Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Parte Scrisa Proiect Civile PDF
Parte Scrisa Proiect Civile PDF
ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > STRUCTURI CU PERETI DE BETON ARMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
Clădirea este amplasată în Craiova și are destinația de birouri. Regimul de înălțime este
S+P+10E. Înălțimea de nivel este constantă de 3,00m. Clădirea se încadrează în clasa III de
importanță-expunere la cutremur, clasa clădirilor de importanță obișnuită.
Elementele structurale sunt aliniate după axele principale ale construcției. În direcție transversală
clădirea are 5 deschideri de 6,00, 4,00, 3,00, 4,00 și 6,00m. În direcție longitudinală deschiderile
sunt de 4,00, 6,00, 6,00, 6,00 și 4,00. În zona tramelor de colț planșele prezintă retrageri.
Compartimentarea la interior a clădirii se face cu pereți ușori, deformabili, care nu influențează
răspunsul de ansamblu al structurii. Închiderea perimetrală se realizează cu elemente de fațadă
vitrate.
Structura trebuie proiectată pentru o încărcare utilă de 200kg/mp.
Pentru limitarea gabaritului stâlpilor și grinzilor, structura de rezistență la acțiuni laterale se
realizează cu pereți de beton armat independenți sau cuplați.
CONFIGURAREA STRUCTURII
ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > STRUCTURI CU PERETI DE BETON ARMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
Această forţă ar trebui să se regăsească ca suma forțelor tăietoare din pereții structurali de beton
armat pentru fiecare direcţie, așa cum ar rezulta din calculul static al structurii. O fracțiune mică
din forța tăietoare se regăsește la baza stâlpilor.
Metoda proiectării capacității de rezistență presupune evitarea oricărui tip de rupere fragilă, cum
este cea cauzată de forțele tăietoare. De aceea, verificările la forță tăietoare trebuie să ia în calcul
eforturile din elementele structurale care corespund mobilizării mecanismului de plastificare din
încovoiere. Prin urmare, în cazul structurilor cu pereți de beton armat, forțele tăietoare de
proiectare trebuie să fie stabilite pornind de la cele rezultate din calculul static ținînd cont de
suprarezistența pereților la încovoiere:
unde,
Ω factor care descrie suprarezistența pereților la încovoiere datorată în principal supra-
armării longitudinale
kV coeficient de amplificare egal cu 1,2 pentru clasa de ductilitate înaltă.
γRd factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al oţelului, γRd=1,2.
Valoarea factorului Ω nu se poate stabili decât după ce armarea longitudinală, de încovoiere, a
pereţilor este cunoscută. De aceea, în faza de predimensionare este nevoie să se lucreze cu o
valoare aproximativă, stabilită pe baza experienţei inginereşti. Pentru structura dată este de
aşteptat ca, dat fiind regimul de înălţime si caracteristicile seismice ale amplasamentului, pereţii
să fie puternic solicitaţi la încovoiere. Astfel, poate rezulta din calcul o cantitate importantă de
armătura longitudinal situată peste minimul impus de criteriile constructive. Ca urmare este de
așteptat ca rezistența la încovoiere să nu fie semnificativ mai mare decât cerința rezultată din
calcul static, astfel că factorul Ω va avea valori apropiate de 1,0. Se poate admite pentru
determinarea forțelor tăietoare de proiectare, în această fază de elaborare a proiectului, o
valoare Ω=1,1.
În cazul unor structuri mai joase sau amplasate în zone seismice mai slabe criteriile constructive
privind armătura longitudinală minimă pot fi determinante. Prin urmare, în astfel de situații este
de așteptat ca valorile factorului de suprarezistență la încovoiere să crească către 1,5...2.
Estimarea simplificată a factorului de suprarezistență a structurii Ω=1,1 permite evaluarea rapidă
a forțelor tăietoare de proiectare și, pe baza acestora, stabilirea secțiunilor pereților.
Pentru că la această fază de proiectare nu se dispune de informații privind așezarea pereților
structurali în plan și anvergura acestora, condiția de limitare a efortului tangențial mediu se poate
scrie global pentru ansamblul pereților orientați pe una din direcțiile principale ale structurii:
unde ΣAw reprezintă suma ariilor inimilor pereților structurali orientați în direcția forței
seismice Fb.
Suma forțelor tăietoare de proiectare în pereți poate fi calculată ca:
Dacă se admite aceeași valoare a factorului de suprarezistență la încovoiere pentru toți pereții, și
implicit a produsului γRdΩ, se poate scrie:
sau:
Condiția de limitare a efortului tangențial mediu se poate astfel scrie funcție de forța seismică de
proiectare,
rezultând aria necesară de pereți pentru fiecare direcție de aplicare a forței Fb:
sau
Aw reprezintă aria inimii fiecărui perete structural, numai inima secţiunii fiind eficientă în
preluarea forţelor tăietoare. Pereţii pot avea la capete bulbi sau tălpi, după cum rezultă din
exigenţele structurale sau arhitecturale și funcționale, însă acestea nu trebuie luate în considerare
la stabilirea ariei Aw.
Considerând că nivelul acțiunii seismice de proiectare este moderat, se alege ca la realizarea
structurii să se utilizeze beton clasa C25/30 și oțel tip BST500.
Pentru structura analiză aria necesară de pereți se poate calcula ca:
Pentru direcţia Y, se pot dispune pereţi în deschiderile centrale din axele A, C, D, E. Dacă se ţine
seama şi de prezenţa unor bulbi cu dimensiunea de 500x500mm la capetele fiecărui perete,
centraţi pe intersecţia axelor principale ale clădirii, se obţine o lungime în plan a inimii fiecărui
perete de 6,5m şi o lungime cumulată de 26m.
Dacă ΣAw≥5,1m2 şi lungimea cumulată este de 26m rezultă o lăţime necesară a
pereţilor b≥196mm. Din considerente constructive se alege însă ca pereţii să se realizeze cu
inimia de lăţime 250mm. În urma aceastei alegeri, este de aşteptat ca procesul de dimensionare să
nu evidenţieze sensibilitate ridicată a acestor pereţi la acţiunea forţei tăietoare.
În ceea ce priveşte pereţii dispuşi în direcţia X, aceştia au o lungime cumulată de 18m. Rezultă,
pornind de la o arie necesară de 5,1m2, o lățime a inimii de minim 283mm. Se alege pentru acești
pereți o lățime de 300mm. Este posibil însă de așteptat ca dimensionarea acestor pereți la forță
tăietoare să ridice probleme întrucât efortul tangențial mediu are valori mari, apropiate de limita
impusă de cod:
Dacă în urma calculelor de dimensionare va rezulta necesar se poate recurge, în acea etapă de
proiectare, la creșterea grosimii pereților la 350mm.
În ediția din 2005 a codului CR2-1-1.1 condiția de limitare a efortului tangențial mediu se punea
în funcție de rezistența betonului la întindere, fctd. Aplicând regulile de calcul a forței tăietoare de
proiectare rezultă o arie necesară de pereți de 4m2.
Se rețin în continuare valorile calculate conform CR2-1-1.1/2012.3
Referitor la poziția în plan a pereților structurali se pot face următoarele comentarii. Așezarea în
plan a pereților structurali trebuie făcută în acord cu cerințele arhitecturale dar și celor
structurale. Așezarea a doi pereți din direcția Y pe perimetrul clădirii rezolvă problemele de
torsiune de ansamblu în special atunci când forța seismică acționează predominant pe direcția X
și pereții de pe această direcție sunt plastificați la baza. Totuși este de așteptat ca cei doi pereți
amplasați pe perimentrul clădirii în direcția Y să ridice unele probleme privind armarea
longitudinală de încovoiere Aportul forței axiale la asigurarea momentului capabil este redus din
cauza valorii mici ale acesteia asociată unei arii aferente reduse. De asemenea, și pereții
amplasați în zona centrală în direcția Y sunt supuși la forțe axiale reduse din cauza ariilor
aferente mici. Ei răspund însă cerințelor arhitecturale de închidere a zonei de circulație pe
verticală.
Pereții din direcția X au forțe axiale bune însă dezvoltarea lor în plan este mică. În cazul lor este
necesar și posibil să se asigure cuplajul prin grinzi de cuplare dispuse la fiecare nivel care să lege
pereții doi câte doi. Cuplarea reduce momentele încovoietoare din pereți, o parte din momentul
global de răsturnare fiind preluat prin efectul indirect asociat forțelor axiale care se dezvoltă în
pereți din sarcini laterale.
ACȚIUNI GRAVITATIONALE
ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > STRUCTURI CU PERETI DE BETON ARMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
Prin aplicarea metodei exacte de calcul, pentru o forţă axială de compresiune de 5367kN, se
obţine un moment capabil de 29300kNm. Acest moment este superior celui care a rezultat din
calculul static (29254kNm) şi, ca urmare, armarea propusă satisface condiţia de rezistenţă la
încovoiere.
Pot apărea unele probleme cu îmbinarea barelor φ25 şi de aceea poate părea potrivită reducerea
diametrului barelor de colţ la 20mm şi suplimentarea cu bare φ20 pe inimă în zona de capăt.
Această soluție de armare, notată în continuare cu “A”, asigură un moment capabil de
29790 kNm, pentru o forţă axială de 5367kN.
- Se analizează reprezentarea grafică şi se identifică punctele (NEd, MEd) pentru care nu este
îndeplinită condiţia de rezistenţă la încovoiere cu forţă axială. Aceste puncte, dacă există, sunt
situate în afara curbei limită de interacţiune.
Din analiza graficului prezentat se observă că în condiţiile armării propuse pentru baza zonei A
peretele respectă condiţia de rezistenţă la încovoiere cu forţă axială pe toată înălţimea. Mai mult,
de la nivelul 4 în sus se poate reduce armătura longitudinală de încovoiere la nivelul minim
prescris de cod întrucât momentul capabil este mult superior momentului rezultat din calculul
static. Se propune pentru această zonă urmatoarea solutie de armare:
În mod similar se calculează valorile VEd pe toată înălțimea peretelui. Diagramele VEd și V’Ed se
prezintă comparativ în figură:
Verificarea secțiunii de beton se face prin limitarea efortului tangențial mediu în zona critică la
0,15fcd. În afara zonei critice limita este mai mare cu 20%. Dacă secțiunea de beton a pereților
este constantă pe înălțime această verificare se poate face numai în zona cu forță tăietoare
maximă.
Rezultă că secțiunea de beton este suficient dezvoltată pentru preluarea forței tăietoare în regim
ciclic alternant de solicitare în domeniul plastic.
Verificarea armăturii orizontale din inima peretelui se face prin compararea forței tăietoare
capabile cu valoarea de proiectare a forței tăietoare.
În zona critică forța tăietoare de proiectare trebuie să fie mai mică decât forța care poate fi
preluată prin armăturile orizontale din inimă intersectate de o fisură înclinată la 45º. Pot fi
considerate în calcul și armăturile din centuri dacă acestea sunt intersectate de fisură. Dacă în
zona critică, pe inima peretelui se dispun câte două bare de diametru 12mm la distanța de
200mm atunci numărul de bare intersectate de fisura înclinată la 45º care pornește din secțiunea
de la baza perelui este de 2*6500/200. În acest caz, relația de verificarea a armăturilor
transversale este îndeplinită:
În afara zonei critice, relația de verificare a armăturii transversale ia în calcul și aportul betonului
la preluarea forței tăietoare.
Pentru nivelul 3 efortul axial mediu în perete este:
Considerând aportul VRdc și scăderea forței tăietoare de proiectare pe înălțime se alege o soluție
de armare apropiată de minimul constructiv, 2φ10/200. Relația de verificare la nivelul trei este:
La nivelurile superioare se poate reduce suplimentar armătura transversală din inimă la 2φ10/250
care corespunde procentului minim de armare de 0,25%.
În cazul pereților armați cu plase alcătuite din bare verticale și orizontale, verificarea rezistenței
la forță tăietoare în rosturi de lunecare prefisurate se face prin compararea forței tăietoare de
proiectare cu forța de frecare care se poate dezvolta pe planul de lunecare. Aceasta depinde de
forța axială din perete și de forța de întindere care se poate dezvolta în armătura verticală din
inima peretelui. Aceasta, în cazul lunecării, aduce un aport suplimentar de forță axială de
compresiune pe planul de lunecare. Conform codului CR2-1-1.1, verificarea este necesară numai
în zona critică a peretelui.
Pentru secțiunea de la baza peretelui relația de verificare este:
ΣAsv , suma armăturilor active de conectare, reprezintă armăturile verticale din inima peretelui și
armăturile verticale din bulbul de la partea întinsă a secțiunii peretelui. În mod simplificat, s-a
considerat în calcul numai contribuția armăturilor din inimă. Condiția de verificare este
îndeplinită în secțiunea de la baza peretelui.
În secțiunile de la baza nivelurilor 2 și 3 relația de verificare este îndeplinită de asemenea:
CALCULUL PEREȚILOR CUPLAȚI LA
COMPRESIUNE EXCENTRICĂ
ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > STRUCTURI CU PERETI DE BETON ARMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
Cunoscând forțele axiale de proiectare de la baza pereților cuplați se extrag grafic din curba
limită de interacțiune valorile momentelor capabile pentru cei doi montanți:
În cazul peretelui PT1 care, pentru sensul de acțiune seismică X pozitiv, este mai puțin
comprimat forța axială de proiectare la bază este de 1047kN căreia îi corespunde un moment
capabil de 12508kNm. Momentul capabil este mai mic decât momentul rezultat din calculul static
în valoare de 12312kNm. Peretele PT2 are o forță axială de proiectare de 9707kN și un moment
capabil de 21017kNm mult superior momentului rezultat din calcul static de 12421kN. Soluția de
armare propusă conduce la îndeplinirea condiției de rezistență la încovoiere la baza pereților
(MRd>M’Ed) pentru ambii montanți. Se înregistrează însă un suprarezistență semnificativă a
peretelui mai comprimat.
Valoarea calculată se rotujește superior la înălțimea a două niveluri deoarece depășește cu mai
mult de 20% înălțimea nivelului 1:
Pe zona critică a peretelui valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare se iau egale cu
momentele rezultate din calculul static în combinația seismică de proiectare. În rest, acestea se
amplifică cu factorii Ω și kM=1,3 (pentru DCH).
De exemplu, la nivelul 3, la partea de jos, valoarea de proiectare a momentului încovoietor în
peretele PT1 este:
În acest paragraf se prezintă în mod detaliat calculul pereților transversali cuplați din axul 1.
Rezultatele pot fi folosite și pentru armarea pereților din axul 4, structura fiind simetrică. Pereții
cuplați din axul 1 sunt denumiți în continuare PT1 și PT2.
Grinzile de cuplare se proiectează astfel încât să formeze articulații plastice, parte a
mecanismului optim de plastificare. În acord cu principiile metodei proiectării la capacitate,
valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare se aleg egale cu momentele rezultate din
calculul static în combinția seismică de proiectare. În cazul grinzilor de cuplare există unele
particularități privind calculul la moment încovoietor.
Diagramele de momente încovoietoare rezultate din calculul static arată valori aproximativ egale
și de semn opus la cele două capete, aportul încărcărilor gravitaționale fiind redus. Valorile
extreme din diagrama de momente se formează întotdeauna la capetele grinzii. Se realizează, de
regulă, o armare longitudinală simetrică în secțiunea transversală.
Întrucât momentele încovoietoare rezultă din calculul seismic rezultă că, în principiu, pot fi
acceptate subarmari consistente și redistribuiri ale momentelor încovoietoare considerând
răspunsul neliniar. Conform practicii se acceptă de regulă redistribuiri de ±20% din momentul
rezultat din calculul static cu condiția ca, pe aceeași verticală, suma momentelor să rămână
constantă. Prin redistribuire se înțelege “transferul” unei părți din momentul încovoietor maxim
de la capătul unei grinzi către celelalte grinzi, mai puțin solicitate. În acest fel se pot realiza
soluții de armare uniforme pe înălțime, se poate limita suprarezistența ansamblului de grinzi
aflate pe aceeași verticală și se controlează nivelul de rezistență la încovoiere în grinzile cele mai
solicitate.
Nu există, de regulă, dificultăți la armarea longitudinală a grinzilor de cuplare. Fiind elemente
scurte grinzile sunt solicitate puternic la forță tăietoare și moderat la moment încovoietor. Prin
controlul capacității de rezistență la încovoiere se realizează și limitarea forței tăietoare care se
dezvoltă, la limită, în grindă. De aceea, la stabilirea soluției de armare longitudinală trebuie să se
țină seama de posibilitatea preluării forței tăietoare asociate. La evaluarea momentelor capabile
trebuie să se țină seama de armăturile intermediare din inima grinzii și de armăturile din placă
paralele cu grinda, dacă acestea sunt ancorate eficient la capete.
Armarea longitudinală a grinzilor de cuplare cuprinde și barele longitudinale intermediare
dispuse pe fețele laterale. Acestea trebuie să aibă diametrul de minim 12mm și trebuie să
conducă la un procent de armare de minim 0,25% pentru clasa de ductilitate înaltă (conform
CR2-1-1.1). Pentru grinda în discuție:
In figură se prezintă schematic soluția de armare aleasă pentru ansamblul grinzilor care cuplează
montanții PT1 și PT2:
Nu este îndeplinită condiția de limitare a efortului tangențial mediu în grinda de la nivelul 3 și,
similar, în grinzile de la nivelurile 2, 4, 5, și 6 care au aceeași armare longitudinală. Totuși,
depășirea limitei impusă de cod este mai mică de 10% din valoarea admisă. În această situație
pot fi luate, alternativ, două măsuri:
- se sporește aria inimii grinzii, prin creșterea grosimii b, sau se trece la o clasă superioară
de beton. Lățimea inimii grinzii poate să depășească lățimea inimii pereților pe care aceasta îi
cuplează dacă peretele are bulbi prevăzuți la capete. Clasa superioară de beton trebuie adoptată,
de regulă, în toată construcția astfel încât este o soluție mai puțin utilizată.
- se realizează armarea grinzii cu carcase diagonale. În această situație limita impusă de
codul CR2-1-1.1/2012 privind efortul tangențial mediu este de 0,24fcd.
Dacă se alege cea de a doua variantă, forța tăietoare maximă pentru care se îndeplinește condiția
de limitare a efortului tangențial mediu crește semnificativ:
unde Asi este aria de armătură longitudinală totală a unei carcase și α este unghiul de înclinare al
carcasei. Grinzile de cuplare ale structurii sunt puțin înalte, situându-se ca raport al
laturilor lcl/hw la limita domeniului dintre grinzile scurte și cele lungi. Carcasele înclinate se pot
dispune în lungul diagonalei, sub forma unei perechi de două carcase dispuse în X, în cazul
grinzilor scurte. Dacă grinzile sunt mai degrabă lungi unghiul de înclinare al carcasei este relativ
scăzut și eficiența acestora scade. De exemplu, pentru grinda de la nivelul 3 ar rezulta
următoarea soluție de armare:
Momentul capabil nu se schimbă semnificativ dacă se sporește lățimea inimii și, prin urmare,
calculul capacității de rezistență la încovoiere nu este refăcut.
Armarea longitudinală propusă pentru riglele de cuplare respectă condiția de rezistență la
încovoiere. Secțiunea de beton de 350x800mm este suficientă pentru respectarea condiției
privind eforturile tangențiale medii în grinzi stabilite pe baza valorilor de proiectare ale forțelor
tăietoare (asociate plastificării din încovoiere).
Rezultă că armarea cu etrieri φ12 cu 2 ramuri la distanța de 100mm este suficientă, din punct de
vedere al capacității de rezistență la forță tăietoare. Aria efectivă de armătură transversală
intersectată de fisura înclinată este:
CALCULUL PEREȚILOR CUPLAȚI LA
FORȚĂ TĂIETOARE
ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > STRUCTURI CU PERETI DE BETON ARMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare se determină pentru fiecare perete prin amplificarea
forțelor rezultate din calculul static în combinația de proiectare seismică cu ΩkVγRd.
Se verifică dacă secțiunea de beton a peretelui este suficientă pentru preluarea forței tăietoare.
Întrucât peretele PT2 este mai puternic solicitat la forță tăietoare și secțiunea sa este constantă pe
înălțime, verificarea se face numai pentru acesta în secțiunea de la baza:
Ținând seama de caracterul ciclic alternant al acțiunii seismice, pentru ambii pereți trebuie
propusă aceeași soluție de armare transversală. În zona critică, peretele PT2 are forța tăietoare
cea mai mare. Întrucât în acestă zonă nu se poate conta pe aportul forței axiale, necesarul de
armătură transversală va rezulta din verificarea rezistenței la forță tăietoare în zona criticcă a
peretelui PT2. Se propune o armare cu câte 2φ12/150 pentru care se calculează o forță tăietoare
capabilă de 2952kN superioară forței seismice de proiectare de 2951kN. În afara zonei cricite
aportul forței axiale asupra rezistenței la forță tăietoare este substanțial.Armarea transversală
poate să rezulte din verificarea peretelui mai puțin comprimat, PT1. Se propune o armare
apropiată de minimul constructiv, 2φ10/200. Condiția de verificare a armăturii transversale este
îndeplinită în toate secțiunile.
Verificarea privind lunecarea în rosturi orizontale prefisurate se face pentru ambii pereți în
secțiunea de la bază. Se extrag valorile de proiectare ale forțelor tăietoare și forțelor axiale.
Pentru peretele PT2 relația de verificare este: