ARTEROPATIILE PERIFERICE OBLITERANTE

(Sindromul de ischemie cronică, ateroscleroza obliterantă, endarteriita obliterantă)

1.CS. In stenoza aterosclerotica a arterei carotide interne tratamentul de ales consta in

A trombendarterectomie+
B rezecţie cu anastomoza termino-terminala
C by-pass
D ligaturarea arterei corotide interne
E administrarea agenţilor antitrombocitari

2.CS. Tratamentul fistulelor artero-venoase consta în:

A excizia fistulei cu restabilirea continuităţii vaselor+
B ligaturarea arterei distale de fistula
C amputaţia membrului
D ligaturarea venei distale de fistula
E tratament exclusiv medicamentos

3.CM. Schimbările trofice condiţionate de ischemia cronica includ următoarele:

A căderea parului+
B modificările unghiilor+
C atrofia pielei+
D atrofia musculaturii+
E osteoporoza

4.CS. Embolii arteriali se fixează mai des la nivelul:

A bifurcaţiei aortice
B arterei iliace comune
C arterei femurale comune+
D vaselor cerebrale
E arterei poplitee

5.CS. Ce afirmaţie referitoare la particularităţile maladiei Burger este incorecta?

A se întâlneşte mai frecvent la bărbaţi
B se observa intre 20 şi 40 ani
C este însoţita de claudicatie intermitenta
D este în raport strâns cu fumatul
E prezintă o forma deosebita de ateroscleroza+

6.CM. Referitor la ocluzia femuro-popliteala segmentara sunt exacte următoarele afirmaţii:

A interesează de obicei artera femurala superficiala in limitele canalului aductor+
B sunt obişnuite ulceraţiile şi gangrena
C este caracterizata de claudicatie intermitenta+
D evoluţia maladiei este rapida

7.CM. Principiile de tratament ale ocluziei femuro-popliteale includ

A un program de muscari energice+
B simpatectomie în caz de claudicatie intermitenta pronunţata
C by-pass cu grefa autovenoasa+
D endarterectomie

1
8.CM. Manifestările clinice ale fistulei artero-venoase a extremităţii includ:
A vene varicoase dilatate+
B tahicardie la comprimarea fistulei cu degetul
C murmur permanent+
D insuficienta arteriala distal de fistula

9.CS. Claudicatia intermitenta ca urmare a aterosclerozei avansate a arterelor iliace externe este
mai efectiv tratata prin
A simpatectomie lombara
B gimnastica efectuata zilnic
C by-pass+
D vasodilatatoare
E rezecţie a segmentului afectat cu anastomoza

10. CM. Caracteristicile maladiei vasculare aorto-iliace includ

A lipsa de manifestări clinice până când obliterarea lumenului nu atinge 90%+
B formarea frecventa a unui anevrism+
C afecţiune vasculara coronariana sau cerebrala se observa in 30-50% de cazuri+
D deseori are loc ocluzie totala a aortei in decadele 7 si 8

11.CM. Care din fenomenele enumerate mai jos se observa în fistulele artero-venoase
A volum crescut de sânge+
B tensiune mărita a pulsului+
C dezvoltare a circulaţiei colaterale+
D minut-volumul cardiac redus

12.CM. Fistulele congenitale artero-venoase

A se localizează de obicei pe extremităţi+
B deseori sunt multiple+
C duc la gigantism loco-regional+
D duc la insuficienta cardiaca

13.CS. La apariţia trombozei acute arteriale al membrilor contribuie:

A. cardioscleroza aterosclerotica
B. endocardita septica
C. viciul mitral reumatic
D. ateroscleroza obliterantă al vaselor membrilor inferioare+
E. toate cele enumerate

14.CS. Condiţii, necesare pentru dezvoltare trombozelor intravasculare:

A. lezarea intimei vasculare
B. dereglarea fluxului sangvin
C. schimbarea componenţei sanguinei
D. toate cele enumărate+

15.CS. Date despre starea arterelor magistrale distal de locul emboliei putem obţine la:
A. capilaroscopie
B. examenul obiectiv
C. examinare radionuclida
D. dopplerografie+
E. toate cele menţionate

2
16.CS. Operaţia de baza, efectuată în embolia arterii femurale este:
A. dilatare renghenoendovasculara
B. trombintimectomia
C. embolectomia+
D. profundoplastia
E. by-pass

17.CS. Factorul principal, ce determină tactica de tratament în insuficienţa arterială acuta este:
A. vârsta pacientului
B. gravitatea stării generale
C. gradul ischemiei membrului+
D. prezenţa ocluziei aterosclerotice concomitente
E. localizarea trombului sau embolului

18.CS. Restabilirea circulaţiei sanguine în insuficienţa arteriala acuta al membrului este absolut
contraindicata în:
A. ischemia de gr. Ia lent progresiva
B. ischemia de gr. Ilb pacientul cu infarct miocardic
C. ischemia de gr. IIIa la pacient cu ictus
D. ischemia de gr. IIIc+
E. vârsta pacientului 85 ani

19.CS. Amputaţia ca operaţie de elecţie în insuficienţa arterială acuta al membrelor este indicată:
A. în ateroscleroza avansată al vaselor magistrale al membrelor cu manifestările incipiente ale
trombozei acute
B. la pacienţi în vârsta avansată
C. în gradul IIIb de ischemie
D. numai în gradul IIIc de ischemie+
E. în internare tardiva a pacientului

20.CS.Terapia conservativa în embolie acută arterială poate fi metoda de elecţie în :

A. în stadiu avansat al ischemiei acute
B. la pacienţi în vârsta 80 ani
C. la pacienţi cu patologie concomitentă gravă
D. în caz de contraindicaţii absolute pentru tratament chirurgical+
E. în prezenţa maladiilor trombogene şi embologene

21.CS. Efect trombolitic se obţine prin administrarea:

A. complaminei
B. streptazei+
C. aspirinei
D. heparinei
E. solcoserilului

22.CS. Îmbunătăţirea microcirculaţiei prin administrarea de TRENTAL este determinată de:

A. efect spazmolitic
B. efect antiagregant+
C. activarea procesului de fibrinoliză
D. proprietăţi anticoagulante
E. acţiune trombolitică

3
23.CS. La anticoagulante cu acţiune indirectă se atârnă:
A. heparina
B. fibrinolizină
C. fenilin+
D. trental
E. acid nicotinic

24.CS. Anticoagulant cu acţiune directă este:

A. neodicumarin
B. pelentan
C. curantil
D. fibrinolizin
E. heparină+

25.CS. In lizarea vasului arterial cu hemoragie pronunţata pericolul principal constituie:

A soc hipovolemic+
B soc soc cardiovascular
C soc neurogen
D sindrom de zdrobire
E decebrare

26.CS. Embolia arteriala acuta si flegmazia piciorului au simptoame comune, în afara de:
A dureri
B lipsa pulsului
C paliditatea tegumentelor+
D parastezii
E hipotermia tegumentelor

27.CS. Pentru tromboza acuta a arterei magistrale a piciorului nu este caracteristic:

A paliditate
B dureri
C edem+
D parastezie
E disparitia pulsului

28.CS. Către sindromul ischemic a membrelor inferioare se atirna tot în afara de:
A lipsa pulsului
B parastezii
C ulcere trofice a gambei+
D paralizie inferioara
E paliditatea tegumentelor si dureri

29.CS. In embolia arterei femurale, ischemie gradul III (contractura piciorului) metoda de
electie este:
A embolectomie de urgenta
B terapie trombolitica
C terapie cu anticoagulati
D terapie simptomatica
E amputaţia primara a piciorului+

4
30.CS. Embolia arterei brahiale poate fi cauzata de ori şi care maladie cu excepţie:
A stenoza mitrala
B infarct miocardic acut
C anevrisma cordului
D anevrism a aortei abdominale+
E comprimarea arterei subclavia cu o coasta cervicala adaugatoare

31.CS. Viabilitatea piciorului ischemizat de origina embolica se poate aprecia prin:

A sfigmografie
B reovazografie
C scintigrafie cu Te 99 (tehnetii)-pirofosfat+
D pletismografie
E termografie

32.CS. Cel mai perfect instrument pentru embolectomie din artera magistrala este:
A inelul vascular Wolmar
B vacuum-aspirator
C cateterul Fogarti cu balonaş+
D cateter Dormia
E pensa fenestrata

33.CS. Ce-a mai frecvent cauza a emboliei arterelor circuitului mare este:
A ateroscleroza cârjei aortei
B boala ischemica a cordului+
C tromboza venelor circuitului mare
D anevrism aortal
E anevrism cardiac

34.CS. In diagnosticul ocluziei arteriale acute cei mai informativa metoda este:
A sfigmografia
B reovazografia
C aorto-arteriografia+
D pletismografia
E termografia

35.CS. Referitor la anevrismul arterei lienale ce afirmaţie nu este adevărata

A printre anevrismele arteriale viscerale sa întâlneşte cel mai rar+
B este determinat de obicei de degenerarea tunicii musculare
C provoacă dureri in hipocondrul sting cu iradiere in umăr
D radiografia de ansamblu poate evidenţia un inel calcificat de anevrism
E se asociază cu risc înalt de ruptura pe parcursul graviditatii

36.CS. Obliteraţia cerebro-vasculara afectează cel mai frecvent

A artera meningee medie
B bifurcaţia arterei carotide+
C artera bazilara
D orificiul arterei vertebrale
E orificiul arterei carotide comune

5
37.CS. Anevrismele aterosclerotice periferice se localizează
cel mai frecvent la nivelul arterei
A carotide
B subclaviculare
C femurale
D poplitee+
E ulnare

38.CS. Un bolnav în vârsta de 80 ani se prezintă cu maladie cardiaca severa si claudicatie

intermitenta pronunţata in piciorul drept. Tratamentul de electie in acest caz este:
A by-pasul aorto-femural
B by-pasul axilo-femural drept
C by-pasul femuro-femural+
D by-pasul aorto-iliac drept
E simpatectomia dreapta

39.CS. Peste trei zile după aplicarea by-passului aorto-femural la un bolnav de 65 ani au apărut
melena si scaune lichide. Cea mai probabila cauza a complicaţiei poate fi:
A hemoragia dintr-un ulcer de stres
B colita ulceroasa
C colita ischemica+
D fistula aorto-duodenala
E supuraţia in zona anastomozei proximale

40.CS. Peste 6 luni după aplicarea bypassului aorto-femural cu grefa de dacron la un bolnav de
77 ani a apărut o tumeficaţie pulsatila in regiunea inghinala din ambele pârti si febra. Pulsul la
nivelul extremităţilor este normal. Cauza probabila:
A infectarea grefei+
B anevrismul venos consecutiv traumatismului intraoperatoriu
C anevrismul fals determinat de desfacerea suturilor
D bombarea grefei cu un lumen neobişnuit de larg
E limfadenita

41.CS. Peste 18 ore după ocluzia traumatica a arterei femurale pacientul a fost operat si artera
refăcuta. După operaţie in salon s-a notat ca gamba din partea traumatizata este dura si extrem de
dureroasa. Cauza cea mai probabila este
A lezarea neobservata a venelor
B reacţia la revascularizare
C fractura nesuspectata a tibiei
D ischemia preoperatorie de lunga durata a ţesuturilor+
E spasmul muscular consecutiv traumatismului nervilor

42.CS. Cea numai frecventa cauza a trombozei acute a arterelor piciorului este:
A tromangiita obliternata
B ateroscleroza obliteranta+
C puncţia si ceteterizarea arterei
D compresia extravazala a arterei
E policitemia

6
?43.CM. Apreciaţi maladia (coloana N1) in corespundere cu localizarea leziunii (coloana N2):

Coloana N1 Coloana N2

C 25. Sindromul Leriş A artera mandibulara superioara

D 26. Anghina abdominala B cârja aortei si ramurile ei
B 27. Sindromul Tacaiasu C arterele bazinului cerebral
D vasele mezenterice
E bifurcatia aortei

44.CS. Sindromul Leriş - aceasta este:

A artereita nespecifică brahiocefala
B ocluzie aterosclerotica a bifurcatiei aortei+
C capilaropatia periferica a extremităţilor
D trombangiita migranta
E ocluzia venei cave inferioare

45.CS. Pentru sindromul Leriş este caracteristic, tot afara de:

A hipotermia membrelor inferioare
B paliditatea pielei
C tromboflebita migranta a membrelor+
D dureri in regiunea fesiera la şezut
E impotentei

46.CS. Pentru sindromul Takaiasu nu este caracteristic:

A dispariţia pulsului la membrele inferioare
B dispariţia pulsului membrele inferioare+
C grafospasm
D cefalee, vertijuri
E scădere vederii până la cecitate

47.CS. Pentru tratamentul chirurgical in sindromul Leriş ce-a mai reuşita metoda va fi:
A simpatectomie lombara
B simpatectomie periarteriala
C sunt aorto-femural bifurcaţi anal
D sunt aorto-femural unilateral+
E trombectomie cu cateterul Fogarti

48.CS .Alegeţi afirmaţie corectă referitor la manifestarea clinica aneurizmului aortic abdominal
(AAA):
A. În 70-75% de cazuri din toate aneurizmului aortic abdominal sunt simptomatice la
diagnosticare
B. Examinare fizicala de rutină şi metodele imagistice permit a stabili diagnosticul+
C. Aneurizmului aortic abdominal des se diagnostica întâmplător în timpul operaţiilor
abdomenale pentru alte boli
D. Pacienţii des pun diagnosticul de sinestător
E. Hipotenzie şi şoc sunt caracteristice pentru aneurizmului aortic abdominal neerupt

7
49.CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la manifestarea clinica aneurizmului aortic
abdominal erupte:
A. Dureri abdomenale, şoc şi tumora pulsativa abdominală +
B. Dureri sunt avansate, dar sunt caracteristice şi pentru aneurizmului aortic abdominal
neerupt +
C. Dureri abdomenale nu depind de poziţia bolnavului şi relativ sunt constante+
D. Hipotenzie şi şoc nu sunt caracteristice pentru aneurizmului aortic abdominal neerupt+
E. Icter

50.CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la aneurizmului aortic abdominal:

A. Creşterea incidenţei a aneurizmului aortic abdominal reflecta creştere vârstei medie a
populaţiei, îmbunătăţirea metodelor diagnostice+
B. Incidenţa aneurizmului aortic abdominal creşte cu alte leziuni aterosclerotice+
C. La pacienţi cu aneurizmul femoral sau popliteal incidenţa aneurizmului aortic abdominal
creşte până la 50%+
D. Majoritatea aneurizmului aortic abdominal sunt simptomatice înainte de erupţie
E. Aneurizmului aortic abdominal este asociat cu boala varicoasă a membriilor inferioare

8
 KEY (ARTEROPATIILE PERIFERICE OBLITERANTE):
1A, 2A, 3ABCD, 4C, 5E, 6AC, 7AC, 8AC, 9C, 10ABC, 11ABC, 12ABC, 13D, 14D, 15D, 16C,
17C, 18D, 19D, 20D, 21B, 22B, 23C, 24E, 25A, 26C, 27C, 28C, 29E, 30D, 31C, 3`2C, 33B,
34C, 35A, 36B, 37D, 38C, 39C, 40A, 41D, 42B, 43CBD, 44B, 45C, 46B, 47C, 48 B, 49ABCD,
50 ABC.