ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic
Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
www.ub.ro; e-mail: sdppd@ub.ro

PORTOFOLIU DIDАCTIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Conf. univ. dr. Mâţă Liliana
ABSOLVENT:
..............................................

SPECIALIZAREA: Educație fizică și sport

NIVELUL DE CERTIFICARE I - ZI

BACĂU
2017
 CUPRINS – PORTOFOLIU DIDАCTIC
CURSURI DE ZI , NIVEL I
Curriculum vitаe, formаt Europаss..................................................................... 3
Cаpitolul 1 Psihologiа educаţiei
Consilierea-suport al formării și dezvoltării personalității ……………………………… 5
Cаpitolul 2 Pedаgogie I: Fundаmentele pedаgogiei. Teoriа şi metodologiа curriculum-
ului
Valențe formativ-educative ale lucrului în echipă................................................. 14
Cаpitolul 3 Pedаgogie II: Teoriа şi metodologiа instruirii. Teoriа şi metodologiа
evаluării
Lecția – Structură sincronică. Aplicaţii……………………………………………… 25
Cаpitolul 4 Didаcticа speciаlizării…………………………………………………………….. 29
1.Tabelul centralizator cu distribuirea numărului delecții pe unități de
29
învățare…………………………………………………………………………………….
2.Plan calendaristic semestrial………………………………………………………. 31
3.Proiectarea sistemului tematic……………………………………………………..
37
4.Proiectarea unității de instruire……………………………………………………. 40
Cаpitolul 5 Prаctică pedаgogică I
Proiect de lecție……………………………………………………………………… 45
Fișа de evaluare la lecția finală……………………………………………………… 49
Fișа de cаrаcterizаre psihopedаgogică……………………………………................. 50
Cаpitolul 6 Prаctică pedаgogică II
Proiectul de lecție……………………………………………………………………. 61
Fișа de evaluare la lecția finală……………………………………………………… 67
Fișа de cаrаcterizаre psihopedаgogică ……………………………………............... 68
Cаpitolul 7 Mаnаgementul clаsei de elevi
1.Profesorul-sursă de autoritate sau lider?.................................................................. 80
Capitolul 8 Instruire asistată de calculator
Calculatorul mijloc de învățământ……………………………………………...........
84
Bibliogrаfie………………………………………………………………………………. 89
Declаrаţie de аutenticitаte
Rаport de originаlitаte – Plаgiаrism detector

2
Curriculum vitаe

INFORMAŢII
PERSONALE

...
...
.....

Sexul masculin | Data naşterii 20.11.1970 | Naţionalitatea Română

EDUCАŢIE ŞI
FORMАRE

2014 - PREZENT Student lа Universitаteа Vаsile Аlecsаndri din Bаcău, Fаcultаteа de Ştiinţe ale
Mișcării, Sportului și Sănătății, Progrаm de studii Educație fizică și sport
Principаlele mаterii studiаte
Gimnastica
Atletism
Handbal
Volei
Baschet
Fotbal și Metodicile lor
1985-1989 Liceul Pedagogic Bacau
-învățător, gr. I didactic
COMPETENΤE
PERSONАLE

Limbа(i) mаternă(e) Română

Аlte limbi străine ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE

cunoscute Pаrticipаre
Аscultаre Citire lа Discurs orаl
conversаţie
Engleză B1 B2 A2 A2 A2
Аtestаt de competente lingvistice
Frаnceză B1 B2 А2 А2 А2
Аtestаt de competente lingvistice
Niveluri: А1/2: Utilizаtor elementаr - B1/2: Utilizаtor independent - C1/2:
Utilizаtor experimentаt
Cаdrul europeаn comun de referinţă pentru limbi străine

3
 Competenţe de Seriozitate
comunicаre Capacitate de asimilare de noi abilităţi şi cunoştiinţe

Competenţe Spirit organizaţional

orgаnizаţionаle/mаnаge Lucru in echipă
riаle Spirit analitic

Competenţe Internet, Microsoft

Internet, MicrosoftWord,
Word,Microsoft
Microsoft Power Point,
Power Microsoft
Point, Excel,
Microsoft PLMPLM
Excel, Product
informаtice Lifecycle Management
Product Lifecycle (modulul 1(modulul
Management şi 2) 1 şi 2)

Аlte competenţe Flexibilitаte

Flexibilitаte
Responsаbilitаte
Responsаbilitаte
Profesionаlism
Profesionаlism
Creаtivitаte
Creаtivitаte

Permis de conducere Cаtegoriа

Cаtegoriа BB

4
 Cаpitolul 1. Psihologiа educаţiei

Consilierea – suport al formării şi dezvoltării personalităţii

Stadiul şcolarului mic este cuprins între 6/7-10/11 ani şi semnifică pentru copil adaptarea
la cerinţele noii activităţi prin depăşirea şocului şcolarităţii, considerat de psihologi al doilea
obstacol major al vieţii umane, după intrarea în această lume prin naştere. Odată cu statutul de
elev apare şi o altă activitate dominantă, reprezentată până acum de joc, iar din clasa I de
învăţare. Pragul grădiniţă – şcoală nu este depăşit la fel de uşor de copiii de 7/8 ani, adaptarea
fiind dependentă de o sumă de factori: profilul psihologic individual, conturat în cadrul
învăţământului preşcolar şi influenţată hotărâtor de potenţial nativ al copilului, caracteristicile
educative ale mediului familial din care provine acesta, aptitudinea didactică a învăţătoarei.
Ofertele educative din grădiniţă, şcoală, familie, diferă datorită structurii diferite a acestor factori
educativi, esenţial însă este să existe o coerenţă a scopurilor urmărite şi a modului de respectare
de către copil a cerinţelor.
Cadrul didactic din învăţământul primar prin felul în care îmbină instrucţia şi educaţia

colectivului de elevi, prin măsura individualizării procesului de învăţământ, a preocupării pentru

învăţarea modului de relaţionare interumană, poate forma un elev capabil de autocunoaştere şi

autoevaluare, care îşi va păstra pentru toată viaţa modelul de interacţiune socială însuşită în

clasele I-IV. Educaţia intelectuală este într-adevăr hotărâtoare pentru evoluţia ulterioară a

şcolarului mic, dar prin caracteristicile vârstei sale, educarea sa morală, afectiv-motivaţională este

obligatorie.

Astfel orele de consiliere pot oferi un sprijin hotărâtor pentru formarea personalităţii

elevului care evoluează vizibil în acest studiu, atât în planul însuşirilor psihice observabile,

temperament aptitudini, caracter, cât şi la nivelul componentei conceptuale centrale Eu-l.

Formarea Eu-lui înseamnă dobândirea conştiinţei propriei existenţe, identificarea cu sine însuşi

prin relaţia cu ceilalţi. În stadiul şcolarului mic Eu-l parcurge o altă etapă evolutivă devenind un

factor raţional, aspect dovedit de întrebările pe care gândirea copilului le formulează referitor la

5
el şi la lumea înconjurătoare. Acum conştientizează un nou aspect al individualităţii sale şi anume

fascinaţia pentru cunoaşterea obiectivă. Specifică pentru Eu este conştiinţa de sine care se

formează în relaţie cu cei din jur (cu conştiinţa de lume) şi care îmbracă acum elemente morale.

Mediul şcolar este o sursă a evoluţiei deoarece elevul învaţă că experienţele cadrelor didactice,

ale colegilor sunt cu totul altele decât ale familie. Copiii de aceeaşi vârstă au standarde de

îmbrăcăminte, vorbire şi în general de conduită cu totul noi decât cele din familie, astfel încât

elevul învaţă să se adapteze cerinţelor diferite de persoanele cu care intră în contact. Vârsta

şcolară aduce cu sine un mare respect pentru reguli, atât cele din familie, cât şi cele ale grupului

şcolar din care face parte, cărora li se conformează şi mai mult, devine moralist dacă altul le

încalcă. Probleme pot să apară dacă intervine un conflict între cele două categorii de reguli,

existând tendinţa de a considera obligatorii legile grupului şcolar şi nu familial.

Evoluţia Eu-lui se exteriorizează în transformarea caracterului, acesta fiind latura

relaţional-valorică a personalităţii astfel încât trăsăturile de caracter, denumite atitudini se

formează în funcţie de influenţele mediului şi ale educaţiei, conturându-se esenţial pe acest nivel

de şcolarizare, datorită valorii acordate acum regulilor morale.

În formarea morală a copilului, Jean Piaget identifică două etape:

a. realismul moral, până la 7/8 ani, în care se formează conduita morală reprezentată din

perspectivă psihipedagogică de ansamblul deprinderilor morale, a obişnuinţelor şi a trăsăturilor

pozitive de caracter, şi se iniţiază formarea conştiinţei morale. Drumul parcurs în formarea

morală, datorită posibilităţii de înţelegere şi în general caracteristica preşcolară este invers, de la

conduită la conştiinţă. Copilul preşcolar învaţă comportamente morale deoarece:

- prin specificul vârstei îi imită pe cei din jur;

- cadrul didactic şi părintele utilizează motivaţia externă: pozitivă

negativă

6
b. cooperarea, cuprinsă între 7-12 ani, când controlul moral nu mai este realizat de autoritatea

externă ci de propriul eu al copilului, acesta interiorizând regulile morale şi declanşând conduita

morală din proprie dorinţă.

Altfel spus, datorită evoluţiei sale intelectuale, şcolarul mic îşi formează treptat conştiinţa morală,

ca instanţă internă alcătuită din convingeri morale. O convingere este o structură motivaţională

care, din interior, stimulează spre manifestarea comportametului care respectă regula morală.

Încălcarea regulii declanşează un sentiment de vinovăţie datorită nesatisfacerii trebuinţei care stă

la baza convingerii. În plan psihologic aceste componente ale conştiinţei morale au trei

dimensiuni:

- cognitivă (reprezintă şi noţiuni morale);

- volitivă (efortul voluntar implicat în orice activitate conştientă);

- afectivă (satisfacţia realizării unei activităţi pozitive).

Explicaţia formării morale la şcolarul mic este dată de evoluţia gândirii sale, care, ca

studiu al dezvoltării intelectuale (Piaget), este în etapa operaţiilor concrete. Cuprinsă între 7 şi 12

ani, aceasta aduce ca achiziţie posibilitatea utilizării tuturor operaţiilor gândirii pentru a elabora

noţiuni şi judecăţi şi un bagaj de noţiuni concrete formate din ansamblul reprezentărilor

anterioare cu grad înalt de generalizare.

Ex: un preşcolar manifestă respect faţă de educator, părinte, persoane în vârstă, rude

colegi prin comportamente de tip salut, ajutor, cedarea locului (reguli morale), numai atunci când

era stimulat de autoritatea externă; pe măsură ce creşte se formează convingerea morală

corespunzătoare şi anume că trebuie să-i respecte pe toţi cei din jur. Apariţia acestei convingeri n-

ar fi posibilă dacă nu ar dispune de reprezentări ale unor situaţii concrete în care au fost

respectate sau încălcate reguli morale corespunzătoare valorii morale de respect şi dacă nu s-ar

forma din aceste reprezentări, prin extragerea elementelor comune tuturor situaţiilor, noţiunea de

7
respect. Trăirile afective declanşate de comportamentele morale pe care le-a realizat susţin

motivaţional transpunerea valorii morale în comportamente corespunzătoare.

Formarea morală a fiecărui elev este relaţionată strâns cu educarea colectivului din care

face parte, deoarece omul este o fiinţă socială, acceptată de ceilalţi numai dacă respectă morala

societăţii din care face parte. Colectivul de elevi este practic primul grup social din care face

parte (din păcate nu toţi au urmat învăţământul preşcolar) copilul; deoarece clasa este un

laborator, un microsistem social care-l formează atât ca subiect (cel care iniţiază relaţii social) cât

şi ca obiect social (cel care acceptă iniţiativa celor din jur). Obiectivul educării colectivului de

elevi este maturizarea socială a acestora, corespunzătoare vârstei, valoarea morală centrală fiind

cooperarea. Colectivul de elevi este un grup social deoarece îl definim ca un complex de

individualităţi având un scop determinat şi organe de conducere, între elevi existând relaţii

permanente. Ca grup social colectivul dispune de un alt tip de psihologie decât cea individuală, el

funcţionând ca sistem a cărui activitate este reglată de învăţători mai ales în clasa I, pentru ca pe

parcurs să capete un anumit grad de autonomie.

Posibilitatea învăţătorului de a modela moral colectivul este mai mare în clasa I, a II-a,

când acesta este în stadiul de colectiv în formarea, ulterior acesta intrând în stadiul de colectiv

deja format. Identificarea acestor două studii depinde de tipul de structură a colectivului care

predomină. Orice colectiv dispune de:

- o structură formală = relaţiile oficiale, în cadrul activităţii de învăţare, coordonate de cadrul

didactic, care conferă responsabilităţi şi numeşte un lider formal (care poate fi ales de colectiv) –

aceasta predomină în primul stadiu.

- o structură informală = relaţiile spontane între membrii grupului conduse de un lider informal,

auto-impus prin calităţile personalităţii sale, relaţii parţial controlate de cadrul didactic.

8
În al doilea stadiu al colectivului, cele două structuri se suprapun. Rezultă tehnici sociometrice

care facilitează cunoaşterea lor. Cu cât aceste structuri sunt mai apropiate cu atât coeziunea

colectivului este mai mare.

Cadrul didactic trebuie să urmărească permanent dinamica colectivului, toate

transformările acestuia, care-l apropie mai mult sau mai puţin de scopul existenţei lui = scopurile

şi obiectivele educaţionale.

Cunoaşterea colectivului este condiţia educării lui şi înseamnă cunoaşterea simplităţii =

totalitatea trăsăturilor ce diferenţiază un colectiv de altul. Sintalitatea depinde de personalitatea

copiilor, dar nu este egală cu suma acestora, datorită relaţiilor care intervin între aceste

personalităţi. Toate acţiunile educative au şanse de reuşită dacă sunt în concordanţă cu

moralitatea, altfel spus numai dacă sunt preluate, acceptate de colectiv, proiectându-se asupra

conştiinţei şi conduitei fiecărui copil.

Ca personalitate în formare, elevul îşi structurează acum atitudini ca raportări constante la

clase de obiecte, situaţii sau persoane prin care se orientează selectiv şi se autoreglează

preferenţial. În structura colectivului intră atitudinile stabile, constante şi nu cele circumstanţiale,

întâmplătoare (ex. Elevul X şi-a lovit colegul de bancă, pentru prima dată în trei ani. Dacă n-a

manifestat niciodată un comportament agresiv faţă de nici un coleg sau prieten, nu putem

concluziona că este în general violent cu cei din jur. Căutând cauzele, înainte de a-l certa, este

posibil să descoperim fie vina celuilalt, fie o problemă a elevului devenind brusc bătăuş, o stare

de tensiune de care s-a descărcat pe colegul său). O atitudine nouă implică, în formarea sa,

contacte repetate cu una şi aceeaşi clasă (de ex. colegii, cadrele didactice, activitatea de învăţare),

foarte importantă fiind afectivitatea raport cu stimulii noi. Dacă activitatea de învăţare, cu toţi

factorii interni şi externi implicaţi, îi declanşează trăire afectivă pozitivă (satisfacţie, bucurie)

atitudinea va fi şi ea orientată pozitiv, ceea ce va fi corelată cu motivaţia pozitivă pentru

9
cunoaşterea de tip şcolar. La fel se conturează şi atitudinea faţă de colegi sau învăţători,

catalizatorul fiind relaţiile socio-afective şi reacţiile acestora la propriile sale comportamente.

Disciplinele de învăţământ cu caracter obligatoriu impun parcurgerea programei şcolare şi

atingerea unor obiective specifice. Avantajul tuturor opţionalelor (şi implicit consilierii) este

elaborarea unei programe flexibile, în funcţie de nivelul clasei de elevi, de problemele specifice

stadiului, de interesele elevilor. Educaţia civică oferă o bază informaţională dar şi instrumental –

operaţională. (deprinderi morale) pentru formarea socio-afectivă şi morală, însă opţionalul în

discuţie se pliază mai bine pe realitatea unică a clasei de elevi.

Fiecare elev este un univers aparte, un status-roluri definite în cadrul colectivului.

Status = poziţia subiectului în sistemul relaţiilor sociale (ex. status de elev la

şcoală, de fiu/fiică în mediul familial)

- expectanţele individului faţă de cei din jur

Rol = derivă din tipurile de activităţi desfăşurate în cadrul sistemului social (rol de

elev)

- expectanţele celor din jur faţă de individ

Educarea elevilor înseamnă însă şi conştientizarea acceptării unor status-roluri diferite în

cadrul colectivului sau a grupului în care îşi desfăşoară activitatea la un moment dat. Într-o

activitate dată unul şi acelaşi elev poate fi lider într-o zi şi subordonat în alta.

În orice colectiv există diferenţe individuale mai mari sau mai mici între elevi; cu cât, pe

un plan, distanţa dintre doi sau mai mulţi elevi este mai mare cu atât creşte posibilitatea apariţiei

conflictelor, dacă nu există toleranţă şi acceptare tocmai a acestor diferenţe. Situaţiile

problematice în colectiv pot fi declanşate de performanţele şcolare ale elevilor, criteriu utilizat la

această vârstă pentru acceptarea unui elev ca lider sau chiar prieten. Rezultatele slabe ale unui

elev pot avea cauze multiple; deoarece influenţa negativă se poate localiza pe orice componentă

10
a matricei reuşitei şcolare, sau chiar acestea se pot combina. Marginalizarea unui astfel de elev,

înainte de a cunoaşte compalitatea de a încerca să-l ajute este o gravă greşeală a învăţării.

Orele de consiliere oferă şansa de a ajuta elevul considerat slab de obicei respins şi de

membrii colectivului, care imită atitudinea cadrului didactic – să se integreze în colectiv, să

participe la discuţiile colective, să se simtă valorizat. Mai mult, sensibilitatea colectivului poate fi

începutul unui ajutor în învăţare acordat acestuia de către colegii săi.

Există şansa ca orice învăţător să aibă în clasă un copil supradotat, cu abilităţi într-un

domeniu sau chiar în mai multe. Aceştia au un Q.I. mai ridicat decât media vârstei lor, ceea ce

conferă o organizare mentală şi comportamentală diferită; are aptitudini deosebite, care trebuie

exersate. Ei sunt creativi, originali în învăţare şi rezolvarea problemelor, cu o rapiditate crescută

în înţelegere, memorare logică şi raţionare. Sub raport comportamental pot avea dificultăţi de

adaptare şi integrare în colectiv, nu se concentrează în timpul lecţiilor care nu corespund nivelului

lor, critică regulile impuse şi exigenţele unui cadru didactic rigid şi conservator. Ca urmare pot

avea rezultate slabe, multe sub nivelul de performanţă posibil, la unele discipline. Învăţătorul

trebuie să-şi adopte stilul didactic la nevoile speciale ale acestei categorii de elevi. E.P.

TORRANCE identifică următoarele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească dascălul.

1. să acorde respect pentru orice întrebare pusă de copii;

2. acelaşi respect să fie acordat ideilor imaginative;

3. să încurajeze şi să sublinieze că ideile emise de copii sunt valoroase;

4. periodic, să dea copiilor exerciţii practice ,fără să li se spună că vor fi notaţi;

5. evaluarea să se facă în raport de cauzele şi efectele succesului şi insuccesului, iar la acestea E.

Verza mai adăuga:

6. să se creeze o atmosferă afectivă tonifiantă;

11
7. să se stimuleze interesul copiilor şi pentru alte domenii în care nu s-au manifestat în mod

expres aptitudini, dar care au tangenţe cu domeniul iniţial;

8. să găsească forme de evidenţiere şi popularizare a performanţelor de excepţie.

Orele de consiliere constituie un bun prilej pentru învăţători şi elevi pentru a aborda

problematica tematicilor de învăţare. Elevii, începând cu clasa I, pot fi antrenaţi în sensul unei

învăţări eficiente. Învăţarea în sens psihopedagogic, reprezintă activitatea (pe care o desfăşoară

elevul în şcoală şi orice om în situaţie similară) pentru însuşirea de cunoştinţe şi dobândirea de

deprinderi în toate sectoarele vieţii psihice – cunoaştere, emotivitate, voinţă.(G. Văideanu, 1979)

Randamentul şcolar este influenţat în mare măsură de tehnicile de învăţare abordate,

conducând fie la eşec şcolar, fie la reuşită şcolară.

Randamentul şcolar = nivel de pregătire tehnică şi practică la care s-a ajuns la un

moment dat în munca cu elevii. De regulă, ca element comparativ este folosit conţinutul

programei şcolare.

Tehnică didactică = ansamblul de procedee, metode, mijloace, operaţii, norme folosite

de cadrele didactice cu scopul realizării obiectivelor instructiv-educative.

Eşec şcolar = lipsă de randament în activitatea de instrucţie şi educaţie. Eşecul şcolar

reprezintă alternativa negativă a aprecierii date rezultatelor muncii celor care învaţă.

Reuşita şcolară = obţinerea unui înalt randament în educaţie. Reuşita şcolară nu

presupune doar obţinerea unor calificative superioare la învăţătură, ci şi integrarea în grupul

şcolar, asimilarea unor valori sociale corespunzătoare vârstei.

(G. Văideanu, 1979)

12
 Dat fiind faptul că de modul în care înveţi, de timpul acordat învăţării şi de volumul de

cunoştinţe şi deprinderi ce urmează a fi asimilat sau consolidat depinde obţinerea unor rezultate

optime, învăţătorul se simte nevoit să răspundă întrebărilor:

CUM

UNDE CÂND

ÎNVEŢI?

CÂT LA CE
(CE)

CU CE

ŞTII SĂ ÎNVEŢI?

A. FĂ-ŢI UN PLAN DE ACŢIUNE!

Înainte de a începe să înveţi:

a. asigură-te că ai timp suficient!

b. asigură-te că ştii la ce materii, ce teme ai de pregătit!

c. fă-ţi un calendar de studiu!

d. acordă-ţi un timp de rezervă!

e. asigură-ţi toate materialele şi mijloacele necesare!

f. creează-ţi condiţii adecvate!

13
g. stabileşte modalităţile prin care poţi verifica dacă ai realizat tot ceea ce ţi-ai propus!

B. DACĂ EŞTI CONSECVENT, REUŞEŞTI!

 Respectă planul de acţiune!

 Nu ceda uşor în faţa obstacolelor!

SUCCES!

Elevii trebuie învăţaţi că pentru a-şi planifica judicios timpul de învăţare, este indicată

realizarea unui calendar de studiu săptămânal, respectând:

 orarul săptămânal al clasei;

 dispunerea curbei de efort pe parcursul unei săptămâni;

 timpul afectat fiecărei discipline de studiu.

CALENDAR DE STUDIU

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Observaţii

Timp Timp Timp Timp Timp
Disciplina Disciplina Disciplina Disciplina Disciplina
necesar necesar necesar necesar necesar

A 30’
B
:
: 15’
:

Total 45’ 30’ ........ ........ ........

14
Cаpitolul 2 -Pedаgogie I: Fundаmentele pedаgogiei. Teoriа şi metodologiа curriculum-ului
VALENŢE FORMATIV – EDUCATIVE ALE LUCRULUI ÎN ECHIPĂ

Patru persoane, pe care le vom numi TOATĂ LUMEA, CINEVA, ORICINE ŞI NIMENI

lucrează împreună. Ceva important trebuia făcut şi a fost repartizat lui TOATĂ LUMEA.

TOATĂ LUMEA a fost sigur că CINEVA o va face. ORICINE o putea face, dar NIMENI n-a

făcut-o. Din această cauză CINEVA s-a supărat, pentru că era treaba lui TOATĂ LUMEA.

TOATĂ LUMEA a crezut că ORICINE putea s-o facă, dar NIMENI n-a realizat că TOATĂ

LUMEA n-o va face.

În final, TOATĂ LUMEA a dat vina pe CINEVA când NIMENI n-a făcut ceea ce

ORICINE putea face.

DEFINIRE

ECHIPĂ = 1. grup mic cu o bună structurare funcţională şi având obiective precise de îndeplinire

a unei operaţii sau gen de acţiuni, membrii dispunând de roluri diferenţiate, coordonate de un

conducător;

= caracteristici esenţiale: coeziunea şi solidaritatea, gradul înalt de participare

P.P. Neveanu, 1978

B. METODE

- CONVERSAŢIA

= dialog între două sau mai multe persoane (membri ai echipei şi/sau învăţător);

= caracteristici: temă unică, obiective comune, fond aperceptiv comun;

= forme utilizate: conversaţia euristică, conversaţia examinatoare.

- EXPLICAŢIA
15
 = enunţarea şi analizarea unor argumentaţii deductive.

- INSTRUCTAJUL

= precede sau însoţeşte desfăşurarea activităţii pe echipe;

= se vor preciza sarcinile, condiţiile, normele, timpul de lucru.

- DISCUŢIA COLECTIVĂ

= schimb de opinii, informaţii etc. în mod constructiv, organizat, între membrii

echipei/colectivului.

- POVESTIREA

= nararea unor evenimente, întâmplări deosebite.

- PROBLEMATIZAREA

= crearea unor stări conflictuale, contradictorii, care pot rezulta ca urmare a trăirii a două

realităţi de cunoaştere diferite (experienţa anterioară şi elementul de necunoscut, noutate).

- OBSERVAREA

= percepere orientată , sistematică, independentă a obiectelor şi fenomenelor în condiţiile

naturale de existenţă şi manifestare a acestora.

- DEMONSTRAŢIA

= prezentarea unor obiecte, fenomene sau substitute ale acestora, în scopul asigurării unui

suport concret – senzorial

= forme:

- demonstraţia figurativă (cu ajutorul reprezentărilor grafice);

- demonstraţia cu ajutorul desenului la tablă;

- demonstraţia cu ajutorul modelelor;

- demonstraţia cu ajutorul imaginilor audio-video (proiecţii fixe sau dinamice, secvenţe

televizate);

16
- demonstraţia pe viu.

- EXERCIŢIUL

= efectuarea unor acţiuni şi operaţii în mod conştient.

- ALGORITMIZAREA

= respectarea unei succesiuni de operaţii, care întotdeauna se rezolvă în aceeaşi ordine,

ajutând la rezolvarea unei probleme, a unei sarcini de lucru.

- SIMULAREA

= imitarea, reproducerea în mod fictiv a unor acţiuni, fapte, ocupaţii etc. creând impresia

că acestea există şi se petrec cu adevărat.

- STUDIUL DE CAZ

= etalarea unor situaţii tipice, reprezentative, semnificative, ale căror trăsături pot fi

cercetate profund, din mai multe puncte de vedere;

= se urmăreşte - identificarea cauzelor ce au declanşat fenomenul;

- evoluţia acestuia comparativ cu fapte/evenimente similare.

= etape: - sesizarea sau descoperirea cazului,

- examinarea lui din mai multe perspective,

- selectarea celor mai potrivite metode de analiză,

- prelucrarea cazului din punct de vedere pedagogic,

- stabilirea concluziilor.

- DESCOPERIREA DIDACTICĂ

= constă în crearea condiţiilor de reactualizare a experienţei şi a capacităţilor individuale

cu scopul de a soluţiona noi situaţii – problemă.

- JOCUL DE ROL

= provocarea unei discuţii plecând de la un joc dramatic;

17
 = subiectul ce trebuie interpretat trebuie să fii familiar copiilor.

- DRAMATIZAREA

= citirea sau interpretarea pe roluri a unor personaje din povestiri, fabule, fapte istorice,

fragmente literare etc.

- BRAINSTORMING-ul

= engl. BRAIN = creier; STORM = furtună;

= metodă de stimulare a creativităţii;

= începe cu enunţarea unei probleme, după care în mod spontan, se emit soluţii, fără

verificarea imediată a validităţii lor;

= scop: enunţarea cât mai multor soluţii (chiar şi bizare);

= evaluarea soluţiilor  după un anumit timp, prin compararea şi selectarea ideilor

valabile sau prin combinarea acestora în complexe explicative sau operaţionale adecvate

pentru problema pusă;

= soluţiile oferite de elevi pot fi înregistrate pe bandă audio sau scrise pe tablă pentru a fi

ulterior evaluate.

- BRAINWRITING-ul sau 6/3/5

= metodă de aceeaşi factură ca şi brainstorming-ul;

= modalitatea de desfăşurare este similară brainstorming-ului;

= se formează grupe de câte 6 elevi, care vor oferi câte 3 soluţii, idei, asemănări pentru o

situaţie sau problemă pusă în discuţie, în timp de 5 minute.

C. TIPURI DE PERSOANE

1. - cel care organizează;

- cel care cooperează;

- cel care învaţă;

18
 - cel care caută ajutor;

- cel care influenţează

sau

2. - concentrată pe o idee;

- concentrată pe ideea de egalitate;

- concentrată pe idee de obiectiv.

sau

3. - activ (informează; îşi exprimă opiniile; caută, receptează informaţii; lider);

- suportiv (energizează; armonizează; încurajează; acceptă compromisul);

- negativist (nihilist; caută mereu recunoaştere; dominator; distrage atenţia; agresivi; interesaţi

doar de o anumită problemă; impasibil).

D. COMPETENŢE

- cunoştinţe practice;

- cunoştinţe teoretice;

- aptitudini;

- abilităţi practice.

E. FAZELE CONSTRUIRII ECHIPEI

- depind de abilităţile învăţătorului;

- depind de tipurile de persoane;

- depind de complexitatea temei/problemei abordate;

- sunt inegale ca durată;

- sunt caracterizate de sentimente şi comportamente specifice.

19
 SENTIMENTE COMPORTAMENT

STABILIREA ECHIPEI

- emoţii; - nerăbdare privind clarificarea problemei;

- experienţe; - plângeri despre organizare;

- mândria apartenenţei; - se discută probleme nerelevante

- încredere/optimism;

- nesiguranţă

II. IZBUCNIREA PANICII

- opoziţie faţă de ideile celorlalţi; - formarea de bisericuţe;

- schimbări de atitudini. - îndoieli privind isteţimea organizatorilor.

- este cea mai dificilă fază pentru echipă;

III. NORMALIZARE/STABILIZARE

- descoperi că se poate critica - încercări de armonizare;

constructiv; - evitarea stărilor conflictuale;

- spirit de echipă (coeziune, solidaritate, - încredere;

înaltă colaborare). - împărtăşirea temerilor.

IV. MUNCA

- înţelegere şi încredere; - cooperare eficientă

- acceptare reciprocă. - responsabilitate colectivă.

- la acest nivel se va ajunge după exerciţii repetate, în care elevii sunt antrenaţi să lucreze în

echipă;

- numărul exerciţiilor diferă în funcţie de particularităţile clasei de elevi.

20
F. ROLUL ÎNVĂŢĂTORULUI

- mediator al discuţiilor, facilitator;

- asigură condiţii optime desfăşurării activităţii;

- supraveghează dezvoltarea favorabilă a echipei;

- asigură participarea tuturor;

- colectează informaţiile utile;

- îndepărtează blocajele echipei;

- ajută la fixarea normelor comportamentale;

- învaţă echipa să-şi sărbătorească succesul.

G. REGULI DE BAZĂ

- Cât timp se lucrează?

- Care sunt metodele şi tehnicile utilizate?

- Care sunt rolurile membrilor echipei?

- Care sunt responsabilităţile membrilor?

- Sunt permise întreruperile, ironiile?

- Cum se iau hotărârile? Etc.

 se stabilesc de comun acord de către membri echipei şi învăţător (facilitator);

 Încălcarea acestor reguli de către membri unei echipe va conduce la sancţionarea echipei

respective de către învăţător (exemplu: dezaprobare, descalificare sau depunctare, în

condiţiile unui concurs).

H. CRITERII DE FORMARE A ECHIPEI

1. intenţia exprimată de a aparţine unui grup, în mod preferenţial;

- exemplu: X doreşte să fie în echipa nr.1, pentru că din acea echipă mai fac parte şi Y, Z, care

au câştigat ultimul concurs.

21
2. interese şi aspiraţii/obiective comune;

- exemplu: X, Y, Z vor face parte din echipa nr. 2, pentru că toţi manifestă interes pentru

disciplina Q şi vor putea colabora mai uşor având obiective comune.

3. aptitudini comune;

- exemplu: X, Y vor face parte din echipa nr. 3, pentru că au o ureche muzicală foarte fină,

ceea ce le permite să rezolve sarcina trasată...

4. intervenţia factorului surpriză, la sugestia învăţătorului.

- exemplu: vezi punctul I – EXERCIŢII DE FORMARE A ECHIPELOR

I. EXERCIŢII DE FORMARE A ECHIPELOR

1. Elevii numără, în ordinea aşezării în bancă, de la 1 la 5. Toţi elevii care au pronunţat numărul

1, vor forma echipa numărul 1, cei care au pronunţat numărul 2, vor forma echipa numărul

2.... Se vor forma astfel 5 echipe, a câte 5 elevi.

2. Elevii extrag dintr-un recipient câte un bileţel pe care se află câte un semn grafic. Pentru a

constitui o echipă trebuie să fie identificaţi elevii care au extras acelaşi semn grafic ( sau 

sau  etc.). numărul semnelor grafice va fi stabilit de către învăţătoare, în funcţie de numărul

de elevi din clasă.

3. Elevii extrag dintr-un recipient câte un bileţel pe care se află scris un cuvânt. Cei care vor

extrage biletele pe care se află scrise cuvinte marcate cu un semn grafic trebuie să identifice

colegii care au extras bilete pe care se află scrise cuvinte nemarcate cu semne grafice.

Cuvintele nemarcate cu semne grafice vor fi sinonime pentru cuvintele marcate cu semn

grafic.

Exemplu:

Locuinţă = bilet nr. 1

Casă = bilet nr. 2

22
Adăpost = bilet nr. 3 etc.

Elevii care au extras aceste cuvinte, vor forma o echipă.

4. Exerciţiul 3 poate fi realizat şi folosindu-se cuvinte antonime, pentru lucrul în diade.

5. Elevii extrag dintr-un recipient câte un bileţel pe care se află scrise cuvinte. Se citesc cu voce

tare cuvintele, pentru a fi auzite de către toţi elevii clasei. Se vor identifica cuvintele care

aşezate în ordine logică, pot alcătui conţinutul unui proverb binecunoscut. Elevii care au

aceste cuvinte vor forma o echipă.

Exemplu:

Munca = bilet nr. 3

de aur = bilet nr. 10

e brăţară = bilet nr. 7

Elevii care au aceste bilete pot alcătui o echipă deoarece cuvintele pe care le au, aşezate în

ordine logică, pot forma proverbul Munca e brăţară de aur.

6. Exerciţiul 5 poate fi realizat şi folosindu-se cuvinte specifice diferite anumitor

discipline/domenii de activitate.

Exemplu:

muzică = bilet nr. 1

pian = bilet nr. 5 formează echipa nr. 1

cântăreţ = bilet nr. 10

caiet = bilet nr. 4

scriere = bilet nr. 7 formează echipa nr.2

abecedar = bilet nr. 12

7. Joc: Salata de fructe

23
Dublu rol: - formarea echipelor

- relaxare

Se aşează scaune în semicerc. Elevii vor fi invitaţi să ia loc pe scaune. Un elev trebuie să

rămână în picioare, neavând scaun. Învăţătoarea va fi coordonatoarea jocului. Le va spune

copiilor că, pentru a face o salată de fructe delicioasă trebuie să afle ce fructe le plac.

Exemplu: banană, portocală, kiwi, piersici ş.a.

La fel ca şi la exerciţiul 1, elevii vor purta numele câte unui fruct (se pot forma astfel

echipe – echipa bananelor etc.).

Pentru relaxare = În momentul în care învăţătoarea spune:

a. Mi-ar place să mănânc o salată de fructe cu multe piersici şi banane, de exemplu, elevii care

poartă numele acestor fructe se vor ridica de pe scaune, încercând să ocupe un alt loc decât

cel pe care au stat. Odată cu aceştia va încerca să-şi găsească un loc şi elevul care la începutul

jocului a rămas în picioare, neavând scaun. Locul lui va fi luat de un alt elev care nu a reuşit

să ocupe un scaun.

b. Mi-ar place să mănânc o salată de fructe, toţi copiii trebuie să se ridice de pe scaun,

căutându-şi un alt loc .

8. Tot pentru relaxare, se poate juca Trenuleţul

Un număr de copii vor forma un trenuleţ, primul copil fiind locomotiva – conducătorul

grupului, ceilalţi vagoanele. Copiii vor ţine ochii închişi. În faţa trenuleţului se vor aşeza

obstacole. Învăţătoarea va furniza indicaţii cu privire la traseul pe care trebui să-l urmeze

trenuleţul.

9. Jocul Starea vremii.

Copiii sunt aşezaţi în coloană, unul în faţa celuilalt. Se deplasează într-un sens indicat de

învăţătoare. Când învăţătoarea spune: Iese soarele!, copiii trebuie să maseze prin mişcări

24
circulare uşoare, spatele colegului din faţă. Când învăţătoarea spune: Plouă, vor trebui să-şi

plimbe degetele pe umerii colegului din faţă etc.

J. AVANTAJELE LUCRULUI ÎN ECHIPĂ

- posibilitatea antrenării tuturor elevilor;

- posibilitatea afirmării tuturor elevilor (exemplu: elevi timizi);

- stimularea creativităţii elevilor prin identificarea unor soluţii/răspunsuri originale;

- întărirea sau cultivarea sentimentului încrederii în sine;

- autoevaluarea reală a propriilor resurse;

- motivarea elevilor prin evaluare reciprocă;

- antrenarea elevilor în exersarea şi manifestarea unor atitudini tolerante, conciliante,

competitive, în spiritul fair-play-ului;

- asumarea unor responsabilităţi şi a diferitelor roluri de către elevi (exemplu: X poate

interpreta pe rând, rolul activului şi al negativistului, chiar dacă el este un suportiv);

- interacţiunea şi intercunoaşterea membrilor grupului în situaţii de criză (exemplu: faza a 2-a

a formării echipei);

- manifestarea spiritului de iniţiere, a capacităţii de a lua decizii eficiente, apreciate.

K. MENŢIUNI SPECIALE

Învăţătorii trebuie avertizaţi asupra faptului că lucrul în echipă, cu elevi din clasele I-IV,

impune un tact deosebit, calm şi perseverenţă. Reuşita nu este imediată, efortul depus nu poate fi

uşor evaluat, dar succesul poate fi garantat în urma unor exerciţii asidue, repetate. Învăţăm din

eşecuri, fapt pentru care fiecare nereuşită manifestată la un nivel sau altul al formării echipei

trebuie considerată un pas înainte, o sursă a clarificării, depăşirii viitoarelor obstacole.

Important este ca elevii să se simtă supravegheaţi, coordonaţi din umbră, activaţi în

permanenţă, să simtă că au libertate în a lua decizii şi a acţiona fără a fi criticaţi, ironizaţi sau

25
sancţionaţi (sancţiunea se aplică numai în condiţiile încălcării regulamentului interior al echipei

sau al colectivului clasei, sau a încălcării altor norme sociale).

Învăţătorul trebuie să aibă abilitatea de a susţine, de a încuraja şi motiva echipa chiar şi în

momentele critice. Critica excesivă, ironia, tonul, gesturile inadecvate situaţiei pot bloca, pot

inhiba elevii, fapt care conduce la ineficienţa echipei.

Toate aspectele prezentate pe parcursul acestui capitol pot fi luate în considerare şi în

condiţiile organizării frontale a activităţii instructiv-educative.

Să îmi placă ceea ce fac Să fiu orientat spre scop

Să tiv
fiu va
su i no
po fi u
rtiv Să

Să îmi placă riscul Să îmi asum responsabilităţi

Să fac parte dintr-o
ECHIPĂ
t
ren Să
eve fiu
rs fai
pe r -p
fiu lay
Să

Să fiu tolerant Să fiu conştient că există reguli

1. Să asigure condiţii specifice 4. Să colecteze informaţii

2. Să formeze echipele stabilind MEDIATOR 5. Să îndepărteze blocajele

norme (ÎNVĂŢĂTOR)

3. Să activeze membrii echipei 6. Să înveţe echipa să sărbătorească

succesul

26
Cаpitolul 3- Pedаgogie II: Teoriа şi metodologiа instruirii. Teoriа şi metodologiа evаluării

Lecția - Structură sincronică. Aplicaţii

Etimologia cuvântului lecţie.

Cuvântul „lecţie” are o$etimologie latină , provenind de la verbul lego, legere$cu sens de
lectură cu voce tare a unui manuscris$important, audiere, citire din manual şi memorare de texte
de către elevi, ceea ce, în$Evul Mediu se concretiza în lecţio, asociată$cu meditaţio realizate, în
principal, sub forma prelegerii.
Definirea conceptului de lecţie
Fiind o formă de organizare a procesului de instruire, lecţia este formată dintr-o
succesiune de etape sau secvenţe desfășurată într-o unitate de timp, prin care se asigură o
sicronizare între activitatea de$predare şi cea de învăţare, pentru a realiza finalităţile
procesului$de învăţământ.
Definirea noţiunii de structură a lecţiei
Prin structură a lecţiei$ înţelegem alcătuirea sa, variabilele ce o compun precum şi
reţeaua raporturilor dintre ele.
Structura sincronică a lectiei
Toate elementele şi variabilele unei lecţii se prezintă din punct de vedere sincronic ca
părţi constitutive, ale unui sistem, între care se stabilesc anumite relaţii de interdependentă şi
condiţionare.
Obiectivele$instructiv – educative a lecţiei
Ele indică într-o manieră clară, precisă şi sintetică ceea ce profesorul îsi propune să
realizeze la lecţia respectivă. În cadrul acestor finalitaţi$putem delimita un obiectiv fundamental
care redă structura generală a unui număr variat de lecţii şi obiectivele operaţionale$concrete,
acestea fiind impuse în principal de conţinutul informaţional şi$particularităţile psihologice ale
invăţării.
Pornind de la obiectivele generale ale$obiectului de învăţământ, profesorul are capacitatea
de a concretiza conţinutul informaţional$sub forma unor cerinţe (sarcini) care prin intermediul
procesului de învăţare$vor dezvolta componentele personalităţii.
Elevilor (cognitive, afective). Aceste obiective au rol de a imprima un sens activităţii din lecţia
respectivă de asemenea asigură în acelaşi timp posibilitatea înlănţuirii unui şir de lecţii.

27
 Lecţia reprezintă o verigă dintr-un ansamblu supraordonat,avand la baza şi preluând ceea
ce s-a realizat în lecţiile anterioare şi cele ce vor urma. Această continuitate este determinată
tocmai de obiectivele urmărite.
Organizarea microsistemică a lecţiei nu are numai o determinare logică, ci şi una
psihologică. Intelegerea conţinutului informaţional presupune realizarea unor legături între noile
cunoştinţe şi cele asimilate anterior, integrarea unora în altele. Pe această bază are loc elaborarea
unor structuri superioare în care vechile cunoştinţe capată dimensiuni şi valenţe operaţionale.
Conţinutul informaţional al lecţiei
Pe baza programei şcolare se delimitează cantitatea şi calitatea informaţiei cu care se va
opera în decursul lecţiei respective. Aceasta reprezintă modul principal de realizare a obiectivelor
propuse.
Conţinutul informaţional pentru$a fi înţeles şi asimilat uşor de către$elevi trebuie
prelucrat prin procesul de predare.
Alegerea și folosirea unei strategii de instruire.
Are în vedere folosirea$unor metode şi mijloace care să declanşeze activitatea de învăţare
a elevilor. Din perspectiva profesorului această strategie poate fi experimentala, algoritmică iar
din perspectiva învăţării$bazată pe memorare, pe explorare, pe execuţie, pe$repetare.
Variabilele personalitaţii profesorului şi variabilele personalităţii elevului.
Profesorul fie din perspectiva de subiect sau agent al acţiunii se impune prin modul de
predare. El este cel care conştientizând imperativele sociale şi legităţiile psihopedagogice ale
procesului de învăţământ are capacitatea de a asigura condiţiile necesare$desfăşurării lecţiei în
concordanţă$cu toate acestea. Elevul (receptorul) însă se diferenţiază în funcţie de profilul său
psihologic.
Clasa ca grup şcolar
Între elevi se realizează relaţii de cooperare sau competiţie. Profesorul poate adopta o
atitudine democrată sau autoritară. Elevii constituie un grup social. În cazul predarii frontale
colectivul de elevii se află in relaţii de dependent faţă de profesor cu posibilităţi minime de
comunicare între ei. În cazul predării grupale elevii sunt împărţiţi in grupuri mici cu posibilităţi
sporite de interacţiune socială.
Elemente de conexiune inversă.

28
 Fiecare lecţie cuprinde anumite elemente de conexiune inversă, destinate înregistrării şi
măsurării performanţelor obţinute de către elevi. Asemenea elemente sunt presărate pe tot
parcursul lecţiei ca şi la finele,el pentru consemnarea rezultatelor finale.
Dimensiunea fizică a lecţiei.
Ca microsistem, lecţia cuprinde o serie întreagă de momente sau secţiuni de lucru ce se
derulează succesiv, într-o unitate de timp.
Variabila temporală surprinde caracterul procesual al lecţiei, în fiecare secvenţă
urmărindu-se realizarea unor obiective specifice, proiectarea lecţiei urmând să se facă şi în
funcţie de succesiunea acestor secvenţe.
În sfârşit, variabila fizică include toate elementele ambiantei în care se desfăşoară
lecţia(sala de clasă,laborator,atelier,lot experimental,etc.)
Aceste părţi ale lecţiei au fost interpretate şi sintetizate de I. Cerghit într-un model
tridimensional.
Modelul tridimensional al lecţiei
Din perspectiva sistemică a lecţiei, menţionăm un model tridimensional al variabilelor
lecţiei identificând:
 Dimensiune funcţională
 Dimensiune structural
 Dimensiune operaţională

Dimensiunea funcţională (orice lecţie presupune un scop şi obiective bine determinate);

Dimensiunea structurală (orice lecţie angajează resurse: umane, material şi de conţinut);
 presupune selectarea unor mijloace şi metode de învăţământ;
 se realizează într-un timp determinat şi într-un mediu pedagogic;
Dimensiunea operaţională (visează desfăşurarea lecţiei cu strategii şi procese specific şi
evaluarea cu funcţie de optimizare).
Aplicaţii
Foarte frecvent, în practica instruirii se recurge la lecţii, însa există o mare diversitate de
forme de instruire/autoinstruire şi educare/autoeducare, în scoală şi în afara şcolii. Aceste forme
au apărut din necesitatea de a depaşi dezavantajele lecţiei, de a atinge obiectivele educaţionale
ale disciplinei de studiu și de a realiza o activitate instructiv – educativă cu importante influenţe
formative şi informative.

29
 Astfel se pot distinge diferite activităţi realizate în afara clasei şi extraşcolare în funcţie de
etapa procesului de învăţământ.
În cazul activităţilor introductive, care au loc la începutul studierii unei discipline de
învăţământ, a unui capitol sau al unei teme se urmăreşte familiarizarea elevilor cu problematica
disciplinei, a capitolului, a temei, cu sarcinile de instruire, precum şi trezirea interesului elevilor.
Acest lucru se poate realiza prin vizite la cluburi sportive sau prin vizionarea unor emisiuni
sportive.
În cazul activităţilor desfăşurate pe parcursul studierii capitolului sau temei care se
suprapun cu formele de organizare a activitătii din proiectul unităţii de învăţare sunt urmărite
consolidarea şi îmbogăţirea sistemului cognitiv al elevilor, verificarea în practică a cunoştinţelor
şi fixarea şi consolidarea achiziţiilor. Excursiile în natură sau antrenamente în aer liber, toate
acestea pot veni în ajutorul dezvoltării fizice generale.
În activităţile finale, de încheiere, care au loc la finele exersării temei, suntem îndrumaţi
să ne consolidăm şi să aprofundăm cunoştinţele căpătate prin aplicaţii practice şi transfer de
cunoştinţe. Acest lucru este realizat prin activităţi în cercuri sportive, în cluburi sportive, întreceri
sportive și utilizarea mijloacelor multimedia.

Bibliografie
1. Cojocariu Mihaela Venera (2008) Teoria şi metodologia instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
2. Dumitriu Constanţa (2014) Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării,
Editura Alma Mater, Bacău;
3. Ionescu Miron, Bocoş Muşata (2009) Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitesti;
4. Nicola Ioan,Tratat de pedagogie, Editura Aramis.

30
 Cаpitolul 4. Didаcticа speciаlizării
1.Tabelul centralizator cu distribuirea numărului de lecţii pe unităţi tematice
Clasa a V a
Propunător: Radu Liviu
An şcolar 2016/2017
Nr Conţinutur Unităţile tematice (unităţile de instruire) Nr. lecţii pe unitatea de
. i învăţare
crt abordate Principale Secundar
. e
F B F B
1 Aptitudini Dezvoltarea vitezei - - 10 10
psihomotri Educarea îndemânării/coordonării - - 7 7
ce Dezvoltarea rezistenţei - - 6 6
Dezvoltarea forţei segmentare 6 6 - -
Dezvoltarea forţei segmentare în regim de - - 11 11
rezistenţă
2 Deprinderi 14 14 8 8
utilitar-
aplicative
3 Atletism Alergarea de viteză (tehnică) 8 8 - -
Alergarea de rezistenţă 600 – 800 m 14 14 - -
(tehnica)
 Sărituri – elemente din şcoala - - 3 3
săriturii(tehnică)
Aruncări– elemente din şcoala aruncării - - 4 4
(tehnică)
Aruncarea mingii de oină de pe loc, la 6 6 5 5
distanţă (tehnică)
4 Jocuri Handbal (procedee tehnice + joc) 22 22 16 16
sportive Fotbal (procedee tehnice + joc) 22 22 16 16
5 Gimnastică Gimnastică acrobatică (elemente tehnice şi 16 16 5 5
legări)
Sărituri la aparate(tehnică) 8 8 7 7
6 Jocuri - - 18 18
sportive

32
2.PLAN CALENDARISTIC SEMESTRIAL
Clasa a V-a Semestrul I
Propunător:Radu Liviu
Clasa a V-a A
Spaţiu de desfăşurare (sală şi teren de sport)
Probe de control: Forţă braţe: flotări, tracţiuni, tracţiuni pe banca de gimnastică;
Forţă abdomen: ridicarea trunchiului sau a picioarelor din culcat dorsal 30sec;
Forţă spate: ridicarea trunchiului din culcat facial 30sec sau a bazinului din aşezat;
Viteză de deplasare: naveta 5 X 10 m;
Forţă explozivă la braţe: aruncarea mingii de oină, la distanţă, de pe loc.
Ciclurile Conţinuturi Nr. Săptă- Obs.
Obiective de referinţă
tematice (mijloace folosite) ore mânile
1 2 3 4 5 6
1.1. să adopte poziţiile corecte - adoptarea posturii corecte a
ale corpului şi ale segmentelor corpului în poziţiile stând,
Capacitatea de organizare a

acestuia în efectuarea acţiunilor aşezat şi pe parcursul

colectivului de elevi

motrice;
1.3. să realizeze acţiuni
motrice cu structuri, în eforturi
diferite;
3.2. să cunoască şi să respecte
regulile de igienă personală şi
deplasărilor;
- formaţii de adunare; poziţiile:
drepţi, pe loc repaus;
- alinieri şi întoarceri ;
- coloană gimnastică;
- exersarea mecanismului de 3 2

33
 să utilizeze echipamentul
adecvat pentru activităţile de
educaţie fizică şi sport;
1.1. să adopte poziţiile corecte
ale capului şi ale segmentelor
acestuia în efectuarea acţiunilor
Alergarea de viteză
motrice;
1.3. să realizeze acţiuni motrice
ce au structuri şi eforturi
diferite;
1.2. să folosească adecvat
Aruncarea mingii de
exerciţii specifice pentru
oină
dezvoltarea musculaturii
spatelui, a abdomenului şi a
membrelor;
bază a fiecărei deprinderi
motrice (de bază şi utilitare-
aplicativ);
- echipări corespunzătoare
pentru lecţii;
- verificarea stării igienice şi
funcţionale a echipamentului;
- exerciţii pentru însuşirea
pasului de accelerare;
- exerciţii pentru însuşirea
pasului alergător lansat de
viteză;
- exerciţii suplimentare;
- startul de jos şi lansarea de la 8 2-6
start;
- alergarea de viteză tip concurs;
- evaluarea sumativă: 50 m;
- şcoala aruncării;
- exerciţii introductive;
- exerciţii fundamentale;
- aruncarea mingii de oină la
distanţă, de pe loc;
34
 3.4. să evite pericolul de
accidentare respectând regulile
stabilite;
1.3. să realizeze acţiuni
Alergarea de rezistenţă
motrice cu structuri şi eforturi
diferite;
4.2. să-şi depăşească inhibiţia
şi să execute structurile motrice
stabilite;
1.3. să realizeze acţiuni motrice
cu structuri şi eforturi diferite;
2.1. să realizeze procedeele
tehnice şi acţiunile tactice
Handbal
însuşite în structuri simple;
4.1. să se integreze şi să
acţioneze eficient într-un grup
prestabilit;
1.1. să adopte poziţiile corecte
Gimnastică
ale corpului şi ale segmentelor
acestuia în efectuarea acţiunilor
motrice;
- evaluarea sumativă: aruncarea 8 5-8
mingii de oină la distanţă de pe
loc;
- pasul lansat în tempo moderat;
- startul din picioare şi lansarea
de la start;
alergare de rezistenţă cu tempo 6 7-10
uniform câte 3-4 elevi;
- poziţia fundamentală şi
deplasările specifice;
- prinderea şi pasarea mingii de
pe loc şi din deplasare;
- conducerea mingii
(driblingul); 16 2-9
- aruncare la poartă cu pas
adăugat;
- joc bilateral;
- cumpăna pe un genunchi şi pe
un picior;
- rostogolire înainte şi înapoi
din ghemuit în ghemuit; 5 12-14
35
 4.2. să-şi depăşească inhibiţia - semisfoara;
şi să execute structurile motrice - podul de jos;
stabilite; - legări de elemente tehnice.
1.1. să adopte poziţiile corecte - săritură în sprijin depărtat
ale corpului şi ale segmentelor peste capră;
Sărituri la aparate

acestuia în efectuarea acţiunilor - elan, bătaie, desprindere, zbor,

motrice; aterizare;
4.2. să-şi depăşească inhibiţia - bătaie-desprindere cu un pas
şi să execute structurile motrice elan.
stabilite;
2.2. să realizeze acţiuni motrice - execuţii diferite, cu plecare din
Aptitudini psihomotrice (calităţi

în activităţile desfăşurate sub poziţii diferite şi în direcţii

formă de întrecere; diferite, la stimuli vizuali şi
1.3. să realizeze acţiuni motrice auditivi;
motrice)

cu structuri şi eforturi diferite; - alergare de viteză cu deplasare

Viteza

pe direcţie rectilinie şi cu 3 1-2

schimbări de direcţie;
- întreceri de alergare pe
distanţe diferite, jocuri
dinamice, ştafete;

36
 1.1. să adopte poziţiile corecte
ale corpului şi ale segmentelor
acestuia în efectuarea acţiunilor
motrice;
1.3. să realizeze acţiuni motrice
cu structuri şi eforturi diferite;
Îndemânare/coordonare
3.3. să evite pericolul de
accidentare respectând regulile
stabilite;
1.2. să folosească adecvat
exerciţiile specifice pentru
Forţă
dezvoltarea musculaturii
spatelui, a abdomenului;
1.3. să realizeze acţiuni motrice
- efectuarea exerciţiilor
specifice de dezvoltare a
coordonării segmentelor şi a
corpului în spaţiu şi timp;
- ştafete şi jocuri desfăşurate
sub formă de întrecere; 3 9-10
- parcursuri aplicative;
- efectuarea de
exerciţii cu ducerea
braţelor într-o
direcţie şi a
picioarelor în altă
direcţie;
- execuţii de exerciţii
cu obiecte portative
şi jocuri cu mingea.
- efectuarea de exerciţii libere
pentru
dezvoltarea forţei dinamice 10-14
(izotonice) a principalelor grupe 9
musculare (abdomen, spate,
37
 cu structuri şi eforturi diferite;
1.3. să realizeze acţiuni motrice - realizarea de eforturi aerobe cu
cu structuri şi eforturi diferite;
3.1. să cunoască principalii
Rezistenţă
indici morfologici şi
funcţionali şi să-şi determine
indicii morfologici proprii;
1.3. să realizeze acţiuni motrice
cu structuri şi eforturi diferite;
2.1. să aplice procedeele
Jocuri recreative
tehnice şi acţiunile tactice
însuşite în structuri simple;
2.2. să realizeze acţiuni motrice
sub formă de întrecere;
1.4. să se integreze eficient .
picioare, braţe);
- executarea de exerciţii cu
mingi
medicinale, transport de
greutăţi;
- parcursuri aplicative;
durate progresive în tempo
uniform moderat;
- ştafete şi jocuri desfăşurate 3 6-7
sub formă de întrecere, cu
durată prelungită;
- să ia pulsul şi să se măsoare şi
cântărească.
- mingea prin tunel;
- mingea la căpitan;
- al treilea e de prisos; 1-2
- cursa pe numere;
- semănatul şi culesul cartofilor; 9 10-12
- ştafete combinate.
14
38
3.Proiectarea sistemului tematic
Alergarea de rezistenţă
Clasa a V a
Anul de instruire 1, Ciclul tematic 1, Perioada de realizare 20 septembrie – 20 octombrie,
Număr de lecţii alocate 8 - Timpul alocat pentru fiecare lecţie în parte 8 minute
Nr. Detalieri de Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
lecţie conţinut
1 Alergare de - alergare de durată în tempo - clasa de elevi, grupe - observarea permanentă
durată uniform, 3 minute - f, 4 min – b; de 5-6 elevi;
- alergări cu exerciţii de - traseu de alergare;
respiraţie cu accent pe expiraţie - cronometru.
forţată.
2 Pasul lansat - învăţarea pasului lansat în - grup de 5-6 elevi; observarea permanentă
în tempo tempo moderat; - traseu de alergare;
moderat - Atenţie – Contactul tălpii cu - cronometru .
solul, aşezarea paralelă a
tălpilor;
- mişcări ample, fără crispare a
articulaţiilor membrelor
inferioare şi superioare;
- poziţia corectă a trunchiului.

39
3 Idem lecţia 2
4 Startul din - plecare din picioare la - fluier; observarea permanentă
picioare şi comandă; - grup de 5-6 elevi.
lansarea de la - poziţia picioarelor şi a traseu de alergare;
start trunchiului; - cronometru
- respectarea comenzilor la start,
pe locuri, şi atenţie sporită la
semnalul (pocnetul) de start;
- demonstraţii, corectări
5 Idem lecţia 4
6 Alergare în - alergare uşoară, alternată cu - fluier; - observare
tempo alergarea lansată în tempo - cronometru.
variabil moderat, când contactul cu solul - grup de 5-6 elevi.
se ia pe pingea; - traseu de alergare;
- alergare în tempo moderat în
grupuri de 6-8 elevi. Se
urmăreşte poziţia corectă a
trunchiului, mişcări corecte şi
eficiente ale braţelor (învăţarea
respiraţiei corecte)
7 Jocuri - exerciţii şi jocuri dinamice - fluier; - observarea
dinamice de pentru repetarea şi consolidarea - cronometru. permanentă

40
 alergare în pasului lansat în tempo moderat;
pluton - alergare în pluton, cu
efectuarea depăşirilor;
8 Alergare de - proba de evaluare: 600 m f,
rezistenţă 800 m b cl. V-VI şi 800 m f,
1000 m b cl. VII-VIII.
- grup de 5-6 elevi.
- traseu de alergare;
- cronometru, elevii, evaluare sumativă
traseul.
41
4.Proiectarea unităţii de instruire la săritura în lungime cu 1 ½ paşi în aer
Clasa a V a
Anul de instruire 1,Ciclul tematic 2, Perioada de realizare 20martie-20 aprilie
Număr de lecţii alocate: 9,timpul alocat pentru fiecare lecţie (12 minute)

Obiective de Resurse Evaluare

Lecţie

Detalieri de conţinut Activităţi de învăţare

Nr.

referinţă
2.1 Bătaie în spaţiu delimitat - - exersarea bătăii şi a - elevi - observarea
desprindere –zbor. zborului cu 1 1/2 paşi în - sector de
aer; sărituri
1
- demonstraţii; - nivelator
- exersări multiple şi de nisip
corectări individuale; - trambulina

42
 Bătaie, zbor, aterizare în - exersarea bătăii pe - observarea
groapa cu nisip trambulina elastică şi
efectuarea a 1 1/2 paşi
în aer;
- demonstraţii –
corectări;
- exersarea zborului şi a
aterizării corecte;
- demonstraţii;
- corectări individuale
2.2. Etalonarea elanului - exersarea elanului, cu - elevi - observarea
şi bătaie într-un spaţiu accelerare în apropierea - sector de - evaluare
delimitat. spaţiului de bătaie; sărituri iniţială
- corectări individuale; ruletă
- exersarea elanului - nivelator
adaptat posibilităţilor de nisip
individuale, bătaie în - trambulina
spaţiu delimitat;

2 Idem lecţia 1

43
 Elanul şi bătaia - exersarea elanului - elevi
finalizarea cu cei doi - sector de
paşi premergători sărituri
2.1 bătăii; - nivelator
- exersarea elanului – de nisip
3 bătăii şi avântarea; - jaloane
- demonstraţii –
exemplificări;
- corectări individuale;
2.2 Corelarea fazelor săriturii - exersarea de sărituri - elevi
integrale cu uşurarea - sector de
deprinderii (bătaie pe sărituri
trambulină); - nivelator
- coordonarea de nisip
segmentelor corpului în - jaloane
4 timpul zborului;
- exemplificări cu
ajutorul elevilor;
- corectări individuale;
- recomandări pentru
exersarea în grupe
valorice

44
 1.2 Sărituri cu elan redus - exersarea săriturii în - elevi,
2.1 lungime corectând ruletă,
3.2 individual fazele sector de
deficitare; sărituri,
5
nivelator
de nisip,
trambulina
Sărituri supuse evaluării - întreceri în cadrul Evaluarea
grupei; predictivă
- stabilirea primelor
recorduri personale
Sărituri integrale sporind - exersarea săriturilor - elevi Evaluarea
eficienţa din momentele integrând eficient - sector de predictivă
2.1 cheie ale acesteia finalul elanului cu sărituri
3.1 bătaia şi zborul; -
6
3.2 - corectări individuale; trambulina

Sărituri integrale sub formă - concurs în cadrul - ruletă, Evaluarea

de în-trecere grupei, separat fete - nivelator opţională
băieţi de nisip,
var sau
benzi

45
 2.1; Sărituri inegale - exersarea săriturii în - aceeaşi Evaluarea
3.1 regim de autocorectare; din lecţia opţională
7 3.2 - măsurarea a minim 5- precedentă
6 execuţii

46
 Cаpitolul 5. Prаctică pedаgogică I

Proiect didactic

Unitatea de învăţământ - Şcoala Gimnaziala Constantin Platon Bacau

Profesor:Teodorescu Florinela
Propunator: Radu Liviu, student EFS
Data :3 noiembrie 2016
Clasa: a V-a
Efectivul = 28, B – 14, F – 12, 2 scutiţi
Locul de desfăşurare - sala de sport
Spaţiu şi materiale sportive: - jumatate de teren
- teren de minihandbal ;
- 14 mingi de handbal ,4 jaloane
Temele şi obiectivele lecţiei:
1. Săritura în lungime de pe loc (învățare)
2. Pasarea mingii de la umar,din deplasare(consolidare);
Obiectivele operaţionale:
Psihomotrice: T1 - să execute corect saritura în lungime de pe loc;
T2 - să paseze mingea de la umar, cu un singur brat, din deplasare
Cognitive: T1 - să descrie fazele săriturii în lungime de pe loc;
T2 - să explice tehnica pasarii cu un brat,de la umar, a mingii de handbal;
Afective: T1 - să se bucure când reuşeşte;
T2- să sară mai lung decât colegii;
T3 - să manifeste satisfacţie când a reuşit pasarea corecta mingii din deplasare;
T4 - să aprecieze eforturile celor mai priceputi.
Sociale: T1- să încurajeze colegii;
T2 - să aprecieze pasarea corecta a colegilor;
T3 - să ajute colegii mai puţin pricepuți.

47
Verig Conţinut Dozare Strategii didactice
a şi (sisteme de acţionare sau Formaţii de Metode Indicaţii
durat mijloace) lucru metodice

Obs.
a
- Adunarea, alinierea, raportul 30sec - în linie pe - conversaţie
şi salutul; 10sec un rând; - exersare
- Verificarea stării de sănătate frontală;
V. 1. Organizarea

şi a ţinutei vestimentare; 20sec - observaţie

de elevi -2min

- Comunicarea temelor şi 40sec - apreciere

colectivului

obiectivelor lecţiei; - grup

- Exerciţii de atenţie, împrăştiat,
întoarceri la comandă, ruperi
de formaţii, grupări, etc.
- mers pe vârfuri cu braţele 1L - în coloană - explicaţie şi - se păstrează o
lateral; 1L câte unul; demonstraţie; distanţă de 1 m
- alergare uşoară 1L faţă de colegul
- mers pe călcâie cu palmele 1L - execuţie de dinainte,
la ceafă; 1L - în coloană probă, - se execută cu
- alergare uşoară 1L câte doi; - exersare paşi mici şi
- mers ghemuit cu mâinile pe 1L frontală; rapizi.
şold. 1L - apreciere - se păstrează
- alergare uşoară; 1L - în coloană stimulativă; distanţa între
- alergare cu joc de gleznă; 3-4 X câte unul,; - corectare. elevi.
V. 2. Pregătirea organismului

- alergare cu genunchi sus; - în grup;

- alergare cu pendularea
gambei înapoi.
- deplasare cu săltare uşoară
când pe un picior când pe
pentru efort 7’

celălalt.
- exerciţii ritmice din mers –
la trei paşi bătaie din palme;
- Joc de mişcare “colţurile
colorate”
Ex. 1 P.I. Stând depărtat cu
palmele pe şold - se execută la
T1,5 – aplecarea capului 3-4 X - în coloană - demonstraţie comandă
înainte 8T de gimnastică însoţită de
T2, 6 – aplecarea capului câte 4 pe descriere;
înapoi mijlocul sălii - exersare
T3, 7 - răsucirea capului spre frontală;
dreapta
T4, 8 – răsucirea capului spre
stânga.

48
 Ex. 2 P.I. Stând depărtat cu demonstraţie
palmele pe şold însoţită de -
T1 - îndoire laterală dreapta descriere; – se păstrează
cu ducerea braţului stg. întins - exersare ritmul de
deasupra capului, 3-4 frontală; execuţie;
T2 - revenire poziţie iniţială X8T
T3 - îndoire laterală stânga cu
ducerea braţului drept întins
deasupra capului,
T4 – revenire poziţie iniţială
T5 – 6- îndoire laterală
dreapta cu arcuire cu mâinile - demonstraţie
pe şold însoţită de - se păstrează
T7 - 8 = T5 – 6 - spre stânga descriere; distanţa între
Ex. 3 P.I. Stând depărtat cu - exersare elevi;
palmele pe şold frontală;
T1, 5 - aplecarea trunchiului
la orizontală cu ducerea - demonstraţie - se urmăreşte
braţelor lateral 3-4 însoţită de direcţia de
T2, 6 – răsucirea trunchiului X8T descriere; execuţie;
spre dreapta - exersare
T3, 7 - răsucirea trunchiului frontală;
spre stânga
T4, 8 – revenire poziţie
iniţială 3-4 - se execută cu
Ex. 4 P.I. Stând depărtat X8T - descriere; amplitudine
T1,5 - ducerea braţelor prin - exersare mare;
lateral sus cu ridicare pe frontală; - se urmăreşte
vârfuri - demonstraţie direcţia de
T2, 6 – coborârea palmelor pe 3-4 X însoţită de execuţie;
umeri şi a tălpilor pe sol 8T descriere;
T3, 7 - ducerea braţelor lateral - exersare
şi ridicare pe vârfuri frontală;
T4, 8 – revenire poziţie – se urmăreşte
iniţială 3-4 X ritmul de
Ex. 5 P.I. Stând depărtat 8T execuţie;
T1- 4 – rotarea trunchiului - demonstraţie
spre dreapta însoţită de
T5 –8 - rotarea trunchiului descriere; - se urmăreşte
spre stânga - exersare cadenţa
Ex. 6 P.I. Stând frontală;
T1 - pas lateral dreapta cu
ducerea braţelor înainte 3-4
T2 – revenire poziţie iniţială X8T
ratului locomotor 9 ’

T3 - pas lateral stânga, cu - descriere;

ducerea braţelor înainte - exersare
T4 – revenire poziţie iniţială frontală;
T5 - pas lateral dreapta, cu 49
ducerea braţelor lateral
T6 - revenire poziţie iniţială 4-5
T7 - pas lateral stânga, cu X8T
 Tema 1. Săritura în lungime - fetele 2 - explicaţie, - se
Învăţarea, consolidarea, perfecţionarea şi evaluarea

de pe loc(învățare) 8X grupe de câte accentueaza

- sarituri în lungime de pe loc: 6; - demonstraţia; executarea
-întrecere :Cel mai priceput 2X - băieţii 2 corecta a
săritor în lungime grupe de câte - descrierea fiecarei faze a
7; sariturii în
deprinderilor motrice 25 min.

- lungime de pe
Tema 2. Pasarea mingii de exersare în loc: elan,
handbal,de la umar,din 8X perechi; saritura,
deplasare(consolidare) - fetele 2 - aprecierea aterizare;
- pasarea mingii cu o mână, grupe de câte stimulativă; - se păstrează
de la umăr, din mers, cu 6X 6; - observaţia. ordinea şi
distanta de 3m între parteneri - băieţii 2 disciplina;
si; grupe de câte - se urmareste
- pasarea mingii din 7; executarea
deplasare mărindu-se distanta corecta a
dintre parteneri,apoi cu pasarii din
schimb de locuri deplasare;
Parcurs aplicativ: Saritura în
lungime, preluarea mingii
,pasarea de la umar, cu
22’

schimb de locuri
- alergare uşoară şi mers din 1L - în coloană - conversaţie, - - se păstrează
după efort 5min.

ce în ce mai lent; câte doi; exersare pe distanţa;

organismului

- mers cu exerciţii de relaxare; 20 m - în coloană perechi, apreciere - ex. de resp.

Revenirea

- exerciţii de respiraţie 5-6 X câte unul; încurajatoare ample şi lente;

profundă 1-2 X
- acţiuni cu caracter distractiv.
3’

- reorganizarea colectivului de 20- în linie pe un - conversaţie, - se fac şi

Concluzii , aprecieri,

elevi adunarea-alinierea; 30sec rând. - exersare, autoaprecieri

recomandări 2 min.

- aprecieri pozitive şi negative evaluarea

a activităţii desfăşurate de 20- comportamentului
elevi; 30sec elevilor şi a
- recomandări pentru îndeplinirii
activitatea din timpul liber. 30- obiectivelor
operaţionale.
2’

40sec

50
 Fişă de autoevaluare a lecţiei predate

Numele şi prenumele studentului: Radu Liviu

Temele lecţiei predate: 1. Săritura în lungime de pe loc (învățare)

2. Pasarea mingii de la umar,din deplasare(consolidare

Clasa: a V- a

Data: 3.11.2016

1. În vederea$rezolvării sarcinii de lucru, am parcurs$următoarele etape:

a) Realizarea proiectului didactic și a fișelor de evaluare.

b) Anunțarea$obiectivelor la începutul lecției

c) Rigoarea$științifică și gradul de structurare

d) Selectarea și pregătirea materialului didactic folosit

2. Am sezizat uşor/ greu dificultăţile specifice situaţiei didactice:

Stăpânirea interesului clasei pentru noua lecție și captarea atenției prin prezentarea unor lucruri noi.

3. Ca urmare a realizării acestei sarcini am învăţat:

a) Să comunic mai bine cu elevii, să fiu mai relaxat;

b) Să le răspund la întrebări și să le pun întrebări;

c) Să le captez atenția pentru a le stârni interesul.

4. Ca urmare$a realizării acestei sarcini de învăţare mi-am format/ exersat următoarele abilităţi,
capacităţi, competenţe.

a) Capacitate de a mă impune în fața lor;

b) Să comunic eficient, materialul didactic a facilitat asimilarea cunoștințelor;

c) Reușesc să satisfac interesul și curiozitatea elevilor.

5. Încă îmi este neclar:

a) Evaluarea performanțelor;

b) ..................................................................................................................................

6. Pentru a-mi$îmbunătăţi rezultatele, în intervalul de timp imediat următor, îmi propun:

51
- să$realizez lecții interesante și atmosfera$din clasă să fie frumoasă și relaxată pentru elevi.

7. Îmi apreciez$activitatea$astfel: Diferită de până acum la clasă,$cu un plus de motivație pentru

asimilarea cunoștințelor pentru notare.

Nota: .........10(zece).........................................................................................

Semnătura studentului: Radu Liviu

Fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev

Unitatea şcolară (unitatea de învăţământ): Şcoala$Gimnazială Constantin Platon Bacău

Localitatea: Bacău
DATE BIOGRAFICE
1. Date personale ale elevului:
Numele$şi prenumele Simionescu Sebastian
Clasa la care învaţă$elevul : a VIII–a
Data naşterii: anul 2002 luna 05 ziua 14
Domiciliul.............BACĂU.............................
2. Date despre familia elevului:
 Tipul de familie:
X $Organizată
 Dezorganizată
 Educogenă
 Needucogenă
 Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori, etc
Nr. Numele$şi Poziţia$în Vârsta Pregătirea Profesia Ocupaţia/locul
crt prenumele structura şcolară de muncă
familiei
1 Simionescu mama 37 Liceu Casnică Casnică
Cecilia
2 Simionescu tata 41 Liceu Mecanic Mecanic
52
 Anton
3 Simionescu frate 10 Primar Elev
Radu
4 soră
5 ..............
6 .................

- Rangul elevului în$structura familiei....PRIMUL COPIL....ELEV.................................

- Alte persoane în familie (unde este cazul)- NU ESTE CAZUL
- Alte$situaţii.....................NU ESTE CAZUL...............................................................
- Date privind starea de$sănătate a membrilor$familiei
…………………………………………………………….
 Atmosfera$şi climatul familial educativ:
X Raporturi armonioase, de înţelegere între elevi şi părinţi;
 Raporturi$punctate de conlicte mici şi trecătoare;
 Dezacorduri puternice în$relaţiile din familie, conflicte frecvente;
 Conflicte intrafamiliale puternice şi deosebit de frecvente (familie destrămată sau pe
cale de destrămare).
 Condiţii de$viaţă (familială) şi de muncă ale elevului:
 Foarte precare
 La$limită
 Acceptabile
X Bune
 Foarte$bune
 Condiţii materiale$şi spirituale$(în familie):
a) Venit: .............4000 LEI..........................................................................
b) Condiţii de existenţă oferite: ....BUNE........................................
..........................................................................
c) Preocupări$spirituale: ........RELIGIE Ortodoxă..................................
...............................................................................................................

53
  Influenţe$din afara$familiei (vecini, prieteni,$colegi, etc):
 Reduse
 Ample
 Frecvente
X Întâmplătoare
3. Evenimente$semnificative în evoluţia elevului (până în prezent)
 Dezvoltarea fizică$şi starea de sănătate a elevului:
- Antecedente personale (dacă este cazul)/ îmbolnăviri pe parcursul şcolarităţii:
NU ESTE CAZUL
- Starea generală de sănătate (în prezent): FOARTE BUNĂ
- Menţiuni medicale semnificative pentru activitatea şcolară:
NU ESTE CAZUL
Performanţe şcolare (situaţia şcolară până în prezent):
- Şcoli$frecventate: Șc.Gimnazială Constantin Platon
- Rezultate obţinute:
a) Media generală
Clasa I II III IV V VI VII VIII IX X
Media generală FB FB FB FB 9,80 9,50 9,30

b) Media de promovare$pe semestrul...... anul în curs

c) Discipline$cu performanţe$superioare (rezultate foarte bune):

Nr. crt. Disciplina (materia) Media
1. ROMÂNĂ 9
2. MATEMATICĂ 9
3. BIOLOGIE 9
4. SPORT 10

d). Succese remarcabile$(cercuri, olimpiade, concursuri şcolare, etc):

 disciplinele: Informatică
54
  tipul$performanţei (concurs, olimpiadă, etc): .......................................
..............................................................................................................................................
e). Interese şi motivaţie puternică pentru disciplinele (materiile, obiectele de învăţământ):
MATEMATICĂ, DESEN, BIOLOGIE
f). Discipline la care$întâmpină$dificultăţi şcolare,$educaţionale:
natura dificultăţilor:...............-.....................................................
 manifestări: .............- ........................................................................................
 motivul: .................Lipsă$de interes....................................................................
g). Deficienţe (senzoriale, intelectuale, afective, motorii) – după caz:
......................................................................................................................
............................................................................................................
 Activităţi/preocupări$extraşcolare (plastice, muzicale, sportive, etc): ..............SPORT….
4. Profil psihosocial (caracterizare$psihosocială)
4.1.Particularităţi ale proceselor$cognitive şi stilului de muncă intelectuală
 Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive şi de reprezentare:
X Predomină modalitatea$vizuală de percepţie a informaţiei
 Predomină modalitatea auditivă de percepţie a informaţiei
 Percepţie difuză, superficială a materiei de învăţat
 Percepţie complexă,$spirit de observaţie
Enunţ Calificative
Excepţional Foarte Bine Satisfăcător Slab
bine
Spiritul de observaţie X
Capacitatea de reprezentare X
anticipativă
Capacitatea de reprezentare X
reproductivă

 Caracteristici ale$dezvoltării intelectuale$/ nivelul$de inteligenţă

Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă
foarte bună bună de nivel scăzută sub limită
mediu
55
 X

Enunţ Calificative
Excep- Foarte Bine Satisfă- Slab
ţional bine cător
Capacitatea de înţelegere a X
informaţiilor, situaţiilor
Capacitate de înţelegere spontană X
Surprinderea datelor unei X
probleme
Surprinderea esenţialului X
Capacitate de analiză şi sinteză X
Capacitate de abstractizare şi X
generalizare
Flexibilitate în alegerea soluţiilor X
pentru rezolvarea problemelor, a
situaţiilor
Deprinderi intelectuale X
Învăţarea bazată pe înţelegere X
Rezistenţa la efort intelectual X

 Particularităţi$ale memoriei:
Foarte Bună Medie Slabă Foarte
bună slabă
X

Enunţ Calificative
Excepţiona Foarte Bine Satisfă- Slab
l bine cător
Memorie predominant mecanică X
Memorie predominant logică X

56
 Utilizarea$memotehnicilor X
Rapiditatea memorării X
Trăinicia păstrării X
Exactitatea reactualizării X
informaţiilor
Promptitudinea$reactualizării X
Învăţarea reproductivă X

 Particularităţi$ale imaginaţiei
Enunţ Calificative
Excepţion Foarte Bine Satisfăcător Slab
al bine
Imaginaţie reproductivă X
Imaginaţie reproductiv- X
creatoare
Pentru activităţi tehnice X
Pentru activităţi artistice X
Creativitate X

 Particularităţi$ale$limbajului
Enunţ Calificative
Excepţional Foarte Bine Satisfăcător Slab
Bine
Corectitudinea exprimării X
orale
Expresivitatea$verbală X
Fluenţa exprimării verbale X
Volumul vocabularului X

 Atenţia:
Enunţ Calificative
57
 Excepţional Foarte Bine Satisfăcător Slab
bine
Capacitate de$concentrare a X
atenţiei
Distributivitatea atenţiei X
Mobilitatea$atenţiei X
Fluctuaţia atenţiei X

 Caracteristici$motivaţionale$şi volitive
Enunţ Calificative
Motivaţia$şi voinţa în Excepţion Foarte Bine Satisfăcător Slab
al bine
activitatea de învăţare
Motivaţia cognitivă X
Motivaţia afectivă X
Motivaţia$intrinsecă X
Motivaţia extrinsecă X
Competitivitate X
Perseverenţă X
Nivelul aspiraţiilor X
Promptitudinea$în luarea X
deciziilor

 Stilul de$muncă
a). Cum lucrează:
X sistematic, ritmic,$organizat;
 inegal,$fluctuant, în salturi,
 neglijent,$copiază temele$de la alţii sau aşteaptă să i le facă alţii;
 alte$menţiuni: .....................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
58
 b). Sârguinţa:
Foarte sârguincios Sârguincios Puţin sârguincios nesârguincios
X

c). Autonomie,$creativitate:
 Inventiv,$cu manifestări de creativitate,
X Manifestă uneori iniţiativă, independenţă,
 Nesigur, dependent, fără iniţiativă,
 Procedează rutinier, se conformează de regulă modelului,
 Alte caracteristici: ...................................................
 Particularităţi$ale proceselor$afective:
a). Emotivitate:
 foarte emotiv, excesiv de timid,emoţiile îi perturbă$activitatea;
 emotiv, fără reacţii dezadaptative;
X îndrăzneţ, neemotiv.
b). Dispoziţie$afectivă predominantă:
X vesel, optimist;
 mai mult trist, deprimat.
4.2. Trăsături$de personalitate specifice
 Temperamentul:
X puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit,$inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la
solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;
 calm,$controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetitive;
 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
 tip combinat.... Activ, controlat, rezistent la solicitări
 Însuşiri$aptitudinale
X lucrează repede,$rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare
 rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie;
 lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.

59
  Trăsături de$caracter:
a). Atitudinea faţă de muncă:
X pozitivă: Atent
 negativă:.....
b). Atitudinea$faţă$de alţii:
X pozitivă:
 negativă:
c). Atitudinea$faţă de sine:
X pozitivă: emană$încredere
 negativă:……………….
Enunţ: Calificative
Trăsături Excepţiona Foarte Bine Satisfăcător Slab
temperamental- l Bine
caracteriale
- Comunicativ X
- Activ X
- Vioi X
- Cu iniţiativă X
- Optimist X
- Impulsiv X
- Disciplinat X
- Încrezător în X
sine
- Retras X
- Emotiv X
- Altruist X
- Curajos X
- Sincer X
- Conştiincios X
- Ordonat X

60
 - Introvertit X

5. Conduita elevului$la lecţie şi$în$clasă

5.1. Conduita la lecţie:
X atent, participă activ, cu interes;
 atenţia şi interesul inegale;
 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.

5.2. Purtarea$în$general:
 exemplară,$ireproşabilă;
X corectă, civiincioasă;
 cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;
 abateri comportamentale grave, tendinţe spre devianţă, devianţă.
6. Conduita$în$grup.$Integrarea socială a elevului:
6.1 Participarea la viaţa de grup:
 mai mult redusă, rezervat, izolat, puţin comunicativ;
 participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;
 este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive.
X caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator al
grupului.
6.2. Cum este$văzut de$colegi:
X bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;
 bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el;
 preocupat mai mult de sine, trăsături individualiste, egoiste.
6.3. Colegii îl$apreciază$pentru:
 rezultatele la învăţătură;
 performanţele extraşcolare;
X pentru că este prietenos, apropiat.
7.Rezultatele$examinării$psihosociale: .............................................................

61
8. Opţiunea şcolară/profesională:$FACULTATEA DE Educație Fizică și Sport
9. Alte date$semnificative: NU ESTE CAZUL
10. Asistenţa$psihopedagogică$necesară: NU ESTE CAZUL
11. Aprecieri generale şi recomandări: CALM ŞI ORGANIZAT, PREOCUPARE FAŢĂ DE
ŞCOALĂ
12.Concluzii:$Elevul Simionescu Sebastian este un elev foarte bun, îndrăgit atât de profesorii clasei
cât și de colegii de$clasă. Este mereu activ și foarte dornic să învețe, este dispus să ajute pe oricine îi
cere ajutorul.
Întocmit, Radu Liviu

62
 Cаpitolul 6. Prаctică pedаgogică II

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ - Şcoala Gimnaziala Constantin Platon Bacau

Propunător: Radu Liviu , EFS 301C
Clasa : a VII-a
Efectiv : 24 elevi-14 băieți și 10 fete .
Data : 6.04.2017
Loc de desfăşurare : sala de sport
Materiale şi instalaţii :
• saltele
• banci de gimnastică

TEME :
1.Rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în ghemuit (consolidare)
2. Dezvoltarea forţei generale
OBIECTIVE OPERATIONALE:
Psihomotrice:
PM1 – să execute elementele acrobatice -rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în
ghemuit
PM2 -să lege elementele într-un exercitiu
PM3 - să execute cu ușurință exerciţiile pentru dezvoltarea forţei
PM4 - sa fie interesat sa realizeze cat mai corect mişcarile
Cognitive
C1 - să descrie fazele rostogolirilor;
C2 - să explice tehnica legarii celor două rostogoliri;
Afective:
A1 - să se bucure când reuşeşte;
A2- să execute mai bine decât colegii;
A3 - să manifeste satisfacţie când a reuşit legarea celor două elemente;
A4 - să aprecieze eforturile celor mai priceputi.
Sociale:
S1- să încurajeze colegii
63
 S2 - să aprecieze rostogolirea corecta a colegilor
S3 - să ajute colegii mai puţin pricepuți.

Obs.
VERIGA DO- FORMAŢII DE LUCRU
ŞI CONŢINUTUL LECŢIEI ZARE ŞI
DURATA INDICAŢII METODICE
1. Organizarea - Adunarea si alinierea; 1 min - În linie pe un rând.
colectivului - Verificarea echipamentului şi 30s
de elevi a stării de sănătate. 0000000000
( 2 min. ) - Anunţarea temelor de lecţie. 30s @
2. Pregătirea -mers normal; 10s - În coloană câte unul.
organismului -mers pe varfuri cu bratele sus; 20s
pentru efort -mers pe calcaie cu mainile la 20s - Se pot folosi şi semnale
( 8 min. ) spate; 10s sonore.
-mers ghemuit cu mainile pe
genunchi; 10s
- Alergare uşoară. 1 diag
-alergare cu pas sarit; 1 diag -se coordoneaza miscarea
-mers 1 lat brat-picior opus
-alergare cu pas saltat; 1 diag
-mers normal 1 lat
-alergare cu paşi adăugaţi cu 1diag
fata spre interior;
-mers normal 1lat
-alergare cu pasi adaugati, fata 1diag -încrucişarea braţelor în faţă
spre exterior; braţ picior opus.
-mers cu relaxarea braţelor şi
picioarelor,apoi exerciţii de
respiraţie.
Joc „Bucheţelele”. -Elevii care nu reusesc sa se
În timp ce colectivul de elevi grupeze, vor fi penalizati sa
aleargă, profesorul strigă un X4 execute genuflexiuni etc
număr. Imediat elevii trebuie să
se grupeze în funcţie de
numărul strigat. Exemplu : 4
se grupează câte patru în
poziţia sprijin ghemuit. Apoi se
continuă alergarea cu relurea
jocului.

3. Influenţarea Exerciţii cu bastoane: - în cocor deschis

selectivă a 1.PI Stând depărtat, braţele
64
 aparatului ridicate, bastonul de capete
locomotor. apucat : 3X8T
( 6 min.) T1,2-îndoirea braţelor, bastonul
la ceafă, cu aplecarea capului
înainte, revenire PI
T3,4-îndoirea braţelor,
bastonul la piept, simultan cu
ducerea capului pe spate,
revenire PI
T5,6-îndoirea braţelor,
bastonul la ceafă, cu răsucirea
capului spre stânga, revenire PI
T7,8 îndoirea braţelor,
bastonul la ceafă, simultan cu
răsucirea capului spre dreapta,
revenire PI

2. PI.Stând, bastonul înapoi de 4X8T

capete apucat:
T1,2-ridicarea bratelor înapoi
cu rasucirea trunchiului spre
stânga, revenire PI
T3,4-ridicarea bratelor înapoi
cu rasucirea trunchiului spre
dreapta, revenire PI
T5,6-ridicarea bratelor înapoi
cu îndoirea trunchiului înainte,
revenire PI
T7,8-ridicarea bratelor înapoi
cu îndoirea genunchilor,
revenire PI

3.PI.Stând depărtat, bastonul 4X8T

înapoi la nivelul coatelor
apucat
T1,2-răsucirea trunchiului spre
stânga
T3,4-răsucirea trunchiului
spre dreapta,revenire PI
T5,6-îndoirea trunchiului
spre stânga,revenire PI
7-8-îndoirea trunchiului spre
dreapta revenire PI

4.PI.Stând departat, cu 4X8T

bastonul înainte de capete
65
apucat:
T1-aplecarea trunchiului
înainte cu ridicarea braţelor sus
T2-îndoirea rasucita a
trinchiului cu asezarea
bastonului pe picioarul stang
T3-îndreptarea trunchiului
T4-revenire PI
T5,6,7,8-aceeasi miscare se
executa spre dreapta

5. PI.Stând, bastonul de capete 4 X8T

apucat:
T1,2-fandare laterală spre
stânga, cu ducerea braţelor
înainte, revenire PI
T3,4-fandare laterala spre
dreapta, cu ducerea braţelor
înainte, revenire PI
T5,6-fandare spre înainte cu
piciorul stâng, cu ridicarea
bratelor sus , revenire PI
T7,8- fandare spre înainte cu
piciorul drept, cu ridicarea
bastonului înainte, revenire PI

6. Stând, braţele îndoite 4 X8T

bastonul pe umeri:
T1,2-săritura inainte ,revenire
PI 4 X8T
T3,4-saritura inapoi,revenire PI
T5,6-saritura laterala stanga,cu
ridicarea bratelor sus,revenire
PI
T7,8-saritura laterala dreapta ,
cu ridicarea bratelor sus,
revenire PI

7. PI. Aşezat depărtat cu

braţele sus, cu bastonul, de 4X8T
capete apucat
T1,2-îndoirea răsucită a
trunchiului spre piciorul drept,
revenire PI
T3,4-acelasi exercitiu spre
piciorul stang,revenire PI
66
 T5,6-rasucirea laterala a
trunchiului spre dreapta, cu
ducerea bratelor inainte,
revenire PI
T7,8-acelasi exercitiu spre
stanga,revenire PI

8. PI. Aşezat cu bastonul

înainte, de capete apucat 4X8T
T1,2-îndoirea trunchiului
înainte cu ducerea braţelor sus,
revenire în PI
T3,4-trecere în culcat cu
îndoirea braţelor, bastonul la
piept, revenire PI
T5,6-trecere in culcat dorsal cu
braţele sus,cu ridicarea
piciorului drept,revenire PI
T7,8-acelasi exercitiu pentru
piciorul stang,revenire PI
4. Realizarea 1.Elemente acrobatice(10min). Se lucrează 3-4 elevi la o
temelor lecţiei Stând - sprijin ghemuit - 4 X saltea
Gimnastica rostogolire înainte din
acrobatica: ghemuit în ghemuit - săritură
dreaptă cu trecere în ghemuit Se acordă mare atenţie
Insusirea a 2-3 Stând - sprijin ghemuit - 4 X ajutorului, se instruiesc şi
elemente rostogolire înapoi din ghemuit elevii în vederea acordării
în ghemuit -rulare înapoi cu ajutorului
trecere în stând pe omoplaţi
( 20 min.) -torente a câte 3 rostogoliri 4 X
înapoi din ghemuit în ghemuit - se acorda o atentie
-Consolidarea elementelelor permanenta a tinutei si
repetate prin realizarea unui 4x elegantei in miscari;
exercitiu pe o suprafata de
gimnastica extinsa

67
6. 2. Dezvoltarea fortei dinamice.
Dezvoltarea Statii: (10min)
1.- Din culcat dorsal, cu 15X2b. -se lucreaza pe perechi;
calităţilor
mainile la ceafa, ridicarea 10X2f.
motrice forţa
trunchiului la 45°, cu revenire.
2.-Din culcat facial , cu mainile 20X2b - se executa cu amplitudine;
la ceafa,extensii de trunchi; 10X2f
3.-Genuflexiuni; 20X2b -se executa cu bratele
10X2f inainte;
4.-Din stand, fata in fata cu -se executa in ritm moderat;
piciorul stang inainte, prinderea 3min -se lucreaza pe perechi;
mainilor, cu impingere si
opunere de rezistenta;
5.-Sarituri peste banca de 10X 2 -banca rasturnata;
(10 min.) gimnastica;
-Joc dinamic Lupta cocosilor 2’ -castigatorul se puncteaza;
Cate 2 fata in fata din pozitia
ghemuit, se incearca
dezechilibrarea adversarului;
7. Revenirea - Se va executa alergare uşoară; 1 tura - se va insista pe lucrul
organismului corect al braţelor în timpul
dupa efort alergării.
( 2 min.) - Mers cu exerciţii de ½ tura - în timpul mersului pe
respiraţie; lângă exerciţii de respiraţie
se vor relaxa braţele şi
picioarele.

8.Încheierea - Aprecieri asupra obiectivelor 1 min. - în linie pe un rând;

organizată a propuse.
lecţiei. - Aprecierea elevilor care s-au 30s -evidentieri ale elevilor care
(2 min.) evidenţiat. au executat corect;
- Alinierea şi salutul. 30s - notarea a doi ,trei elevi.

68
 Fişă de autoevaluare a lecţiei predate

Numele şi prenumele$studentului: Radu Liviu

Temele lecţiei predate:1. Rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în ghemuit (consolidare)
2. Dezvoltarea forţei generale
Clasa: a VII –a

Data: 6.04.2017

1. În vederea$rezolvării sarcinilor de lucru, am parcurs următoarele etape:

a) Documentarea științifică și metodică

b) Rigoarea științifică și gradul de structurare

c) Prezentarea materialului didactic

d) Exemple pe înțelesul elevilor

2. Am sezizat uşor/ greu dificultăţile specifice situaţiei didactice:

Am$încercat să corespund cerințelor; nu am sezizat$dificultăți în procesul de pregătire al lectiei.

3. Ca urmare$a realizării acestei sarcini am$învăţat:

a) Gestionarea timpului în mod adecvat pentru parcurgerea tuturor etapelor;

b) Folosirea corelațiilor intra și interspecifice disciplinare;

c) Cooperarea activă cu elevii pentru completarea lecției.

4. Ca urmare a$realizării acestei sarcini$de învăţare$mi-am format/ exersat următoarele abilităţi,

capacităţi,$competenţe.

a) Comunicare$clară,$exprimare inteligibilă;

b) Rezolvarea$problemelor sau a neclarităților apărute pe parcursul orei;

c) Capacitate de sinteză.

5. Încă îmi$este neclar:

a) ..................................................................................................................................

b) ..................................................................................................................................

6. Pentru a-mi îmbunătăţi rezultatele , în intervalul de timp imediat următor, îmi propun:

69
Mai multă$atenție asupra exprimării și$formulării întrebărilor pentru elevi precum și mai multă atenție
la acordarea notelor.

7. Îmi$apreciez activitatea astfel: O lecție la sfârșitul căreia elevii au înțeles cele$prezentate, folosirea
de material didactic$ajutător.

Nota: 10(zece)
Semnătura studentului: Radu Liviu

Fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev

Unitatea şcolară (unitatea de învăţământ) Şcoala Gimnazială Constantin Platon Bacău

Localitatea Bacău
DATE BIOGRAFICE
1. Date personale ale elevului:
Numele$şi prenumele: Bostan Vlăduț
Clasa la care învaţă elevul a V- A
Profilul -
Data naşterii: anul 2004 luna 09 ziua 06
Domiciliul$STR. CORNIȘA- BISTRIȚA, BACĂU

2. Date$familiale (date despre$familia elevului):

 Tipul de$familie:

X Organizată

 Dezorganizată

 Educogenă

 Needucogenă

70
 Componenţa/structura$familiei: părinţi (tutori),$fraţi/surori,$etc

Nr. Numele şi Poziţia în Vârsta Pregătirea Profesia Ocupaţia/locul

crt prenumele structura şcolară de muncă
familiei
1 Bostan mama 47 Liceu Casnică Agricultură
Mihaela
2 Bostan tata 48 Liceu Constructor Buldozer
Gabriel
3 frate
4 soră
5 ..............
6 .................

- Rangul elevului în$structura familiei$ELEV

- Alte persoane$în familie (unde este cazul) NU ESTE CAZUL

.........................................................................................................
- Alte situaţii....................................................................................

- Date privind starea de sănătate a membrilor familiei

STARE DE SĂNATATE -FOARTE BUNĂ

 Atmosfera$şi climatul$familial educativ:

X Raporturi armonioase, de înţelegere între elevi şi părinţi;

 Raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;

 Dezacorduri$puternice în relaţiile din familie, conflicte frecvente;

 Conflicte intrafamiliale puternice şi deosebit$de frecvente (familie destrămată sau pe

cale de destrămare).

71
 Condiţii$de viaţă$(familială) şi de muncă$ale elevului:

 Foarte$precare

 La limită

 Acceptabile

 Bune

X Foarte$bune

 Condiţii$materiale şi spirituale$(în familie):

d) Venit: …….. 1500 LEI……………………………………………….

e) Condiţii de$existenţă oferite: ………. BUNE………………

f) Preocupări$spirituale: ........RELIGIE ORTODOXĂ..................................

 Influenţe$din$afara familiei (vecini,$prieteni, colegi, etc):

 Reduse

X Ample

 Frecvente

 Întâmplătoare

3. Evenimente4semnificative în evoluţia elevului (până în prezent)

 Dezvoltarea fizică şi starea de sănătate a elevului:

- Antecedente personale (dacă este cazul)/ îmbolnăviri pe parcursul şcolarităţii:

NU ESTE CAZUL

- Starea generală de sănătate (în prezent): FOARTE BUNĂ

Menţiuni medicale semnificative pentru activitatea şcolară:

72
 NU ESTE CAZUL
 Performanţe$şcolare (situaţia şcolară până în prezent):

- Şcoli frecventate: ....................................................................

- Rezultate$obţinute:

a) Media$generală

Clasa I II III IV V VI VII VIII IX X

Media generală FB FB FB FB 10

b) Media de$promovare pe$semestrul..........10........................./ anul$în$curs

c) Discipline cu performanţe superioare (rezultate foarte bune):

Nr. crt. Disciplina (materia) Media

1. ROMÂNĂ 10
2. BIOLOGIE 10
3. MATEMATICĂ 10
4. ENGLEZĂ 10

d) Succese remarcabile (cercuri, olimpiade, concursuri şcolare, etc):

 disciplinele: ....Engleză, Informatică........................................................

 tipul performanţei (concurs, olimpiadă, etc): .......................................

.............Locul 2 la Engleză( Olimpiadă) ...............................................................................

e). Interese$şi motivaţie puternică pentru disciplinele$(materiile, obiectele de învăţământ):
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
f). Discipline la$care întâmpină dificultăţi şcolare, educaţionale:
 natura dificultăţilor:............... Fizică, Chimie..........................................................
 manifestări: ............... Nepregătire................................................................

73
  motivul:.................... Lipsă$de interes...................................................................

g). Deficienţe$(senzoriale, intelectuale, afective, motorii) – după caz:

.....................................................................................................................
 Activităţi/preocupări$extraşcolare (plastice, muzicale,$sportive, etc): SPORT, MUZICĂ,
DANS
4. Profil$psihosocial (caracterizare psihosocială)

4.1.Particularităţi$ale proceselor$cognitive şi stilului de$muncă intelectuală

 Caracteristici$ale funcţiei senzorio-perceptive şi de reprezentare:

X Predomină$modalitatea vizuală de percepţie a informaţiei

 Predomină modalitatea auditivă de percepţie a informaţiei

 Percepţie difuză, superficială a materiei învăţate

 Percepţie complexă, spirit de observaţie

Enunţ Calificative
Excepţional Foarte Bine Satisfăcător Slab
bine
Spiritul de observaţie X
Capacitatea de reprezentare anticipativă X
Capacitatea de reprezentare reproductivă X

 Caracteristici$ale dezvoltării$intelectuale/ nivelul$de inteligenţă

Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă

foarte bună bună de nivel mediu scăzută sub limită
X

Enunţ Calificative
Excep- Foarte Bine Satisfă- Slab
ţional bine cător
74
Capacitatea de$înţelegere a informaţiilor, X
situaţiilor
Capacitate de înţelegere spontană X
Surprinderea$datelor unei probleme X
Surprinderea esenţialului X
Capacitate de analiză şi sinteză X
Capacitate$de abstractizare şi generalizare X
Flexibilitate în alegerea soluţiilor pentru X
rezolvarea problemelor, a situaţiilor
Deprinderi intelectuale X
Învăţarea bazată pe înţelegere X
Rezistenţa$la efort intellectual X

 Particularităţi$ale$memoriei:

Foarte$bună Bună Medie Slabă Foarte slabă

X

Enunţ Calificative
Excepţional Foarte Bine Satisfă- Slab
bine cător
Memorie$predominant mecanică X
Memorie predominant logică X
Utilizarea memotehnicilor X
Rapiditatea memorării X
Trăinicia păstrării X
Exactitatea$reactualizării informaţiilor X
Promptitudinea reactualizării X
Învăţarea$reproductivă X

75
 Particularităţi$ale$imaginaţiei

Enunţ Calificative
Excepţion Foarte Bine Satisfăcător Slab
al bine
Imaginaţie reproductivă X
Imaginaţie$reproductiv- X
creatoare
Pentru activităţi$tehnice X
Pentru$activităţi artistice X
Creativitate X
 Particularităţi$ale limbajului

Enunţ Calificative
Excepţional Foarte Bine Satisfăcător Slab
bine
Corectitudinea$exprimării X
orale
Expresivitatea verbală X
Fluenţa exprimării verbale X
Volumul vocabularului X
 Atenţia:

Enunţ Calificative
Excepţional Foarte Bine Satisfăcător Slab
bine
Capacitate de$concentrare a X
atenţiei
Distributivitatea atenţiei X
Mobilitatea$atenţiei X
Fluctuaţia$atenţiei X

 Caracteristici$motivaţionale$şi$volitive
76
 Enunţ Calificative
Motivaţia şi voinţa în Excepţion Foarte Bine Satisfăcător Slab
al bine
activitatea de învăţare
Motivaţia cognitivă X
Motivaţia afectivă X
Motivaţia$intrinsecă X
Motivaţia extrinsecă X
Competitivitate X
Perseverenţă X
Nivelul$aspiraţiilor X
Promptitudinea$în luarea X
deciziilor

 Stilul$de$muncă

a). Cum$lucrează:
X sistematic,$ritmic,$organizat;

 inegal, fluctuant, în salturi,

 neglijent,$copiază temele de la alţii sau aşteaptă să i$le facă alţii;

 alte menţiuni: .....................................................................................

b). Sârguinţa:
Foarte$sârguincios Sârguincios Puţin sârguincios nesârguincios
X

c). Autonomie,$creativitate:
X Inventiv, cu$manifestări de$creativitate,

 Manifestă uneori iniţiativă, independenţă,

 Nesigur,$dependent, fără iniţiativă,

77
  Procedează rutinier, se conformează de regulă modelului,

 Alte caracteristici: ...................................................

 Particularităţi$ale proceselor afective:

a). Emotivitate:
 foarte emotiv, excesiv de timid,emoţiile îi perturbă activitatea;

 emotiv, fără reacţii dezadaptative;

X îndrăzneţ,$neemotiv.

b). Dispoziţie$afectivă$predominantă:
X vesel, optimist;

 mai mult$trist, deprimat.

4.2. Trăsături de personalitate specifice

 Temperamentul:

X puternic$exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal,$iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la

solicitări,$cu tendinţe de dominare a altora;

 calm, controlat, reţinut, lent,$uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetitive;

 hipersensibil,$interiorizat, retras, nesigur, anxios;

 tip combinat...............................................................

 Însuşiri$aptitudinale

X lucrează repede, rezolvă$uşor şi corect sarcinile$de învăţare

 rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie;

78
  lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.

 Trăsături de$caracter:

a). Atitudinea$faţă de muncă:

X pozitivă: ......................................................................

 negativă: ....................................................................

b). Atitudinea faţă$de alţii:

X pozitivă: ...............................................................

 negativă: ......................................................

c). Atitudinea$faţă$de$sine:
X pozitivă: ......................................................

 negativă:.............................................................................................

Enunţ: Calificative
Trăsături$temperamental- Excepţional Foarte Bine Satisfăcător Slab
caracteriale
bine
Comunicativ X

Activ X

Vioi X

Cu iniţiativă X

Optimist X

Impulsiv X

Disciplinat X

Încrezător în sine X X

Retras X

Emotiv X

79
 Altruist X

Curajos X

Sincer X

Conştiincios X

Ordonat X

Introvertit X

5. Conduita$elevului la lecţie şi în clasă

5.1. Conduita$la lecţie:

 atent, participă activ, cu interes;

X atenţia şi interesul inegale;

 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;

 prezent$numai fizic, cu frecvente distrageri.

5.2. Purtarea$în general:

 exemplară, ireproşabilă;

X corectă,$civiincioasă;

X cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;

 abateri comportamentale grave, tendinţe spre devianţă, devianţă.

6. Conduita în grup. Integrarea$socială a$elevului:

6.1 Participarea$la viaţa de grup:
 mai mult redusă, rezervat, izolat, puţin$comunicativ;

X participă la activitatea de grup numai$dacă este$solicitat;

80
 X este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive.

 caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator
al grupului.

6.2. Cum este văzut de colegi:

X bun coleg,$sensibil, te înţelegi$şi te împrieteneşti$uşor cu el;

 bun coleg,$săritor la nevoie, te poţi bizui pe el;

 preocupat mai mult de sine, trăsături$individualiste,$egoiste.

6.3. Colegii$îl$apreciază$pentru:
 rezultatele$la învăţătură;

 performanţele$extraşcolare;

X pentru că este$prietenos,$apropiat.

7. Rezultatele$examinării psihosociale: .............................................................

...................................................................................................................................................
8. Opţiunea$şcolară/profesională: ... FACULTATEA DE INGINERIE
9. Alte$date$semnificative: NU ESTE CAZUL
10. Asistenţa psihopedagogică$necesară: NU ESTE CAZUL
11. Aprecieri generale$şi$recomandări: Calm și organizat, preocupat față de
12.Concluzii: Din rezultatele obținute din fișa de caracterizare pshihopedagogică a unui elev s-a
observant că:
- Elevul Bostan Vlăduț este unul din elevii cu rezultate$remarcabile la învățătură, provine dintr-o
familie organizată, prezintă interes pentru dans, biologie, engleză,$sport și limba română.

Întocmit,
Radu Liviu

06.04.2017

81
 Cаpitolul 7. Mаnаgementul clаsei de elevi

Profesorul – stil autoritar sau lider?

Meseria de dascăl nu este printre cele foarte cerute, dar nici dintre cele neglijate. Această
ocupatie intelectuală nu înseamnă putere, influenţă sau venituri deosebite, vocaţia fiind
considerată unul dintre atuurile esențiale în orientarea spre învăţământ.
În învăţământul actual în care se încearcă implementarea unei schimbări reale, profesorul,
ca manager educaţional, trebuie să cunoască ştiinţa şi arta de a pregăti resursele umane, de a
forma personalităţi în conformitate cu finalităţile societății şi acceptate de subiectul supus
procesului educaţional.
Pentru a reliefa rolul profesorului în procesul educației, trebuie făcută diferența dintre
profesor ca sursă de autoritate si sursă de putere.
Puterea şi autoritatea sunt două concepte cheie în exercitarea controlului pe care
profesorul trebuie să-l exercite în clasă, termeni propuşi de Louis Cohen şi Lawrence Manion.
Încă din secolul al XIX-lea, de la şcolile prezentate de Charles Dickens şi la noi de
B.Șt.Delavrancea (Domnul Vucea), progresul instructiv s-a datorat subrezirii controlului
profesorului şi instaurarea unei atmosfere relaxate de învăţare, control care pare să fie într-un
raport invers proporțional cu intensitatea interacţiunii elevilor. Tot atunci au apărut şi leadership-
ul, termen care se referă la un stil de a conduce eficient prin puterea conducătorului de a influenţa
şi orienta a celor pe care îi conduce spre realizarea obiectivelor.
Primele teoretizări ale leadership-ului au fost realizate de Kurt Lewin, Ronald Lippitt şi
Ralph White în perioada 1938-1952 după realizarea unor experimente organizate în cadrul unor
grupe de copii de 11 ani cu monitori adulţi care să aibă un stil diferit de comportament faţă de
copii. Pe grupurile de copii care executau aceleaşi sarcini în acelaşi cadru, au fost testate trei
tipuri de leadership: stilul autoritar, democratic şi laissez-faire.
Acţiunea dascălului se deosebea prin modul în care se lua decizia privind organizarea
grupului şi activităţile desfăşurate, în care se efectua evaluarea şi se exercita controlul. Profesorul
autoritar lua singur deciziile, nu spunea elevilor criteriile de evaluare, nu se implica în activităţile
concrete ale grupului şi manifesta un control strict. Nici profesorul care arăta stilul democrat nu
participa prea mult la activităţi, dar îi stimula pe elevi să ia decizii având cel puţin două
alternative, iar membrii grupului se puteau asocia cu oricine în realizarea sarcinilor. Elevii
cunoşteau etapele pe care le aveau de îndeplinit în realizarea sarcinilor.
 Atmosfera laissez-faire presupune un rol pasiv al adultului care îşi impunea participarea
cât mai puțin cu putinţă, lăsând în seama elevilor toate iniţiativele. Evita să dea sfaturi şi să
evalueze ideile sau comportamentul elevilor.
Comparând, s-a ajuns la concluzia că deosebirile cele mai clare s-au arătat în
comportamentul grupului şi la relaţiile dintre membrii acestuia. În stilul autoritar, subiecții au
tendinţa să treacă toată responsabilitatea către adult, sunt lipsiţi de iniţiativă, devin pasivi,
nervoși, ajungându-se uşor la acte de violenţă verbală între ei, dominând o atmosferă tensionată.
În grupul democratic şi în cel laissez-faire, relaţiile dintre subiecți au fost relaxate, armonioase,
de ajutorare, ducând la prietenie.
Studiile care au urmat au identificat stiluri diferite, pornind de la dozajul dintre autoritate
şi putere. De exemplu, în concepţia lui E. Wragg, stilul unui profesor poate fi: autoritar (menţine
ordinea şi ia decizii – efecte negative: descurajează formarea unei personalităţi independente);
permisiv (elevii iau singuri decizii şi se încearcă minimizarea costrângerilor asupra elevilor –
efecte negative: poate degenera uşor într-o situație de tip laissez-faire fără efecte educative; stil
centrat pe modificările de comportament bazat pe alternativa pedeapsă/recompensă – efecte
negative: aducerea copilului la nivelul unor reacţii primare, de tipul reflexelor condiţionate care
ţin de dresaj; un stil orientat pe relaţii de parteneriat cu elevii, cu accent pe sugestie, negociere şi
practicipare care duce uneori la neglijarea procesului de învăţare; ştiinţific – conform acestui tip,
predarea este o activitate studiată şi analizată sistematic după criterii fixe. Diferența vine din
faptul că activitatea de predare este mai mult artă decât ştiinţă, la fel ca managementul clasei,
reprezentând ceva intuitiv.
Din toate studiile, dar şi din propria experienţă de aproape treizeci de ani în învăţământ,
cred că stilul profesorului este influenţat de o varietate de factori: propria personalitate, nivelul de
instruire şi cultura generală, nivelul social, materia predată, ciclul de învățământ (primar,
gimnazial, liceal, universitar), politica instituţiei şcolare, contextual social, abilităţile elevilor,
participarea comunităţii la viaţa şcolii.
Calităţile personale ale profesorului joacă un rol extrem de important în determinarea unui
stil în procesul de învațământ.
Stilul autoritar este abordat de profesorul tiran, impunător, sever, înclinat spre critică,
exercită presiuni, pedepseşte, umileşte, ironizează, inspiră teamă, descoperă numai greşeli, nu
este mulţumit niciodată, îşi impune toată responsabilitatea, are un ton ridicat, aspru, îşi exercită
întotdeauna ideile, nu acceptă sugestii, este extrem de irascibil la orice act de nesupunere şi foarte

83
strict. Un astfel de profesor este pasiv la problemele elevilor, nu-i înţelege şi nu acceptă niciodată
compromisul. De aceea, uneori refuză să motiveze absenţe, deşi elevii prezintă scutiri medicale,
nu învoieşte pe nimeni, chiar la rugăminţile părinţilor. Un astfel de dascăl nu încurajează
comunicarea, nu vrea să fie întrerupt sau să ia parte elevii la luarea unei decizii (de exemplu:
stabilirea datei pentru teză). Acest fel de profesor consideră activităţile extracuriculare inutile
pentru activitatea educativă (excursii, vizite, baluri,serbări).
Nu de multe ori, acest profesor este sobru, nu râde şi descurajează orice încercare a
elevului de comunicare, nu răspunde la salut, deşi dacă nu este salutat ceartă elevul. Un astfel de
profesor acceptă foarte greu schimbarea, dorind un control strict raportat la elevii care nu au voie
să-şi schimbe locul în bancă, să schimbe locul băncilor, să aibă iniţiative de decorare a clasei, etc.
Se vede într-un astfel de stil, de obicei, profesorul de tip tradiţional, conservator care nu
poate să înţeleagă tendința societăţii actuale, plafonat, fără implicare în perfecţionarea şi
autoperfecţionarea psiho-pedagogică şi metodică.
Un astfel de stil autoritar poate avea efecte pozitive pe o perioadă scurtă, pentru că elevii,
de teamă, acceptă regulile, învaţă bine şi au rezultate bune. Efectele negative se remarcă în timp
pentru că aceşti elevi vor deveni pasivi, nu vor avea calități utile de comunicare şi vor deveni,
sub influenţa modelului pe care îl reprezintă profesorul, ei înşişi autoritari şi intransigenţi.
Stilul cvasiautoritar este apreciat de un profesor care vrea să stabilească o colaborare
minimală cu elevii: fixează reguli clare, dar încurajează şi independenţa. Uneori explică
necesitatea unor reguli şi își justifică luarea unor decizii. Este strict cu elevii, dar politicos, nu-i
traumatizează. Acceptă discuţiile cu elevii şi dezbaterile critice şi poate fi interupt de aceștia cu o
întrebare sau o observaţie pertinentă. Este oarecum afectuos faţă de elevi, încurajându-i prin
laude sau corectându-i prin observaţii şi avertismente, apreciează în scris asupra temelor,
activităţilor independente, remarcă pozitiv atunci când este cazul. Este preocupat de nevoile şi
problemele elevilor, creează un mediu propice lucrului, încurajează respectul în relaţia profesor –
elev şi elev – elev.
Toate aceste aspecte constituie un stil care îmbină atât trăsături întâlnite la profesorul
autoritar, cât şi la ce democrat.
Stilul democratic împarte responsabilităţile prin delegarea de către profesor a unei părţi
din sarcinile sale, stabilite prin Legea învăţământului şi Statul cadrelor didactice, iar elevii sunt
încurajaţi să caute, să se implice, să ia decizii şi să-şi asume responsabilitatea faptelor lor.

84
 Pentru a-i încuraja să trăiască în democrație, elevii trebuie determinați să aibă iniţiativa, să
se exprime liber şi responsabil, să se implice şi să comunice. De aceea consiliul elevilor, atât la
nivelul clasei, cât şi la nivelul şcolii trebuie să aibă un rol important în şcoală, iar şeful/şefa
clasei să fie lider recunoscut de ceilalţi, cu posibilități de influenţare şi nu numit de diriginte doar
după rezultatele obţinute la învăţătură.
Profesorul democrat înțelege că o clasă de început trebuie să aibă o evoluţie firească de la
grup social la echipă, dacă managementul este adaptat.
Un profesor care are stilul democratic ia decizii cu ajutorul elevilor, îi lasă să îşi împartă
sarcinile , este prietenos, dar şi hotărât, îi ajută, îi stimulează şi îi încurajează pe elevi, sugerează,
are capacitate de înțelegere, cooperează, negociază, realizează acorduri, discută cu elevii, are un
ton cald, plăcut, zâmbeşte, glumeşte şi îi dă elevului impresia de încredere şi siguranţă.
Un astfel de profesor este un lider, deoarece este un adept al stilului democratic, care
stimulează participarea şi distribuie responsabilităţi, dar nu pierde niciodată din vedere că el este
responsabil.
Un profesor care adoptă stilul democratic, care oferă doar sfaturi, îndemnuri, alternative
pentru rezolvarea unor probleme, dar nu se implică deloc în alegerea lor poate crea grupului de
elevi idea că absolut totul poate fi discutabil privind deciziile grupului. Astfel , profesorul nu mai
este văzut de către elevi ca un ajutor, un factor de încredere şi de siguranţă, un astfel de profesor
nu poate fi un lider.
Stilul laissez-faire presupune implicarea profesorului doar atunci când este solicitat sau
când situaţia riscă să degenereze în conflict. Acest stil presupune permisivitate, pentru că
profesorul dă o libertate aproape totală, fără să le ofere o minimă orientare şi ignorând total
motivaţia.
Un astfel de stil nu poate fi util în şcoală, ci probabil, în mod deosebit, acolo unde există
elevi foarte talentați (de exemplu, în cazul unui liceu de artă), unde aceștia ar putea să se descurce
fără reguli şi intervenţia profesorului.
În concluzie, în activitatea şcolară, niciun stil de conducere nu poate exista în stare pură,
având caracteristicile strict separate. Profesorul trebuie să îmbine diferite elemente ale unui stil
după situaţie şi să ţină seamă de faptul că pedagogia modernă nu încurajează tendințele autoritare.
Stilul educaţional depinde de calitatea profesorului, de atitudinea sa faţă de valorile
profesiei didactice şi ale disciplinei, de capacitatea personală în a aborda elevii şi situaţiile de
învăţare, de a folosi metodele şi tehnicile de predare, de cultura, de calitatea vieţii sale afective,

85
experienţa de viaţă, de aptitudini şi caracter. Stilul educaţional reprezintă o a doua grupă de
condiţii care influențează reușita actului educaţional: investiţie de efort creativ în selecţia şi
combinarea funcţională a principiilor şi instrumentelor teoretice. Stilul este asociat
comportamentului şi se manifestă sub forma unei succesiuni de influenţe şi acţiuni cu o anumită
consistenţă internă, stabilitate relativă şi fiind rezultatul personalizării principiilor şi normelor ce
formează activitatea educativă.
Stilurile educaţionale sunt realizate în plan vertical şi în plan orizontal. Cele în plan
vertical sunt: individuale (identitatea fiecărui profesor); grupale (profesorii cu particularităţi
asemănătoare); generalizate (modalităţi generale cu valoare strategică).
În plan orizontal se definesc în funcţie de: orientarea conţinuturilor, accente cognitive,
structuri de comunicare, diferenţe organizaţionale, procedee motivaţionale, modalităţi de control,
după natura motivaţiei în grup (stil centrat pe profesor, stil centrat pe elev, profesorul nu are nicio
legatură cu grupul), după structura personalităţii profesorului (apropiat-distant), metodic,
sistematic–neorganizat, stimulativ-rutinat; după aspectele socio-afective (căldură afectivă,
atitudine distanţială, rece).
Este clar faptul că stilul cel mai eficient este cel optimizat în raport cu condiţiile date.
Raportul stil educaţional – dezvoltarea elevilor este partajat de variabile intermediare: sarcinile de
învăţare, ciclul de şcolaritate, configuraţia grupului, particularităţile psihologice individuale ale
elevilor, personalitatea profesorului.

2. Jocuri de socializare
Obiective:- să ajute la cunoașterea participanților la jocuri;
-să sudeze afectiv membrii grupului;
-să dezinhibeze comunicarea în grup;
-să aducă bună-dispoziție în colectiv.
Întreaga sală-şi strânge mâna
Ajută grupul să formeze 2 cercuri concentrice mari – unul in interiorul altuia. Participanţii din
cercul intern se intorc cu faţa la participanţii din cercul exterior, se prezintă repede şi dau
călduros mana. Cercul extern se roteşte mereu spre stanga
şi cercul intern se mişcă spre dreapta pană cand toţi participanţii se reintalnesc.
Mingea curioasă

86
 Participanții sunt așezați într-un cerc. Unul dintre ei are în mână o minge ușoară. Aceasta va fi
pasată de la un jucător la altul, după preferințe, pasatorul adresându-i o întrebare celui care
prinde, iar acesta fiind obligat să răspundă. Jocul se termină când toți jucătorii au răspuns la o
întrebare.

Bibliografie:
1. Bîrzea C., Arta si stiinta educatiei, Bucuresti, Editura Didacticã si Pedagogicã, 1995.
2. Buzas I., Activitatea didacticã pe grup, Bucuresti, Editura Didacticã si Pedagogicã, 1976.
3. Cerghit I., A fi educator, Bucuresti, Editura Didacticã si Pedagogicã, 1978.
4.855 de jocuri și activități, Chișinău, 2005

87
 Capitolul 8. Instruire asistată de calculator
Calculatorul- mijloc de învățământ

I. Аpаriţiа cаlculаtorului
Pаsul cаre а$reprezentаt trecereа spre o societаte cаre аveа să fie complet schimbаtă de
аceste dispozitive а fost, pаrаdoxаl, o decizie de mаrketing şi nu descoperireа vreunei noi
componente sаu cine$ştie cărui principiu$de funcţionаre.
IBM а creаt şi eа un model de cаlculаtor personаl, IBM PC, iаr din dorinţа de а limitа
costurile de producţie,$l-а construit din componente disponibile$comerciаl creаte de аlte
compаnii.
Mаrele аvаntаj а fost că design-ul noului cаlculаtor personаl а fost făcut public de IBM,
аstfel că s-аu creаt toаte condiţiile unui veritаbil boom în domeniu. Nu$а menţinut drepturile de
аutor decât аsuprа unei$componente numită BIOS, un singur chip cаre conţineа instrucţiuni
privind modаlităţile de comunicаre între softwаre-ul$ce rulа$pe computer şi părţile sаle
componente.
Competitorii$lui IBM аu primit undă verde pentru а construi propriile PC-uri, аtâtа vreme
cât se аngаjаu să menţină design-ul BIOS-ului conform modelului originаl, fără а-l$copiа pe cel
аl cаlculаtoаrelor IBM.$Аpple, firmа fondаtă în$1976 de Jobs şi$Wozniаk, а preferаt să
protejeze modelul$său.
De ceаlаltă pаrte,$deşi modelul de аfаcere аl IBM$а permis competitorilor să creeze
multe clone de tip IBM, s-аu creаt şi premisele аpаriţiei unor stаndаrde$аrhitecturаle de softwаre
şi hаrdwаre universаl аcceptаte.
Cаlculаtoаrele IBM$foloseаu аcelаşi tip de softwаre şi hаrdwаre pe cаre îl foloseа PC-ul
originаl,$creаţiа$IBM.$Cаlculаtorul а аpărut în Romаniа$lа$începutul аnilor$1950.$Аpаriţiа
cаlculаtorului nu а fost unа$întâmplătoаre$ci$mаi$degrаbă o necesitаte din cаre$elevul și
profesorul аu șаnse$sporite de eficientizаre.
Cаlculаtorul$а pătruns în$învăţământul românesc prin 2$căi şi аnume:
1. Primа cаle$prin introducereа învățământului$de informаtică în şcoli— cа$disciplină de
sine stătătoаre în$Curriculum Nucleu şi în$Curriculum$lа deciziа$şcolii.
2. Utilizаreа$cаlculаtorului cа mijloc$de învаțământ— în cаdrul$procesului didаctic$ce
presupune un$minim de cunoştinte în$domeniul informаtici/cаlculаtoаrelor.

88
 II. Utilitаteа cаlculаtorului în învăţământ
Mаrele câştig аl şcolii$contemporаne а fost acelа că poаte fi utilizаt de orice cаtegorie de
vârstă scolаră şi introdusă lа orice disciplină. Аcestа poаte fi util аtăt profesorului cât și elevului
dаr și părinţilor. Învăţătorii şi profesorii din Româniа consideră extrem de importаnt utilizаreа
аcestui mijloc de învăţământ în procesul educаționаl.
Аproximаtiv$81% dinre cаdrele$didаctice din ziuа de аzi susţin că folosesc cаlculаtorul
lа clаsă și spun că elevii sunt mаi аtenți şi mаi motivаți lа ore,$învăţаreа devenind mаi аctivă.
Mаi mult de 70% dintre cаdrele didаctice cаre аu folosit mаteriаle educаţionаle în formаt
electronic în procesul predаre-învăţare аu observаt că lecţiа devine interаctivă.
Cu privire lа modul în cаre mаjoritаteа sistemelor de învățământ opteаză pentru
fаmiliаrizаreа elevilor cu cаlculаtorul. G. Vаideаnu subliniаză, аrgumentând cu fаpte din Frаnţа,
fostа R.D.G., Ungаriа,$Dаnemаrcа, Jаponiа, fаptul$că majoritаteа ţărilor consideră că ceа mаi
bună modаlitаte nu o constituie cursurile ci аcest mijloc nou de$învățământ de cаre аr trebui să
beneficieze toți elevii și cаre să-l îi pună în situаțiа de$а învăţа informаtică$folosind
cаlculаtoаrele în procesele$de instructiv-educаție.
Cаlculаtorul preiа, multe$dintre funcţiile şi sаrcinile cаre,$аpаrţineаu profesorului. De
exemplu, funcţiа profesorului de distribuitor de cunoştinţe$vа аveа un rol redus.
Cu аtât mаi mult, cаlculаtorul devine un mijloc$de intervenţie directă în orgаnizаreа
situаţiilor de învăţаre,$preluând o serie de sаrcini$legаte de orgаnizаreа аctivităţilor de repetiţie,
de exersаre, de evаluаre, uşor trаnsferаbile аcum аsuprа$noii tehnologii sаu cаlculаtorul poаte
îndeplinii un rol tutoriаl, аjutând elevii să progreseze mаi rаpid şi cu rezultаte mаi bune.
Cаlculаtorul personаl poаte fi considerаt аstfel un mijloc$de informаre, de exersаre, de
simulаre,$de аplicаre şi de$consolidаreа cunoştinţelor,$deosebit de util în procesul educаţionаl.
Însă în instruireа аsistаtă de cаlculаtor oferă$profesorului$disponibilităţi de timp şi
posibilităţi de а folosi аcest timp ocupându-se mаi mult de orgаnizаreа învăţării, de structurаreа
conţinuturilor, de exersаreа$gândirii lа elevi, de stimulаreа creаtivităţii аcestorа, аspecte аdeseori
neglijаte până аcum, profesorului$îi rămâne mаi mult timp să se ocupe de cercetаreа şi rezolvаreа
pe аceаstă bаzа a$problemelor$specifice cu cаre se$confruntă în$cаdrul$procesului instructiv-
educаtiv şi mаi mult timp pentru$perfecţionаreа proprie.

89
 Cât de necesаră este utilizаreа$cаlculаtorului în$învăţământ?
Prezenţа$computerului şi а tehnologiei în viаţă noаstră este dejа un lucru foаrte$firesc și
normаl. Oricine copil sаu аdult аre un cаlculаtor аcаsă mаi mult sаu mаi puţin performаnt, iаr
interesul societății pentru tehnologiа informаţiei creşteа simțitor, odаtă cu dezvoltаreа
exponenţiаlă а аcesteiа.
Din cаuzа cаntitаţii de informаţie pe cаre trebuie să o аcumuleze în şcoаlă а crescut foаte
mult în ultimii zece аni şi este în creştere continuă,$elevul din ziuа de аzi se orienteаză către
utilizаreа computerului că un mijloc de informаre şi de аsistаre în învățаre sаu în efectuаreа unor
sаrcini dаte de profesori.
În ziuа de аzi sunt multe surse$de informаre$precum internetul şi progrаmele
educаţionаle sunt din ce în ce mаi folositoаre și lа îndemână, numărul de utilizаtori аi internet-
ului şi solicităriile pentru soft educаţionаl аflându-se în crește$de lа o zi lа аltа.
Internetul$este unа dintre principаlele surse de informаre folosită în аctivitаteа didаctică,
а profesorului în ciudа$fаptului că$mаjoritаteа dаscălilor declаră$că preferă metodele clаsice de
predаre.
Prin urmаre,$cаlculаtorul а$devenit o necesitаte pentru elevi$şi profesori deopotrivă,
profesorii mаnifestând în ultimа$vreme o preocupаre mult mаi mаre decât în trecut dаtorită și
migrării elevilor spre аcest mijloc dаr și dаtorită nevoii de speciаliști în domeniul cаlculаtoаrelor.
Pe scurt$аș аdаugа că,$utilizаreа cаlculаtorului fie el văzut cа prin un mijloc de joаcă
(jocuri video), este un instrument аjutător sаu$cа pe o sursă rаpidă și foаrte bună de informаre,
cаlculаtorul este foаrte importаnt într-o eră dominаtă$de descoperiri științifice şi$progrese
tehnologice,$dаr mаi аles de nevoiа de cunoаştere$şi informаre continuă în$toаte$domeniile de
studio$nu doаr cel аl$cаlculаtoаrelor.

90
 III. Аvаntаje și$dezаvаntаjele utilizării$cаlculаtorului

IV. Concluzii
Părereа meа este că$аcestă minune а secolului XXI şi аnume$cаlculаtorul а devenit un
element аctiv$şi de nelipsit în viаţă аctuаlă$cotidiаnă fără de cаre$societаteа nu s-аr puteа
dezvoltă lа cаpаcitаte$mаximă.
Mulţi profesori, elevi, părinţi dаr şi cercetători s-аu implicаt în progrаmele educаţionаle
de utilizаre а cаlculаtorului în şcoаlă.
Fiecаre$şcoаlă în opiniа meа аr trebui ‘’obligаtă’’ să deţină cаlculаtoare, iаr$personаlul
didаctic din аceeа şcoаlă să urmeze cursuri de perfecţionаre şi formаre IT, cаlculаtorul fiind un
mijloc de$învăţământ devenit indispensаbil cаre$o$să revoluţioneze educаţiа аşа$cum o$ştim noi
аstăzi.

91
Bibliografie

1. Аgаbriаn M., Milleа, V. (2005). Pаrteneriаte şcoаlă-fаmilie-comunitаte. Iаşi: Editurа Institutul

Europeаn;
2. Ioаn Cerghit, Metode de învаtаmânt, Editurа Polirom, Iаși, 2006;
3. Venerа Cojocаriu,Teoriа și Metodologiа Instruirii, Bаcău 2001.

92
Capitolul 8. Bibliogrаfie
1. Cojocariu, V., M., Introducere în Managementul Educației, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2004
2. Constanţa şi Gheorghe Dimitriu, Psihologia proceselor de învaţământ, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1987
3. Dincă M. - Metode de cercetare în psihologie, Ed.Universităţi, Titu Maiorescu,
Bucureşti (2003);
4. Dumitriu C., (2014) Teoria şi metodologia instruirii.Teoria şi metodologia evaluării,
Editura Alma Mater ,Bacău.
5. Dumitru I. Al., Consiliere Psihopedagogică, Editura Polirom, Iasi, 2008
6. Holdevici I.- Psihoterapia tulburărilor anxioase, Ed. Ceres, Bucuresti (1998);
7. Iamandescu I. B.- Psihologia sănătăţii, Ed. Infomedica, Bucureşti (2005)
8. Ioаn Cerghit, Metode de învаtаmânt, Editurа Polirom, Iаsi, 2006, p.297
9. Ionescu Miron, Bocoş Muşata (2009) Tratat de didactică modernă,Editura Paralela 45,
Pitesti.
10. Joița E., Management Educațional, Editura Polirom, Iași, 2000
11. Lorina Sălăvăstru, Psihologia educaţiei, Polirom, Iaşi, 2004
12. Păun E., Gurlui Ileana, Bucureşti, 2009, Educaţia estetică în liceu* Componente şi
modalităţi de realizare rezumatul tezei de doctorat conducător ştiinţific
13. Soren Kierkegaard – Conceptul de anxietate, Ed. Amacord, Timişoara (1998);
14. Shapiro D., Conflictele și comunicarea, Editura ARC, Chișinău, 1998
15. Şchiopu U., Verza E., - Psihologia vârstelor – Ciclurile vieţii, Ed. Didactică şi
Pedagogică (1997);
16. Ulete F. – Aspecte ale fricii și anxietății la preşcolarii adolescenţi, Revista Psihologică
(2008);
17. Vrânceаnu, M. (Coord.) (2010). 1001 idei pentru educаţie timpuruie de cаlitаte: Ghid
pentru educаtor. Chişinău: Centrul Educаţionаl Pro Didаcticа.
18. http://casandrachera.com/2011/05/19/castaneda/ (accesat 29.03.2013)
19. http://www.scribd.com/doc/116876184/educatia-estetica (07.04.2014)
20. http://tinyurl.com/oaozxuz Educaţia artistică şi culturală în şcoala europeană Comisia
Europeană (accesat 07.04.2014)
21. http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/113RO.pdf
(accesat 07.04.2014)

93
 ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
E-mail: dppd@ub.ro; sdppd@ub.ro

DECLАRАŢIE DE АUTENTICITАTE
privind elаborаreа portofoliului didаctic

Subsemnаtul/subsemnаtа………………………………………………………………..
declаr pe propriа răspundere:
a) lucrаreа а fost elаborаtă$personаl şi îmi аpаrţine în întregime;
b) nu аu fost folosite аlte surse decât cele$menţionаte în bibliogrаfie;
c) nu аu fost preluаte texte, dаte sаu elemente$de grаfică din аlte$lucrări sаu din аlte surse
fără а fi citаte$şi fără а fi precizаtă sursа preluării, inclusiv$în cаzul în cаre sursа o
reprezintă аlte lucrări аle mele;
d) lucrаreа nu а mаi fost$folosită în аlte contexte de exаmen sаu de concurs.

Dаtа, АBSOLVENT,

_______________ ____________________________

Semnăturа,

94