Dosarul nr.

3ra-998/18
ÎNCHEIERE

25 iunie 2018 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ

al Curţii Supreme de Justiţie

în componenţa:
Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii: Iuliana Oprea
Maria Ghervas

examinând cererea de recuzare înaintată de către Andrei Năstase judecătorilor

Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie Ion Druţă, Luiza Gafton şi Victor Burduh,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul
Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 cu privire la
confirmarea legalității alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului
Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și validarea
mandatului primarului ales în municipiul Chișinău,

CONSTATĂ:

La data de 25 iunie 2018 Andrei Năstase a depus cerere de recuzare a

judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Ion Druţă, Luiza Gafton şi Victor Burduh
de la examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de către
Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 cu
privire la confirmarea legalității alegerilor locale noi ale primarului general al
municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și
validarea mandatului primarului ales în municipiul Chișinău.
În motivarea acesteia, invocând prevederile art. 50, alin. (1), lit. e) din Codul
de procedură civilă, Andrei Năstase a indicat că există circumstanțe care bun la
îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acestora. Relevă că în privința judecătorului
Ion Druță el a formulat mai multe plângeri penale, deconspirându-l în careva
acțiuni ilegale, iar cu referire la judecătorii Luiza Gafton şi Victor Burduh, a
considerat promovarea acestora la Curtea Supremă de Justiție, ca fiind dubioasă.
Totodată, Andrei Năstase a formulat o cerere prin care a solicitat examinarea
cererii de recuzare în ședință publică, cu invitarea participanților la proces.
Examinând demersul lui Andrei Năstase de examinare a cererii de recuzare a
judecătorilor Ion Druță, Luiza Gafton și Victor Burduh în ședință publică, Colegiul
consideră necesar de a-l respinge, invocând în acest sens procedura de examinare a
recursului împotriva deciziei instanței de apel. Astfel, pe margine chestiunii
privind admisibilitatea recursului, inclusiv şi a cererilor depuse la etapa respectivă,
prin prisma art. 440 alin. (2) Codul procedură civilă se decide fără prezența
participanților la proces.
1
 Cu referire la cererea de recuzare a judecătorilor Ion Druţă, Luiza Gafton şi
Victor Burduh formulată de Andrei Năstase, Colegiul Curţii Supreme de Justiție
consideră necesar a o respinge din motivele ce se succed.
Colegiul Curții Supreme de Justiție notează că, pentru a asigura deplina
obiectivitate în înfăptuirea actului de justiţie şi de a proteja drepturile părţilor,
legislatorul a prevăzut în mod expres cazurile în care magistratul, datorită unor
împrejurări de natură personală sau profesională, nu poate participa la judecarea
sau instrumentarea unui dosar, dar şi formele procesuale de rezolvare a unei astfel
de situaţii.
În sensul articolului 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă propunerea de
recuzare şi de abţinere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în
parte, trebuie să fie motivată şi prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în
fond.
După cum rezultă din cererea formulată de Andrei Năstase, temeiurile de
recuzare rezultă din prevederile articolul 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,
direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la
îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.
De regulă, imparţialitatea denotă lipsa preferinţelor sau a favorizării. Conform
jurisprudenţei constante a Curţii, existenţa imparţialităţii în sensul art. 6 § 1 trebuie
să se stabilească în funcţie de: (i) un test subiectiv, în cadrul căruia trebuie să se
ţină seama de convingerile personale şi comportamentul unui anumit judecător –
cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de preferinţe personale sau părtinire
într-o cauză; şi (ii) un test obiectiv, în cadrul căruia se stabileşte dacă instanţa în
sine şi, printre alte aspecte, componenţa acesteia, au oferit garanţii suficiente
pentru excluderea oricărui dubiu legitim în legătură cu imparţialitatea acesteia (a se
vedea, între altele, Fey vs Austria, 24 februarie 1993, parag. 28 şi 30, şi Wettstein
vs. Elveţia, CEDO 2000 - XII, parag. 42).
Totuşi, nu există nicio delimitare clară între imparţialitatea subiectivă şi cea
obiectivă, având în vedere că comportamentul unui judecător poate nu doar să
genereze îndoieli obiectiv justificate în ceea ce priveşte imparţialitatea sa din
punctul de vedere al unui observator extern (testul obiectiv), ci poate viza şi
chestiunea convingerilor sale personale (testul subiectiv) (a se vedea Kyprianou vs
Cipru (MC), CEDO 2005 - XIII, parag. 119).
Astfel, aplicând ambele teste combinat, este necesar să se stabilească dacă în
afară de comportamentul personal al unuia dintre judecători, există împrejurări
pertinente care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea acestuia (a se vedea,
Indra v. Slovacia, 1 februarie 2005, parag. 49, Toziczka v. Polonia, 24 iulie 2012,
parag. 35, Korzeniak v. Polonia, 10 ianuarie 2017, parag. 49).
Mai mult, Colegiul judiciar invocă jurisprudenţa constantă a Curții Europene
a Drepturilor Omului, care statuează că atunci când se hotărăşte dacă într-o
anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparţial,
punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparţial este important,
dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv
justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo v. Italy, 7 august 1996,
2
parag. 58; cauza Tocono şi profesorii Prometeişti v. Moldova, 26 septembrie 2007,
parag. 29).
Argumentele lui Andrei Năstase referitor la judecătorul Ion Druță precum că
în privința acestuia a formulat mai multe plângeri penale, deconspirându-l în
careva acțiuni ilegale, Colegiul le apreciază ca fiind neîntemeiate, ori aceste
plângeri au fost examinate de către organele competente, primind aprecierea
corespunzătoare.
Nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare nici argumentul cu
privire la modul de numire a judecătorilor Luiza Gafton și Victor Burduh la Curtea
Supremă de Justiție, ori acești judecători au fost promovați în urma unui concurs
public și transparent, conform procedurii stabilite.
Din această perspectivă, împrejurările analizate nu se încadrează în limitele
articolului 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și nu sunt niște temeiuri
care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme
de Justiție, Ion Druță, Luiza Gafton, Victor Burduh.
În acest sens, instanța de judecată subliniază că Andrei Năstase nu a
demonstrat că judecătorii vizați au dat dovadă de motive serioase, din care să
rezulte interesul acestora în cauza civilă supusă judecății. Totodată, dacă pentru
orice bănuială de imparțialitate magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o
situație la fel de nelegală, în special, orice parte ar avea posibilitatea de a-şi alege
după bunul ei plac judecătorii.
În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă,
să afle adevărul şi să pronunțe o hotărâre legală şi întemeiată, asigurând prin tot ce
face, supremația legii.
Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței să
conchidă că nu există motive legitime, prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul
de procedură civilă, pentru a admite propunerea de recuzare, formulată de Andrei
Năstase.
În temeiul celor expuse, conducându-se de art. 50-53 şi 269-270 din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie

D I S P U N E:

Se respinge demersul lui Andrei Năstase de examinare a cererii de recuzare a

judecătorilor Ion Druță, Luiza Gafton și Victor Burduh în ședință publică.
Se respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Ion
Druță, Luiza Gafton și Victor Burduh, înaintată de către Andrei Năstase.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iuliana Oprea

Maria Ghervas