Sirul lui Fibonacci

Sirul lui Fibonaci (f n ) n0 este definit prin relatia de recurenta f n = f n1 + f n 2 , f 0 = 0 si f 1 = 1.
Termeni sirului sunt:

0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, ...... .

Numele acestui sir a fost dat in onoarea matematicianului Leonardo Pisano cunoscut sub numele de
Fibonacci.

Conform lui O’Connor si Robertson (1998), Leonardo Pisano s-a nascut in 1175, intro familie de
comercianti din Pisa, Italia. Leonardo a fost educat in Africa de Nord deoarece tatal sau a detinut o
pozitie diplomatica acolo, fiind reprezentantul comerciantilor din Pisa in portul mediteranean Bugia, in
nord-estul Algeriei.
In adolescenta sa Fibonacci a calatorit cu tatal sau in reginea mediteraneana intrand in contact cu
variate culturi si sisteme matematice folosite in aceste regiuni, largindu-si astfel aria de cunstiinte.
In 1200 Fibonacci s-a reintors in Pisa. Acolo a scris numeroase si importante materiale care au
contribuit la dezvoltarea matematicii. Astazi se mai pastreaza copii dupa lucrarile Liber abaci (1202),
Practica geometriae (1220), Flos (1225), si Liber quadratorum.
Lucrarea Liber abaci (1202) se bazeaza pe cunostiintele de aritmetica si algebra acumulate in timpul
calatoriilor sale. In aceasta lucrare este prezentat numerele indo - arabe: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,
sistemul zecimal (cu impact semnificativ in evolutia ulterioara a matematicii), alte elemente de teoria
numerelor precum si un sir particular de numere, cu caracteristicii interesante, denumit ulterior Sirul
lui Fibonacci.

Prezentarea sirului lui Fibonacci pleaca de la urmatoarea problema:

O pereche de iepuri este pusa intr-un spatiu total inchis de un zid. Cate perechi de iepuri se vor obtine
intr-un an din aceasta pereche daca se stie ca in fiecare luna, fiecare pereche da nastere unei noi
perechi de iepuri, care devin productivi incepand cu luna urmatoare.
Presupunand ca perioada de gestatie a iepurilor est 1 luna se obtine un sir de numere astfel:

P1 luna 1 - 1 pereche

luna 2 – 1 pereche
P1

luna 3 – 2 perechi
P1 P2

P1 P3 P2
luna 4 – 3 perechi

P1 P4 P3 P2 P5 luna 5 – 5 perechi

P1 P6 P4 P3 P7 P2 P8 P5 luna 6 – 8 perechi
In prezentarea lui Fibonacci nu apare termenul f 0 = 0.
 f n 1
Plecand de la Sirul lui Fibonacci se construieste sirul (a n ) n0 cu a n = . Acest sir este convergent si
fn
f n 1 1 5
lim =  , unde  = cunoscut ca numarul de aur.
n  f
n 2
Numarul  a aparut pentru prima oara in lucrarea lui Euclid, Elementele, in anul 300 i.e.n.
Grecii au fost fascinati de acest numar deoarece aparea foarte des in geometrie.

Pornind de la sirul lui Fibonacci se pot construi dreptunghiurile de aur si spirala de aur

Fig. 1: dreptunghiul de aur Fig. 2: spirala de aur

Dreptunghiul de aur se construieste astfel:

- se construieste un dreptunghi in care raportul dintre 2 laturi consecutive este  .
- dreptunghiul se imparte intr-un patrat cu latura egala cu cea mai mica latura a dreptunghiului si
un nou dreptunghi.
- operatia se repeta in dreptunghiul obtinut si se ajunge la fig. 1

Acest numar se regaseste in operele multor artisti (picturi, sculpturi) din motive estetice. De asemenea
gasim numarul de aur in proportiile a numeroase structuri arhiectonice din intreaga lume (piramidele
egiptene, temple, Catedrala Notre Dame) .

Una din cele mai spectaculoase caracteristici a sirului lui Fibonacci si a numarului de aur este
frecventa foarte mare cu care il regasim in natura:
- in aranjamentul petalelor florilor (cand floarea prezinta mai multe straturi de petale)
- numarul petalelor celor mai multe fori se afla printre termenii sirului lui Fibonacci (1, 2, 3, 5, 8...),
- in dispunerea in spirala a conurile de pin, a ananasului si a semintelor (modul de dispunere a
semintelor de floarea soarelui) - conform lui Knott (2007) numarul de spirale este in general un
numar Fibonacci,
- dispunerea in spirala a frunzelor pe o tulpina – plecand de la o frunza asezata intr-o anumita
pozitie, numarul de rotatii efectuate pana a gasi o alta frunza in aceeasi pozitie este in mod
general un numar Fibonacci. De asemenea numarul de frunze intalnite in aceste rotatii este tot
un numar Fibonacii (Knott, 2007),
- dispunerea crengilor in copaci,
- cochiliile de melci,
- galaxia noastra are de asemenea incorporata spirala de aur.

Sirul lui Fibonacci este intalnit si in muzica - clapele pianului sunt impartite dupa sirul lui Fibonacci.
De asemenea multe compozitii muzicale clasice au implementat numarul de aur (Beer, 2005).

Sirul lui Fibonacci este utilizat in analiza tehnica de care traderii care tanzactioneaza pe pietele
financiare.