Caiet Auxiliar Clasa A VI-a PDF

Coordonator prof. dr.
Natalia Manuela Boloş

Coordonator prof. Gabriela Graz
prof. Ligia Diana Duţescu prof. Andaluzia Mustea
prof. Adela Filip prof. Nadia Camelia Pop
Limba şi literatura română

Caiet auxiliar - clasa a VI-a
Lucrarea este elaborată în conformitate cu programa școlară în vigoare.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Caiet auxiliar. Limba și literatura română. Clasa a VI-a/ coordonator: prof. dr. Boloș Natalia, prof. Graz Gabriela,
prof. Duţescu Ligia Diana, prof. Filip Adela, prof. Mustea Andaluzia, prof. Pop Nadia Camelia – Satu Mare, 2017
ISBN 978-973-0-26114-1
I. Boloș Natalia
II. Graz Gabriela
III. Duţescu Ligia Diana
IV. Filip Adela
V. Mustea Andaluzia
VI. Pop Nadia Camelia
Ilustrație de copertă: Oprea Şuta Vivien
Editura Tipocar Carei

Caiet auxiliar, Limba şi literatura română, clasa a VI-a
ARGUMENT
Lucrarea de față a fost concepută ca auxiliar al manualului de limbă și literatură română pentru
elevii clasei a VI-a, pentru fixarea și consolidarea cunoștințelor de înțelegere a unui text literar sau
nonliterar, de morfologie și sintaxă a propoziției și frazei, fiind un instrument util pentru studiul
individual sau la clasă. Ea a fost elaborată în conformitate cu Programa școlară revizuită și aprobată de
Ministerul Educației Naționale.
Lucrarea este structurată în cinci părți, după cum urmează: În lumea cuvintelor,
Jocul copilăriei, Pictură în cuvinte, Poveste fără sfârșit, Fereastră către lume, capitole
corespunzătoare domeniilor de învățare specifice clasei a VI-a.
Exercițiile sunt variate ca grad de dificultate și au menirea de a asigura elevilor aprofundarea

cunoștințelor și aplicarea lor. Am folosit ca suport atât texte literare cât și nonliterare, cunoscute sau
mai puțin cunoscute. La sfârșitul fiecărei părți, care cuprinde câte 8 fișe de lucru, am conceput 2 teste
sumative, care să verifice cunoștințele dobândite de către elevi.
Pentru a veni în ajutorul cadrelor didactice, am elaborat și 2 teste inițiale, dar și 2 modele de
lucrări semestriale care au variantele de rezolvare la finalul auxiliarului.
Dumneavoastră, dragi colegi, veți găsi în acest auxiliar posibilitatea de a organiza învățarea
după criterii proprii, adaptate particularităților fiecărui elev. Structurarea sarcinilor de lucru, de la
simplu la complex, varietatea itemilor utilizați, modelele de rezolvare oferite reprezintă căi sigure în
demersul profesorului de limbă și literatură română de a oferi șanse de învățare tuturor elevilor.
MOTIVE PENTRU CARE VĂ RECOMANDĂM AUXILIARUL NOSTRU:
este conceput într-o manieră integrată, oferind un real sprijin în învățarea, exersarea și evaluarea
cunoștințelor elevilor;
are o grafică atractivă, adecvată vârstei lor;
pune la dispoziție un set variat de exerciții: simple, cu grad mediu sau ridicat de dificultate;
respectă noua abordare psihopedagogică;
este adaptat nevoilor școlare.
4
CUPRINS
Test de evaluare inițială 1 .................................................................................................................... 9

Test de evaluare iniţială 2 .................................................................................................................. 11
I. ÎN LUMEA CUVINTELOR
1. Cartea – obiect cultural .............................................................................................................. 13
Lexicul (actualizare) ................................................................................................................... 13
2. Derivarea ................................................................................................................................. 18
3. Compunerea .............................................................................................................................. 24
4. Schimbarea valorii gramaticale .................................................................................................. 30
5. Mijloace de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Conversiunea....................... 38
6. Fonetica ..................................................................................................................................... 44
7. Propoziția. Părți de propoziție (actualizare) ............................................................................... 49
8. Exerciții aplicative...................................................................................................................... 55
Test sumativ 1 .............................................................................................................................. 61
Test sumativ 2 .............................................................................................................................. 63
II. JOCUL COPILĂRIEI
1. Timpul și spațiul în narațiune ..................................................................................................... 65
Verbul (actualizare) ................................................................................................................... 65
2. Rezumatul ................................................................................................................................... 72
Verbe predicative, verbe copulative ............................................................................................ 72
3. Momentele subiectului ................................................................................................................ 81
Verbe auxiliare ........................................................................................................................... 81
4. Personajul .................................................................................................................................. 93
Modurile personale..................................................................................................................... 93
5. Autor, narator, personaj ............................................................................................................101
Modurile nepersonale ................................................................................................................101
6. Narațiunea la persoana a III-a ..................................................................................................108
Substantivul (actualizare) ..........................................................................................................108
7. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajului)......................................................................115
Cazurile substantivului ..............................................................................................................115
8. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă ...................................................................124
5
Articolul ....................................................................................................................................124
Test sumativ 1 .............................................................................................................................133
Test sumativ 2 .............................................................................................................................136
III. PICTURĂ ÎN CUVINTE
1. Genul liric .................................................................................................................................139
Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe (actualizare)............................................139
2. Pastelul .....................................................................................................................................146
Pronumele personal. Pronumele reflexiv (recunoaştere) ............................................................146
3. Doina ........................................................................................................................................153
Pronumele posesiv. Adjectivul pronominal posesiv ....................................................................153
4. Descrierea în versuri .................................................................................................................160
Pronumele demonstrativ. Adjectivul pronominal demonstrativ...................................................160
5. Descrierea în versuri .................................................................................................................166
Pronumele şi adjectivele pronominale – exerciţii aplicative .......................................................166
6. Descrierea în proză ...................................................................................................................173
Adjectivul (actualizare)...............................................................................................................173
7. Descrierea obiectivă ..................................................................................................................180
Adjectivul – gradele de comparaţie. Articolul demonstrativ ........................................................180
8. Descrierea subiectivă. Descrierea obiectivă ..............................................................................185
Numeralul cardinal. Numeralul ordinal (actualizare) ................................................................185
Test sumativ 1 .............................................................................................................................191
Test sumativ 2 .............................................................................................................................194
IV. POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT
1. Genul epic. Snoava populară .....................................................................................................196
Adverbul .....................................................................................................................................196
2. Genul epic. Legenda populară ...................................................................................................203
Prepoziţia ...................................................................................................................................203
3. Genul epic. Fabula în versuri ....................................................................................................209
Conjuncţia. Noţiuni de sintaxă (actualizare) ...............................................................................209
4. Opera epică în versuri. Snoava .................................................................................................215
Interjecţia ..................................................................................................................................215
6
5. Naraţiunea la persoana I ...........................................................................................................222

Părţile de vorbire neflexibile. Adverbul şi prepoziţia - exerciţii aplicative .................................222
6. Genul epic. Balada populară .....................................................................................................227
Părţile de vorbire neflexibile - exerciţii aplicative......................................................................227
Test sumativ 1 .............................................................................................................................233
Test sumativ 2 .............................................................................................................................235
V. FEREASTRĂ CĂTRE LUME
1. Textul nonliterar. Interviul ........................................................................................................238
Subiectul exprimat ......................................................................................................................238
2. Textul descriptiv .......................................................................................................................244
Subiectul neexprimat .................................................................................................................244
3. Textul nonliterar. Jurnalul ........................................................................................................249
Predicatul verbal ........................................................................................................................249
4. Caracterizarea personajului .....................................................................................................254
Predicatul nominal .....................................................................................................................254
5. Textul liric .................................................................................................................................259
Atributul (1)................................................................................................................................259
6. Textul epic. Anunţul ...................................................................................................................263
Atributul (2)................................................................................................................................263
7. Textul epic în proză ...................................................................................................................269
Complementele circumstanțiale ..................................................................................................269
8. Textul epic în versuri .................................................................................................................274
Complementele necircumstanțiale...............................................................................................274
Test sumativ 1 .............................................................................................................................279
Test sumativ 2 .............................................................................................................................282
MODELE DE LUCRĂRI SEMESTRIALE
Semestrul I..................................................................................................................................285
Semestrul al II-lea ......................................................................................................................288
SUGESTII DE RĂSPUNS
Test de evaluare inițială 1.............................................................................................................291
Test de evaluare iniţială 2.............................................................................................................293
7
I. Test sumativ 1 ...........................................................................................................................295

I. Test sumativ 2 ...........................................................................................................................297
II. Test sumativ 1 ...........................................................................................................................299
II.Test sumativ 2 ............................................................................................................................302
III. Test sumativ 1 ..........................................................................................................................304
III. Test sumativ 2 ..........................................................................................................................306
IV. Test sumativ 1 ..........................................................................................................................308
IV.Test sumativ 2 ...........................................................................................................................310
V. Test sumativ 1 ...........................................................................................................................312
V. Test sumativ 2 ...........................................................................................................................313
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Semestrul I ....................................................................................................................................315
Semestrul al II- lea ........................................................................................................................317
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 319
8
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ 1
 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I (60 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la următoarele întrebări:
Şi cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepuraşul se opri o clipă să se odihnească. Atunci, de la
spate, se ridică albă şi ea, ca de gheaţă, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele îşi dezbrăcară
deodată umbra. Iar iepuraşul împietri de groază: chiar de lângă el se întinse pe pământ o arătare cu
două coarne grozave. După o clipă de spaimă, iepuraşul se destinse ca o coardă şi o zbughi la goană,
se prăvăli în vale, veni de-a-dura ca un bulgăre, se sculă şi iar se rostogoli, până jos; apoi o luă
de-a-dreptul tăind câmpul. Se opri tocmai în stuhăria iazului. Acolo, de-abia suflând, se ghemui cu
ochii închişi…să nu-şi mai vază umbra!
(Emil Gârleanu, Fricosul)
*vâlcea = vale îngustă,

*stuhărie = stufărie,
*iaz = lac mic natural.
A. Înțelegerea textului literar (25 de puncte)

1. Numeşte momentul zilei prezent în text. 5 puncte
2. Extrage două figuri de stil diferite din text și numește-le. 5 puncte
3. Indică personajul principal al textului dat. 5 puncte
4. Identifică modul de expunere predominant. 5 puncte
5. Rezumă în 30-50 de cuvinte conținutul textului de mai sus. 5 puncte
9
B. Limba română (35 de puncte)

1. Precizează cum s-a format cuvântul iepurașul din structura iepuraşul se opri o clipă să se
odihnească. 5 puncte
2. Subliniază varianta corect despărțită în silabe:
o-pri/op-ri; împ-iet-ri/ îm-pie-tri; toc-mai/ to-cmai; ro-sto-go-li/ros-to-go-li; drep-tul/ dre-ptul.
5 puncte
3. Explică rolul cratimei în structura să nu-şi mai vază. 5 puncte
4. Precizează valoarea morfologică și cazul pentru fiecare dintre cuvintele următoare, din secvența
subliniată: iepurașul, el, două. 6 puncte
5. Construiește două enunțuri în care substantivul iaz să aibă funcția sintactică de atribut
(substantival), respectiv, subiect. 4 puncte
6. Indică felul părților de propoziție din următoarea comunicare: După o clipă de spaimă, iepuraşul se
destinse ca o coardă ... 5 puncte
7. Transcrie din text, o propoziție simplă și una dezvoltată. 5 puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
Redactează, într-o compunere de 100-150 de cuvinte, o întâmplare hazlie, petrecută în timpul unei
excursii. 16 puncte
În compunerea ta, vei avea în vedere:
să menţionezi timpul şi spaţiul în care se petrece întâmplarea; 4 puncte

să respecţi succesiunea logică a evenimentelor; 6 puncte
să ai un conţinut adecvat cerinţei; 4 puncte
să respecţi numărul de cuvinte. 2 puncte
Notă! Respectarea ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 14 puncte pentru redactarea
întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p; coerenţa textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul şi
vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia – 3 p; aşezarea corectă a textului
în pagină -1 p; lizibilitatea – 1 p). Se acordă 10 puncte din oficiu.
10
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ 2

SUBIECTUL I (60 de puncte)

A fost odată un împărat și o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o
grădină foarte frumoasă. Și atât de dragi îi erau florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere
de inimă le plivea şi îngrijea de grădină. În fundul acestei grădini crescuse un măr cu totul şi cu totul
de aur. Împăratul nu mai putea de bucurie că în grădina sa se află un aşa pom cum nu se găsea în
toată lumea. Se tot întorcea pe lângă dânsul şi se tot uita pe de toate părţile la el, de i se scurgeau
ochii. Când, într-o zi, văzu că pomul înmugureşte, înfloreşte, se scutură florile şi roadele se arată: apoi
spre seară dă în pârguială. Îi zâmbea mustaţa împăratului şi îi lăsa gura apă, când se gândea că a
doua zi o să aibă la masa sa mere de aur, lucru ce nu se auzise până atunci.
A doua zi nu se luminase bine de ziuă, şi împăratul era în grădină ca să vază merele cele aurite şi
să-şi împace nesaţiul ce avea de a se uita la dânsele. Dară rămase ca ieşit din minţi, când, în loc de
mere coapte aurii, văzu că pomul înmugurise din nou, iară merele nicăiri. Încă fiind acolo, văzu cum
înfloreşte pomul, cum îi cad florile şi cum roadele se arată iarăşi.
Atunci îi mai veni inima la loc şi se mulţumi a aştepta până a doua zi. în ziua următoare, ia merele de
unde nu-s. S-a supărat împăratul, nevoie mare, şi porunci ca paznicii să se uite să prinză pe hoţi. Dară
aşi! unde e pomana aia!
(Petre Ispirescu, Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos)
*a pârgui = (despre fructe, legume, cereale) a începe să se coacă, a da în copt.

1. Transcrie, din text, o enumerație şi un epitet. 5 puncte
2. Precizează spaţiul şi timpul naraţiunii. 5 puncte
3. Numeşte personajul principal al fragmentului de text. 5 puncte
4. Precizează modul de expunere predominant folosit în textul dat. 5 puncte
11
5. Scrie ce sentiment este sugerat în ultimul enunţ al textului. 5 puncte

1. Precizează cum s-a format cuvântul împărăteasă. 5 puncte

2. Alcătuiește familia lexicală a cuvântului împărat (cinci cuvinte). 5 puncte
3. Scrie sinonime potrivite în context pentru cuvintele: întorcea, a porunci. 5 puncte

4. Extrage, din text, două cuvinte care conţin hiat și două care conţin diftong. 4 puncte
5. Transcrie, din text, câte un verb la modul indicativ, timpurile: prezent, imperfect, perfect simplu,
perfect compus, mai-mult-ca-perfect. 5 puncte
6. Indică funcţia sintactică a cuvintelor: odată, ei, merele, aurite, ia. 5 puncte
7. Alcătuiește enunțuri în care substantivul împărat să fie atribut şi complement. Precizează cazul
acestora în ambele situaţii. 6 puncte
Pornind de la fragmentul citat, redactează o compunere de 100-150 de cuvinte, în care să continui

povestea. 16 puncte
În compunerea ta, vei avea în vedere:
exprimarea opiniei personale asupra evenimentelor prezentate; 4 puncte
respectarea succesiunii logice a evenimentelor; 6 puncte
conţinut adecvat cerinţei; 4 puncte
respectarea numărului de cuvinte precizat. 2 puncte
12
1. Cartea – obiect cultural
Lexicul (actualizare)
Citește cu atenție textul următor apoi răspunde cerințelor date:
Începuse furtuna.
- Să plecăm, se înfioră zmeul, dar băiatul se rugă:
- Să mai stăm. Numai puțin...
Un tunet despică muntele și din străfundurile lui sui încet și se opri pe iarba roșie ca o carte de
piatră.
Era Cartea Pământului, iar filele ei cât muntele, erau groase de-un cot. Scoarțele de piatră se
ridicau anevoie, descoperind întâia filă. Fără a sta pe gânduri, băiatul se repezi și sări pe fila de
piatră, dar nu izbuti să citească nimic. Fila era uriașă, buchele - mai mari decât el. Agățându-se de
coada zmeului de hârtie, băiatul se înălță în văzduh, chiar deasupra cărții de piatră și începu a citi.
Filele care erau de piatră se ridicau încetișor, se lăsau spre stânga, iar băiatul, agățat de coada
zmeului de hârtie, citi pe nerăsuflate, la lumina Stelei Stelelor, multe din filele Cărții Pământului.
(***, Cartea Pământului)

*buche = literă
I . A. Înțelegerea textului literar

1. Formulează o definiție proprie a noțiunii de Cartea Pământului, ajutându-te și de informațiile
din textul suport.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Caracterizează băiatul, în minim două enunțuri, doar prin raportare la fragmentul supus
observației.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Identifică 3 termeni care fac parte din câmpul lexical al cărții.
.......................................
13
......................................
.......................................
4. Gândește-te la trei înțelesuri diferite ale cuvântului carte și alcătuiește cu ele enunțuri.
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
5. Alcătuiește, în 50-70 de cuvinte, un text narativ în care să povestești prima ta întâlnire cu
tărâmul spectaculos al cărților.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
B. Într-o compunere de 100-150 de cuvinte, realizează o continuare a fragmentului de mai sus,

Cartea Pământului. În compunerea ta, trebuie:
să rămâi fidel textului dat;

să respecți o ordine cronologică a întâmplărilor;
să ai un conținut adecvat cerinței;
să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
14
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română
1. Selectează din fragmentul de text de mai sus, zece cuvinte uzuale care pot fi încadrate în
vocabularul fundamental.
…………………………………………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………………………………………….
2. Încercuiește pe text, cu o altă culoare, cuvintele care se încadrează în masa vocabularului.

3. Ajutându-te de dicţionar, trasează săgeţi, după modelul de mai jos, pentru sensul asemănător al
următoarelor cuvinte:
se înfioră se înălțau
străfundurile foarte repede
nu izbuti se înfricoșă
pe nerăsuflate atârnat
se ridicau nu reuși
agățat adâncurile
4. Alcătuiește propoziții, cu sensuri diferite decât cele din text, ale cuvintelor mai și dar.
……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………...…………………...
5. Alcătuiește familiile lexicale ale următoarelor cuvinte de bază:
încet stea carte a citi a începe
…..…………. …………….… ……………… ………………… …………..…...

…..…………. …………….… ……………… ………………… ………………...
15
…..…………. …………….… ……………… ………………… ………………...

…..…………. …………….… ……………… ………………… …………….…..
…..…………. …………….… ……………… ………………… ………………...
6. Scrie 3 cuvinte compuse pornind de la cuvântul carte.
…………………………
…………………………
…………………………
7. Extrage din textul de mai sus un regionalism și un neologism, apoi alcătuiește enunțuri cu
acestea.
………………………………………………………………………………..……………………
……………………………………………………………………………..………………………
Dovedeşte că eşti cel mai bun!
8. Numește sinonime neologice pentru sensul din text al cuvintelor subliniate:

……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
9. Alcătuiește câte o propoziție pentru următoarele perechi de cuvinte accentuate astfel:

rugă rugă .................................................................................................................................
sui sui ....................................................................................................................................
filă filă ....................................................................................................................................
repezi repezi ...............................................................................................................................
lumina lumina..............................................................................................................................
16
10. Precizează ce părți de vorbire sunt fiecare dintre cuvintele folosite la exercițiul 9.
……………………………………………………………………………………….…..…...……
…………………………………………………………………………………………..…………
………………………………………………………………………..……………………………
……………………………………………………………………………………..………………
11. Alcătuiește o propoziție în care să folosești un alt înțeles al cuvântului care din text.
……………………………………………………………………..……………..………………..
12. Grupează următoarele cuvinte în două coloane, în așa fel încât ele să reprezinte vocabularul
fundamental şi masa vocabularului: izvor, apendicită, carne, păpuşoi, hatman, radar,
primăvară, perje, pâine, verzişori, marţi, parol, a ara, nepot.
Vocabular fundamental Masa vocabularului
17
Derivarea
Vrui, cititorule, să-ți fac un dar, Farmece aș fi voit să fac

O carte pentru buzunar, Și printr-o ureche de ac
O carte mică, o cărticică. Să strecor pe un fir de ață
Din slove am ales micile Micșorata, subțiată și nepipăita viață
Și din înțelesuri furnicile. Până-n mâna, cititorule, a dumitale.
Am voit să umplu celule Măcar câteva crâmpeie,
Cu suflete de molecule. Măcar o țandără de curcubeie,
Mi-a trebuit un violoncel: Măcar nițică scamă de zare.
Am ales un brotăcel Nițică nevinovăție, nițică depărtare.
Pe-o foaie de trestie-ngustă. Aș fi voit să culeg drojdii de rouă,
O harpă: am ales o lacustă. Într-o cărticică nouă,
Cimpoiul trebuia să fie un scatiu Parfumul umbrei și cenușa lui.
Și nu mai știu... Nimicul nepipăit să-l caut vrui,
Acela care tresare
Nici nu ştii de unde și cum.
Am răscolit pulberi de fum..
(Tudor Arghezi, Cuvânt)
I. A. Înțelegerea textului literar

1. Încercuiește varianta corectă de răspuns:
În textul dat, poetul îşi exprimă gândurile şi ideile în mod:

a. direct, prin intermediul eului liric;
b. indirect, prin intermediul personajelor;
c. indirect, prin intermediul naratorului.
18
Sintagmele din text nepipăita viață, parfumul umbrei, pulberi de fum sunt:
a. epitete;
b. repetiții;
c. comparaţii.
Construcţia ţandără de curcubeie, din fragmentul dat, se referă la:

a. ploi dese;
b. armonia de culori;
c. numărul prea mare de curcubeie.
Opţiunea autorului pentru o carte de dimensiuni reduse este:

a. carte pe care să o porţi uşor cu tine;
b. o carte care concentrează esenţialul;
c. o carte accesibilă;
d. o carte a unui univers miniatural.
Asociază cuvintele din cele două coloane ţinând seama de trăsăturile comune sugerate de poet:
 violoncel a. lăcustă
 cimpoi b. scatiu
 harpă c. brotăcel
2. Selectează, din text, două elemente care simbolizează universul şi natura înconjurătoare.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Transcrie, din fragmentul citat, două elemente care simbolizează infinitul.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Găsește în text trei figuri de stil diferite. Numește-le.
………………………………………………………..……………………………………………
……………………………………………………..………………………………………………
…………….....................................................................................................................................
19
5. Realizează câmpurile lexicale ale următoarelor cuvinte din text.

natură instrumente muzicale elemente/ lucruri
specifice vieţii omeneşti
..………………………… …………………….…………… ……………………………..………..
..………………………… …………………….…………… ……………………………..………..
..………………………… …………………….…………… ……………………………..………..
..………………………… …………………….…………… ……………………………..………..
..………………………… …………………….…………… ……………………………..………..
B. În 150-200 de cuvinte, alcătuiește o compunere despre farmecul și importanța cărții în viața

de elev. În compunerea ta, trebuie:
să prezinți cel puțin două caracteristici ale cărții;
să îți susții opinia cu exemple concrete din viața personală;
să ai un conţinut adecvat cerinţei;
să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
....................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
20
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Identifică în textul de mai sus trei cuvinte formate prin derivare diminutivală.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Transcrie toate derivatele din strofa a II-a și explică modul de formare a acestora.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Formează cuvinte noi unind prin săgeți sufixele din coloana din dreapta cu substantivele din
coloana din stânga. Scrie pe spațiile punctate derivatele nou-obținute.
carte -at ……………………………..
mică -ulie ……………………………..
furnici -er ……………………………..
celule -uță ……………………………..
foaie -ar ……………………………..
cimpoi -icică ……………………………..
parfum -ar ……………………………..
4. Continuă seria cu încă patru cuvinte formate prin derivare de la cuvântul de bază cuvânt:
cuvințel, a cuvânta, ……………………………………………………………………………….
5. Explică modul în care s-a format cuvântul nepipăit.
..........................................................................................................................................................
21
6. Alege două substantive din textul-suport și alcătuiește familiile lor lexicale. Scrie în dreptul
cuvintelor obținute și partea de vorbire pe care o reprezintă.
7. Alcătuiește câte două enunțuri cu doi termeni ai fiecărei familii lexicale formate la exercițiul 6.
……………………………………………………………….…..………………………………..
…………………………………………………………….…....…………………………………
……………………………………………………………….…...………………………………..
…………………………………………………………………..…………………………………
8. Obține de la cuvintele date, prin sufixare, categoriile de derivate indicate:
argint bărbat oaie bici mata
adjectival adverbial substantival verbal pronominal
22
9. Creează, prin sufixare, diminutive de la următoarele cuvinte de bază. Subliniază la fiecare

derivat sufixul.
fluture cojoc loc aripă frunză urs față fereastră pod
10. Selectează din text trei cuvinte la care să poți adăuga prefixele ne-, și re-, pentru a forma
cuvinte derivate.
…………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………….
11. Construiește propoziții cu derivatele nou-formate la exercițiul 10.

…………………………………………………………………………………………..…………
……………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………...………………………………………
12. Alcătuiește un text de 30-50 de cuvinte, cu o temă la alegere, în care să folosești un cuvânt
derivat cu prefix și sufix, un cuvânt derivat cu prefix și unul derivat cu sufix. Subliniază aceste
cuvinte.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
23
3. Cartea - obiect cultural
Compunerea
- Sunt ca Budulea Taichii: învăţ greu, dar temeinic.

- Spuneaţi că părinţii n-au intrat într-o librărie pentru că nu era locul lor. Dumneavoastră când aţi
intrat?
- Nici eu nu prea intram în librării. Mă duceam numaidecât la biblioteca şcolii să-mi iau cărţi.
Apoi, la biblioteca din cartier. Dacă treceai şoseaua Ştefan cel Mare – care era pe jumătate cât e
acum, înainte de a fi lărgită –, la parterul unui bloc era biblioteca. Era acolo un bibliotecar care nu
scotea niciodată nicio vorbă, iar înăuntru era o cămăruţă care avea cărţi pe toţi pereţii. De la
jumătatea liceului, însă, mi-am luat cărţile de la Biblioteca Municipală.
- Nu vă cumpăraţi cărţi?
- În tot timpul liceului, mama mi-a dat câte trei lei în fiecare zi. Îmi ajungeau să-mi cumpăr un cico
sau o frucola şi-un pateu cu brânză. Alţi bani n-am avut până am luat bursă la facultate, aşa că-mi era
greu să-mi cumpăr cărţi. Până aproape de sfârşitul liceului, cred că n-am avut acasă mai mult de o
sută, o sută cincizeci de cărţi. Cumpăram, în schimb, colecţii de broşurele: „Povestiri ştiinţifico-
fantastice“ şi „Clubul temerarilor“. La un moment dat, un văr mi-a dat vreo 30 de fascicule din
„Povestiri SF“. Cred că eram în clasa a II-a. A fost literatura mea, cea care îmi oferea tot ce-mi
trebuia în momentul acela: adrenalină, frică, fascinaţie, nopţi nedormite. Toate spaimele copilăriei
mele, bineînțeles, au venit de acolo. Frica mea de fantome şi de aliens a venit de acolo...
(Fragment extras dintr-un interviu cu Mircea Cărtărescu din studioul Adevărul)
24
I . A. Înțelegerea textului literar

1. În interviul acordat, Mircea Cărtărescu a vorbit despre copilăria sa. Recitește fragmentul.
Formulează două idei principale și două secundare apoi notează-le în tabelul de mai jos.
Idei principale Idei secundare
2. Care este tipul de literatură preferat de băiat la vârsta aceea? Dar al tău?
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
De ce preferi acest tip de literatură?
....... .................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………..
3. Extrage din text o structură care conține o enumerație.

……………………………………………………………………………………………..………
4. Explică ce înțelegi prin următoarea afirmație a autorului: A fost literatura mea, cea care îmi
oferea tot ce-mi trebuia…
…………………………………………………………………………………………………………….……
…………………………………………………………………………………………………………….……
5. Continuă în 30-50 de cuvinte ultima frază din interviul lui Mircea Cărtărescu: Toate spaimele
copilăriei mele au venit de acolo. Frica mea de fantome şi de aliens a venit de acolo…
………………………………………………………………………………………………….….
25
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
B. În 150-200 de cuvinte, încearcă să alcătuiești o prefață / o scurtă prezentare a cărții preferate.
să respecți regulile de întocmire a unui astfel de tip de compunere;

să rămâi fidel conținutului operei alese;
Cuvânt-înainte
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
26
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
I. Limba română
1. Primele două replici ale fragmentului cuprind două cuvinte formate prin compunere. Identifică
aceste cuvinte și precizează cum s-au format ele.
……………………………….…………………………………………...…………..……………
………………………………………………..……………………………………………………
2. Folosește în enunțuri următoarele ortograme: fie care - fiecare, nicio - nici o, nici o dată –
niciodată.
………………………………………………………………………….…………….……………
………………………………………………………………………………………….….………
………………………………………………………………………………………….….………
………………………………………………………………………………………….….……...
3. Alcătuiește câte o propoziție dezvoltată pentru trei cuvinte compuse din textul de mai sus.
Subliniază-le.
………………………………………………………………………………………………..……
………………………………………………………………………………………………..……
…………………………………………………………………………………………………..…
4. Identifică în text cinci cuvinte formate prin derivare. Explică modul lor de formare.
…………………………………………………………………………………………………..…
………………………………………………………………………………………………..……
………………………………………………………………………………………………..……
………………………………………………………………………………………………..……
………………………………………………………………………………………………..……
5. Alege trei cuvinte derivate, din seria celor găsite la exercițiul 4 și indică părțile de vorbire prin
care sunt exprimate.
………….…………………………………………………………………………………….……
………….…………………………………………………………………………………….……
………….…………………………………………………………………………………….……
27
6. Alcătuiește de la cuvintele care, cât și trei câte două cuvinte compuse.
7. Ce funcții sintactice îndeplinesc în context cuvintele compuse fiecare, treizeci și pateu cu

brânză? Alcătuiește trei enunțuri în care aceleași cuvinte să îndeplinească alte funcții sintactice.
Precizează-le.
……………………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………………..………………
8. Scrie câte două cuvinte compuse prin:

subordonarea termenilor ………………………………………………..………………………
alăturarea cu cratimă …………………………………………………………………………...…
alăturarea fără cratimă …………………………………………………………………………….
abreviere …………………………………………………………………………………………..
9. Descoperiți în text trei modalități diferite de a realiza compunerea. Ce observații ortografice
poți face?
……………………………………………………………………..………………………………
…………………………………………………………………………..…………………………
………………………………………………………………………………..……………………
28
10. Dă sinonime pentru cuvintele subliniate din text, formate prin compunere.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
11. Completează spaţiile libere cu următoarele ortograme: bineînţeles și bine înţeles.
A întrebat de la cine este scrisoarea, dar ..................................... că nu

i-am spus.
Profesorul a constatat că textul a fost ............................................. .
– Spune, am dreptate?
– ..................................., că ai!
Cuvântul lui n-a fost …………....................... .
12. Completează seriile cu încă trei cuvinte:

dumneavoastră, dumneata, …..........................................................................................................
Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, ................................................................................................
treizeci, optzeci, ..............................................................................................................................
29
Schimbarea valorii gramaticale
I . A. Comunicare
1. Definește părțile componente ale unei cărți:
COPERTA
CUPRINSUL COTORUL
CARTEA
POSTFAȚĂ FASCICULA
FILELE PREFAȚĂ
PAGINA
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………......
……………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………………………………………..…
………………………………………………………………………………….………………….
30
2. Formulează două enunțuri în care să precizezi titlul cărții din imagine, dar și autorul.
………………………………………………………………………….……….…………………
……………………………………………………………………………………………………..
3. Alcătuiește o listă de cinci autori cunoscuți de tine. Fă schimb de caiete cu colegul de bancă și
completează titlurile corespunzătoare autorilor aleși.
Autor Titlu
................................... ............................................................
................................... ............................................................
................................... ............................................................
................................... ............................................................
................................... ............................................................
4. Unește prin săgeți următorii termeni:

Autor Delfin
Titlu Ion Creangă
Editura Amintiri din copilărie
5. Definește, pe spațiile punctate, termenii din coloana din stânga:

…………………………………………………………………………………………..…………
…………………………………………………………………………………………………..…
………………………………………………………………………………………………..……
31
6. Completează definițiile de mai jos:

Prima sau a treia pagină a cărții în care se reiau informațiile de pe copertă și uneori
se completează - ……………………………………………………………...............................
Loc special amenajat în care se păstrează cărți sau publicații (ziare/ reviste);
instituție care oferă în mod organizat cititorilor cărți spre consultare și documentare
……………………………………………………………………………………..........................
Instituție care se îngrijește de tipăritul cărților ………………………………................................
Lucrare în care sunt înregistrate și explicate, într-o anumită ordine, de obicei alfabetică,
cuvintele unei limbi .........................................................................................................................
Textul scris de mână care urmează a fi trimis la editură pentru a fi tipărit ……............................
B. Realizează o compunere de 150-200 de cuvinte în care să îți imaginezi cum ar decurge o

întâlnire între tine și personajul tău literar preferat. În compunerea ta, trebuie:
să menționezi titlul cărții și numele personajului preferat;
să folosești două imagini artistice diferite;
...................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
32
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

Citește cu atenție textul următor:
În nopțile reci de toamnă, văzduhul parcă freamătă. (...) țipete răsar și se sting; chemări de
călăuzire umplu largul cuprinsului. Sunt păsările călătoare. Și cu ele parcă iau ceva din sufletul
nostru, în ochii lor parcă fură soarele, pe aripile lor parcă duc primăvara.
Un stol de turturele a întârziat. (...) Patru, două perechi o iau mai înainte, o pereche rămâne în
zbor mai potolit, în urmă. (...) Și-n urma lor, toamna cade mai grea!
(Emil Gârleanu, Nedespărțite)
1. Precizează mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele
subliniate din textul de mai sus.
……………………………………………….…………………………………………….………
……………………………………………….……………………………………………….……
…………………………………………………….………………………………………….……
2. Analizează morfologic aceste cuvinte, precizând partea de vorbire, genul, numărul, cazul.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Exemplifică prin enunțuri, valori morfologice diferite decât cele din text ale următoarelor
cuvinte: primăvara, întârziat, potolit.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
33
4. Completează cadranele de mai jos cu termenii potriviți:

I. II.
Un derivat de la cuvântul de bază soare. Un cuvânt format prin compunere prin
subordonare atributivă (substantiv + adjectiv).
....................................................................... .......................................................................
III. IV.
Un cuvânt format prin conversiune de la Un substantiv format prin conversiune de la
substantivul primăvară adverbul bine.
....................................................................... .......................................................................
5. Precizează ce sunt ca părți de vorbire cuvintele subliniate în enunțurile de mai jos, încercuind
varianta corectă:
Frumosul de la etajul doi mi-a dăruit un roman de aventuri. (adjectiv / substantiv)
Pe cele două coli scria cu litere frumos caligrafiate: Tăcerea e de aur. Punctualitatea e politețea
regilor. (adverb / adjectiv)
Mica făptură - ștrengarul - avea o înfățișare luminoasă. Un zâmbet stingher se ițea uneori pe
buzele sale. (adjectiv / adverb)
Ochii atât de plini de nuanțe priveau îndrăzneț de sub fruntea înaltă. (adverb / adjectiv)
6. Dă exemple de cinci adjective care pot deveni substantive.

……………………………………….
………………………………………
……………………………………….
………………………………………
………………………………………..
7. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
Cuvântul subliniat din enunţul Nimeni nu mi-i drag ca tine. este:
a. adverb de mod / complement circumstanţial de mod;

b. adjectiv propriu-zis / nume predicativ;
c. nume predicativ / adjectiv, N.;
d. adverb de mod / nume predicativ.
34
Cuvântul subliniat din enunţul Știam că lucrezi dimineața. este:
a. substantiv comun / complement circumstanţial de mod;

b. adjectiv propriu-zis / complement circumstantial de timp;
c. adverb de timp / compement circumstanțial de timp.
8. Ilustrează procedeul conversiunii prin exemple potrivite în enunțuri, pentru următoarele situații:
numeral substantiv …………………………………………………………………..……
adjectiv adverb …………………………………………………………………….……..
substantiv adverb …………………………………………………………………….…….
interjecție substantiv ………………………………………………………………...……..
verb substantiv ………………………………………………………………....……
9. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele de mai jos să fie folosite cu valorile morfologice indicate:
adânc = adjectiv, adverb, substantiv.
noaptea = substantiv, adverb.
blând = adjectiv, adverb.
sforăit = adjectiv, substantiv.
 adânc
…………………………………………………………………………..…………………………
………………………………………………………………………..……………………………
………………………………………………………………………………………………….…
 noaptea
………………………………………………………………………………………………….…
…………………………………………………………………………….…………………….…
35
 blând
…………………………………………………………………………………………………..…
……………………………………………………………………………………………………..
 sforăit
…………………………………………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………………………………….….....…
10. Precizează partea de vorbire a cuvintelor subliniate:

a.Mi-e drag cântecul. .……………………………………………………………………………...
b. Mi-e drag să-l privesc. .………………………………………………………………………….
c Este ruşinos să vorbeşti astfel. .…………………………………………………………………..
d. Este ruşinos gestul tău. .………………………………………………………………………....
e. El este înţelept. .…………………………………………………………………………….........
f. A procedat înţelept. .……………………………………………………………………………..
g.Nu este înţelept să procedeze aşa. .................................................................................................
h.Timpul este frumos. .……………………………………………………………………………..
i.Este frumos să-ţi ajuţi colegii. .…………………………………………………………………...
j.Drumul este greu. .……………………………………………………………………………......
k.Este greu să ajungi până acolo. .………………………………………………………………….
l. Pachetul este uşor. .……………………………………………………………………………....
m. Este uşor să înveţi. .……………………………………………………………………………..
11. Încercuiește, cu o altă culoare, cuvintele formate prin schimbarea clasei gramaticale:
moldoveneşte, ONU, frumosul, butoiaş, a binevoi, eul, lunecos, fermecătorul, deasupra,
drumeag, zecele, Piaţa Unirii, Făt- Frumos, aproapele.
12. Scrie, la alegere, în 30-50 de cuvinte:

un buletin meteo amuzant, în care să folosești cât mai multe adverbe provenite din substantive
care denumesc anotimpuri, părți ale zilei sau zilele săptămânii;
prezentarea unei cărți, în care să folosești substantive provenite din adjective, verbe la
participiu, adverbe sau interjecții.
36
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
37
5. Mijloace de îmbogățire a vocabularului
Derivarea. Compunerea. Conversiunea
Citește cu atenție textul următor apoi răspunde cerințelor:
Dar curând Mihai Eminescu avea să mai găsească un mijloc de a rătăci după plac, prin
gândurile și viețile oamenilor, fără ca tatăl său să-i mai pună stavilă. Biserica se afla aproape de casa
Eminovicilor și locuința preotului la câțiva pași de ea. Mihai era bucuros să se uite prin cărțile cu
legături de piele vechi, roase, cu litere frumos înflorate cu roșu ale bătrânului, care a și început să-l
învețe buchiile, ținându-l pe genunchi. În scurt timp l-a prins patima, cea greu de stins a cititorului
care-i deschidea lumi fără de sfârșit. Și oricare dintre cărțile preotului, ceasloavele, liturghere, cărți
de învățătură bisericească, s-au terminat repede pentru curiozitatea nouă, abia stârnită. Și a început
ispita puternică a cărților închise în odaia de lucru a căminarului, în dulapuri și lăzi. Copilul a găsit
mijlocul de a eluda strașnica interdicție ce stăvilea intrarea în încăperea cu pricina și a început a
devora carte după carte, atent probabil, ca toți copiii, mai ales la acțiune și participând afectiv la
soarta eroilor. Desfătarea aceasta nouă se adăuga acum celor două lumi mai vechi: bucuriei codrului
și încântării basmelor; și sufletul copilului creștea armonios, cu bogății lăuntrice, puțin obișnuite,
între care fantezia ținea loc de frunte.
(Zoe Dumitrescu Bușulenga, Eminescu)
*stavilă = piedică *liturgher = carte care cuprinde rugăciunile

*buche = literă pentru liturghie
*patima = pasiunea *a eluda = a ocoli, a evita
*ceaslov = carte cu rugăciuni
I. A. Înțelegerea textului
1. Selectează două grupuri de cuvinte care definesc patima copilului.
..........................................................................................................................................................
38
2. În 30-50 de cuvinte, caracterizează-l pe tânărul Eminescu doar prin raportare la fragmentul

supus observației.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
3. Alcătuiește două enunțuri în care să precizezi numele autorului fragmentului de mai sus și
titlul.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
4. Completează spațiile punctate cu structuri sau cuvinte care să evidențieze părerea personală.
Sentimentul pe care l-am resimțit după lectura textului a fost de ............................................ .

Lectura textului mi-a provocat o stare de ................................................................. pentru că
........................................................................................................................................................ .
Una dintre expresiile din text care mi-a atras atenția este ........................................................... .
Consider că se referă la ................................................/ sugerează ideea de
........................................................................................................................................................ .
5. Propune câte două definiții proprii neobișnuite pentru cuvintele date (carte, copertă, autor, titlu,
cititor), comentând una dintre ele.
carte …………………………………………………………………………..…….……………..
carte ……………………………………………………………………………………..………..
copertă ……………………………………………………………………………………..……..
copertă ………………………………………………………………………………………...…..
autor …………………………………………………………………………………………........
autor ……………………………………………………………………………………………....
titlu ………………………………………………………………………………………………..
titlu ……………………………………………………………………………………………......
cititor …………………………………………………………………………………………...…
39
cititor …………………………………………………………………………………………..….
Comentează:
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..……..………
B. Alcătuiește o compunere descriptivă de 150-200 de cuvinte, care să aibă ca temă cartea. Vei
folosi trei cuvinte, la alegere, din fragmentul propus pentru analiză. Alege un titlu sugestiv.
În compunerea ta, trebuie:
să prezinți două caracteristici ale cărții;
să utilizezi două imagini artistice în descrierea acesteia;
să folosești trei cuvinte alese de tine din text;
să alegi un titlu sugestiv;
…………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
40
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
II. Limba română
1. Alcătuiește enunţuri în care cuvintele date să aibă altă valoare morfologică decât cea din text:
frumos, nouă, armonios.
………………………………………………………………………………………………..……
………………………………………………………………………………………………..……
………………………………………………………………………………………………..……
2. Precizează valoarea morfologică a cuvântului închise (cărțile închise).
………………………………………………………………………………………………..……
3. Scrie un diminutiv obținut prin derivare de la cuvântul bătrânului.
………………………………………………………………………………………………..……
4. Identifică în text două cuvinte compuse, precizând felul compunerii.
.................................... .....................................
5. Selectează cinci cuvinte derivate din text, precizând cum s-au format.
............................. ............................ ........................... ........................... ...........................
41
6. Formează cuvinte noi, unind prin săgeți sufixele din coloana din dreapta cu substantivele și
adjectivele din coloana din stânga. Scrie pe spațiul punctat cuvintele nou obținute.
mijloc - andru .........................................
biserica - iatic .........................................
roșu - ioare .........................................
lucru - el .........................................
copii - os .........................................
dulapuri - ușor .........................................
carte - ăroși .........................................
copil - oi .........................................
7. Indică, în dreptunghi, cuvântul de bază de la care s-a obținut cuvântul nou legături, din textul de
mai sus și, în pătrat, sufixul folosit.
legături = +
8. Folosește sufixul -el pentru a obține cuvinte noi de la cele date mai jos, extrase din fragmentul
Eminescu. Scrie cuvintele obținute în dreptunghiuri.
mijlocul
frumos + -el
bătrân
9. Subliniază cu un creion verde rădăcina cuvintelor următoare: locuința, bucuros, înflorate,

învățătură, bisericească, puternică, închise, bucuriei, încântării.
10. Precizează cuvântul de bază de la care s-au format cuvintele menționate la exercițiul 9.
................................ ................................ ................................
................................ ................................ ................................
................................ ................................ ...............................
42
11. Formează de la cuvântul frumos:

un derivat adjectival diminutival .............................................................
un cuvânt compus prin alăturare cu cratimă ............................................
un cuvânt format prin conversiune ...........................................................
 Alcătuiește enunțuri cu acestea.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
12. Alcătuiește enunțuri în care să existe:
un adjectiv provenit din adverb ……………………………………………….…………………..
un substantiv provenit din pronume personal …………………..………………….……………..
un adverb provenit din adjectiv ………………………………………………………….………..
un substantiv provenit din interjecție ………………………………………………………….…
6. Fonetica
Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde la următoarele cerințe:
O carte proastă, dar legată-n piele,

Cu aur pe cotoare şi cu stele,
Luxoasă, lustruită şi bogată,
Stă-n raft ca o cucoană bosumflată. […]
Din raftul de alături, subţirea cărţulie
Se-ntreabă cu sfială din palida-i hârtie
Dacă-nţelesul cărţii şi scrisul se măsoară
Cu luxul şi grosimea-n stor de dinafară.
Ea-l descurcă, foile îi ies,
De-abia se descifrează de jerpelite ce-s[...]
Broşura se smereşte şi întreabă:
- Cucoană, eşti o carte a unui om de treabă,
Dar cum se face, voi
Să ştiu, de ce atâtea foi? […]
Condeiul, când e ager şi nu minte,
Un gând îl spune-n câteva cuvinte.
Ţi-e mătură condeiul şi mâna cât copia,
De te lăţeşte atâta şi cu nemiluita?
(Tudor Arghezi, Volumul şi crâmpeiul)

1. Transcrie din text două elemente care pot să apară în structura unei cărţi.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Explică, în 30-50 cuvinte, de ce broşura se smereşte, iar cartea este ca o cucoană bosumflată.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
44
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. De ce crezi că autorul folosește în context structura carte proastă?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Transcrie din text :
o imagine vizuală .........................................................................................................................
personificare.....................................................................................................................................
5. Scrie, în maximum 50 de cuvinte, postfaţa unei cărţi îndrăgite de tine, pentru a o recomanda şi
altora.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Alcătuiește un dialog dintre doi prieteni (7-10 replici), despre ultima carte citită. Folosește cel
puțin cinci semne de punctuație. În compunerea ta, trebuie:
să prezinți două caracteristici ale cărții;
să respecţi regulile de punctuație specifice unui dialog;
să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
să te înscrii în limita de spaţiu indicată.
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
45
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română
1. Găsește numărul de litere şi de sunete din cuvintele următoare: luxoasă, lustruită, descifrează,
face, luxul, alături.
luxoasă descifrează luxul
lustruită face alături
2. Identifică vocalele și semivocalele, încercuindu-le cu roșu (v) și cu verde (sv):

proastă aur alături cucoană treabă
de-abia știu atâtea foi copia
3. Pune corect accentul pe următoarele cuvinte:

descifrează, broșura, cucoană, știu, condeiul, cuvinte, mătură, treabă, nemiluita, lățește.
4. Scrie pluralul tuturor substantivelor din text, aflate la numărul singular:

……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
5. Identifică, în textul de mai sus, câte trei cuvinte care să conțină:
diftongi ........................ ................................ ..................................
vocale în hiat ........................ ................................ ..................................
6. Dă exemple de trei cuvinte care să conțină câte un triftong.
........................... ........................... ...........................
46
7. Desparte în silabe cuvintele de mai jos:

piele ................................. luxoasă ................................... bosumflată ............................
subţirea ............................ dinafară .................................. descurcă ................................
descifrează ..................................... smereşte ................................
8. Arată valorile lui e și i din cuvintele scrise îngroșat în text (de vocală sau de semivocală).
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
9. Dă câte două exemple de cuvinte sau grupuri de cuvinte care conţin silabe alcătuite din:
două cuvinte ....................................................................................................................................
un cuvânt întreg şi începutul altui cuvânt .......................................................................................
un cuvânt ........................................................................................................................................
sfârşitul unui cuvânt şi începutul altui cuvânt .................................................................................
10. Ce sunete redă litera x în cuvintele: luxoasă și luxul? Dă exemple de alte cinci cuvinte în care
aceeași literă să redea alt grup de sunete.
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
11. Dă câte două exemple de cuvinte care să aibă accentul:

pe ultima silabă ...............................................................................................................................
pe penultima silabă .........................................................................................................................
pe antepenultima silabă ...................................................................................................................
pe a patra silabă ...............................................................................................................................
47
12. Explică prezenţa cratimei, scoţând în evidenţă consecinţele de ordin fonetic:

legată-n …………………………………………………………………………………………..
ți-e .................................................................................................................................................
48
Propoziția. Părți de propoziție (actualizare)
I. A. Comunicare
1. Privește cu atenţie imaginea şi completează enunţurile cu răspunsuri corecte:
a) O scriere cu un anumit subiect, tipărită şi legată în volum se

numeşte .....................................................................................
b) Învelişul protector al unei cărţi se numeşte ...............................
c) Persoana care a creat opera dintr-o carte este ...........................
d) Pagina în care se reiau şi se completează informaţiile de pe
copertă se numeşte ....................................................................
e) O parte a unei lucrări unice, publicată în etape se numeşte
...................................................................................................
f) Faţa unei file a cărţii se numeşte ...............................................
g) ........................................... se mai numeşte şi sumar sau tablă
de materii.
h) .............................................. este un cuvânt, un grup de
cuvinte sau un text aşezat la începutul unei lucrări, pentru a
indica sugestiv conţinutul ei.
i) Partea unde se lipesc sau se cos filele cărţii se numeşte
...................................................................................................
j) Cuvântul tom denumeşte ..........................................................
2. Realizează, prin săgeţi, corespondenţa între noţiune şi definiţia ei:
Cartea este faţa unei file.

Cotorul este o scriere cu un anumit subiect,tipărită şi legată în volum.
Fascicula este partea laterală din stânga,unde se lipesc sau se cos filele cărţii.
text scris de mână, netipărit.
Pagina sunt foile de hârtie care alcătuiesc cartea.
Filele este parte a unei lucrări unice, publicată în etape.
Coperta reprezintă învelişul protector al cărţii.
Manuscrisul
49
3. Notează sinonime pentru cuvintele :

cuprins: ________________________ __________________________
prefaţă: ________________________ __________________________
4. Defineşte termenii:
cuprins: …………………………………………………………………………………………...
prefaţă: …………………………………………………………………………………………...
5. Completează spaţiile cu verbe referitoare la rostul cărţii:
luminează
CARTEA
B.Imaginează-ți, în 10-15 replici, o situaţie de comunicare dialogată care se realizează între autorul
unei cărţi pentru copii şi cititorii săi. Folosește toate tipurile de propoziții învățate.
În compunerea ta, trebuie :
să prezinți timpul și spațiul unde se petrece întâlnirea dintre autor și cititori;
să folosești toate tipurile de propoziții învățate (simplă, dezvoltată, afirmativă, negativă,
enunțiativă, interogativă, exclamativă);
să respecţi regulile de punctuație specifice unui dialog;
...............................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
50
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
II. Limba română

Se dă textul:
Într-un târziu, împăratul îşi deschise ochii, se uită cam speriat în jurul său şi răsuflarea i se
păru atât de grea şi obosită. ,,Ce gânduri grele m-au cuprins...!”, se miră el în sine. Îndată veni
vizitiul cu caii păscuţi în trifoi verde, încălecară şi purceseră către casă. A doua zi, împăratul
iarăşi veni să facă baie în lacul limpede al zânelor. Soarele dogorea. După baie, îl cuprinse somnul
greu, timp de trei ceasuri, ca în ziua cealaltă.
(Iulian Chivu, Basmul cu soarele şi luna)
1. Indică funcțiile sintactice ale cuvintele subliniate:

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Transformă propoziţia simplă Soarele dogorea. într-o propoziţie dezvoltată, adăugând un
atribut şi un complement:
..........................................................................................................................................................
51
3. Transformă propoziţia dezvoltată Îndată veni vizitiul cu caii păscuţi în trifoi verde într-o
propoziţie simplă.
..........................................................................................................................................................
4. Transcrie propoziția exclamativă din text, apoi transformă această propoziţie într-una
enunţiativă.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Alcătuiește o propoziţie dezvoltată, după schema:
complement + subiect + atribut + predicat + complement
..........................................................................................................................................................
6. Transformă a doua propoziţie în propoziţie simplă negativă.
..........................................................................................................................................................
7. Alcătuiește trei propoziţii dezvoltate folosind trei cuvinte din text:

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
8. Găsește în textul de mai sus:

un complement exprimat prin substantiv comun ............................................................................
un atribut exprimat prin adjectiv propriu-zis ..................................................................................
un atribut exprimat prin substantiv comun .....................................................................................
un predicat exprimat prin verb predicativ la modul conjunctiv ......................................................
un subiect exprimat prin pronume personal ....................................................................................
52
9. Folosește substantivul împăratul într-un enunț, cu altă funcție sintactică decât cea din text.
..........................................................................................................................................................
10. Explică toate semnele de punctuație existente din textul oferit spre analiză.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
11. Stabilește corelaţia între definiţiile din coloana I şi răspunsurile din coloana a II – a.
Completează corect tabelul de corespondenţă:
a) Daniela şi Miruna sunt prietene. 1) propoziţie negativă;

b) De unde ai cumpărat aceşti pantofi drăguţi? 2) propoziţie dezvoltată, exclamativă;
c) Cu o floare nu se face primăvară. 3) propoziţie formată numai din predicat;
d) Învaţă în fiecare zi lucruri noi! 4) propoziţie dezvoltată, enunţiativă;
e) S-a ivit pe culme toamna. 5) propoziţie interogativă;
6) propoziţie simplă, afirmativă;
a b c d e
53
12. Transcrie al treilea enunț din fragmentul de text Basmul cu soarele şi luna, indicând felul
fiecărei părți de propoziție.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
54
8. Exerciții aplicative
Citeşte cu atenţie textul dat şi răspunde cerințelor de mai jos:
Mama spune:
- Trebuie să mă duc la dentist. Cred că voi aștepta mult. Te las acasă?
Alex răspunde cu o voce expresivă:
- Cum vrei tu, mami!
- Am înțeles. Mai putem face și altfel. Cabinetul dentistului e lângă o bibliotecă pentru copii și o
cunosc pe bibliotecară. Au benzi desenate, albume cu animale și avioane. Poți să mă aștepți acolo, să
iei ceva de citit fără ca să te plictisești.
Alex acceptă. Bibliotecara îl lăsă să răsfoiască orice carte ori revistă. Într-o încăpere stă însuși
motanul Garfield, mare precum Alex. E o jucărie primită în dar de la o firmă. Alex îmbrățișează
motanul de pluș.
(după Sultana Craia, Prietenii lui Garfield)

1. Arată care sunt personajele din textul dat .
……………………………………………………………………………………………………..
2. Răspunde, printr-un enunț, dacă Alex vrea să rămână acasă. Motivează alegerea răspunsului.
……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………..……
3. În textul dat, Alex este emițătorul. Transcrie mesajul spus de el.
………………………………………………………………….…………………………………
…………………………………………………………………….………………………………
4. Identifică în text:
o enumerație ……………………………………………………………………………………...
o comparație ………………………………………………………………………………………
5. Găsește sinonime pentru cuvintele scrise îngroșat:
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
55
……………………………………………………………………………………………...……...
……………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..…
B. Redactează un scurt dialog între motanul Garfield și copil, care încearcă să-i explice acestuia de
ce sunt importante cărțile în dezvoltarea intelectuală a omenirii.
În redactarea dialogului, vei avea în vedere:
realizarea unui dialog de minim 10 replici;
înlănțuirea logică a ideilor și ordonarea detaliilor;
respectarea normelor gramaticale, ortografice și de punctuație specifice unei scrieri de tip
dialog.
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
56
B.Limba română
1. Completează tabelul de mai jos, subliniind predicatele din enunțurile extrase din textul dat și
precizând felul enunțului după numărul de predicate.
Enunțul Număr de Felul enunțului

predicate
Cred că voi aștepta mult.
Te las acasă?
Cabinetul dentistului e lângă o bibliotecă
pentru copii și o cunosc și pe bibliotecară.
Într-o încăpere stă însuși motanul
Garfield, mare precum Alex.
2. Arată felul propozițiilor următoare, în funcție de părțile de propoziție din care sunt alcătuite:
Mama spune: ...................................................................................................................................
Te las acasă? ...................................................................................................................................
Am înțeles ........................................................................................................................................
Alex acceptă ....................................................................................................................................
3. Analizează sintactic și morfologic toate părțile de propoziție din enunțul de mai jos, indicând
toate categoriile gramaticale învățate pentru fiecare parte de vorbire.
Alex îmbrățișează motanul de pluș.
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
4. Formulează propoziții interogative pentru următoarele propoziții enunțiative:

Alex a mers la o bibliotecă pentru copii.
..........................................................................................................................................................
57
La bibliotecă, băiatul l-a întâlnit pe motanul Garfield.

..........................................................................................................................................................
Garfield era, de fapt, o jucărie.
..........................................................................................................................................................
Jucăria era primită de la o firmă.
..........................................................................................................................................................
5. Identifică în text trei cuvinte formate prin derivare și trei cuvinte formate prin compunere.
Explică formarea acestora.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Subliniază, în următoarea listă, cuvintele care fac parte din familia lexicală a cuvântului carte.
carte cărțulie cărturar cartilagiu Cartagina cartier
cartea carte domnească cartografie carta carte poștală cartelizare
cartelă cărturărime
! Pentru siguranță, apelează la dicționar.
7. Subliniază, folosind culori diferite, toate grupurile de sunete învățate (diftongi, triftongi, hiat)
din cuvintele găsite în textul oferit spre analiză:
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
58
8. Extrage din text toate verbele de persoana I și toate pronumele de persoana a II-a și a III-a.
Verbe ..............................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
Pronume .........................................................................................................................................
9. Indică felul verbului a fi din următoarele enunțuri:
Cabinetul dentistului e lângă o bibliotecă pentru copii…. ...................................................
E o jucărie primită în dar de la o firmă. ...................................................
10. Alcătuiește patru enunțuri în care substantivul propriu Garfield să îndeplinească următoarele
funcții sintactice:
atribut substantival ………………………………………………..………………………………
complement direct …………………………………………………………..…………………….
nume predicativ ………………………………………………………..…………..……………...
compement indirect ……………………………………………………………………...………..
11. Indică valorile morfologice ale lui o din text. Alcătuiește apoi un enunț în care același cuvânt să
fie altă parte de vorbire.
o voce expresivă ………………………………………….
o cunosc pe bibliotecară ………………………………………….
Enunț: …………………………………………………………………………………………....
valoarea morfologică ………………………………………….
59
12. Identifică în text două tipuri de predicate învățate. Analizează-le sintactico – morfologic.
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
60
Test sumativ 1

SUBIECTUL I ( 60 de puncte)
E călătoare! A ieşit din muşuroi furnica şi-a pornit, cum face în fiecare dimineaţă, a pornit să
vadă lumea…
Încântată de frumuseţea soarelui, care se prevestea prin mănunchiurile lui de raze, totuşi avu
puterea să se gândească, drumeaţa, că, privind şi minunându-se numai, nu câştiga nimic. De aceea,
îndată ce dădu, prin mirişte, de cizma unui vânător, îşi şi puse în gând să cerceteze, să cunoască mai
bine făptura omenească în apucăturile ei.
Îndrăzneaţă şi destoinică, se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, cu
iscusinţă, o luă încet pe cusătura carâmbului, în sus….
Aşa, furnica îşi luă inima în dinţi şi, uşoară, se coborî în buzunar. Scotoci încolo şi-ncoace; într-un
colţ dădu peste câţiva bani de aramă. Îi pipăi, îi mirosi — întrebuinţare nu le putu găsi! „Ce-o fi
făcând oamenii cu astfel de lucruri? Lucruri care, după cât se vede, nu le aduc nici un folos?” judecă
ea. Porni mai departe…
Păşi iute peste geanta de la şoldul vânătorului şi, la marginea ei, îi veni sufletul la loc. Tocmai
atunci ochii furnicii zăriră o bucăţică de pâine ce rămăsese prinsă în reţea. Oricât era de grăbită,
lucrul găsit ştia că nu se lasă-n drum; mai ales merindele. „Bine că m-am ales măcar cu ceva!”, îşi
spuse în gând şi se grăbi să culeagă fărâmitura.
(Emil Gârleanu, Călătoare)
A. Înţelegerea textului literar (25 de puncte)

1. Precizează figura de stil prin care este prezentată furnica. Dă un exemplu. 5 puncte
2. Transcrie câte un cuvânt sau o structură care să indice spaţiul şi timpul. 5 puncte
3. Numeşte modul principal de expunere din fragment. 5 puncte
4. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este epic. 5 puncte
61
5. Extrage două trăsături morale care caracterizează mica viețuitoare. 5 puncte

1. Explică formarea următoarelor cuvinte: frumusețe, a prevesti. 5 puncte
2. Găsește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: îndrăzneață, iscusință,
întrebuințare, merinde, iute. 5 puncte
3. Găsește câte un antonim pentru următoarele cuvinte din textul dat: a ieșit, încântată, încet,
prinsă, iute. 5 puncte
4. Pornind de la cuvântul gând, alcătuiește familia lexicală a acestuia.(5 termeni). 5 puncte
5. Transcrie o propoziție exclamativă și una interogativă. 5 puncte
6. Indică părțile de propoziție din următorul enunț, precizând prin ce parte de vorbire se exprimă.
Păşi iute peste geanta de la şoldul vânătorului… 5 puncte
7. Precizează prin ce parte de vorbire este exprimat cuvântul iute în text. Alcătuiește un enunț în
care acesta să aibă altă valoare morfologică. 5 puncte
Redactează o compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să descrii o grădină surprinsă într-o

dimineață de primăvară. 16 puncte
să menţionezi timpul şi spaţiul menționat în cerință; 4 puncte
să folosești toate figurile de stil învățate; 6 puncte
62
Test sumativ 2

SUBIECTUL I ( 60 de puncte)
Copii eram noi amândoi, Şi el citea pe Robinson,

Frate-meu şi cu mine Mi-l povestea şi mie;
Din coji de nucă car cu boi Eu zideam Turnul-Vavilon
Făceam şi înhămam la el Din cărţi de joc şi mai spuneam
Culbeci bătrâni cu coarne. Și eu câte-o prostie.
Adesea la scăldat mergeam Din lut acolo am zidit

În ochiul de pădure, Din stuful des și mare,
La balta mare ajungeam Cetate mândră la privit,
Și l-al ei mijloc înotam Cu turnuri mari de tinichea,
La insula cea verde. Cu zid împresurată.
Și frate-meu ca împărat
Mi-a dat mie solie,
Să merg la broaște ne-mpăcat,
Să-i chem în bătălie -
Să vedem cine-i mai tare.
(Mihai Eminescu, Copii eram noi amândoi)
*culbeci = scoici spiralate

*Turnul Vavilon = Turnul Babel, cetatea Babilonului.
63

1. Indică tema centrală a poeziei. 5 puncte
2. Precizează numele unui personaj dintr-un roman celebru la care face referire poetul. 5 puncte
3. Transcrie o structură din text care face referire la un episod semnificativ din copilăria autorului.
5 puncte
4. Precizează persoana la care este scris fragmentul. 5 puncte
5. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia titlului poeziei. 5 puncte

1. Alcătuiește două enunțuri cu sensuri diferite ale cuvântului mândră. 5 puncte
2. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: ajungeam, zideam. 5 puncte
3. Propune câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: adesea, spuneam.
5 puncte
4. Numeşte părțile de propoziție subliniate în text. 5 puncte
5. Transcrie două structuri nominale de tipul substantiv-adjectiv. 5 puncte
6. Alcătuiește familia lexicală a cuvântului copil (5 termeni). 5 puncte
7. Identifică în text trei cuvinte care să conțină diftongi și două care să conțină vocale în hiat.
5 puncte
Redactează o compunere descriptivă, de 100-150 de cuvinte, cu titlul Pădurea mea... 16 puncte

să ai o viziune personală asupra elementelor cadrului natural descris; 6 puncte
să folosești figuri de stil și imagini artistice; 4 puncte
64

1. Timpul și spațiul în narațiune
Verbul (actualizare)
Mama nu mai are din ce să ne facă salată de când cu Cernobîlul, afurisitul, s-a stricat țărâna.
Nimic nu mai crește. De-atunci, din aprilie ăla de care n-au zis oamenilor nimic. Și noi aici, lângă
graniță, la nici treizeci de kilometri de Ucraina, doar cu un bumb dar după o săptămână. Ce dacă nu
poți ajunge acolo fiindcă sunt munții? Aerul e drept, ca o sfoară-ntinsă, și și-a scuipat otrava pe toată
dâmburile și, mai ales, pe straturile noastre. Degeaba pui gunoi, sapi bine, degeaba aduci răsadurile
cele mai viguroase din piață. Nu tu castraveți, nu tu roșii și, mai departe, către câmpie, nu tu vinete, nu
tu nimic, doar o sfârâială și frunzele se fac ca arse.
(Ioana Nicolaie, Pelinul negru)
I. A. Înţelegerea textului literar
1. Transcrie din text două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la timp şi la spaţiu.
................................................................................................................................................................
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: De-atunci…
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3. Precizează dacă reperele identificate se referă la spații interioare sau exterioare.
…………………………………………………………………………………………………………
4. Structura De-atunci, din aprilie ăla de care n-au zis oamenilor nimic se referă la o acțiune:
a.) anterioară;
b.) simultană;
c.) ulterioară.
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: Nu tu castraveți, nu tu roșii și, mai
departe, către câmpie, nu tu vinete, nu tu nimic, doar o sfârâială și frunzele se fac ca arse.
………………………………………………………………………….….…….…….………………
……………………………………………………………………………...……….…………………
…………………………………………………………………………..……………..………………
65
………………………………………………………………………………..………………………..
……………………………………………………………………………………...………………….
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care motivezi apartenenţa textului

Pelinul negru de Ioana Nicolaie la genul epic. În compunerea ta, trebuie:
să precizezi patru dintre caracteristicile genului epic;
să ilustrezi aceste trăsături, valorificând textul dat;
.............................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
66
II. Limba română
1. Notează cu A (adevărat) şi F (fals):

Verbul este partea de vorbire neflexibilă.
Modul este forma pe care o ia verbul, arătând cum consideră vorbitorul acțiunea.
Modurile personale își schimbă forma după gen.
Verbele la modurile personale nu au funcție sintactică de predicat.
Verbele la modurile nepersonale nu au funcție sintactică.
Verbele la modurile nepersonale nu își schimbă forma după persoană.
Verbul își schimbă forma în funcție de timp, număr și gen.
2. Rescrie, din textul suport, 2 verbe la timpul prezent şi 2 verbe la timpul trecut. Completează spaţiile
punctate cu încă 3 verbe pentru fiecare formă:
prezent:
trecut:
3. Menționează modul, timpul, persoana și funcția sintactică a următoarelor verbe din textul suport:
Verbul Mod Timp Persoană Funcția sintactică
nu are
s-a stricat
sunt
4. Redactează un text, de 3-5 rânduri, în care să utilizezi cel puţin 3 timpuri diferite ale verbului la
modul indicativ. Subliniază aceste forme.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
67
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
5. Scrie formele verbului a strica la modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect la toate persoanele.
singular plural
......................................................... .........................................................
......................................................... .........................................................
......................................................... .........................................................
6. Încercuiește forma corectă a verbelor la prezent:
Colegul meu se străduiește/ străduie să învețe cât mai bine.

Eu creez/ creiez compuneri minunate.
La temă, eu copii/ copiez cerința.
Fratele meu lucră/ lucrează în grădină.
Doamna profesoară se așează/ așază la catedră.
7. Precizează timpul fiecărui verb de mai jos:

a ajutat _____________________ noi spuneam ____________________
voi privi ____________________ cerui ___________________________
mergea _____________________ ai crezut ________________________
râdem ______________________ împletise ________________________
am să trec ___________________ spuseră _________________________
voi fi memorat _______________ credeau _________________________
om scrie ____________________ a învăţat ________________________
am organizat ________________ vorbirăţi _________________________
căutaserăm __________________ merseseşi ________________________
68
8. Alcătuiește enunțuri în care să folosești verbele de mai jos, cu formele indicate:

a citi
persoana I – perfect simplu
................................................................................................................................................................
persoana a III-a – perfect simplu
................................................................................................................................................................
a reuși
persoana I – mai-mult-ca-perfect
................................................................................................................................................................
persoana a III-a – mai-mult-ca-perfect
................................................................................................................................................................
a merge
persoana I – perfect simplu
................................................................................................................................................................
persoana a III-a – perfect simplu
................................................................................................................................................................
69
9. Trasează săgeți pentru a uni cele două coloane, urmărind modul și timpul verbelor:
a.) de citit imperativ
b.) auzind indicativ, mai-mult-ca-perfect
c.) ar fi spus indicativ, perfect simplu
d.) învățați! viitor popular
e.) vor vedea infinitiv
f.) merseserăm gerunziu
g.) să fi băut supin
h.) văzut indicatv, perfect compus
i.) plecai conjunctiv, perfect
j.) (eu) îi spusei viitor I
k.) sfârșit-ai viitor anterior (II)
l.) vor fi citit participiu
m.) a trage condițional-optativ, perfect
10. Alcătuiește câte o propoziție în care predicatul să fie exprimat, pe rând, prin câte un verb la toate
modurile personale.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
11. Identifică, prin subliniere cu diferite culori, verbele folosite la modurile nepersonale:
În vremea aceea, sfâșierea dintre fiii Fulgerului părea a se alina, fiecare bucurându-se cu vânarea
de vânt și cu dobânda de până atunci. (Eusebiu Camilar, Povestiri eroice)
Când mama nu mai putea de obosită..., noi băieții, tocmai atunci rădicam casa în slavă.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Ia, eu fac ce fac de mult, Crengile-mi rupându-le,

Iarna viscolu-l ascult Apele-astupându-le. (Mihai Eminescu, Revedere)
70
Doar unu-i împăratul Roș, vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenită și
milostivirea lui cea neauzită. (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
12. Analizează morfologic şi sintactic verbele subliniate din textul următor:
Vă spun că să ştiţi şi voi: cuvintele care îmi trebuie pentru poveşti le scot din călimara…
Într-o zi, un cuvânt nu vru să iasă afară. Tot ciocănind disperate în sticla cu peniţa, din
călimara ieşiră cuvintele: Politeţe, Hărnicie, Prietenie.
- Hai, spune-ne ce cauţi!
- Îl caut pe ,,Nu”. Fără el nu pot termina povestea.
- Pe ,,Nu”? L-a luat o fetiţă în braţe şi nu-i mai dă drumul…
- Dacă, de pildă, vorbi cuvântul Hărnicie, îi spune mama: ,,Pune masa!” sau ,,Adu apa!” sau
,,Mătură!”, fetiţa spune că nu poate; are pe ,,Nu” în braţe…
- Ori dacă, vorbi cuvântul Politeţe, bunica vine de la piaţă, aducând două coşuri grele, fetiţa cu
,,Nu” în braţe nu sare să-i deschidă uşa…
- Ori dacă, vorbi cuvântul Prietenie, o colegă o roagă să-i ajute la o problemă grea,
fetiţei cu ,,Nu” în braţe nici nu-i pasă…
(Octav Pancu-Iași, Fetița care l-a luat pe NU în brațe)
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
71

2. Rezumatul
Verbe predicative, verbe copulative
În urma lor, în fața casei cu persienele lăsate, Lizuca rămase gânditoare, cu ochii ațintiți și cu
sprâncenele ușor încruntate. În preajma-i se desfășurau câteva răzoare uscate, cu flori sărace și
ofilite. Globuri de sticlă colorată, înălțate în bețe, răsfrângeau imaginile diforme ale copilului și
cățelului.
Duduia Lizuca nu stătu mult în cumpănă.
– Patrocle, vorbi ea înălțând lângă nas arătătorul mâinii stângi, eu nu mai stau aici. Mă duc la
bunicii mei.
Câinele o privea țintă.
Fetița se strecura spre cerdacul de dindos, pe unde o scosese slujnicuța, și trase dintr-un cotlon
al ei o hăinuță și o beretă de lână roșie. Se pleca și își ridica colțunii căzuți. Apoi iar rămase
gânditoare.
Stând cuminte pe coadă, Patrocle îi urmărea toate mișcările. Îndemnat de prevederea stăpânei
lui, se prelinse, nesimțit și cu urechile clăpăuge, spre bucătărie, și se întoarse în scurt, purtând delicat
în gură, numai de o margine, o felie mare de pâine albă. Un glas răgușit răsuna în urma lui:
– Țiba! turba naibii! bată-te Dumnezeu să te bată și n-ai mai ajunge! O bucată de lemn suna cu
zgomot în cerdac și sălta de câteva ori în capete, pe urmele cățelului. Patrocle întoarse capul, înțelese
că urmărirea încetează și veni cu pâinea la tovarășa lui.
– Patrocle, de ce duci pâinea în gură? întrebă râzând Lizuca.
– Pentru că n-am buzunar! îi răspunse cu ochii cățelușul, foarte vesel.
– Atunci s-o strângem la mine, s-avem la vreme de nevoie, hotărî duduia Lizuca; și primind de
la Patrocle pâinea, o așeză cu grijă într-un buzunar al hăinuței roșii. Ne mai trebuie ceva, urmă fetița,
și pe urmă fugim. Ne ducem în lume, la bunicii noștri!…
Lizuca cunoștea toate cotloanele casei. Găsi îndată cenușa de care avea mare nevoie, umplu cu
ochi celălalt buzunar al hăinuței sale și se întoarse spre portița de la stradă.
72
Tărâțele, ori făina, nu sunt bune, explica ea. Este o poveste cu copiii rătăciți pe care mi-o
spunea bunicuța – ș-acolo se vede că iepurii și vulpile lingeau dâra de făină și de tărâțî și copiii n-au
mai putut cunoaște drumul înapoi. Ca să se cunoască semnele, trebuie să presuri cenușă. Hai să
mergem, Patrocle!
– Hai! răspunse cățelul. Și ieșiră amândoi pe portiță, pornind pe-un drum lung și plin de
peripeții.
(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)
1. Transcrie din text două cuvinte/ grupuri de cuvinte care se referă la spaţiul acțiunii.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
2. Explică rolul virgulelor în secvenţa: – Patrocle, vorbi ea înălțând lângă nas arătătorul mâinii
stângi, eu nu mai stau aici.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3. Precizează personajele care apar în acest fragment.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
4. Care este rolul folosirii verbelor la perfect simplu?

................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: Atunci s-o strângem la mine, s-avem la
vreme de nevoie, hotărî duduia Lizuca; și primind de la Patrocle pâinea, o așeză cu grijă într-un
buzunar al hăinuței roșii. Ne mai trebuie ceva, urmă fetița, și pe urmă fugim. Ne ducem în lume, la
bunicii noștri!…
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
73
B. Scrie, în maximum 10 rânduri, rezumatul textului dat. Vei avea în vedere:
să respecţi fidelitatea faţă de textul dat;

să desprinzi ideile principale ale textului;
să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele;
să respecţi convenţiile specifice rezumatului;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română
1. Subliniază, folosind culori diferite, predicatele verbale și predicatele nominale din textul următor:
Marea este și pentru cei mici, nu numai pentru părinți și bunici. Și la urma urmei, ei nici nu
știu să se joace ca voi pe plajă, în nisip, în fel și chip, făcând palate în care, pe furiș, intră scoicile
prin acoperiș. Părinții toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret: ei au venit la mare
numai ca să vă încurce. Așa le merge gura: ,,Ce faci?”, ,,Unde te duci?”, ,,Stai aici!” Mai rău ca
la bunicii care s-au făcut mici. Dar acum ați venit cu mine și eu, știți, nu fac scandal. O să vă
explic marea, val cu val. (Marin Sorescu, Marea, o apă folositoare)
74
2. Ce valoare morfologică are cuvântul este din primul enunț? Motivează răspunsul.
................................................................................................................................................................
3. Citește următoarele enunțuri și înlocuiește, cu termeni asemănători ca sens, verbul a fi. Ce observi?
Colega mea este în curte. ........................................................................
Ședința a fost ieri. ........................................................................
Povestea aceea e de multă vreme. ........................................................................
El este din Constanța. ........................................................................
Ce-a fost a fost. ........................................................................
Câți ani or fi de atunci? ........................................................................
Cât sunt merele? ........................................................................
Am fost la mare. ........................................................................
Ce e când îți ard obrajii? ........................................................................
Ce este grindina? ........................................................................
Ce ai observat?
......................................................................................................................
......................................................................................................................
4. Precizează, prin bifare, felul verbului a fi în enunțurile următoare:
Enunțul Verb predicativ Verb copulativ
A fost odată ca niciodată un împărat.
Lecția aceasta a fost captivantă.
Cât este kilogramul de portocale?
Să fii premiant presupune perseverență.
Castelul este din 1500.
Casa bunicilor este foarte veche.
Era în vara anului 2016.
75
Această carte este a elevului.
El este un băiat serios.
Florile sunt pentru mama.
5. Conjugă la indicativ prezent, persoana I și a III-a singular, următoarele verbe: a lua, a crea, a
agrea, a se sfii, a tăia.
Persoana I Persoana a III-a
......................................................... .........................................................
......................................................... .........................................................
......................................................... .........................................................
......................................................... .........................................................
......................................................... .........................................................
6. Alege prin subliniere varianta corectă:
a) Elevii sârguincioși iau/i-au note mari. f) El i-a/ia caietul de pe bancă.

b) Mâine da-ți/dați test. g) Să fi/fii cuminte!
c) În vacanță ve-ți/veți merge la mare. h) Mai bine ar știi/ști lecția.
d) Vă rog, luați/lua-ți o felie de tort. i) Nu vom fii/fi necuviincioși.
e) Ea v-a/va răspunde corect. j) Să ții/ți minte explicația!
7. Analizează morfologic şi sintactic verbele subliniate din textul următor:
Cică nu departe de casa caprei cu trei iezi își avea casă un ied cu trei capre. Era un ied ca toți
iezii: nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urât. Cum s-ar spune: nici prea-prea, nici
foarte-foarte. Numai că în loc de o capră avea trei: o capră-mamă, o mătușă-capră și o capră-bunică.
Grozav de bine o mai ducea iedul! Ce să vă spun, copii, pe mine dacă m-ar lăsa să stau măcar o zi
în casa aceea, nu mi-ar trebui nimic. M-aș lipsi bucuros chiar și de guturai - și, voi, știți ce bine e să ai
guturai: stai în casă, bei ceai, toată lumea te întreabă cum te mai simți... În sfârșit, e strașnic. Ei bine,
76
eu m-aș lipsi fără pic de amărăciune până și de guturai, numai să pot trăi o zi, așa cum trăia iedul cu
trei capre. Mamă mămuliță, ce mai trai!
(Octav Pancu-Iași, Iedul cu trei capre)
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
77
8. Analizează predicatele din textele următoare precizând felul verbului, modul, timpul, persoana,
numărul și funcția sintactică:
Acolo unde-s nalţi stejari Acolo, unde-s stânci şi munţi,

Şi cât stejarii nalţi îmi cresc Şi ca şi munţii nu clintesc
Flăcăi cu piepturile tari, Voinicii cei cu peri cărunţi
Ce moartea-n faţă o privesc; În dor de ţară strămoşesc...
(Ioan Nenițescu, Țara mea)
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
Nu mă lăsa, aşează-mi-te-alături
Şi ţine-mi capul strâns să nu tresar
Când somnul bont la care-s condamnată
Se-ascute, răsucindu-se-n coşmar. (Ana Blandiana, De dragoste)
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
78
9. Subliniază predicatele nominale din textele următoare și încercuiește verbele copulative care intră
în alcătuirea lor:
Și era una la părinți
A fost odată ca-n povești, Și mândră-n toate cele
A fost ca niciodată, Cum e fecioara între sfinți
Din rude mari împărătești Și luna între stele.
O preafrumoasă fată. (Mihai Eminescu, Luceafărul)
În păduri trosnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!

Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,
Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. (Vasile Alecsandri, Mezul iernii)
Acum, Simina părea alta. (Marin Preda, Marele singuratic)
10. Trasează săgeți pentru a uni cele două coloane, urmărind modul și timpul verbelor:
a) de spus imperativ
b) predând indicativ, mai-mult-ca-perfect
c) ar fi citit indicativ, perfect simplu
d) plecați! viitor popular
e) vor vorbi infinitiv
f) scriseserăm gerunziu
g) să fi auzit supin
h) urmărit indicativ, perfect compus
i) văzui conjunctiv, perfect
j) (eu) îi găsii viitor I
k) citit-ai viitor anterior (II)
l) vor fi înțeles participiu
m) a câștiga condițional-optativ, perfect
79
11. Alcătuiește propoziții în care să ai predicate nominale cu nume predicative exprimate prin
cuvintele: elev, cumsecade, cinci, ea.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
12. Identifică, prin subliniere cu diferite culori, verbele folosite la modurile nepersonale:
În vremea aceea, sfâșierea dintre fiii Fulgerului părea a se alina, fiecare bucurându-se cu vânarea
de vânt și cu dobânda de până atunci. (Eusebiu Camilar, Povestiri eroice)
Când mama nu mai putea de obosită..., noi băieții, tocmai atunci rădicam casa în slavă.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Ia, eu fac ce fac de mult, Crengile-mi rupându-le,

Iarna viscolu-l ascult Apele-astupându-le.
(Mihai Eminescu, Revedere)
Doar unu-i împăratul Roș, vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenită și
milostivirea lui cea neauzită. (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
80

3. Momentele subiectului
Verbe auxiliare
Au fost odată-ntr-o școală de provincie doi buni camarazi – Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu.
Amândoi erau potriviți la-nvățătură și la purtare. Niță însă se deosibea, și nu numai de Ghiță, dar
chiar de toți copiii ceilalți, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvânt toată lumea. În
anul al patrulea de școală primară, Niță ajunsese să scrie așa de frumos, încât, adesea, puse alături,
caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână; pe
câtă vreme, Ghiță scria nu se poate mai urât; pe lângă că-i era mâna dreaptă șubredă, fiindcă-i
degeraseră degetele de mic, n-avea băiatul nici apucătură din ochi la lucru de piguleală. Așa,
isprăvind clasele primare, s-au despărțit cei doi buni camarazi, ca să meargă fiecare după norocul lui.
Ghiță s-a dus la țară pe lângă tată-său, care era negustor cu dare de mână; iar Niță, copil sărman,
a apucat spre Capitală, ascultând de sfatul dascălului său:
– Fătul meu, tu părinți n-ai, carte multă nu ți-e dat să-nveți, că nu prea ești deștept, slugă nu te poți
face, că ești cam leneș... Ți-a dat și ție Dumnezeu un dar: ai icoană la scris; ție cu condeiul ți-e dat să
te hrănești. Du-te la București, acolo ai să intri copist în vreo canțilerie și-ncet-încet, cum te știu că
n-ai purtări prea rele, cu vremea ai să-naintezi.
Niță a ajuns în Capitală și s-a pus să-și caute de lucru. A făcut cunoștință ba cu unul, ba cu altul,
recomandându-și talentul și căpătând din toate părțile complimente și dovezi de admirațiune. Dar
afară de acestea, n-a reușit deocamdată să capete nimic mai mult.
Niță nu și-a pierdut speranța și bine a făcut; căci iată că-ntr-o seară o cunoștință i-a spus:
– Mâne dimineață, la ceasurile unsprezece, să te afli la Ministerul de Interne: se ține concurs
pentru trei posturi de copiști; desigur ai să capeți unul.
Se-nțelege că Niță n-a lipsit a se înființa la vreme. Concurenții, în număr de vreo treizeci, au fost
introduși într-o sală mare; aci, în fața comisiunii, compusă din directorul ministerului ca prezident,
subdirectorul ca viceprezident și trei șefi de birou ca membri, li s-a dictat de către unul dintre aceștia
cu glas tare timp de cinci-șase minute. Apoi d. Președinte a zis:
– Destul! Acum fiecare să-și iscălească proba.
81
Deși dictarea mersese cam prea iute, Niță s-a uitat lung pe foaia lui, înainte de a o iscăli, a zâmbit
mulțumit de sine, apoi, a iscălit și a înmânat-o cu mult respect unui domn membru, care a strâns toate
probele. Peste două zile, s-a dat rezultatul concursului... Numele Niță Ghițescu nu figura între cele trei
numiri.
– Și ce frumos scrisesem, domnule! a zis Niță, mâhnit, cunoștinții sale.
– Un tânăr nu trebuie să despere de la întâia încercare, i-a răspuns cunoștința; mai sunt încă șapte
ministere; or să se mai ivească locuri.
În adevăr, peste câteva luni, se ivesc două locuri la alt minister. Niță nu lipsește a se înființa. Și
iar mulțime de concurenți, iar comisiune, iar dictare, iar formalitățile obicinuite, și a doua zi iar nu se
află între cele două numiri numele Niță Ghițescu.
– Și ce frumos scrisesem, domnule! zise Niță cunoștinții lui.
– Răbdare, tânărule! N-a intrat vremea-n sac; o să-ți vie și rândul dumitale; mai sunt șase
ministere; or să se mai ivească locuri.
A trecut câtva timp, și iată că s-au ivit câteva locuri la al treilea minister. Același rezultat pentru
d. Niță Ghițescu. Firește însă că, oricât i-ar fi crescut mâhnirea, Niță n-avea de ce să despere: mai
erau încă cinci ministere; trebuia să se mai ivească locuri. Și s-au ivit, pe rând, locuri încă la patru
ministere, și s-au ținut concursuri, și d. Niță Ghițescu a luat parte la fiecare concurs, și, după fiece
rezultat de concurs, concurentul nostru a zis, din ce în ce mai mâhnit:
– Și ce frumos scrisesem, domnule!
Și cunoștința lui i-a răspuns:
– Nu dispera, tânărule! A mai rămas încă un minister, tocmai acela unde se cere cu dinadinsul
caligrafie pentru acte și documente; trebuie să se ivească acolo vreun loc.
Parcă a prorocit cunoștința lui Niță: n-a trecut o săptămână, și iată că s-a publicat concurs pentru
un post de perfect caligraf la acel ultim minister. S-a pus d. Niță pe brânci, în așteptarea concursului,
să-și facă mâna, exercitându-se în fiecare zi, pe hârtie velină, la fel de fel de scriituri – engleze, italice,
gotice, batarde, ronde, majuscule, minuscule, ș.cl., în fel de fel de mărimi, de la doi centimetri până la
un milimetru, și cu și fără transparent. Era acuma gata... Dar, în ajunul concursului, se-ntâmplă, cum
se-ntâmplă în orice poveste, să se-ntâlnească – cu cine? Cu o veche a lui cunoștință, cu bunul său
camarad de odinioară, cu Ghiță Nițescu, băiatul cu degetele degerate.
– Ghiță!
– Niță!
82
Și din vorbă-n vorbă, află Niță că tata lui Ghiță, după ce a scăpătat, a murit, că Ghiță a venit la
București cu o scrisoare de recomandație către ministrul la ministerul căruia se ține mâne concursul,
că ministrul l-a primit foarte bine și i-a spus că a doua zi, la ceasul fix, să se prezente la minister, să ia
parte negreșit la concurs.
– Tu? La concursul de mâne? a zis pufnind de râs Niță.
– Da, eu...
– La concursul de mâne?
– Ei! Da... la concursul de mâne.
– Da tu știi pentru ce loc e concurs, Ghiță?
– Nu...
– Pentru un loc de perfect caligraf, amice Ghițică!
– Apoi, dacă mi-a ordonat ministrul să merg... se poate?
– Apoi, mă prezent și eu, Ghiță.
– Bine, prezentă-te și tu.
– Cu mine! La caligrafie, Ghițică?
– Cu tine la caligrafie... Eu știu ce mi-a ordonat ministrul.
– Bine!
Cu așa ton a pronunțat Niță acest bine! Încât Ghiță, după câteva momente de gândire tăcută,
i-a zis:
– Niță... eu am venit în București cu ceva părăluțe... tu zici că ești tinichea de tot... Eu... dacă vrei
tu...
– Ce să vreau?
– Eu ți-aș da ție trei-patru poli... să...
– Să ce?
– Să mă lași, să nu vii la concurs...
– Eu!?
– Eu tot am recomandație...
– Să poftești la concurs cu recomandația dumitale!
Dar iată că în acest moment se apropie cineva de cei doi prieteni – este cunoștința lui Niță.
– Domnule Ghițescu, aș avea să-ți spun ceva...
Niță lasă pe Ghiță la o parte.
83
– Domnule Ghițescu, bucură-te; ai scăpat de concursuri prin ministere; ți-am găsit un loc la o
litografie, un loc plătit mult mai bine ca unul de copist, și în care poți să-ți faci un mai frumos viitor.
Primești?
– Primesc... Dar un moment...
Și Niță, după ce a gândit o clipă foarte adânc, face la dreapta-mprejur și se-ntoarce lângă
Ghiță.
– Ghiță, tu vrei să-mi dai trei-patru poli, să nu mă prezint la concurs... Eu am o combinație mai
bună și pentru tine și pentru mine...
– Care?
– Din contră, să ne prezintăm amândoi la concurs; tu ai recomandație, eu caligrafie: să
iscălesc eu cu numele tău proba mea, și tu să iscălești proba ta cu numele meu...
– Ei! Dacă ai vrea...
– Vreau.
– Pe onoarea ta?
– Pe onoarea mea!... Să-mi dai cinci poli.
– Îți dau.
Și Ghiță se și execută. Niță ia hârtia de o sută, o pune-n buzunar, și cei doi camarazi se
despart, amândoi foarte mulțumiți, dându-și întâlnire pe a doua zi la minister, fix la unsprezece.
A doua zi, printr-o întâmplare neexplicabilă, nu s-au prezintat la concursul de perfect caligraf decât
doi candidați: firește erau vechii camarazi. Niță s-a purtat foarte galant; pe câtă vreme mâna degerată
a camaradului său tremura de emoție pe hârtia ministerială, Niță, cu toată siguranța, făcea pe coala
lui adevărate tours de force. Au isprăvit și și-au iscălit probele, după învoiala din ajun, fiecare cu
numele celuilalt. Ieșind de la concurs, în sala de așteptare, Ghiță a mulțumit cu efuziune camaradului
său, iar acesta i-a zis:
– Numai doi am fost: recomandație ai, caligrafie am, slavă Domnului! Să fie cât de ai dracului,
pe cine o să numească?
N-apucă să termine vorba Niță, și ușa se deschise.
– Rezultatul concursului! strigă solemn prezidentul comisiei. S-au prezintat doi concurenți:
d. Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu. A reușit domnul...
– Domnul ?... întrebară într-un glas cei doi concurenți.
– Domnul Niță Ghițescu!
84
−Dați-mi voie, domnule director, zise Niță atins, pe când Ghiță nu știa ce să crează; trebuie să
fie o greșală! Poate că n-ați văzut bine probele!
– Cum! întrebă aspru directorul, prezidentul comisiei.
− Slavă Domnului! adăogă Niță... ne cunoaștem ce putem... Trebuie să fie, nu Niță Ghițescu, ci
Ghiță Nițescu.
− Domnule! Nu-ți permit să fii rău crescut!... mă-nțelegi? Am zis bine: a reușit d. Niță
Ghițescu!
Dar d. Niță Ghițescu nu s-a lăsat biruit de asprimea d-lui resident al comisiei; foarte obraznic,
a strigat și mai tare:
– Nu se poate, domnule director! V-ați înșelat! Uitați-vă la probe!
Tonul cu care a zis «uitați-vă la probe !» a făcut un efect straniu asupra superiorului: i-a
impus, parcă; acest domn a răspuns:
– În fine, errare humanum est... să vedem...
Și zicând acestea, a scos din buzunar un plic, pe care camaradul lui Niță-l cunoștea bine, și din
plic a tras o scrisorică; s-a uitat pe ea cu băgare de seamă și, cu tonul mult mai blând, zâmbind:
– Știi că ai dreptate dumneata?... Așa e!... Vezi?... confundasem. În adevăr, a reușit
d. Ghiță Nițescu.
– Așa da! a răspuns plin de satisfacție d. Niță Ghițescu.
Și d. director, grav, se retrase-nchizând ușa.
(Ion Luca Caragiale, Triumful talentului)
1. Transcrie din text două cuvinte/ grupuri de cuvinte care se referă la timpul și spaţiul acțiunii.
Repere de timp Repere de spațiu
Exemplul 1
Exemplul 2
2. Explică rolul punctelor de suspensie în secvenţa: – Știi că ai dreptate dumneata?... Așa e!... Vezi?...
confundasem.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3. Precizează personajele care apar în acest fragment.
................................................................................................................................................................
85
................................................................................................................................................................
4. Care este modul de expunere dominant? Motivează răspunsul.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei:

Dar d. Niță Ghițescu nu s-a lăsat biruit de asprimea d-lui prezident al comisiei; foarte obraznic, a
strigat și mai tare:
– Nu se poate, domnule director! V-ați înșelat! Uitați-vă la probe!
Tonul cu care a zis «uitați-vă la probe!» a făcut un efect straniu asupra superiorului: i-a impus,
parcă; acest domn a răspuns:
– În fine, errare humanum est... să vedem...
………………………………………………………………………………......……………………..
………………………………………………………………………………………….……………...
…………………………………………………………………………………………………….…...
…………………………………………………………………………………………………….…...
…………………………………………………………………………………………………………
B. Redactează o compunere de 150-200 de cuvinte în care să prezinți momentele subiectului din textul
citat. În compunerea ta, trebuie:

să identifici momentele subiectului prezentând succesiunea întâmplărilor la care participă
personajele;
86
.............................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
87
II. Limba română

1. Scrie modurile și timpurile care se construiesc cu ajutorul verbelor auxiliare a fi, a avea și a vrea.
a fi
a avea
a vrea
2. Încercuiește valoarea pe care o are, în fiecare dintre enunțurile de mai jos, verbul a vrea:
a) El nu voi să plece acasă. predicativă / auxiliară
b) Voi desena un peisaj. predicativă / auxiliară
c) Dacă vrea să încerce, lasă-l! predicativă / auxiliară
d) Dacă va dori, va întreba. predicativă / auxiliară
3. Încercuiește răspunsul corect:

Verbul subliniat în enunțul Te-am auzit cântând. este:
a) auxiliar;
b) copulativ;
c) predicativ.
În enunțul Nimeni nu a sunat de când ai ajuns acasă. există:

a) forme ale verbului auxiliar a avea;
b) forme ale verbului auxiliar a vrea;
c) forme ale verbului auxiliar a fi.
Verbul din secvența El este Andrei. este:

a) auxiliar;
b) copulativ;
c) predicativ.
88
4. Precizează valoarea verbului a fi din enunțul Aș fi învățat mai bine dacă aș fi avut mai mult timp.
Construiește două enunțuri în care să ilustrezi alte valori ale verbului a fi.
În enunțul dat, verbul a fi are valoarea morfologică de ...............................................

Enunț 1 .......................................................................................................................
Enunț 2 .......................................................................................................................
5. Precizează valoarea verbelor subliniate în enunțurile următoare:

Aș fi venit dacă mă chemau.
................................................................
Ea a rămas neschimbată.
................................................................
Profesorii sunt în cancelarie.
................................................................
Ieri am rămas acasă.
................................................................
El voia să alerge.
................................................................
Elevul va răspunde corect.
................................................................
Am rezolvat toate exercițiile.
................................................................
Am o mare nedumerire.
................................................................
El ajunse un doctor renumit.
................................................................
Trenul ajunse la timp.
................................................................
6. Subliniază verbele din enunțurile următoare și precizează la ce mod și timp sunt. Indică apoi verbul
auxiliar care ajută la formarea lor.
a) Să fi învățat, am fi știut la test.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
b) Vom citi un text nou.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
89
c) Aș încerca, dar n-am curaj.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
d) Nu a plouat azi.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
7. Completează enunțurile cu formele corecte ale verbului a fi:

Domnia Ta, ...... bun, ...... drept, ...... tolerant, dar – mai ales – nu ...... necugetat!
Aceasta este doleanța: „...... atent, nu ...... aiurit!”
Am auzit îndemnul „...... mereu vigilent!”
A ....... sau a nu ............, aceasta e întrebarea.
8. Alcătuiește enunțuri care să ilustreze valori morfologice diferite ale verbelor a avea, a fi și a vrea
(predicative și auxiliare).
predicativ
a avea ........................................................................
auxiliar ........................................................................
predicativ
........................................................................
a fi
auxiliar ........................................................................
predicativ ........................................................................
a vrea
........................................................................
auxiliar
90
9. Rescrie enunțurile următoare corectând greșelile, indiferent de natura lor:

Să şti că nu trebuie să fii prea exigent, mi-ar place să nu fii prea puţin înţelegător.
..........................................................................................................................................................
Nu fi neatent, mi-a spus că a-i avut un acident de maşină foarte grav.
..........................................................................................................................................................
Nu fii aşa de încăpăţânat, ţi-am spus să fi mai înţelegător cu rudele neveste-ti.
..........................................................................................................................................................
Fi încrezător, va veni și vremea ta. Tu hotărăști dacă vi sau nu vi.
..........................................................................................................................................................
10. Subliniază cu o linie verbele predicative și cu două linii verbele auxiliare. Analizează verbele
respective precizând modul, timpul, persoana și numărul.
a) Murgule, murguțul meu,
Datu-mi-te-a taică-tău
Ca să-mi fii de ajutor. (Toma Alimoș)
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
b) Căci amândoi vom fi cuminți,
Vom fi voioși și teferi,
Vei pierde dorul de părinți
Și visul de luceferi. (Mihai Eminescu, Luceafărul)
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
c) De-aș avea un copilaș,
Dragul mamei îngeraș!
Cât e ziuă, cât e noapte,
Și i-aș zice-ncetișor:
Nani, nani, puișor! (Vasile Alecsandri, Dorul româncei)
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
91
..........................................................................................................................................................
11. Încercuiește forma corectă a verbelor:

Fi/fii gata de plecare în cinci minute!
Nu fii/nu fi comod!
Fii/fi mai ordonat!
Fii/fi-i la mine în douăzeci de minute!
Fii/fi atent la toponime!
Cu propriile valori, nu fii/nu fi neglijent, ci fi/fii atent!
Fi-ți/fiți cuminți!
Nu fiți/nu fi-ți așa de încrezători!
12. Scrie un text de 4-5 rânduri în care să rezumi câteva întâmplări dintr-o zi de școală folosind
toate verbele auxiliare învățate.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
92

4. Personajul
Modurile personale
Neghioaba aia de zână Lucinda nu și-a propus să arunce un blestem asupra mea. Intenția ei
a fost să-mi facă un dar. Cum plângeam eu nemângâiată în primul meu ceas de viață, lacrimile mele
i-au dat ideea. A clătinat din cap plină de înțelegere spre mama, apoi zâna mi-a atins nasul.
- Darul meu este supunerea. Ella va fi întotdeauna supusă. Și acum oprește-te din plâns, copilă.[...]
Oricine mă putea controla cu un ordin. Trebuia să fie o poruncă directă, ca, de exemplu, ,,Pune
un șal pe tine” sau ,,Acum trebuie să mergi la culcare”. O dorință sau o solicitare nu aveau niciun
efect asupra mea. N-aveam decât să ignor. ,,Mi-aș dori să pui un șal pe tine” sau ,,De ce nu mergi tu
la culcare?” Dar în fața unui ordin eram neputincioasă.
După ce am mai crescut, am învățat să-mi întârzii supunerea, însă fiecare clipă mă costa
scump – răsuflare tăiată, greață, amețeală și alte asemenea neplăceri. Niciodată nu rezistam mult. Și
câteva minute era o luptă disperată. [...]
Când aveam opt ani, aveam o prietenă, Pamela, fiica uneia dintre servitoare. Într-o zi eram
amândouă în bucătărie și ne uitam cum prepara Mandy marțipan. Când Mandy m-a trimis în cămară
să mai aduc niște migdale, m-am întors doar cu două. M-a trimis înapoi dându-mi instrucțiuni mai
precise, pe care le-am urmat întocmai, reușind totuși să-i zădărnicesc adevăratele intenții.
Mai târziu, când ne-am retras în grădină să ne îndopăm cu bomboane, Pamela m-a întrebat de
ce n-am făcut din capul locului ce mi-a cerut Mandy.
- Nu pot s-o sufăr când face pe șefa, am răspuns eu.
Pamela mi-a zis cu îngâmfare:
- Eu ascult întotdeauna de cei mari.
- Asta pentru că nu ești nevoită s-o faci.
- Ba sunt, altfel tata mă plesnește.
- Nu e același lucru ca la mine. Eu sunt legată printr-o vrajă...
- În ce constă vraja ta?
I-am spus.
93
- Tu trebuie să i te supui oricui îți dă o poruncă? Chiar și mie?

Am încuviințat din cap.
- Pot să încerc?
- Nu.
(Gail Carson Levine, Povestea Ellei)
1. Rezumă în trei enunțuri fragmentul dat.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Precizează personajele care apar în fragment.
..........................................................................................................................................................
3. Transcrie un fragment conținând o trăsătură morală a personajului-narator.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Scrie două stări ale fetiței când aceasta încearcă să își întârzie supunerea.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: După ce am mai crescut, am învățat
să-mi întârzii supunerea, însă fiecare clipă mă costa scump – răsuflare tăiată, greață, amețeală
și alte asemenea neplăceri. Niciodată nu rezistam mult. Și câteva minute era o luptă disperată.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
94
B. Redactează o compunere de 150-200 de cuvinte în care să caracterizezi un personaj din

fragmentul citat. În compunerea ta, trebuie:
să prezinţi două trăsături ale personajului ales;

să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;
să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
să respecți limita de spaţiu indicată.
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
95
II. Limba română

1. Scrie timpul următoarelor verbe aflate la modul indicativ:
noi vedeam _________________ cerui _________________
ai înțeles _________________ împietrise _________________
merseră _________________ gândeau _________________
a desenat _________________ merseseşi _________________
vorbirăţi _________________ el auzi _________________
2. Conjugă verbul a întreba la modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect, toate persoanele.
singular plural
........................................................... ..........................................................
........................................................... ..........................................................
........................................................... ..........................................................
3. Indică modul fiecărui verb de mai jos:
ai lucrat ____________________ aş dansa _________________

voi fugi ___________________ am citit ____________________
ar decide ___________________ am organizat _______________
să învăț _____________________ văzură _____________________
traversau ____________________ căutaţi __________________
4. Se dă textul: Băieții îl priviră lung. Unul, mai îndrăzneţ, a ieşit din rând să le spună celorlalţi
că ar fugi pentru că nu vrea să dea explicații.
Selectaţi verbele din text indicând modul, timpul, persoana, numărul şi funcţia sintactică.
Verbul Modul Timpul Persoana, Funcţia

Numărul sintactică
96
5. Alcătuiește două enunțuri în care să apară un predicat verbal şi unul nominal.

Predicat verbal .......................................................................................................................................
Predicat nominal ..................................................................................................................................
6. Alcătuiește câte un enunț în care predicatul să fie exprimat, pe rând, prin câte un verb la toate
modurile personale.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
7. Alege prin subliniere forma corectă a verbelor:

Aș/ași rezolva cerința dacă aș/a-și ști. Ai/a-i picta un tablou de natură?
Ar citi/citii cartea până la sfârșit. Am dormi/dormii fiindcă ne este

somn.
A-ți/ați lua această decizie?
8. Analizează verbele la modurile personale din textele următoare precizând felul verbului, modul,
timpul, persoana, numărul și funcția sintactică:
Gândirea vine de la sine,

Pe căi ascunse şi străine,
Când n-ai chemat-o, fără ştire
Pe firu-i nevăzut, subţire.
Şi când o ceri nu-ntotdeauna

Şi-arată raza-n flori ca luna,
97
Să ţeasă cu argint, la vreme

Sufletul greu de crizanteme.
O cauţi şi ai vrea să cânte

În umbra viselor răsfrânte.
Şi-n nici o zare nu tresare
Lumina serii gânditoare. (Tudor Arghezi, Vine de la sine)
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
9. Indică formele verbului a citi la următoarele moduri şi timpuri:

conjunctiv – prezent, persoana a II-a, singular ................................................................
indicativ - imperfect, persoana a III-a, plural ................................................................
imperativ - formă afirmativă, plural ................................................................
indicativ - mai-mult -ca-perfect, persoana a III-a, singular ..........................................................
condiţional - optativ, prezent, persoana a II-a, plural ................................................................
indicativ – perfect compus, persoana a II-a, singular ................................................................
conjunctiv – perfect, persoana a III-a, singular ................................................................
indicativ – perfect simplu, persoana I, singular ................................................................
indicativ – viitor I, persoana I, plural ................................................................
indicativ – prezent, persoana a III-a, plural ................................................................
condiţional - optativ, perfect, persoana I, plural ................................................................
imperativ – formă negativă, singular ................................................................
98
10. Construiește enunțuri cu ortogramele: neam/ne-am, var/v-ar, cai/c-ai, sar/s-ar, iar/i-ar, caș/c-aș,
naș/n-aș.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
11. Alcătuiește propoziții conform cerințelor de mai jos:

a) verbul cu funcție sintactică de predicat verbal să fie la modul indicativ, timpul perfect
simplu;
..........................................................................................................................................................
b) verbul cu funcție sintactică de predicat verbal să aibă în componență auxiliarul a vrea;
..........................................................................................................................................................
c) predicatul nominal să fie exprimat prin verbul copulativ a fi la conjunctiv, prezent + nume
predicativ exprimat prin adjectiv;
..........................................................................................................................................................
d) predicatul nominal să fie exprimat prin verbul copulativ a deveni la indicativ, perfect simplu
+ nume predicativ exprimat prin substantiv;
..........................................................................................................................................................
e) verbul cu funcție sintactică de predicat verbal să aibă în componență auxiliarul a avea;
..........................................................................................................................................................
99
12. Alcătuiește o compunere narativă de 7-10 rânduri în care să integrezi verbe la toate modurile
predicative. Subliniază-le, folosind culori diferite.
……………………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………........
100

5. Autor, narator, personaj
Modurile nepersonale
Totul a început într-o vineri. În momentul în care cineva și-a înfipt degetul în butonul soneriei
noastre și l-a uitat acolo timp de treizeci de secunde, dacă nu mai bine, lucrurile nu arătau grozav prin
casă. Și nici în afara ei. Dacă stau să mă gândesc, rareori lucrurile arată grozav prin casă – iar
despre ce se întâmplă pe afară nici n-are rost să vorbim.
Era după-amiază, acel moment al zilei când totul pare s-o ia razna. Cărțile și hainele prind viață și
se risipesc te miri unde, cu o oarecare preferință pentru cel mai puțin probabile sau greu accesibile
locuri: pe covor, sub pat, sub masa de la bucătărie și, cu puțin noroc, în lada de cartofi din cămară
sau din congelator (mda, știu, dar chiar mi s-a întâmplat).
Partea bună: oriunde te-ai afla, e suficient să întinzi mâna ca să apuci o carte. Sau o haină. Sau o
jucărie. Sau orice altceva, cu excepția lucrurilor de care chiar ai nevoie.
Partea proastă: ești certată sau pedepsită, de la caz la caz, după care trebuie să strângi și să pui
totul la loc. [...]
- Olguța, scumpo, ești bună să vezi cine e la ușă, te rog? s-a auzit din dormitor un glas stins de
femeie.
Femeia din dormitor era mama Olguței.
Iar Olguța sunt eu.
(Alex Moldovan, Olguța și un bunic de milioane)

1. Notează numele autorului textului dat.
..........................................................................................................................................................
2. Încercuiește varianta corectă de răspuns.

Naratorul din textul citat relatează:
a) la persoana I; b) la persoana a III-a.
101
3. Ținând cont de răspunsul dat la exercițiul anterior, precizează tipul de narator prezent în textul
de mai sus.
..........................................................................................................................................................
4. Naratorul din acest text apare și în ipostaza de personaj?

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere de 150-200 de cuvinte în care să argumentezi că fragmentul citat este

o narațiune. În compunerea ta, trebuie:
să prezinţi patru trăsături ale narațiunii;

să ilustrezi cele patru trăsături cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
102
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română
Citește cu atenție textul care urmează, apoi rezolvă cerințele:
Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc fluturii
pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când
deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture
uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, cusute, ca un semn că ea te poate duce nu doar
din floare-n floare în această lume glorioasă,ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult
cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise.
Pe aripile fluturilor noştri de hârtie, asemenea unor solzişori ce irizează lumina, sunt tatuaje
ciudate, înscrise cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. Stând
confortabil în spinarea mătăsoasă a marelui fluture, citim şi zburăm.Căci fluturele nu se urneşte de pe
frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici de cerneală, nici de
cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri şi melodii. Pe toate ni le imaginăm citind. Şi-atunci înţelegem
că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece întotdeauna în noi înşine. Cărţile sunt
fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a ţestei noastre.
Niciun aparat de zbor nu te-a dus atât de departe. Desluşind runele ciudate de pe aripile ce
lopătează leneş, înţelegi că ele vorbesc despre oraşe de cristal şi subterane pline de monştri, şi regine
misterioase şi secole îngropate în uitare, numai şi numai pentru că toate aceste minuni, miraculoase
sau înfricoşătoare, se află deja în tine. Se aflau acolo înainte să-ţi începi călătoria. Citind şi zburând,
ceea ce e unul şi acelaşi lucru, nu faci decât să desenezi harta magică a propriului tău suflet.
(Mircea Cărtărescu, A patra inimă)
103
1. Transcrie patru verbe de conjugări diferite.

.......................................... ..........................................
.......................................... ..........................................
2. Indică primul verb la modul infinitiv și găsește-i un sinonim contextual potrivit.

Verbul la infinitiv este ........................................
Sinonimul verbului este ......................................
3. Identifică verbele la modul gerunziu și precizează conjugarea lor.

.......................................... ..........................................
.......................................... ..........................................
4. Indică supinul verbelor subliniate.

.......................................... ..........................................
.......................................... ..........................................
5. Notează un enunț în care verbele scrise îngroșat să apară la modul participiu.

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Scrie forma negativă a ultimelor două verbe la gerunziu.

..........................................
..........................................
7. Alcătuiește câte un enunț în care să utilizezi verbul a citi la toate modurile nepersonale.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
104
8. Indică modul fiecărui verb de mai jos:

a mânca ____________________ ascultat _________________
fugind _____________________ de citit __________________
văzut ______________________ organizat ________________
de învățat __________________ văzând __________________
a dansa ____________________ de căutat _________________
9. Analizează verbele la modurile nepersonale din textele următoare precizând felul verbului,
modul, conjugarea și funcția sintactică:
A ierta e ușor, a uita e greu. (I.A.Zanne, Proverbele românilor)

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Mai pasă de dă ochii...cu băieții și fetele din sat, mai ales duminica, la biserică, la horă, unde-i
frumos de privit. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
..........................................................................................................................................................
De-atâtea nopţi aud plouând,
Aud materia plângând...
Sunt singur, şi mă duce-un gând
Spre locuinţele lacustre. (George Bacovia, Lacustră)
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Tăcută e valea-nflorită
Și-un nor ca o pânz-aurită
Se duce spre-apus. (George Coșbuc, În miezul verii)
...............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
105
................................................................................................................................................................
10. Alcătuiește o listă de 5 ,,porunci” pe care să le respecți în programul tău. Folosește verbe la infinitiv
și supin.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
11. Scrie patru sinonime pentru verbul a vorbi, folosind doar verbe la modul infinitiv. Precizează
conjugarea fiecărui verb.
Sinonim Conjugare
12. Alcătuiește o compunere narativă, de 7-10 rânduri, în care să relatezi o întâmplare hazlie din viața
ta. În compunerea ta vei utiliza verbe la toate modurile nepredicative. Subliniază-le, folosind culori
diferite.
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
106
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
107

6. Narațiunea la persoana a III-a
Substantivul (actualizare)
După ce toți elevii intrară în Sală și se așezară fiecare la masa Casei sale, începură să intre și
profesorii, înaintând în șir spre Masa de Onoare și așezându-se pe rând la locurile lor. Ultimii intrară
profesorul Dumbledore, profesorul Karkarov și Madame Maxime. Când apăru directoarea lor, elevii
de la Beauxbatons săriră ca unul în picioare. Câțiva elevi de la Hogwarts izbucniră în râs. Celor de la
Beauxbatons păru să nu le pese câtuși de puțin și nu-și reluară locurile până când Madam Maxime nu
se așeză la stânga lui Dumbledore. Dumbledore rămase în picioare și peste Sala Mare se lăsă liniștea.
- Bună seara doamnelor, domnilor și dragi oaspeți spectrali și, mai ales, reali, spuse Dumledore,
întorcându-se cu un zâmbet radios spre studenții străini. E o deosebită plăcere pentru mine să vă urez
bun venit la Hogwarts. Sper din toată inima - și am motive să cred că așa va fi – ca timpul pe care îl
veți petrece aici să fie o perioadă de relaxare și de bucurie.
(J.K. Rowling, Harry Potter și Pocalul de foc)

1. Notează numele autorului și titlul textului din care a fost extras fragmentul.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Încercuiește varianta corectă de răspuns.
Naratorul din textul citat relatează:
a) la persoana I; b) la persoana a III-a.
3. Ținând cont de răspunsul dat la exercițiul anterior, precizează tipul de narator prezent în textul
de mai sus.
..........................................................................................................................................................
4. Rescrie şi numeşte două figuri de stil diferite.

..........................................................................................................................................................
108
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere de 150-200 de cuvinte în care să argumentezi că textul

Harry Potter și Pocalul de foc de J.K. Rowling aparține genului epic. În compunerea ta, trebuie:
să prezinţi patru trăsături ale genului epic;

să ilustrezi cele patru trăsături cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
109
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește obiecte, ființe, lucruri.
Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt genul, modul și cazul.
Substantivul în cazul nominativ are întotdeauna funcția sintactică de subiect.
Substantivul în cazul acuzativ poate să apară cu sau fără prepoziție.
La dativ și genitiv substantivele nu au aceeași formă.
Substantivul în cazul vocativ nu are funcție sintactică.
2. Rescrie, din textul suport, 2 substantive comune, 2 substantive proprii, 2 substantive simple şi 2
compuse. Completează spaţiile punctate cu încă 3 substantive pentru fiecare formă:
substantive comune:
substantive proprii:
substantive simple:
substantive compuse:
110
3. Notează două substantive derivate din familia lexicală a cuvântului străin.

.................................................................
................................................................
4. Transcrie din textul suport trei substantive de genuri diferite.

.................................................................
.................................................................
.................................................................
5. Transcrie din primele trei enunțuri ale textului dat substantivele în cazul nominativ și precizează
funcția lor sintactică.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
6. Transcrie din ultimul enunț al textului două substantive precedate de prepoziții diferite și
precizează cazul și funcția lor sintactică.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
7. Identifică în text substantivele în cazul vocativ.

..........................................................................................................................................................
111
8. Analizează substantivele din textul următor, completând rubricile tabelului de mai jos:
Când 1-au trimis părinţii la învăţătură, uliţa l-a întovărăşit până la colţ; mai mult nu putea. De
acolo 1-a privit o clipă şi s-a întors spre casă, lăsîndu-1 singur.
Paşii lui se sfiau pe celelalte uliţe; ochii îi erau uluiţi de vălmăşeală, urechile asurzite de
larmă; sufletul, înfricoşat. (Ionel Teodoreanu, Ulița copilăriei)
Substantivul Felul Genul Numărul Cazul Funcția Articulat/

substantivului sintactică nearticulat
112
9. Alege două din substantivele notate la exercițiul anterior și integrează-le, pe rând, în enunțuri în
cazurile genitiv și dativ.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
10. Selectează substantivele defective de singular de cele defective de plural din următoarea listă:
genunchi, câlți, ochi, ceară, miere, icre, zale, lună, zori, lână, aburi, pantaloni, nori, lapte,
fotbal.
...................................................................
...................................................................
Substantive
...................................................................
defective de
singular ...................................................................
...................................................................
...................................................................
...................................................................
...................................................................
Substantive ...................................................................
defective de
plural ...................................................................
...................................................................
..................................................................
11. Alcătuiește șase propoziții în care să folosești substantivul școală cu următoarele funcții
sintactice:
a) subiect: ..............................................................................................................................................
b) nume predicativ, cazul nominativ: ....................................................................................................
c) complement, cazul acuzativ: .............................................................................................................
d) atribut, cazul acuzativ: ......................................................................................................................
e) complement, cazul dativ: ..................................................................................................................
f) atribut, cazul genitiv: .........................................................................................................................
113
12. Redactează o compunere de 80-100 de cuvinte în care să prezinți o întâmplare din timpul unei
activități deosebite de la școală. Alege din compunerea ta patru substantive și precizează-le
genul, numărul, cazul și funcția sintactică.
.....................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Substantivele alese:
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
114

7. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajului)
Cazurile substantivului
Copiii au primit ca temă, la limba română, pentru după vacanţă, să facă fiecare un scurt portret
literar al colegului de bancă. Portret fizic şi sufletesc. Cum arată şi ce fel de om e...
Cele două colege de bancă, şi totodată vecine - Victoriţa şi Dana - s-au aşternut pe treabă. Primele
fraze au şi fost scrise pe caiete. După cât se pare, temele sunt terminate... „din punct de vedere fizic".
Victoriţa îşi lungeşte gâtul spre caietul colegei.
- Citeşte-mi, o roagă ea. Mor de curiozitate să ştiu ce ai scris despre mine.
- Da' pe urmă îmi citeşti şi tu, nu-i aşa?
- Se înţelege. Zi!
- Dar nu te superi...
- Cum o să mă supăr!
- Pe onoarea ta?
- Pe!
Colega respiră adânc, şterge de pe caiet câteva fire imaginare de praf şi începe:
- Ascultă: „Colega mea de bancă este foarte deosebită de mine".
- Aşa şi este, zi mai departe, tu, mor de curiozitate, tu, să văd cum mă vezi tu...
Colega nu se lăsă rugată. Continuă: „Ea este o fată bondoacă"...
- Cum?! se încruntă, brusc jignită, Victoriţa, şi îşi pipăie talia. Sunt eu bondoacă??
- Ce, vrei să zici că nu? Aşa-ţi zic toţi copiii: „Bondoaca".
- Asta tu ai scornit-o, se înfurie Victoriţa. Şterge imediat „bondoacă".
- Şi ce să pun? Durdulie?
- Nu. Să nu pui durdulie.
- Dar ce ? Rotofeie?
- Nu. Să nu pui rotofeie. Scrie...
Caută cu ochii închişi cuvântul potrivit. Cealaltă o ajută:
- ... îndesată? Grăsană? Crede-mă, tot mai bine e „bondoacă".
115
- Nu. Scrie aşa: „Ea a slăbit cu două kilograme şi trei sute de grame..."
- Nu se vede... Zău, tu, nu se vede...
- Ba se vede, i-o reteză Victoriţa. Dacă vrei, îţi arăt şi rochiţele.
- Dar ce? Eu fac portretul rochiţelor?
Victoriţa se dă bătută. Zâmbeşte acru:
- Mda! Ştii, sunt curioasă să ştiu ce ai scris mai departe...
(Mircea Sântimbreanu, Portretul colegei de bancă)

1. Indică numele personajelor care participă la dialog.
..........................................................................................................................................................
2. Precizează care este tema dialogului de mai sus.

..........................................................................................................................................................
3. Notează câte o trăsătură a Victoriței și a Danei, așa cum reies din dialog.
..........................................................................................................................................................
4. Explică ce rol au, în organizarea dialogului, replicile scurte, care se succed rapid.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Continuă dialogul dintre cele două colege, cu 8-10 replici, atribuindu-le două trăsături morale
care să completeze portretul fizic.
......................................................................................................................
......................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
116
B. Alcătuiește un dialog de 8-10 replici, între un scriitor de cărți pentru copii și un cititor,
respectând formulele specifice, în care să existe:
o replică ilustrând curiozitatea unuia dintre participanții la dialog;
două replici care să arate îngrijorarea;
o replică indicând indiferența.
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Citește următorul text și subliniază cu o linie substantivele în cazul nominativ care au funcția
sintactică de subiect, respectiv cu două linii pe cele care au funcția sintactică de nume
predicativ:
Cărțile au fost mereu pasiunea mamei. Când era copil, părinții i-au dăruit o carte cu povești și
de atunci fetița a devenit o admiratoare a literaturii. Apoi, când era adolescentă, visa să ajungă
scriitoare. Azi, mama lucrează la o editură celebră.
2. Selectează din următorul text toate complementele și atributele în cazul acuzativ și ordonează-le
în funcție de întrebarea la care răspunde fiecare:
Aş vrea să fiu copac şi-aş vrea să cresc

lângă fereastra ta, te-aş auzi
117
şi-n voie te-aş privi întreaga zi.

M-aş apuca şi iarna să-nfloresc,
ca să te bucuri. Păsările cele
mai mândre-ar face cuib pe creanga mea,
şi nopţile mi-ar da cercei de stele,
pe care, ca pe frunze ţi le-aş da. (Magda Isanos, Vis vegetal)
pe cine?ce? ..................................................................................................................................
de ce? ..........................................................................................................................................
unde?............................................................................................................................................
de unde? ......................................................................................................................................
când? ...........................................................................................................................................
cum?.............................................................................................................................................
care? ce fel de?............................................................................................................................
3. Explică ortografia următoarelor substantive: copiii, băieții, chiulangiii, monștrii.

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Alcătuiește enunțuri în care substantivele cer și floare să apară în cazul dativ, respectiv genitiv.
Ce observi în legătură cu forma acestora în enunțuri?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Ce ai observat?
.........................................................................................................................
.........................................................................................................................
118
5. Alcătuiește trei enunțuri în care substantivul în cazul vocativ să fie plasat, pe rând, la începutul,
la mijlocul și la sfârșitul acestora.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
6. Precizează cazul și funcția sintactică pentru fiecare dintre substantivele subliniate în enunțurile
de mai jos:
Enunțul Cazul Funcția sintactică
Succesul elevului a fost sărbătorit. ............................ .................................
Le-am spus colegilor vestea cea mare. ............................ .................................
Antonia este o cântăreață celebră. ............................ ................................
A stricat tableta fratelui. ............................ ................................
M-am întâlnit cu Rareș, prietenul meu. ............................ .................................
Copiii își supără uneori părinții. ............................ .................................
Vechilor noștri amici le-am adus un suvenir. ............................ .................................
S-a dus la magazin. ............................ .................................
S-a întâlnit cu șeful în fața sediului. ............................ .................................
Patrocle, vino aici! ............................ .................................
Repararea mașinii a durat două zile. ............................ .................................
Florile din ghiveci s-au ofilit. ............................ .................................
I-am sunat pe părinți. ............................ .................................
119
Scuzați-mă, domnule! ............................ .................................
7. Încercuiește varianta corectă:

Precizează care serie este alcătuită numai din substantive defective de plural:
a) fotbal, gloată, planetariu, ură;
b) aur, fier, gloată, încredere;
c) curaj, încredere, stol, univers;
d) aur, fier, fotbal, sete.
Precizează seria care conţine exclusiv cuvinte defective de singular:

a) foale, pomeţi, spaghete, şale;
b) binale, ochi, zoaie, zori;
c) binale, pomeţi, puzderii, zori;
d) foale, ochi, spaghete, zori.
Precizează seria care conține exclusiv forme corecte de plural:

a) stâlpi ficși, creștini ortodoxi, cnezi viteji;
b) stâlpi fixi, creștini ortodocși, cneji vitezi;
c) stâlpi ficși, creștini ortodocși, cneji viteji;
d) stâlpuri fixe, creștini ortodoxi, cnezi vitej.
8. Alcătuiește propoziții în care să ai subiecte exprimate prin substantive rezultate în urma

conversiunii (din adjective, adverbe, pronume, numeral, interjecție).
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
120
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
9. Scrie trei termeni (substantive) din familia lexicală a substantivului școală.

..........................................................................................................................................................
10. Încercuiește răspunsul corect:
Precizează formele corecte de G. – D.:

a) ciocolatei, plăjii, vrajei, pașii;
b) ciocolății, plăjii, vrajei, pașei;
c) ciocolatei, plajei, vrăjii, pașii;
d) ciocolatei, plajei, vrajei, pașei.
Precizează funcţia sintactică a cuvântului subliniat în enunţul Nu puteai pune pe vorbele lui niciun
temei.
a) complement direct;
b) complement indirect;
c) nume predicativ;
d) complement circumstanţial de loc.
Există un substantiv în acuzativ în enunțul:

a) Mergeam în parc;
b) Casa bunicilor e spațioasă;
c) Îți spun ceva;
d) Nu-mi place înghețata.
Substantivele din enunțul În grădina bunicilor sunt multe flori. au, în ordine, cazurile:
a) N., G., Ac.;
b) Ac., G., N.;
c) N., Ac., G.;
d) Ac., D., N.
121
Cuvântul subliniat din enunțul Mi-a venit o idee genială. este:

a) complement direct;
b) subiect;
c) nume predicativ;
d) atribut substantival.
11. Analizează substantivele din textul următor precizând felul, genul, numărul, cazul, funcția
sintactică:
Omida era foarte nemulţumită de înfăţişarea sa. De fiecare dată când îşi oglindea trupul păros în
picăturile de rouă de pe frunze o cuprindea un sentiment de dezgust faţă de propria sa persoană. Îi
venea să plângă de ciudă. „Cât mi-aş dori să fiu frumoasă!”, ofta ea.
- Nu mă înţelege greşit! Nu vreau să arăt ca Miss Livada, i se confesa ea singurului său prieten, un
gândac de Colorado. Vreau doar să arăt altfel! Să nu mai fiu nevoită să mă târâi cu corpul ăsta al meu
diform, să fiu mai suplă, să am oareşce forme şi un colorit atractiv, să...
- Nu te mai văicări atât! i-o reteză într-o bună zi gândacul. Mereu îmi spui aceleaşi lucruri...
Altceva nu mai contează pentru tine pe lume decât frumuseţea? (Adina Popescu, Metamorfoza)
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
122
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
12. Alcătuiește câte un enunț cu formele de plural ale substantivelor: element, raport, cristal,
termen, bandă.
element: .................................................................................................................................
..................................................................................................................................
raport: ..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
cristal: ..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
termen: ..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
bandă: ..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
123

8. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
Articolul
Chiar atunci sosi şi vulpea:

- Bună ziua! zise vulpea.
- Bună ziua! răspunse cuviincios micul prinţ, care se întoarse, însă nu văzu pe nimeni.
- Sunt aici! zise glasul – sub măr…
- Cine eşti tu ? zise micul prinţ. Eşti tare frumoasă…
- Sunt o vulpe! zise vulpea
- Vino să te joci cu mine! o pofti micul prinţ. Sunt atât de trist…
- Nu pot să mă joc cu tine! zise vulpea. Nu sunt îmblânzită.
- Ah, iartă-mă! rosti micul prinţ.
Însă, după un răstimp de gândire, adăugă:
- Ce înseamnă „a îmblânzi”?
- Nu eşti de prin părţile locului – zise vulpea – ce cauţi pe-aici?
- Caut oamenii! zise micul prinţ. Ce înseamnă „a îmblânzi”?
- Oamenii – zise vulpea – au puşti şi vânează. E foarte neplăcut! Mai cresc şi găini. E singurul folos de
pe urma lor. Cauţi găini?
- Nu! zise micul prinţ. Caut prieteni. Ce înseamnă „a îmblânzi”?
- E un lucru care prea e dat uitării! zise vulpea. Înseamnă „a-ţi crea legături”…
- A-ţi crea legături?
- Desigur! zise vulpea. Tu nu eşti încă pentru mine decât un băieţaş, aidoma cu o sută de mii de alţi
băieţaşi. Iar eu nu am nevoie de tine. Şi nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o
vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzeşti, vom avea nevoie unul de
altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume…
- Încep să înţeleg! zise micul prinţ. E undeva o floare… mi se pare că m-a îmblânzit…
- Se prea poate! zise vulpea. Pe Pământ întâlneşti tot soiul de lucruri…
- O! dar nu e pe Pământ! zise micul prinţ.
124
Vulpea se arătă foarte nedumerită:

- Pe altă planetă?
- Da.
- Pe planeta aceea sunt vânători?
- Nu.
- Interesant! Dar găini?
- Nici.
- Nimic nu e desăvârşit! suspină vulpea.
Vulpea însă se întoarse la gândurile sale:
- Viaţa mea e veşnic aceeaşi. Eu vânez găinile, pe mine mă vânează oamenii. Toate găinile se
aseamănă între ele, şi toţi oamenii se aseamănă între ei. Aşa că mă cam plictisesc. Dar dacă tu mă
îmblânzeşti, viaţa mi se va însenina. Voi cunoaşte sunetul unor paşi deosebit de al altora. Paşii altora
mă fac să intru sub pământ, al tău mă va chema din vizuină, ca o melodie. Şi-apoi, priveşte! Vezi tu,
acolo, lanurile de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie grâul nu mi-i de folos. Lanurile de grâu mie nu-mi
aduc aminte de nimic. Şi asta-i trist! Tu ai însă părul de culoarea grâului. Va fi, de aceea minunat,
când tu mă vei fi îmblânzit! Grâul, auriu şi el, îmi va aminti de tine şi-mi va fi nespus de dragă
murmurarea vântului prin grâu…
Vulpea tăcu şi se uită îndelung la micul prinţ:
- Te rog… îmblânzeşte-mă! zise apoi.
- Bucuros aş vrea! răspunse micul prinţ - numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni şi o
mulţime de lucruri de cunoscut.
- Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim! zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei
cumpără lucruri de gata, de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai
au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!
(Antoine de Saint-Exupery, Micul prinț)
1. Indică personajele care participă la dialog.
..........................................................................................................................................................
2. Precizează care este tema dialogului de mai sus.

....................................................................................................................................................
125
3. Notează câte o trăsătură a fiecărui personaj, așa cum reies din dialog.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Motivează prezența semnelor de punctuație specifice dialogului în textul citat.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
5. Transformă vorbirea directă din textul de mai sus în vorbire indirectă.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
126
B. Alcătuiește un dialog, de 8-10 replici, cu un prieten în care să discutați despre

avantajele/dezavantajele prieteniei adevărate.
......................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
II. Limba română
Articolul hotărât se adaugă întotdeauna la sfârșitul substantivului.
Articolul hotărât arată că obiectul desemnat de substantiv este cunoscut vorbitorului.
Articolul nehotărât se unește cu substantivul la începutul acestuia.
Articolul genitival însoțește un substantiv în cazul genitiv.
Articolul posesiv se acordă în gen și în număr cu substantivul în genitiv.
Articolul posesiv are patru forme la singular și patru la plural.
127
2. Articulează substantivele copil, stradă, telefon la N./Ac. și G./D. folosind articolul hotărât, la
singular și plural, completând tabelul:
Substantivul Cazul Singular Plural
copil N./Ac. ..................................... ................................
G./D. ..................................... ................................
stradă N./Ac. ..................................... ................................
G./D. ..................................... ................................
telefon N./Ac. ..................................... ................................
G./D. ..................................... ................................
3. Articulează substantivele copil, stradă, telefon la N./Ac. și G./D. folosind articolul nehotărât, la
singular și plural, completând tabelul:
Substantivul Cazul Singular Plural
copil N./Ac. ..................................... .....................................
G./D. ..................................... .....................................
stradă N./Ac. ..................................... .....................................
G./D. ..................................... .....................................
telefon N./Ac. ..................................... .....................................
G./D. ..................................... .....................................
4. Explică ortografia substantivelor: venirii, școlii, copilei.

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
128
5. Completează spațiile libere cu forma potrivită a articolului genitival:

Această mașină este ...... vecinului.
Floarea este ...... fetei.
Trei colegi ...... Danei au ajuns.
Această problemă ...... Mariei mă îngrijorează.
Două pagini ...... cărții s-au rupt.
6. Extrage articolele din enunțurile de mai jos și menționează tipul acestora pe coloanele alăturate:
Enunțul Articolul Tipul
Elevul a intrat în clasă.
Băncile erau curate.
Tabla era ștearsă.
Am așezat niște caiete pe pupitru.
I-am dat lui Bogdan unul.
Acela era al colegei mele.
A intrat o colegă în clasă.
I-am dat un răspuns scurt.
Sunetul auzit era al clopoțelului.
7. Selectează din următorul text substantivele articulate și precizează pentru fiecare felul
articolului, genul și numărul:
Hagiul își trânti capul pe o pernă de paie. Trupul lui, o flacără. Ce friguri! Sub el se
deschisese ca o mare fără fund. Și se ducea adânc, adânc, tot mai adânc. Și pe gât gustul aurului,
sângelui viu al aurului! Nefericit părinte, gustase din carnea copiilor lui. Ciorba îi mirosise a aur!
(Barbu Ștefănescu Delavrancea, Hagi-Tudose)
129
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
8. Articulează următoarele substantive, respectând indicațiile precizate între paranteze:

dulap (articol hotărât, cazul G./D., plural) .................................................................
mașină ( articol nehotărât, cazul N./Ac., plural) .................................................................
profesor (articol hotărât, cazul N./Ac., plural) .................................................................
fenomen (articol hotărât, cazul G./D., singular) .................................................................
codru (articol nehotărât, cazul G./D., plural) .................................................................
inteligență (articol hotărât, cazul N./Ac., singular) .................................................................
130

Seria alcătuită numai din forme corecte de G. – D. articulate cu articol hotărât este:
a) dansul țigancei, furca țărăncei, capătul cozii, puii cloștei;
b) dansul tigăncei, furca țărancei, capătul coadei, puii cloștii;
c) dansul țigăncii, furca țărăncii, capătul cozii, puii cloștii;
d) dansul țigăncei, furca țărancii, capătul coadei, puii cloștei.
Formele corecte de G. – D. sunt:

a) ciocolatei, plăjii, vrajei, pașii;
b) ciocolății, plăjii, vrajei, pașei;
c) ciocolatei, plajei, vrăjii, pașii;
d) ciocolatei, plajei, vrajei, pașei.
Alegeţi seria care conţine utilizarea corectă a articolului genitival a:

a) vacanţa elevilor, studenţilor şi a profesorilor;
b) vacanţa elevilor, a studenţilor şi profesorilor;
c) vacanţa elevilor, a studenţilor şi a profesorilor;
d) vacanţa a elevilor, a studenţilor şi a profesorilor.
10. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din următorul enunț: Nu avea decât o
obsesie: să scrie și el măcar o poezie.
a) articol nehotărât, articol nehotărât;

b) numeral cardinal, numeral cardinal;
c) articol nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât;
d) numeral cardinal, adjectiv pronominal nehotărât.
11. Cuvântul lui este articol hotărât în enunțul:

a) Lui Carmen nu-i place gramatica;
b) Lui i-am spus adevărul;
131
c) Prietenii lui merg la mare;

d) Nu-i explici și lui?.
12. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat:
Enunțul Valoarea morfologică
Pe stradă se aud niște mașini. ...................................................
Un necaz nu vine niciodată singur. ...................................................
Mezina era cea mai pricepută. ...................................................
O, ce veste minunată! ...................................................
Miroase a cozonac. ...................................................
A venit la noi. ...................................................
Ștefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. ...................................................
Avem nevoie de niște foi albe. ...................................................
Pățaniile lui Jasmin sunt interesante. ...................................................
132
Test sumativ 1

SUBIECTUL I ( 60 puncte)
Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când
începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din
târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra
satului, Delenii și Bejenii. [...]
Să fi văzut pe neobositul părinte cum umbla prin sat din casă în casă, împreună cu bădița Vasile a
Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la
învățătură. Și unde nu s-au adunat o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și eu, un băiat
prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea.
Și cea dintâi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de
silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua
da pe la școală și vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne
aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe
gânduri, apoi a pus nume scaunului „Calul Bălan“ și l-a lăsat în școală.
În altă zi ne trezim că iar vine părintele la școală, cu moș Fotea, cojocarul satului, care ne aduce,
dar de școală nouă, un drăguț de biciușor de curele, împletit frumos, și părintele îi pune nume „Sfântul
Nicolai“, după cum este și hramul bisericii din Humulești... Apoi poftește pe moș Fotea că, dacă i-or
mai pica ceva curele bune, să mai facă așa, din când în când, câte unul, și ceva mai grosuț, dacă se
poate... Bădița Vasile a zâmbit atunci, iară noi, școlarii, am rămas cu ochii holbați unii la alții. Și a
pus părintele pravilă și a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieții și fetele, adică să asculte
dascălul pe fiecare de tot ce-a învățat peste săptămână; și câte greșeli va face să i le însemne cu
cărbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greșeală să-i ardă școlarului câte un sfânt-Nicolai.
Atunci copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs. Păcatul ei, sărmana!
133
— Ia, poftim de încalecă pe Bălan, jupâneasă! zise părintele, de tot posomorât, să facem pocinog
sfântului Nicolai cel din cui.
Și cu toată stăruința lui Moș Fotea și a lui bădița Vasile, Smărăndița a mâncat papara, și pe urmă
ședea cu mâinile la ochi și plângea ca o mireasă, de sărea cămeșa de pe dânsa. Noi, când am văzut
asta, am rămas înlemniți. Iar părintele, ba azi, ba mâine, aducând pitaci și colaci din biserică, a
împărțit la fiecare, de ne-a îmblânzit, și treaba mergea strună; băieții schimbau tabla în toate zilele, și
sâmbăta procitanie. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Transcrie din text trei cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spaţiu și două cuvinte/grupuri
de cuvinte care se referă la timp. 5 puncte
2. Precizează personajele care apar în acest fragment. 5 puncte
3. Care este modul de expunere dominant? Motiveazã rãspunsul. 5 puncte
4. Transcrie un fragment conținând o trăsătură morală a personajului-narator. 5 puncte
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului textului. 5 puncte

1. Precizează valoarea morfologică a primului verb a fi din textul dat și alcătuiește două enunțuri
în care să ilustrezi alte valori ale aceluiași verb, numindu-le. 5 puncte
2. Identifică în text câte un verb la:
Modul indicativ, timp imperfect;
Modul conjunctiv, timp perfect;
Modul indicativ, timp perfect compus;
Modul gerunziu;
Modul infinitiv. 5 puncte
3. Analizează din text un predicat verbal și unul nominal, la alegere. 5 puncte
4. Identifică în text două substantive articulate cu articol hotărât, două substantive articulate cu
articol nehotărât și un substantiv articulat cu articol posesiv. 5 puncte
5. Identifică în text trei substantive obținute prin derivare și două substantive compuse. 5 puncte
134
6. Stabileşte funcţia sintactică pentru cuvintele scrise îngroşat: părinte, Smărăndița, școală,
săptămână, lui Moș Fotea. 5 puncte
7. Construieşte scurte enunţuri în care substantivul școală să îndeplinească următoarele funcţii

sintactice:
subiect ...........................................................................................................................................
complement direct ........................................................................................................................
complement indirect .....................................................................................................................
atribut substantival prepozițional .................................................................................................
nume predicativ în genitiv.............................................................................................................
5 puncte
Redactează o compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare reală sau

imaginară petrecută la școală. 16 puncte
Notă! Respectarea ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 14 puncte pentru
redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p; coerenţa textului – 2 p; registrul de
comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia – 3 p;
aşezarea corectă a textului în pagină -1 p; lizibilitatea – 1 p).Se acordă 10 puncte din oficiu.
135
Test sumativ 2

Sanda e singurã-singuricã. Îi mai place afarã la ulițã. Nu pentru cã ar fi trecãtori, dar afarã
cântecul vine mai bine. E cald, dar deprinsã e fata la ger și la arșițã. Cu brațele goale, cu poalele
aninate în brâu și cu ștergarul în cap, ea nici nu simte vremea lui cuptor; cântã, întinde firul, descurcã
jirebia și se pierde în tinerețile ei.
Din vale vine, un câine flocan, pe mijlocul uliței. Câteva sute de pași de la cotiturã, el zãrește o
clipã pe Sanda, se oprește, ridicã capul, ciulește și începe a scheuna încet. Sanda se întoarce cu firul și
iarãși se aratã la cotiturã. Câinele tresare, prinde viațã și, cu ochii ațintiți la Sanda, se repede în sus.
Pentru o fatã care urzește pânzã de-a lungul gardului, un câine flocan, mai ales când nu vine, ci se
repede, totdeauna este o ivire mai mult decât supãrãcioasã. Sanda țipã, apoi rãmase încremenitã de
spaimã, cu fața albã ca fagurele și cu ochii ațintiți la câine.
Ca o șopârlã însã, cu labele întinse, colbãind cu coada și scheunând, se târâie câinele pânã în
apropierea ei. Acolo apoi rãmase turtit la pãmânt, privind fata speriatã, scheunând iar cu fricã și
mușcându-și coada neîncetat.
Sanda își veni în fire. Îi pãrea c-a mai vãzut adeseori acest câine, dar unde și cum nu-și aducea
aminte.
Deodatã, fața ei se înseninã.
— Scormon! strigã ea cu bucurie, ca și când ar întâlni un vechi prieten.
Când auzi câinele acest cuvânt, sãri iute la picioarele ei, apoi se ridicã cu labele pe ea și iarãși îi
cuprinse picioarele, sãri împrejur vesel, începu sã latre, sã scheaune și iarãși sã-i lingã mâinile.
— Scormon! dragã Scormon! zise ea, plecându-se spre câine și netezindu-l. Cât e de slab,
sãrmanul! (Ioan Slavici, Scormon)
136

1. Găsește sinonime contextuale pentru următoarele cuvinte: arșiță, cotitură, se repede, ivire,
țipă. 5 puncte
2. Precizează personajele care apar în acest fragment. 5 puncte
3. Care sunt modurile de expunere din text? 5 puncte
4. Transcrie și numește două figuri de stil diferite. 5 puncte
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, următoarea secvență: E cald, dar deprinsă e fata la ger și la
arșiță. Cu brațele goale, cu poalele aninate în brâu și cu ștergarul în cap, ea nici nu simte vremea
lui cuptor; cântă, întinde firul, descurcă jirebia și se pierde în tinerețile ei. 5 puncte
1. Precizează valoarea morfologică a primului verb a fi din textul dat și alcătuiește două enunțuri în
care să ilustrezi alte valori ale aceluiași verb, numindu-le. 5 puncte
2. Identifică în text câte un verb la:

Modul indicativ, timp prezent;
Modul indicativ, timp perfect simplu;
Modul conjunctiv, timp prezent;
Modul gerunziu;
Modul infinitiv. 5 puncte
3. Analizează din text un predicat verbal și unul nominal, la alegere. 5 puncte
4. Identifică în text două substantive articulate cu articol hotărât, două substantive articulate cu
articol nehotărât și un substantiv nearticulat. 5 puncte
5. Scrie 5 termeni din familia lexicală a cuvântului a înălța. 5 puncte
6. Stabileşte funcţia sintactică pentru cuvintele scrise îngroşat: cântecul, la ger, câine, la
picioarele, Scormon!. 5 puncte
7. Construieşte scurte enunţuri în care substantivul câine să îndeplinească următoarele funcţii

sintactice:
subiect în cazul nominativ;
137
complement direct în cazul acuzativ;

complement indirect în cazul dativ;
atribut substantival genitival în cazul genitiv;
nume predicativ în cazul acuzativ. 5 puncte

imaginară petrecută cu animalul tău de companie. 16 puncte
aşezarea corectă a textului în pagină -1 p; lizibilitatea – 1 p). Se acordă 10 puncte din oficiu.
138

1. Genul liric
Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe (actualizare)
Un aer călduţ, parfumat E vestea ce-o murmură seara

Sub cerul de-un pal ivoriu, zefirul. Pădurea o ştie;
În vale pârâul umflat Soseşte de-acum Primăvara,
aleargă sălbatec şi viu. să se bucure lumea pustie.
În zori m-a trezit sărutarea Prin dealuri sărace, se-aude

trimisă pe-o rază de soare; un zvon care creşte mereu.
Lumina-neca depărtarea – Îl spun a pârâului unde
tot răul murise-n uitare. Îl cântă tot sufletul meu.
Veni pe aripa de vânt O floare albastră şi crudă

O veste frumoasă din cer. se-nalţă sfioasă spre soare
Şi-acuma bătrânul pământ şi cată la loc să se-ascundă
Îşi lasă cojocul de ger. de firea zăpezii ce moare.
Tu, soare, trimite lumina

în raze bogate spre noi
şi fă să răsară-n grădină
frunzişul, pe arborii goi.
(Madga Isanos, Primăvara)
139

1. Stabileşte rima şi măsura versurilor.
rima - ...................................................
măsura - ...............................................
2. Numeşte tema poeziei.
..........................................................................................................................................................
3. Transcrie un vers în care apare prezenţa eului liric.
..........................................................................................................................................................
4. Rescrie şi numeşte două figuri de stil diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Explică semnificaţia versului: Lumina-neca depărtarea – tot răul murise-n uitare.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa poeziei

Primăvara de Magda Isanos la genul liric. În compunerea ta, trebuie:
să precizezi patru trăsături ale genului liric;
140
............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
I. Limba română
Pronumele personal are forme accentuate numai în cazurile acuzativ şi dativ.
Pronumele personal are forme neaccentuate la toate persoanele.
Pronumele personal nu are forme neaccentuate în cazul vocativ.
Pronumele personal de politeţe are forme pentru toate cazurile.
141
Formele dânsul, dânsa, dânşii, dânsele se numesc pronume personale de politeţe.

Cuvintele Domnul, Doamna sunt pronume personale de politeţe.
2. Rescrie, din textul suport, două forme accentuate şi două forme neaccentuate ale pronumelui
personal. Completează spaţiile punctate cu încă trei pronume pentru fiecare formă:
forme accentuate:
forme neaccentuate:
3. Scrie toate formele neaccentuate ale următoarelor pronume personale, indicând şi cazul:
lui - cazul ......................
ei - cazul ......................
vouă - cazul ......................
(pe) ea - cazul ......................
(pe) voi - cazul ......................
4. Redactează un text, de 3-5 rânduri, în care să utilizezi cel puţin trei forme diferite ale
pronumelui personal de politeţe. Subliniază aceste forme.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Identifică funcţia sintactică şi cazul pronumelor subliniate la exerciţiul anterior.
_______________ ................................................................................................................
_______________ ................................................................................................................
_______________ ................................................................................................................
142
6. Alcătuieşte propoziţii în care un pronume personal, respectiv un pronume personal de politeţe

să fie în două cazuri diferite.
pronume personal
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
pronume personal de
politeţe
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
7. Formulează enunţuri în care:

un pronume personal să fie:
complement direct
..........................................................................................................
complement indirect
..........................................................................................................
atribut pronominal
..........................................................................................................
un pronume personal de politeţe să fie:
subiect
..........................................................................................................
nume predicativ
..........................................................................................................
complement
circumstanţial de loc ..........................................................................................................
143
8. Transcrie versurile în care o este articol nehotărât, respectiv pronume personal.

articol nehotărât - ...........................................................................................................................
pronume personal - .........................................................................................................................
9. Scrie patru propoziţii în care să evidenţiezi diferite valori morfologice ale cuvintelor:
lui ...........................................................................................................................
......................................................................................................................
noi ................................................................................................................................
................................................................................................................................
10. Recunoaşte valorile morfologice ale lui i din enunţurile:

Parcă-i mort de veacuri satul... (George Coşbuc, În zori) ..............................................
Lupii suri ies după pradă,/Alergând, urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă.
(Vasile Alecsandri, Viscolul) ..............................................
Ah, unde-i şuierul mierliţei sure! (Şt. O. Iosif, Toamnă) ..............................................
Toate-i merg de-a-ndoasele. (George Topîrceanu, Primăvara) ..............................................
11. Scrie propoziţii în care pronumele personal de persoana a III-a, numărul singular, feminin să
fie:
Ac., complement direct – ..........................................................................................................
Ac., atribut pronominal – ..........................................................................................................
G., atribut pronominal – ..........................................................................................................
D., complement indirect – ..........................................................................................................
144
12. Analizează morfologic şi sintactic pronumele subliniate:

Florile-izvorăsc pe plaiuri a lor viaţă de misteruri (...)/Luna râul îl ajunge şi oglinda lui cea
plană/Ca-ntr-o mândră feerie străluceşte vioriu. (Mihai Eminescu, Memento mori)
Puţină vreme încă ne desparte... (Şt. O. Iosif, Toamna)
Visează plopul, nemişcat în soare,/Şi umbra din el, neagră, îi curge la picioare(...)/Să-l poată
contempla mai bine. (George Topîrceanu, Lumină).
a lor = ..........................................................................................................................................
îl = .................................................................................................................................................
lui = ...............................................................................................................................................
ne = ...............................................................................................................................................
din el = .........................................................................................................................................
îi = ..................................................................................................................................................
l = ...................................................................................................................................................
145

2. Pastelul
Pronumele personal. Pronumele reflexiv (recunoaştere)
S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării,

S-au dus zilele Babei şi nopţile vegherii.
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt.
Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde;

Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde.
Pâraiele umflate curg iute şopotind,
Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind.
O, Doamne! iată-un flutur ce prin văzduh se perde!

În câmpul veşted iată un fir de iarbă verde
Pe care-ncet se urcă un galbin gândăcel,
Şi sub a lui povară îl pleacă-ncetinel.
Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,

Un gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare
După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit,
Aprind un soare dulce în sufletul uimit!
(Vasile Alecsandri, Sfârşitul iernei)
146

1. Alcătuieşte două propoziţii în care verbul a (se) duce să aibă sensuri diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Explică toate semnele de punctuaţie din versul: O, Doamne! iată-un flutur ce prin văzduh se
perde!
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Selectează patru cuvinte care fac parte din câmpul lexical al naturii.
4. Transcrie versurile în care apar două imagini artistice diferite.

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Menţionează două trăsături ale genului liric prezente în poezie.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa poeziei

Sfârşitul iernei de Vasile Alecsandri la specia pastelului. În compunerea ta, trebuie:
să precizezi patru trăsături ale pastelului;
147
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Rescrie din poezie câte două pronume personale, respectiv pronume reflexive:
pronume personale
pronume reflexive
148
2. Numeşte persoana şi cazul pronumelor identificate la exerciţiul anterior.

________ --- persoana ............................., cazul ............................................................
________ --- persoana ............................., cazul ............................................................
________ --- persoana ............................., cazul ............................................................
________ --- persoana ............................., cazul ............................................................
3. Precizează cazul şi funcţia sintactică a pronumelor personale din versul: Şi sub a lui povară îl
pleacă-ncetinel.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Scrie o propoziţie în care pronumele personal lui să fie în alt caz. Vei preciza şi funcţia
sintactică.
..........................................................................................................................................................
5. Completează spaţiile punctate, menţionând partea de vorbire (pronume personal/pronume
reflexiv):
mă joc - .................................. ne ajutăm - ..............................................
ne ducem - ............................. te întrebi - ...............................................
te întreb - ............................... îl întreabă - .............................................
mă distrez - ............................ se joacă - ................................................
ne ajută - ...............................
6. Scrie enunţuri în care cuvintele date să fie, pe rând, pronume personale, respectiv pronume
reflexive:
mă pronume personal: ..................................................................................
pronume reflexiv: ..................................................................................
îmi pronume personal: ..................................................................................
pronume reflexiv: ..................................................................................
te pronume personal: ..................................................................................
pronume reflexiv: .................................................................................
îţi pronume personal: .................................................................................
pronume reflexiv: .................................................................................
149
7. Subliniază cu o linie pronumele personale şi cu două linii pronumele reflexive:

Te uită, frunza pică irosită,(...)/Pierdut din stolul mândrei lor orchestre... (Şt. O. Iosif, Toamnă)
...din fiecare clipă trecătoare/cum ne-am durat noi câte-o veşnicie.../şi nu vor şti că-n glas/îţi
cânt atâtea cântece... (Magda Isanos, Gândeşte-te, n-ar fi păcat...)
...m-aş uita cu ochi nepăsători (Şt. O. Iosif, Primăverii)
Lasă-mi, toamnă, ziua(...)/Înserează-mă pe mine/Mă-nserez oricum.
(Ana Blandiana, Lasă-mi, toamnă...)
Completează tabelul următor, analizând pronumele identificate în textele de mai sus:
Pronume Persoana Genul Numărul Cazul Funcţia Forma

personal sintactică acc/neacc
Pronume Persoana Numărul Cazul Forma

reflexiv acc/neacc
150
8. Scrie o propoziţie în care o să aibă altă valoare morfologică decât în poezie.

..........................................................................................................................................................
9. Notează propoziţii în care cuvintele şi şi s- să fie, pe rând, pronume reflexive, respectiv

conjuncţii:
şi pronume reflexiv: ....................................................................................................
conjuncţie coordonatoare: .......................................................................................
s- pronume reflexiv: ....................................................................................................
conjuncţie subordonatoare: ....................................................................................
10. Identifică funcţia sintactică a pronumelor reflexive:

Lauda de sine nu miroase-a bine.
..........................................................................................................................................................
Şi-mi spun în sinea mea că de-aş fi fost sălbatic... (A. E. Baconski, Imn către nelinişte)
..........................................................................................................................................................
Unde un cântec este, e şi pierdere/ zeiască, dulce pierdere de sine.

(Lucian Blaga, Unde un cântec este)
..........................................................................................................................................................
11. Explică rolul cratimei din versul: s-au dus. Alcătuieşte o propoziţie în care cratima să fie semn
de punctuaţie.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
151
12. Citeşte următorul text:

Rândunea uşoară-n zbor,(...)
Ia-ţi tovarăş la zburat
Gândul meu înlăcrimat,
Şi te du cu el mereu
Până-ţi da de satul meu(...)
Colo-n coperişul lor
Să-ţi faci leagăn puilor... (Elena Farago, Rândunea uşoară-n zbor)
Rescrie pronumele reflexive, indicând şi cazul lor.
................. ................. .................

................. ................. .................
.... .... ....
Descoperă pronumele personale şi funcţiile lor sintactice.
................. .................
................. .................
.... ....
Numeşte partea de vorbire a cuvântului subliniat.
.................
.................
....
152

3. Doina
Pronumele posesiv. Adjectivul pronominal posesiv
Citeşte cu atenţie textele de mai jos şi răspunde la următoarele întrebări:
Frunzuliţă de negară
Cine-a adus doina-n ţară,
Ierte-i Dumnezeu păcatu’
Mult bine-a făcut săracu’! Cântă, lăutare, cu vioara ta!
Căci doina noastră română Hai, că vreau și eu acum să zic ceva!
Multe dureri ne alină; E un cântec vechi cântat de-a mea bunică,
Doina noastră românească Când eram odată, în sat copilă mică!
Dumnezeu s-o ocrotească! Cântecul acesta și refrenul lui,
Căci românul necăjit E luat din viața scurtă a omului.
Tot cu doina a trăit.
(***, Cântă, lăutare)
(***, Frunzuliţă de negară)
Verde-i frunza de stejar.

Hăi… Frunză verde sălcioară,
Neică-al meu e pădurar.
Vino, dragă primăvară!
Merse aseară pe vale,
Să mă sui la munte iară
Să-mi culeagă lăcrămioare.
Cu badea de astă vară.
Și mi le aduce-n mânuță,
S-aud brazii șuierând,
Știe că-s a lui mândruță.
Ciobanașul meu cântând.
(***, Vino, dragă primăvară!) (***, Neică al meu e pădurar)
153

1. Rescrie, din primul text, două cuvinte cu formă populară.
2. Transcrie un vers în care apare adresarea directă.

..........................................................................................................................................................
3. Numeşte rima textelor.
..........................................................................................................................................................
4. Extrage versul în care eul liric precizează rolul doinei.
..........................................................................................................................................................
5. Numeşte sentimentele transmise în fiecare text.
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa unei poezii, la

alegere, la specia doinei. În compunerea ta, trebuie:
să precizezi patru trăsături ale doinei;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
154
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Precizează numărul posesorilor şi numărul obiectelor posedate:
al meu ........................................... ai săi .......................................................
ale voastre .................................... al nostru .................................................
a ta ..............................................
2. Alcătuieşte propoziţii cu două dintre formele de mai sus. Transformă apoi propoziţiile astfel
încât formele date să devină adjective pronominale posesive.
pronume posesiv
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
155
adjectiv pronominal
posesiv
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Ce ai observat?
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
3. Numeşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate pe textele-suport.

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Scrie propopoziţii în care formele ai mei şi a voastră să fie, pe rând, pronume posesive,
respectiv adjective pronominale posesive.
ai mei pronume
în Ac. ...................................................................................
adjectiv pronominal
......................................................................................
pronume
a voastră ..................................................................................
în N.
adjectiv pronominal
..................................................................................
5. Completează enunţurile date cu forme potrivite ale pronumelui posesiv sau ale adjectivului
pronominal posesiv:
Prietenele (adjectiv pronominal, persoana a II-a, un posesor, mai multe
obiecte posedate) sunt amabile.
(pronume posesiv, persoana I, un posesor, mai multe obiecte) lipsesc de
acasă.
156
După ore, deseori mă plimb cu (pronume posesiv, persoana a II-a, un posesor,

mai multe obiecte posedate).
Sfaturile (adjectiv pronominal, persoana a II-a, mai mulţi posesori, mai multe
obiecte posedate) sunt demne de luat în seamă.
6. Subliniază diferit pronumele şi adjectivele pronominale posesive din enunţurile de mai jos.
Alor mei le place marea.
I-ai învăţat pe tovarăşii tăi să te asculte?
Părerea ta este importantă pentru noi.
Ne-au interesat compunerile alor tăi.
Ale noastre fete au caiete îngrijite.
7. Precizează partea de vorbire, cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate la exerciţiul 6.
Cuvintele identificate Pronume/adjectiv pronominal Cazul Funcţia sintactică
157
8. Recunoaşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

cartea sa ......................................... copiii de lângă noi ................................
cartea ei ......................................... copiii noştri .........................................
părerea noastră ............................. maşina lui .........................................
părerea alor noştri ............................. maşina sa .........................................
ideile sale ......................................... maşina alor săi .......................................
ideile lor .........................................
9. Alcătuieşte propoziţii în care un pronume posesiv să fie:

N., subiect: ...........................................................................................................................................
N., nume predicativ: ............................................................................................................................
G., atribut pronominal: ........................................................................................................................
G., nume predicativ: ............................................................................................................................
10. Introdu în enunţuri structura părinţii mei astfel încât să fie în patru cazuri diferite.
(Vei schimba forma, la nevoie).
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
11. Scrie cazul şi funcţia sintactică a cuvântului subliniat: - Copila mea, priveşte cu atenţie!
cazul ............................ funcţia sintactică ........................................................
158
12. Analizează pronumele şi adjectivele pronominale posesive din textele de mai jos:
Lunecau lângă genele mele... (Nicolae Labiş, Începutul)
..............................................................................................................................................................
...să spun ce-albastu-i ceru-n ochii tăi... (Magda Isanos, Gândeşte-te, n-ar fi păcat...)
..............................................................................................................................................................
Frumoasă eşti, pădurea mea! (George Topîrceanu, Cântec)
..............................................................................................................................................................
Ai noştri tineri la Paris învaţă. (Mihai Eminescu, Ai noştri tineri...)
..............................................................................................................................................................
Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni,/Te lupţi pe seama tuturor...
(George Coşbuc, Lupta vieţii)
................................................................................................................................................................
159

4. Descrierea în versuri
Pronumele demonstrativ. Adjectivul pronominal demonstrativ
Acelaşi loc iubit umbreşti Acel şirag de mândre veri

Şi-un colţ de cer întreg cuprinzi, De cari mi-aduc aminte-abia
Nuc falnic, strajă din poveşti, Asemeni unor dragi păreri
Deasupra casei părinteşti Ce-au legănat în mângâieri
Aceleaşi crengi întinzi... Copilăria mea...
De veacuri fruntea nu ţi-o temi, O, de-ai putea să mai aduni

Ţii piept când vin furtuni năval Alaiul de copii vioi
O, de-ai putea să mai rechemi Ce-n horă se-nvârteau nebuni
La poala ta şi-acele vremi Şi toamna făureau cununi
De trai patriarhal! Din veştedele-ţi foi! (...)
(Şt. O. Iosif, Nucul)

1. Explică semnificaţia virgulei din versul: Nuc falnic, strajă din poveşti.
.........................................................................................................................................................
2. Extrage din text două cuvinte care formează câmpul lexical al nucului.
3. Selectează din text un epitet, o inversiune şi o personificare.

epitet: ..............................................................................................................................................
inversiune: .......................................................................................................................................
personificare: ..................................................................................................................................
160
4. Stabileşte măsura primelor două versuri.

..........................................................................................................................................................
5. Scrie două propoziţii în care cuvântul foi să aibă sensuri diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să prezinţi semnificaţia titlului textului

prin raportare la fragmentul citat. În compunerea ta, trebuie:
să ilustrezi relaţia dintre titlu şi fragmentul citat;
să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
161
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Dă câte două exemple pentru următoarele:
pronume demonstrativ de apropiere ...................................................................

depărtare ....................................................................
diferenţiere .................................................................
identitate ....................................................................
pronume demonstrativ cu formă populară/scurtă ................................................................
2. Alcătuieşte propoziţii în care cuvintele aceasta şi ceilalţi să fie pronume demonstrative, apoi
adjective pronominale demonstrative.
pronume
...................................................................................
aceasta
adjectiv pronominal
..................................................................................
pronume
ceilalţi ..................................................................................
adjectiv pronominal
..................................................................................
3. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în textul suport, indicând apoi genul,
cazul şi funcţia sintactică.
acelaşi –
aceleaşi –
acele –
162
4. Alcătuieşte propoziţii în care un pronume demonstrativ să fie în cazul acuzativ cu patru funcţii
sintactice diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Completează spaţiile punctate cu formele potrivite ale adjectivului pronominal demonstrativ.

Casele ................... (apropiere) se înălţau semeţe sub razele arzătoare ale soarelui.
Fetelor ................. (depărtare) le-am transmis .................... (identitate) mesaj.
...................... (identitate) fată este prietena mea.
Pereţii castelului ..................... (apropiere) sunt scorojiţi de trecerea timpului.
6. Alcătuieşte propoziţii cu ortogramele: cel/ce-l; cei/ce-i; cea/ce-a; cele/ce le.

cel .............................................................................................................................................
ce-l .............................................................................................................................................
cei .............................................................................................................................................
ce-i .............................................................................................................................................
cea .............................................................................................................................................
ce-a .............................................................................................................................................
cele .............................................................................................................................................
ce le .............................................................................................................................................
7. Analizează pronumele şi adjectivele pronominale demonstrative din textele următoare:

Şi împleteşte glasuri subţirele/Acest şăgalnic, aşteptat colind... (Nicolae Labiş, Zurgălăul)
..........................................................................................................................................................
Suspină cântul trist al surei ploi,/Ş-acelaşi glas au miile-i de strune (...)/Şi-i tot acelaşi cânt.
(Alice Călugăru, Cântec de ploaie)
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
163
...nimic din toate-acestea nu s-a întâmplat? (Magda Isanos, Toamna)

..........................................................................................................................................................
Tu însă de acestea nu te sperii. (Baconsky)
..........................................................................................................................................................
8. Găseşte în ultimele două strofe ale poeziei câte un:
pronume personal pronume reflexiv
............................... .............................
adjectiv pronominal posesiv adjectiv pronominal demonstrativ
.......................................... ....................................................
9. Precizează partea de vorbire, cazul şi funcţia sintactică pentru cuvinte scrise îngroşat:
o ..................................................................................................................................
ta ..................................................................................................................................
mea ..................................................................................................................................
ţi ..................................................................................................................................
10. Integrează în propoziţii structura acel şirag astfel încât să fie în patru cazuri diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
164
11. Completează tabelul de mai jos:
Partea de vorbire Cazul Funcţia

sintactică
Acest caiet e al meu.
Acestui caiet i s-au rupt filele.
Fetele acesteia sunt harnice.
Fetele femeii acesteia sunt colegele mele.
Am primit o brăţară de la aceasta.
Brăţara de la aceasta îmi este dragă.
12. Alcătuieşte propoziţii în care un pronume demonstrativ să fie:

nominativ, subiect ..........................................................................................................................
acuzativ, complement direct ..........................................................................................................
acuzativ, complement indirect .......................................................................................................
acuzativ, complement circumstanţial de loc .................................................................................
genitiv, atribut pronominal genitival .............................................................................................
165

5. Descrierea în versuri
Pronumele şi adjectivele pronominale – exerciţii aplicative
Eu am ani, numai vreo şapte. Nu-s înalt, nici gras, vezi bine,
Sunt şaten, cu ochi căprii Nasul, iată-l, e cam lung!
Desenez, învăţ şi carte, Dar am să vorbesc cu tine
Aduc mamei bucurii. Să mi-l iei puţin la strung.
Părul mi-este de talaj, Ăsta-s eu, eşti mulţumit?

Gura, o căpşună coaptă, Sufletul mi-e foarte mare!
Mofturos, ca de oraş! Şi, dacă tot m-ai găsit,
Când mă cerţi, nu scot o şoaptă. Să dăm mâna, frăţioare!
(Beatrice Silvia Sorescu, Autoportret)

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor:
şoaptă – ..........................
coaptă – ..........................
mofturos – ..........................
2. Explică rolul semnului întrebării din versul: Ăsta-s eu, eşti mulţumit?
..........................................................................................................................................................
3. Transcrie două versuri care cuprind trăsături fizice/morale.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
166
4. Selectează din text o enumeraţie, o comparaţie şi un epitet.

enumeraţie – ...................................................................................................................................
comparaţie – ...................................................................................................................................
epitet - .............................................................................................................................................
5. Explică, în 30-50 cuvinte, semnificaţia ultimelor două versuri.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să argumentezi că textul citat este

o descriere literară de tip portret. În compunerea ta, trebuie:
să prezinţi două trăsături ale descrierii literare de tip portret;
.............................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
167
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Rescrie din poezie un:
pronume personal cu pronume personal cu pronume

formă accentuată formă neaccentuată demonstrativ
................................... ................................... ...................................

. .
2. Descoperă primul substantiv din text şi precizează forma acestuia la plural.

substantiv plural
Alcătuieşte propoziţii astfel încât acest substantiv să fie însoţit de un:
adjectiv pronominal demonstrativ ..................................................................................................

adjectiv pronominal posesiv ............................................................................................................
3. Scrie un text, de 30-50 de cuvinte, în care îl prezinţi pe prietenul tău. Vei folosi pronume şi
adjective pronominale învăţate. Subliniază-le diferit.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
168
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Menţionează cazul şi funcţia sintactică a formelor pronominale de la exerciţiul anterior.

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Rescrie corect propoziţiile:

Uneori ţi-e poate săţi fie greu.
..........................................................................................................................................................
De acea, trebuie să fi atent şi să citeşti aceaşi propoziţie de mai multe ori.
..........................................................................................................................................................
Colegii noştrii ştiu cei cu cei care lipsesc de la oră.
..........................................................................................................................................................
6. Realizează, prin săgeţi, corespondenţa pronumelor subliniate în text cu cazurile potrivite:

eu
mi N.
mă Ac.
l D.
m
7. Numeşte valoarea morfologică, cazul şi funcţia sintactică a pronumelor şi a adjectivelor

pronominale subliniate în textele de mai jos.
Vezi tu vulturul falnic, o! scumpa mea iubită,(...)
Aşa răsună-n mine melodioase şoapte
Când sufletu-mi te simte, îngerul meu frumos!(...)
Iar ţie ţi-a dat farmec, plăceri încântătoare.
Şi mie mi-a dat suflet ca ţie să-l închin! (Vasile Alecsandri, Vezi tu vulturul...)
169
Cuvintele Valoarea morfologică Cazul Funcţia sintactică
8. Scrie enunţuri în care:

mi pronume personal: ......................................................................................
pronume reflexiv: ........................................................................................
meu pronume posesiv: ........................................................................................
adjectiv pronominal posesiv: ......................................................................
9. Identifică funcţia sintactică a pronumelui personal subliniat: Sufletul mi-e foarte mare!
funcţia sintactică
170
10. Citeşte următoarele două propoziţii şi urmăreşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate.
Aceştia suntem noi. ..................................................................................

Noi suntem aceştia. ..................................................................................
Ce ai observat?
..................................................................................................................................
11. Alcătuieşte propoziţii respectând următoarele cerinţe:
pronume personal, genitiv, nume predicativ;

..........................................................................................................................................................
pronume posesiv, genitiv, nume predicativ;
..........................................................................................................................................................
adjectiv pronominal demonstrativ, genitiv, atribut adjectival;
..........................................................................................................................................................
pronume demonstrativ, genitiv, atribut pronominal genitival.
..........................................................................................................................................................
12. Analizează toate pronumele şi adjectivele pronominale învăţate din textul de mai jos:
Acela ce şi-n fericire

Nu-şi pierde capul şi-i cinstit,
Cel ce rămâne umilit,
Când are-avere şi mărire,
Şi-acel ce-şi ţine jurământul
Şi faţă cu duşmanii săi –
Tu dă-mi tovarăşi pe-aceşti trei
Şi-ţi biruiesc cu ei pământul!
(Antologie sanscrită, traducere de George Coşbuc)
171
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
172

6. Descrierea în proză
Adjectivul (actualizare)
Era-ntr-o dimineaţă de vară. Marea şi-ntindea nesfârşita-i albăstrime, soarele se ridica încet
în seninătatea adânc-albastră a cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopţii,
stâncile negre de rouă abureau şi se făceau sure, numai pe-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de
căldură, mici bucăţi de nisip şi piatră.
Din nişte colţi de stânci despre apus se ridica o mănăstire veche încunjurată cu muri, asemenea
unei cetăţui, şi de după muri vedeai pe ici pe colea câte-un vârf verde de plop ori de castan.
Acoperămintele ţuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericii, zidurile împrejmuitoare risipite
şi năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-şi fondau state, de procesii lungi de gâze roşii
care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite şi
mâncate de mult umblet, toate astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită
curiozităţii decât locuinţă.
În dreapta mănăstirii se ridicau dealuri cu păduri, grădini, vii, sătucene cu căsuţe albe
presărate prin dungile văilor, în stânga un drum trecea ca o cordea prin o nemărginire de lanuri verzi
care se pierdeau în depărtarea orizontului, în dreptul ei marea, a cărei suprafaţă era ruptă pe ici pe
colea de câte-un colţ de stâncă ce ieşea de sub apă. De-a lungul zidurilor împrejmuitoare mergeau
cărăuşe pe coasta dealului, curmate în cursul lor de muşunoaie de cârtiţe.
(Mihai Eminescu, Cezara)

1. Transcrie din text două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la timp şi la spaţiu.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
173
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: Era-ntr-o dimineaţă.

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Rescrie şi numeşte două imagini artistice diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Identifică câte un element al spaţiului terestru, respectiv cosmic.
terestru cosmic
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: Marea şi-ntindea nesfârşita-i

albăstrime, soarele se ridica încet în seninătatea adânc-albastră a cerului.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să argumentezi că textul citat este

o descriere de tip tablou. În compunerea ta, trebuie:
să precizezi două trăsături ale descrierii de tip tablou;
174
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
175
II. Limba română

1. Selectează din text câte două adjective propriu-zise, respectiv provenite din verbe la participiu.
adjective adjective provenite

propriu-zise din verbe la participiu
................................................... .............................................................................
................................................... ...........................................................................
2. Descoperă în primul alineat un substantiv comun la genul feminin: ............................

Asociază-i câte un adjectiv cu 2, 3 şi 4 forme flexionare.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Alătură următoarelor substantive adjective potrivite realizând acordul:

marea ..................... nopţi .......................
cerul ....................... plopii ......................
stâncile ...................
4. Alcătuieşte propoziţii cu următoarele adjective, astfel încât să îndeplinească următoarele funcţii

sintactice:
mici – atribut adjectival ..........................................................................................................
nume predicativ ..........................................................................................................
albe – atribut adjectival ..........................................................................................................
nume predicativ ..........................................................................................................
5. Scrie două propoziţii despre mare, în care introduci şi câte un adjectiv derivat, apoi un adjectiv
compus.
adjectiv derivat – .............................................................................................................................
adjectiv compus – ............................................................................................................................
176
6. Alcătuieşte enunţuri cu structurile următoare:

copiii zglobii – .................................................................................................................................
cerceii argintii – .............................................................................................................................
norii plumburii – .............................................................................................................................
Rescrie propoziţiile trecând adjectivele în faţa substantivului. Ce ai observat în legătură cu
scrierea lor?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
7. Analizează adjectivele subliniate pe textul suport, completând următorul tabel:
Adjectivul Felul Variabil/invariabil Gen Număr Caz Funcţia

sintactică
177
8. Construieşte enunţuri în care cuvintele alb şi albastru să fie, pe rând, adjective, respectiv
substantive.
alb adjectiv ...................................................................................................................

substantiv ................................................................................................................
albastru adjectiv ............................................................................................................
substantiv ..........................................................................................................
9. Rescrie, din ultimul enunţ, un adjectiv derivat. ............................................
10. Menţionează valoarea morfologică, cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor puse în casete.
Cuvintele Valoare morfologică Cazul Funcţia sintactică

-i
lor
nespusă
mâncate
astea
11. Găseşte, în fragmentul din chenar, un substantiv care are ca omonim un adjectiv.
........................................................................................................................................................
12. Selectează, din text, o structură în care un adjectiv intră în alcătuirea unui epitet personificator.
Explică semnificaţia acestei structuri.
178
epitet personificator .........................................................................................

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
179

7. Descrierea obiectivă
Adjectivul – gradele de comparaţie. Articolul demonstrativ
Populate de o multitudine de organisme care înoată, plutesc şi trăiesc în adâncuri, oceanele şi

mările acoperă peste două treimi din suprafata Pământului. Pentru oameni, oceanele reprezintă o
sursă de hrană foarte importantă. De asemenea, ele joacă un rol central în reglarea climei, deoarece
înmagazinează şi eliberează cantităţi enorme de căldură. Multe dintre suprafeţele oceanelor nu au fost
încă explorate. Pare mai simplu să lansezi o rachetă în spaţiu decât să investighezi într-un submarin
adâncimile aparent nelimitate ale oceanului.
Cea mai mare cantitate de apă sărată de pe planeta noastră este conţinută de vastele oceane
ale Pământului. Între oceane şi continente se află mări cu suprafeţe mai mici.
Aproape toată cantitatea de 1,3 miliarde km3 de apă sărată se împarte în patru bazine
gigantice: oceanele Atlantic, Pacific, Indian şi Arctic. Mările mai mici sunt despărţite de bazinele
principale de apă prin lanţuri insulare, strâmtori sau peninsule.
De exemplu, Marea Mediterană şi Marea Caraibilor sunt adiacente Oceanului Atlantic. Multe
dintre aceste suprafeţe de apă sunt „mari platforma” fiind mult mai puţin adânci decât oceanele. Aici,
fundul mării se află la cel mult 200 m de suprafaţă. Oceanele şi mările diferă în conţinutul de sare,
temperatura de la suprafaţă, adâncime şi curenţi, dar şi în funcţie de flora şi fauna din interior.
(www.descopera.org, Oceanele şi mările)

1. Numeşte titlul textului şi sursa publicaţiei.
titlul – ..............................................................................................................................................
sursa publicaţiei – ...........................................................................................................................
2. Notează două idei principale.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
180
3. Precizează scopul textului citat.

..........................................................................................................................................................
4. Numeşte şi justifică modul de expunere.
..........................................................................................................................................................
5. Transformă primul alineat al textului într-o descriere artistică, valorificând procedeele artistice
studiate.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să motivezi încadrarea textului citat în

categoria textelor nonficţionale. În compunerea ta, trebuie:
să precizezi patru trăsături ale textului nonficţional;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
181
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Indică numărul formelor flexionare ale următoarelor adjective.
adjectivele numărul formelor flexionare

importantă
mare
adânci
principale
2. Numeşte gradul de comparaţie la care se află următoarele adjective din text:

foarte importantă ............................................................................................
mai mici ...........................................................................................
mai puţin adânci ...........................................................................................
cea mai mare ...........................................................................................
enorme ...........................................................................................
3. Alcătuieşte propoziţii în care adjectivul simplu să fie la toate gradele de comparaţie.
Gradele de comparaţie Propoziţii

pozitiv
– ..........................
comparativ – ..........................
– inferioritate
182
superlativ – relativ de ............

– ........
superlativ absolut
4. Rescrie din textul citat două adjective care nu pot avea grade de comparaţie.
5. Completează spaţiile punctate cu formele potrivite ale articolului demonstrativ/adjectival:

Norii .................... negri erau înspăimântători.
Mă bucură căldura soarelui ................... arzător.
Mamei .................... iubitoare îi dăruiesc florile ............... dragi.
Cântecele .................. vesele ne bucură pe toţi.
6. Recunoaşte partea de vorbire a cuvintelor subliniate:

Copiii cei harnici se joacă. ......................................................................
Cei buni ne ajută mereu. ......................................................................
Cei de acolo sunt prietenii noştri. ......................................................................
7. Încercuieşte substantivele cu care se acordă următoarele adjective. Numeşte apoi, genul şi cazul
adjectivelor.
…oceanele reprezintă o sursă de hrană foarte importantă
……………………………………………………………………………………………………..
…eliberează cantităţi enorme de căldură
……………………………………………………………………………………………………..
…să investighezi într-un submarin adâncimile aparent nelimitate ale oceanului
……………………………………………………………………………………………………..
cea mai mare cantitate de apă ... este conţinută de vastele oceane ale Pământului
……………………………………………………………………………………………………..
...se împarte în patru bazine gigantice
……………………………………………………………………………………………………..
183
8. Rescrie câte două adjective propriu-zise, respectiv adjective pronominale.

adjective propriu-zise: ....................................................................................................................
adjective pronominale: ...................................................................................................................
9. Transcrie propoziţia în care există un adjectiv derivat cu sufix.
..........................................................................................................................................................
10. Alcătuieşte propoziţii în care cea să fie:
articol demonstrativ
pronume demonstrativ
adjectiv pronominal demonstrativ
11. Alcătuieşte două propoziţii în care adjectivul adânc să fie la superlativul absolut realizat prin
mijloace expresive diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
12. Analizează adjectivele scrise îngroşat indicând felul, genul, numărul, cazul şi funcţia sintactică.
Adjectivele Felul Genul Numărul Cazul
184

8. Descrierea subiectivă. Descrierea obiectivă
Numeralul cardinal. Numeralul ordinal (actualizare)
Citeşte cu atenţie textele de mai jos şi răspunde la următoarele întrebări:

A.
A patra casă din capul uliţei era clădită în fundul unei ogrăzi largi. Era o clădire mare şi grea
de piatră şi cărămidă, care părea intrată puţin în pământ, cu acoporişul din ţiglă, înnegrit de vreme şi
butucit cu negi mari de muşchi suri. Către uliţă avea trei ferestre, către curte două, cu ramele
nevopsite de brad, bătute de ploi şi căldură, cu geamuri mici şi somnoroase, ca şi când s-ar fi ostenit
să privească de atât amar de ani aceeaşi uliţă şi aceeaşi ogradă. (...) Din gospodăria asta mare
plecaseră demult bărbatul şi nevasta, cu un cumnat şi o cumnată, cu sapele în spate; (...) Trei copii,
doi băieţi de şapte şi de cinci ani şi o fetiţă de trei, rămăseseră dormind, în grija bunicii Safta, mama
bărbatului.
Bunica Safta era văduvă de zece ani şi împlinea în vara asta, la Sfântă-Maria-mare, şaptezeci
şi cinci. Toată viaţa ei a fost o femeie înaltă, uscăţivă, iute în mişcări, neodihnită la lucru, pornită spre
mânie repede, învolburată, dar îi trecea degrabă, se liniştea, izbucnea în râs. Se mira toată lumea cum
a putut rămâne aşa de subţire şi de frumoasă, şi acum, la bătrâneţe, aducând în lume cinci copii: patru
băieţi şi o fată.
(Ion Agârbiceanu, Bunica Safta)
B.
Bunicii mai au multe de oferit nepoţilor, chiar dacă prăpastia dintre generaţii este din ce în ce
mai mare. Copiii născuţi în plină eră a tehnologiei şi crescuţi cu fel de fel de gadgeturi au pretenţii
mari când vine vorba de distracţie, ceea ce face rolul bunicilor din ce în ce mai greu. Cine a trecut
prin şcoală îşi aminteşte negreşit de „Bunicul” lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea, arhetipul
bătrânului înţelept şi iubitor care-şi ţine nepoţii în poală şi le răspunde cu răbdare la întrebările pline
de candoare. În zilele noastre, însă, o astfel de scenă este greu de imaginat. Decalajul tehnologic sapă
o prăpastie între generaţii, mult mai adâncă decât cea existentă prin firea lucrurilor. Cu toate acestea,
specialiştii sunt categorici: bunicii mai au multe de oferit nepoţilor lor. Condiţia este să fie deschişi la
185
nou şi să nu respingă din start lucrurile ce îi pasionează pe copiii de azi cu atât de agasantul „pe
vremea mea”.
(www.adevarul.ro, Cât mai înseamnă bunicii pentru copiii de azi)

1. Notează tema comună a textelor.
..........................................................................................................................................................
2. Scrie două deosebiri ale textelor suport.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Notează titlul şi sursa publicaţiei textului B.
..........................................................................................................................................................
4. Rescrie două idei principale/secundare din ambele texte.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Enumeră trei lucruri pe care bunicii le au de oferit.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Valorificând informaţiile din textul B, scrie o compunere de 100-150 de cuvinte în care să-ţi
prezinţi opinia despre importanţa bunicilor în viaţa copiilor.
să formulezi o opinie despre importanţa bunicilor;
să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
186
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Scrie cu cifre arabe, apoi romane:
anul în care ne aflăm
ziua în care te-ai născut
anul în care te-ai născut
anul în care vei împlini 18 ani
2. Extrage, din textul A, un numeral cardinal şi un numeral ordinal.

numeral cardinal numeral ordinal
187
3. Menţionează valoarea morfologică a numeralelor identificate (substantivală/adjectivală).

..........................................................................................................................................................
4. Transcrie propoziţia în care apare un numeral cardinal compus.
..........................................................................................................................................................
5. Alcătuieşte propoziţii în care numeralele subliniate să aibă altă valoare morfologică decât în
textul A.
trei - ................................................................................................................................................
doi - .................................................................................................................................................
6. Scrie propoziţii în care numeralul doi să fie în patru cazuri diferite.
………………………………………………………………………
doi
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
7. Alcătuieşte un scurt dialog dintre cei trei nepoţi în care să utilizezi cel puţin două numerale
cardinale şi două ordinale. Nu uita să le analizezi, indicând valoarea morfologică, genul, cazul
şi funcţia sintactică.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
188
..........................................................................................................................................................
Analiză – numerale cardinale
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Analiză – numerale ordinale
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
8. Descoperă valorile lui o din exemplele de mai jos:

aducând în lume cinci copii: patru băieţi şi o fată (text A)
Decalajul tehnologic sapă o prăpastie între generaţii (text B)
9. Alcătuieşte enunţuri în care un să fie, pe rând, numeral cardinal şi articol nehotărât.

numeral cardinal .........................................................................................
un
articol nehotărât .........................................................................................
10. Construieşte propoziţii în care un numeral cardinal cu valoare substantivală să îndeplinească

cinci funcţii sintactice diferite.
..........................................................................................................................................................
189
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
11. Scrie propoziţii în care un numeral ordinal cu valoare adjectivală să fie în 4 cazuri diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
12. Analizează cuvintele scrise îngroşat, menţionând partea de vorbire, cazul şi funcţia sintactică.
Cuvintele Partea de vorbire Cazul Funcţia sintactică
190
Test sumativ 1

Pustiu e ceasul, părăsit şi stins,

Fulgere lungi îmi luminează drumul.
Pe străzile tăcute merg cu ploaia
Şi-arunc prin geamurile larg deschise
Ramuri de tei cu flori înmiresmate.(...)
În somnul lor mă odihnesc şi eu

Alăturea de zgomotele zilei –
Toate se odihnesc în somnul lor,
Numai tăcuta ploaie pe trotuare
Scutură noaptea florile de tei.
Dar cântul meu îl intonează ploaia,

Eu merg tăcut prin somnul tuturor,
Şi-mi pare-n vis că trec mereu pe străzi
Şi-arunc prin geamurile larg deschise
Ramuri de tei cu flori înmiresmate.
(A. E. Baconski, Ploaie de noapte)
191

1. Stabileşte măsura versului: Şi-arunc prin geamurile larg deschise. 5 puncte
2. Rescrie un vers în care apare prezenţa eului liric. 5 puncte
3. Numeşte cele două moduri de expunere. 5 puncte
4. Transcrie o imagine auditivă. 5 puncte
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului poeziei. 5 puncte
1. Rescrie, din text, cinci pronume personale. 5 puncte
2. Alcătuieşte o propoziţie în care mi să fie pronume reflexiv. 5 puncte
3. Completează spaţiile punctate cu gradele de comparaţie potrivite ale adjectivului tăcute.

Băieţii erau ...................... (superlativ absolut) astăzi. Maria însă era ......................................
(comparativ de inferioritate), se învârtea şi cânta. Eu am privit ...............................................
(comparativ de egalitate) toată scena.
Scrie două propoziţii în care acelaşi adjectiv să fie la alte două grade de comparaţie.
5 puncte
4. Formulează propoziţii astfel încât adjectivul înmiresmate să aibă cele două funcţii sintactice
diferite. Numeşte funcţiile sintactice. 5 puncte
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: lungi, tăcute, lor, meu, mi.
5 puncte
6. Stabileşte funcţia sintactică pentru cuvintele scrise îngroşat: pustiu, lor. 5 puncte
7. Construieşte scurte enunţuri în care un pronume personal să îndeplinească următoarele funcţii
sintactice: 5 puncte
subiect;
complement direct;
complement indirect;
atribut pronominal;
nume predicativ.
192

imaginară petrecută într-o zi ploioasă. 16 puncte
193
Test sumativ 2

S-a ridicat, deodată, din prăpastia întunecoasă, umedă, a munţilor falnici. Şi, doritor de
lumină, în această dimineaţă scăldată de soare, a întins aripile, ca o flamură, deasupra brazilor
bătrâni. S-a înălţat mai întâi drept în sus, ca o săgeată; a străbătut văzduhul răcoros, apoi a rămas
acolo, s-a legănat în aer; îmbătat de plăcerea să fluture la înălţime uriaşă; a plecat capul şi a privit în
jos. Pe câmpiile lucii, satele împrăştiate, ca grăunţele, scoteau sclipiri repezi ca ale prundişului spălat
de ape. Oamenii nu se zăreau; deasupra, dedesubtul lui, primprejur; nicio vietate. I se păru că lumea
acesta frumoasă, încântătoare, peste care primăverile se aştern cu spuză de flori, e a lui, a lui singur.
Şi, scuturându-şi aripile, făcu un ocol lung, suind şi coborând prin aer. Apoi i se păru că ceva flutură
mai jos, ceva mic, prea neînsemnat pentru ca să îndrăznească să se suie până la el: se repezi şi, în
ciocul gata să frângă, prinse o pană căzută chiar din aripa lui. Zbură cu dânsa, sus, sus, apoi îi dădu
drumul şi urmări cu ochi strălucitori lunecarea uşoară, ca pe o apă, a penei care cândva îl ajutase să
se ridice.
(Emil Gârleanu, Vulturul)

1. Notează sinonime contextuale pentru cuvintele: împrăştiate şi încântătoare. 5 puncte
2. Rescrie câte un cuvânt/grupuri de cuvinte care se referă la reperele temporale şi spaţiale.
5 puncte
3. Transcrie două cuvinte din câmpul lexical al vulturului. 5 puncte
4. Extrage, din text, o comparaţie şi o enumeraţie. 5 puncte
5. Explică semnificaţia structurii: doritor de lumină, în această dimineaţă scăldată de soare, a
întins aripile. 5 puncte
194

1. Rescrie, din text, un pronume personal cu formă accentuată şi un pronume reflexiv cu formă
neaccentuată. 5 puncte
2. Alcătuieşte propoziţii în care bătrâni să fie, pe rând, adjectiv şi substantiv. 5 puncte
3. Alege un adjectiv din text şi scrie propoziţii, astfel încât acest adjectiv să fie în două cazuri
diferite. 5 puncte
4. Scrie o propoziţie în care cuvântul subliniat să fie numeral cardinal: făcu un ocol lung.
5 puncte
5. Numeşte partea de vorbire a cuvintelor scrise îngroşat: această, uriaşă, se, lui, dânsa.
5 puncte
6. Notează cazul cuvintelor subliniate: falnici, bătrâni, lucii, împrăştiate, frumoasă.
5 puncte
7. Precizează funcţia sintactică pentru cuvintele din chenar: a lui, uşoară. 5 puncte
Redactează o compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să relatezi peripeţiile vulturului. Vei

utiliza două figuri de stil diferite, pe care le vei sublinia. 16 puncte

să introduci în compunere două figuri de stil diferite; 4 puncte
195

1. Genul epic. Snoava populară
Adverbul
Un om avea un măgar şi un cal, şi-i încărcă pe amândoi cu unele şi cu altele, şi aşa

pornindu-i la drum, stăpânul mergea în urma lor. De la o vreme, măgarul, simţindu-se prea împovărat,
zise către cal:
- Ia-mi, te rog, ceva din spinare de mă mai uşurează puţin.
Dar calul, nevrând să-l ajute deloc, bietul măgar mai merse cât mai merse şi deodată căzu
mort sub greutatea poverii lui. Atunci stăpânul luă şi puse pe cal toată sarcina ce o dusese măgarul;
iar calul mergea acum pe drum şi plângea zicând:
- O, nemernicul de mine! Căci nu vrusei să iau puţină povară de pe tovarăşul meu! El muri din
pricina asta, iar eu trebuie să duc acuma şi povara lui toată, ba încă-mi puse în spinare şi pielea lui.
Învăţătură: Se cuvine ca cei ce pot să ajute şi să sprijinească pe cei neputincioşi, pentru ca şi
lor să le fie bine şi spre folos.
( ***, Măgarul şi calul)

1. Scrie trei expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul cal.
......................................................
......................................................
......................................................
2. Stabileşte sinonime pentru următoarele cuvinte subliniate în text.
bietul - ............................................
nemernicul - ....................................
povară - ...........................................
pricina - ...........................................
neputincioşi - ...................................
196
3. Transcrie un fragment care să exprime disperarea unuia dintre personajele fabulei.

..........................................................................................................................................................
4. Precizează trăsătura umană care poate fi atribuită calului.
..........................................................................................................................................................
5. Explică, în 3-5 rânduri, semnificaţia următoarelor enunţuri: O, nemernicul de mine! Căci nu
vrusei să iau puţină povară de pe tovarăşul meu!
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Scrie, în maximum 5 rânduri, rezumatul textului dat. Vei avea în vedere:

să desprinzi ideile principale ale textului;
să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele;
să respecţi convenţiile specifice rezumatului;
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
197
II. Limba română

1. Precizează gradul de comparaţie al adverbului prea împovărat ....................................
2. Rescrie, din textul suport, două adverbe de timp şi două adverbe de mod.
adverbe de timp:
adverbe de mod:
3. Construieşte un enunţ în care adverbul mort (căzu mort) să fie altă parte de vorbire.
Menţioneaz-o.
..........................................................................................................................................................
4. Notează funcţia sintactică a adverbelor deodată, puţin.
deodată .....................................................
puţin .....................................................
5. Alcătuieşte adverbe prin derivare cu sufixele: - eşte, - âş, - iş, - mente, - işor, - el şi formează
propoziţii cu adverbele nou formate.
adverbe nou formate
..........................................................................................................................................................
Propoziţii
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Subliniază adverbele fără funcţie sintactică din enunţurile:

Da, vino chiar azi pe la noi. Dacă tot te plictiseşti, nici nu mai sta pe gânduri! Te aştept.
198
7. Alege forma corectă:

Au participat destul/ destui de mulți la concurs.
Îi place să cumpere cadouri pentru nou-născuți/ noi-născuți.
Și-a făcut planuri ușoare/ ușor de realizat.
Maria învață cel/ cea mai bine.
Obișnuiește să lase ferestrele largi/ larg deschise.
8. Construiește enunțuri cu următoarele ortograme: demult / de mult; altădată / altă dată;

bineînţeles / bine înţeles; cândva / când va; odată / o dată.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
199
9. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:
valoare funcţie
morfologică sintactică
Mersul încet o enevează. ....................................... ..............................................

Vine încet. ....................................... ..............................................
Frumosul este peste tot. ....................................... ..............................................
Copilul este frumos. ....................................... ..............................................
Vorbeşte întotdeauna frumos. ....................................... ..............................................
Postim vinerea. ....................................... ..............................................
Vinerea este o zi norocoasă. ....................................... ..............................................
Vara a sosit. ....................................... ..............................................
Vara admirăm natura. ....................................... ..............................................
E normal să uiţi. ....................................... ..............................................
Este acolo sus. ....................................... ..............................................
El era atent. ...................................... ..............................................
L-a privit atent. ....................................... ..............................................
Casa de sus e a mea. ....................................... ..............................................
10. Indică sensul adverbului aproape în următoarele enunţuri:

Blocul în care locuiesc este aproape. ..............................................
N-a mâncat aproape nimic. ..............................................
Suntem aproape de mileniul al treilea. ..............................................
Era aproape să-l prindă. ..............................................
200
11. În coloana din stânga sunt scrise cuvinte diferite ca valoare morfologică. Înscrie pe linia de
lângă fiecare cuvânt litera care corespunde valorii lui morfologice:
........ 1.vitejesc
........ 2.vara
A. adverb
........ 3.totuşi
........ 4.lin
........ 5.vitejeşte
........ 6.acolo
........ 7.bine B. adjectiv
........ 8.frumos
........ 9.degrabă
........ 10.părintesc C. adjectiv care poate deveni adverb
prin schimbarea valorii gramaticale
........ 11.rău
........ 12.azi
........ 13.blând
........ 14.dimineaţa D. substantiv care poate deveni adverb
prin schimbarea valorii gramaticale
........ 15.slab
........ 16.luni
........ 17.bun
........ 18.eminescian
201
12. Rezolvă rebusul:

A.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
B.
Orizontal: antonimul adverbului:
1. nu; 2. aproape; 3. târziu; 4. niciodată; 5. dedesubt; 6. rău;
Coloana A-B: partea de vorbire neflexibilă care determină un verb, un adjectiv sau un adverb şi
arată caracteristica unei acţiuni, a unei stări sau a unei însuşiri.
202

2. Genul epic. Legenda populară
Prepoziţia
Când se născu pe lume voioasa Rândunică,

Ea nu avea făptură ş-aripi de păsărică,
Fiind al cununiei rod dulce, dismierdat,
Copilă drăgălaşă de mare împărat,
Dar fost-au o minune frumoasă, zâmbitoare,
Sosită printre oameni ca zâmbetul de soare,
O gingaşă comoară formată din senin,
Din raze, din parfumuri, din albul unui crin.
Şi maica sa duioasă, privind-o, se temea
Să nu dispară-n aer sub formă de o stea.
O zână coborâtă din zodia cerească
Veni să o descânte, s-o legene, s-o crească,
Să-i deie farmec dulce, podoabe, scumpe daruri,
S-o apere-n viaţă de-a zilelor amaruri,
Ea-i puse-o scăldătoare cu apă ne-ncepută,
De ploaie neatinsă, de soare nevăzută,
Şi-n apa încălzită cu lemn mirositor
O trestie, un fagur ş-o floare de bujor,
Menind prin şoapte blânde copila să devie
Năltuţă, mlădioasă ca trestia verzie,
La grai ca mierea dulce, la chip fărmăcătoare
Şi ca bujorul mândru de ochi atrăgătoare.
Apoi zâna-i adusă o dalbă de rochiţă,

Din raze vii ţesută, cu stele prin altiţă,
203
Şi-i zise: ,,De-ţi e gândul să ai parte de bine,

Rochiţa niciodată să n-o scoţi de pe tine,
Şi cât vei fi al lumei frumos, iubit odor,
Să fugi în lumea-ntreagă de-al luncii zburător.’’
.................................................................................
(Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi)

1. Identifică modurile de expunere din textul suport.
..........................................................................................................................................................
2. Explică toate semnele de punctuaţie şi de ortografie din versul: Şi-i zise: ,, De-ţi e gândul să ai
parte de bine...’’
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Transcrie și numește patru figuri de stil învăţate.
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
..........................................................................................................
4. Prezintă portretul fetei de împărat.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Scrie, în 1-2 rânduri, semnificaţia titlului textului dat.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
204
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa textului

Legenda rândunicăi de Vasile Alecsandri la genul epic. În compunerea ta, trebuie:
să precizezi patru dintre caracteristicile genului epic;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
205
II. Limba română

În structura de mare împărat, prepoziţia de intră în relaţie cu adjectivul mare.
Varianta cuprinde numai prepoziţii simple: din, dinspre, peste, până.
Prepoziţia leagă un complement sau un atribut de termenul lor regent.
Cuvintele următoare sunt prepoziţii simple în cazul acuzativ: de, pe, ca, prin.
2. Construieşte enunţuri în care prepoziţiile date să însoţească pronumele personal el: pentru, ca,
datorită.
el ................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
3. Corectează enunţurile:
Trei din prietenii mei au luat nota 10. ......................................................................
Muzeul este deschis de la 10-18. ......................................................................
Cartea care am cumpărat-o este foarte bună. ......................................................................
S-a împiedicat datorită neatenţiei. ......................................................................
Un băiat după strada mea are o bicicletă ca a ta. ......................................................................
A luat-o înaintea la mulţi din clasă. ......................................................................
Ai fost omis după listă. ......................................................................
4. Completează spațiile punctate cu prepoziția la sau grupul l-a:

A apărut ........... zece pași de el și .............. strigat. De îndată ce ............ auzit, a fugit .......... el.
5. Alcătuiește două enunțuri în care prepoziția cu să lege, pe rând, atributul de substantivul

determinat, respectiv complementul de verbul determinat.
cu ................................................................................................................................
................................................................................................................................
6. Formează un enunţ în care substantivul rândunică să fie precedat de o prepoziţie compusă.
..........................................................................................................................................................
206
7. Notează două enunţuri în care substantivul copilă, precedat de prepoziţia asemenea, să

îndeplinească următoarele funcţii sintactice: complement şi nume predicativ.
copilă complement: ...........................................................................................
nume predicativ: ........................................................................................
8. Scrie două enunţuri în care prepoziţii diferite să însoţească părţi de vorbire care nu au caz.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
9. Creează propoziţii în care următoarele cuvinte dintru, întru, printru să preceadă articolul
nehotărât un şi o. Explică ce ai observat.
dintru un: ..................................................................................................
o: ..................................................................................................
întru un: ..................................................................................................
o: ..................................................................................................
printru un: ..................................................................................................
o: ..................................................................................................
Observaţie: ........................................................................................................................
10. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

De, nu ai învăţat, ai luat notă mică! ..........................................
Se teme de câini. ..........................................
De nu ai învăţat, vei lua notă mică. ..........................................
Dansează cu multă graţie. ..........................................
A reuşit graţie efortului depus. ..........................................
Potrivit mărturisirilor sale, a luat nota maximă. ...........................................
Omul potrivit, la locul potrivit. ..........................................
207
11. Subliniază prepoziţiile şi indică prin săgeată cuvintele determinate:

Un perete lung de iederă se înfăţişa ochiului, pierzându-se într-un şir de plopi... O curte
imensă, înconjurată de garduri vii, se încheia în două porţi de lemn. O îndoită alee de tei ducea
la scară. (D. Zamfirescu, Viaţa la ţară)
Şi Irinuca avea o cocioabă veche de bârne cu fereştile cât palma, acoperită cu scânduri,
îngrădită cu răzlogi de brad şi aşezată chiar sub munte, pe malul stâng al Bistriţei.
( I. Creangă, Amintiri din copilărie)
12. Se dau enunțurile de mai jos. Subliniază prepozițiile, precizează felul acestora și cazul pe care îl
impun:
felul cazul
prepoziţiilor
a) Ne îndreptăm spre necunoscut. ………………………… ……………............

b) Zorile luminează asemenea unei flăcări. ………………………… ……………............
c) Oamenii s-au ridicat împotriva acestei decizii. ……………………….. ……………............
d) Până în satul tău este o distanță mare. ……………………….. ……………............
e) Dedesubtul casei s-au descoperit vestigii arheologice. ………………. ……………............
f) Potrivit înțelegerii, ne vedem mâine. ………………………… ……………............
g) Lupta contra lui a fost aprigă. ………………………… ……………............
h) Contrar așteptărilor, nu îi este frică de nimic. ………………………… ……………............
208

3. Genul epic. Fabula în versuri
Conjuncţia. Noţiuni de sintaxă (actualizare)
Doi urşi mari se însoţiră, Sare iute-ncetişor,

Ş-amândoi se chibzuiră Şi ia ciuta binişor.
Să se ducă a vâna După multă luptă-n fine,
După ce va înnopta. Urşii cad pe-ale lor vine,
Pleacă dar, şi pe-o vâlcică, Plini de sânge peste tot,
Întâlnesc o ciută mică, De la coadă pân –la bot.
Şi puind-o la mijloc După ce se dezmeţiră
O înhaţă chiar pe loc. Şi ceva se liniştiră,
Ciuta grasă cum s-o-mpartă? S-au întors şi au văzut
Iat-atunci cuvânt de harţă. C-a lor ciut-a dispărut.
Fiecare vrea mai tot După urma ce văzură,
Pentru lacomul său bot. Fapta vulpei cunoscură,
Cu cumplită-nverşunare Şi ziseră între ei:
Ei încep o luptă mare, - O, cât suntem de mişei!
Încât luna ce-i privea Adevăr că lăcomia
Spăimântată-ngălbenea. Perde toată omenia.
Dar o vulpe iscusită,
Care sta în crâng dosită, (George Sion, Doi urşi şi o vulpe)

1. Încadrează textul într-unul din genurile studiate, prezentând două argumente pentru această
încadrare.
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
209
2. Numeşte ritmul şi rima versurilor.
ritmul rima
3. Transcrie din text două inversiuni.
4. Precizează trăsătura umană care poate fi atribuită vulpii, având în vedere comportamentul său.
..........................................................................................................................................................
5. Explică în 30-40 de cuvinte înţelesul ultimelor două versuri, după ce notezi ce parte a fabulei
constituie ele.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
B. Scrie o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să argumentezi apartenenţa la specia fabulei

a poeziei Doi urşi şi o vulpe. În compunere, trebuie:
să numeşti patru dintre caracteristicile speciei, care se întâlnesc în poezie;
să ilustrezi aceste caracteristici, cu ajutorul exemplelor extrase din text;
să ai un conţinut adecvat tipului de text;
să te înscrii în limita spaţiului indicat.
.............................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
210
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Precizează ce fel de propoziţii leagă conjuncţiile subliniate:
Doi urşi mari se însoţiră, .......................................................
Ş-amândoi se chibzuiră .......................................................
Să se ducă a vâna... .......................................................
S-au întors şi au văzut .......................................................
C-a lor ciut-a dispărut. .......................................................
2. Indică felul conjuncţiilor subliniate la exerciţiul anterior.

ş- .......................................................................................
să .......................................................................................
şi .......................................................................................
c- .......................................................................................
211
3. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată,
iar dacă o consideri greşită, litera G:
AG Conjuncţia realizează raporturi sintactice de coordonare atât în planul propoziţiei, cât şi
al frazei.
AG Într-o frază este cel puţin o propoziţie principală.
AG Conjuncţia coordonatoare leagă numai două propoziţii principale.
AG Cuvântul de poate avea valoare morfologică de conjuncţie.
AG Cuvântul subliniat în textul: Fiindcă nu era acasă, am plecat.este conjuncţie simplă.
4. Bifează enunțurile în care cuvântul dar este folosit cu valoare de conjuncție coordonatoare:
a. Aș mânca dulciuri, dar n-am voie.
b. A cumpărat un dar frumos pentru mama lui.
c. Te aștept, dar nu prea mult.
d. Dar, într-adevăr ești cumsecade.
5. Clasifică, după formă, următoarele conjuncţii: și, însă, deci, să, ca să, de, dacă, fiindcă,
deoarece, deși, pentru ca să.
Conjuncţii coordonatoare: Conjuncţii subordonatoare:
6. Exemplifică valoarea morfologică de conjuncţie a cuvintelor: iar, de, şi.

iar …………………………………………………………………………………………….
de …………………………………………………………………………………………….
şi …………………………………………………………………………………………….
7. Construieşte câte un enunţ în care cuvintele: iar, de, şi să aibă alte valori morfologice decât cele
exemplificate anterior.
iar …………………………………………………………………………………………….
de …………………………………………………………………………………………….
şi …………………………………………………………………………………………….
212
8. Completează frazele cu propoziţii subordonate introduse prin elementele de relaţie indicate:

a. conjuncţie simplă ………………………………………………….
Fata mi-a spus b. adverbul unde ...................................................................................
c. cuvântul ce .......................................................................................
9. Alcătuieşte propoziţii în care conjuncţiile date să lege părţi de propoziţie sau tipurile de
propoziţii indicate între paranteze:
şi (două complemente):
..........................................................................................................................................................
ori (două elemente ale numelui predicativ multiplu):
..........................................................................................................................................................
nici (doi termeni ai subiectului multiplu):
..........................................................................................................................................................
dar (două propoziţii principale):
..........................................................................................................................................................
să (două propoziţii secundare):
..........................................................................................................................................................
10. Încercuieşte litera care corespunde variantei corecte:
O propoziţie secundară:
a. poate fi regentă pentru altă propoziţie secundară;
b. nu poate fi regentă pentru altă propoziţie secundară;
c. poate fi regentă pentru o propoziţie secundară care răspunde la aceeaşi întrebare ca ea.
Raportul de coordonare în frază se poate realiza prin:
a. conjuncţia iar;
b. conjuncţia să;
c. conjuncţia că.
213
11. Notează virgula acolo unde este necesară:

Am spart paharul de cristal prin urmare mama se va supăra.
Și temele sunt grele și elevii sunt leneși.
Cu toate că are timpul necesar tot nu învață foarte mult.
Cum vine iarna cum începe să ningă.
Şi-a mers voinicul a mers.
12. Se dă textul:
Domnul cel bătrân a simţit din glasul şi din tremurul umărului sub mâna sa că fetiţa e gata
să izbucnească în plâns. (Cezar Petrescu)
Notează pe spaţiile punctate răspunsurile cerute:

elementele de relaţie la nivelul frazei; ……………………………………………..
numărul propoziţiilor în frază; ……………………………………………..
propoziţia principală regentă; ………………….…….……………………
raportul sintactic realizat prin conjuncţia şi în text; ……………….…….……………………..
raportul sintactic realizat prin conjuncţia să în text. ……………………..……………………..
214

4. Opera epică în versuri. Snoava
Interjecţia

Dimineaţ-abia-ncepură zorile să se arate,
Popa iese-n pragul tinzii: — Ei! acum... ştii ce, argate?
Mergi de-mi ad-un car de lemne! Din pădure vii doar mâine.
Pân-atunci, merinde, iacă! eu îţi dau: un caş şi-o pâine.
Dar când vii, întreagă pâinea s-o aduci, — şi caşu-ntreg;
Ne-ncepute, pe-amândouă! Înţelegi tu?
— Înţeleg.
Şi punând în car merindea, mai punând şi o secure,
A-njugat Păcală boii şi-a pornit-o-nspre pădure.
………………………………………………………..
Când veni cu lemne-acasă, merse drept la popa sus:
— Na, stăpâne, caşul, pâinea... Iacă-ntregi ţi le-am adus.
Popa le ridică-n mână: — Hm!... de-ntregi, întregi sunt ele,
Dar de ce-s aşa uşoare?
— Fiindcă... n-au miez, părinţele.
— Cum n-au miez?
— În coajă, icea, nu vezi câte-un dop tăiat?
Pe aci... scosei tot miezul!
— Vai! Aşa m-ai ascultat? Blestematule!
— Păi!... altfel, se putea, stăpâne dragă,
Să mă satur din merinde şi să ţi-o aduc şi-ntreagă?
Ce? Te-ai supărat pe mine?
Popa... mai domol: — Ei aş!
Să mă supăr eu, se poate? pentr-o pâine, pentr-un caş?
Am glumit cu tine doară... Iar în gându-i: “Las’! zicea,
Că ţi-o fac eu ţie mâine, dacă mi-ai făcut aşa!”
215
Apoi ziua următoare mi l-a pus la treierat;

Şi mâncare, toată ziua, nici să guste nu i-a dat.
Seara după cină, popa, pe la şură se abate:
— Am venit să-ţi văd isprava. Ai făcut ceva, argate?
— Cum nu? Uite ici, părinte, cât am treierat... Un vraf!
Numai grâu ales, ca-n palmă; n-are firicel de praf.
— Da, nimic de zis! muncit-ai de ajuns... Dar la mâncare
Să te cheme, preoteasa... a uitat azi, mi se pare...
Nu-i aşa?
— Ba chiar aşa e!
— Ei, şi... nu eşti supărat?
— Pentru ce să fiu, stăpâne? Parc-am stat eu nemâncat!
Se putea să rabd de foame, cu atâta grâu pe mână?
Grâul ăsta mi-ar ajunge, nu o zi: o săptămână!
— Nu-nţeleg ce spui, creştine! zise popa cu mirare.
— Păi... am priceput eu doară, când de-amiază ospătaţi,
Că pe mine la mâncare aţi uitat să mă chemaţi.
Pentru-atâta lucru însă vorbă n-am mai vrut să fac.
Am găsit eu rost îndată!
— Cum?
— Umplui cu grâu un sac...
Seara, altul. Şi cu sacii, hai, în sat la o vecină!
Dânsa, inimă miloasă, îmi dădu şi prânz’ şi cină.
— Vai, băiete! Vasăzică... îmi mâncaşi doi saci de grâu!
— Ce? Te-ai supărat, părinte?
Popa-şi puse gurii frâu.
Şi-a-nghiţit în piept mânia: — Asta-i! Nu m-am supărat.
Dar... să fi cerut, creştine! că-ţi dădeam noi de mâncat.
Când ajunse-n tindă însă, tremura: — Of!... nu mai pot.
(Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală)
216

1. Precizează personajele care participă la dialog.
..........................................................................................................................................................
2. Găseşte un alt titlu pentru textul dat.
3. Transcrie două structuri care corespund unor procedee de caracterizare directă a personajului
Păcală, precizându-le.
..........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
4. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul dat este epic.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia gestului pe care îl face Păcală în fragmentul:
În coajă, icea, nu vezi câte-un dop tăiat?
Pe aci... scosei tot miezul!
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Transformă din vorbire directă în vorbire indirectă textul suport.

În textul obţinut, trebuie:
să respecţi regulile transformării vorbirii directe în vorbire indirectă;
să păstrezi conţinutul textului iniţial;
să respecţi normele de ortografie, de punctuaţie şi de exprimare corectă.
217
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Transcrie interjecţiile din text şi arată ce exprimă fiecare.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Precizează care interjecţii au valoare predicativă.
Interjecţii cu valoare
predicativă:
3. Formează verbe onomatopeice de la interjecţiile: cioc-cioc, ţiu, zdrang, of, miau.

cioc-cioc .............................
ţiu ......................................
zdrang ................................
of .......................................
miau ..................................
218

În exemplul: - Uite berzele! cuvântul subliniat este verb.
În exemplul: - Ia ascultaţi, măi, zise Gerilă... (Ion Creangă), cuvintele subliniate sunt, în ordine:
verb şi interjecţie.
În exemplul: Hai odată! interjecţia hai exprimă îndemnul.
În exemplul: Ah, mamă, tu! Ce slabă eşti! interjecţia subliniată exprimă mila.
5. Construieşte două enunţuri în care cuvântul de să fie, pe rând, interjecţie, respectiv prepoziţie.
de interjecţie ........................................................................................................
prepoziţie ........................................................................................................
6. Notează enunţuri în care interjecţia vai! să exprime: durere, compătimire, bucurie, nerăbdare,
surpriză.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
7. În coloana din stânga sunt notate interjecţii. Înscrie pe linia de lângă numărul de ordine al
fiecărei interjecţii litera corespunzătoare felului acesteia.
...1. cucurigu!
...2. bravo! A. interjecţie care exprimă stări sufleteşti (bucurie, tristeţe);
...3.vai!
...4.poc! B. interjecţie care exprimă senzaţii (de cald, de frig, de durere);
...5.au!
...6.mă! C. interjecţie care exprimă un ordin, un îndemn, o adresare;
...7.hăis!
...8.of!
...9.tic-tac! D. interjecţie care imită sunete ori zgomote din natură.
...10.hei!
...11. marş!
219
8. Completează spaţiile libere cu interjecţii potrivite în context:

(interjecţie care exprimă îndemnul) ............., fraţilor, odihniţi-vă, că eu stau de veghe.
(interjecţie care exprimă regretul)..............., ce-am făcut?
(interjecţie care exprimă senzaţia de frig)...........! Ce ger!
(interjecţie care exprimă senzaţia de durere).........mă doare, domnule doctor!
De-abia se mai aude în depărtare:........!.........! (interjecţie care reproduce sunete din natură).
9. Alcătuiește un enunț cu o interjecție onomatopeică.

..........................................................................................................................................................
10. Precizează funcţiile sintactice ale interjecţiilor subliniate:
Hai la şcoală. ......................................................
Deodată am auzit vai! ......................................................
Raţa ţuşti! în apă. ......................................................
Ei mergeau teleap-teleap. ......................................................
Este vai de voi. ......................................................
Ursul face mor-mor. ......................................................
Se aude cip-cirip. ......................................................
11. Formulează un enunţ în care interjecţia of! să îşi schimbe valoarea gramaticală, precizând-o.
..........................................................................................................................................................
220
12. Consideră interjecţia Of!...începutul unei compuneri şi construieşte un text de 50-70 de cuvinte,
potrivit stării sufleteşti respective. Dă-i un titlu sugestiv.
..........................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
221

5. Naraţiunea la persoana I
Părţile de vorbire neflexibile. Adverbul şi prepoziţia - exerciţii aplicative

Eram convinsă pe la şase ani că am puteri. Când mama întârzia pe undeva, ajungea să-i
rostesc numele de trei ori ca să-şi facă apariţia. Sau spuneam în gând: până număr la şaizeci, să
vină tata! Şi n-apucam să termin şi el chiar apărea (da’asta numai câteodată!). Sau, pe stradă,
uneori, mă jucam de-a vrăjitoarea. Fixam câte un copil şi-mi auzeam gândul: ,,Să cadă!’’ Şi el
cădea. Sau mă uitam în ceafa unei femei şi îi porunceam: ,,Întoarce-te!’’. Şi ea chiar se întorcea.
Ţineam degetele încrucişate la spate. Ocheam o victimă, un bărbat cu o plasă în mână: ,,Să-ţi cadă
plasa acum. Acum!’’. El se uita la mine hipnotizat şi lăsa să-i alunece plasa de parcă ar fi fost
făcut din mămăligă. Făceam tot soiul de prostii din astea.
E adevărat că nu le nimeream mereu, dar trucul îmi ieşea totuşi. Asta până într-o zi. Căci tot
cojocul îşi găseşte acul. Stăteam într-o după-amiază la o coadă. Aveam vreo 14 ani. O fetiţă cu o
mutră de vulpe mă fixa insistent. Mă uitam în jur şi-apoi privirile-mi cădeau iar pe micuţă, care
continua să se uite ţintă la mine (....). Mă privea fără să clipească. Aş fi vrut să zâmbesc, dar nu
eram în stare. Aia mică nu glumea deloc. M-am simţit brusc atât de obosită, de neliniştită, încât am
ieşit din rând şi am plecat. O simţeam în spatele meu. Mă şi gândeam cum o să-mi poruncească în
gând să cad. Ceea ce, bineînţeles, s-a şi întâmplat. În plină zi, în plină vară!
(Simona Popescu, Exuvii)
* exuvie = învelişul rezultat prin năpârlirea şi ieşirea insectelor adulte din pupe.

1. Numeşte naratorul textului dat.
..........................................................................................................................................................
2. Identifică tema textului citat.
..........................................................................................................................................................
3. Precizează care sunt modurile de expunere utilizate în fragment.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
222
4. Selectează două figuri de stil diferite.

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Explică semnificaţia credinţei copiilor în miracole.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Realizează o posibilă continuare a fragmentului dat, în 100-150 de cuvinte.

Nu uita:
să păstrezi registrul dinamic prin folosirea verbelor la persoana I;
să expui şi alte momente ale subiectului literar;
să păstrezi nota comică a autoarei;
să te încadrezi în spaţiu;
să respecţi normele de ortografie şi de punctuaţie.
.............................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
223
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
II. Limba română

În enunţul Şi n-apucam să termin şi el chiar apărea... cuvântul subliniat este adverb.
Prepoziţia leagă un atribut şi un complement de determinanţii lor.
În enunţul Ţineam degetele încrucişate la spate. există o prepoziţie care cere cazul acuzativ.
În enunţul Mă uitam în jur şi-apoi privirile-mi cădeau iar pe micuţă. cuvântul subliniat este
conjuncţie.
2. Construieşte un enunţ în care un adverb din text să devină adjectiv, prin schimbarea valorii
gramaticale.
..........................................................................................................................................................
3. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:
cazul funcţia sintactică
Îmi spuneam în gând... ............... ...........................................

Ocheam o victimă, un bărbat, cu o plasă în mână. ............... ...........................................
Asta până într-o zi. ............... ...........................................
Lăsa să-i alunece plasa de parcă ar fi fost făcut din mămăligă.
............... ...........................................
Făceam tot soiul de prostii. ............... ...........................................
4. Dă exemple de două prepoziţii care cer alt caz decât cele din text. Integrează-le pe fiecare într-o
propoziţie.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Precizează modul de formare a adverbelor hipnotizat şi insistent din enunţurile:
Se uita la mine hipnotizat. ...............................................................................................................
Mă fixa insistent. ...........................................................................................................................
224
6. Formulează enunţuri în care un adverb să îndeplinească funcţia sintactică de:
Complement
circumstanţial de mod
..........................................................................................................
Atribut adverbial
..........................................................................................................
Nume predicativ
..........................................................................................................
7. Identifică în textul suport două adverbe care nu pot avea grad de comparaţie.
.................................................
.................................................
8. Adaugă un atribut adverbial substantivului gândul din enunţul: Fixam câte un copil şi-mi
auzeam gândul.
..........................................................................................................................................................
9. Alcătuieşte propoziţii în care adverbul repede să fie la toate gradele de comparaţie.

Pozitiv .............................................................................................................
Comparativ
- de superioritate ...........................................................................................
- de egalitate ................................................................................................
- de inferioritate ............................................................................................
Superlativ
- relativ de superioritate ...............................................................................
- relativ de inferioritate ................................................................................
- absolut.......................................................................................................
225
10. Construieşte propoziţii în care cuvintele date să aibă valori morfologice diferite:
asemenea adverb ..........................................................................................
prepoziţie ......................................................................................
graţie substantiv ......................................................................................
prepoziţie .......................................................................................
11. Corectează greşelile din fiecare enunţ:
Mi-a plăcut cartea care mi-ai dat-o. ..............................................................................................
Profesorul laudă elevii harnici. ..............................................................................................
Am cumpărat două kilograme fructe. ..............................................................................................
El a intrat la facultate datorită eforturilor sale. ...............................................................................
A câştigat ca şi reprezentant al firmei. ...........................................................................................
12. Relatează la persoana I o întâmplare recentă, folosind adverbe diferite. În organizarea textului
urmăreşte:
folosirea verbelor la persoana I, singular;
exemplificarea adverbelor.
.............................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
226

6. Genul epic. Balada populară
Părţile de vorbire neflexibile - exerciţii aplicative
Foaie de cicoare, Făr’ de mi-a găsit

În prunduț de mare Și mi-a nimerit,
Iată că-mi răsare La nouă argele,
Puternicul Soare. Nouă feciorele,
Dar el nu-mi răsare, În prunduț de mare,
Ci va să se-nsoare; Pe unde răsare.
Că mi-a tot umblat A mai mititică,
Lumea-n lung și-n lat, Ca o floricică,
Țara Românească În mijloc ședea,
Și Moldovenească La lucru lucra
Lungiș, Pe toate-ntrecea;
Curmeziș, Că ea tot țesea,
Măre, nouă ai, Țesea, -nchindisea,
Tot pe nouă cai; Și ea se numea
Patru-a ciumpăvit, Ileana
Cinci a omorât Simzeana,
Și tot n-a găsit Doamna florilor
Potrivă să-i fie Ș-a garoafelor,
Vro dalbă soție; Sora Soarelui,
Spuma laptelui.
………………...
…………………
( ***, Soarele şi luna)
227

1. Numeşte momentele subiectului prezente în textul dat.
..........................................................................................................................................................
2. Stabileşte tipul rimei şi ritmul versurilor următoare:
Făr’ de mi-a găsit
Și mi-a nimerit,
La nouă argele,
Nouă feciorele.
rima ………………………
ritmul ………………………
3. Precizează care este modul de expunere utilizat în fragment.
..........................................................................................................................................................
4. Selectează două figuri de stil diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Explică folosirea virgulei în următorul vers: Măre, nouă ai…
..........................................................................................................................................................
B. Scrie o compunere de 150-200 de cuvinte, în care să argumentezi apartenenţa la specia baladei

a fragmentului citat. În compunere, trebuie:
să precizezi două caracteristici ale baladei populare;
să ilustrezi aceste caracteristici cu exemple din textul ales;
să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
să te înscrii în limita spaţiului indicat.
228
.............................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
II. Limba română

Interjecţia din versul Iată că-mi răsare este predicat verbal.
În enunţul Măre, nouă ai, cuvântul subliniat este interjecţie.
Cuvântul subliniat Dar el nu-mi răsare este conjuncţie coordonatoare.
Conjuncţia că din enunţul Iată că-mi răsare leagă două propoziţii principale.
229
2. Construieşte o propoziţie exclamativă în care să apară o interjecţie.

..........................................................................................................................................................
3. În versurile Că mi-a tot umblat / Lumea-n lung și-n lat, identifici:
a. două conjuncţii coordonatoare;
b. două conjuncţii subordonatoare;
c. o conjuncţie coordonatoare şi o conjuncţie subordonatoare.
4. Schimbă valoarea morfologică a interjecţiei au! şi construieşte un enunţ cu noul cuvânt format.
..........................................................................................................................................................
5. Formează un enunţ în care să apară o conjuncţie compusă. Precizează ce rol are aceasta în
enunţul alcătuit de tine.
..........................................................................................................................................................
6. Identifică în textul suport conjuncţiile coordonatoare şi pe cele subordonatoare:
Conjuncţii
coordonatoare ..............................................................................................
Conjuncţii
subordonatoare ..............................................................................................
7. Alcătuieşte două propoziţii cu predicatele exprimate prin interjecţiile hai! şi na! urmate de un
substantiv în cazul vocativ. Explică punctuaţia folosită.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Explicaţie: .......................................................................................................
230
8. Identifică funcţia sintactică a interjecţiilor din enunţurile următoare:

E vai de noi! ......................................................................
De-abia se mai aude de departe: Cioc! Cioc! Cioc! ......................................................................
Aud of! în spatele meu. ......................................................................
Merge pâş –pâş. ......................................................................
Deodată, se auzi sunetul hei-rup. ......................................................................
Şi calul ţâşti! în faţa maşinii. ......................................................................
9. Desparte frazele în propoziţii. Subliniază cu o linie conjuncţiile care leagă două propoziţii şi cu
două linii pe cele care leagă părţi de propoziţie.
A intervenit băiatul şi acesta nu l-a făcut de ruşine, a fost elev strălucit şi a luat diploma cu
distincţie. (L. Rebreanu, Răscoala)
Noi nu mai suntem nici prieteni, nici duşmani, nu ne mai declarăm război, nici nu ne mai
împăcăm, ci suntem doi oameni străini, pe care i-au despărţit vremile şi întâmplările.
(D. Anghel, Revista nocturnă)
10. Precizează ce fel de propoziţii leagă conjuncţiile identificate la exerciţiul anterior.
..........................................................................................................................................................
11. Cuvintele şi, nici, iar, ba pot avea valoare de conjuncţie sau de adverb. Ilustrează, în exemple,
ambele valori ale acestora.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
231
12. Consideră interjecţia Vai!... începutul unei compuneri şi construieşte un text de 8-10 rânduri,
potrivit stării sufleteşti respective. Dă-i un titlu sugestiv.
..................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
232
Test sumativ 1


Undeva, într-un sat, un boier avea într-un pom două zarzăre. De fapt, zarzărul făcuse mai multe
fructe, dar tot mâncându-le, rămăseseră numai astea două, undeva, pe o cracă foarte sus.
Atunci şi-a chemat argatul, care era însuşi Păcală, în carne şi oase.
- Măi Păcală, zise boierul din cerdac, ia urcă-te tu în copac şi scoboară cele două zarzăre.
- Îndată,cucoane!
Se urcă, ajunse la zarzare şi văzându-le cât sunt de coapte şi mălăieţe, nu-l rabdă inima şi scapă
una pe gât, aproape nemestecată.
Se dădu jos din pom şi-i întinse boierului zarzărea rămasă teafără.
- Dar, unde-i zarzărea cealaltă , măi Păcală?
- Am mâncat-o, cucoane!
- Cum ai mâncat-o, Păcală?
- Aşa, bine, cucoane!
- Cum bine, Păcală?
- Uite-aşa, cucoane!
Şi hap! o înghiţi şi pe a doua.
(Păcală şi zarzărele boierului, snoavă populară)

1. Precizează personajele individuale care participă la dialog. 5 puncte
2. Transcrie un indice de spaţiu şi unul de timp, exprimate cu ajutorul adverbelor. 5 puncte
3. Numeşte cele două moduri de expunere. 5 puncte
4. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este epic. 5 puncte
5. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia gestului lui Păcală din final. 5 puncte
233

1. Rescrie, din text, toate interjecţiile. 5 puncte
2. Identifică o interjecţie care are funcţia sintactică de predicat verbal. 5 puncte
3. Menţionează gradul de comparaţie al adverbului foarte sus. Trece-l apoi la toate gradele de
comparaţie. 5 puncte
4. Numeşte partea de vorbire a cuvintelor subliniate în text: undeva, dar, tot, din, şi.
5 puncte
5. Precizează ce leagă conjuncţia subliniată în fragmentele: văzându-le cât sunt de coapte şi
mălăieţe, nu-l rabdă inima şi scapă una pe gât, aproape nemestecată. 5 puncte
6. Formulează două propoziţii în care să existe, pe rând, un adverb provenit din altă parte de
vorbire şi un adverb format prin derivare. 5 puncte
7. Alcătuieşte câte un enunţ cu substantivul boier la cazurile dativ şi genitiv, aşezând înaintea sa
câte o prepoziţie specifică fiecărui caz. 5 puncte
Redactează o compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare hazlie petrecută

într-o zi din vacanţa de vară. 16 puncte
234
Test sumativ 2

Ora trei după-amiază.

În case e cald, sobele duduie; aţipite, pisicile sforăie molcom, iar copiii...au mâncat pe săturate,
s-au odihnit, şi acum, aplecaţi peste cărţi şi maculatoare, liniază şi subliniază, citesc şi recitesc,
numără şi enumeră - într-un cuvânt învaţă. Şerban, prietenul meu, stă şi el aplecat peste măsuţă, ca
toţi ceilalţi.(...) Şi cu toate acestea... nu învaţă.
Mormăie câtva timp înciudat. Apoi se repede la telefon:
- Alo, Alecule!...Ce faci, băiatule? Înveţi la chimie? Foarte bine, dragă Alecule, dă-mi un dezinfec-
tant din trei litere care se termină cu D. Nu, nu m-am tăiat; dezleg nişte (...) cuvinte încrucişate...N-ai
habar?...Nu, încă n-am învăţat la chimie... Te deranjez? Un moment doar...Dă-mi un port în Norvegia,
cu patru litere...Sau un animal cu blana roşcată...începe cu V...Nu te pricepi? Ai de învăţat?
Aha!...Aha!...Bineee...La revedere!
Şerban trânteşte receptorul. Bodogăneşte jignit:
-Uite cu cine stau eu în bancă!...Tocilar ursuz! Nu-i nimic. Chiar mâine mă mut de lângă el.O să
stau cu Sandu Vintilă...În fund, lângă calorifer... Să mai poftească nesuferitul de Alecu să-mi ceară
compasul tatii...O să-i spun şi eu: ,, N-am timp, nu vezi? Acum îmi curăţ unghiile...’’
Uşurat, formează un nou număr:
- Sandule, tu eşti? Aici Şerban... Sandule dragă, tu stai singur în bancă, nu-i aşa? De mâine mă
mut cu tine...Ce mi-a venit? O să-ţi explic eu mâine...
(Mircea Sântimbreanu, La telefon)

1. Stabileşte câte un sinonim pentru cuvintele scrise îngroșat: înciudat şi uşurat. 5 puncte
2. Rescrie un indice spaţial şi un indice temporal. 5 puncte
235
3. Extrage, din text, o inversiune şi o enumeraţie. 5 puncte

4. Motivează folosirea punctelor de suspensie din fragmentul: ,, O să-ţi explic eu mâine...’’
5 puncte
5. Formulează o idee principală pentru cel de-al doilea alineat al textului dat. 5 puncte
B. Limba română
1. Rescrie, din text, o prepoziţie compusă şi o prepoziţie simplă, precizând şi cazul acestora.
5 puncte
2. Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul bine să aibă altă valoare morfologică decât în textul
dat, precizând de fiecare dată valoarea. 5 puncte
3. Numeşte partea de vorbire a cuvintelor subliniate în text: sau, aha!, chiar, uşurat, nu.
5 puncte
4. Indică funcţia sintactică a cuvântului jignit (Bodogăneşte jignit). Alcătuieşte două enunţuri în
care acesta să îndeplinească funcţia sintactică de nume predicativ şi de atribut adjectival.
5 puncte
5. Precizează ce leagă conjuncţia subliniată în fragmentele: pisicile sforăie molcom, iar copiii...au
mâncat pe săturate, s-au odihnit, şi acum, aplecaţi peste cărţi şi maculatoare... 5 puncte
6. Transcrie două interjecţii din text; precizează care dintre ele are valoare predicativă.
5 puncte
7. Formează un enunţ în care substantivul tocilar să fie precedat de o prepoziţie în cazul genitiv şi
să îndeplinească funcţia sintactică de nume predicativ. 5 puncte
Redactează o compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să-ţi imaginezi o posibilă continuare a

fragmentului dat. 16 puncte
să formulezi un titlu expresiv al textului redactat de tine; 4 puncte
236
237

1. Textul nonliterar. Interviul
Subiectul exprimat
Revistatango.ro: După debutul de la 17 ani au urmat câțiva ani în care nu ați mai publicat…
Ana Blandiana: Da, după primele două poezii publicate, n-am mai publicat patru ani. De altfel, chiar
primele au fost semnate cu numele Ana Blandiana. Tata era închis, deci numele Ana Blandiana se
născuse pentru că știam că nu pot semna cu numele meu.
Revistatango.ro: Blandiana este numele unui sat…

Ana Blandiana: Blandiana este satul mamei. Iar Ana e o rimă la Blandiana. Pe mine mă cheamă
Otilia-Valeria și toată lumea îmi zice Doina. Am o colecție de nume.
Revistatango.ro: Dumneavoastră cu cine semănați în copilărie și cu cine semănați acum?

Ana Blandiana: Toată lumea spune că semăn cel mai mult cu tatăl tatălui. Adevărul e că eu cred că,
crescând şi devenind femeie, am trecut tot mai mult dinspre tată spre mamă. Mama era o femeie foarte
frumoasă. Eu am început prin a fi o fetiță urâțică şi brusc s-a petrecut o răsturnare pe la 14-15 ani.
Am trecut de la statutul incert dintre copilărie şi adolescență la cel exploziv dintre adolescență și
tinerețe. De atunci am început să semăn cu mama, mai mult decât cu tata.
Revistatango.ro: Și să fiți foarte frumoasă…

Ana Blandiana: Frumusețea mea are legătură mai mult cu interiorul decât cu liniile. Sunt momente în
care pot să fiu foarte frumoasă, în măsura în care sunt foarte vie şi vorbesc pasional. De asta sunt și
eu conștientă, felul în care cuceresc o sală este ceva într-adevăr special. Se face liniște, indiferent în ce
limbă vorbesc. Îmi amintesc, în Portugalia, odată, ce impresionată am fost. De obicei, la recitaluri se
proiectează, în spatele poetului care citește în limba lui, poezia tradusă în limba țării, și în engleză. În
cazul respectiv, era cu mine traducătorul și el urma, după ce eu citeam în română, să citească în
portugheză. Într-un mod absolut straniu, după ce am citit în română, au izbucnit aplauze, ceea ce era
aberant pentru că era clar că nu fuseseră înțelese cuvintele. Nu știu prin ce minune se găsea acolo, în
238
sală, un român, care a venit la sfârșit cu ochii în lacrimi spunând că a fost extraordinar, că doar el știa
ce am spus, și că ceilalți doar simțeau. Este clar că înfățișarea mea are enorm de multă legătură cu ce
se întâmplă în sufletul meu. Strălucirea vine din suflet.”
(http://revistatango.ro/ana-blandiana)
I. A. Înţelegerea textului
1. Cine este Ana Blandiana și la ce vârstă a publicat primele sale poezii?
..........................................................................................................................................................
2. Care a fost sursa de inspirație pentru numele Blandiana?

..........................................................................................................................................................
3. De ce afirmă Ana Blandiana că are o colecție de nume?

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Care este episodul din Portugalia de care își amintește cu drag?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Comentează în două – trei rânduri secvența: Este clar că înfățișarea mea are enorm de multă
legatură cu ce se întâmplă în sufletul meu. Strălucirea vine din suflet.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
239
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să argumentezi, pe baza

particularităților prezente în textul dat, încadrarea acestuia în categoria textelor nonliterare, de tip
interviu.
să prezinți două trăsături ale acestui tip de text;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
240
II. Limba română

1. Precizează antonimele următoarelor cuvinte:
frumusețe
liniște
suflet
2. Indică modul de formare a următoarelor cuvinte:

copilărie = ......................................................................................................................................
incert = ...........................................................................................................................................
urâțică = .........................................................................................................................................
frumusețea = ...................................................................................................................................
Ana Blandiana = .............................................................................................................................
3. Alcătuiește o propoziție cu omonimul adjectivului vie. Stabilește apoi valoarea morfologică a
acestuia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
4. Identifică în textul dat un subiect exprimat prin substantiv propriu. Alcătuiește apoi o propoziție
în care acesta să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
5. Prin ce parte de vorbire se exprimă subiectul în enunțul:

Dumneavoastră cu cine semănați în copilărie și cu cine semănați acum?
................................................................................................................................................................
6. În propoziția Mama era o femeie foarte frumoasă., subiectul este:
a. o femeie b. mama c. foarte frumoasă
241
7. Transformă următoarele propoziții dezvoltate în propoziții simple:

Blandiana este satul mamei. ………………………………………………..........................................
Iar Ana e o rimă la Blandiana. ………………………………………………………………………......
Pe mine mă cheamă Otilia-Valeria. ……………………………………………………………………
Toată lumea îmi zice Doina. ………………………………………………………………………………
Am o colecție de nume. ……………………………………………………………………………...........
8. Identifică în ultima replică a Anei Blandiana un subiect exprimat prin substantiv comun, obținut
prin derivare cu sufix.
……………………………………………………………………………………………………..
9. Transcrie din text o secvență în care subiectul e exprimat prin pronume personal.
..........................................................................................................................................................
10. Scrie o propoziție în care subiectul să fie exprimat prin verbul la infinitiv a citi.
................................................................................................................................................................
11. Precizează valoarea morfologică, cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate mai jos.
Cazul
Da, după primele două poezii
publicate, n-am mai publicat patru ....................
ani.
Valoarea
morfologică.
Funcția sintactică
....................
. ..........................
242
De altfel, chiar primele au fost Cazul

semnate cu numele Ana Blandiana.
....................
Valoarea
morfologică.
.................... Funcția sintactică
.
..........................
12. În secvența …deci numele Ana Blandiana se născuse pentru că ştiam că nu pot semna cu
numele meu subiectul este:
a. numele Ana Blandiana b. numele c. Ana Blandiana
243

2. Textul descriptiv
Subiectul neexprimat
Tot mai miroase via a tămâios şi coarnă, Cu galben şi cu roşu îşi coase codrul ia.
Mustos a piersici coapte şi crud a foi de nuc… Prin foi lumina zboară ca viespi de
Vezi din zăvoi sitarii spre alte veri se duc; chihlimbar.
Ce vrea cu mine toamna, pe dealuri de mă- O ghionoaie toacă într-un agud, şi rar
ntoarnă? Ca un ecou al toamnei, răspunde tocălia.
Nu e amurgul încă, dar ziua e pe rod S-a dus. Şi iarăşi sună... Şi tace. Dar aud
Şi soarele de aur dă-n pârg ca o gutuie. -Ecou ce adormise şi-a tresărit deodată-
Acum - omidă neagră - spre poama lui se suie În inimă cum prinde o toacă-ncet să bată,
Târâş, un tren de marfă pe-al Argeşului pod. Lovind în amintire ca pasărea-n agud.”
(Ion Pillat, În vie)
zăvói = pădurice pe malul unei ape;

sitár = pasăre călătoare de mărimea unui porumbel;
a da în pârg = a începe să se coacă;
chihlimbár = rășină fosilă transparentă, divers colorată, provenită din unele specii de pini și folosită la
fabricarea obiectelor de podoabă;
ghionoáie = ciocănitoare;
agúd = dud;
tocălíe = morișcă de lemn folosită pentru a speria păsările din lanuri și din vii prin zgomotul ritmic,
produs la rotire.
244
1. Selectează câte două elemente care aparţin cadrului terestru şi alte două care aparţin cadrului
cosmic.
Cadrul terestru Cadrul cosmic
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
2. Alege din text două imagini artistice diferite şi precizează felul lor.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3. Explică, în două rânduri, semnificația versului: Cu galben și cu roșu își coase codrul ia.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
4. Precizează rolul cratimei din secvenţa cum prinde o toacă-ncet să bată.
................................................................................................................................................................
5. Stabileşte rima şi măsura poeziei.

Rima.................................................................................................................................................
Măsura..............................................................................................................................................
B. Redactează o compunere de 150-200 de cuvinte, în care să argumentezi că textul citat este unul
descriptiv. În compunerea ta, trebuie:
să prezinţi patru trăsături ale textului descriptiv, prezente în textul citat;

să ilustrezi cele patru trăsături cu exemple adecvate din text;
să respecţi limita de spaţiu indicată.
245
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română
1. Indică antonimele următoarelor cuvinte:

se suie
coase
lumina
246
2. Notează numărul de litere și sunete din cuvintele: piersici, ghionoaie.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
3. Transcrie din text două cuvinte care conțin diftongi diferiți și două cuvinte care conțin vocale în
hiat.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
4. Scrie trei termeni cu valoare morfologică diferită, din familia lexicală a cuvântului rod.
rod
................ ................ ................
5. Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimul fiecărui cuvânt subliniat în text.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
6. Identifică în text un subiect inclus.
................................................................................................................................................................
7. Transcrie din text o secvență în care există subiect subînțeles.
...............................................................................................................................................................
247
8. Transcrie un vers în care există două subiecte exprimate, aflate în relația de antonimie.
.....................................................................................................................................................
9. Stabilește subiectul verbului sună din ultima strofă. Menționează tipul acestuia și numărul.
..........................................................................................................................................................
10. Alcătuiește o propoziție în care verbul de la exercițiul anterior să aibă ca subiect, un substantiv
la plural.
..........................................................................................................................................................

Via și codrul sunt învăluite în aromele toamnei.
Via și codrul sunt învăluiți în aromele toamnei.
Via și codrul este învăluit în aromele toamnei.
12. Alcătuiește un enunț în care să existe două subiecte incluse.

..........................................................................................................................................................
248

3. Textul nonliterar. Jurnalul
Predicatul verbal
Părinții mei mi-au făcut o surpriză extraordinar de plăcută. Veți afla despre ce e vorba dacă
citiți. Mai întâi mi-au propus în vacanța aceasta mică să plecăm de la Sibiu, să vedem Clujul. Eu am zis
că aș vrea să plecăm marți. Altceva bizar: înainte de vacanță, am lipsit câteva ore de la şcoală ca să-mi
facă un pașaport (cel vechi era expirat). Apoi: marți, m-am trezit la 4 dimineața. Mi-au zis că e mult
până la Cluj și nu vom prinde șoseaua liberă. Când am ajuns la Cluj, mama începea să întrebe de
aeroport. Era ceva cam ciudat, dar n-am pus întrebări. Altceva bizar: când plecam de la Sibiu, mama a
luat şi trolerele.
Când i-am întrebat de ce intrăm în aeroport, mi-au zis că mergem la Paris.
- Nu-i adevărat! Cum adică .... la Paris!?
- DA! Ți-am făcut o surpriză !
Zborul a fost plăcut, am ajuns la ora 1. Ne-am cazat la niște prieteni de familie. Am stat un pic
acasă şi apoi am plecat cu Valentin, tatăl meu, la Arcul de Triumf. Era foarte aproape de noi. Am urcat
până la terasă. Are vreo 20 de etaje. M-am uitat și cu telescopul. De acolo se vedea jumătate din Paris.
Dar din Turnul Eiffel se vedea chiar tot. Adică din vârful lui. Și acolo m-am urcat. Am mai fost și la
Notre-Dame. E foarte frumos acolo. Şi e atât de mare încât sunt televizoare peste tot iar lumea poate
vedea în jur. Acolo sunt multe vitralii de sus până jos pe perete. Am mai fost și la Disney Land. Am stat 7
ore.
A fost cea mai frumoasă zi de până acum!!! Acolo m-am dat în trenuleț, am fost la două case de
groază (una dintre ele era facută după un film: Twilight Zone). În aceea te urcai într-un lift și te ducea
într-o altă dimensiune. Era foarte tare. Liftul acela urca atât de repede încât simțeai că podeaua cade de
sub tine. De fapt, așa și era. Podeaua fugea de sub tine în timp ce te ridicai. Numai că nu puteai să cazi.
Aveai centura și trebuia să stai rezemat de scaun, iar podeaua se întorcea repede. Pe la jumătatea
urcării, era o oglindă. Te opreai brusc în fața ei, și auzeai o voce groasă de bărbat care spunea: ,,Spune
salut lumii reale”! Iar toți făceam cu mâna și ne vedeam în oglindă.
249
Apoi, dintr-o dată, o luam iarăși în sus cu o viteză şi mai mare, până ajungeam în capăt. De
acolo se vedea tot Disney Land-ul. Apoi s-a terminat turul. În a doua casă a groazei, te urcai într-un fel
de barcă şi mergeai pe o apă. Acolo era foarte întuneric, vedeam fantome şi dovlecei sculptați ca de
Hallowen. Din când în când, ne opream brusc și o voce ne zicea în engleză: ,,Spiritele cele rele nu ne
lasă să ne continuăm drumul. Ne țin prizonieri. Aşteptați până ce o să ne eliberăm din ghearele lor!”
(O mare surpriză/ blogdecopil, blogulmariei.com, 16 ian.2010)
I A. Înţelegerea textului
1. Citeşte cu atenție textul şi apoi enumerați orașele şi locurile în ordinea în care au fost vizitate de
fetiță.
......................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
2. Indică timpul desfășurării întâmplării.

..........................................................................................................................................................
3. Precizează modul de expunere dominant în text.
..........................................................................................................................................................
4. Ordonează momentele întâmplării așa cum apar ele în text:
a. Fetița s-a trezit marți, la ora 4 dimineața.
b. Ei au fost apoi la Disneyland.
c. S-au cazat la niște prieteni.
d. Au luat avionul din Cluj.
e. La ora 1, au ajuns în Paris.
f. Ei au ajuns la Arcul de Triumf.
1 2 3 4 5 6
250
5. Indică rolul semnului exclamării din structura Nu-i adevărat! Cum adică ...la Paris!
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează, în 150-200 de cuvinte, o compunere în care să motivezi, pe baza particularităților

prezente în textul dat, încadrarea acestuia în categoria textelor nonliterare de tip jurnal. În
redactarea compunerii vei ține cont de următoarele:
să prezinți două trăsături ale unui text de tip jurnal;
să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate din text;
să redactezi un conținut adecvat cerinței formulate;
să respecți limita de spațiu indicată.
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
251
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Alcătuiește câmpul lexical al mijloacelor de transport.
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
2. Indică modul de formare a cuvintelor:

altceva = .........................................................................................................................................
trenuleț = ........................................................................................................................................
3. Scrie antonimele potrivite cuvintelor subliniate:
să plecăm
a luat
la capăt
4. Transcrie primele trei predicate verbale din textul dat, stabilește timpul lor.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Scrie din ultimul alineat trei predicate verbale exprimate prin verbe aflate la moduri diferite și
precizează aceste moduri.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Analizează sintactic și morfologic cuvintele subliniate în textul suport.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
252
7. Selectează din textul dat trei verbe aflate la persoane diferite, numărul plural.
........................................................................................................................................................
8. Precizează valoarea morfologică a verbului a fi din secvența: Pe la jumătatea urcării era o

oglindă.
a) verb auxiliar b) verb predicativ c) verb copulativ
9. Transformă verbul aflat la modul indicativ din structura Părinții mei mi-au făcut o surpriză
extraordinar de plăcută într-un verb la modul condițional optativ. Precizează apoi funcția
sintactică a acestuia.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
10. Transformă enunțul următor Ne țin prizonieri., astfel încât verbul să fie la timpul viitor popular.
..........................................................................................................................................................
11. Rescrie enunțul următor Eu am zis că aș vrea să plecăm marți., înlocuind verbul la timpul
perfect compus cu unul la timpul perfect simplu.
..........................................................................................................................................................
12. Identifică timpul predicatului verbal din enunțul Am stat 7 ore. și explică modul de formare al
acestuia.
..........................................................................................................................................................
253

4. Caracterizarea personajului
Predicatul nominal
Am o pasiune care mă definește: geografia. Povestea mea a început prin clasa a II-a, când mama
mi-a cumpărat, întâmplător, un glob geografic. Acest glob mi-a plăcut foarte mult, deoarece era frumos
colorat, iar la vremea aceea mi se părea o jucărie frumoasă. Tot uitându-mă la el zi de zi, am învățat,
fără să vreau, țările, capitalele, aproape toată informația de pe el. Ulterior am descoperit atlasele și,
odată cu Internetul, am putut afla mult mai multe. Tot ce făceam, făceam cu plăcere, din curiozitate.Nu
mi-am propus niciodată să învăț ceva cu forța sau să memorez.(...)
În acest ultim an, am reușit să mă calific la Olimpiada Internațională de la Beijing. Pentru mine a
fost o mare surpriză și o bucurie imensă, dorindu-mi acest lucru de mai mult timp. În China, olimpiada a
fost destul de dură, cum mă și așteptam. Subiectele au fost grele, dar adorabile, cea mai mare problemă
fiind timpul extrem de scurt de rezolvare.
Totuși am reușit să obțin medalia de aur! Surpriza a fost imensă, credeam că visez. Era prima mea
participare la un concurs de o asemenea anvergură și totuși am reușit să obțin medalia de aur. Cred că
acest rezultat nu ar fi fost posibil fără ambiție, motivație, multă muncă (împreună cu domnul profesor
Dragomir, atât în pregătirea cu lotul național de la Iași, cât și singur acasă) și mult...noroc. Eu mi-am
dorit dintotdeauna să fiu mai special, mai diferit și să mă afirm oriunde merg. Când mi-am propus ceva,
nu m-am lăsat până nu am îndeplinit. Mi-am dorit dintotdeauna să le arăt celorlalţi (...) de ce sunt în
stare.
Celor care vin din urmă și care vor să facă performanță în geografie, sau în oricare alt domeniu, le
doresc succes și îi îndemn să nu renunțe, să aibă ambiție și să nu se lase descurajați. Puterea de a reuși
stă în fiecare dintre noi.
Ioan-Adrian Toma, cl.a XII- a, Colegiul Național ,,Unirea” Focșani ( jud. Vrancea)
Locul I , medalie de aur, Beijing (China), 2016
(Terra Magazin, iGeo Beijing 2016 – Dezvăluiri de ... aur)
254
1. De unde a învățat elevul primele informații legate de geografie?
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
2. Care este cea mai mare realizare a elevului?
..........................................................................................................................................................
3. Care crezi că este scopul textului?
..........................................................................................................................................................
4. Identifică și transcrie îndemnul pe care medaliatul îl transmite celor care doresc să facă
performanță.
..........................................................................................................................................
5. Precizează care ar putea fi publicul - țintă pentru un astfel de text.

..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să evidențiezi trăsăturile elevului Ioan

Adrian Toma, așa cum reies ele din textul dat. În compunerea ta, trebuie:
să prezinți patru trăsături ale elevului;
să utilizezi două imagini artistice diferite în descrierea băiatului;
să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
255
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Scrie sinonime potrivite sensului din text pentru cuvintele:
pasiune = ....................................................................
surprindere = .............................................................
imens = ......................................................................
2. Explică rolul virgulei în structura: acest rezultat nu ar fi fost posibil fără ambiție, motivație,
multă muncă...
..........................................................................................................................................................
3. Transcrie, din text, un cuvânt derivat și unul compus.
..........................................................
..........................................................
4. Găsește în al doilea paragraf un predicat nominal, exprimat prin verb la timpul perfect compus.
..........................................................................................................................................................
5. Identifică în text un predicat nominal, cu nume predicativ multiplu exprimat prin substantiv.
..........................................................................................................................................................
256
6. Rescrie predicatele din secvența următoare, precizându-le felul: Acest glob mi-a plăcut foarte
mult, deoarece era frumos colorat.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
7. În secvența: În China, olimpiada a fost destul de dură....predicatul nominal este:
a. a fost destul b. a fost destul de dură c. a fost dură
8. Alcătuiește două enunțuri în care verbul a fi să aibă alte valori morfologice decât cea de verb
copulativ.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
9. Transcrie din text un predicat nominal cu nume predicativ multiplu, exprimat prin adjectiv.
Precizează gradul de comparație al adjectivelor și apoi modifică structura predicatului astfel
încât adjectivele să fie la gradul superlativ.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
10. Analizează predicatul din secvența acest rezultat nu ar fi fost posibil fără ambiție!
................................................................................................................................................................
11. Alcătuiește un enunț în care substantivul olimpiadă să aibă funcția sintactică de nume
predicativ, în cazul Ac.
..........................................................................................................................................................
257
12. Scrie un text în care să transformi articolul dat într-un interviu de 8-10 replici pentru revista
școlii.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
258

5. Textul liric
Atributul (1)
Veniți la sânul meu cu toții,

Copii cu frunțile senine,
Veniți să premeniți izvorul Și parcă înțeleg mai bine
Nădejdii mele de mai bine! Privighetoarea care cântă...
Veniți, veniți ! Mi-atât de dragă
Voi sunteți roua dimineții Zburdălnăcia voastră sfântă.
Ce scânteie neștiutoare
Că poartă-n ea întreg argintul Căci râsul vostru plin, năvalnic,
Curat al razelor de soare. Ca unda râului de munte,
Îmi amuțește-ndurarea
Din glasul vostr-un dulce clopot, Poveste-a firelor cărunte.
Ce mângâie-un amurg de seară, (Octavian Goga, Copiilor)
Învață sufletul meu, bietul,
Să creadă-n flori și-n primăvară.

1. Ce sentimente transmite poetul prin intermediul poeziei?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Stabilește măsura versurilor din prima strofă a poeziei.
..........................................................................................................................................................
3. Notează mărcile eului liric identificate în textul dat.
.........................................................................................................................................................
259
4. Transcrie două imagini artistice diferite și specifică felul lor.

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Explică în 2-3 rânduri semnificația ultimei strofe a poeziei.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să motivezi apartenența poeziei

Copiilor de Octavian Goga la genul liric. În compunerea ta, trebuie:
să precizezi patru trăsături ale genului liric;
să ai un conținut adecvat tipului de text și cerinței formulate;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
260
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Consultă un dicționar al limbii române și notează sensul cuvintelor următoare:
nădejde =.........................................................................................................................................
amurg = ...........................................................................................................................................
zburdălnicie = .................................................................................................................................
năvalnic = ........................................................................................................................................
amuțește = ......................................................................................................................................
2. Notează trei termeni derivați de la cuvântul de bază copil care să aibă valori morfologice
diferite.
............................ ............................ .............................
3. Transcrie termenii care fac parte din câmpul lexical al naturii.

..........................................................................................................................................................
4. Identifică în a doua strofă, un atribut substantival genitival.
..........................................................................................................................................................
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor cu funcție sintactică de atribut adjectival din
ultimul vers al strofei a patra.
..........................................................................................................................................................
6. Notează din ultima strofă un atribut substantival prepozițional.
..........................................................................................................................................................
7. Analizează sintactico-morfologic atributele din versul final al celei de a doua strofe.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
261
8. Exemplifică valoarea stilistică a adjectivelor din text.

..........................................................................................................................................................
9. Stabilește cazul atributului din secvența: nădejdii mele.
..........................................................................................................................................................
10. Folosește secvența de la exercițiul anterior într-un context în care să fie în cazul nominativ.
..........................................................................................................................................................
11. Construiește un enunț în care să existe un atribut exprimat prin adjectivul obținut prin derivare
de la substantivul primăvară.
..........................................................................................................................................................
12. Indică valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvântului dulce din text. Alcătuiește un
enunț în care același cuvânt să aibă altă valoare morfologică și stabilește funcția sintactică.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
262
V. FEREASTĂ CĂTRE LUME

6. Textul epic. Anunţul
Atributul (2)
Băiatul porni apoi încet să-și caute prietenii. În vale domnea o liniște adâncă. Soarele nu se ivise
de după crestele stâncilor. Nils Holgersson își dădu seama că era încă prea devreme și că gâștele
sălbatice nu se treziseră din somn. Nu ajunsese prea departe, când se opri în fața unei priveliști
înduioșătoare: o gâscă sălbatică dormea într-un cuibușor pe pământul gol, iar lângă ea se afla
gâscanul. Dormea și el, dar se vedea destul de bine că se așezase așa de aproape de cuib, spre a fi
pavăză în caz de primejdie.
Prichindelul trecu mai departe fără să le tulbure somnul și se uită printre două sălcii pe care le
întâlni în cale. Acolo văzu încă o pereche: o gâscă și un gâscan. Erau străini însă și nu făceau parte
din cârdul lui Akka. De bucurie că dăduse peste gâștele sălbatice, băiatul începu să îngâne un cântec.
Ajunse apoi la un alt tufiș și acolo găsi o pereche pe care o recunoscu. Era gâsca Nelja, care
clocea; iar alături de ea se afla gâscanul Kolme. Da, da, ei erau! Ochii nu puteau să-l înșele.
I-ar fi trezit bucuros, dar îi lăsă să doarmă și plecă mai departe. (…)
A căutat mult și bine până ce-a mai dat peste alte gâște sălbatice. Observă apoi pe un dâmb un fel
de pată cenușie; dar, ajungând la ea, văzu că pata nu era totuși pată, ci Akka, care stătea sus pe dâmb
și supraveghea toată valea.
- Bună ziua, mamă Akka! zise Prichindel, nu fără a-i bate inima de emoție. Îmi pare bine că ești
trează. Te rog să fii bună și să nu le trezești pe celelalte decât ceva mai încolo, căci vreau să stau de
vorbă cu dumneata între patru ochi.
(Selma Lagerlof, Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia)
B.
Societatea Ornitologică Română anunță că în perioada 23 noiembrie – 31 decembrie 2015, s-a
stabilit încetarea temporară a vânătorii de gâşte în zona limitrofă lacului Balta Albă din judeţul
Buzău, pentru a salva una dintre cele mai periclitate specii de pasăre sălbatică din România – gâsca
cu gât roșu (Branta ruficollis).
263
Prin introducerea acestei măsuri, societatea are ca scop asigurarea decolării gâștelor de pe lac
fără a întâmpina niciun deranj, fapt care va contribui la reducerea impactului produs de împușcarea
accidentală. Se dorește ca această măsură temporară de conservare să aibă un rezultat eficient și să
demonstreze faptul că vânătorii și ornitologii pot stabili un parteneriat responsabil și durabil cu scopul
de a proteja speciile periclitate din România.
(www.sor.ro/ro/noutati/Interzicere-temporara-a-vanatorii-de-gaste-la-Balta-Alba.html)
1. Precizează tema comună a celor două texte propuse.
..........................................................................................................................................................
2. Pe baza textelor-suport, ilustrează câte două trăsături ale textului literar, respectiv nonliterar.
Textul literar Textul nonliterar
................................................................. .............................................................
................................................................. .............................................................
................................................................. .............................................................
................................................................. .............................................................
................................................................. .............................................................
................................................................. .............................................................
........
3. Care este scopul anunțului redat la textul B?

………………………………………………………………………………...……………………
.…………………………………………………….……….…………………….……………………
4. Indică denumirea ştiințifică a gâștii cu gât roșu, așa cum reiese aceasta din textul B.
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..….
5. Identifică un indice temporal din textul A și un indice spațial din textul B.
Textul A Textul B
................................................................. .................................................................
................................................................. .................................................................
................................................................. .................................................................
264
B. Redactează, în 150-200 de cuvinte, o narațiune în care să prezinți o întâmplare reală sau

imaginară petrecută într-o zonă protejată din țară. În compunerea ta, trebuie:
să relatezi o întâmplare, repectând succesiunea logică a evenimentelor;
să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
să ai un conținut adecvat tipului de text și cerinței formulate;
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
265
II. Limba română

1. Consultă un dicționar al limbii române și notează sensul cuvintelor următoare:
înduioșătoare = ...............................................................................................................................
a îngâna = .......................................................................................................................................
dâmb = ............................................................................................................................................
limitrof = .........................................................................................................................................
periclitate = ....................................................................................................................................
2. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte compuse.
Textul A Textul B
................................................................. .................................................................
................................................................. .................................................................
................................................................. .................................................................
3. Explică rolul semnelor de punctuație din structura: Da, da, ei erau!

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Identifică și explică o figură de stil din textul A.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Extrage, din textul A, un atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis și unul exprimat
prin numeral cardinal.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Identifică în al doilea text, două atribute substantivale aflate în cazuri diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
7. Precizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor o liniște adâncă.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
266
8. Stabilește funcția sintactică a cuvântului subliniat din structura Erau străini. Alcătuiește un
enunț în care același cuvânt să îndeplinească o altă funcție sintactică.
……………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………...
9. În enunțul Băiatul porni apoi încet să-și caute prietenii, inserează un atribut substantival
apozițional și un atribut adverbial.
……………………………………………………………………………………………..………
……………………………………………………………………………………………………..
10. Alcătuiește un enunț în care atributul din sintagma speciile periclitate să fie în alt caz.
Precizează-l.
..........................................................................................................................................................
11. Construiește câte un enunț în care să apară:

a. un atribut substantival prepozițional;
..........................................................................................................................................................
b. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu, în cazul Ac;
........................................................................................................................................................
c. un atribut adverbial exprimat prin adverb de loc;
..........................................................................................................................................................
d. un atribut pronominal genitival;
..........................................................................................................................................................
267
12. Alcătuiește câte un enunț în care substantivul băiat să fie atribut în cazurile N., Ac., G., D.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
268

7. Textul epic în proză
Complementele circumstanțiale
M-am făcut luntre şi punte şi v-am adus de la mare la munte. Mă gândisem să vă las la
București și să v-aduc munții acolo, într-o traistă de povești. Dar când să-i fac frumos ghem, munții
n-au vrut să încapă în tren. Au zis că ei nu se mișcă din așezarea lor străveche, numai fiindcă sunteți
voi niște leneși fără pereche. Acum uitați-vă: toți sunt făcuți din piatră (care e un fel de prefabricată).
Nu ştiu când au crescut acești ștrengari, că omenirea când a venit i-a găsit mari. Se opriseră ca niște
elefanți în zare, cu tot cerul în spinare. Bine că nu le vine în cap să plece acum mai departe, că n-am
avea unde să ne dăm la o parte.
Munții noștri sunt bogați ca soarele. Aur și argint în toate buzunarele. Creasta aia, care parcă
se clatină, cred că e din platină. Unde te-drepți dai de nuiele pentru fluiere și de bușteni groși. Sub
pietre sunt cărbuni, cu care desenează locomotivele aburi pufoși. Au fier, var, sare, dar ce n-au? Chiar
și lupi care fac ,,hauhau”. Ca să nu mai vorbesc de ape minerale și alte izvoare: cu ele munții se spală
și pe picioare. Da, da, nu mai sunt alții care să le semene. Uite, ne fac semn să intrăm în ei ca-n
cetatea lui Cremene.
Câțiva munți Carpați sunt mai înalți decât ceilalți. Când se uită în jos, le vine amețeală și-atunci
își pun comprese cu nori. Căci să știți: munții sunt cei care dirijează ploile, spunându-le norilor: ,,Ce
vă îngrămădiți toți aici ca oile? Mă, apă-chioară, nu mă auzi? Plouă mai la câmpie, că mă uzi”.
( Marin Sorescu, Muntele cel cu hodoronc-tronc)
I . A. Înțelegerea textului
1. Precizează la ce persoană se face narațiunea.
..........................................................................................................................................................
2. Menționează din textul dat două cuvinte/structuri care fixează cadrul spațial.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
269
3. Transcrie, din textul dat, o personificare şi o comparație.

..........................................................................................................................................................
4. Transformă vorbirea directă din următoarea secvență: Ce vă îngrămădiți toți aici ca oile? Mă,
apă-chioară, nu mă auzi? Plouă mai la câmpie, că mă uzi., în vorbire indirectă.
Ce vă îngrămădiți toți aici ca oile? Mă, apă-chioară, nu mă auzi? Plouă

mai la câmpie, că mă uzi.
..............................................................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................
5. Enumeră principalele bogății ale munților, așa cum reies ele din text.
............................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
270
B. Ești plecat într-o tabără la munte. Redactează, în 150-200 de cuvinte, o scrisoare părinților tăi în
care să le povestești despre programul tău zilnic. În redactarea compunerii, vei ține cont de
următoarele:
să respecți structura specifică unei scrisori;
să utilizezi două modalități de expunere diferite;
să redactezi un conținut adecvat cerinței formulate;
să respecți limita de spațiu indicată.
.............................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
271
II. Limba română

1. Scrie sinonimele potrivite sensului din text pentru cuvintele subliniate:
traistă= ............................................................................................................................................
să încapă= .......................................................................................................................................
zare= ..............................................................................................................................................
2. Explică rolul cratimei din structura n-au vrut să încapă.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Alcătuiește familia lexicală a cuvântului munte (minim 5 termeni).
4. Extrage din text un adverb de loc și unul de timp, precizând funcția lor sintactică.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Precizează cazul complementului circumstanțial de loc din primul enunț.
................................................................................................................................................................
6. Construiește un enunț în care substantivul piatră să aibă funcția sintactică de complement
circumstanțial de mod.
..........................................................................................................................................................
7. Analizează complementele circumstanțiale din propoziția următoare: Ce vă îngrămădiți toți aici
ca oile?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
272
8. Identifică în următoarea secvență: Au zis că ei nu se mișcă din așezarea lor străveche, numai
fiindcă sunteți voi niște leneși fără pereche. un pronume personal, precizează-i funcția
sintactică, apoi construiește un enunț în care să fie complement circumstanțial de timp.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
9. Stabilește câte complemente circumstanțiale există în următoarea structură: Se opriseră ca niște
elefanți în zare, cu tot cerul în spinare.
a) trei b) patru c) cinci
10. În următoarea propoziție: Câțiva munți Carpați sunt mai înalți decât ceilalți. cuvântul subliniat
are funcția sintactică de:
a) nume predicativ
b) complement circumstanţial de mod
c) atribut adjectival
11. Găsește interjecția din fraza următoare: Uite, ne fac semn să intrăm în ei ca-n cetatea lui
Cremene. Folosește-o într-un enunț cu rolul de termen regent al unui complement
circumstanțial de loc.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
12. Construiește un enunț în care să existe toate cele trei tipuri de complemente circumstanțiale.
..........................................................................................................................................................
273

8. Textul epic în versuri
Complementele necircumstanțiale
Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,

În zilele noastre de soartă-ajutat, - "Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire, După prânz să doarmă! Obiceiul lui
Dobândi-n cireadă un post însemnat. Era să nu şază ziua niciodată;
Ăst somn nu prea-mi place, şi o să i-o spui."
- Un bou în post mare? - Drept, cam ciudat
vine, - Ba să-ţi cauţi treaba, că mănânci
Dar asta se-ntâmplă în oricare loc: trânteală;
Decât multă minte, ştiu că e mai bine S-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii;
Să ai totdeauna un dram de noroc. Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială,
Primit în casă dacă vrei să fii."
Aşa de-a vieţii veselă schimbare,
Cum şi de mândrie boul stăpânit, La o mojicie atâta de mare
Se credea că este decât toţi mai mare, Viţelul răspunde că va aştepta;
Că cu dânsul nimeni nu e potrivit. Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare,
Pe lângă el trece, făr-a se uita.
Viţelul atuncea plin de bucurie,
Auzind că unchiul s-a făcut boier, Cu mâhnire toate băiatul le vede,
Că are clăi sumă şi livezi o mie: Însă socoteşte că unchiu-a orbit:
"Mă duc, zise-ndată, niţel fân să-i cer." Căci fără-ndoială nu putea crede
Ca buna sa rudă să-l fi ocolit.
Făr-a pierde vreme, viţelul porneşte,
Ajunge la unchiu, cearcă a intra; A doua zi iarăşi prea de dimineaţă,
Dar pe loc o slugă vine şi-l opreşte: Să-i găsească vreme, la dânsul veni:
"Acum doarme, zice, nu-l pot supăra." O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheaţă,
274
Ca să-i facă bine, de el pomeni. scară.

N-am astfel de rude, şi nici voi să-l ştiu."
"Boierule, zise, aşteaptă afară
Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu." (Grigore Alexandrescu, Boul şi viţelul)
- "Cine? a mea rudă? mergi de-l dă pe
1. Menționează două modalități de expunere prezente în text.
..........................................................................................................................................................
2. Transcrie din text trei termeni din câmpul semantic al familiei.
............... ................. ..................

3. Extrage din text un vers care fixează un reper temporal al întâmplării.
..........................................................................................................................................................
4. Identifică o secvență în care e ironizată naivitatea vițelului.
..........................................................................................................................................................
5.Explică rolul expresiv al folosirii semnului întrebării în ultima strofă.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
B. Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să argumentezi că textul citat aparţine

speciei literare fabulă. În compunerea ta, trebuie:
să precizezi patru trăsături ale fabulei;
să ilustrezi două trăsături ale fabulei, valorificând textul studiat;
275
.............................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
II. Limba română

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date:
soartă = ..........................................................................................................................................
ciudat = ...........................................................................................................................................
mândrie = ........................................................................................................................................
slugă = ............................................................................................................................................
276
2. Selectează din text un cuvânt compus şi altul derivat.

..........................................................................................................................................................
3. Alcătuiește trei enunţuri cu următoarele cuvinte, având altă valoare morfologică decât cea din
text: cer, mare, bine.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Scrie trei termeni cu valoare morfologică diferită, din familia lexicală a cuvântului loc.
................ ................ ...................

5. Identifică în ultima strofă un complement direct și analizează-l.
..........................................................................................................................................................
6. Notează din strofa a V-a un complement direct exprimat printr-un verb la un mod nepredicativ.
Vei preciza modul acestuia.
..........................................................................................................................................................
7. Găsește în versul: Ăst somn nu prea-mi place, şi o să i-o spui! un complement direct și unul
indirect; menționează partea de vorbire prin care se exprimă.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
8. Stabilește cazul și funcția sintactică a pronumelui personal din versul: Cu mâhnire toate băiatul
le vede. Alcătuiește o propoziție în care același pronume să fie în cazul dativ și precizează-i
funcția sintactică.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
277
9. Identifică în text un complement indirect exprimat prin pronume personal în cazul acuzativ.
..........................................................................................................................................................
10. În strofa a IV-a există:

A. două complemente indirecte și trei complemente directe;
B. un complement indirect și două complemente directe;
C. un complement indirect și patru complemente directe.
11. Cuvântul subliniat în secvența N-am astfel de rude... este:
B. atribut substantival C. complement

A. subiect direct
prepoziţional
12. Construiește două enunțuri în care substantivul unchi să fie complement indirect în două cazuri
diferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
278
Test sumativ 1
 La fiecare dintre itemi există doar un singur răspuns corect.

 Se notează cu 5 puncte fiecare răspuns corect.
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
1. În propoziţia Noaptea o petrecură sfătuind împrejurul focului. predicatul este: 5 puncte

a) sfătuind b) o petrecură c) petrecură
2. În propoziţia În aer e parfum de roze. predicatul este: 5 puncte

a) e parfum (PN) b) e (PV) c) în aer e (PN)
3. În enunţul Dacă ar fi să fie toţi învăţaţi... cuvântul subliniat este: 5 puncte

a) CCM b) atr. adjectival c) nume predicativ
4. În propoziţia Iar el, zvârr! cu un lemn în urma noastră: predicatul e exprimat prin: 5 puncte
a) verb predicativ b) interjecţie predicativă c) vb. copulativ şi n. predicativ
5. În propoziţia Ostenit, din aripi bate,/ Ca un vis pribeag, un graur. subiectul este: 5 puncte
a) un vis b) ostenit c) un graur
6. În propoziţia M-am învelit bine în cojoc. subiectul este: 5 puncte

a) inclus b) subînţeles c) nu există subiect
7. În propoziţia Lucrul făcut nu se mai poate desface. atributul este: 5 puncte

a) atr. adjectival b) atr. substantival c) atr. pronominal
8. În propoziţiile Creionul acela îl voiam. şi Creionul aceluia este bun. cuvintele subliniate sunt:
5 puncte
a) atr. adj., atr. adj. b) atr. pron., atr. adj. c) atr. adj., atr. pron.
279
9. În propoziţia Sara pe deal buciumul sună cu jale. există: 5 puncte

a) CCT, CCL, CI b) CCT, CCL, CCM c) CCL, CCT, CCM
10. În propoziţia Ea era corectă cu cei din jur. cuvântul subliniat are funcţia sintactică de:
5 puncte
a) CCM b) atr. adjectival c) nume predicativ
11. În propoziţia Nu-l văzuse de mult pe Ionel. există: 5 puncte

a) două CI şi un CCM b) două CD şi un CCT c) CI, CCT, CD
12. În propoziuţia Trecuseră trei zile. atributul este: 5 puncte

a) atr. subst. b) atr. adj. c) atr. pron.
13. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: 5 puncte
a) înaintea, conform, asemenea, înapoia, datorită;
b) înaintea, asupra, împotriva, deasupra;
c) înaintea, asemenea, înapoia, mulţumită;
d) înapoia, asupra, împrejurul, datorită.
14. În propoziţia Mersul în trăsură e mai romantic decât mersul în maşină. cuvintele în trăsură şi în
maşină sunt: 5 puncte
a) CI b) CCM c) CCL d) atr. subst. prep.
15. În propoziţia Se cunoşteau de mici., cuvântul de mici este: 5 puncte

a) CCM b) CI c) CCT
16. În propoziţia Aşteaptă-mă şi pe mine, prietene, cuvântul prietene! este: 5 puncte

a) complement direct; b) fără funcţie sintactică; c) subiect
17. Cuvântul lui din propoziţia Pantofii lui eleganţi au fost mult admiraţi. este: 5 puncte
a) atribut adjectival; b) atribut pronominal; c) fără funcţie sintactică
280
18. În propoziţia În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna., cuvântul noastră este în cazul:
5 puncte
a) nominativ b) acuzativ c) dativ d) genitiv
281
Test sumativ 2

Florile de câmp sunt fascinante. Priviţi câteva clipe modelele complicate ale inflorescenţelor lor!
Remarcaţi splendidele culori în care sunt înveşmântate! Lăsaţi-vă pătrunşi de miresmele lor suave! Şi
cât de ispititoare sunt aceste flori: parcă ne invită să întindem mâna şi să le atingem petalele delicate!
Eleganţa lor nobilă ne desfată ochii şi trezeşte în noi emoţii dintre cele mai diverse. Într-adevăr, florile
de câmp dau naturii un plus de frumuseţe şi ne sporesc dragostea de viaţă. Cât de îndatoraţi îi suntem
Creatorului şi Făuritorului lor!
Deşi florile de câmp impresionează prin culorile lor vii, precum şi prin formele şi miresmele lor
încântătoare, rolul principal al acestora este să producă seminţe pentru a se înmulţi. Tocmai de aceea,
florile de câmp au fost create în aşa fel încât să atragă insectele, păsările şi chiar liliecii, care le
polenizează. De fapt, ele fac deliciul fluturilor şi păsărilor cântătoare. „Spre deosebire de florile
cultivate, florile de câmp sunt sursa de hrană a acestor înaripate“, spune horticultorul şi ziaristul Jim
Wilson. Este interesant că, „iniţial, toate florile creşteau în sălbăticie“, precizează The World Book
Encyclopedia. Seminţele străbat pământul în lung şi-n lat. Unele fac lungi călătorii pe aripile vântului
sau pe valurile apelor. Majoritatea însă nu călătoresc la fel de mult, deoarece sunt create special
pentru anumite zone. Vântul poate duce la mari distanţe seminţe cât firul de praf. Totuşi, seminţele cu
structuri de forma unei umbreluţe, precum seminţele păpădiei, pot zbura doar pe distanţe scurte.
(Cele mai frumoase flori de câmp, greatnews.ro)
*inflorescență = modul de așezare a florilor pe tulpină
282
A. Înţelegerea textului (25 puncte)

1. Precizează tema textului propus. 5 puncte
2. Care este rolul principal al florilor de câmp? 5 puncte
3. Extrage din text două imagini artistice diferite și specifică felul lor. 5 puncte
4. Menționează două trăsături care să justifice faptul că acest text este un articol. 5 puncte
5. Identifică și explică, în 3-5 rânduri, semnificația unei personificări prezente în text.
5 puncte
1. Motivează folosirea cratimei în structura în lung și-n lat. 5 puncte
2. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: fascinante, remarcați, înveșmântate,
ispititoare, ne desfată. 5 puncte
3. Transcrie din textul dat: un subiect simplu, un predicat verbal, un predicat nominal, un atribut
substantival genitival, un complement circumstanțial de timp. 5 puncte
4. Stabilește subiectul verbului priviți din a doua propoziție a textului și menționează tipul
acestuia. 5 puncte
5. Identifică atributele din structura dată şi indică felul lor: Priviți...modelele complicate ale
inflorescențelor... 5 puncte
6. Precizează funcția sintactică a cuvântului subliniat în structura: ... trezeşte în noi emoţii dintre
cele mai diverse. Alcătuiește un enunț în care același cuvânt să aibă altă funcție sintactică.
5 puncte
7. Construiește enunțuri în care să ai: 5 puncte
un complement direct exprimat prin pronume personal, persoana a III, formă accentuată;
un complement circumstanțial de mod exprimat prin adverb provenit din adjectiv.
283
Redactează o compunere narativă, de 100-150 de cuvinte, cu titlul În lumea florilor, în care să prezinți
o întâmplare reală sau imaginară. 16 puncte

284
MODELE DE LUCRĂRI SEMESTRIALE
Semestrul I

Citeşte cu atenţie textul următor. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de
mai jos:
În prima seară am adormit pe nisip, la o mie de mile de orice ținut locuit. Eram mult mai izolat
decât un naufragiat pe o plută în mijlocul oceanului. Vă închipuiți atunci surpriza mea, în zori, când
m-a trezit un glas firav și ciudat. Zicea:
- Te rog... desenează-mi o oaie!
- Poftim?
- Desenează-mi o oaie...
Am sărit în picioare de parcă aș fi fost lovit de trăsnet. M-am frecat la ochi. M-am uitat cu
atenție. Și am văzut un prichindel cu totul extraordinar care mă privea cu gravitate. (...)
- Dar... ce faci aici?
Iar atunci el îmi repetă, foarte blând, ca pe un lucru foarte serios:
- Te rog... desenează-mi o oaie...
Când misterul este prea impresionant, nu te încumeți să nu-i dai ascultare.
Oricât de absurd mi s-ar fi părut acest fapt, la o mie de mile depărtare de orice ținut locuit și în
primejdie de moarte, am scos din buzunare o foaie de hârtie și un stilou. Mi-am amintit însă atunci că
studiasem îndeosebi geografia, istoria, aritmetica și gramatica și i-am spus (cam prost dispus)
omulețului că nu prea știu să desenez. El îmi răspunse:
- Nu-i nimic. Desenează-mi o oaie.
Cum nu mai desenasem niciodată vreo oaie, am refăcut pentru el unul din cele două desene pe
care eram în stare să le fac. Cel cu șarpele boa închis. Și am fost uluit să-l aud pe omuleț,
spunându-mi:
285
- Nu! Nu! Nu vreau un elefant într-un boa. Un boa e foarte periculos, iar un elefant ocupă prea
mult loc. La mine acasă e totul foarte mic. Am nevoie de o oaie. Desenează-mi o oaie!
Atunci am desenat.
(Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț)
I. A. Înţelegerea textului literar (25 de puncte)

1. Indică, din textul dat, o structură care să conțină un indice de timp și o structură care să conțină
un indice de spațiu. 5 puncte
2. Transcrie, din textul de mai sus, o enumerație și un epitet. 5 puncte
3. Precizează două moduri de expunere utilizate în fragmentul dat. 5 puncte
4. Menţionează două trăsături prin care să argumentezi faptul că textul aparţine operei epice.
5 puncte
5. Indică sinonime pentru sensul din text al cuvintelor următoare: ținut, izolat, ciudat, misterul,
primejdie. 5 puncte
B.Limba română (35 de puncte)

1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: oceanului, surpriza, glas, foarte, periculos. 5 puncte
2. Identifică în fragmentul următor, trei cuvinte ce conțin câte un diftong și două cuvinte ce conțin
vocale aflate în hiat: Am sărit în picioare de parcă aș fi fost lovit de trăsnet. M-am frecat la
ochi. M-am uitat cu atenție. Și am văzut un prichindel cu totul extraordinar care mă privea cu
gravitate.
5 puncte
3. Precizează mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format următoarele
cuvinte: niciodată, omuleț. 5 puncte
4. Analizează morfo-sintactic substantivele următoare, indicând felul, genul, numărul, cazul și
funcția sintactică : surpriza, misterul. 5 puncte
5. Alcătuieşte câte un enunţ cu substantivul prichindel la cazurile dativ şi genitiv. 5 puncte
6. Precizează modul următoarelor verbe: am adormit, desenează…!, să desenez, am refăcut, s-ar fi
părut. 5 puncte
7. Indică timpul la care se află verbul răspunse. Alcătuiește un enunț în care acesta să se afle la
timpul perfect compus, respectând persoana și numărul. 5 puncte
286
SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)
Redactează o compunere, în 100- 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul principal

dintr-o operă literară studiată la clasă. Vei respecta regulile de alcătuire a unui astfel de tip de
compunere. 16 puncte

să prezenți două trăsături ale personajului principal; 6 puncte
să ilustrezi două modalități de caracterizare folosite în acea operă literară; 4 puncte
să ai un conținut adecvat cerinței formulate; 4 puncte
să respecți precizarea privind numărul de cuvinte; 2 puncte
în pagină -1 p; lizibilitatea – 1 p).
Se acordă 10 puncte din oficiu.
287
Semestrul al II-lea

- Tată, mamă, veniţi să vedeţi ce câine s-a aşezat la uşa noastră!

Făcut covrig pe preşul de la intrare se tolănise un dulău! Unul din acei câini despre care pe bună
dreptate se spune ,, mare cât un viţel’’ şi care la prima vedere te vâră în sperieţi. Şi totuşi, curios, de
cum îl vedeai îţi venea să-l mângâi, să-i vorbeşti, să ţi-l apropii. Nu era frumos. Avea o blană de
culoarea prafului, bot încreţit, bolnăvicios, şi era aşa, încovoiat în faţa uşii, cu capul între labe, clipea
oarecum vinovat. Şi ochii lui parcă vorbeau în timp ce coada pe care şi-o mişca din când în când vroia
să adauge ceva, poate un punct, poate câte o virgulă:
- Nu vă deranjaţi pentru mine. Eu nu vă cer nimic, absolut nimic. Doar covoraşul acesta,
peste noapte. N-am să pricinuiesc niciun necaz, n-am nicio pretenţie, vă rog să mă credeţi.
- Cuţule, cum te cheamă? întrebase fetiţa.
Musafirul îşi mişca rar şi prietenos coada:
- Aşa. Cuţu.
- Tată, mamă, vă rog...Să-l luăm la bucătărie, poate îi e frig...
Mişcându-şi coada, câinele tăgăduia:
- Nu, nu...
- Poate ţi-e foame?
- Nu, nu...
- Vrei şi tu, săracul de tine, un acoperiş.
(Mircea Sântimbreanu, Psihologul are dreptate)

1. Transcrie, din textul dat, o structură care să conțină un indice de timp și o structură care să
conțină un indice de spațiu. 5 puncte
2. Transcrie din textul de mai sus o enumeraţie şi o repetiţie. 5 puncte
288
3. Numeşte două moduri de expunere utilizate în fragmentul dat. 5 puncte

4. Motivează folosirea virgulelor în enunţul: - Tată, mamă, vă rog... 5 puncte
5. Precizează sentimentul pe care-l are fetiţa pentru câine, aşa cum rezultă din fragmentul: - Vrei şi
tu, săracul de tine, un acoperiş. 5 puncte
B. Limba română
1. Precizează mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: de la
şi bolnăvicios. 5 puncte
2. Analizează morfo-sintactic cuvintele subliniate în text: vinovat, încreţit. 5 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri, în care substantivul câine să îndeplinească funcţiile sintactice de
nume predicativ, respectiv de complement indirect în cazul dativ. 5 puncte
4. Indică valoarea morfologică a cuvântului noastră din enunţul: - Tată, mamă, veniţi să vedeţi ce
câine s-a aşezat la uşa noastră! Construieşte un alt enunţ în care acesta să aibă altă valoare
morfologică, precizând-o. 5 puncte
5. Extrage, din text, un pronume personal şi un adjectiv şi precizează cazul lor. 5 puncte
6. Rescrie o structură în care să apară părţi de propoziţie aflate în raport de coordonare prin
conjuncţia coordonatoare şi. 5 puncte
7. Construieşte două enunţuri în care un pronume demonstrativ de depărtare să fie, pe rând,
subiect şi atribut pronominal genitival. 5 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Redactează o compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa textului

Psihologul are dreptate de Mircea Sântimbreanu la genul epic. Vei respecta regulile de alcătuire a
unui astfel de tip de compunere. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie :
să precizezi două dintre caracteristicile genului epic; 6 puncte

să ilustrezi aceste trăsături, valorificând textul dat; 4 puncte
să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte. 2 puncte
289
290
SUGESTII DE RĂSPUNS
Test de evaluare inițială 1

Barem de evaluare și notare
 Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
A. Înțelegerea textului literar (25 puncte)

1. (5 puncte) Momentul zilei descris este noaptea.
2. (5 puncte) de exemplu: pădurea, copacii, tufele = enumerație,
veni de-a-dura ca un bulgăre = comparație (2x 2,5 p)
3. (5 puncte) Personajul principal este iepurașul.
4. (5 puncte) Modul predominant de expunere este descrierea.
5. (5 puncte) redactarea corectă a rezumatului - 5 p; redactarea parţial corectă sub aspect logic
şi/sau ortografic – 3 p; redactarea parţial corectă, cu mai mult de 2 greşeli de exprimare şi/sau
de ortografie – 1 p;

1. (5 puncte) derivare cu sufix
2. (5 puncte) o-pri, îm-pie-tri, toc-mai, ros-to-go-li, drep-tul (5x1 p)
3. (5 puncte) de exemplu: Cratima marchează lipsa vocalei î .
4. (6 puncte) Iepurașul = substantiv comun, caz N; el = pronume personal, caz Ac; două =
numeral cardinal, caz Ac. (2x 3 p)
5. (4 puncte) de exemplu: Apa iazului e cristalină. - atribut substantival; Iazul e locul unde ne
scăldăm. - subiect (2x 2 p)
6. (5 puncte) funcţia sintactică: (după) o clipă = complement circumstanțial de timp, de spaimă =
atribut substantival, iepurașul = subiect, se destinse = predicat verbal, (ca) o coardă =
complement circumstanțial de mod (5x1 p)
291
7. (5 puncte) de exemplu: Stelele păliră - propoziție simplă; Se opri tocmai în stuhăria iazului -
propoziție dezvoltată. (2x2,5 p)
SUBIECTUL al II -lea ( 30 puncte)
Redactarea compunerii 16 puncte

 menţionarea timpului şi a spaţiului în care se petrece întâmplarea (4/2/0 p);
 respectarea succesiunii logice a evenimentelor (6/3/0 p);
 conţinut adecvat cerinţei (4/2 p);
 respectarea numărului de cuvinte precizat (2 p).
aşezarea corectă a textului în pagină -1 p; lizibilitatea – 1 p). Se acordă 10 puncte din oficiu.
292
Test de evaluare iniţială 2



1. (5 puncte) de exemplu: mere aurite = epitet,
înmugureşte, înfloreşte, se scutură florile = enumerație (2x2,5 p)
2. (5 puncte) de exemplu: în grădină – spaţiul naraţiunii, odată – timpul naraţiunii (2x2,5 p)
3. (5 puncte) Împăratul
4. (5 puncte) Narațiunea
5. (5 puncte) Supărare

1. (5 puncte) de exemplu: împărăteasă - derivare cu sufix.
2. (5 puncte) de exemplu: împărăteasă, împărătesc, împărăție, împărăteşte, a împărăţi (5x1p)
3. (5 puncte) de exemplu: întorcea = învârtea, porunci = comandă, ordonă (2x2,5 p)
4. (4 puncte) de exemplu: hiat = bucurie, auzise; diftong = împărăteasă, plivea (4x1 p)
5. (5 puncte) de exemplu: înmugurește = timp prezent, aveau = timp imperfect, văzu = timp perfect
simplu, a fost = timp perfect compus, crescuse = timp mai-mult-ca-perfect (5x1 p)
6. (5 puncte) odată = complement circumstanțial de timp, ei = subiect, merele = complement direct,
aurite = atribut adjectival, ia = predicat verbal (5x1 p)
7. (6 puncte) de exemplu: Grădina împăratului e impresionantă. - atribut substantival genitival,
caz G; Împăratului îi plăcea grădina. - complement indirect, caz D (4x1,5 p)
293
SUBIECTUL al II -lea ( 30 de puncte)

exprimarea opiniei personale asupra evenimentelor prezentate (4/2/0 p);
respectarea succesiunii logice a evenimentelor (6/3/0 p);
conţinut adecvat cerinţei (4/2 p);
respectarea numărului de cuvinte precizat (2 p).
294
I. Test sumativ 1
Barem de evaluare şi notare


1. (5 puncte) Personificarea - totuşi avu puterea să se gândească (2x2,5 p)
2. (5 puncte) de exemplu: indice de spaţiu - din mușuroi; indice de timp - în fiecare dimineață
(2x2,5 p)
3. (5 puncte) Modul principal de expunere este naraţiunea.
4. (5 puncte) Două trăsături care să justifice faptul că textul este epic: prezența personajului, modul de
expunere predominant este naraţiunea, acţiunea etc. (2x2,5 p)
5. (5 puncte) de exemplu: Îndrăzneaţă şi destoinică (2x2,5 p)

1. (5 puncte) frumusețe - s-a format prin derivare cu sufix de la cuvântul de bază frumos, cu ajutorul
suf. -ețe; a prevesti - s-a format prin derivare cu prefix de la cuvântul de bază (a) vesti, cu ajutorul
prefixului pre- (2x2,5 p)
2. (5 puncte) de exemplu: îndrăzneață = curajoasă; iscusință = pricepere; întrebuințare = folosire;
merinde = mâncare; iute = repede (5x1 p)
3. (5 puncte) de exemplu: a ieșit / a intrat, încântată / dezamăgită, încet / repede,
prinsă / desprinsă, iute / încet (5x1 p)
4. (5 puncte) de exemplu: gând - a gândi, gânditor, negândit, gândire, regândit (5x1 p)
5. (5 puncte) de exemplu: E călătoare! – propoziție exclamativă; Ce-o fi făcând oamenii cu astfel de
lucruri? – propoziție interogativă (2x2,5 p)
6. (5 puncte) păși = PV, verb predicativ; iute = c.c. de mod, adverb de mod; peste geanta = c.c. de
loc, substantiv comun; de la şoldul = atribut substantival prepozițional, substantiv comun;
vânătorului = atribut substantival, substantiv comun (10x0,5 p)
295
7. (5 puncte) iute = adverb de mod; de exemplu: Mersul iute face bine piciorului. – adjectiv (2x2,5 p)
menţionarea timpului şi a spaţiului indicat în cerință (4/2/0 p);

folosirea figurilor de stil învățate (epitet, personificare, comparație, enumerație, repetiție) (6x1 p);
296
I. Test sumativ 2


1. (5 puncte) Tema centrală a poeziei - evocarea copilăriei.
2. (5 puncte) Numele unui personaj renumit - Robinson Crusoe.
3. (5 puncte) de exemplu: Din coji de nucă car cu boi / Făceam ….
4. (5 puncte) În fragment se regăsește persoana I.
5. (5 puncte) de exemplu: Titlul poeziei se referă la copilărie, dar nu la o copilărie oarecare,
se referă la copilăria tumultoasă, alături de un frate binecuvântat
de frenezia imaginației și a visului (explicaţie logică 5 p; încercare de explicaţie 2,5 p).

1. (5 puncte) de exemplu: Fata mândră nu-și încalcă principiile. Colega mea e cea mai mândră
din clasă. (2x2,5 p)
2. (5 puncte) de exemplu: ajungeam = soseam; zideam = construiam. (2x2,5 p)
3. (5 puncte) de exemplu: adesea / rareori; spuneam / tăceam (2x2,5 p)
4. (5 puncte) făceam - predicat verbal, bătrâni - atribut adjectival, el - subiect, o prostie -
complement direct, de tinichea - atribut substantival (5x1 p)
5. (5puncte) de exemplu: balta mare, insula cea verde (2 x2,5 p)
6. (5 puncte) de exemplu: copil - copilărie, copilaș, copiliță, copilandru, copilărit (5x1p)
7. (5 puncte) de exempu: Cuvinte care conțin diftongi: amândoi, boi, coarne. Cuvinte care conțin
vocale în hiat: mie, prostie (5x1 p)
297

exprimarea unei viziuni personale a elementelor cadrului descris (4/2/0 p);
folosirea figurilor de stil și a imaginilor artistice (6/3/0 p);
298
II. Test sumativ 1


1. (5 puncte) trei cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spaţiu: în satul Humulești, peste apa
Neamțului, la școală etc. (3 p); două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la timp:
câteodată, în altă zi etc. (2 p)
2. (5 puncte) de exemplu: părintele, bădița Vasile, Smărăndița, moș Fotea, personajul-narator.
(5x1 p)
3. (5 puncte) Modul de expunere dominant este narațiunea prin utilizarea numeroaselor verbe ce
indică acțiuni.
4. (5 puncte) o trăsătură morală a personajului-narator: un băiat prizărit, rușinos și fricos și de
umbra mea.
5. (5 puncte) de exemplu: Titlul este un element sugestiv care orientează lectura cititorului. Este
alcătuit din două substantive care au sens propriu. Cel dintâi (Amintiri) subliniază caracterul
memorialistic al acestei opere. Al doilea termen (copilărie) desemnează timpul fericit al vârstei
fără de griji. Prin faptul că autorul nu foloseşte alături de substantivul „copilăria” adjectivul
pronominal posesiv „mea”, se sugerează caracterul universal al timpului evocat, povestindu-se
astfel o copilărie ca oricare alta. (5/3/1 p)

1. (5 puncte) Primul verb a fi (ce oameni mai erau în părțile noastre) are valoare predicativă. 1 p
Alte valori: verb copulativ (Elevul este atent la oră), verb auxiliar (Dacă aș fi învățat mai bine,
aș fi luat nota zece) (2x2 p)
299
2. (5 puncte) modul indicativ, timp imperfect: schimbau; modul conjunctiv, timp perfect: să fi
văzut; modul indicativ, timp perfect compus: am văzut; modul gerunziu: aducând; modul
infinitiv: a ridica. (5x1 p)
3. (5 puncte) de exemplu: stau = verb predicativ, conjugarea I, mod indicativ, timp prezent,
persoana I, număr singular, funcția sintactică de predicat verbal; a fost Smărăndița = predicat
nominal exprimat prin verb copulativ ,,a fost”, mod indicativ, timp perfect compus, persoana a
III-a, număr singular + nume predicativ exprimat prin substantiv propriu, gen feminin, număr
singular, caz nominativ ( 2x2,5 p)
4. (5 puncte) două substantive articulate cu articol hotărât: părinților, satul etc., două substantive
articulate cu articol nehotărât: o zgâtie, un holtei etc. și un substantiv articulat cu articol
posesiv: a Ilioaei etc. (5x1 p)
5. (5 puncte) trei substantive obținute prin derivare: băiețaș, școlăriță, biciușor etc. și două
substantive compuse: drăgăliță-Doamne, Calul Bălan etc. (5x1 p)
6. (5 puncte) funcţia sintactică: părinte = complement direct; Smărăndița = nume predicativ;

școală = complement circumstanțial de loc; săptămână = complement circumstanțial de timp;
lui Moș Fotea = atribut substantival genitival. (5x1 p)
7. (5 puncte) de exemplu: (5x1 p)
subiect: Școala mea este frumoasă.

complement direct: Vizitez școala pe care doresc să o urmez.
complement indirect: Mă gândesc la școala ideală.
atribut substantival prepozițional: Discutăm despre un proiect de la școală.
nume predicativ în genitiv: Bunurile sunt ale școlii.
300

menţionarea timpului şi a spaţiului în care se petrece întâmplarea (4/2/0 p);
301
II.Test sumativ 2


1. (5 puncte) sinonime contextuale: arșiță – caniculă, cotitură – curbă, se repede – se năpustește,
ivire – apariție, țipă – strigă. (5x1 p)
2. (5 puncte) de exemplu: Sanda, câinele Scormon (2x2,5p)
3. (5 puncte) de exemplu: narațiunea îmbinată cu dialogul/descrierea (2x2,5p)
4. (5 puncte) de exemplu: enumerația el zãrește o clipã pe Sanda, se oprește, ridicã capul,

ciulește și începe a scheuna încet; epitetul cu fața albã; comparația cu fața albã ca fagurele etc.
(2x2,5p)
5. (5 puncte) de exemplu: prezentarea adecvată a semnificaţiei secvenţei, în limitele de spaţiu
indicate - 5 p / prezentarea parţial adecvată a semnificaţiei, în limitele de spaţiu indicate - 3 p /
încercare de prezentare - 1 p (5/3/1 p)

6. (5 puncte) Primul verb a fi (Sanda e singurã-singuricã) are valoare copulativă. 1 p .Alte valori:
verb predicativ (Elevul este în clasă), verb auxiliar (Dacă aș fi învățat mai bine, aș fi luat nota
zece). ( 2x2 p)
7. (5 puncte) modul indicativ, timp prezent: vine; modul indicativ, timp perfect simplu: auzi;
modul conjunctiv, timp prezent: să latre; modul gerunziu: scheunând; modul infinitiv: a
scheuna. (5x1 p)
8. (5 puncte) de exemplu: vine = verb predicativ, conjugarea a IV-a, mod indicativ, timp prezent,
persoana a III-a, număr singular, funcția sintactică de predicat verbal; era singură-singurică =
predicat nominal exprimat prin verb copulativ ,,era”, mod indicativ, timp imperfect, persoana a
302
III-a, număr singular+nume predicativ exprimat prin adjectivul ,,singură-singurică”, se acordă

în gen, număr și caz cu substantivul ,,Sanda” (gen feminin, număr singular, caz nominativ)
(2x2,5 p)
9. (5 puncte) două substantive articulate cu articol hotărât: brațele, poalele etc., două substantive
articulate cu articol nehotărât: o fată, un câine etc. și un substantiv nearticulat: pași etc. (5x1 p)
10. (5 puncte) înălțare, înălțat, înălțător, înălțime, înalt etc. (5x1 p)
11. (5 puncte) funcţia sintactică: cântecul = subiect; la ger = complement indirect; câine =
complement direct; la picioarele = complement circumstanțial de loc; Scormon! = fără funcție
sintactică. (5x1 p)
subiect în cazul nominativ: Câinele e cel mai bun prieten al omului.
complement direct în cazul acuzativ: Copilul mângâie câinele blând.
complement indirect în cazul dativ: Îi arunc mingea câinelui să ne jucăm.
atribut substantival genitival în cazul genitiv: Blana câinelui e curată.
nume predicativ în cazul acuzativ. Oasele sunt pentru câine.

303
III. Test sumativ 1



1. (5 puncte) Măsura versului este de 11 silabe.
2. (5 puncte) de exemplu: Eu merg tăcut prin somnul tuturor; Şi-arunc prin geamurile larg
deschise etc.
3. (5 puncte) Cele două moduri de expunere sunt monologul liric şi descrierea de tip tablou.
4. (5 puncte) imagine auditivă: Dar cântul meu îl intonează ploaia
5. (5 puncte) de exemplu: Titlul este un element sugestiv care orientează lectura cititorului. Este
alcătuit din două substantive care au sens figurat. Ploaia este resimţită ca fiind ocrotitoare,
liniştită, în rezonanţă cu sentimentele poetului şi devine „însoţitoarea” acestuia pentru a
estompa singurătatea. Al doilea substantiv noaptea fixează elementul temporal al unui cadru
nocturn.
(5/3/1 p)
1. (5 puncte) Pronumele personale sunt: îmi, lor, îl, eu, mi. ( 5x1p.)
2. (5 puncte) de exemplu: Mi-am amintit de ei.

3. (5 puncte)
gradele de comparaţie ale adjectivului tăcute: foarte tăcuţi; mai puţin tăcută; la fel de tăcută
(3x1 p);
de exemplu: tăcut; mai tăcut; cel mai tăcut; cel mai puţin tăcut (2x1 p).
4. (5 puncte) de exemplu: (2 p + 3 p)
atribut adjectival: Mă plimb sub teiul înmiresmat.
nume predicativ: Florile sunt înmiresmate.
304
Se acordă câte 1 p pentru precizarea funcţiei sintactice (2x1 p) şi câte 1,5 p pentru fiecare
propoziţie corectă (2x1,5 p).
5. (5 puncte) valoarea morfologică: lungi – adjectiv propriu-zis; tăcute – adjectiv provenit din
verb la participiu; lor – pronume personal; meu – adjectiv pronominal posesiv; mi – pronume
personal (5x1 p).
6. (5 puncte) funcţia sintactică: pustiu – nume predicativ; lor – atribut pronominal genitival.
(5x2,5 p).
subiect: Ea citeşte o carte.
complement direct: Pe ea am văzut-o ieri.
complement indirect: Ei îi împrumut cartea.
atribut pronominal: Cărţile ei sunt îngrijite.
nume predicativ: Prietena mea este ea.

305
III. Test sumativ 2



1. (5 puncte) de exemplu: sinonime contextuale – împrăştiate = risipite; încântătoare =
fermecătoare (2x2,5 p)
2. (5 puncte) de exemplu: repere temporale – deodată, în această dimineaţă; repere spaţiale – în
aer, deasupra brazilor bătrâni (2x2,5 p)
3. (5 puncte) de exemplu: câmpul lexical al vulturului – aripile, ciocul (2x2,5 p)
4. (5 puncte) de exemplu: comparaţie - satele împrăştiate, ca grăunţele; enumeraţie - din
prăpastia întunecoasă, umedă (2x2,5 p)
5. (5 puncte) de exemplu: Structura citată are un caracter descriptiv deoarece fixează momentul
zilei („în aceasă dimineaţă”) când apar primele raze de soare care dezmorţesc natura.
Vulturul, personificat, este dornic de libertate şi de căldură, îşi deschide aripile pentru a fi
stăpânul văzduhului, fiind primul care „tulbură”/„mângâie” tăcerea dimineţii. (5/3/1 p)

1. (5 puncte) de exemplu: pronume personal – lui, el; pronume reflexiv – s-, se (2x2,5 p)
Se acordă câte 1 p pentru orice altă formă a pronumelor cerute.
2. (5 puncte) de exemplu: adjectiv – Am admirat brazii aceia bătrâni.; substantiv – Bătrânii sunt
apreciaţi. (2x2,5 p)
3. (5 puncte) de exemplu: adjectiv – frumoasă 1 p
N. – Ea este o fată frumoasă.; Ac. – Am văzut o fată frumoasă. (2x2 p)
4. (5 puncte) de exemplu: Mi-am cumpărat un caiet şi două creioane.
5. (5 puncte) partea de vorbire: această – adjectiv pronominal demonstrativ; uriaşă – adjectiv
propriu-zis; se – pronume reflexiv; lui –pronume personal; dânsa – pronume personal (5x1 p)
306
6. (5 puncte) cazul: falnici – genitiv; bătrâni –genitiv; lucii – acuzativ; împrăştiate - nominativ;
frumoasă – nominativ (5x1 p)
7. (5 puncte) funcţia sintactică: a lui – nume predicativ; uşoară – atribut adjectival (5x1 p)

introducerea celor două figuri de stil diferite (4/2/0 p);
307
IV. Test sumativ 1



1. (5 puncte) Personajele sunt boierul şi Păcală. (2,5px2)
2. (5 puncte) de exemplu: indice de spaţiu - undeva; indice de timp – atunci (2,5px2 )
3. (5 puncte) Modurile de expunere sunt naraţiunea şi dialogul.
4. (5 puncte) Două trăsături care să justifice faptul că textul este epic: existenţa personajelor,
modul de expunere predominant este naraţiunea, acţiunea etc. (2,5px2 )
5. (5 puncte) de exemplu: Boierul este încrezut şi avar, iar Păcală, un om simplu, îi este superior
prin isteţime şi doreşte să-i dea acestuia o lecţie. (explicaţie logică 5 p; încercare de
explicaţie 2,5 p)
B. Limba română
1. (5 puncte) Interjecţiile din text sunt: măi, ia, uite, hap!, măi. (5x1 p)
2. (5 puncte) Interjecţia cu funcţia sintactică de predicat verbal este uite!
3. (5 puncte) Gradul de comparaţie este superlativ absolut. (2 p) Alte grade de comparaţie: pozitiv
- sus; comparativ de superioritate - mai sus; comparativ de egalitate - la fel de sus; comparativ
de inferioritate - mai puţin sus; superlativ relativ de superioritate - cel mai sus;
superlativ relativ de inferioritate - cel mai puţin sus (6x0,5 p)
4. (5 puncte) atunci - adverb de timp; dar - conjuncţie coordonatoare adversativă; tot - adverb de
mod; din - prepoziţie simplă; şi - conjuncţie coordonatoare copulativă (5x1 p)
5. (5 puncte) văzându-le cât sunt de coapte şi mălăieţe - conjuncţia coordonatoare şi leagă
termenii numelui predicativ multiplu; nu-l rabdă inima şi scapă una pe gât - conjuncţia
coordonatoare şi leagă două propoziţii principale (2x2,5 p)
308
6. (5 puncte) de exemplu: - un adverb provenit din altă parte de vorbire : Seara ne întâlnim des. -
un adverb format prin derivare: Vorbim româneşte. (2x2,5 p)
7. (5 puncte) de exemplu:
Cazul dativ: A reuşit mulţumită boierului.
Cazul genitiv: Păcală este contra boierului. (2x2,5 p)

309
IV.Test sumativ 2


1. (5 puncte) de exemplu: sinonime contextuale – înciudat = supărat, indispus; uşurat = eliberat,
despovărat (2x2,5 p)
2. (5 puncte) de exemplu: indice temporal – acum, mâine; indice spaţial – în case (2x2,5 p)
3. (5 puncte) de exemplu: inversiune - aţipite, pisicile sforăie; enumeraţie - liniază şi subliniază,
citesc şi recitesc, numără şi enumeră (2x2,5 p)
4. (5 puncte) Punctele de suspensie marchează o întrerupere în şirul vorbirii. Personajul nu vrea
să-şi exprime până la capăt gândirea, considerând restul uşor de subînţeles.
5. (5 puncte) de exemplu: Şerban, în loc să-şi facă temele, dezleagă cuvinte încrucişate.
B.Limba română
1. (5 puncte) de exemplu: prepoziţie compusă – de lângă; prepoziţie simplă – la (2x2 p) Ambele

prepoziţii stau în cazul acuzativ. (1 p)
2. (5 puncte) în text cuvântul bine are valoare morfologică de adverb de mod (1 p) Exemplu de
enunţ cu altă valoare morfologică: Mi-ai făcut un bine. - substantiv comun (4 p)
3. (5 puncte) Valoarea morfologică a cuvintelor: sau - conjuncţie coordonatoare disjunctivă;
aha! – interjecție simplă; chiar – adverb de mod; uşurat - adverb de mod; nu - adverb de
negaţie (5x1 p)
4. (5 puncte) În text cuvântul jignit este complement circumstanţial de mod (1 p) Exemple de
enunţuri cu alte funcţii sintactice: nume predicativ - Elevul pare jignit din cauza
comportamentului fratelui său; atribut adjectival - Copilul jignit de fratele său a început să
plângă. (2x2 p)
310
5. (5 puncte) de exemplu: conjuncţia coordonatoare adversativă iar leagă două propoziţii

principale; conjuncţia coordonatoare copulativă şi leagă două părţi de propoziţie secundare
(2x x2,5 p)
6. (5 puncte) de exemplu: două interjecţii din text: aha! şi uite! 4 p (2x2 p) Interjecţia uite! are
valoare predicativă (1 p)
7. (5 puncte) de exemplu: Elevii sunt împotriva tocilarului.

introducerea unui titlu sugestiv (4/2/0 p);
311
V. Test sumativ 1
 La fiecare dintre itemi există doar un singur răspuns corect.

 Se notează cu 5 puncte fiecare răspuns corect.
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
1. c 10. c
2. b 11. b
3. c 12. b
4. b 13. b
5. c 14. d
6. a 15. c
7. a 16. b
8. c 17. b
9. b 18. b
312
V. Test sumativ 2

A. Înţelegerea textului (25 de puncte)

1. (5 puncte) Tema textului este natura (florile de câmp).
2. (5 puncte) Rolul principal al acestora este să producă seminţe pentru a se înmulţi.
3. (5 puncte) imagine vizuală: Remarcaţi splendidele culori în care sunt înveşmântate!; imagine
olfactivă: Lăsaţi-vă pătrunşi de miresmele lor suave! (2x2,5 p)
4. (5 puncte) de exemplu: este o expunere scrisă cu caracter informativ privind florile de câmp;
ca orice text jurnalistic e caracterizat prin claritate, concizie. (2x2,5 p)
5. (5 puncte) identificarea unei personificări, de exemplu: ...florile … ne invită să întindem mâna;
și prezentarea corectă a semnificației acesteia, cu respectarea limitei de spațiu indicată (2x2,5 p)

1. (5 puncte) explicarea folosirii cratimei în secvența dată, de exemplu: marchează elidarea unui
sunet.
2. (5 puncte) de exemplu: fascinante = minunate, impresionante; remarcați=observați;
înveșmântate = îmbrăcate; ispititoare = atrăgătoare; ne desfată = ne încântă (5x1 p)
3. (5 puncte) de exemplu: eleganța = subiect simplu; priviți = predicat verbal; sunt fascinante =
predicat nominal; fluturilor = atribut substantival genitival; inițial = complement
circumstanțial de timp (5x1 p)
4. (5 puncte) subiect neexprimat inclus
5. (5 puncte) identifică atributele (2x1 p) și stabilește corect funcţia sintactică: complicate– atribut
adjectival; ale inflorescențelor – atribut substantival genitival (2x1,5 p)
6. (5 puncte) stabilirea corectă a funcției sintactice: în noi= complement indirect și alcătuirea
corectă a propoziției, de exemplu: Noi suntem învingători. ( noi= subiect) (2x2,5 p)
313
7. (5 puncte) de exemplu:
a. Pe ea o admir cel mai mult.
b. Copilul ei cântă frumos. (2x2,5 p)

Notă! Respectarea ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p; coerenţa
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3
p; punctuaţia – 3 p; aşezarea corectă a textului în pagină -1 p; lizibilitatea – 1 p).
Se acordă 10 puncte din oficiu.
314
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Semestrul I


1. (5 puncte) de exemplu: indice temporal - în prima seară, indice spaţial - în mijlocul oceanului)
(2x2,5 p)
2. (5 puncte) de exemplu: enumerație – geografia, istoria, aritmetica și gramatica…; epitet – glas
firav și ciudat (2x 2,5 p)
3. (5 puncte) de exemplu: narațiunea, dialogul (2x2,5 p)
4. (5 puncte) menționarea a două trăsături din care să reiasă faptul că textul dat aparţine operei
epice (2x2,5 p)
5. (5 puncte) indicarea sinonimelor potrivite- de exemplu: ținut = spațiu; izolat = îndepărtat,
retras; ciudat = bizar; misterul = taina; primejdie = pericol (5x1 p)

1. (5 puncte) o-cea-nu-lui, sur-pri-za, glas, foar-te, pe-ri-cu-los (5x1 p)
2. (5 puncte) exemple de cuvinte care conțin diftong - picioare, uitat, privea ;vocale în hiat-
atenție, extraordinar (5x1 p)
3. (5 puncte) niciodată - compunere prin sudare, omuleț – derivare (cu sufix) (2x2,5 p)
4. (5 puncte) exemplu de analiză: surpriza = subst. com, gen fem., nr. sg., caz Ac, funcţia
sintactică de complement direct, misterul = substantiv comun, gen neutru, nr. sg., caz N, funcția
sintactică de subiect. (2x2,5 p)
5. (5 puncte) de exemplu: Mingea prichindelului s-a spart. (genitiv) Îi cer prichindelului o
jucărie. (dativ) (2x2,5 p)
315
6. (5 puncte) câte 1 punct pentru identificarea modurilor verbelor: am adormit = indicativ;

desenează! = imperativ; să desenez = conjunctiv; am refăcut = indicativ; s-ar fi părut =
condițional-optativ (5x1p)
7. (5 puncte) 2 puncte pentru aflarea timpului (trecut, perfect simplu), 3 puncte pentru alcătuirea
enunțului ( ex. El a răspuns corect la toate întrebările).
Subiectul al II-lea (30 puncte)
Redactarea compunerii: 16 puncte

prezentarea a două trăsături ale personajului principal al unei opere literare studiate la clasă
(6/3 p);
ilustrarea a două modalități de caracterizare folosite în text (4/2 p);
ilustrarea unui conținut adecvat cerinței formulate (4/2 p);
respectarea precizării privind numărul de cuvinte (2 p).
316
Semestrul al II- lea



1. (5 puncte) de exemplu: peste noapte - indice de timp; la bucătărie – indice de spaţiu; (2x2,5 p)
2. (5 puncte) de exemplu: repetiţie - nu, nu…; enumeraţie - să-l mângâi, să-i vorbeşti, să ţi-l
apropii (2x 2,5 p)
3. (5 puncte) de exemplu: narațiunea, dialogul (2x2,5 p)
4. (5 puncte) de exemplu: virgula izolează substantivele în vocativ de restul enunţului; separă
termenii unei enumeraţii
5. (5 puncte) precizarea sentimentului aşa cum rezultă din fragmentul dat: Sentimentul fetiţei este
de milă, duioşie şi îngrijorare.

1. (5 puncte) de exemplu: de la – compunere prin alăturare; bolnăvicios – derivare cu sufix
(2x2,5 p)
2. (5 puncte) de exemplu: vinovat - adverb de mod, f.s. de complement circumstanţial de mod;
încreţit - adjectiv provenit din verb la participiu, f.s. de atribut adjectival (2x2,5 p)
3. (5 puncte) de exemplu: Acesta este un câine. - nume predicativ; Câinelui i s-a murdărit
blăniţa. - complement indirect în dativ (2x2,5 p)
4. (5 puncte) de exemplu: noastră - este adjectiv pronominal posesiv. Alt exemplu: Casa este a
noastră. - noastră este pronume posesiv (2x2,5 p)
5. (5 puncte) de exemplu: îl (îl vedeai) este pronume personal în cazul acuzativ; frumos (Nu era
frumos) - este adjectiv propriu-zis, cazul nominativ (2x2,5 p)
6. (5 puncte) de exemplu: Musafirul îşi mişca rar şi prietenos coada.
317
7. (5 puncte) de exemplu: Acela este fratele meu.-subiect; Casa aceluia este departe. - atribut
pronominal genitival (2x2,5 p)
precizarea celor două caracteristici ale genului epic (6p / 3p);

ilustrarea acestor trăsături, valorificând textul dat (4p / 2 p);
conţinut adecvat cerinţei (4 p);
respectarea precizării referitoare la numărul de cuvinte (2 p).
318
BIBLIOGRAFIE
1. Agârbiceanu 2006: Ion Agârbiceanu, Povestiri, Bucureşti, Editura AXY;

2. Alecsandri 2011: Vasile Alecsandri, Pasteluri, legende și alte poezii, București, Editura Agora;
3. Alexandrescu 2013: Grigore Alexandrescu, Fabule, Bucureşti, Editura Gramar;
4. Arghezi 1960: Tudor Arghezi, Cuvinte potrivite, Editura pentru Literatură ,,Biblioteca pentru
toți”;
5. Arghezi 2013: Tudor Arghezi, Cartea cu jucării, București, Editura Arthur;
6. Bacovia 2009: George Bacovia, Poezii, Pitești, Editura Herra;
7. Blandiana 2008: Ana Blandiana, Poeme 1964-2004, București, Editura Humanitas;
8. Camilar 2016: Eusebiu Camilar, Stejarul din Borzești. Povestiri eroice, București,
Editura Cartex;
9. Caragiale 2008: Ion Luca Caragiale, Momente, schițe, teatru, București, Editura Elis;
10. Carson 2017: Gail Carson Levine, Povestea Ellei, București, Editura Arthur ;
11. Cărtărescu 2010: Mircea Cărtărescu, A patra inimă în vol. Care-i faza cu cititul?
(coord. Liviu Papadima), București, Editura Art;
12. Coșbuc 2009: George Coșbuc, Balade și idile. Cântece de vitejie, București,
Editura Cartea de acasă;
13. Coşbuc 2009: George Coşbuc, Fire de tort – Ziarul unui pierde-vară, Bucureşti,
Editura ERC PRESS;
14. Creangă 2006: Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb și alte povești, Iași,
Editura Institutul European;
15. Creangă 2009: Ion Creangă, Amintiri din copilărie, Pitești, Editura Herra;
16. Delavrancea 2017: Barbu Ștefănescu Delavrancea, Hagi-Tudose. Nuvele și schițe, București,
Editura Cartea românească;
17. Dulfu 2012: Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, Bucureşti, Editura Cartex;
18. Dumitrescu Bușulenga 2009: Zoe Dumitrescu Bușulenga, București, Eminescu - Viața,
Editura Nicodim;
19. Eminescu 1996: Mihai Eminescu, Sărmanul Dionis şi alte proze, Bucureşti,
Editura Floarea Darurilor;
20. Eminescu 2005: Mihai Eminescu, Poezii,București, Editura Dacia;
319
21. Farago 2009: Elena Farago, Poezii, Piteşti, Editura Herra;

22. Gârleanu 2009: Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă – Povestiri, Bucureşti,
Editura ERC PRESS;
23. Iosif 2015: Ştefan Octavian Iosif, Poezii, Editura Corint;
24. Isanos 1988: Magda Isanos, Vis vegetal, București, Editura Minerva;
25. Isanos 1996: Magda Isanos, Poezii, Bucureşti, Editura Libra;
26. Ispirescu 2006: Petre Ispirescu, Basme, București, Editura Unicart;
27. Labiş 2009: Nicolae Labiş, Poezii, Piteşti, Editura Herra;
28. Lagerlof 2014: Selma Lagerlof, Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia,
Bucureşti, Editura Arthur;
29. Manolescu 1981: Constantin Manolescu, Cartea Pământului, Târgoviște, Editura Transversal;
30. Moldovan 2016: Alex Moldovan, Olguța și un bunic de milioane, București, Editura Arthur;
31. Nicolaie 2017: Ioana Nicolaie, Pelinul negru, București, Editura Humanitas;
32. Oprișan 2008: Ionel Oprișan, Basme fantastice românești, București, Editura Saeculum;
33. Pancu-Iași 2014: Octav Pancu-Iași, Făt-Frumos când era mic, București, Editura Agora;
34. Pillat 2002: Ion Pillat, Limpezimi, București - Chișinău, Editura Litera.
35. Popa, Razba 1998: Paulina Popa, Maria Razba, Antologia copilariei, Deva, Editura Emia.
36. Popescu 2011: Simona Popescu, Exuvii, Bucureşti, Editura Polirom;
37. Popescu 2014: Adina Popescu, Metamorfoza în Dilema veche din 27 mai 2014;
38. Rowling 2017: J.K. Rowling, Harry Potter și Pocalul de foc, București, Editura Arthur;
39. Sadoveanu 2013: Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată, București,
Editura Mihail Sadoveanu;
40. Saint Exupery 2014: Antoine de Saint Exupery, Micul Prinț, București , Editura Cartex;
41. Sântimbreanu 2007: Mircea Sântimbreanu, Recreația mare, Pitești, Editura Herra;
42. Sion 2006: George Sion, Fabule alese, Piteşti, Editura Herra;
43. Slavici 2014: Ioan Slavici, Nuvele, București, Editura Aramis;
44. Sorescu 2007: Marin Sorescu, Ocolul infinitului mic pornind de la nimic, Editura Sinapsis;
45. Sorescu 2014: Marin Sorescu, Unde fugim de acasă?, București, Editura Grupul Editorial Art;
46. Teodoreanu 2011: Ionel Teodoreanu, Ulița copilăriei, București, Editura Agora;
47. Terra magazin 2016: iGeo Beijing 2016 - Dezvaluiri de …aur, nr. 2 (206), anul XXI;
48. Topîrceanu 2008: George Topîrceanu, Balade vesele şi triste, Editura Art Grup Editorial;
320
49. Zamfirescu 2004: Duiliu Zamfirescu, Viaţa la ţară, Bucureşti, Editura Corint;
50. Zanne 2004: I.A.Zanne, Proverbele românilor, București, Editura Scara.
Surse online
1. https://www.google.ro/search?rlz=1C1AOHY_roRO753RO753&biw=1024&bih=677&tbm=isc
h&q=carti+deschise+de+colorat&sa=X&ved=0ahUKEwjUwbXxmuvVAhWCA5oKHYBADo
0QhyYIKA#imgrc=lyUhPdc_9LGUlM
2. www.adevarul.ro,2015, interviu cu Mircea Cărtărescu.
3. http://revistatango.ro/ana-blandiana/
4. http://blogulmariei.blogspot.ro/2009/11/o-mare-surpriza.html
5. http://www.sor.ro/ro/noutati/Interzicere-temporara-a-vanatorii-de-gaste-la-Balta-Alba.html
6. http://greatnews.ro/cele-mai-frumoase-flori-de-camp/
7. http://deannima.blogspot.ro/2015/07/imn-catre-neliniste-e-baconsky.html
8. http://www.poezie.ro/index.php/poetry/41905/Unde_un_c%C3%A2ntec_este
9. http://www.teologiepentruazi.ro/2010/05/15/folclor-romanesc-2/
10. https://sergiudo.com/category/zinaida-julea/
11. http://www.cerculpoetilor.net/Cantec-de-ploaie_Alice-Calugaru.html
12. http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=&d=Antologie+sanscrit%E3
13. http://www.descopera.org/oceanele-si-marile/
14. http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/cat-mai-inseamna-bunicii-copiii-azi-
1_50ac9d9d7c42d5a66386e67f/index.html
15. http://poetii-nostri.ro/ioan-s-nenitescu-tara-mea-poezie-id-
7792/http://www.versuri.ro/versuri/balade-populare-toma-alimos-u327.html
16. http://copiipoveşti.blogspot.ro
321
ISBN 978-973-0-26114-1

Caiet Auxiliar Clasa A VI-a PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Auxiliar Clasa A VI-a PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coordonator prof. dr.

Natalia Manuela Boloş

Limba şi literatura română

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Ilustrație de copertă: Oprea Şuta Vivien

Editura Tipocar Carei

Exercițiile sunt variate ca grad de dificultate și au menirea de a asigura elevilor aprofundarea

MOTIVE PENTRU CARE VĂ RECOMANDĂM AUXILIARUL NOSTRU:

Test de evaluare inițială 1 .................................................................................................................... 9

5. Naraţiunea la persoana I ...........................................................................................................222

I. Test sumativ 1 ...........................................................................................................................295

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ 1

 Toate subiectele sunt obligatorii.

SUBIECTUL I (60 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la următoarele întrebări:

(Emil Gârleanu, Fricosul)

*vâlcea = vale îngustă,

A. Înțelegerea textului literar (25 de puncte)

B. Limba română (35 de puncte)

SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)

În compunerea ta, vei avea în vedere:

să menţionezi timpul şi spaţiul în care se petrece întâmplarea; 4 puncte

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ 2

 Toate subiectele sunt obligatorii.

SUBIECTUL I (60 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la următoarele întrebări:

*a pârgui = (despre fructe, legume, cereale) a începe să se coacă, a da în copt.

A. Înțelegerea textului literar (25 de puncte)

5. Scrie ce sentiment este sugerat în ultimul enunţ al textului. 5 puncte

1. Precizează cum s-a format cuvântul împărăteasă. 5 puncte

3. Scrie sinonime potrivite în context pentru cuvintele: întorcea, a porunci. 5 puncte

SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)

Pornind de la fragmentul citat, redactează o compunere de 100-150 de cuvinte, în care să continui

(***, Cartea Pământului)

I . A. Înțelegerea textului literar

B. Într-o compunere de 100-150 de cuvinte, realizează o continuare a fragmentului de mai sus,

să rămâi fidel textului dat;

II. Limba română

2. Încercuiește pe text, cu o altă culoare, cuvintele care se încadrează în masa vocabularului.

încet stea carte a citi a începe

…..…………. …………….… ……………… ………………… …………..…...

…..…………. …………….… ……………… ………………… ………………...

Dovedeşte că eşti cel mai bun!

8. Numește sinonime neologice pentru sensul din text al cuvintelor subliniate:

9. Alcătuiește câte o propoziție pentru următoarele perechi de cuvinte accentuate astfel:

Vocabular fundamental Masa vocabularului

Citește cu atenție textul următor apoi răspunde cerințelor date:

Vrui, cititorule, să-ți fac un dar, Farmece aș fi voit să fac

I. A. Înțelegerea textului literar

În textul dat, poetul îşi exprimă gândurile şi ideile în mod:

Construcţia ţandără de curcubeie, din fragmentul dat, se referă la:

Opţiunea autorului pentru o carte de dimensiuni reduse este:

5. Realizează câmpurile lexicale ale următoarelor cuvinte din text.

B. În 150-200 de cuvinte, alcătuiește o compunere despre farmecul și importanța cărții în viața

II. Limba română

Dovedeşte că eşti cel mai bun!

8. Obține de la cuvintele date, prin sufixare, categoriile de derivate indicate:

argint bărbat oaie bici mata

adjectival adverbial substantival verbal pronominal

9. Creează, prin sufixare, diminutive de la următoarele cuvinte de bază. Subliniază la fiecare

fluture cojoc loc aripă frunză urs față fereastră pod

11. Construiește propoziții cu derivatele nou-formate la exercițiul 10.

Citește cu atenție textul următor apoi răspunde cerințelor date:

stavilă = piedică liturgher = carte care cuprinde rugăciunile