ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic
Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, cod 600115

Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050

www.ub.ro; e-mail: sdppd@ub.ro

PORTOFOLIU DIDACTIC

COORDONATOR STIINTIFIC: ABSOLVENT:

Asist. univ. dr. Ioana Boghian Madalina LUPU(IFRIM) RAMONA-ELENA

SPECIALIZAREA:FRANCEZA/ROMANA-ZI

BACAU

2017
 Cuprins

Curriculum vitae………………………………………………………..…………………………4
Capitolul 1. Psihologia educaţiei: Psihologia învăţării………………………………………..…. 6
1.1. Structura psihologica a activitatii de invatare……………………………………………… 6
1.2. Clasificarea fenomenelor psihice……………………………………………………………. 7
1.3.Invatarea scolara……………………………………………………………………………… 8
1.3.1.Delimitari conceptuale……………………………………………………………………… 9
1.3.2. Etapele formarii actiunilor mintale…………………………………………………………10
1.3.3.Conditiile interne si externe ale invatarii……………………………………………………11
Capitolul 2. Pedagogie I : Obiectivele educaţionale..................................................................... ..12
2.1. Finalitatile educatiei…………………………………………………………………………12
2.2. Importanţa şi rolul obiectivelor educaţionale ...…………………………............................ 13
2.3. Clasificarea obiectivelor educaţionale ................................................................................. 14
2.4. Concluzii .............................................................................................................................. 16
2.5. Bibliografie…………………………………………………….…………………………... 17
Capitolul 3. Pedagogie II : Metodologia instruirii: Proiectul de lecţie- aplicaţii …………........ 18
3.1. Definirea termenilor………………………...……………………………………………... 18
3.2. Obiectivele educaţionale ...................................................................................................... 19
3.3. Strategii didactice.................................................................................................................. 20
3.4. Proiectul de lecţie.................................................................................................................. 21
3.5. Bibliografie…………………………………….………………………………………….. 30
Capitolul 4. Didactica predării limbii şi literaturii franceze: ………………………….…….… 31
4.1. Enseignement de la littérature et de la sensibilisation dans la classe de français ……..… 31
4.2. L’argument………………………………….…………………………………….…….... 31
4.3. Interculturel en classe de langue française ………………………………………………. 32
4.4. Les conclusions……………….…………………………………..………………………. 33
4.5. Bibliographie……………………………………………………………………………… 34

Capitolul 5. Practica predării limbii și literaturii franceze.......................................................... 35

5.1. Projet didactique……...……………………..…………………………… ..…………..…. 35
5.2. Fișa de evaluare a lecției finale ........................................................................................... 44
5.3 Fișă caracterizare psihopedagogică a unui elev.................................................................... 48
Capitolul 6. Didactica predării limbii şi literaturii franceze……………………………...…… 53
6.1. Curs de journalism în limba română şi în limba franceză……………………………...... 53
6.2. Argumentul………………………………………………….……………………………. 53
6.3. Obiectiv- cadru…………………………………………………………………….…….. 54
6.4. Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare……………………………… 55
6.5. Conţinutul învăţării……………………………………………………………………… 58
6.6. Planificarea conţinutului……………………………………..………………………….. 59
6.7. Concluzii……………………………………………………………………………….... 61
6.8. Bibliografie…………………………………………………………………………….... 62
Capitolul 7. Practica predării limbii şi literaturii române……………………………………. 63
7.1. Proiect de lecţie…………………….…………………………………………………… 63
7.2. Fișa de evaluare a lecției ………………………………....……………………………... 67
7.4 Fișă caracterizare psihopedagogică a unui elev……………………………...................... 70
Capitolul 8. Managementul clasei de elevi- Colaborarea școlii cu alte instituții, persoanele din
comunitate și cu autoritățile………………………………………………………………...… 75
    8.1 Argumente istorice şi sociologice ale managemetului clasei de elevi….…………………75
8.2. Argument ……………………….…………………………….……………..…………. 75
8.3. Partea teoretică ……………………………………………………………..………….. 76
8. 3. 1. Argumente istorice……………………..…………………………………………. 76
8. 3. 2. Argumente sociologice ……………………..…….………………………………. 76
8. 3. 3. Argumente psihologice …………………..…….…………………………………. 76
8. 4. Partea aplicativă ..…………………………………………………………………...…. 76
8. 5. Concluzii …………………………………….………………………………………… 78
8. 6. Bibliografie …………………….………………………………………………………. 79
Capitolul 9. Instruirea asistată de calculator………….…………………………………..……. 80
9.1. Proiecte de lecţie- aplicaţii…….……………..……..……………………………………… 80
Bibliografie:…………………………..………….………..…………...………………………. 86
Declarație de autenticitate............................................................................................................ 88
Raport de originalitate-Plagiarism detector…………………..………………..……................. 89
 Curriculum vitаe

INFORMAŢII
Lupu (Ifrim)Ramona-Elena
PERSONALE

Sat Hutu,com. Gaiceana,Jud. Bacau

0754299934

ingerasramy@yahoo.com

Sexul Feminin | Data naşterii 27.07.1987 | Naţionalitatea Română

EDUCАŢIE ŞI
FORMАRE

2017 - PREZENT Studenta lа Universitаteа „Vаsile Аlecsаndri” din Bаcău, Fаcultаteа de

Litere, Progrаm de studii: Franceză- Română
 Invatator-suplinitor la Scoala Gimnaziala Plopana
2015-2016
2005-2009 Liceul ,,Nicolae Vasilescu Karpen’’ din Bacau
Specializarea:Tehnician in activitati economice
COMPETENΤE
PERSONАLE

Limbа(i) mаternă(e) Română

Аlte limbi străine SCRIER

ΙNΤELEGERE VORBIRE
cunoscute E
Pаrticipаre
Аscultаre Citire lа Discurs orаl
conversаţie
Franceză B1 B2 A2 A2 A2
Аtestаt de competente lingvistice
Engleză B1 B2 А2 А2 А2
Аtestаt de competente lingvistice
Niveluri: А1/2: Utilizаtor elementаr - B1/2: Utilizаtor independent - C1/2:
Utilizаtor experimentаt
Cаdrul europeаn comun de referinţă pentru limbi străine

Competenţe de -Deprinderi de comunicare si interrelationare

comunicаre

Competenţe -Aplicarea diverselor metode si tehnici speciale de formare;

orgаnizаţionаle/mаnаge -Dezvoltarea gandirii critice si a gandirii sistemice pentru rezolvarea de
riаle probleme;
-Promovarea lucrului in echipa;
-Capacitatea de adaptare a finalitatilor educationale;
-Capacitatea de flexibilizare a demersului didactic;
-Constientizarea diversitatii psihosociale;
-Competenta de a selecta diverse strategii didactice specifice invatamantului
prescolar;
-Capacitatea de a relationa usor cu prescolarii;
-Abilitatea pentru realizarea adaptarilor curriculare;
-Delimitarea categoriilor de dificultati de invatare;
-Cunoasterea reperelor politicii cu privire la drepturile copilului si
respectarea lor;
Competenţe -Abilitati de lucu PC-Word,Excel;
informаtice

Аlte competenţe -calitati empatice;

-adaptabilitate;
-abilitati de lucru in echipa;
-abilitatea de a lucra impreuna cu alte persoane din medii multiculturale;

Permis de conducere Nu
 CAP1. PSIHOLOGIA EDUCATIEI

1.PSIHOLOGIA INVATARII

Invatarea reprezinta activitatea cu un grad ridicat de complexitate.Invatarea a fost definite prin

prisma a doua sensuri.Astfel in sens larg,Mihai Golu o defineste ca fiind,,trcerea unui system instruibil dintr-o
stare initiala A ,de neinstruire(slaba organizare,absenta experientei necesare pentru abordarea eficienta
a ,,situatiilor problematice’’,absenta unor informatii,a unor operatii,etc),intr-o forma finala A de instruire, care
permite realizarea unor obiective specifice de reglare.’’In sens restrans , ,,invatarea este activitatea pe care
individual uman o desfasoara sistematic ,intr-un cadru organizat ,in vederea asimilarii de informatii,in forma
cunostintelor,a elaborarii unor ansambluri de operatii si deprinderi ,precum si a unor capacitate de
intelegere,interpretare si explicare a fenomenelor din natura si societate.’’

1.1. STRUCTURA PSIHOLOGICA A ACTIVITATII DE INVATARE

,,Modelul lui R.Gagne care descrie natura procesului invatarii in legatura cu opt evenimente ale actului
invatarii ,incrimineaza ca fapte de natura psihica activitate in invatare:motivatia,aprehensiunea sau
perceperea ,diferentierea,codarea cunostintelor intr-un cod propriu,stocarea informatiilor ,reactualizarea sau
destocarea informatiei din memorie’’.

1.2. CLASIFICAREA FENOMENELOR PSIHICE:

 Mecanisme informational-operationale;
 Mecanisme stimulator(motivatia,afectivitatea)
 Mecanisme reglatoare,comunicarea,limbajul,atentia,vointa)
 Mecanisme integratoare(personalitatea)

Astfel,prin gandire sunt stocate in imagini mentale (imaginea,simbolul,prototipul si conceptul),informatii despre

conceptia obiectelor din mediu si relatiile dintre acestea.
 Memoria reprezinta stocarea informatiilor ,reactualizarea si destocarea ei in conformitate cu particularitatile
informatiei si ale sarcinii de invatare.

Imaginatia reprezinta un rol important in procesarea informatiei,in codificarea ei simbolica si semantica.

Metacognitia reprezinta includerea cunostintelor personale despre propriile resurse cognitive si compatibilitatea
dintre acestea si situatia de invatare.

Stilul cognitiv ,,este o notiune relative noua care s-a dezvoltat pe baza cercetarilor asupramodului in care
oamenii percep si isi organizeaza informatia despre lume, asupra modului in care raspund la stimuli receptati din
mediu. Pe baza teoriei procesarii informatiei si a fiziologieicreierului, Letteri a definit stilul cognitiv ca o forma a
controlului prin care individual se conduce active si constient in fluxul informatiei, de la receptia ei si de la memoria
perceptiva , pana la sistemul filtru care decide relativ la viitoarea secventa de procesare a informatiei. Decizia poate
insemna rejectarea informatiei, memorarea ei sau transformarea si invatarea ei.

  Motivatia reprezinta o componenta de importanta majora in structura activitatii de invatare.Ca si in cadrul

activitatii in general, ea se include ca factor declansator si de orientare, de sustinere energetica si potentare
a invatarii.

 Afectivitatea este inclusa in structura invatarii ca mecanism stimulator energizant si reglator in stransa relatie cu
motivatia. Hiperemotivitatea, hipoemotivitatea, anxietatea, distimiile au un impact deosebit asupra invatarii.

 Atentia care, din perspectiva teoriei procesarii informatiilor, consta in alocarea de catre persoana a resurselor
cognitive necesare rezolvarii unei sarcini, este legata de efortul mental. Ea afost comparata cu forta ce alimenteaza
activitatea mentala asa cum forta electrica alimenteaza o masina. Aprosexia (neatentia) si hiperprosexia (distractia)
pot perturba grav invatarea.Alaturi de atentie se include ca mechanism psihic de reglare a activitatii si vointa. K.
Lewin afirma ca procesul voluntary debuteaza prin trecerea de la tendinta la dorinta, si continua cu trecerea de la
dorinta la aspiratie si apoi la vrere.

   Limbajul este un instrument psihic cu mare forta reglatoare a activitatii in general si a activitatii de invatare in

special, in stransa legatura cu comunicarea. De asemenea este mediator  pentru toate procesele cognitive si in special
pentru cele care opereaza cu semnificatii.

Competentele si aptitudinile de comunicare sunt considerate esentiale atat in transmiterea cat si in recepetarea
informatiilor care se invata.

  Personalitatea ca produs ultim, sintetic, al functionarii mecanismelor psihice este implicatain invatare (si in
acelasi timp este rezultat al invatarii) cu toate subsistemele sale fundamentale: deorientare, bioenergic, instrumental,
relational valoric si de autoreglaj.
 Temperamentul  ca latura dinamico – energetica a personalitatii, isi pune amprenta asupraconduitei si
comportamentului actorilor implicate in comunicare (miscarile, reactiile afective,vorbirea) si prin aceasta asupra
dinamicii invatarii.

 Aptitudinea(latura instrumentala a personalitatii) a fost una dintre cele mai frecvent analizatecomponente ale
invatarii. Aptitudinile exprima, in forma concentrate atat experienta acumulata deindivid in procesul activitatii cat si
mostenirea lui genetica.

Caracterul ca latura relational-valorica si de autoreglaj a personalitatii (compus din atitudinisi trasaturi de

character) se alfa in legatura cu dezvoltarea morala, cu energia, vointa si hotarareacu care se raporteaza individual la
realitate. El este dintre cele mai puternice forte de reglare ainvatarii la nivel macrostructural.

 Inteligenta ca latura rezolutiv – productiva a personalitatii asigura maximal eficientainvatarii.

Creativitatea se regaseste in invatare sub toate aspectele ei cu toate caracteristicile produsului creat.Ca factori ai
invatarii se afirma si o serie de constructe si trasaturi ale personalitatii care intervin in afirmarea persoanei (siguranta
de sine, imaginea de sine si adecvarea interpersonala,asumarea responsabilitatii, interesele pentru viata
sociala, culturale si intelectuale);

Tipuri de invatare:

 Invatarea elementara;
 Invatarea complexa;
 Invatarea cognitiva,psihomotorie,afectiva;

1.3.INVATAREA SCOLARA

1.3.1. DELIMITARI CONCEPTUALE

,, Definirea invatarii din perspectiva pedagogica presupune diferente semnificative fara de definirea ei

din perspective psihologica dar impune recursul frecvent la conceptualizarile realizate in contextual
abordarii psihologice. Mediile educogene exercita asupra individului influente specifice, in modalitatispecifice,
imprima dinamicii psihicului uman anumite ritmuri in functie de propriile lor  particularitati. Printre particularitatile
care diferentiaza influena

mediilor educogeneformale/institutionalizate (de tipul mediului scolar) de influenta mediilor educogene

informale side influenta sociala in general, retinem:
 1.planifi carea riguroasa si explicita a asimilarii de cunosti nte, deprinderi si ati tudini  invederea
dezvoltarii intelectuale si sociale a individului uman in conformitate cu anumite finalitati;

2.manipularea de catre o persoana (grup de pers onae) exterioare individului a unor dimensiuni

ale mediului la care acestuia i se cere explicit sa se adapteze;

3.proiectarea si afi rmarea explicita a unor categ orii de comportamente adaptati ve care secer
individului ca raspuns la influentele exercitate metodica

4.formularea explicita a unor exigente de structurare a personalitatii in concordanta cu unmodel (virtual

pentru individual concret) care este idealul despre om al comunitatii incare acesta traieste si la care este
influentat sa se adapteze.In mediile educogene institutionalizate, individual uman:

•este informat cu privire la ceva dinainte stability si dorit de altii(forma cea maiexplicita fiind
predarea);

•este influentat conform unor  scopuri ale altora, scopuri de care individualinfluentat, direct sau

indirect (prin modele) nu este intotdeauna informat;

•asimileaza informatii mai mult dinexperienta altora;

•este condus spre modificari de comportament relative stabile consecutive informatiilor asimilate
(invatarea) dintr-o, si despre o lume construita , planificata.

Traiectoria invatarii scolare incepe cu un tip de activitate dirijata extern (de profesor,ghid) si este
condusa spre o activitate autonoma (invatarea autonoma). Ea incepe cu forme deinvatare simple si este
dirijata spre forme de invatare selective, in care invatarea incidentala primeste o pondere tot mai mare.
Pentru aceasta este nevoie de functionarea optima a celor 3categorii de factori de care depinde invatarea in
acceptiunea ei de actiune operationala dirijata pedagogic, individuala sau colectiva: particularitatile elevului,
perticularitatile situatiei deinvatare si particularitatile profesorului sau educatorului.Procesul invatarii scolare
este raportat frecvent:

•la mediere (instructia)

•la produsul sau (rezultatele scolare)

Aceasta raportare pare sa estompeze, asa cum au observat unii specialisti “diferentele individuale in
materie de invatare si consecintele lor asupra aplicatiilor pedagogice sau profesionale ale teoriilor psihologice
ale invatarii” fapt ce sugereaza stringenta unui continuueffort de redefinire a conceptului.R.E. Mayer, observa
ca psihologia educationala a operat, pe parcursul ultimului secol cu3 metafore (paradigme) ale invatarii:

•metafora asociationista
 •metafora procesarii informatiei

• metafora constructivista (specificand si o a patra potentiala metafora, in curs de fundamentare,

metafora invatarii ca negociere sociala).

 Metafora invatarii ca intarire a asocierii stimul-raspuns.

Conform perspectivei asociationiste, profesorul este un distribuitor de recompense de pedepse, elevul este
un receptor alrecompenselor si pedepselor iar metoda predilecta a practicii pe baza acestei teorii este exercitiul.

 Metafora invatarii ca procesare de informatie Conform acestei metafore, invatarea este procesul achizitiei de
cunostinte prin care informatia este transmisa de la professor la elev, profesorul fiind sursa de informatie iar
elevul procesor de informatie.

 Metafora invatarii ca si constructie a cunoasterii 

In cazul acestei paradigme, profesorul este privit ca un coordonator, ca un “ghid” pentru elev, elevul apare
ca un constructor de sensuri sisemnificatii, iar metodele specifice utilizate sunt discutiile, descoperirea dirijata,
participarea cusupervizare la rezolvarea de probleme cat mai multe si mai variate.

 Metafora invatarii cu negociere sociala bazata pe constructivismul social priveste actorii invatarii ca pe

“negociatori in plan social” si ia in consideratie faptele de natura afectiva, socialasi culturala implicate in
invatare.

1.3.2.ETAPELE FORMARII ACTIUNILOR MINTALE

•Familiarizarea cu sarcina invatarii este etapa in care, pe baza modelului actiunii siindicatiilor referitoare la
actiunea materiala se constituie “fundamental orientativ alactiunii” sau “baza de orientare a actiunii”

•Executia sau realizarea actiunii presupune desfasurarea actiunii in plan extern, materialfiind o
etapa pregatitoare a interiorizarii (dobandirii semnificatiei sarcinii)

•Transferul actiunii in planul vorbirii sau al limbajului extern cu voce tare, fara sprijinul pematerialul cu care s-
a operat executarea actiunii;

•Actiunea in planul limbajului intern pentru sine

•Etapa interiorizarii actiunii materiale in actiune mintala sau a desfasurarii actiunii inlimbaj interior.

1.3.3. CONDITIILE INTERNE SI EXTERNE ALE INVATARII

(R.Gagne):Conditiile invatarii identificate si analizate pertinent si specializat, pot oferi cadruluididactic un system de

operational de repere in estimarea distantei dintre punctual de plecare aldemersului sau si stadiul atins in realizarea
obiectivelor pedagogice. El mentioneaza ca si conditii interne ale invatarii
•Factori biologici: varsta, particularitatile anatomo-fiziologice ale analizatorilor,activitatea nervoasa superioara, starea
sanatatii organismului, bioritmul intelectual;

•Factori psihici: stadiul dezvoltarii structurilor cognitive, operatorii, psihomotorii,affective si socio-morale;

nivelul inteligentei, aptitudinile speciale, aptitudinea scolara,mecanismele psihice, personalitatea
(temperament, character), priceperile, deprinderile,tehnicile de munca intelectuala si nivelul de cunostinte
anterioare.

Ca si conditii externe, R.Gagne enumera:

•Pregatirea profesorului, in sensul de planificare a materiei de predate, proiectare a lectieiin conformitate

cu programa scoalara si cu nivelul de pregatire ale elevilor, dozare aactivitatilor independente si de
grup, respectand ritmul de munca al fiecarui elev;

•Factorii socio-organizationali intre care un rol important il joaca precizarea obiectivelor invatarii la fiecare

lectie si cunoasterea acestor obiective de catre elevi; asigurareareceptarii materialului in conditii optime pentru
a facilita asociatiile mentale complexe;asigurarea transferului cunostintelor si a intelegerii aplicabilitatii lor;
informarea elevilor asupra rezultatelor invatarii;

•Factorii temporali: distributia in timp a invatarii

•Factori psiho-ergonomici: resursele materiale utilizate in scoala care ofera posibilitaticrescute de

informare si de activizare si pot contribui la rationalizarea eforturilor elevilor si profesorilor, evitarea
factorilor stresanti.Invatarea constienta – forma specifica a invatarii in scoalaInvatarea in scoala se realizeaza in
toate formele si la toate nivelurile generalrecunoscute, de la invatarea perceptiva si motorize pana la invatarea
afectiva.

Paradigma invatarii constiente considera drept factori decisive ai invatarii: cantitatea,claritatea si

organizarea cunostintelor celui ce invata si natura materialului de invatat. Pentrua se evita invatarea mecanica,
elevul trebuie sa aiba repere relevante la care sa raportezematerialul sis a aiba intentia de a raporta noile
cunostinte la structura sa cognitiva.Raportul ereditate-mediu in influentarea dezvoltarii psihice a constituit
subiectul unor dispute a caror conciliere nu este complet garantata nici in zilele noastre.

  Ereditateainfluenteaza partial evolutia finite umane. Unele dintre insusirilemostenite ereditar influenteaza

dezvoltarea psihica indirect, prin influentele pe care le auasupra cresterii si maturizarii. Pentru psihologia
educatiei este mai productive conceptia caereditatea“nu este un factor hotarator, cid oar o premise
indispensabila, reprezentata in planul dezvoltarii intr-o modalitate indirecta, prelucrata, transformata” .

 Mediul influenteaza dezvoltarea psihica diferentiat in functie de substructurile sale, destadiul dezvoltarii

psihice al individului, de genotipul si fenotipul acestuia la momentul lacare se exercita influenta. Intr-un stadium
al dezvoltarii psihice influenta unor substructureale mediului poate fi mai puternica decat altele dar efectele
influentei directe sau indirecte,imediate sau pe termen lung ale mediului se resimt in toate stadiile dezvoltarii
psihice aleindividului uman.Stadialitatea dezvoltarii psihice este o realitate cu importante consecinte in plan
educativ.Stadiile dezvoltarii psihice exprima niveluri diferite de adaptare psihica, care se pot demarcadupa
urmatoarele criterii:

•Tipul fundamental de activitate

•Tipul de relatii specifice in care se angajeaza individual

•Tipuri de tensiuni si consumuri de energie

Tipul fundamental de activitate difera de la un stadium la altul: intr-un stadium estedominat jocul, in altul
invatarea, in altul autoinstruirea sau munca.

Tipul de relatii sociale in care este implicat individual exprima nivelul maturizarii sale psihosociale.
 CAP.2.PEDAGOGIE

OBIECTIVELE EDUCATIONALE

2.1.FINALITATILE EDUCATIEI

Notiunea de finalitate semnifica o componenta a procesului de invatamant care asigura orienta-rea , sensul si
directiile demersului instructive educativ.Finalitatile educatiei reprezinta un impact deosebit de important asupra
organizarii sistemului de invatamant,a continuturilor,cat si a strategiilor educationale.

Finalitatile sunt concretizate in:ideal,scopuri si obiective educationale.

Obiectivul educational-reprezinta partea cea mai concreta a finalitatilor .Acesta reprezinta asteptarile procesului de
invatamant,achizitiile concrete ,observabile si masurabile.

Scopul educativ are in vedere evolutii si schimbari mai largi din punct de vedere cognitive,afectiv si
comportamental.Din obiectivele educationale reies scopurile educatiei care sunt denumite idealuri
educationale.Idealul educational reprezinta modelul sau un anumit tip de personalitate al unei perioade

istorice,unde educatia are rolul de a-l forma in procesul desfasurarii ei.Idealul educational cuprinde:

-dimensiunea sociala:un tip de ideal educational pentru fiecare oranduire sociala;

-dimensiunea psihologica:o anumita personalitate pe care societatea o cere de la membrii sai;

-dimensiunea pedagogica:realizarea practica a idealului educational;

Scopurile educationale reprezinta ,, continutul idealului la diferite niveluri ale activitatii educative,la
nivelurile diferitelor tipuri de educatie,diferitelor niveluri si profiluri de invatamant sau tipuri de scoli’’.

Obiectivele educationale sunt ,,enunturi cu caracter finalist prin care se intentioneaza provocarea unei
schimbari in personalitatea elevului ,ca urmare a implicarii sale in activitatea de predare-invatare.’’

2.2.CLASIFICAREA OBIECTIVELOR EDUCATIONALE

Obiectivele educationale se clasifica astfel:

 Dupa gradul de generalitate:

1. Obiective generale:acestea au valabilitate pe toata perioada scolaritatii;

2. Obiective specifice:sunt valabile doar pentru unele nivele sau discipline de invatamant;

3. Obiective operationale:acestea sunt doar pentru o activitate didactica;

  Din perspective curriculara

1.Obiectivele cadru:sunt specifice unei discipline de invatamant si se pot

realiza pe o perioada mai lunga a anilor de studiu;

2.Obiectivele de referinta:redau rezultatele asteptate ale invatarii pentru

fiecare an de studiu;

 Dupa domeniul la care se refera sunt:

1.Obiective cognitive:acestea pun in vedere cunostintele asimilate,formarea

de capacitati intelectuale.

2.Obiective afective:se refera la formarea convingerilor ,sentimentelor,atitu-

dinilor;

3.Obiective psihomotorii: operatii manuale,formarea conduitei motrice;

2.3.CONCLUZII

Obiectivele educationale reprezinta un rol important in activitatea de invatare ,acestea fiind

,,principalele dimensiuni ale personalitatii’’,subliniind modul cum trbuie sa fie rezultatul obtinut.

Astfel,obiectivul isi are punctual de plecare de la scop,raportandu-se la acesta,apoi este concretizat

,urmand sa ilustreze comportamentul pe care trebuie sa-l aiba un elev in urma procesului de
invatare.Asadar,obiectivele sunt strans legate de idealul social si educativ si in cea mai mare parte de conditiile
social-culturale ,de strategiile abordate de scoala in procesul educativ si al formarii personalitatii.

2.4.BIBLIOGRAFIE

Chis V.,,Provocarile pedagogiei contemporane’’-Ed.Presa Universitatea Clujeana,Cluj-Napoca 2002

Nicola I .,,Tratat de Pedagogie Scolara’’ ,E.D.P. Bucuresti,1996

Chis V. ,,Pedagogia contemporana .Pedagogia pentru competente ‘’,Ed. Casa Cartii de Stiinta,C.N.2005
 Cap.3.PEDAGOGIE II

METODOLOGIA INSTRUIRII-Proiectul de lectii

3.1.