Cap.1.

Argument

1.1.Schita modelului

1.2.Descrierea modelului

1.3.Detalierea produsului

Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice

2.1.Descrierea tehnica a produsului

2.2.Materiale de baza si auxiliare

2.3.Construirea tiparului clasic

2.4.Transformarea tiparului clasic in model

2.5.Construirea sabloanelor

2.6.Pregatirea materialelor pentru croit

2.6.1.Croirea materialelor

2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor

2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

2.8.Procesul tehnologic de confectionare

2.9.Dimensiunile produsului finit

Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Bibliografie

Anexe
 Cap.1 Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului.

Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale
societatii.

In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea

vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.

In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta
devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.

In general,viata modei cunoaste doua etape:

-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie

-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala

Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si

spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs
trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se
exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.

Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.

Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi

sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.

Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin

diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.

Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea

anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai
avantajos siluetei respective.

Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:

1. Pregatirea procesului de creatie.

2. Enuntarea temei.
3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.

4. Studiul analitic al solutiilor posibile.

5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.

6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.

7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.

In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse
acceptata de piata de desfacere.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon clasic femei .

 Cap 1.2 Descrierea modelului

Modelul ales de mine este pantalon clasic femei.Este compus din urmatoarele
detalii;fata,spate,betelie si doua buzunare suedeze la fata pantalonului.

Este un produs clasic care se confectioneaza de obicei din stofe din material de lana in
amestec cu fibre sintetice, un material putin sifonabil care rezista bine la intindere si purtare.

Pantalonul la terminatie are evazare normala de 20cm.In fata inchiderea se realizeaza

printr-un fermoar iar fixarea pe talie se face prin intermediul unei betelii prevazuta cu butoniere si
nasturi.

Este un pantalon cu talie joasa talia fiind coborata cu 8 cm. Rezervele de cusatura sunt de
1,5cm, cusaturile fiind realizate drepte fara scapari.Tivul se realizeaza prin surfilare si indoire prin
calcare si apoi fixat cu o cusatura ascunsa. -pantalonul clasic pentru femei este un produs purtat
de femeile de toate varstele fiind la moda tot timpul.Poate fi folosit atat in tinuta de zi cat si la
tinuta de seara daca este asortat cu o bluza potrivita.

Cap 1.3 Detalierea produsului.

Produsul meu este compus din urmatoarele detalii:

-fata

-spate

-betelie

-buzunare interioare
 Cap2 Proiectarea documentatiei tehnice

Elaborarea documentatiei tehnice incepe cu activitati de creatie a noilor modele de

confectii care se realizeaza pe baza analizei asupra tendintei modei pe plan mondial.

Ansamblul documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia

care caracterizeaza modelul nou creat si care trebuie sa asigure realizarea lor industriala in toate
fazele procesului de fabricatie.

Imbracamintea in functie de sprijinul pe corp se clasifica in:

1 imbracamintea fixata pe umeri:

A. imbracamintea scurta (mini) avand linia de terminatie la nivelul taliei;este

destinata produselor ca: -bluze

-pulovere

-veste

-bluzoane.

B.imbracamintea medie (midi) cu linia de terminatie la nivelul soldului;este

specifica produselor ca: -jachete

-sacouri

-vestoane

-camasi pentru barbati

-maieuri din tricot.

C.imbracamintea lunga (normala) al carei linie de terminatie se situeaza la nivelul

genunchilor; cuprinde produse ca: -rochii

-pardesiuri

-paltoane

-mantale.

D.imbracamintea foarte lunga(maxi) a carei linie de terminatie se situeaza la nivelul gleznei

picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de seara

-paltoane
 -pardesiuri

-camasi de noapte.

La imbracamintea fixata pe umeri lungimea de baza se considera de la rascroitura gatului

pana la terminatia inferioara stabilita de moda.

2.imbracamintea fixata pe talie:

A.imbracamintea scurta cu terminatia la nivelul coapsei picioarelor;cuprinde produse

ca:pantalon scurt,fuste scurte.

B.imbracaminte cu lungime medie cu terminatia la linia genunchilor;cuprinde fuste de

toate categoriile, pantalon pescaresti si pantalon pentru golf.

C.imbracamintea foarte lunga cu terminatia pe linia gleznei picioarelor;cuprinde

pantalon si fuste model maxi.

La imbracamintea fixata pe talie,lungimea se masoara de la linia taliei la linia terminatiei

inferioare situata in functie de model.

Elementele care formeaza documentatia tehnica sunt urmatoarele:

-produsul etalon

-sabloanele

-norme interne si standarde

-sabloanele

-consumul specific (la material de baza si auxiliare

-utilaje existente in sectiile de fabricatiile a semifabricatelor

-procesul tehnologic de confectionare.

Cap 2.1. Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea
prototipului.
 Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste
aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.

Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.

Faza de proiectare cuprinde doua etape :

a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.

b) Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse

executandu-se si alte variante .

Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.

In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele

dimensiuni principale ale corpului :

IC=inaltimea corpului

Pb=Perimetrul bustuluii

Ad=Adaosul de lejeritate

Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a

elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din
care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.

Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se

executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele
dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele
admise fata de valorile nominale.

Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la controlul

dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la dimensiunile mari si
0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.

Cerintele tehnice cuprind :

-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor

-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor

-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale

-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la

croirea unor repere.
 Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi egale
si intarite la capete.

Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau
urme de degradare.

Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :

-masina de cusut simpla.

-masina de surfilat triplock

-fierul de calcat
 Cap.2.2. Materiale de baza si auxiliare

Tesaturile constituie materia prima de baza pentru confectionarea imbracamintei.

Tesaturile trebuie sa indeplineasca o serie de proprietati fizico mecanice din care cele mai
importante sunt:

- rezistenta la frecare

- rezistenta la spalare si lumina

- elasticitatea

- tuseul

- higroscopicitatea

Aceste proprietati depind in mare masura de felul materiei prime folosite pentru producerea
tesaturilor.

Rezistenta materiei este extrem de importanta astfel inainte de inceperea procesului de

productie materialul este supus unor analize de laborator.In urma acestora analize se stabilesc
caracteristicile principale ale materialelor de baza: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea
la rupere, modificari dimensionale la spalat, calcat, rezistenta la vopsire si spalare precum si
caracteristicile materialelor auxiliare intarituri,garnituri.

Materiale de baza folosite in productia imbracamintei sunt:

-tesaturile

-blanurile

-tricoturile

-piei si inlocuitor

Tesaturile sunt produse textile obtinute prin incrucisarea a doua sisteme de fire unul de
batatura si unul de urzeala.

Tesaturile se clasifica dupa mai multe criterii :dupa structura,dupa destinatie,dupa natura
materiei prime folosite.

Dupa structura pot fi:

-tesaturi cu legaturi fundamentale

 -tesaturi cu legaturi de baza

-tesaturi cu legaturi diagonale

-tesaturi cu legaturi combinate

-tesaturi cu legaturi cu desene

Dupa natura materiei prime:

-tesaturi din fibre naturale

-tesaturi din fibre sintetice

-tesaturi din amestec de fibre

Dupa destinatie pot fi:

-tesaturi pentru lenjerie

-tesaturi pentru bluze si rochii

-tesaturi pentru costume usoare

-tesaturi pentru rochii si costume de seara

-tesaturi pentru imbracaminte de protectie

Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului: pantalonul clasic pentru femei are
urmatoarele caracteristici:latimea 150 cm culoarea negru.

Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbracaminte exterioara.

Materialele auxiliare sunt:

-captuselile

-intariturile

-furniturile

-garniturile.

Cel mai important material auxiliar este ata de cusut.

Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:

 -ata de cusut

-nasture

-fermoar

-intaritura

Cap 2.3 CONSTRUCTIA TIPARULUI DE PANTALON CLASIC FEMEI

Pantalonul pentru femei se croieste din tesaturi sau tricotul si pote fi variante lung scurt sau
modelul pescaresc.

Acesta se construieste fix pe conformatia corpului iar terminatie inferiora este functia de linia
model.In general la pantalonul clasic pentru femei nu se aplica buzunare,aceasta se aplica numai la
modele sport.

1) Calculul dimensiunilor de baza

IC=150

Pb=45

Pt=Pb-K=45-10=35

Ps=Pb+K=45+5=50cm

Construi in pantalon care are o pensa la fata (plin) si doua pensa la spate-

Rezervele pentru pense vor fi:R1=3cm la fata

R2=R3=3cm spate

2) Trasarea liniilor de baza in lungime

AB=Ps/4+14=50/4+14=26,5

AL/M*Z+-K=90cm

AC=AL/2+7=90/2+7=52

in latime

BB1=Ps/4+4=50/4+4=16,5cm

BB1=BB2=6,5
B2B3=Ps/10+0,8=50/10+0,8=5,8

B2B4=Ps/8=50/8=6,25

AA=1:1,5cm

A2A'2=0,5cm

BB'=2cm

C1C2=C1C3=Pb=45/=11cm

L1L2=L1L3=C1C2+2=11+2=13

Latimea fetei pe pantalon in talie va fi

A2A4=Pt+R1=35/2+3=20,5

B2B3/3=B2b=bb1=b1B3=6/3=2cm

Pozitia pensei la fata

A1A3=R1=3cm

Constructia spatelui de pantalon de femei

AA5=Pt/10+0,8=4

A5A3=1,5cm

C2C4=L2L4=2cm

C3C5=3cm

L3L5==2cm

A5A6=Pt/2+R=35/2+5+4=26,5

R=R1+R2

R1=rezerve pense (2pense la spate)

R2=rezerva de cusaturi la spate

R1=rezerva pentru pense=4cm

R2rezerva de cusaturi=5cm

Cap.2.4 Transformarea tiparelor in model

Tiparul clasic de femei se modifica in felul urmator se taie tiparul clasic si la fata si la spate la
distanta de 10cm de linia taliei.La terminatie pantalonul se ingusteaza fata de tiparul clasic cu
2cm la fata si 2cm la spate.

Se adauga rezerva pentru slit.

Se construieste buzunarul suedez betelia contrarefiletul.

Cap 2.5 Constructia sabloanelor.

Sabloanele sunt copii ale tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusatura si tiv.

Pentru modelul confectionat utilizand urmatoarele.

Rezerve de tiv R1=1cm,R2=1cm rezerva pentru cusatura laterala si pe linia taliei.

 Cap.2.6. Pregatirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de productie in care materialul se pregateste inaintea croirii cu scopul
valorificarii maxime a acestuia si obtinerea unor produse finite de calitate. Pregatirea materialului
pentru croit cuprinde urmatoarele operatii: controlul, calcarea, sortarea, sablonarea, calculul
loturilor si spanuirea.

CONTROLUL- reprezinta operatia de verificare in intregime a lotului de material lansat in

fabricatie din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecarui balot de material lansat si a defectelor neadmise
pe produsul finit in vederea eliminarii lor.

Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CALCAREA- este operatia de eliminare a sifonarilor inaintea croirii. Industrial se realizeaza cu

calandre.

SORTAREA- este operatia de grupare a balotilor de aceeasi latime, desen, culoare si

depozitarea lor in rafturi speciale.

Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure latimi in cadrul unui span.

Mijloace: rafturi compartimentate.

SABLONAREA MATERIALELOR- este operatia de asezare a sabloanelor, reperelor

componente ale unui produs pe suprafata unei foi de material si reproducerea lor prin conturare.

Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cutitul masinii de croit, (foarfeca) determinarea
necesarului de material pentru realizarea numarului de produse stabilit a se confectiona si asezarea
incadrarii obtinute deasupra spanului in vederea decuparii acestora.

SPANUIREA MATERIALULUI- este operatia prin care materialul se aseaza in straturi

suprapuse cu lungimi si latimi egale. Dupa felul de asezare a straturilor spanuite poate fi pe dublu
lat sau desfacut, cu fata intr-un sens sau fata la fata. Spanuirea pe dublu lat se aplica la produse in
care detaliile sunt desenate numai pe jumatate iar piesele rezultate sunt perechi. Spanuirea
materialelor se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul masinilor de spanuit.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor

Croirea materialelor consta in doua operatii principale:

1.Sectionarea spanului
2.Decuparea detaliilor

SECTIONAREA SPANULUI se face cu ajutorul masinilor mobile de croit.

DECUPAREA DETALIILOR reprezinta operatia de taiere pe contur a reperelor desenate pe

suprafata spanului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaza masini fixe de croit cu cutit banda
 Cap. 2.7 Elaborarea incadrarii sabloanelor

Lugimea incadrarii 1,05m

Latimea incadrarii 1,5m

Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de urmatoare dimensiunii:

lungimea incadrarii=lungimea produsului+rezervele de tiv si cusatura,lungimea incadrarii.

Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:

-ata pentru tighel Nm48/3

-ata pentru surfilat Nm54/3

-fermoar 15

-intaritura

Calculul normei de consum

CS=consum specific

Ip=indicele de pierderi

Iu+Ip=100%

SSab=suprafata sabloanelor

n=numarul de bucati

CS=1,05m

Sin=lincs+lincs=1,05x1,5=1,575 m2

Pentru-ca incadrarea sa fie cat mai buna indicile de pierderi trebuie sa aiba o valoarea cat mai mica
astfel incat suprafata sabloanelor sa fie 80% din suprafata incadrari.

.
 DENUMIREA DENUMIREA DENUMIREA
UTILAJE
Nr REPREZENTARE
FOLOSITE
OPERATIEI DETALIILOR CUSATURII

Cap2.8 Procesul tehnologic de confectionare

1 Semnarea Spate Operatia manual

Penselor la spate manuala

2 Surfilarea Fata,spate Cusatura de _ masina

surfilare
Detaliilor Betelie triplock
3 Coaserea Spate Cusatura - masina

Penselor De simpla

tighel
4 Descalcarea Spate calcare Fier de calcat

penselor

5 Coasererea Fata Cusatura tighel Masina

buzunarelor Simpla
suedeze
6 Asamblarea Fata Cusatura masina
cusaturii laterale
spate De simpla

Tighel
7 Descalcarea Fata calcare Fier de calcat
cusaturii laterale
Spate
8 Asamblarea Fata Cusatura masina
cusaturii
interioare Spate De simpla

Tighel
9 Descalcarea Fata calcare Fier de calcat
cusaturii
interioare Spate
10 Coaserea Produs Cusatura de Masina
tururlui tighel simpla
pantalonului de
doua ori
11 Aplicarea produs Cusatura de Masina
fermoarului la tighel simpla
fata
12 Aplicarea Betelie calcare Fier de calcat
intariturii pe
betelie si
 indoirea ei prin
calcare
13 Prelucrarea Betelie Cusatura de Masina
beteliei la capete tighel simpla
si intoarcerea ei
14 Aplicarea produs Cusatura de Masina
beteliei pe talia tighel simpla
produsului
15 Intoarcerea Produs Cusatura de Masina
beteliei si tighel simpla
tighelirea ei pe
fata produsului
16 Coaserea Produs Cusatura feston Masina de
butonierei zig-zag cusut zig-zag
17 Coaserea Produs Manual Manual
nasturelui
18 Fixarea tivului Produs Calcare Fier de calcat
prin calcare
19 Executarea Produs Cusatura Manual
tivului manuala ascunsa
20 Curatirea de ate Produs Manual Foarfeca
21 Calcare finala Produs Calcare Fier de calcat

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

NR.CRT. Denumirea dimensiunii Dimensiunea [cm]

1 Lungimea produsului
2 Latimea produsului in talie
3 Latimiea produsului pe linia soldurilor
4 Latimea pantalonului la genunchi
5 Latimea produsului la terminatie
6 Lungimea cusaturii laterale
7 Lungimea cusaturii interioare
 Cap. 3.

Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de

prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o

componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a
personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul
de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin
semnatura angajatului.

Instructajul cuprinde cu 3 etape:

a)instructajul general

b)instructajul introductiv

c)instuctajul periodic

a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.

b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional

c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu

conditiile mediului de lucru.

Se va urmari :

- pastrarea ordinii si curateniei

- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.

Cauzele ce pot reveni accidentele

- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect

- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor

- indicarea echipamentului de protectie necesar

- masuri de prim ajutor

Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite

anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
 Instructajul sectorului de confectii.

In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte

comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte de
lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor,
este interzis lucrul pe acestea.

Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de
momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea
lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.

La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare, blatul
masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.

Verificarea instalatiei electrice.

Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa

terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea
accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte
defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In
caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de
curent electic.

Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si
distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au
transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi
uitate.

In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa
obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate
conditiilor concrete existente la locul incendiilor.

Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede cu
atat se stinge mai usor.

Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:

-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-se
oxigen si hidrogen
 -la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari

-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide
combustibile.

Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:

- jet compact

- jet pulverizat

- abur

Utilizarea stingatorului

Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau

transportabile numite stingatoare.

Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune care
este necesara si in cazul celui cu spuma:

- se scoate agrafa de siguranta

- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare

- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara trepidatie
a stingatorului)

- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei,
dupa dorinta.

Mijloace de protectie individuala

Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de

protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.

La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de

echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice