UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

FACULTATEA DE RESURSE MINERALE SI MEDIU

SECTIA CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

HALA INDUSTRIALA IN
CONSTRUCTIE METALICA

PROIECT TEHNIC

ANUL IV Sem. I

Intocmit student : Mihut Cristian

Indrumator de proiect: Ing. Fodor Remus

Ianuarie 2011
Hala metalica
UBM - CCIA

TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze executia unei hale industriale in constructie

metalica, cu inchideri din panouri, pe pereti laterali si pe acoperis.

Date tehnice

- Zona de amplasare Sibiu

- Deschidere 20 m

- Lungime 90 m

- Inaltime stalp 6m

- Panta acoperisului 6%

- Travee 9 m.

Page 2 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

BORDEROU

Piese scrise
1. Coperta

2. Tema de proiectare

3. Borderou

4. Memoriu tehnic

5. Breviar de calcul

Piese desenate
6. Plan general hala

7. Plan cadru curent

8. Stalp cadru curent

9. Rigla cadru curent

Page 3 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

MEMORIU TEHNIC

1.1. Alegerea solutiei constructive

In baza temei de proiectare rezulta urmatoarele date necesare

pentru intocmirea proiectului:
- clasa de importanta: III (cf. P100-92 - constructii de importanta
normala)

- zona seismica: F (cf. P100-92)

- zona climatica:
- vant A (cf. STAS 10101/20-90 )
- zapada A (cf. STAS 10101/21-92)

Avand in vedere dimensiunile geometrice ale structurii, dispunerea

traveelor, a stalpilor si a riglelor s-a facut in functie de planul constructiei,
astfel incat sa rezulte solicitari de incovoiere minime pentru o
dimensionare optima. Pentru dimensionare se va studia fiecare element
in parte, luand in calcul solicitarile maxime ale elementelor ce urmeaza a
fi proiectate.

1.2. Necesitatea investitiei

Conform temei de proiectare costurile investitiei vor fi suportate de

catre beneficiar.
Hala, care se va proiecta, va avea ca destinatie depozitarea si
stocarea de materii prime si materiale de constructii.
In functie de zona de amplasare a constructiei se va avea in
vedere potentialul seismic (ag = 0.16, Tc = 0.7 s) si incarcarea specifica
climatic din zapada (sok = 1.5 kN/m2) si vant.

Page 4 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

BREVIAR DE CALCUL

1. Evaluarea incarcari climatice

1.1. Actiunea vantului

Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului se determina

cu relatia:
w(z) = qref · ce(z) · cp
unde:
qref – presiunea de referinta a vantului
ce(z) – factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului
cp – coeficient aerodinamic (cpe – pentru suprafete exterioare si cpi –
pentru suprafete interioare)

Inaltimea la coama:
z = 7.2 m
Deschiderea hala
d = 20 m
Inaltimea hala
h = 7.2 m
Traveea halei
T=9m
Lungimea hala
L = 10 x T = 10 x 9= 90 m.
Presiunea de referinta a vantului (pentru zona Brasov)
qref = 0.5 kPa
Factorul de expunere (diagrama fig.5 din Reglementari tehnice NP 082-
04) ptr zona urbana cu densitate redusa si considerand factorul tpografic
Ct(z)=1.0 se obtine:
ce(5)=1.28

Coeficienti aerodinamici
Acestia depind de geometria si dimensiunile constructiei, unghiul
de atac al vantului, categoria de rugozitate a suprafetei terenului la baza
constructiei.
Page 5 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

a. Pereti:
Coeficientii de presiune se stabilesc pentru diferite zone ale
constructiei functie de:
-raportul

-cazul d>e
d<e
unde : e = min (b, 2h) = min (90,14.4)
d = 22 > e = 10.4

Se obtine:
cpe(D) = +0.7 cpe(E) = -0.3

b. Acoperis
Acoperisul va fi cu doua pante

Pentru un cadru curent, coeficientii aerodinamici (cp) sunt prezentati

astfel:

w= qref · ce(z) · cpe · T = 0.5 · 1.28 · 9· cpe = 5.76 cpe kN/m

Incarcarile unui cadru tranversal curent produse de actiunea

vantului (w) sunt prezentate astfel:

1.2. Actiunea zapezii

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, sk, se
determina cu relatia:
sk = μi · ce · ct· s0k
Page 6 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

unde:
sok – valoarea caracteristica a incaperii din zapada pe sol
μi – coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis
ce – coeficient de expunere al amplasamentului constructiei
ct – coeficient termic

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, pentru zona

Sibiu ese:
sok = 1.5 kN/m2

Pentru expunere partiala ce = 1.0 iar pentru acoperisuri cu

termoizolatii uzuale coeficient termic ct = 1.0.

Coeficenti de forma

Distributia coeficientilor de forma μ1 si μ2 pentu incarcarea din

zapada pe acoperisurile cu doua pante:
Pentru α = 6º - respectiv 0º < α < 30º se obtine:
μ1 = 0.8
μ2 = 0.8+0.8 (α/30) = 0.96

µ1

0.5µ1 µ2

µ2 0.5µ1

In acest caz pentru travee T = 6 m rezulta:

z1 = µ1·s0k·T z1 = 0.8·1.5·9 = 10.8 kN/m

z2 = µ2·s0k·T z2 = 0.88 ·1.5 ·9 = 11.88 kN/m
Se obtin ipotezele de incarcare prezentate astfel:

Page 7 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

9.6 kN/m

4.8 kN/m 11.52 kN/m

11.52 kN/m 4.8 kN/m

1.3 Evaluarea fortei seismic

Conform normativului P100/2006, functie de regularitatea structurii,

structura de rezistenta a constructiei se incadreaza in unul din cele 4
cazuri, indicandu –se si simplificarea de calcul admisa, calcul elastic
liniar precum si orecizia factorului de comportare.
Pentru constructia analizata, hala parter cu 1 deschidere, care
prezinta regularitate in plan si pe verticala, se propune efectuarea unei
analize de cadru plan, in care influenta seismului asupra constructiei se
poate obtine prin incarcarea seismului structural, cu o forta laterala de
proiectare.
Forta taietoare la baza, corepsunzatoare modului propriu
fundamental, pentru fiecare directie orizontala principala, se detrmina cu
formula:
Fb = γ1 · Sd(T1) · m ·λ
Unde:
γ1 – factorul de importanta al constructiei (γ1 = 1.0 – pentru
cladiri de tip curent – clasa de importanta III)
Sd(T1) – ordonata spectrului de proiectare, corespunzatoare
perioadei fundamentale T1;
Pentru Sighet: Tc = 0.7 s
ag = 0.16 g
TB = 0.07 s
TD = 3 s
Β(T) = 2.75
S=1
Pentru TB <T<Tc

Page 8 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

T1 – perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul

ce contine directia orizontala considerate

T1=ct H3/4 = 0.085 · 63/4 = 0.7 s

m – masa totala a cladirii

λ – factor de corectie care tine seama de contributia fiecarui mod
propriu fundamental prin masa modulara efectiva asociata acestuia, ale
carui valori sunt:
λ = 0.85 daca T1≤Tc si cladirea are mai mult de doua niveluri
λ = 1 – in celelalte cazuri (in acest caz cladirea fiind cu un nivel)
q – factorul de comportare al structurii, iar valoarea lui se stabileste
functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei
Pentru structuri metalice parter, tip cadru cu o deschidere,
necontravantuita, cu stalpi articulati in fundatii si clasa de ductilitate M
(medie) q = 2.5
Dupa efectuarea inlocuirilor forta seismica la baza structurii se
obtine:

Pentru o travee curenta suprafata construita este:

S =9 x 20 = 180mp
Pentru a calcula masa totala luam in calcul:
-greutate proprie=40kg/mp
-greutate instalatii=30kg/mp
-greutate pane si invelitoare=30kg/mp
-greutate zapada=64kg/mp.
Total=164kg/mp.
Greutatea unui cadru:164kg/mp·132mp=26640kg.
Rezulta forta seismica asociata unui cadru tranversal:
Fb = 0.17 · G = 0.17· 26640 = 4688.6 daN = 46.8 kN.
Avand in vedere distributia maselor in structura se propune
efectuarea calculul static in gruparea speciala, cu considerarea fortei
seismice la nivelul nodului (rigla – stalp), cu valoarea:
kN.

Page 9 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

2. Analiza Globala a elementelor

Se propun sectiunile pentru stalp si rigla. Pentru evaluarea
incarcarilor, pentru un cadru transversal curent, exceptie cele de pe
capete, analiza incarcarilor s-a efectuat in programul de calcul
AXISVM10 versiune student.
Pentru fiecare element component al cadrului in cauza a fost
predimensionata sectiunea caracteristica conform cerintelor si criteriilor
de proiectare.

2.1. Calcul stalp

2.1.1. Datele tehnice ale stalpului

Materialul stalpului: S235

Lungime stalp L=6 m
Se alege stalp cu sectiune variabila in forma de I sau H din table
subtiri imbinate prin sudura continua, astfel:
- Sectiune la baza stalpului:
h=25 cm;
b=25 cm
tw=1.0 cm
tf=1.6 cm
- Sectiune la capul stalpului:
h=80 cm;
b=25 cm
tw=1.0 cm
tf=1.6 cm
VEd= 117.23 KN
NEd=240.72 KN
MEd= 735.9 KN·m
2.1.2. Calculul clasei sectiunii

1. Capul stalpului – sectiunea este solicitata la compresiune si

incovoiere

Talpa comprimata

rezulta talpa este clasa1

conf tab 1.1.b pag11

Page 10 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Inima solicitata la compresiune si incovoiere

Aw = hw · tw Aw = (80-2 · 1.6)·1=76.8
Ax = 156.79 cm2 aria sectiunii inimii
fy = 235 N/mm2
Pentru rezulta

nu verifica 1-conf tab 1.1.a

pag10
2 N Ed 2 ⋅ 24000
ψ= −1 = − 1 = −0.86 > −1 .
Aw ⋅ f y 166 ⋅ 2350
c 42 ε 42
≤ = =107 .64 − clasa 3.
t 0.67 + 0.33ψ 0.67 + 0.33 ⋅ (0.28 )

Clasa sectiunii stalpului=max.(clasa talpii comprimate;clasa inimii)

= clasa 3
Calculele se vor efectua in continuare folosind Abrut - aria bruta si
Wel y
Verificarea sectiunii stalpului se va face la varf pentru rezistenta la
incovoiere cu efort axial si la voalare din forfecare.

2.1.3. Verificarea sectiunii la incovoiere cu efort axial

Conditia de verificare este

verifica.

aria bruta a sectiunii

2.1.4. Verificarea la valoarea din forfecare

Page 11 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Placile pentru care:

se vor verifica la voalare din forfecare.

in cazul nostru η=1,20

hw 76 .8 0.83 0.83 0.83

λw = = = 0.88 ⇒ < λw < 1.08 ⇒ χ w = = 0.94 .
86 .4 ⋅ t ⋅ ε 86 .4 η λw 0.88

χ w ⋅ f yw ⋅ hw ⋅ t w 0.94 ⋅ 2350 ⋅ 76 .8
Vbw . Rd = = = 979 .48 KN
3 ⋅γ M1 3

2.1.4.a.Verificarea la forfecare
V Ed Av ( f y / 3 ) 92 .1( 2350 / 3)
≤1 ⇒Vc. Rd = V pl . Rd = = =1250 .4 KN .
Vc . Rd γM0 1
Av = ηhw t w = 1.2 ⋅ 76 .8 ⋅ 1 = 92 .16 cm 2

→deoarece V Ed <0.5V pl . Rd efectul fortei taietoare se

neglijeaza.

2.1.5. Verificarea la flambaj

Verificarea sectiunii stalpului la flambaj se va face in o sectiune situate la
1/3 din innaltimea stalpului, la distanta de 1.33 m fata de baza stalpului.
Page 12 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

NEd= 240.72 KN
VEd= 117.23KN
MEd= 735.9 KN·m

Conditiile de verificare a sectiunii la flambaj sunt:

2.1.5.1. Flambaj fata de axa y – y

inaltime stalp

μ se va alege in functie de β
β = 0 rezulta µ =2
β = 1 rezulta µ =2.6
β = 2 rezulta µ =3.2

η este 0,5 pentru cadre cu noduri deplasabile

Valori citite din axis la o treime din inaltimea stalpului raportat la

baza acestuia.Noua sectiune a stalpului are h=46.6 si noua sectiune a
grinzii are h=33.37cm.

Page 13 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Ir = 7927.7 cm4
Is= 7424.4 cm4
ls = 600 cm lungime stalp
lr = 1000 cm lungime rigla

Pentru β=0.88 prin interpolare rezulta lfl/hs=2.28

aria stalp la 1 / 3 Iy=40168.3 Iz=4170.3

Iw =1810182 Wel=1855.3 Wpl=2270

fy = 235 N/mm2

Din curba `` b`` rezulta

2.1.5.2. Flambaj fata de axa z – z

fy = 235 N/mm2

Page 14 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Din curba `` c`` rezulta

2.1.5.3. Flambaj lateral

C1=1,14-pentru moment variabil intredoua rigle

Iz=4170 cm4 – valoare citita din Axis

Iw=1810182 cm6 – valoare citita din Axis

Lcr.LT=2 m

G=8.1·104 modul de elasticitate transversal

It=80.4 moment de inertie perpendicular pe directia grinzii.

1
I t = ( 2 ⋅ 25 ⋅ 1.6 3 + 86 .8 ⋅ 13 ) = 97 .2
3

cm3

Din curba `` d`` rezulta .

Page 15 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Coeficientii kyy si kzy

 N Ed 
k yy = C my 1 + 0.6λ y 
 χ y ⋅ N Rk / γ M 1 

Din Anexa B – SR EN 1993 – 1 – 1 tabelul B.3 rezulta

 24000 
= 0.9 1 + 0.6 =1.29 .
 0.9 ⋅ 156 .8 ⋅ 2350 


MRk=Wy.el·fy=9440890 daNcm.

NRk=Aeff·fy=156.8·2350=368456.5daN.

Verificarea la flambaj

Page 16 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Sectiunea stalpului este corect dimensionata la flambaj.

2.2. Calculul rigla vutata

2.2.1. Datele tehnice ale riglei transversale

Materialul: S235
Lungime L=20 m - deschiderea halei

Se alege rigla vutata cu sectiune variabila in forma de I sau H din

table subtiri imbinate prin sudura continua, astfel:
- Sectiunea riglei la capul stalpului:
h=80 cm;
b=25 cm
tw=1.0 cm
tf=1.6 cm
- Sectiunea riglei la terminarea vutei si a riglei cu sectiune constanta:
h=40 cm;
b=25 cm
tw=1.0cm
tf=1.6 cm
L1 = 4.5 m – lungimea vutata la stalp a riglei.
NEd=-232.6 KN
VEd=-216.9 KN
MEd= -738.5 KN·m
2.2.3. Calculul clasei sectiunii riglei

a) Talpa comprimata

rezulta talpa este clasa1 1-

conf tab 1.1.b pag11.

b) Inima solicitata la compresiune si incovoiere

Page 17 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Ax = 156.8 cm2 aria sectiunii inimii

fy = 235 N/mm2

Pentru rezulta
nu verifica 1-conf tab 1.1.a
pag10
2 N Ed 2 ⋅ 232 .6 ⋅ 100
-pentru clasa 3 ψ =
Ax ⋅ f y
−1 =
156 .8 ⋅ 2350
− 1 = −0.87 > −1

c 42 ε 42
≤ = =109 .9 verifica→clasa 3.
t 0.67 + 0.33ψ 0.67 + 0.288
Clasa sectiunii riglei=max.(clasa talpii comprimate;clasa inimii) = clasa 3
Calculele se vor efectua in continuare folosind Abrut - aria bruta si Wel y.

2.2.4. Evaluarea rezistentelor sectiunii

2.2.4.1. Rezistenta sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala

Capacitatea portanta a sectiunii transversale la incovoiere
monoaxiala pentru sectiuni clasa 3 se calculeaza astfel:
Wy el = 4017.4 cm4
γM0 = 1

Mc Rd = 4017.4·2350=944.08 KNm

Sectiunea rezista la incovoiere monoaxiala.

2.2.4.2. Rezistenta sectiunii transversale la forta taietoare

Valoarea de calcul a rezistentei plastice la forfecare este:
η = 1.2

Vpl Rd = 1250.4 KN

Page 18 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

<1

Deoarece VEd<0,5VplRd, efectul fortei taietoare asupra momentului de

rezistenta se neglijaza.
Influenta efortului axial
fy N Ed M Ed . y 232 .6 ⋅ 10 2 738 .51 ⋅ 10 4
σ≤ σ x.Ed = + = + = 1986 .61 ≤ 2350 .
γ M1 A Wel . y 156 .8 44017 .4

2.2.2.5. Rezistenta la flambaj lateral (deversare)

LσLT = 310 cm
E = 2,1 x 106 daN/cm2
C1 = 1.0
Iz =4173.1 cm4
Iw=160696.9 cm6
It =92.6 cm4
Gt= 8.1 x 104

Mcr= 6156213.52 daNcm

Wy el s=4017.4 cm3
-curba d cu ΧLT =0.88

=0.88·4017.1·2350=830.73 KNm

Verifica conditia de flambaj (deversare)

2.2.6. Rezistenta la voalare din forfecare

V 200 .8
-la fel ca la stalp V
Ed
= = 0.2 < 0.5.
bw . Rd 977 .47

Page 19 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Verifica conditia de voalare din forfecare

Rezistenta la flambaj vertical
verifica

k=0.55 se utilizeaza momentul rezistent plastic.

Afc=aria talpii.
2.2.7. Verificarea la flambaj
2.2.7.1. Verificarea la flambaj fata de axa Y – Y

Lcr y = 0.6·1000=600 cm.

2.2.7.2. Verificare flambaj fata de axa Z – Z

Lcr z = 310 cm

Χz = 0.7489 - curba c.

2.2.7.3. Flambaj lateral

Wy el =4017.4 cm3
MRk=9440890daN
NRk=156.8·2350=368480daN
Coeficientii kyy si kzy au aceleasi formule ca si la stalp

Page 20 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Verificarea la flambaj

Sectiunea riglei este corect dimensionata la flambaj.

2.3. Calcul rigla constanta

2.3.1. Datele tehnice ale riglei transversale

Materialul: S235
Lungime L=22 m - deschiderea halei

Se alege rigla vutata cu sectiune variabila in forma de I sau H din

table subtiri imbinate prin sudura continua, astfel:
- Sectiunea riglei constante
h=40 cm;
b=25 cm
tw=1.0cm
tf=1.6 cm
NEd=-127.28 KN
VEd=-73.14 KN
MEd= -220.65 KN·m
2.2.3. Calculul clasei sectiunii riglei
Capatul riglei – sectiunea este solicitata la compresiune si
incovoiere

c) Talpa comprimata

rezulta talpa este clasa1 1-

conf tab 1.1.b pag11.

d) Inima solicitata la compresiune si incovoiere

Page 21 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

pentru clasa 2
fy = 235 N/mm2
Pentru rezulta
verifica -lucram cu aria bruta si
Wpl.y 1-conf tab 1.1.a pag10.Clasa 2.

2.3.4. Evaluarea rezistentelor sectiunii

2.3.4.1. Rezistenta sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala

Capacitatea portanta a sectiunii transversale la incovoiere
monoaxiala pentru sectiuni clasa 2 se calculeaza astfel:
Wy el = 4684.6 cm4
γM0 = 1

Mc Rd = 1683.06·2350=395.51 KNm

Sectiunea rezista la incovoiere monoaxiala.

2.2.4.2. Rezistenta sectiunii transversale la forta taietoare

Valoarea de calcul a rezistentei plastice la forfecare este:
η = 1.2

Vpl Rd = 599.15 KN

Deoarece VEd<0,5VplRd, efectul fortei taietoare asupra momentului de

rezistenta se neglijaza.
Influenta efortului axial

Page 22 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

fy N Ed M Ed . y 127 .28 ⋅10 2 220 .65 ⋅10 4

σ≤ σ x.Ed = + = + = 1668 ≤ 2350 .
γ M1 A Wel . y 116 .79 1683 .06

2.2.2.5. Rezistenta la flambaj lateral (deversare)

LσLT = 115 cm-distanta intre pane

E = 2,1 x 106 daN/cm2
C1 = 1.0
Iz =4169.7 cm4
Iw=33661.2 cm6
It =79.3 cm4
Gt= 8.1 x 104

Mcr= 6259022 daNcm

Wy pl=1874.6 cm3
-curba d cu ΧLT =0.65

Verifica conditia de flambaj (deversare)

2.2.6. Rezistenta la voalare din forfecare

-nu mai trebuie facuta verificarea.

Verifica conditia de voalare din forfecare

Rezistenta la flambaj vertical
verifica

k=0.55 se utilizeaza momentul rezistent plastic.

Afc=aria talpii.

Page 23 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

2.2.7. Verificarea la flambaj

2.2.7.1. Verificarea la flambaj fata de axa Y – Y

Lcr y = 0.6·1000=600 cm.

Χy = 0.97 curba b

2.2.7.2. Verificare flambaj fata de axa Z – Z

Lcr z = 115 cm

Χz = 1 - curba c.

2.2.7.3. Flambaj lateral

Wy pl =1874.6 cm3
MRk=1874.6·2350=4405310
NRk=116.8·2350=274480
Coeficientii kyy si kzy au aceleasi formule ca si la stalp

Verificarea la flambaj

Page 24 of 25
Hala metalica
UBM - CCIA

Sectiunea riglei este corect dimensionata la flambaj.

Page 25 of 25