Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.
Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea
creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea
cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale:
modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari
cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si
conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la
disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o
contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta
initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu
generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte.
2.Moartea subita: definitie= deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de
sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare:
1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).
2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii,
intoxicatii)
3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei
patologii recente acute severe)
4. MS functionala prin inhibitie
5. MS functionala esentiala( necropsia alba)
3.Cauzalitatea medico-legala: lanturi cauzale.Cauzalitatea medico-legala reprezinta inlantuirea biologica a
proceselor si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor leziunile traumatice. Legatura de cauzalitate sau
lantul cauzal presupune explicarea corelatiei dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fizic sau moarte pe de
alta parte, fiind atat o relatie genetica de a genera ceva din alceva, dar si o relatie asimetrica, cauza fiind
anterioara in timp fata de efect.
4.Hematomul subdural poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau
deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei
hemoragii intracerebrale. Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un
strat de fibrina intre duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare hematom de
capilare, fibroblaste si macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa
5.Clasificarea anoxiilor. Fct. de niv. la care are loc:
1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb; 3. Anox.
histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular
d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice
-O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ); -O2 e consumat in aerul respirator; -PO2 e f. scazuta; oxigen redus
-obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze ); inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare )
-obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare); la nivelul orif.
nazal / cav. buc. ( sufocare )
-impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir; PNX traumatic; compresie ext. toracica ( adult=40-45
kg ;copil~12 kgdeces in 10’ )
b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. Capilare :
epiglotite; react. Alergice; crup difteric
c. anoxii de transport-stagnante –violente/neviolente; -anemice –violente/neviolente
A.stagnante violente – impiedicare circ de intoarcere: - vasodil. Paralitica; - soc anafilactic traumatic; - intox.
cu toxice complexe
A. stagnante neviolente-ICC grava
A. anemice violente-hemoragii:-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO =>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN
=>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal de O2 e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta
A. anemice neviolente- anemii cr.
d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente : -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN ); -CN- blocare
lant enz. resp. celular;
-efect rapid ; -ICR centrala = SCR instantaneu; -edeme; -tulburari echilibru A-B; -intoxicatiile asociaza frecvent
mai multe anoxii ( citohistotoxice + de transport )
Stabilirea – caracterului vital: modului de producere – violent/ neviolent
Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie tabloul
e sarac – tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa cu
mainile.
6.Efectele locale ale curentului electric: arsuri electrice(determinate de arcul electric, induc necroza
tegumentului cu risc de infectie si tromboza, au marginireliefate de culoare inchisalipsesc hemoragiile), marca
electrica apre la locul de contact intre tegument si conductor electric si la locul de iesire al curentului, edem
electrogen care e dur plid dureros trenant.
7.Clasif. sistemelor serologice in filiatie :-Sisteme antig. Eritrocitare-gr de sg majore:ABOH,Rh,MNSs; -gr
de sg minore:Kidd-Cellano,Lewis,Duffy.. Sisteme enzimatice eritrocitare-creatinkinaza,fosfogluco-
mutaza,esteraza D,fosfataza acida eritrocitara,glucozo 6 fosfat dehidrogenaza,adenilat kinaza,glutamate piruvat
transaminaza,adenozindeaminaze,6-fosfo gluconat
dehidrogenaza,pseudocolinesteraza. Sisteme ale unor prot serice:-haptoglobinele(alfa2 globulina cu 3 forme
fenotipice 1-1,2-1,2-2),grup specific component,Hb,etc.Sisteme HLA; -Alte sisteme:
secretor/nesecretor;gustator/negustator; -AND
8.Enumerati situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie. 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu
este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin
natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei
intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul
politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese
survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale
sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp
dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.
Moartea violenta exemple:zdrobirea unui organ vital, TCC cu leziuni grave intracraniene(contuzie cerebrala
grava, dilacerare cerebrala), socul traumatico-hemoragic, socul postcombustional, embolia traumatica, asfixia
mecanica.
9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania (enumerare) 1.moartea violenta;
2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a
carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de
serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale
penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau
scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in
acrdarea assist medicale sau in aplicarea
masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o
interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.
10.Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa
un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la
deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a
ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:
- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este
indisponibil pentru constatare
- medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.
Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul
decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus
in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta
in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a
pasaportului
Data si ora mortii
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
SUBIECTUL 2
1. Etapele mortii
Stari terminale: preagonia si agonia -> Moartea clinica (oprirea functiilor vitale)
- Etapa postmortem precoce(sub 24 ore) semnele mortii reale neinstalate sau deja prezente: lividitati, rigiditate,
racire, deshidratare, autoliza. Cuprinde: Moartea celulara(moleculara)= moartea biologica a fiecarui organ in
parte: - dupa moartea creierului; - Moartea cerebrala(moartea celulara a creierului)= moartea juridical(5-8
minute); - Moartea somatica= individul nu mai este o unitate biologica, ci un ansamblu neunitar de tesuturi si
organe vii- succeed imediat mortii cerebrale ; - Moartea biologica= toate celulele si tesuturile sunt moarte ( 15-
36 ore pt spermatozoizi si ovule)
- Etapa postmortem tardiva(peste 24 ore) sunt prezente semnele mortii reale: - Putrefactie; Continuarea
descompunerii
2. Cauze coronariene in moartea subita:
(1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul miocardic acut
(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor coronare din trunchiul pulmonar,
originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stanga, hipoplazie coronariana, fistula
coronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjeaza pe o
anumita lungime in grosimea miocardului
(3)Anevrism coronarian disecant
(4)Displazia fibromusculara a coronarelor
(5)Boala Kawasaki
(6)Arterita coronariana
3. Legatura de cauzalitate directa neconditionata :exemplu distrugerea unui segment sau organ de importanta
vitala( ex zdrobirea cutiei craniene)
Caracteristicile leziunilor: - leziunea intereseaza organe ale trepiedului vietii; intre leziune si moarte exista o
inlantuire continua, cauza actionand nemijlocit(direct) si atat de grav incat conditiile si circumstantele nu mai au
semnificatie ; nu se identifica factori care sa se influenteze reciproc
Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt a constitui o leg directa necond:
- realitatea traumatismului, precizarea sa in timp se suprapune peste momentul posibil al actiunii leziunii si
posibilitatea de a determina efectul( leziunile sau moartea) ; traumatismul trebuie sa intereseze direct
organismul; efectul este urmarea directa a leziunii si nu este o stare care a existat anterior; in cazul
traumatismelor nemortale intre traumatism si prejudiciu exista o evolutie continua nemijlocita de la cauza la
efect ; leziunile traumatice sunt necesare si suficiente in vederea producerii efectului
4. Hematom extradural
-simptomatologia apare doar daca acumulare depaseste 25 ml sange. In 99 % din cazuri hematomul este de
cauza traumatica.In majoritatea cazurilor se produce datorita lezarii unor ramuri ale arterei meningee medii. -
hematomul nu se formeaza la baza craniului deoarece dura mater este foarte aderenta la periost sin u permite
dezv hematom. - de regula exista un interv liber de aporx 4-8 h intre mom traumat si aparitia simptomatologiei
( fara trat poate deceda in 36-48 h) - se descrie si hematomul extradural cronic in care simptomat debuteaza la
peste 48 h ( pana la 18 zile) de la traumat ( orig sangelui este venoasa in acest caz)
5. Clasificarea anoxiilor. Strangularea
Anoxii de aport (anoxii anoxice):
1.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):
a) insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2, altitudini mari; b) obstructia orif.
respiratorii (sufocare); c) obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide, inecare; -de
cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare, strangulare, sugrumare); d) impiedicarea miscarilor resp
prin: comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, paralizia mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie;
e)scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum
1.2 anoxii de aport de cauza neviolenta: a)obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic); b)perturbarea misc
resp: poliomielita, criza de miastenia gravis; c) obstruarea cailor resp intrapulm: astm, pneumonii; d)scaderea
perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale
2. Alterari ale membranei alveolo-capilare: a)De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile; b)De cauza
neviolenta: boala membranelor hialine
3. Anoxii de transport: a) De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum), calitative
(intox cu CO, nitriti); b) De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat,
IC globala), calitative (anemia falciforma, drepanocitoza)
4. Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare: a) De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox
cu HCN, barbiturice, morfina), reducerea metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs
(hipotermia); b)De cauza neviolenta: ICC severa, hipoproteinemie
Strangularea – comprimarea gatului cu un lat actionat printr-o forta externa. In clasificarea juridical cel mai
frecvent este omor , dar poate fi si sinucidere. La autopsie exista sant de strangulare situat mai frecvent in
treimea medie a gatului, cu traiect de obicei orizontal, de obicei complet, adancime egala. Mecanism
predominant asfixic. Culoare cianotica.
6.Efectele locale si generale ale radiatiilor ionizante (enumerare)
Efecte locale: 1.eritem actinic: latenta 2 sapt, eritem, piele uscata, aspra, epilatie, pigmentare;
2. radiodermita:eritem pruriginos, exulceratie trenanta; 3. radionecroza
- Sursele de radiatie interna (radioterapie prin aplicare de radionuclizi) nu sunt capabile sa prod efecte ac ci mai
degraba fen intarziate care dep de tesutul tinta, de timpul de injumatatire al radionuclidului, si de comportarea
bioch a sursei de radiatie. Consecintele pot include lez degenerative, distructive si malignizare.
Efecte generale
1.efectele exploziei atomice : a. flash- orbeste pana la cativa km: b. radiatii ionizante(gamma) pot determina ef
patologice pl 5 km dist de epicentru; c. radiatia termica poate det ef patologice pl 4 km: –vaporiz instantanee,
–carbonizare, –evaporare viscere,–arsuri pe locuri extinse
- suflu(pres/depres): unda de soc se propagacu 1000km/sec pl 8 km.
- efectele undei de soc sunt: –directe(prod de frontal de suprapresiune); –indirecte(det de frontal de depresiune
care gener deplasari de aer cu viteze de cateva sute de km/h, dur cateva sec si prod distrugeri semnificative
care se transf in proiectile).det lez toraco-abd si rupture de timpan pl < 3 km
2.efecte det de RI si recaderi radioactive(fct dz)
Detonarea unei arme nucleare prod mari cantit de radiatie ionizanta sub 2 forme:
–electromagnetica (gamma –calatoresc cu viteza luminii si are o mare capacitate de penetrare)
–particule (alfa, beta, neutroni – dintre acestea neutronul capac mare penetrare)
Toate cele 4tipuri sunt prezente in mom detonarii, cu exceptia neutronului toate sunt prezente in recaderile
radioactive(rad reziduala)
7.Transmiterea genetica in sistemul ABOH.
Sistemul ABO a fost descoperit de Landsteiner. Dupã prezenta antigenului de grup (Aglutinogen = numit astfel
pentru cã în contact cu anticorpul corespunzãtor aglutineazã celulele pe care se gãseste) s-au identificat grupele
O, A, B, AB. Antigenele se detecteazã la circa 6 sãptãmâni dupã conceptie, fiind bine reprezentate la nou-nãscut
(spre deosebire de anticorpi) si ating nivelul adultului dupã 6 luni de la nastere.
Caracterele A,B,O sunt mostenite prin intermediul a 3 gene alelice numite A, B, O.Gena O se considera ‘tacuta’
deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u exista antiser care sa o evidentieze, se manif fenotipic numai
dc se afla in doza dubla la amii parintii. Fiecare individ are in total 2 cromozomi ce poarta aleleA, B sau
Ocate un cromozom dl fiecare parinte.Rezulta fenotipic 4 grupe ABO:grupA(fenotip A:genotip AA-homozigot,
genotip AO-heterozigot), grup B(fenotip B-BB,BO-), grup O(fenotipO:genotip OO-homo), grup AB(fenotip
AB:genotipABhetero-)
O privire de ansamblu asupra posibilitatilor/imposibilitatilorce rezulta arata:
Consecinta legii Bernstein, copii de grup ABnu pot proveni din doi parintii grup O si reciproc.
Mai putem adauga ca mama unui copil AB nu poate fi niciodata de grup O sau invers, iar grup tataluinici
nu se mai ia in discutie. Pe lângã aceste grupe s-au mai identificat 11 subgrupe A (A1, A2...An) cu aglutininele
corespunzãtoare (alfa1, alfa2 etc.). Dintre acestea, numai subgrupele A1 si A2
sunt utilizate în expertiza medico-legalã a paternitãtii, deoarece se transmit dupã legile mendeliene; celelalte
subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se manifestã fenotipic ca grup O. Subgrupa A1 (factor tare,
dominant) se întâlneste la 80 % din populatie. Ea absoarbe complet anticorpii anti A din serurile grupelor B si O.
Subgrupa A2 (factor slab, recesiv) are putere de aglutinare slabã. Cele douã antigene sunt antitetice S-au mai
evidentiat si subgrupe B, care sunt mai putin frecvente în populatie. In cazuri rare, gena H
lipseste(genotipHh) si desi subs precursor exista nu se formeaza subst antigenice desi genele ABO sunt prezente.
In schimb aglutininele A, B, H sunt prezente. Aceasta particularitate corespunde fenotipului Bombay.
Himerismul este o stare geneticã rar întâlnitã în care gemenii pot avea douã tipuri de celule, care derivã din douã
sau mai multe linii zigotice, hematiile primordiale implantându-se la ambele organisme. Astfel ei pot primi un
implant de maduva osoasa unul de la celalalt si astf sa prezinte un grup sangv majoritar si un alt grup sangv
minoritar. Acest lucru este posibil si hemoliza in vivo nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o manifesta
organismul fata de antigenele dobandite iainte de nastere.Genotipul majoritar poate fi realizat prin determinarea
grupului in saliva dc este secretor.Himerele secretoare pot secreta doar antigenele de grup care sunt parte ale
constitutiilor lor genetice.
Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de aglutinare intrucat
eritrocitele sunt lizate, prin met inhibitiei rezultatele sunt inconstante, intrucat met elutiei ramane cea mai buna.
Dupa absorbtia Ac pe materialul de testat se prod elutia permitandu-se ca sa se obt reactii poz la o cantitate de
doar 0,5-1%eritrocite( un sg fir de 2-5mm lungime). Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala.
Activit antigenica in eritrocitele vechi scade imediat si se prelungeste cativa ani (max 14 ani). Petele
uscate rapid pastreaza activitatea mai mult timp decat cele ce raman mai mult timp umede( bacteriile
prolifereaza in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals poz sau neg). M si N sunt mai labili decat A si B,
exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si anti-M.
Rh, Fy, K, S, s sunt detectabili cateva luni.
Enzimele eritrocitare se denatureaza mai rapid decat antigenele eritrocitare(cateva
luni).Haptoglobinele, antigenele Gm si Km isi pastreaza activitatea cateva luni.
8.Pruncuciderea; durata vietii extrauterine
Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului
nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere"
Durata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei (pruncuciderea sau
omuciderea). - imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix cazeoza; de culoare rosie. -
cordonul ombilical trece prin diferite etape: * imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent** dupa 24 h,
apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare mumifierea (deshidratare se observa
bine la 3 zile dupa nastere*** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, raminind cicatricea ombilicala.
- bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la imaturi si nasterile
precipitate) - patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa expulsie- meconiului (continut
intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta
1. moarte violenta٭, chiar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces
2. cauza mortii nu e cunoscuta٭
3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical
c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate,
decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei,
moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum este
suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman.
e. multiple decese repetate in serie sau concomitent
f. cadavre neidentificate ٭sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate٭
h. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de
profilaxie ori de protectie a muncii,
i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica
medico-chir
10.Diagnosticul de moarte
Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale :
1.semne precoce:lividitatea cadaverica, rigiditatea cadaverica, racirea cadavrului, deshidratarea cadaverica,
autoliza cadaverica.
2.modif cadaverice tardive ●distructive:putrefactia, distructia cadavrului(de catre insecte necrofage si necrofile
si de anim omnivore)
● Conservatoare:
a.naturale:mumifierea, adipoceara, lignifierea, inghetarea naturala
b.artificiale:inghetarea artificiala, imbalsamarea.
Diagnosticul pozitiv de moarte cerebrală este stabilit pe mai multe criterii (conform OMS):
1. pierderea completă a vieţii de relaţie
2. areflexie şi atonie musculară totală
3. prăbuşirea TA când se întrerupe susţinerea iatrogenă
4. oprirea respiraţiilor spontane
5. linişte electrică persistentă pe EEG (se specifică şi condiţiile de înregistrare EEG)
6. la nivelul circulaţiei cerebrale:
- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5,8 vol% < 2 vol%;
- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic;
- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a glucozei.
Urmărirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, după legislaţie (4 -
72h)
Subiectul 3
1.Rigiditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor, cu cresterea la nivelul lor a
tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii. In mod obisnuit, rigiditatea cadaverica (RC) trece prin
urmatoarele etape: - etapa de instalare urmeaza relaxarii imediat post-mortem si se iniţiază la 30 min - 4 ore
şi este totală până la 24 de ore. Ordinea in care sint cuprinsi muschii este in sens craniocaudal (legea Nysten).
Ea poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt timp (chiar pe parcursul efectuarii autopsiei) se reinstaleaza.
RC intereseaza si muschii viscerali: muschiul sfincter al pupilei (producind mioza), muschii erectori ai firelor de
par (piele de gaina), dartrosul (retractia scrotului), muschii vezicii urinare, rectului si veziculelor seminale (cu
eliminare de urina, fecale, sperma), muschiul uterin (expulzia postmortem a fatului), miocardul- etapa de stare
- sau de generalizare - se desfasoara pe parcursul urmatoarelor 24-48 ore postmortem. In cursul ei, RC
intereseaza toti muschii si se invinge greu, dupa care nu se mai reinstaleaza- etapa de rezolutie - incepe la 1-2
zile postmortem si este completa (in functie de factori care o influenteaza) in 3-7 zile postmortem. Ea coincide
cu debutul putrefactiei. In aceasta etapa rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut.
Aceasta stadializare poate prezinta insa si variatii, cum ar fi: - spasmul cadaveric, intilnit in decapitari, zdrobiri
ale capului, intoxicatii supraacute cu substante convulsivante, fulgeratii, dupa efort fizic. Spasmul cadaveric este
o stare de hipercontractilitate musculara care incepe din timpul vietii, instalarea sa avind loc fara existenta unei
perioade de relaxare postmortem. Cadavrele care prezinta spasm cadaveric sint gasite in pozitia in care le-a
surprins; - absenta RC la membrele paralizate.
Mecanisme implicate în producerea rigidităţii cadaverice:
1. Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creşterea concentraţiei acidului lactic pre şi postmortem.
Argument: a) RC apare mai rapid şi e mai puternică la muşcii supuşi antemortem efoertului fizic; b) la cadavrele
al căror sânge are pH alcalin muşchii rămân flexibili.
2. Deshidratarea musculaturii. Argument: a) RC nu apare la membrele edemaţiate b) secţionarea membrelor
edemaţiate pentru scurgerea apei este urmată de apariţia RC.
3. Anoxia puternică - inhibiţie enzimatică - blocarea ireversibilă a căilor de sinteză a ATPului- transformarea
rapidă a ATP în ADP - supercontracţia miozinei (creşterea vâscozităţii ei şi a consistenţei muşchiului. Argument:
RC se instalează rapid dacă intravitam ATP-ul şi glicogenul muscular sunt scăzute (efort fizic).
Valoarea medico-legala a RC: - semn al mortii reale; - corelata cu celelalte semne de moarte reala, ofera
indicatii pentru stabilirea datei mortii; - valoare orientativa asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupra
cauzei mortii; - pastreaza pozitia corpului dupa moarte, daca aceasta nu a fost modificata inainte de istalarae
rigiditatii.
2.Moartea subita:definitie,clasificare
1. Definiţie: este moartea survenită brusc, neaşteptat, la o persoană în plină stare de sănătate aparentă, sau la o
persoană cu o anumită suferinţă în a cărei evoluţie nu era prevăzut sfârşitul letal.
2. Clasificare (după Simonen): A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacă- ruptura de
anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza generalizata sau localizata- moartea
subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita
boală: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase ş.a
3.Legatura de cauzalitate indirecta
legaturii indirecte (sau secundare) - intre traumatism si efectele acestuia, se interpun toate complicatiile aparute
in evolutia traumatismului suferit. Aceste complicatii trebuie sa fie legate de traumatism si sa nu reprezinte
afectiuni care puteau apare independent sau fara legatura cu afectiunea traumatica. Vom retine insa termenul de
cauzalitate directa, care poate fi ilustrata cu marile sindroame tanatogeneratoare din mortile violente si din
mortile neviolente. In cauzalitatea indirecta se pot aminti: insuficienta renala acuta posttraumatica; sindromul
embolic; - sindromul septico-toxic posttraumatic etc.
4.Hemoragia subarahnoidiana netraumatica sau dupa traumatisme minore
Cauze: - ruptura a unei malformatii arterio-venoase- anevrisme de tip "berry"- alte cauze rare: discrazii
sanguine, endocardita cu fen embolice, supradozare de anticoagulante, etc
Malformatii arterio-venoase- majoritatea se gasesc in cortexul parietal- Sd Sturge-Weber: multiple malformatii
av cerebrale, nevi vasculari pe fata si git, epilepsie. Berry aneurysms- 4,9% din indivizi au asa ceva (12-31 % au
anevrisme multiple) dar evident nu la toti se rupe; - rare la copii, frecventa lor creste cu virsta fiind frecvent
asociata cu HTA (age range 1477 ani; virsta medie 46 ani) - ruptura anevrismului determina inconstienta
aproape instantanee: 60% mor imediat, 20% mor in mai putin de 24 ore. - localizare: 84% pe partea anterioara a
poligonului Willis (27% cerebrala medie, 25% carotida interna, 24% comunicanta anterioara) si 16% in partea
posterioara (10% a. bazilara).
Consecintele rupturii: - 96% hemoragie subarahnoidiana (in 46% din cazuri era singura leziune) - 4% hemoragie
subdurala sau intracerebrala
Datarea hemoragiilor subarahnoidieneLa 2 ore se acumuleaza PMN in jurul vaselor piale. Intre 4-16 ore
se accentueaza reactia PMN si apar limfocite in jurul vaselor piale. Intre 16-32 ore apare reactia cel.
mezoteliale care tapeteaza spatiul subarahnoidian+ hemoliza eritrocitelor.
Ziua 3-a apar macrofage cu hemosiderina (granule) inglobate.
Ziua 7-a dispar PMN, infiltrat masiv cu limfocite si macrofage, foarte rare hematii
intacte.
Ziua 10-a fibroza piei mater.
5.Clasificarea anoxiilor,sufocarea.
I. Anoxii de aport / anoxii anoxice = oxigenul nu ajunge 1a nivelul alveolelor pulmonare
1. anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice): a. insuficienta oxigenului in aerul respirat:
- spatii inchise- procese care consume oxigenul - flacara, procese fermentative (cu degajare
CO2) - altitudini mari (scade presiunea partiala a O2 in aerul atmosferic) b. obstructia orificiilor respiratorii
c. obstructia cailor respiratorii- comprimare 1a nivelul gitului: - spinzurare- strangulare- sugrumare- obstructia
cailor respiratorii cu lichide sau solide (submersii in lichide, pulberi, boabe de cereale, pietris)
d. impiedicarea miscarilor respiratorii-prin: - comprimare toraco-abdominala- pneumotorax traumatic
- paralizie a muschilor respiratorii: - intoxicatii cu substante curarizante- electrocutie
e. scaderea perfuziei pulmonare prin embolii secundare traumatismelor
2. anoxii de aport de cauza neviolenta a. obstructia cailor aeriene (tumori laringiene, edem glotic, tumori
bronhopulmonare) b. perturbarea miscarilor respiratorii: poliomielita, pneumotorax spontan/patologic,
crize de miastenia gravis c. obstruarea cailor respiratorii intrapulmonare (astm bronsic, pneumonii - scade
suprafata repiratorie prin exudat inflamator) d. scaderea perfuziei pulmonare (insuficienta cardiaca stinga,
pneumonii interstitiale, etc.)
II. Alterari ale membranei alveolo-capilare- aerul are compozitie normala in O2 dar nu se realizeaza
schimburile gazoase la nivelul membranei alveolo-capilare
- cauze: - violente toxice gazoase sau volatile- neviolente boala membranelor hialine
III. Anoxii de transport - pot fi cauzate de: - scaderea circulatiei sangvine (anoxii stagnante) datorita IC
globale - totdeauna, sint neviolente- alterarea capacitatii hemoglobinei de a fixa, transporta si elibera O2 la nivel
tisular
(anoxii anemice) - pot apare prin: - scaderea cantitatii de hemoglobina patol: anemie feripriva, hemolitica, dupa
singerare din ulcer etc violente: anemii dupa hemoragii posttraumatice scaderea calitatii hemoglobinei violente:
in intoxicatii cu CO sau substante methemoglobinizante
IV.Anoxii de utilizare / citotoxice / histotoxice / tisulare
-sunt cauzate de perturbari ale respiratiei tisulare (blocare a citocromoxidazelor din lantul
rsepirator celular)
-de obicei au au cauza violenta:intoxicatii cu acid cianhidric, morfina, barbiturice, anestezice
refrigerarea
Obstruarea orificiilor respiratorii (sufocarea)
Clasificare juridica: - accidentala- omucidere (la copii mici sau la batrini; mina, perna, punga plastic, calus + nas
infundat) Autopsie: - tabloul este sarac (tablou asfixic) - uneori, se observa mici echimoze si escoriatii
perioronazale (daca sufocarea a lost produsa cu mîinile)
6.Clasificarea agentilor tarumatici,exemple1. Agentii traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor
cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat (leziuni active sau de lovire cu un corp dur), fie prin izbirea corpului
in miscare de un obiect dur (lovirea pasiva), fie leziuni produse prin ambele mecanisme. 2. Agentii traumatici
fizici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizica: variatiile de temperatura, electricitatea
(industriala sau atmosferica), variatiile de presiune atmosferica (scazuta sau crescuta), energie radianta.
3. Agentii traumatici chimici sint reprezentati de diferite substante care produc leziuni sau moartea in cadrul
intoxicatiilor acute sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei
medico-legale.
4. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in doze maxime,
cum se intimpla in cazul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci,
sau in cazul tulburarilor generate de diverse veninuri; mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin
transfuzie cu sange heterolog.
7.Transmiterea in sistemul secretor. Dupã localizarea si proprietãtile lor, antigenele A, B, H se clasificã în :
- antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele hematiilor, trombocitelor,
celulelor epiteliale si endoteliale; ele sunt prezente în organele hematopoetice si în ser, dar nu si în or-ganele
excretorii si nici în secretii sau excretii; persoanele care posedã astfel de antigen ABH se definesc ca
nesecretoare (se);
- antigene glicoproteice hidrosolubile care sunt prezente în secretii si excretii (salivã, suc
gastric, sputã, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginalã, spermã, urinã, lichid amniotic, continutul chistelor
ovariene, dar nu si în lichidul cefalorahidian); ele nu se gãsesc în organele hematopoetice; persoanele care
posedã astfel de antigene ABH se definesc ca secretoare (Se).
Starea de Se se este controlatã de douã gene alele notate Se (secretor) si se (nesecretor) care se transmit dupã
legile mendeliene, alela Se fiind dominantã. Aceastã alelã regleazã sinteza substantelor hidrosolubile ABH si
deci prezenta lor în umori la genotipurile SeSe si Sese.
Din analiza genetica reiese cã din pãrinti Se se pot naste copii se, dar din pãrinti se nu pot apare copii Se.
În practicã s-a constatat cã existã posibilitatea ca saliva sã fie contaminatã cu substante de origine bacterianã,
ceea ce duce la reactii fals pozitive pentru evidentierea antigenelor A si B
8.Definitia violului
Conform articolului 197 C.P.,violul defineste „actul sexual de orice natura cu o alta persoana,provocat prin
constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa si se
pedepseste cu inchisoare 3-10 ani”.
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de cauza necunoscuta.
Conform art. 34 – alin.2 din Normele procedurale privind efectuarea constatărilor, a expertizelor şi a altor
lucrări medico-legale, raportate la art. 114 Cod procedură penală, autopsia medico-legală este obligatorie în
următoarele cazuri: Autopsia medico-legală a cadavrului se efectuează la solicitarea organelor judiciare, numai
de către medicul legist, fiind obligatorie în urmatoarele cazuri 1. moarte violentă, chiar şi atunci când există o
anumită perioadă între evenimentele cauzale şi deces; 2. cauza morţii nu este cunoscută 3. cauza morţii este
suspectă. Un deces este considerat moarte suspectă în urmatoarele situaţii: a) moarte subită; b) decesul unei
persoane a cărei sănătate, prin natura serviciului, este verificată periodic din punct de vedere medical;
c) deces care survine în timpul unei misiuni de serviciu, în incinta unei întreprinderi sau instituţii;
d) deces care survine în custodie, precum moartea persoanelor aflate în detenţie sau private de libertate, decesele
în spitalele psihiatrice, decesele în spitale penitenciare, în închisoare sau în arestul poliţiei, moartea asociată cu
activităţile politiei sau ale armatei în cazul în care decesul survine în cursul manifestaţiilor publice sau orice
deces care ridică suspiciunea nerespectării drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortură sau oricare altă
formă de tratament violent sau inuman; e) multiple decese repetate în serie sau concomitent; f) cadavre
neidentificate sau scheletizate; g) decese survenite în locuri publice sau izolate; h) moartea este pusă în legatură
cu o deficienţă în acordarea asistenţei medicale sau în aplicarea măsurilor de profilaxie ori de protecţie a muncii;
i) decesul pacientului a survenit în timpul sau la scurt timp după o intervenţie diagnostică sau terapeutica
medico-chirurgicala.
10.Diagnosticul de moarte
-se pune pe baza prezentei semnelor mortii reale(corespund mortii reale si se grupeaza in:
Modificari cadaverice precoce(se instaleaza in etapa postmortem precoce):
Lividitatea si hipostaza viscerala
Racirea
Rigiditatae
Deshidratarea
Autoliza
Modificari cadaverice tardive(se instaleaza in etapa postmortem tardiva-peste 24 de ore)
Distructive:putrefactia:distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele lor)
Conservatoare:naturale(mumificare,adipoceara,lignifierea,inghetarea) sau
artificiale(inghetarea,imbalsamarea)
Subiect 4
1.Manifestari postvitale.Explicatie:
Reprezinta viata reziduala a tesuturilor dupa moartea organismului ca intreg.
Viata poate exista la mai multe niveluri functionale si tot asa cum moartea coexista cu viata chiar si intr-un
organism sanatos si viu (ex. Autoliza celulara) tot asa viata poate fi mascata de fenomenul mortii (moartea
aprenta, coma depasita)
Uneori viata se suspenda pentru o perioada neprecizata de timp(starea de coma).
Oprirea completa a metabolismului nu compromite intotdeauna viata dc procesul are loc lent si complet, ca de
ex in:
1. scaderea marcata a T pana la inghet (criptobioza); 2.pierderea lenta si completa a apei (anhidrobioza);
3.variatii osmotice extreme (osmobioza); 4.anoxie progresiva (anoxibioza)
Perioada postmortem precoce in cadrul careia sunt prezente manifestarile postvitale este deosebit de importanta
intrucat in acest interval se poate lua decizia de a extrage unele organe/tesuturi in vederea transplantului.
Timpul de supravietuire in anoxie totala a unor tesuturi/organe este: corneea (24-30 ore), rinichi (20-24 ore),
ficat (10-12 ore), cord (15-30 minute).
2.Moartea subita: cardiomiopatii
Moartea subita este decesul care survine brusc, neasteptat la o persoana aflata in plina sanatate aparenta sau la
care patologia cunoscuta nu lasa sa se intrevada un deces apropiat.
Cardiomiopatii:
-obliterative: nu se asociaza cu moarte subita; sunt cauzate de boli cronice (amiloidoza, hemocromatoza,
sarcoidoza)
-congestive: pot aparea in alcoolism cronic, cardiomiopatia peripartum, miocardita cronica idiopatica,
miocardita toxica(cobalt si adriamicina); aspect anat-pat: inima intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari,
microscopic se obs. fibroza interstitiala difuza
-hipertrofice: autozomal-dominanta (0.2% din populatie); VS hipertrofiat maxim la niv septului, dar si cu alte
zone de ingrosari parcelare; constituie cea mai frecventa cauza de moarte subita la adolescenti si tineri
3.Clasificarea agentilor traumatici. Echimoza
Agenti traumatici mecanici: -corpuri contondente; -corpuri cu varfuri sau lame ascutite;-proiectile
Agenti traumatici fizici: variatii extreme de T, electricitate, variatii extreme ale presiunii atmosferice, radiatii
ionizante
Agenti traumatici chimici: subst. toxice
Agenti traumatici biologici: bacterii, virusuri, leziuni produse de animale, plante etc.
Agenti trauma psihici
Echimoza este o leziune primara fara solutie de continuitate la nivelul pielii.
Sunt implicate vase de sange de la nivelul dermului superficial. In majoritatea cazurilor, echimoza apare la locul
de impact; exista si cazuri in care echimoza apare la distanta (trauma la niv fruntii det echimoze orbitale).
Uneori au forma specifica sugerand obiectul care a produs-o.
In timp, echimozele sufera modificari de culoare: initial au culoare rosie, apoi devin violacei-albastre (timp de
1-3 zile), apoi verzui/verzui-cafenii (timp de 3-4 zile, 4-7 zile), in final devin galbui (7-10 zile).Dupa 7-10 zile
de la producerea traumatismului, echimozele mici dispar. Modif de culoare se fac dinspre periferie spre centrul
echimozelor.
In anumite tipuri de agresiuni, echimozele au aspect si localizare specifice: in sugrumare se evid echimoze
rotund-ovalare (varfurile degetelor) dispuse pe partile lat si ant ale gatului; in viol pe coapse.
Echimozele posttraumatice trebuie diferentiate de lividitati (dupa incizare, aceastea se pot spala cu jet de apa)
Incadrare juridica:
-gravitatea echimozelor este de obicei mica; mai grave sunt cele de la niv fetei si pleoapelor (cele palpebrale se
pot datora unui TCC cu fractura de baza de craniu)
-in principiu, nu necesita ingrijiri medicale; acestea se acorda (pana in 10z.i.m.) dc exista edem palpebral
important sau dc suprafata lor depaseste 40cm2
-uneori,dc supraf lor este mare, pot det decesul (echivaleaza cu o masiva hemor interna)
4.Hematomul extradural
Simptomatologia apare dc acumularea de sange depaseste 25 ml.In 99% cazuri are cauza traumatica. In
majoritatea cazurilor se produce fractura craniana cu lezarea unor ramuri ale a.meningee medii. Nu se formeaza
la baza craniului (dura mater este f aderenta la periost si nu permite dezv hematomului).
De regula exista un interval liber (medie 4-8 ore) intre momentul trauma si aparitia simptomatologiei (fara trat
poate deceda in 36-48 ore)dar exista si cazuri de deces la 30 minute dupa trauma
Se descrie si hematomul extradural cronic, a carui simptomatologie debuteaza la peste 48 ore (pana la 18 zile)
de la trauma; in acest caz, originea sangelui este venoasa (acumularea sa este mai lenta).
5.Clasificarea anoxiilor.Anoxii de transport violente si neviolente:exemple
Anoxii de aport/anoxii anoxice
Anoxii de transport
Anoxii de utilizare/citotoxice/histotoxice/tisulare
Fiecare din acestea pot fi de cauza violenta sau neviolenta
Anoxii de transport:
Cantitative(anemice)
-violente: hemoragie pposttraumatica, soc anafilactic
-neviolente: anemie (anemii cronice ex.feriprive)
Calitative
-violente: hemoglobine toxice(toxice hematice):COHb, MetHb, CNHb
-neviolente: Hb patologice: anemii cronice (ex.falciforma)rare
6.Intoxicatia cu ciuperci:aspecte necroptice
In intoxicatia cu Amanita phalloides (raspunzatoare de 80% din totalul intoxicatiilor cu ciuperci), modificarile se
caracterizeaza prin leziuni necrotice si incarcare lipidica la niv majoritatii organelor, dar mai ales in ficat, rinichi
si SNC.
Ficatul este sediul celor mai grave leziuni, det sdr biologic major al citolizei hepatice. Procesul de citoliza
incepe cu intumescenta clara si degenerescenta balonizanta si se poate termina cu dezagregarea tuturor
structurilor celulare. Necroza hepatocelulara poate fi totala, masiva sau zonala.
Rinichiul este afectat al doilea ca frecventa. Leziunile sunt predominant tubulare dar si glomerulare, de
glomerulonefrita toxica.
La niv SNC se pot remarca microhemoragii in punte si subst alba centrala.Neuronii prezinta vacuolizari ale
citoplasmei, cu disparitia corpusculilor Nissl si coloratia palida a nucleilor. Se mai pot intalni lez degenerative
ale cel ganglionare si ale peretilor vasculari.
Miocardul prez distrofie grasa si infarctizari, extravazari sang interstitiale si infiltrat leucocitar perivascular. La
niv mucoasei intestinale se pot obs leziuni de degenerare si infiltrare grasa.
Suprarenalele prez incarcare grasa a sistemului cromafin.
Foliculii limfatici splenici sufera incarcare grasa ca si endoteliul sinusoidelor.
Se remarca rigiditate cadaverica tardiva si de slaba intensitate.
7.Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si in medicina legala
1.Expertiza filiatiei
2.Stabilirea identitatii urmelor biologice (pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos, fragmente de
tesut)
-identif speciei pt diferentierea originii animale/umane
-identif esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie
-identif resturilor cadaverice
-identif victimelor
-confirmarea/infirmarea vinovatiei in delicte sexuale
-confirmarea/infirmarea vinovatiei in omucideri
-redeschiderea unor cazuri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate
3.Formarea unei banci de amprente genetice a delicventilor
8.Deflorarea veche;probarea medico-legala a violului
Femeile cu activitate sexuala prezinta deflorare veche la care himenul are zone de lipsa de substanta de forma
triunghiulara cu varful ce atinge baza sa de insertie pe vagin, cu margini cicatrizate roz-albicioase. Data
raportului sexual deflorant nu se poate preciza, dar este de minim 14 zile.
Proba medico-legala a violului la o femeie cu deflorare veche este numai prezenta spermei in vagin .
Pentru evidentierea spermei se pot determina: fosfatza acida de origine prostatica; glicoproteina P30 (prin
reactie imunologica)-persista in vagin 13-47 de ore; LDH-C4 este strict specifica pt sperma (se gaseste in
testicule, spermatozoizi si lichid seminal)- prin electroforeza, a putut fi identif si din pete vechi de 4 saptamani
Datarea raportului sexual: -<24 ore de la actul sexual spermatozoizii sunt mobili-capete de spermatozoizi pot fi
observate pana la 120 ore dupa actul sexual
9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania.Moartea suspecta (enumerare)
1.moarte violenta
2.cauza mortii necunoscuta
3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medical
c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate,
decesele in spitalele psihiatrice, decese in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea
asociata cu activitatea politiei sau armatei in cazul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau
orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare
alta forma de tratament violent sau inuman
e.multiple decese repetate in serie sau concomitent
f.cadavre neidentificate sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate
h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea
masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii
i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau
terapeutica medico-chirurgicala
10.Diagnosticul de moarte
Se pune numai pe semnele mortii reale:
1.Semne precoce: a)racirea corpului b)deshidratare c)autoliza d)lividitati e)rigiditate
2.Semne tardive
Distructive: a)putrefactia b)necrofagie de catre animale, insecte
Conservatoare: a)mumificare b)adipoceara c)lignificare d)inghetare e)mineralizare
SUBIECTUL 5
1. Lividitatile Se datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui, acesta
se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o culoare violacee. Examenul medico-
legal al lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem prezinta valoarea
medico-legala deoarece: - lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala; -
in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte; - reprezinta
un indicator al pozitiei cadavrului si al modificarilor ei ("semnul pozitiei cadavrului"), ele gasindu-se totdeauna
pe partile declive; - au valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii Etapele lividitatilor cadaverice,
hipostazei viscerale si hemolizei a. Hipostaza (2-16 ore) Mecanism: pierderea tonusului vascular şi rigiditatea
musculaturii arteriale împing sângele în capilare şi venule; în lipsa propulsiei cardiace sângele se acumulează în
zonele declive sub acţiunea gravitaţiei. Examen extern: lividitati rosii-albastrui; dispar la presiune si reapar dupa
incetarea acesteia. Modificari cu pozitia cadavrului: dispar, pentru a reapare in noua pozitie decliva; Aspecte pe
secţiune: ţesuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picături de sânge care spală, după care reapar
altele. Hipostaza viscerală: - substanţa albă a lobilor occipitali prezintă puncte roşii care dispar la spălare- părţile
declive ale plămânilor sunt roşii-violacee închise, cu consistenţă crescută şi crepitaţii păstrate; - sedimentarea şi
coagularea sângelui cu formare de cheaguri roşii = lardacee (depuneri de hematii în reţeaua de fibrină), lucioase
neaderente la vase şi cord; - mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuşiu brună, cu aspect tulbure
murdar; - debutul hemolizei b.Difuziune (15-24 ore) Mecanism: extravazarea parţială a hemoglobinei şi
difuzarea în ţesuturile perivasculare. Examen extern: lividitati violacee, palesc la presiune (dar nu dispar);
Modificari cu pozitia cadavrului: datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar, dar apar si in noua pozitie
decliva Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt roşu închis datorită difuziunii sângelui; Hipostaza
viscerală: - endocardul, intima vaselor mari, ansele intestinale şi seroase sunt roşii murdar; - cavităţile seroase
conţin extravazat sanguin roşietic c. Imbibitie (peste 18 ore) Mecanism: hemoliza completă. capilarele sunt
goale. Ţesuturile sunt impregnate cu hemoglobină. Examen extern: lividitati violacee-negricioase, nu se
modifica la presiune Modificari cu pozitia cadavrului: nu dispare, nu se formeaza in noua pozitie decliva.
Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt îmbibate cu sânge care se spală; Hipostaza viscerală: -
accentuarea modificărilor precedente; - debutul putrefacţiei.
Particularităţi ale lividităţilor în funcţie de cauza morţii: 1. Septicemii, asfixii - debut rapid, culoare
albăstruie (1-2 ore); 2. Intoxicaţii cu arsenic, stricnină - debut lent3. Intoxicaţii cu substanţe
methemoglobinizante - debut rapid, culoare albăstrui închisă sau brun- cafenie (ca ardezia) 4. Intoxicaţia cu CO
şi HCN - roşu carminat5. Caşexii, anemii - debut lent, roşii-palide, uneori absente;
6. Înec, cadavre ţinute în apă sau la frig - reduse sau chiar absente; 7. Insuficienţă cardiacă cr. - debut rapid,
tentă închisă, întinsă în suprafaţă.
2.Moartea subita: definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de
sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare:
1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).
2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii,
intoxicatii)
3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei
patologii recente acute severe)
4. MS functionala prin inhibitie
5. MS functionala esentiala( necropsia alba)
3. Clasificarea agentilor traumatici
Agenti traumatici fizici – sint reprezentati de :1) Agenti traumatici mecanici,2)Variatii exterme de
temperatura,3) Electricitate, 4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice, 5) Unde sonore, ultrasunete,
infrasunete, 6) Radiatii electromagnetice, 7) Cimpuri magnetice, 8) Radiatii ionizante;II) Agenti traumatici
chimici – substante toxice diverse ;III) Agenti traumatici biologici – Bacterii, Virusuri, Otraviri vegetale sau
animale, Leziuni produse de animale; IV) Agenti traumatici psihici Echimoza=Este produsa prin actiunea
agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi capilare cu extravazarea unui cantitati de
sange care inunda tesuturile.Poate apare la locul de impact sau uneori apare la distanta de locul impactului(mai
neobisnuit).Au forma diferita ce depinde de obiectul cu care a fost produsa(curea, unghii, degete).In timp
echimozele sufera modificari de culoare:initial culoarea e rosiatica, dar vireaza la violaceu-albastru in 1-3 zile,
verzui la 3-4 zile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in 7-10 zile de la producere. Ele trebuie
diferentiate de lividitati, echimoze spontane sau postmortem. In unele cazuri ele sunt sugestive : in viol-pe
coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat sugerand varfurile degetelor.
4. Caderea: definitie = dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de
sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Caracteristicile leziunilor in cadere: sunt unipolare, pe
partile proeminente, obisnuit sunt insotite de escoriatii ca semn al frecarii tegumentului de planul dur, obisnuit
sunt mai putin grave.
5. Clasificarea anoxiilor Fct. de niv. la care are loc:
1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare
2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb
3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular
d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice-O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ) -O2 e consumat
in aerul respirator-PO2 e f. scazuta; oxigen redus-obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente,
proteze )
-inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare )
-obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare)
-la nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare )
-impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir
-PNX traumatic
-compresie ext. toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kgdeces in 10’ )
b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. capilare
-epiglotite-react. alergice-crup difteric
c. anoxii de transport-stagnante –violente/neviolente-anemice –violente/neviolente
A.stagnante violente – impiedicare circ de intoarcere - vasodil. paralitica
- soc anafilactic traumatic - intox. cu toxice complexe
A. stagnante neviolente-ICC grava
A. anemice violente-hemoragii-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO
=>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal de O2 e foarte scazut prin
anoxia citotoxica existenta
A. anemice neviolente- anemii cr.
d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN )
-CN- blocare lant enz. resp. celular -efect rapid -ICR centrala = SCR instantaneu
- -edeme -tulburari echilibru A-B intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii ( citohistotoxice
+ de transport ) Stabilirea – caracterului vital modului de producere – violent/ neviolent
Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie
tabloul e sarac – tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa
cu mainile.
6. Intoxicatia cu ciuperci: tablouri clinice principale (enumerare pe clase de mortalitate) :
a. sdr anticolinergic- debut la 1-2 ore cu excitatie, delir , salivatie, dispnee, varsaturi, diaree, bradicardie-
mortalitate rara b. sdr gastroenteric- greata varsaturi diaree aritmie astenie- mortalitate rara
c. sdr disulfiram- varsaturi, diaree, eretism cardiac, aritmii, sensibilitate tip disulfiram la alcool- mortalitate rara
d. sdr halucinogen- midriaza, ataxie, colici, febra, vede puncte colorate, striatii ce se deplaseaza- mortalitate rara
e. sdr falloidian- dupa un timp apare grata voma diaree hematemeza melena hepatalgie anurie icter edem
pulmonarconvulsii coma- mortalitate 50% f. sdr helvelian- diaree convulsii hemoliza coma- mortalitate 15-40%
g. sdr muscarinic- varsaturi diaree bradicardie hTA salivatie lacrimatie bronhospasm- mortalitate 5%
7. Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni omoloage pe
cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa crX e de dimens mai mici decat cea a
crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus.
8. Capacitatea sexuala a barbatului: elemente medico-legale. Se solicita in spete civile(paternitate), spete
penale(viol, incest). Pseudomaturitate precoce- capacitate de procreere la 9 ani la baieti. Maturitate precoce sub
9 ani. Latura dinamica a sexualitatii barbatului cuprinde: capacitatea de copulare, capacitatea de procreere.
Spermograma 2,5-3 ml albicioasa translucida opalescenta 60-140 milioane spermatozoizi pe ml din care minim
60% mobili cu max 25% forme anormale.
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania (enumerare) 1.moartea violenta;
2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a
carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de
serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale
penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau
scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in
acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit
in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.
10. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa
un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la
deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a
ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:
- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este
indisponibil pentru constatare
- medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.
Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul
decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus
in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta
in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a
pasaportului
Data si ora mortii
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
SUBIECTUL 6
1. Diagnosticul de moarte. Data probabila a mortii.
Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta)
-pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatiei, abolirea reflexelor,
modificari oculare, suspendarea activitatii cerebrale
Semnele mortii reale:
- modificari precoce: - lividitatile, hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza
- modificari tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte
Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea
-artificiale:-inghetarea,imbalsamarea.
Stabilirea momentului morţii:-încadrarea într-un anumit interval cu atât mai restrâns cu cât se face mai rapid
examinarea cadavrului, deosebit de importantă în omucidere; diferite categorii de criterii pt. stabilire:
1. Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi şi cel mai valoros; semnele morţii reale devin
manifeste în 3-6 h-> dezv. completă în 12-24h; cele mai importante sunt lividitatea şi rigiditatea
2. Studiul modificărilor oculare: foarte utilizate-> indicii destul de importante; apariţia petei Liarché>6-8 h;
persistenţa reflexului pupilar: 4h la atropină, 8h la pilocarpină
3. Studierea unor procese fiziologice: aspirarea conţinutului gastric: date orientative-> stomac gol deces >6-
8h; din momentul consumului ultimului prânz (ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prânz-> data,
în ce a constat), timpul de staţionare digestia diferitelor alimente în stomac se pot obţine date extrem de precise-
>ex. carne 5-6 ore(tabele); gradul de plenitudine al vezicii urinare-> în condiţii obişnuite vezica urinară se
umple pe parcursul nopţii->până spre dimineaţă
4. Metode de tanatochimie: modificări pe care le suferă diferite substanţe în sânge, LCR, alte umori, unele org.
după moarte; supusă erorii-> valoroasă în primele 15h, valoare relativă 15-30h, >30h nu pot fi luate în
considerare
5. Metode moderne de tanatoenzimologie
6. Alte criterii: modificări de pH-> pH-ul scade brusc după deces (24h)->alcalin(amine de putrefacţie,
amoniac); glicogen hepatic (coloraţie Carmin best)-> în mod normal dispare la 10h de la instalarea morţii;
cadavru cu plăgi->aspectul microscopic al plăgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plăgilor); ventricolul
stâng îşi goleşte conţinutul în 18-24 h de la deces
2.Moartea reflexa cauzata de traumatisme minore in zonele reflexogene: sinusul carotidian, globi oculari,
testicole, organe genitale externe feminine (vulva), pensarea colului uterin, punctie toracica, imersie in apa
foarte rece.
Moartea subita prin lovire in zona precordiala: apare de obicei la copii sau tineri (<16 ani), loviti in precordiala
de mingie de baseball, puk de hokey, lovitura de karate, lovire cu genunchiul, etc. Mec. cel mai probabil este
inducerea unor tulburari de ritm cardiac. In 60% din cazuri victima cade si moare imediat dupa lovitura; in 40%
din cazuri victima cade imediat dupa impact dar apoi cateva momente mai pot exista miscari
constiente/inconstiente (deschide ochii, se scoala in sezut sau in picioare, face cativa pasi, vorbeste, plange,
vomita) apoi urmeaza stopul cardiac. Victimele nu prezinta semne de insuficienta respiratorie dupa impactul
toracic. In cele 40% din cazuri probabil se produce o aritmie de gen tahicardie ventriculara urmata rapid de
instalarea fibrilatiei ventriculare. In 12 cazuri in SUA s-au putut inregistra trasee EKG. In 10 din cazuri era
vorba de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara, in 2 era vorba de bloc atrioventricular total si
respectiv de asistolie.
3. Clasificarea lanturilor cauzale
- In functie de natura cauzelor: exogene – externe (de nat traumatica) / endogene – interne (netraumatice)
- In fuctie de modul de actiune: cauze directe neconditionate (nemediate sau mediate) / cauze directe
conditionate (mediate) / cauze indirecte
- In functie de importanta actiunilor in producerea efectului: cauze esentiale – determinante / cauze asociate (de
egala valoare) / cauze neesentiale (adjuvante)
- In functie de timpul scurs intre actiunea cauzei si momentul aparitiei efectului: cauza primara in cauzalitatea
directa / cauza secundara in cauzalitatea indirecta
- In functie de numarul cauzelor: cauze unice (lant monocauzal) / cauze multiple (lant policauzal)
- In functie de tipul de actiune pe care il exercita in momentul participarii, unele dintre cauzele multiple pot fi:
predispozante (se pot confunda cu factorii de risc) / favorizante (grabesc actiunea sau amplifica efectele cauzelor
primare esentiale/determinante)
4.Hematomul extradural= acumulare de sânge între planul osos şi dura mater
- în majoritatea cazurilor este însoţit de fracturi craniene usu. liniare
- apare la intersecţia unui vas cu zona de fractură
- ruptura arterei meningee : - mijlocie-> localizare temporo-parietală; -anterioară-> localizare frontală; -
posterioară-> localizare occipitală
- rareori sursa este reprezentată de: sinus dural, vene diploice, vene emisare
- au tendinţa de a se limita la un singur os cranian datorită aderenţei durei mater de planurile osoase
- apar numai în zona de impact-> sugerează o leziune meningo-cerebrală; nu apare niciodată în focarul de
contralovitură
- moarte rapidă-> devine compresiv (->24h)
- clinic: traumatism-> pierderea cunoştinţei de durată variabilă; fenomene neurologice trecătoare / persistente;
interval liber = 12-24 h;maxim 48 h= pacientul îşi revine; agravarea-> apare un sindrom de HIC-> tulburarea
stării de conştienţă-> comă; semne neurologice de focar; tulburări vegetative; midriază paralitică homolateral cu
anizocorie
- evoluţie gravă-> moarte dacă nu se intervine chirurgical: urgenţă neurochirurgicală
5. Clasificarea anoxiilor. Spinzurarea
Fct. de niv. la care are loc: 1.Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-
implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. intracelular
D.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
Spanzurarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp
-juridic=>accident / sinucidere / omucidere
CLASIFICARE: -Functie de aportul latului cu cartilajul tiroidian => spanzurare inalta/medie/joasa.
-spanzurare tipica (nod la ceafa) / atipica (nod nu la ceafa)
-spanzurare completa ( nu atinge planul de sustinere )/incompleta (atinge planul de sustinere)
MECANISME :
1. asfixic pur – traheea e colabata de lat nu exista O2 asfixie acuta
2. hemodinamic pur – circulatie spre creier e completa / incompleta intrerupta;CRS neafectate ; a. carot.
comuna se colabeaza la 4-5 kg.; a. vert. se colabeaza la 12-14 kg.(greutatea extremitatii cefalice ~ 8 kg)
3. neuro-reflex –direct de catre lat ( asfixii int si ext e absent )
CLINIC:spanzuratii albi ( prin mechanism neurorflex) / albastri( cianotici)
ASPECTE ML.: - sanse de spanzurare cervical – sant pergamentat, oblic spre nod ( aici e interrupt circulara
incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului); latime sant corespunzatoare lat
SEMNELE MORTII REALE : lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou asfixic intern, infiltrat
hemoragic sub santul de spanzurare prin elongatie gat =marturia reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor
6. Decesul prin cresterea presiunii atmosferice
Cresterea lenta – la personae care coboare la inaltimi mai mici dup ace au trait mult timp la inaltimi mai mari
Cresterea exploziva:
- Prin efectul undei de soc care se propaga prin tesuturi producand leziuni care variaza in functie de consistenta
tesutului: -Muschi, ficat – relative neafectate
- Cele mai expuse – timpanul, arterele retiniene si viscerele cavitare toracice si abdominale
- Ureche si tractul respirator superior sunt cele mai sensibile structuri la efectele exploziei. Hemoragii petesiale
in hipofaringe si laringe apar la nivele relative mici ale undei de soc. Adesea timpuanul nu este afectat in cazul
exploziilor subacvatice, cand capul victimei este situate deasupra apei. La nivelul urechii se produc rupture de
timpan si leziuni ale cohleei. La pres de 35 kPa timpanul se poane rupe, la peste 100 kPa se rupe intotdeauna. La
presiuni si mai mari timpanul poate fi spulberat si oscioarele dislocate sau fracturate.
- La nivel pulmonary macroscopic de pot constata contuzii subpleurale, amprente costale sub forma unor benzi
hemoragice subpleurale, bule de emfizem posttraumatic care se pot rupe determinand pneumotorax, hemotorax
sau extravazat mediastinal de aer. Plamanii sunt densi, edem pulmonary, rupture ale peretilor alveolari,
comunicari alveolo-pulmonare.
- Viscerele abdominale cavitare sunt expuse mai ales acolo unde exista acumulari de gaze. Colonul este organul
cel mai frecvent afectat. Spectrul leziunilor intestinale se intinde de la hemoragii subperitoneale, hemoragii
subserioase sau intramurale pana la dilacerare. Contuziile intestinale se pot necroza si perfora la cateva zile dupa
trauma initiala.
7. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la:
a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor
b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati
c) investigarea agresiunilor homosexuale
d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin
e) studii de genealogie si antropologie
8.Pruncuciderea: starea de nou-nascut
Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat
dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere"
Starea de nou nascut:-lungime: aprox 50 cm;-greutate: 3000-3500gr;- cordon ombilical: 50-60cm, este
turgescent si lucios;-urme de sange si venix caseosa (in plicile axilare, inghinale, ale gatului); craniul cu
perimetrul de 35 cm;-toracele are forma de trunchi de con cu baza mare in jos, perimetrul de 31 cm;-corpul este
acoperit de lamega;-placenta: 500-600g;-abdomenul are perimetrul de de 32-34 cm;-unghiile de la maini
depasesc pulpa degetului;-testiculele sunt coborate in scrot;-labiile mari le acopera pe cele mici;-in intestinul
terminal se gaseste meconiu;-bosa serosanguina este localizata in functie de prezentatie, edemul este epicranian,
nu respecta suturile si dispare la 2-3 zile dupa nastere
9. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa
un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la
deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a
ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:
- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este
indisponibil pentru constatare
- medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.
Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul
decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus
in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta
in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a
pasaportului
Data si ora mortii
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
10.Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala; exemple
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita
ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor traumatice se
exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala (se refera numai la
leziunile traumatice)
- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea
anatomica
Ex: - fractura costala unica, simpla:1-2z.i.m. (investigatii, adimnistrare medic antialgica)
-apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.i.m. (investigatii, operatie, controlul plagii, firele de sutura, medic
antialgica; se incheie cu scoaterea firelor de sutura)
Subiectul 7
6) Intoxicatia cu CO, DML.CO e produs din arderi in atmosfere cu O2 scazut. E incolor si inodor. CO se leaga
cu o foarte mare afinitate de Hb rzultand COHb ce nu mai permite transportul O2 la tesuturi, dar el interfera si
cu enzime celulare si din lantul respirator. Miocardul il fixeaza cel mai usor si sub actiunea sa se reduce
frecventa si debitul cardiac, iar la doze mari apare asistolie rapid. Starea initiala a cordului e importanta,
indivizii care sufera deja de alte boli cardiace fiind mai susceptibili la efectele CO chiar la doze neletale.
Intoxicatia depinde de timpul si concentratia la care e expus subiectul. Clinic la 20-30% COHb apar cefalee
pulsatila si astenie, la 30-40% apar greata si varsaturi iar peste 50% coma apoi convulsii si moarte. La o
concentratie CO de 1/100 sunt suficiente 1-2 respiratii pentru pierdere de constiinta si deces. La necropsie
cadavrul este roz-carmin si spectroscopic se confirma prezenta COHb prin folosirea unei substante reducatoare.
7) Clasificarea simularii.1.Simularea propriuzisa. A) a unei afectiuni inexistente. Se simuleaza semne
obiective (febra, tahicardia, albuminuria, hematuria, diabetul, hemoptizii, varsaturi, epilepsie,anchiloza, paralizii
si tremuraturi) si subiective (durerea, tulb de vedere,de auz, oboseala fizica sau intelectuala, halucinatii,
amnezia). B)Crearea artificiala de boli (inhalarea de iritanti-bronsita, injectarea de material sptic in cavitatea
pleurala- pleurezie purulenta, ingestie de fosfor-anemie, arsuri cu acizi, ingestie de sapun- hemoragie intestinala,
ingestie de efedrina- HTA) sau crearea de infirmitati reale (taierea degetelor, intepaturi,
autoimpuscare).2.Agravarea. Aici exista o boala reala dar simptomele ei sunt exagerate de bolnav : durere,
infectarea unor rani, sinistroza.3.Disimularea. E proces opus simularii presupune ascunderea unor simptome
reale : boli de ochi, auz, boli venerice, psihice, echimoze pentru a scapa de raspundere sau a obtine unele
beneficii nemeritate.
8) Definitia pruncuciderii. Obiectivele expertizei medico-legale. Este uciderea copilului nou-nascut prin
comisiune sau omisiune imediat dupa nastere de catre mama care prezinta o tulburare legata de actul nasterii(o
stare psihofiziologica anormala determinata de nastere care nu duce la abolirea discernamantului dar poate
explica conduita femeii imediat dupa nastere).Expertiza ML urmareste : examenul cadavrului nn (stare de
nounascut, varsta intaruterina daca nu s-a nascut la termen, viabilitatea nn, dovezi de instalare ale vietii
intrauterine, durata vietii extrauterine, daca s-au acordat ingrijiri imediat dupa nastere, cauza mortii), examenul
femeii suspecte(stabilirea semnelor de nastere si aprecierea tulburarilor pricinuite de nastere) si al locului unde
s-a produs nasterea.
9) Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta
Conform cu art.114 CPP autopsia e obliagatorie in cazuri de moarte violenta, cauza mortii este necunoscuta sau
moartea este suspecta si aici avem urmatoarele situatii : morti subite sau morti la persoane care efectueaza
controale medicale periodice sau la care decesul survine in misiuni de serviciu, in incinta unei institutii sau
intreprinderi, deces in custodie(arest, penitenciare), cadavre neidentificate, decese multiple sau in serie, decese
in locuri publice sau izolate, morti legate de o deficienta a sistemului sanitar in acordarea ingrijirii medicale sau
deces ce survine la scurt timp dupa o interventie diagnostica/terapeutica. Vorbim de moarte violenta cand
cauzele de producere sunt traumatice(fizice, mecanice, chmice, biologice, psihice). Ca mod de producere putem
vorbi de accidente, sinucideri sau omucideri.
10) Notiunea de zile de ingrijire medicala. Slutirea.Durata ingrijirol medicale se refera la durata efectiva de
timp in care o persoana victima a unui traumatism necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor
suferite ± complicatiile lor. Legistul trebuie sa precizeze gravitatea leziunilor pentru ca legea ia in considerare
leziuni de la cele mai putin severe la cele mai grave. Aceasta gravitate se exprima cuantificat conform unei
conventii medico-juridice ca „zile de ingrijire mediacala”. Slutirea este deformarea evidenta morfologica si/sau
estetica cu caracter permanent a unei regiuni anatomice, care creeaza victimei un prejudiciu real fizic/psihic.
Cand implica faţa se numeşte desfigurare. Evaluarea unui astfel de caz se va face doar dupa epuizarea tuturor
mijloacelor de interventie (chirurgie plastica si reparatorie). In unele cazuri victima nu poate efectua aceste
interventii si specialistii sunt chemati sa aprecieze sansele potentiale de recuperare.
Subiectul 10
1.Def mortii. Enumerati semnele mortii reale. Deshidratarea
Moartea= oprirea ireversibila a fct. vitale, respiratorie, cardio-circulatorie si a activ. sist. nervos superior.
(definitia medicala).
Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala.
Semnele mortii reale se grupeaza in:
modif cadaverice precoce:- racirea corpului;- deshidratare;- autoliza;- lividitati cadaverice;- rigiditate
cadaverica
modificari cadaverice tardive (apar dupa 24 de ore de la deces):- modificari distructive ; - putrefactia ;
- distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau larvele lor
- modificari conservatoire - naturale : mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea ; - artificiale : inghetarea,
imbalsamarea
Deshidratarea :- o data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa, det deshidratarea cadaverica; procesul este
mai evident la tes. cu continut hidric ridicat : globii oculari (tens. oculara scade la jum. in mom.opririi cordului),
mucoase (buze, scrot, labii), tegum. excoriate sau marg. plagilor
2. Moartea subita. Emboli grasa
- cel mai frecvent, se produce la 24-72 ore dupa un traumatism cu fractura de os lung (mai
ales femur); formele fulgeratoare (la citeva ore dupa accident) sint mai rare
- mai pot apare in.:- orice traumatism cu interesarea tesutului gras subcutanat; arsuri grave; pancreatita acuta;
anestezii inhalatorii; la bolnavi cu steatoza hepatica, in conditii de crestere a presiunii intraabdominale
- din punct de vedere fiziopatologic, in aceste cazuri, se considera ca se produce o coalescenta a lipidelor
plasmatice care formeaza picaturi mari ce vor obstrua capilarele pulmonare
- pot fi:- cu grasimi libere; - cu maduva osoasa grasa
- apar la peste 90 % din indivizii cu traumatisme grave; in majoritatea cazurilor sint asimptomatice
- clinic:- insuficienta respiratorie acuta; - eruptii petesiale in 1/2 superioara a corpului (torace, axile, fata);
eventual, febra si tahicandie, ev. IR ac.
- diagnosticul este confirmat prin: biopsie pulmonara (grasimi in arteriole); lipidograma sangvina - evidentiaza
acizi grasi liberi si grasimi neutre
- uneori, exista embolii grave nu doar pulmonare ci si cerebrale sau renale
- la autopsie: macroscopic, nu se evidentiaza elemente sugestive; microscopic, pe proba recoltata din virf
pulmonar si colorata special (Sudan, Scharlach) se observa picaturi de grasime in capilarele pulmonare
3. Clasificarea ag. traumatici. Plaga
Clasif ag. traumatici
1. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura; electricitate; variatii
extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete, infrasunete; radiatii electromagnetice; campuri
magnetice; radiatii ionizante
2. Ag. traumatici chimici
3. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse de animale)
4. Ag. traumatici psihici
Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii
Plagile pot fi, in fct de profunzime:
- superficiale
- profunde, care pot fi: nepenetrante; penetrante (in cavitatile craniene, toracice, abdominale) si care pot fi:
perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin, vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ
(spre exemplu ficatul).
Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general, caz in care evolutia
e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare, profunzime si reactivitatea organismului.
Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.
In functie de aspectul macroscopic, se descrie:
a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata.
Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de
echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de
producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga sfisiata;- scalparea.
b. Plagi produse prin instrumente ascutite
1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga impuscata
2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii;
- uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita
de soricel”(ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta
3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente
4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate
- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari
c. Plaga impuscata
4.Precipitarea: caracterul leziunilor in precipitare
Precipitarea= dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere,
urmata de lovirea de un plan inferior palnului de sustinere
Lez. din precipitare au urm caracteristici:vsunt multipolare;vsunt prezenta pe partile proeminente, dar si in alte
reg., uneori chiar opuse; frecvent sunt insotite de escoriatii si alte semne cu cracter vital la locul de impact, dar
care in cazurile cu lez. garve pot fi mult reduse sau chiar absente ; obisnuit sunt grave (precipitarea se face de pe
un plan pe un plan situat mai jos decat primul)
5.Clasificarea anoxiilor. Hidrocutia
Clasif asfixiilor:
8. Anoxii de aport (anoxii anoxice):
8.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):
f. insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2, altitudini mari
g. obstructia orif. respiratorii (sufocare)
h. obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide, inecare
- de cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare, strangulare,
sugrumare)
i. impiedicarea miscarilor resp prin: comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, paralizia
mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie
j. scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum
8.2 anoxii de aport de cauza neviolenta:
e. obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic)
f. perturbarea misc resp: poliomielita, criza de miastenia gravis
g. obstruarea cailor resp intrapulm: astm, pneumonii
h. scaderea perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale
9. Alterari ale membranei alveolo-capilare
9.1 De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile
9.2 De cauza neviolenta: boala membranelor hialine
10. Anoxii de transport
10.1De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum), calitative (intox cu CO, nitriti)
10.2De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat, IC globala), calitative
(anemia falciforma, drepanocitoza)
11. Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare
11.1De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox cu HCN, barbiturice, morfina), reducerea
metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs (hipotermia)
11.2De cauza neviolenta: ICC severa, hipoproteinemie
Hidrocutia este numita si “inec uscat, deoarece nu se constata prezenta apei in plamanii victimei. Moartea se
produce prin mecanisme reflexe (reflex vagal), declansate de intrarea brusca in apa rece.
6.Intoxicatia cu alcool etilic. Mecanisme fiziopatologice de metabolizare. DML
- 95% din alcoolul etilic se metabolizeaza hepatic, cu formare de acetaldehida, ac acetic, CO2 si apa
- aprox. 5% se elim. urinar, nemodificat (alcooluria este mai mica decat in sange in faza de abs., apoi e mai
mare) si foarte putin prin respiratie, transpiratie, saliva, lapte
- val. medie a ratei de metabolizare in faza desc. este de 0,15g/1000ml/h la barbat si de 0,18g/1000ml/h la
femeie, cu mari variatii individuale. Juridic se considera ca rata de eliminare este de 0,15g/1000ml/h. la consum.
cr. rata de eliminare este de 0,27g/1000ml/h
- elim. alcoolului poate fi aproximt de ecuatia Michaelis-Menten:
dC= VmaxC, dt= Km+ C, unde rata de elim.(dC/dt) depinde de rta max de elim. (Vmax), ct. Michaelis (Km)
si concentratie.
DML= 4-7g/1000ml
7. Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si medicina legala
- agresiuni sexuale: profilul ADN al victimei se evid. din celulele vaginale, in timp ce profilul agresorului se
obtine prin analiza celulelor spermatice
- omor: testarea ADN se face pornind de la urmele biologice recoltate de la locul faptei sau de pe corpuri
delicte(pete de sange, saliva, sperma, fire de par etc.)
- accidente rutiere: utila in a demonstra implicarea unui vehicul intr-un accident rutier soldat cu victime umane,
at cand vahiculul paraseste locul faptei
- identificarea cadavrelor necunoscute: se utilizeaza atat tes. moi, in dif st de degradare, cat si tes. osos sau
dentar(chiar cand sunt partial carbonizate).
- cercetarea relatiilor de inrudire biologica: cercetarea paternitatii, maternitatii, identificarea fetilor conceputi
prin fertilizare in vitro sau a mamelor surogat
8. Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale
capacitatea de copulatie (potenta coeundi): vagin apt pt contact sexual (alte situatii: vagin septat,
absent, infantilism)
capacitatea de conceptie (potenta generandi): menarha si ciclu ovulator
capacitatea de gestatie (potenta gestandi): capacitatea de nidare a oului si de a duce sarcina la termen in
uter, capacitate de alaptare si capacitate psihica
capacitatea de nastere pe cale naturala (potenta parturiendi)
9. Infirmitatea. Notiunea de zile de ingrijire medicala
Prin infirmitate, in sensul prevederilor legale, se intelege un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de
ordin strict morfologic, morfofunctional sau numai functional.
Rezulta astfel ca infirmitatea se deosebeste de notiunea de invaliditate care include in mod obligatoriu un deficit
functional, chiar daca acesta nu este asociat cu o modificare anatomica.
Conform prevederilor Codului penal, infirmitatea posttraumatica poate fi de ordin fizic sau psihic si trebuie sa
aiba un caracter de permanenta.
Infirmitatea nu este incadrabila in grade sau procente. Uneori, caracterul de "permanenta" al unei infirmitati
inceteaza prin anumite interventii chirurgicale, ca de ex. aplicarea unei proteze fixe in urma pierderii unuia sau a
mai multor dinti, reinterventiile chirurgicale in cazul consolidarii vicioase a unei fracturi. Alteori, desi
prejudiciul morfologic este reparabil prin tratament, infirmitatea persista prin localizarea si gravitatea leziunii
initiale (de ex. lipsa de substanta osoasa craniana daca se intervine prin aloplastie ).
Exista situatii, insa, in care prejudiciul anatomic este real, dar prin importanta sa minima morfologica nu poate fi
considerat drept o infirmitate (de ex. apendicectomie, tonsilectomie, cicatricele - care creeaza adesea alte
probleme medico-legale, lipsa unei portiuni mici a falangei distale a unui membru etc.).
Aprecierile finale medico-legale se fac dupa vindecarea clinica si dupa epuizarea mijloacelor terapeutice de
recuperare.
Zile de ingrijire medicala= interv. de timp in care, in mod efectiv, o pers, victima a unui traum, necesita ingrijiri
medicale pt vindecarea lez. suferite sau a complicatiilor lor imediate sau tardive, locale sau la distanta .
Ac. notiune medico-juridica se refera doar la lez traum., ea cuantificand gravitatea ac. lez.
Zilele de ingrijire medicala se acorda independent de zilele de spitalizare.
10. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa
un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la
deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a
ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:
- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este
indisponibil pentru constatare
- medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.
Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul
decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus
in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta
in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a
pasaportului
Data si ora mortii
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
Subiectul 11
1.Putrefactia Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate avea implicatii
juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cauzele mortii.Etapele
biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (ex.Stafilococ) 2-anaeroba
cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina, H2S, Nh3, etc) sub actiunea
bacteriior anaerobe (Clostridium)Etapele macroscopice: 1- descompunere initiala = descompunere interna
sub actiunea bacteriilor endocavitare –E-Coli, protozoare si a enzimelor propii; o descompunere cu aspectul
exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. 2- putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea
gazelor=>miros de putrefactie, 3- putrefactie neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile
devin moi, inchise la culoare si cu miros accentuat.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced,
mucegai pe partea opusa decliva.5- descompunere uscata
2.Moartea subita: definitie, clasificare
Def.=moarte neviolentă de cauză patologică instalată cel mai adesea brusc, survenită pe neaşteptate la persoane
de sănătate aparentă sau la bolnavi care anterior decesului nu au avut o simptomatologie să determine o agravare
a bolii de bază sau evoluţie letală.
Clasificare (după Simonen):
A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata
- ruptura cardiacă
- ruptura de anevrisme
B. MS cu leziuni organice cronice
- ciroza hepatica
- ateromatoza generalizata sau localizata
- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant
C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boală: staza sanghina, sufuziuni sanghine
subseroase ş.a.
D. MS cu absenta elementelor anormale(“autopsia alba”)
3. Clasif ag. traumatici. Plaga
Clasif ag. traumatici
5. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura; electricitate; variatii
extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete, infrasunete; radiatii electromagnetice; campuri
magnetice; radiatii ionizante
6. Ag. traumatici chimici
7. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse de animale)
8. Ag. traumatici psihici
Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii
Plagile pot fi, in fct de profunzime:
- superficiale
- profunde, care pot fi: nepenetrante; penetrante (in cavitatile craniene, toracice, abdominale) si care pot fi:
perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin, vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ
(spre exemplu ficatul).
Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general, caz in care evolutia
e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare, profunzime si reactivitatea organismului.
Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.
In functie de aspectul macroscopic, se descrie:
a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata.
Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de
echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de
producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga sfisiata;- scalparea.
b. Plagi produse prin instrumente ascutite
1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga impuscata
2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii;
- uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita
de soricel”(ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta
3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente
4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate
- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari
c. Plaga impuscata
Subiectul 13
1. Semnele mortii
Clasificare: Semne negative de viata(care coresp mortii clinice si/sau mortii aparente): pozitia si aspectul
cadavrului-tonus abolit ; oprirea respiratiei ; oprirea circulatiei ; abolirea reflexelor ; modificari oculare ;
suspendarea activitatii cerebrale.
Semnele mortii reale (coresp mortii reale) si se grupeaza in : modif cadaverice precoce(lividitate si hipostaza
viscerala; racirea; rigiditatea; deshidratarea; autoliza) si modificari cadaverce tardive distructive: putrefactia si
distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele lor; conservatoare: naturale (mumifierea,
adipoceara, lignifierea, inghetarea) si artificiale (inghetarea, imbalsamarea)
2.Moartea subita: definitie. Clasificare
Def: reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta,
cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta.
Clasificare: dupa V.Belis : A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacă
ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza generalizata sau
localizata- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice
pentru o anumita boală: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase
dupa Simonin: 1 MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala ex. Infarct miocardic.; 2 MS
organica fara leziuni caract pt o anumita boala(staza, petesii edem pulmonar); 3MS functionala cu stare
patologica preexistenta ; 4 MS functionala prin inhibitie ; 5MS functionala esentiala (necropsia alba)
3. Definitia reactiei vitale si semnificatia ei
Def:reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la
actiunea unei traume de orice natura (mecanica, fizica, chimica). Reactiile vitale se clasifica in locale si
generale. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul hemoragic, coagularea, retractia tesuturilor,
inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile hemoglobinei si modificarile enzimatice. Reactiile
vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare, embolia (grasa, gazoasa, tisulara), modificarile
sistemului nervos central, modificarile circulatorii, modificarile endocrine, umorale si dismetabolice.
4. Mecanisme lezionale la pietoni in accidentul rutier
Sunt mecanisme simple: lovirea, caderea, calcarea(comprimarea)
lovire simpla( leziunile apar la locul de impact in fct de inalt autovehic); proiectare (lez la locul de impact cu
auto si cu soseaua pe cealalta parte a corpului); calcare(desenul pneurilor poate fi imprimat pe haine si pe piele
sub forma de benzi echimotice); tarare (apar excoriatii pe supraf intinse, cu aspect asemanator cu arsurile
superficiale); comprimare intre autovehicul si alt obiect dur.
Si mecanisme complexe: lovire-cadere, lovire-basculare-cadere, lovire-cadere-calcare, lovire-
proiectare, lovire-cadere-calcare-tarare.
Uzual pietonii adulti pot avea 5 traiectorii cinematice in urma impactului initial: 1 proiectarea inainte, 2
bascularea-proiectarea inainte, 3 bascularea si caderea peste aripa, 4 bascularea-proiecarea inapoi peste plafon
cu rotatie cu capul in jos, 5 lovirea-proiectarea inainte cu rotatie; Pietonii copii au uzual 2 traiectorii
1proiectarea inainte (copii mici), 2 bascularea-proiectarea inainte (copii mai mari)
5. Cauze de tanatogeneza in arsuri
Mecanismele tanatogenetice in conditiile unui incendiu sunt : 1 intox cu CO – determina cresterea
concentratiei carboxihemoglobinei; 2 intoxicatii cu diferite substante rezultate din arderea unor materiale :
cianuri (din arderea poliuretanului, poliacrilonitrili, DML = >100μmol/l), NO2 (letal la >2000ppm), hipoclorit
(rezultat din PVC, letal la >2000ppm), acroleina (lana lemn EPA la >10ppm), aldehide, benzen, fenol, bioxid de
sulf.; 3 scad cantit de O disponibil pentru respiratie si acumulare de CO2; 4 inhalarea de gaze fierbinti si iritante
determina arsuri superficiale ale cailor respiratorii superioare si spasm sau edem laringian sau moarte reflexa
prin mecanism vagal.
6. Intoxicatia cu HCN, DML
HCN este un lichid incolor, volatil, cu miros caracteristic de migdale amare; este folosit ca inscticid si
rodentecid.
Mod de actune: efectele toxicului se exercita asupra enzimelor din lantul respirator celular (mai ales
citocrom-oxidaze); moartea se produce prin paralizie bulbara la cateva zeci de secunde de la intoxicatie
( ingestie, inhalare, transcutanat) .
Clinic : forma supraacuta( strigat diabolic, pierderea brusca a constientei, convulsii, apnee si stop
cardiac in cateva zeci de secunde); intox acuta (simptome nervoase, dispnee, cianoza, tulb circ, gust amar si
halena caracteristica, confuzie, convulsii, colaps, paralizie respiratorie, deces in minute); intox usoara ( asem cu
cea precedenta dar simptomele in forma clinica usoara disparla iesirea din mediu).
La necropsie: lividitati de cul rosie, continut gastric cu miros de migdale amare, leziuni de tip asfixic.
DML pt HCN = 0.5g (30-40 samburi) iar pt cianuri = 0.1g sau 0.3μg/l aer
Subiectul 16
1.Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Racirea cadavrului= moartea reprezintaoprirea ireversibila a functiilor
vitale, respiratorii, cardio-circulatorii, si a activitatii SNC. Juridic moartea survine la un moment precis( moartea cerebrala) care
trebuie precizat, intrucat dincolo de el intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Semnele mortii reale sunt: racirea,
deshidratarea, autoliza, lividitatile cadaverice si hipostaza viscerala, rigiditatea cadaverica. Racirea cadavrului se datoreaza initial
opririi circulatiei si metabolismului iar apoi pierderii de caldura in mediu. Intr-un mediu cu temperatura de 15-220 grade racirea
cadavrului se face cu 1grad pe ora in primele 4 ore postmortem, iar apoi cu 2 grade pe ora incepand de la exteriorul corpului spre
interior. Racirea este mai rapida pe partile descoperite si mai lenta la nivelul plicelor. Dupa 10-12 ore de la moarte, temperatura
intrarectala este de 20 grade. Exista factori acceleratoti (boli cronice, hemoragii, insuficienta cardiaca, soc, batrani , casectictici)si
factori inhibitori(boli febrile , convulsii, septicemii, soc caloric, hipertermie maligna, intoxicatii cu CO, stricnina, nicotina, alcool,
hidroniazida, asfixii, adulti obezi) ai pierderii de caldura postmortem.
2.Moartea subita:cardiomiopatii=MS reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de
sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Crdiomiopatiile reprezinta una din cauzele
cardiace posibile de MS. Cardiomiopatiile obliterative nu se asociaza cu MS si sunt cauzate de boli cronice( amiloidoza,
sarcoidoza, hemocromatoza). Cele congestive apar de obicei in alcoolismul cronic, prin combinarea efectului toxic direct al
etanolului cu efectul denutritiei si cu efectul cobaltului. De curand s-a demonstrat ca alcoolul deprima cel. Kupffer ceea ce
favorizeaza patrunderea in circulatia generala a endotoxinei lipozaharidice a E. Coli cu efect toxic pe miocard. Tot congestive
sunt si cardiomiopatia peripartum(apare in ultima luna de sarcina si in primle 6 luni dupa nastere; esta cauzata de suprasolicitarea
inimii in perioada sarcinii; in 50% din cazuri cordul isi revine la normal in 6-12 luni); cardiomiopatia cronica idiopatica si
cardiomiopatia toxica. Aspectul anatomopat. In CMPC: inima este intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari; microscopic, se
obs fibroza interstitiala difuza. CMP hipertrofice se caract printr-un v.stg hipertrofiat, zona de max hipertrofie este la niv septului;
grosimea sa medie este de 20-22mm(pana la 50 mm); constitue cea ma I frecventa cauza de MS la adolescenti si adulti tineri.
Trebuie facut dg diferential cu hipertrofia adaptativa a sportivilor(canotaj, ciclism, sky fond maraton, inot). CMP ischemica este
instalata in timp det de insuf de perfuzie indelungata prin Ats coronariana; miocitele sunt hipertrofiate, cu nc mari si intunecati,
fibroza interst. Mai exista si displazia aritmogena de v. dr, caract prin inlocuirea miocardului normal al v. dr cu fibroza interstitiala
si tes gras, dilat marcata a atr. Dr contractilitate scazuta, miscari paradoxale ale septului interventricular. Clinic se expr prin insuf
card dr si aritmii ventr dr.
3.Clasificarea agentilor traumatici. Excoriatia= Clasificarea agentilor traumatici -clasificare:
Agentii traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat (leziuni active sau de lovire
cu un corp dur), fie prin izbirea corpului in miscare de un obiect dur (lovirea pasiva), fie leziuni produse prin ambele mecanisme.
2. Agentii traumatici fizici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizica: variatiile de temperatura, electricitatea
(industriala sau atmosferica), variatiile de presiune atmosferica (scazuta sau crescuta), energie radianta.
3. Agentii traumatici chimici sint reprezentati de diferite substante care produc leziuni sau moartea in cadrul intoxicatiilor acute
sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei medico-legale.
4. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in doze maxime, cum se intimpla in
cazul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci, sau in cazul tulburarilor generate de
diverse veninuri; mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin transfuzie cu sange heterolog.
Excoriatia= soluţie de continuitate superficială a pielii prin lovire activă (tangenţiale cu corpuri rugoase, ascuţite sau cu
muchii) sau pasivă (frecare cu un corp dur cu suprafaţă rugoasă -> cădere)
- pot să apară pe piele sau pe mucoase; când e foarte superficială (epiderm)=> limforagie iar când se usucă=> crustă seroasă
(gălbuie); când e mai profundă (interesate şi papilele dermice)=> hemoragie iar în evoluţie apare o crustă brun-roşietică (crustă
hematică)
- pe mucoase=> pseudomembrane de fibrină
- sunt leziuni cu aspect liniar pe suprafeţe mici
- placard sau zonă escoriată= suprafeţe mari
- pe cadavru escoriaţiile se pergamentează
- în primele 4-6h-> umedă, >12h crustă, 3-4zile crusta se desprinde dinspre periferie, 6-8 zile crusta cade lăsând o zonă rozacee ce
dispare treptat fără urmă
- escoriaţiile liniare, semilunare în jurul nasului şi gurii sugerează sufocare, cele în regiunea vulvară şi faţa internă a coapselor
sugerează viol; liniare pe zonele proeminente->târâre
- se acorda 1-2 zile de îngrijiri medicale (4-6 zile în caz de escoriaţii mari sau suprainfectate)
4.Mecanisme lezionale si leziuni in accidentul rutier la ocupantul dreapta fata= la ocupantul din dr nerestrictionat (fara
centura aplicata) miscarea este de propulsie spre ant a corpului uman( ca o alunecare/translatie) cu o usoara ascensionare a
corpului; este posibila: proiectarea inainte si in sus determina lovirea capului de stalpului din dreapta;
proiectarea inainte det ejectarea prin pabriz;
proiectarea inainte si in jos det lovirea cu capul de bord
se produc:
contactul cu bordul prin genunchi( fracturi ale rotuleu, femurelor, gambei, bazinului)
fracturi ale mb sup la contactul cu bordul (mb sunt spre ant in scop de protectie0 frecvent antebrat, mana
TCC grav dat de contactul prin lovire de ranforsarea sup a capotei situata deasupra parbrizului sau de stalpul
fata der parbriz ( cu barbia de obicei in poz intermed.) si /sau de perbriz. Uneori proiectarea prin parbriz sau prin usa de partea sa
care e poate deschisa in mom impactului mai ales in lovirile fronto-oblice cu coltul dr-fata. Lez de proiectare, lez faciale (plagi
taiate)
Lez faciale (plagi taiate) date de parbriz (frecvente si grave)
Revenirea in scaun cu traumatism vertebro-cervical (mec indirect) prin deflexiune daca nu are tetiera.
Deci ocupantul dr fata nerestrictionat are caracteristic TCC si TCF cu multiple plagi date de parbriz si in general lipsa lez
gambei date de pedalier. Aceste lez subt ins ff grave( locul mortului)
La ocupantul din dr restrictionat :
Sindrom de centura
Extensia mb sup care se pot lovi de parti lae habitaclului
Extensia mb inf dar rareori cu fracturi ale gambei ( abs pedalierului)
Traumatism vertebro-cervical (mec indirect)
5.Clasificare asfixiilor (anoxiilor) violente= a. insuf oxigenului in aerul respirat
- spatii inchise, procese care consuma oxigenul – flacara, proc fermentative( cu degajare de dioxid de carbon),
altitudini mari
b. obstr orif respiratorii( sufocare)
c. obstr cailor respiratorii
- de cauza interna – obstr cailor resp cu lichide sau solide, inec
- de cauza externa prin comprimarea reg cervicale( spanzurare, strangulare, sugrumare)
d. impiedicarea misc respiratorii: comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, paralizie a mm. respiratori,
intox cu subst curarizante, electrocutie
e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor
6.Intoxicatia cu ecstazy=substanta de sinteza derivat de amfetamina. Clinic se deceleaza hipertermie (consecinta a
vasoconstrictiei cu scaderea [pierderii de caldura, ef fizic, dar si expunerea prelungita la temperatura ambientala crescuta) uneori
de rang malign, mai ales in asociere cu alte stimulante, chiar si cafeina (asocierea de manif neurologice-delir, stupor, convulsii-are
prognostic grav, posibil chiar sa tradeze un sdr serotoninergic sau neurologic malign-agitatie, mioclonii, hiperreflexie, transpiratii,
frison, tremor, diaree), hipertonie musculara cu trismus, bruxism, rabdomioliza HTA, tahicardie, aritmii cardiace, transpiratii
profuze( cu risc de deshidratare si hipo Na). Dupa 4-8 ore de la consum apr oboseala severa, mers greoi, anorexie, bruxism,
depresie progresiva ce atinge max in 2 zile, disparand la cca 5 zile de la consum, asoc tulb de concentrare. Rar au fost raportate
cazuri de anemie aplastica si purpura trombotica. Afectarea hepatica este frecventa la consumatorii cronici. Mai apar acnee
rabdomioliza si CID.
7. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la:
a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor
b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati
c) investigarea agresiunilor homosexuale
d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin
e) studii de genealogie si antropologie
8. Pruncuciderea definitie si probarea varstei nou nascutului= Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind:
"Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de
naster.
a)Varsta se apreciaza functie de lungimea fatului:
-cd L<25cm, din cifra lungimii se extrage rad patrata si se obtine varsta in luni lunare( luna lunara are 4 sapt sau 28
zile fata de luna calendaristica care var intre 30-31 zile) gestatia dureaza 10 luni lunare sau 9 luni calendaristice
- cd L>25 ci , cifra lungimii se imparte la 5 si se obtine varsta tot in luni lunare
b)Dupa aparitia punctelot de osificare ale unor oase (zone lenticulare, rosii-cenusii, de 2,5 mm diametru pe fond alb
sidefiu al cartilajului, care rezista la putrefactie avansata). Calcaneu +luna VI, femur nc Bedard=luna IX
c)numaratoarea alveolara radiara =parametru al maturitatii plamanului fetal
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta=1. moarte violenta٭, chiar si atunci
cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces
2. cauza mortii nu e cunoscuta٭
3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical
c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in
spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei, moartea asoc cu activ publice sau orice
deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament
violent sau inuman.
e. multiple decese repetate in serie sau concomitent
f. cadavre neidentificate ٭sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate٭
h. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie
ori de protectie a muncii,
i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chir
Sdr tanatogeneratoare in mortile violente:-zdrobirea unui organ vital;TCC cu lez grave intracraniene si tulb neurologice
grave;socul traumatico-hemoragic,socul hemoragic si/sau hem insotita de exsanguinare,socul postcombustional,embolia
traumatica,asfixia mecanica
10. Notiunea de zile de ingrijire medicala . Punerea in primejdie a vietii= Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-
legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor medicale.
Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au survenit in urma
unui traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe( pericol imediat) fie
prin aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale, immediate sau tardive) ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical/
chirurgical sustinut.
SUBIECTUL 17
1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Moartea cerebrala
Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. (def medicala)
Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea
creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid, ovul). Dpdv juridic, moartea survine la
un mom précis ( moartea cerebrala) care tb precizat. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ.
Este sinonima cu moartea cerebrala.
Semnele mortii reale sunt: -modificari precoce: lividitatea, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza
- modificari tardive: distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte; conservatoare:
naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea, inghetarea; artificiale: inghetare, imbalsamare
Moartea cerebrala (moartea celulara a creierului)= moartea juridica (5-8 minute)
Reprezinta moartea celulara a creierului sau moartea juridica care trebuie bine precizat , intrucat dincolo de ea
intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este
sinonima cu moartea creierului sau moartea cerebrala. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea
creierului si se termina cu moartea ultimului tesut din corp (spermatozoid,ovul)
2.Moartea subita: definitie. Clasificare
definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu
simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare:
1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).
2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii,
intoxicatii)
3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei
patologii recente acute severe)
4. MS functionala prin inhibitie
5. MS functionala esentiala( necropsia alba)
3. Clasificarea agentilor traumatici. Plagile
Clasif ag. traumatici
9. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura; electricitate; variatii
extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete, infrasunete; radiatii electromagnetice; campuri
magnetice; radiatii ionizante
10. Ag. traumatici chimici
11. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse de animale)
12. Ag. traumatici psihici
Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii
Plagile pot fi, in fct de profunzime:
- superficiale
- profunde, care pot fi: nepenetrante; penetrante (in cavitatile craniene, toracice, abdominale) si care pot fi:
perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin, vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ
(spre exemplu ficatul).
Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general, caz in care evolutia
e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare, profunzime si reactivitatea organismului.
Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.
In functie de aspectul macroscopic, se descrie:
a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata.
Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de
echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de
producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga sfisiata;- scalparea.
b. Plagi produse prin instrumente ascutite
1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga impuscata
2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii;
- uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita
de soricel”(ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta
3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente
4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate
- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari
c. Plaga impuscata
4. Caderea/precipitarea (comparatie)
Caderea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului
de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Se constata leziuni traumatice specifice lovirii pasive
( corpul are energie cinetica si o transfera planului dur de care se loveste, forta de lovire – forta de actiune fiind
egala si de sens contrar cu forta de reactiune) . Leziunile se caracterizeaza prin : sunt unilaterale, pe partile
proieminente, mai putin grave de obicei si se insotesc de excoriatii (semn al frecarii de planul dur). Caderea
poate fi simpla rezultata din propria greutate si inaltime a corpului sau accelerata (impingere) , situatie in care
leziunile sunt mai grave, implicare capului fiind mult mai frecventa.
Precipitarea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara
perimetrului de sustinere, urmata de lovirea de un plan inferior planului de sustinere. Pentru precipitarea de la
mica inaltime se foloseste “ cadere de la mica inaltime” . Leziunile se caracterizeaza prin : sunt multipolare, sunt
prezente pe partile proeminente dar si in alte regiuni, uneori chiar opuse, sunt insotite de excoriatii si semne cu
caracter vital la locul d eimpact., obisnuit sunt grave.
Gravitatea leziunilor depinde de : viteza de cadere/ precipitare, suprafata pe care se cade, zona afectata.
Topografia : in cadere : leziunile apar pe acelasi plan, pe partile mai declive. In precipitare : leziuni multipolare,
mai grave sau chiar daca sunt unipolare sunt mai garve decat cele produse prin cadere.
5. Leziuni traumatice la ocupantul fata dreapta
A) nerestrictinat (fara centura) : propulsia spre anterior ca o alunecare si translatie cu o usoara ascensionare a
corpului. Proiectarea inainte si in sus determina lovirea capului de stalpul din dreapta; proiectarea inainte
determina ejectarea prin parbriz, proectarea inainte si in jos determina lovirea capului de bord. Se produc :
fracturi ale rotului, femurului, gambei, bazinului, fracturi ale membrelor superioare, traumatism cranio cerebral
grav, leziuni faciale, revenire in scaun cu traumatism vertebro cervical.
B) restrictionat (cu centura) : sindrom de centura (leziuni viscerale interne prin decelerare, echimoza in banda,
traumatism inchis toracic), extensia membrelor superioare care se pot lovi de parti din habitaclu, traumatism
vertebro- cervical, extensia membrelor inferioare dar rar fracturi.
In izbirea din spate principala leziune este la nivelul coloanei cervicale(prin hiperextensie si hiperflexie) si dilacerarea trunchiul
cerebral intre bulb si punte
6. Clinica la barbiturice
Substantele hipnotice sint in special medicamente, iar intoxicatiile survin mai ales in scop de sinucidere.
Actiunea acestor substante difera dupa doza, avind in doze mici efect sedativ, iar in doze mari efect hipnotic
general. Cele mai raspindite hipnotice sint
barbituricele, care in ultimii ani au determinat jumatate din totalul intoxicatiilor mortale cu medicamente.
Intoxicatiile apar la doze de 10-15 ori mai mari decit dozele terapeutice. D.M.L. = 1-1,5 g pentru barbituricele
de scurta durata, 1,8-2 g pentru fenobarbital si 8-10 g pentru veronal.
Moartea se produce prin insuficenta cardio-respiratorie si aparitia de congestii pulmonare, precum si prin
paralizia respiratiei. Vindecarea poate avea loc fara sechele, dupa o coma care are o evolutie lunga 4-6 zile.
Clinic la doze mari apar episoade de somn paradoxal prelungite, vise agitate, bradipsihie, hipomnezie, stari
confuzive, tulb de judecata, idei paranoide, ataxie, dizartrie, hiporeflexie, nistagmus, strabism, tremor, acnee,
paradontoza, pana la delir confuzie sevara si halucinatii.
Sevrajul cuprinde manif usoare ca anxietatea, discreta agitatie psihomotorie, anorexie si greata, dar se poate
ajunge pana la varsaturi, hipotensiune, pirexie, tremor, dezorientare, halucinatii. Un prognostic sever il
reprezinta crizele comitiale.
7.Conditii de solicitare a expertizei medico-legale psihiatice
Se efectueaza atat pentru cauze penale cat si pentru cauze civile , la cererea instantelor de judecata sau a
organelor de cercetare sau urmarire penala iar in unele cazuri prevazute de regulament si la solicitarea
persoanelor fizice. Este obligatorie in caz de omoruri deosebit de grave, pruncucidere, la minori intre 14 si 16
ani si oride cate ori instanta sau organul de urmarire are indoieli asupra capacitatii psihice a invinuitului.
Obiectivele : daca persoana expertizata prezinta sau nu tulburari psihice si diagnosticul actual al acestoral;
excluderea simularii / disimularii unei afectiuni psihice; capacitatea psihica actuala si daca subiectul poate fi
cercetat / inculpat; capacitatea psihica la momentul savarsirii faptei; aprecierea discernamantului fata de fapta
comisa; recomandarea masurilor de siguranta cu caracter medical sau a masurilor educative prevazute de codul
penal, in functie de prognosticul tulburarilor psihice constatate si aprecierea gradului de periculozitate sociala.
Tot prin expertiza medico-legala psihiatrica se stabileste discernamantul, responsabilitatea, iresponsabilitatea,
capacitatea de exercitiu, capacitatea de folosinta,
8. Etape ale expertizei medico-legale in caz de viol; definitia violului si examene de laborator
Expertiza medico-legala in viol
Pentru victima expertiza medico-legala se efectueaza astfel:
- anamneza scurta – se evalueaza capacitatea psihica a victimei pentru a aprecia daca are intelegerea faptei pe
care o reclama; se retin date dupa istoric care se consemneaza; se efectueaza identificarea victimei. Se solicita
persoanei exameninate sa se dezbrace total, se retin toate corpurile delicate care se pastreaza pentru a fi trimise
pentru control laboratoarelor serologic, criminalistic si de genetica medico-legala
- se examineaza fizic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate leziunile traumatice pe care le
prezinta
- examenul genital medico-legal vine in completarea examenului fizic al victimei; se efectueaza un examen atent
al perineului si al introitului vaginal: in cazul actului sexual intravaginal se constata urmarile penetrarii penisului
in vagin, ejacularea si eventual deflorarea recenta.
Pentru agressor expertiza se desfasoara astfel:
- se efectueaza o anamneza scurta si I se adreseaza intrebari generale in cadrul unui examen sumar psihologic.
Se evalueaza capacitatea psihica a agresorului si se evalueaza daca recunoaste fapta comisa si in caz afirmativ
daca o intelege in contextul gravitatii sale sociale
- se solicita sa se dezbrace pentru a i se face un examen extern complet
Definita violului
Actul sexual de orice natura cu o alta persoana, practicate prin constringere sau profitind de imposibilitatea
victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani.
Examene de laborator:
- este necesara datarea raportului sexual:
- sub 24 ore de la actul sexual, spermatozoizii sunt mobili (la nivelul glerei cervicale, mobilitatea se pastreaza 3
zile)
- capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual
- lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul poate avea azoospermie sau se poate
produce liza spermatozoizilor)
- pentru evidentierea spermei, se pot determina:
- fosfataza acida de origine prostatica
- glicoproteina P30 (specifica pentru sperma umana) - prin reactie imunologica, poate persista in vagin 13-47
ore
- LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gasesste in testicole, spermatozoizi si lichid seminal), aparind
la pubertate. Folosindu-se electroforeza conventionala LDH-C4 a putut fi identificata in pete vechi de 4
saptamini.
- human prostate specific antigen (PSA sau seminoproteina, este o glicoproteina cu greutate moleculara de
23 kDa) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. Se detecteaza folosind un ser
hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele menstrual.
9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania.Moartea suspecta (enumerare)
1.moarte violenta
2.cauza mortii necunoscuta
3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:
a.moarte subita; b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv
medical; c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii;
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele
in spitalele psihiatrice, decese in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu
activitatea politiei sau armatei in cazul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau orice deces
care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma
de tratament violent sau inuman; e.multiple decese repetate in serie sau concomitent; f.cadavre neidentificate
sau scheletizate; g.decese survenite in locuri publice sau izolate; h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta
in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii; i.decesul
pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-
chirurgicala
10. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Avortul posttraumatic
Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin durata
ingrijirilor medicale.
Avortul posttraumatic
Conform prevederilor Codului penal producerea avortului este considerata ca o vatamare corporala grava.
Din punct de vedere juridic este indiferent daca autorul faptei cunoaste sau nu existenta starii de graviditate a
victimei, dar dsigur ca, in caz afirmativ si indeosebi daca prin lovire intentioneaza sa produca avortul, aceste
considerente constituie o circumstanta agravanta.Principalele probleme medico-legale in aceste cazuri, si care
trebuie rezolvate in cadrul examinarii sint:
- felul, localizarea si intensitatea leziunilor traumatice;
- prezenta si virsta sarcinii in momentul lovirii;
- realitatea avortului, data primelor semne si evolutia acestuia;
- daca exista legatura de cauzalitate intre leziunile suferite si intreruperea cursului sarcinii.
Subiect 18
1. Diagnosticul de moarte. Enumerati semnele mortii reale.Rigiditatea
Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente
intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea
ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile
mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea
cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau
insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la
disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica,
impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic.
temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa
24-36 ore de la moarte.
2. Cauze coronariene de moarte subita
(1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul miocardic acut
(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor
coronare din trunchiul pulmonar, originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stanga, hipoplazie
coronariana, fistula coronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjeaza pe o
anumita lungime in grosimea miocardului.
(3)Anevrism coronarian disecant
(4)Displazia fibromusculara a coronarelor
(5)Boala Kawasaki
(6)Arterita coronariana
3. Clasificarea agentilor traumatici. Echimoza
Agenti traumatici mecanici
-corpuri contondente
-corpuri cu varfuri sau lame ascutite
-proiectile
Agenti traumatici fizici: variatii extreme de T, electricitate, variatii extreme ale presiunii atmosferice, radiatii ionizante
Agenti traumatici chimici: subst. toxice
Agenti traumatici biologici: bacterii, virusuri, leziuni produse de animale, plante etc.
Agenti trauma psihici
SUBIECTUL 19
1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Adipoceara
Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. (def medicala)
Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea
creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid, ovul). Dpdv juridic, moartea survine la
un mom précis ( moartea cerebrala) care tb precizat. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ.
Este sinonima cu moartea cerebrala.
Semnele mortii reale sunt:
a. modificari precoce: _lividitatea, _racirea, _rigiditatea, _deshidratarea, _autoliza
b. modificari tardive: - distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte;
conservatoare: naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea, inghetarea; artificiale: inghetare,
imbalsamare
Adipoceara - contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in O 2. Grasimile
neute se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in lipsa O 2, se hidroxileaza sub
actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium perfringens, Cl. Vechii) dar si a propriilor hidrolaze. Saponificarea
acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara. Rezulta un aspect care pastreaza trasaturile (permite
identificarea) cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced: (3-4) saptamani – (3-4) luni. Daca acizii se
oxideaza (in prezenta O2) se produce aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Completa in 1-2
ani.
2. Cauze meningoencefalice de moarte subita
a. epilepsia – det 1-2 % din cauzele de moarte subita
- moartea subita se prod f rar in criza de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv insufic, in timpul
noptii sau in cada, fara semen de convulsii
- la autopsie se obs infiltrate hemoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cauza crizelor de epilepsie
b. hemoragii subarahnoidiene netraumatice sau dupa traumat minore
cauze – rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip “berry”, discrazii sangvine, endocardita cu fen embolice,
supradozare de anticoagulante: - malf arterio-ven frecv in cortexul parietal: sdr Sturge-Webber; / - anevrisme “berry”:
consecintele rupturii – 96% hemoragie subarahnoidiana si 4%hemoragie subdurala
c. hemoragii intracerebrale – apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu HTA.
- localiz mai frecv: putamen, capsula interna, thalamus( cu defic senzitiv mai marcat decat cel motor), emisf cerebeloase(
pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij)
- extinderea hemoragiei: 75% se rup in ventricul, 15% subarahnoidian, in 54% determ aparitia edem cerebral cu hmoragii
sec in TC.
d. tumori cerebrale primitive
e. meningite:- f rar constit o cauza de moarte subita, doar in cazurile de evol fulminanta;- la autopsie constatarile sunt
reduse: edem cerebral, meninge tulbure;- cel mai frecv se intalnesc la copii det de: H. influenzae, Meningococ,
Pneumococ, la n-n E. coli si Streptococ beta hemolytic.
f. hidroencefalia - det rar moartea subita
g. afectiuni psihiatrice – frecv crescuta de moarte subita la schizofrenicii tratati cu fenotiazine( se pp ca det aritmii
cardiace, hipertermie, hTA)
h. tromboza sinusului sagital superior
i. comotia cerebrala minora asociata
j. malaria cerebrala
3. Clasificarea agentilor traumatici. Plaga taiata
A) Clasificarea agentilor traumatici
I)Agenti traumatici fizici – sint reprezentati de:
1) Agenti traumatici mecanici: a) actiunea lor se datoreaza energiei cinetice, eliberate in momentul impactului;
b) de studiul efectelor lor se ocupa traumatologia mecanica
2)Variatii exterme de temperatura 3) Electricitate 4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice 5) Unde
sonore, ultrasunete, infrasunete 6) Radiatii electromagnetice 7) Cimpuri magnetice 8) Radiatii ionizante
II) Agenti traumatici chimici – substante toxice
III) Agenti traumatici biologici – sint reprezentati de: - Bacterii; - Virusuri; - Otraviri vegetale sau animale; -
Leziuni produse de animale
IV) Agenti traumatici psihici – sint practic imposibil de obiectivat I.1 agtenti fizici : mecanici (actiunea lor se
datoreaza energiei cinetice eliberate in momentul impactului, de studiul efectelor se ocupa traumatologia
mcanica); 2. variatii extreme de temperatura; 3. electricitate; 4. variatii extreme ale presiunii atmosferice; 5.
unde sonore, ultrasunete si imfrasunete; 6. radiatii electromagnetice; 7. campuri magnetice; 8 radiatii ionizate; II
. agenti chimici : toxici; III agenti biologici : bacterii, virusuri,otravuri vegetale sau animale, leziuni produse de
animale; IV. Agenti psihici : imposibili de obiectivat
Plaga taiata:
- poate fi produsa de lame sau brice
- agentul vulnerant are o actiune tangentiala asupra pielii
- uneori adancimea pielii scade progresiv si se termina printr-o excoriatie iar la un capat al plagii apare “codita
de soricel” care ofera informatii despre directia de actiune a agentului vulnerant
- frecvent, marginile plagii se retracta
- margini netede, drepte, regulate, lipsa punţilor tisulare, dehiscenţă mare a plăgii
- lungimea depinde de lungimea muchiei instrumentului şi mişcarea instrumentului
-profunzimea depinde de: gradul de ascuţire, forţa mişcării de apăsare, rezistenţa ţesuturilor (gât, coapse, fese,
abdomen-> rezistenţă scăzută)
-date despre direcţia loviturii şi poziţia victimă-agresor
-plagă mutilantă-> profundă cu secţionarea unei regiuni anatomice=> sluţire, infirmitate, invaliditate
-plagă în lambou->oblică=> un lambou tisular
4. Hematomul subdural
- poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic
poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei hemoragii intracerebrale.
Simptomatologia apare in cazul unei cantit mai mari de sange decat in hemoragia extradurala si depinde de: _
viteza de acumulare a sangelui, _cantit hemoragiei;
Simptomatologia grava poate fi determ de 50 ml sange acumulati rapid sau 150 ml acumulati lent.
Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un strat de fibrina intre
duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare hematom de capilare, fibroblaste si
macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa
5. Examenul necroptic in hipotermie
Autopsie:
- examen extern: - degeraturile sunt leziuni intravitale (dar pot sa lipseasca in refrigeratie)
- lividitati rosii (se mentin astfel cit timp cadavrul nu este decongelat); culoarea rosie este cauzata de: _scaderea
consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie;_modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei - HbO2
- examen intern: - nu se evidentiaza leziuni caracteristice (refrigerarea este diagnostic de excludere)
- raportul adrenalina:noradrenalina este de 24 ori mai mare decit normalul
- la nivelul mucoasei gastrice se observa pete mici (1-2 mm diametru), maronii-negricioase (microhemoragii
care prin actiunea HCl => hematina) = “pete Visnievski”
6. Aprecierea distantei de tragere in impuscare
In cazul armelor cu glont se poate preciza daca este vorba de
- tragere cu teava lipita ( vezi mai sus..)
- impuscare in raza de actiune a fact secundari( apare zona de tatuaj det de fum si gaze fierbinti)
- impuscare in afara razei de actiune a fact secundari
In cazul armelor cu alice, acestea au traiectorie progresiv divergenta iar distanta de la care s-a tras se poate
determina fctie de gradul de dispersie a alicelor
- impuscare de la 0.5-1 m: este present un singur orif de intrare cu margini dantelate
- de la 2.5-3 m se obs un orif central cu marg dantelate in jurul caruia se gasesc orif date de alicele
satellite
- de la 5 m nu exista orif central ci un cerc cu raza de 15-20 cm ce contine orificiile date de alicele
satellite.
7. Clasificarea simularii
In medicina legala prin simulare se intelege incercarea constienta si premeditata de a imita, provoca, ascunde
sau exagera unele tulburari morbide subiective sau obiective, in scopul obtinerii anumitor avantaje sau pentru
a se sustrage de la unele obligatii sociale.
Forme de simulare
-Propriu-zisa : -simularea unei afectiuni inexistente : -de semne subiective
- de semne obiective
- crearea artificiala - de boli
- de infirmitati (automutilare)
- Agravare
- Disimulare
8. Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale
Expertiza este ceruta in procesele civile si penale, in divort, casatorii, furtul de copii etc. Capacitatea sexuala a
femeii este definita de urmatorii parametrii:
capacitatea de coabitare (potentia coeundi) se refera la posibilitatea femeii de a fi copulata pe cale vaginala,
ceea ce presupune dezvoltarea anatomica a unui vagin normal si permeabil.;
capacitatea de procreere (potentia generandi) incepe odata cu instalarea maturitatii sexuale, la 13-16 ani si
pina cind ovulatia inceteaza, aprox. intre 40-50 ani, rareori mai curind sau mai tirziu. Aceasta capacitate este
conditionata de starea generala de sanatate a femeii, de ovare in functiune si de permeabilitatea trompelor
uterine.;
capacitatea de a suporta o sarcina (potentia gestandi) poate fi compromisa de malformatii congenitale,
procese inflamatorii, afectiuni generale, intoxicatii, cauze genetice, endocrine etc, ce duc la moartea intrauterina
a fatului si care se identifica cu cele ale avortului spontan.;
capacitatea de a naste pe cai naturale (potentia perturiendi) Este conditionata de contractii uterine normale si
cai permeabile (uterocervicovaginale) care sa permita coborirea, avansarea si expulzia copilului. Anomaliile
bazinului osos dar si a cailor amintite mai sus pot impiedica nasterea normala. Problema se rezolva eficient prin
operatie cezariana.
9. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Pierdere de organ si incetarea functieie. Exemple.
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice)
necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor
traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala ( se
refera numai la leziunile traumatice)
- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea
anatomica
Art. 182 c.p. prevede:
- Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri
medicale mai mult de 60 de zile, sau care a produs vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau
organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori pshica, slutirea, avortul, ori punerea in
primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu mult mai grav.
Pierdera de organ
Consecinta lezionala care in mod obligatoriu constituie si infirmitate.
Organul este o formatiune anatomica unica sau pereche,care biologic nu poate fi inlocuita sau poate fi inlocuita
numai prin transplant,alcatuita dintr-un tesut specific cu vascularizatie si inervatie proprie prin care acesta
indeplineste independent sau impreuna cu organul pereche o anumita functie specifica care se pierde implicit in
cazul pierderii organului unic.Pierderea anatomica a unui organ(unic sau pereche)constituie vatamare corporala
grava.Pierderea unui organ pereche poate sa nu semnifice si pierderea functiei indeplinita de perechea de
organe,atunci cand celelalt organ restant are capacitate biologica intacta.Pierderea unui organ unic,semnifica
evident si pierderea functiei exercitate de acel organ.
- se acorda mai mult de 60 z i m pt dezlipire postraumatica de retina, fractura cu deplasare ambe oase ale
antebratului, tr. vertebro-medular cu fractura si interesare mielica, tr cc cu dilacerare cerebrala;
Pierderea unui GO in tot constituie pierdere de org, infirmitate, dar nu pierderea functiei analiz vizual. Costituie
invaliditate insa dc victima va fi nevoita sa-si schimbe locul de munca ca urmare a pierderii vederii. Plaga taiata
prin agresiune care sectioneaza complet n. radial la niv brahial in 1/3 proximala duce la paralizia mainii. Nervul
este anatomic prezent, dar fct este absenta conducand la pierderea functiei mb sup respectiv- deficit fct ce
constituie infirmitate. Cd infirmit este numai morfologica ea nu se asimileaza cu o invaliditate.
10. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea suspecta (enumerare)
1.moarte violenta
2.cauza mortii necunoscuta
3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medical
c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate,
decesele in spitalele psihiatrice, decese in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea
asociata cu activitatea politiei sau armatei in cazul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau
orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare
alta forma de tratament violent sau inuman
e.multiple decese repetate in serie sau concomitent
f.cadavre neidentificate sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate
h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea
masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii
i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau
terapeutica medico-chirurgicala
Subiectul 20
1.Putrefactia: Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care
substantele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice. Ea continua autoliza,
aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul.
Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de regula, vizibile in 2-3 zile postmortem. La exterior, primul
semn al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie: - de regula, aceasta apare pe abdomen in
dreapta.
- se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui. - aparitia ei se datoreaza degradării sub acţiunea enzimelor
microbiene. Mucoasa cecală, permeabilizată în urma autolizei, permite trecerea H2 S rezultat din degradarea
aminoacizilor în vase, unde se combină cu hemoglobina, ducând la formarea de SHb şi SmetHb, ambele de
culoare verde. Ulterior, prin eliberarea Fe din Hb rămasă se formează hematina, care în combinaţie cu H2S
formează FeS3 de culoare cenuşiu-verzuie. De asemenea, la exterior apar dungi subcutanate, perivenoase,
cafenii-violacee, dispuse in special pe membre si in jurul plagilor, realizând in ansamblu asa-zisa"circulaţie
postumă". Fermentatia glucidelor in prezenţa O2 duce la formarea de gaze de putrefactie. Procesul are loc
datorita microbilor aerobi. Gazele rezultate destind stomacul, intestinele, scrotul (care atinge dimensiunile
capului unui fat), penisul, abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul (care se goleste de singe),
pulmonii (determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este interpretata gresit ca
semn al edemului pulmonar acut), determina patrunderea continutului gastric in caile respiratorii au scurgerea
lui la exterior prin gura si nas, expulzia de materii fecale si de urina, s expulzia fatului (nastere in sicriu). Bulele
de gaze impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive, patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot
corpul, dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor. Acumularea
subcutanata a gazelor realizeaza bule de putrefactie, iar in organe duce la instalarea emfizemului de putrefactie.
Faza gazoasă este urmată de faza de lichefiere şi topire a organelor, care treptat setransformă într-o magmă
negricioasă. Factorii care influenteaza putrefactia sint reprezentati in primul rind de factorii de mediu. Astfel: -
temperatura ridicata accelereaza putrefactia (regula Devergie: iarna, cifra care indica zilele corespunde cifrei
care indica orele, vara);
- excesul de oxigen care are rol favorizant; - mediul (regula Casper: 1 saptamina de putrefactie in are = 2
saptamini de putrefactie in apa = 8 saptamini de putrefactie in sol); - felul si adincimea solului in care s-a produs
inhumarea- imbracamintea de cauciuc, lina, matase, intirzie putrefactia.
Se descriu doua feluri de putrefactie: aeroba: - determinata de microbii din caile aeriene superioare- glucidele
sunt metabolizate la CO 2 , apa, acid lactic, acid butiric, aldehida
acetica, alcool etilic (este inutila determinarea alcoolemiei) anaeroba:- este determinata de microbii din colon-
proteinele sunt metabolizate la amoniac, CO2 , acizi organici, amine cadaverice/ ptomaine (histamina,
putresceina, cadaverina), H2S, mercaptan- ptomainele pot orienta gresit examenele toxicologice- se poate
produce alcool etilic (pina la 50- 100 mg‰), cianuri (urme) Putrefactia poate distruge anumite toxice:
cloralhidrat, nitrit de sodiu, aconitina; produsele toxice volatile se volatilizeaza. Multe toxice ramin insa
nemodificate: antidepresive triciclice, barbiturice.
2.Moartea subita.Def.Clasif: 1. Definiţie: este moartea survenită brusc, neaşteptat, la o persoană în plină stare
de sănătate aparentă, sau la o persoană cu o anumită suferinţă în a cărei evoluţie nu era prevăzut sfârşitul letal-
M.S. se caracterizeaza prin: - durata scurta de timp dintre aparitia simptomelor si deces (secunde, minute, ore); -
caracterul imprevizibil, adica faptul ca apare in plina sanatate aparenta sau la o persoana bolnava care, in orele
sau zilele precedente, nu a acuzat simptome care sa tradeze o agravare a bolii de baza sau evolutia spre o
complicatie mortala; de aceea, ea survine in cele mai variate locuri (domiciliu, mijloace de transport, in drum
spre spital, drumuri si localuri publice, la locul de munca etc); - instalarea ei poate sa fie (sau nu) precedata de
acuze prealabile; atunci cind acestea exista sint, de regula, minore si nespecifice; - cauza precisa- autopsia
relevind totdeauna o cauza tanatogeneratoare, prin care moartea subita apartine mortilor neviolente. In aceste
cazuri autopsia medico-legala este obligatorie pentru a o delimita de moartea violenta. Cauzele mortii subite
apartin practic intregii patologii. Ea atinge cu predilectie virstele extreme. La copii, cele mai frecvente cauze sint
reprezentate de bolile respiratorii, pentru ca odata cu inaintarea in virsta sa predomine cauzele cardio- vasculare;
la batrini, alaturi de bolile cardio-vasculare se intilnesc frecvent si boli ale aparatului respirator.
2. Clasificare (după Simonen): A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacă
- ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza generalizata sau
localizata- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice
pentru o anumita boală: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase ş.a.
3.Def reactiei vitale si semnificatie: In intelesul cel mai larg, reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor
generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura (mecanica, fizica,
chimica). Reactiile vitale se clasifica in locale si generale. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul
hemoragic, coagularea, retractia tesuturilor, inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile
hemoglobinei si modificarile enzimatice. Reactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare,
embolia (grasa, gazoasa, tisulara), modificarile sistemului nervos central, modificarile circulatorii, modificarile
endocrine, umorale si dismetabolice.
4.Obiectivele EML in impuscare:1.Dg lez de impuscare;2.Orificul de intrare/de iesire;3.distanta de la care s-a
efectuat tragerea;4.directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp(canalul);5.pozitia
victimei in momentul executarii focului;6.tipul armei folosite;7.autoimpuscare/heteroimpuscare;8.cauzele
mortii;9.evaluarea lez traumatice specifice impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte
lez traumatice;10.dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med).
5.Factorii suplimentari(sec) ai impuscarii:fum,gaze fierbinti,flacara,particule de pulbere nearsa.
6.Intox cu CO,DML: :Efectele CO asupra org uman depinde de:conc CO si timpul de expunere: -o expunere
de 30 min la o conc a CO de 1/5000vol det cefalee pulsatila si astenie; dc expunerea continua asthenia se
accentueaza si apar greturile si varsaturile; la o conc de 40-50% HbCO individual isi pierde constiinta,iar peste
50% coma,tulb vegetative grave,convulsii,moarte; iar la o conc a CO in aer de 1/100 vol,sunt suficiente 1-2 resp
pt pierderea constientei si moarte.
7.DML la alcool metilic:adult:30-100ml(conc serica de 30-80mg% alcool metilic).Exista o mare variabilitate
individuala a rezistentei la efectele toxice:sunt persoane care au decedat la doze de 7-8 ml metanol,doza la care
altele nu prezinta nici un symptom clinic.Luand in considerare aceste aspecte,maj autorilor considera ca doza
toxica este de 5-10ml metanol,ingerarea a 15ml metanol producand cecitate.
8.Def. pruncuciderii:obiectivele EML:Def=(art. 177 CP)”Uciderea unui n-n,savarsita imediat dupa nastere de
catre mama,aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere”Obiective:-starea de nou-nascut; -varsta
intrauterina,dc nu s-a nascut la termen; -viabilitatea nou-nascutului; -dovezi de instalare a vietii intrauterine;
-durata vietii extrauterine; -dc s-au acordat ingrijiri medicale necesare imediat dupa nastere; -cauza mortii nou-
nascutului.
9.Sit in care autopsia ML este obligatorie in Rom.Moartea violenta:1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu
este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin
natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei
intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul
politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese
survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale
sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp
dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.
Sdr tanatogeneratoare in mortile violente:-zdrobirea unui organ vital;TCC cu lez grave intracraniene si tulb
neurologice grave;socul traumatico-hemoragic,socul hemoragic si/sau hem insotita de exsanguinare,socul
postcombustional,embolia traumatica,asfixia mecanica.
10.Certificatul ML:parti componente,concluzii:1.Partea introductiva(date personale,istoricul faptei,date
medicale in relatie cu agresiunea suferita). 2.Partea descriptive(consemnarea aspectelor lezionale
obiective,consemnarea acuzelor subiective,solicitarea unor consultatii de specialitate) 3.Concluziile:-realitatea
traumat;-mecanismul de prod;-natura ag traumatic;-data probabila a traumat.;-aprecierea gravitatii traumat
exprimata prin durata tratam medical(nr de zile de ingrijire medicala).