REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR

SUBTERANE HIDROIZOLATE LA CONSTRUC II

Faza 1: Raport I – Prevederi generale. Expertizare tehnic .

Proiectarea lucr rilor de reabilitare (Anexe)

Contract: 502/2011
Beneficiar: MDRT

Director General INCD URBAN - INCERC,

conf.univ.dr.arh.Vasile Mei ____________________________________________________

Director tiin ific Construc ii INCD URBAN-INCERC,

dr.ing.Emil Sever Georgescu ____________________________________________________

Director Sucursal INCERC Bucure ti,

ing.Claudiu Matei __________________________________________________________

ef Sec ie – Chimia Construc iilor i Protec ia Mediului,

dr.ing.Irina Popa __________________________________________________________

ef Proiect,
conf.univ.dr.arh.Vasile Mei ____________________________________________________
ing.Sergiu Melinte __________________________________________________________

- ianuarie 2012 -
Grupul de lucru:
Lider de asocia ie INCD „URBAN-INCERC”, Sucursala INCERC Bucure ti

conf.univ.dr.arh.Vasile Mei ....

ing.CS II Aristide Sergiu Melinte ....
arh.CS II Vincen iu Tom ....
arh.CS II Eugen Silviu Lucian Popescu ....
ing.CS II Silviana Ursu ....
ing.CS III Melinte Mariana ....
tehn.Cristian Arsene ....
planif.Profira Barbu Pârvu ....
tehn.Victorina Sasu ....
tehn.Nicolae Dorneanu ....
dr.ing.Horia Petran ....
dr.ing.Cristian Petcu ....
ing.CS Iulian Clit ....
teh.Cocea Stelu a ....

Asociat ICECON SA
dr.ing.Adrian abrea ....
ing.Sorin Adrian Popa ....
ing.Marinela Ghi ....
ing.Mircea Marian Arsene ....
ing.Dan Ion ....
dr.ing.CS I Ioan Pepenar ....

2
 CUPRINS

Pag.
Nr.
1 – PREVEDERI GENERALE ........................................ 1
1.2 Obiect ....................................... 1
1.3 Domeniul de aplicare ....................................... 1
1.4 Referin e principale ....................................... 1
1.5 Terminologie ....................................... 1

2 – ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR

3
I A ELEMENTELOR SUBTERANE .........................................
2.1 Expertizarea tehnic a st rii construc iei i a caracteristicilor amplasamentului 3
2.2 Sisteme de reabilitare ale subsolurilor i a elementelor subterane existente....... 15
2.3 Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare ale subsolurilor i a
elementelor subterane existente ......................................... 17

3 – PROIECTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE ............ 22

3.1 Condi ii generale ......................................... 22
3.2 Condi ii de calitate asigurate prin proiectare, corespunz toare cerin elor
esen iale (conform Legea 10/1995 cu modific rile i complet rile ulterioare)... 23
3.3 Condi ii particulare privind proiectarea. Elemente definitorii în alegerea
ansamblului de m suri pentru reabilitare ........................................ 25
3.4 Solu ii constructive de principiu i detalii caracteristice .................................... 40

Anexa 1 Lista principalelor reglement ri tehnice i standarde na ionale avute în vedere

la elaborarea lucr rii ......................................... 49

3
1. PREVEDERI GENERALE

1.1.Obiect
Prezenta lucrare se refer la proiectarea i executarea lucr rilor de reabilitare a subsolurilor
i a elementelor subterane existente din punct de vedere al asigur rii izola iei hidrofuge i
termice i cuprinde:
- definirea etapelor procedurii de expertizare tehnic a subsolurilor i a elementelor în
contact cu solul, susceptibile de a fi afectate de umiditatea din sol datorit lipsei
protec iilor adecvate;
- prezentarea structurilor constructive utilizate preponderent la realizarea subsolurilor
cl dirilor actuale civile i de produc ie cu regim normal de exploatare;
- proiectarea lucr rilor de reabilitare pentru asigurarea cerin elor esen iale ale
utilizatorilor,
- elaborarea de recomand ri cu privire la alegerea produselor hidroizolante i
termoizolante;
- prezentarea solu iilor cadru pentru combaterea i eliminarea igrasiei precum i pentru
izolarea hidrofug sau termohidrofug a cl dirilor.

1.2.Domeniul de aplicare
Prevederile prezentei propuneri de reglementare tehnic se refer la reabilitarea subsolurilor
i a elementelor subterane hidroizolate aferente cl dirilor civile i de produc ie cu regim normal
de exploatare (temperaturi ale aerului interior cuprinse intre + 50C i + 400C i umidit i relative
ale aerului interior mai mici de 60%).
Nu fac obiectul prezentei lucr ri elementele subterane ale construc iilor speciale (bunc re,
tancuri de depozitare pentru lichide, galerii subterane pentru re ele tehnice edilitare, etc.)
precum i ale lucr rilor de art (tuneluri, galerii de metrou, etc.).

1.3.Referin e principale
Prezenta lucrare s-a elaborat pe baza documenta iilor firmelor din domeniu tehnologiilor de
asanare sau producere a materialelor hidro i termoizolante, înscriindu-se în cadrul legislativ i
respectând reglement rile tehnice i standardele în vigoare indicate în anex .

1.4.Terminologie
1) CTS – cota terenului sistematizat – nivelul p mântului din exteriorul cl dirii rezultat dup
executarea sistematiz rii pe vertical ;
2) NHM – nivelul hidrostatic maxim – cota superioar maxim la care poate ajunge stratul de
ap freatic ;
3) expertizare tehnic a unui subsol/element de construc ie subteran – activitate
desf urat sub coordonarea unui expert tehnic atestat de MDRT pentru cerin a supus
expertizei, care presupune efectuarea de inspec ii, incerc ri “ín situ” sau pe probe extrase
din alc tuirea elementelor de construc ie ale subsolului i calcule în vederea evalu rii
performan elor fizico-mecanice ale produselor din alc tuirea elementului de construc ie, ale
elementului de construc ie în ansamblu precum i a stabilirii nivelului în care construc ia in
ansamblu satisface cerin ele esen iale ale utilizatorilor, stabilite prin reglement rile tehnice
în vigoare;
4) subsol – spa iu utilizabil, din componen a unei cl diri, dispus total sau par ial sub CTS, pe
unul sau mai multe niveluri, cu aria construit egal (subsol general), mai mic (subsol
par ial) sau mai mare (subsol extins) decât aria construit a ansamblului cl dirii;
5) element de construc ie subteran – element de construc ie îngropat total sau par ial în teren.
Un element de construc ie vertical se consider ca element de construc ie subteran dac este
în contact cu terenul pe o în l ime de cel pu in 2/3 din în l imea total .
6) element de construc ie hidroizolat – element de construc ie, orizontal, vertical sau înclinat,
care are în alc tuire un strat realizat dintr-un produs/din produse hidroizolante, având ca
utilizare preconizat protec ia împotriva apei subterane (cu sau f r presiune) i umidit ii
solului.
7) igrasie – fenomen natural de impregnare cu ap a structurii materialelor din elementele de
construc ie prin ascensiune capilar ;
8) ascensiune capilar – fenomen, produs în structura unui corp poros (zid rie de c r mid ,
.a.), care induce o deplasare ascendent a apei contrar mi c rii descendente datorate
gravita iei;
9) sistem electro-osmotic – metod de contracarare a fenomenului de ascensiune a apei prin
capilaritate prin introducerea în zidurile afectate de umiditate a unui curent electric;
10) deteriorare (degradare, depreciere, stricare) – efectul ac iunii agen ilor agresivi care se
manifest prin alterarea caracteristicilor fizico-chimice ale produselor din alc tuirea unui
element constructiv;
11) eflorescen – depunere pulverulent sub form de benzi sau pete, vizibile pe suprafa a
elementelor de construc ie, datorit migr rii s rurilor din structura acestora sub ac iunea de
dizolvare, transport i evaporare a apei;
12) impregnare – opera iune de introducere a unei substan e lichide în structura unui
material/element de construc ie în vederea m ririi rezisten ei acestuia la ap , foc sau atac
biologic;
13) injectare – procedeu tehnologic de introducere sub presiune a unui produs pentru
impregnarea unui element de construc ie sau realizarea unui strat izolant între partea
subteran a acestuia i umplutura de p mânt adiacent ;
14) hidrofobizare – tratament aplicat unui material cu scopul de a reduce capacitatea sa de
absorb ie a apei;
15) peliculizare – aplicarea unui produs lichid pe suprafa a unui element de construc ie în
vederea m ririi rezisten ei acestuia la atacul diver ilor agen i agresivi;
16) sistem de drenare – ansamblu de lucr ri specifice executate cu scopul de a colecta, conduce
i îndep rta apa de infiltra ie precum i de a sc dea nivelul pânzei freatice din zona
subsolurilor pentru reducerea presiunii acesteia asupra hidroizola iei construc iei;
17) dren – element al unui sistem care absoarbe, filtreaz i dirijeaz apa subteran , m rind
viteza de deplasare a acesteia în scopul evacu rii rapide a excesului de ap din zona
adiacent subsolurilor;.
18) friabil ( ) – însu ire negativ a materialelor, datorat ac iunii agresive a apei i a compu ilor
chimici, caracterizat prin sf râmarea / dezagregarea foarte u oar ;
19) asanare – desecare, secare – înl turarea apelor în exces pentru ca o construc ie sau teren s
devin salubru.

2
2. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR I A
ELEMENTELOR SUBTERANE
2.1.Expertizarea tehnic a st rii construc iei i a caracteristicilor amplasamentului
2.1.1. Generalit i – prezentarea sistemelor constructive de realizare a subsolurilor existente
Sistemele constructive predominante, utilizate pe scar larg în România la realizarea
subsolurilor cl dirilor civile i de produc ie cu regim normal de exploatare, au fost alese, în
general, în func ie de:
- solu ia adoptat pentru structura de rezisten a cl dirii
- func ionalitatea subsolului
- progresul tehnologic i mecanizarea lucr rilor de construc ii
1. Cl dirile cu vechime mai mare de 100 ani
La cl dirile având în prezent o vechime mai mare de 100 de ani, solu ia constructiv a
depins de materialele de construc ie disponibile în acel moment.
Astfel, în mediul urban, au fost utilizate materiale de construc ii manufacturate, de tipul
c r mizilor ceramice pline arse, cherestea din lemn, profile metalice laminate la cald (în special,
cu sec iuni de tip “I”, “U” sau profil de in de cale ferat ).
Aceste materiale au fost utilizate astfel:
- produsele ceramice arse, atât la execu ia funda iilor directe cât i a pere ilor subsolului, care
în general, sunt inclu i în structura de rezisten a cl dirii; la cl dirile foarte vechi, plan eul
peste subsol are ca element de construc ie cu rol structural arcul din zid rie;
- cheresteaua din lemn (de regul din esen tare) a fost utilizat la realizarea plan eului peste
subsol;
- profilele metalice laminate la cald au fost utilizate pentru realizarea grinzilor de plan eu, de
regul pentru deschideri mari (cca. 5 … 6 metri), în spa iul liber dintre grinzi fiind inserate
bol i din c r mid
Subsolurile au func iunea atât de locuit (caz în care pere ii subsolului au i o parte
suprateran , în care sunt amplasate ferestre) sau de depozitare.
Elementele de construc ie ale subsolurilor, pere ii i uneori pardoseala, au izola ie hidrofug .
Izola ie termic are numai plan eul peste subsol, sub form de de euri ceramice, dispuse
între grinzile plan eului.
La pere i, izola ia termic este asigurat numai prin grosimea zid riei exterioare, care în
multe cazuri, mai ales la cl dirile etajate, are o grosime mai mare de 50 cm.
În mediul rural, pere ii subsolului au fost realiza i din materiale locale, respectiv piatr .
Plan eele peste subsol au fost realizate preponderent din lemn de r inoase.
Mortarul de leg tur al blocurilor de zid rie, de regul este pe baz de var nisip. Din aceast
cauz , elementele de zid rie permit difuzia apei i umidit ii p mântului, in special i ca efect al
nefunc ionalit ii stratului hidroizolant din cauza uzurii fizice.
2. Cl dirile cu vechime între 60 i 100 ani
Elementul de noutate care apare la acest tip de cl diri îl reprezint realizarea plan eelor
peste subsol din beton armat precum i a funda iilor din beton.
Din punct de vedere al comport rii în exploatare, funda iile din beton au îmbun t it
impermeabilitatea, ca urmare a compactit ii mult mai bune a betonului în raport cu mortarul de
var-nisip cu care sunt legate blocurile de zid rie.
Pere ii subsolului au fost realiza i, de regul , tot din zid rie, în cele mai multe cazuri cu rol
structural.
Subsolurile, chiar si cele locuibile, nu erau termoizolate suplimentar, izolarea termic fiind
realizat de grosimea zid riei, care de regul , are cel pu in 42 de cm.
3
 3. Cl dirile cu vechime mai mic de 60 de ani
În aceast perioad , România a avut cel mai mare ritm de dezvoltare a sectorului
construc iilor i produselor pentru construc ii. Astfel, aceast etap reprezint perioada
dezvolt rii tehnologiei prepar rii i punerii în oper a betonului, industrializ rii lucr rilor de
construc ii, tipiz rii i prefabric rii elementelor de construc ie i cl dirilor. Tot în aceast
perioad s-a pus accent pe utilizarea intensiv a terenurilor intravilane, astfel încât majoritatea
construc iilor au un regim de în l ime mai mare de 5 niveluri.
Ca urmare a num rului mare de unit i func ionale concentrate într-o singur cl dire,
realizarea de subsoluri a devenit absolut necesar , în special pentru func ionalitatea tehnic a
acestora, în ele amplasându-se traseele pentru distribu ia orizontal i vertical a utilit ilor.
Subsolurile realizate au pere ii din beton armat, i numai în foarte pu ine cazuri din cadre din
beton armat cu zid rie de umplutur . Pere ii din beton armat au fost realiza i preponderent în
solu ie monolit , i numai uneori din panouri prefabricate.
De asemenea, funda iile i pl cile pe care reazem pardoseala subsolului au fost realizate în
variant monolit . Pl cile peste subsol au fost realizate, de regul , din panouri mari prefabricate.
Pere ii au fost prev zu i cu hidroizola ii orizontale i verticale, realizate de regul din foi
bitumate lipite cu bitum aplicat la cald.
Pere ii, pardoseala i placa peste subsol, în general nu au fost prev zute, prin proiect, cu
izola ie termic .
Dup anul 1984, atât pl cile peste subsol cât i zona suprateran a pere ilor de subsol au fost
izolate termic, de regul cu un strat de beton celular autoclavizat cu grosimea de 15 cm.
În ceea ce prive te comportarea în exploatare, pere ii de subsol realiza i din beton armat au
avut comportarea cea mai bun cu privire la ascensiunea capilar a apei subterane f r presiune.
Degrad rile semnalate la astfel de subsoluri s-au datorat acumul rii apei ca urmare a
neetan eit ii elementelor de instala ii, înfund rii canaliz rii sau infiltra iilor de ap prin
pardoseal . De regul pardoseala subsolului nu a fost prev zut cu hidroizola ie, singura
protec ie reprezentând-o stratul de pietri de rupere a capilarit ii.
2.1.2. Analizarea cauzelor i tipurilor de daune întâlnite la subsolurile i elementele de construc ie
în contact cu apa
Principalele cauze ale apari iei umidit ii în elementele de construc ie aferente subsolului
(pere i subterani, funda ii, pl ci, socluri, plan ee) sau parterului (pl ci pe sol, pere i interiori sau
exteriori, funda ii,soclu) sunt urm toarele:
1. deteriorarea sau inexisten a componentei cu rol de izola ie hidrofug ;

2. ridicarea nivelului i sc derea vitezei de curgere a apei din pânza freatic ;

3. prezen a constant i cumulat a apei provenit din precipita iile atmosferice (z pad i
ploaie) care ac ioneaz prin:
a. udarea direct sau stropirea suprafe elor exterioare;
b. cre terea umidit ii solului i implicit a presiunii apelor de infiltra ie asupra
elementelor subterane;
4. producerea în interior a fenomenului de condensare datorit :
a. lipsei de permeabilitate a elementelor de construc ie la trecerea vaporilor de ap ;
b. inexisten ei unui sistem de ventilare adecvat;
c. lipsei unei izola ii termice fa de: exterior, teren i spa iile reci adiacente;
d. existen a unei surse permanente de ap (infiltra ii) sau de vapori de ap .
4
 5. defec iuni ale instala iilor de ap , canalizare, termice sau pluviale.
Prezen a apei în elementele de construc ie induce urm toarele efecte negative nu mumai
asupra calit ii construc iei cât i spa iului aferent al acesteia:
1. afectarea comportamentului static al ansamblului cl dirii prin reducerea rezisten ei
mecanice a infrastructurii;
2. alterarea produselor componente prin procesele chimice i biologice declan ate care
afecteaz aspectul i coeziunea straturilor superficiale (culoarea, luciul, granula ia,
adezivitatea), dar i structura intern a acestora (fisuri, cr p turi, oxid ri, etc.);
3. reducerea capacit ii de izolare termic a pere ilor care favorizeaz producerea condesului,
dezvoltarea de micro flor i faun specific , precum i cre terea umidit ii relative a
aerului de la interior dincolo de limitele igienic acceptabile.

2.1.3. Diagnosticarea st rii construc iei existente – prelevarea probelor i stabilirea cauzelor
degrad rilor datorate infiltra iilor apei

Diagnosticarea st rii construc iei constituie o parte a expertizei tehnice care are în vedere
evaluarea modului de comportare în timp precum i identificarea degrad rilor i deficien elor
ap rute in decursul exploat rii.

Elementele de construc ie aferente construc iilor supraterane sau subsolurilor/demisolurilor

i care fac obiectul analizei din cadrul ac iunii de reabilitare, sunt:
a. pere ii, inclusiv soclul, de pe conturul exterior al subsolurilor par ial sau complet
în contact cu p mântul;
b. pere ii interiori ai subsolurilor;
c. pl cile pe sol sau pardoselile amplasate, la CTS sau peste acest nivel, pe straturi
de umplutur ;
d. pl cile de la partea inferioar a subsolurilor/demisolurilor;
e. plan eele de la partea superioar a spa iilor subterane acoperite cu p mânt sau
utilizate ca suport pentru structuri circulabile pietonal sau auto;
f. pere ii exteriori i interiori ai parterului sau a altor niveluri afectate de umiditate;
g. funda iile pere ilor exteriori i interiori ai cl dirilor cu sau f r subsol/demisol.

Expertizarea tehnic a unui subsol (incluzând aici atât elementele subterane precum i cele
supraterane, adiacente, afectate de umiditate) presupune, în principal, efectuarea urm toarelor
activit i:
1. inspec ia vizual a subsolului;
2. inspec ia vecin t ilor subsolului;
3. discu ii cu utilizatorii/proprietarii spa iilor de la subsol;
4. studierea proiectului;
5. evaluarea perioadei în care a fost executat cl direa al c rui subsol este expertizat tehnic
i a performan elor normate prin reglement rile tehnice valabile în acea perioad ;
6. efectuarea de încerc ri;
7. evaluarea performan elor elementelor de construc ie subterane;
8. evaluarea cauzelor probabile ale degrad rilor/defectelor semnalate;
9. elaborarea referatului cu concluzii tehnice;
10. elaborarea referatului tehnic cu privire la solu iile de reabilitare a subsolului

5
1. Efectuarea observa iilor vizuale
a. Inspec ia vizual are un rol deosebit de important in ceea ce prive te comportarea în
exploatare a elementelor constructive ale subsolului, intrucât pune în eviden
degrad rile i de cele mai multe ori ofer informa ii cu privire la localizarea surselor
care au favorizat sau contribuit în mod direct la apari ia degrad rilor/defectelor.
b. La inspec ia vizual a unui subsol se va urm ri în special:
- dac pe suprafa a elementelor de construc ie sunt vizibile fisuri;
- dac stratul de finisaj are culoare uniform ; suprafe ele la care culoarea difer sunt
susceptibile de a fi afectate de umiditate;
- dac stratul de finisaj este c zut sau desprins (o aderen sc zut a stratului de finisaj se
poate sesiza prin cioc nire u oar , dac sunetul nu este clar, suprafa a respectiv este
neaderent );
- dac suprafa a este afectat de igrasie;
- dac suprafa a este afectat de condens;
- dac pe suprafa sunt vizibile infiltra ii de ap ;
- dac suprafa a pardoselii subsolului este uscat ;
- dup caz, starea tâmpl riei exterioare, în special sub aspectul etan eit ii;
- existen a gurilor de ventilare i starea lor (obturate, func ionale, etc.);
- etan eitatea instala iilor i a arm turilor aferente conductelor din subsolurile tehnice,
c. Concomitent cu inspec ia vizual umiditatea interioar ridicat a unui subsol este
sesizat i olfactiv
d. In cadrul inspec iei vizuale este esen ial de a nu se confunda fenomenul de condens cu
fenomenul de igrasie sau cu infiltra iile de ap .
- Fenomenul de igrasie se datoreaz ascensiunii capilare a apei/umidit ii p mântului ca
urmare a lipsei sau degrad rii hidroizola iei orizontale. Fenomenul de igrasie se
manifest la toti pere ii, atât la cei perimetrali cât i la pere ii interiori, care nu sunt în
contact cu p mântul. De regul , ascensiunea capilar (igrasia) se manifest pân la o
în l ime de cca. 1,20 … 1,50 metri, de la pardoseal . Tot în cadrul fenomenului de
igrasie se încadreaz i umiditatea pere ilor în contact cu p mântul, ca efect a infiltr rii
apei/umidit ii terenului, ca urmare a lipsei sau degrad rii stratului hidroizolant vertical
- Fenomenul de condens se datoreaz condens rii vaporilor de ap pe suprafa a
interioar a elementelor de construc ie ale subsolului, pe suprafe ele în care
temperatura suprafe ei este mai mic decât temperatura punctului de rou
corespunz toare temperaturii i umidit ii aerului interior.
e. În func ie de amploarea degrad rilor/defectelor se va întocmi un releveu al acestora. În
cazul semnal rii de fisuri, este necesar s fie determinat deschiderea, adâncimea i
lungimea fisurilor, iar aceste date vor fi înregistrate în releveul degrad rilor.
2. Inspec ia vecin t ilor subsolului
În cadrul observa iilor se are în vedere:
a. identificarea unor construc ii amplasate lâng subsolul expertizat, sub aspectul:
- rostului dintre construc ii (rost închis sau deschis);
- scurgerii apelor meteorice de pe cl direa învecinat ;
- st rii de între inere a cl dirii învecinate (stare bun , pere i exteriori degrada i, cl dire
p r sit , etc.);
- perioadei în care a fost realizat construc ia adiacent subsolului expertizat.
6
 b. inspectarea existen ei i st rii trotuarelor de protec ie ale cl dirii urm rindu-se panta
trotuarului/terenului, cu eviden ierea faptului dac apele meterorice se scurg spre
pere ii subsolului;
c. identificarea unor trasee de conducte în apropierea cl dirii (conducte, c mine de
vizitare, guri de scurgere, etc.); starea acestor elemente este deosebit de important în
ceea ce prive te evaluarea cauzelor unor infiltra ii;
d. starea soclurilor cl dirii;
e. starea de cur enie a terenului din zona adiacent subsolului.

3. Discu ii cu utilizatorii/proprietarii spa iilor de la subsol

Discu iile cu utilizatorii/proprietarii spa iilor de la subsol au în vedere:
- colectarea de date cu privire la istoricul cl dirii (repara ii capitale, ac iuni excep ionale
la care a fost supus cl direa, etc);
- satisfac ia cu privire la confortul oferit de spa iile de la subsol;
- eventualele lucr ri de igienizare i de repara ii efectuate la elementele de construc ie i
de instala ii din subsol;
- eventualele modific ri în schimbarea destina iei spa iilor;
- eventualele modific ri ale traseelor elementelor de instala ii de ap i înc lzire;
- eventuale lucr ri de reabilitare;
- comportarea elementelor de construc ie i instala ii care au fost supuse unor lucr ri de
repara ii /reabilitare.

4. Studierea proiectului
În cazul în care se dispune de proiectul de execu ie al subsolului, studiul acestuia presupune:
- evaluarea conformit ii situa iei de fapt cu cea din proiect
- semnalarea modific rilor f cute în decursul timpului, cu privire la compartimentarea i
destina ia spa iilor interioare
- identificarea alc tuirii elementelor de construc ie, în special sub aspectul structurii i al
materialelor din care au fost realizate straturile din componen a elementului
- eventuale modific ri cu privire la ventilarea natural a subsolului

În lipsa proiectului, dup caz, este necesar s fie realizat un releveu al subsolului.

5. Evaluarea perioadei în care a fost executat cl direa al c rui subsol este expertizat
tehnic i a performan elor normate prin reglement rile tehnice valabile în acea
perioad
Evaluarea perioadei în care a fost executat cl direa furnizeaz informa ii cu privire la
materialele, alc tuirile i tehnicile de construc ie utilizate, care permit, cu suficient precizie,
evaluarea performan elor elementelor de construc ie ale subsolurilor.
De asemenea, cunoa terea perioadei de elaborare a proiectului i de construire a cl dirii
permite evaluarea performan elor, la nivelul minim cerut de reglement rile tehnice în vigoare la
momentul respectiv.
În lipsa altor date, perioada aproximativ de realizare a unei construc ii poate fi evaluat în
func ie de solu ia constructiv astfel:
a. subsolurile cu pere i structurali din zid rie de c r mid plin , cu grosimea de cel pu in 42
cm i plan eul peste subsol:
- din arce structurale masive din zid rie sau
- arce de zid rie rezemate pe profile metalice laminate la cald sau
- pe structur din grinzi de lemn;
se apreciaz a avea o vechime mai mare de 100 ani
7
b. subsolurile cu pere i structurali din zid rie din c r mid plin i plan eu din beton armat, au
o vechime cuprins între 50 i 80 de ani;
c. subsolurile cu pere i din beton sau din cadre din beton armat cu zid rie de umplutur din
c r mid plin , au o vechime mai mic de 50 … 60 ani.

6. Efectuarea de încerc ri

Pentru indicarea corect a cauzelor i a interven iei adecvate, suplimentar fa de

observa iile vizuale i olfactive sunt necesare determin ri cantitative ale umidit ii efectuate cu
instrumente de m sur adecvate i proceduri de laborator sau in situ.
M sur torile au ca scop determinarea cantit ii de ap din fiecare sec iune a pere ilor în
vederea deducerii distribu iei umidit ii în grosimea elementului de construc ie afectat.
În cadrul unei expertize tehnice, metodele instrumentale de determinare a caracteristicilor
produselor prin încerc ri sunt deosebit de utile, întrucât furnizeaz performan ele reale ale
produselor, în situa ia real de exploatare.
În func ie de tipul produsului, posibilit ile de acces i dotarea tehnic , încerc rile pot fi
efectuate “in situ” sau în condi ii de laborator, pe probe extrase din alc tuirea elementelor de
construc ie.
Precizia încerc rilor de laborator efectuate pe probe prelevate din alc tuirea elementelor de
construc ie depinde de modul de conservare a probelor pe durata de timp dintre momentul
prelev rii i momentul încerc rii, în special de modul cu privire la ambalarea lor în recipiente
etan e, astfel înc t s fie evaluat cât mai obiectiv umiditatea acestora în starea de exploatare.
Pentru definirea cantitativ a umidit ii unei înc peri i a elementelor constructive adiacente
sunt necesare urm toarele m sur tori:
a. M surarea umidit ii relative a aerului din interior i compararea valorilor ob inute cu
valorile cuprinse în tabelul de mai jos:
Umiditatea relativ a aerului interior
Observa ii
Valori Caracteristici
< 30 % - aer excesiv de uscat
- Sunt necesare m suri de umidificare a aerului
în spa iile locuibile
< 40 % - aer uscat
40 – 70 % - umiditate normal
>70 % - aer umed - Trebuie prev zut un sistem de ventilare;
- Sunt necesare interven ii de stopare a surselor
>80 % - aer excesiv de umed generatoare a umidit ii excesive.
În cazul în care valorile de umiditate de peste 70 % persist i dup luarea m surilor pentru
ventilarea adecvat a incintei, atunci sunt necesare interven ii de depistare i eliminare a
cauzelor de provenien a umidit ii.

b. M surarea in situ a umidit ii elementelor de construc ie afectate (pere i, pardoseli, plan ee).

M sur torile se efectueaz cu aparate electrice portabile (higrometre, termohigrometre) care

dau indica ii cu privire la umiditatea superficial a elementelor pe o adâncime de 15 – 20 mm
sau termocamere în infraro u;

8
c. M surarea în laborator a umidit ii pentru determinarea cantit ii de ap aflat în
profunzimea elementelor de construc ie.
M sur torile se efectueaz pe baz de probe prelevate din zone caracteristice, f r a se
afecta stabilitatea construc iei, utilizându-se proceduri de prelevare, conservare i m surare
standardizate.
Pe baza valorilor determinate, dup analizarea rezultatelor ob inute prin m sur torile la
suprafa i în adâncime, se poate trasa diagrama de distribu ie a umidit ii în sec iunea
transversal a elementelor de construc ie, diagram care constituie o informa ie cu privire la
sursa apei.
Diagramele de mai jos prezint distribu ia umidit ii într-un zid cu propriet i de
conductibilitate capilar func ie de originea apei, considerând o umiditate admisibil a zid riei
de sub 3 % (în greutate):

9
7. Evaluarea performan elor elementelor de construc ie subterane
Evaluarea performan elor elementelor de construc ie subterane, se face, pentru fiecare
cerin , în conformitate cu reglement rile tehnice în vigoare, cu diferen a c la evaluare sunt
luate în considerare valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor rezultate în urma
încerc rilor i evalu rilor f cute pe materiale, în starea de fapt (afectate de umiditate sau alte
degrad ri).
Evaluarea performan elor reale ale elementelor de construc ie subterane reprezint una din
etapele de baz ale expertizei tehnice, întrucât, în func ie de rezultatele evalu rii se decide
oportunitatea realiz rii unor lucr ri de reparare/reabilitare.
8. Evaluarea cauzelor probabile ale degrad rilor/defectelor semnalate
Pentru orice degradare/defect semnalat /semnalat este necesar , evaluarea cu acurate e a
cauzei/cauzelor care au favorizat i produs aceste defecte.
Depistarea cât mai precis a cauzei/cauzelor este deosebit de important , întrucât nici o
m sur de reparare/remediere a degrad rilor/defectelor nu va fi eficient , dac nu este mai întâi
înl turat cauza.
Foarte greu de depistat sunt cauzele reale care conduc la acumulare de umiditate pe/în
structura elementelor de construc ie subterane i care de multe ori creeaz confuzie între
infiltra ii i igrasie.
Din acest motiv, inspec ia vizual construc iei i a vecinit ilor subsolului, în special
identificarea traseelor re elelor de transport i distribu ie a apei (reci sau calde) precum i de
canalizare (menajer sau meteoric ) este esen ial în depistarea unor acumul ri de umiditate ca
urmare a neetan eit ii unor elemente de instala ii îngropate, care poate fi o surs permanent de
infiltra ii. Nu trebuie neglijat nici analiza modului i traseului de scurgere a apelor meteorice,
din vecin tatea subsolului
Totodat , în urma studiului proiectului i evalu rii anului realiz rii construc iei, se poate
aprecia nivelul de încredere în ceea ce prive te func ionalitatea izola iei hidrofuge.
9. Elaborarea referatului cu concluzii tehnice
Referatul care con ine concluziile tehnice cu privire la performan ele elementelor de
construc ie subterane i la nivelul de asigurare a cerin elor esen iale stabilite prin reglement rile
tehnice în vigoare, va fi elaborat, pentru fiecare cerin în parte, de c tre expertul tehnic atestat
de MDRT pentru cerin a respectiv .
Dup caz, referatul cu concluzii tehnice va fi înso it i de rapoarte de încercare, note de
calcul i alte ra ionamente tehnice care au stat la baza evalu rii performan elor elementelor i
identific rii cauzelor degrad rilor.
10. Elaborarea referatului tehnic cu privire la solu iile de reabilitare a subsolului
Dac în urma expertizei tehnice a rezultat c una sau mai multe dintre cerin ele esen iale nu
satisface/satisfac performan ele minime normate, este necear reabilitarea subsolului.
În acest caz, expertul tehnic atestat pentru cerin a respectiv , trebuie s întocmeasc un
referat, în care s fac recomand ri cu privire la solu iile de îmbun t ire a performan ei
elementului de construc ie subteran.
Referatul trebuie s cuprind recomand ri atât pentru alegerea solu iei optime, din punct de
vedere al alc tuirii i succesiunii straturilor cât i al performan elor produselor din aceste
straturi. Dup caz, referatul trebuie s con in i recomand ri pentru proiectarea i execu ia
lucr rilor de reabilitare.
La stabilirea modalit ii de interven ie pentru salubrizarea spa iilor este necesar s fie luate
în considerare urm toarele:
10
 10.1 – Caracteristicile construc iei referitoare la:
a. comportamentul higrotermic al ansamblului;
b. starea sistemelor de protec ie hidrofug existente;
c. materialele utilizate în alc tuirea elementelorconstructive i comportarea acestora în
raport cu apa;
d. exigen ele de utilizare ale spa iilor supuse reabilit rii în ceea ce prive te confortul
higrotermic care va influen e i amploarea interven iilor.
10.2 – Caracteristicile amplasamentului, în principal cele referitoare la:
a. propriet ile fizico-chimice ale straturilor i umpluturii de p mânt adiacente
construc iei;
b. nivelul maxim al apelor subterane i modul de circula ie al acestora;
c. agresivitatea apei asupra elementelor de construc ie.
10.3. – Caracteristicile solu iei de reabilitare referitoare la:
a. compatibilitatea între materialele propuse i cele existente;
b. fezabilitatea tehnologiei alese în condi iile date;
c. posibilit ile de control, între inere i reparare în timp a sistemului de protec ie utilizat

2.1.4. Ipoteze de înc rcare în func ie de solicit rile provocate de ap

Elementele de construc ie ale subsolurilor aflate în contact direct cu terenul sunt în general,
supuse efectului combinat al înc rc rilor datorate împingerii p mântului i presiunii apei din
pânza freatic . De regul , solicit rile datorate efectului împingerii active a p mântului sunt
preluate de stratul de rezisten din alc tuirea pere ilor subsolului.
Ac iunea apei freatice asupra elementelor de construc ie verticale i orizontale aflate în
contact cu terenul conduce la solicitarea izola iei hidrofuge la presiune.
În func ie de permeabilitatea straturilor între care se acumuleaz stratul acvifer, apa
subteran poate fi cu presiune sau f r presiune.
1. Ape subterane f r presiune
În cazul apelor subterane f r presiune, izola ia hidrofug este supus la valori mici ale
presiunii statice corespunz toare în l imii coloanei de ap . În acest caz, pentru izola ia
hidrofug , care constituie de fapt un strat de separare, nu trebuie s fie luate m suri speciale de
prindere sau fixare, ci numai alegerea corespunz toare a stratului de protec ie i a produsului
hidroizolant (sub aspectul rezisten elor mecanice ale membranei/foliei, etc.utilizate), a
sistemului de ancorare i a adezivului de lipire (sub aspectul aderen ei foliei/membranei
hidroizolante pe suprafa a suport a elementului de construc ie vertical sau orizontal), în
concordan cu valorile presiunii hidrostatice.
2. Ape subterane cu presiune
Apele subterane cu presiune sunt definite ca ape care solicit elementele de construc ie
subterane la valori ale presiunii superioare valorilor presiunii hidrostatice ca efect a existen ei
permanente a unui strat de ap cu nivel mai mult sau mai pu in variabil a coloanei de ap .
Apele subterane cu presiune pot avea efecte defavorabile în cazul straturilor de izola ie
hidrofug amplasate pe fa a elementului de construc ie opus fe ei în contact cu umiditatea
terenului (cazul izola iei hidrofuge aplicate pe suprafa a de la interior a pere ilor mula i sau
pl cilor de subsol). În acest caz, fixarea stratului hidroizolant trebuie realizat atât prin lipire cât
i suplimentar, prin piese de prindere mecanic i prin executarea unei cuve din beton armat
care s asigure presarea hidroizola iei pe suport.
În vederea evit rii desprinderii izola iilor hidrofuge sub efectul presiunii apei, este
recomandabil, ca atunci când este posibil, izola ia hidrofug s fie aplicat pe fa a peretelui
expus ac iunii apei, astfel încât presiunea apei s contribuie la presarea acesteia pe suport.
11
2.1.5. Func iuni actuale i de viitor ale subsolurilor

În majoritatea situa iilor subsolurile au fost concepute ca spa ii tehnice cu sau f r boxe de
depozitare i garaje auto, iar mai rar ca spa ii de locuit. Schimbarea destina iei ini iale de spa iu
tehnic în locuin este dificil i chiar irealizabil în general datorit lipsei sau subdimension rii
ferestrelor, în l imii reduse a spa iilor, lipsei izola iei termice a pere ilor exteriori în contact cu
solul, c ilor de acces dificile sau a imposibilit ii realiz rii instala iilor în condi ii uzuale.

2.1.6. Metodologie de analiz a cauzelor / efectelor degrad rilor

Corelarea simptome, cauze i observa ii vizuale se exemplific în urm toarele tabele:

1. METODOLOGIE DE ANALIZ A CAUZELOR DEGRAD RILOR CA URMARE A

PREZEN EI ÎN EXCES A UMIDIT II

SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVA II NECESARE

A. LA EXTERIORUL CL DIRII
1) Fâ ie umed continu la a. Ascensiunea capilar a apei - continuitatea fenomenului în timp;
baza zidurilor (cu sau f r din terenul de fundare - umiditatea fe ei interioare a zidurilor;
eflorescen e) - umiditatea cl dirilor învecinate.
2) Fâ ie umed discontinu la a. Umiditatea de origine - starea trotuarelor (pant , cr p turi,
baza zidurilor (cu sau f r accidental : lipsa masticurilor de etan are);
eflorescen e) - stropiri cu ap de ploaie; - func ionarea jgheaburilor i
- defec iuni ale burlanelor sau burlanelor (colmatarea acestora,
lipsa acestora; pante, degradarea îmbin rilor sau
- acumulare local de ap lipsa unor tronsoane);
datorat tas rii terenului i - natura terenului la baza zidului
/sau neetan eit ii (consisten , permeabilitate);
trotuarului. - rela ia ploaie – apari ia fenomenului;
b. Ascensiune capilar - heterogenitatea construc iei.
3) Pete sau eflorescen e, a. Consecin a unor vechi - continuitatea fenomenului;
izolate sau pe toat infiltra ii; - heterogenitatea materialului;
în l imea zidului b. Condens superficial - rela ia între umiditatea atmosferic i
apari ia fenomenului.
4) Pete de umezeal pe toat a. Umiditate de origine - starea instala iilor pluviale sau
în l imea zidului accidental ; sanitare;
b. Infiltra ia apei de ploaie i - capilaritatea materialelor;
acumularea acesteia - fisuri în elementele de construc ie.

12
 B. LA INTERIORUL CL DIRII PE ZONA AFERENT SUBSOLULUI
SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVA II NECESARE
1) Fâ ie umed continu la a. Ascensiune capilar - continuitatea fenomenului în timp;
baza zidului sau umiditate - umiditatea pere ilor interiori;
difuz pe toat în l imea lui
(cu sau f r eflorescen e)
2) Fâ ie umed discontinu la a. Umiditate accidental ; - starea instala iilor
baza zidurilor b. Infiltra ia local a apei; - rela ia ploaie – apari ia fenomenului;
c. Ascensiune capilar - heterogenitatea construc iei
3) Umiditate difuz pe toat a. Absor ie higroscopic ; - manifest rile în timp (sezoniere sau
în l imea zidurilor (în b. Condens; continue) ale fenomenului;
special pe fa a de la interior c. Lipsa unui sistem de - posibilit i de evacuare a aerului
a zidurilor perimetrale ventilare; stagnant din subsol;
/exterioare) - temperatura suprafe ei interioare a
pere ilor (pentru verificarea riscului
de condens superficial)
4) Umiditate pe pardoseala a. Umiditate accidental ; - starea instala iilor;
subsolului b. Ascensiune capilar - existen a sau absen a straturilor de
c. Infiltra ia local a apei; izola ie hidrofug i de rupere a
d. Condens; capilarit ii;
- temperatura pardoselilor
5) Umiditate pe tavanul a. Umiditate accidental ; - starea instala iilor;
subsolului b. Infiltra ia local a apei; - starea izola iei hidrofuge;
c. Condens - starea izola iei termice

C. LA INTERIORUL CL DIRII PE ZONA AFERENT PARTERULUI

SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVA II NECESARE
1) Fâ ie umed continu la a. Ascensiune capilar - continuitatea fenomenului în timp;
baza zidului - umiditatea pere ilor interiori;
2) Fâ ie umed discontinu la a. Umiditate accidental ; - starea instala iilor
baza zidurilor b. Infiltra ia local a apei; - rela ia ploaie – apari ia fenomenului;
c. Ascensiune capilar - heterogenitatea construc iei
3) Umiditate difuz pe toat a. Absor ie higroscopic ; - manifest rile în timp (sezoniere sau
în l imea zidurilor (în b. Condens; continue) ale fenomenului;
special pe fa a din interior a c. Lipsa unui sistem de - posibilit i de evacuare a aerului
zidurilor exterioare) ventilare; stagnant din înc peri;
d. Izola ie termic insuficient - umiditatea interioar ;
- temperatura suprafe ei interioare a
pere ilor (pentru verificarea riscului
de condens superficial)
4) Umiditate pe toat a. Umiditate accidental ; - starea instala iilor;
suprafa a pardoselii de b. Condens; - temperatura pardoselilor
peste subsol
5) Umiditate local sau pe a. Ascensiune capilar ; - existen a sau absen a straturilor de
toat suprafa a pardoselii de b. Condens; izola ie hidrofug , termic i de
la CTS sau amplasat pe c. Infiltra ia local a apei; rupere a capilarit ii;
umplutur d. Umiditate accidental - starea instala iilor

13
2. CRITERII DE IDENTIFICARE PRIN COMPARAREA MANIFEST RILOR SPECIFICE ALE
UMIDIT II DIN CONDENS I A UMIDIT II DIN ASCENSIUNE CAPILAR

UMIDITATE DIN CONDENS UMIDITATE DIN ASCENSIUNE

CAPILAR
1) Rezult din activitatea uman i utilizarea 1) Rezultanta protec iei inadecvate a
inadecvat a spa iului construit construc iei fa de ac iunea mediului

2) În fiecare an se manifest în acela i anotimp; 2) Este independent de anotimp;

3) Se manifest oriunde pe în l imea cl dirii; 3) Se produce la baza cl dirii i se ridic pe o
în l ime de 2-3 m deasupra terenului;
4) Ud suprafa a peretelui; 4) Impregneaz peretele, în toat grosimea sa,
cu o cantitate de ap mai mare în zona
central ;
5) Dispare odat cu luarea m surilor de 5) Dispare treptat (1-2 ani) dup eliminarea
ventilare, sau în perioada cu temperaturi sursei i nu reapare
pozitive ridicate, dar reapare în sezonul rece
i în lipsa ventil rii.

Umiditatea din ascensiune capilar (UAC) are manifest ri diferite în func ie de sursa de alimentare.

3. CORELAREA ÎNTRE UMIDITATEA DIN ASCENSIUNE CAPILAR (UAC) I SURSA DE

AP

UAC datorit apei dispersate în teren (ape UAC datorit apei din pânza freatic
meteorice sau scurgeri accidentale)
1) Afecteaz ini ial o singur parte a cl dirii 1) Se manifest în mod uniform pe toat
cl direa, propor ional cu grosimea zidului i
pe o în l ime mai mare la pere ii interiori i la
pere ii exteriori cu expunere spre nord;
2) Este caracteristic unei singure cl diri sau 2) Este comun tuturor cl dirilor din zon
unui grup limitat de cl diri învecinate; contemporane ca execu ie i ca materiale
utilizate;
3) Prezint , de cele mai multe ori, oscila ii 3) Nu manifest oscila ii evidente ale în l imii
sezoniere ale în l imii pe parcursul anului.

14
2.2.Sisteme de reabilitare a subsolurilor i a elementelor subterane existente

În func ie de amplasamentul cl dirii, stadiul i cauzele degrad rilor se va indica în vederea

reabilit rii una sau un ansamblu din urm toarele solu ii, prezentate în ordinea complexit ii acestora
(începând cu cele mai simple m suri):

2.2.1. M suri de îndep rtare a apelor din precipita ii din zona perimetral a construc iei. Acestea
constituie lucr ri de verificare i eliminare a posibilit ilor de acumulare/stagnare i
infiltrare a apelor de suprafa i constau în:

a. executarea de rigole pentru conducerea apei în colectoare;

b. repararea trotoarelor: astuparea cr p turilor, asigurarea pantei de la construc ie spre
teren, etan area rostului existent între trotuar i soclul cl dirii;
c. refacerea sistemului de evacuare a apei pluviale: decolmatarea, refacerea pantelor sau
înlocuirea jgheaburilor, revizuirea etan eit ii tronsoanelor, a gurilor de scurgere i a
racordului burlanelor la canalizare,
d. repararea strea inelor i copertinelor pentru asigurarea protec iei tencuielii pere ilor
împotriva apei de ploaie.
2.2.2. Asigurarea ventil rii naturale a spa iilor interioare prin realizarea de prize de aer amplasate
diametral opuse pentru crearea curen ilor de aer, iar în cazul spa iilor locuite prevederea de
grile de ventilare higroreglabile;

2.2.3. Aplicarea pe suprafe ele interioare precum i la exterior, pe socluri, a tencuielilor poroase
pentru asanare, hidroizolante dar permeabile la vaporii de ap , constituind totodat straturi
împotriva migra iei s rurilor i depunerii acestora pe suprafe ele vizibile ale pere ilor;

2.2.4. Realizarea barierelor orizontale hidroizolante cu solu ii hidrofobizante aplicate prin injectare
(cu sau f r presiune, sau prin impulsuri) pentru impregnarea zid riei împotriva ascensiunii
capilare a umidit ii. La elementele subterane acest procedeu se combin cu m suri de
hidroizolare exterioar i de ventilare a spa iilor interioare. În cazul în care nu se poate
executa o hidroizola ie pe exterior, atunci injectarea nu se execut decât peste CTS.

2.2.5. Realizarea hidroizola iei exterioare (f r executarea de s p turi) cu produse polimerice

injectate sub presiune, prin g uri date de la interior spre exterior în elementele subterane
afectate (pere i, pl ci pe sol, .a.), în zona de contact a acestora cu umplutura de p mânt, în
vederea protej rii lor de ac iunea apei i stop rii infiltra iilor de ap la interior;

2.2.6. Dezumidificarea elementelor de construc ie cu instalarea unui sistem electro-osmotic.

Metoda const în introducerea în zidurile afectate de igrasie a unui curent electric de foarte
mic intensitate (inofensiv pentru oameni), prin intermediul unor electrozi monta i în zid rie
deasupra nivelului solului, având ca efect respingerea total a umezelii dup o perioad de
câteva luni pân la doi-trei ani, în func ie de materialul din care a fost realizat zid ria i de
amploarea fenomenului.

2.2.7. Protec ia hidrofug i termic a soclurilor, avându-se în vedere racordul cu termoizola ia

fa adelor i etan area rostului de la nivelul trotuarului;

15
2.2.8. Izolarea termic a plan eului de peste subsoluri realizat prin alc tuiri termoizolante aplicate
pe plafonul subsolurilor cu diferite moduri de finisare (tencuieli armate cu plas din fire de
sticl , panouri gips carton fixate pe schelet metalic, pl ci termoizolante ca erate cu diverse
produse). Aceste izola ii se execut pentru protec ia termic a spa iilor locuite de peste
subsol;
Izolarea termic a subsolurilor se realizeaz numai în cazul spa iilor înc lzite împreun
cu refacerea hidroizola iei (pct. 2.2.10)
2.2.9. Asigurarea ventil rii spa iilor interioare i a elementelor constructive prin prevederea de
pardoseli ventilate i / sau pere i dubla i pe interior, sisteme de canale de ventilare sau cur i
de lumin realizate la exterior.
Dublarea pere ilor la interior se prevede în vederea realiz rii unor pere i cu suprafe e
uscate (cu umiditate acceptabil ) i unui spa iu ventilat între cei doi pere i. Acest spa iu se
creeaz prin amplasarea unui ecran în fa a pere ilor afecta i de igrasie. Ecranul poate fi un
perete independent (de exemplu din pl ci din gips carton rezistente la umiditate) sau o
tencuial executat pe o arm tur din plas din fire de sticl aplicat pe o membran cu
ploturi fixat pe pere ii subsolului, având fante de ventilare la baza i la partea superioar a
pere ilor, cu condi ia ca umiditatea relativ a aerului din spa iul interior al subsolului s fie
de cel mult 60% (recomandabil 50%). În spa iul dintre perete i ecran se pot amplasa
elemente ale instala iei de înc lzire, astfel încât curentul de aer creat s favorizeze
men inerea fe ei interioare a peretelui la o umiditate cât mai sc zut . În cazul unor umidit i
peste limita acceptabil spa iul creat se va ventila în exterior, situa ie în care nu se vor
executa fante (prize de aer) în pere ii ecranului i se va prevedea termoizolarea acestora
considerându-i ca pere i exteriori.
Dublarea pardoselilor (realizat numai dac în l imea interioar permite) const în
executarea unei hidroizola ii orizontale din mortare polimerice mono sau bicomponente, sau
produse bituminoase (conform Normativului NP 040) sau de aplic o membran polimeric
cu ploturi mari peste care se toarn o ap armat ca suport al noii pardoseli, asigurându-se
ventilarea stratului de aer i, dac este cazul, eliminarea apei cu ajutorul pompelor.
2.2.10. Refacerea izola iei hidrofuge a subsolului, aplicat pe suprafe ele exterioare ale pere ilor
subsolurilor, în principal pe zonele de contact cu solul, este o interven ie complex care se
execut pe exteriorul cl dirii, numai în zone cu acces pentru efectuarea s p turilor deschise
i care implic , împreun cu executarea s p turilor exterioare i a hidroizola iei, urm toarele
lucr ri:
a. aplicarea unui strat termoizolant necesar pentru îmbun t irea protec iei termice a
spa iilor interioare, mai ales pentru cele locuibile;
Stratul termoizolant se va aplica pe toat în l imea pere ilor în contact cu solul
i, pe cât posibil, va coborâ 40-50 cm sub cota inferioar a pl cii de pe sol, iar peste
CTS se va continua pe în l imea soclului sau cel pu in 30 cm deasupra trotuarului,
pân sub profilul de baz al termoizola iei fa adelor.
Termoizola ia se va executa din produse cu o bun comportare la compresiune i
umiditate (pl ci din poliuretan, sticl celular , polistiren, etc.) protejate cu tencuial
dublu armat cu plas din fire de sticl aplicat în sistem ETICS i acoperit cu
straturi de finisaj hidrofob, impermeabile la ap i permeabile la vaporii de ap .
b. realizarea unui sistem drenant perimetral, în exteriorul cl dirii;
Aceste lucr ri complexe se execut pe exteriorul cl dirii, numai în zone cu acces
pentru efectuarea s p turilor deschise
Drenul poate fi adiacent construc iei (peste cota de fundare) sau poate fi amplasat
la o distan de minimum 2,00 m fa de construc ie caz în care constituie o tran ee
drenant , care poate coborâ sub cota de fundare cu o înclinare de maximum 30%.
16
 Drenurile executate în s p tur deschis , adiacente pere ilor
subsolurilor/funda iilor, sunt alc tuite din:
- tran eea drenant executat din materiale naturale (nisip, pietri , piatr ) cu
granulometrii diferite separate de materiale filtrante sintetice (geotextile);
- corpul drenant orizontal realizat din tuburi riflate perforate din produse
polimerice (polietilen , PVC) sau prefabricate din beton acoperite cu un strat
drenant din balast învelit cu un strat de geotextil i amplasate pe un radier din
beton care asigur panta de scurgere gravita ional a apei colectate;
- suprafa a drenant vertical care, în func ie de volumul de ap , poate înlocui sau
completa tran eea drenant . Suprafa a drenant vertical se amplaseaz peste
hidroizola ia pere ilor i se realizeaz din membrane polimerice amprentate (cu
ploturi) cu unul sau între dou straturi filtrante geotextile.
c. revizuirea i repararea instala iilor i etan area zonelor în care acestea str pung pere ii
i implicit hidroizola ia.
2.2.11. Utilizarea de produse i procedee pentru interven ii speciale (cimenturi cu înt rire rapid ,
sigilan i, produse pentru tratarea solurilor, pu uri absorbante i colectoare – ba e – cu
instala ii de pompare a apei prev zute în interiorul sau la exteriorul construc iei);
2.3. Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare a subsolurilor i a elementelor
subterane existente
Ansamblul sistemelor de reabilitare ale subsolurilor au în vedere asigurarea condi iilor
necesare cerin elor utilizatorilor i exploat rii subsolului în concordan cu func iunile dorite.
Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare presupune planificarea i organizarea
activit ilor (atât de proiectare cât i de execu ie), în concordan cu m surile de inteven ie din
raportul/rapoartele de expertiz /expertize tehnic /tehnice, func iunii subsolului, înc perilor
situate deasupra subsolului, amplasamentului i vecin t ilor cl dirii, alc tuirii elementelor de
închidere ale subsolului, structurii de rezisten a cl dirii, tehnologiei adoptate pentru executarea
lucr rilor de reabilitare.
2.3.1. Reabilitarea higrotermic a subsolurilor - sisteme compatibile pentru eliminarea igrasiei i
termoizolarea plan eelor sau pere ilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit
existente.
În general, subsolurile blocurilor de locuit existente, în special ale celor construite dup
anul 1950, au înc peri cu func iuni numai de depozitare, tehnice, administrative, garaje, etc.
Unele dintre aceste înc peri (în special la cl dirile cu regim de în l ime mai mare de P + 7E,
executate între 1950 i 1970) sunt dotate cu instala ii de înc lzire, chiar dac nu au func iune
de locuit.
1. Eliminarea fenomenului de igrasie
Eliminarea fenomenului de igrasie este o opera ie dificil i costisitoare, întrucât stoparea
total a fenomenului nu se poate realiza decât în cazul în care este înlocuit în totalitate izola ia
hidrofug (orizontal i vertical ) i realizat continuitatea, atât în plan orizontal cât i în plan
vertical. Acest lucru presupune realizarea accesului, pe toat in l imea pere ilor de subsol,
pân la nivelul funda iei. Opera ia cea mai dificil const in refacerea hidroizola iei orizontale
de la baza pere ilor, întrucât acest lucru nu se poate realiza decât prin introducerea unui nou
strat hidroizolant, pe întreaga grosime a peretelui, odat cu opera ia de subzidire (utilizat în
general la cl diri parter sau P+1) sau prin efectuarea de inject ri cu produse de
impermeabilizare.

17
 La cl dirile etajate, în afar de proiectul tehnic cu privire la reabilitarea hidroizola iei trebuie
întocmit i un proiect tehnologic, care s detalieze procedeul prin care este asigurat
stabilitatea cl dirii, în timpul lucr rilor de execu ie. Costul unor astfel de lucr ri este foarte
mare, deoarece, în multe cazuri este necesar ridicarea cl dirii i sus inerea ei pe cricuri
hidraulice pe tot timpul execut rii lucr rilor. Solu ia este avantajoas în cazul în care
reabilitarea structural impune i consolidarea/refacerea funda iilor.
Ameliorarea i în unele cazuri eliminarea efectelor fenomenului igrasiei se poate face i prin
injectarea în elementele afectate a unor solu ii, care prin difuzie în porii materialului i în
prezen a umidit ii din structura peretelui pot realiza o barier impotriva ascensiunii umidit ii
pe în l imea peretelui. Trebuie precizat c efectul de barier hidrofug se realizeaz doar peste
cota de nivel la care a fost injectat solu ia de impermeabiliare, astfel încât, dac hidroizola ia
vertical nu func ioneaz , efectul igrasiei nu este inl turat.
Alte modalit i de ameliorare a efectelor igrasiei (nu i de eliminare) constau în:
a. dublarea la interior a pere ilor sau a pardoselii i a pere ilor i asigurarea posibilit ii
de eliminare, preferabil în exterior, a umidit ii din spa iile verticale i orizontale
create;
b. îndep rtarea stratului vechi de tencuial , uscarea suprafe ei interioare a peretelui i
aplicarea unui nou strat de tencuial i finisaj permeabil care s faciliteze re inerea
s rurilor i migrarea umidit ii din perete c tre atmosfera interioar (cu condi ia ca
umiditatea relativ a aerului din spa iul interior al subsolului s fie de cel mult 60%,
recomandabil 50%, ceea ce conduce la adoptarea solu iei numai în cazul igrasiei
sezoniere datorate umidit ii apei f r presiune)
2. Termoizolarea plan eelor peste subsolurilor din blocurile de locuit existente
Pentru satisfacerea confortului înc perilor cu func iunea de locuit amplasate deasupra
subsolurilor neînc lzite sau a c ror temperatur de exploatare este mai mic cu 5K decât
temperatura interioar de exploatare a înc perilor de la nivelul situat deasupra subsolului, este
necesar termoizolarea pl cii peste subsol.
La dimensionarea grosimii stratului termoizolant se va avea în vedere atât satisfacerea
cerin ei de economie de energie i izola ie termic cât i a cerin ei referitoare la igien i
s n tate.
Pentru asigurarea performan ei referitoare la izola ia termic i economia de energie,
rezisten a termic corectat a plan eului peste subsol trebuie s fie cel pu in egal cu valoarea
rezisten ei termice corectate minime normate “R/min” (în prezent, conform “Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor” – indicativ C 107-2005,
partea a 1 – a “Normativ privind calculul coeficien ilor globali de izolare termic la cl dirile
de locuit” - indicativ C 107/1, cu modific rile din 2010 R/min = 2,90 m2K/W, respectiv
transmitan a termic corectat maxim normat U/max = 0,35 W/(m2K) ).
Pentru asigurarea cerin ei de confort termic interior, grosimea izola iei termice se stabile te
i în func ie de satisfacerea valorii normate a diferen ei dintre temperatura aerului interior i
temperatura suprafetei interioare a plan eului (fa a pardoselii finite) “∆Ti max” (în prezent,
conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor” –
indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI, ∆Ti max = 2K).
Ori de câte ori este posibil, izola ia termic a plan eului peste subsol trebuie amplasat la
intradosul plan eului/tavanul subsolului. Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere
tehnic sau al cerin elor de securitate în exploatare a înc perilor peste subsol, izola ia termic se
poate aplica i în structura pardoselii plan eului peste subsol.
Tipul i natura materialului termoizolant din alc tuirea plan eului peste subsol trebuie aleas
în func ie de: intensitatea înc rc rilor ca urmare a ac iunilor la care urmeaz s fie solicitat
izola ia termic , condi iile de mediu i de exploatare, cerin ele de securitate la incendiu, etc.
18
 Se recomand utilizarea izola iilor termice care s nu conduc la înc rc ri mari ale pl cilor
sau la dep irea rezisten elor la aderen (cazul izola iilor termice aplicate prin lipire pe
intradosul pl cii) sau la smulgere (cazul izola iilor termice fixate/suspendate de tavan).

3. Termoizolarea pere ilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit existente

În cadrul blocurilor de locuit existente sunt relativ pu ine cl diri în care, la acela i nivel al
subsolului, s fie amplasate apartamente de locuit i înc peri cu alte destina ii. Aceste cazuri
sunt specifice cl dirilor de locuit executate, de regul , înainte de anul 1950 i la care în l imea
pere ilor subsolului dep e te cota terenului sistematizat/trotuarului, pentru asigurarea cerin ei
privind iluminatul natural. De asemenea, aceast situa ie poate fi întâlnit i în cazul cl dirilor
amplasate pe terenuri în pant , la care pe o fa ad , pere ii subsolului sunt îngropa i pe o
în l ime mai mare decât pere ii de pe fa ada opus .
Pentru satisfacerea confortului termic în înc perile cu func iunea de locuit adiacente
spa iilor cu alt destina ie, neînc lzite sau a c ror temperatur de exploatare este mai mic cu
5K decât temperatura din spa iile de locuit, este necesar termoizolarea peretelui.
Pentru asigurarea performan ei referitoare la izola ia termic i economia de energie,
rezisten a termic corectat a pere ilor de delimitare a spa iilor de locuit de spa ii reci sau mai
pu in înc lzite trebuie s fie cel pu in egal cu valoarea rezisten ei termice minime normate
“R/min”. Întrucât, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie
ale cl dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul coeficien ilor
globali de izolare termic la cl dirile de locuit” - indicativ C 107/1, cu modific rile din 2010,
nu este inclus cazul pere ilor care delimiteaz înc peri de locuit de înc peri reci sau mai pu in
înc lzite, valoarea rezisten ei termice minime normate trebuie s fie cel pu in egal cu cea
minim normat pentru pere i adiacen i rosturilor închise. În prezent, conform normativ C 107-
2005, partea a I – a indicativ C107/1, valoarea R/min = 1,10 m2K/W, respectiv transmitan a
termic maxim normat U/max = 0,90 W/(m2K) ).
Pentru asigurarea cerin ei de confort termic interior, grosimea izola iei termice se stabile te
i în func ie de satisfacerea valorii normate a diferen ei dintre temperatura aerului interior i
temperatura pe suprafa a interioar a peretelui “∆Ti max” (în prezent, conform “Normativ
privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor” – indicativ C 107-
2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI, ∆Ti max = 4K).
Ori de câte ori este posibil, izola ia termic a pere ilor trebuie amplasat pe fa a în contact cu
temperatura mai sc zut . Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau al
cerin elor de securitate în exploatare a înc perilor din subsol, izola ia termic se poate aplica i
pe fa a interioar a peretelui.
Tipul i natura materialului termoizolant trebuie aleas în func ie de: intensitatea înc rc rilor
ca urmare a ac iunilor la care urmeaz s fie solicitat izola ia termic , condi iile de mediu i
de exploatare, cerin ele de securitate la incendiu, etc.
În cazul utiliz rii unor produse termoizolante fibroase sau cu pori deschi i (vat mineral
sau de sticl ) amplasate pe fa a interioar a pere ilor, este necesar prevederea unui strat cu rol
de barier contra vaporilor de ap , care trebuie amplasat pe fa a cald (c tre spa iul de locuit).
Pe fa a interioar a pere ilor afecta i de igrasie nu se vor aplica straturi de izolare termic ,
înainte de înl turarea igrasiei i uscarea peretelui.
La pere ii afecta i de umiditate, imbun t irea protec iei termice pe interior se poate face
prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distan at în raport cu fa a peretelui i care s
fie prev zut cu grile/fante care s asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în scopul
prevenirii condens rii vaporilor de ap proveni i din aerul interior c t i în scopul difuz rii
vaporilor de ap emi i de suprafa a umed a peretelui.

19
2.3.2. Reabilitarea higrotermic i utilitar - func ional a subsolurilor - sisteme aplicabile la
subsolurile cl dirilor existente care prin amenajare/transformare pot deveni spa ii utile,
locuibile sau cu func iuni suplimentare spa iilor adiacente
Reabilitarea higrotermic a subsolurilor are în vedere satisfacerea cerin ei de igien i
s n tate precum i a cerin ei privind izola ia termic i economia de energie, în func ie de
destina ia spa iilor.
Amenajarea utilitar – func ional a subsolurilor cl dirilor existente are în vedere lucr rile de
renovare care trebuie realizate pentru asigurarea condi iilor necesare exploat rii înc perilor
subsolurilor conform destina iei dorite.
Reabilitarea utililar – func ional nu se poate realiza decât în spa iile subsolurilor care vor
avea în l imea liber (dup executarea pardoselilor i termoizolarea plafoanelor) conform
reglement rilor în vigoare.
În func ie de destina ia dorit , lucr rile de renovare pot include:
- recompartimentarea spa iilor i reorganizarea circula iei verticale i orizontale în
spa iile din subsol
- igienizarea spa iilor interioare
- lucr ri de izola ii termice
- lucr ri de izola ii fonice
- lucr ri de instala ii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.)
- dup caz, lucr ri de asigurare a ilumin rii i ventil rii naturale a spa iilor
1. Recompartimentarea spa iilor i reorganizarea circula iei verticale i orizontale în spa iile
din subsol
Recompartimentarea spa iilor i reorganizarea circula iei verticale i orizontale din
spa iile unui subsol are în vedere:
a. conceperea unui partiu func ional, corespunz tor destina iei dorite, în func ie de
amplasarea elementelor structurale i de posibilit ile de interven ie asupra acestor
elemente, în special sub aspectul modific rii dimensiunilor golurilor sau realiz rii
unor goluri noi;
b. dup caz, transformarea sau modificarea sc rii/sc rilor de acces în subsol, astfel
încât acestea s satisfac cerin ele cu privire la siguran a în exploatare i securitatea
la incendiu, corespunz tor destina iei;

2. Igienizarea spa iilor interioare

Igienizarea spa iilor interioare se refer la refacerea finisajelor degradate.
Trebuie precizat c in cazul în care finisajele sunt degradate datorit condensului sau
acumul rii de umiditate, lucr rile de igienizare nu sunt eficiente decât dac au fost înl turate
i remediate cauzele care au favorizat aceste acumul ri de umiditate.
Igienizarea presupune i: eliminarea infiltra iilor de ap , eliminarea fenomenelor de
condens interior, eliminarea fenomenuluide igrasie, etc.
3. Lucr ri de izola ii termice
Elementele de construc ie exterioare precum i elementele delimitatoare între înc peri
înc lzite i înc peri reci sau mai pu in înc lzite (la care diferen a dintre temperaturile aerului
interior este mai mare de 5 K) trebuie izolate termic.
Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât s fie asigurat atât cerin a
privind economia de energie i izolare termic cât i cea referitoare la igien si s n tate,
respectiv evitarea apari iei fenomenului de condens i limitarea diferen ei dintre temperatura
aerului interior i temperatura de pe suprafa a interioar a elementelor de închidere (a se
vedea pct. 2.3.1 i 3.3.7).
20
 4. Lucr ri de izola ii fonice
În func ie de destina ia spa iului, elementele de construc ie exterioare precum i
elementele de construc ie cu rol de compartimentare a unit ilor func ionale, trebuie izolate
fonic în conformitate cu prevederile “Normativ privind proiectarea i executarea m surilor
de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cl diri” – indicativ C 125-2005.

5. Lucr ri de instala ii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.)

Instala iile necesare vor fi prev zute în func ie de destina ia spa iilor, prin reproiectarea
distribu iei interioare a traseelor de instala ii. Este important ca lucr rile de interven ie în
interiorul subsolului s fie corelate cu lucr rile de execu ie a instala iilor. De asmenea, orice
lucrare de renovare/recompartimentare trebuie efectuat numai dup ce au fost eliminate
toate cazurile de neetan eit i ale elementelor de instala ii care transport /distribuie fluide.
Când ventilarea natural a înc perilor nu este suficient , se vor lua m suri suplimentare
de ventilare for at .
6. Lucr ri de asigurare a ilumin rii i ventil rii naturale
Lucr rile de asigurare a ilumin rii naturale a spa iilor din subsol au în vedere asigurarea
suprafe elor elementelor de închidere transparente sau translucide prin care lumina de zi
poate p trunde în înc perile de la subsol, în conformitate cu nivelurile minime normate
pentru func iunea spa iului. Iluminatul natural nu poate fi asigurat decât în cazul înc perilor
care au pere i de subsol supraterani care permit realizarea de goluri.
Lucr rile de asigurare a ventil rii naturale presupun echiparea elementelor de tâmpl rie
cu rame mobile i fante de ventilare autoreglabile.
Înc perile în care nu poate fi realizat iluminarea i ventilarea natural la nivelurile
minime normate prin reglement rile tehnice i legislative în vigoare, nu vor avea destina ie
de locuit.

2.3.3. Reabilitarea elementelor subterane ale cl dirilor

Reabilitarea unui element subteran presupune aplicarea unui ansamblu de procedee în
vederea îndep rt rii cauzelor deterior rilor i infiltra iilor, dezumidificarea elementelor
afectate i realizarea straturilor cu rol de izola ie i protec ie, care s asigure satisfacerea
cerin elor utilizatorilor, în conformitate cu destina ia subsolului.
În cazul în care din raportul de expertiz tehnic reiese necesitatea consolid rii structurii
de rezisten a cl dirii, celelalte lucr ri de interven ie (asanare, refacere a protec iei
hidrofuge, termice, acustice, etc.) vor fi corelate cu fazele de execu ie a lucr rilor de
consolidare, iar alc tuirea protec iei elementelor de închidere ale subsolului va fi aleas în
func ie de solu ia de consolidare adoptat .
Baza reabilit rii unui element de construc ie subteran const în identificarea
cauzei/cauzelor care conduce/conduc la acumularea excesiv de umiditate. O identificare
corect a cauzelor va conduce la aplicarea solu iei optime pentru eliminarea acestora i la
stoparea infiltra iilor de ap /umiditate în viitor.
M surile de interven ie recomandate pentru aducerea performan elor elementelor de
construc ie subterane la nivelurile cerute sunt prezentate în capitolele 2, 3.

21
3. PROIECTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE

3.1. Condi ii generale

1. Documenta ia tehnic pentru lucr rile de reabilitare se întocme te dup ob inerea avizului
favorabil al expertizei tehnice cu privire la rezisten a mecanic i stabilitatea construc iei i
pe baza recomand rilor din referatul expertizei cu privire la modalit ile de interven ie
pentru reabilitarea subsolului.
2. Proiectarea lucr rilor de reabilitare se face în cazul în care din referatul de expertiz tehnic
a rezultat c performan ele elementelor de construc ie subterane aferente subsolului nu
satisfac una sau mai multe dintre cerin ele esen iale ale utilizatorilor, la nivelul
performan elor minime normate.
3. Documenta ia tehnic se întocme te i se verific conform legisla iei în vigoare de c tre
firme i speciali ti atesta i.
4. Documenta ia de execu ie a hidroizola iilor subterane împotriva apei cu sau f r presiune
hidrostatic va cuprinde memoriu tehnic (justificarea i explicarea solu iei adoptate,
prezentarea tehnologiei pe faze de lucru), cantit i de lucr ri pe stadii fizice, necesar de
materiale, resurse, utilaje, m suri de protec ia muncii i PSI, plan e cu desenele de ansamblu
i detaliile specifice de izola ii în concordan cu proiectul pentru construc ii i instala ii.
5. Proiectul va specifica reglement rile tehnice de referin , standardele sau agrementele
tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciat a alc tuirilor hidroizolante preconizate.
6. Conform legisla iei în vigoare pentru urm rirea comport rii în exploatare, interven iile în
timp i postutilizarea construc iilor, proiectantul sau expertul (în func ie de gradul de
importan a construc iei) stabilesc modalit ile de efectuare a urm ririi curente sau speciale
(perioade, metode, caracteristici i parametrii urm ri i) care se vor introduce în cartea
tehnic a construc iei.
7. În func ie de amploarea fenomenului, de importan a construc iei i destina ia spa iilor
subsolului la alegerea solu iei sau ansamblului de m suri i a produselor utilizate pentru
reabilitare se vor avea în vedere urm toarele principii:
a. solu iile se aplic în ordine crescând , începând cu m surile simple, ajungându-se,
dac este cazul, la lucr ri de interven ie ample;
b. pentru stoparea fenomenului de ascensiune capilar se va urm ri continuitatea
izola iei hidrofuge între suprafe ele orizontale i verticale ale subsolului, iar în
situa ia în care se ob ine numai o reducere a fenomenului se va asigura ventilarea
pentru eliminarea apei angrenate de acesta i se vor prevedea tencuieli de asanare cu
rol de împiedicare a depunerilor de s ruri pe suprafe ele vizibile;
c. pe pere ii afecta i de igrasie se interzice aplicarea de straturi i pelicule impermeabile
la ap i la vapori de ap (în caz contrar, fenomenul va persista, iar igrasia se va
ridica peste cota superioar pân la care a fost aplicat stratul impermeabil sau
pelicula impermeabil );
d. protec ia hidrofug a subsolului se va realiza pe exteriorul elementelor de construc ie
pe zonele cu acces pentru efectuarea s p turilor, iar în cazul când acest lucru nu este
posibil se vor utiliza procedee de injectare de la interior;
22
 e. izola ia hidrofug la interior se va accepta numai în situa iile în care stabilitatea
construc iei nu va fi afectat de prezen a permanent a apei în structura elementelor
exterioare, r mase neizolate, i numai cu prevederea m surilor de stopare a
ascensiunii capilare pe restul elementelor, pân la baza soclului;
f. la izola iile termice aplicate pe fa a elementului de construc ie care vine în contact cu
terenul se vor utiliza numai produse termoizolante cu porii închi i, de tip: polistiren
extrudat, poliuretan celular rigid, sticl celular ;
g. termoizolarea fe ei interioare a elementelor de construc ie subterane se admite numai
în cazul în care pere ii sunt usca i i nu sunt afecta i de igrasie;

3.2. Condi ii de calitate asigurate prin proiectare

Condi iile de calitate vor fi corespunz toare cerin elor esen iale de calitate cuprinse în Legea
10/1995 cu modific rile i complet rile ulterioare:

3.3.1. Rezisten mecanic i stabilitate

Întrucât rezisten a mecanic i stabilitatea unei cl diri se refer la construc ia în ansamblu,

proiectarea lucr rilor pentru reabilitarea din punct de vedere structural trebuie s se fac pentru
întreaga structur de rezisten a cl dirii, inclusiv la cadrele i pere ii structurali ai subsolului.
Trebuie precizat, c atunci când se impune reabilitarea elementelor structurale ale
subsolului, iar lucr rile de execu ie presupun efectuarea de s p turi pe perimetrul subsolului,
sunt create condi iile, ca dup consolidarea pere ilor, ace tia s fie reabilita i i din punct de
vedere termic i hidrofug.

3.3.2. Securitate la incendiu

La proiectarea lucr rilor de reabilitare a subsolurilor, în func ie de destina ia spa iilor, natura
materialelor depozitate în spa iile subsolului i vecin t ile cl dirii, se vor avea în vedere
prevederile din “Normativ de siguran la foc a construc iilor” – indicativ P 118-1999,

3.3.3. Igien , s n tate i mediu inconjur tor

Proiectarea lucr rilor de reabilitare a subsolurilor din punct de vedere al acestei cerin e, are
în vedere:
- igienizarea spa iilor interioare ale subsolurilor
- dup caz, asigurarea ventil rii naturale (recomandabil) sau mecanice
- eliminarea cauzelor care conduc la infiltra ii de ap
- eliminarea fenomenului de condens interior
- eliminarea fenomenului de igrasie
- limitarea diferen ei dintre temperatura aerului interior i temperatura suprafe ei
interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destina ia spa iilor din
interiorul subsolului

a. Igienizarea spa iilor interioare

Igienizarea spa iilor interioare se refer la refacerea finisajelor degradate.
Trebuie precizat c în cazul în care finisajele sunt degradate datorit condensului sau
acumul rii de umiditate, lucr rile de igienizare nu sunt eficiente decât dac au fost înl turate i
remediate cauzele care au favorizat aceste acumul ri de umiditate.
23
b. Asigurarea ventil rii naturale
În cazul în care nu poate fi asigurat num rul orar minim de schimburi de aer, în conformitate
cu destina ia spa iilor, proiectul de reabilitare poate s prevad :
- înlocuirea elementelor de ventilare/grilelor obturate, cu altele func ionale
- realizarea de rame mobile de tâmpl rie suplimentare, sau dup caz, proiectarea unor noi
elemente de tâmpl rie cu suprafa a ramelor mobile necesar , care s le inlocuiasc pe
cele existente
- dac este posibil (cazul pere ilor de subsol care au i o suprafa suprateran ),
realizarea de goluri de ventilare; în acest caz este necesar o expertiz tehnic care s
ateste c realizarea golurilor nu afecteaz rezisten a i stabilitatea elementului de
construc ie
- dac situa ia de fapt nu permite asigurarea ventil rii naturale, este obligatoriu s se
proiecteze i execute o instala ie de ventilare for at
c. Eliminarea cauzelor care conduc la infiltra ii de ap
Acest aspect se refer în general la proiectarea lucr rilor de reabilitare a re elei de distribu ie
a apei reci i calde precum i a celor de canalizare; nu trebuie neglijat nici reabilitarea
re elelor exterioare aflate în vecin tatea subsolurilor.
Dac infiltra iile de ap se datoreaz doar între inerii necorespunz toare a re elelor, situa ia
se poate remedia doar prin simpla înlocuire a arm turilor sau a unor tronsoane de conducte.

d. Eliminarea fenomenelor de condens interior

În acest caz, prin proiectul de reabilitare, trebuie s se prevad un strat termoizolant
suplimentar, care s aib grosimea necesar pentru ob inerea rezisten ei termice necesare
pentru realizarea pe suprafa a interioar a unei valori a temperaturii superioare valorii
temperaturii punctului de rou corespunz toare temperaturii i umidit ii relative a aerului din
interiorul subsolului.
Stratul termoizolant se va aplica la exterior sau pe fa a interioar a pere ilor condi ionat de
înl turarea igrasiei i uscarea complet a acestora.
Determinarea temperaturii pe suprafa a elementelor de construc ie ale subsolului i
verificarea riscului apari iei condensului (determinarea temperaturii superficiale normate) se
face în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor
de construc ie ale cl dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolele 10 i 14.

e. Eliminarea fenomenului de igrasie

Fenomenul de igrasie (care se datoreaz ascensiunii capilare a apei subterane) este frecvent
întâlnit la pere ii de subsol, în special la cei realiza i din zid rie. Trebuie precizat c materialele
compacte, care implicit sunt mai impermeabile (ca de exemplu betonul), au o comportare mai
bun în terenuri cu umiditate ridicat .
f. Limitarea diferen ei dintre temperatura aerului interior i temperatura suprafe ei
interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destina ia spa iilor din interiorul
subsolului
Pentru asigurarea confortului termic interior este necesar, ca diferen a dintre temperatura
aerului interior i temperatura suprafe ei interioare a elementelor de închidere s nu dep seasc
valorile normate prin “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale
cl dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI.
24
3.3.4. Siguran în exploatare
Asigurarea cerin ei se face prin respectarea prevederilor din “Normativ privind proiectarea
cl dirilor civile din punt de vedere al cerin elor de siguran în exploatare” – indicativ NP 068-
2002.
3.3.5. Protec ie împotriva zgomotului
Asigurarea cerin ei se face prin respectarea prevederilor din “Normativ privind proiectarea
i executarea m surilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cl diri” – indicativ C 125-
2005
3.3.6. Economie de energie i izolare termic
La evaluarea performan ei energetice ale cl dirii, spa iile de la subsol vor fi incluse în
volumul înc lzit al cl dirii numai în cazul în care aceste spa ii sunt înc lzite
La subsolurilor neînc lzite, anvelopa termic se limiteaz la plan eul de peste subsol. În
acest caz, cerin e de izolare termic se impun numai plan eului de peste subsol.
Proiectarea lucr rilor de izola ii termice la elementele de construc ie ale subsolurile se face
în conformitate cu prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de
construc ie ale cl dirilor i pentru proiectarea i execu ia lucr rilor de izola ii termice la cl diri
indicate în anexa 1

3.3.Condi ii particulare privind proiectarea

3.3.1. Proiectarea hidroizola iilor din produse bituminoase
1. Alegerea utiliz rii hidroizola iilor bituminoase se stabile te în urm toarele situa ii:
a) în cazul terenurilor în care nu exist pericol de infiltrare a produselor petroliere
sau a altor solu ii agresive care pot afecta propriet ile fizico-chimice ale
produselor bituminoase;
b) în cazul în care este avantajos din punct de vedere tehnic i economic în
compara ie cu alte procedee de hidroizolare (betoane sau mortare impermeabile,
peliculiz ri, produse polimerice, etc.);
c) la construc iile cu fisuri previzibile acceptate de pân la 0,5 mm i la care exist
vibra ii;
d) la protec ia incintelor unde nu se dep esc temperaturi pozitive de 40ºC.
2. Modul de alc tuire al hidroizola iei (num r de straturi, produse i detalii) va avea în vedere
prevederile cuprinse în “Normativ privind proiectarea, execu ia i exploatarea
hidroizola iilor la cl diri”- NP 040, inând cont de urm toarele:
a) condi iile hidrogeologice ale terenului (nivelul maxim al pânzei freatice,
posibilit i de drenare sau acumulare a apelor din precipita ii în zona
umpluturilor adiacente hidroizola iei);
b) forma în plan i sec iune a subsolului construc iei;
c) distan a fa de alte construc ii;
d) existen a rosturilor de dilatare-tasare ale construc iei sau dintre aceasta i
construc iile al turate;
e) categoria de importan a construc iei;
f) posibilit i de remediere a hidroizola iei;
g) categoria de umezire admisibil a fe ei interioare a pere ilor sau pardoselii;
h) caracteristicile fizico-mecanice ale produselor hidroizolante.

25
 3. Pentru fiecare situa ie concret se vor stabili i indica în proiect nivelurile minime de
performan ale produselor hidroizolante stabilite conform Normativului NP040/2002.
a. Pentru stabilirea caracteristicilor membranelor din alc tuirea hidroizola iilor
subterane se vor lua în calcul urm toarele criterii i niveluri de performan :

Niveluri minime de
performan a
Nr. Criterii de
UM hidroizola iei Observa ii
Crt. performan
Ape f r Ape cu
presiune presiune
Pap – valoarea presiunii
1. Impermeabilitatea (I) kPa I1 I>1,5 Pap
apei
– m rimea deforma iei
δ rostului la alungire în cm
Alungirea la rupere la A>200
2. % lB – l imea pe care banda de
trac iune (A) lB dilatare nu se lipe te de
suport
SH – sarcina structurii
Rezisten a la sfâ iere SH hidroizolante/m
3. N S>1,1
(S) n exprimat în Newtoni
n – num rul de ancoraje/m

26
 b. Pentru indicarea hidroizola iei optime se vor avea în vedere urm toarele rela ii între
tipul de membrane, tehnologia de aplicare, pozi ia suportului i condi iile de utilizare

Pozi ia
suprafe ei
Membrane suport
Nr. Tehnologia de Condi ii
bituminoase
Crt. aplicare adecvat de utilizare

orizontal
utilizate

vertical
2)
a) lipire “la cald”
1)
cu mastic de bitum Se utilizeaz pentru
Membrane pe oxidat sau bitum construc ii de importan
I baz de bitum aditivat redus .
oxidat1)
b) lipire “la rece”cu
adezivi bitumino i4) 2)
Procedeu tradi ional dificil
2)
a) lipire “la cald” de realizat pe vertical .
cu mastic topit de
bitum aditivat 3)
Nu se utilizeaz în spa ii
b) lipire “la cald” cu pericol de explozie.
prin sudare cu
3)
Membrane pe flac ra 4)
II baz de bitum c) lipire “la rece”cu 5) Se utilizeaz în spa ii
aditivat adezivi bitumino i4) ventilate.
5)
d) lipire combinat ,
5)
cu adezivi “la rece” Se utilizeaz numai
în câmp4) i prin adezivi cu înt rire rapid .
sudur cu flac ra la
suprapuneri 6)
Se utilizeaz în spa ii cu
Membrane lipire prin roluire pericol de explozie conform
III
autoadezive6) (presare) specifica iei produc torului

c. Se va avea în vedere c pentru asigurarea calit ii unei structuri hidroizolante este

necesar :
- realizarea unei suprafe e suport pe care hidroizola ia s se lipeasc în aderen total ;
- prevederea de fix ri mecanice pentru stabilizarea straturilor verticale împotriva
alunec rii;
- amplasarea hidroizola iei între dou elemente rigide de construc ie (pere i de beton
armat, zid rie).
27
3.3.2. Proiectarea hidroizola iilor construc iilor împotriva ascensiunii prin capilaritate a apei
subterane
1. Aceste hidroizola ii se prev d împotriva umidit ii solului i a apelor din precipita ii care nu
se acumuleaz , scurgându-se rapid din zona de umplutur a s p turilor din jurul construc iei.
Aceste ape exercit asupra hidroizola iei o presiune redus ca valoare, limitat în timp i pot
fi considerate ape f r presiune hidrostatic .
2. Hidroizola iile contra apelor f r presiune hidrostatic se prev d la pere ii, soclurile i
pl cile pe sol ale construc iilor aflate par ial sau total sub nivelul terenului, deasupra
nivelului maxim previzibil al pânzei freatice cu minim 1,5 m i fundate în terenuri
permeabile, având capilaritate redus .
3. Hidroizola ia trebuie s protejeze elementele de construc ie împotriva migr rii apei f r
presiune con inut în straturile de p mânt adiacente.
4. Structurile hidroizolante împotriva apelor f r presiune hidrostatic pot fi monostrat sau
multistrat aplicate pe suport în aderen total , având caracteristicile stabilite conf.3.3.1.
5. Hidroizolarea orizontal se realizeaz în mod curent la nivelul dintre funda ie i zid rie sau
între funda ie i soclul pe care sprijin zid ria cu racordare la hidroizola ia vertical a
soclului.
6. Hidroizola ia orizontal se prevede între funda ie i pere ii structurali din zid rie, pe toat
l imea funda iei, indiferent de pozi ia zidurilor (perimetrale sau interioare).
7. Nivelul hidroizola iei orizontale va fi cuprins între nivelul inferior i cel superior al stratului
de rupere a capilarit ii executat din pietri sortat;
8. La construc iile existente în cazul în care hidroizola ia orizontal nu a fost executat sau este
degradat i nu mai asigur protec ia împotriva ascensiunii apei prin capilaritate se pot
efectua, în func ie de condi iile locale de asigurare a accesului, urm toarele lucr ri:
a. introducerea în zid rie de membrane rigide din o el inoxidabil cu ajutorul tehnologiei
proprii;
b. inject ri pentru impermeabilizarea pere ilor din zid rie prin introducerea de produse
hidrofobe. Opera iunile de injectare se pot face cu sau f r presiune în func ie de
nivelul umidit ii zid riei.
Prin aceste procedee se realizeaz o barier orizontal împotriva ascensiunii apei care va
asigura continuitatea hidroizola iei orizontale i verticale a subsolului sau a elementelor de
construc ie supuse reabilit rii.
9. Hidroizola ia vertical se va prevedea pe fa a exterioar , (det.A) perimetral construc iei,
astfel:
a. soclul se va izola cu o tencuial impermeabil sau un strat din produse bituminoase
protejat cu o tencuial armat cu plas de rabi , prelungit pân la nivelul inferior al
trotuarului (deasupra stratului de rupere a capilarit ii). Rostul dintre tencuial i
trotuar se va etan a cu mastic de bitum sau chituri elastice;
b. funda iile sau pere ii subterani situa i în terenuri permeabile, peste cota zonei de
capilaritate continu , se vor izola împotriva umidit ii p mântului cu minimum dou
straturi din produse bituminoase lichide protejate împotriva ac iunilor mecanice cu
foi polimerice semirigide amprentate, fixate mecanic la partea superioar ;
c. funda iile sau pere ii subterani situa i în terenuri cu straturi greu permeabile i în
zona de capilaritate continu , se vor hidroizola cu membrane bitumate racordate la
hidroizola ia orizontal a construc iei, protejate împotriva ac iunilor mecanice
conform 3.3.4.
28
10. Pe zidurile subterane umede nu se va aplica izola ia hidrofug decât dup uscarea
suprafe elor acestora i se vor prevedea urm toarele interven ii:

a. Atunci când spa iul disponibil pentru executarea s p turilor este redus, pentru
ventilarea zidurilor i eliminarea umidit ii, se vor prevedea la exterior canale
verticale de ventilare din elemente prefabricate. Canalele vor avea prize de aer
exterior pe fa ade cu orient ri diferite i leg turi orizontale, sub pardoseal ,
prev zute dac se impune preluarea umidit ii din placa de pe sol;
b. În cazul în care amplasamentul nu permite executarea lucr rilor la exteriorul
construc iei i dac volumul înc perii permite se va realiza dublarea pere ilor la
interior, iar spa iul rezultat între cei doi pere i se va pune în leg tur cu exteriorul cu
prize de aer pentru asigurarea ventil rii. În cazul în care umiditatea pere ilor este
redus , iar umiditatea relativ a aerului din înc pere nu dep e te 55-60 % ventilarea
spa iului dintre pere i se poate face i în interior cu fante amplasate la baza i la
partea superioar a pere ilor, sub plafon. Dublarea pardoselilor se va face numai cu
respectarea în l imilor minime normate pentru spa iilo locuibile i cu luarea
m surilor de ventilare propuse pentru pere i sau cu asigurarea colect rii apei i
eliminarea cu pompe a acesteia (solu ie nerecomandat în cazul locuin elor).
c. Concomitent cu indicarea solu iei de ventilare se va prevedea la interior aplicarea de
tencuieli de asanare în vederea elimin rii form rii depozitelor de s ruri pe
suprafe ele vizibile i asigurarea porilor de evaporare a umidit ii din pere i. Aceast
lucrare se recomand s se realizeze în timpul sezonului cald, ideal în perioada
secetoas , dup îndep rtarea stratului vechi de tencuial i ventilarea puternic a
spa iului subsolului pentru favorizarea usc rii superficiale a peretelui.

29
DETALIUL A.

30
3.3.3. Proiectarea hidroizola iilor împotriva infiltra iilor
1. Aceste hidroizola ii se aplic pe exteriorul construc iei i se prev d împotriva infiltr rii din
exterior, prin elementele de construc ie, în interior, a apei subterane cu presiune con inut în
pânza freatic sau temporar în pungi de acumulare datorate permeabilit ii reduse a
terenului. Apa exercit asupra hidroizola iei o presiune permanent în timp i variabil ca
valoare;
2. Hidroizola ia vertical , perimetral , trebuie s se racordeze etan la hidroizola ia orizontal
alc tuind o cuv de protec ie continu aplicat la exteriorul construc iei;
a. pentru executarea hidroizola iei se va prevedea efectuarea decopert rilor perimetrale ale
cl dirii pân sub cota pardoselii interioare i a nivelului hidroizola iei orizontale cu cel
pu in 25 cm, spa iu necesar realiz rii racordului hidroizola iei i turn rii radierului din
beton pentru sus inerea drenului. Pentru executarea s p turii se vor prevedea m surile
de protec ie împotriva surp rii p mântului i asigurarea spa iului de lucru de la baza
s p turilor;
b. în cazul în care hidroizola ia orizontal nu exist , se va prevedea ca înainte de aplicarea
hidroizola iei verticale s se execute, pe toat l imea (grosimea) pere ilor exteriori i
interiori bariera orizontal de impermeabilizare. Hidroizola ia vertical se va executa
dup încheierea acestor lucr ri i va coborâ cu minimum 20 cm sub cota inferioar a
barierei;
c. în cazul în care construc iile existente împiedic executarea s p turilor pentru accesul
perimetral, se prevede realizarea unei izola ii în sistem “cuv interioar ”. Adoptarea
acestei solu ii se va face numai în cazuri deosebite deoarece implic urm toarele
dezavantaje:
- reducerea spa iului interior pe toate cele trei dimensiuni (nu numai pe în l ime)
deoarece trebuie s se realizeze zidurile de protec ie a hidroizola iei verticale;
- nu se elimin apa din elementele de construc ie, iar prezen a acesteia pe termen
lung poate afecta stabilitatea structurii.
3. Deoarece în majoritatea cazurilor hidroizola ia orizontal nu exist , se impune executarea
acesteia prin interior, peste pardoseala existent , situa ie în care se va analiza posibilitatea
efectu rii acestei lucr ri având în vedere reducerea în l imii utile a spa iilor urmare aplic rii
straturilor pardoselii hidroizolante:
a. în cazul subsolurilor locuibile, dup desfacerea pardoselii existente i rectificarea pl cii
din beton de pe sol, se vor prevedea:
- hidroizola ie elastic din membrane bituminoase sau mortare impermeabile care
se va aplica pe suprafe ele orizontale i, deosebit de important, se va ridica pe
pere i pân la o cot 20 cm peste nivelul barierei orizontale realizat pentru
impermeabilizarea zidurilor;
- un strat din produse termoizolante rezistente la compresiune i cu absor ie de
ap redus ;
- stratul de uzur al pardoselii (gresie, parchet, covor linoleum, etc.) aplicat peste
o ap de ciment armat turnat pe un strat de separare tehnologic .
b. la subsolurile neînc lzite peste placa de pe sol, dup preg tirea acesteia ca suport, se va
executa hidroizola ia ca în cazul subsolurilor locuibile (1.a) i o pardoseal dintr-o ap
de ciment armat i rolat sau acoperit cu o pardoseal adecvat func iunii.
c. în cazul subsolurilor f r plac pe sol se va prevedea aplicarea unui strat de pietri cu rol
de rupere a capilarit ii i executarea pl cii pe sol, din beton, ca suport al hidroizola iei
i al pardoselii.
31
32
3.3.4. Protec ia hidroizola iilor

1. Pentru protec ia hidroizola iei orizontale se va prevedea o ap din mortar de ciment (armat
pentru a rezista înc rc rilor datorate circula iei). apa se va turna peste hidroizola ia
acoperit cu un strat de separare i protec ie din hârtie kraft, folii polimerice sau foi bitumate

2. Hidroizola ia vertical , aplicat pe elementul de rezisten , se protejeaz tradi ional cu un

zid din ½ c r mid plin (>12,5 cm grosime) zidit cu mortar de ciment:

a) zidurile cu Hmax = 3 m vor avea rosturi create cu fâ ii din membrane bitumate,

amplasate la baza zidului i pe vertical din max. 5 în 5 m;
b) pentru în l imi mai mari de 3 m se va prevedea ancorarea zidurilor de protec ie de
pere ii subsolurilor cu ancore metalice etan ate în dreptul str pungerilor;
c) în locul zid riei de c r mid (pentru în l imi mai mari de 3 m) se poate executa o
protec ie cu un strat din beton armat ancorat de peretele de rezisten .
3. Când elementul suport (pe care se aplic hidroizola ia) constituie i zid de protec ie, acesta
se realizeaz f r rosturi i se prevede conform “Normativului privind alc tuirea, calculul i
executarea structurilor de zid rie” cu stâlpi ori din c r mid sau sâmburi din beton armat la
distan e de aprox. 2,5 m.
4. În cadrul sistemelor de drenare ventilate protec ia hidroizola iei se va realiza din elemente
prefabricate din beton, ceramic sau produse similare poroase astfel conformate încât s
realizeze canalele necesare pentru circula ia aerului înc rcat cu umiditate.
5. Protec ia hidroizola iilor construc iilor amplasate în terenuri permeabile, deasupra nivelului
maxim al zonei de capilaritate continu , poate fi prev zut cu membrane polimerice cu
ploturi, combinate sau nu cu un sistem de drenare.
6. La protec ia hidroizola iei subsolurilor locuite se va avea în vedere obligativitatea aplic rii
unui strat termoizolant (având grosimea determinat prin calcul) i posibilitatea realiz rii
unui strat de aer ventilat pentru eliminarea umidit ii din zona pere iilor subsolului.
Termoizola ia va fi alc tuit din pl ci rigide de polistiren extrudat, poliuretan, sticl
celular , sau alte materiale insensibile la umiditate i cu rezisten mare la compresiune.
7. Protec ia hidroizola iei soclurilor se realizeaz dintr-o ap armat cu plas sudat i/sau
plas de rabi ancorat la partea superioar .
8. Umplerea cu p mânt a s p turilor se execut în straturi succesive, compactate pe m sur ce
se ridic zid ria de protec ie a hidroizola iei pentru a se asigura stabilitatea zid riei i
presarea straturilor hidroizolante.
9. În cazurile în care presarea hidroizola iei verticale nu poate fi asigurat prin împingerea dat
de umplutura de p mânt, peretele de protec ie va fi ancorat pe peretele de rezisten , astfel
încât s se asigure o presiune minim de 0,1 N/cm2.

33
34
3.3.5. Etan area rosturilor

1. Rosturile reprezint distan a determinat între dou planuri paralele, verticale, cu rolul de a
limita lungimea unor elemente de construc ie sau de a întrerupe leg tura între construc ii
al turate, pentru ca p r ile s se poat deplasa independent una fa de alta.
2. Rosturile, din punct de vedere al eforturilor la care sunt supuse, se clasific :
a. rosturi de dilatare-contrac ie (deplas rile perpendiculare pe linia rostului, au ca efect
presarea i respectiv alungirea i ruperea produselor ce asigur etan eitatea rostului);
b. rosturi de tasare (deplas ri verticale ale p r ilor separate de rost care conduc la
ruperea hidroizola iei prin alungire);
c. rosturi cu func ionalitate mixt (deplas ri orizontale, verticale i laterale ale unei
p r i fa de cealalt ).
3. Din punct de vedere al interac iunii cu apa se clasific în urm toarele tipuri:
a. rosturi supuse umezelii naturale a terenului sau apelor f r presiune hidrostatic ;
b. rosturi supuse apelor cu presiune hidrostatic .
4. Din punct de vedere al modului de alc tuire rosturile pot fi:
a. demontabile – se utilizeaz în zonele cu deforma ii mari. Ele permit accesul pentru
control, iar în cazul producerii unei infiltra ii exist posibilitatea demont rii i
remedierii f r a se afecta hidroizola ia i elementele structurale sau de finisaj
adiacente;
b. nedemontabile – alc tuire semielastic utilizat la rosturile cu deforma ii reduse
Deforma iile reduse sunt deplas rile unei p r i sau construc ii fa de alta, care pot fi
preluate de benzile dilatabile f r distrugerea etan eit ii rostului i se înscriu în urm toarele
valori:
Direc ia deplas rii Deplasarea Caracteristicile benzii
maxim dilatabile
Alungirea la L imea de
mm rupere neaderen
1. Perpendicular pe rost, în plan
orizontal ±40
2. Perpendicular pe rost, în plan 700% 60 mm
vertical ±30
3. Paralele cu rostul, în plan
orizontal ±20

Caracteristicile benzii dilatabile se vor determina, avându-se în vedere c mi carea pe

vertical a unei p r i fa de cealalt parte a rostului orizontal determin o deplasare paralel
a p r ilor în rostul vertical. Dimensiunile acestor deforma ii se vor calcula, iar alungirea
benzii se va determina conform 3.3.1. pct.3a.

35
5. La proiectarea etan rii rosturilor se va avea în vedere:
a. realizarea continuit ii hidroizola iei rosturilor care trebuie s asigure protec ia
construc iei împotriva apei indiferent de deforma iile existente i de modul de
ac ionare al apei;

b. asigurarea protec iei hidroizola iei împotriva ac iunilor mecanice (datorate circula iei
interioare pietonale i auto) sau împotriva ac iunilor chimice (datorate substan elor
corozive). Protec ia hidroizola iei orizontale este constituit din straturile pardoselei
sau din elemente mobile (gr tare metalice sau dale din beton).
6. Preluarea deplas rilor cu men inerea etan eit ii se va realiza cu produse bituminoase cu
propriet i elastice (alungiri 500%) aplicate în benzi continue, pe toat lungimea rostului.
Acestea vor înlocui buclele de compensare, în special în zona de trecere a rostului din plan
orizontal în plan vertical.
7. Limita construit , de o parte i de alta a rostului, va fi realizat din beton armat, dimensionat
local pentru înglobarea pieselor metalice, având continuitate fizic de pe suprafe ele
orizontale pe cele verticale.
8. Pentru înt rirea i sus inerea hidroizola iei în zona rostului se vor prevedea:

- straturi suplimentare ale hidroizola iei curente;

- straturi suplimentare continue, având caracteristici elastice m rite fa de produsele
din care a fost proiectat hidroizola ia;
- elemente metalice plane sau cu bucle compensatoare, cu grosime 0,5-3 mm în
func ie de deschiderea rostului;
- flan e metalice;
- chituri sau masticuri de etan are;
- produse din spume polimerice elastice.

36
3.3.6. Etan area str pungerilor

1. Str pungerile sunt zonele în care elementele componente ale instala iilor (conducte, cabluri,
guri de umplere sau golire a bazinelor) sau tije de ancoraj întrerup local continuitatea
straturilor hidroizolante i care impun utilizarea anumitor materiale i alc tuiri constructive
pentru refacerea etan eit ii hidrofuge;
2. Str pungerile pot fi:
a. totale, cazul în care instala iile traverseaz grosimea elementului de structur ,
hidroizola ia i protec ia acesteia;
b. par iale, cazul în care se str punge numai hidroizola ia i protec ia ei (tije de
ancoraj).
3. Str pungerile totale se proiecteaz în sistem:
- elastic, sau;
- rigid.
coordonându-se cerin ele impuse de instala ii cu sistemul de realizare al hidroizola iei.
a. Str pungerile elastice constituie racorduri flexibile care permit accesul la instala ii
f r afectarea etan eit ii hidroizola iei, se prev d la toate instala iile i în special la
cele care au conducte calde sau cu vibra ii, cu Ø >200 mm i la construc iile fundate
în terenuri sensibile sau în zona cu ap cu presiune.
b. Str pungerile rigide constituie racorduri fixe, rigide, care se pot utiliza la instala ii
care au conducte reci cu Ø <200 mm i f r vibra ii situate în terenuri cu ap f r
presiune.

4. Pentru reducerea num rului de str pungeri totale se va avea în vedere gruparea elementelor
de instala ii compatibile în vederea travers rii pere ilor printr-un singur gol de trecere
prev zut cu o plac metalic ancorat în structura de rezisten i etan at pe contur:

a. Str pungerea grupat reduce num rul de racorduri ale hidroizola iei i implicit ale
punctelor de infiltra ie i asigur posibilitatea execut rii ulterioare a unor noi
str pungeri prin placa metalic f r afectarea hidroizola iei, etan area în jurul
man oanelor i plac f cându-se prin sudur , iar între conducte i man oane se vor
utiliza chituri permanent elastice i, dac este necesar, rezistente la temperaturi
ridicate.
b. Placa metalic care închide golul din perete se va dimensiona pentru preluarea
sarcinilor la care va fi supus prin compactarea p mântului de umplutur i se va
proteja anticoroziv.
5. Elementele de str pungere vor fi amplasate la o distan de minim 35 cm de alte elemente
ale construc iei, pentru a se asigura spa iul necesar execut rii hidroizola iei.
6. Indiferent de tipul str pungerii se va prevedea ca racordul hidroizola iei s se efectueze
numai pe elementele rigid ancorate în structur .
7. Hidroizola ia se va înt ri în zona de racord cu un strat suplimentar din membran bitumat .

37
3.3.7. Proiectarea termoizola iilor subsolurilor
1. Proiectarea lucr rilor de izola ii termice ale subsolurile se face în conformitate cu
prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie
(pere i i placa pe sol) ale subsolurile înc lzite sau plan eul peste subsolurile neînc lzite pe
care le separ de spa iile înc lzite;
2. În func ie de destina ia spa iilor de la subsol, elementele de construc ie subterane ale
spa iilor înc lzite trebuie s indeplineasc cel pu in performan ele de izolare termic
specificate în tabelul de mai jos.
Func iune spa iu înc lzit Rezisten termic Transmitan termic
corectat corectat
“R/” “U/”
[m2K/W] [W/(m2K)]
Elemente subterane verticale
de locuit 2,90 0,35
cabinete medicale (spitale,
policlinici), s li de curs, sport
- zona climatic de iarn I 1,70 0,59
- zona climatic de iarn II 1,75 0,57
- zona climatic de iarn III, IV 1,80 0,55
birouri, magazine, restaurante,
baruri, et.
- zona climatic de iarn I 1,60 0,63
- zona climatic de iarn II 1,70 0,59
- zona climatic de iarn III, IV 1,80 0,55
ateliere, spa ii de produc ie cu regim
normal de exploatare
- zona climatic de iarn I 1,10 0,91
- zona climatic de iarn II 1,10 0,91
- zona climatic de iarn III, IV 1,10 0,91
Pl ci la partea inferioar a demisolurilor sau subsolurilor
de locuit 4,80 0,21
cabinete medicale (spitale,
policlinici), s li de curs, sport
- zona climatic de iarn I 2,10 0,48
- zona climatic de iarn II 2,50 0,40
- zona climatic de iarn III, IV 2,90 0,34
birouri, magazine, restaurante,
baruri, et.
- zona climatic de iarn I 2,10 0,48
- zona climatic de iarn II 2,50 0,40
- zona climatic de iarn III, IV 2,90 0,34
ateliere, spa ii de produc ie cu regim
normal de exploatare
- zona climatic de iarn I 1,10 0,91
- zona climatic de iarn II 1,20 0,83
- zona climatic de iarn III, IV 1,30 0,77

NOT : În cadrul prezentei lucr ri, spa iile cu alt destina ie decât locuirea au fost încadrate
in clasa de iner ie termic mare i asimilate cl dirilor din categoria 1, definit conform normativ C
107-2005, partea a 2-a C 107/2, cu modific rile din 2010.

38
3. Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât s fie asigurat atât cerin a privind
economia de energie i izolare termic cât i cea referitoare la igien i s n tate (evitarea
apari iei fenomenului de condens i limitarea diferen ei dintre temperatura aerului interior i
temperatura de pe suprafa a interioar a elementelor de închidere).
4. Pentru produsele termoizolante care nu sunt protejate cu un strat care s preia întreaga
împingere activ a p mântului, rezisten a la compresiune a acestora (sarcina care produce o
deforma ie de 10% raportat la grosime), în func ie de în l imea pe care se afl în contact cu
terenul, trebuie s fie conform tabelului de mai jos:

In l imea suprafetei de contact între Rezisten a la compresiune (sarcina care

produsul termoizolant i teren produce o deforma ie de 10% raportat la
grosime)
(m) (kPa)
3,00 minim 600
4,00 minim 800
5,00 minim 900
6,00 minim 1200
7,00 minim 1300
> 7,00 obligatoriu cu perete de protec ie

5. La pere ii afecta i de umiditate, imbun t irea protec iei termice pe interior se poate face
prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distan at în raport cu fa a peretelui i care
s fie prev zut cu grile/fante care s asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în
scopul prevenirii condens rii vaporilor de ap proveni i din aerul interior c t i în scopul
difuz rii vaporilor de ap emi i de suprafa a umed a peretelui. În spa iul astfel creat, dac
este posibil, se recomand înglobarea evilor instala iei de înc lzire, f r ca evile s fie
izolate termic.
6. Izola ia termic aplicat pe fa a elementului de construc ie subteran care vine în contact cu
p mântul trebuie protejat hidrofug.

39
3.4. Solu ii constructive de principiu i detalii caracteristice

40
41
42
43
44
45
46
47
48
 ANEXA 1

Lista principalelor reglement ri tehnice i standarde na ionale avute în vedere la

elaborarea lucr rii:

1) NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execu ia i exploatarea hidroizola iilor la

cl diri;
2) NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea elementelor de
construc ii hidroizolate cu materiale bituminoase i polimerice;
3) GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea hidroizola iilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP i SBS;
4) GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea învelitorilor din
membrane polimerice realizate ,,in situ”;
5) C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea i execu ia lucr rilor de izola ii termice de
cl diri;
6) SC 007- Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cl dirilor
de locuit existente;
7) MC 001/2006 - Partea 1 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei energetice
a cl dirilor;
8) P118 – 1999 Normativ de siguran la foc a construc iilor.
9) GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pere ilor i pardoselilor cl dirilor
civile;
10) PCC-017/2000 Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cl dirilor
folosind spume poliuretanice;
11) GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protec ie termic la cl diri de
locuit;
12) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor” –
indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul copeficien ilor globali
de izolare termic la cl dirile de locuit” - indicativ C 107/5, cu modific rile din 2010
13) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor” –
indicativ C 107-2005, partea a 2 – a “Normativ privind calculul copeficien ilor globali
de izolare termic la cl diri cu alt destina ie decât cea de locuire” - indicativ C 107/2,
cu modific rile din 2010
14) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor” –
indicativ C 107-2005, partea a 3 – a “Normativ privind calculul performan elor
termotehnice ale elementelor de construc ie ale cl dirilor” - indicativ C 107/3, cu
modific rile din 2010
15) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor” –
indicativ C 107-2005, partea a 5 – a “Normativ privind calculul termotehnic ale
elementelor de construc ie In contact cu solul” - indicativ C 107/5, cu modific rile din
2010
16) “Normativ pentru proiectarea i execu ia lucr rilor de izola ii termice la cl diri” –
indicativ C 107/0-2002

49