Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Electricitate Si Magnetism 1
Electricitate Si Magnetism 1
Unitatea de masura
<Q>si = C (coulomb)
Sarcina electronului
qe = -e
Sarcina electrica cu care este incarcat un corp electric este multiplu intreg al sarcinii
electrice elementare
Sarcina electrica:
- pozitiva → pentru corpurile cu deficit de electroni
- negativa → pentru corpurile cu exces de electroni
Q = ∑qi = const
uv uuv
q1 F1_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ F2 q2
+ -
r
ur uur r
F1 = −F2 = F
| q1 | ⋅ | q 2 | 1
F=k 2
;K=
r 4πε
In vid :
1 Nm 2
K0 = = 9 · 109
4πε C
2
C
ε0 = 8,854·10-12 (F)
N⋅m m2
+q2
Pentru un sistem de sarcini electrice
+q1 punctiforme, forta rezultata intr-un punct
oarecare este suma vectoriala a fortelor cu care
- actioneaza asupra sa fiecare sarcina a
q· +q3 sistemului
-q5 r ur
-q4 F = ∑ Fi
Orice corp incarcat cu sarcina electrica Q este caracterizat de prezenta in jurul sau a
unui camp electric.Orice alta sarcina electrica q aflata in campul sau este atrasa sau
respinsa cu o forta electrostatica sau respinda cu o forta electrostatica data de interactiunea
celor doua sarcini.
r
r +q
Q
+
r r
ur F Q r
Intensitatea campului electric E = = K 2 ⋅
q r r
Campul electric are forma radiala.
r
r -q
Q
-
Tensiunea si potentialul campului electric
Potentialul electric (v) intr-nu punct al unui camp electric este o marime fizica
scalara, numeric egala cu lucrul mecanic efectuat de forta electrica pentru a deplasa un corp
de sarcina electrica de 1C pana la un punct de referinta.
Q VA VB VA =
1
q
LA(r) |r→∞
+
1 Q
rA UAB VA = · ;
4πε rA
rB
ur
Cazul unui camp electric uniform ( E = const)
1 1
UAB = LAB = ·F·d = E·d
a a
2. qint = 0
Sarcina in exces, plasata pe un conductor aflat in echilibru electrostatic, se
distribuie numai pe suprafata exterioara a conductorului.
ur
3. Intensitatea E in exteriorul conductorului, in imediata vecinatate a acestuia, este
perpendiculara pe suprafata conductorului.
Q + U max 1 U
LAB = Q· = QU = W
2 2
Umax
Q q
Energia campului electric (W):
1 1 2 1 Q2
W = QU = CU =
2 2 2 C
εS 1
U = E·d ; C = => W = ε SdE2
d 2
Densitatea de energie:
dW 1
ω= = εE 2
dV 2
U
∆y
ur U
A E l B E= = const
r dur ur
v = VX + Vy
+Q -x v0 -Q
d
1 2 F qE
Pe directia y avem ∆y= at (ec. de miscare) unde a = = .Pe directia x
2 m m
x 1 qE
viteza ramane constanta, x = v0t → t = .Inlocuind a si t obtinem: ∆y = 2
X2
v0 2 mv0
Capacitatea unui condensator este marimea fizica scalara egala cu raportul dintre
sarcina electrica de pe una dintre armaturi si diferenta de potential dintre cele 2 armaturi ale
condensatorului.
Q +Q -Q
C= d
U
VA VB
U = VA - VB
εS
C=
d
r1r2 r1
C =ε
r1 − r2
r2
Gruparea in serie a condensatoarelor
C1 C2 C3 Cn Cs
A
+Q -Q +Q -Q +Q -Q +Q -Q
B
⇔ A
+Q -Q
B
U
U
Q Q
U= ; U = U1 + U2 + . . . . .+Qn = ∑
Cs CK
1 1
= ∑
CS CK
C1
+Q1 - Q1
C2
+Q2 - Q2
C3
+Q3 - Q3
Cn
+Qn - Qn
Q = CpU ; Q = Q1 + Q2 + . . . . . +Qn
Metoda potentialelor la noduri
Este o metoda facila si rapida de rezolvare a unui circuit electric care reduce
numarul de ecuatii independente la (n-1), corespunzator nodurilor in care se scrie aceste
ecuatii.Potentialele acestor noduri vor constitui necunoscuta sistemului de ecuatii atasat
circuitului.Nodul in care nu se vor scrie aceste ecuatii se alege ca referinta si va avea
potentialul VR = 0
V1 Ik V2
m
1 1 1 1
R1 R2 V0 [ + + + ........ + ]= ∑ I + ∑ v
k
R1 R 2 R 3 Rm i =1
0
Vm Rm R3
V3
Potentialul unui nod V0 inmultit cu suma tuturor admitantelor din nodul respectiv
1
(∑ ) este egala cu suma tuturor curentilor de scurtcircuit.
Rj
suma algebrica a intensitatilor
curentilor debitati de sursele de
∑ Ik curent.Se vor lua cu sensul (+) daca
Curentii de scurtcircuit
intra in nod
in nodul 0
Vj
∑
Rj
curentii de scurtcircuit debitati de
potentialele nodurilor invecinate
Daca nu avem surse de curent si de tensiune pe nici o ramura care intra in nod,
artunci MPN:
V1
m m
1 Vk
V0 [ ∑ ]= ∑R R1 V2
k =1 R k k =1 k R2
Vm Rm
Rech A
⇒
⇒
circuit
electric UAB Rconsumator Uech R
liniar
circuit echivalent
Orice circuit liniar se poate echivala la 2 borne ale sale cu o sursa echivalenta de
tensiune si o rezistenta echivalenta.Sursa de tensiune impreuna cu rezistenta poarta numele
de generator de tensiune echivalent.
Tensiunea echivalenta este egala cu tensiunea de mers in gol masurata la bornele
A si B.
circuit
Uech = (UAB)gol electric (UAB)gol
liniar
circuit
Rech = (RAB)circuit pasivizat electric RAb
pasivizat
Circuitul se considera pasivizat cant toate sursele de tensiune sunt scurtcircuitate
(inlocuite cu rezistenta interna) iar sursele de curent eliminate (inlocuite cu rezistenta interna).
Rech I A U ech
I(Rs) = ; ISCC = I(0) (Rs = 0)
R ech + R S
Uech U Rs
U gol
Rech =
ISCC
B
A Is
⇒
⇒I
circuit
electric UAB Rconsumator ech Rech U Rs
liniar
circuit echivalent
Orice circuit liniar se poate echivala la 2 borne ale sale cu o sursa echivalenta de
curent si o rezistenta echivalenta.Sursa de curent impreuna cu rezistenta formeaza un
generator de curent echivalent.
Intensitatea curentului este egala cu intensiatatea curentului de scurtcircuit la
bornele A si B.
A
Iech = (IAB)gol circuit Isec
B
Rezistenta echivalenta este egala cu rezistenta interna a circuitului de
echivalat.Aceasta se masoara la bornele A si B ale circuitului pasivizat.
(U AB )gol
Rech =
(I AB )SCC
Teorema superpozitiei
Daca un circuit nu prezinta nici o sursa generatoare de curent sau de tensiune,
atunci prin nici una din ramurile sale nu circula curent iar caderile de tensiune pe orice
cunsumator = 0.
Sa presupunem ca intr-un circuit electric exista o singura sursa
generatoare.Potentialele nodurilor circuitului, caderile de tensiune pe laturi si intensitatile
curentilor prin aceste laturi sunt unic determinate de respectiva sursa generatoare.
O alta sursa generatoare, cu alti parametrii, va modifica toate aceste marimi
electrice.
Sursele generatoare de tensiune sau de curent sunt cauzele pentru care potentialele
nodurilor, scaderile de tensiune pe laturi si intensitatile curentilor, ca efecte, sunt diferite de
zero
Valoarea unui parametru de circuit(tensiune sau curent) este data de suma
efectelor (tensiuni si curenti partiali) fiecare cauza in parte.
m
Vk = ∑V
i =1
ki k – nr. de noduri
m l – nr. de laturi
Ui = ∑U ei r – ramuri
i =1 m – nr. de surse de
m
curent sau tensiune
Ir = ∑I
i =1
Exemplu:
Ig
R1 VA
IR
E UR R2
IR = IR(E)|Is=0+Ir(Ig)|E = 0
R
UR = UR(E)|Is=0+Ur(Ig)|E = 0
V=0
VA = VA (E)|Is=0 + VA( Ig)|E = 0
E R1
IR = IR (E) |Ig=0 + IR(Ig)|E=0 = + Ig
R1 + R R1 + R
I R1 R2 R3 Rn
U1 U2 U3 Un
U = U1 + U2 + U3 +. . . . . .+ Un
n
Rserie = R1 + R2 + R3 +. . . . . .+Rn => Rserie = ∑R
k =1
k
I1 R1
I= I1 + I2 + I3 + . . . . . . . In
I2 R2
U U U U U
= + + +−−−−−−−+
I3 R3 R paralel R1 R 2 R 3 Rn
I I 1 1 1 1 1
= + + +−−−−−−−+
R paralel R1 R 2 R 3 Rn
In
n
1 1
Rn =∑
R pralel k =1 R k
U = U1 + U2 = R1 I1 + R2 I2 = (R1 + R2)I
R1 U1 I1 = I2 = I
U U U
U I= 1 = 2 =
R1 R 2 R1 + R 2
R2 U2 R1 R2
U1 = U ; U2 = U
R1 + R 2 R1 + R 2
R1 R2 R3- U U U 1 1
I= + = ( + )U
R1 R 2 R1 R 2
1 1 1 1
I=( + )R1I1 = ( + ) R2I2
I R1 R 2 R1 R 2
R2 R1
I1 = I ; I2 = I
R1 + R 2 R1 + R 2
U2
W = U·I·∆t = · ∆t = RsI2 · ∆t
Rs
<W>SI = J (joule)
Puterea electrica (P): este marimea fizica sclara numeric egala cu energia electrica
transferata in unitatea de timp.
dw w
P= sau P = ; <P>SI = 1w (watt)
dt t
E2
Pgen = = E·I = (Rs + r)I2
Rs + r
U2 E2
Pdebit = U·I = = RsI2 = Rs·
Rs (R s + r) 2
u2 E
Pint = u·I = = r·I2 = r·
r (R s + r) 2
- + - + - + - +
E1,r1 E2,r2 E3,r3 En,rn - +
Es, rs
R (consumator) R I
Es = E1 + E2 + E3 + . . . . . . . . +En
; Es
I=
rs = r1 + r2 + r3 +. . . . . . .+ rn rs + R
Mai multe generatoare de tensiune (n) cu t.e.m. (Ek), rezistenta interioara (rk) grupate
in serie pot fi inlocuite cu un generator echivalent cu t.e.m. egala cu suma t.e.m. ale tuturor
n
generatoarelor ( ∑ E k ) de tensiune si cu rezistenta interioara egala cu suma rezistentelor
k =1
I
I A
EP R
E1 E2 En R rP
r1 r2 rn (consumator)
B
E1 E 2 E
+ + ....... + n
r r2 rn 1 1 1 1
Ep = 1 ; = + + ...... +
1 1 1 rp r1 r2 rn
+ + ....... +
r1 r2 rn
r nE
n surse indentice: Ep = E si rp = => I =
n nR + r
Wutil
η= ; 0<η>1
Wgen
Pdeb U ⋅ I U RS ⋅ I R
η= = = = =
Pgen E ⋅ I E (R S + r)I R S + r
U Rs I
η= ; η= ; η=1-
E Rs + r Iscc
Aparate de masura
R1 I
A
'1
R = RA
A E
n R2
Q C
I= ; <I>si = = A [amper]
∆t s
<Q>si = <I>si ; < ∆t >si = A·S = C (coulomp)
dN A
unde n =
M
d - densitatea materialului;
S - aria sectiunii transversale;
e - sarcina elementara;
Ve - viteza de transport a electronilor;
molecule
NA - numarul lui Avogadro, NA = 6,023·1023
mol
M - masa atomica.
Circuitul electric
sursa
ideala
Sursa reala
de curent I, => r
r I
sursa
ideala
+
+ simboluri
- -
Observatii:
Tensiunea electromotoare (t.e.m) se masoara conectand voltmetrul in paralel cu
generatorul de tensiune cu circuitul exterior deschis.
Tensiunea la borne se masoara conectand voltmetrul in paralel cu generatorul de
tensiune cu circuitul exterior inchis
A A
E R E
V V R U
r’ E
r’
E=U+u tensiunea
t,e,m interioara
tensiunea la
borne
Rezistenta electrica
Rezistenta elecrica a unui conductor este marimea fizica scalara data de raportul
dintre tensiunea electrica aplicata la capetele lui si intensitatea curentului electric ce il
strabate.
U < U >si V
R= ; <R>si = = = Ω (ohm)
I < I >si A
l
R= ρ
S
ρ = ρ0 (1 + α t)
ρ0 - rezistivitatea electrica la 0o C
α - coeficient termic al rezistivitatii
< ρ >si = Ω ·m
I
Intensitatea curentului pe o portiune de circuit de
rezistenta constanta R este direct proportionala cu
R U
I= tensiunea U masurata la bornele circuitului.
R
Legea lui Ohm pentru intregul circuit
I
E
I= R+r = rezistenta totala a circuitului
R+r
E,r U R
Curentul de scurtcircuit
E
Pentru R = 0 => Iscc = cel ma mare curent in circuit
R
Caldura degajata la trecerea unui curent electric (I) printr-un conductor (rezistor de
rezistenta R) este:
Q = RI2t
Reteaua electrica este un circuit electric complex, cu mai multe ramificatii compus
din noduri, ramuri si ochiuri (bucle).
Nodul - punct al circuitului la care sunt conectate cel putin trei elemente
de circuit.
Ramura - latura sau portiune de retea aflata intre doua noduri consecutive
de rezistenta nenula.
Bucla(ochiul) - contur poligonal inchis format din doua sau mai multe
ramuri de retea.
Teorema I a lui Kirckhoff
U1
R1 E2
B E1 – E2 = R1I1 – R2I2 – R3I3
I2
suma
E1 algbrica a suma
R2 U2 t.e.m algebrica a
caderilor de
R3 I3 teniune
A
U3
B I2
Sensul curentilor
a)Sensul curentului intr-un consumator de energie electrica se alege astfel incat
acesta sa curga de la un potential mai ridicat catre unul scazut.
Prin alegerea invers a sensului curentului
se va obtine o valoare nagativa a intensitatii acestuia
b)Sensul curentului printr-un generator de tensiune este de la borna cu potential
scazut catre borna cu potential ridicat.
I V1
+
E,r U R
-
sursa de consumator
tensiune V2
Propozitie:
Suma caderilor de tensiune si a tensiunilor electromotoare intre doua noduri de
retea este aceeasi indiferent de traseul(ramura) ales.
UAB =VA – VB
UAB = R1I1 – E1 + UD
UAB = UAC + UCB = R2I2 – R3I3 – E2
sau
UAC = R2I2 = R1I1 – E1 + UD + E2 + R3I3
UAB UBC