PROIECTARE ASISTATA DE

CALCULATOR

CURS 1

1.1. DEFINIREA CAD/CAM

Apariţia şi dezvoltarea controlului numeric în anii 50, marchează

începutul procesului de automatizare a maşinilor-unelte. Este un fapt
recunoscut că introducerea comenzii numerice a însemnat debutul unui
proces de inovare în activităţile de proiectare şi producţie a bunurilor. Astăzi
există fabrici aproape complet automatizate care sunt capabile să
manufactureze o însemnată varietate de produse. De la început, este necesar
să se precizeze ce se înţelege prin “întreprindere producătoare” sau fabrică,
avându-se în vedere volumul producţiei. Specialiştii clasifică procesele de
manufacturare în trei categorii principale: producţia în flux continuu,
producţia de masă şi producţia de serie.
În prima categorie sunt incluse produsele care “curg” într-un flux
continuu ca în industria petrolului, cimentului, oţelului şi a hârtiei. În a doua
categorie intră produsele în unităţi discrete, realizate în număr foarte mare cu
o productivitate maximă. În acest mod sunt fabricate bunuri ca automobile,
televizoare, frigidere, aparate electronice etc. Producţia de masă a realizat
beneficii enorme de pe urma mecanizării şi automatizării tehnologiilor de
fabricare. În a treia categorie intră producţia unui număr mare de tipuri de
bunuri diferite care necesită tehnologii diferite. Datorită numărului mare de
tipuri de produse şi de comenzi pentru aceste produse, apar probleme
complexe de planificare şi proiectare tehnologică. De aceea, în acest tip de
producţie, automatizarea se limitează la nivelul componentelor individuale
ale atelierelor de lucru şi este dificilă automatizarea completă a fabricilor.
O privire de sinteză asupra lucrărilor publicate în ultimii 15 ani, arată
că proiectarea şi fabricarea asistate de calculator sunt două domenii care s-au
dezvoltat simultan, fiind tratate într-o viziune comună pe baza
legăturilor
naturale care există între activităţile de proiectare şi manufacturare.
În literatura de specialitate, CAD/CAM este un acronim care înseamnă
proiectare şi fabricare cu ajutorul calculatorului. Această tehnologie

1
 Date Proces de
Calculator fabricaţie

a)

Date
Proces de
Calculator Semnale de control fabricaţie

b)

Fig. 1.1. Monitorizarea şi controlul asistate de calculator

a) monitorizarea asistată; b) controlul asistat
novatoare care utilizează calculatoarele digitale pentru realizarea unor
funcţii diverse de proiectare şi fabricare are tendinţa de integrare totală a
acestor activităţi care, în mod tradiţional, au fost considerate ca fiind două
funcţii distincte şi separate. În ansamblu, CAD/CAM dezvoltă tehnologia
avansată a întreprinderii viitorului, asistată complet de calculator.
Proiectarea asistată de calculator (în limba engleză, “Computer-aided
design” – CAD), poate fi definită ca o activitate de utilizare a unui sistem de
calcul în proiectarea, modificarea, analiza şi optimizarea proiectării.
Sistemul de calcul este format din echipamente şi programe care asigură
funcţiile necesare în proiectare. Echipamentul destinat activităţilor de CAD
este format dintr-un calculator, unul sau mai multe terminale grafice,
tastatură şi alte periferice. Programele de CAD sunt aplicaţii destinate
implementării graficii în cadrul unui sistem de calcul, la care se adaugă
programele dedicate funcţiilor inginereşti care pot realiza analiza stării de
tensiuni şi deformaţii ale unor elemente, analiza dinamică a mecanismelor,
calculul transferului de căldură şi controlul numeric. Programele aplicative
variază de la un utlizator la altul, în funcţie de tipul liniilor de producţie, de
procesul de fabricaţie şi de specificul pieţei de desfacere.
Fabricarea asistată de calculator (în limba engleză, “Computer-aided
manufacturing” – CAM), se defineşte ca utilizare unui sistem de calcul în
activitatea de planificare, conducere şi control al operaţiilor unei fabrici, prin
orice interfaţă directă sau indirectă dintre calculator şi resursele de producţie.
Aşa cum rezultă din definiţie, aplicaţiile CAM se împart în două categorii
principale:
- monitorizare şi control; acestea sunt aplicaţii în care calculatorul este
conectat direct la procesul de fabricare în scopul monitorizării şi controlului
acestuia;

2
 - susţinerea fabricaţiei; acestea sunt aplicaţii indirecte în care
calculatorul este utilizat în sprijinirea operaţiilor de producţie, fără existenţa
unei legături directe între calculator şi procesul de fabricare.
Monitorizarea implică prezenţa unei interfeţe directe între calculator şi
procesul de manufacturare, în scopul urmăririi operaţiilor şi echipamentelor
şi a colectării de date. În acest caz, calculatorul nu este utilizat direct în
controlul operaţiilor, activitate ce rămâne în sarcina operatorului uman care
poate fi ghidat de informaţiile furnizate de calculator. Controlul asistat de
calculator merge un pas mai departe decât monitorizarea, realizând nu numai
observarea procesului, ci şi controlul acestuia, pe baza informaţiilor
obţinute. Diferenţa dintre monitorizare şi control este ilustrată în figura 1.1.
În cadrul activităţii de monitorizare, fluxul de date dintre proces şi calculator
este unidirecţional. În cazul controlului are loc un schimb bidirecţional.
Semnalele sunt transmise de la proces la calculator, la fel ca în cazul
monitorizării. În plus, calculatorul emite semnale de comandă către procesul
de fabricare, conform algoritmului de control.
Suplimentar faţă de aceste funcţii, CAM include aplicaţii indirecte în
care calculatorul are rol de suport pentru operaţiile de fabricare. În acest gen
de aplicaţii, calculatorul nu este conectat direct la procesul de producţie, ci
este utilizat “off-line” la îndeplinirea activităţilor de planificare, la generarea
programelor, instrucţiunilor şi informaţiilor prin care resursele de producţie
ale firmei pot fi gestionate mai eficient. Legătura dintre calculator şi proces
este reprezentată simbolic în figura 1.2. Liniile întrerupte sugerează că
acţiunea de comunicare şi legătura de control sunt conexiuni “off-line” care
solicită, adesea, intervenţia operatorului uman. În continuare sunt date
câteva exemple de activităţi cu rol de suport al fabricaţiei:
- partea de control numeric programată de calculator; sunt pregătite
programe de control pentru maşini-unelte automate;
- proiectarea automată a procesului de fabricare; calculatorul elaborează
fişa tehnologică a unui produs;
Date
Operaţii de
Calculator
producţie
Semnale de control

Fig. 1.2. Utilizarea calculatorului în activităţi de susţinere a

fabricaţiei

3
 - calculul automat al timpilor de lucru necesari operaţiilor de
prelucrare;
- programul de producţie; sistemul de calcul generează un program
corespunzător pentru satisfacerea cerinţelor producţiei;
- stabilirea consumului de materiale; calculatorul este utilizat în
planificarea aprovizionării cu materiale, conform programului de
producţie;
- controlul atelierelor; în această aplicaţie sunt colectate datele de
fabricaţie pentru a determina stadiul comenzilor pe ateliere.
În toate aceste exemple, operatorul uman este solicitat de aplicaţie să
furnizeze datele de intrare în programe, să interpreteze rezultatele şi să
implementeze acţiunile necesare.

1.2. CONŢINUTUL CAD/CAM

În practica inginerească tehnologia CAD/CAM este utilizată în

diferite moduri de către diverse grupuri de specialişti. O primă categorie se
ocupă de realizarea desenelor şi a documentaţiei aferente. A doua categorie
utilizează instrumentele vizuale pentru realizarea efectelor de umbrire şi
animaţie. A treia categorie execută activităţi de analiză pe modele
geometrice, aşa cum este analiza cu elemente finite. A patra categorie
elaborează tehnologia de fabricaţie şi programează maşinile cu comandă
numerică.
Evoluţia tehnologică arată că începuturile CAM sunt mult mai clar
delimitate decât cele ale CAD. Dezvoltarea CAD s-a produs odată cu
evoluţia graficii pe calculator şi a instrumentelor de desenare şi redactare
asistate de calculator, cunoscute sub denumirea de CADD (din limba
engleză "computer - aided drawing and drafting"). Sunt necesare câteva
precizări cu privire la această terminologie.
Grafica pe calculator se referă la utilizarea unui sistem de calcul la
generarea reprezentărilor picturale, care acoperă o arie largă, de la simple
diagrame şi histograme, la imagini complexe care simulează tablourile
marilor maeştri. Desenarea şi redactarea asistată de calculator CADD
utilizează sistemul de calcul la realizarea reprezentărilor bidimensionale ale
obiectelor cu asocierea datelor dimensionale şi a altor informaţii de
fabricare.
Proiectarea asistată de calculator depăşeşte limitele CADD,
introducând instrumentele de analiză alături de reprezentarea grafică. De
exemplu, sistemul de suspensie al unui automobil poate fi proiectat utilizând

4
instrumentele CAD care permit testarea în condiţii specifice de drum.
Efectul amortizării suspensiei poate fi pus în evidenţă cu ajutorul animaţiei,
pentru diferite condiţii de deplasare. Astfel, proiectarea poate fi îmbunătăţită
interactiv, pe baza acestor rezultate. Ca o consecinţă a cerinţelor de
proiectare, programele CAD încorporează, de obicei, rutine complexe pentru
analiza inginerească. Mai mult, instrumentele CAD nu se limitează la
fabricarea produselor. De exemplu, un plan de arhitectură al unei clădiri
poate fi considerat un rezultat al CADD, dacă nu este inclusă şi capacitatea
de analiză. Dacă pachetul de proiectare include şi instrumente de analiză a
soluţiilor, conform recomandărilor din standarde sau dacă are în vedere
caracteristicile factorului uman şi altele, atunci funcţiile CAD sunt realizate.
În mod evident, dezvoltarea calculatoarelor digitale, este cheia
implementării CAD/CAM. Calculatoarele au fost utilizate în funcţii de
control al fabricării în urmă cu aproape 40 de ani. De exemplu, un raport din
1973, arăta că diverse grupuri de aplicaţii ale calculatorului în control,
includ: controlul traficului auto; testarea produselor şi controlul calităţii;
controlul proceselor de turnare; echipamente de control numeric; cercetări de
inginerie spaţială; cercetări neurologice şi biomedicale; controlul şi
monitorizarea centralelor nucleare; monitorizarea transportului de marfă pe
calea ferată; controlul fabricilor de beton; controlul cuptoarelor cu oxigen;
controlul procesului de fabricare a nylon-ului; operaţiile de cracare în
rafinăriile de petrol etc.
Este evident că majoritatea acestor aplicaţii intră în categoria
proceselor industriale. Orice formă de control necesită strângerea de
informaţii de la procesul ce trebuie supravegheat. Aceste date sunt analizate
pentru a decide dacă sunt necesare acţiuni de corecţie. Acolo unde există
procese automatizate, este relativ uşor de introdus un calculator digital cu rol
de a controla procesul şi chiar de a lua decizii.

1.3. SCURT ISTORIC AL DEZVOLTĂRII CAD/CAM

Apariţia şi dezvoltarea proiectării şi fabricaţiei asistate de calculator

îşi are originea în introducerea sistemelor automate de monitorizare şi
control al proceselor de producţie. Din punct de vedere istoric, câteva
evenimente remarcabile sunt citate de unii autori cu referire la apariţia
primelor tehnologii automate. Astfel, se pretinde că, moara mecanică pentru
făină, a cărei licenţă aparţinea lui Oliver Evans din Philadelphia în 1795, a
fost prima fabrică automată din lume. Aceasta făcea parte din categoria

5
fabricilor cu producţie în flux continuu. În secolul 20, evoluţia automatizării
producţiei, începând cu linia lui Ford, include o serie de etape importante.
În 1909 apare linia de producţie a lui Ford, care a dovedit practic
posibilitatea automatizării producţiei, pe baza conceptului de diviziune a
muncii, şi a deschis calea către producţia de masă.
În 1923 a fost introdus, la fabrica Morris Engine din Anglia, primul
echipament de transfer, cu rol de indexare a pieselor de-a lungul liniei de
fabricaţie care a dus la mecanizarea completă a producţiei blocului motor.
În anul 1952 apar primele aplicaţii ale controlului numeric (NC).
Operaţiile tehnologice sunt realizate prin control numeric, comenzile
necesare fiind introduse cu ajutorul benzilor perforate.
Primul robot UNIMATE, bazat pe principiile controlului numeric, a
fost lansat în anul 1960.
Între anii 1970-1972, în Japonia, se implementează controlul mai
multor maşini-unelte cu ajutorul unui singur calculator. Acest pas deschide
calea conceptului controlului numeric direct (DNC) şi al controlului numeric
asistat de calculator (CNC).
Anii '80 aparţin celulelor de fabricaţie. Determinarea familiilor de
piese care pot fi prelucrate cu un subset de echipamente disponibile în
atelierul de prelucrare se realizează prin aşa-numitele tehnologii de grup. În
cadrul acestor tehnologii de grup, o celulă de control asistată de calculator
poate dirija manipularea materialelor între maşini, cu ajutorul unui robot.
Tot în anii '80, apar sistemele flexibile care se bazează pe ideea utilizării
unui set de maşini pentru prelucrarea unei largi varietăţi de produse.
Combinarea celulelor de prelucrare şi a sistemelor flexibile conduc spre
posibilitatea fabricării integral asistate de calculator (CIM). Evoluţia
sistemelor CAD/CAM şi utilizarea practică a acestora a cunoscut patru etape
majore corespunzătoare perioadei 1950-1990. Prima etapă, derulată în anii
1950, este caracterizată de conceperea graficii interactive. Primii paşi au fost
îngreunaţi de calculatoarele existente, care nu erau adecvate pentru utilizarea
interactivă. În a doua jumătate a anilor '50 a fost realizat creionul optic (în
limba engleză, light pen).
Decada anilor 1960 reprezintă perioada cea mai critică în dezvoltarea
graficii interactive. Apariţia sistemului SKETCHPAD, elaborat de Ivan
Sutherland la Massachusetts Institute of Technology (MIT) în 1962-1963,
este evenimentul istoric ce a marcat începuturile CAD. Până atunci
calculatoarele erau utilizate pentru calcule analitice, în inginerie. Ceea ce a
adus nou SKETCHPAD a fost interactivitatea dintre operator şi calculator,
în mod grafic, prin intermediul ecranului şi al creionului optic (display
screen şi light pen). Prima versiune de SKETCHPAD a lui Sutherland se

6
 Fig. 1.3. Reprezentarea în perspectivă şi
în trei proiecţii a unui scaun

limita numai la desenarea în două dimensiuni. O versiune ulterioară permitea

modelarea obiectelor în trei dimensi-uni, ceea ce făcea posibilă obţinerea
celor trei proiecţii (fig. 1.3).
În anul 1964, firma General Motors anunţă sistemul DAC 1 (din
engleză, design augmented by computers), iar în 1965 Bell Telephone
realizează produsul GRAPHIC 1. La mijlocul anilor 1960 au fost iniţiate de
către diferite grupuri de ingineri, studii şi cercetări ample dedicate graficii
asistate de calculator. Formularea computer aided design (proiectare asistată
de calculator - CAD) începe să apară şi să fie frecvent utilizată. La sfârşitul
anilor ’60, apar pe piaţă tuburile catodice cu stocare, eveniment care a
permis dezvoltarea ulterioară a sistemelor de calcul.
dintre ele erau capabile să modeleze obiectele printr-o “reţea de
sârmă” (în engleză wireframe) şi într-o măsură mai mică să reprezinte
suprafeţe. Din cauza limitărilor şi a restricţiilor modelării, erau disponibile
numai aplicaţii de nivel scăzut care, de regulă, erau manuale şi departe de a
rezolva problemele reale de proiectare industrială. Cele mai bine dezvoltate
aplicaţii disponibile rezolvau calculul proprietăţilor masice, modelarea cu
elemente finite, generarea şi verificarea benzilor perforate pentru maşinile cu
comandă numerică şi calculul circuitelor integrate. La sfârşitul anilor 1970,
managementul din diferite industrii începea să realizeze impactul noii
tehnologii CAD/CAM asupra creşterii productivităţii. Inginerii au început să
solicite vânzătorilor de software şi hardware diverse aplicaţii şi sisteme în
limitele tehnice de atunci.
Anii '80 marchează intensificarea cercetărilor şi studiilor în domeniul
CAD/CAM şi dezvoltarea noilor tehnologii şi a algoritmilor de modelarea
geometrică. Obiectivul esenţial al acestei decade este de a integra şi

7
automatiza operaţiile de proiectare şi manufacturare în cadrul fabricilor
complet asistate de calculator. Are loc o extindere a sistemelor CAD/CAM
prin introducerea proiectării geometrice tridimensionale şi apariţia multor
aplicaţii inginereşti. Apar reprezentările exacte ale suprafeţelor sculpturale
bazate pe suprafeţele Coons, Bezier, Gordon şi B-spline. Dezvoltarea pe
orizontală a CAD/CAM aduce noi aplicaţii în domeniul analizei şi simulării
mecanismelor şi roboţilor, a sistemelor de formare prin injecţie, a
automatizării proiectării conceptuale şi multe altele. O realizare importantă
este acceptarea şi creşterea credibilităţii teoriei modelării solidelor, al cărei
potenţial fundamental este dat de capacitatea de a furniza reprezentări unice
şi clare ale solidelor care ajută la automatizarea aplicaţiilor de proiectare şi
fabricare. Există acum sisteme majore de modelare solidă ca GM Solid
(General Motors), Romulus (ShapeData), PADL-2 (University of
Rochester), Syntha Vision-based (Applicon) şi Solidesign (Computervision).
Maşinile de calcul ţin pasul cu evoluţia software-ului şi cu dezvoltarea
aplicaţiilor.
Aceasta este istoria de patru decenii a apariţiei, dezvoltării şi
implementării tehnologiilor CAD/CAM. Mergând mai departe în timp, se
confirmă că anii '90 reprezintă perioada în care rezultatele eforturilor de
cercetare în domeniul CAD/CAM se maturizează. În aceşti ani devin
disponibili noi algoritmi şi capacităţi de proiectare şi manufacturare
avansate. Aceste aplicaţii sunt susţinute de maşini de calcul mai bune şi mai
rapide şi de software-uri de reţea şi comunicare mai eficiente. Astăzi se
dezvoltă noi configuraţii hardware şi noi concepte software care cu
siguranţă vor aduce într-un viitor apropiat multe schimbări.