Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biologie 5 8
Biologie 5 8
2005
Fractia de insolatie:
D
F=
d
Reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca, sau intr-un sens mai restrans,
cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Ea are o
importanta deosebita in schimbul radiativ caloric din cadrul sistemului Soare –
Pamant – Atmosfera, in sensul ca sistemele noroase reduc intensitatea radiatiei
solare directe prin reflexie, maresc radiatia difuza, slabesc radiatia efectiva,
luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine. Principalii indici de nebulozitate
sunt: - regimul mediu lunar si anual
- frecventa nebulozitatii
- regimul diurn
- frecventa genurilor de nori
Repartitia valorilor medii lunare, ilustreaza perioadele din an in care nebulozitatea
atinge valori maxime si intervale cand predomina cerul senin. Oscilatiile anuale ale
nebulozitatii sunt dependente de conditiile zonale si de cele locale. Determinarea
nebulozitatii medii pentru o perioada oarecare, se poate face fie in functie de
frecventa zilelor cu diferite grade de nebulozitate, fie in functie de fractia de insolatie,
dupa urmatoarele relatii:
as
N A B ; N (1 f ) x10 in care:
n
- N = nebulozitatea medie
- a = numarul zilelor acoperite
- s = numarul zilelor senine
- f = fractia de insolatie
- A si B sunt doua constante care difera de la o regiune la alta si care
pentru Romania au valori de 5,4 si 4,6
- n = numarul de zile din intervalul studiat
+noros 22,5 28,2 25,8 36,3 44,1 40,3 41,6 37 22,3 22,9 30 25,4
total 45,8 51,7 55,8 59,3 64,5 63,9 76,7 82,2 67,3 62,5 56 47,1
Se poate constata faptul ca, la Brasov, nebulozitatea atinge cele mai mari valori
iarna – decembrie, ianuarie si februarie; iar cele mai reduse la sfarsitul verii si
inceputul toamnei – august, septembrie si inceputul lui octombrie.
Orasul Constanta este parte componenta a judetului cu acelasi nume - cel mai
intins si cu cea mai numeroasa populatie din tara dupa Bucuresti, capitala Romaniei,
situat in Europa.
Orasul Constanta, resedinta de judet, are centrul plasat pe coordonatele 49 010'15"
latitudine nordica si 26021'15" longitudine estica. Este situat la mijlocul laturii de est a
judetului.
Suprafata orasul Constanta ocupa circa 600 km 2. Suprafata in perimetrul construibil,
este de aproximativ 3 500 ha, dintre care intinderea zonei de locuit este de aproape
2 000 ha, in cadrul acesteia, zona unitatilor urbanistice complexe detine 1 450 ha.
Temperatura este de tip semiarid.
Republica Italiana, cu capitala la Roma. Italia este asezata in Europa de Sud
avand aproximativ 301 252 km2.
Vecini: Franta (515 km); Elvetia (718 km), are si o enclava in aceasta tara:
Campione d’Italia, cu 2.6 km si 2 051 locuitori; Austria (415 km); Slovenia (218 km);
Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7 456
km).
Roma (3,8 mil. locuitori ) – “cetatea eterna” de pe Tibru (Tevere), intemeiata in 753
i.Hr. si strajuita de cele sapte coline, glorioasa capitala a Imperiului Roman,
reprezinta una dintre cele mai importante metropole care se impune prin
multitudinea si varietatea de monumente si locuri celebre, indeosebi romane:
castele, palate, arcuri de triumf, biserici, domuri, temple, piete, gradini si parcuri,
muzee, catacombe, terme, fantani, etc. Clima este mediteraneana.
India ; are o suprafata de 3.287.590 km2, avand o populatie de 967 613 000
locuitori ; densitatea este de 305,7 locuitori / km 2. Are capitala la Delhi cu 8 375 188
locuitori. Numele oficial este Bharat.
Republica Indiana este situata in Asia de sud si se invecineaza cu Pakistan,
Afghanistan, R.P.Chineza, Nepal, Bhutan, Birmania, Bangladesh, Oc. Indian (Golful
Bengal, Marea Arabiei).
Calcutta si Bombay sunt doua dintre cele mai mari orase din lume. Bombay este
principalul port pe coasta de vest si este centrul financiar al tarii. Industriile de
bumbac sunt si acum importante, dar au avut loc multe dezvoltari recente legate de
industria marina a petrolului.
Clima este tropical – musonica. Precipitatiile foarte mari, in perioada iunie –
septembrie, sunt datorate musonului de vara.
Musonii sunt vanturi cu caracter periodic, ce iau nastere datorita marilor contraste
termice, intre apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei, in cele doua
anotimpuri extreme ale anului. In timpul verii, partea centrala si sudica a Asiei, se
incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand si la 50 0C. Ca urmare a acestui
fapt, deasupra acestor regiuni se va contura o vasta zona depresionara, spre care
converg masele de aer umed, dens si racoros de pe oceanele ce scalda tarmurile
sudice si sud-estice ale Asiei. Astfel ia nastere musonul de vara. Puternicile vanturi
musonice, strabat toata partea centrala si nordica a Oceanului Indian, aducind ploi
deosebit de bogate nu numai in India, ci si in, Bangladesh, Birmania, tarile din
peninsula Indochinei si in partea de vest a Indoneziei.
Ploile musonice favorizeaza obtinerea a cate doua si trei recolte anual in aceasta
parte a lumii unde traieste aproximativ 2/5 din populatia globului. Dar in acelasi timp,
musonul de vara este legat de formarea ciclonilor tropicali, ce provoaca mari
calamitati naturale.
In semestrul rece al anului, situatia atmosferica sufera schimbari radicale fata de
sezonul cald. De aceasta data, in partea centrala si nordica a Asiei, ia nastere un
intins maxim barometric, ca urmare a persistentei aerului rece, dens si uscat, in timp
ce deasupra oceanelor se vor forma o serie de zone depresionare. Spre aceste
depresiuni se vor indrepta masele de aer rece de pe continentul asiatic, dand
nastere musonului de iarna.
Pe cat de umed si de bogat in precipitatii este musonul de vara, pe atat de sarac in
umezeala este cel de iarna. Vreme de sase luni (octombrie – mai) seceta domneste
in partile sudice si sud-estice ale Indiei. Intensitatea acestui muson este la fel de
mare ca si a celui de vara, schimband si el directia alizeelor si desfiintand calmul
ecuatorial. Influenta sa se resimte pana in Madagascar, pe tarmurile Mozambicului si
in nordul Australiei. In aceste regiuni, musonul de iarna nu mai este un vant uscat,
deoarece traversand intinsul oceanului se incarca cu umezeala si aduce ploi bogate.
Deosebirea dintre cele doua curbe care exprima caracterul deficitar al precipitatiilor,
consta in faptul ca, fenomenele de uscaciune apar inaintea fenomenelor de seceta si
persista si dupa stingerea acestora. In multe situatii, in mijlocul unei perioade de
seceta, apar precipitatii care intrerup procesul de uscaciune, dar de cele mai multe
ori, acestea sunt efemere si reduse cantitativ, astfel ca vaporii de apa rezultati din
procesele de evapotranspiratie sunt repede absorbiti in aerul atmosferic uscat si apoi
se reia cursul secetei mai departe. In perioada lipsita de precipitatii, solul absoarbe
circa 44 % din energia solara directa pe care o transforma in caldura, care participa
la supraincalzirea acestuia si a aerului; la randul lor, incalzirea solului si a aerului
maresc evapotranspiratia si participa astfel, la reducerea treptata a rezervei de apa
accesibila planetei. Trebuie amintit faptul ca, seceta este un fenomen meteorologic
complex, caracterizat prin insuficienta sau absenta totala a precipitatiilor, temperaturi
ridicate si valori mari ale deficitului de saturatie, extinse pe perioade lungi de
timp – saptamani sau chiar luni.