Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BRĂTIANU” PITEŞTI
PROIECT DIDACTIC
Scopul lecţiei:
- dobândirea unor cunoştinţe despre mijloacele şi metodele moderne de informare a maselor;
- dezvoltarea spiritului critic şi a puterii de discernământ.
Competenţe derivate:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
- să argumenteze cu texte scripturistice că omul este o fiinţă care comunică;
- să identifice criterii de selectare a informaţiei transmise prin mass-media;
- să analizeze avantajele şi dezavantajele transmiterii slujbelor religioase ale Bisericii
Ortodoxe;
- să explice influenţa mass-mediei în viaţa individuală, de familie şi socială;
- să comenteze importanţa evaluării în mod obiectiv a informaţiilor transmise prin mass-media.
Resurse:
1. Oficiale: Programa şcolară pentru disciplina Religie, cultul ortodox, clasa a IX-a;
Planificarea calendaristică orientativă, clasa a IX-a;
Proiectarea unităţii de învăţare.
2. Temporale: număr de lecţii: 1
durata: 50’
3. Bibliografice:
- *** Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura I. B. M. B. O. R., Bucureşti, 1988.
- Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă - repere teoretice şi metodice, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
- Drăgulinescu, Andrei, Dependența în cultura și civilizația morții, Editura Christiana, București,
2008
- Gheorghe, Virgiliu, Efectele televiziunii asupra minţii umane, Editura Evanghelismos, Bucureşti,
2005
- Muha, Corneliu, Religie, clasa a IX-a. Auxiliar didactic pentru elevi, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2009.
- Opriş, Dorin şi colab., Manual de Religie pentru clasa a IX-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
- Şebu, pr., prof., univ., dr., Sebastian, Opriş, prof, Monica, Opriş, prof., Dorin, Metodica predării
religiei, Editura Reîntregirea, Alba – Iulia, 2000.
- Tran, Vasile, Stănciugelu, Irina, Teoria comunicării, Editura Comunicarea. Ro, Bucureşti, 2003.
Strategia didactică:
2. Actualizarea cunoştinţelor:
Profesorul propune elevilor activitatea de simulare (joc de rol) cu titlul „Ştirile de seară”;
Se pecizează modul de desfăşurare a jocului:
- Sunt aşezate două pupitre în faţa clasei.
- Doi elevi prezentatori, dinainte pregătiţi, se aşează la pupitre în calitate de prezentatori de ştiri şi
citesc aceeaşi ştire.
• Se cere elevilor să compare cele două ştiri şi să spună dacă cei doi prezentatori au relatat acelaşi
eveniment sau evenimente diferite.
• Se adresează elevilor următoarele întrebări şi cerinţe:
- De ce este important să verificăm de fiecare dată dacă ceea ce se transmite este adevărat sau nu?
- Daţi exemple de situaţii în care modul de prezentare a unui lucru poate da naştere unei probleme!
- Cum ne simţim când cineva nu înţelege punctul nostru de vedere în legătură cu un anumit subiect?
Notă:
De multe ori, mijloacele de comunicare în masă încearcă să impună ascultătorilor (auditoriului,
telespectatorilor) anumite ierarhii, atitudini preferenţiale subiective, având pretenţia de a fi generalizate
şi însuşite de către consumatori. Multe imagini şi ştiri transmise prin televiziune prezintă realitatea de
multe ori într-un mod deformat, o „comentează” subtil, astfel încât, fără să ne dăm seama, se
inoculează, cu bună ştiinţă, anumite reprezentări cu privire la diferite evenimente economice, politice,
culturale sau sportive.
Precizare:
Desigur că în acest caz ne întrebăm: „Care sursă spune adevărul şi care îl denaturează?”
- Creierul uman emite unde cerebrale care pot fi analizate cu ajutorul electroencefalogramei.
Aceste unde sunt caracterizate de frecventa lor. În functie de starea în care se afla omul frecventa
undelor cerebrale este mai mare sau mai mica. Frecventa este direct proportională cu energia. Astfel,
nivelul normal al activitatii cerebrale se numeste nivel beta si e caracterizat de o frecventa medie de 30
Hz. Atunci cand un om doarme, activitatea este redusa și caracterizata de o frecventa medie de 8 Hz.
Exista si un nivel intermediar in zona frecventei de 13 Hz, numit nivel alfa (sau stare alfa). Acesta este
nivelul care este înregistrat prin encefalograma în situatii ca: stare de hipnoza, în timpul vizionării tv
sau a jocurilor pe calculator sau utilizării calculatorului.
Studii realizate în mod ştiintific (dar nepromovate mediatic) cu ajutorul tomografului si altor
aparate de analiza a creierului au dovedit faptul ca in timpul vizionarii TV si a jocurilor pe calculator
este inhibata activitatea emisferei stangi. Ce inseamna asta? Cele doua emisfere cerebrale indeplinesc
functii diferite Practic emisfera stanga este mai activa si mai dezvoltata la matematicieni, ingineri,
oameni care în activitatea lor se bazeaza mult pe logica si cărora le este util sa fie cat mai bine
organizati. În schimb artistii au mai dezvoltata emisfera dreapta. Practic daca ne imaginam creierul ca
pe un computer, atunci cand un om îsi salveaza in creier informatii preluându-le de la tv. sau din
imagini amimate pe computer, e ca si atunci cand cineva salvează în mod haotic informatii ori pe
desktop, ori in my computer ori mai stiu eu unde. Evident, lipsind organizarea, informatiile respective
sunt ca niste paraziti care încarcă inutil memoria pentru ca nu le poti gasi usor si nu functioneaza
pentru ca nu sunt angrenate într-un sistem. Asa se explica faptul ca generatiile tinere au din ce în ce
mai mult acces la informatie, ”stiu ” din ce in ce mai multe dar sunt din ce in ce mai prost peregatiti
profesional, sunt din ce in ce mai pasivi (ca sa nu zicem lenesi). Cum spune Sf. Nicolae Velimirovici
”Oamenii invata din ce in ce mai multe despre ce este în cer si pe pamant şi inteleg din ce in ce mai
putin. Va veni un timp in care vor sti tot și nu vor intelege nimic!”.
Ati putea să-mi replicati: ”Lasa, ca și eu mă uit la televizor si nu sunt aşa!” Ei bine, este
important pentru functionarea corecta a creierului sa nu petreci mult timp în functionare de tip alfa mai
ales în copilarie. Transmiterea informaţiilor prin imagini, vizionarea în sine: activează mai ales
emisfera dreaptă a creierului care răspunde de vizual, emoţii, senzaţii, intuiţie, plăcere şi inhibă
activitatea emisferei stângi a creierului care răspunde de gândirea logică, analitică, exprimarea
corectă a ideilor, citit şi scris, raţionamentul matematic. (Întreruperea comunicării între emisfere)
Vizionarea în sine ca obicei zilnic ce afectează dezvoltarea şi funcţionarea creierului uman.
Mesajele TV, natura acestora au consecinţele pe termen lung ca de exemplu, schimbarea
modului de viaţă şi a credinţei. Efectele asupra unui om care în copilarie si tinerete nu s-a uitat la
televizor dar se uita la varsta adultă sunt foarte mult atenuate.
Se deruleaza filmul. Se opreste la imaginea cu creierul cu impuls, suprimare si confuzie si se
explica: Instinctul ”fight or flight” este un instinct de auto apărare Fight or flight înseamna luptă sau
fugi. În ambele situatii ai nevoie de sistemul locomotor. Ca să intelegeti cum functioneaza acest
instinct va dau un exemplu: Dacă eu sunt în pădure si mi-e sete, ma îndrept catre un izvor ca sa beau
apa. Fiind linistita, functionarea organismului meu are loc in parametrii normali si organismul îmi
semnaleaza ce-i lipseste. Daca pe drumul pana la izvor, imi apare in fata un leu, o fiara, un animal
fioros, ce se intampla? Eu ma sperii si se declanseaza instinctul”fight or flight”. Practic sistemul
nervos impune organismului meu un regim de functionare ”de criza”. Adica reduce la minim
functionarea organelor interne si distribuie toata energia biologica de care dispune sistemului
locomotor pentru a putea sa se lupte sau sa fuga. Fiind in aceasta noua stare, nu mai simt setea (deși nu
am baut apa deci nu am acoperit deficitul de lichide din corp).
Ceea ce am exemplificat eu aici este un mod normal de activare a instinctului f or f. Un mod
anormal este acela care se petrece atunci cand un om (un copil) se uita la un film cu scene violente sau
se joaca un joc pe calculator. Nu este neaparat necesar ca jocul sa fie violent. Cam toate jocurile pe
calculator au o grafică pe care producatorii o numesc ”atractivă” iar eu o numesc șocantă. În cartea
”Dependența în cultura și civilizația morții” a lui Andrei Drăgulinescu este relatat cazul concret si
relativ recent al unui tânar care, după ce a fost o perioada de cativa ani ”gamer” (om care isi petrece
predominant timpul în fata monitorului jucand un joc in retea), a ajuns în spital si a suferit 4 operatii
succesive la organele interne pentru ca, in timpul jocului pe calculator, fiind activat instinctul F or F pe
o perioada mult prea mare de timp, functionarea si chiar structura organelor interne a fost grav
afectata. Tot in aceasta carte sunt mentionate cazuri de tineri care au murit din cauza lipsei de harna si
de somn cu capul pe tastatura. Cum a fost posibil? Pai asa cum v-am explicat, cand e activat acest
instinct, nu mai simti semnalele de foame, sete sau somn din partea organismului.
- Mai mult decât atât, daca un copil petrece mult timp in fata calculatorului sau a televizorului,
este afectata si activitatea cortexului prefrontal. Acesta gestioneaza atitudinile. Cu alte cuvinte
înmagazineaza experiente de viata astfel incat creierul sa stie când e cazul sa reactioneze intr-un fel si
când în alt fel. Ati privit vreodata un copil care se joaca pe calculator? El are niste miscari spastice ca
si cum ii vine sa faca ceva (sa se fereasca, să lovească) dar se opreste, se retine. Este vorba despre
ciclurile impuls/suprimare despre care se vorbeste in film si care au ca efect inregistrarea în cortexul
prefrontal a unei confuzii. De exemplu daca un tanar care in copilarie s-a jucat cu simulatoare de
conducere auto îşi ia carnetul, este în pericol. El va nega acest fapt spunand: ”crezi ca sunt atât de prost
incat sa nu fac diferenta intre virtual si real?”. Ei bine, daca esti cu viteza pe autostrada si cineva îti
”taie faţa”, nu stai sa gandesti manevra ci ar trebui sa actionezi INSTINCTIV. Ori, daca instinctul tău a
fost alterat, tendinta va fi de suprimare.
Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu libertate. El este liber să accepte sau să refuze anumite
emisiuni, articole, etc. Omul trebuie să aleagă, să le selecteze pe cele care sunt în conformitate cu
învăţătura creştină. Ispita vine pe diferite căi. Nu televizorul sau radioul sau computerul sunt rele, ci
felul în care uneori le întrebuinţăm. Nimeni nu ne obligă să privim, să acultăm sau să citim ceea ce
conştiinţa, „glasul lui Dumnezeu în om“ ne spune că este păcat.
Informaţia parvenită prin aceste canale trebuie filtrată, deoarece nu este întotdeauna veridică.
Atenţia cuvenită va ajuta în delimitarea binelui de rău, originalului de fals, realului de imaginar etc.
Din nefericire, unii tineri au o slabă capacitate de triere, de ierarhizare a valorilor, intereselor şi
aspiraţiilor. Sunt unii care consideră că afişarea expresă a goliciunii trupeşti reprezintă o exprimare a
libertăţii omului. Dar această concepţie este greşită. Ceea ce ar trebui să înţelegem este faptul că prin
acest mod se încalcă demnitatea umană, care este batjocorită.
Având în vedere aceste lucruri trebuie să cunoaştem câteva din criteriile de selectare a
intormaţiilor transmise prin mass-media.
Analizaţi următoarele texte şi stabiliţi cel puţin trei criterii de selectare a informaţiilor: ( prof.
scrie la tablă: criteriile de selectare a intormaţiilor transmise prin mass-media)
a) „Să citiţi scrierile autorilor profani, aşa cum fac albinele; acelea nici nu încearcă să aducă
tot ce găsesc pe florile peste care se aşază, ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor, iar restul îl lasă cu
plăcere. Şi după cum atunci când culegem flori de trandafir dăm la o parte spinii, tot aşa şi cu nişte
scrieri ca acestea; să culegem atât cât este de folos şi să ne ferim de ce este vătămător” (Sfântul
Vasile cel Mare)
b) Cei ce clevetesc nedreptăţesc trei categorii de oameni: pe ei înşişi, pentru că mint; pe
ascultători, pentru ca şi pe ei îi amăgesc, înşelându-i, şi pe cei ce sunt clevetiţi, fiindcă 'nedreptăţesc
renumele şi cinstea lor cea bună. (Sf. Vasile cel Mare)
c) „Sunt scriitori care nu se sfiiesc a-şi pune talentul ce l-au primit de la Dumnezeu, în slujba
răului şi, prin stilul frumos, prin arta admirabilă a scrisului, sunt în stare să glorifice păcatul,
murdăria, imoralitatea.” (T. Toth)
Concluzie:
Trebuie să învăţăm pentru a putea să avem discernământ. Cei care doresc să ne influenţeze o
fac prin subînţelesuri intenţionat create şi ataşate secvenţelor informaţionale propriu-zise. Ni se
„şopteşte” printre rânduri ce şi cum trebuie să înţelegem. O dată cu ştirea ni se livrează de multe ori şi
fără să ne dăm seama şi modalitatea de a înţelege mesajul.
Prin urmare, atunci când e vorba de informaţii importante pentru noi să le căutăm în mai multe
surse pentru a ne apropia cât mai mult de adevăr.