1. Barierele de intrare împotriva noilor intraţi, sugerate de Porter în modelul său de
analiză a mediului competiţional, sunt:
a) diferenţierea furnizorilor
b) economia de materii prime
c) politica de credit a băncilor
d) politicile guvernamentale
e) diferenţierea produselor
f) economia de scară
g) personalul necesar
h) accesul la distribuţie.
2. Matricea lui Igor Ansoff propune următoarele strategii generice:
a) penetrarea pieţii
b) dezvoltare tehnologiei
c) integrarea
d) dezvoltare produsului
e) diversificarea
f) dezvoltarea pieţei
g) concentrarea
h) penetrarea nişei.
3. Susţinerea unei strategii neutrale este motivată astfel:
a) nu există suficiente resurse pentru schimbarea strategiei
b) performanţele actuale sunt satisfăcătoare şi nu se justifică asumarea riscurilor unei noi
strategii
c) mediul înconjurător nu permite adoptarea unei noi strategii diferită de cea precedentă
d) mediul înconjurător este stabil şi între concurenţi există un echilibru.
4. Industria este definită de Porter ca fiind:
a) un sector economic care realizează bunuri fizice
b) un grup de firme care realizează produse ce se pot substitui reciproc
c) un sector economic cu un set de caracteristici comune
d) un grup de firme care realizează produse ce se completează reciproc.
5. Obiectivele şi misiunea unei organizaţii se raportează la următoarele probleme:
a) adaptarea
b) privatizarea
c) colaborarea
d) integrarea
e) fuzionarea
f) achiziţia
g) identitatea
h) profitabilitatea
i) sciziunea.
6. Prin economie de scop se înţelege:
a) reducerea numărului obiectivelor pentru economia resurselor
b) eficientizarea ştiinţifică pe baza unor algoritmi a consumului de resurse
c) focalizarea asupra unui singur obiectiv important pentru minimizarea investiţiilor ineficiente
d) diminuarea consumului unor resurse prin utilizarea în comun a acestora pentru atingerea mai
multor ţinte.
7. Cea mai cunoscută tipologie decizională (Allison) conţine următoarele modele:
a) simbiotic
b) analitic/raţional
c) liniar
d) optimizator
e) organizaţional
f) politic (birocratic)
g) simbolic
h) cultural
i) sintetic.
8. Discutarea puterii în organizaţie presupune următoarele moduri de abordare:
a) juridică
b) tehnologică
c) umană
d) sociologică
e) managerială
f) psihologică.
9. Procesul decizional strategic este condiţionat de următoarele caracteristici obiective ale
decidenţilor:
a) educaţia
b) experienţa
c) starea civilă
d) apartenenţa etnică
e) poziţia ierarhică
f) vechimea în muncă.
10. Dacă pentru competenţele unei firme există atributele valoare şi raritate, atunci
conform modelului VRIO firma are în competiţie o poziţie caracterizată prin:
a) dezavantaj
b) paritate
c) avantaj îndelungat
d) avantaj.
11. Prin grup strategic se înţelege:
a) un grup de firme asociat unei împărţiri a unei industrii în domenii cu caracteristici diferenţiate
semnificativ
b) un grup de divizii asociat unei firme diversificate
c) un mod de organizare a structurii organizaţionale
d) un grup de firme asociat unui proces împărţit în etape cu caracteristici diferenţiate
semnificativ.

12. Studiul firmei bazat pe resurse porneşte de la următoarele prezumţii:


a) continuitatea competenţelor şi existenţa resurselor
b) eterogenitatea resurselor şi imobilitatea resurselor
c) existenţa competenţelor de bază şi existenţa resurselor
d) existenţa capabilităţilor şi existenţa pieţelor.
13. Sunt activităţi de susţinere în modelul lanţului valorii propus de Porter:
a) logistica internă
b) concepţia produsului
c) aprovizionarea
d) infrastructura
e) service
f) operaţii
g) managementul resurselor umane
h) dezvoltarea pieţelor.
14. Elementele ce se pot identifica drept origini ale culturii organizaţionale sunt:
a) mediul înconjurător
b) problemele de morală şi etică
c) istoria
d) geografia
e) personalul
f) cercetarea
g) manifestările emoţionale
h) fragmentarea şi inconsistenţa.
15. Ameninţarea produselor de substituţie este mare când:
a) există o relaţie preţ-performanţă avantajoasă produsului existent
b) există o înclinaţie a consumatorilor spre produsele de substituţie
c) există reglementări restrictive privind utilizarea noilor produse
d) costurile de transfer sunt reduse.
16. Curba de experienţă exprimă următoarea relaţie:
a) relaţie periodică între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate
b) corelaţie directă între cantitatea cerută şi preţul asociat
c) corelaţie directă între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate
d) corelaţie inversă între cantitatea cerută şi preţul asociat
e) corelaţie inversă între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate.
17. Nivelul rivalităţii într-o industrie este ridicat când:
a) produsele industriei sunt puternic diferenţiate
b) există numeroşi competitori de mărimi apropiate
c) creşterea pieţei este rapidă
d) apar posibilităţi de cooperare impuse de natura produsului
e) există reglementări guvernamentale tip "licenţă" care împiedică intrarea în domeniu.
18. Cea mai cunoscută clasificare a portofoliului de afaceri utilizează următorii doi
indicatori:
a) de creştere şi de legătură
b) de specializare şi de legătură
c) de creştere şi de segmentare
d) de volum şi de legătură.

I.1.19. TEST MBA 2012.2


1. Procesul decizional strategic este condiţionat de următoarele caracteristici obiective ale
decidenţilor:
a) educaţia
b) experienţa
c) starea civilă
d) apartenenţa etnică
e) poziţia ierarhică
f) vechimea în muncă.
2. Diversificarea este o soluţie pentru situaţia
a) SO
b) ST
c) WO
d) WT
e) SW
f) OT
3. Elementele ce se pot identifica drept origini ale culturii organizaţionale sunt:
a) mediul înconjurător
b) problemele de morală şi etică
c) tehnologia
d) geografia
e) personalul
f) cercetarea
g) manifestările emoţionale
h) fragmentarea şi inconsistenţa.
4. Ameninţarea produselor de substituţie este mare când:
a) există o relaţie preţ-performanţă avantajoasă noului produs
b) există o înclinaţie a consumatorilor spre produsele de substituţie
c) există reglementări restrictive privind utilizarea noilor produse
d) costurile de transfer sunt reduse.
5. Dacă pentru competenţele unei firme există atributul valoare, atunci conform
modelului VRIO firma are în competiţie o poziţie caracterizată prin:
a) dezavantaj
b) paritate
c) avantaj îndelungat
d) avantaj.
6. Barierele de intrare împotriva noilor intraţi, sugerate de Porter în modelul său de
analiză a mediului competiţional, sunt:
a) diferenţierea furnizorilor
b) economia de materii prime
c) economia de scară
d) politicile guvernamentale
e) diferenţierea produselor
f) politica de credit a băncilor
g) accesul la resurse primare
h) personalul necesar.
7. Prin grup strategic se înţelege:
a) un grup de divizii asociat unei firme diversificate
b) un mod de organizare a structurii organizaţionale, în domenii cu caracteristici diferenţiate
semnificativ
c) un grup de firme asociat unei părţi a unei industrii, parte cu caracteristici diferenţiate
semnificativ
d) un grup de firme asociat unui proces împărţit în etape cu caracteristici diferenţiate
semnificativ.
8. Studiul firmei bazat pe resurse porneşte de la următoarele prezumţii:
a) existenţa competenţelor de bază şi existenţa resurselor
b) continuitatea competenţelor şi existenţa resurselor
c) eterogenitatea resurselor şi imobilitatea resurselor
d) existenţa capabilităţilor şi existenţa pieţelor.
9. Industria este definită de Porter ca fiind:
a) un sector economic care realizează bunuri fizice
b) un sector economic cu un set de caracteristici comune
c) un grup de firme care realizează produse ce se pot substitui reciproc
d) un grup de firme care realizează produse ce se completează reciproc.
10. Obiectivele şi misiunea unei organizaţii se raportează la următoarele probleme:
a) adaptarea
b) privatizarea
c) colaborarea
d) integrarea
e) fuzionarea
f) achiziţia
g) identitatea
h) profitabilitatea
i) sciziunea.
11. Prin economie de scop se înţelege:
a) reducerea numărului obiectivelor pentru economia resurselor
b) eficientizarea ştiinţifică pe baza unor algoritmi a consumului de resurse
c) focalizarea asupra unui singur obiectiv important pentru minimizarea investiţiilor ineficiente
d) diminuarea consumului unor resurse prin utilizarea în comun a acestora pentru atingerea mai
multor ţinte.
12. Matricea lui Igor Ansoff propune următoarele strategii generice:
a) penetrarea pieţii
b) dezvoltare tehnologiei
c) integrarea
d) dezvoltare produsului
e) diferenţiere
f) dezvoltarea pieţei
g) concentrarea
h) penetrarea nişei.
13. Susţinerea unei strategii neutrale este motivată astfel:
a) nu există suficiente resurse pentru schimbarea strategiei
b) performanţele actuale sunt satisfăcătoare şi nu se justifică asumarea riscurilor unei noi
strategii
c) mediul înconjurător nu permite adoptarea unei noi strategii diferită de cea precedentă
d) mediul înconjurător este stabil şi între concurenţi există un echilibru.
14. Cea mai cunoscută tipologie decizională (Allison) conţine următoarele modele:
a) simbiotic
b) analitic/raţional
c) liniar
d) optimizator
e) organizaţional
f) comportamental
g) simbolic
h) cultural
i) sintetic
15. Discutarea puterii în organizaţie presupune următoarele moduri de abordare:
a) biologică
b) tehnologică
c) umană
d) sociologică
e) managerială
f) psihologică
16. Curba de experienţă exprimă următoarea relaţie:
a) relaţie periodică între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate
b) corelaţie directă între cantitatea cerută şi preţul asociat
c) corelaţie directă între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate
d) corelaţie inversă între cantitatea cerută şi preţul asociat
e) corelaţie inversă între volumul cumulat de producţie şi costurile unitare asociate.
17. Nivelul rivalităţii într-o industrie este ridicat când:
a) produsele industriei sunt puternic diferenţiate
b) există numeroşi competitori de mărimi apropiate
c) creşterea pieţei este rapidă
d) apar posibilităţi de cooperare impuse de natura produsului
e) există reglementări guvernamentale tip "licenţă" care împiedică intrarea în domeniu.
18. Cea mai cunoscută clasificare a portofoliului de afaceri utilizează următorii doi
indicatori:
a) de specializare şi de legătură
b) de creştere şi de segmentare
c) de creştere şi de legătură
d) de volum şi de legătură.