Plăci și planșee din beton armat

Definiție
• Planșeul este partea structurii care are rolul de a separa pe verticală
etajele succesive ale unei clădiri, având în acest caz poziție orizontală, sau
de a realiza acoperișul ultimului nivel, situație în care se poate prevedea în
poziție orizontală, sau cu o oarecare înclinare față de planul orizontal,
pentru asigurarea pantei necesare scurgerii apelor din precipitații.
Clasificare
• Planșeele pot fi clasificate după mai multe criterii:
▫ după destinație:
 planșee de acoperiș
 planșee intermediare
▫ după modul de realizare:
 planșee monolite
 planșee prefabricate
▫ după modul de alcătuire:
 planșee din plăci și grinzi
Tipuri de planșee din beton armat

Planșeu cu grinzi pe o direcție Planșeu cu grinzi pe două direcții Planșeu cu grinzi pe două direcții
principale și secundare
Tipuri de planșee din beton armat

Planșeu casetat Planșeu dală Planșeu ciupercă

Alegerea tipului de planșeu
• Condiții de care se va ține seama:

▫ condiții de funcționalitate

▫ condiții tehnice

▫ condiții economice
Alegerea tipului de planșeu
• Se vor avea în vedere:
▫ destinația clădirii
Volumul de beton %
▫ înălțimea construcției
▫ cerințele arhitecturale Diafragme 4
▫ poziția reazemelor și distanța dintre ele Stâlpi 5
▫ mărimea și natura încărcărilor
Planșee 59
▫ iluminarea construcției
▫ izolarea termică Fundații 22
▫ izolarea acustică Alte elemente 10
▫ izolarea higro-termică
▫ transmiterea vibrațiilor
▫ criterii economice
Rezemarea plăcilor
• Rezemare continuă

▫ Simplu rezemate

▫ Articulate

▫ Încastrate
• Rezemare punctiformă
• Latură liberă
Rezemarea plăcilor
• Rezemare continuă - Plăci simplu rezemate
Rezemarea plăcilor
• Rezemare continuă - Plăci articulate
Rezemarea plăcilor
• Rezemare continuă - Plăci încastrate
Rezemarea plăcilor
Rezemarea plăcilor
Rezemarea plăcilor
Rezemarea plăcilor
Rezemarea plăcilor
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate

Modul în care placa simplu

rezemată transmite
eforturile spre reazeme
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate

Calculul plăcilor izolate se bazează pe integrarea ecuației diferențiale a suprafeței mediane deformate.
4w 4w  4w p
2 2  
x 4 x  y 2 y 4 D

în care pentru stadiul I, adică betonul nefisurat (elastic)

EI E  h3
D 
1  2

12 1   2 
Pentru a înțelege modul de lucru a plăcilor vom apela la o metodă aproximativă bazată pe înlocuirea plăcii cu
grupuri de fâșii dispuse paralel cu laturile.
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
• În această situație placa se va încovoia numai
după direcția laturilor nerezemate.

• Izolând din placă o fâșie de 1 m lățime, se

constată că aceasta se comportă ca și o grindă
simplu rezemată.

• Fâșiile alăturate se deformează la fel și nu există

nici un fel de împiedicare reciprocă.

• În placă vor apărea momente de încovoiere și

forțe tăietoare după direcția lx, iar pe direcția ly,
momentele și forțele tăietoare vor fi nule.
placă dreptunghiulară rezemată pe două laturi opuse
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
• Încovoierea se va produce după ambele direcții.

• Dacă se izolează la mijlocul deschiderilor două

fâșii de lățime de 1m după cele două direcții, se
vor evidenția momente de încovoiere și forte
tăietoare atât după direcția lx, notate cu Mx și Vx,
cât și după direcția ly, notate cu My şi Vy.

placă dreptunghiulară rezemată pe patru laturi

Comportarea plăcilor de beton armat
• Dacă însă se vor lua în considerare două fâșii
• Plăci izolate care nu se găsesc la mijlocul deschiderilor, se va
constata că încovoierea unei fâșii determină
răsucirea fâșiei perpendiculare pe ea, ceea ce
duce la formarea unor momente de răsucire
Mxy și Myx, maxime la margini și nule la mijlocul
plăcii.

• Aceste momente de răsucire iau naștere

datorită faptului că fâșiile din centrul plăcii sunt
încovoiate, pe când cele de la margini sunt
practic drepte (din cauza reazemelor).

• Se obține astfel o stare de solicitare mult mai

complexă decât în cazul plăcii rezemate pe două
laturi, deoarece încărcarea se transmite la cele
placă dreptunghiulară rezemată pe patru laturi patru reazeme.
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate • Pentru a putea determina această
repartizare după cele două direcții,
se consideră că din încărcarea
uniform distribuită totală p o parte,
px se distribuie după direcția lx și py,
după direcția ly, dar evident că
trebuie să avem satisfăcută
egalitatea:

px  p y  p
• Dacă se consideră cele două fâșii de placă drept grinzi cu lățimea de 1m,
deformațiile lor la mijlocul deschiderilor vor fi:
p x l x4 p y l y4
wx   wy  
EI EI
, unde β este un coeficient numeric, determinat cu ajutorul metodei
grinzilor conjugate.
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate p x l x4 p y l y4
wx   = wy  
EI EI
• cele două fâșii lucrează împreună,
deformațiile lor trebuie să fie
egale.
• dacă se egalează relațiile precedente,
rezultă:
p xl x4  p y l y4

• folosind relația
px  p y  p
se obține
1 1
px  4
p py  4
p
l   ly 
1  x  1   
l   lx 
 y
Comportarea plăcilor de beton armat
1 1
• Plăci izolate px  4
p py  4
p
 lx  l 
1   1   y 
l 
 y  lx 

lx  l y  p x  p y  0,5 p

• în acest caz repartizarea

încărcărilor se face în mod egal
după cele două direcții.

lx  l y  px  p y

• direcția scurtă va prelua o

încărcare mai mare decât cea
lungă
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate

p x  p y  0,5 p p y  p / 17  0,06 p
p x  0,94 p
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
1
Mx   pl x2  0,0368  pl x2
27,2
1
My   pl x2  0,0368  pl x2
27,2
ly
 1,0
lx

My
 1,0
Mx
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
1
Mx   pl x2  0,0562  pl x2
17,8
1
My   pl x2  0,0334  pl x2
29,9
ly
 1,25
lx

My
 0,594
Mx
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
M x  0,073  pl x2

1
My   pl x2  0,0334  pl x2
29,9
ly 4,5
  1,5
lx 3,0

My
 0,4
Mx
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
1
Mx   pl x2  0,096  pl x2
10,4
1
My   pl x2  0,0248  pl x2
40,3
ly 6
  2,0
lx 3

My
 0,258
Mx
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
• La definirea modului cum sunt preluate încărcările de către plăci se disting două cazuri:
1. l y / l x  2 , placa va prelua încărcările numai pe direcția scurtă și se va comporta, în cea mai mare parte
a suprafeței, ca și cum ar fi rezemată numai pe două laturi.

Momentele de încovoiere după direcția scurtă se vor determina ca pentru o grindă cu lățimea
unitară, iar momentele după direcția lungă, care pot avea valori semnificative numai la margini,
vor fi preluate prin măsuri constructive:

pl x2
Mx  My  0
8

2. l y / l x  2 , placa se va descărca după ambele direcții, iar momentele de încovoiere se vor determina în
funcție de încărcările px și py și deschiderile lx și ly

pxl x2 p y l y2
Mx  x My  y
8 8
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
2. l y / l x  2 , placa se va descărca după ambele direcții, iar momentele de încovoiere se vor determina în
funcție de încărcările px și py și deschiderile lx și ly

pxl x2 p y l y2
Mx  x My  y
8 8
γ este un coeficient subunitar care ține seama de faptul că la repartiția încărcărilor conform unor relații nu s-a
luat în considerare efectul favorabil al momentelor de răsucire, care reduc momentele de încovoiere, preluând
și ele o parte din încărcări. Coeficientul γ variază în funcție de raportul ly/lx; reducerea cea mai mare (de 41%)
se produce la plăcile cu deschideri egale unde efectul momentelor de torsiune este maxim.
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
• La definirea modului cum sunt preluate încărcările de către plăci se disting două cazuri:
1. l y / l x  2

2. l y / l x  2
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
• Momentele de torsiune ce iau naștere
tind să ridice colțurile plăcii, dacă
aceasta nu este legată pe margini prin
grinzi sau centuri; dacă colțurile sunt
legate, în aceste zone iau naștere
încovoieri suplimentare.
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
În cazul plăcilor de beton armat, numai la încărcări mici, comportarea este elastică. În momentul atingerii rezistenţei
betonului la întindere se formează prima fisură, ce se extinde apoi şi alte zone, când încărcările cresc. Fisurile produse
la partea inferioară a plăcii urmăresc zonele de momente maxime. În final urmează formarea unei reţele de linii de
plastificare, numite în cazul betonului linii de rupere. Producerea unor linii de plastificare duce la formarea unui
mecanism de cedare, prin rotirea porţiunilor de plăci formate în urma acestor linii, în jurul unor axe de rotaţie
constituite de reazemele plăcii şi aceste linii de plastificare (sau rupere).
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
Comportarea plăcilor de beton armat
• Plăci izolate
Planşee monolite cu grinzi principale şi secundare
(planşee pe grinzi şi nervuri)
• Aceste planşee se compun din grinzi principale orientate paralel cu una din laturile de contur ale planşeului şi din
grinzi secundare (nervuri) orientate paralel cu cealaltă latură, formând o reţea ortogonală de grinzi pe care reazemă
placa.

• Această reţea de grinzi prezintă particularitatea că rigiditatea la încovoiere a grinzilor secundare (nervurilor) este
mică în raport cu rigiditatea grinzilor principale şi

▫ se poate considera că grinzile principale constituie reazeme fixe pentru grinzile secundare.
▫ în consecinţă, grinzile secundare transmit în întregime sarcinile ce le revin la grinzile principale sub formă de sarcini
concentrate, iar acestea din urmă le transmit la pereţi sau stâlpi.
Planşee monolite cu grinzi principale şi secundare
(planşee pe grinzi şi nervuri)
• A) Planşee cu grinzi (nervuri) dispuse după o singură direcţie (paralele cu latura mică a încăperii),

▫ rezemate direct pe ziduri sau stâlpi marginali.

▫ la aceste planşee sarcinile verticale se transmit de la placă la grinzi, iar de la grinzi la pereţi sau stâlpi.
▫ placa se calculează pe fâşii de 1 m lăţime, perpendiculare pe nervuri.
▫ momentele încovoietoare se calculează ca pentru grinzi continue, fără a ţine seama de rezistenţa la torsiune a grinzilor pe care
reazămă.
▫ încărcarea uniform distribuită, ce acţionează asupra fâşiei de placă (în kN/m), este numeric egală cu încărcarea de pe 1 metru
pătrat al planşeului.

 grinzi secundare
 pereţi
Planşee monolite cu grinzi principale şi secundare
(planşee pe grinzi şi nervuri)
• B) Planşee cu grinzi dispuse pe două direcţii şi rezemate numai la extremităţi.

▫ în acest caz grinzile principale se dispun paralel cu latura mică a planşeului,

▫ iar nervurile paralele cu latura mare.

 grinzi secundare
 grinzi principale
 pereţi
Planşee monolite cu grinzi principale şi secundare
(planşee pe grinzi şi nervuri)
• C) Planşee cu grinzi dispuse pe două direcţii rezemate pe stâlpi centrali şi pe stâlpi sau pereţi marginali.

▫ grinzile principale pot fi aşezate fie pe direcţia scurtă, fie pe direcţia lungă a planşeului, de la caz la caz.
▫ de obicei distanţa dintre grinzile principale este mai mare decât distanţa dintre nervuri.

 grinzi secundare
 grinzi principale
 stâlpi
 pereţi
Planşee monolite cu grinzi principale şi secundare
(planşee pe grinzi şi nervuri)
• La planşee de tip B) şi C), modul de calcul al plăcii depinde de raportul dimensiunilor ochiului de placă;

▫ dacă raportul laturilor este <2 , placa se calculează pe două direcţii,

▫ iar dacă raportul laturilor >2 placa se calculează şi se armează pe o singură direcţie.

• Distanţa economică dintre grinzile secundare (deschiderea plăcii) depinde de încărcarea planşeului şi este de 1,5 ...
3,0 m.
• Distanţa dintre grinzile principale (deschiderea nervurilor), variază între 4 ... 12 m.
• Distanţa dintre stâlpi se ia 6 ... 12 m.
• Plăcile, grinzile secundare şi grinzile principale ale planşeelor dacă se calculează manual se consideră ca şi
elemente independente, şi nu se ţine seama de conlucrarea spaţială a întregului sistem. În această situaţie solicitările
predominante sunt momente încovoietoare şi forţele tăietoare.
Planşee monolite cu grinzi principale şi secundare
(planşee pe grinzi şi nervuri)
• Înălţimea grinzilor se poate lua:

1 1 
• h   ... – la
 14 20 
ln grinzi secundare

1 1 
• h   ... –  lla
n grinzi principale
 8 12 

▫ unde ln este deschiderea lor de calcul.

• La calculul grinzilor se ţine seama de conlucrarea lor cu placa, atunci când acesta se află în zona comprimată.

• În dreptul reazemelor marginale, placa, nervurile sau grinzile principale (atunci când ele reazemă pe zidărie) se
consideră adeseori simplu rezemate. În realitate la aceste reazeme se realizează o încastrare parţială, de care se va
ţine seama la dimensionarea elementelor.
Plăci armate pe o direcţie
• Plăcile armate pe o direcţie se întâlnesc ca şi plăci continue şi intră în alcătuirea structurală de planşee monolite pe
grinzi şi nervuri sau ca şi plăci prefabricate simplu rezemate pe două laturi.

Calculul plăcilor armate pe o singură direcţie se face ca şi

calculul grinzilor continue de înălţimea hplacă şi lăţimea b = 1000
mm, având ca reazeme nervurile paralele cu deschiderea mai
mare.
Calcul static al plăcilor continui armate pe o direcție
• În calculul solicitărilor se ia în considerare lăţimea reazemelor prin înlocuirea deschiderilor teoretice cu
deschiderile de calcul, care se evaluează în conformitate cu cele învăţate la grinzi.

• Calculul momentelor încovoietoare se face ca pentru o grindă continuă, încărcată cu sarcina totală uniform
distribuită pe metru pătrat, q = (g + p) kN/m2.
Calcul static al plăcilor continui armate pe o direcție
• Se consideră că întreaga încărcare de la placă este transmisă la nervuri.
• Deci încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra nervurii va fi alcătuită din greutatea proprie a nervurii
şi din încărcarea provenită de la placă.
• Nervurile se calculează ca grinzi continui rezemate pe grinzile principale.
• Grinzile principale sunt încărcate cu o sarcină uniform distribuită provenită din greutatea proprie şi cu forţe
concentrate, reacţiunile din punctele de rezemare ale nervurilor.
Plăci armate pe două direcţii
 ly 
• Când placa se calculează şi se armează pe două direcţii  lx  2  , reacţiunile pe contur se obţin prin
descompunerea plăcii în triunghiuri şi trapeze.
• Laturile scurte ale plăcii (de obicei grinzile principale) vor fi încărcate cu sarcini triunghiulare, iar laturile lungi (de
obicei nervurile) vor fi încărcate cu sarcini trapezoidale.
• Deci nervurile vor fi încărcate cu o sarcină trapezoidală, iar grinzile principale vor fi încărcate cu sarcini
triunghiulare provenite din placă şi cu forţe concentrate date de nervuri. Sarcinile triunghiulare şi trapezoidale pot
fi înlocuite cu sarcini echivalente uniform distribuite, având valoarea:

– pentru latura mică a plăcii

l
qe  q  x
4

– pentru latura mare a plăcii

1  l 
qe  ql1 2  x 
4  l y 
Calculul static al plăcilor care lucrează pe 2 direcții
Calculul static al plăcilor care lucrează pe 2 direcții
Calculul static al plăcilor care lucrează pe 2 direcții
Reguli de armare pentru elemente structurale
Grosimi
Grosimea minimă a plăcilor se va lua după cum urmează:
La plăci armate pe două direcţii (ly/lx<2 unde latura scurtă este lx) :
lx/40 – când placa este simplu rezemată pe contur;
lx/45 – când placa este încastrată elastic pe contur.
La plăci armate pe o direcţie (ly/lx>2):
lx/30 – când placa este simplu rezemată pe tot conturul;
lx/35 – când placa este încastrată pe tot conturul;
lx/25 – când placa este simplu rezemată pe două laturi paralele;
lx/30 – când placa este încastrată elastic pe două laturi paralele;
lx/12 – când placa este în consolă.
La planşee fără grinzi:
ly/30 – când stâlpii sunt fără capitel;
ly/32 – când stâlpii au capitel simplu;
ly/35 – când stâlpii au capitel cu frântură sau cu placă.
• Grosimea minimă a plăcii pline pe grinzi, din condiţii de rezistenţă, este de 50 mm.
• Plăcile de beton armat pot îndeplini rolul de diafragmă orizontală pentru încărcări aplicate în planul lor, dacă au grosimi
de cel puţin 80 mm.
Reguli de armare pentru elemente structurale
Dispoziţii privind armătura din încovoiere
• Secţiunea armăturii de rezistenţă rezultă din dimensionare. Diametrul barelor şi distanţa dintre ele, pentru o
secţiune dată, se alege folosind tabelul de mai jos (unde este dată aria secţiunii transversale a barelor distribuite
uniform pe un metru lăţime de suprafaţă, în cm2).
Distanţa
Diametrul barelor (în mm) Exemplu
dintre
bare 5 6 7 8 10 12 14 16 18 20
 Din dimensionarea plăcii a rezultat o cantitate necesară
7,5 2,62 3,77 5,13 6,70 10,47 15,08 20,52 26,81 33,93 41,88
8,0 2,45 3,53 4,81 6,28 9,82 14,14 19,24 25,14 31,81 39,26 de armătură
8,5 2,31 3,33 4,53 5,91 9,24 13,31 18,11 23,66 29,94 36,95
9,0 2,18 3,14 4,28 5,59 8,73 12,57 17,10 22,34 28,28 34,90 As  536mm 2  5,36cm 2
9,5 2,07 2,98 4,05 5,29 8,27 11,90 16,20 21,17 26,79 33,06
10,0 1,96 2,83 3,85 5,03 7,85 11,31 15,39 20,11 25,45 31,41 din tabel se caută o cifră apropiată şi obţinem
10,5 1,87 2,69 3,67 4,79 7,48 10,77 14,66 19,15 24,24 29,91
11,0
11,5
1,78
1,71
2,57
2,46
3,50
3,35
4,57
4,37
7,14
6,83
10,28
9,84
13,99
13,39
18,28
17,49
23,14
22,13
28,55
27,31
As ,eff  5,42cm 2
12,0 1,64 2,36 3,21 4,19 6,54 9,42 12,83 16,76 21,21 23,17
12,5 1,57 2,26 3,08 4,02 6,28 9,05 12,32 16,09 20,36 25,13 Φ10 la 14,2 cm distanţă dintre barele consecutive
13,0 1,51 2,17 2,96 3,87 6,04 8,70 11,84 15,47 19,58 24,16
13,5 1,45 2,09 2,85 3,72 5,82 8,38 11,40 14,90 18,85 23,27
14,0 1,40 2,02 2,75 3,59 5,61 8,08 11,00 14,36 18,18 22,44 se poate lega şi cifra 10,77 cm care se împarte la doi şi obţinem
14,5 1,35 1,95 2,65 3,47 5,42 7,80 10,62 13,87 17,55 21,66
15,0 1,31 1,89 2,57 3,35 5,24 7,54 10,26 13,41 16,97 20,94
15,5 1,27 1,82 2,48 3,24 5,07 7,30 9,93 12,97 16,42 20,27 Φ12 la 2x10,5 = 21cm distanţă între bare
16,0 1,23 1,77 2,41 3,14 4,91 7,07 9,62 12,57 15,90 19,64
16,5 1,19 1,71 2,33 3,05 4,76 6,85 9,33 12,19 15,42 19,04 10,77
17,0 1,15 1,66 2,26 2,96 4,62 6,65 9,05 11,83 14,97 18,43 As ,eff   5,385cm 2  5,36cm 2
17,5
18,0
1,12
1,09
1,62
1,57
2,20
2,14
2,87
2,79
4,49
4,36
6,46
6,28
8,79
8,55
11,49
11,17
14,54
14,14
17,95
17,46
2
18,5 1,06 1,53 2,08 2,72 4,25 6,11 8,32 10,87 13,76 16,94
19,0 1,03 1,49 2,03 2,65 4,13 5,95 8,10 10,58 13,39 16,54
19,5 1,01 1,45 1,97 2,58 4,03 5,80 7,89 10,31 13,05 16,11
20,0 0,98 1,41 1,92 2,51 3,93 5,65 7,69 10,05 12,72 15,72
Reguli de armare pentru elemente structurale
• La plăcile având ly/lx > 2, cu armătura de rezistenţă dispusă pe o direcţie, se prevede o armătură de repartiţie
perpendicular pe cea de rezistenţă, reprezentând cel puţin 20% din aria armăturii de rezistenţă din secţiunea
cea mai solicitată. Armătura de repartiţie se aşează atât în câmpurile cât şi pe reazemele plăcilor continue.

Diametrul minim, pentru bare profilate de rezistenţă se ia după cum urmează:

•la planşee cu grinzi …….. 6 mm (5 mm la plase sudate)
•la planşee fără grinzi …… 8 mm (10 mm pe reazem)
•la fundaţii şi la plăci situate în medii corozive …… 10 mm (8 mm la plase sudate).
•Diametrul maxim se consideră 0,1hf+2 mm, unde hf se ia în mm.

De ex.:

h f  120mm
max  0,1  120  2  14mm
Reguli de armare pentru elemente structurale
Distanţa maximă dintre axele armăturilor se va lua:

• la armătura de rezistenţă:
200 mm la placi cu h f  300 mm,

smax  3 h f  250 mm la placi cu 300 mm  h f  400 mm,

330 mm la placi cu h f  400 mm,

smax  2 h f  200 mm pentru plăci încărcate cu forţe concentrate

• la armătura de repartiţie:

250 mm,
smax  3,5 h f  
200 mm (la plase sudate ),
smax  3 h f pentru plăci încărcate cu forţe concentrate

Numărul maxim de bare în câmp şi pe reazeme este de 12 bare / metru.

 Armarea plăcilor a rm ă tu ră d e
a rm ă tu ră d e
r e p a r tiţie
r e z is te n ţă a) deschideri mici,
ln ln ln ln hf
b), c) deschideri mari
4 4 4 4
a) • Armătura de la partea inferioară care nu se prelungeşte
a ln ln dincolo de reazem se poate ridica şi folosi la preluarea
c ălăre ţ c ălăre ţ momentelor încovoietoare de pe reazem
sau sau

ln ln ln ln hf
• Dacă armătura ridicată pe reazeme nu este suficientă
4 4 4 4 pentru preluarea momentului negativ, aceasta se
b)
completează cu călăreţi care pătrund în câmpurile
ln ln ln ln ln
a 10
ln 5 5 ln 5 5 adiacente , de fiecare parte a feţelor reazemului cu ln /
c ă lă re ţ 4. Călăreţii se termină drept sau se pot termina cu
b a r ă r id ic a tă
picioruşe de rezemare. În cazul plăcilor continue cu
b a r ă d r e a p tă
ln ln ln ln deschideri inegale, locul de oprire a barelor ridicate sau
4 4 4 4 a călăreţilor se calculează în funcţie de lumina cea mai
c)
mare aferentă reazemului respectiv.
ln ln ln ln ln
a 10
ln 5 5 ln 5 5
 Armarea plăcilor a rm ă tu ră d e
a rm ă tu ră d e
r e p a r tiţie
r e z is te n ţă a) deschideri mici,
ln ln ln ln hf
b), c) deschideri mari
4 4 4 4
a) • La reazemele marginale ale plăcilor simplu rezemate se
a ln ln recomandă ca ridicarea armăturii de rezistenţă să se facă
c ălăre ţ c ălăre ţ la ln/10. Simplă rezemare se consideră atunci când placa
sau sau
nu face corp comun cu grinda sau centura pe care
reazemă sau dacă reazemă direct pe zidărie (fără
ln ln ln ln hf intermediul unei centuri) precum şi atunci când grosimea
4 4 4 4
b) peretelui este mai mică decât 250 mm sau lăţimea pe
ln ln ln ln ln care reazemă placa este mai mică decât 1,5hf.
a 10
ln 5 5 ln 5 5
c ă lă re ţ
b a r ă r id ic a tă
b a r ă d r e a p tă
ln ln ln ln
4 4 4 4
c)
ln ln ln ln ln
a 10
ln 5 5 ln 5 5
Armarea plăcilor
• Atunci când placa este încastrată elastic în reazemul marginal, adică face corp
comun cu grinda sau centura marginală, sau pătrunde în zidărie pe o lăţime
de cel puţin 2hf, modul de aşezare a armăturii de rezistenţă pe reazemul
marginal va fi acelaşi cu cel de pe reazemele intermediare.

• În cazul când la reazemele marginale există posibilitatea realizării unei

încastrări elastice, de care nu s-a ţinut seama în calculul solicitărilor, se va
prevedea o armătură la partea superioară a reazemului de cel puţin 0,25 din
armătura din câmpul adiacent.

• Reazemul deasupra căruia se aşează armătura suplimentară poate fi o grindă

principală (ca în figura de mai jos), un perete de zidărie sau din beton armat
(diafragmă).
Armarea plăcilor

Armarea suplimentară a plăcii pe reazemele paralele cu armătura de rezistenţă dispusă pe o direcţie

Armarea plăcilor
• Armarea cu plase sudate se face utilizând sortimentele catalogate sau plase alcătuite în conformitate cu cele de mai
jos.
Clasificarea plaselor sudate:
- plase de serie mare, simbol G
- plase de serie mijlocie;
ct1

- plase de serie mică;

sau după forma ochiurilor:
lt

- plase cu ochiuri pătrate, simbol Q;

- plase cu ochiuri dreptunghiulare, simbol R.

Tipul oţelului utilizat frecvent în ţară este STNB, SPPB şi Bst.

B

500M cu diametrul cuprins între 3...8 mm.

Dimensiunea uzuală B x L = 2,0 x 6,0 m, dar se găsesc şi plase

cu lungimi mai mari sau mai mici (de exemplu B=2,15; 2,4;
2,7; 3,0 m şi L=5,0; 7,0 m).
Depăşirile în sens longitudinal Cl sau transversal Ct, de obicei,
ct2

reprezintă jumătate din distanţa dintre bare pe direcţia

cl2 lt lt cl1
respectivă.
Armarea plăcilor
• Armarea cu plase sudate se face utilizând sortimentele catalogate sau plase alcătuite în conformitate cu cele de mai
jos.
Notarea plaselor sudate se face precizându-se indicativul şi
parametrii geometrici ai plasei. Indicativul este format din
ct1

cifre şi litere, care reprezintă numărul de ordine, simbolul

plasei sudate şi al ochiului, aria secţiunii barelor
lt

longitudinale, multiplicată cu 100.

B
ct2

cl2 lt lt cl1
 Armarea plăcilor
• Modul de armare a plăcilor monolite cu armătura de
0 ,2 0 ln 0 ,2 5 ln 0 ,2 5 ln rezistenţă pe o direcţie este prezentat în figura de mai jos. Se
utilizează plase plane sau în rulouri. Cel puţin 1/2 din aria
a)
secţiunii armăturii aferentă momentului încovoietor maxim
ln ln din câmp se prelungeşte peste reazeme.
0 ,2 5 ln 0 ,1 5 ln
0 ,1 5 ln 0 ,2 5 ln • Deasupra reazemelor intermediare, plasele plane pătrund în
placă de fiecare parte a reazemului cu 1/4 din lumina cea
b) mai mare aferentă reazemului respectiv (fig. de mai jos, a).
ln ln Când aria armăturii este mai mare se pot utiliza, pe reazeme
sau / şi câmp, două rânduri de plase plane de aceeaşi lăţime
0 ,2 5 ln 0 ,2 5 ln
aşezate decalat (fig. de mai jos, b) sau cu lăţimi diferite
0 ,1 5 ln 0 ,1 5 ln
aşezate suprapus (fig. de mai jos, c). La utilizarea plaselor în
c) rulouri (de ex. BAMTEC), acestea se ridică pe reazemele
ln ln intermediare la 1/4 din lumină, acolo unde se întrerupe şi
eventuala armătură suplimentară necesară câmpului
P 1
P 2
0 ,2 5 ln marginal
d) h f

hf ln ln
Armarea plăcilor • Dacă există posibilitatea unei încastrări parţiale a plăcii în
reazemele marginale, de care nu s-a ţinut seama în calcul, se
0 ,2 0 ln 0 ,2 5 ln 0 ,2 5 ln prevede o plasă suplimentară care pătrunde în deschidere
pe o lungime de 0,20 ln măsurată de la marginea
a) reazemului. Armătura perpendiculară pe reazem, din
ln ln această plasă, va reprezenta un procent de armare de
0 ,2 5 ln 0 ,1 5 ln 0,13%, recomandându-se să nu fie mai mică de 6  5, 6 mm m
0 ,1 5 ln 0 ,2 5 ln
• Ancorarea acestor plase se face prin dispunerea unei bare
b) transversale dincolo de reazemul teoretic
ln ln
• La planşeele cu grinzi principale şi secundare (la care
0 ,2 5 ln 0 ,2 5 ln armătura de rezistenţă din placă este de obicei paralelă cu
0 ,1 5 ln 0 ,1 5 ln grinzile principale) se aşează peste grinzile principale plase
sudate cu o armătură minima5  150 mm , în condiţiile
c)
prevăzute la plasele legate.
ln ln

P 0 ,2 5 ln
1
P 2

d) h f

hf ln ln
Armarea plăcilor • La plăci dreptunghiulare cu ly /lx < 2 (ly – fiind latura mai mare
a panoului) în câmp, armătura paralelă cu latura mică a plăcii
(lx) se aşează mai aproape de partea inferioară a plăcii. La
plăcile încastrate pe contur (plăci continue) cel puțin 1/2 din
aria armăturii din câmp, dar cel puțin 3 bare pe metru, pe
ln1
l n1

4
5

fiecare direcție, se prelungesc dincolo de reazem,

ancorându-se (dacă se întrerup) conform prescripțiilor din
ln1
l n1 l n1 acest capitol.
l n1

ln1
5
4

4 4 5 • Restul barelor se pot ridica pe ambele direcții după un calcul

aferent sau la distanța de 1/5 din lungimea măsurată după
deschiderea mică. Barele ridicate se pot întrerupe în câmpul
ln1 ln1 ln1 ln1 alăturat la 1/4 din lumina măsurată după deschiderea mică.
5 5 4
l n1

ln1
4

5
ln1

l n1
4

ln2 ln1 < l n2

 4 4 5

0 ,5 A s2 0 ,5 A

l n1
s2

ln1

5
Armarea plăcilor

4
s1

s1
s1
s1

s1
0 ,5 A

0 ,5 A
0 ,5 A
A s2 A

l n1
• La plăcile cu o suprafață mai mare de 15 m2, armătura din câmp dimensionată la moment maxim pe fiecare direcție se
s2

A
poate reduce cu 50% în fâșiile marginale.
0 ,5 A 0 ,5 A s2

l n1
s2

ln1
5
• Lățimea fâșiilor se stabilește în funcție de modul de rezemare conform precizărilor din figura de mai jos.
ln2 l n2

c) ln1 l n1
8 5
0 ,5 A s2

ln1
8
0 ,5 A s1

0 ,5 A s1
A s1
A s2
0 ,5 A s2 0 ,5 A s2

0 ,5 A

ln1
s2

5
ln2
Armarea plăcilor
• Armarea zonelor de colț se face la plăcile simplu rezemate pe contur, ale căror colțuri sunt împiedecate a se ridica (fie
prin ancorare, fie prin încărcarea fiecărui colț cu cel puțin 1/16 din încărcarea totală a plăcii).

n1
a) 0 ,3 ln1 n1
n1
b) 0 ,3 ln1
n1

0 ,3 ln1
0 ,3 l n1

s a u c u p la s e s a u c u p la s e sa u sau
l n1 o rto g o n a le o b lic e ln1

ln2 ln2

Armarea zonelor de colț ale plăcilor simplu rezemate pe contur având colțurile ancorate:
a) armare superioară; b) armare inferioară
Armarea plăcilor
• Armarea pe reazeme cu plase sudate se face utilizându-se o singură plasă, plase suprapuse de lăţimi diferite sau plase
suprapuse de aceeaşi lăţime montate decalat.
• Armătura se aşează uniform pe reazeme, lăţimea plaselor şi modulul de suprapunere se determină din condiţia ca
plasele din primul rând să pătrundă în câmpul adiacent cu 0,25lmin, iar cele suprapuse cu 0,15lmin întocmai ca şi la
armarea pe reazeme pe o direcţie cu plase sudate. Pe fâşiile de margine, armătura de pe reazeme se poate reduce cu
50%.

a) b) Moduri de armare în câmp a plăcilor armate

1 1 1 1 pe două direcţii folosind plase sudate
1 1
suprapuse: a) plasă suplimentară dintr-o
bucată; b) plasă suplimentară din două (sau
2
2
2 mai multe) bucăţi.
 Armarea plăcilor
• Armarea pe reazeme cu plase sudate se face utilizându-se o singură plasă, plase suprapuse de lăţimi diferite sau plase
suprapuse de aceeaşi lăţime montate decalat.
• Armătura se aşează uniform pe reazeme, lăţimea plaselor şi modulul de suprapunere se determină din condiţia ca
plasele din primul rând să pătrundă în câmpul adiacent cu 0,25lmin, iar cele suprapuse cu 0,15lmin întocmai ca şi la
armarea pe reazeme pe o direcţie cu plase sudate. Pe fâşiile de margine, armătura de pe reazeme se poate reduce cu
50%.
a) l21 l1 b) 0 ,1 5 l 21 0 ,1 5 l1 c) 0 ,1 5 l21 0 ,1 5 l1
4 4
Moduri de armare cu plase sudate a
1 1 1 1
reazemelor intermediare
ale plăcilor armate pe două direcţii:
a) un singur rând de plase;
b) plase suprapuse de lăţimi diferite;
l1
l1

l1
1 2
c) plase suprapuse montate decalat
1 1
1

l21 l22 l21 l1 l21 l1

4 4 4 4
Armarea plăcilor
• Moduri de armare la plăci oblice sau circulare:
Armarea plăcilor
• Modul de armare în cazul când pe placă acţionează o încărcare concentrată:
Armarea plăcilor
• Realizarea golurilor în plăci
• Capacitatea portanta a plăcilor cu goluri depinde de
poziţia, mărimea şi forma golului, de modul de
rezemare şi de armare a plăcii precum şi de modul de
aplicare al încărcărilor.

c1 m ax (a 1 ; a 2 ) < 0 ,2 lx • La plăcile cu armatura de rezistenţă pe o singură

a2 direcţie, aşezarea armăturilor în jurul golului depinde
c i > a i + lbd de mărimea acestuia. Când dimensiunile golului sunt
a1 2
mai mici decât 1/5 din deschiderea plăcii, armătura
echivalentă cu cea care intersectează golul se aşează
c2 b a re s u p lim e n ta re la marginile acestuia prelungindu-se cu lungimea de
d e b o rd a j
ancorare.
Aşezarea armăturii în jurul golurilor mici
Armarea plăcilor
• Plăcile dreptunghiulare armate pe doua direcții, prevăzute cu goluri, se pot trata, în cazul golurilor mici ca şi în figura
de mai sus, iar pentru golurile mari în mod simplificat, ca plăci rezemate pe trei laturi.

• În lungul marginilor libere (fără reazeme) atât la plăci

armate cu plase legate cât şi la cele sudate), placa va
conţine armătură longitudinală şi transversală suplimentară
conform figurii de mai jos. Armăturile proprii ale plăcii pot
juca rolul de armături ale marginii.

b a re s u p lim e n ta re
hf
> 2hf e trie ri s u p lim e n ta ri

Modul de calcul la o placă armată pe două direcţii prevăzut cu

un gol mare
Armarea plăcilor
• Armarea plăcilor frânte (rampa scării şi podestul)
În figura de mai jos se prezintă armarea unei rampe şi a podestului la o scară. Dacă podestul este mai lat se poate
prevedea grinzi de vang la partea superioară şi inferioară a rampei.

5 6

Treptele
nu se armeaza 4
6
sus

sus sus
5
3 4
AF jos
sus s

1 2
jos 5 > lb,d se va tine cont
3
sus sus de momentul negativ
2 jos
jos
1
jos
Armarea plăcilor
• Rosturi de turnare
Turnarea betonului trebuie făcută fără întreruperi, cunoscând că rosturile de lucru formează puncte slabe în
ansamblul unei construcţii, atât din punct de vedere al rezistenţei cât şi al compactităţii betonului. La lucrările
importante rosturile de lucru se stabilesc prin proiect şi de obicei ele coincid cu rosturile de dilataţie –
contracţie.
• Când rosturile de lucru sunt inevitabile, ele se prevăd în
zonele de eforturi minime. În rost suprafaţa betonului se
lasă rugoasă, iar la reluarea betonării ea va fi bine
curăţată şi spălată cu apă, apoi se va acoperi cu un strat
subţire de ciment, având acelaşi dozaj ca şi mortarul din
betonul care se toarnă.
Armarea plăcilor
• Rosturi de turnare
Turnarea betonului trebuie făcută fără întreruperi, cunoscând că rosturile de lucru formează puncte slabe în
ansamblul unei construcţii, atât din punct de vedere al rezistenţei cât şi al compactităţii betonului. La lucrările
importante rosturile de lucru se stabilesc prin proiect şi de obicei ele coincid cu rosturile de dilataţie –
contracţie.
La fixarea poziţiei rostului de turnare se vor avea în vedere
următoarele reguli:

• la plăci rostul de lucru va fi paralel cu armătura de

rezistenţă. Dacă sunt necesare şi rosturi de turnare
perpendiculare pe armătura de rezistenţă, ele se vor
lăsa la l/4 ... l/5 din deschiderea plăcii;

• la planşeele cu grinzi şi nervuri, când betonarea se face

paralel cu direcţia nervurilor, rostul de turnare se lasă în
zona cuprinsă între 1/4 ...1/5 din deschiderea nervurii.
Când turnarea se face perpendicular pe direcţia
nervurilor, rostul de turnare se lasă în zona cuprinsă
între 1/4 ...1/5 din deschiderea grinzii principale.
Armarea plăcilor
• Rosturi de turnare
Armarea plăcilor
Plăci tip dală • Problema specifică la aceste tipuri de planșee
fără grinzi este străpungerea

Planșeu dală
Armarea plăcilor
Plăci tip dală
Armarea plăcilor
Plăci tip dală

• Armătura de rezistenţă pentru preluarea momentelor încovoietoare

• În zona stâlpilor intermediari, 0,5 Asl din armătura rezultată în urma dimensionării la momentul negativ se
va repartiza pe o lăţime egală cu suma a 0,125 ori lăţimea panoului de dală de o parte şi de alta a
stâlpului; Asl reprezintă aria secţiunii armăturilor necesare pentru a prelua momentul negativ total care
acţionează pe suma a două jumătăţi de panouri adiacente stâlpului.

• La partea inferioară a dalei se vor prevedea cel puţin două bare după cele două direcţii principale,
ortogonale.

• În zona stâlpilor marginali şi de colţ armătura de rezistenţă se va amplasa pe lăţimea activă b e, unde y
reprezintă distanţa de la marginea dalei la faţa stâlpului interioară dalei.

• Putem avea situaţia y  c y pentru stâlpii de margine sau z  cz şi y  c y pentru stâlpii de colţ.
Armarea plăcilor
Plăci tip dală

• Putem avea situaţia y  c y pentru stâlpii de margine sau z  cz şi y  c y pentru stâlpii de colţ.
Armarea plăcilor
Plăci tip dală
Armarea
Plăci tip dală
plăcilor
Armarea plăcilor
Armarea plăcilor

rotație

translație
Armarea plăcilor
Perimetrul de control
• Verificarea la străpungere se face în lungul unor perimetre de control.
• Dacă placa are înălțimea constantă, secțiunea de control este perpendiculară pe planul
plăcii. rcont rcont
h

 A cont
d

A load
2d c
2d
sectiunea de control
de baza
aria incarcata
A load >arctg(1/2)=26,6° r

rcont

al doilea perimetrul perimetrul de control

de control uout,ef de baza, u1
d
 h
Armarea plăcilor
Perimetrul de control
• Înălțimea utilă a plăcii în mod curent se consideră constantă, fiind egală cu media
înălțimilor utile pe cele două direcții, dy și dz:
d  d y  dz  / 2 rcont rcont
h

 A cont
d

A load
2d c
2d
sectiunea de control
de baza
aria incarcata
A load >arctg(1/2)=26,6° r

rcont

al doilea perimetrul perimetrul de control

de control uout,ef de baza, u1
d
 h
Armarea plăcilor
Perimetrul de control
• Perimetrul de bază de control u1 se consideră la distanța 2,0d față de aria încărcată și se
construiește astfel încât să aibă o lungimea minimă.

a) 2d
bz u1 u1
2d

2d perimetru de 2d
2d
by control u1

b) 6d l1>l2
Armarea plăcilor
Perimetrul de control
• Dacă aria încărcată este situată lângă un gol, o parte din perimetrul de control este
considerată inactivă,
Armarea plăcilor
Perimetrul de control
• Alte perimetre de control u, din interiorul sau exteriorul ariei de control de bază, vor avea
aceeași formă ca și perimetrul de control de bază.
 Armarea plăcilor
Perimetrul de control
• Plăcile rezemate pe stâlpi circulari prin intermediul unor capiteluri circulare cu
lH  2,0hH

se verifică la străpungere numai într-o secțiune de control situată la distanța r cont față de
centrul de greutate al secțiunii stâlpului
b) lH >2(d+hH )

rcont ext rcont ext

rcont int rcont int rcont  2,0d  lH  0,5c

 

hH d
hH d

unde: lH – distanţa de la faţa stâlpului la

dH

dH
 B  marginea capitelului;
c – diametrul stâlpului.
A A
lH lH
6°
c
 Armarea plăcilor
Perimetrul de control
• Dacă stâlpii și capitelurile au forma rectangulară, cu l H ≤ 2,0d, pentru rcont se alege
valoarea cea mai mică dată de relațiile
rcont  2,0d  0,56 l1l2
unde: l1 = c1 + 2lH1, l2 = c2 + 2lH2 cu condiţia l1 ≤ l2.
 2,0dH ) 0,69l1
b) lrHcont>2(d+h

rcont ext rcont ext

rcont int rcont int
 

hH d
hH d

dH

dH
 B 

A A
lH lH
6°
c
 Armarea plăcilor
Perimetrul de control
• În situațiile în care lH > 2,0d, se verifică atât secțiunea ce trece prin capitel (perimetrul
interior), cât și cea care trece prin placă (perimetrul exterior).
• Distanțele de la centrul de greutate a secțiunii stâlpului până la secțiunile de control pot fi
b) lluate:
H >2(d+hH )

rcont ext rcont ext rcont , ext  lH  2,0d  0,5c

rcont int rcont int
 rcont ,int  2,0(d  hH )  0,5c


hH d
hH d

dH

 B dH
A A
lH lH
6°
c
Armarea plăcilor
Determinarea efortului de calcul vEd

Valoarea efortului de calcul vEd se determină din relația:

VEd
vEd  
ui d

unde:
d este înălțimea utilă medie, conform relației d   d y  d z  / 2
ui este lungimea perimetrului de control considerat, care poate

fi perimetrul stâlpului sau perimetrul de control de bază;

β este un coeficient care depinde de distribuția eforturilor
unitare de străpungere.
Armarea plăcilor
Determinarea efortului de calcul vEd

Valoarea efortului de calcul vEd se determină din relația:

VEd
vEd  
ui d

unde:
d este înălțimea utilă medie, conform relației d   d y  d z  / 2
a) ui este lungimea perimetrului de control considerat, care poate
MEd=MEd
.

2d M Ed fi perimetrul stâlpului sau perimetrul de control de bază;

β este un coeficient care depinde de distribuția eforturilor
c1
unitare de străpungere.
VEd u1
MEd M Ed u1
  1 k 
VEd W1
W1   e dl
0
hc c2 2d
Armarea plăcilor
Determinarea efortului de calcul vEd

a)

2d M Ed Pentru stâlpi dreptunghiulari:

c1
W1   c1c2  4c2 d  16d 2  2dc1
c1 2

c2 2d
Armarea plăcilor
Determinarea efortului de calcul vEd
Pentru structuri la care stabilitatea laterală nu depinde de interacţiunea de cadru între placă
şi stâlp şi la care deschiderile adiacente nu diferă cu mai mult de 25%, se pot utiliza valori
aproximative, prezentate în figura de mai jos.

C B
 A - stalp interior
B - stalp marginal
C - stalp de colt

B A
 
Armarea plăcilor
Calculul la străpungere

Calculul la străpungere se bazează pe verificarea unei serii de secțiuni de control, care au o

formă similară cu secțiunea de control de bază.
Se definesc următoarele eforturi de tăiere cu valoarea de calcul, distribuite pe unitatea de
suprafață a secțiunii de control:
vRd,c – capacitatea portantă la străpungere a plăcii fără armătură pentru preluarea eforturilor din străpungere
în lungul secțiunii de control considerate;
vRd,cs – capacitatea portantă la străpungere a plăcii cu armătură specifică în lungul secțiunii de control;

vRd,max – capacitatea portantă maximă la străpungere în lungul secțiunii de control considerate.

Armarea plăcilor
Calculul la străpungere

Nu este necesară prevederea armăturii pentru preluarea eforturilor din străpungere, dacă
este îndeplinită condiția:

vEd  vRd , c

Dacă vEd  vRd , c este necesar calculul armăturilor specifice.

Pentru ca să se evite zdrobirea betonului comprimat, valoarea eforturilor unitare maxime

din efectul de străpungere vEd, distribuite pe perimetrul stâlpului sau al ariei încărcate.

vEd  vRd , max

Armarea plăcilor
Calculul la străpungere

Capacitatea portantă la străpungere a plăcilor fără armătură specifică (vEd<vRd,c)

Capacitatea portantă la străpungere a plăcii fără armătură specifică trebuie evaluată pentru secţiunea de bază
de control. Calculul se face cu relația:

vRd , c  CRd , c1k 100 l f ck   k1 cp   vmin  k1 cp 

1/ 3

unde:
fck este exprimat în N/mm2;

200
k 1  2,0 cu d în mm;
d

l  ly lz  0,02 ρly, ρlz se referă la armătura întinsă ancorată după direcţiile y şi z; ρly şi ρlz se calculează ca
valori medii, ţinând seama de o lăţime a plăcii egală cu lăţimea stâlpului plus 3d de
fiecare parte;
Armarea plăcilor
Calculul la străpungere
Capacitatea portantă la străpungere a plăcilor cu armătură specifică (vEd>vRd,c)

Elementul real, solicitat la străpungere și moment încovoietor, se modelează sub forma unei grinzi cu zăbrele
spațială, alcătuită din suprafețe conice de beton (diagonale comprimate), tălpi comprimate din beton, tălpi
întinse din armătură și montanți din dornuri speciale ambutisate la capete.

b) perimetrul uout
a).

sr
Talpa intinsa A load
Linia de

<2d
moment nul

Talpa <1,5d
comprimata
Suprafete conice de
VEd
beton comprimate
Diagonala intinsa
de beton
Armarea plăcilor
Calculul la străpungere
Capacitatea portantă la străpungere a plăcilor cu armătură specifică (vEd>vRd,c)

Calculul capacității portante la străpungere a plăcii cu armătură specifică pentru preluarea eforturilor din
străpungere în lungul secțiunii de control, vRd,cs se face cu relația:

Asw f ywd , ef
vRd , cs  0,75vRd , c  1,5 sin 
sr u1

unde:
Asw este aria barelor de pe un perimetru al armăturii de străpungere din jurul stâlpului;
sr este distanţa dintre armăturile de pe perimetre succesive;
fywd,ef este rezistenţa efectivă de calcul a armăturii pentru străpungere, conform relaţiei:
f ywd , ef  250  0,25d  f ywd în N/mm2

α este unghiul dintre armătura transversală pentru străpungere şi planul median al plăcii.
Armarea plăcilor
Calculul la străpungere
Capacitatea portantă la străpungere a plăcilor cu armătură specifică (vEd>vRd,c)
Lângă stâlp, efortul unitar de străpungere este limitat la valoarea:

VEd
vEd   vRd , max  0,5vf cd
u0 d

unde: u0 depinde de poziţia stâlpului, de ex. stâlp interior, u0=perimetrul stâlpului

Perimetrul de control de la care armătura de străpungere nu este necesară, uout sau uout,ef, se calculează cu relaţia:

 VEd
uout, ef 
vRd , c d
Dacă armătura pentru preluarea străpungerii este necesară din calcul, ea trebuie plasată între aria încărcată Aload şi la
cel mult 1,5d faţă de perimetrul uout sau uout,ef .
Armarea plăcilor
Calculul la străpungere
Capacitatea portantă la străpungere a plăcilor cu armătură specifică (vEd>vRd,c)
Dacă armătura pentru preluarea străpungerii este necesară din calcul, ea trebuie plasată între aria încărcată Aload şi la
cel mult 1,5d faţă de perimetrul uout sau uout,ef .

perimetrul uout,ef
b) perimetrul uout
sr

A load A load
<2d

<1,5d
sr
 Armarea plăcilor
Plăci tip dală • La străpungere se poate lua în considerare numai armătura
situată între aria încărcată (aria stâlpului) şi perimetrul de
a) A B C
< 1 .5 d control A.
• Armătura sub formă de etrieri se va aşeza perimetral, pe cel
puţin două rânduri, iar distanţa între acestea nu trebuie să
0 ,3 d <
0 ,5 d >
depăşească 0,75d, la fel în cazul utilizării unor dornuri
< 0 ,7 5 d speciale cu capete în formă de ancoraje.
• Distanţa între etrieri măsurată în jurul perimetrului de bază
A - p e r im e tr u l d e b a z a d e c o n tro l
B - p e r im e tr u l d e c o n tr o l p a n a u n d e
de control (A) nu trebuie să depăşească 1,5d, iar în jurul
e s te n e v o ie d e a r m a tu r ă tr a n s v e r s a lă perimetrului până unde se aşează armătură transversală (B)
C - p e r im e tr u l d e c o n tr o l d e u n d e
n u e s te n e v o ie d e a r m a tu ră tr a n s v e r s a lă să nu fie mai mare de 2d.
• Între perimetrul B şi perimetrul de unde nu mai este nevoie
cnom

de armătura C , distanţa trebuie să fie mai mică decât 1,5d.

1
hf

< 0,75 d

etrieri
cnom

1 etrieri

< 1,5 d
Armarea plăcilor
Plăci tip dală • La străpungere se poate lua în considerare numai armătura
situată între aria încărcată (aria stâlpului) şi perimetrul de
control A.
• Armătura sub formă de etrieri se va aşeza perimetral, pe cel
puţin două rânduri, iar distanţa între acestea nu trebuie să
depăşească 0,75d, la fel în cazul utilizării unor dornuri
speciale cu capete în formă de ancoraje.
• Distanţa între etrieri măsurată în jurul perimetrului de bază
de control (A) nu trebuie să depăşească 1,5d, iar în jurul
perimetrului până unde se aşează armătură transversală (B)
să nu fie mai mare de 2d.
• Între perimetrul B şi perimetrul de unde nu mai este nevoie
de armătura C , distanţa trebuie să fie mai mică decât 1,5d.
St<
St<

2d
1 ,5
d

C B A
0 ,3 d < < 1 ,5 d
0 ,5 d > S r < 0 ,7 5 d
Armarea plăcilor
Plăci tip dală

• În cazul utilizării barelor înclinate dispuse conform figurii de mai jos, pct. c., un singur rând de etrieri perimetrali este
suficient.

c) < 0 ,2 5 d

< 0 ,5 d

2 d
Armarea plăcilor
Plăci tip dală

• În cazul utilizării barelor înclinate dispuse conform figurii de mai jos, pct. c., un singur rând de etrieri perimetrali este
suficient.

c) < 0 ,2 5 d

< 0 ,5 d

2 d
Armarea plăcilor
Plăci tip dală
Acolo unde este nevoie de armătură transversală pentru străpungere aria minimă a unui etrier (sau echivalent) se verifică
cu relaţia:

1,5 sin   cos  f

Asw, min  0,08 ck
sr  st f yk
unde: sr – distanţa în sens radial între etrieri;
st – distanţa în sens tangenţial între etrieri;
 unghiul dintre armătura transversală şi cea longitudinală (pt. etrieri verticali   90 sin   1 )

Numai acele armături înclinate se pot lua în considerare în calcule care trec prin zona încărcată sau la o distanţă ce nu va
depăşi 0,25 d de la periferia acestei zone.

Distanţa între faţa interioară a reazemului şi armătura înclinată cea mai apropiată luată în considerare conform calcului,
nu va depăşi 0,5 d (această distanţă se va considera de la nivelul armăturii întinse). Dacă barele ridicate sunt prevăzute
numai într-un singur plan, înclinarea lor se poate reduce la 30 º.