Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1) Tematica
concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii-2009
-tematica pentru proba eliminatorie tip grila-
CUPRINS
( paginile din cuprins sunt corespunzatoare cartii in integralitate)
Capitolul I
1) Tematica pentru concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii- pag..1
Capitolul II
Capitolul III
1) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2003- pag………………………….…171
2) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2004- pag…………………………….180
3) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2005- pag………………………….....189
4) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2006- pag…………………………….198
5) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2007- pag……………………………. 207
6) Subiecte concurs de admitere in magistratura-2.11.2008……...…………….217
1
DREPT CIVIL
- cesiunea de creanta;
- subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei;
- novatia;
- delegatia;
- compensatia, confuziunea, darea in plata, remiterea de datorie, imposibilitatea
fortuita de executare.
9) Garantarea obligatiilor:
- fidejusiunea;
- ipoteca;
2
- dreptul de retentie.
3
- actele de procedura (notiune si clasificare, conditii generale pentru indeplinirea
actelor de procedura, citarea si comunicarea actelor de procedura, nulitatea actelor
de procedura);
- termenele procedurale (notiune si clasificare, durata, decaderea si repunerea in
termen).
DREPT PENAL
I. PARTEA GENERALA
4
1.2.3. Cauzele care inlatura raspunderea penala;
1.3. Sanctiunile
1.3.1. Sanctiunile in dreptul penal;
1.3.2. Categoriile si limitele generale ale pedepselor;
1.3.3. Individualizarea pedepselor;
1.3.4. Circumstantele atenuante si agravante;
1.3.5. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
1.3.6. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
1.3.7. Mijloacele de individualizare judiciara a pedepsei;
1.3.8. Raspunderea penala a minorilor, regimul sanctionator;
1.3.9. Masurile de siguranta;
1.3.10. Cauzele care inlatura consecintele condamnarii. Procedura aplicarii gratierii;
1.3.11. Reabilitarea.
II.PARTEA SPECIALA
I.PARTEA GENERALA
5
1.1 Scopul si regulile de baza ale procesului penal;
1.2 Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal.
2. Competenta
2.1. Felurile competentei;
2.2. Incompatibilitatea si stramutarea.
3. Probele si mijloacele de proba
3.1. Dispozitii generale;
3.2. Mijoacele de proba.
II.PARTEA SPECIALA
4. Proceduri speciale
6
4.1. Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante;
4.2. Procedura in cauzele cu infractori minori;
4.3. Procedura reabilitarii judecatoresti;
4.4. Repararea pagubei in cazul condamnarii sau al luarii unei masuri preventive pe
nedrept.
CAPITOLUL II
7) Scopul mediat:
a) este motivul determinant al actului juridic civil; b) este abstract si invariabil în cadrul aceleias
aceleiasi
categorii de acte juridice; c) este abstract si invariabil de la o categorie la alta de acte juridice.
7
9) Spre deosebire de nulitate, în cazul inopozabilitat
inopozabilitatii:
ii:
a) exista
exista un act nevalabil încheiat; b) efectele sanct
sanctiunii se produc atât fata
fata de pa
parti, cât si fata
fata de
tert
tert i;
c) efectele actului se produc fata
fata de pa
parti, dar nu se produc fata
fata de tert
terti.
10) Eroarea-obstacol:
a) poate atrage o diminuare valorica
valorica a prestat
prestatiei;
b) poate privi identitatea obiectului actului juridic civil;
c) este falsa reprezentare asupra calitat
calitatii
ii substant
substantiale a obiectului actului juridic civil.
8
21) Conversiunea actului juridic civil lovit de nulitate:
a) poate interveni indiferent de întinderea nulităţii; b) presupune renunţarea părţii interesate la
dreptul de a solicita anularea actului; c) nu operează în cazul în care actul nu este desfiinţat.
22) Nerespectarea regulilor privitoare la capacitatea civilă în momentul încheierii actului juridic
civil atrage:
a) nulitatea relativă sau, după caz, inopozabilitatea; b) nulitatea absolută; c) nulitatea absolută sau
relativă, după caz.
28) Actele de dispoziţie încheiate singur de către minorul fără capacitate de exerciţiu deplină:
a) sunt anulabile, caz în care părţile vor fi puse întotdeauna în situaţia anterioară prin restituirea
prestaţiilor; b) sunt lovite de nulitate, instanţa pronunţând anularea chiar dacă minorul a declarat la
încheierea actului că este major; c) pot fi anulate pentru leziune, în cazurile în care minorul a
suferit un prejudiciu important.
29) Donaţia făcută fără respectarea formei autentice cerute de lege este:
a) lovita de nulitate absoluta; b) lipsită de orice efecte juridice; c) nulă, însă va putea produce, în
anumite cazuri, efecte juridice.
31) In cazul înstrăinării lucrului altuia prin acte juridice cu titlu gratuit:
a) actul este întotdeauna lovit de nulitate absolută; b) actul încheiat cu dobânditorul de bună-
credinţă este socotit valabil, dacă lucrul este mobil; c) dobânditorul devine proprietar sub condiţie
suspensivă.
9
32) Intervine nulitatea absolută în cazul:
a) nerespectării formei cerute ad probationem; b) erorii asupra valorii actului juridic;
c) obiectului ilicit sau imoral.
35) Actul juridic prin care vânzătorul, devenit ulterior major, declară ca renunţă la orie pretenţii
derivate din faptul că la data încheierii contractului de vânzare a lipsit încuviinţarea instanţei
tutelare necesară înstrăinării:
a) are caracter confirmativ (abdicativ de drepturi); b) poate fi opus terţilor care, ulterior vânzării,
dar înainte de renunţare, au dobândit în mod valabil vreun drept real în legătură cu acelaşi imobil;
c) nu poate fi opus terţilor care au dobândit ulterior vânzării, dar înainte de renunţare, vreun drept
personal în legătură cu acelaşi imobil.
36) Conditia potestativa este acea conditie care face sã depindã perfectarea conventiei de un
eveniment:
a) pe care orice parte poate sã-l faca sã se intimple sau sã-l impiedice; b) care depinde de vointa
unei parti si a hazardului; c) care depinde de vointa unei parti si a altei persoane.
40) Falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativă a acestuia în
cazul în care priveşte:
a)interdicţia de a dispune de obiectul actului juridic; b) natura sau felul actului juridic;
c) simpla identitate fizică a celeilalte părţi.
10
43) Forma cerută ad validitatem:
a) atrage uneori, în caz de nerespectare, nulitatea relativă a actului juridic; b) constă, în toate
cazurile, în întocmirea unui înscris autentic; c) atrage desfiinţarea în întregime a actului juridic.
49) Actul prin care reclamantul renunţă la dreptul dedus judecăţii în folosul pârâtului, este un act:
a) de tranzacţie; b) abdicativ; c) bilateral.
11
a) nu este reglementat expres; b) nu are cauză juridică; c) nu poate fi desfiinţat, pentru
nevalabilitatea cauzei sale juridice.
55) Când o parte a profitat de starea de nevoie a celeilalte părţi, la momentul încheierii actului
juridic civil, obţinând o prestaţie disproporţionat de mare în raport cu propria prestaţie:
a) se poare cere anularea actului pentru leziune; b) se poate cere anularea actului pentru cauză
imorală; c) actul rămâne valabil, întrucât nu există nici o violare a legii, iar pacta sunt servanda.
61) Pot fi anulate pentru leziune actele juridice civile care, printre altele, sunt:
a) acte de dispoziţie; b) comutative; c) cu titlu gratuit.
12
66) Termenul incert:
a) constă într-un eveniment viitor şi nesigur; b) depinde de voinţa părţilor; c) poate fi stipulat de
părţi.
73)Cel care printr-un act încheiat în formă autentică se obligă să asigure celeilalte părţi o rentă
lunară de 1000lei în scopul ca aceasta din urmă să accepte continuarea relaţiilor extraconjugale:
a) nu are acţiunea în declararea nulităţii absolute a contractului, deoarece nemo auditur propriam
turpitudinem allegans; b) poate fi executat silit, fără a se putea apăra prin invocarea regulii nemo
auditur propriam turpitudinem allegans; c) poate refuza plata invocând nulitatea absolută a acestui
contract.
13
dispozitie, incheiate de minorii intre 14 si 16 ani, cu incuviintarea ocrotitorului legal, dar fara
autorizarea autoritatii tutelare si sunt pagubitoare pentru minor.
79)Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic atrage nulitatea relativa a acestuia
atunci cind priveste:
a) natura juridica a actului incheiat; b) calitatile substantiale sau identitatea fizica a obiectului
actului juridic; c) Identitatea sau insusirile esentiale ale persoanei
co-contractante, in cazul actelor cu caracter intuitu personae.
80) Stipularea într-un contract de împrumut a unei dobânzi mai mari peste nivelul dobânzii admise
de lege:
a) este nulă de drept pentru ceea ce depăşeşte maxima prevăzută de lege; b) este nulă de drept,
creditorul neavând dreptul nici la dobânda legală; c) este nulă şi atrage şi nulitatea contractului
principal pentru cauză ilicită sau imorală.
84) Sunt excepţii de la principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipients:
a) principiul conversiunii actului juridic civil; b) cazul actelor subsecvente cu executare succesivă;
c) cazul actelor de dispoziţie cu titlu oneros asupra unui imobil înscris în cartea funciară.
14
a) natura (caracterul) normelor juridice încălcate; b) sfera persoanelor care le pot invoca; c)
termenele de prescriptie.
94) Condit
Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, a ca
carei realizare depinde de voint
vointa unei pa
parti si
de voint
vointa unei persoane nedeterminate este:
a) mixta
mixta; b) pur potestativa
potestativa; c) potestativa
potestativa simpla
simpla.
95) Violenta constituie viciu de consimtamint la incheierea unui act juridic, atunci cind: a) este
exercitata, spre deosebire de dol, numai de partea co-contractanta;
b) este exercitata numai asupra persoanei care incheie actul juridic; c) amenintarea este injusta.
15
prescriptie pe motiv ca nu era datorata; c) plata efectuata dupa implinirea termenului de prescriptie
nu este valabila.
1. După cum pot fi sau nu înlocuite în executarea unei obligaţii civile, bunurile se clasifică în:
a) divizibile şi indivizibile; b) fungibile şi nefungibile; c) sesizabile şi insesizabile.
6) În cazul în care s-a vândut un imobil, pentru care nu s-a stabilit un termen pentru plata preţului,
dreptul la acţiune al vânzătorului pentru plata preţului începe să curgă:
a) de la data naşterii raportului juridic, adică de la data încheierii contractului; b) de la data
intabulării dreptului de proprietate în cartea funciară pe numele cumpărătorului; c) de Ia data
predării imobilului sau, după caz, din ziua stabilită de părţi pentru predarea lui.
7) Cererea prin care reclamantul solicită instanţei să constate ca a intervenit prescripţia dreptului
material la acţiune:
a) este inadmisibilă; b) este admisibilă, chiar dacă acesta a achitat o parte din debitul datorat; c)
este prescriptibilă extinctiv.
8) Cel care a cumpărat un imobil la licitaţie publică de la un vânzător care era înscris, fără drept, în
cartea funciară de peste 5 ani va putea fi evins de adevăratul proprietar (primul vânzător al
imobilului şi autor al debitorului urmărit), dacă:
a) acţiunea în anulare a titlului celui de al doilea vânzător (debitorul urmărit) este introdusă în
termen de 3 ani de la data înscrierii dreptului în cartea funciară de către cel de al doilea vânzător
(debitorul urmărit), fără a fi însă notată în prealabil în cartea funciară; b) acţiunea în anulare a
titlului celui de al doilea vânzător (debitorul urmărit) a fost introdusă şi notată în cartea funciară
înainte de începerea urmăririi silite, dar după trecerea a trei ani de la înscrierea dreptului de către
acesta din urmă; c) acţiunea în anulare a titlului celui de al doilea vânzător (debitorul urmărit) a
fost introdusă după trecerea a 3 ani de la data înscrierii dreptului în cartea funciară de către terţul
adjudecatar.
16
c) estimatorie.
10) Prescripţia dreptului la acţiune pentru revendicarea imobilului ce a format obiectul urmăririi
silite imobiliare începe să curgă de la data:
a) emiterii actului de adjudecare; b) înscrierii dreptului terţului adjudecatar în cartea funciară; c)
punerii în posesie a adjudecatarului.
19) Prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data când cel păgubit a cunoscut sau
trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea şi în cazul:
a) acţiunii subrogatorii; b) acţiunii în răspundere pentru viciile lucrului sau lucrării; c) acţiunii în
restituirea prestaţiei făcute în temeiul unui act anulat.
20) Prescripţia dreptului la acţiune în anulare pentru vicierea consimţământului prin leziune începe
să curgă:
a) de la data încheierii actului; b) de la data producerii viciilor lucrului; c) de la împlinirea cel mai
târziu a 18 luni socotite de la data încheierii actului juridic.
17
21) Prescripţia dreptului la acţiune în anulare pentru incapacitatea minorului de a contracta
începe să curgă:
a) de la data încheierii actului; b) de la data descoperirii de către minor a cauzei de nulitate, dar nu
mai târziu de 18 luni de la data încheierii actului; c) de la data descoperirii de către reprezentantul
minorului a cauzei de nulitate, dar nu mai târziu de 18 luni de la data încheierii actului.
22) Pentru care dintre următoarele ipoteze există reguli speciale privind începutul prescripţiei
dreptului la acţiune:
a) acţiunea în simulaţie; b) acţiunea posesorie; c) acţiunea în justificare tabulară.
26) Concilierea obligatorie prevăzută de lege, pentru soluţionarea litigiilor dintre comercianţi:
a) suspendă cursul prescripţiei extinctive; b) este o procedură prealabilă necesară pentru
admisibilitatea cererii de chemare în judecată; c) întrerupe cursul prescripţiei extinctive.
27) Pentru care dintre ipotezele următoare există reguli speciale privind începutul prescripţiei
dreptului la acţiune:
a) acţiunea în constatare; b) acţiunea de tăgada paternităţii; c) acţiunea de ieşire din indiviziune.
28) Acţiunea de tăgadă a paternităţii formulată de copil sau de mama acestuia este:
a) inadmisibilă; b) prescriptibilă; c) imprescriptibilă.
32) Cererea de chemare în judecată pentru a avea efect întreruptiv trebuie să fie:
18
a) univocă; b) admisă; c) pura şi simplă.
35) Clauza prin care se stabileşte începutul prescripţiei dreptului la acţiune în garanţie contra
viciilor lucrului:
a) produce efecte de drept (ipso iure); b) este lovită de nulitate; c) are caracter accesoriu.
37) Predarea bunului ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare către cel care
urmează ulterior să-l cumpere:
a) întrerupe prescripţia dreptului la acţiunea în executarea antecontractului; b) transformă, prin
novaţie, antecontractul în contract de vânzare-cumpărare; c) suspendă prescripţia dreptului la
acţiunea în executarea antecontractului.
39) Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse ale lucrului începe să curgă:
a) de la data încheierii actului; b) de la data apariţiei viciilor; c) cel mai târziu de la data expirării
termenului de garanţie prevăzut de lege sau convenit de părţi.
41. După modul de consacrare legislativă, nulitatea actului juridic civil se clasifică în:
a) nulitate absolută şi nulitate relativă; b) nulitate de fond şi nulitate de formă; c) nulitate expresă şi
nulitate virtuală.
42. Expresia legislativă: "act juridic civil nul de plin drept" presupune că actul juridic respectiv este
lovit de:
a) nulitate relativă; b) nulitate totală; c) nulitate absolută.
43. Este absolută acea nulitate care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil:
a) a unei condiţii de fond a actului juridic civil; b) a unei condiţii de formă a actului juridic civil,
condiţie cerută ad validitatem; c) a unei norme care ocroteşte un interes general sau personal.
19
45. În interpretarea normelor juridice civile se aplică următoarele reguli:
a) dacă legea prevede că pentru nerespectarea unei norme juridice intervine sancţiunea nulităţii,
atunci această nulitate este absolută şi poate fi de fond sau de formă; b) dacă legea nu precizează
felul nulităţii care intervine în cazul nerespectării unei dispoziţii legale, atunci această nulitate este
fie relativă, fie absoluta; c) dacă legea nu precizează sancţiunea care intervine în cazul încălcării
unei dispoziţii legale, atunci sancţiunea este nulitatea, care poate fi numai relativă, parţială sau
totală, după caz.
48) Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de
vointa unei persoane nedeterminate este:
a) mixta; b) pur potestativa; c) potestativa simpla.
49. Constituie excepţii de la principiul retroactivităţii efectelor nulităţii actului juridic civil:
a) cazul neaplicării principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans;
b) păstrarea fructelor culese anterior anulării actului de către posesorul de bunăcredinţă; c) cazul
incapabilului care este ţinut să restituie prestaţiile primite numai în măsura îmbogăţirii sale.
51. Constituie excepţii de la principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis:
a) dobândirea cu titlu oneros a unui bun mobil de către un terţ de la o persoană pe care a crezut-o
proprietară; b) menţinerea efectelor produse de un contract cu executare succesivă; c) cazul
aplicării principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
20
56. Au valoare de adevăr afirmaţiile:
a) orice act juridic solemn trebuie încheiat în formă autentică; b) orice act juridic civil, în sensul de
negotium iure, încheiat în faţa notarului public, este un act juridic solemn; c) orice act notarial, în
sensul de instrumentum probationis, este un act juridic solemn.
58. Restituirea prestaţiilor efectuate în baza unui contract nul se face în temeiul:
a) plăţii lucrului nedatorat; b) acţiunii personale derivând din contract; c) îmbogăţirii fără justă
cauză.
65. Violenţa reprezintă viciu de consimţământ la încheierea unui act juridic civil, când este
exercitată:
a) numai de partea în favoarea căreia s-a încheiat actul juridic civil; b) asupra celui care s-a obligat;
c) asupra soţului celui care s-a obligat.
21
66. Violenţa, ca viciu de consimţământ, constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care îi
produce o temere ce o determină să încheie un act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi încheiat.
Răul cu care se ameninţă poate privi:
a) numai persoana celui care s-a obligat şi rudele de gradul I ale acestuia; b) numai persoane; c)
bunuri ale copiilor celui ce s-a obligat.
68. Actul juridic civil nu este valabil când nu s-a respectat forma cerută:
a) ad validitatem; b) ad probationem; c) pentru opozabilitate faţă de terţi.
70. În cazul în care condiţia suspensivă prevăzută într-un act juridic civil s-a realizat, atunci:
a) prescripţia extinctivă curge de la momentul încheierii contractului iar nu de la momentul
îndeplinirii condiţiei; b) debitorul sub condiţie rezolutorie este obligat să restituie fructele culese
până la momentul îndeplinirii condiţiei; c) riscurile nu sunt în sarcina creditorului (dobânditorului),
până la momentul îndeplinirii condiţiei.
71. Cauza, condiţie de fond a actului juridic civil, este ilicită, reprezentând motiv de nulitate a
actului:
a) numai când este contrarie dispoziţiilor exprese care interesează ordinea publică; b)când este
prohibită de legi; c) numai dacă este expresă.
72. Nulitatea unui contract cu executare succesivă produce efecte, de regulă, de la data:
a) introducerii acţiunii în anulare; b) încheierii contractului; c) pronunţării hotărârii.
76. Discernământul:
a) constituie o stare de fapt; b) este de natură psihologică; c) constituie o condiţie suficientă pentru
existenţa capacităţii de a încheia acte juridice civile.
22
a) lipsa discernământului la încheierea unui act juridic civil; b) lipsa consimţământului la
încheierea unui act juridic civil; c) nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a
persoanei juridice sau fizice.
78. Consimţământul:
a) este o condiţie de fond, de eficacitate a actului juridic civil; b) este o condiţie esenţială, generală
a actului juridic civil; c) reuneşte în structura sa două elemente: voinţa şi scopul.
79. Sunt prezumate că au discernământul necesar pentru a încheia acte juridice civile:
a) persoanele fizice cu capacitate deplină de exerciţiu; b) persoanele fizice cu vârsta între 14 şi 18
ani; c) persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu.
80. Falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic civil atrage sancţiunea nulităţii
absolute, în cazul în care priveşte:
a) natura actului juridic care se încheie; b) calităţile substanţiale ale obiectului actului juridic; c)
identitatea fizică a obiectului actului juridic sau identitatea persoanei cocontractante.
85. Lipsa cauzei, condiţie de fond, esenţială şi generală a actului juridfc civil:
a) este sancţionată, în toate cazurile, cu nulitatea absolută a actului; b) este sancţionată, în toate
cazurile, cu nulitatea relativă a actului; c) se poate datora fie lipsei de discernământ, fie lipsei
scopului imediat.
88. Sarcina:
a) constituie o condiţie de validitate a actelor juridice cu titlu gratuit; b) afectează eficacitatea
actului juridic; c) în favoarea dispunătorului este nulă.
89. Fac parte din categoria excepţiilor de la principiul pacta sunt servanda:
23
a) încetarea contractului de mandat din cauza insolvabilităţii sau falimentului mandantului ori
mandatarului; b) prelungirea efectelor actului juridic prin efectul legii;
c) nulitatea relativa a contractului.
91. Calitatea de având-cauză a unui succesor cu titlu particular, se apreciază în raport de:
a) actele juridice prin care a dobândit un anumit drept subiectiv; b) actele juridice încheiate de
autorul său şi care nu au nici o legătură cu dreptul subiectiv pe care i l-a transmis acesta; c) actele
juridice anterioare ale autorului, referitoare la acelaşi drept sau bun, încheiate cu alte persoane.
95. Elementul obiectiv (material) face parte în mod obligatoriu din structura următoarelor vicii de
consimţământ:
a) eroarea; b) dolul; violenţa; c) leziunea.
98. Debitorul care a executat obligaţia, după ce dreptul la acţiune al creditorului s-a prescris:
a) are dreptul să ceară înapoierea prestaţiei în temeiul plăţii nedatorate, dacă nu a ştiut că dreptul
era prescris; b) are dreptul să ceară înapoierea prestaţiei în temeiul îmbogăţirii fără just temei; c) nu
are dreptul să ceară înapoierea prestaţiei.
24
a) stinge dreptul subiectiv; b) stinge obligaţia corelativă dreptului subiectiv;
c) are ca efect naşterea în patrimoniul debitorului a unei obligaţii facultative.
A)TEST 1
1. În materie necontencioasă:
a) cererea de învestire a instanţei trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, numele şi calitatea celui
care reprezintă partea în proces, valoarea obiectului cererii şi a înscrisurilor pe care petentul îşi
întemeiază cererea; b) instanţa va respinge cererea dacă constată că aceasta are caracter contencios;
c) recursul împotriva încheierii se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
8. Tranzacţia este:
a) un contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului; b) un contract judiciar de executare; c)
un contract judiciar propriu-zis privind formele judecăţii.
25
10.Hotarirea de declinare a competentei:
a) investeste instanta in favoarea careia s-a declinat competenta incepind cu data raminerii ei
irevocabile; b) trebuie motivata in acelasi termen in care poate fi exercitat recursul impotriva ei; c)
are putere de lucru judecat si pentru instanta in favoarea careia s-a declinat competenta.
18. In cazul cererii prin care reclamantul pretinde suma de 90.000 lei, reprezentind contravaloarea
autoturismului distrus ca urmarea faptei piritului, precum si contravaloarea lipsei de folosinta a
bunului, evaluata la 15.000 lei:
a) competenta apartine intodeauna instantei de la domiciliul piritului; b) hotarirea data este supusa
apelului, in termen de 15 zile de la comunicare; c) judecarea sa poate fi suspendata daca se
dovedeste inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de distrugere a autoturismului
reclamantului.
26
a) în cazul minorilor sub 14 ani şi a alienaţilor şi debililor mintal; b) în cazul minorilor şi celor
orfani; c) în cazul minorilor sub 14 ani şi a persoanelor puse sub interdicţie cit si în cazul
persoanelor fizice lipsite de capacitate procesuală de exerciţiu.
23. Justificarea calităţii de reprezentant convenţional, în faţa instanţelor judecătoreşti, se face prin:
a) procură de reprezentare judiciară certificată de către un avocat; b) procură de reprezentare
judiciară sub forma înscrisului sub semnătură privată; c) procură de reprezentare judiciară sub
semnătură legalizată.
27
a) poate fi introdusă de terţul cumpărător; b) poate fi introdusă în toate cazurile şi de adevăratul
proprietar; c) poate fi introdusă de adevăratul proprietar dacă se invocă o cauză de nulitate
absolută.
34. Acţiunea cumpărătorului pentru rezoluţiunea vânzării unui bun imobil este:
a) acţiune reală; b) acţiune personală; c) acţiune mixtă.
35. Acţiunea proprietarului pentru evacuarea chiriaşului dintr-un imobil este o acţiune:
a) reală; b) mixtă; c) personală.
40. Acţiunea prin care se cere contravaloarea unor investiţii imobiliare este:
a) acţiune reală imobiliară; b) acţiune personală mobiliară; c) acţiune mixtă.
28
a) acţiune în realizare; b) acţiune mixtă; c) acţiune reală.
44. Judecata cererii de abţinere sau recuzare se caracterizează prin faptul că:
a) se citează numai judecătorul, nu şi părţile; b) nu este admisibilă proba cu martori;
c) nu se face nici un act de procedură si nu este admisibil interogatoriul.
46. Judecata cererii de abţinere sau recuzare se caracterizează prin faptul că:
a) se citează numai judecătorul, nu şi părţile; b) nu este admisibilă proba cu martori; c) nu se face
nici un act de procedură.
29
54. Judecătorul este incompatibil când:
a) a pronuntat o hotarire in cauza; b) este tutore sau curator al uneia din părţi; c) a fost sesizat cu o
contestaţie în anulare împotriva hotărârii pe care a pronunţat-o.
57. Mandatarul neavocat trebuie să-şi justifice calitatea pentru chemarea în judecată sau
reprezentare în justiţie prin:
a) procură „ad litem"; b) procură specială; c) procură sub semnătură legalizată.
58. Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat:
a) poate face orice act pentru păstrarea drepturilor acelei părţi; b) poate exercita orice cale de atac
împotriva hotărârii date; c) poate, în caz de respingere a cererii, să introducă o nouă acţiune dacă
aceasta nu este prescriptibilă.
30
a) este inadmisibilă, dacă s-a casat cu reţinere; b) este admisibilă dacă s-a casat cu trimitere la
instanţa de apel dacă există şi acordul celorlalte părţi, în acest sens; c) este inadmisibilă, dacă s-a
casat cu trimitere pentru necompetenţa atât a instanţei de apel, cât şi a primei instanţe.
72. În ipoteza în care cel arătat titular al dreptului real se înfăţişează şi recunoaşte susţinerile
pârâtului, iar reclamantul nu este de acord cu înlocuirea pârâtului:
a) terţul arătat titular al dreptului va lua locul pârâtului, iar procesul va continua între reclamant şi
cel arătat titular al dreptului; b) terţul dobândeşte calitatea de intervenient în interes propriu, iar
hotărârea îi va fi opozabilă, procesul urmând a se derula între reclamant şi terţ; c) procesul va
continua între reclamant, pârât şi cel arătat titular al dreptului.
75. Cererea de chemare în judecată a altor persoane, dacă nu a fost făcută în termenul prevăzut de
lege:
31
a) se judecă separat; b) se judecă separat, dar numai dacă părţile sunt de acord; c) se judecă
împreună cu cererea principală, când amândouă părţile consimt.
84. Potrivit art. 3 pct 4 C.proc.civ., curţile de apel mai judecă între altele şi:
a) cererea de suspendare a grevei; b) contestaţia împotriva hotărârilor comisiei ce privesc
soluţionarea întâmpinărilor referitoare la propunerile de expropriere; c) recursul împotriva oricăror
acte emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
85. În cazul în care ulterior învestirii instanţei intervin modificări în ceea ce priveşte cuantumul
valorii obiectului cererii:
a) instanţa îşi declină întotdeauna competenţa; b) instanţa îşi declină competenţa numai dacă
modificarea cuatumului nu este rezultatul unei executări parţiale voluntare a pârâtului; c) rămâne
competentă instanţa învestită.
86. În cazul conexităţii şi atunci când mai mulţi reclamanţi cheamă în judecată acelaşi pârât, dar în
baza unor raporturi juridice distincte, competenţa după valoare se stabileşte:
32
a) prin cumularea tuturor pretenţiilor; b) prin luarea în considerare a individualităţii fiecărei cereri;
c) prin cumularea pretenţiilor, dar numai dacă procesele se află în aceeaşi fază.
33
a) ultimului domiciliu comun al soţilor, in unele situatii; b) domiciliul pârâtului, în toate cazurile;
c) în toate cazurile, de la locul situării bunului imobil dacă se află printre bunurile ce urmează a fi a
partajate.
1. Tribunalul:
a) soluţionează căile extraordinare de atac de retractare îndreptate împotriva hotărârilor judecătoriei
din raza sa teritorială; b) soluţionează cererile de strămutare de la o judecătorie la alta din raza sa
teritorială, pe orice motiv; c) rezolvă conflictul de competenţă dintre o judecătorie din raza sa şi un
organ de activitate jurisdicţională sau un tribunal arbitrai.
2. Tribunalul:
a) judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor (care au descisa calea de atac a apelului)
pronunţate de judecătorii în primă instanţă; b) Bucuresti are competenţă exclusivă de înregistrare a
partidelor politice; c) judecă cererea de recuzare formulată împotriva unui complet de judecată de
la o judecătorie din raza sa.
34
a) apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în primă instanţă; b)
recursurile în anulare şi recursurile în interesul legii; c) recursul declarat împotriva hotărârii
pronunţată de tribunal în primă instanţă, dacă acea hotărâre este susceptibilă de atac cu apel.
10. Când pârâtul, în afară de domiciliul său, are în chip statornic o îndeletnicire profesională ori
una sau mai multe aşezări agricole, comerciale sau industriale, cererea de chemare în judecată se
poate face:
a) la instanţa domiciliului pârâtului; b) numai la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri,
pentru obligaţii patrimoniale şi care sunt născute sau care urmează a se executa în acel loc; c) la
instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri, pentru obligaţii patrimoniale sau nepatrimoniale
care sunt născute sau care urmează a se executa în acel loc.
11. În materie de asigurare, alegerea competenţei teritoriale prin convenţie este nulă:
a) dacă a fost făcută înainte de naşterea dreptului la despăgubire şi nu priveşte o asigurare maritimă
sau fluvială; b) dacă a fost făcută după producerea accidentului şi nu priveşte o asigurare maritimă
sau fluvială; c) în orice cazuri.
12. Când mai multe judecătorii din circumscripţia Tribunalului Bucureşti s-au declarat deopotriva
competente:
a) conflictul pozitiv de competenta se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti; b) cauza se
solutioneaza de Tribunalul Bucuresti; c) conflictul negativ de competenta se solutioneaza de catre
Tribunalul Bucuresti.
14. În cazul unei acţiuni reale imobiliare, atunci când imobilul se află situat în circumscripţiile
tuturor celor şase judecătorii de sector din municipiul Bucureşti:
a) cererea se introduce la Judecătoria Sectorului 2, dacă pârâtul are domiciliul în sectorul 2; b)
cererea se introduce la Judecătoria Sectorului 3, dacă pârâtul nu are domiciliu, dar are reşedinţa în
35
acest sector; c) cererea se introduce la Judecătoria Sectorului 4, dacă pârâtul nu are nici domiciliu,
nici reşedinţa în Bucureşti.
36
23. Când, din pricina unor împrejurări excepţionale, instanţa competentă este împiedicată un timp
mai îndelungat să funcţioneze:
a) instanţa ierarhic superioară, din oficiu, va desemna o altă instanţă de acelaşi grad care să judece
pricina; b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cererea părţii interesate, va desemna o altă instanţă
de acelaşi grad care să judece pricina; c) instanţa care este împiedicată să funcţioneze va declina
pricina spre judecare instanţei de acelaşi grad cea mai apropiată teritorial.
24. Bănuiala se socoteşte legitimă ori de câte ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar
putea fi ştirbită datorită:
a) împrejurărilor pricinii; b) calităţii părţilor si vrăjmăşiilor locale; c) existentei unei cauze de
incompatibilitate.
25. Cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă sau de siguranţă publică se
depune la:
a) instanţa pe rolul căreia se află pricina; b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) instanţa ierarhic
superioară celei pe rolul căreia se află pricina.
29. În cazul în care instanţa constată că cererea de chemare în judecată este de competenţa unui
organ al statului fără activitate jurisdicţională:
a) instanţa va declina competenţa; b) instanţa va respinge cererea ca inadmisibilă;
c) instanţa va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor judecătoreşti române.
37
b) procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei; c)
procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de până la 10 miliarde lei,
inclusiv.
38
primă instanţă de tribunale în procesele şi cererile în materie comercială şi în materie de contencios
administrativ.
44. Instanţa învestită potrivit dispoziţiilor referitoare la competenţa după valoarea obiectului
cererii:
a) rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, cuantumul valorii aceluiaşi obiect se
diminuează, atrăgând competenţa altei instanţe; b) declină competenţa în cazul în care, ulterior
învestirii, cuantumul valorii aceluiaşi obiect se majorează, atrăgând competenţa unei instanţe
superioare în grad; c) rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, cuantumul valorii
aceluiaşi obiect se majorează, atrăgând competenţa unei instanţe superioare în grad.
46. Apelul declarat, în condiţiile legii, împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie în primă
instanţă, se judecă de către:
a) tribunal; b) curtea de apel; c) curtea de apel, dacă prin lege nu se prevede altfel.
47. Recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunţată în primă instanţă de judecătorie, dacă
hotărârea respectivă este susceptibilă numai de recurs, se judecă de către:
a) tribunal; b) curtea de apel; c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă prin lege nu se prevede
altfel.
50. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale,
sunt de competenţa:
a) judecătoriei; b) tribunalului; c) Curţii Europene a Drepturilor Omului.
51. Soluţionarea cererilor pentru suspendarea începerii sau continuării grevelor, este de
competenţa:
a) curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi are sediul unitatea la care s-a declanşat greva; b)
tribunalului în a cărei rază teritorială are loc greva; c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
39
52. Cererea de chemare în judecată se poate introduce:
a) la instanţa domiciliului pârâtului, dacă acesta are domiciliul cunoscut; b) la instanţa reşedinţei
din ţară a pârâtului, dacă pârâtul nu are domiciliul cunoscut; c) la instanţa domiciliului sau
reşedinţei reclamantului, dacă pârâtul are domiciliul în străinătate, chiar dacă are reşedinţă în ţară
cunoscută.
53. Cererea îndreptată împotriva unei asociaţii sau societăţi fără personalitate juridică se introduce:
a) la instanţa sediului ei principal; b) la instanţa domiciliului persoanei căreia, potrivit înţelegerii
dintre asociaţi, i s-a încredinţat preşedinţia sau direcţia asociaţiei ori societăţii; c) la instanţa
domiciliului reclamantului, în lipsa existenţei persoanei prevăzută la lit. b).
56. Cererea îndreptată împotriva mai multor pârâţi în cazul în care printre aceştia există şi obligaţi
accesorii, se poate introduce:
a) la instanţa oricăruia dintre pârâţi; b) numai la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii
principali; c) numai la instanţa debitorului care are cea mai mare datorie.
57. Cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract se pot
introduce:
a) la instanţa de la domiciliul pârâtului; b) la instanţa locului prevăzut în contract pentru
executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei; c) la instanţa locului unde s-a încheiat contractul.
58. Cererile ce izvorăsc dintr-un raport de locaţiune a unui imobil, acţiunile în justificare sau
prestaţiune tabulară se pot introduce la:
a) instanţa domiciliului pârâtului; b) instanţa locului unde se află imobilul; c) instanţa domiciliului
reclamantului.
59. Cererile privind punerea sub interdicţie, declararea dispariţiei şi declararea morţii unei persoane
sunt de competenţa:
a) judecătoriei; b) tribunalului; c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
60. Cererile ce izvorăsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin pot fi judecate:
a) la instanţa domiciliului pârâtului; b) la instanţa locului de plată; c) la instanţa domiciliului
reclamantului.
62. Cererile făcute de ascendenţi sau descendenţi pentru pensie alimentară pot fi judecate la:
a) instanţa domiciliului pârâtului; b) instanţa locului unde urmează să fie executată obligaţia; c)
instanţa domiciliului reclamantului.
40
64. Cererile ce izvorăsc dintr-un contract de transport pot fi judecate de:
a) instanţa domiciliului pârâtului; b) instanţa locului de plecare sau instanţa locului de sosire; c) de
orice instanta.
69. Strămutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate ori pentru bănuială legitimă:
a) trebuie cerută mai înainte de începerea oricărei dezbateri; b) se poate cere în orice stare a
pricinii; c) poate fi cerută de orice parte interesată.
70. Cererea de strămutare pentru motive de rudenie sau afinitate se depune la:
a) instanţa ierarhic superioară; b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) instanţa pe rolul căreia se
află dosarul.
41
a) delegarea instanţei, strămutarea; b) excepţia de necompetenţă; c) conflictele de competenţă si
exceptiile de fond.
77. Conflictele de competenţă pozitive sau negative dintre instanţele judecătoreşti se soluţionează:
a) pe calea regulatorului de competenţă; b) de către instanţa superioară comună instanţelor aflate în
conflict; c) de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o hotărâre ce constituie regulator de
competenţă şi declinator de competenţă.
42
86. Excepţia de litispendenţă poate fi ridicată:
a) numai de părţi; b) şi din oficiu; c) numai în faţa instanţelor de fond.
43
97. Stabilirea valorii obiectului unui litigiu - criteriu de stabilire a competenţei materiale - se face:
a) la momentul sesizării instanţei şi numai cu privire la capătul principal de cerere, chiar dacă s-ar
solicita şi venituri sau dobânzi pe un interval premergător sesizării instanţei; b) la momentul în care
reclamantul îşi modifică cererea de chemare în judecată, în sensul că îşi majorează sau îşi restrânge
pretenţiile; c) de catre reclamant, piritul putind contesta evaluarea facuta de reclamant.
98. Cerea incidentală care, din punct de vedere al valorii obiectului, este de competenţa altei
instanţe decât cea învestită cu soluţionarea cererii principale:
a) se judecă de instanţa competentă după materie; b) se judecă de instanţa sesizată cu cererea
principală; c) nu se judecă numai de instanţa competentă după materie.
99. Dacă mai mulţi reclamanţi formulează o cerere unică prin care cheamă în judecată acelaşi
pârât, dar în baza unor raporturi juridice distincte:
a) competenţa materială este dată de valoarea totală a pretenţiilor reclamanţilor; b) competenţa
materială este dată de valoarea pretenţiilor fiecărui reclamant în parte.
44
6. Culpa cu prevedere există când infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui; b)
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; c)
prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte.
12. In cazul cărei forme şi modalităţi a vinovăţiei, infractorul prevede rezultatul faptei sale şi
urmăreşte producerea lui prin săvârşirea acelei fapte:
a) intenţia indirectă; b) intenţia directă; c) culpa cu prevedere.
13. In cazul cărei forme şi modalităţi a vinovăţiei, infractorul prevede rezultatul faptei sale şi deşi
nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui:
a) intenţia directă; b) culpa cu prevedere; c) intenţia indirectă.
14. In cazul cărei forme şi modalităţi a vinovăţiei, infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l
acceptă socotind fără temei că acesta nu se va produce:
a) intenţia indirectă; b) intenţia directă; c) culpa cu prevedere.
15. In cazul cărei forme şi modalităţi a vinovăţiei, infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi
trebuia şi putea să-l prevadă:
a) culpa cu prevedere; b) culpa simplă; c) intenţia indirectă.
45
a) întotdeauna doar din culpă; b) intotdeauna doar cu intenţie; c) cu intenţie, iar din culpă când în
lege se prevede în mod expres aceasta.
19. Fapta constând într-o inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită:
a) cu intenţie; b) numai din culpă simplă; c) numai din culpă cu prevedere.
23. In care din formele şi modalităţile vinovăţiei infractorul nu prevede rezultatul faptei sale:
a) intenţia indirectă; b) culpa simplă; c) uşurinţa.
25. Pentru a fi subiect activ al infracţiunii persoana fizică trebuie să îndeplinească printre altele şi
condiţiile generale:
a) să fie titulară a valorii sociale ocrotită de lege; b) să fie responsabilă; c) să acţioneze singură.
26. Pentru a fi subiect activ al infracţiunii persoana fizică trebuie să îndeplinească printre altele
condiţiile generale:
a) să se bucure de reputaţie neştirbită; b) să aibă vârsta de 14 ani împliniţi;
c) să nu profite de o situaţie prilejuită de o calamitate.
27. Subiectul activ al infracţiunii, în legislaţia penală română trebuie să îndeplinească printre altele
şi condiţiile generale:
a) să aibă libertatea de voinţă şi de acţiune; b) să acţioneze numai cu intenţie;
c) să coopereze cu alţi participanţi.
28. Subiectul activ calificat al infracţiunii trebuie să îndeplinească printre altele şi anumite condiţii
ce privesc:
a) calitatea cerută în norma incriminatoare; b) voinţa de a săvârşi o faptă calificată;
c) posibilitatea de a evita rezultatul.
46
a) femeile în vârstă de peste 55 de ani; b) bărbaţii în vârstă de peste 60 de ani;
c) minorii pina la 14 ani.
34. Subiectul pasiv calificat al infracţiunii trebuie să îndeplinească printre altele condiţiile:
a) să aibă calitatea cerută de norma incriminatoare; b) să aibă o calificare profesională;
c) să săvârşească o infracţiune calificată.
43. Elementul material al laturii obiective în conţinutul infracţiunii se poate prezenta în variante
alternative:
a) numai prin acţiuni; b) numai prin inacţiuni; c) prin acţiuni şi inacţiuni.
47
a) este expres desemnat; b) se deduce din împrejurările arătate în normă; c) poate lipsi.
45. Când locul săvârşirii faptei constituie o cerinţă esenţială în conţinutul infracţiunii, nerealizarea
acesteia:
a) face ca fapta să nu mai fie infracţiune; b) nu influenţează existenţa infracţiunii;
c) face ca fapta să realizeze condiţiile unei tentative.
46. Dacă locul de săvârşire a faptei, în conţinutul infracţiunii, constituie o condiţie cu rol de
element circumstanţial agravant, nerealizarea acesteia:
a) face ca fapta să nu mai fie infracţiune; b) nu influenţează existenţa infracţiunii în varianta tip; c)
nu influenţează existenţa infracţiunii în varianta calificată.
47. Când timpul în care se săvârşeşte fapta, în conţinutul infracţiunii, reprezintă o condiţie
esenţială, nerealizarea acesteia:
a) face ca fapta să nu se realizeze în variantă calificată; b) nu influenţează existenţa infracţiunii; c)
face ca fapta să nu fie infracţiune.
50. Forma de vinovăţie ca element subiectiv în conţinutul infracţiunii este prevăzută în norma de
incriminare:
a) întotdeauna; b) doar în unele cazuri; c) numai în cazul culpei cu prevedere.
51. Forma vinovăţiei ca element subiectiv în norma de incriminare, când nu este prevăzută se
deduce:
a) după locul de săvârşire a faptei; b) prin raportare la elementul material al laturii obiective; c)
prin raportare la timpul de săvârşire a faptei.
52. Actele preparatorii ca fază de desfăşurare a activităţii infracţionale în legislaţia penală română:
a) se pedepsesc; b) nu se pedepsesc; c) se pedepsesc doar cu amendă.
53. Actele preparatorii în legislaţia penală română, când sunt periculoase şi au caracter univoc:
a) nu sunt incriminate; b) sunt asimilate tentativei şi pedepsite ca atare; c) sunt socotite abateri.
54. Actele preparatorii în legislaţia penală română, când sunt periculoase şi au caracter univoc:
a) sunt incriminate ca infracţiuni autonome; b) sunt incriminate doar dacă se săvârşesc din culpă;
c) sunt considerate contravenţii.
55. Actele de pregătire ca fază de desfăşurare a activităţii infracţionale, în legislaţia penală română:
a) sunt incriminate; b) nu sunt incriminate; c) sunt incriminate, ca abateri disciplinare.
56. în legislaţia penală română, actele de pregătire, ca fază de desfăşurare a activităţii infracţionale:
a) nu sunt incriminate; b) sunt incriminate doar la infracţiunile săvârşite cu intenţie; c) sunt
incriminate indiferent de forma de vinovăţie cu care se săvârşesc infracţiunile.
48
57. Când hotărârea de a săvârşi o infracţiune a fost pusă în executare, dar executarea a fost
întreruptă, se realizează:
a) o tentativă relativ improprie; b) o tentativă imperfectă; c) o tentativă perfectă.
58. In cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau
defectuozităţii mijloacelor folosite, se realizează:
a) o tentativă imperfectă; b) o tentativă relativ improprie; c) o tentativă proprie.
59. in cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită împrejurării că în timpul
când s-au săvârşit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află,
se realizează:
a) o tentativă imperfectă; b) o tentativă proprie; c) o tentativă relativ improprie.
60. Când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorită modului cum a fost concepută
executarea, se realizează:
a) o tentativă relativ improprie; b) o tentativă absolut improprie; c) o tentativă imperfectă.
62. Când hotărârea de a săvârşi o infracţiune a fost pusă în executare, executare care nu a fost
întreruptă, dar nu s-a produs efectul, se realizează:
a) o infracţiune consumată; b) o tentativă perfectă; c) o tentativă întreruptă.
63. Actele de pregătire la săvârşirea unei infracţiuni în legislaţia penală română, sunt incriminate:
a) ca fază de desfăşurare a activităţii infracţionale; b) ca infracţiuni autonome, când sunt
periculoase şi au caracter univoc; c) sunt incriminate doar la infracţiunile comise din culpă.
64. Când hotărârea de a săvârşi o infracţiune a fost pusă în executare, executare care a fost dusă
până la capăt, dar nu s-a produs rezultatul, se realizează:
a) o tentativă întreruptă; b) o tentativă perfectă; c) o tentativă absurdă.
49
69. Nu pot avea tentativă infracţiunile:
a) săvârşite cu intenţie; b) la care elementul material se realizează prin vorbe;
c) infracţiunile omisive.
70. Pentru pedepsirea tentativei, în codul penal român s-a adoptat soluţia:
a) diversificării pedepsei in raport cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea consumată; b)
parificării pedepsei în raport cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea consumată; c) nepedepsirii
acesteia.
71. Incriminarea tentativei la săvârşirea unei infracţiuni, în codul penal actual, se realizează printr-
o dispoziţie:
a) generală, prevăzută în partea generală a codului penal; b) specială, prevăzută în unele
incriminări din partea specială; c) ce permite instanţelor de judecată să aprecieze.
72. Aplicarea pedepsei pentru tentativă la săvârşirea unei infracţiuni este condiţionată de
dispoziţiile legii care prevede că:
a) tentativa se pedepseşte; b) tentativa se pedepseşte numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracţiunea consumată este mai mare de 2 ani; c) pedepsirea tentativei este lăsată la aprecierea
instanţei de judecată.
76. Când în lege pentru infracţiunea săvârşită sunt prevăzute pedepse alternative, tentativa la o
astfel de infracţiune se sancţionează cu pedeapsa:
a) mai uşoară, cuprinsă între limitele ei speciale; b) mai gravă ale cărei limite se reduc la jumătate;
c) aleasă dintre cele alternative ale cărei limite se reduc la jumătate.
79. Făptuitorul care a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei, producerea rezultatului
realizează condiţiile unei:
a) cauze care înlătură răspunderea penală; b) cauze de impunitate; c) cauze care înlătură caracterul
penal al faptei.
50
80. Dacă actele îndeplinite până în momentul desistării sau împiedicării producerii rezultatului
constituie o altă infracţiune:
a) nu se pedepsesc; b) se pedepsesc ca tentativă la infracţiunea de la care s-a desistat; c) se aplică
pedeapsa pentru acea infracţiune.
81. Desistarea ori împiedicarea producerii rezultatului constituie cauze de nepedepsire dacă
făptuitorul:
a) a acţionat din culpă; b) a acţionat mai înainte de descoperirea faptei; c) a acţionat sub imperiul
unei constrângeri.
82. Autorul unei fapte prevăzute de legea penală comite fapta în autorat când:
a) săvârşeşte fapta singur fără contribuţia altei persoane; b) săvârşeşte fapta singur direct şi
nemijlocit şi cu contribuţiile altei persoane ca instigator sau complice;
c) săvârşeşte fapta doar împreună cu un minor.
84. Autoratul ca formă a participaţiei penale presupune săvârşirea unei fapte prevăzute de legea
penală:
a) de un autor ajutat de un complice; b) de doi instigatori; c) de doi complici.
86. Complice este persoana ce săvârşeşte fapta prevăzută de legea penală cu vinovăţie sub forma:
a) culpei; b) intenţiei; c) doar a intenţiei depăşite.
87. Contribuţia unui complice la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală se realizează:
a) prin promisiuni de tăinuire a bunurilor provenite din săvârşirea faptei prevăzute de legea penală;
b) prin determinarea autorului să comită o faptă; c) prin acte de executare directe şi nemijlocite.
88. Instigator la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală este persoana care:
a) cu intenţie înlesneşte, ajută în orice mod pe autor să comită o faptă prevăzută de legea penală; b)
cu intenţie promite să favorizeze pe autorul faptei; c) cu intenţie determină o altă persoană să
săvârşească o lapiă prevăzută de legea penală.
51
a) toţi participanţii contribuie din culpă la săvârşirea faptei prevăzută de legea penală;
b) autorul acţionează cu intenţie şi complicele fără vinovăţie; c) complicele acţionează cu intenţie,
iar autorul fără vinovăţie.
98. Promisiunea de tăinuire a lucrurilor provenite din săvârşirea faptei prevăzute de legea penală
pentru a fi calificată complicitate trebuie să fie făcută:
a) după săvârşirea faptei de către autor; b) anterior săvârşirii faptei de către autor;
c) după săvârşirea faptei de către autor, dar sa fie intenţionată.
99. Promisiunea de a-l favoriza pe infractor făcută anterior comiterii faptei prevăzută de legea
penală, dar care nu este îndeplinită:
a) reprezintă o contribuţie de complice; b) constituie infracţiunea de favorizare a infractorului; c)
nu reprezintă o contribuţie la săvârşirea faptei.
100. Promisiunea făcută în timpul săvârşirii faptei că va tăinui lucrurile provenite din această, dar
care nu este îndeplinită:
a) nu reprezintă o contribuţie la săvârşirea faptei; b) este o contribuţie de instigator;
c) este o contribuţie de complice.
52
b) pune în orice fel de pericol persoana celui atacat sau interesul obştesc; c) este direct, material,
imediat şi injust, îndreptat împotriva altei persoane decât cea care ripostează.
5. Se poate afla în legitimă apărare acela care săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală:
a) pentru a salva de la un eventual pericol iminent şi care nu putea fi înlăturat altfel viaţa sau
integritatea corporală a unei persoane; b) pentru a înlătura un atac ce pune în pericol grav persoana
celui atacat; c) pentru a înlătura un atac ce poate pune in pericol bunurile celui atacat sau un interes
obstesc.
6. Minorul răspunde penal fără a mai fi obligatorie, pentru organele judiciare, dovada cu privire la
discernământ:
a) cu începere de la vârsta de 14 ani; b) cu începere de la vârsta de 16 ani; c) cu începere de la
vârsta de 18 ani.
53
a) numai obiectul juridic al infracţiunii; b) numai obiectul material al infracţiunii; c) atât obiectul
juridic al infracţiunii, cât şi obiectul material al infracţiunii.
18. Există "stare de necesitate" - cauză care înlătură caracterul penal al faptei - atunci când
pericolul îndeplineşte condiţiile:
a) nu este iminent dar este previzibil în viitor; b) este iminent şi nu putea fi înlăturat altfel; c) deşi
este iminent poate fi evitat.
20."Starea de necesitate":
a) înlătură caracterul penal al faptei; b) înlătură răspunderea civilă în toate cazurile, iară alte
condiţii; c) înlătură răspunderea civilă în toate cazurile când a existat contribuţia
persoanei prejudiciată la producerea pericolului.
21. Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza
”constrângerii fizice" căreia:
a) făptuitorul i-a putut rezista; b) făptuitorul ar fi putut să-i reziste dar nu a avut curaj; c) făptuitorul
nu i-a putut rezista.
22. Constituie condiţii ale "constrângerii morale" - cauză care înlătură caracterul penal al
faptei:
a) când există o acţiune de constrângere exercitată prin ameninţare cu un pericol grav; b) când
pericolul grav cu care se ameninţă nu poate fi înlăturat altfel decât prin săvârşirea faptei
prevăzută de legea penală; c) dacă pericolul grav vizează bunuri fara valoare economica.
23. Constituie condiţii pentru "cazul fortuit" - cauza care înlătură caracterul penal al faptei:
a) când rezultatul socialmente periculos al faptei este consecinţa intervenţiei unei
împrejurări străine de voinţa şi conştiinţa făptuitorului; b) dacă făptuitorul a fost în imposibilitate
54
de a prevedea intervenţia împrejurării care a determinat producerea rezultatului; c) dacă fapta
săvârşită nu este prevăzută de legea penală.
24. "Beţia" constituie o cauză care înlătură caracterul penal al faptei numai dacă:
a) este involuntară şi completă; b) este voluntară şi completă; c) este involuntară şi incompletă.
25. Limitele minime şi maxime ale pedepsei închisorii sunt cuprinse între:
a) l lună -25 ani; b) 15 zile - 25 ani; c) 15 zile - 30 ani.
26. "Iresponsabilitatea" - cauză care înlătură caracterul penal al faptei – presupune îndeplinirea
condiţiilor:
a) făptuitorul să aibă incapacitatea psihica, intelectuala şi volitivă, cu privire la acţiunile sau
inacţiunile lui, b) starea de incapacitate psihică să existe înainte de momentul săvârşirii faptei; c)
incapacitatea psiho-fizica a făptuitorului să se datoreze alienaţiei mintale ori altor cauze.
29. Interzicerea unor drepturi - ca "pedeapsă complimentară" – se poate aplica pe o durată cuprinsă
între:
a) 1-5 ani; b) 2-7 ani; c) 1-10 ani.
31. Pentru condamnatul care a împlinit vârsta de 60 de ani la data pronunţării hotărârii de
condamnare, în locul pedepsei detenţiunii pe viaţă se aplică:
a) pedeapsa închisorii pe o durată de la 15 la 30 de ani; b) pedeapsa închisorii pe timp de 25 de ani
şi pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maximă; c) pedeapsa închisorii pe o durată de la
15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi pe o durată de 10 ani.
32. În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţa a împlinit vârsta de 60 de ani în
timpul executării pedepsei, detenţiunea pe viaţă se înlocuieşte cu închisoarea pe timp de:
a) 20 de ani; b) 25 de ani; c) 30 de ani.
33. Bărbaţii condamnaţi Ia pedeapsa detenţiunii pe viaţă pot fi liberaţi condiţionat după executarea
efectivă a:
a) 15 am; b) 20 de ani; c) 25 de ani.
34. După acordarea liberării condiţionate unui condamnat la detenţiunea pe viaţă, pedeapsa se
consideră executată dacă cel liberat nu a săvârşit din nou o infracţiune în termen de:
a) 10 ani; b) 15 am; c) tot restul vieţii.
35. În cazul infractorului minor, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa
detenţiunii pe viaţă, se aplică acestuia pedeapsa închisorii:
55
a) de 15 ani; b) de Ia 5 la 20 de ani; c) de la 10 la 25 de ani.
37. Aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi este facultăţi vă:
a) în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa minimă de 2 ani închisoare;
b) când, deşi nu este prevăzută de lege, instanţa constată că faţă de natura şi gravitatea infracţiunii,
împrejurările cauzei şi persoana infractorului este necesară aplicarea acesteia, iar pedeapsa
principală stabilită este de cel puţin 2 ani; c) în toate carurile în care se aplică infractorului o
pedeapsă de cel puţin 2 ani închisoare.
38. Pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 c. pen. se execută cu
începere din momentul:
a) rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii; b) pronunţării hotărârii de
condamnare la pedeapsa închisorii; c) arestării preventive.
41. Pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 c. pen. se aplică de
drept:
a) când instanţa a pronunţat pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării;
b) când instanţa a pronunţat pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar; c) când instanţa a
pronunţat pedeapsa amenzii.
42. Constituie măsură educativă care se poate lua faţă de infractorii minori:
a) avertismentul; b) libertatea supravegheată; c) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
44. Măsura educativă "internarea într-un centru de reeducare", care se poate dispune faţă de.
infractorul minor:
a) se ia pe timp nedeterminat; b) se ia pe timp nedeterminat, dar numai până la împlinirea vârstei
de 18 ani, după care există posibilitatea prelungirii pe o durată de cel mult 2 ani; c) durează până la
împlinirea vârstei de 25 de ani.
45. Limitele pedepselor cu închisoare sau amendă ce se pot aplica minorului sunt cele prevăzute de
lege pentru infracţiunea săvârşită care se reduc:
a) la o treime, fără ca minimul pedepsei să depăşească 5 ani; b) la jumătate, fără ca minimul
pedepsei să depăşească 5 ani; c) la un sfert, fără ca minimul pedepsei să depăşească 5 ani.
56
46. În cazul condamnării infractorilor minori, pedepsele complimentare:
a) se aplică când legea prevede aceasta; b) se pot aplica chiar dacă legea nu prevede; c) nu se pot
aplica în nici o situaţie.
48. În cazul în care se aplică minorului suspendarea condiţionată a executării pedepsei amenzii,
termenul de încercare este:
a) de 1 an; b) de 6 luni; c) de la 6 luni la 2 ani.
49. În caz de suspendare condiţionată a executării pedepsei închisorii aplicată minorului, termenul
de încercare este compus din:
a) durata pedepsei aplicate la care se adaugă 2 ani; b) durata pedepsei aplicate la care se adaugă 1
an; c) durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de la 6 luni Ia 2 ani, fixat de
instanţă.
57. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii este o infracţiune cu intenţie pentru care
legea prevede pedeapsa închisorii:
a) mai mică de 1 an; b) de 1 an; c) mai mare de 1 an.
57
a) pentru care a intervenit reabilitarea de drept, b) cu privire la infracţiunile săvârşite cu intentie; c)
cu privire la infracţiunile săvârşite în timpul minorităţii.
66. Termenul de prescripţie a răspunderii penale când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită
detenţiunea pe viaţă este de:
a) 30 ani; b) 25 ani; c) 15 ani.
58
70. Când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 1 an sau
amenda, termenul de prescripţie a răspunderii penale este de:
a) 1 an; b) 3 ani; c) 2 ani.
71. În cazul mai multor întreruperi a termenului de prescripţie, prescripţia răspunderii penale va
interveni totuşi dacă se depăşeşte termenul prevăzut de art. 122 C. pen. cu încă:
a) un sfert;b) o treime; c) jumătate.
74. Printre condiţiile împăcării părţilor - cauză care înlătură răspunderea penală sunt:
a) să intervină în cazurile prevăzute de lege; b) să fie personală; c) să intervină numai până la
pronunţarea sentinţei în prima instanţă;
59
a) săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace care prezintă pericol public; b) săvârşirea
infracţiunii din motive josnice; c) săvârşirea infracţiunii în stare de beţie involuntara;
83. Pentru a se dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei este obligatoriu, printre alte
condiţii, ca pedeapsa aplicată infractorului să fie, după caz:
a) de cel mult 3 ani închisoare, în cazul unei singure infracţiuni; b) amenda; c) de cel mult 2 ani
închisoare, în cazul unui concurs de infracţiuni.
84. Aplicarea suspendării condiţionate a executării pedepsei depinde, printre alte condiţii, de lipsa
unei condamnări anterioare:
a) la pedeapsa amenzii; b) la pedeapsa închisorii de 6 luni; c) la pedeapsa închisorii mai mare de 6
luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul din cazurile prevăzute de ari. 38 C. pen.
88. În cazul când pedeapsa a cărei executare a fost suspendată condiţionat este amenda, termenul
de încercare este de:
a) 2 ani; b)1 an; c) 6 luni.
89. Termenul de încercare, în cazul acordării suspendării condiţionate a executării pedepsei, se
socoteşte de la:
a) data pronunţării hotărârii cu suspendarea condiţionată; b) data când hotărârea a rămas
definitivă; c) data săvârşirii infracţiunii.
91. Dacă cel condamnat cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu îndeplineşte
măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta poate
prelungi termenul de încercare:
60
a) cu cel mult 2 am; b) cu cel puţin 3 ani; c) cu cel mult 3 ani.
93. Acordarea executării pedepsei la locul de muncă este condiţionată, printre alte cerinţe, de
inexistenţa unei condamnări anterioare la pedeapsa închisorii:
a) mai mare de 2 ani, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul din cazurile prevăzute de
ari. 38 c. pen.; b) mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul din cazurile
prevăzute de art. 38 c. pen.; c) mai mare de 1 an, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul
din cazurile prevăzute de art. 38 c. pen. .
94. Executarea pedepsei la locul de muncă poate fi dispusă şi în caz de concurs de infracţiuni, dacă
pedeapsa aplicată pentru concurs este de:
a) cel mult 5 ani închisoare; b) cel mult 4 am închisoare; c) cel mult 3 ani închisoare.
61
a) apărarea României, a drepturilor şi libertăţilor persoanelor împotriva infracţiunilor; b) prevenirea
săvârşirii de noi infracţiuni; c) constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie
infracţiuni astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei
sale.
6. Prezumţia de nevinovăţie:
a) este consacrată expres în Codul de procedură penală; b) nu este consacrată expres de Constituţia
României; c) este o prezumţie relativă.
62
13. Constituie reguli de bază ale procesului penal, consacrate expres de Codul de procedură penală:
a) garantarea libertăţii persoanei; b) garantarea dreptului de apărare; c) dreptul la un proces
echitabil.
21.În tot cursul procesului penal are dreptul să se adreseze instanţei competente:
a) numai persoana împotriva căreia s-a dispus internarea medicală, dacă consideră ilegală această
măsură; b) persoana împotriva căreia s-a luat măsura arestării preventive, dacă consideră ilegală
63
această măsură; c) persoana împotriva căreia s-a luat o măsură de restrângere a libertăţii, alta decât
cele expuse la punctele a) şi b), dacă consideră ilegală această măsură.
26. Soluţiile ce pot fi date pentru stingerea acţiunii penale în urma judecării unei cauze sunt:
a) condamnarea; b) achitarea; c) încetarea urmăririi penale.
28. În cazul când fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, soluţiile ce pot fi date sunt:
a) scoaterea de sub urmărire penală, pronunţată de procuror; b) achitarea, pronunţată de instanţă;
c) clasarea cauzei penale, când există învinuit sau inculpat în cauză.
29. Când fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni soluţiile ce pot fi date sunt:
a) scoaterea de sub urmărire penală; b) achitarea; c) clasarea.
31. Soluţiile ce le poate pronunţa instanţa când constată existenţa vreunuia dintre cazurile
prevăzute la art. 10 C. proc. pen. sunt:
a) achitarea, în cazurile prevăzute în art. 10 lit. a) - e); b) încetarea procesului penal în cazurile
prevăzute în art. 10 lit.f)-j); c) clasarea când nu există învinuit în cauză.
64
a) plângerea-penală prealabilă a fost introdusă de mama minorei de 17 ani; b) numai cind lipseşte
autorizarea sau sesizarea organului competent, când acestea sunt obligatorii; c) intervine anularea
căsătoriei soţului vinovat de săvârşirea infracţiunii de adulter.
36. Împăcarea părţilor nu este prevăzută ca modalitate de stingere a acţiunii penale alternativ cu
retragerea plângerii prealabile, în cazul infracţiunilor de:
a) viol; b) seducţie; c) adulter.
37. Pentru existenţa autorităţii de lucru judecat în penal, se cere identitate de:
a) cauză şi obiect; b) obiect şi persoană; c) cauză, obiect şi persoană.
39. În cazul în care faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii:
a) procurorul poate dispune clasarea sau încetarea urmăririi penale; b) instanţa pronunţă achitarea
şi, dacă apreciază că fapta ar atrage măsuri ori sancţiuni, altele decât cele prevăzute de legea
penală, sesizează organul competent; c) instanţa dispune încetarea procesului penal.
41. Atunci când, în cursul procesului penal, este incidenţă o cauză de nepedepsire prevăzute de
lege:
a) procurorul dispune încetarea urmăririi penale; b) instanţa dispune încetarea procesului penal; c)
instanţa dispune achitarea.
42. Dacă, după intervenirea prescripţiei răspunderii penale, învinuitul sau inculpatul solicită
continuarea procesului penal şi se constată existenţa unei cauze de nepedepsire prevăzute de lege:
a) procurorul dispune încetarea urmăririi penale; b) procurorul dispune scoaterea de sub urmărire
penală sau clasarea, după caz; c) procurorul sesizează instanţa iar aceasta dispune încetarea
procesului penal.
65
43. Când inculpatul a cerut continuarea procesului penal după ce a intervenit o cauză de încetare a
acestuia:
a) instanţa îl condamnă pe inculpat, în cazul în care îl găseşte vinovat; b) instanţa pronunţă
achitarea când constată vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 10 lit. a) - e) C. proc. pen.; c)
instanţa pronunţă încetarea procesului penal când nu se constată vreunul dintre cazurile prevăzute
la art. 10 lit. a) - e) C. proc. pen..
44. Repararea pagubei în cazul acţiunii civile din cadrul procesului penal se face:
a) numai în natură; b) prin plata unei despăgubiri băneşti; c) în natură sau prin plata unei
despăgubiri băneşti, în măsura în care repararea în natură nu este cu putinţă.
46. În cazul reparării în natură a pagubei cauzată prin infracţiune, restituirea lucrurilor poate fi
dispusă:
a) numai de instanţă; b) de instanţă; c) de procuror.
48. Moştenitorii unei persoane învinuite de săvârşirea unei infracţiuni pot primi calitatea de
subiecţi pasivi ai acţiunii civile exercitată în faţa instanţei penale:
a) numai în cazul în care decesul a intervenit după sesizarea instanţei cu judecarea acţiunii penale;
b) în timpul urmăririi penale cu acţiunea pusă în mişcare;
c) oricând dacă făptuitorul a decedat.
49. Partea civilă poate părăsi procesul penal şi poate exercita acţiunea civilă la instanţa civilă în
cazurile:
a) când urmărirea penală sau judecata a fost suspendată; b) când s-a dispus scoaterea de sub
urmărirea penală sau încetarea urmăririi penale; c) când instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea
civilă.
50. Partea vătămată, constituită parte civilă în procesul penal, poate cere valorificarea pretenţiilor
civile numai în faţa instanţei civile:
a) când instanţa pronunţă achitarea în temeiul art 10 lit. b) C. proc. pen.; b) când instanţa pronunţă
încetarea procesului penal în temeiul art. 10 lit. f) şi lit. j); c) când instanţa nu a soluţionat acţiunea
civilă deoarece ar fi dus la amânarea soluţionării cauzei penale.
51. Instanţa rezolvă din oficiu acţiunea civilă când aceasta are ca obiect:
a)numai restituirea lucrurilor; b) restabilirea situaţiei anterioare; c) desfiinţarea totală/parţială a
unui înscris.
66
c) în cazul în care se constată din probe noi, că paguba nu a fost integral acoperită şi se cere
diferenţa.
56. Persoana vătămată care a pornit acţiunea civilă în faţa instanţei civile:
a) poate să părăsească această instanţă şi să se adreseze organelor de urmărire penală, dacă punerea
în mişcare a acţiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare; b)
poate părăsi instanţa civilă chiar dacă aceasta a pronunţat o hotărâre, chiar nedefinitivă; c) nu poate
părăsi instanţa civilă dacă aceasta a pronunţat o hotărâre, chiar nedefinitivă.
67
65. Atunci când, pentru existenţa unei infracţiuni, legea prevede săvârşirea acesteia numai cu
intenţie, dacă făptuitorul a acţionat din culpă, instanţa pronunţă:
a) achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C.proc.pen.;
b) încetarea procesului penal; c) achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d)
C.proc.pen.
67. Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care
judecă acţiunea civilă:
a) exclusiv cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o; b) numai cu privire la
existenţa faptei; c) numai cu privire la existenţa faptei penale, a persoanei care a săvârşit-o şi a
vinovăţiei acesteia.
68. Hotărârea irevocabilă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă:
a)nu are autoritate de lucru judecat în faţa organului de urmărire penală cu privire la existenţa
faptei penale, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia; b) are autoritate de lucru judecat
în faţa instanţei penale cu privire !a existenţa faptei penale, a persoanei care a săvârşit-o şi a
vinovăţiei acesteia; c) are autoritate de lucru judecat în faţa organului de urmărire penală şi a
instanţei penale, numai cu privire la existenţa faptei penale şi a persoanei care a săvârşit-o.
69. Persoana vătămată care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal:
a) poate introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea pagubei materiale, judecata în faţa
instanţei civile suspendându-se până la rezolvarea definitivă a cauzei penale; b) nu mai are
posibilitatea să-şi acopere prejudiciul suferit prin infracţiune;
c) poate introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea daunelor morale pricinuite prin
infracţiune, dar numai după rămânerea definitivă a hotărârii penale.
73. Declaraţia de participare în proces, ca parte vătămată sau de constituire ca parte civilă, se poate
face:
68
a) în tot cursul urmăririi penale; b) în faţa primei instanţe, până la citirea actului de sesizare; c) în
faţa primei instanţe, până la terminarea cercetării judecătoreşti.
75. Intervenţia accesorie a părţii responsabile civilmente în procesul penal se poate face în primă
instanţă:
a) până la citirea actului de sesizare; b) până la terminarea cercetării judecătoreşti;
c) după citirea actului de sesizare, însă numai cu acordul părţilor.
78. Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune:
a) înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de parte vătămată în aceeaşi cauză; b)
nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de parte vătămată în aceeaşi cauză; c)
înlătură posibilitatea ca în aceeaşi cauză partea civilă să fie chemată ca martor.
80. Atunci când inculpatul a sustras dintr-un magazin sau de la o tarabă anumite lucruri aflate în
patrimoniul unei societăţi comerciale şi a fost surprins de vânzător şi reţinut:
a) vânzătorul este chemat în proces în calitate de parte civilă, dacă nu s-a recuperat prejudiciul; b)
vânzătorul este chemat în proces în calitate de martor; c) societatea, în al cărei patrimoniu se află
lucrurile sustrase, are calitatea de parte vătămată, respectiv, parte civilă.
82. Actele procesuale prin care făptuitorul poate dobândi calitatea de învinuit sunt:
a) rezoluţia; b) procesul-verbal;c) plângerea formulată de persoana vătămată.
85. Preferinţa legală instituită de art. 30 alin. (1) C. proc. pen. se aplică în cazurile:
69
a) au fost făcute două sesizări la intervale scurte de timp cu privire la săvârşirea aceleiaşi
infracţiuni; b) au fost făcute două-sesizări simultan cu privire la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni; c)
în care s-a săvârşit orice infracţiune, indiferent de sesizare.
86. Preferinţa legală din art. 30 alin. (1) C. proc. pen. este prevăzută în următoarea ordine:
a) locul săvârşirii faptei, locui unde a fost prins făptuitorul, locul unde locuieşte persoana vătămată,
locul unde locuieşte făptuitorul; b) locul unde a fost prins făptuitorul, locul unde s-a săvârşit fapta,
locul unde locuieşte făptuitorul, locul unde locuieşte persoana vătămată; c) locul unde s-a săvârşit
fapta, locul unde a fost prins făptuitorul, locul unde locuieşte făptuitorul, locul unde locuieşte
persoana vătămată.
89. Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării, cu excepţia celor comise pe nave sau aeronave,
de către o persoană cu domiciliul în Cluj, dar care locuieşte în Bucureşti, sector 3, având viză de
flotant, infracţiuni ce sunt de competenţa judecătoriei, se pot judeca de către:
a) Judecătoria Cluj; b) Judecătoria Sectorului 3; c) Judecătoria Sectorului. 2.
90. Omorul săvârşit în străinătate de o persoană care nu are domiciliul şi nici nu locuieşte în
România:
a) se poate judeca în România de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti; b) nu se poate judeca în
România; c) se poate judeca în România de Tribunalul Bucureşti.
92. Tribunalul militar judecă infracţiunile săvârşite de militari până la gradul de:
a) locotenent, inclusiv; b) căpitan, exclusiv; c) colonel, inclusiv.
70
b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale, procurorii de la parchetele de
pe lângă acestea şi notarii publici; c) infractiunile de omor deosebit de grav.
97. În cazul în care cursul justiţiei este întrerupt, partea interesată poate face cerere la:
a) curtea de apel; a) instanţa superioară în grad celei la care s-a întrerupt; c) Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie.
1. Există conexitate:
a) în cazul infracţiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale
alcătuiesc o singură infracţiune; b) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte
diferite, de una sau mai multe persoane, în acelaşi timp şi loc; c) când o infracţiune este săvârşită
pentru a pregăti, înlesni, ascunde comiterea unei alte infracţiuni, ori este săvârşită pentru a înlesni
sau asigura sustragerea de la răspunderea penală a făptuitorului altei infracţiuni.
5. Actele îndeplinite ori măsurile dispuse de instanţă se menţin în toate cazurile de declinare a
competenţei pentru:
a) necompetenţă materială; b) necompetenţă personală; c) necompetenţă teritorială.
71
a) instanţei superioare în grad instanţei militare; b) instanţei superioare în grad instanţei civile; c)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
14. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectuează cercetarea penală se poate adresa:
a) acestei persoane; b) procurorului; c) numai instanţei de judecată.
72
18. În cazul în care partea află despre cazul de incompatibilitate după pronunţarea hotărârii:
a) poate face cererea de recuzare în apel; b) nu mai poate face cerere de recuzare;
c) poate face cererea de recuzare chiar în recurs.
27. Cererea de strămutare atrage suspendarea de drept a cauzei când este introdusă de:
a) procuror; b) procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c)
ministrul justiţiei.
29. Pentru soluţionarea cererii de strămutare, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cere,
pentru lămurirea instanţei, informaţii de la:
a) instanţa la care se află cauza a cărei strămutare se cere; b) instanţa superioară instanţei la care se
află cauza, cu excepţia cazului când se cere strămutarea de la o curte de apel; c) Ministerul Justiţiei,
când strămutarea se cere cu privire la o cauză existentă pe rolul tribunalului sau curţii de apel.
73
30. Strămutarea unei cauze se poate cere când aceasta se află pe rolul:
a) unei judecătorii; b) unui tribunal; c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
31. Înştiinţarea părţilor despre introducerea cererii de strămutare şi termenul fixat pentru
soluţionarea acesteia, se face de:
a) preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) preşedintele instanţei la care se află cauza; c)
preşedintele instanţei superioare celei la care se află cauza.
39. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de:
a) senatori, deputaţi; b) membrii guvernului; c) judecătorii Curţii Constituţionale, membrii,
judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi şi de către preşedintele
Consiliului Legislativ.
74
42. Infracţiunea săvârşită de un procuror din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se judecă de:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) Curtea de Apel; c) Tribunal.
43. Excepţiile de necompetenţă materială şi după calitatea persoanei pot fi ridicate în cursul
procesului penal:
a) până la citirea actului de sesizare; b) până la pronunţarea hotărârii definitive;
c) până la terminarea cercetării judecătoreşti în. primă instanţă.
44. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de:
a) mareşali, amirali, generali; b) magistraţii şi magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Curtea de apel şi Curtea Militară de apel; c) şefii cultelor religioase şi ceilalţi membri
având cel puţin grad de episcop.
45. Schimbarea calificării faptei printr-o lege nouă, intervenită în cursul judecării cauzei:
a) nu atrage necompetenţa instanţei de judecată; b) atrage necompetenţa instanţei de judecată; c)
atrage necompetenţa instanţei de judecată, dacă s-a dispus astfel prin acea lege.
46. Când instanţa, sesizată cu judecarea unei infracţiuni, constată după efectuarea cercetării
judecătoreşti că infracţiunea este de competenţa unei alte instanţe:
a) declină obligatoriu competenţa, dacă instanţa competentă este superioară în grad;
b) rămâne competentă a judeca respectiva infracţiune, dacă instanţa competentă este inferioară în
grad; c) poate declina competenţa, dacă, din punct de vedere teritorial, instanţa competentă este o
altă instanţă egală în grad.
47. Sesizarea instanţei ierarhic superioare comune în cazul unui conflict de competenţă se poate
face de:
a) părţi; b) procuror; c) instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, în cazul unui conflict
negativ.
48. În cazul unui conflict de competenţă, instanţa care şi-a declinat competenţa ori s-a declarat
competentă cea din urmă, după caz:
a) nu mai poate lua nici o măsură după sesizarea instanţei superioare comune; b) nu mai poate
efectua nici un act; c) poate lua măsuri şi efectua acte ce reclamă urgenţă.
49. Când instanţa sesizată cu soluţionarea conflictului de competenţă constată că acea cauză este de
competenţa altei instanţe decât cele între care a intervenit conflictul şi faţă de care nu este instanţă
superioară comună:
a) trimite dosarul acestei din urmă instanţe competente; b) trimite dosarul instanţei care a sesizat-o;
c) trimite dosarul instanţei superioare comune.
75
52. Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării, în alt loc decât pe o navă sau pe o aeronavă, se
judecă:
a) de instanţele militare competente material în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau
locuieşte făptuitorul; b) de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti; c) de instanta romana competenta.
54. În procesul penal instanţa poate invoca din oficiu excepţia de necompetenţa:
a) teritorială relativa; b) materială; c) personală.
60. Când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune, iar judecata pentru o
parte dintre aceste acte se realizează de către o altă instanţă:
a) este obligatorie reunirea cauzelor, indiferent de stadiul de judecată în care se află şi indiferent de
gradul instanţei; b) este obligatorie reunirea cauzelor, chiar dacă într-una dintre cauze s-a pronunţat
o hotărâre definitivă, în acest caz această hotărâre fiind desfiinţată, chiar dacă a fost pronunţată de
o instanţă superioară în grad; c) cauzele se reunesc întotdeauna cu excepţia cazului când Într-una
din cauze s-a pronunţat o hotărâre definitivă.
61. Dobândirea unei anume calităţi de către inculpat, după săvârşirea infracţiunii:
a) nu poate atrage în nici un caz schimbarea competenţei; b) atrage, de drept, schimbarea
competenţei, de la data dobândirii calităţii; c) nu atrage, de regulă, schimbarea competenţei.
76
62. După săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune, moment în care făptuitorul nu avea nici o
calitate specială, acesta devine deputat. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii:
a) dacă la momentul dobândirii calităţii de deputat, inculpatul era deja trimis în judecată, instanţa
sesizată rămâne competentă să judece; b) la momentul dobândirii calităţii de deputat organele
judiciare în faţa cărora se află dosarul trebuie să-şi decline competenţa organelor judiciare
competente în raport de calitatea pe care a dobândit-o făptuitorul;
c) organele judiciare în faţa cărora se află dosarul, indiferent de faza procesuală în care se află
acesta, rămân în continuare competente să soluţioneze cauza.
64. În cauzele în care sunt inculpaţi arestaţi preventiv, când se recuză întreaga instanţă:
a) completul de judecată în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare, dispune asupra stării de
arest preventiv, în condiţiile legii iar ulterior trimite cererea de recuzare instanţei competente; b)
instanţa ierarhic superioară competentă să soluţioneze cererea de recuzare, înainte de a se pronunţa
asupra recuzării, dispune cu privire la arestare preventivă, în condiţiile prevăzute de lege; c) nu se
poate dispune nici o măsură cu privire la starea de arest preventiv, anterior soluţionării cererii de
recuzare.
66. Inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cauzei în primă instanţă ori la rejudecarea ei după
desfiinţarea hotărârii în apel sau după casare de către instanţa de recurs?
a) doar cu condiţia ca inculpatul să fie minor; b) doar dacă inculpatul se află într-una dintre
situaţiile prevăzute de art. 171 C.pr.pen., de asistenţă juridică obligatorie; c) inculpatul poate fi
reprezentat oricând, cu excepţia cazurilor în care prezenţa acestuia este obligatorie.
68. Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea, sub autoritatea ministrului justiţiei, potrivit
următoarelor principii:
a) principiul imparţialităţii; b) principiul controlului ierarhic; c) principiul independenţei
procurorilor.
77
a) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române; b) subofiţerii Poliţiei de Frontieră anume
desemnaţi; c) ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare corp aparte şi
similare, pentru militarii in subordine.
72. Declaraţia de participare în procesul penal în calitate de parte vătămată se poate face:
a) până la momentul redactării rechizitorului de către procuror; b) numai o dată cu redactarea
plângerii penale, la momentul săvârşirii infracţiunii; c) în faţa primei instanţe, până la citirea
actului de sesizare.
75. Introducerea părţii responsabile civilmente în procesul penal poate avea loc:
a) în tot cursul urmăririi penale; b) până la terminarea cercetării judecătoreşti, luând procedura din
stadiul în care se află la momentul intervenţiei; c) în faţa instanţei de judecată, până la pronunţarea
hotărârii.
77. Condiţiile în care partea responsabilă civilmente poate fi reprezentată la judecarea cauzei în
căile de atac:
a) pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecăţii este închisoarea de cel puţin un an; b)
partea responsabilă civilmente poate fi reprezentată oricând, fără îndeplinirea unor anumite
condiţii; c) pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecăţii este închisoarea de cel mult un
an.
78
79. Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a) asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele de judecată; b) conduce şi
controlează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare; c) sesizează instanţele judecătoreşti
pentru judecarea cauzelor penale caracterizate prin punerea în mişcare a acţiunii penale la
plângerea prealabilă adresată instanţei de judecată.
82. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este numit pe o perioadă de:
a) 6 ani; b) 4 ani; c) 3 ani.
83. Cauzele penale se judecă în primă instanţă, la nivelul judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de
apel:
a) întotdeauna, în complet format din 2 judecători; b) în complet format dintr-un singur judecător;
c) în complet format dintr-un singur judecător, doar pentru ipoteza în care obiectul judecăţii constă
în autorizarea efectuării unei percheziţii domiciliare.
85. Controlului ierarhic, principiu ce stă Ia baza activităţii Ministerului Public, poate fi exercitat în
următoarea modalitate:
a) ministrul justiţiei are dreptul să dea dispoziţii scrise, în mod direct sau prin procurorul general al
Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului competent să înceapă, în
condiţiile legii, procedura de urmărire penală pentru infracţiuni despre "care axe cunoştinţă; b)
ministrul justiţiei are dreptul să exercite control asupra procurorilor prin procurori anume
desemnaţi; c) ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului Naţional
Anticorupţie informări asupra activităţii parchetului.
86. Persoana vătămată prin infracţiune, constituită parte vătămată, poate participa în aceeaşi cauză
în calitate de parte civilă?
a) nu, deoarece calitatea de parte vătămată înlătură dreptul persoanei respective de a participa în
aceeaşi cauză şi în calitate de parte civilă, prejudiciul urmând a fi recuperat pe cale unei acţiuni
introduse la instanţa civilă; b) da, cu excepţia cazului în care persoana vătămată este lipsită de
capacitate de exerciţiu, când unul dintre părinţi se constituie parte civilă; c) da.
79
88. Judecata în apel se realizează de către un complet:
a) format dintr-un număr de judecători desemnat de preşedintele instanţei, în funcţie de
complexitatea dosarului; b) format din 3 judecători; c) format din 2 judecători.
93. Declaraţia de constituire ca parte civilă în procesul penal se poate face: a) numai în cursul
urmăririi penale; b) în faţa primei instanţe, până la citirea actului de sesizare; c) până la momentul
redactării rechizitorului de către procuror.
97. Organele de cercetare ale poliţiei judiciare apreciază că inculpatul nu îşi poate face singur
apărarea.
a) în aceste condiţii, asistenţa juridică este obligatorie; b) asistenţa juridică este obligatorie doar
dacă pedeapsa prevăzută e lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani; c) în
aceste condiţii, urmărirea penală se suspendă până la momentul la care inculpatul va putea să îşi
organizeze apărarea.
80
98. Succesorii în procesul penal:
a) pot interveni numai în latura penală a cauzei; b) pot interveni atât în latura penală, cât şi în latura
civilă a cauzei; c) pot interveni numai în latura civilă a cauzei, ei devenind părţi în procesul penal.
CAPITOLUL III
1. Cursul prescriptiei extintive se intrerupe daca: a) debitorul solicita creditorului un termen pentru
plata datoriei; b) cererea referitoare la executarea obligatiei se introduce la un organ fara activitate
jurisdictionala ; c)cererea referitoare la executarea obligatiei se introduce la o instanta
necompetenta.
6. Remiterea de datorie: a) facuta unuia dintre fidejusori libereaza si pe ceilalti fidejusori; b) facuta
fidejusorului nu libereaza pe debitorul principal; c) consta in renuntarea unilaterala a creditorului la
dreptul sau de creanta, fara a fi necesar consimtamantul debitorului.
7. Donatia este lovita de nulitate daca: a) se stipuleaza ca, in caz de predeces al donatorului, lucrul
donat se reintoarce la donator; b)donatarul se obliga sa plateasca datoriile viitoare ale donatorului
fara a se preciza in contractul de donatie valoarea acestora; c) este afectata de o conditie care
81
depinde exclusiv de vointa donatorului.
9. Dreptul de administrare derivat din dreptul de proprietate publica confera titularului: a) posesia;
b) dreptul de a introduce actiunea in revendicarea bunului proprietate publica; c)dreptul de a
constitui un drept de superficie.
10. Actiunea prin care se solicita raportul donatiilor: a) profita, in caz de admitere, numai celui care
a intentat-o; b)este o actiune in realizare, indiferent de modul de efectuare a raportului; c) nu poate
fi paralizata de mostenitorul obligat la raport prin invocarea uzucapiunii.
11. Exceptia de neexecutare a contractului poate fi invocata numai daca: a) obligatiile reciproce ale
partilor izvorasc din acelasi contract ; b) cocontractantul a fost pus in intarziere; c) a fost sesizata
instanta.
12.In cazul jonctiunii posesiilor: a) detentia precara poate fi unita cu o posesie; b) cel care invoca
jonctiunea trebuie sa fie un succesor in drepturi al autorului; c)cel care a obtinut posesia printr-a
actiune in revendicare poate sa se foloseasca de timpul cat posesia a fost execitata de cel de la care
a revendicat lucrul.
13. In privinta obligatiei de restituire a bunului care face obiectul contractului de comodat:
a)comodatarul nu poate retine bunul in compensatie invocand creanta ce o are importiva
comodantului; b)comodatarul nu are drept de retentie asupra bunului, decat daca s-a prevazut in
mod expres in contract; c)comodantul poate sa intenteze numai o actiune personala.
14. Actul juridic de confirmare: a) presupune refacerea actului juridic anulabil; b)este o conventie
prin care se ratifica un act juridic anulabil; c)valideaza retroactiv actul juridic anulabil.
15. In materia vanzarii terenurilor agricole situate in extravilan: a) statul si unitatile administrativ-
teritoriale au un drept propriu de preemtiune; b)dreptul de preemtiune este opozabil numai
proprietarului; c)trebuie respectata forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
16. Nedemnitatea succesorala: a)opereaza de drept, instanta doar constatand nedemnitatea ; b)poate
fi invocata numai de comostenitorii chemati la mostenire, impreuna cu nedemnul sau, dupa caz, de
mostenitorii subsecventi; c)este o sanctiune civila.
17. Este prescriptibila extintiv actiunea: a)in resciziune; b)in constatarea cotelor succesorale; c)in
reductiunea liberalitatiilor excesive.
18. In cazul contractului de tranzactie: a) care produce efecte pur declarative, partea nu este
succesorul in drepturi al celeilate parti ; b)este permis ca, in schimbul renuntarilor facute de o
parte, cealalta parte sa se oblige la efectuarea unor prestatii noi; c)exista intre parti, in toate
cazurile, obligatia de garantie.
82
c)creditorul nu trebuie sa probeze existenţa complicitaţii la frauda a celui cu care debitorul sau a
contractat.
20.In materia raspunderii pentru ruina edificiului: a) raspunderea revine, in toate cazurile,
persoanei care deţine paza juridica a edificiului; b) raspunderea revine propreitarului daca
daramarea edificiului este urmarea lipsei de intreţinere; c)cazul fortuit exonereaza de raspundere.
21.Gestiunea intereselor altuia: a)este un act juridic licit si voluntar al gerantului; b)inceteaza daca
geratul decedeaza; c)implica, in cazul in care intervenţia gerantului a fost necesara, raspunderea
geratului faţa de gerat numai in cazul dolului.
22.Revocarea tacita prin instrainarea obiectului legatului: a) poate interveni numai in cazul
legatelor cu titlul particulat; b)intervine in cazul legatelor universale ori cu titlu universal;
c) afecteaza vocatia universala sau cu titlul universal a legatarului.
23.In sistemul Decretului nr.167/1958, repunerea in termenul de prescriptie extictiva: a)se dispune
numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege; b)nu poate fi dispusa dace exista culpa
titularului dreptului in depasirea termenului de prescriptie extintiva; c) opereaza de drept.
24.Uzufructarul: a) beneficiaza de garantia pentru evictiune in toate cazurile in care uzufructul s-a
constituit prin conventie; b)dobandeste fructele civile proportional cu durata dreptului de uzufruct;
c)nu este obligat sa aduca o cautiune daca dreptul de uzufruct s-a constituit prin instrainarea nudei
proprietati si retinerea sa de catre fostul proprietar.
25.In cazul conditiei suspensive, pendente conditiune: a)creditorul nu este indreptatit sa solicite
executarea obilgatiei; b)obligatia se poate stinge prin conpensatie; c)dobanditorul dreptului real
imobiliar este indreptatit sa il inscrie provizoriu in cartea funciara.
26.Instanta trebuie sa suspende judecata daca: a)dezlegarea pricinii atarna ,in totul sau in parte ,de
existenta sau inexistenta unui drept ce formeaza obiectul altei judecati; b)se iveste un conflict de
competenţa; c)reclamantul nu si-a indeplinit oblicatiile stabilite la primirea cererii de chemare in
judecata.
27. Termenul de gratie: a) nu poate fi acordat daca debitorul este in stare de insolvabilitate
indeobste cunosctuta; b) nu poate fi acordat pe cale contestatiei la executare; c) poate fi acordat,
dupa pronuntarea fondului, pe calea ordonantei presendintiale numai daca exeista urgente.
28. Necompetenta teritoriala este de ordine publlica in cazul: a) petitiei de ereditare; b) cererii prin
care locatarul solocita obligarea locatarului sa ii predea imobilul ce formea obiectul locatiunii;
c) actiunii in tagaduirea paternitatii.
29. Inscrisurile noi pot fi folosite in recurs:a) numai de recurent; b) numai daca existau la data
pronuntarii hotararii recurente; c) indiferent daca exista sau nu culpa partii in nefolosirea lor la
instantele de fond.
30. Spre deosebire de cererea de interventie voluntara principala , cererea de chemare in garantie:
a) nu pot fi disjunsa de cererea de chemare in judecata; b) nu trebuie incuviintata in principiu; c)
trebuie facuta in condiitiile de forma prevazuta de lege pentru cererea de chemare in judecata.
31. Pentru procuror termenul de apel curge: a) de la pronuntare daca a fost prezent la judecata in
83
prima instanta si de la comunicare daca nu a fost prezent; b) de la comunicarea daca a fost prezent
la judecata in prima instanta si de la pronuntare daca nu a fost prezent; c) intotdeauna de la
comunicare.
32. Potrivit legii, partiparea procurorului la judecata , prin punerea de concluzii, este obligatorie in
cazul solutionarii cererilor:a) de expropriere; b) de contestare a recunoasterii de paternitate; c) prin
care se solicita declararea judecatoreasca a mortii.
33. Intervine decaderea in cazul in care, dupa prima zi de infatisare: a) se formuleaza o cerere de
interventie voluntara accesorie; b) paratul invoca exceptia de necompetenta relativa a instantei; c)
paratul depune cererea reconventionala.
34. In caz de conexare: a) trebuie sa exista o stransa legatura intre obiectul si cauza cererilor;
b) princina se solutioneaza de instanta mai intai sesizata sau,dupa caz, de instanta mai mare in
grad; c) competenta materiala nu se stabileste prin adunarea valorii tuturor cererilor.
35. Este admisibila cererea de ordonata presedintiala prin care se solicita: a) inlaturarea piedicilor
ce s-ar ivi cu prilejul unei executari silite; b) desfiintarea unei constructii; c) suspendarea
provizorie a executarii silite a hotaririi atacate cu recurs.
36. Categoria exceptiilor ce tind spre un efect peremptoriu , dar care pot incepe prin a avea un efect
dilatoriu, include ,printre altele: a) exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant; b) exceptia de
nesemnare a cererii de chemare in garatie invocata la un termen la care doar garantul nu este
prezent; c) exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu.
37.In cazul tranzactiei judiciare:a) partile trebuie sa aiba capacitatea de a dispune de drepturile lor;
b) partile nu au deschisa calea unei actiuni (cereri) in anulare; c) invoiala partilor va alcatui
dispozitivului hotararii.
38. In cadrul procedurii necontencioase: a) instanta este obligata sa isi verifice din oficiu
competenta; b) incheierea de respingere a cererii nu este supusa apelului, afara de situatiile cand
legea prevede in mod expres contrariul; c) incheierea de admitere a cererii este executorie.
39. Spre deosebire de sechestrul juridiciar, sechestrul asigurator se infiinteaza: a) prin incheiere;
b) fara citarea partilor; c) in toate cazurile, numai daca se depune o cautiune.
40. Potrivit legii (art.129 alin.1 C.proc. civ.), partile sunt obligate: a) sa se prezinte personal la
toate termele de judecata; b) sa isi exercite drepturile procedurare cu buna -credinta; c) sa urmarea
desfasurarea si finalizarea procesului.
41. In cazul in care, la judecata in prima instanta, reclamantul renunta la dreptul subiectiv pretins:
a) hotararea nu este supusa apelului; b) este necesar consimtamantul paratului numai daca s-a intrat
in dezbaterea fondului; c) instanta va dispune respingerea cererii de chemare in judecata ca
nefondata.
42. Poate fi admisa revizuirea daca nu a fost aparata deloc sau a fost aparata cu viclenie persoana:
a) fizica cu discernamant atenuant; b) fizica pusa sub interdictie judecatoreasca; c) juridica de
dprep privat.
43. In cazul partajului judicir,poate fi atacata separat cu apel incheierea: a) prin care s-a dispus
84
vazarea, de catre executor judecatoresc, a bunului ce formeaza obiectul partajului;
b) deincuviintare in principiu al cererii de interventie voluntara principala; c) deincuviintare in
principiu a cererii de partaj.
44. Intervine nulitatea daca: a) minuta nu este semnata de procuror, desi a fost pronuntata intr-o
materie in care participarea procurorului la judecata este obligatorie; b) cererea de apel s-a depus
direct la instanta de apel; c) instanta a respins apelul desi intimatul nu era legal citat.
45. Intampinarea: a) trebuie dispusa personal de parat, in principiu, cel mai tarziu la prima zi
deinfatisare; b) nu este obligatorie in cazul asigurarii dovezilor; c) este obligatorie numai in
materiile expres prevazute de lege.
46. Potrivit legii, partile nu trebuie citate la rezolvarea cererii: a) prin care debitorul a solicitat
ridicarea sechestrului asigurator, ca urmare a alunarii cererii de chemare in judecata prin hotarare
irevocabila; b) de stramutare; c) prin care debitorului solicita ridicarea popririi asiguratorii, intrucat
da garantii indestulatoare.
47. Instanta de apel este indreptatita sa: a) anuleze apelul ca nemotivat; b) admita apelul si sa
schimbe, in tot sau in parte, hotararea atacata; c) respingerea apelul ca nedovedit.
48.Pentru a se lua interogatoriu unei persoane juridice: a) reprezentantul legal al persoanei juridice
tebuie citat cu mentiunea,,personal la interogatoru"; b) instanta si partea adversa trebuie sa se
deplaseze la sediul persoanei juridice, pentru a adresa intrebarile direct reprezenntantului legal al
persoanei juridice ,care va raspunde imediat; c) se comunica persoanei juridice intrebarile ,iar
raspunsurile vor fi datein scris.
51.Fapta, pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei
plangeri prealabile de catre persoana vatamata, savarsita de mai multe persoane: a)atrage
raspunderea penala a tuturor participantilor la savarsirea ei, chiar daca plangerea s-a facut sau se
mentine cu privire numai la unul din participanti; b) atrage raspunderea doa a participantului fata
de care parte vatamata nu si-a retras plangerea; c) pentru a atrage raspunderea penala, plangerea
prealabila a parii vatamate trebuie facuta fata de toti participantii.
53.Fapta inculpata care, auzind din curtea sa amenintarile victimei , vecinul sau si vazand-o pe
aceasta ca se inarmeaza cu un cutit, a luat un topor si, sarind cardul , a intrat in curtea victimei pe
care a lovit-o, producandu-i moartea: a) nu este infractiune, fiind savarsita in stare de egitima
aparare; b)nu este intractiune fiind savarsita starii de necesitate; c)este infractiune.
85
55.La infractiunea de viol (art.197 Cod penal):a)subiectul activ poate fi doar o persoana de sex
feminin; b)subiectul activ poate fi doar o persoana de sex masculin ; c)subiectul activ poate fi orice
persoana indiferent de sex.
57.Infractiunii de furt, savarsita de un cetatean roman, la bordul unei nave comerciale romanesti
aflae in Mediterana,impotriva unui cetatean grec: a) nu i se aplica legea penala romana; b)i se
aplica legea penala romana, conform principiului teritorialitatii; c)i se aplica legea penala romana
conform principiului personalitatii.
59.Constituirea unui grup infractional organizat consta in constituirea unui grup structurat,format
din trei sau mai multe persoane care exista pentru o perioada si actioneaza coordonat in scopul
comiterii: a)oricarei infractiuni; b)unei infractiuni grave; c)mai multor infractiuni grave.
60.Fapta celor trei inculpati care, pentru a patrunde in casa victimei au sarit gardul in curtea
acestiua, fiind surprinsi de politie in momentul in care se pregatateau sa intre in casa este:
a)tentativa la infractiunea de violare de domiciliu; b)infractiunea de violare de domiciliu in forma
consumata,varianta tip; c) infractiunea de violare de domiciliu in forma consumata,varianta
agravata.
61.Data savarsirii infractiunii continuate o reprezinta: a)data comiterii oricareia dintre actiunile sau
inactiunile ce intra in continutul infractiunii continuate; b)data comiteri primei actiuni sau inactiuni
ce intra in continutul infractiuni continuate; c)momentul epuizarii, si anume data savarsirii ultimei
actiuni sau inactiuni ce intra in continutul infractiunii continuate.
62.Fapta celui care, prin amenintare cu un cutit ,ii cere victimei o suma de bani pe care acestuia i-o
da de indata este infractiunea de: a) amenintare; b) santaj; c) talharie.
64.In caz de concurs intre circumstantele agravante si atenuante: a) coborarea pedepsei sub
minimul special nu este obligatoriu; b)coborarea pedepsei sub minimul special este obligatorie ;
c)coborarea pedepsei sub minimil special este obligatorie doar in cazul pedeosei amenzii.
65.Infractiunea de evadare ,varianta agravata (art.269 alin.2 Cod. penal ) se retine daca: a)fapta este
savarsita prin folosirea de violente; b)fapta este savarsita in timpul noptii; c)fapta este savarsita de
doua sau mai mute persoane impreuna.
86
66.Fapta aceluia care sustrage din apertamentul victimei cu aceeiasi ocazie ,mai multe bunuri
pentru transportul carora face mai multe drumurii intre apartamentul victimei si autoturismului sau,
reprezinta: a)o infractiune de furt in forma continuata ; c)o infractiune de furt in forma continua.
68.Elementele material al infractiunii de luare de mita poate consta in: a)darea de bani sau alte
foloase; b)primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin; c)acceptarea promisiuni de bani sau
alte foloase care nu i se cuvin.
69.Subiect pasiv al infractiunii de amor savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate (art.175 lit.c
Cod penal ) poate fi: a)fica faptuitorului; b)sotul fiicei surorii mamei faptuitorului; c)sotia
faptuitorului,de care acesta era despartit in fapt, victima locuind intr-o alta localitate.
70.Infractiunea de abuz de incredere exista in cazul in care faptuitorul isi insuseste: a)un bun mobil
incredintat, de victima, pentru transport; b)o suma de bani inmanata in vederea depunerii la banca
pe numele victimei; c)o suma de bani care ii fusese data, de victima, cu titlu de imprumut.
71.Cel condamnat este reabilitat de drept: a)executarea pedepsei intr-o inchisoare militara; b)la
data executarii pedepsei cu amenda; c)la implinirea termenului de incercare,in cazul suspendarii
conditionate ,daca nu a savarsit din nou o infactiune inauntrul acestui termen si nici nu s-a
pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
73.Tentativa relativ improprie exista in cazul in care: a)consumarea infractiunii nu a fost posibila
datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite; b)consumarea infractiunii nu a fost
posibila datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare ,obiectul lipsea
de la locul unde fattuitorul credea ca se afla; c)imposibilitatea de a cosumare a inftactiunii este
datorita modului cum a fost conceputa executarea.
74.Fapte este savarsita cu intentie atunci cand infractorul: a)prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l
accepta socotind fara temei ca el nu se va produce; b)prevede rezultatul faptei sale si, desi nu il
urmareste, accepta posibilitatea producerii lui; c)prevede rezultatul faptei sale urmarind producerea
lui prin savarsirea acelei fapte.
75.Pedeapsa accesorie se aplica: a)daca pedeapsa principala este inchisoarea; b) doar daca
pedeapsa principala este inchisoarea de cel putin 2 ani ; c)doar daca pedeapsa principala este
inchisoarea mai mare de 2 ani.
76.Procurorul dispune incetarea urmaririi penale atunci cand: a)fapta nu exista; b)a intervenit
amnistia; c)faptuitorul care a furat de la bunicul sau un televizor s-a impacat cu acesta.
87
77.Curtea de Apel judeca: a)in prima instanta; b)ca instanta de recurs; c) recursurile in anulare.
78.Lipsa nejustificata a partii vatamate la doua termene consecutive,in fata primei instante de
judecata, in cazul infractiunilor prevazute in articolul 279 alin.2 lit.a) din Codul Penal,este
considerata: a)retragere a plangerii prealabile; b)impacarea partilor; c)nesemnificativa din punct de
vedere procedural.
81.Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane se dispune daca in cursul judecatii se
descopera : a)date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de
legea penala pusa in sarcina inculpatului; b)date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de
legea penala de catre o alta persoana,dar in legatura cu fapta inculpatului; c)date cu privire la
savarsirea de catre un martor a unei fapte prevazute de legea penala fara legatura cu fapta
inculpatului.
82.Este caz de conexitate: a)cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
b)cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in timp ori in loc diferit,dupa o prealabila
intelegere intre infractori; c)cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite,de
una sau mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc.
83.Sunt parti in procesul penal: a)inculpatul ,parte vatamata, partea civila, partea responsabila
civilmente; b)invinuitul,inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilemente;
c)faptuitorul, invinuitul, inculpatul, procurorul, martorul.
85.Sunt cazuri de revizuire: a)descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de
instanta la solutionarea cauzei; b) condamnarea inculpatului pantru o fapta care nu este prevazuta
de legea penala ; c)gratierea faptei pentru care a fost condamnat.
86.Sedinta in care are loc judecarea infractorului minor: a)nu este publica; b)este publica; c)se
desfasoara separat de celeilalte sedinte.
87.In cursul urmaririi penale, asistenta juridica este obligatorie: a)cand invinuitul sau inculpatul
este arestat chiar in alta cauza; b)in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita
pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani; c)cand invinuitul sau inculpatul este rezervist concentrat.
88. Arestarea preventiva a minorului intre 14 si 16 ani: a)nu poate fi dispusa; b)poate fi dispusa
daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau
inchisoarea de 10 ani sau mai mare si o alta masura prevenita nu este suficienta; c)poate fi dispusa
numai in cursul judecatii.
88
89.Invinuit este: a)persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in
miscare actiunea penala impotriva sa; b)persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea
penala; c)persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala.
90.Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare cand: a)faptuitorul, in momentul savarsirii faptei,se
gasea in stare de betie voluntara completa produsa de alcool; b)faptuitorul a savarsit o fapta
putativa; c)faptuitorul, din culpa, a lipsit o persoana de libertate, in mod ilegal.
92.Momentul inceperii cercetarii judecatoresti il constituie: a)strigarea cauzei si apelul celor citati;
b)citirea actului de sesizare a instantei de catre grefier; c)verificari privitoare la inculpate.
93.Pot efectua acte premergatoare: a)organele de urmarire penala; b)lucratorii operativi din
organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale,anume desemnati in acest scop, pentru
fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale; c)organele de control
ale administratiei publice.
94.Persoanele care nu sunt obligate, potrivit legii, sa depuna ca martor in procesul penal sunt:
a)sotul invinuitului sau inculpatului; b)rudele apropiate ale partii vatamate; c)persoanele obligate
sa pastreze secretul profesional.
95.Durata arestarii preventive provizorii este de: a)cel mult 5 zile ; b) cel mult 3 zile; c)cel mult 30
zile.
96.Instanta de apel ,in apelul declarat de procuror in favoarea inculpatului: a)poate agrava situatia
inculpatului ; b)nu poate agreva situatia inculpatului; c)poate agreva situatia inculpatului numai
daca partea vatamata,chiar daca nu a declarat apel ,solicita acest lucru.
98.Constituie proba: a)orice element de fapt care sevaste la indentificarea persoanei ce a savarsit o
infractiune; b)declaratiile martorului caruia i s-a atribuit o alta indentitate; c)inregistrarile audio.
99.Este considerat act procesual : a)punerea in miscare a actiunii penale; b)executarea mandatului
de arestare preventiva; c)trimiterea in judecata.
100.Exista cazuri de amanare a executarii pedepsei: a)cand se iveste vreo nelamurire cu privire la
hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare ; b)cand se constata , pe baza unei
expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a
executa pedeapsa; c)cand o condamnata are un copil mai mic de un an.
1.In cazul delegatiei perfecte,obligatia delegatului fara de delegatar subzista daca: a)delegatul este
insolvabil in momentul delegatiei; b)delegatarul si-a rezervat expres dreptul de a uramari pe
delegant in cazul de insolvabilitate a delegatului; c)creditorul nu mai bebeficiaza de garantiile
89
vechii creante.
2.Ca regula, sanctiunea in cazul simulatieie este: a) nulitatea relativa a actului secret; b)
inopozabilitatea actului juridic secret fata de tertii de buna credinta; c) inopozabilitatea actului
juridic secret de terti, indiferent daca sunt de buna sau rea credinta.
3. In cazul stipulatiei pentru altul: a) parti contractante sunt numai promitantul si stipulantul; b)
daca tertul beneficiar decedeaza de a accepta dreptul, acesta din urma nu se va transmite catre
mostenitorii sai; c) tertul beneficiar este indreptatit sa il actioneze in justitie pe promitent pentru ca
acesta sa executate prestatia in conditiile stabilite in contractul incheiat cu stipulantul.
6.Sunt prescritibile ebtinctiv actiunile: a)prin care se valorifica drepturi reale accesorii; b)de partaj;
c)intemeuate pe plata nedatorata.
7.Reprezentarea succesoriala: a)se aplica si atunci cand reprezentantul nu are vocatie succesoriala
generala propie la mostenirea lasata de defunct; b)opereaza numai din grad in grad vacant; c)este
admisa numai in cazul descendentilor copiilor defunctului.
8.In cazul termenului suspensiv stipulat in favoarea debitorului: a)executarea obligatiei de catre
debitor inainte de scadenta este o plata nedatorata; b)pana la implinirea termenului creditor nu este
indreptatit sa ceara plata de la debitor; c)inainte de implinirea termenului creditorul este
indreptatit sa ia masuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului.
9.In materie testamentara: a) testamentul conjuctiv este valabil numai daca se incheie in forma
autentica; b)capacitatea de a dispune testament se apreciaza in raport de momentul intocmirii
testamentului; c)testamentul autentic prin mandatar este valabil numai daca mandatarul are procura
speciala si autentica.
12.Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor ,in
cadrul reglementarii actuale, prin: a)mostenire legala; b) vanzare- cumparare; c)donaţie.
13.Acceptarea voluntara tacita a mostenirii poate fi: a)sub beneficiu de inventar; b) afectata de
modalitaţi; c)pura si simpla.
90
14.Acţiunea in revocarea donaţiei pentru ingratitudine: a) are caracter strict personal; b)poate fi
exercitata si de creditorii donatarului, pe calea actiunii oblice; c) poate fi exercitata de
mostenitorului daca acesta a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea poate fi
intentata.
15.Donatia cu sarcina in favoarea celui gratificat este: a)lovita de nulitate, intruncat contravine
principiului irevocabilitaţii donaţiilor; b)un contract sinalagmatic, in limita sarcinii; c)un act juridic
afectat de o condiţie rezolutorie pur potestativa.
16.Exceptia de neexecutare a contractului este admisibila: a)numai daca debitorul a fost pus in
intarziere; b)daca exista o neexecutare, chiar partiala, a oblibgatiilor din partea cocontractantului;
c)chiar daca partile au convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce.
17.Novatia: a)conduce la nasterea unei noi obligatii,care este de natura contractuala numai daca si
vechea obligatie era de natura contractuala; b)prin schimbare de debitor poate avea loc fara
consimtamantul debitorului din vechea obligatie; c)prin schimbare de creditor se confunda cu
cesiunea de creanta.
19.Posesia: a)viciata este lovita de nulitate relativa; b)creaza o prezumtie de proprietate; c)este
discontinua atunci cand a intervenit o cauza de intrerupere a uzucapiunii.
20.In cazul dreptului de abitie al soţului supraveţuitor: a)creditorii soţului supravietuitor pot urmari
bunul ce face obiectul acestui drept; b)sotul supravietuitor nu poate inchiria partea din casa pe care
nu o locuieste; c)comostenitorii nu pot cere restrangerea dreptului de abitatie al sotului
supravetuitor.
21.Sublocatiunea: a)este permisa numai daca exista clauza expresa in contractul de locatiune;
b)reprezinta un alt contract de locatiune; c)trebuie sa nu contravine clauzelor contractului principal
si sa fie inchiriata in forma autentica.
23.Servitutea: a)nu poate fi dobandita prin uzucapiunea prescurtata; b)nu se stinge prin neuz;
c) rurala este acea servitute care greveaza un imobil situat in mediul rural.
24.Spre deosebire de rezolutiune, nulitatea: a)produce efecte retroactive; b)se aplica oricarui act
juridic; c)opereaza de drept.
26.Judecatorul este indreptatit:a )sa ordone probe din oficiu, chiar daca partile se impotrivesc; b)sa
dea indrumari partii care nu este asistata sau reprezentata de avocat cu privire la drpeturile si
91
obligatiile ce ii revin in proces; c)sa modifice cauza sau obiectul cererii de chemare in judecta.
27.Este necesara formularea unei cereri reconventionale in cazul in care paratul: a)doreste sa
invoce compensatia legala; b)are pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului ; c)doreste sa
obtina desfacerea casatoriei din vina exculsiva a reclamantului.
28.Cererea de stramutare: a)se rezolva printr-o hotarare care trebuie motivata ; b)trebuie formulata
mai inainte de inceperea oricarei dezbateri indiferent de motivul invocat ; c)se solutioneaza in
camera de consiliu, cu citarea partilor.
29.Cererea de revizuire poate fi admisa daca : a)instanta a dat mai putin decat s-a cerut ; b) s-a
admis cererea prin care s-a solicitat predarea unui lucru, insa acesta a perit dupa pronuntarea
hotatarii; c)hotararea pronuntata la rejudecarea fondului dupa casare este potrivnica deciziei de
casare.
30.Incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare: a)se citeste in sedinta publica; b)nu este
supusa nici unei cai de atac; c) poate fi atacata numai o data cu hotararea de fond.
31.Aderarea la apel, facuta dupa implinirea termenului de apel fara efecte daca apelul principal
este: a)admis in parte; b)respins ca nefondat; c)anulat ca netimbrat.
33.Cursul permiterii este suspendat cat timp dureaza suspendarea judecatii dispusa: a)datorita
inceperii urmaririi penale pentru o infractiune care ar avea o inraurire judecatoare asupra hotararii
civile ce urmeaza a se pronunta; b)pentru neindeplinirea,din vina reclamantului, a obligatiilor
stabilete de instanta de judecata; c)la cererea ambelor parti.
35.Procurorul poate sa exercite caile de atac : a)numai in materiile expres prevazute de lege;
b)indiferent daca a participat sau nu la judecata finalizata cu hotararea care se ataca ; c)numai daca
aceasta este in interesul minorilor si al persoanelor puse sub interdictie , precum si in cazurile
expres prevazute de lege.
36.Sentinta de declinare a competentei: a)nu este supusa nici unei cai de atac ; b)este supusa
recursului in termen de 5 zile de la pronuntare; c)nu se motiveaza.
37.Daca tertul aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si: a)tagaduieste sustinerile paratului , va
dobandi calitatea de intervenient principal; b)recunoaste sustinerile paratului, va lua locul acestuia
numai daca reclamantul consimte la inlocuire; c)recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul
nu consimte la inlocuire,atunci tertul va dobandi pozitia de intervenient accesoriu in favoarea
paratului.
38.Instanta trebuie sa admita cererea prin care una dintre parti solicita obligarea partii adverse sa
infatiseze inscrisul ce il detine : a)daca partea potrivnica s-a referit deja la acel inscris; b)daca
92
inscrisul este comun partilor; c)chiar daca infatisarea inscrisului ar expune o alta persoana
dispretului public.
39.Asociatiile sau societatile fara personalitate juridica: a)pot sta in judecata ca parate daca au
organe proprii de conducere; b)pot sta in judecata ca reclamante numai daca au organe proprii de
conducere; c)nu pot sta in judecata ca reclamante sau parate.
41.Poate fi admisa contestatia in anulare daca: a)solutia data la rejudecarea fondului dupa casarea
cu retinere este rezultatul unei greseli materiale; b)recursul a fost respins desi recurentul nu era
legal citat la termenul cand a avut loc judecata recursului; c)la pronuntarea deciziei instanei de
recurs a participat un judecator care participase si la pronuntarea hotararii recurate.
42.Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta va pronunta: a)o hotarare
de expedient; b)o hotarare partiala, insa numai la cererea reclamantului; c)o hotarare provizorie.
43.In materia propririi asiguratorii,cautiunea este obligatorie in cazul in care creditorul: a)are act
scris care consta o obligatie civila exigibila; b)care are o creanta neexigibila invedereaza ca
debitorul nu a dat garantiile promise; c)are o creanta exigibila care nu este constatata prin act scris.
46.In cazul mandatului dat sub forma unei procuri generale, se prezuma ca mandatarul a primit
dreptul de a reprezenta pe mandant in justitie daca: a)mandatul este dat unei rude pana la gradul
patru; b)mandatul este dat unui prepus; c)mandatul nu are domiciliul si nici resedinta in tara.
47.Cererea de ordonanta presedintiala: a)se poate judeca si fara citarea partilor; b)poate fi admisa
numai dac nu exista judecata asupra fondului ; c)se solutioneaza,in toate cazurile, de urgenta si cu
precadere.
48.Comunicarea citatiei unei persoane juridice se poate realiza prin afisare daca: a) se refuza
primirea citatiei; b) se costata, in termen, lipsa oricarei persoane la sediul acesteia; c) agentul
procedural nu gaseste la sediul persoanei juridice pe conducatorul acesteia.
49.Hotararile primei instante sunt executorii de drept daca: a) instanta considera ca masura este
necesara fata cu temeinicia vadita adeptului si cu starea de insolvabilitate a debitorului; b) au ca
obiect litigii privitoare la posesiune,numai in aceea in ce priveste posesiunea; c) reclamantul
depune o actiune in cuantumul fixat de instanta.
50.In materia coparticiparii procesuale: a)daca intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate ,
iar actele de procedura ale unora sunt potrivnice actelor efectuate de ceilalti, se va tine cont de
93
actele mai favorabile; b)toate actele de procedura efectuata de unul dintre coparticipanti produc
efecte si fata de ceilalti coparticipanti; c) coparticipantii care au pierdut procesul vor suporta
cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau ,dupa caz, solidar.
51.Fapta este savarsita din culpa cand infractorul: a)prevede rezultatul faptei sale si ,desi nu-l
urmareste,accepta posibilitatea producerii lui; b)prevede rezultatul faptei sale ,dar nu il accepta,
socotind fara temei ca el nu se va produce; c)nu prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea
sa il prevada.
52.Fapta inculpatului de a indemna doi faptuitori minori sa deposedeze partea vatamata de o suma
de bani,inducandu-le locul in care se aflau banii (buzunarul partii vatamate) si dandu-le un spray
lacrimogen pentru anihilarea unei posibile rezistente a partii vatamate ,indemn ce a fost urmat de
savarsirea faptei de catre minori, constituie: a) coautorat la talharie; b)instigare la talharie;
c)complicitate la talharie.
53.Instigator este persoane care : a)cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta
prevazuta de legea penala ; b)promite, in timpul savarsirii faptei, ca va favoriza pe faptuitor, chiar
daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita; c)cu intentei, ajuta in orice mod la
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
54.Savarsirea unei noi infractiuni la 28 iulie 2004, de catre cel liberat conditionat la 28 agust
2002, dintr-o pedeapsa de 7 ani a carei executare a incaput la 3 mai 1997: a)atrage revocarea
obligatorie a liberarii conditionate; b)atrage revocarea facultativa a liberarii conditionate; c)nu
atrage revocarea liberarii conditionate.
55.Latura obiectiva a infractiunii de concurenta neloiala poate consta in: a)aplicarea pe produsele
puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventie in scopul de a induce in eroare pe
beneficiari; b)folosirea fara drept a unor nume comerciale in scopul de a induce in eroare pe
beneficiari; c)inselarea prin folosirea unor instrument de masurat inexact.
57.Fapta aceluia care a sesizat directorul unei societati comerciale, la care lucra partea
vatamata,in legatura cu unele sustrageri de materiale de constructii,pe care aceasta le-ar fi comis in
cursul lunii anterioare la locul de munca: a)este infractiune de insulta daca cele sesizate erau
neadevarate; b)este infractiune de calomnie daca in momentul la care inculpatul a sesizat fapta erau
de fata si alte persoane ,iar ulterior s-a dovedit ca nu partea vatamata a savarsit sustragerile; c)nu
constituie infractiune, chiar daca inculpatul cunostea ca cele afirmate nu corespund adevarului.
58.Fapta aceluia care stabilindu-i-se prin hotarare judecatoreasca o obligatie alternativa de predare
in materialitatea lor a bunurilor apartinand sotiei sau de plata a contravalorii acesora a refuzat
predarea bunurilor dar a platit contravaloarea lor: a)constituie infractiunea de abuz de incredere;
b) constituie infractiunea de furt; c)nu constituie infractiune.
59.Tentativa nu este posibila: a)la infractiunea de omor; b)la infractiunea de ucidere din culpa; c)la
infractiunea de insulta.
60.Constituie grup infractional organizat: a)un grup format ocazional in scopul comiterii imediate a
uneia sau mai multor infractiuni; b)un grup structurat format din 3 sau mai multe persoane,care
94
exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor
infractiuni grave pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar; c)un grup care comite
infractiuni, dar care nu are o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in
cadrul grupului.
61.Latura obiectiva a infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor personale consta in:
a) incalcarea, din culpa, de catre un functionar public, a unei indatoriri de serviciu prin care se
cauzeaza o vatamare importanta intereselor unei persoane; b)indeplinirea, cu stiinta, in mod
defectuos de catre un functionar public ,in exercitiul atributiilor sale de serviciu, a unui act prin
care se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane; c) neindeplinirea, cu stiinta, de
catre un functionar public , in exercitiul atributiilor sale de serviciu, a unui act prin care se
cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane.
62.Gretierea: a)are ca efect inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei ori comunicarrea
acesteia in alta mai usoara; b)nu are efecte asupra pedepselor a caror executare este suspendata
conditional ; c)nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune
altfel prin actul de gratiere.
63.Sunt infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene in sensul Legii
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie: a)luarea de mita
comisa de un finctionar al Comunitatilor Europene; b) darea de mita catre un functionar al
Comunitatilor Europene ; c)schimbarea fara respectarea prevederilor legale a destinatiei fondurilor
obtiunute din bugetul general al Comunitatilor Europene.
64.Termenul de incercare in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei: a)se compune din
cuantumul pedepsei inchisorii aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani; b)se
compune din cuantumul pedepsei inchisorii apicate la care se adauga un interval de timp , stabilit
de instanta ,intre 2 si 5 ani; c)este de 1 an, in cazul in care pedeapsa a carei executare a fost
suspendta este amenda.
66.Fapta inculpatului de a se intelege cu autorul unui furt, dupa savarsirea de catre aceasta a
infractiunii, de a-l ajuta sa vanda bunurile sustrase si de a imparti pretul obtinut constituie:
a)complicitatea la infractiunea de furt; b)infractiunea de tainuire; c)infractiunea de favorizzare a
infractorului.
67.Pedepsele principale sunt: a)detentiunea pe viata; b)interzicerea unor drepturi anume prevazute
de lege; c)inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani.
68.Fapta inculpatului care, dupa ce a escaladat gardul patrunzand fara drept in curtea unuei
intreprinderi, a intrat in garajul acesteia de unde a luat doua roti de rezerva pe care le-a dus langa
gardul intreprinderii si, in timp ce incerca sa le scoata din unitate,a fost surprins din un muncitor
constituie: a)infractiunea consumata de furt calificat; b) tentativa la infractiune de furt calificat;
c)tentativa la infractiunea de furt calificat in concurs cu infractiunea de violare de domiciliu.
69.Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala: a)daca faptuitorul, in momentul
savarsirii faptei,din cauza alienatiei mintale,nu putea sa isi dea seama de actiunile sale; b)daca
95
faptuitorul, in momentul savarsirii faptei,nu cunoastea existenta unei stari, situatii ,imprejurarii de
care depinde caracterul penal al faptei; c)daca faptuitorul,in momentul savarsirii faptei, se gasea
intr-o stare de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante.
70.Fapta aceluia care a aplicat victimei o lovitura puternica cu o sabie, in zona capului,
provocandu-i leziune grava in urma careia victima a decedat intruneste elementele constitutive ale:
a)infractiunii de omor; b)infractiunii de ucidere din culpa; c)infractiunii de lovire sau vatamari
cauzatoare de moarte.
71.Martorul care ,in fata instantei , face cu intentie afirmatii mincinoase privitor la imprejurari
esentiale aupra carora a fost intrebat nu se pedepseste pentru savarsirea infractiunii de marturie
mincinoasa daca isi retrage marturia: a)intr-o cauza penala ,mai inainte de a se produce arestarea
inculpatului; b)intr-o cauza penala ,chiar si dupa arestarea inculpatului dar inainte de pronuntarea
unei hotarari definitive; c)in cauzele civile,mai inainte de a se fi pronuntat o hotarare.
72.Excesul justificat este: a)cauza care inlatura caracterul penal al faptei; b)cauza care inlatura
executarea pedepsei; c)circumstanta atenuanta legala.
73.Recidiva exista atunci cand: a)la sase luni de la executarea unei pedepse de 8 luni inchisoarea
aplicata pentru savarsirea la 17 ani a unei infractiuni de talharie, cel condamnat savarseste o noua
infractiune de talharie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an; b) la sase
luni de la expirarea termenului de incercare de 3 ani, al suspendarii conditionate dispusa pentru o
pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata pentru sacarsirea unei infractiuni de furt, cel condamnat
savarseste o noua infractiune de furt, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1
an; c)la cinci ani de la executarea unei pedepse de 10 ani inchisoarea pentru savarsirea unei
infractiuni de omor, cel condamant savarseste o noua infractiune de furt, pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.
74.Infractiunea de proxenetism consta in: a)inlesnirea practicarii prostitutiei din culpa; b) indemnul
la practicarea prostitutiei; c) tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o
persoana.
75.Sunt forme ale unitatii legale de infractiune: a)infractiunea completa si infractiunea continuata;
b)infractiunea progresiva si infractiunea de obicei; c)infractiunea deviata si infractiunea continua.
78.Hotararile primei instante raman definitive: a) la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa
apelului si nici recursului; b)la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs inaintea expirarii
termenului de apel; c)la data expirarii termanului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen.
79.Instanta poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale, potrivi legii civile,
96
cand achitarea s-a pronuntat: a)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin.1 lit. b (fapta nu prezinta
pericolul social al unei infrcatiuni); b)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin. d (lipseste vreunul
din elementele constitutive ale infractiunii); c)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin. 1 lit. b
(fapta nu este prevazuta de legea penala).
80.Minorul pana la varsta de 14 ani: a)poate fi ascultat ca martor in toate cazurile; b)poate fi
ascultat ca martor cu conditia ca ascultarea lui sa se faca in prezenta unuia din partile, a tutorului
sau a persoanei careia ii este incredintat; c)nu poate fi niciodata ascultat ca martor.
81.Are dreptul la repararea pagubei potrivit articolului 504 din Codul de procedura penala:
a)persoana care a fost condamanata definitiv daca, in urma rejudecarii cauzei, s-a pronuntat o
hotarare definitiva de achitare; b)persoana care a fost condamnata definitiv numai daca, in urma
rejudecarii cauzei, s-a stabilit prin hotarare definitiva ca a savarsit fapta ori ca acea fapta nu exista ;
c)persoana care a fost privata de liberatate, dupa ce a intervenit prescrriptia, amnistia sau
dezincriminarea faptei .
83.Extinderea,in cursul judecatii,a procesului penal cu privire la alte persoane se poate: a)cere de
catre procuror; b)cere de inculpat si partea vatamata; c)dispune de instanta din oficiu.
84.Inscrisurile pot servi ca mijloc de proba: a)daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari
de natura sa contribuie la aflarea adevarului; b)doar daca sunt procese verbale incheiate in
conditiile legii; c)doar daca provin de la inculpat.
86.Infractiunea de luare de mita savarsita de primar ,daca obiectul infractiunii este suma de 1000
de Euro,se urmareste de: a) organele de politie judiciara; b)procurorii de la parchetele de pe langa
tribunale; c) procurorii de la Parchetul National Anticoruptie.
87.Pot face recurs : a)inculpatul in ceea ce priveste latura penala si latura civila; b)partea civila si
partea responsabila civilmente in ceea ce priveste latura civila si latura penala; c)procurorul doar in
ceea ce priveste latura penala.
88.Durata totala a arestarii preventive, in cursul urmaririi penale, nu poate depasi : a)60 de zile;
b)90 de zile; c)180 de zile.
89.Competenta sa se pronunte asupra realiatii judecatoresti este :a)instanta care a judecat in prima
instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitatea; b)instanta
imediat superioara instantei care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat
condamanrea pentru care se cere reabilitarea; c)instanta in a carei circumscriptie domiciliaza
condamnatul corespunzatoare instantei care a judecat in prima instanta cauza .
90.Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau
din oficiu: a)nuami pana la terminarea urmaririi penale; b)in cursul urmaririi penale, precum si in
fata instantei de judecatat pana la citirea actului de sesizare; c)pana la pronuntarea unei hotarari
judecatoresti difinitive.
97
91.Este caz de indivizibilitate cand: a)doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi
act; b)la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane; c)doua sau mai multe
infractiuni sunt savarsite prin acte diferite ,de una sau mai multe persoane impreuna, in acelasi timp
si in acelasi loc.
92.Exceptia de necompetenta materiala poate fi ridicata: a)in cursul procesului penal, pana la
citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata ; b)in tot cursul procesului penal pana
la pronuntarea hotararii definitive; c)pana la terminarea cercetarii judecatoresti.
93.Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca: a)recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate,in
prima instanta, de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b)recursurile impotriva
hotararilor penale pronuntate in prima instanta de sectia militara a Inaltei Curti de Casatie si
Justitie; c)recursurile in anulare in materie penala.
94.Actiunea civila in procesul penal se porneste: a)de persoana vatamata constituita parte civila ;
b)din oficiu, cand cel vatamat este o unitate dintre cele la care se refera articolul 145 din Codul
Penal; c)de catre mostenitori, in caz de deces al uneia din parti.
95.organele judiciare au obligatia sa-l incunostinteze pe infaptuit sau incuplat despre fapta pentru
care sete cercetat , incadrarea juridica acestuia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii
apararii: a)de indata si mai inainte de a-l audia; b)imediat dupa audiere; c)prezentarea materialului
de urmarire penala.
97.Inculpatul poate cere continuarea procesului penal: a)in oricare din cazurile cand punerea in
miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata potrivit legii; b)in caz de amnistie,
prescriptie, retragerea plangerii prealabile si in cazul existentei unei cauze de nepedepsire; c)in caz
de inlocuire a raspunderii penale.
98.Sunt organe de cercetare penala speciala: a)ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati,
pentru infractiunile de frontiera; b)ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare
corp aparte si similare,pentru militarii in subordine; c)organele de control si cele de conducere ale
administratiei publice, ale altor unitati la care se refera art.145 din Codul penal, pentru infractiunile
savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine sau sub controlul lor.
99.Sunt cazuri de contestatie in anulare: a)cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat
cauza de catre instanta de recurs a fost imposibilitateta de a prezenta si de a incunostinta instanta
despre aceasta impiedicare; b) cand doua sau mai multe hotarari definitive nu se pot cincilia;
c)cand procedura de citare a partii pentru care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost
indeplinita conform legii.
100.Impotriva rezolutiei sau, dupa caz, a ordonantei procurorului de incetare a urmaririi penale se
poate face: a)plangerea la prim- procurorul parchetului, sau, dupa caz la procurorul general al
parchetului de pe langa curte de apel ori la procurorul sef de sectie al parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie sau la procurorul ierarhic superior; b) plangere la instanta careia i-ar
98
reveni,potrivit legii,competenta sa judece cauza in prima instanta ,dupa respingere plangerii
adresata procurorului; c)recurs la instanta superioara celui pe langa care functioneaza parchetul den
care face procurorul care a dat ordonanta atacata.
1.In cazul in care succesibilul ascunde bunurile ale mostenirii: a)este decazut din dreptul de a veni
la msotenire; b)este indreptatit sa solicite instantei pastrarea bunurilor ascunse numai daca actiunea
este exercitata in termen de 6 luni de la data ascunderii; c)datoriile sau createle sale fata de defunct
se sting prin confuziune.
2.Testamentul: a)este revocabil numai in mod exceptional; b)este revocabil prin esentasa; c)nu
poate fi incheiat prin reprezentare.
3.Clauza penala: a)este o conventie accesorie ce se incheie dupa producerea prejudiciului si prin
care partile stabilesc cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi platite de catre debitor; b)nu confera
debitorul dreptului de a se libera valabil de obligatia asumata prin executarea altei prestatii; c)nu
este datorata daca nu sunt intrunite conditiile necesare acordarii de despagubiri.
4.Dreptul de uz: a)nu poate fi instrainat; b)nu poate fi inchiriat; c)are ca obiect o locuinta.
5.Cauza falsa: a)reprezinta o eroare asupra scopului mediat; b)atrage nulitatea absoluta actului
juridic, care poate fi invocat de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu; c)consituie
moriv de nulitate relative, care poate fi invocata numai de vanzatorul de buna-credinta.
6.Forta majora constituie o cauza de: a)suspendarea cuursului prescriptiei extinctive in cazul
actiunii in granituire; b)suspendarea cursului prescriptiei extinctive in cazul actiunii confesorii
intemeiate pe dreptul de servitute; c)implinirea a prescriptiei extinctive.
7.Nulitatea absoluta: a)nu poate fi invocata de partea careia ii este imputabil motivul de nulitate;
b)opereaza de drepturi in cazul imprumutului fara dobanda si al contarctului de intretinere daca
este invocata de creditorul pbligatiei de intretinere; c)intervine , intre altele ,in cazul nerespectarii
principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
8.Este imprescriptibila extinctiv actiunea: a)in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin
uzucapiunea de 10 pana la 20 ani exercita impotriva adevarului proprietar care a inlocuit in raza
teritoriala a instantei unde se afla situatimobilul; b) redhibitorie; c) de iesire din
indiviziuneasuccesorala.
9.In privinta dobandirii fructelor de catre posesorul de buna-credinta: a)este ca buna credinta sa
existe la data dobandirii lucrului;b)titlul posesorului trebuie sa aiba o existenta reala, nefiind
suficient un titlu putativ; c) toate fructele sunt dobandite numai daca au fost percepute.
9.In privinta dobandirii fructelor de catre posesor de buna-credinta: a)este suficient ca buna-
credinta sa existe la data dobandirii lucrului; b)titlu posesorului trebuie sa aiba o existenta reala,
nefiind suficient un titlu putativ; c)toate fructele sunt dobandite numai daca au fost percepute.
10.Conversiunea actului juridic :a)este un caz particular de novatie ; b) este posibila si in cazul
nulitatii absolute; c)este o conditie necesara exercitarii actiunii in simulatie prin deghizare totala.
99
11.Daca fapta ilicita si prejudiciabila a fost savarsita de prepusii unor cominti diferiti: a)solidarea
prepusilor atrage solidaritatea comitentilor; b)actiunea in regres a prepusilui platitor se va diviza
corespunzator vinovatiei celorlaltiprepusi; c)victima este indreptatita de la fiecare comitent numai
partea de despagubirea ferenta vinovatiei produsului prepus.
12.In materia simulatiei: a)daca exista un conflict intre terti, vor avea castig de cauza acei terti care
invoca actul secret; b)terti de buna-credinta sunt indreptatit sa invoce, in beneficiul lor si inpotriva
partilor, efectele actului defect; c)admiterea actiunii in simulatie nu valideaza contractul secret
daca, la incheierea acestuia, nu au fost respectate conditiile de valididate.
13. Sotul supravietuitor: a)nu este costenitor zezinar; b)poate veni la mostenire prin reprezentare
daca a divortat anterior deschilerii succesiunii; c)are un drept de abitatie recunoscut numai in
concurs cu clasele lll -lV de mostenitori legali.
14.Partea contractanta victima unui dol este indreptatita sa solicite: a)constantearea nulitati
absolute a contractului respectiv; b)declararea nulitati a contractului respectiv; c)executarea
obligatiei asumate de cealalta parte.
16.In lipsa de stipulatie contrara, cheltuielie vanzarii sunt suportate de: a)cumparator ; b)vanzator;
c)ambele parti in mod egal.
17.Descedentii fratilor si surorile defunctului: a)impart in toate cazurile, mostenirea sau partea din
mostenire ce li se cuvine in mod egal; b)au vocatie succesorala generala indeferent de gradul
derudenie cu defunctul; c)nu sunt mostenitori rezervatari.
18.Partajul seccesoral: a) poate avea ca obiect fructele naturale produse de bunurile succesorale
dupa deschiderea succesiunii; b)nu est eposibil daca unul dintre mostenitori nu are ca capacitatea
de plina de exercitiu; c)are efect constituit de drepturi reale.
19.Drepturi reale in cazul proprietatii comune pe cote-parti: a) posesia exercitata de unul dintre
coproprietari este , in principiu, echiivoca; b)actele suridice de conservare pot fi efectuate numai cu
consimtamantul expres al tuturor coproprietarilor ; c)fructele civile se cuvin o proprietarul care le-a
perceput.
22.Actiunea obliga: a)nu confera creditorului care a exercitat-o vreau drept de preferinta fata de
100
ceilalti creditrori ai debitorului; b) poate fi admisa atunci cand creditorul solicita obligarea
debitorului sa-si inchirieze locuinta proprietatea sa exclusiva pe care nu o foloseste; c) prin care se
solicita revocarea donatiei pentru ingratitudine se va admite daca a fost exercitata in cel mult 20 de
zile de la data interveniri cauzei de ingratitudine.
23.In materia uzucapiunii: a)nu poate fi invocata pe cale de exceptie, ci doar pe cale de acţiune;
b)posesorul este considerat proprietar de la data implinirii termenului uzucapiunii; c)justul titlu, in
cazul uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat de buna-credinta.
24.In materia contracutului de locatiune: a)tacita relocatiune nu poate fi exclusa printr-o clauza
contrctuala expresa; b)expirarea termenului prevazut in contract atrage incetarea de drept a
locatiunii; c)pieirea bunului atrage incetarea contractului numai daca a intervenit anterior incheierii
contarctului si este totala.
26.In cazul in care cererea reconventionala nu este formulata in termenul prevazut de lege,
instanta: a)o respinge ca tardiv formultata; b)o incuviinteaza in principiu numai daca partile
consimt; c)dispune judecarea separata a cererii reconventionale, de cererea principala, daca partile
nu convin judecarea impreuna.
29.Repunerea in termenul in care partea trebuia sa efectueze actul de procedura: a)poate fi dispusa
daca nu s-a respectat un termen prohibitiv; b)produce aceleasi efecte ca si decaderea; c)nu poate fi
dispusa din oficiu.
30.Cererea de indreptarea unei erori materiale: a)se judeca in camera de consiliu,spre deosebire de
cererea de completare a hotararii; b)se solutioneaza, in toate cazurile, prin incheiere irevocabila;
c)nu poate fi formulata de catre parat.
31.In cazul inscrierii in fals: a)este obligatorie suspendarea judecarii cauzei si trimiterea dosarului
procurorului,daca partea indica pe autorul falsului; b)incheierea de trimiterea de trimiterea
dosarului catre procuror trebuie semnata de parti; c)dupa depunerea inscrisului pentru
verificare,partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala,daca dovedesc
impiedicare bine intemeiata.
101
33.Interogatoriul: a)administrat oricarei persoane juridice impica citarea reprezentantului legel,cu
mentiunea prezentarii personale pentru a rasunde ; b)trebie incuviintat de presedintele
instantei,daca s-a solicitat prin cerere; c)incuviintat de instanta poate fi administrat chiar daca
partea care va fi audiata nu stie sa scrie.
34.Unirea exceptiei procesuale cu fondul este: a)obligatorie daca exceptia se refera la puterea de
lucru judecat; b)posibila daca pentru pentru rezolvarea exceptiei este necesara administrarea unor
dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a princinii; c)obligatorie daca nici una dintre parti nu se
opune la adiministrarea dovezilor necesare dezvoltarii exceptiei.
36.Contestatia in anulare : a)se introduce ,in toate cazurile,la instanta la care hotararea atacata a
ramas irevocabila; b)este inadimisibila daca se exercita importiva unei hotarari de divort ; c)poate
fi admisa daca partea nu a fost legal citatala instanta de curs.
37.In cazul transmisiunii calitatii procesuale active,dobanditorul: a)preia procesul in starea in care
se gaseste in momentul in care a avut loc transmisiunea; b)esteindreptatit sa solicite reflectarea
doar a actelor de procedura defavorabile implinite anterior de autorul sau; c)este indreptatit sa
invoce exceptiile relative neinvocate in termen de autorul sau.
38. Litispendenta se poate invoca: a)numai daca ambele procese se afla in prima instanta; b)daca
ambele procese se afla in fara instantelor de fond; c)dupa prima zi de infatisare doar de parat.
39.Conexarea: a)poate fi dispusa chiar daca una din parti se opune; b)poate avea loc si atunci cand
o pricina se afla la judecata in prima instanta ,iar cealalta in apel; c)este obligatorie in cazul
existentei identitatii de parti,obiect si cauza.
40.Instanta poate incuviinta masura sechestrului judiciar: a)prin sentinta,in cazul bunurilor care
formeaza obiectul procesului; b)prin incheierea,numai in cazul in care nu exista proces; c)cu
citarea partilor.
41.In cazul in care ,la primire ,cererea de chemare in judecata trebuie completata sau modificata,iar
acest lucru nu se poate face pe loc: a)se inregistreaza si se suspenda judecata; b)se restituie
reclamantului; c)se inregistreaza si acorda un termen scurt.
42.Mandatul neavocat poate pune concluzii fara a fi nevoie sa fie asistat de catre avocat daca:
a)are o procura generala; b)este reprezentantul unei rude pana la gradul trei si procesul se judeca
de catre curtea de apel; c)este doctor in drept si il reprezinta pe copilul fratelui sau in fata Inaltei
Curti de Casatie si Justitie.
43.Daca nulitatea este expres prevazuta de lege,atunci: a)poate fi invocata de instanta din oficiu ,in
toate cazurile; b)este vorba de o nulitate care opereaza de drept; c)vatamarea se presupune.
102
45.Renuntarea la dreptul pretins: a)nu poate fi partiala; b)implica pronuntarea unei hotarari
executorii de drept; c)nu necesita consentamantul celeilate parti.
46.Este incompatibil judecatorul care : a)este sesizat cu o revizuire indreptata impotriva hotararii
pe care a pronuntat-o; b)este sotul avocatului uneia dintre parti; c)a fost martor in aceeasi paricina.
47.Comunicarea citatiei unei persoane huridice se poate realiza prin fisare: a)numai in cazul
paratului; b)numai la judecata in fata primei instante; c)daca se refuza primirea citatiei.
52.Recidiva exista atunci cand: a)la un an de la executarea unei pedepse de doi ani inchisoare
pentru savarsirea unei infractiuni de ucidere din culpa,cel condamnat savarseste din nou o
infractiune de vatamare corporala grava,pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la doi la
sapte ani; b)a doua zi de la respingerea recursului declarat impotriva hotararii judecatoresti de
condamnarea la pedeapsa inchisorii de un an pentru savarsirea unei infractiuni dde talharie ,cel
condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare corporala grava ,pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii de doi ani ; c)in timpul intreruperi executari pedepse de cinci ani inchisoare,
aplica pentru o infractiune de vatamare corpoarala grava, cel condamnat savarseste din nou o
infractiune de vatamare corporala grava ,pentru care legea prevede pedeasa inchisorii de la doi la
sapte ani.
53.Este cauza care inlatura raspunderea penala: a)gratierea; b)lipsa plangerii prealabile in cazul
infractiunii de abuz de incredere; c)amnistia.
55.Infractiunea de lipsire de libertate: a)nu poate avea obiect material; b)se poate realiza printr-o
inactiune; c)poate fi absorbita de infractiunea de viol.
56.Infractiunea de trafic de influenta: a)are un subiect activ necircumstantial; b)se poate comite si
103
printr-o inactiune, respectiv prin respingerea unei promisiuni; c)are ca urmare imediata o stare da
pericol pentru normala evolutie a relatiilor de serviviu.
57.Infractiune de inselaciune : a)poate avea un obiect material si un bun imobil; b)are ca urmare
imediata crearea unei pagube; c)se retine in varianta agavata daca se comite prin prezentarea ca
adevarata a unei fapte mincinoase.
59.Tentativa nu este posibila la infractiunea de: a) omor; b)vatamare corporala din culpa; c)ucidere
din culpa.
60.Infractiunea de incest: a)are ca element material actul sexual de orice natura; b)se poate realiza
intre frati si surori; c)poate fi comisa de tata asupra fiului avand in vedere ca acestia sunt rude in
linie directa.
61.Sunt aplicabile dispozitiile art.210 C.P.(pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila) in cazul
in care subiectul activ este: a)militarul in termen care sustrage bunuri din dormitorul comun;
b) gazduitorul care savarseste furtul in paguba celui care il gazduieste; c)gazduitul care sustrage
bunuri de la persoana care il gazduieste.
62.Se poate retine infractiunea de omor calificat,in varianta omorului savarsit din interes material
atunci cand faptuitorul urmareste: a)dobandirea unei succesiuni in raport cu victima ; b)stingerea
unei datorii fata de victima; c)sustragerea unei sume de bani din posesia victimei.
63.La infractiunea de marturie mincinoasa subiectul activ poate fi: a)orice persoana care face
afirmatii mincinoase in public; b)martorul ascultat intr-o cauza penala; c)expertul chemat sa
realizeze o expertiza intr-o cauza civila.
64.Daca la comiterea furtului autorul a fost ajutat nemijlocit de alte persoane,care insa nu au stiut
ca se comite o infractiune,incadrarea juridica va fi: a)furt "simplu"; b)furt calificat (savarsit de
doua sau mai mult persoane impreuna); c)furt calificat si instigare la furt (in forma participatiei
improprii ).
65.Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penela savarsita: a)pentru a inlatura un atac
material, direct, imediat si injust indreptat impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol
grav interesul obstesc ; b)pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta
intr-o locuinta; c)de acela care in momentul cand a savarsit fapta si-a dat seama ca princinuieste
urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.
67.Fapta celui care falsifica un inscris sub semnatura privata, inscris pe care ulterior il foloseste in
vederea producerii unor consecinte juridice reprezinta: a)doar infractiunea de fals in inscrisuri sub
semnatura privata; b)infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata in concurs cu
infractiunea de uz de fals; c)doar infractiunea de uz de fals.
104
68.Minorul care la 15 ani savarseste o infractiune de furt: a)nu raspunde penal; b)raspunde penal
daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant; c)raspunde penal fiind prezumat a avea
discernamant.
69.Reabilitarea de drept are loc, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit nici o alta
infractiune, in cazul condamnari la: a)pedeapsa amenzii; b)pedeapsa inchisorii de doi ani;
c)pedeapsa inchisori de cinci ani.
71.Fapta inculpatului care primeste de la partea vatamata un obiect spre pastrare si la implinirea
termenului convenit refuza restituirea bunului afirmand in mod mincinos ca nu l-a primit
reprezinta: a)infractiunea de inselaciune; b)infractiunea de furt; c)infractiunea de abuz de
incredere.
72.Aruncarea cu putere, de la mica distanta, a unei pietre de pavaj stradal spre capul unei persoane
si ranire acesteia, la cap, cu urmarea unor leziuni ce necesita 25 de zile de ingrijire medicale
reprezinta: a) tentativa la infractiunea de omor; b)vatamare corporala; c)vatamare corporala grava.
76.Fapta inculpatului ,care au ucis din culpa o persoana ,va fi judecata in prima instanta de:
a)judecatorie; b)tribunal; c)curtea de apel.
78.Amanrea executarii pedepsei, atunci cand din cauza unor imprejurari speciale executarea
imediata a acesteia ar avea consecinte grava pentru condamnat ,se dispune : a)pe o durata
nedeterminata ; b)pe o durata cel mult un an ; c)pe o durata de cel mult trei luni si numai o singura
data.
79.In cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie ,daca legea prevede pentru infractiunea
savarsita: a)pedeapsa detentiunii pe viata; b)pedeapsa inchisorii e de cinci ani sau mai mare :
c)pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
80.Este caz de conexitate atunci cand: a)s-au savarsit in acelasi timp si in acelasi loc ,prin acte
105
diferite ,cu intentie,o infractiune de omor si o infractiune de viol, de catre aceeasi persoana; b)s-a
savarsit, de catre mai mult persoane, o infractiune de omor, prin lovituri cu cutitul apilcate in zone
vitale,aceleiasi victime, dupa o prealabila intelegere intre infractorii; c)o infractiune de omor este
savarsita pentru a ascunde comiterea unei infractiuni de delapidare.
81.Este flagranta infractiunea: a)descoperita in momentul savarsirii; b)a carei pedeapsa prevazuta
de lege este mai mare de 15 ani; c)al carei faptuitor este surprins aproape de locul comiterii
infractiunii cu obiecte de natura a-l presupune participant la acea ainfractiune.
82.In caz de incetare a procesului penal in fata instantei de judecata, prin retregerea plangerii
prealabile de catre partea vatamata, cheltuielile de judecata sunt suportate de: a)partea vatamata ;
b)inculpat; c)inculpat si partea vatamata.
83.In cazul savarsirii unei infractiuni de santaj, penru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la 6
luni la cinci ani ,masura arestarii preventive a inculpatului inceteaza de drept in cursul judecatii
atunci cand, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii
a atins: a)sase luni ; b)doi ani si sase luni; c)cinci ani.
84.Revizuirea poate fi ceruta cand: a)s-au descoperit fapte si imprejurari ce nu au fost cunoscute de
instanta la solutionarea cauzei; b)procedura de citare a partii la termenul la care s-a judecat cauza
de catre instanta de recurs nu au fost indeplinita conform legii; c)impotriva aceleiasi persoane s-au
pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeiasi fapta.
85.In caz de retragere a plangerii prealabile in cursul urmaririi penale, de catre persoana vatamata,
fata de inculpatul care a solicitat continuarea procesului penal, procurorul va dispune:
a)suspendarea urmaririi penale; b)scoaterea de sub urmarire penala ,daca faptei ii lipseste unul
dintre elementele constitutive; c)clasarea cauzei.
86.Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste ,cat timp nu a fost pusa in
miscare actiunea penala importiva sa: a)faptuitor; b)invinuit; c)inculpat.
87.In cursul urmaririi penale, arestarea inculpatului minor in varsta de 15 ani nu poate depasi:
a) un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile, pentru savarsirea unei infractiuni de omor
deosebit de grav, pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata alternativ cu pedeapsa
inchisorii de la 15 la 25 de ani, fiecare prelungire neputand depasii 15 zile; b)un termen rezonabil
si nu mai mult de 60 de zile ,pentru savarsirea unei infractiuni de talharie ,pentru care legea
prevede pedeapsa inchisorii intre 3 si 18 ani, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile;
c)maximul pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita.
90.Efectuarea unei expertize psihiatrice a inculpatului este obligatorie in cazul unei infractiuni de:
a)omor deosebit de grav; b)lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte, daca instanta are indoieli
asupra starii psihice a inculpatului; c)ucidere din culpa.
106
91.Impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luare masurii obligarii de a nu parasi
localitatea, inculpatul poate face plangere: a)la prim procurorul parchetului, in termen de trei zile
de la luare masurii; b)la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, in
termen de trei zile de la luarea masurii.
93. Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor: a) in cauzele in
care instanta a fost sesizata prin plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar pedeapsa prevazuta
de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de la 15zile la un an; b) in cauzele in care
instanta a fost sesizata prin rechizitoriu; c) in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de
detinere.
94.Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit :
a) infractiunea ; b) fapte prevazute de legea penala ; c) contraventii.
96.Ascultarea inculpatului: a)poate incepe cu citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in
cauza; b)poate incepe cu reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza; c)nu
poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.
97.Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate in baza
dispozitiilor date de acesta se rezolva de: a)procurorul care a luat masuuuura; b)prim procurorul
parchetului; c)procurorul ierarhic superior, daca masurile si actele sunt ale prim procurorului sau
au fost efectuate in baza dispozitiilor date de acesta.
98.Plangerea este incunostiintarea facuta de: a)o persoana fizica, referitoare la o vatamare ce i s-a
cauzat prin savarsirea infractiunii; b)o persoana despre savarsirea unei infractiuni; c)o persoana
juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin savarsirea infractiunii.
100.Persoana vatamata, avand capacitate de exercitiu deplina, se poate constitui parte civila contra
inculpatului care nu este de acord cu acoperirea prejudiciului: a)in cursul urmarii penale; b)in fata
instanei de judecata,pana la citirea actului de sesizare; c)in fata instantei de judecata, pana la
pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.
4) Subiecte Admitere
Institutul National al Magistraturii- 2006
107
1.Capacitatea de incheia actul juridic civil este: a)o stare de fapt, spre dosebire de discernamant,
care este o stare de drept; b)o parte a capacitatii civile de folosinta; c)o cerinta a valabilitatii
consimtamantului.
2.Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta a actului juridic civil: a)produce efecte
retroactive; b)desfiinteaza toate efectele actului juridic; c)ca regula, nu poate fi acoperita prin
confirmare.
3.Sunt prescriptibile, extinctiv actiunile: a)prin care se invoca nulitatea actului juridic pentru lipsa
scopului imediat; b)estimatorii; c)prin care se invoca nulitatea actului juridic pentru dol.
5.Leziunea: a)nu poate fi incidenta in cazul actelor juridice aleatorii; b)viteza, ca regula, numai
actele juridice incheiate de cei lipsiti de capacitate civila de exercitiu; c) presupune o vadita
disproportie de valoare intre contraprestatii.
6.In materia simulatiei: a)numai tertii de buna credinta pot exercita actiunea in simulatie; b)partile
simullatiei nu sunt indreptatite sa opuna tertilor de buna- credinta contractul secret; c)se poate
solicita si constatarea ca un contract de donatie cu sarcina este fictiv.
7. Dreptul de superficie: a) poate fi aparat prin prin actiunea confesorie; b)este imprescriptibil
extinctiv; c)nu poate fi constituit prin legat.
8. In cazul stipulatiei pentru altul: a)tertul beneficiar nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea
contractului in caz de neexecutare cuplabila din partea promitentului; b)stipulantul nu este
indreptatit sa il actioneze in justitie pe promitent pentru obligarea acestuia la executarea prestatiei
ce o datoreaza tertului bebeficiar; c)tertul beneficiar nu va intra in concurs cu creditorii
stipulantului.
9. Ca urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul pirit este obligat sa restituie bunul catre
adevaratul proprietar: a)doar in masura in care bunul exista in materialitatea sa; b)in natura sau prin
contravaloarea sa, la alegerea paratului; c)in toate cazurile.
10. Dreptul de proprietate privata: a)este inalienabil,imprescriptibil si insesizabil, daca are ca titular
o persoana juridica de drept public; b)nu se stinge prin instrainarea lucrului ; c)nu poate avea ca
titular statul, daca asupra bunului s-a constituit un drept de uzufruct in favoarea unei persoane
fizice.
11. Stingerea ipotecii se poate realiza: a)prin anularea obligatiei principale; b)daca imobilul este
dobandit de un tert prin uzucapiune, cu conditie ca prescriptia sa fie invocata in termen de 3 ani
de la data dobandirii bunului; c) prin renuntarea la ipoteca, de catre creditor, efectuata in forma
autentica.
12. In materiea raspunderii civile contractuale (in cazul evaluarii legale a despagubirilor ),
dobanda legala: a)este datorata ,in principiu,din ziua chemarii in judecata; b)este datorata, ca
108
regula, din ziua scadentei; c)nu va fi acordata atunci cand creditorul nu va face dovada existentei
unui prejudiciu.
13.Rezolutiunea vanzarii imobiliare pentru neplata pretului: a) produce,de regula, efecte si fata de
terti; b)nu poate fi dispusa daca este ceruta de cumparator; c)are caracter exclusiv juridiciar.
14.In cazul in care bunul achizitionat printr-un contract de vanzare-cumparare este afectat de un
viciu ascuns, grav si existent anterior incheierii actului,cumparatorul poate solicita: a)rezolutiunea
contractului de vanzare cumparare; b)anularea contractului pentru eroare asupra substantei
obiectului, pe calea actiunii redhibitorii ; c)obligarea zanzatorului de a-i preda un lucru de aceeasi
calitate si valoare.
15.In cazul prejudiciului cauzat de un animal: a)paznicul juridic este exonerat de raspundere in caz
de forta majora sau caz fortuit; b) victima prejudiciului poate uramari direct pe cel care are paza
materiala in temeiul raspunderii pentru fapta proprie a acestuia; c)daca victima prejudiciului este
paznicul material, cel care are paza juridica nu poate fi tras la raspundere in temeiul art.1001C.civ.
16. In materia contractului de antepriza: a)riscul pieirii fortuite a materialelor este suportat de
client, indiferent cine a procurat materialele; b)de regula, forma scrisa a contractului nu este ceruta
pentru validitatea actului; c)indiferent de obiectul lucrarii, antrepenorul nu poate obtine pretul
acesteia, daca lucrul a pierit din cauza viciilor materialelor procurate de client.
17.In cazul rezervei succesorale: a)sotul supravetuitor nu poate cumula calitatea de rezeravatar cu
cea de donator; b)succesibilul trebuie sa accepte mostenirea sub beneficiul de inventar; c) aceasta
se atribuie mostenitorului rezervatar impotriva vointei defunctului.
18.Renta viagera: a)poate fi constituita si cu titlu gratiut; b)nu poate fi cedata, cu exceptia
existentei unei clauze contractuale contrare; c)se poate constiiti in favoare mai multor personae.
19. Locatarul: a)datoreaza garantie numai pentru viciile ascunse ale lucrului existente in momentul
incheierii contractului; b)trebuie sa predea lucrul ,ca regula intr-o stare corespunzatoare destinatiei
in vederea careia a fost inchiriat; c)raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai daca, in
momentul incheierii contractului,cunostea existenta lor.
22.Daca la o mostenire legala sunt chemati mama defunctului ,un frate uterin al defunctului si doi
frati buni ai defunctului: a) fiecare mostenitor legal va lua 1/4 din mostenire; b) fiecare frate bun va
lua 3/16 din mostenire; c) fiecare frate bun va lua 5/16 din mostenire.
23. Daca X achizitioneaza un teren in anul 1995, prin inscris sub semnatura privata, de la Y,
exercitand asupar bunului o posesie util pana in prezent: a) X este proprietar in temeiul conventiei
incheiate cu Y; b) X este proprietar prin uzucapiunea de scurta durata, daca a fost de buna credinta
109
si Y a avut domiciliul in aceeasi localitate in care este situat imobilul, pe toata perioada exercitarii
posesiei ; c) in present, X nu poate fi considerat proprietarul imobilului.
24.Inserarea unei clauze intr-un contract de vanzare-cumparare ,in sensul ca neplata pretului in
termen de 30 zile de la scadenta atrage rezolutiunea contractului: a)nu reprezinta un pact comisoriu
expres care sa excluda interventia instantei; b)reprezinta o clauza penala ; c)reprezinta un pact
comisoriu care atrage desfiintarea neconditionata a contractului, la cererea vanzatorului.
25.In cazul petitiei de reditate: a)recamantul poate fi si legatarul cu titlul particular; b)reclamantul
nu poate obtine de la mostenitorul aparent de buna credinta fructele bunurilor succesoriale
dobandite pana la momentul introducerii actiunii; c)reclamantul nu poate solicita obligarea unei
persoane care nu se pretinde mostenitor ,la plata datoriei fata de succesiune.
26.Cheltuielile de judecata : a)pot fi acordate si din oficiu, daca instanta a acordat un termen de
gratie; b)asupra carora instanta a omis sa se pronunte, pot fi obtinute si pe calea cerereii de
indreptare a erorilor materiale din hotarare; c)pot fi acordate paratului, la cerere, daca reclamantul a
renuntat la judecata dupa comunicarea actiunii,cu conditia dovedirii efectuarii lor.
27.In materia recuzarii: a)nu se pot recuza toti judecatorii unei instante; b)judecatorul recuzat poate
fi ascultat doar cu consimtamantul acestuia; c)cererea de recuzare nu se poate face decat in forma
scrisa.
28.Procurorul poate participa la judecata intr-un proces civil: a)numai daca a fost chemat in
judecata, ca parte, de catre reclamant; b)ori de cate ori considera ca este necesar pentru apararea
ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor; c) numai in litigiile in care sunt parti
minori ,persoane puse sub interdictei sau disparuti.
29.Cererea de interventie voluntara: a)se discuta in principiu, numai daca a fost admisa ; b)trebuie
formulata numai in forma scrisa; c)se comunica celorlante partii dupa ce a fost admisa in principiu.
30.In cazul ordonantei presedintiale: a)trebuie sa existe un proces asupra fondului dreptului;
b)hotararea este executorie; c)nu se poate obtine desfasurarea unei constructii.
31.Decaderea intervine: a)numai daca legea o prevede expres; b)in cazul nerespectarii termenelor
legale, imperative si absolute ; c)in cazul nerespectarii oricaror termene proceduale.
33.In cazul renuntarii la dreptul pretins: a)hotararea nu are putere de lucru judecat; b)hotararea
este definita; c)partea care renunta la drept trebuie sa justifice, in prealabil, calitatea proceduala
activa.
34.Termenul de gratie poate fi acordat: a)doar in cazul hotararilor susceptibile de executare; b)in
toate cazurile in care s-a admis actiunea reclamantului; c)in favoarea mai multor parati, cu
conditia ca ei sa fie obligati solidar prin hoarare.
110
legal atrage decaderea din dreptul de a o mai depune; c)poate fi depusa oricand de catre paratul
neasistat de avocat.
36.Incheierea prin care ,intr-un proces de partaj, s-a atribuit in mod provizoriu un bun in favoarea
unui coproprietar: a)este o incheiere premergatoare; b)se atca in toate cazurile odata cu fondul
cererii de partaj; c)se ataca separat de fondul cererii de partaj.
38.Incheierea de suspendare a judecatii pentru lipsa partilor legal citate: a)este supusa apelului,daca
litigiul il constituie o cerere de partaj; b)are caracter interlocutoriu; c)se poate pronunta de mai
multe ori in acelasi dosar, daca motivul de suspendare se repeta.
39.In cazul revizuirii pentru hotarari definitive potrivnice: a)se va anula hotararea nelegala;
b)cererea de revizuire poate fi admisa si daca prin hotarari nu s-a rezolvat fondul pricinii; c)cererea
de revizuire poate fi admisa daca, in procesul in care s-a pronuntat a doua hotarare, s-a invocat
puterea de lucru judecat a primei hotarari si instanta a omis sa solutioneze aceasta exceptie.
40.Hotararea partiala: a)poate fi pronuntata, in conditiile legii, numai la cererea reclamantului; b)nu
poate fi pronuntata daca recunosaterea se face prin raspunsurile paratului la interogatoriu; c)este
executorie de drept.
42.In cazul interventiei accesorii: a)intervenientul nu poate invoca exceptiile procesuale relative
care nu au fost invocate in terman de partea in favoarea careia a intervenit; b)intervenientul trebuie
sa aiba pretentii proprii, dar in concurenta cu pretentiile partii pentru care a intervenit; c)cererea nu
se incuviinteaza in principiu.
44.Puterea de lucru judeca: a)nu poate fi invocata, in niciun caz, daca procesul a fost solutionat pe
cale de exceptie; b) poate fi invocata si de procuror; c)nu exista in cazul hotararii pronuntate
intr-un proces de divort in care partile s-au impacat.
45.In materia probei testimoniale : a)judecatorul nu poate hotari asupra cauzei martorul nu a fost
legal citat,chier daca partea in favoarea careia s-a incuviintat proba renunta la administrarea
acesteia; b)martorul poate fi audiat la locuinta sa,cu conditia existentei consintamantului tuturor
partilor; c)instanta poate dispune audierea unui martor la care partea a renuntat , chiar daca toate
partile se impotrivesc.
46.Reclamantul: a)nu poate chema in judeacta o alta persoana in calitate de reclamant; b)poate
formula o cerere impotriva unei persoane care pretinde aceleasi drepturi ca si el; c)nu poate
111
complini lipsa semnaturii de pe cererea de chemare in judecata fara consimtamantul paratului, daca
lipsa semnaturii a fost invocata de acesta din urma.
48.In materia incompatibilitatii: a)grefierul care a facut parte din constituirea instantei ce a
pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs; b)exceptia
incompatibilitatii nu trebuie unita cu fondul; c)exceptia incompatibilitatii poate fi invocata si de
mandatarul partii.
50.X introduce impotriva lui Y o cerere de partaj succesoral la Judecatoria Oltenita, in masa
succesorala fiind inclus si un imobil situat in raza teritoriala a acestei instante.Judecatoria Oltenita
isi declina competenta in favoarea Judecatoriei Brasov, ca instanta de la ultimul domiciliu al
defunctului.Precizati daca solutia instantei este corecta: a)da, numai daca exceptia de necompetenta
a fost invocata de parat prin intampinare depusa in termen legal; b)nu, intruncat instanta de la
locul situarii imobilului este competenta absolut; c)da, deoarece competenta apartine instantei de
la ultimul domiciliu al defunctului.
52.Suspendarea executarii pedepsei sub supravechere poate fi dispusa: a )in cazul concursului de
infractiuni,daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mai mult 4 ani; b)daca pedeapsa aplicata
este inchisoarea de cel mult 4 ani; c)daca infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa
inchisorii mai mare de doi ani, afara de situatiile cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile
prevazute in art.28 Cod penal.
53.Conducerea unui autovehicul, succesiv, de catre un inculpat major si de unul minor, ambii fara a
avea permis de conducere, corespunzator categoriei din care face parte vechicolul condus,
reprezinta: a) coautorat la infractiunea prevazuta in legea speciala,constand in conducerea unui
autovehicul fara permis de conducere; b) o singura infractiune prevazuta in legea speciala,
infractiune savarsita in conditiile prevederiilor art.75 alin.1 c Cod penal, constand in savarsirea
infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un minor; c)cate o infractiune individuala,
savarsita de fiecare inculpat.
55.Fapta administrarului unei societati comerciale de a falsifica mai multe borderouri de achizitie
si facturi fiscale, documente care ulterior au fost folosite de catre acelasi faptuitor, intruneste
112
elementele: a) infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata; b)infractiunii de fals material
in inscrisuri oficiale; c)infractiuniilor de fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals.
56.Fapta constand intr-o infractiune constituie infractiune: a)in toate situatiile cand este savarsita
cu intentie; b)in toate situatiile cand este savarsita din culpa; c)cand este savarsita din culpa, numai
daca legea prevede expres aceasta cerinta.
57.In situatia in care infractiunea a fost savarsita in participatie, iar plangerea prealabila a fost
introdusa doar cu privire la unul dintre infractiuni: a)se va antrena raspunderea penala a tuturor
participantilor, ca urmare a introducerii plangerii; b)ceilalti inculpati nu vor putea fi trasi la
raspundere penala,lipsind plangerea prealabila ; c)de obicei,se va antrena raspunderea penala a
tuturor participantilor, cu exceptia cazului in care titularul plangerii precizeaza in mod expres
faptul ca nu doreste sa raspunda penal si ceilalti inculpati.
58.In legislatia noastra penala, actele preparatorii: a)nu au relevanta juridica penala; b)pot fi
asimilate tentativei si sanctionate in mod corespunzator; c)pot fi incriminate ca infractiuni
autonome.
60.Infractiunea de santaj: a)este absorbita in lipsirea de libertate in mod ilegal, atunci cand in
schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj patrimonial; b)poate fi retinuta
numai atunci cand victima accepta solicitarea faptuitorului; c)absoarbe loviturile sau alte violente.
61.Reabilitatea de drept are loc: a)in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un
an, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune; b)in cazul condamnarii la
pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit o
alta infractiune intentionata; c)daca cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune inlauntrul
termenului de incercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii pedepsei sub supravechere.
62.Actului de executare din structura infractiunii de obicei: a)dobandesc caracter infractional dupa
un numar de repetari explicit in norma de incriminare; b)produc o agravare facultativa a pedepsei
aplicate; c)nu au caracter infractional, daca sunt analizate fiecare izolat.
63.In situatia cazului fortuit, imposibilitatea de prevedere a fortei straine este: a)generalã si
obiectiva; b)subiectiva si concomitenta actiunii faptuitorului; c)subiectiva si anterioara actiunii
faptuitorului.
65.Interdictia de a reveni in locuinta familiei poate fi dispusa: a)cand faptuitorul este condamnat
la pedeapsa inchisorii de cel putin un an pentru una dintre infractiunile contra familiei; b)cand
faptuitorul este condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin doi ani pentru loviri sau acte de
violenta cauzatoare de suferinta fizice si psihice; c)poate fi luata pe o durata de pana la doi ani.
66.Atunci cand faptuitorul patrunde in domiciliul unei persoane, fara drept si fara consimtamantul
113
acestuia, dupa care refuza sa-l paraseasca la cererea celui in drept, se va retine: a)un concurs
real,format din doua infractiuni de violare de domiciliu, infractiuni savarsite prin fapte diferite si la
momente diferite; b)un concurs ideal de infractiune de violare de domiciliu.
67.Santajul savarsit prin constrangerea victimei ,pentru a o determina sa dea un bun cu valoare
patrimonila, se deosebeste de talharie prin: a)lipsa obiectului material,in situatia in care victima nu
satisface pretentiile faptuitorului; b)existenta unui interval de timp intre momentul realizarii
constrangerii si momentul in care bunul urmeaza a fi remis; c)faptul ca la santaj bunul urmeaza a fi
remis faptuitorului de catre victima infractiunii,in timp ce la talharie, de regula, faptuitorul
deposedeaza victima de respectivul bun.
68.Lipsirea de libertate in mod ilegal se deosebeste de arestarea nelegala, prin: a)locul savarsirii
faptei; b) calitatea subiectului activ; c)motivatia savarsirii faptei.
70.Infractiunea de loviri sau alte violente este mai grava atunci cand fapta incriminata se
sevarseste asupra: a) celuilalt sot ori a unei rude apropiate; b)sotului ori unei rude apropiate, daca
aceasta din urma locuieste sau gospodareste impreuna cu faptuitorul; c)sotului sau unei rude
apropiate, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul.
71.In cazul inselaciunii prin cercuri, prev. de art.215 alin.4 Cod penal: a)nu are relevanta
imprejurarea ca persoana vatamata cunoaste sau nu lipsa de disponibil in cont; b) este necesar ca
persoana vatamata sa nu cunoasca lipsa de disponibil; c)este necesar ca vatamata sa cunoasca lipsa
disponibilului in cont.
72.Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita, in situatia in care banii, bunurile
ori alte foloase se primesc dupa indeplinirea actului, prin: a)lipsa unei intelegeri prealabile, in acest
sens; b)faptul ca actul indeplinit are intodeauna caracter legal; c)la primirea de foloase necuvenite
banii, bunurile se primesc imediat dupa indeplinirea actului, in timp ce la luarea de mita, chiar si
dupa trecerea unui interval de timp.
73.Cu ocazia punerii in executare a unei hotarari judecatoresti, executorul a solicitat sprijinul
organelor de politie. In timpul executarii, inculpatul a savarsit acte de violenta impotriva
politistului. Fapta inculpatului intruneste elemente: a)unei infractiuni de nerespectare a hotararilor
judecatoresti,deoarece politistul reprezinta autoritatea de stat si se afla in exercitiul atributiunilor de
serviciu; b)unui concurs de infractiuni, format din nerespectare a hotararilor judecatoresti si
ultrajul; c)unei infractiuni de ultraj, in forma agravanta.
114
76.Solutionand cauzele penale procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala, daca: a)exista
invinuit sau inculpat in cauza si fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;
b)exista invinuit sau inculpat in cauza si faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale
infractiunii; c)exista invinuit sau inculpat in cauza si exista autoritate de lucru judecat.
78.Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului in
cursul judecatii: a) este suspectiv de executare; b)nu este suspensiv de executare; c)este suspensiv
de executare, afara de cazul cand legea dispune astfel.
79.Potrivit regurlilor de competenta, curtea de apel judeca: a)numai in prima instanta si ca instanta
de recurs; b)numai ca instanta de apel si ca instanta de recurs; c)in prima instanta, ca instanta de
apel si ca instanta de recurs.
80.Persoana vatamata ca urmare a savarsirii unei infractiuni, poate fi acultata ca martor in acea
cauza, daca: a)instanta considera necesara ascultarea sa ca martor; b) nu este constituita parte civila
sau nu participa in proces ca parte vatamata; c)indiferent de situatie nu poate fi audiata ca martor,
datorita interesului ei in solutionarea cauzei.
82.Masurile asiguratorii in procesul penal se dispun in vederea: a)repararii pagubei produse prin
savarsirea infractiunii; b)garantarii executarii pedepsei amenzii ori a pedepsei confiscarii averii;
c) achitarii cheltuielilor judiciare avansate de atat.
83.Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura
preventiva a retinerii, se solutioneaza de catre: a) instanta careia iar revine competenta sa
solutioneze cauza in prima instanta; b)procurorul care supravecheaza cererea penala in cauza
respectiva; c)prim procurorul parchetului.
84.Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: a) ordonanta, rechizitoriu; b)rezolutie,
ordonanta ; c) rechizitoriu, declaratie orala, in cazurile prevazute de lege.
85.Organele de urmarire penala pot efectua acte premergatoare, in vederea: a)punerii in miscare a
actiunii penale; b)inceperii urmaririi penale; c)dispunerii masurilor procesuale.
86.In cazul infractiunii de vatamare corporala ,prevazuta de art.181 alin.Cod penal, pentru care
legea prevede ca este necesara plangerea prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de:
a)2 luni din ziua comiterii infractiiunii; b)2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este
faptuitorul; c)2 luni de la data descoperirii comiterii infractiunii.
87.In faza de urmarire penala procurorul dispune incetarea urmaririi penale prin: a)ordonanta, in
cazul in care in cauza a fost pusa in miscare actiunea penala; b)rezolutie, in cazul in care in cauza
nu a fost pusa in miscare actiunea penala; c)prin ordonanta in toate cazurile.
115
89.Potrivit legii procesual penal,la deliberare in vederea luarii hotararii judecatoresti,participa:
a)membrii comitetului in fata caruia au avut loc dezbaterile,procurorul; b)membrii comitetului in
fata caruia au avut loc dezbaterile, procurorul, grefierul; c)numai membrii completului in fata
caruia au avut loc dezbaterile.
90.Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, este: a)sentinta; b)decizie; c)incheiere.
91.Inculpatul A.B.dupa terminarea efectuarii actelor de cercetare penala a fost chemata de organul
de urmarire penala pentru a i se prezenta materialul de urmarire penala. Dapa prezentare,pana la
sesizarea instantei de judecata inculpatul a solicitat prezentarea din nou a materialului de urmarire
de urmarire penala,cererea fiind indreptatita, numai daca: a)organul de urmarire penala dupa
prezentare a efectuat noi acte de cercetare penala; b)inculpatul a incheiat un angajament cu un alt
avocat; c)organul de cercetare penala constata ca trebuie sa fie schimata incadrarea juridica a
faptelor.
93.In cazul infractiunilor flagrante, la judecarea acestora poate acorda termene pentru
administrarea probelor, care in total nu trebuie sa depaseasca: a)10 zile; b)20zile; c)30 zile.
94.Hotararile pronuntate in cauzrile penale ,ramase definitive la instanta de recurs ,se pun in
executare de catre: a) prima instanta de judecata; b)instanta de apel ; c)instanta de recurs, unde a
ramas definitiva hotararea.
96.Liberarea provizorie sub contro judiciar se dispune de catre: a)instanta de judecata; b)procuror;
c)procuror in faza de urmarire penela si instanta de judecata in recursul judecatii.
97.In cazurile penale exceptiile de necompetenta pot fi ridicate: a)numai de catre procuror sau
oricare dintre parti; b)numai de catre parti; c)procuror, oricare dintre parti sau puse in discutia
partilor din oficiu.
98.Caliatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune: a)inlatura dreptul
acestei persoane de a participa in caliate de parte vatamata in aceeasi cauza; b)nu inlatura dreptul
acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi cauza; c)se poate dobandi
numai cu consimtamantul sau incuviintarea inculpatului.
99.Inculpatul judecat in stare de libertate critica hotararea prin care a fost condamnat pe motiv ca
desi a fost prezent la primele termene de judecata, ulterior, lipsind din motive personale, nu a fost
prezent la ultimele termene deoarece nu a fost citat din nou. Cu privire la obligatia citarii
inculpatului instanta trebuie sa tina cont de faptul ca: a)fiind prezent la un termen de judecata nu
mai trebuie citat pentru termenele ulterioare chiar daca a lipsit la vreunul din ele; b)citarea trebuia
sa se faca la fiecare termen de judecata, chiar daca a fost prezent la vreunul din ele; c)citarea se
face numai la solicitarea partilor.
116
100.Cererea de reabilitare judecatoreasca se poate introduce: a)numai de condamanat; b) de
condamanat, iar dupa moarte acestuia de sot sau rudele apropiate; c)numai de condamnat, iar sotul
sau rudele apropiate acestuia au doar posibilitatea sa continue procedura de reabilitare pornita
anterior decesului.
1.Clauza penala: A.poate fi invocata inclusiv de partea in beneficiul careia contractul, alaturi de
clauza penala, stipuleaza un pact comisoriu de ultim grad; B. nu confera debitorul un drept de
optiune intre executarea acesteia si executarea in natura a obligatiei principale; C.il scuteste pe
debitor de dovada culpei debitorului.
2.Categoria bunurilor incorporale include: A.dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin
natura lui; B.titlurile de valoare; C.toate drepturile subiective.
3.Reductiunea donatiei excesive: A.lipseste donatia de efecte inca de la data incheierii sale;
B.poate fi ceruta si de succesorii mostenitorul rezervatar, chiar daca donatia s-a facut cu scutire de
raport; C.poate fi ceruta si de persoana care nu a acceptat in termen mostenirea daca este sot
supravietuitor al defunctului.
4.Pentru ca o persoana sa vina la mostenire prin reprezentare, nu este necesar ca: A.persoana
respectiva sa fie ruda cu defunctul; B.cel reprezentat sa aiba capacitate de exercitiu; C.succesiunea
celui reprezentat sa se fi deschis inainte de succesiunea in discutie.
6.Este imprescriptibila extinctiv: A.actiunea in repararea daunelor morale, dar numai in cazul in
care prejudiciul consta in atingerea adusa unui drept personal nepatrimonial; B.actiunea in
revendicarea unui bun proprietate publica; C.actiunea confesorie intemeiata pe dreptul de uzufruct
privind un imobil.
7.In cazul vanzarii imobilului ipotecat: A.tertul dobanditor al imobilului ipotecat nu poate invoca
beneficiul de discutiune intrucat nu este fideiusor; B.prerogativele dreptului de ipoteca, in lipsa
indeplinirii formalitatilor de publicitate, vor fi exercitate numai fata de debitorul constituitor al
ipotecii; C.plata obligatiei garantate si a tuturor accesoriilor acesteia opreste urmarirea silita
impotriva tertului dobanditor, chiar daca nu acesta este autorul platii.
8.Posesorul va obtine respingerea actiunii in revendicarea bunului furat de la proprietar ori de cate
ori: A. a fost de buna-credinta la momentul intrarii in posesie, daca a cumparat bunul intr-un targ;
B.au trecut mai mult de 3 ani de la data furtului; C.s-a increzut, la data intrarii in posesie, in
aparenta de proprietar a celui care i-a vandut si predat bunul cu mai mult de 3 ani inainte de
introducerea actiunii.
9.Testamentul olograf: A.este intodeauna un act solemn; B.devine nul in cazul distrugerii voluntare
a bunului testat; C.poate fi atacat pe motiv de captatie si de catre mostenitorii legali nerezervatari.
10.Cauza actului juridic civil este falsa daca: A.lipseste discernamantul; B.lipseste scopul imediat
117
intr-un act juridic nenumit; C.exista eroare asupra motivului determinat.
11.Prescriptia actiunii redhibitorii: A.nu se poate implini, in niciun caz, mai tarziu de 4 ani de la
data incheierii contractului; B. este de 3 ani intrucat actiunea este personala, iar nu reala; C.se
intrerupe pe data oferei de reparare a lucrului pe cheltuiala proprie, oferta comunicata
cumpatatorului de catre vanzator.
12.Acceptarea mostenirii: A.nu poate fi tacita in cazul minorului; B.nu poate fi retractata decat in
interiorul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala; C.este expresa ori de cate
ori certificatul de mostenitor se elibereaza acceptantului in cel mult 6 luni de la data deschideri
succesiunii.
13.In cazul contractului de mandat : A.mandatul are dreptul la remuneratie doar daca exista
stipulatie in acest sens; B.mandatul nu are dreptul la remuneratie daca este in interes comun
deoarece, in acest caz, el intruneste si calitatea de mandat; C.atunci cand mai multe persoane au
numai un mandatar pentru o afacere comuna, ele raspund solidar pentru toate efectele mandatului.
14.Nulitatea partiala: A.nu exclude incidenta nulitatii absolute; B.este prescriptibila extinctiv in
toate cazurile; C.nu poate fi invocata de instanta din oficiu in cazul simulatiei prin contract public
fictiv.
15.In cazul in care s-a realizat conditia rezolutorie: A.prestatiile efectuate, ca regula, nu sunt
supuse restituirii; B. fructele care au fost culese de dobanditor nu trebuie restituite; C. actul juridic
se consolideaza retroactiv, afara de cazul cand partile au prevazut astfel.
17. Eroarea asupra substantei obiectului actului juridic civil: A. se sanctioneaza cu nulitatea
relativa, cu exceptia cazului in care victima erorii a executat, dupa incheierea actului, prestatia
promisa; B. nu poate exista in cazul partii lipsite de discernamant la incheierea actului; C. nu poate
fi invocat in cazul actelor cu titlu oneros decat daca se dovedeste ca cealalta parte cunoastea, la
data incheierii actului, existenta erorii.
18. In cazul in care prepusul ocazional este minor: A.nu poate fi obligat la repararea prejudiciului
decat atunci cand nu este prezumat a fi lipsit de discernamand; B. comitentul care a platit
despagubirea nu se poate regresa impotriva prepusului inainte ca acesta din urma sa implineasca
varsta de 18 ani; C. comitentul care a platit despagubirea nu se poate regresa impotriva parintilor.
19. Sublocatiunea: A. nu poate fi convenita pentru o durata mai mare decat durata prevazuta in
contractul de locatiune, decat cu acordul locatorului principal; B. nu confera sublocatarului o
actiune directa contra locatorului principal decat daca aceasta din urma a fost de acord cu
sublocatiunea; C. spre deosebire de cesiunea contractului de locatiune, atrage trasmiterea nu doar a
drepturilor, ci si a obligatiilor locatarului principal catre sublocatar.
20.Exceptia de neexecutare: A. nu poate fi invocata de partea care si-a executat propria obligatie;
B. nu poate fi invocata in contractele bilaterale cu executare succesiva; C. nu atrage punerea in
118
intarzierea a niciuneia dintre partile contractante.
22. Retractul litigios: A. are caracter aleatoriu; B. nu se poate exercita cand cesiunea dreptului
litigios s-a facut cu titlu de dare in plata; C. desfiinteaza, cu efect retroactiv, cesiunea dreptului
litigios.
23. Poate pretinde dreptul asupra fructelor, printre altii: A. posesorul, cu exceptia cazului in care a
fost de rea-credinta la momentul intrarii in posesia bunului frugifer; B. titularul dreptului de uz;
C. uzufructuarul, ori de cate ori fructele au fost produse in perioada in care a fost in vigoare dreptul
de uzufruct, cu exceptia fructelor civile.
24. Donatorul: A. este obligat la garantie pentru evictiune in cazul donatiei cu sarcini; B. nu poate
ataca donatia pentru dol; C. poate introduce, in termenul de prescriptie prevazuta de lege, actiune
in revocarea donatiei pentru survenienta de copil.
25. In cazul deposedarii prin violenta: A. actiunea posesorie trebuie introdusa, sub sanctiunea
nulitatii, in termen de un an de la data deposedarii; B. posesia celui care a savarsit actul de
deposedare nu poate conduce in niciun caz la dobandirea proprietatii prin uzucapiunea de scurta
durata; C. actiunea posesorie introdusa de detentorul precar nu poate fi respinsa pentru motivul ca
paratul este adevaratul proprietar.
27. Procurorul: A. trebuie sa participe la judecata daca toate partile din proces solicita aceasta;
B. poate sa exercite caile de atac indiferent daca a participat sau nu la judecata finalizata cu
hotararea care se ataca; C. poate sa solitice punerea in executare a hotararilor pronuntate in
favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdictie sau disparutilor.
29. Intampinarea: A. nu este obligatorie in cazul cererii de revizuire; B. daca nu este depusa in
termenul legal, il decade pe paratul, asistat de avocat pe tot parcursul procesului, din dreptul de a
invoca exceptii, in afara celor de ordine publica; C. este obligatorie in cazul cererii de ordonanta
presedintiala.
30. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale
sunt de competenta in prima instanta a: A. judecatoriei sau tribunalului, in functie de valoarea
pretentiei; B. tribunalului; C. curtii de apel.
31. Asupra probelor: A. instanta nu se mai pronunta daca au fost solicitate dupa prima zi de
119
infatisare; B. instanta nu se pronunta daca, la termenul de discutare, partea care le-a solicitat in
scris nu se prezinta pentru a le sustine; C. solicitate de reclamant sau de parat, pune concluzii si
procurorul care participa la judecata cauzei chiar daca nu vizeaza interesul minorilor.
32. Decaderea nu intervine: A. in toate cazurile in care partile se inteleg sa nu opereze aceasta
sanctiune; B. daca instanta apreciaza ca nu s-a produs nicio vatamare; C. daca nu mai pot fi
exercitate caile procesuale prin care se putea invoca.
33. Hotararea judecatoreasca: A. are ca efect dezinvestirea instantei de solutionarea cauzei doar in
cazul declinarii competentei in favoarea unei alte instante sau organ cu activitate jurisdictionala;
B. face dovada, pana la inscrierea in fals, in ceea ce priveste constatarile personale ale
judecatorului, chiar daca nu solutioneaza fondul cauzei; C. nu poate fi pusa in niciun caz in
executare inainte de a ramane definitiva.
34. Renuntarea la judecata cererii: A. in cazul actiunilor prescriptibile extinctiv, poate avea loc
doar daca actiunea este formulata in termenul de prescriptie; B. se discuta cu prioritate, in cazul
actiunii in reziliere, fata de exceptia de necompetenta teritoriala; C. poate fi facuta si dupa
comunicarea cererii de chemare in judecata.
35. Contestatia in anularea: A. nu poate fi introdusa impotriva unei hotarari prin care s-a solutionat
o alta constestatie in anulare; B. poate fi formulata in termen de 15 zile de la data la care
contestatorul a luat cunostinta de hotararea nesusceptibila de executare silita, dar nu mai tarziu de 1
an de la data la care hotararea a ramas irevocabila; C. pentru nelegala citare a paratului, poate fi
exercitata de catre oricare dintre partile care a pierdut procesul .
36. Cererea revonventionala: A. trebuie formulata impotriva tuturor reclamantilor din proces; B. nu
poate determina introducerea in proces a unui nou reclamant; C. nu poate fi formulata in cadrul
unei ordonante presedintiale.
38. Cererea de aratare a titularului dreptului: A. trebuie formulata de parat cel mai tarziu pana la
prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii; B. nu poate fi formulata intr-un proces in care
reclamantul urmareste numai valorificarea unui drept de creanta; C. poate fi formulata de
reclamant pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.
39. Este vorba de o prorogare legala a competentei in cazul: A. conexitatii; B. in care partile
convin, prin inscris autentic, ca o princina sa se judece de o alta instanta decat aceea care ar fi fost
competenta teritorial potrivit legii; C. cererii incidentale care, daca ar fi formulata pe cale
principala, ar atrage competenta unei instante de acelasi grad.
40. Incheierea pronuntata in materie necontencioasa, potrivit dreptului comun: A. nu are putere de
lucru judecat; B. nu este supusa niciunei cai de atac; C. este executorie.
41. Omisiunea pronuntarii in dispozitiv asupra unei exceptii invocate prin intampinare, dar care a
fost analizata in considerentele hotararii: A. poate fi indreptata in urma formularii unei cereri de
120
indreptare a erorilor materiale, daca hotararea este favorabila paratului; B. deschide calea unei
cereri de revizuire pentru paratul care a pierdut procesul, pentru motivul referitor la neconcordanta
dintre considerente si dispozitiv; C. nu poate fi invocata de reclamant prin cererea de revizuire.
42. Nu poate fi considerat prima zi de infatisare: A. primul termen, la care partile legal citate au
lipsit, iar instanta a incuviintat cererea paratului de amanare pentru lipsa de aparare temeinic
motivata; B. primul termen, pentru care paratul nu a fost citat cu cel putin 15 zile inainte, iar
acesta, prezent in sedinta, nu solicita amanarea cauzei pentru pregatirea apararii, ambele parti
cerand acordarea cuvantului pe probe; C. termenul la care paratul solicita si obtine amanarea cauzei
pentru angajarea unui avocat, dupa administrarea probelor incuviintate ambelor parti.
43. Incheierea prin care instanta stabileste masa partajabila, calitatea de coproprietar si cota-parte
ce revine fiecaruia, dispunand efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor: A. presupune
intocmirea unei minute; B. nu permite scoaterea unui bun din masa partajabila decat in urma
admiterii caii de atac; C. poate fi atacata odata cu fondul.
44. In virtutea rolului activ, judecatorul este indreptatit: A. sa invoce din oficiu orice exceptie
procesuala; B. sa introduca din oficiu o terta persoanã, dacã aceasta justificã o legitimare
procesuala; C. sa straruie, intr-o cerere de revizuire, pentru solutionarea amiabila a cauzei.
45. Cererea de chemare in judecata a altei persoane care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si
reclamantul: A. nu trebuie incuviintata in principiu; B. are ca efect, printre altele, introducerea in
proces a unui nou parat; C. se respinge ca tardiva daca a fost depusa de reclamant dupa prima zi de
infatisare.
46. In cazul in care paratul a decedat anterior introducerii cererii de chemare in judecata: A. se
anuleaza cererea pentru lipsa calitatii procesuale pasive; B. instanta va dispune suspendarea
procesului pana la eliberarea certificatului de mostenitor, daca reclamantul nu cere termen pentru
indicarea mostenitorilor; C. se acorda un termen pentru citarea mostenitorilor daca, la primul
termen de judecata, reclamantul ii indica si solicita introducerea lor in proces.
47.Partile trebuie citate la rezolvarea: A. cererii prin care debitorul a solicitat ridicarea sechestrului
asigurator, ca urmare a anularii cererii de chemare in judecata prin hotarare irevocabila; B. cererii
de ridicare a popririi asiguratorii, formulata de debitorul care da garantie indestulatoare; C. cererii
de sechestru judiciar.
48. In materia nulitatii actelor de procedura, vatamarea se prezuma daca: A. in citatie nu este
indicat numarul dosarului; B. in citatie nu sunt mentionate instanta si sediul acesteia; C. procesul-
verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura nu cuprinde numele celui care
l-a incheiat.
49. Daca se invoca in mod concomitent exceptiile autoritatii de lucru judecat, litispendentei si
lipsei dovezii calitatii de reprezentant, ordinea de solutionare este: A. exceptia autoritatii de lucru
judecat, exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant, exceptia litispendentei; B. exceptia lipsei
dovezii calitatii de reprezentant, exceptia litispendentei, exceptia autoritatii de lucru judecat;
C. exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant , exceptia autoritatii de lucru judecat si exceptia
litispendentei.
50. In procesul de divort, cheltuielile de judecata: A. se acorda partii care a castigat litigiu, numai
daca sunt solicitate pana la prima zi de infatisare; B. se pot acorda paratului si in cazul in care
121
actiunea a fost respinsa ca nesustinutã; C. nu se acorda reclamantului care a obtinut divortul din
culpa exclusiva a paratului daca, la prima zi de infatisare, paratul a declarat ca este de acord cu
divortul.
54. Sunt pedepse ce pot fi aplicate minorului care raspunde panal: A. detentiunea pe viata;
B. pedepsele complementare; C. amenda.
55. Infractiunea de hartuire sexuala: A. nu are nicio forma agravata; B. are o forma agravata; C. are
doua forme agravate.
56. Urmatoarele imprejurari sunt atat forme calificate de furt, cat si forme agravate de talharie:
A. comiterea faptei intr-un loc public; B. comiterea faptei de o persoana mascata, deghizata sau
travestita; C. comiterea faptei prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei
adevarate ori a unei chei mincinoase.
57. In cazul in care s-a dispus revocarea liberarii conditionate, pedeapsa stabilita pentru
infractiunea savarsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedespsa
anterioara: A. se contopesc, putandu-se aplica un spor de pana la 5 ani; B. se contopesc, putandu-se
aplica un spor de pana la 7 ani; C. se cumuleaza, fara a se putea aplica vreun spor.
58. Sunt supuse confiscarii speciale: A. bunurile a caror detinere este interzisa de lege; B. bunurile
produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala; C. toate bunurile infractorului.
59. Constituie infractiunea de omor deosebit de grav omorul savarsit in urmatoarele imprejurari:
A. cu premeditare; B. asupra sotului sau unei rude apropiate; C. asupra unei femei gravide.
60. Amnistia: A. nu are efect asupra drepturilor persoanei vatamate; B. are ca efect restituirea
amenzii incasate anterior actului de amnistie; C. inlatura numai executarea pedepsei principale.
61. Sunt pedepse complementare aplicabile persoanei juridice: A. amenda; B. inchiderea unor
puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani; C. dizolvarea persoanei
juridice.
62. Eroarea de drept: A. produce aceelasi efect ca si eroarea de fapt atunci cand priveste o norma
extrapenala; B. produce efecte doar in cazul faptelor savarsite din culpa; C. inlaturata intotdeauna
caracterul penal al faptei.
122
sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani, in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata; C. se sanctioneaza cu o pedeapsa
cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru
infractiunea la care s-a instigat.
64. Tentativa: A. nu este posibila la infractiunile omisive; B. este sanctionata la toate infractiunile
la care este si posibila; C. comisa de un minor responsabil penal se sanctioneaza obligatoriu cu o
masura educativa.
65. Cel care rastoarna scaunul pe care se urcase sinucigasul, dupa ce in prealabil il ajutase sa-si
aseze franghia in jurul gatului, raspunzand prin aceste actiuni cererii sinucigasului: A. va raspunde
pentru infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii; B. va raspunde pentru infractiunea de
omor; C. nu comite nicio fapta prevazuta de legea penala.
66. X este complice atunci cand: A. fara o intelegere prealabila ori concomitenta comiterii unui furt
de catre Y, il ajuta pe acesta din urma, ulterior savarsirii faptei, sa valorifice bunul mobil sustras;
B. loveste victima pentru a inlesni sustragerea concomitenta de catre Y a unui bun mobil aflat in
posesia acesteia, respectand astfel intelegerea anterioara cu Y; C. ii promite lui Y, inainte de
savarsirea faptei, ca va tainui bunul mobil ce va fi sustras de catre Y, iar dupa savarsirea faptei de
catre acesta din urma, X nu isi mai respecta promisiunea.
67. Savarsirea faptei de o persoana inarmata: A. este o circumstanta agravanta legala generala;
B. este o forma agravata a infractiunii de santaj; C. este o forma agravata a infractiunii de violare
de domiciliu.
68. Primarul care, in timpul serviciului, intocmeste in fals un inscris sub semnatura privata si il
foloseste in cadrul unui proces civil pentru a dovedi stingerea unei datorii personale: A. va
raspunde pentru infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata; B. va raspunde pentru
infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, aflate in concurs; C. va
raspunde pentru infractiunea de fals intelectual.
69. Infractiunea de vatamare corporala ( art. 181 C pen ): A. se sanctioneaza numai daca este
comisa cu praeterintentie; B. este o infractiune pentru care actiunea penala se poate pune in
miscare si din oficiu; C. este o infractiune la care impacarea partilor inlatura raspunderea penala,
indiferent de modalitatea prin care s-a pus in miscare actiunea penala.
70. Omorul calificat, din interes material, se retine: A. atunci cand autorul ucide victima in scopul
insusirii unui bun care se afla asupra acesteia in momentul uciderii; B. atunci cand uciderea
victimei are ca mobil incetarea obligatiei autorului de a plati victimei renta viagera datorata;
C. atunci cand uciderea victimei are ca mobil mostenirea ei, chiar daca, potrivit legii civile, autorul
devine nedemn pentru aceasta.
71. Presciptia speciala: A. inlatura executarea pedepsei oricate intreruperi ar interveni, daca
termenul de prescriptie prevazuta de lege este depasita cu inca jumatate; B. inlatura raspunderea
penala si in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savarsita doar pedeapsa amenzii;
C. inlatura raspunderea penala in cazul tuturor infractiunilor.
72. Infractiunea de incest: A. incrimineaza actul sexual de orice natura comis intre rude in linie
directa sau intre fratii si surori; B. exclude orice forma de participatie ; C. nu se absoarbe in
infractiunea de viol in forma agravata, constand in comiterea faptei asupra unui membru al
123
familiei.
74. Pluralitatea intermediara exista atunci cand: A. cel codmnat pentru o infractiune din culpa
comite o infractiune de talharie in perioada liberarii conditionate din executarea pedepsei aplicate
pentru fapta din culpa; B. dupa executarea unei pedepse de 7 luni inchisoare pentru o infractiune
intentionata, condamnatul savarseste o infractiune de omor deosebit de grav; C. dupa ramanerea
definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii de 6 luni pentru o infractiune de
talharie, condamnatul savarseste, in timpul executarii pedepsei pentru aceasta fapta, o noua
infractiune de furt.
75. Inselaciunea comisa prin folosirea de mijloace frauduloase: A. reprezinta forma de baza a
infractiunii de inselaciune; B. presupune comiterea faptei de inselaciune prin mijloace care prezinta
o mare aparentã de veridicitate; C. se pedepseste intotdeauna ca o singura infractiune, indiferent de
natura mijloacelor frauduloase folosite.
76.Este parte in procesul penal: A.judecatorul; B.partea responsabila civilmente; C.persoana
vatamata.
77.Liberarea provizorie sub control judiciar poate fi cerutã: A.numai in cursul urmãririi penale;
B. numai in cursul judecatii in prima instantã; C. in tot cursul procesului penal.
78.Masura preventiva a retinerii poate fi luatã de cãtre: A.organul de cercetare penala; B.procuror;
C.judecãtor.
80.Asistenta juridica este obligatorie atunci cand: A. invinuitul sau inculpatul este minor;
B. invinuitul sau inculpatul este elev al unei institutii militare de invatamant; C. invinuitul sau
inculpatul este retinut sau arestat, chiar in alta cauza.
81.Judecata in fata instantei de executare se desfasoara: A.cu citarea pãrtilor; B.cu participarea
obligatorie a procurorului; C. intotdeauna in sedinta neplublicã.
83.In cazul admiterii cererii de stramutare, Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta judecarea
cauzei: A.la instanta superioarã celei de la care s-a stramutat cauza; B.la aceeasi instantã de la care
s-a solicitat strãmutarea, dar la un alt complet de judecata; C.la o altã instantã egalã in grad cu cea
de la care s-a stramutat cauza.
124
C. poate servi la aflarea adevarului numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari
ce rezultã din ansamblul probelor existente in cauzã.
85.In cazul in care se constata, in cursul urmaririi penale, cã faptei invinuitului sau inculpatului il
lipseste unul dintre ementele constitutive ale infractiunii, procurorul dispune: A.incetarea urmarii
penale; B. scoaterea de sub urmarire penala; C. incetarea procesului penal.
86.Cererea de amanare a executãrii pedepsei detentiunii pe viatã sau a inchisorii: A.poate fi retrasã;
B.nu poate fi retrasã; C.poate fi facutã de cãtre procuror.
87.In caz de indivibilitate sau conexitate, dacã competenta dupa natura fatelor sau dupã calitatea
persoanelor apartine unor instante civile de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele
reunite revine: A.instantei mai intai sesizate, indiferent de gradul acesteia; B.instantei inferioare in
grad; C.instantei superioare in grad.
88.Sunt organe de cercetare penala: A.oranele de cercetare ale politiei juridiciare; B.procurorul,
indiferent daca supravecheaza ori efectueaza personal urmarirea penala; C.procurorul, numai in
cazurile in care urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre aceasta.
89.Termenul de introducere a plangerii prealabile este: A.de 60 zile; B.supus regulilor de calcul
specifice termenelor procedurale; C. de 2 luni.
90.Rezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala: A.trebuie supusa
confirmarii procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penalã in termen de 10
zile de la data inceperii urmaririi penale; B.trebuie supusa confirmarii procurorului care ecercita
supravecherea activitatii de cercetare penalã in termen de 48 de ore de la data inceperii urmaririi
penale; C.nu trebuie supusa confirmarii procurorului.
91.Sunt cazuri de reluare a urmaririi penale: A.restituirea cauzei la procuror, de catre instanta de
judecata, in vederea completarii urmarii penale; B.restituirea cauzei la procuror, de catre instanta
de judecata, in vedere refecerii urmaririi penale; C. incetarea cauzei de suspendare a urmaririi
penale.
92.Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte
materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta:
A.Restituie cauza la procuror pentru completarea urmaririi penale; B.sesizeaza organul de urmarire
penala competent pentru efectuarea de cercetare cu privire la noile acte materiale; C.dispune
extinderea actiunii penala cu privire si la aceste acte si procedeaza la judecarea infractiunii in
intregul ei.
93.In caz de incalcare cu rea-credinta a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara: A. aceasta
masura poate fi inlocuita cu masura obligatorii de a nu parasi localitatea; B.aceasta masura poate fi
inlocuita cu masura arestarii preventive; C.aceasta masura va fi inlocuita cu masura arestarii
preventive.
94.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa: A.de catre judecator, atat in cursul urmaririi penale la
cererea procurorului, cat si in cursul judecatii; B.de catre judecator, numai in cursul urmaririi
penale, la cererea procurorului; C.numai de catre procuror, la cererea organului de cercetare penalã.
125
actiunea penala in aceeasi cauza, in caliatate de procuror; B.faptul ca judecatorul a primit o donatie
de la una dintre partile din cauza; C.faptul ca avocatul care il reprezinta pe inculpat i-a fost
profesor judecatorului in timpul studiilor universitare.
96.Judecata pe fondul cauzei a unui inclupat care a savarsit infractiune la varsta de 17 ani si a
devenit major dupã trimiterea sa in judecata, se face: A.potrivit dispozitiilor procedurale de drept
comun privitoare la majori; B.potrivit dipozitiilor procedurale speciale privitoare la minori; C. in
sedinta separata de celelalte sedinte.
97.Poate forma obiect al comisiei rogatorii: A.ascultarea unui martor; B.punerea in miscare a
actiunii penale; C.luarea masurii obligatorii de a nu parasi tara.
98.La judecata unei plangeri formulate in fata judecatorului impotriva unei ordonante a
procurorului de netrimitere in judecata (in cadrul procedurii reglementate de art. 278 indice 1 Cod
procedura penala): A.se poate administra orice fel de probe; B.este obligatorie prezenta
procurorului; C.nu este obligatorie citarea persoanei care a facut plangerea.
99.Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal: A.in cazul existentei unei
cauze de nepedepsire; B.in caz de prescriptie a executarii pedepsei; C.in caz de impacare.
100.Dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut plangerea impotriva aducerii
la indeplinire a unei masuri asiguratorii: A.se poate face contestatie potrivit legii civile; B.nu se
poate face contestatie potrivit legii civile, intrucat hotararea penala definita are autoriateta de lucru
judecat in fata instantei civile; C.nu este necesara contestarea aducerii la indeplinirii a masurii
deoarece efectele acesteia au incetat de drept la momentul ramanerii definite a hotararii penale.
126
6 Contractul de fidejusiune:
A. este cu titlu oneros; B. are caracter accesoriu faţă de obligaţia principală, a debitorului faţă de
creditor; C. este unilateral, dând naştere unei singure obligaţii, în sarcina fidejusorului.
8 Locatorul:
A. trebuie să predea locatarului lucrul într-o stare corespunzătoare destinaţiei în vederea căreia a
fost închiriat, afară de cazul în care părţile au prevăzut altfel; B. răspunde pentru viciile ascunse
ale lucrului numai dacă acestea provin din cauze anterioare încheierii contractului de locaţiune; C.
nu răspunde de tulburarea cauzată prin faptul unui terţ care nu invocă vreun drept propriu asupra
lucrului ce formează obiectul contractului de locaţiune.
10 Reprezentarea succesorală:
A. profită reprezentantului, chiar dacă este nedemn faţă de reprezentat; B. nu este admisă în cazul
descendenţilor colateralilor privilegiaţi; C. operează de drept şi imperativ, deci reprezentantul este
obligat să accepte moştenirea.
11 Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliul şi nici reşedinţa în ţară:
A. dreptul de chemare în judecată este presupus a fi dat; B. dreptul de reprezentare în judecată este
presupus a fi dat; C. procura trebuie dată în formă autentică.
12 Cererea de partaj:
A. se judecă în primă instanţă de judecătorie, indiferent de valoarea bunurilor; B. se judecă de
instanţa competentă după valoare, în funcţie de valoarea bunurilor indicate în acţiune, indiferent de
valoarea bunurilor indicate prin cereri ulterioare; C. se judecă de tribunal. în cazul în care valoarea
bunurilor depăşeşte 500.000 lei.
14 în cazul în care judecarea cauzei în primă instanţă este suspendată pentru lipsa părţilor:
A. cursul perimării este suspendat timp de 6 luni dacă pârâtul decedează cu 3 luni înainte de data
împlinirii termenului de perimare; B. oricare dintre părţi poate ataca încheierea de suspendare; C.
oricare dintre părţi poate solicita repunerea cauzei pe rol, dacă nu s-a împlinit termenul de
perimare.
15 Excepţia de litispendenţă:
127
A. poate fi invocată numai de reclamant; B. în caz de admitere, determină respingerea celei de-a
doua acţiuni; C. se soluţionează ulterior excepţiei de incompatibilitate.
18 Procurorul:
A. poate fi recuzat, în principiu, pentru aceleaşi motive ca şi judecătorul; B. nu este incompatibil;
C. nu poate declara o cale de atac în cazul în care participă în proces pentru apărarea intereselor
intervenientului accesoriu minor, decât dacă minorul a atacat hotărârea pronunţată în cauză.
19 Completarea hotărârii:
A. poate fi cerută atunci când sunt necesare lămuriri cu privire la întinderea sau aplicarea
dispozitivului hotărârii; B. se dispune întotdeauna cu citarea părţilor; C. se judecă, după caz, în
camera de consiliu sau în şedinţă publică.
21 Dezincriminarea faptei care a atras aplicarea măsurii de siguranţă a interzicerii unei funcţii sau
profesii:
A. atrage încetarea executării măsurii de siguranţă; B. nu produce efecte asupra executării măsurii
de siguranţă, deoarece aceasta a fost dispusă în considerarea
nepregătiţii sau inaptitudinii făptuitorului; C. nu atrage încetarea executării măsurii de siguranţă,
dar aceasta nu va mai putea fi prelungită la împlinirea duratei pentru care a fost dispusă iniţial.
23 în cazul în care inculpatul a săvârşit o infracţiune continuă, care s-a consumat când el avea 17
ani, dar s-a epuizat după ce împlinise vârsta de 18 ani:
A. nu se poate aplica măsura educativă a internării într-un centru de reeducare; B. instanţa poate
aplica suspendarea condiţionată a executării pedepsei însoţită de obligarea la prestarea unei
activităţi neremunerate într-o instituţie de interes public;
C. condamnarea pentru această infracţiune nu poate fi niciodată prim termen al unei recidive.
24 Dintre condamnările care, potrivit art.38 C.pen., nu atrag starea de recidivă, pot determina
existenţa pluralităţii intermediare în cazul comiterii ulterioare a unei noi infracţiuni:
128
A. condamnările pentru infracţiuni comise din culpă; B. condamnările privitoare la infracţiuni ce
au fost amnistiate anterior comiterii celei de-a doua infracţiuni; C. condamnările în privinţa cărora
se împlinise termenul de reabilitare anterior comiterii celei de-a doua infracţiuni.
25 Prescripţia specială:
A. înlătură executarea pedepsei, dacă termenul de prescripţie a executării pedepsei a fost depăşit cu
încă jumătate, indiferent de numărul întreruperilor; B. nu produce efecte în cazul infracţiunilor
contra păcii şi omenirii; C. nu se poate aplica în cazul minorilor.
27 Comiterea faptei de către o persoană care se află în stare de ebrietate este o formă agravată
expres prevăzută de lege:
A. în cazul infracţiunii de ucidere din culpă; B. în cazul infracţiunii de vătămare corporală din
culpă; C. în cazul infracţiunii de vătămare corporală gravă.
129
34 Percheziţia corporală poate fi dispusă:
A. numai de organele de urmărire penală; B. de organele de cercetare penală; C. de agenţii poliţiei
de frontieră, pentru infracţiunile de frontieră, doar cu avizul organelor de urmărire penală.
38 Procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare începerii urmăririi
penale:
A. constituie întotdeauna mijloc de probă; B. poate să constituie mijloc de probă;
C. nu poate avea valoare probatorie.
39 Judecătorul care s-a pronunţat, prin încheiere, înainte de soluţionarea cauzei în fond, cu privire
la cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare
a instanţei:
A. devine incompatibil să judece cauza în fond în toate situaţiile; B. nu devine incompatibil să
judece cauza în fond; C. devine incompatibil să judece cauza în fond doar în cazul în care a admis
cererea de schimbare a încadrării juridice.
130
A. judecă numai infracţiuni săvârşite de minori; B. judecă infracţiuni săvârşite asupra minorilor; C.
se înfiinţează de către preşedintele judecătoriei.
45 Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor se dispune în următoarele cazuri:
A. transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii; B. când a fost pusă în mişcare acţiunea penală
împotriva sa, prin ordonanţă sau rechizitoriu; C. ca sancţiune disciplinară.
49 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, dacă o parte invocă în
faţa instanţei neconformitatea unui text de lege internă cu Convenţia europeană a drepturilor
omului:
A. instanţa suspendă judecata, în toate cazurile, şi înaintează dosarul Curţii Constituţionale; B.
instanţa poate înlătura prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenţia;
C. instanţa respinge cererea ca inadmisibilă.
51 în cazul în care la moştenirea defunctului sunt chemaţi mama acestuia şi doi fraţi ai defunctului,
dintre care unul bun şi unul consangvin:
A. fiecare va culege câte 1/3 din moştenire; B. mama va culege 1/4 din moştenire;
C. fratele consangvin va culege 3/8 din moştenire.
52 A donează iui B un imobil, părţile stipulând, între altele, obligaţia lui B de a plăti în favoarea lui
C, fiul lui A, o sumă de 3000 lei anual până la terminarea studiilor universitare. După terminarea
studiilor, C cheamă în judecată pe B, solicitând revocarea donaţiei, invocând neexecutarea
obligaţiei asumate de B în favoarea sa, fapt dovedit prin probele administrate. Instanţa:
A. respinge cererea şi va acorda un termen de graţie, în măsura în care B solicită aceasta; B.
admite cererea, constatând neexecutarea obligaţiei de către B; C. respinge cererea, întrucât C nu
poate solicita revocarea donaţiei.
53 Prin cererea formulată, reclamantul B.D. a chemat în judecată pe pârâtul F.E, solicitând
obligarea acestuia la a-i permite trecerea pe terenul său pentru a ajunge la drumul public. în
131
motivarea cererii s-a arătat că, deşi în titlul de proprietate al reclamantului se menţionează că
terenul acestuia se învecinează la sud cu drumul comunal, accesul la calea publică este dificil, se
realizează în condiţii împovărătoare, fiindu-i mult mai uşor să acceadă ia calea publică traversând
terenul învecinat, ceea ce-i justifică interesul în promovarea acţiunii. Pârâtul s-a opus admiterii
cererii, arătând că nu este de acord cu instituirea unei servituti care să-i greveze fondul, nici chiar
în condiţiile plăţii unei despăgubiri, aşa cum a propus reclamantul. Susţinerile de fapt ale părţilor
au fost demonstrate în proces. Ce a hotărât instanţa?
A. a admis acţiunea, întrucât titularul unui fond are dreptul să ceară şi să obţină un acces facil la
calea publică, pe drumul cel mai scurt, mai ales în condiţiile în care se oferă să plătească
despăgubiri proprietarului fondului vecin pentru pagubele pe care le-ar putea cauza; B. a respins
acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale pasive, având în vedere că reclamantul avea acces ia calea
publică şi deci, nu trebuia să-şi îndrepte pretenţiile împotriva pârâtului; C. a respins acţiunea ca
neîntemeiată, întrucât poate fi instituită servitute de trecere numai în favoarea proprietarului al
cărui loc este înfundat şi nu are nicio ieşire la calea publică.
54 Prin cererea formulată la 3 august 2003, reclamantul A.C. a chemat în judecată pe pârâţii B.D.
şi D.E., solicitând repunerea în termen pentru exercitarea dreptului ia orice acţiune împotriva
pârâţilor deoarece din cauze temeinic justificate nu a putut fi respectat termenul de prescripţie
extinctivă de 3 ani. în motivarea cererii, s-a arătat că în anul 1989 părţile au încheiat un contract de
vânzare - cumpărare, înstrăinandu-se către reclamant dreptul de proprietate asupra unei construcţii,
iar terenul aferent trecând în proprietatea statului, cu păstrarea dreptului de folosinţă de către
cumpărător. S-a mai susţinut că, potrivit art. 19 din Decretul nr. 167/1958, instanţa poate, chiar şi
din oficiu, atunci când constată că sunt motive temeinice de depăşire a termenului de prescripţie
extinctivă, să dispună judecarea acţiunii. Toate susţinerile de fapt invocate au fost demonstrate în
cadrul procesului.
Ce a hotărât instanţa?
A. a admis acţiunea, întrucât de la data încheierii contractului de vânzare-cumparare au trecut mai
mult de 3 ani şi în speţă, s-a făcut dovada cauzelor temeinic justificate de repunere în termenul de
prescripţie; B. a respins acţiunea, întrucât repunerea în termenul de prescripţie extinctivă presupune
existenţa unui anume drept la acţiune având un obiect patrimonial, care se stinge prin efectul
prescripţiei, iar în speţă, reclamantul nu a indicat în concret, care este dreptul la acţiune
prescriptibil;
C. a respins acţiunea, întrucât instanţa nu poate dispune decât repunerea în termenul de prescripţie
a executării silite.
55 Prin contestaţia înregistrată pe rolul tribunalului la 7 august 2006, reclamantul G.E. a solicitat
anularea dispoziţiei nr. 357/15 07.2006, prin care Primarul municipiului C. i-a respins notificarea
formulată în condiţiile Legii nr. 10/2001, şi restituirea în natură a imobilului ce a făcut obiectul
acesteia. în motivarea cererii, s-a arătat că imobilul a aparţinut autorilor reclamantului şi că a intrat
în patrimoniul statului ca urmare a contractului de donaţie autentificat sub nr. 1153/20.03.1987. S-a
susţinut că soluţia dată notificării este eronată, având în vedere că preluarea a fost abuzivă, în
condiţiile în care asupra autorilor săi au fost exercitate violenţe morale ca să doneze bunul, fiind
astfel incidente dispoziţiile Legii nr. 10/2001. Pârâtul s-a apărat arătând că statul are titlu valabil,
întrucât contractul de donaţie nu a fost desfiinţat printr-o hotărâre irevocabilă. Susţinerile de fapt
ale părţilor au fost dovedite în cadrul procesului. Ce a hotărât instanţa?
A. a admis cererea, a anulat dispoziţia şi a dispus restituirea bunului, întrucât preluarea acestuia pe
baza contractului de donaţie este una abuzivă, în condiţiile în care consimţământul donatorilor a
fost viciat; B. a respins cererea, deoarece contractul de donaţie reprezentând titlul statului trebuia
desfiinţat în prealabil, pentru a se putea obţine restituirea bunului; C. a respins acţiunea pentru lipsa
calităţii procesuale active, reclamantul nefiind parte în contractul de donaţie.
132
56 A cheamă în judecată pe 6, solicitând obligarea acestuia să-i lase în deplină proprietate şi
posesie un imobil. Pentru soluţionarea cererii este necesară efectuarea unei expertize tehnice de
identificare a bunului.
Instanţa a pus în discuţia părţilor necesitatea efectuării unei expertize, cu care părţile nu au fost de
acord
deoarece această probă nu a fost solicitată prin acţiune şi nici prin întâmpinare.
Instanţa:
A. va ordona efectuarea expertizei, chiar dacă părţile se împotrivesc; B. va respinge acţiunea,
deoarece imobilul nu poate fi identificat în absenţa acordului de voinţă al părţilor pentru efectuarea
expertizei; C. va renunţa la efectuarea expertizei, deoarece proba nu a fost solicitată prin acţiune
sau prin întâmpinare.
59 A cheamă în judecată pe B, solicitând anularea contractului încheiat între ei, pentru doi.
Cererea de chemare în judecată nu a fost semnată de A, care decedează până la primul termen de
judecată. La termen, se prezintă moştenitorii lui A şi, depunând certificatul de moştenitor, arată că
înţeleg să-şi însuşească acţiunea formulată de A, solicitând instanţei să le permită să semneze
cererea de chemare în judecată.
Instanţa:
A. încuviinţează semnarea cererii de chemare în judecată doar dacă există acordul pârâtului; B.
anulează cererea pentru lipsa semnăturii, întrucât cererea nu a fost semnată de reclamant; C.
încuviinţează semnarea cererii chiar şi în absenţa pârâtului.
61 Inculpatul a fost condamnat definitiv la o amendă de 5.000 RON, pentru comiterea unei
infracţiuni sancţionată de lege cu pedeapsa amenzii de la 3.000 la 10.000 RON. Dacă înainte de
plata amenzii intervine o lege nouă, care prevede pentru aceeaşi faptă amenda de la 1.000 la 7.000
RON:
133
A. se va putea reduce amenda aplicată condamnatului, proporţional cu reducerea maximului
special prevăzut pentru infracţiunea săvârşita; B. este obligatoriu ca pedeapsa aplicată să fie
redusă; C. pedeapsa aplicată nu poate fi redusă în baza legii noi.
63 X îşi loveşte vecina imediat după comiterea unui viol asupra acesteia, pentru a nu fi denunţat
Ca urmare a loviturii aplicate, victima a avut nevoie de 22 de zile de îngrijiri medicale pentru
vindecare. în acest caz:
A. X va răspunde doar pentru infracţiunea de viol, care absoarbe şi violenţele ulterioare actului
sexual; B. X va răspunde pentru infracţiunea de viol în concurs cu infracţiunea de loviri sau alte
violenţe; C. X va răspunde penal şi pentru lovitura aplicată după consumarea violului doar dacă
victima depune plângere prealabilă pentru faptul că a fost lovită.
65 X a depus o plângere penală pentru furt, deoarece în urmă cu 2 zile, în timp ce era la serviciu,
vecinul său Y i-a spart uşa de la apartament şi i-a sustras din casă mai multe bunuri. După
depunerea plângerii, X l-a văzut pe Y, care pleca de acasă cu televizorul sustras. Când X I-a
întrebat de unde are televizorul,Y I-a lovit şi a încercat să fugă cu bunul. X I-a urmărit, I-a prins şi
I-a lovit pe Y, recuperandu-şi televizorul. în urma loviturilor primite Y a suferit leziuni ce au
necesitat 10 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. în acest caz:
A. X va răspunde pentru infracţiunea de tâlhărie; B. Y va răspunde pentru infracţiunea de tâlhărie;
C. X va răspunde pentru infracţiunea de loviri sau alte violenţe.
66 Inculpatul X este trimis in judecată sub acuzaţia de a fi săvârşit în calitate de autor o infracţiune
de vătămare corporală gravă. După terminarea cercetării judecătoreşti şi înainte de pronunţarea
hotărârii în primă instanţă. X decedează, fapt adus la cunoştinţa instanţei. în situaţia în care instanţa
134
de judecată constată, din probele administrate în cauză, că nu sunt întrunite elementele constitutive
ale infracţiunii, dar şi că există o cauză care înlătură caracterul pena! ai faptei, dispune:
A. încetarea procesului penal; B. achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d)
C.proc.pen; C. achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) şi e) C.proc.pen.
67 Inculpatul X a fost arestat preventiv la data de 01.04.2008, măsura fiind prelungită succesiv în
cursul urmăririi penale. La data de 01.06.2008 procurorul a dispus trimiterea sa în judecată,
instanţa menţinând măsura arestării preventive, în temeiul art. 300 1 C.proc.pen. La data de 01.07.
2008, instanţa de judecată a hotărât restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi
penale, potrivit art. 332 C.proc.pen. în ceea ce priveşte măsura arestării preventive instanţa poate
dispune:
A. menţinerea stării de arest, pe o durată de maxim 60 de zile de la data rămânerii definitive a
hotărârii de restituire; B. menţinerea stării de arest, pe o durată de maxim 30 de zile de la data
pronunţării hotărârii de restituire; C. prelungirea măsurii arestării preventive, pe o durată de maxim
30 de zile de la data pronunţării hotărârii de restituire.
69 în cursul urmăririi penale s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 20 de zile a minorului
X, în vârstă de 15 ani, pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, pentru care legea prevede
pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 15 ani. Soluţia este:
A. legală; B. nelegală sub aspectul duratei măsurii arestării preventive; C. nelegală, deoarece în
speţă pedeapsa aplicabilă în concret minorului nu putea depăşi 7 ani şi 6 luni închisoare.
CAPITOLUL IV
Concurs pentru promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor
- 4 februarie 2007 -
135
1 Eroarea viciu de consimţământ:
A. poate să cadă atât asupra naturii actului, cât şi asupra calităţilor substanţiale ale obiectului
actului
B. nu afectează valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare dacă este invocată de
cumpărătorul de bună-credinţă aflat în eroare asupra identităţii obiectului cumpărat
C. afectează valabilitatea actelor bilaterale numai dacă toate părţile contractante se află în eroare
D. niciuna din variantele de mai sus
2 Lipsa cauzei:
A. în actele reale, se sancţionează cu nulitatea absolută atunci când se datorează lipsei predării
bunurilor
B. constă în eroarea asupra scopului imediat
C. nu poate fi invocată în cazul contractelor aleatorii
D. niciuna din variantele de mai sus
3 Nerespectarea formei solemne:
A. este sancţionată cu nulitatea absolută în cazul tranzacţiei
B. poate fi invocată prin intermediul acţiunii în declararea simulaţiei, dacă se referă la actul secret
C. poate fi invocată oricând, în cursul termenului de prescripţie
D. niciuna din variantele de mai sus
4 Lipsa de discernământ:
A. a donatorului atrage revocarea, în cazul contractului de donaţie cu sarcină
B. reprezintă o excepţie de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil
C. nu poate fi invocată în cazul actelor juridice unilaterale
D. niciuna din variantele de mai sus
5 Conversiunea actului juridic civil:
A. reprezintă o excepţie de la principiul forţei obligatorii a efectelor actului juridic civil
B. presupune ca unul dintre acte să fie anulat efectiv şi total
C. constituie o excepţie de la principiul irevocabilităţii actelor juridice civile
D. niciuna din variantele de mai sus
6 Reprezintă excepţii de la retroactivitatea nulităţii:
A. păstrarea, de către posesorul de bună-credinţă, a fructelor culese ulterior anulării actului
B. îndeplinirea condiţiei rezolutorii
C. cazul în care nu se restituie cheltuielile voluptoarii de către beneficiarul imobilului care a
format obiectul contractului desfiinţat
D. niciuna din variantele de mai sus
7 Nulitatea absolută:
A. spre deosebire de nulitatea relativă, poate fi invocată şi de reprezentantul legal al celui lipsit de
capacitate de exerciţiu
B. nu produce efecte faţă de partea lipsită de discernământ
C. produce efecte pentru trecut
D. niciuna din variantele de mai sus
136
8 Acţiunea în restituirea prestaţiilor executate în baza unui act juridic anulat:
A. este imprescriptibilă extinctiv în toate cazurile
B. este imprescriptibilă extinctiv dacă actul juridic a fost desfiinţat pentru un motiv de nulitate
absolută
C. urmează, în materia prescripţiei, regimul juridic aplicabil acţiunii în nulitate dacă este
introdusă concomitent cu aceasta
D. niciuna din variantele de mai sus
9 Prescripţia extinctivă începe să curgă:
A. în cazul actului juridic afectat de o condiţie rezolutorie, de la data naşterii raportului juridic
B. în cazul acţiunii pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30
de ani, de la data împlinirii acestui termen
C. în cazul partajului succesoral, de la data decesului celui care lasă moştenirea
D. niciuna din variantele de mai sus
10 Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă:
A. nu poate fi solicitată decât de cel în favoarea căruia curge termenul de prescripţie
B. poate fi solicitată ulterior împlinirii termenului de prescripţie
C. nu poate fi solicitată pentru cazul fortuit
D. niciuna din variantele de mai sus
11 Prin contractul de vânzare-cumpărare se poate transmite în schimbul unui preţ:
A. un drept de superficie
B. un drept de uz
C. un drept de întreţinere
D. niciuna din variantele de mai sus
12 În contractul de vânzare-cumpărare riscul pierii fortuite a bunului se transmite în momentul:
A. executării contractului
B. realizării condiţiei suspensive, indiferent de data pieirii bunului
C. realizării acordului de voinţe cu privire la teren şi preţ
D. niciuna din variantele de mai sus
13 Beneficiarul pactului de preferinţă, în cazul în care proprietarul vinde bunul către o terţă
persoană cu încălcarea pactului de preferinţă, poate:
A. să exercite acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10
până la 20 ani
B. să exercite acţiunea în revocarea vânzării făcute cu nesocotirea pactului de preferinţă,
independent de vreo fraudă din partea terţului achizitor
C. să exercite o acţiune în daune-interese împotriva proprietarului cu condiţia dovedirii
conivenţei frauduloase a părţilor vânzării
D. niciuna din variantele de mai sus
14 Dacă nu există certitudinea că părţile au încheiat un contract de donaţie, interpretarea pentru
calificarea juridică a contractului urmează să se facă în sensul:
A. aplicării regulilor care guvernează actele cu titlu oneros
B. aplicării regulilor prevăzute pentru liberalităţi
137
C. aplicării regulilor care guvernează actele juridice nenumite
D. niciuna din variantele de mai sus
15 În cazul contractului de mandat, procura trebuie să îndeplinească formalitatea multiplului
A. în cazul mandatului cu titlu oneros
B. în cazul mandatului aparent
C. în cazul mandatului cu titlu gratuit
D. niciuna din variantele de mai sus
16 Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune există:
A. numai faţă de cumpărător
B. atât faţă de cumpărător, cât şi faţă de subdobânditori, cu condiţia ca aceştia să fi dobândit cu
titlu oneros
C. atât faţă de cumpărător, cât şi faţă de subdobânditorii cu titlu gratuit, dar numai atunci când
cumpărătorul iniţial răspunde pentru evicţiune faţă de subdobânditori
D. niciuna din variantele de mai sus
17 Spre deosebire de contractul de rentă viageră, contractul de întreţinere:
A. cuprinde o obligaţie de a da
B. are ca obiect o creanţă cesibilă
C. nu are o reglementare proprie
D. niciuna din variantele de mai sus
18 Tranzacţia poate fi anulată:
A. pentru eroare asupra cuantumului prejudiciilor suferite
B. pentru eroare asupra naturii pagubei suferite
C. când a fost încheiată pentru executarea unui titlu nul, chiar dacă părţile au tratat în cunoştinţă
de cauză
D. niciuna din variantele de mai sus
19 Proprietarul poate să refuze reînnoirea contractului de închiriere, în condiţiile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr.40/1999, atunci când:
A. locuinţa este necesară pentru a satisface nevoile locative ale copiilor acestuia, care domiciliază
în străinătate, dar vor să se stabilească definitiv în România
B. chiriaşul, cu rea-credinţă, nu a achitat chiria datorată
C. chiriaşul a subînchiriat locuinţa fără consimţământul proprietarului
D. niciuna din variantele de mai sus
20 Pentru a beneficia de reînnoirea contractului de închiriere în temeiul Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.40/1999, chiriaşul:
A. trebuie să-i notifice proprietarului intenţia sa în timp util
B. trebuie să-i notifice proprietarului intenţia sa cu cel puţin 6 luni înainte de încetarea
contractului
C. nu trebuie să îndeplinească nici o formalitate
D. niciuna din variantele de mai sus
21 Contractul public, în cazul simulaţiei:
A. poate fi invocat de către terţii care au contractat cu una dintre părţile simulaţiei înainte de
încheierea contractului public
138
B. nu produce efecte în raporturile dintre părţi, chiar şi atunci când contractul secret este lovit de
nulitate absolută
C. se încheie, întotdeauna, anterior contractului secret
D. niciuna din variantele de mai sus
22 Excepţia de neexecutare:
A. nu poate fi invocată decât de partea care şi-a executat propria obligaţie
B. nu poate fi invocată înainte de a se împlini termenul de prescripţie al acţiunii în anulare
deoarece excepţia de neexecutare nu priveşte decât contractele valabil încheiate
C. nu se aplică decât contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o dată
D. niciuna din variantele de mai sus
23 Partea care a executat obligaţia născută din contractul sinalagmatic:
A. are alegerea între a cere executarea silită şi rezoluţiunea contractului cu executare dintr-o data
B. este obligată, pentru a obţine rezoluţiunea, să procedeze la punerea în întârziere a debitorului
obligaţiei neexecutate, cu excepţia cazului în care în contract a fost inserat un pact comisoriu
C. nu poate să ceară daune-interese dacă s-a pronunţat rezoluţiunea
D. niciuna din variantele de mai sus
24 Rezilierea se deosebeşte de rezoluţiune, printre altele, prin aceea că:
A. se poate aplica unor contracte afectate de termen extinctiv
B. nu se poate constata în temeiul unui pact comisoriu de ultim grad
C. nu permite repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului
D. niciuna din variantele de mai sus
25 Gerantul răspunde pentru prejudiciul cauzat geratului în urma intervenţiei sale:
A. numai dacă vinovăţia sa îmbracă forma dolului
B. când nu sunt îndeplinite condiţiile gestiunii de afaceri
C. pe temeiul îmbogăţirii fără justă cauză
D. niciuna din variantele de mai sus
26 Cel care a primit o plată nedatorată:
A. este obligat, în toate cazurile, la restituire
B. reţine fructele numai în cazurile în care are dreptul să reţină obiectul plăţii
C. nu poate să invoce, drept motiv suficient pentru a refuza restituirea, faptul că plata nu a fost
făcută din eroare
D. niciuna din variantele de mai sus
27 Dacă părţile nu au prevăzut altfel, plata trebuie să se facă:
A. la domiciliul creditorului obligaţiei de predare a imobilului
B. la împlinirea termenului suspensiv
C. în cazul obligaţiilor nascute in considerarea calitatilor esentiale ale debitorului, de către
debitor sau de orice altă persoană interesată
D. niciuna din variantele de mai sus
28 Invocarea clauzei penale:
A. nu poate fi făcută de cel care beneficiază de un pact comisoriu de ultim grad
B. poate fi făcută în cazul executării cu întârziere numai dacă termenul era esenţial
139
C. scuteşte pe creditor de sarcina de a dovedi condiţiile răspunderii contractuale
D. niciuna din variantele de mai sus
29 Desfiinţarea unei vânzări pe calea acţiunii pauliene:
A. nu poate fi cerută atunci când imobilul a fost vândut în interiorul perioadei de inalienabilitate
legală
B. se poate obţine ori de câte ori terţul dobânditor ştia sau trebuia să ştie situaţia juridică reală a
imobilului vândut
C.profită tuturor creditorilor chirografari ale căror creanţe au o scadenţă anterioară creanţei
creditorului reclamant
D. niciuna din variantele de mai sus
30 Cesiunea de creanţă:
A. nu poate fi atacată de creditorii chirografari ai cedentului dacă a devenit opozabilă ca urmare a
acceptării prin înscris autentic
B. conferă cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominală a creanţei
C. îl exonerează pe cedent de răspunderea pentru orice evicţiune, dacă nu se prevede altfel
D. niciuna din variantele de mai sus
31 Proprietarul terenului care îşi însuşeşte construcţia edificată pe teren, fără acordul său, de o
altă persoană:
A. este obligat, la cererea constructorului, să îi plătească despăgubiri indiferent de buna sau
reaua-credinţă a acestuia din urmă
B. are la dispoziţie o acţiune în răspundere civilă delictuală împotriva constructorului în vederea
obligării la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenului
C. nu poate fi obligat la despăgubiri către constructor, dacă dovedeşte reaua-credinţă a acestuia la
momentul edificării construcţiei
D. niciuna din variantele de mai sus
32 Posesia de bună-credinţă asupra unui bun mobil nu valorează titlu de proprietate dacă:
A. bunul constituie titlu la purtător
B. bunul este imobil prin destinaţie
C. dacă, ulterior intrării sale în posesie, terţul a aflat că nu a dobândit bunul de la adevăratul
proprietar
D. niciuna din variantele de mai sus
33 În cazul uzucapiunii de 10 până la 20 de ani, buna-credinţă a posesorului:
A. trebuie să existe la momentul dobândirii imobilului
B. trebuie să existe pe toată perioada posesiei
C. trebuie să fie dovedită de către cel care o invocă
D. niciuna din variantele de mai sus
34 Joncţiunea posesiilor:
A. poate fi invocată, indiferent de felul uzucapiunii, numai dacă posesiile sunt de aceeaşi natură
B. poate fi invocată în cazul în care posesorul adaugă la posesia sa pe aceea exercitată de
adevăratul proprietar
C. poate fi invocată în cazul în care posesiei actuale i se adaugă detenţia precară
D. niciuna din variantele de mai sus
140
35 Testamentul olograf:
A. spre deosebire de testamentul autentic, nu este un act solemn
B. este lovit de nulitate absolută dacă nu este scris în întregime de testator
C. nu poate fi revocat decât cu respectarea condiţiilor în care a fost redactat
D. niciuna din variantele de mai sus
36 Caducitatea legatului intervine:
A. în cazul legatului sub condiţie suspensivă, în ipoteza în care legatarul decedează după moartea
testatorului, dar anterior realizării condiţiei
B. în ipoteza în care legatarul renunţă la legat anterior decesului testatorului, cu condiţia să îi
comunice acestuia renunţarea
C. în cazul distrugerii voluntare a bunului sau a testamentului de către testator
D. niciuna din variantele de mai sus
37 Rezerva succesorală:
A. se atribuie doar moştenitorilor rezervatari care au acceptat succesiunea sub beneficiu de
inventar
B. se atribuie moştenitorilor testamentari, indiferent de forma testamentului
C. înlătură obligaţia succesorilor rezervatari de a plăti datoriile moştenirii
D. niciuna din variantele de mai sus
38 Reducţiunea liberalităţilor excesive:
A. nu atrage nulitatea acestora
B. este un drept exclusiv personal al moştenitorului rezervatar, neputând fi exercitat de succesorii
acestuia
C. poate fi cerută şi de către cumpărătorul unui bun din masa succesorală, care l-a dobândit de la
rezervatar, cu condiţia ca achizitorul să nu fi ştiut, la data cumpărării, despre existenţa liberalităţii
D. niciuna din variantele de mai sus
39 Pentru ca o persoană să vină la moştenire prin reprezentare, este necesar:
A. să fie copil al defunctului, din căsătorie sau din afara căsătoriei
B. cel reprezentat să fi fost în viaţă la data deschiderii moştenirii
C. locul celui care vine la moştenire să fie un loc util
D. niciuna din variantele de mai sus
40 Colateralii ordinari:
A. pot veni la moştenire numai în nume propriu
B. sunt moştenitori rezervatari
C. sunt obligaţi la raportul donaţiilor
D. niciuna din variantele de mai sus
41 Soţul supravieţuitor poate veni în concurs cu două clase de moştenitori legali:
A. în caz de exheredare a unor moştenitori legali nerezervatari
B. în caz de exheredare a unor moştenitori legali rezervatari
C. în caz de bigamie
D. niciuna din variantele de mai sus
42 Proprietatea pe cote-părţi se aseamănă cu proprietatea comună în devălmăşie prin aceea că:
141
A. fiecare proprietar poate să decidă asupra părţii ce i se cuvine
B. pentru actele ce pot fi încheiate cu privire la bunurile comune se aplică principiul unanimităţii
C. ambele sunt modalităţi ale actului juridic
D. niciuna din variantele de mai sus
43 Pot fi dobândite prin uzucapiune:
A. servituţile continue şi neaparente
B. servituţile necontinue şi aparente
C. servituţile necontinue şi neaparente
D. niciuna din variantele de mai sus
44 Dreptul de superficie:
A. se stinge prin neuz
B. este imprescriptibil extinctiv
C. presupune că superficiarul are un drept de folosinţă asupra construcţiilor, plantaţiilor şi un
drept de proprietate asupra terenului
D. niciuna din variantele de mai sus
45 Fructele civile produse de imobil nu se cuvin proprietarului:
A. dacă imobilul face obiectul dreptului de uzufruct
B. deoarece acest drept nu se întemeiază pe un drept de accesiune
C. dacă imobilul a fost uzucapat
D. niciuna din variantele de mai sus
46 Dreptul de administrare:
A. este dreptul de folosinţă pe care statul îl poate constitui cu privire la bunurile din domeniul
public
B. încetează prin reziliere dacă titularul dreptului de administrare nu îşi execută obligaţiile
C. se referă la bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public
D. niciuna din variantele de mai sus
47 Actul de opţiune succesorală:
A. este unilateral, chiar dacă succesiunea are la bază un testament conjunctiv
B. este voluntar deoarece permite moştenitorului succesibilului decedat înainte de stingerea prin
prescripţie a dreptului de opţiune să exercite acest drept în numele şi pe seama autorului
C. este esenţialmente irevocabil
D. niciuna din variantele de mai sus
48 Acceptarea pură şi simplă a moştenirii:
A. produce efecte de la data introducerii acţiunii de ieşire din indiviziune
B. poate fi dedusă din efectuarea unor lucrări prin care succesibilul sporeşte confortul unor
bunuri din masa succesorală
C. poate fi făcută de orice succesibil, cu excepţia minorilor şi a statului, care nu pot accepta
moştenirea decât sub beneficiu de inventar
D. niciuna din variantele de mai sus
49 Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate publică a statului:
A. fac parte din domeniul public, cu excepţia acelora care, fiind preluate fără titlu valabil, aparţin
142
domeniului privat
B. nu pot fi posedate de terţii achizitori
C. au, sub aspectul imprescriptibilităţii, acelaşi regim juridic ca bunurile proprietate privată a
statului
D. niciuna din variantele de mai sus
50 Renunţarea la moştenire:
A. poate fi şi tacită, cu condiţia de a fi inechivocă
B. devine irevocabilă după împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de opţiune
succesorală
C. nu poate fi retractată dacă moştenirea a fost acceptată, ulterior retractării, de un alt succesibil
D. niciuna din variantele de mai sus
51 În cazul coproprietarului care solicită evacuarea din imobil a celorlalţi coproprietari pe motiv
de imposibilă convieţuire imputabilă acestora, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că:
A. acţiunea în evacuare este un act de dispoziţie şi, pentru acest motiv, nu poate fi exercitată de
un coproprietar împotriva celorlalţi coproprietari
B. instanţa are posibilitatea să ia orice măsură pentru stabilirea folosinţei normale a locuinţei,
inclusiv evacuarea celorlalţi coproprietari, în cazul în care, prin comportamentul lor, fac imposibilă
convieţuirea
C. coproprietarul are la dispoziţie doar acţiunea de ieşire din indiviziune
D. niciuna din variantele de mai sus
52 În cazul în care promitentul-cumpărător solicită, în temeiul art.1073-1077 C.civ., pronunţarea
unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil, iar
convenţia prin care părţile s-au angajat să perfecteze vânzarea a fost încheiată cu mai mult de 3 ani
înainte de data introducerii acţiunii, interval în care promitentul-cumpărător a stăpânit imobilul cu
acordul promitentului-vânzător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că:
A. termenul de prescripţie de 3 ani începe să curgă de la data încheierii convenţiei
B. promitentul-cumpărător nu are la dispoziţie decât o acţiune în răspundere civilă delictuală
privind obligarea promitentului-vânzător la executarea obligaţiei de a face
C. termenul de prescripţie nu începe să curgă la data încheierii convenţiei deoarece preluarea
imobilului de către promitentul-cumpărător şi stăpânirea lui cu acordul promitentului-vânzător
echivalează cu o recunoaştere a dreptului, ceea ce reprezintă o cauză de întrerupere a prescripţiei
D. niciuna din variantele de mai sus
53 În cazul acţiunii prin care un coproprietar solicită constatarea nulităţii absolute a unui contract
de vânzare-cumpărare încheiat între ceilalţi coproprietari şi terţul cumpărător, acţiune întemeiată pe
lipsa consimţământului său la vânzarea construcţiei aflate în coproprietate, Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a stabilit că:
A. contractul nu este lovit de nulitate absolută întrucât este aplicabil regimul juridic specific stării
de coproprietate temporară şi obişnuită. Oricare dintre coproprietari poate cere partajul, iar soarta
actului de vânzare-cumpărare va depinde de rezultatul partajului, soluţia care exclude incidenţa
nulităţii
B. motivul invocat atrage nulitatea relativă a actului, care nu poate fi cerută de coproprietar
deoarece este terţ faţăde contract
C. lipsa consimţământului coproprietarului care nu a participat la încheierea contractului de
vânzare-cumpărare atrage nulitatea absolută
143
D. niciuna din variantele de mai sus
54 În cazul vânzătorului care solicită constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-
cumpărare autentificat, susţinând că lipsa discernământului echivalează cu lipsa
consimţământului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că:
A. lipsa discernământului echivalează cu lipsa consimţământului şi atrage nulitatea absolută a
actului juridic
B. lipsa de discernământ nu poate fi invocată întrucât actul s-a încheiat în formă autentică, iar
notarul public a verificat consimţământul părţilor cu ocazia semnării actului
C. lipsa de discernământ reprezintă un viciu de consimţământ, care atrage nulitatea relativă a
actului juridic
D. niciuna din variantele de mai sus
55 În cazul în care creditorul chirografar formulează, în limitele creanţei sale, o acţiune pauliană
pentru revocarea declaraţiei autentice prin care debitorul a renunţat la succesiune, solicitând,
totodată, acceptarea, în numele debitorului, a aceleiaşi succesiuni, Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a stabilit că:
A. renunţarea debitorului la succesiune poate fi atacată prin acţiune pauliană cu condiţia ca actul
să-l fi prejudiciat pe creditorul chirografar şi să fie fraudulos
B. acţiunea pauliană nu poate avea ca obiect decât desfiinţarea unor acte juridice bilaterale care
să fie încheiate în frauda creditorului chirografar
C. renunţarea la succesiune, fiind un act exclusiv personal al succesibilului, nu poate fi atacată de
o terţă persoană
D.niciuna din variantele de mai sus
56 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.33 din Legea nr.1/2000, în
temeiul căruia persoanele fizice şi persoane juridice, care nu au depus în termenul prevăzut de
Legea nr.169/1997, cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, pot formula astfel de cereri
în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr.1/2000. Excepţia a fost invocată în
raport cu dispoziţiile art.44 alin.(2) teza întâi din Constituţie care dispun: „Proprietatea privată este
garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”. În motivarea excepţiei, se susţine
că textul de lege criticat contravine principiului constituţional al garantării şi ocrotirii proprietăţii
private. Curtea Constituţională a stabilit că:
A. textul de lege nu încalcă dispoziţiile constituţionale enunţate, care se aplică numai după
dobândirea dreptului de proprietate. În cauză, persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere nu au calitatea de proprietar
B. textul de lege nu încalcă dispoziţiile constituţionale enunţate întrucât, indiferent de momentul
depunerii cererii, proprietatea este garantată şi ocrotită perpetuu
C. textul de lege încalcă dispoziţiile constituţionale întrucât termenul este prea scurt faţă de
natura dreptului care face obiectul cererii de reconstituire
D. niciuna din variantele de mai sus
57 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.46 alin.(5) din Legea
nr.10/2001 (în prezent art.45 alin.5 din lege) în temeiul cărora „prin derogare de la dreptul comun,
indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de 1 an de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.” Excepţia a fost invocată în raport cu dispoziţiile art.44 alin.2 teza întâi
din Constituţie care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege,
indiferent de titular”. Curtea Constituţională a stabilit că:
144
A. textul de lege atacat încalcă principiul garantării şi ocrotirii proprietăţii private întrucât
instituie un termen de decădere care aduce atingere dreptului de proprietate privată care este un
drept perpetuu
B. textul de lege menţionat nu contravine dispoziţiilor art.44 din Constituţie întrucât sancţionează
persoana nediligentă, care nu a înţeles să îşi exercite dreptul său în termenul prevăzut de lege,
legiuitorul fiind competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de
proprietate astfel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare
legitime ale altor subiecte de drept. Se instituie, astfel, limitări rezonabile în valorificarea dreptului
de proprietate ca drept subiectiv garantat
C. textul de lege criticat nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât şi dreptul
comun prevede excepţii de la imprescriptibilitatea acţiunii în constatarea nulităţii absolute
D. niciuna din variantele de mai sus
58 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.46 alin.(2) din Legea
nr.10/2001 (în prezent, art.45 alin.(2) din lege), potrivit cărora „Actele juridice de înstrăinare,
inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu
valabil, sunt lovite denulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-
credinţă”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în raport cu dispoziţiile art.44 alin.(2)
teza întâi din Constituţia României care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în
mod egal de lege, indiferent de titular”. În motivarea excepţiei, se susţine că, atât timp cât Legea
nr.10/2001 recunoaşte, în art. 2 alin. (2) din lege, că dreptul de proprietate asupra unui imobil
preluat fără titlu valabil nu s-a pierdut niciodată, dreptul de proprietate al autorilor excepţiei este
încălcat de art. 46 alin. (2), care validează altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiaşi
imobil. Curtea Constituţională a stabilit că:
A. dispoziţia legală atacată încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât, conferind
valoare de titlu de proprietate posesiei de bună-credinţă, aduce atingere caracterului absolut,
exclusiv şi perpetuu al dreptului de proprietate privată
B. dispoziţia legală încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât se conferă valoare de
titlu de proprietate unor acte pe care adevăratul proprietar nu le poate ataca decât înăuntrul
termenului de prescripţie, ceea ce este incompatibil cu caracterul perpetuu al dreptului de
proprietate
C. dispoziţia legală atacată, recunoscând validitatea titlului de proprietate al dobânditorului de
bună-credinţă, nu încalcă principiul constituţional al garantării şi ocrotirii dreptului de proprietate
privată. Edictând această dispoziţie, legiuitorul nu a înţeles să consacre şi prevalenţa titlului de
proprietate al dobânditorului de bună-credinţă faţă de titlul proprietarului iniţial, care, potrivit
aceleiaşi legi, nu a încetat nici un moment să existe. Art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr.
10/2001 nu face decât să confere dobânditorului de bună-credinţă, în considerarea poziţiei sale
subiective oneste, o şansă suplimentară în litigiul cu proprietarul iniţial
D. niciuna din variantele de mai sus
59 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.14 alin.(3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.40/1999, potrivit cărora „proprietarul este obligat să notifice chiriaşului
refuzul de a reînnoi contractul de închiriere cu cel puţin 1 an înainte de expirarea acestuia, pentru
situaţiile prevăzute la alin.2) lit.a) şi b). În cazurile prevăzute la alin.2) lit.d), notificarea se face cu
cel puţin 60 de zile înainte de expirarea contractului.” Excepţia de neconstituţionalitate a fost
invocată în raport cu art.44 alin.(1) teza întâi din Constituţia României, care dispune: „Dreptul de
proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege.” În motivarea excepţiei s-a arătat că instituirea obligaţiei
proprietarului de a notifica chiriaşului refuzul de reînnoire a contractului de închiriere în termenele
prevăzute de ordonanţă aduce în mod vădit atingere atributului de folosinţă al proprietarului, în
145
situaţia în care locuinţa este necesară pentru nevoile sale de locuit. Curtea Constituţională a stabilit
că:
B.textul de lege nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată deoarece, pentru asigurarea unei
bune circulaţii a bunurilor şi în interesul tuturor coproprietarilor, legea prevede ca indiviziunea să
poată lua sfârşit oricând şi în mod liber. Aşadar, textul art. 728 din Codul civil conţine suficiente
mijloace de asigurare a respectării normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea
proprietăţii private
C. textul de lege nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată pentru că şi acţiunea în
revendicare este imprescriptibilă extinctiv, iar partajul pune în discuţie dreptul de proprietate
asupra bunurilor din masa partajabilă
146
D. niciuna din variantele de mai sus
62 Dacă prin întâmpinare pârâtul invocă excepţia de prescripţie extinctivă, excepţia puterii de
lucru judecat şi excepţia de necompetenţă materială, exepţiile vor fi soluţionate în următoarea
ordine:
A. excepţia de prescripţie extinctivă, excepţia puterii de lucru judecat, excepţia de necompetenţă
materială
B. excepţia puterii de lucru judecat, excepţia de necompetenţă materială, excepţia de prescripţie
extinctivă
C. excepţia de necompetenţă materială, excepţia puterii de lucru judecat, excepţia de prescripţie
extinctivă
D. niciuna din variantele de mai sus
63 Reclamantul care învesteşte o instanţă necompetentă teritorial:
A. nu poate invoca excepţia de necompetenţă teritorială absolută
B. poate ridica excepţia de necompetenţă teritorială numai până la prima zi de înfăţişare
C. poate achiesa la excepţia de necompetenţă teritorială ridicată de către pârât
D. niciuna din variantele de mai sus
64 Instanţa admite excepţia de conexitate, dacă:
A. ambele părţi o cer
B. deşi pricinile sunt la instanţe diferite, de acelaşi grad, există strânsă legătură între ele
C. numărul mare de cauze între aceleaşi părţi, la complete diferite, creează premisele pronunţării
unor soluţii diferite
D.niciuna din variantele de mai sus
65 Tinde spre un efect peremptoriu, dar poate începe prin a avea un efect dilatoriu:
A. excepţia de nesemnare a cererii de chemare în garanţie invocată la un termen la care doar
chematul în garanţie este prezent
B. excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă
C. excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant
D. niciuna din variantele de mai sus
66 Instanţa poate uni excepţia procesuală cu fondul:
A. dacă este o excepţie de fond
B. dacă este o excepţie peremptorie
C. ori de câte ori rezolvarea excepţiei presupune administrarea unor probe
D. niciuna din variantele de mai sus
67 Instanţa respinge cererea de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată,
dacă:
A. partea mai beneficiase anterior de un astfel de termen
B. părţile ceruseră anterior amânarea judecăţii în temeiul învoielii lor
C. este formulată după punerea în discuţie din oficiu a excepţiei de perimare
D. niciuna din variantele de mai sus
68 Termenul de o lună care începe să curgă la 30 ianuarie se sfârşeşte:
A. la 1 sau 2 martie, după caz
B. la 2 sau 3 martie, după caz
147
C. la 28 sau 29 februarie, după caz
D. niciuna din variantele de mai sus
69 În cazul renunţării la dreptul subiectiv supus judecăţii, instanţa:
A. pronunţă o încheiere care nu este supusă apelului
B. închide dosarul
C. respinge cererea de chemare în judecată ca nefondată
D. niciuna din variantele de mai sus
70 În materia sechestrului judiciar, administratorul sechestru poate:
A. îndeplini acte de dispoziţie
B. îndeplini acte de conservare şi administrare
C. plăti datorii care nu sunt constatate prin titlu executoriu
D. niciuna din variantele de mai sus
71 Cererea de sechestru asigurător se judecă în:
A. camera de consiliu, cu citarea părţilor
B. camera de consiliu, fără citarea părţilor
C. şedinţă publică, fără citarea părţilor
D. niciuna din variantele de mai sus
72 Este necesar consimţământul pârâtului dacă, în faţa instanţei de apel, reclamantul:
A. renunţă la dreptul subiectiv pretins, afară de excepţiile expres prevăzute de lege
B. îşi retrage apelul
C. renunţă la judecată, afară de excepţiile expres prevăzute de lege
D. niciuna din variantele de mai sus
73 Nemotivarea apelului atrage:
A. anularea apelului ca nemotivat
B. decăderea apelantului din dreptul de a invoca noi motive sau mijloace de apărare
C. respingerea apelului ca nemotivat
D. niciuna din variantele de mai sus
74 Nu poate fi invocată pentru prima oară în apel:
A. excepţia de litispendenţă
B. excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă a primei instanţe
C. perimarea cererii de chemare în judecată
D. niciuna din variantele de mai sus
75 Poate fi formulată direct în apel cererea prin care:
A. intimatul (reclamant la prima instanţă) solicită încuviinţarea executării vremelnice a sentinţei
apelate de adversar
B. apelantul (pârât la prima instanţă) invocă nulitatea contractului pe care reclamantul şi-a
întemeiat pretenţiile
C. apelantul (reclamant la prima instanţă) invocă un alt motiv de nulitate a contractului decât cel
invocat în cererea de chemare în judecată
D. niciuna din variantele de mai sus
148
76 Apelul incidental (aderarea la apel):
A. se exercită de catre un intimat împotriva altui intimat
B. se poate face şi după prima zi de înfăţişare, însă numai cu acordul apelantului din apelul
principal
C. menţine cadrul procesual, sub aspectul părţilor, astfel cum a fost fixat prin cererea de apel
principal
D. niciuna din variantele de mai sus
77 Aderarea la apel, făcută după împlinirea termenului de apel, rămâne fără efecte dacă apelul
principal este:
A. respins ca nefondat
B. respins ca tardiv formulat
C. admis în parte
D. niciuna din variantele de mai sus
78 Instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei
instanţe:
A. dacă prin sentinţa apelată s-a acordat mai mult decât s-a cerut
B. ori de câte ori, la prima instanţă, partea nu a fost legal citată la administrarea probelor
C. dacă prima instanţă nu s-a pronunţat asupra tuturor excepţiilor invocate în faţa ei
D. niciuna din variantele de mai sus
79 Repunerea în termenul de exercitare a recursului:
A. poate fi dispusă din oficiu
B. se soluţionează de instanţa la care trebuie depusă cererea de recurs
C. operează numai în cazul prevăzut de art. 303 alin.. 5 C.proc.civ.
D. niciuna din variantele de mai sus
80 Este supusă recursului în termen de 15 zile de la comunicare:
A. sentinţa prin care prima instanţă ia act de învoiala părţilor
B. încheiarea de suspendare a judecăţii apelului
C. încheierea prin care se constată desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător pentru
nedepunerea cauţiunii
D. niciuna din variantele de mai sus
81 În cazul recursului exercitat împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă dată, potrivit
legii, fără drept de apel:
A. instanţa de recurs poate administra orice mijloc de probă
B. executarea silită este suspendată de drept
C. recurentul este îndreptăţit să invoce orice motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii
atacate
D. niciuna din variantele de mai sus
82 Înscrisurile noi pot fi folosite în recurs:
A. numai de către recurent
B. numai dacă nu existau la data pronunţării hotărârii recurate
C. numai dacă nu există culpa părţii în nefolosirea lor la instanţa de fond
D. niciuna din variantele de mai sus
149
83 În materia recursului, tribunalul casează cu timitere:
A. dacă, în mod greşit, prima instanţă a admis excepţia puterii de lucru judecat
B. dacă motivarea primei instanţe este contradictorie
C. dacă la rejudecarea fondului după casare, ar urma să se administreze proba cu înscrisuri
D. niciuna din variantele de mai sus
84 Poate fi admisă contestaţia în anulare dacă:
A. soluţia dată recursului este rezultatul unei greşeli de judecată evidente
B. recursul a fost respins deşi intimatul nu era legal citat la termenul când a avut loc judecata
recursului
C. la pronunţarea deciziei instanţei de recurs a participat un judecător care participase şi la
pronunţarea hotărârii recurate
D. niciuna din variantele de mai sus
85 Este admisibilă revizuirea pe baza înscrisului nou, dacă înscrisul:
A. exista la data când a fost pronunţată hotărârea, dar partea interesată nu l-a depus, socotind că
este irelevant
B. nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată întrucât nu exista
C. a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată, dar instanţa nu l-a interpretat
în înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia
D. niciuna din variantele de mai sus
86 Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri se poate cere dacă:
A. hotărârile au fost pronunţate în acelaşi dosar
B. hotărârile au fost pronunţate în acelaşi litigiu şi dosare diferite
C. în al doilea proces s-a invocat puterea de lucru judecat şi excepţia a fost respinsă ca nefondată
D. niciuna din variantele de mai sus
87 Constituie o greşeală materială care face admisibilă contestaţia în anulare:
A. respingerea recursului ca tardiv, deşi la dosar exista plicul din care rezulta că acesta a fost
depus în termen la oficiul poştal
B. împrejurarea că nu a fost pusă în discuţia părţilor excepţia de nulitate a recursului
C. contradicţia dintre considerente şi dispozitivul hotărârii
D. niciuna din variantele de mai sus
88 Judecarea în primă instanţă a oricărei cereri de împărţeală privind bunuri asupra cărora părţile
au un drept de proprietate comună:
A. impune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor
B. se face în două etape, prima finalizându-se cu încheierea de admitere în principiu a cererii de
partaj
C. este de competenţa judecătoriei
D. niciuna din variantele de mai sus
89 În materia ordonanţei preşedinţiale:
A. hotărârea este supusă numai recursului, în 5 zile de la pronunţare
B. recursul se judecă şi fără citarea părţilor
C. hotărârea pronunţată este vremelnică şi executorie
D. niciuna din variantele de mai sus
150
90 Ordonanţa preşedinţială:
A. dispune o măsură vremelnică ce poate fi schimbată pe calea unei ordonanţe preşedinţiale
subsecvente, dacă împrejurările avute în vedere cu ocazia primei judecăţi s-au schimbat
B. poate dispune o măsură ce priveşte o obligaţie de a face, indiferent dacă obligaţia constă sau
nu în încetarea unor acte abuzive
C. împiedică o judecată asupra fondului având ca obiect aceeaşi măsură
D. niciuna din variantele de mai sus
91 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, principiul securităţii
raporturilor juridice:
A. permite, în orice circumstanţă, redeschiderea unei proceduri civile încheiate printr-o hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă prin introducerea unei căi extraordinare de atac de către
Ministerul Public
B.este încălcat în cazul o hotărâre judecătorească civilă definitivă şi irevocabilă este anulată, în
urma redeschiderii procedurii, prin introducerea unei revizuiri tardive de Ministerul Public
C. nu este garantat de Convenţie deoarece nu este prevăzut în textul articolului 6
D. niciuna din variantele de mai sus
92 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, neexecutarea imputabilă
statului a unei hotărâri prin care s-a acordat unui părinte dreptul de a avea legături personale cu
copilul său:
A. constituie o ingerinţă în exerciţiul dreptului la respectarea vieţii de familie, garantat de
articolul 8 al Convenţiei, care este justificată dacă este prevăzută de lege şi urmăreşte un scop
legitim
B. este compatibilă, în general, cu exerciţiul dreptului la respectarea vieţii de familie, cu condiţia
ca ea să fie încuviinţată de un tribunal independent şi imparţial
C. va fi analizată exclusiv pe terenul articolului 6 din Convenţie care garantează dreptul la
punerea în executare a hotărârilor
D. niciuna din variantele de mai sus
93 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, excluderea din sfera de
competenţă a instanţelor a posibilităţii de a verifica legalitatea deciziilor unei comisii
administrative cu atribuţii jurisdicţionale, care nu privesc aplicarea unei sancţiuni disciplinare:
A. nu intră în sfera de aplicare a articolului 6 din Convenţie, dacă nu se referă la drepturi cu
caracter civil, în sensul autonom dezvoltat de Curtea Europeană
B. este compatibilă cu dreptul de acces la un tribunal, dacă, pe parcursul procesului, intervin
modificări legislative privind competenţa instanţelor
C. este compatibilă cu dreptul de acces la un tribunal pentru că şi această comisie reprezintă o
instanţă, în sensul articolului 6 al Convenţiei
D. niciuna din variantele de mai sus
94 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, în situaţia în care o persoană a
obţinut o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care o instituţie de stat este
obligată sa-i plătească o sumă de bani:
A. este obligată să pornească procedura de executare silită împotriva respectivei instituţii,
altfel neputându-se plânge de neexecutarea hotărârii
B. nu este oportun să i se ceara creditorului să recurgă la procedura de executare silită pentru a
151
obţine executarea creanţei
C. nu se poate plânge de încălcarea articolului 6 al Convenţiei deoarece acesta nu acoperă faza de
executare a unei hotărâri judecătoreşti
D. niciuna din variantele de mai sus
95 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, vânzarea bunului fostului
proprietar, căruia i s-a recunoscut cu efect retroactiv un drept de proprietate asupra unui
imobil, de către stat unui terţ:
A. nu reprezintă o ingerinţă în dreptul la respectarea bunurilor
B. intră în conţinutul noţiunii de reglementare a folosinţei bunurilor
C. poate fi analizată din perspectiva primei fraze a primului alineat al art. 1 din Primul Protocol
adiţional la Convenţie
D.niciuna din variantele de mai sus
96 În hotărârea CJCE din cauza Costa c. ENEL:
A. a fost pusă în discuţie răspunderea materială a statului membru vizat
B. a fost explicată regula soluţionării conflictului dintre dreptul comunitar şi cel naţional
C. a fost stabilită regula libertăţii de circulaţie a mărfurilor pentru produsul electricitate
D. niciuna din variantele de mai sus
97 Răspunderea materială a statului pentru încălcarea obligaţiilor comunitare intervine, potrivit
jurisprudenţei CJCE:
A. în cazul oricărei încălcări a dreptului comunitar
B. diferit, în funcţie de natura încălcării
C. doar atunci când există o hotărâre pronunţată de CJCE, care a constatat încălcarea
D. niciuna din variantele de mai sus
98 În lumina jurisprudenţei CJCE, persoanele fizice sau juridice pot invoca în faţa instanţelor
A. numai o prevedere stabilită printr - un regulament
B. prevederile stabilite printr-o recomandare a Consiliului Uniunii Europene
C. o prevedere dintr-o directivă ce impune statelor membre obligaţia de a urma o anumită
conduită
D. niciuna din variantele de mai sus
99 În lumina jurisprudenţei CJCE reprezintă măsură echivalentă barierelor netarifare în cale
liberei circulaţii a mărfurilor:
A. interzicerea vânzărilor în pierdere
B. stabilirea programului zilnic de lucru al magazinelor de desfacere a mărfurilor
C. impunerea unei anumite greutăţi minime a mărfii ce se comercializează cu bucata
D. niciuna din variantele de mai sus
100 Dispoziţiile cu efect direct din dreptul comunitar prevalează:
A. tuturor normelor de drept intern
B. normelor de drept intern, cu excepţia legii constituţionale
C. numai tratatelor încheiate de statele membre cu state terţe
D. niciuna din variantele de mai sus
152
Concurs pentru promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor
- 4 februarie 2007 -
153
7 Acţiunea în restituirea prestaţiilor executate în baza unui act juridic anulat:
A. este imprescriptibilă extinctiv în toate cazurile
B. este imprescriptibilă extinctiv dacă actul juridic a fost desfiinţat pentru un motiv de nulitate
absolută
C. urmează, în materia prescripţiei, regimul juridic aplicabil acţiunii în nulitate dacă este
introdusă concomitent cu aceasta
D. niciuna din variantele de mai sus
8 Acţiunea în constatare:
A. este imprescriptibilă extinctiv
B. este prescriptibilă extinctiv dacă vizează un bun mobil
C. este prescriptibilă extinctiv dacă şi acţiunea în realizare este prescriptibilă extinctiv
D. niciuna din variantele de mai sus
9 Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă:
A. nu poate fi solicitată decât de cel în favoarea căruia curge termenul de prescripţie
B. poate fi solicitată ulterior împlinirii termenului de prescripţie
C. nu poate fi solicitată pentru cazul fortuit
D. niciuna din variantele de mai sus
10 Cererea de chemare în judecată întrerupe prescripţia:
A. de la data soluţionării definitive şi irevocabile a cererii, cu condiţia să fie admisă
B. de la data sesizării instanţei competente, în cazul în care a fost introdusă la o instanţă
necompetentă
C. chiar dacă este anulată, în cazul în care o cerere introdusă ulterior de reclamant este admisă
D. niciuna din variantele de mai sus
11 În contractul de vânzare-cumpărare riscul pierii fortuite a bunului se transmite în momentul:
A. executării contractului
B. realizării condiţiei suspensive, indiferent de data pieirii bunului
C. realizării acordului de voinţe cu privire la teren şi preţ
D. niciuna din variantele de mai sus
12 Retractul litigios:
A. poate fi exercitat numai cu privire la drepturile reale
B. nu poate fi exercitat când cesiunea dreptului litigios a fost făcută către un coproprietar al
dreptului cedat
C. poate fi exercitat şi în cazul în care cesiunea dreptului litigios s-a făcut către un creditor al
cedentului, cu titlu de dare în plată
D. niciuna din variantele de mai sus
13 Beneficiarul pactului de preferinţă, în cazul în care proprietarul vinde bunul către o terţă
persoană cu încălcarea pactului de preferinţă, poate:
A. să exercite acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10
până la 20 ani
B. să exercite acţiunea în revocarea vânzării făcute cu nesocotirea pactului de preferinţă,
independent de vreo fraudă din partea terţului achizitor
C. să exercite o acţiune în daune-interese împotriva proprietarului cu condiţia dovedirii
154
conivenţei frauduloase a părţilor vânzării
D. niciuna din variantele de mai sus
14 În caz de cesiune a contractului de locaţiune de către locatar, cedentul garantează:
A. executarea obligaţiilor de către locator
B. existenţa dreptului de folosinţă în condiţiile din momentul încheierii contractului de locaţiune
C. opozabilitatea contractului faţă de terţi, fără îndeplinirea vreunei formalităţi
D. niciuna din variantele de mai sus
15 Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune există:
A. numai faţă de cumpărător
B. atât faţă de cumpărător, cât şi faţă de subdobânditori, cu condiţia ca aceştia să fi dobândit cu
titlu oneros
C. atât faţă de cumpărător, cât şi faţă de subdobânditorii cu titlu gratuit, dar numai atunci când
cumpărătorul iniţial răspunde pentru evicţiune faţă de subdobânditori
D. niciuna din variantele de mai sus
155
20 Mandatul în interes comun este totuna cu:
A. actul cu sine însuşi
B. dubla reprezentare
C. mandatul remunerat
D. niciuna din variantele de mai sus
21 În cazul stipulaţiei pentru altul:
A. stipulantul are dreptul la acţiune în daune-interese împotriva terţului beneficiar dacă stipulaţia
a fost încheiată cu intentia de a achita o datorie catre acesta din urma
B. terţul beneficiar poate invoca faţă de promitent efectele specifice contractelor sinalagmatice pe
care le-ar putea invoca stipulantul însuşi
C. terţul beneficiar nu poate cere rezoluţiunea contractului încheiat între stipulant şi promitent
decât în cazul în care nu primeşte prestaţia datorată de promitent
D. niciuna din variantele de mai sus
22 Contractul public, în cazul simulaţiei:
A. poate fi invocat de către terţii care au contractat cu una dintre părţile simulaţiei înainte de
încheierea contractului public
B. nu produce efecte în raporturile dintre părţi nici atunci când contractul secret este lovit de
nulitate absolută
C. se încheie, întotdeauna, anterior contractului secret
D. niciuna din variantele de mai sus
23 Partea care a executat obligaţia născută din contractul sinalagmatic:
A. are alegerea între a cere executarea silită şi rezoluţiunea contractului cu executare dintr-o dată
B. este obligată, pentru a obţine rezoluţiunea, să procedeze la punerea în întârziere a debitorului
obligaţiei neexecutate, cu excepţia cazului în care în contract a fost inserat un pact comisoriu
C. nu poate să ceară daune-interese dacă s-a pronunţat rezoluţiunea
D. niciuna din variantele de mai sus
24 Riscul contractului:
A. îl suportă, în toate cazurile, cel care suportă riscul pieirii fortuite a bunului
B. determină persoana împotriva căreia se angajează răspunderea contractuală
C. este suportat de ambele părţi contractante atunci când contractul se întemeiază pe o cauză
imorală
D. niciuna din variantele de mai sus
25 În situaţia în care bunul vândut nu a fost predat, cumpărătorul are obligaţia să plătească preţul:
A. cu excepţia cazului în care bunul piere fortuit înainte ca obligaţia de predare să devină
scadentă
B. în cazul în care bunul piere fortuit înainte de îndeplinirea condiţiei rezolutorii
C. cu excepţia cazului în care bunul piere fortuit înainte de punerea în întârziere a vânzătorului
D. niciuna din variantele de mai sus
26 Cel care s-a îmbogăţit fără justă cauză trebuie să restituie:
A. atât cât a pierdut cel al cărui patrimoniu s-a diminuat
B. numai dacă îmbogăţirea lui a fost cauza diminuării unui patrimoniu
C. cu excepţia cazului în care este lipsit de capacitate de exerciţiu
156
D. niciuna din variantele de mai sus
27 Invocarea clauzei penale:
A. nu poate fi făcută de cel care beneficiază de un pact comisoriu de ultim grad
B. poate fi făcută în cazul executării cu întârziere numai dacă termenul era esenţial
C. scuteşte pe creditor de sarcina de a dovedi condiţiile răspunderii contractuale
D. niciuna din variantele de mai sus
28 Desfiinţarea unei vânzări pe calea acţiunii pauliene:
A. nu poate fi cerută atunci când imobilul a fost vândut în interiorul perioadei de inalienabilitate
legală
B. se poate obţine ori de câte ori terţul dobânditor ştia sau trebuia să ştie situaţia juridică reală a
imobilului vândut
C.profită tuturor creditorilor chirografari ale căror creanţe au o scadenţă anterioară creanţei
creditorului reclamant
D. niciuna din variantele de mai sus
29 Cesiunea de creanţă:
A. nu poate fi atacată de creditorii chirografari ai cedentului dacă a devenit opozabilă ca urmare a
acceptării prin înscris autentic
B. conferă cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominală a creanţei
C. îl exonerează pe cedent de răspunderea pentru orice evicţiune, dacă nu se prevede altfel
D. niciuna din variantele de mai sus
30 Subrogaţia legală:
A. produce efecte de la data hotărârii judecătoreşti
B. stinge obligaţia iniţială şi o înlocuieşte cu aceea a debitorului faţă de terţul plătitor
C. operează în favoarea fidejusorului care execută obligaţia principală
D. niciuna din variantele de mai sus
31 Creditorul are dreptul să primească alt lucru decât acela care i se datorează:
A. în cazul în care operează compensaţia legală
B. numai dacă nu s-a împlinit termenul de prescripţie în privinţa propriei creanţe, deoarece, în
acest din urmă caz, obligaţia s-ar stinge nu prin plată, ci printr-o liberaţiune făcută de către debitor
C. şi în ipoteza în care prestaţia iniţial datorată avea ca obiect bunuri de gen
D. niciuna din variantele de mai sus
32 Proprietarul terenului care îşi însuşeşte construcţia edificată pe teren, fără acordul său, de o
altă persoană:
A. este obligat, la cererea constructorului, să îi plătească despăgubiri indiferent de buna sau
reaua-credinţă a acestuia din urmă
B. are la dispoziţie o acţiune în răspundere civilă delictuală împotriva constructorului în vederea
obligării la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenului
C. nu poate fi obligat la despăgubiri către constructor, dacă dovedeşte reaua-credinţă a acestuia la
momentul edificării construcţiei
D. niciuna din variantele de mai sus
33 Acţiunea în revendicare imobiliară:
A. nu poate fi formulată de către coproprietar împotriva celorlaţi coproprietari, decât dacă
157
dovedeşte că a înţeles să posede bunul numai pentru sine
B. va fi admisă dacă reclamantul are titlu de proprietate, cu condiţia ca titlul să emane de la un
terţ şi data titlului să fie ulterioară posesiei pârâtului
C. nu poate fi formulată împotriva uzufructuarului
D. niciuna din variantele de mai sus
34 În cazul uzucapiunii de 10 până la 20 de ani, buna-credinţă a posesorului:
A. trebuie să existe la momentul dobândirii imobilului
B. trebuie să existe pe toată perioada posesiei
C. trebuie să fie dovedită de către cel care o invocă
D. niciuna din variantele de mai sus
35 Raportul donaţiilor:
A. nu poate fi cerut de legatarul cu titlu particular
B. poate fi cerut şi de către creditorii succesiunii care au un drept de creanţă născut anterior
donaţiei, cu excepţia cazului în care succesiunea a fost acceptată sub beneficiu de inventar
C. poate fi cerut şi pentru fructele culese de către donatar până în ziua deschiderii moştenirii
D. niciuna din variantele de mai sus
36 Caducitatea legatului intervine:
A. în cazul legatului sub condiţie suspensivă, în ipoteza în care legatarul decedează după moartea
testatorului, dar anterior realizării condiţiei
B. în ipoteza în care legatarul renunţă la legat anterior decesului testatorului, cu condiţia să îi
comunice acestuia renunţarea
C. în cazul distrugerii voluntare a bunului sau a testamentului de către testator
D. niciuna din variantele de mai sus
37 Reducţiunea liberalităţilor excesive:
A. nu atrage nulitatea acestora
B. este un drept exclusiv personal al moştenitorului rezervatar, neputând fi exercitat de succesorii
acestuia
C. poate fi cerută şi de către cumpărătorul unui bun din masa succesorală, care l-a dobândit de la
rezervatar, cu condiţia ca achizitorul să nu fi ştiut, la data cumpărării, despre existenţa liberalităţii
D. niciuna din variantele de mai sus
38 În cazul în care este admisă reprezentarea, împărţirea se face:
A. pe capete
B. pe tulpini
C. conform principiului proximităţii gradului de rudenie
D. niciuna din variantele de mai sus
39 Ascendenţii privilegiaţi:
A. pot veni la moştenire prin reprezentare
B. sunt obligaţi la raportul donaţiilor
C. nu sunt moştenitori sezinari
D. niciuna din variantele de mai sus
40 Colateralii ordinari:
158
A. pot veni la moştenire numai în nume propriu
B. sunt moştenitori rezervatari
C. sunt obligaţi la raportul donaţiilor
D. niciuna din variantele de mai sus
41 Uzufructuarul are dreptul:
A. să găsească o cauţiune
B. să cedeze emolumentul dreptului de uzufruct
C. să inventarieze mobilele şi să constate starea imobilelor
D. niciuna din variantele de mai sus
42 Pot fi dobândite prin uzucapiune:
A. servituţile continue şi neaparente
B. servituţile necontinue şi aparente
C. servituţile necontinue şi neaparente
D. niciuna din variantele de mai sus
43 Dreptul de uz:
A. poate fi înstrăinat
B. nu poate fi închiriat
C. are ca obiect o locuinţă
D. niciuna din variantele de mai sus
44 Dreptul de superficie:
A. se stinge prin neuz
B. este imprescriptibil extinctiv
C. presupune că superficiarul are un drept de folosinţă asupra construcţiilor, plantaţiilor şi un
drept de proprietate asupra terenului
D. niciuna din variantele de mai sus
45 Poate fi încheiat, prin înscris sub semnătură privată:
A. contractul de donaţie având ca obiect o construcţie
B. contractul de vânzare-cumpărare a dreptului de uzufruct asupra unei construcţii
C. contractul de vânzare-cumpărare a terenului aflat sub construcţie
D. niciuna din variantele de mai sus
46 Dreptul de opţiune succesorală:
A. nu poate fi exercitat de legatarul cu titlu particular deoarece acesta dobândeşte un bun
individual determinat
B. nu poate fi exercitat de creditorii chirografari ai succesibilului decât pe cale de acţiune oblică
C. se exercită de către succesibilii legali dintr-o clasă inferioară indiferent dacă succesibilii din
clasa superioară şi-au exercitat sau nu dreptul de opţiune
D. niciuna din variantele de mai sus
47 Actul de opţiune succesorală:
A. este unilateral, chiar dacă succesiunea are la bază un testament conjunctiv
B. este voluntar deoarece permite moştenitorului succesibilului decedat înainte de stingerea prin
prescripţie a dreptului de opţiune să exercite acest drept în numele şi pe seama autorului
159
C. este esenţialmente irevocabil
D. niciuna din variantele de mai sus
48 Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate publică a statului:
A. fac parte din domeniul public, cu excepţia acelora care, fiind preluate fără titlu valabil, aparţin
domeniului privat
B. nu pot fi posedate de terţii achizitori
C. au, sub aspectul imprescriptibilităţii, acelaşi regim juridic ca bunurile proprietate privată a
statului
D. niciuna din variantele de mai sus
49 Renunţarea la moştenire:
A. poate fi şi tacită, cu condiţia de a fi inechivocă
B. devine irevocabilă după împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de opţiune
succesorală
C. nu poate fi retractată dacă moştenirea a fost acceptată, ulterior retractării, de un alt succesibil
D. niciuna din variantele de mai sus
50 În cazul acceptării moştenirii sub beneficiu de inventar:
A. actul juridic de acceptare este solemn
B. moştenitorul nu este obligat să plătească datoriile succesiunii
C. efectele acceptării se produc de la data întocmirii inventarului
D. niciuna din variantele de mai sus
51 În cazul succesibilului care nu a acceptat în termen succesiunea de pe urma fostului proprietar
şi a solicitat măsuri reparatorii în termenul prevăzut de Legea nr.10/2001, Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a stabilit că:
A. succesibilul nu este persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr.10/2001
întrucât nu a acceptat succesiunea în termenul legal
B. succesibilul este persoană îndreptăţită întrucât dreptul de proprietate este perpetuu
C. succesibilul este persoană îndreptăţită întrucât legea specială l-a repus de drept în termenul de
acceptare a succesiunii, iar cererea de acordare a măsurilor reparatorii valorează acceptare
D. niciuna din variantele de mai sus
52 În cazul în care cumpărătorul unui imobil preluat de stat, fără titlu valabil, în perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, solicită, ulterior desfiinţării contractului de vânzare-cumpărare, obligarea
proprietarului care a redobândit imobilul prin hotărâre judecătorească, la plata de despăgubiri
pentru îmbunătăţirile aduse imobilului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că:
A. obligaţia de plată a despăgubirilor revine proprietarului actual pentru că îmbunătăţirile îi
profită
B. obligaţia de plată a despăgubirilor revine proprietarului actual în temeiul îmbogăţirii fără justă
cauză
C. nu există temei pentru obligarea proprietarului la contravaloarea îmbunătăţirilor întrucât
imobilul a fost preluat de stat fără titlu valabil, în acest caz obligaţia de despăgubire revenind
statului sau unităţii deţinătoare
D. niciuna din variantele de mai sus
53 În cazul acţiunii prin care un coproprietar solicită constatarea nulităţii absolute a unui contract
de vânzare-cumpărare încheiat între ceilalţi coproprietari şi terţul cumpărător, acţiune întemeiată pe
160
lipsa consimţământului său la vânzarea construcţiei aflate în coproprietate, Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a stabilit că:
A. contractul nu este lovit de nulitate absolută întrucât este aplicabil regimul juridic specific stării
de coproprietate temporară şi obişnuită. Oricare dintre coproprietari poate cere partajul, iar soarta
actului de vânzare-cumpărare va depinde de rezultatul partajului, soluţia care exclude incidenţa
nulităţii
B. motivul invocat atrage nulitatea relativă a actului, care nu poate fi cerută de coproprietar
deoarece este terţ faţă de contract
C. lipsa consimţământului coproprietarului care nu a participat la încheierea contractului de
vânzare-cumpărare atrage nulitatea absolută
D. niciuna din variantele de mai sus
54 În cazul vânzătorului care solicită constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-
cumpărare autentificat, susţinând că lipsa discernământului echivalează cu lipsa consimţământului,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că:
A. lipsa discernământului echivalează cu lipsa consimţământului şi atrage nulitatea absolută a
actului juridic
B. lipsa de discernământ nu poate fi invocată întrucât actul s-a încheiat în formă autentică, iar
notarul public a verificat consimţământul părţilor cu ocazia semnării actului
C. lipsa de discernământ reprezintă un viciu de consimţământ, care atrage nulitatea relativă a
actului juridic
D. niciuna din variantele de mai sus
55 În cazul formulării de către creditor, pe cale de acţiune oblică, a unei cereri privind anularea
unei vânzări încheiate între debitor şi un terţ, cu motivarea că, anterior încheierii contractului
atacat, înstrăinase imobilul către vânzătorul-debitor, în scopul prestării întreţinerii de către acesta,
obligaţie nestipulată însă în contract, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că:
A. creditorul chirografar nu poate solicita desfiinţarea unui contract încheiat între debitor şi terţ
decât pe cale de acţiune pauliană
B. persoana care a înstrăinat bunul printr-un contract de vânzare-cumpărare şi nu printr-unul de
întreţinere, nu are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă şi, din acest motiv, nu poate introduce
acţiunea oblică pentru desfiinţarea actului juridic încheiat între debitor şi terţ
C. creditorul chirografar nu poate ataca, pe cale de acţiune oblică, actele juridice cu titlu oneros
decât dacă invocă o conivenţă frauduloasă a părţilor contractante
D. niciuna din variantele de mai sus
56 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.46 alin.(5) din Legea
nr.10/2001 (în prezent art.45 alin.5 din lege) în temeiul cărora „prin derogare de la dreptul comun,
indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de 1 an de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.” Excepţia a fost invocată în raport cu dispoziţiile art.44 alin.2 teza întâi
din Constituţie care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege,
indiferent de titular”. Curtea Constituţională a stabilit că:
A. textul de lege atacat încalcă principiul garantării şi ocrotirii proprietăţii private întrucât
instituie un termen de decădere care aduce atingere dreptului de proprietate privată care este un
drept perpetuu
B. textul de lege menţionat nu contravine dispoziţiilor art.44 din Constituţie întrucât sancţionează
persoana nediligentă, care nu a înţeles să îşi exercite dreptul său în termenul prevăzut de lege,
legiuitorul fiind competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de
161
proprietate astfel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare
legitime ale altor subiecte de drept. Se instituie, astfel, limitări rezonabile în valorificarea dreptului
de proprietate ca drept subiectiv garantat
C. textul de lege criticat nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât şi dreptul
comun prevede excepţii de la imprescriptibilitatea acţiunii în constatarea nulităţii absolute
D. niciuna din variantele de mai sus
57 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.46 alin.(2) din Legea
nr.10/2001 (în prezent, art.45 alin.(2) din lege), potrivit cărora „Actele juridice de înstrăinare,
inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu
valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-
credinţă”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în raport cu dispoziţiile art.44 alin.(2)
teza întâi din Constituţia României care dispun: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în
mod egal de lege, indiferent de titular”. În motivarea excepţiei, se susţine că, atât timp cât Legea
nr.10/2001 recunoaşte, în art. 2 alin. (2) din lege, că dreptul de proprietate asupra unui imobil
preluat fără titlu valabil nu s-a pierdut niciodată, dreptul de proprietate al autorilor excepţiei este
încălcat de art. 46 alin. (2), care validează altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiaşi
imobil. Curtea Constituţională a stabilit că:
A. dispoziţia legală atacată încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât, conferind
valoare de titlu de proprietate posesiei de bună-credinţă, aduce atingere caracterului absolut,
exclusiv şi perpetuu al dreptului de proprietate privată
B. dispoziţia legală încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât se conferă valoare de
titlu de proprietate unor acte pe care adevăratul proprietar nu le poate ataca decât înăuntrul
termenului de prescripţie, ceea ce este incompatibil cu caracterul perpetuu al dreptului de
proprietate
C. dispoziţia legală atacată, recunoscând validitatea titlului de proprietate al dobânditorului de
bună-credinţă, nu încalcă principiul constituţional al garantării şi ocrotirii dreptului de proprietate
privată. Edictând această dispoziţie, legiuitorul nu a înţeles să consacre şi prevalenţa titlului de
proprietate al dobânditorului de bună-credinţă faţă de titlul proprietarului iniţial, care, potrivit
aceleiaşi legi, nu a încetat nici un moment să existe. Art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr.
10/2001 nu face decât să confere dobânditorului de bună-credinţă, în considerarea poziţiei sale
subiective oneste, o şansă suplimentară în litigiul cu proprietarul iniţial
D. niciuna din variantele de mai sus
58 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.517 din Codul civil, potrivit
cărora "uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia,
întocmai ca însuşi proprietarul lor, însă cu îndatorirea de a le conserva substanţa." Excepţia a fost
invocată în raport cu dispoziţiile art.44 alin.(2) teza întâi din Constituţie, care dispun: „Proprietatea
privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”. În motivarea excepţiei
s-a arătat că prin art.517 C.civ. se reglementează posibilitatea uzufructuarilor de a solicita
evacuarea proprietarilor, fără ca aceştia să fie de acord. Curtea Constituţională a stabilit că:
A. textul de lege atacat nu încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât proprietarul nu
va pierde niciodată dreptul de proprietate asupra bunului care îi va reveni în deplinătatea atributelor
sale cel mai târziu la moartea uzufructuarului. Ca atare, textele de lege criticate nu numai că nu
contravin dispoziţiilor din Constituţie privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, ci
reprezintă tocmai o aplicare a acestor dispoziţii constituţionale
B. textul de lege nu încalcă dispoziţia constituţională întrucât, într-o situaţie similară, instanţa de
contencios constituţional a constatat că dispoziţiile Codului civil în materie de servitute sunt
constituţionale. Or, uzufructul, aidoma servituţilor, reprezintă un dezmembrământ al dreptului de
162
proprietate şi, ca urmare, se bucură de aceeaşi protecţie ca şi dreptul de proprietate
C. textul de lege nu este contrar dispoziţiilor constituţionale menţionate întrucât legea civilă nu
permite constituirea uzufructului decât în baza unui act încheiat cu proprietarul, ceea ce nu
îngăduie acestuia din urmă să se plângă de grevarea bunului
D. niciuna din variantele de mai sus
59 S-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.494 alin.(3) teza finală din
Codul civil, potrivit cărora "cu toate acestea, dacă plantaţiile, clădirile şi operele au fost făcute de
către o a treia persoană de bună-credinţă, proprietarul pământului nu va putea cere ridicarea sus-
ziselor plantaţii, clădiri şi lucrări, dar va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor şi
preţul muncii, sau de a plăti o sumă de bani egală cu aceea a creşterii valorii fondului." Excepţia a
fost invocată în raport cu dispoziţiile art.41 alin.(3) din Constituţia României (în prezent, art.44
alin.3), care dispun următoarele: „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate
publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.” În motivarea excepţiei s-a
arătat că prin menţinerea plantaţiilor, clădirilor sau lucrărilor făcute de către o persoană de bună-
credinţă se aduce atingere prerogativelor esenţiale ale dreptului de proprietate asupra fondului, ceea
ce ar echivala cu o expropriere pentru cauză de utilitate privată. Curtea Constituţională a stabilit că:
A. textul de lege criticat este contrar dispoziţiei constituţionale menţionate deoarece aduce o
restrângere nejustificată şi arbitrară exerciţiului dreptului de proprietate, care este un drept
fundamental al omului
B. textul de lege criticat nu este contrar dispoziţiei constituţionale menţionate deoarece,
exonerându-l pe constructor de obligaţia de a desfiinţa construcţia edificată pe terenul altuia, legea
civilă apără proprietatea aparentă întemeiată pe posesia de bună-credinţă
C. textul de lege atacat nu este contrar dispoziţiei constituţionale menţionate fiind în concordanţă
cu definiţia dată proprietăţii de art.480 din Codul civil, care prevede că "proprietatea este dreptul ce
are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele
determinate de lege", şi oferă o soluţie rezonabilă conflictului de interese legitime dintre
proprietarul fondului şi constructorul de bună-credinţă pe terenul acestuia. Este adevărat că, având
a alege între cele două posibilităţi de despăgubire, fără a putea pretinde constructorului de bună-
credinţă ridicarea lucrării, proprietarul terenului suferă o restrângere a prerogativei de dispoziţie
asupra bunului său, însă această restrângere operează în condiţiile legii, în considerarea poziţiei
subiective a constructorului - buna-credinţă -, cu respectarea prevederilor constituţionale
163
raţiunea de a fi a oricărui subiect de drept. Din acest circuit nu poate fi exclus dreptul de
proprietate, în maniera preconizată de autorul excepţiei. A accepta un atare punct de vedere ar
însemna să se instituie o clauză de nerăspundere pentru titularul obligaţiei asumate, pus astfel la
adăpost împotriva valorificării silite a creanţei de către creditorul său. Pe de altă parte, finalitatea
dispoziţiei constituţionale constă în asigurarea realizării dreptului de proprietate, ca drept subiectiv
fundamental, într-o dimensiune rezonabilă, de natură să asigure respectarea drepturilor şi
intereselor legitime ale altor subiecte de drept cărora statul este ţinut, în egală măsură, să le acorde
ocrotire
C. textul de lege încalcă dispoziţia constituţională menţionată întrucât înfrânge protecţia
constituţională a proprietăţii private pentru a da satisfacţie creditorului chirografar, creditor care nu
a avut diligenţa de a-şi însoţi creanţa de o garanţie reală
D. niciuna din variantele de mai sus
61 Reclamantul care învesteşte o instanţă necompetentă teritorial:
A. nu poate invoca excepţia de necompetenţă teritorială absolută
B. poate ridica excepţia de necompetenţă teritorială numai până la prima zi de înfăţişare
C. poate achiesa la excepţia de necompetenţă teritorială ridicată de către pârât
D. niciuna din variantele de mai sus
62 Instanţa admite excepţia de conexitate, dacă:
A. ambele părţi o cer
B. deşi pricinile sunt la instanţe diferite, de acelaşi grad, există strânsă legătură între ele
C. numărul mare de cauze între aceleaşi părţi, la complete diferite, creează premisele pronunţării
unor soluţii diferite
D. niciuna din variantele de mai sus
63 Instanţa poate uni excepţia procesuală cu fondul:
A. dacă este o excepţie dilatorie
B. dacă rezolvarea excepţiei impune administrarea unor probe
C. numai dacă pentru soluţionarea excepţiei este necesară administrarea unor dovezi în legătură
cu dezlegarea în fond a pricinii
D. niciuna din variantele de mai sus
64 Ordinea de soluţionare a excepţiilor de lipsă calitate procesuală activă, de necompetenţă
materială şi de perimare este următoarea:
A. excepţia de necompetenţă materială, excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia de
perimare
B. excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia de perimare, excepţia de necompetenţă
materială
C. excepţia de necompetenţă materială, excepţia de perimare, excepţia lipsei calităţii procesuale
active
D. niciuna din variantele de mai sus
65 Instanţa respinge cererea de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată,
dacă:
A. partea mai beneficiase anterior de un astfel de termen
B. părţile ceruseră anterior amânarea judecăţii în temeiul învoielii lor
C. este formulată după punerea în discuţie din oficiu a excepţiei de perimare
D. niciuna din variantele de mai sus
164
66 Termenul de o lună care începe să curgă la 30 ianuarie se sfârşeşte:
A. la 28 sau 29 februarie, după caz
B. la 2 sau 3 martie, după caz
C. la 1 sau 2 martie, după caz
D. niciuna din variantele de mai sus
67 Nulitatea absolută virtuală a actului de procedură:
A. poate fi declarată numai dacă este prevăzută expres de lege
B. poate fi reţinută doar condiţionat de dovedirea unei vătămări procesuale
C. poate fi invocată doar de către cel vătămat în drepturile sale procesuale
D. niciuna din variantele de mai sus
68 Constituie achiesare a pârâtului la pretenţiile reclamantului:
A. lipsa nejustificată a pârâtului la termenul pentru care a fost legal citat la interogatoriu
B. recunoaşterea pretenţiilor prin întâmpinare
C. recunoaşterea pretenţiilor, dar invocând alt izvor al acestora
D. niciuna din variantele de mai sus
69 Instanţa poate reveni motivat asupra probei încuviinţate atunci când:
A. partea care a propus-o lipseşte la termenul stabilit pentru administrarea ei
B. partea care a propus-o renunţă la proba respectivă
C. proba a devenit inutilă
D. niciuna din variantele de mai sus
70 Este prezumată că are termen în cunoştinţă:
A. partea care a primit citaţia, semnând personal de primire
B. partea care se prezintă la o înfăţişare după repunerea cauzei pe rol
C. partea prezentă prin mandatar, la termenul la care se dispune chemarea sa la interogatoriu
pentru termenul următor
D. niciuna din variantele de mai sus
71 Cererea de intervenţie forţată prevăzută de art.57 Cod procedură civilă:
A. poate fi folosită de către intervenientul accesoriu pentru a introduce în cauză o altă persoană
care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi intervenientul
B. poate fi folosită de către reclamant pentru a introduce în cauză alţi pârâţi
C. poate fi folosită de către pârât pentru a introduce în cauză un codebitor
D. niciuna din variantele de mai sus
72 În cazul renunţării la dreptul subiectiv pretins:
A. reclamantul trebuie să se prezinte personal în faţa instanţei
B. este necesar consimţământul pârâtului numai dacă s-a intrat în dezbaterea fondului
C. reclamantul trebuie să aibă capacitatea de a dispune
D. niciuna din variantele de mai sus
73 Apelul nemotivat:
A. se judecă şi pe baza probelor administrate în completare în apel
B. se judecă exclusiv pe baza probelor administrate în primă instanţă
C. este constat nul
165
D. niciuna din variantele de mai sus
74 Partea decăzută din dreptul de a administra o probă în primă instanţă:
A. nu mai are dreptul de a solicita administrarea probei în apel, fiind în culpă procesuală
B. are dreptul de a solicita administrarea probei în apel, condiţionat de criticarea prin motivele de
apel a dispoziţiei de aplicare a sancţiunii decăderii
C. are dreptul de a solicita administrarea probei în apel, necondiţionat de criticarea prin motivele
de apel a dispoziţiei de aplicare a sancţiunii decăderii
D. niciuna din variantele de mai sus
75 Reclamantul, intimat în apelul declarat de către pârât, poate formula împotriva chematului în
garanţie:
A. apel întemeiat pe prevederile art.293 Cod procedură civilă, când cererea de chemare în
garanţie formulată de către reclamant a fost respinsă, întrucât a fost admisă cererea principală
B. apel întemeiat pe prevederile art.293 indice 1 Cod procedură civilă, când cererea de chemare
în garanţie formulată de către reclamant a fost respinsă, întrucât a fost admisă cererea principală
C. apel întemeiat pe prevederile art.293 indice 1 Cod procedură civilă, indiferent de soluţia
pronunţată asupra cererii de chemare în garanţie formulată de către reclamant
D. niciuna din variantele de mai sus
76 Atunci când partea şi-a indicat adresa unde locuieşte alături de alegerea expresă a domiciliului
procesual, cu respectarea prevederilor art.93 Cod procedură civilă, comunicarea hotărârii este
valabilă:
A. doar dacă a fost făcută atât la adresa unde locuieşte, cât şi la domiciliul procesual ales
B. dacă a fost făcută doar la domiciliul procesual ales
C. doar dacă a fost făcută la adresa unde acesta locuieşte
D. niciuna din variantele de mai sus
77 Nu poate fi invocată pentru prima oară în apel:
A. excepţia de litispendenţă
B. excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă a primei instanţe
C. perimarea cererii de chemare în judecată
D. niciuna din variantele de mai sus
78 Poate fi formulată direct în apel cererea prin care:
A. intimatul (reclamant la prima instanţă) solicită încuviinţarea executării vremelnice a sentinţei
apelate de adversar
B. apelantul (pârât la prima instanţă) invocă nulitatea contractului pe care reclamantul şi-a
întemeiat pretenţiile
C. apelantul (reclamant la prima instanţă) invocă un alt motiv de nulitate a contractului decât cel
invocat în cererea de chemare în judecată
D. niciuna din variantele de mai sus
79 Apelul incidental (aderarea la apel):
A. se exercită de catre un intimat împotriva altui intimat
B. se poate face şi după prima zi de înfăţişare, însă numai cu acordul apelantului din apelul
principal
C. menţine cadrul procesual, sub aspectul părţilor, astfel cum a fost fixat prin cererea de apel
166
principal
D. niciuna din variantele de mai sus
80 Aderarea la apel, făcută după împlinirea termenului de apel, rămâne fără efecte dacă apelul
principal este:
A. respins ca nefondat
B. respins ca tardiv formulat
C. admis în parte
D. niciuna din variantele de mai sus
81 Repunerea în termenul de exercitare a recursului:
A. poate fi dispusă din oficiu
B. se soluţionează de instanţa la care trebuie depusă cererea de recurs
C. operează numai în cazul prevăzut de art. 303 alin. 5 C.proc.civ.
D. niciuna din variantele de mai sus
82 Este supusă recursului în termen de 15 zile de la comunicare:
A. sentinţa prin care prima instanţă ia act de învoiala părţilor
B. încheierea de suspendare a judecăţii apelului
C. încheierea prin care se constată desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător pentru
nedepunerea cauţiunii
D. niciuna din variantele de mai sus
83 În cazul recursului exercitat împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă dată, potrivit
legii, fără drept de apel:
A. instanţa de recurs poate administra orice mijloc de probă
B. executarea silită este suspendată de drept
C. recurentul este îndreptăţit să invoce orice motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii
atacate
D. niciuna din variantele de mai sus
84 Înscrisurile noi pot fi folosite în recurs:
A. numai de catre recurent
B. numai dacă nu existau la data pronunţării hotărârii recurate
C. numai dacă nu există culpa părţii în nefolosirea lor la instanţa de fond
D. niciuna din variantele de mai sus
85 În materia recursului, curtea de apel casează cu timitere:
A. dacă, în mod greşit, instanţa de apel a admis excepţia puterii de lucru judecat
B. ori de câte ori, la instanţa de fond, partea nu a fost regulat citată la administrarea probelor
C. dacă instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor excepţiilor invocate în faţa ei
D. niciuna din variantele de mai sus
86 Pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti cu nerespectarea principiului contradictorialităţii
constituie motiv de recurs prevăzut de:
A. art.304 pct.9 Cod procedură civilă
B. art.304 pct.4 Cod procedură civilă
C. art.304 pct.5 Cod procedură civilă
167
D. niciuna din variantele de mai sus
87 Recursul nemotivat, formulat direct împotriva sentinţei nesusceptibile de apel,
A. va fi constatat nul, în temeiul art.306 alin.1 Cod procedură civilă, dacă nu pot fi reţinute
motive de recurs de ordine publică
B. nu va fi constatat nul, faţă de prevederile art.316 raportat la art.292 alin.2 Cod procedură civilă
C. va fi constatat nul, numai dacă nu se motivează până la prima zi de înfăţişare
D. niciuna din variantele de mai sus
88 Contestaţia în anulare specială, întemeiată pe motivul omisiunii cercetării unui motiv de
recurs:
A. poate privi necercetarea de către instanţa de recurs a unui motiv de ordine publică pe care ar fi
putut să îl invoce din oficiu, potrivit art.306 alin.2
B. poate fi formulată numai de către recurentul al cărui recurs a fost respins total sau parţial prin
decizia contestată
C. poate fi formulată şi de către intimat, dacă soluţia de respingere a recursului este considerată
de către acesta ca fiind temeinică, dar fără a fi analizate toate motivele de recurs invocate de către
recurent
D. niciuna din variantele de mai sus
89 Poate fi admisă contestaţia în anulare dacă:
A. soluţia dată recursului este rezultatul unei greşeli de judecată evidente
B. recursul a fost respins deşi intimatul nu era legal citat la termenul când a avut loc judecata
recursului
C. la pronunţarea deciziei instanţei de recurs a participat un judecător care participase şi la
pronunţarea hotărârii recurate
D. niciuna din variantele de mai sus
90 Revizuirea pe bază de înscrisuri noi este admisibilă dacă înscrisul:
A. exista la data când a fost pronunţată hotărârea
B. a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată, dar a fost interpretat împotriva
înţelesului lămurit şi neîndoielnic al acestuia
C. a fost întocmit ulterior pronunţării hotărârii şi deci nu a fost folosit în proces
D. niciuna din variantele de mai sus
91 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, Convenţia de la Haga privind
aspectele civile ale răpirii internaţionale de copii:
A. nu are legătură cu articolul 8 şi, în consecinţă, nu poate fi interpretată de Curte
B. nefiind un act de drept intern al unui stat membru al Convenţiei, o interpretare sau aplicare a
sa, care ar intra în conflict cu dreptul garantat de articolul 8 al Convenţiei, nu poate fi imputată
unui stat membru
C. este inclusă în garanţiile cuprinse de articolul 8 al Convenţiei, astfel că interpretarea şi
aplicarea eronată a Convenţiei de la Haga poate conduce la încălcarea articolului 8 al Convenţiei
D. niciuna din variantele de mai sus
92 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, nemotivarea unei hotărâri de
către o instanţă de recurs:
A. este justificată dacă se ia în considerare ansamblul procedurii, inclusiv cea desfăşurată în faţa
instanţei de fond
168
B. nu presupune existenţa unui răspuns detaliat la fiecare argument, dacă s-au examinat în mod
real problemele esenţiale care i-au fost supuse
C. este justificată dacă recurentul obţine câştig de cauză
D. niciuna din variantele de mai sus
93 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, vânzarea unui bun imobil de
către stat unui terţ, în ipoteza în care s-a recunoscut, cu efect retroactiv, nevalabilitatea titlului
statului de preluare a acestui bun şi s-a dispus restituirea acestuia fostului proprietar:
A. reprezintă o ingerinţă în dreptul la bun al reclamantului dacă conduce la imposibilitatea
redobândirii bunului
B. nu reprezintă o ingerinţă întrucât reclamantul nu are un bun, în sensul autonom al
jurisprudenţei dezvoltate de Curte în analiza articolului 1 din Primul Protocol adiţional la
Convenţie
C. intră în marja de apreciere a statului, care îşi poate adopta, în mod liber, politica economică şi
socială şi este justificată în orice circumstanţe
D. niciuna din variantele de mai sus
94 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, anularea unei hotărâri definitive
şi irevocabile, care se bucură de o prezumţie de validitate, pe calea recursului în anulare, exercitat
de către Ministerul Public:
A. poate fi considerată întotdeauna o limitare justificată a dreptului de acces la un tribunal
B. intră în marja de apreciere a statului, dacă este respectat principiul proporţionalităţii
C. nu poate fi analizată din perspectiva aplicabilităţii articolului 6 din Convenţie, acesta nefiind
aplicabil procedurilor extraordinare de atac
D. niciuna din variantele de mai sus
95 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, adunarea sistematică şi
introducerea în fişiere, de către o instituţie publică abilitată în acest sens, a unor date despre
activitatea profesională din trecutul îndepărtat al unei persoane care vrea să acceadă la o funcţie
A. nu intră niciodată în câmpul de aplicare al articolului 8 din Convenţie care se referă, în mod
exclusiv, la viaţă privată a indivizilor
B. reprezintă o ingerinţă justificată de interesul public şi apărarea instituţiilor democratice
C. poate fi justificată de o jurisprudenţă constantă şi previzibilă a instanţelor interne care permite
aceste măsuri
D. niciuna din variantele de mai sus
96 În hotărârea pronunţată în cauza Faccini Dori c. Recreb, CJCE a hotărât că:
A. un consumator poate obţine despăgubiri de la statul care nu a transpus în legislaţia naţională o
directivă
B. directivele edictate de către Comunitate impun, cu efect imediat, obligaţii în sarcina
particularilor
C. instanţele naţionale trebuie să interpreteze legislaţia naţională în lumina literei şi spiritului
directivei, pentru a obţine rezultatul vizat de aceasta
D. niciuna din variantele de mai sus
97 În hotărârea pronunţată în cauza Parti Ecologiste „Les Verts” c. Parlamentul European, CJCE:
A. a stabilit calitatea de persoană juridică a Uniunii Europene
B. a calificat Comunitatea Europeană ca organizaţie interstatală de cooperare economică
169
C. a calificat ordinea juridică comunitară drept ordine constituţională
D. niciuna din variantele de mai sus
98 Hotărârea pronunţată de CJCE, în baza unei trimiteri preliminare, în care s-a pus în discuţie
validitatea unui act comunitar de drept derivat:
A. produce efect retroactiv de la data adoptării actului a cărui lipsă de validitate s-a constatat
B. produce efecte la nivelul tuturor statelor membre numai pentru viitor
C. produce efecte numai pentru viitor şi numai pentru instanţa iniţiatoare
D. niciuna din variantele de mai sus
99 CJCE a stabilit că mărfurile legal produse şi comercializate în unul dintre statele membre pot
fi liber comercializate în orice alt stat membru, în:
A. hotărârea Dassonville
B. hotărârea Rewe c. Bundesmonopolverwaltung fur Branntwein
C. hotărârea Foto-Frost c. Hauptzollamt Lubeck-Ost
D. niciuna din variantele de mai sus
100 Procedura codeciziei în adoptarea regulamentelor comunitare presupune:
A. atragerea în procesul decizional a Consiliului Uniunii, a Parlamentului European şi a Comisiei
Europene
B. posibilitatea exercitării dreptului de veto al Parlamentului European
C. posibilitatea exercitării dreptului de veto al oricărui stat membru
D. niciuna din variantele de mai sus
170
4 O nouă cerere de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei pentru
nerespectarea măsurilor de supraveghere:
A. trebuie respinsă, existând autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti de respingere a
celei dintâi cereri;
B.poate fi admisă, în condiţiile în care nerespectarea măsurilor de supraveghere continuă şi după
respingerea celei dintâi cereri;
C. trebuie respinsă ca inadmisibilă;
D. niciuna din variantele de mai sus
5 Participaţia penală este proprie atunci când:
A. atât autorul, cât şi complicele acţionează cu intenţie;
B. atât autorul, cât şi instigatorul acţionează din culpă;
C. instigatorul acţionează cu intenţie, iar autorul din culpă;
D. niciuna din variantele de mai sus
6 În cazul tentativei relativ improprii, neproducerea rezultatului se datorează:
A. întreruperii activităţii infracţionale;
B. modului greşit de concepere a activităţii infracţionale;
C. insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite;
D. niciuna din variantele de mai sus
7 În raport de elementul subiectiv, tentativa nu este posibilă:
A. la infracţiunile săvârşite cu intenţie indirectă;
B. la infracţiunile comise din culpă;
C. la infracţiunile comise cu intenţie directă;
D. niciuna din variantele de mai sus
8 Pentru existenţa primului termen al recidivei mici, infractorul trebuie să fi fost condamnat:
A. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni, pentru infracţiuni
concurente;
B. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni, succesive şi susceptibile
de a fi executate separat;
C. la cel puţin două pedepse cu închisoarea de cel mult 6 luni şi o pedeapsă cu amenda, pentru
infracţiuni intenţionate;
D. niciuna din variantele de mai sus
9 În raport de specificul elementului material, tentativa nu este posibilă la următoarele categorii
de infracţiuni:
A. infracţiunile de obicei;
B. infracţiunile complexe;
C. infracţiunile continuate;
D. niciuna din variantele de mai sus
10 În cazul concursului de infracţiuni cu conexitate consecvenţională este necesar ca:
A. ambele infracţiuni să fie săvârşite din culpă;
B. prima infracţiune să fie săvârşită cu intenţie, iar cea de-a doua din culpă;
C. prima infracţiune să fie săvârşită cu intenţie sau din culpă, iar cea de-a doua cu intenţie;
D. niciuna din variantele de mai sus
171
11 La cazul fortuit, imposibilitatea de prevedere a forţei străine:
A. depinde întotdeauna de sănătatea şi condiţia făptuitorului;
B. are caracter obiectiv şi general;
C. are caracter subiectiv şi personal;
D. niciuna din variantele de mai sus
12 Caracteristic pentru concursul ideal de infracţiuni este:
A. identitatea obiectului juridic al infracţiunilor concurente;
B. unitatea de infracţiune;
C. pluralitatea de rezultate;
D. niciuna din variantele de mai sus
13 În cazul infracţiunilor continuate, participaţia la unitatea infracţională presupune:
A. participaţia numai la unul dintre actele materiale;
B. participaţia la toate actele materiale;
C. participaţia la unele dintre actele materiale;
D. niciuna din variantele de mai sus
14 În cazul infracţiunilor praeterintenţionate participaţia este posibilă:
A. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă fie în
culpă, fie în intenţie;
B. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă
numai în culpă;
C. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă
numai în intenţie;
D. niciuna din variantele de mai sus
15 Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu poate fi dispusă:
A. în cazul concursului de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani;
B. în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani;
C. în cazul în care infractorul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an,
iar această condamnare nu face parte din cazurile prevăzute de art. 38 Cod penal;
D. niciuna din variantele de mai sus
16 Din punct de vedere subiectiv, participaţia este condiţionată de:
A. o identitate de mobil sau de scop;
B. o înţelegere expresă între participanţi;
C. săvârşirea faptei cu intenţie de către cel puţin unul dintre participanţi;
D. niciuna din variantele de mai sus
17 Concursul de instigări poate fi realizat:
A. numai succesiv;
B. concomitent sau succesiv;
C. numai concomitent;
D. niciuna din variantele de mai sus
18 Reprezintă acte de participaţie:
A. actele de instigare urmate de săvârşirea de către autor a unei tentative nepedepsibile;
172
B. actele de instigare neurmate de executare;
C. actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de împiedicarea de către acesta a
producerii rezultatului;
D. niciuna din variantele de mai sus
19 Pentru complicele care a acordat ajutor la comiterea unui singur act material al unei infracţiuni
continuate, termenul de prescripţie a răspunderii penale curge:
A. de la momentul săvârşirii acţiunii la care a cooperat;
B. de la data comiterii ultimei acţiuni sau inacţiuni de către autor;
C. de la data consumării infracţiunii săvârşite de către autor;
D. niciuna din variantele de mai sus
20 În cadrul participaţiei penale, premeditarea este:
A. exclusiv o circumstanţă personală care nu se răsfrânge asupra participanţilor;
B. exclusiv o circumstanţă reală care se răsfrânge asupra participanţilor în măsura în care aceştia
au cunoscut-o sau au prevăzut-o;
C. o circumstanţă personală care se poate converti într-o circumstanţă reală;
D. niciuna din variantele de mai sus
21 Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale este:
A. facultativă şi depinde de recunoaşterea ei de către organul judiciar;
B. legală, obligatorie şi absolută;
C. relativă şi poate să nu producă efecte asupra tuturor infracţiunilor pentru care răspunderea
penală poate fi prescrisă;
D. niciuna din variantele de mai sus
22 Luarea măsurii educative a libertăţii supravegheate presupune:
A. ca infractorul să fie minor la data luării măsurii;
B. ca infractorul să fie minor la data săvârşirii faptei;
C. ca infractorul să fie minor atât la data luării măsurii, cât şi la data când ia sfârşit executarea
acesteia;
D. niciuna din variantele de mai sus
23 În caz de recalculare a pedepsei pentru infracţiunea continuată sau complexă, hotărârea de
condamnare pentru parte din actele materiale care intră în compunerea infracţiunii continuate
sau complexe:
A. are autoritate de lucru judecat privind încadrarea juridică reţinută;
B. are autoritate absolută de lucru judecat privind pedeapsa;
C. are autoritate relativă de lucru judecat privind pedeapsa;
D. niciuna din variantele de mai sus
24 În cazul infracţiunii continuate, sporul de pedeapsă se aplică:
A. obligatoriu, la maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită;
B. facultativ, la pedeapsa stabilită de către instanţa de judecată pentru infracţiunea săvârşită;
C. facultativ, la maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită;
D. niciuna din variantele de mai sus
25 Condamnarea la o pedeapsă cu executare la locul de muncă produce una din următoarele
consecinţe privind interzicerea unor drepturi ca pedeapsă accesorie:
173
A. atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a-c Cod penal;
B. condamnatului i se interzice doar dreptul electoral de a fi ales;
C. instanţa de judecată stabileşte în mod suveran dacă interzice şi care sunt drepturile al căror
exerciţiu îl interzice
D. niciuna din variantele de mai sus
26 În cazul infracţiunii de tulburare de posesie, subiect activ poate fi:
A. orice persoană, iar în anumite condiţii, chiar şi proprietarul imobilului;
B. orice persoană, însă, în toate cazurile, cu excepţia proprietarului imobilului;
C. orice persoană, fizică sau juridică;
D. niciuna din variantele de mai sus
27 Pentru existenţa infracţiunii de ultraj este necesar ca:
A. funcţionarul public să-şi fi îndeplinit atribuţiunile de serviciu în limitele competenţelor legale;
B. fapta să fie săvârşită în timpul orelor de program;
C. fapta să fie săvârşită în unitatea la care funcţionarul îşi exercită atribuţiunile de serviciu;
D. niciuna din variantele de mai sus
28 În cazul infracţiunii de furt calificat, în formă conti¬nuată, caracterul de „consecinţe deosebit
de grave” se determină:
A. prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate
acţiunile sau inacţiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii;
B. prin stabilirea cuantumului pagubei în raport cu fiecare persoană fizică sau juridică;
C. prin stabilirea cuantumului pagubei în raport cu fiecare faptă săvârşită, în mod separat;
D. niciuna din variantele de mai sus
29 Infracţiunea de viol:
A. intră în concurs real cu lipsirea de libertate în mod ilegal, pe toată durata consumării actului
sexual;
B. intră în concurs ideal cu lipsirea de libertate în mod ilegal, pe toată durata consumării actului
sexual;
C. absoarbe lipsirea de libertate în mod ilegal, pe toată durata consumării actului sexual;
D. niciuna din variantele de mai sus
30 În condiţiile prevederilor art. 179 C.pen., înlesnirea sinuciderii presupune:
A. acordarea prealabilă a unui ajutor de natură exclusiv materială;
B. acordarea prealabilă a unui ajutor de natură exclusiv morală;
C. indiferent de natura ajutorului acordat, cu condiţia ca făptuitorul să nu realizeze acte de
cooperare directă la acţiunea sinucigaşului;
D. niciuna din variantele de mai sus
31 Infracţiunea constând în lovirea sau alte violenţe, în forma agravată din art. 180 alin. 2 C.pen.,
poate fi săvârşită:
A. numai printr-o acţiune;
B. în toate cazurile, fie printr-o acţiune, fie printr-o inacţiune;
C. de regulă, printr-o acţiune, iar printr-o inacţiune numai în situaţia în care făptuitorul avea
obligaţia de a interveni pentru a proteja integritatea victimei;
D. niciuna din variantele de mai sus
174
32 Sub aspectul elementului material al laturii obiective, lipsirea de libertate în mod ilegal, art.
189 alin. 1 C.pen., poate fi săvârşită:
A. în toate cazurile, numai printr-o acţiune;
B. fie printr-o acţiune, fie printr-o inacţiune;
C. trebuie să fie totală şi să dureze un anumit interval de timp;
D. niciuna din variantele de mai sus
33 Sub aspectul laturii subiective, în modalitatea omisivă, violarea de domiciliu poate fi săvârşită:
A. numai cu intenţie, care rezultă din denumirea marginală a infracţiunii;
B. numai cu intenţie, care rezultă din cererea expresă de părăsire a domiciliului;
C. fie cu intenţie, fie din culpă, în acord cu prevederile art. 19 C.pen.;
D. niciuna din variantele de mai sus
34 În cazul infracţiunii de ameninţare, aptitudinea faptei de a alarma, se apreciază:
A. în funcţie de persoana celui ce ameninţă;
B. în funcţie de persoana celui ameninţat;
C. în funcţie de momentul săvârşirii faptei;
D. niciuna din variantele de mai sus
35 Fapta inculpatului care, prin constrângere, a întreţinut un raport sexual cu victima infracţiunii,
rudă în linie directă, constituie:
A. infracţiunea de viol;
B. infracţiunea de viol, în forma agravată prevăzută de art. 197 alin. 1) şi alin. 2 lit.b indice 1)
C.pen., în situaţia în care victima locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptuitorul;
C. atât infracţiunea de viol cât şi aceea de incest, în concurs ideal;
D. niciuna din variantele de mai sus
36 Tentativa la infracţiunea de tâlhărie:
A. este posibilă în toate cazurile;
B. nu este posibilă atunci când actele de violenţă sunt întrebuinţate pentru păstrarea bunului furat;
C. presupune, în toate cazurile, o concomitenţă a celor două acţiuni, principală şi secundară;
D. niciuna din variantele de mai sus
37 În cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă, <reaua-credinţă> semnifică:
A. posibilitatea făptuitorului de a evita pricinuirea pagubei;
B. periculozitatea sporită a făptuitorului;
C. diferenţa esenţială în raport cu delapidarea;
D. niciuna din variantele de mai sus
38 În cazul infracţiunii de abandon de familie, prevăzută de art. 305 lit. c) C.pen., constând în
neplata, cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere stabilite prin hotărâre
judecătorească, expresia <cu rea-credinţă> semnifică :
A. săvârşirea faptei cu intenţie, chiar dacă elementul material este omisiv;
B. periculozitatea sporită pe care acesta o prezintă;
C. faptul că a participat la desfăşurarea procesului prin care a fost obligat la plata pensiei de
întreţinere;
D. niciuna din variantele de mai sus
175
39 Fapta constând în falsificarea unor acte contabile ale unei societăţi comerciale private, prin
ştersături şi adăugiri urmată de folosirea acestora în întocmirea evidenţelor contabile,
constituie :
A. un concurs, format din infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals;
B. infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale;
C. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată;
D. niciuna din variantele de mai sus
40 Fapta administratorului unei societăţi comerciale de a da dispoziţii unei subalterne să înscrie
în chitanţa fiscală, fără ca aceasta să cunoască realitatea, o cantitate mai mică decât marfa vândută,
precum şi o valoare inferioară celei reale, constituie:
A. autorat la infracţiunea de fals intelectual;
B. infracţiunea de fals intelectual, săvârşită în condiţiile participaţiei improprii;
C. o instigare la infracţiunea de fals intelectual;
D. niciuna din variantele de mai sus
41 Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, are caracter subsidiar în raport cu alte
infracţiuni, în sensul că:
A. fapta nu are o incriminare distinctă în Codul penal sau într-o lege specială;
B. fapta poate fi săvârşită nu numai de către un funcţionar public, ci şi de către un funcţionar ;
C. urmarea imediată se regăseşte şi în conţinutul altor infracţiuni;
D. niciuna din variantele de mai sus
42 Fapta celui care, în schimbul unei sume de bani, promite că va interveni pe lângă un
funcţionar public, în vederea îndeplinirii unui act legat de atribuţiile sale de serviciu, deşi cunoştea
împrejurarea că respectivul funcţionar nu avea competenţa îndeplinirii actului, constituie:
A. un abuz de încredere;
B. o infracţiune de trafic de influenţă;
C. o infracţiune de înşelăciune;
D. niciuna din variantele de mai sus
43 Autorul infracţiunii de favorizare a infractorului:
A. poate fi condamnat numai dacă este condamnat şi infractorul favorizat;
B. poate fi condamnat chiar dacă cel căruia i-a acordat ajutor nu a fost trimis în judecată;
C. în concret, prin aplicarea criteriilor de individualizare, nu poate fi condamnat la o pedeapsă
mai mare decât cel favorizat;
D. niciuna din variantele de mai sus
44 În cazul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, expresia <cu ştiinţă>
semnifică:
A. săvârşirea faptei cu intenţie, chiar şi în modalitatea omisivă a elementului material;
B. faptul că funcţionarul, ştie, are pregătirea necesară îndeplinirii respectivelor atribuţiuni;
C. faptul că funcţionarul are posibilitatea să prevadă urmarea socialmente periculoasă ;
D. niciuna din variantele de mai sus
45 Tăinuirea se deosebeşte de favorizarea infractorului, în principal, prin:
A. lipsa unei înţelegeri prealabile;
B. lipsa obiectului material;
176
C. scopul urmărit de către făptuitor;
D. niciuna din variantele de mai sus
46 În cazul săvârşirii infracţiunii de denunţare calomnioasă, învinuirea mincinoasă se poate
referi:
A. la orice infracţiune, indiferent de natura şi gravitatea acesteia;
B. la orice infracţiune, în accepţiunea prevederilor art. 144 C.pen.;
C. la orice infracţiune, cu excepţia celor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate, când aceasta se realizează de o altă persoană decât cea
pretins lezată;
D. niciuna din variantele de mai sus
47 Fapta funcţionarului public, aflat în afara exercitării atribuţiunilor de serviciu, de a întocmi un
act prin care se atestă o situaţie neconformă cu realitatea, constituie:
A. un fals material în înscrisuri oficiale;
B. un fals intelectual, deoarece pentru existenţa infracţiunii, împrejurarea comiterii acesteia nu
are relevanţă juridică;
C. un fals în înscrisuri sub semnătură privată;
D. niciuna din variantele de mai sus
48 Fapta funcţionarul public, aflat în exerciţiul atribuţiunilor de serviciu, de a falsifica un înscris
oficial,constituie:
A. o singură infracţiune de fals intelectual;
B. un concurs ideal de infracţiuni, format din falsul intelectual şi abuzul în serviciu contra
intereselor publice;
C. un concurs real de infracţiuni, format din falsul intelectual şi abuzul în serviciu contra
intereselor publice;
D. niciuna din variantele de mai sus
49 Fapta persoanei care, are calitatea de custode al unui bun legal sechestrat, neavând şi
proprietatea acestuia, procedează la sustragerea bunului, va constitui:
A. atît infracţiunea de sustragere de sub sechestru cât şi aceea de furt;
B. numai infracţiunea de sustragere de sub sechestru, în forma agravată;
C. atît infracţiunea de sustragere de sub sechestru cât şi infracţiunea de abuz de încredere;
D. niciuna din variantele de mai sus
50 Infracţiunea de divulgare a secretului profesional, presupune, sub aspectul urmării imediate:
A. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii persoanei la care se referă datele divulgate;
B. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii, unei persoane, în general;
C. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii, oricărei persoane, şi nu neapărat pentru persoana la
care se referă datele divulgate;
D. niciuna din variantele de mai sus
51 Instanţa supremă a decis că în cazul primirii unor foloase, dar nu pentru a determina un
funcţionar să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, ci într-un scop
licit
A. achitarea în temeiul art.10 alin.1 lit. d din C.pr.pen.;
B. achitarea în temeiul art.10 alin.1 lit. a din C.pr.pen.;
177
C. achitarea în temeiul art.10 alin.1 lit. b din C.pr.pen.;
D. niciuna din variantele de mai sus
52 S-a statuat în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că în situaţia în care instanţa de
apel apreciază că va extinde efectele apelului inculpatului şi cu privire la ceilalţi inculpaţi care nu
au declarat apel:
A. va amâna cauza şi va dispune citarea celorlalţi inculpaţi;
B. nu va amâna cauza, ci va adopta soluţia în lipsa lor, ceilalţi inculpaţi nefiind citaţi;
C. va amâna cauza şi va dispune citarea celorlalţi inculpaţi, prezenţa acestora fiind obligatorie;
D. niciuna din variantele de mai sus
53 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că instanţa penală investită cu judecarea acţiunii
penale a infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă săvârşite de un
conducător auto este investită să judece acţiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea
persoanei vătămate ca parte civilă:
A. numai cu privire la pretenţiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările
corporale suferite;
B. atât cu privire la pretenţiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările
corporale suferite, cât şi cu privire la pretenţiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca
urmare a aceleiaşi fapte;
C. nu are competenţa de a soluţiona acţiunea civilă alăturată acţiunii penale, urmând ca
pretenţiile civile să fie rezolvate pe calea unei acţiuni civile separate;
D. niciuna din variantele de mai sus
54 Potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în situaţia în care, în faţa instanţei,
revizuientul invocă pentru prima dată şi un alt caz de revizuire, în afară de cel iniţial menţionat
în cererea sa:
A. instanţa este obligată să examineze cererea de revizuire numai în limita cazului de revizuire
arătat în cerere şi care a făcut obiectul cercetărilor procurorului;
B. instanţa va restitui cauza la procuror, dispunând efectuarea unor cercetări suplimentare şi cu
privire la noul caz de revizuire;
C. instanţa este obligată să examineze cererea de revizuire cu privire la ambele cazuri de
revizuire, fără a mai fi nevoie de efectuarea unor cercetări suplimentare de către procuror;
D. niciuna din variantele de mai sus
55 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că în cazul cererii de revizuire întemeiată pe art.394
lit. b din C.pr.pen., dacă condamnatul depune la dosar rezoluţia procurorului prin care s-a
confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de cei doi martori, pentru infracţiunea
de mărturie mincinoasă, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale:
A. cererea de revizuire se respinge ca inadmisibilă;
B. cererea de revizuire se respinge ca nefondată;
C. cererea de revizuire se admite în principiu, urmând ca existenţa cazului de revizuire să se
constate în procedura de revizuire, de către instanţa investită cu soluţionarea cererii de revizuire;
D.niciuna din variantele de mai sus
56 Forma agravată a infracţiunii de înşelăciune, art. 215 alin. 2 C.pen., săvârşită prin folosire de
nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:
A. este constituţională dacă se raportează numai la prevederile alin. 1;
178
B. nu poate fi reţinută atunci când mijlocul fraudulos întruneşte elementele unei infracţiuni
distincte;
C. poate fi reţinută în toate cazurile, chiar şi atunci când mijlocul fraudulos constituie prin el
însuşi o infracţiune;
D. niciuna din variantele de mai sus
57 Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 248 şi 248 indice 1 Cod
penal, referitoare la abuzul în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată. Autorul
excepţiei consideră că dispozitiile art. 248 si 248 indice 1 Cod penal sunt neconstitutionale, in
raport cu prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, referitoare la garantarea şi ocrotirea in mod
egal a proprietatii private, indiferent de titular, si cu prevederile art. 136, tot din legea
fundamentala, potrivit cărora proprietatea este publică sau privată. Faţă de criticile formulate,
excepţia este neîmtemeiată deoarece:
A. modul de sancţionare a abuzului in serviciu reprezintă opţiunea de politica legislativă, de
competenţa exclusivă a Parlamentului, opţiune care nu poate fi cenzurată de Curtea
Constituţională;
B. abuzul în serviciu contra intereselor publice are urmări alternative, îndreptate fie împotriva
bunului mers al activităţii unităţii, fie împotriva patrimoniului, realizându-se şi protecţia acestei din
urmă valori;
C. există proporţionalitatea necesară între periculozitatea faptei şi cuantumul pedepsei prevăzute
de legea penală;
D. niciuna din variantele de mai sus
58 În speţă autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost trimis în judecată, în baza art. 215 alin.
3 şi 5 din Codul penal, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii, cu consecinţe
deosebit de grave. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 146 din
Codul penal, care definesc înţelesul expresiei "consecinţe deosebit de grave" ale unei infracţiuni.
Autorul excepţiei susţine că în raport cu prevederile art. 1 alin. (3) din legea fundamentală,
dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în procesul devalorizării monedei naţionale,
plafonul valoric prevăzut poate fi depăşit, determinând astfel aplicarea unei pedepse
disproporţionat de mari şi excluderea de la aplicarea unor măsuri, precum suspendarea condiţionată
a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau executarea pedepsei la
locul de muncă. Faţă de criticile formulate, excepţia este neântemeiată, deoarece:
A. există o justă proporţionalitate între cuantumul pagubei şi pedeapsa revăzută de legea penală;
B. nu sunt elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei instanţei de control
constituţional;
C. critica formulată are semnificaţia unui demers pentru modificarea textului legal, ceea ce
excede competenţa controlului de constituţionalitate;
D. niciuna din variantele de mai sus
59 Obiectul cauzei îl constituie excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi
289 din Codul penal, urmărindu-se constatarea faptului că notarilor publici nu le sunt aplicabile
prevederile art.147 Cod penal. Autorul, ridică excepţia de neconstituţionalitate direct în faţa Curţii,
arătând că, întrucât procesul penal cuprinde şi faza de urmărire penală, în această fază norma legală
criticată nu este operantă, deoarece prevede că sesizarea Curţii Constituţionale se face de instanţele
judecătoreşti. Controlul de constituţionalitate "nu poate lăsa în afara sa o parte a unui proces", cu
atât mai mult faza de urmărire penală în care "se angajează forma maximă a răspunderii juridice,
cea penală". Faţă de criticile formulate, precum şi de procedura folosită, excepţia de
neconstituţionalitate este:
179
A. neântemeiată;
B. inadmisibilă, deoarece legea nu prevede posibilitatea ridicării unei excepţii de
neconstituţionalitate direct în faţa Curţii Constituţionale;
C. excede competenţa Curţii, tinzând spre interpretarea şi aplicarea corectă a normei de
incriminare;
D. niciuna din variantele de mai sus
60 Prin acţiunea pe care a formulat-o, autorul acesteia a solicitat instanţei de judecată să constate
neconstituţionalitatea dispoziţiilor de incriminare referitoare la infracţiunea de loviri sau alte
violenţe, în forma agravată prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal. Autorul excepţiei susţine că
prin modul de redactare, este încălcat atât dreptul la apărare cât şi dreptul la un proces echitabil,
deoarece în textul de incriminare nu se face referire la numărul de zile de îngrijiri medicale,
necesare pentru o vindecare completă, fapt ce conduce şi la o practică neunitară în materie. Faţă
de cele rezumate, excepţia apare ca fiind:
A. neântemeiată;
B. inadmisibilă, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea
jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
C. inadmisibilă, deoarece instanţele nu pot fi sesizate cu acţiuni având ca obiect excepţii de
neconstituţionalitate;
D. niciuna din variantele de mai sus
61 Dacă prin aceeaşi rezoluţie procurorul dispune atât neînceperea urmăririi penale faţă de o
persoană, cât şi disjungerea cauzei cu privire la alta:
A. numai soluţia de neîncepere a urmăririi penale poate fi atacată cu plângere în temeiul art.278/1
C.pr.pen.
B. oricare dintre cele două soluţii poate fi atacată cu plângere în temeiul art.278/1 C.pr.pen.
C. nici-una dintre soluţii nu poate fi atacată cu plângere în temeiul art.278/1 C.pr.pen., întrucât
rezoluţia are caracter unitar
D. niciuna din variantele de mai sus
62 Recursul inculpatului declarat împotriva dispoziţiei de menţinere a stării de arest din decizia
prin care instanţa de apel a dispus rejudecarea cauzei şi menţinerea stării de arest:
A. este inadmisibil
B. este admisibil, urmând a fi examinat pe fond
C. este admisibil sau inadmisibil în raport de titularul care a exercitat apelul
D. niciuna din variantele de mai sus
63 Contestaţia în anulare, întemeiată pe art.386 lit. c din C.pr.pen., împotriva deciziei instanţei de
recurs prin care s-a respins recursul inculpatului contra încheierii instanţei de apel prin care s-a
menţinut starea de arest:
A. este, în principiu, admisibilă, urmând să fie examinată pe fond
B. este inadmisibilă
C. este, după caz, admisibilă sau inadmisibilă în raport de cauza concretă la care face referire
contestatorul, dintre cele prevăzute în art.10 alin.1 C.pr.pen.
D. niciuna din variantele de mai sus
64 Prezumţia de nevinovăţie are caracter:
A. relativ
180
B. absolut
C. după caz, fie relativ, fie absolut
D. niciuna din variantele de mai sus
65 În cazul plângerii în faţa instanţei împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată a unor
persoane, cuprinsă în rechizitoriul prin care alţi inculpaţi sunt trimişi în judecată, competenţa
soluţionării acesteia aparţine:
A. instanţei investite prin rechizitoriu cu judecarea inculpaţilor trimişi în judecată
B. instanţei competente în raport cu infracţiunea şi calitatea persoanei faţă de care s-a dispus
netrimiterea în judecată
C. oricăreia dintre aceste două instanţe, competenţa fiind alternativă
D. niciuna din variantele de mai sus
66 În situaţia în care instanţa a judecat în şedinţă publică o cauză având ca obiect infracţiunea de
trafic de minori şi pornografie infantilă pentru care, potrivit legii speciale, şedinţele de judecată nu
sunt publice, această încălcare a legii cu privire la nepublicitatea şedinţei de judecată atrage:
A. nulitatea absolută, care poate fi invocată şi de către inculpatul major
B. nulitatea relativă care poate fi invocată şi de către inculpatul major
C. nulitatea relativă care nu poate fi invocată de către inculpatul major
D. niciuna din variantele de mai sus
67 Hotărârea instanţei de apel care, soluţionând apelul inculpatului, a redus pedeapsa rezultantă
aplicată acestuia pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente, reţinând însă săvârşirea uneia
dintre infracţiunile concurente în forma continuată:
A. este legală deoarece pedeapsa aplicată nu a fost majorată ci, dimpotrivă, a fost redusă
B. este nelegală
C. este legală deoarece nu s-a schimbat încadrarea juridică
D. niciuna din variantele de mai sus
68 Cererea petentului, formulată la termenul soluţionării plângerii întemeiată pe art.278/1
C.pr.pen., prin care solicită încuviinţarea şi administrarea probei testimoniale (audierea în calitate
de martor a 2 persoane):
A. este admisibilă, în măsura în care proba este utilă, pertinentă şi concludentă
B. nu este admisibilă
C. este admisibilă în măsura în care administrarea probei nu întârzie soluţionarea plângerii în
termenul prevăzut de lege şi îndeplineşte condiţiile generale de admisibilitate a probelor
D. niciuna din variantele de mai sus
69 În cazul în care mituitorul a denunţat fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost
sesizat pentru acea infracţiune, instanţa dispune:
A. achitarea
B. condamnarea prin reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art.74 alin.1 lit. c din C.pen.
C. încetarea procesului penal
D. niciuna din variantele de mai sus
70 Excepţia de necompetenţă teritorială poate fi ridicată:
A. numai până la citirea actului de sesizare al instanţei
B. chiar şi după citirea actului de sesizare al instanţei dacă părţile adverse nu se opun
181
C. oricând în cursul procesului penal, dacă părţile nu se opun
D. niciuna din variantele de mai sus
71 Punerea în discuţie, din oficiu, de către judecător a schimbării încadrării juridice:
A. atrage incompatibilitatea acestuia
B. nu atrage incompatibilitatea acestuia
C. atrage incompatibilitatea acestuia numai în cazul în care noua încadrare juridică este într-o
infracţiune mai gravă
D. niciuna din variantele de mai sus
72 În cazul în care instanţa a admis, la cererea părţii vătămate, efectuarea unei expertize-medico
legale, apreciată ca utilă pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, inclusiv pentru
corecta încadrare juridică a faptei, aceasta neefectuându-se ulterior datorită lipsei mijloacelor
financiare ale acesteia:
A. instanţa poate reveni asupra administrării probei, constatând imposibilitatea efectuării ei
B. instanţa poate obliga inculpatul să achite suma reprezentând plata expertizei
C. instanţa dispune ca plata expertizei să se facă din fondul Ministerului Justiţiei
D. niciuna din variantele de mai sus
73 Apelul declarat de inculpat, după rămânerea cauzei în pronunţare şi amânarea pronunţării, dar
înainte de pronunţarea sentinţei, va fi respins:
A. ca prematur declarat
B. ca inadmisibil
C. ca nefondat, dacă sentinţa este legală şi temeinică
D. niciuna din variantele de mai sus
74 În lipsa datei certe de declarare a recursului de către inculpatul arestat:
A. recursul se va respinge ca tardiv dacă data înregistrării la instanţă a declaraţiei trimisă de
administraţia locului de deţinere este peste termenul legal de recurs
B. recursul nu se va respinge ca tardiv, data înregistrării la instanţă a declaraţiei trimisă de
administraţia locului de deţinere fiind irelevantă
C. inculpatul este decăzut din exerciţiul dreptului de a declara recurs în condiţiile art.185 alin.1
C.pr.pen.
D. niciuna din variantele de mai sus
75 În procesul penal, succesorii sunt:
A. substituiţi procesuali
B. reprezentanţi
C. părţi
D. niciuna din variantele de mai sus
76 Sunt considerate forme fundamentale ale competenţei:
A. competenţa personală, competenţa materială, competenţa teritorială
B. competenţa teritorială, competenţa materială, competenţa funcţională
C. competenţa funcţională, competenţa personală, competenţa teritorială
D. niciuna din variantele de mai sus
77 Inculpatul condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă datorează o prestaţie
bănească lunară copiilor minori ai victimei de la data:
182
A. rămânerii definitive a hotărârii
B. pronunţării hotărârii de condamnare
C. decesului victimei
D. niciuna din variantele de mai sus
78 În cazul în care inculpatul a declarat în faţa instanţei că este de acord cu plata integrală a
despăgubirilor civile către victimă, iar după administrarea probelor şi în cursul deliberării instanţa
reţine culpa comună a inculpatului şi victimei:
A. reduce obligatoriu despăgubirile acordate victimei, proporţional cu gradul culpei acesteia
B. poate reduce despăgubirile acordate victimei, proporţional cu gradul culpei acesteia
C. nu poate reduce despăgubirile acordate victimei, proporţional cu gradul culpei acesteia
D. niciuna din variantele de mai sus
79 Scutirea de amendă sau reducerea amenzii judiciare aplicată de instanţa de fond poate fi
dispusă
A. de instanţa în faţa căreia se află cauza, indiferent dacă este instanţa de fond, de apel sau de
recurs
B. numai de instanţa care a aplicat amenda judiciară
C. de oricare dintre instanţele pe rolul cărora s-a aflat cauza, alegerea aparţinând persoanei
amendate
D. niciuna din variantele de mai sus
80 Pentru inculpatul liber, prezent la dezbateri, termenul de apel curge de la:
A. pronunţare, dar numai dacă instanţa nu a amânat pronunţarea sentinţei
B. comunicare, dacă instanţa a amânat, de mai multe ori, pronunţarea sentinţei
C. pronunţare, în toate cazurile
D. niciuna din variantele de mai sus
81 Cererea de apel împotriva sentinţei pronunţată de tribunal, depusă în termen la judecătorie şi
trimisă de aceasta tribunalului după împlinirea termenului de apel:
A. este inadmisibilă
B. este tardivă
C. nu este tardivă
D. niciuna din variantele de mai sus
82 În cazul în care inculpatul a fost achitat de judecătorie, soluţie menţinută de tribunal, iar curtea
de apel, casând hotărârile, a condamnat pe inculpat, judecarea cererii de revizuire este de
A. curţii de apel
B. judecătoriei
C. curţii de apel sau judecătoriei, la alegerea condamnatului
D. niciuna din variantele de mai sus
83 Competenţa soluţionării cererii de liberare condiţionată revine instanţei în a cărei
circumscripţie se află locul de deţinere unde se află condamnatul la data:
A. înregistrării cererii pe rolul instanţei
B. soluţionării cererii de către instanţă
C. formulării cererii, chiar dacă ulterior este transferat într-un alt loc de deţinere
D. niciuna din variantele de mai sus
183
84 Dacă inculpatul minor a fost judecat în şedinţă publică:
A. sancţiunea este nulitatea absolută
B. sancţiunea este nulitatea relativă
C. nu există nici-o sancţiune
D. niciuna din variantele de mai sus
85 Competenţa materială de soluţionare a plângerii împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi
penale, necesară stabilirii instanţei competente, se determină:
A. în raport de încadrarea juridică a faptelor dată de către petent prin actul de sesizare al
organelor de urmărire penală
B. în raport de încadrarea juridică dată de către procuror faptelor pentru care s-a dispus
neînceperea urmăririi penale
C. în raport de încadrarea juridică dată de judecător faptelor pentru care s-a dispus neînceperea
urmăririi penale
D. niciuna din variantele de mai sus
86 Decizia pronunţată în apel, rămasă definitivă prin nerecurare:
A. poate fi atacată cu contestaţie în anulare pe motiv că pentru termenul la care s-a judecat cauza
procedura de citare a părţii nu a fost îndeplinită conform legii
B. nu poate fi atacată cu contestaţie în anulare pe motiv că pentru termenul la care s-a judecat
cauza procedura de citare a părţii nu a fost îndeplinită conform legii
C. poate fi atacată cu contestaţie în anulare pe motiv că pentru termenul la care s-a judecat cauza
procedura de citare a părţii nu a fost îndeplinită conform legii, chiar dacă partea a fost prezentă în
instanţă
D. niciuna din variantele de mai sus
87 Judecarea în lipsă a inculpatului minor este:
A. legală, dacă a fost citat şi a semnat personal dovada de citare
B. legală, dacă a avut termen în cunoştinţă
C. nelegală, chiar dacă a semnat personal dovada de citare dar nu s-a dovedit că se sustrage de la
judecată
D. niciuna din variantele de mai sus
88 În cursul judecăţii, măsura obligării de a nu părăsi localitatea se ia:
A. pe o durată iniţială de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii
B. pe o durată iniţială de 60 de zile, cu obligaţia verificării periodice la intervale care să nu
depăşească 60 de zile
C. pe o durată nelimitată în timp
D. niciuna din variantele de mai sus
89 Dacă până la soluţionarea cererii de amânare a executării pedepsei închisorii se produce
arestarea condamnatului, cererea acestuia:
A. se respinge ca rămasă fără obiect
B. se respinge ca inadmisibilă
C. se soluţionează ca o cerere de întrerupere a executării pedespei închisorii
D. niciuna din variantele de mai sus
90 Ultimul cuvânt al inculpatului:
184
A. poate fi exercitat, dacă inculpatul doreşte, şi prin apărătorul ales sau desemnat din oficiu
B. este exercitat numai personal de către inculpat
C. poate fi exercitat şi prin reprezentant convenţional
D. niciuna din variantele de mai sus
91 Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (în continuare – Curtea) în
cauzele împotriva României, în situaţia în care o persoană este privată de libertate sau, în general,
intră în contact cu agenţii forţelor de ordine, utilizarea forţei fizice asupra sa:
A. poate aduce atingere demnităţii umane şi poate constitui, în principiu, o încălcare a dreptului
garantat de articolul 3 al Convenţiei
B. nu pune niciodată o problemă în legătură cu articolul 3 al Convenţiei
C. constituie întotdeauna o încălcare a articolului 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului
(în continuare - Convenţia) atunci când utilizarea forţei este determinată de comportamentul
persoanei respective
D. niciuna din variantele de mai sus
92 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, în situaţia în care o persoană
afirmă că este rănită, în timpul reţinerii:
A. reclamantului îi revine sarcina să dovedească atât existenţa vătămărilor cât şi faptul că a fost
rănit în urma acţiunii reprezentanţilor statului sau cu ştiinţa şi acordul acestora
B. fără a prezenta nici un indiciu în acest sens, revine Guvernului sarcina de a dovedi că
reclamantul nu a fost vătămat în nici un fel
C. orice vătămare a reclamantului dă naştere la puternice prezumţii de fapt, astfel că revine
Guvernului sarcina să ofere o explicaţie plauzibilă în ce priveşte cauzele vătămărilor şi să producă
probe
D. niciuna din variantele de mai sus
93 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, termenul rezonabil prevăzut de
articolul 6 alineatul 1 al Convenţiei începe întotdeauna să curgă, în materie penală:
A. din momentul începerii urmăririi penale
B. din momentul comunicării oficiale, din partea autorităţii competente, a învinuirii de a fi
săvârşit o infracţiune
C. din momentul trimiterii în judecată a inculpatului
D. niciuna din variantele de mai sus
94 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, dreptul la respectarea
corespondenţei, aşa cum este acesta garantat de articolul 8 din Convenţie, impune statului:
A. ca ingerinţa în corespondenţa persoanelor private de libertate să îndeplinească numai condiţia
de a fi prevăzută de lege
B. să se abţină de la orice ingerinţă în corespondenţa persoanelor private de libertate
C. ca orice ingerinţă să fie prevăzută de lege, să urmărească în scop legitim, să fie necesară într-o
societate democratică şi să respecte principiul proporţionalităţii
D. niciuna din variantele de mai sus
95 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, în situaţia arestării unei
persoane bănuite că a săvârşit o infracţiune:
A. magistratul care dispune măsura este obligat să examineze cu promptitudine aparenţa de
legalitate a detenţiei
185
B. aceasta trebuie prezentată cu promptitudine unui funcţionar public care este obligat să
examineze circumstanţele ce militează pentru sau contra arestării şi de a se pronunţa conform unor
criterii juridice asupra existenţei motivelor care o justifică şi, în absenţa acestora, să ordone
eliberarea
C. persoana arestată trebuie prezentată unui magistrat independent de executiv pentru ca acesta să
o informeze de îndată cu privire la drepturile şi obligaţiile sale
D. niciuna din variantele de mai sus
96 Regulamentul, ca act de drept comunitar derivat, este obligatoriu:
A. numai pentru instanţele civile şi administrative dintr-un stat membru
B. numai pentru instanţele civile şi penale, ale căror hotărâri nu mai pot fi atacate
C. pentru toate instanţele dintr-un stat membru, cu excepţia Curţii Constituţionale
D. niciuna din variantele de mai sus
97 Principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului naţional s-a ridicat în:
A. hotărârea Francovich şi Bonifaci c. Italia
B. hotărârea Van Duyn c. Home Office
C. hotărârea Amministrazione delle Finanze dello Stato c. Simmenthal
D. niciuna din variantele de mai sus
98 Măsurile cu efect echivalent restricţiilor cantitative cu caracter discriminator la importul
mărfurilor între ţările membre ale Comunităţii Europene sunt definite de CJCE în:
A. hotărârea Dassonville
B. hotărârea Costa c. ENEL
C. hotărârea van Gend en Loos c. Administratie der Belastingen
D. niciuna din variantele de mai sus
99 Condiţionarea, în România, a accesului unui cetăţean francez la profesia de avocat de
prezentarea-de către acesta- a unei diplome de licenţă în drept recunoscută de statul francez:
A. reprezintă o piedică în calea liberei prestări a serviciilor
B. este o măsură permisă de dreptul comunitar în materie
C. reprezintă o barieră în calea liberei circulaţii a persoanelor
D. niciuna din variantele de mai sus
100 Pot adresa CJCE o chestiune preliminară:
A. părţile litigante într-o cauză din faţa unei instanţe naţionale
B. autorităţile naţionale ale administraţiei publice centrale
C. instanţele judecătoreşti
D. niciuna din variantele de mai sus
Probã teoreticã
1 În cazul infracţiunii continue, legea penală aplicabilă este:
A. legea penală mai favorabilă, în vigoare la momentul începerii executării;
B. legea penală mai nefavorabilă, în vigoare la momentul epuizării;
186
C. legea penală în vigoare la momentul consumării;
D. niciuna din variantele de mai sus
2 Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi nu este obligatorie:
A. când legea prevede această pedeapsă, iar pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel
puţin 2 ani, suspendată condiţionat;
B. când legea nu prevede această pedeapsă;
C. când legea prevede această pedeapsă, iar pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel
puţin 2 ani, cu executare la locul de muncă;
D. niciuna din variantele de mai sus
3 Reprezintă cauză reală de agravare facultativă a pedepsei una dintre următoarele forme ale
unităţii legale de infracţiune:
A. infracţiunea complexă;
B. infracţiunea progresivă;
C. infracţiunea continuată;
D. niciuna din variantele de mai sus
4 În cazul condamnărilor succesive, termenul de reabilitare se calculează:
A. de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri de condamnare;
B. de la data când a luat sfârşit executarea celei dintâi pedepse aplicate, indiferent de durata
acesteia;
C. de la data când a luat sfârşit executarea ultimei pedepse, în raport de pedeapsa cea mai grea;
D. niciuna din variantele de mai sus
5 În raport de elementul subiectiv, tentativa nu este posibilă:
A. la infracţiunile săvârşite cu intenţie indirectă;
B. la infracţiunile praeterintenţionate;
C. la infracţiunile săvârşite cu intenţie directă;
D. niciuna din variantele de mai sus
6 O nouă cerere de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei pentru
nerespectarea măsurilor de supraveghere:
A. trebuie respinsă, existând autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti de respingere a
celei dintâi cereri;
B. poate fi admisă, în condiţiile în care nerespectarea măsurilor de supraveghere continuă şi după
respingerea celei dintâi cereri;
C. trebuie respinsă ca inadmisibilă;
D. niciuna din variantele de mai sus
7 Participaţia penală este proprie atunci când:
A. atât autorul, cât şi complicele acţionează cu intenţie;
B. atât autorul, cât şi instigatorul acţionează din culpă;
C. instigatorul acţionează cu intenţie, iar autorul din culpă;
D. niciuna din variantele de mai sus
8 Pentru existenţa primului termen al recidivei mici, infractorul trebuie să fi fost condamnat:
A. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni, pentru infracţiuni
187
intenţionate concurente;
B. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni, succesive şi
susceptibile de a fi executate separat, pentru infracţiuni intenţionate;
C. la cel puţin două pedepse cu închisoarea de cel mult 6 luni şi o pedeapsa cu amenda, pentru
infracţiuni intenţionate;
D. niciuna din variantele de mai sus
9 În raport de specificul elementului material, tentativa nu este posibilă la următoarele categorii
de infracţiuni:
A. infracţiunile omisive;
B. infracţiunile complexe;
C. infracţiunile continuate;
D. niciuna din variantele de mai sus
10 La cazul fortuit, imposibilitatea de prevedere a forţei străine:
A. depinde întotdeauna de sănătatea şi condiţia făptuitorului;
B. are caracter obiectiv şi general;
C. are caracter subiectiv şi personal;
D. niciuna din variantele de mai sus
11 În cazul concursului de infracţiuni cu conexitate etiologică este necesar ca:
A. prima infracţiune să fie săvârşită cu intenţie, iar cea de-a doua din culpă;
B. ambele infracţiuni să fie săvârşite din culpă;
C. ambele infracţiuni să fie săvârşite cu intenţie;
D. niciuna din variantele de mai sus
12 Participaţia presupune:
A. unicitatea infracţiunii şi pluralitatea de infractori;
B. unicitatea faptei şi pluralitatea de făptuitori;
C. pluralitatea de fapte şi pluralitatea de făptuitori;
D. niciuna din variantele de mai sus
13 În cazul infracţiunilor praeterintenţionate participaţia este posibilă:
A. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă fie în
culpă, fie în intenţie;
B. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă
numai în culpă;
C. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă
numai în intenţie;
D. niciuna din variantele de mai sus
14 Pentru a exista participaţie la infracţiunile de obicei se impune ca:
A. actele de contribuţie să vizeze un singur act material;
B. actele de contribuţie să vizeze în mod necesar întreaga activitate infracţională;
C. actele de contribuţie să vizeze un număr de acte materiale suficient de mare pentru a se trage
concluzia obiceiului;
D. niciuna din variantele de mai sus
188
15 În cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate minorului, termenul de
încercare se calculează:
A. potrivit dispoziţiilor art. 86 indice 2 Cod penal;
B. potrivit dispoziţiilor art. 110 Cod penal;
C. potrivit dispoziţiilor art. 86 indice 2 raportat la art. 82 Cod penal;
D. niciuna din variantele de mai sus
16 Din punct de vedere subiectiv, participaţia este condiţionată de:
A. o identitate de mobil sau de scop;
B. o înţelegere expresă între participanţi;
C. săvârşirea faptei cu intenţie de către cel puţin unul dintre participanţi;
D. niciuna din variantele de mai sus
17 Activitatea coinstigatorilor se poate realiza:
A. concomitent sau succesiv;
B. numai concomitent;
C. numai succesiv;
D. niciuna din variantele de mai sus
18 Pentru complicele care a acordat ajutor la comiterea unui singur act material al unei infracţiuni
continuate, termenul de prescripţie a răspunderii penale curge:
A. de la momentul săvârşirii acţiunii la care a cooperat;
B. de la data comiterii ultimei acţiuni sau inacţiuni de către autor;
C. de la data consumării infracţiunii săvârşite de către autor;
D. niciuna din variantele de mai sus
19 Instigarea neurmată de executare presupune că:
A. instigatul a luat hotărârea de a săvârşi fapta, a pus-o în executare şi a săvârşit o tentativă
pedepsibilă;
B. instigatorul nu a reuşit să îl determine pe instigat să accepte propunerea de a săvârşi fapta;
C. instigatul a luat hotărârea de a săvârşi fapta, a pus-o în executare şi a săvârşit o tentativă
nepedepsibilă;
D. niciuna din variantele de mai sus
20 Minorilor care săvârşesc infracţiuni li se pot aplica:
A. numai măsuri educative şi pedepse;
B. măsuri educative şi măsuri de siguranţă;
C. toate sancţiunile de drept penal;
D. niciuna din variantele de mai sus
21 Coautoratul nu este posibil în cazul următoarelor infracţiuni:
A. infracţiunile praeterintenţionate;
B. infracţiunile complexe;
C. infracţiunile cu autor unic;
D. niciuna din variantele de mai sus
22 În cazul săvârşirii unei infracţiuni în condiţiile participaţiei penale, introducerea plângerii
prealabile de către persoana vătămată doar cu privire la unul dintre participanţi:
189
A. determină tragerea la răspundere penală doar a participantului împotriva căruia s-a formulat
plângerea;
B. determină tragerea la răspundere penală a tuturor participanţilor, ca efect al plângerii
prealabile;
C. reprezintă un privilegiu pentru persoana vătămată şi depinde exclusiv de voinţa acesteia;
D. niciuna din variantele de mai sus
23 Instigatorul sau complicele cu contribuţie anterioară vor beneficia de amnistie:
A. indiferent dacă fapta la care au instigat sau ajutat este ulterioară actului de clemenţă;
B. în raport cu momentul când şi-au adus contribuţia la săvârşirea infracţiunii;
C. în raport cu data consumării infracţiunii;
D. niciuna din variantele de mai sus
24 Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru minori:
A. se raportează la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, cu limitele reduse la
jumătate în conformitate cu prevederile art. 109 Cod penal;
B. se raportează la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, cu limitele reduse la
jumătate în conformitate cu prevederile art. 109 Cod penal, după care aceste limite se reduc la
jumătate potrivit art. 129 Cod penal;
C. dacă minorul a devenit major între timp, nu se mai aplică prevederile art. 129 Cod penal;
D. niciuna din variantele de mai sus
25 În caz de recalculare a pedepsei pentru infracţiunea continuată sau complexă, hotărârea de
condamnare pentru parte din actele materiale care intră în compunerea infracţiunii continuate
sau complexe:
A. are autoritate de lucru judecat privind încadrarea juridică reţinută;
B. are autoritate absolută de lucru judecat privind pedeapsa;
C. are autoritate relativă de lucru judecat privind pedeapsa;
D. niciuna din variantele de mai sus
26 În cazul infracţiunii de tulburare de posesie, subiect activ poate fi:
A. orice persoană, iar în anumite condiţii, chiar şi proprietarul imobilului;
B. orice persoană, însă, în toate cazurile, cu excepţia proprietarului imobilului;
C. orice persoană, fizică sau juridică;
D. niciuna din variantele de mai sus
27 Pentru existenţa infracţiunii de ultraj este necesar ca:
A. funcţionarul public să-şi fi îndeplinit atribuţiunile de serviciu în limitele competenţelor legale;
B. fapta să fie săvârşită în timpul orelor de program;
C. fapta să fie săvârşită în unitatea la care funcţionarul îşi exercită atribuţiunile de serviciu;
D. niciuna din variantele de mai sus
28 În cazul infracţiunii de furt calificat, în formă continuată, caracterul de <consecinţe deosebit
de grave> se determină:
A. prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate
acţiunile sau inacţiunile, prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii;
B. prin stabilirea cuantumului pagubei în raport cu fiecare persoană fizică sau juridică în parte;
C. prin stabilirea cuantumului pagubei în raport cu fiecare faptă săvârşită, în mod separat;
190
D. niciuna din variantele de mai sus
29 Infracţiunea de viol:
A. intră în concurs real cu lipsirea de libertate în mod ilegal, pe toată durata consumării actului
sexual;
B. intră în concurs ideal cu lipsirea de libertate în mod ilegal, pe toată durata consumării actului
sexual;
C. absoarbe lipsirea de libertate în mod ilegal, pe toată durata consumării actului sexual;
D. niciuna din variantele de mai sus
30 În condiţiile prevederilor art. 179 C.pen., înlesnirea sinuciderii presupune:
A. acordarea prealabilă a unui ajutor de natură exclusiv materială;
B. acordarea prealabilă a unui ajutor de natură exclusiv morală;
C. indiferent de natura ajutorului acordat, cu condiţia ca făptuitorul să nu realizeze acte de
cooperare directă la acţiunea sinucigaşului;
D. niciuna din variantele de mai sus
31 Infracţiunea constând în lovirea sau alte violenţe, în forma agravată din art. 180 alin. 2 C.pen.,
poate fi săvârşită:
A. numai printr-o acţiune;
B. în toate cazurile, fie printr-o acţiune, fie printr-o inacţiune;
C. de regulă, printr-o acţiune, iar printr-o inacţiune numai în situaţia în care făptuitorul avea
obligaţia de a interveni pentru a proteja integritatea victimei;
D. niciuna din variantele de mai sus
32 Sub aspectul elementului material al laturii obiective, lipsirea de libertate în mod ilegal, art.
189 alin. 1 C.pen., poate fi săvârşită:
A. în toate cazurile, numai printr-o acţiune;
B. fie printr-o acţiune, fie printr-o inacţiune;
C. trebuie să fie totală şi să dureze un anumit interval de timp;
D. niciuna din variantele de mai sus
33 Sub aspectul laturii subiective, în modalitatea omisivă, violarea de domiciliu poate fi săvârşită:
A. numai cu intenţie, care rezultă din denumirea marginală a infracţiunii;
B. numai cu intenţie, care rezultă din cererea expresă de părăsire a domiciliului;
C. fie cu intenţie, fie din culpă, în acord cu prevederile art. 19 C.pen.;
D. niciuna din variantele de mai sus
34 În cazul infracţiunii de ameninţare, aptitudinea faptei de a alarma, se apreciază:
A. în funcţie de persoana celui ce ameninţă;
B. în funcţie de persoana celui ameninţat;
C. în funcţie de momentul săvârşirii faptei;
D. niciuna din variantele de mai sus
35 Fapta inculpatului care, prin constrângere, a întreţinut un raport sexual cu victima infracţiunii,
rudă în linie directă, constituie:
A. infracţiunea de viol;
B. infracţiunea de viol, în forma agravată prevăzută de art. 197 alin. 1) şi alin. 2 lit. b indice 1)
C.pen., în situaţia în care victima locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptuitorul;
191
C. atât infracţiunea de viol cât şi aceea de incest, în concurs ideal;
D. niciuna din variantele de mai sus
36 Infracţiunea de şantaj, în situaţia în care constrângerea este întrebuinţată pentru a determina
victima să dea un bun cu valoare patrimonială, se deosebeşte de tâlhărie, prin:
A. calitatea subiectului activ;
B. mijloacele de săvârşire;
C. existenţa unui interval de timp între momentul realizării constrângerii şi cel al predării
bunului;
D. niciuna din variantele de mai sus
37 Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de furt, poate fi săvârşită:
A. numai cu intenţie directă;
B. în toate cazurile, fie cu intenţie directă, fie cu intenţie indirectă;
C. de regulă cu intenţie directă, dar şi cu intenţie indirectă, atunci când bunul furat conţine în el
un alt bun, a cărui prezenţă a fost prevăzută de către făptuitor;
D. niciuna din variantele de mai sus
38 Infracţiunea de abuz de încredere există atunci când făptuitorul:
A. refuză să restituie o sumă de bani împrumutată;
B. refuză restituirea bunului pentru a determina persoana vătămată să-şi îndeplinească o anumită
obligaţie;
C. refuză restituirea bunului, înţelegând astfel să compenseze o obligaţie a persoanei vătămate;
D. niciuna din variantele de mai sus
39 În cazul în care făptuitorul loveşte persoana vătămată, ca urmare a unor neânţelegeri
anterioare, după care îşi însuşeşte un obiect al acesteia căzut pe jos în timpul agresiunii, se va
reţine:
A. un concurs real, format din infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi furt;
B. o infracţiune complexă de tâlhărie;
C. un concurs ideal format din infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi furt;
D. niciuna din variantele de mai sus
40 În cazul infracţiunii de însuşire a bunului găsit, obiectul material este însuşit în condiţiile în
care:
A. în eroare se află atât cel care predă bunul cât şi cel care îl primeşte;
B. eroarea în care se află cel ce primeşte bunul este provocată de către cel ce îl predă;
C. eroarea în care cel ce predă bunul este provocată de către cel ce îl primeşte;
D. niciuna din variantele de mai sus
41 Fapta constând în exercitarea unor acte de violenţă împotriva unui poliţist, aflat în misiunea de
a sprijini activitatea executorului judecătoresc, de punere în executare a unei hotărâri judecătoreşti,
constituie:
A. infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti;
B. infracţiunea de ultraj;
C. un concurs ideal între nerespectarea hotărârilor judecătoreşti şi ultraj;
D. niciuna din variantele de mai sus
42 Infracţiunea de mărturie mincinoasă poate fi reţinută:
192
A. numai dacă mărturia mincinoasă a influenţat modul de soluţionare a cauzei;
B. indiferent dacă declaraţia mincinoasă a influenţat sau nu soluţionarea cauzei;
C. numai dacă declaraţia mincinoasă a fost dată în favoarea unei persoane;
D. niciuna din variantele de mai sus
43 Fapta de a falsifica un ordin de plată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:
A. înşelăciune prin cecuri;
B. falsificare de monede sau de alte valori;
C. fals în înscrisuri sub semnătură privată;
D. niciuna din variantele de mai sus
44 Fapta constând în antedatarea convenţiei de vânzare cumpărare a unei suprafeţe de teren,
convenţie pe care făptuitorul o încredinţează cumpărătorului, constituie:
A. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată;
B. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs cu uzul de fals;
C. infracţiunea de înşelăciune în convenţii;
D. niciuna din variantele de mai sus
45 În cazul infracţiunii de abandon de familie, prevăzută de art. 305 lit. c) C.pen., constând în
neplata, cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere stabilite prin hotărâre
judecătorească, expresia <cu rea-credinţă> semnifică :
A. posibilitatea făptuitorului de a-şi îndeplini obligaţia;
B. periculozitatea sporită pe care acesta o prezintă;
C. faptul că a participat la desfăşurarea procesului prin care a fost obligat la plata pensiei de
întreţinere;
D. niciuna din variantele de mai sus
46 Fapta constând în falsificarea unor acte contabile ale unei societăţi comerciale private, prin
ştersături şi adăugiri urmată de folosirea acestora în întocmirea evidenţelor contabile, constituie:
A. un concurs, format din infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals;
B. infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale;
C. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată;
D. niciuna din variantele de mai sus
47 Fapta administratorului unei societăţi comerciale de a da dispoziţii unei subalterne să înscrie
în chitanţa fiscală, fără ca aceasta să cunoască realitatea, o cantitate mai mică decât marfa vândută,
precum şi o valoare inferioară celei reale, constituie:
A. autorat la infracţiunea de fals intelectual;
B. infracţiunea de fals intelectual, săvârşită în condiţiile participaţiei improprii;
C. o instigare la infracţiunea de fals intelectual;
D. niciuna din variantele de mai sus
48 Abuzul în serviciu contra intereselor publice, are caracter subsidiar în raport cu alte
infracţiuni, în sensul că:
A. fapta nu are o incriminare distinctă în Codul penal sau într-o lege specială;
B. fapta poate fi săvârşită nu numai de către un funcţionar public, ci şi de către un funcţionar ;
C. urmarea imediată are caracter alternativ;
D. niciuna din variantele de mai sus
193
49 Fapta celui care, în schimbul unei sume de bani, promite că va interveni pe lângă un
funcţionar public, în vederea îndeplinirii unui act legat de atribuţiile sale de serviciu, deşi cunoştea
împrejurarea că respectivul act fusese deja îndeplinit, constituie:
A. un abuz de încredere;
B. o infracţiune de trafic de influenţă;
C. o infracţiune de înşelăciune;
D. niciuna din variantele de mai sus
50 În cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă, săvârşită în modalitatea omisivă, forma de
vinovăţie a intenţiei, rezultă din:
A. împrejurarea că martorul a fost întrebat în legătură cu respectiva împrejurare, asupra căreia
poartă omisiunea;
B. martorul trebuie să aibă reprezentarea caracterului esenţial pe care îl au împrejurările de care
depinde soluţionarea unor cauze;
C. martorul nu spune tot ceea ce ştie în legătură cu respectiva împrejurare;
D. niciuna din variantele de mai sus
51 Instanţa supremă a decis că judecarea cererii de recuzare în şedinţă publică, iar nu în şedinţă
secretă:
A. poate atrage nulitatea relativă în condiţiile art.197 alin.1 C.pr.pen.;
B. atrage nulitatea absolută în condiţiile art.197 alin.2 C.pr.pen.;
C. nu atrage nici un fel de sancţiune;
D. niciuna din variantele de mai sus
52 S-a statuat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că în cazul arestării inculpatului minor
între 14 şi 16 ani prin "pedeapsă prevăzută de lege" se înţelege:
A. pedeapsa aplicabilă minorului potrivit art.109 C.pen, cu limitele prevăzute de textul
incriminator reduse la jumătate;
B. pedeapsa prevăzută de textul care incriminează fapta;
C. pedeapsa minimă prevăzută de textul incriminator;
D. niciuna din variantele de mai sus
53 Instanţa supremă a decis că în cursul judecării apelului declarat numai de inculpat împotriva
sentinţei de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare prin privare de libertate:
A. este posibilă luarea măsurii arestării preventive, la cererea procurorului sau din oficiu, dacă se
iveşte unul dintre cazurile de arestare şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege;
B. nu este posibilă luarea măsurii arestării preventive în nici-o situaţie;
C. este posibilă luarea măsurii arestării preventive numai la cererea procurorului şi numai dacă
se iveşte unul dintre cazurile de arestare despre care se află după condamnare şi, de asemenea, cu
respectarea procedurii prevăzute de lege;
D. niciuna din variantele de mai sus
54 Potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care inculpatul nu a
declarat apel, iar sentinţa a fost desfiinţată în apelul procurorului numai cu privire la majorarea
pedepsei şi modalitatea de executare a acesteia (înlăturarea suspendării condiţionate a executării),
recursul inculpatului prin care solicită achitarea, susţinând că a fost greşit condamnat:
A. va fi respins ca inadmisibil;
B. va fi examinat ca apel, cu toate consecinţele ce decurg din această calificare;
194
C. va fi respins ca nefondat;
D. niciuna din variantele de mai sus
55 Potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestaţia în anulare, întemeiată pe
art.386 lit. c din C.pr.pen., declarată împotriva deciziei instanţei prin care a fost soluţionat recursul
inculpatului împotriva încheierii instanţei de apel prin care a fost menţinută starea de arest:
A. va fi respinsă, după caz, ca nefondată sau ca inadmisibilă în raport de situaţia prevăzută de
art.10 C.pr.pen. concret invocată de contestator;
B. va fi respinsă ca inadmisibilă, în toate situaţiile;
C. va fi respinsă ca nefondată, în toate situaţiile;
D. niciuna din variantele de mai sus
56 Forma agravată a infracţiunii de înşelăciune, art. 215 alin. 2 C.pen., săvârşită prin folosire de
nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:
A. este constituţională dacă se raportează numai la prevederile alin. 1;
B. nu poate fi reţinută atunci când mijlocul fraudulos întruneşte elementele unei infracţiuni
distincte;
C. poate fi reţinută în toate cazurile, chiar şi atunci când mijlocul fraudulos constituie prin el
însuşi o infracţiune;
D. niciuna din variantele de mai sus
57 Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 248 şi 248 indice 1 Cod
penal, referitoare la abuzul în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată. Autorul
excepţiei consideră că dispozitiile art. 248 si 248 indice 1 Cod penal sunt neconstitutionale, in
raport cu prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, referitoare la garantarea şi ocrotirea in mod
egal a proprietatii private, indiferent de titular, si cu prevederile art. 136, tot din legea
fundamentala, potrivit cărora proprietatea este publică sau privată. Faţă de criticile formulate,
excepţia este neîmtemeiată deoarece:
A. modul de sancţionare a abuzului in serviciu reprezintă opţiunea de politica legislativă, de
competenţa exclusivă a Parlamentului, opţiune care nu poate fi cenzurată de Curtea
Constituţională;
B. abuzul în serviciu contra intereselor publice are urmări alternative, îndreptate fie împotriva
bunului mers al activităţii unităţii, fie împotriva patrimoniului, realizându-se şi protecţia acestei din
urmă valori;
C. există proporţionalitatea necesară între periculozitatea faptei şi cuantumul pedepsei prevăzute
de legea penală;
D. niciuna din variantele de mai sus
58 În speţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost trimis în judecată, în baza art. 215
alin. 3 şi 5 din Codul penal, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii, cu consecinţe
deosebit de grave. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 146 din
Codul penal, care definesc înţelesul expresiei "consecinţe deosebit de grave" ale unei infracţiuni.
Autorul excepţiei susţine că în raport cu prevederile art. 1 alin. (3) din legea fundamentală,
dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în procesul devalorizării monedei naţionale,
plafonul valoric prevăzut poate fi depăşit, determinând astfel aplicarea unei pedepse
disproporţionat de mari şi excluderea de la aplicarea unor măsuri, precum suspendarea
condiţionată a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau
executarea pedepsei la locul de muncă. Faţă de criticile formulate, excepţia este neântemeiată,
deoarece:
195
A. există o justă proporţionalitate între cuantumul pagubei şi pedeapsa revăzută de legea penală;
B. nu au survenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei instanţei de control
constituţional;
C. critica formulată are semnificaţia unui demers pentru modificarea textului legal, ceea ce
excede competenţa controlului de constituţionalitate;
D. niciuna din variantele de mai sus
59 Obiectul cauzei îl constituie excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi
289 din Codul penal, urmărindu-se constatarea faptului că notarilor publici nu le sunt aplicabile
prevederile art.147 Cod penal. Autorul ridică excepţia de neconstituţionalitate direct în faţa Curţii,
arătând că, întrucât procesul penal cuprinde şi faza de urmărire penală, în această fază norma
legală criticată nu este operantă, deoarece prevede că sesizarea Curţii Constituţionale se face de
instanţele judecătoreşti. Controlul de constituţionalitate "nu poate lăsa în afara sa o parte a unui
proces", cu atât mai mult faza de urmărire penală în care "se angajează forma maximă a răspunderii
juridice, cea penală". Faţă de criticile formulate, precum şi de procedura folosită, excepţia de
neconstituţionalitate este:
A. neântemeiată;
B. inadmisibilă, deoarece legea nu prevede posibilitatea ridicării unei excepţii de
neconstituţionalitate direct în faţa Curţii Constituţionale;
C. excede competenţa Curţii, tinzând spre interpretarea şi aplicarea corectă a normei de
incriminare;
D. niciuna din variantele de mai sus
60 Prin acţiunea pe care a formulat-o, autorul acesteia a solicitat instanţei de judecată să constate
neconstituţionalitatea dispoziţiilor de incriminare referitoare la infracţiunea de loviri sau alte
violenţe, în forma agravată prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal. Autorul excepţiei susţine că
prin modul de redactare, este încălcat atât dreptul la apărare cât şi dreptul la un proces echitabil,
deoarece în textul de incriminare nu se face referire la numărul de zile de îngrijiri medicale,
necesare pentru o vindecare completă, fapt ce conduce şi la o practică neunitară în materie. Faţă
de cele rezumate, excepţia apare ca fiind:
A. neântemeiată;
B. inadmisibilă, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea
jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
C. inadmisibilă, deoarece instanţele nu pot fi sesizate cu acţiuni având ca obiect principal excepţii
de neconstituţionalitate;
D. niciuna din variantele de mai sus
61 Sunt principii fundamentale ale procesului penal:
A. regulile cu caracter general în temeiul cărora este reglementată întreaga desfăşurare a
procesului penal
B. regulile care privesc, distinct, fiecare fază a procesului penal
C. totalitatea regulilor care privesc fiecare fază a procesului penal
D. niciuna din variantele de mai sus
62 Prezumţia de nevinovăţie are caracter:
A. absolut
B. relativ
C. după caz, fie relativ, fie absolut
196
D. niciuna din variantele de mai sus
63 Prin principiul egalităţii persoanelor în procesul penal se înţelege:
A. că tuturor persoanelor le sunt aplicabile aceleaşi reguli procesuale
B. că toate părţile din proces sunt egale în drepturi
C. că apărarea şi acuzarea sunt egale în drepturi
D. niciuna din variantele de mai sus
64 În procesul penal, succesorii sunt:
A. substituiţi procesuali
B. reprezentanţi
C. părţi
D. niciuna din variantele de mai sus
65 În cazul retragerii apelului de către inculpat, instanţa de control judiciar:
A. nu mai poate proceda la judecarea şi soluţionarea apelului inculpatului
B. poate proceda la judecarea şi soluţionarea apelului în situaţia când constată grava nelegalitate
şi netemeinicie a hotărârii atacate, fără însă a agrava situaţia inculpatului
C. este obligată să judece şi să soluţioneze apelul în situaţia când constată grava nelegalitate şi
netemeinicie a hotărârii atacate ce afectează nefavorabil situaţia inculpatului
D. niciuna din variantele de mai sus
66 După modificările legislative recente, organele de cercetare ale poliţiei judiciare:
A. nu mai au dreptul de a începe urmărirea penală
B. au dreptul de a începe urmărirea penală
C. au dreptul de a începe urmărire penală numai dacă aceasta este, în prealabil, confirmată de
procuror
D. niciuna din variantele de mai sus
67 Sunt momente ale desfăşurării acţiunii penale:
A. începerea urmării penale, punerea în mişcare a acţiunii penale, emiterea rechizitoriului
B. confirmarea începerii urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale, emiterea
rechizitoriului
C. punerea în mişcare a acţiunii penale, exercitarea acţiunii penale, stingerea acţiunii penale
D. niciuna din variantele de mai sus
68 Sunt considerate forme fundamentale ale competenţei:
A. competenţa personală, competenţa materială, competenţa teritorială
B. competenţa teritorială, competenţa materială, competenţa funcţională
C. competenţa funcţională, competenţa personală, competenţa teritorială
D. niciuna din variantele de mai sus
69 Prorogarea de competenţă operează:
A. numai în favoarea organelor judiciare inferioare în grad
B. numai în favoarea organelor judiciare superioare în grad
C. după caz, în favoarea organelor judiciare inferioare în grad sau în favoarea organelor judiciare
superioare în grad
D. niciuna din variantele de mai sus
197
70 În cazul efectuării reconstituirii:
A. prezenţa învinuitului sau inculpatului este obligatorie
B. dacă din motive obiective învinuitul sau inculpatul nu poate fi prezent, este obligatorie
prezenţa apărătorului ales sau desemnat din oficiu
C. este obligatorie numai reprezentarea învinuitului sau inculpatului
D. niciuna din variantele de mai sus
71 În cursul judecăţii, măsura obligării de a nu părăsi localitatea se ia:
A. pe o durată iniţială de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii
B. pe o durată iniţială de 60 de zile, cu obligaţia verificării periodice la intervale care să nu
depăşească 60 de zile
C. pe o durată nelimitată în timp
D. niciuna din variantele de mai sus
72 Punerea în discuţie a schimbării încadrării juridice a faptei:
A. este obligatorie numai în cazul în care se face o schimbare a încadrării juridice într-o
infracţiune mai gravă
B. este facultativă în cazul în care se face o schimbare a încadrării juridice într-o infracţiune mai
uşoară
C. este obligatorie în toate cazurile
D. niciuna din variantele de mai sus
73 Ultimul cuvânt al inculpatului:
A. poate fi exercitat, dacă inculpatul doreşte, şi prin apărătorul ales sau desemnat din oficiu
B. este exercitat numai personal de către inculpat
C. poate fi exercitat şi prin reprezentant convenţional
D. niciuna din variantele de mai sus
74 În privinţa termenului de apel:
A. nu operează prorogarea legală
B. operează prorogarea legală numai dacă partea a lipsit la pronunţare
C. operează prorogarea legală în toate cazurile
D. niciuna din variantele de mai sus
75 În cazul în care cererea de repunere în termenul de apel s-a făcut înainte de începerea
executării pedepsei:
A. se va respinge ca prematură
B. se examinează îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, fără a o respinge ca prematură
C. se va acorda un termen după începerea executării pedepsei pentru a fi respectată condiţia
termenului prevăzut de lege
D. niciuna din variantele de mai sus
76 Cererea de apel depusă direct la instanţa de apel:
A. este considerată valabilă, dacă a fost depusă în termenul legal de apel
B. este sancţionată, în toate cazurile, cu nulitatea absolută
C. este sancţionată, în toate cazurile cu nulitatea relativă
D. niciuna din variantele de mai sus
77 În cazul în care apelul este tardiv, fiind deja emis mandatul de executare a pedepsei închisorii:
198
A. instanţa de fond nu mai are obligaţia înaintării dosarului la instanţa de apel
B. instanţa de fond are obligaţia înaintării dosarului la instanţa de apel, însă numai dacă mandatul
nu a fost pus în executare
C. instanţa de fond are obligaţia înaintării dosarului la instanţa de apel, în toate situaţiile
D. niciuna din variantele de mai sus
78 În cazul declarării apelului:
A. devoluţiunea poate fi numai integrală
B. devoluţiunea poate fi numai parţială
C. devoluţiunea poate fi, după caz, integrală sau parţială
D. niciuna din variantele de mai sus
79 Rejudecând cauza în primă instanţă, ca urmare a admiterii apelului declarat numai de inculpat,
instanţa de fond:
A. poate reţine şi o altă infracţiune în concurs faţă de o singură infracţiune pentru care a fost
condamnat iniţial numai dacă pedeapsa rezultantă este mai mică ca cea aplicată anterior pentru o
singură infracţiune
B. poate reţine şi o altă infracţiune în concurs faţă de o singură infracţiune pentru care a fost
condamnat iniţial numai dacă pedeapsa rezultantă este egală cu cea aplicată anterior pentru o
singură infracţiune
C. nu poate reţine şi o altă infracţiune în concurs faţă de o singură infracţiune pentru care a fost
condamnat iniţial, indiferent de pedepsele aplicate
D. niciuna din variantele de mai sus
80 Casarea unei hotărâri judecătoreşti:
A. este, în toate cazurile, totală
B. este, în toate cazurile, parţială
C. poate fi, după caz, totală sau parţială
D. niciuna din variantele de mai sus
81 Pe calea contestaţiei în anulare se poate invoca nelegalitatea procedurii de citare:
A. de oricare parte din proces, indiferent la care parte se referă această nelegalitate şi chiar dacă
nu priveşte citarea sa
B. de oricare parte din proces, însă numai în ceea ce priveşte citarea sa
C. de oricare parte din proces, chiar dacă nu priveşte citarea sa, dar cu condiţia să privească o
parte din acelaşi grup procesual cu cel care invocă nelegalitatea citării
D. niciuna din variantele de mai sus
82 Dacă până la soluţionarea cererii de amânare a executării pedepsei închisorii se produce
arestarea condamnatului, cererea acestuia:
A. se respinge ca rămasă fără obiect
B. se respinge ca inadmisibilă
C. se soluţionează ca o cerere de întrerupere a executării pedepsei închisorii
D. niciuna din variantele de mai sus
83 Prin contestaţia la executare se poate invoca:
A. nelegalitatea unei hotărâri definitive
B. nelegalitatea ce s-ar putea constata prin punerea în executare a hotărârii definitive
199
C. netemeinicia unei hotărâri definitive
D. niciuna din variantele de mai sus
84 Actele premergătoare se pot efectua:
A. numai în cazul în care sesizarea organelor de urmărire penală se face prin plângere sau denunţ
B. numai în cazul în care sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu
C. indiferent de modul de sesizare al organelor de urmărire penală
D. niciuna din variantele de mai sus
85 Recursul declarat de partea vătămată împotriva încheierii prin care s-a dispus înlocuirea
măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea:
A. este, în principiu, admisibil şi se va examina pe fond
B. este inadmisibil
C. va fi respins, în toate cazurile, ca nefondat
D. niciuna din variantele de mai sus
86 În cazul în care, după înregistrarea cererii de apel, inculpatul îşi retrage, în scris, apelul:
A. dosarul nu se mai înaintează la instanţa de apel, dacă declaraţia de retragere a apelului s-a
înregistrat chiar la instanţa de fond
B. dosarul nu se mai înaintează la instanţa de apel, chiar dacă declaraţia de retragere a apelului s-
a înregistrat la instanţa de apel, în acest caz pe baza unui certificat din care să rezulte această
împrejurare
C. dosarul se înaintează, în toate situaţiile, la instanţa de apel
D. niciuna din variantele de mai sus
87 În cazul în care instanţa este investită cu verificarea unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi
penale, pe calea plângerii prevăzută de art.278/1 C.pr.pen., solicitarea petentului de încuviinţare a
probei cu doi martori:
A. va fi admisă dacă proba este utilă, concludentă şi pertinentă
B. va fi respinsă ca inadmisibilă
C. va fi admisă sau respinsă ca nefondată, după caz, în raport de îndeplinirea condiţiilor generale
de admisibilitate a probelor
D. niciuna din variantele de mai sus
88 Dacă cu ocazia acordării ultimului cuvânt inculpatului acesta propune noi probe:
A. instanţa respinge cererea de probe ca inadmisibilă
B. instanţa respinge cererea de probe ca tardivă
C. instanţa admite sau respinge probele în raport de îndeplinirea condiţiilor generale de
admisibilitate a probelor
D. niciuna din variantele de mai sus
89 Extinderea acţiunii penale pentru alte acte materiale se poate dispune:
A. numai în primă instanţă
B. în primă instanţă şi în apel, fiind posibilă devoluţiunea în fapt şi în drept a cauzei
C. în toate etapele judecăţii (fond, apel şi recurs), în măsura în care sunt riguros respectate
dispoziţiile legale ale fiecărei etape
D. niciuna din variantele de mai sus
90 În cazul în care instanţa de fond dispune disjungerea acţiunii civile şi amânarea judecării
200
acesteia într-o altă şedinţă:
A. va pronunţa o sentinţă penală prin care rezolvă acţiunea penală şi o sentinţă civilă prin care
rezolvă acţiunea civilă
B. va pronunţa o sentinţă penală prin care rezolvă acţiunea penală şi o sentinţă penală prin care
rezolvă acţiunea civilă
C. va pronunţa o sentinţă penală prin care rezolvă acţiunea penală şi o încheiere prin care rezolvă
acţiunea civilă, încheiere care face parte integrantă din sentinţa penală
D. niciuna din variantele de mai sus
91 Care dintre condiţiile caracterului adecvat al anchetei impuse de articolul 3 al Convenţiei nu a
fost îndeplinită în cauza Bursuc împotriva României:
A. lipsa unei participări concrete şi efective a reclamantului la desfăşurarea anchetei
B. insuficienţa actelor de cercetare penală efectuate în cauză
C. absenţa oricărei legături instituţionale între procurorul militar care instrumentează cazul şi
poliţiştii anchetaţi, concretizată şi în absenţa imparţialităţii procurorului în conducerea cercetărilor
D. niciuna din variantele de mai sus
92 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, aplicarea pedepsei accesorii a
interzicerii drepturilor părinteşti:
A. poate încălca dreptul la viaţa de familie a celui condamnat dacă este aplicată automat şi
absolut, prin efectul legii, în cauze independente de aspecte legate de autoritatea părintească
B. nu încalcă niciodată dreptul la viaţa de familie a celui condamnat deoarece este justificată de
pericolul social al acestuia
C. încalcă dreptul la viaţa de familie a celui condamnat întotdeauna, indiferent de circumstanţele
cauzei
D. niciuna din variantele de mai sus
93 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, aplicarea pedepsei cu
închisoarea pentru infracţiuni în domeniul presei:
A. este compatibilă, în principiu, cu exerciţiul libertăţii de exprimare garantat de articolul 10 al
Convenţiei dacă pedeapsa este prevăzută de lege, urmăreşte un scop legitim şi este necesară într-o
societate democratică, în sensul că nu este în mod evident disproporţionată faţă de gravitatea
infracţiunii
B. este compatibilă, în general, cu exerciţiul libertăţii de exprimare cu condiţia să fie aplicată de
un tribunal independent şi imparţial şi să fie proporţională cu gravitatea faptei
C. este compatibilă cu libertatea de exprimare numai în circumstanţe excepţionale, mai ales când
au fost afectate grav alte drepturi fundamentale, ca de exemplu în cazul difuzării unui discurs de
incitare la ură sau la violenţă
D. niciuna din variantele de mai sus
94 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, în cazul în care un deţinut a fost
supus la rele tratamente, statul răspunde pentru încălcarea articolului 3 al Convenţiei:
A. numai dacă relele tratamente au fost aplicate de reprezentanţi ai statului
B. dacă autorităţile nu au făcut tot ce se putea aştepta în mod rezonabil de la ele pentru a
împiedica materializarea unui risc sigur şi imediat pentru integritatea fizică a unui deţinut, risc de
care aveau sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă
C. dacă autorităţile nu au înlăturat orice risc cu privire la integritatea fizică a unui deţinut, chiar
201
şi cele improbabil a se materializa în circumstanţele speţei respective
D. niciuna din variantele de mai sus
95 Conform jurisprudenţei Curţii în cauzele împotriva României, atunci când un inculpat a fost
achitat în primă instanţă, instanţa de apel:
A. nu încalcă dreptul la un proces echitabil dacă îl condamnă fără sa-l fi audiat
B. dacă reanalizează soluţia primei instanţe atât în fapt cât şi în drept, pronunţându-se asupra
vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului, încalcă dreptul la un proces echitabil dacă nu îl reaudiază
pe acesta
C. poate decide, în funcţie de circumstanţele cauzei, reanalizând temeinicia şi legalitatea soluţie
primei instanţe, dacă este sau nu cazul să-l reaudieze pe inculpat
D. niciuna din variantele de mai sus
96 În hotărârea pronunţată în cauza Becker, CJCE a hotărât că:
A. statul membru care nu a transpus în termenul stabilit o directivă nu o poate invoca împotriva
particularilor
B. taxa pe valoarea adăugată este o taxă cu efect echivalent taxelor vamale şi urmăreşte
armonizarea prevederilor fiscale
C. statele membre nu trebuie să asigure scutiri de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru a
evita evaziunea
D. niciuna din variantele de mai sus
97 Hotărârea preliminară pronunţată de CJCE:
A. este un recurs la îndemâna părţilor din litigiul naţional
B. este o hotărâre prin care se interpretează dreptul comunitar
C. este rezultatul unei acţiuni pentru anularea unei dispoziţii din Tratatul Comunităţii Europene
D. niciuna din variantele de mai sus
98 Sunt direct aplicabile:
A. regulamentele
B. deciziile cadru
C. recomandările
D. niciuna din variantele de mai sus
99 Noţiunea de taxă cu efect echivalent taxelor vamale prohibite în piaţa unică a fost precizată de
CJCE prin:
A. hotărârea Costa c. ENEL
B. hotărârea Foto-Frost c. Hauptzollamt Lubeck-Ost
C. hotărârea pronunţată în cauza Dassonville
D. niciuna din variantele de mai sus
100 Instanţele naţionale pot fi investite cu controlul legalităţii:
A. regulamentelor adoptate cu majoritate calificată
B. deciziilor cadru ale Consiliului Uniunii Europene
C. recomandărilor Consiliului Uniunii Europene
D. niciuna din variantele de mai sus
202
CAPITOLUL V
203
19-c 44-a,c 69-b,c 94-a,c
20-c 45-b 70-c 95-b,c
21-c 46-b 71-b 96-c
22-b 47-b,c 72-b 97-a,b
23-b 48-c 73-a,c 98-c
24-c 49-b,c 74-c 99-c
25-c 50-a,c 75-a 100-b,c
204
11-a 36-c 61-b 86-b,c
12-a 37-b,c 62-a,c 87-a,b
13-b,c 38-c 63-b,c 88-a,b
14-a,b 39-a 64-a,b 89-a,b
15-a 40-a,b 65-a,b 90-b
16-a 41-b 66-b,c 91-a,b
17-b 42-b 67-c 92-b
18-a,b 43-b 68-b 93-b,c
19-a 44-a,c 69-c 94-c
20-a,b 45-a,c 70-a 95-a
21-c 46-a 71-a,b 96-a,b
22-a 47-a 72-b 97-c
23-b 48-a,c 73-b,c 98-b,c
24-a,b 49-c 74-a,b 99-b
25-b 50-b 75-a,b 100-b
205
5 -b 30-a,b 55-a,c 80-b,c
6 -b 31-b 56-c 81-a,b
7 -a,b 32-b 57-c 82-b
8 -c 33-b 58-a,c 83-a,c
9 -c 34-a 59-a 84-c
10-a 35-b 60-b,c 85-a
11-b 36-b 61-b 86-b
12-a 37-b 62-a 87-a
13-c 38-a 63-b 88-b
14-a 39-b,c 64-b 89-b
15-a,b 40-c 65-a,b 90-a,b
16-a 41-b 66-c 91-c
17-b,c 42-b 67-b 92-c
18-b 43-b 68-b,c 93-c
19-a,c 44-b 69-a,c 94-c
20-a,c 45-b 70-b 95-a
21-c 46-c 71-c 96-c
22-a,b 47-a,b 72-b 97-c
23-a,b 48-b 73-a 98-a
24-a 49-c 74-a,b 99-a,c
25-c 50-a,c 75-a,c 100-a,c
206
Tema nr. 1 drept procesual penal-Test 2
207
17- A,C 42- B 67- B 92- B
18- A,B 43- A,C 68- B,C 93- A,B
19- A,C 44- B 69- A,C 94- A
20- B 45- B 70- A,B 95- B
21- C 46- A 71- A,C 96- B
22- A 47- B 72- A,C 97- C
23- B 48-C 73- A,B 98- A
24- B,C 49-A,B 74- B,C 99- A,C
25- A,C 50-A 75- A 100- B,C
208
11-B,C 36-C 61-A,C 86-B
12-B,C 37-A 62-A,B 87-A,B
13-A 38-B 63-B,C 88-B,C
14-B,C 39-A 64-B 89-B,C
15-B 40-C 65-A,B 90-A,B
16-A 41-C 66-B,C 91-B
17-C 42-C 67-A 92-B,C
18-A 43-C 68-B 93-B,C
19-A 44-B 69-A 94-A
20-A 45-C 70-C 95-A,C
21-C 46-C 71-C 96-C
22-A 47-C 72-A 97-B,C
23-C 48-A,B 73-A 98-A,C
24-B 49-B 74-A 99-A
25-A,B 50-B 75-A,B 100-A,B
209
2 -B 27-B,C 52-A,C 77-C
3 -B 28-A,C 53-A,C 78-A,B
4 -B 29-B,C 54-C 79-B
5 -A,B 30-B 55-A 80-A,C
6 -B 31-C 56-A,B 81-A,B
7 -C 32-C 57-ANULAT 82-A
8 -C 33-B 58-A,B 83-C
9 -A,C 34-C 59-C 84-C
10-C 35-B 60-A 85-B
11-C 36-B 61-B,C 86-A,C
12-A 37-A 62-A 87-C
13-A,C 38-B 63-B 88-A
14-A,C 39-A,C 64-A 89-B,C
15-B 40-A,C 65-B 90-B
16-B 41-C 66-C 91-B,C
17-B 42-A,C 67-C 92-C
18-C 43-A,C 68-A 93-C
19-A 44-C 69-B,C 94-A
20-A,C 45-A 70-B,C 95-A,B
21-B,C 46-C 71-B 96-B,C
22-ANULAT 47-B,C 72-C 97-A
23-ANULAT 48-B,C 73-ANULAT 98-B
24-A,C 49-B 74-A,C 99-A
25-ANULAT 50-B 75-B 100-A
1 -A 26-A 51-B
2 -A 27-A,B 52-C
3 -A,B 28-C 53-C
4 -A,B 29-B 54-B
5 -A 30-A 55-B
6 -B,C 31-A 56-A
7 -A 32-B,C 57-B
8 -A,C 33-C 58-A
9 -C 34-B 59-C
10-A 35-A 60-A,B
11-B 36-ANULAT 61-C
12-A 37-A,C 62-B
13-B,C 38-B 63-C
14-B,C 39-B 64-B
15-C 40-A 65-C
16-A,C 41-B 66-ANULAT
17-B,C 42-B 67-B
18-A,B 43-B 68-C
19-B 44-B 69-B
20-C 45-A,C 70-B
21-A 46-A
22-ANULAT 47-A,C
210
23-A 48-C
24-A 49-B
25-B 50-A,B
1-B; 2-B; 3-C; 4-C; 5-B; 6-B; 7-A; 8-B; 9-A; 10-B; 11-C; 12-B; 13-A; 14-C; 15-B; 16-C; 17-A;
18-B; 19-C; 20-A; 21-C; 22-B; 23-C; 24-D; 25-C; 26-A; 27-A; 28-A; 29-C; 30-C; 31-C; 32-B; 33-
B; 34-B; 35-C; 36-C; 37-C; 38-C; 39-A; 40-A; 41-B; 42-B; 43-C; 44-A; 45-A; 46-C; 47-B; 48-A;
49-C; 50-A; 51-A; 52-B; 53-B; 54-C; 55-B; 56-C; 57-A; 58-C; 59-B; 60-C; 61-A; 62-B; 63-A; 64-
C; 65-A; 66-B; 67-C; 68-B; 69-B; 70-A; 71-C; 72-C; 73-B; 74-C; 75-B; 76-A; 77-C; 78-C; 79-C;
80-C; 81-B; 82-C; 83-B; 84-C; 85-B; 86-C; 87-B; 88-C; 89-A; 90-B; 91-C; 92-A; 93-C; 94-B; 95-
B; 96-A; 97-B; 98-A; 99-D; 100-D.
211