Sunteți pe pagina 1din 36

RECAPITULARE

Sa ne reamintilffi cateva reguli legate de folosirea articolelor. in franceza, substantivul e preccdat


intotdeauna de un articol sau de un pronume care indica genul ~i numarul substantivului.

Pana acum am inva!at articolele de mai jos:

1. Articolele nehotarate: un, une, des (un eleve, une table, des ecoles)

2. Articolele holarate: Ie, 1', la, les (Ie gar~on, I'homme, la fille, les maisons)

3. Articolele partitive: du, de 1', de la (du pain, de I'cau, de la confiture)

Substantivele pot fi lipsite de articole. lata cateva exemple de omisiune a artic0lului:

Inaintea substantivelor proprij; Marie, Paul, Paris, Buearesl.

2. lnaintea Dumelor de zile trecute sau viitoare ale saptlimanii:

II est venu dimanehe. - El a venit duminiea.

Je vais chez Pierre Iundi. - Merg la Pierre luni.

J. Clnd nurncle desemneaza profesia, nationalitatea etc.:

II est mcdeein. - El e medic.

Elle est Roumaine. - Ea e romanea.

4. In expresii: avoir faim, avoir soif, faire attention.

5. In provcJibc: "DeiI pour oeil, dent pour dent".


" __ "
LECTIA
, 31 PARTEA INTAI

Citi!i eu voce tare noile cuvinte:

Noel >[n 1 - Craeiunul

la veille (de Noel) > 1J '\ 1 d( no·IJ - ajunul Craciunului

[a messe (de minuit) >l i] - slujba de la miezlIl nOPlii

Ie cantique de Noel >[1 0, 111 - canteeul de CraciuD.


eolindul

l'arbre (m.) > !lui bl 1 - copaelll, pomu[

I' arbre de Noel >[1 - pomul de Craciun

Ie reveillon (1. R F. 'eii) - Revelionul

la dinde ;> I, Ji': ] - cureaou[

Ie champagne >(IO ~ 1 J - ~ampaoia

,Ie Pere Noel >l1U peR llell - Mo~ Craciun

la eheminee >[1. Omll1F:] - ~emineul, hamul, eo~ul

Ie lour de I' An >lIOJuR dO n - (ziua de) Anyl Nou

le(s) voeu(x) >[1 \ ) - urarea (urarile), darin,a

Citi\'i Inca a data cu voce tare Dai[e euvinte:

I'arbre de Noel dO 01 elJ pomll[ de Craciun

Ie reveillon - Revelionul

Noel [on I] - Cracjuoul

la dinde >[Ill 1I1 - curcanlll

la dinde >[ I, Ii: 1 - curcanul

la cheminee >[ 1 )mm -J - ~emineul, homul, co~u[

Ie cant'ique de Noel >11 alii.: d 01 I) - canteeul de Craciun,


caliodul

I'arbre (m.) >[IJRbR - capacul, pomul

Ie champagne - ~ampania

lees) voeu(x) >[I[ - marea (urarile), dorinta

Ie lour de I' An >[ - (ziua de) Annl Nou

la messe (de rninuit) >[ - slujba de la miezul nQPlii

lePcre Noel >1 r R no I) - Mo~ Craciun

la veille (de Noel) >(1 I d ) 01 elJ - ajunul Craciunului

2
Ca ~i paua !lcum. vom folosi noile cuvinte in propozitii. Cititi-le cu atentic ~i urmariti traduccrea lor
in limba romana:

Tout Ie mande aime la fete de Noel. - Toata lumea illbe~te s.irblitoarea Cracllfllului.

La veille de l oel tes enfant:; re90ivent - in ajunul Craciunului copiii primesc


beaucoup de cadeaux. multe cadouri.

Von <lUez tO~ljoms a la messe - Meroeli intotdeauna la slujba


de minuit? de la miezulnoptii?

E t-ce que vOus connaissez des cantiqucs - Cunoa~leli colindete


de Noel roumains') romane~(?

Le petit kan a trouve un beall cadeau Micul Jean a gasit un cadou frumos
SOLIS I'nrbre de Noel. sub pomul de niciun.

Dc unt noire maison il y a bC1liucoup d'arbres. - In [ata casei noast.re se gasesc multi eopaci.
Au reveillon, aprcs la mess!:: de minuit - De Revcli()n. dupa slujba de la mieZlIl
les Fran9ais mangenl de la dinde et boiyen! noptii, francczii. mananca cLircan ~i beau
du champagne. ~al11panie.

Je va us pre 'cnte me::; meilleurs voeux - Va pl'CZinl c.ele mni bu.ne ur5.r,j ale mole
pour la nou elk allDCe. de Anut NOll.

Le premier janvier c'est I~' jour de rAn. - [nlai ianuarie e ziua de J:\-nul Nuu.

In exercitilll urmtltor, verifica,\i daca ali reu~it ~ - va JD.su~i!i noil cuvinte. Completa!i propozitiile de
mai jo" apoi eiti i· e cu alen!ie:

Cr,lciUflUI eo mar' slil'b11toare la romani. - Pour les Roumains::> .[ c'est line tt.nmde litte.

Copiii admira frumoslil porn de CrileiuD - Les enfants udl11irent Ie bel >nmr d ,1
din sufra erie. dans Ie ~alon.

Ce se mananca. de ReveLion - Qu'est-eequ'on mange au >r' elll 'n


in Romania? en Roumanie'.

i\'lQ~ CraciuD .a inlarziat ell c.adourilc? - Esl-Ce que I >1 P n: til est venu en retard
av c .les (',adeau ?

oj am transnris urfllile noastrc parinti lor no., tril OllS avons envoyc >l".... \' I t 110S parents

Cll ocaziu Anll ui Nou. it race sion de hi nouvelle annee..

Trebllie sa merg la slujba de 1a miczlIl nop\ii. - Je dais aller n>11 me

Cupiii il ~leapta pe MQ~ Fi:!'llin uet


in ajunul C, ciunului.

Colindele rolTIcine .' sunt cunoscule - >L '. ~ IIi Ut; dt.:: tJe roumuins sont connus
in intrega lume.. dans 1", mondll ·colier.

3
Sa bern un pahar de ~ampa_nie eu ocazia - Prenons un verre d- >Cham :um a I'occasion
Anului Nou! du - III L.h. I' 11 ~
ill Romani'a, de Revelioa nu se maaanca - En Roumanie au >re JlIlln, on ne mange pas
came de curcan, ci de pore. de la :>Ull d mais on pread du pore.

Sa inva\am un nOll verb neregulat: ,~ero'ire"{"Ru' RJ -"a crede".

Aces't verb e deseori folosit eu diverse prepozi\ii, de exemplu:

"croire en. - a crede in ccva (religios)

,.,eroire a..." - a crede, a se i'ncrcede in eeva, cineva

,.croire (quelqu'un) ... " - a crede pe cineva

"eroire que .. - a ercde ca

I[atii. coojugarea noului verb in propozilii. Citi\i eu voce tare. Aten\ie la traduccrea in limba mmana:

Je te crois toujours. >[j luj u. J - Te ered intotdeauna.

Je crois aussi mon mario IT1 Ill, - it ered ~i pc sotul meu.

- Ea e fnJmoasii, Illi erezi (gase~tj)?

- El crede ea !loi sllntem


la line.

- Noi credem j'n Dumnezell.

-- Nu mai credeli in
Mo~ Craciun, copii?

- Pari.ntii cred in
eopii lor, in succcsul lor.

- Tu ai cmzut in Mo~ Craciun?

- Nll I-am crczut.

- Trebuie sa avem IDcredcn: .In noi.

Retineti expresiile urrnatoare:

croire en Dieu >lU{u !{ - dt II - a erede in Dumnczeu

croin~. co soi - a crede In sine

"Soi" e un proTlume reflexiv care se JolOSe$le alullci diml subiec/ul propozi(iei e.~st impersonal.
Daca subit;ctul eo persoana, atunci jofosim pronumele personale accentuate (mo;, toi. IlIi, elle et,c.j

Crois-tu en toi? - Crezi in tine?

4
Citl\i Cli atentie ptopozi\iile de rnai jos ~i traduce Ii-Ie in Iimba romana:

Pourquoi tu ne me crois pas? >

Croyez-moi.,. Monsieur, je eonnais bien > lmnnul . il 'un


eet homrne! ml
Je ne erois pas en moi.

Va us eroycz que pcrsonne ne croit ell soi? :> In tne'


EIle croit en Dieu. > 1. r'i1 In [)lInlfll:1. ·u

NOLIS ne crayons plus au succes. >

Nous n'y crayons plus. >. u m I] l: l:d 11 III tl!>la

Mes enfants croient toujours au Pere Noel, fo


el les votres?

Les parents doivent croire en leurs enfants. > P.m Vr Ircbui pili lur.

II faul croire en quelque chose'

Tu dois y craire! Tr.:buii: eLCZJ Ln t I

Tu crois qu'on part demain? >Ln:LJct Ie m 'Wl:'

II a 5i bien parle. Je l' ai cw. > E1 7.llt.

In exercitiul urmator veli putea veri fica in ce masura ali relinut conjugarea verbului "croire".
Completati propozi~iile de mai jos:

Nu te ered. - Jene te> lTIl pas.

Nu crezi in tine? Treouie sa credem - Tu ne >'f )IS pas en tai? n fauttoujours


intotdeauna in noi. >ct i \; n soi.

Nu rna~ credem in Mo~ Cracilln. - On ne >. l.1l plus au Pere Noel.

Credet:i cil ea $tie aceasta paezie - >Cr ).: .\ n ' qu'elle sa it ce poeme
pe de rest? par coeur?

N-a ered pe Marie. - Je ne >I.:T01. pas Marie.

EI erede in Dumnezeu? - Est-c·e qu'il > it en Dieu?

Ei nu rnai cred in nimic. - Us ne > LCl11 plus a rien.

N·ati erezut7 Crede\i-ne! - VOUS n \ ez pll C '? > roy ;>-nous!

Cititi cu voce tare propozi\iile umlatoare. Remarcati cuvintele scrise cu caractere Ingro~ate, cafe
indica a noua modalitale de constructie a propozitiei:

Je ne crois que man mario - NlI-I ered decat pe sotul meu.

Paul ne croit qu'a son succ~s. - Paul nu crede decalln succesullui.

Nous De parlons que fran~ais. - Nu voroim decat franeeza.

Nous ne·connaissoDs que Paris. - Nu cunoa~tem decat Parisu!.

V-am prezentat folosirea oontruc\iei:

ne ... que - decat

5
Rezolvati exercitiul urmator. TradlUceti propozitiilc de mai jos eu ajurorul Doi i eonstruqii ..ne ... que".
La star~it, eitili-Ie eu voce tare:

Iubese CraeiuDul. - l'aime Noel.

Nu iubesc decat Craciunul. >1 . iml:qu" 0'1

Noi eunoa~tem un cantee de Craciun - Nous connaissons un cantique de Noel


francez. f.ran~ais.

Noi nu cuno~tem dedt UD eantcc 011 1I1i un l11 u


de Craciun franeez.

Lui Ii place pmpania. - II aime Ie champagne.

Lui nu ii place decat ~ampania. > lJ n' lin! • lIu 11: L1 • mJl 'nl:.

In ajunuJ Craciunului, copiii 11 a~teapta - La vcille de Noel Ics enfants attendeot


pe Mo~ Craeiun ~i cadourile. Ie Pere Noel ct les cadeaux.

in ajunul CraciuDului, copiii nu-I a~teapta >I iI \ III J II 11 nt". lit n'll \:nuent

dedit pe Mo~ Craciun ~i cadourile. u I r' lie Ie aue u •

In exercitiul urmator vom repeta cele TDvatate In partea intai a leeliei 31. Cititi eu aten ie propozitiile
de mai jos, apoi tradueeti-Ie in Iirnba romana:

VOllS mangez, eomme les franyais,


de 1a dinde au reveillon? R~\ ·11 I

.'JOllS VOllS presentons DOS meilleurs voeux. > pr zenl m

Crois-moi, e'est Ie champagne qui est Ie meilleur' >r r tldun!

Est-ce que tll crois eo Dieu? > • 1m wrnl;!£eu"

Quand allez-vous chez vas parents? > nd mer l:!l la p I mIll \' sl i!

Vont-ils a 1a messe de minuit? Dilp II I

Je crois que oui.

Qui chante Ie mieux. les cantiques de NoH? >1 de r l -IUD J

Ou raut-il poser I'arbre de Noel? > ml~ t lie p pllmul

II ne eroit qu'en lui. > l \.:led d cat in d

Tu crois a cet principe? > Tier zi In ure t f1nn Ipi l'

Croyez-vous que cel accident est grave? > lr J

Je n'y crois pas. > U ,u· I .

Ils n' oot pas eru a\' augumentation des prix. > r, -aue 'zutc,lfl tUlll re te

6
•n ullimul exerci\iu ill a ~tei p:lqi a leqier, pute\i veri fica in ce masma uti rell~it sci va insu~i\i noul
material. Truduce\i prorozi~iil ' C rnai jos in franceza ~i apoi citi\i-le co voce tare:

Pri ve~te ac~~ti copad ffllJl10~i I > f.! • ,; nie 1;. ~ III lrhr' I

Tre,buie sa rna crede~i! :>- II lul m u Ilf "

Crede\i-m[1 Mo~ Craciun nu vine decat l:1 n 'I n we


io ajunul Craciunului,

In timpul slujbei de la miezul nop\ii,


dntam eele mai frumoasc cantece de Craciun, d

Noi credem in tin'c. > IJ I

El nu te crede, nu ~tiu de' ee, >1I crull r .i r IllfllULH


Incredc-te in tine! > ',. i nI

La voi ce se l1l~innnca de Rcwlion,


carne de Curc:in sau de pore? 11.: I.J dinJ

Le-arn transm.is prielenilor mei urarilc mcle > J' i I:n\ oyl: ,l m
de Arlull Nou. J 1 lin Dlll.:e

in ziua Anului Nou no,i avem intalnire


la Pil:lrre.

Nu bern decat ~ampaDie" >

De Cr, ciun uu asculUi.m decat > qu


cantece de Craciun.

o ered inloldeauna pc mama mea,


ea nu se gande~te decat la mine.

Noi credem eli cl are dreptate.

Crcde~i In sosirea lui? Eu cred in asIa. > l an I l:e'J J ~ 'roIS.

A crede in sine? E un lucru di ficill > r ICC 1 ~l)l?

7
LE'CTIA
, 31 - PARTEA A DOVA

Cititi eu voce tare noile cllvinte:

la distraction >1I11 lh R . 10 J - distraqia

la conversation >[1 - discutia, conversat-ia

I'humeur(f) >[1 - dispozitia, capricilll

Ie djsque >nl I k] - discul

la discotheque >[ . ct, ' )1 oj - discoteca, coleqia


de discuri

Ie probleme >[10 pR bl ml - problema, chestiunea

Ie reve >[I{ R '\] - visul, hjmera, iluzia

I'opinion (f.) >[1 min] - opinia, parcrea

la verite > 1:1 -ERltE] - adevarul

la jeunesse > - tineretea, tineretul

l'adulte (m.) >Il Itl - adultul

Pentru a retine mai bine noile cuvinte, citili-Ie inca 0 data intr-o alta
ordille:

le probleme >[1 J pRoh m] - problema, chestiunea

I'adulte (m.) >Ilad It] - adultul

Ie reve >[1 e 1 - visu!. himer3, iJuzia

Ie disque >[ I) Ilsk] - discul

la verite >[La ERil.J - adevarul

la distraction >[ I Ul IR I J - dislraqia

l' opi nion (f.) >[IOpHII{] - opinia, parcrea

la jellllc~se >[l I I .J - tineretea, tincrctul

j'humeur (f.) >[Ill OR] - dispozitia, capriciul

la discotheque - discoteca, coleclja


de di, curi

la cOllversation >[1 - discutia, conversalia

8
~i aCllID vom exersa noik clJ\!inte in propozitii. Cit-iti-Ie ell voce tare. Aten\ie la traducerca lor in
Jimba romana:

Lc cinerna, c'est la meilleure distraction. ". Cinematograful e cea mai buna distraqie.

NallS avonseu une longue conversation - Am avut 0 llmga disclllie


avec nos parents. leU parinlii no~!ri.

Es-tu de bonne bumeur aujourd'hui? - E~ti bine dispus astazi')


Non, je suis de mauvaise bumellT. N'U, sun! prost dispus.

Combien de djsques as-Iu? Je n'en ai que dix. - Cite diseuri ai? Nu am deeat zece.

Nos amis passent beallcoup de temps ~ Prietenii no~tri petrec mull limp
a la diseotMque. la discoteea.

L'eeole, c'est mon grand problcme. - Scoala este marCa mea problema.

Toutle monde a ses reves, moi aussi. -- Fiecare are ViSllllui, eu, de asemenea.

Connaissez-vous leurs opinions - Cunoa~te~i parerile lor


sur cette question? 'In aceasta problema?

11 n'y a qu'une veTile. - Nu exista dedit un singur adcvar.

t.a jeunesse de ec pays ne croit plus a ricn - Tineretul aeestei ~ari nu mai crede in nimic.

Quand on est adulte on est plus Iibre. - La maturitate omul e Inai tibeR

Elle n'esb pas encore adulte. - Ea nu e 'inca adulta.

Ce gar;;;on est dejil adulte. - Acest baial e deja adult.

Adjeclivul "adul((' '' poale fi Ji substantiv:

Les adultes ant toujours raison. - Adul~ii au intotdeallna dreptate.

etre de bonne (mauvaise) humeur - A fi bine (prost) di~pus

Sa exersam noile cuvinte 'in propo;dtii. Completali propozitiile urm.atoare cu cllvintele corespun-
zatoare:

Sa mergem In seara asta la discoteca' - Allons ce soir a:> lh~ ue!

EI nll are decat 0 distraqie: discuri Ie sale. - 11 n'a qu'une >dL

Crede-ma, aceasta discutie e inutilu. - Crois-moi, celte:> 'tlllH 11 nne donne rien.

Tata visul meu: sa plee 'In Franta. - Voila mon >r' ~: partir pour la France.

9
Noi DU stlnlell1 de ac.ord eu title - Nons ne sOl1lme~ pas d'accord avec IOn
(ell opinia HI), gn.'$I!~ti. >0 llIi n, III us tort.

Proful nostHI de mate' nu e niciodalEi otre prof de mnths n 'est jam, is


bi ~t; dispus. tll n I um' r.

Tinerctul arc problemele sale, adultii Ie au >L..l J 'UJl~ s a ses - pruhl'lll ., les adultes
pc ale lor. ont les leurs.

Timpul trcce repcdc, copiii no~tri Le tem s passe vite, nos cnhmts
sunt deja adulti. sont ele a>iJ ultc .

Ci!ili ProPoziliile interogative de mai jos. Atenlie la traducerea lor in limba romana:

Quell est Ie plus grand probleme de Pierre? - Care e cea mai mare problema a lui Pierre?

Qu.els sont tes reves') - Care sunt visurile tale?

QueUe fille veux-tu inviter a la discotheque? - Pc care fatii vrei s-o invi\.j la discutcci:i?

Quelles distracl"ions ailllez-vous, Monsieur? - Ce distraetii va plac, donUlUlc?

tn pr-opoz'i\iile anterioare am evidentiat pronumele interogat·ive, part,ial cunoscute voua:

num8rul singular

masculin feminin

que! queUe

musculi!l feminin

qllels quelles

Prolluntarea acestor pronume e identica: [I.. I].

Cititi prnpozi\iile wlniitoare, apoi traduceli-Ie in limba rom,in~i:

Que-lie fete aimes-tu? > <. f • rhJ r if I rlill.: '.'

Quel probleme avez-vous avec vos enfants? ln~'

Quel disque ecoutent-il ? >

QlIt:lle opinion ontles FrarlQais sur > 211 11 pr


les films roumains? film I

Quel cantique de Noel connaisscz-vous? > I In ~um I 1'1

QueHe discotheque st la plus moderne'] > Cll" dl l,,()t~· e C' LI1 II mod III ~

in propozi\iile anterioare, am folosit pronumele interogntive masculine ~i feminine la singular..

10
~'.

Rezel va~i exereitiul llnnaQf. C mplcla(i propozi!iile urmatoarc ell prol.1umc}c intcrogative corespll.n-
zatoare 13 plural. La sfar~it, cititl- C I;;U voce lare:

Care sunt problemele tineretuiui :> OL I SOllt Ie::; prublemes de la jCLlnesse


in lara v lastra'? dans vofre pay')

eu ce va urnplc\.i timpui (ee distraetii ave!i) :> It I· distractions ovez-vuus


durninica'i Ie dimanc.:hc?

Care sunt eei mai mari copaei > t)u sont les plus grands arbres
din gradina ta? dans ton jardin?

Pe care dintrc fete Ie cuno~ti aiei'! :> .Ill. 11 filles connais-tLl ici?

Verificati daca ~lJlj sa folo.-ili coreet noile pronume ioterogati 'e, Fonnati intrebari la unniltoarele
propozqii enuotiative ell aj,utorul pronumelor interogative "quel, quelle, quels, qucllcs ", La SJii.r~it,
cititi eu voce tare loate propozitiile:

Tu e~ti elev la un lieeu din Bra~ov, - Tu frequentes un lyeee a Bra~u\',


La ce heeu e~li tu (elev)? > 11ud I.

Avem 0 seliitti, darinteresanta disculie - Naus avans une courte mais iJJtcressante
cu proful noslru de mate. conversation avec noire prof de maths.
Ce discu'lie avcm Doi eH profur nostru > lU'Il' ".11 ten .1 UI -lJ 1 h l n 1r
de mate'? IF. d~ tl .I h <1

Eu CHnosc bine filme.le franceze. - Je connais bien Ic.s films fran~,us,


fllme cunosc eu bine? >.h lill III I -, I h.. n

Distrac\iile ,ale sunt: cinemalograful, - Ses distractions sont: Ie ci.nema.


discoteca ~i muzica modema, la discotheque et la musique modeme,
Care sunt distraqiile sale'? > ( II '. I 11 ~ I UIIlI1'

Citi(i eu atentie propozi(iile urmiHoare in care veli face cuno~tiinta eu un nou verb neregulot. Acest
verb este: dire ut! 1- "a spune, a zice".

Je dis un poeme. IJIJ - Spun 0 poezie,

Qu'est-ce que tu dis'? > UI I - Ce spui?

Paul dit toujours la verite, > [JI] - Paul spune intotdeauna adevarul.

Nous YOliS disons > tim')] -- Va spunem ca trebuie


qu'il faut partir. sa plecam,

D,jtes-nous, quelle est > [ III Spuneti-ne, care c


votre opinion? piircrca voastra?

Ils ne disent jamais la verite. >[ III -- Ei IlU spun nieiodata adevarul.

Nou. avaos quelque chose >1 hi{J - Noi avem ceva


avaus dire. sa va spunem.

J'ai dit mon opinion. >1 J - Mi-am spus parcrca,

1]
Re\ine!i expresiile umlatOare:

avail' (quelque chose) a dire - a avea ceva de spus

dire que .. a spune ca ...

Pentru a reline mai bine conjugarea verbului "dire", citi!i cu voce tare propozi!iile de mai jos. La
sfiir~lt,
tradllce!i-lc in limba romana:

Qu'est-ce que tu veux me dire?

Je t':Ji dit 1a verite.

Qll\:st-ce qu'it a dit?

Elle ne dit jamais rieo.

Vous o'avez rien a dire?

NOlls avons tout dit.

Les ~l~ves diseot qu'ils oe comprennent rien.

Elle dit qu'elle est de bonne humeur.

La jeunesse a toujours quelque chose iJ dire.

Completati propozi\iile de mai jos eu forma corespunzatoarc a verbului "dire":

El nu spune nimanui nimic. - 11 ne It rien Ii persanne.

Spune-mi tot! )J -I I tout!

De ce nu spune\i adevarul? - Pourquoi vous ne> Ik. pas la verite'?

Ce spun ei de profesorii lor? - Qu'est-cequ'ils JI nl de leurs profcsseurs?

I-am spus tot. - Je lui ai tout ~JIl.

Ea spune ca e obosiui. - EUe ~It qu'elle est fatiguee.

Spuneti-i ca plecati La Paris! - >Dltc: -ilil que vous partez pour Paris!

Eu au spun dedit adcvarul. - Je ne i que la verite.

Nu trebuie sa-l spunem acest secret. - II ne faut pas lui >Jlr ce secret.

Cititi cu atentie propoziliile de mai jos. Aten\ie la traducerea in limba roroatia:

II a visitc Paris? - EI a vizitat Parisul?


Qui, il a visite tout Paris. > I Uj il ,i7.H I paRi] - Da, el a vizitat tot pansul.

Ta amiUe, est-elle venue - Familia ta a venit la tine


chez toi 11 Noel? de Craciun?
Qui, toute rna famille > ['. !II l"l mil - Da, toata familia mea
est venue. c ' n ] a venit.

12
Tu sai's ce pocm€ par CDeur" - Slii aceasta poezie pc de rost'1
Qui, jt: conl1ai lout - Oa, ~tiu toata aceastii
ce POCIl1C par coeur. OR] poezie pe de rost.

Tu m'as dit la verit ,'i - Mi-ai spus adev:lrul")


Oui, je t'ai dit toute In verite. ";> I I I II lila PL - Da, Ii-am spus tot a(h::v~lrlll.

in Propoziliile preeedt:111e am Colosit adjeetivul "lout" IlLl - tol. Forma de feminin ~stc "toute" [Iut]
- "lOt, loala intre;"ul".

AdjectivIII "lout. louIe" precede substantivul la singular ,~i s .folose,~le ell anicol. ell pl"OlIume
demonstrativ sail ell prolU/me posesiv.

Pentru a exersa folosirea adjeetivului ,.tOllt, toute", rezolvati exerciliul care lIrmeaza. ititi propozitiile
eu voce tare, apoi tradllee\i-le in limba roman[l:

TOllte la jeunesse aime la musique.

Tout ce probleme esl complique.

II a travaillc toute sa vie.

Toule la classe est venue en relard.

II faut savoir tout Ie pucl1le par coeur,

lIs ne veulent pas connaitre tOllte la verite.

Toute ma maison est propre.

A\i t"acul deja euno~tiil)la eu euvuntul "lOUt" care inseamna: "tot, IJltl'eg". Ca sa vi-I rcaminti\i ci,ti\i
~ 14) ) propozilii1r.: de mai jos:

Ie comprend lOlil. - Inte.leg tot.

Paul apprend loul avec plaisir. - Paul inva\a lotul cu placcre.

NallS avons tout visite. - Noi am vizital 101.

Rezolvand exercitiul urmator veti observa daca ~tili sa folosi~ corecl adjectivul ,.tOllt -- tOllte" ~i
pronumele "IouI".

Complelati propozi(iile de mai jos Cll cuvintele corespunzatoare. La sfur~il,. cit iIi Cll vQce tare
propozi(ii Ie completate:

El mi-a spus tot adevarul. - lIm'a eli"! > til la verite.

Noi n-am spus totul. - Naus n'avons pas> dit.

Ai ascultal 101 diseul? - As-Ill eCOUfe :;-. le di,sque')


Da, I-am ascullat pe 101. Qui, j'ai:> I ul ecoutc.

13
Toal<l fam.ilia tae fericita. - >1 II ta famille est heureuse.

Paul a petreeut toata noaptea In tren. - Paul. a passe >llIul la nuit en train.

Ali citit taata cartea? - Avez-vous lu I lUI Ie livre?


Nu, I}-um citit tot. NOD, DOUS n'avons pas >l lUI lu.

in exerciliul unnator am reunit tot materialul leqiei 31. Traduceti In limba franceza prapozitiile
unnatoare:

Am petrecul Craciunul la prielenii mel. >! Ztn- nu

In ajunul CraciUDului, copiii


sunt bine djspu~i.

Adullii nu mai cred in Mo~ Craciun. >L I flU 1 PL:J ~ I

Ai ceva sa-mi spui? >. 1 LI dLl '

Televizorul e loata distractia sa.

Va spun eli el nu-I mai crede pe medieul sau. >1 \ III II qU'11 III C JIl

Voi eredeli orice (tot).

Spune-ne care e parerea tao >

'Foata aeeasta discutie e inutilii


peoml loata lumea. II JI UIl •[ una

Credeli-ne, noi fiU mancam decal > l-r I.

pe~te. . II rlLll \ n.

Dupa. slujba de la miezull noptii. fraoeezii


m;.\llanea came de curcan ~i beau ~ampanie. o 'n .

Care sunt visurile tineretului?

Marc nu are dedit un vis: sa eunoasea Franta


~i sa viziteze i'ntreg Parisul.

In ziua Anuh.ti Nou vine la ntli toata >1 null


familia noastra.

Care sunt opiniile adultilor > lJ1. I Ul1


des pre tineret?

Care e dorinla ta? >(J I

Eu o-am dedit a dorinla: sa am


un porn de Craciun frumos.

Am sa va spun 0 veste buna. >J 1 Unc h mn Ul '.

Tatal meu mi-a spus adevarul. 11 credo ;;> ( [] pOI m'; di

Nu erezi In Dumnezeu? ;;> Il 1 CIOI P en LJJl!U,

14
La srar~itul lec\iei citi\i l:lL atenlie cuvlntcle in care se rcpeta acelea~i .sunell:::

Ie No~l, la v~ille, Ja m~sse, Ie reveillon, le r.eve, qu~l1e

[ J croire. le cantiq.ue de Noel, Ie disque, quel

I' humeur, l' adulte, cru

uJ toot, too te, tQl.lj QllfS

sill, je crills, nous cr~ons, VOlLS cr~ez, ils crment

opinion, distraction, conversation, reveillQ,U

15
RECAPITULAREA LECTIEI
, 31

.1 L 1. Ali facut cuno~tinFI cu unnatoarele exprcsii:

crol1"(::cn ... , - a cf'ede in


crain:: ;1 ... - a ,credc m ceva (religios). a se Increde
»
(In ... a creck In cine ·a. ceva

cmire quclqu'un ... - a cretic pc cineva

croire en Dieu - a crede In Dumnezeu

crull'e en soi " a crede ill sine


crolre que ... - a crede ca

etre de bonne (mauvaise) humeur - a fi bine (prost) di spus


avoir (quelquc chose) a dire - a avea ceva de spus
;.:1- dire que .. - a spulle cil. ....

31.2. Pronumele reflexiv ,.soi", se folose~te atunci c,ind subicctul propoziliei e impersonal, de
exemplu:

Personne ne pense it soi. . Nimel1i nu se gfl.nde~te la sine.

II faut croire en soi. - Tn::buie sa credem .in noi (sine).

Daca subieclul este 0 pcrsoana, alllnci folosim pronumele personal accentuat, de exemplu:

Tu ne penses qu'a toi. - Nu te gande~li deCal la tine.

le crois en moi. - ered in mine.

31.3. Am lllva\at, de ascmcnca. verbcle neregu]ate de mai jos:

croire - a crede

Je crolS nous crayons

tu crois vous croyez

il croit its croient

eUe croit eUes croient

Passe compose: j' ai cru - am crewt

dire - a spune, a zice


je dis nOlls disons

tu dis vous dites

il dit ils disent

elle dit elles disen!

Passe compose: j'ai dit - am spus

16
31.4. Ali invatat ~i unnatQarea construc\ie:

ne ... que - decat


Je ne dis que la verite. Nu spun decat adevaruL

31.5. Ali facut euno~tiinta eu fomlclL' de plural "quels, quelles" ale pronumelor interogative preeum
~ieu formele de singular "quel. quelk" ale acelora~i pronume.

Quel est son probleme? - Care e problema sa?


Quelle fille invites-tu? - Pe care rata 0 inviti?
Quels sont les reves de la Jcunesse? - Care sunt visuri Ie tineretului?

Quelles fetes aimez-vous Ie mieux? - Ce sarbatori va plae eel mai mull?

31.6. Ali inva~t deascmenea folosirea adjoctivului "tout, toute":

Nous avons visite tout Paris. Noi am vizitat intreg Parisul.


J'ai travaille toute la nuit. Am Iluerat toata noaptea.

17
TEMA PENTRU ACASA 3]

A -r.aduceti urmatoarele propozitii in Iimba romana:

I. Aimez-vous la tete de Noe]?

2. En Roumanie Ie Perc NoCl met Ics cadeayx sous 1'arbre de Noel.

3. Les petits enfants croient au Pere Noel.

4. Pourquoi tu ne dis jamais la verite'?

5. Mes parents eroient en moi.

B. Tradueeti unniHoarele propozitii in limba franeeza:

1. Cred eli noi avem eel mai frumos porn de Criieiun.

2. in ziua Anului Nou suntem bine disPl1.?i.

3. Cine a baut toata ~ampania?

4. N-am nimie de spus.

5. Care e visul tau? N-am dedit un vis, dar e secret.

C. Raspunde\i la intrebarile de mai jos:

l. Qu'esl-ce que les Franl;ais mangent au reveillon?

2. QueUes distractions aimez-vous?

3. Quel est votre rhe?

4. Croyez-vous au Pere Noel?

5. Lcs enfants, disent-ils toujours la verite?

18
LECTIA
, 32 PARTEA INTAI

Citi1i cu voce tare cuvintele urmaloare:

Ie fermier > l) I mrEI - fermieml

la terre > [11 t RJ - pamantul

Ie ble > [10 -J - graul

la recolle > [I lU: ollJ - recolla

l'animal (m.) II I II' 1j - anima lui

l'etable (f.) > I r hll - grajdul, staulul

la grange > :1 :ill - ~ura, bambarul

la vache > La - vaca

Ie cheval > 1111 IJ - calul

ie pore > lit II


I - porcul

la machine agricole - ma~ina agricola

la volaille > ]. \ 1 ,j - pasarea de curte/oratania

Citi\i inca 0 data noile cuvinte. Atentie 1a pronuotia corecta:

la vaehe > ltl .IJ - vaca

Ie fermicr > llO J 1 mil'] ~ fermierul

la machine agricole > r1,\ ma in l.!f i ul J - ma~ina agricola

l'etable (f.) > Lf<l. hi] - grajdul. staulul

la terre > 1 t - pamantul

la volaille > - pasarea de curte/oratania

la grange >1 ;- 1 - ~ura, hambarul

Ie ble > II hiE] - graul

Ie cheval >11 1 'IJ - calul

I'animal (m.) > llnnlm I] - animalul

Ie pore > [lOp R - porcul

la recolte > hL III t] - recolla

19
Cititi ell voce tare propozitiile de mai jos in care apar ~i cuvintele Doi. Urmarili traduccrea lor in
!imba romana:

Le fermier et la fenniere ITavail lent au champ. - Ferrnierul ~i fennicra lucreaza pc camp.

Crois-tu qu ils ont bcaucoup de terre?


I - Crezi ca ei au mull pamant'J

It a vendu lout Ie ble. - El a vandut tot gralil.

La recolte, esl-elle bonne celie annee? - Rccolta e bllna anlll acesta?

Nos voisins ont beaucoup d'animaux - Vecinii no~tri au multe animalc


dans I'etable. in grajd.

Leur grange est deja vieille. - Hambarullor e deja vechi.

Combien de vacbes acbelez-vous? - Cate vaci cumparali?

II n'y a plus de chevaux dans les fennes. - Nu mai sunt cai in fenne.

EUe ne mange jamais de pore. - Ea nu mananca niciadara carne de porco

ESI-ce qu'ils elevent aussi des pores? - Ei cresc ~i porci'l

QueUes machines agricoles doit-il avoir - Ce mat>ini agricole trebuie sa aiba el


pour cultiver la terre? ca sa cultive pamiintul?

Notre fiUe nourrit la volaille dans la cour. - Fata noastra hrane~te orataniile in curte.

Retineti:

la fenniere >[ 1 I RJT1i~RJ - fenniera (femininul pentru


,.Ie fennier")

les chevaux. >rJL ~ \ 1 - caii (pluralul lui ,.Ie cheval)

manger du pore - a manca came de pore

elever (Ies pores) - a cre~te porci

Culli ver (Ia terre) > - a cuHiva pamantul

nourrir (Ia volaille) > - a hrani oriltaniile/pasarile de curte

Cititi cu atentie ~i apoi traduceti in ramana prapoziliile de mai jos:

Votre terre, est-elle difficile a cultiver? > 1'1 .mul ru ' u J

Les vaches sont deja rentrees a I'etable. >

II faut vite mettre Ie ble dans


1a grange, il pleut.

Les machines agricoles sont-elles n~cessaires > lUll n ' "


a ta fennc?
On paye cher la viande de pore. tI I TL

20
J 'adore les chevaux, C _ ontl ,; p b·'ux
anil11~ux du monde. rlllm.l.l d III IU1 11

Queb animaux c]evez-vou'. >\

Ces fcrmil.:fS nourrissent bien leu \'ach > .\ -C". tl l ntll~

NallS dl.:\'uns vendre IOlile cctk :> Tr'b ilL:' • a md 'nt l


volaille. • _ T1 d ~ urt

III ~xcrci~iu] urmator ve~i veri fica daca ali retinut bine noile cuvinte. Completati prop()zj~iile de maj
jos ell cuvintele CQreSpLlnzatoarc, apoi citi~i propozitiilc comp'letate:

intr-o ferma modema, caii - Dans une ferme modeme > I ;; l:h . u.
nu ffiai lucreaza. ne travaillent plus.

Pamiintul pe care l\ cultivi - Est-ce que >l I rT que 1IU I I '1\-


e bun? est bonne?

Cum e recolta de cartofi - Comment est >Iu 'I; 1I~ des pommes de terre
auul acesta? cette annee?

!Lui nu-i place decat carnatul de pore. - II n'aime que Ie saucisson de >

o cuno~ti pc aceasla fermiera, vecina noastra, - Conna,is-tu cette >It:tml~ ,notre voisine
care cre~te pasari de curte? qui >.. 1 la volaille?

Avem nevoie de un hambar mare pentru ell - Nous avons besoin d'une grande> 'I nT
noi cullivam mult gralL parce quenous > hL (r beaucoup de ble.

Nu mai e loc In stau\.. - n n'y a plus de place dans >l' t ul ,

Sunt de acord Gii via\a fata ma~in.i agricole - Je suis d'accord que la vie sans >mLl hme:>
e fome grea pentru un ferrnier. agricoles est tres dure pour> k I~ ler.

Ca~i porci vreti sa cre~teti - Combien de >p r . vowez-vollS > t·\ T

pc an? par an?

Cine mi-a hranit calul? - Qui> 1 n till mon cheval?

21
Cifiti cu voce tare propozi\iile urmatoare. Atenlie Ia I . ducerea 10 limha romana:

Je travaille a la maison. - Lucrez acasa.

Plus lard je travaillerai > lpll II J \ I I II - Mai tarziu voi munci


au champ. I .. a] pe camp.

Tu eleves les vaches? - Cre~ti vaci?

Tu eleveras aussi des pores. ;:. (l Eh:\ OR l i til' [l J J - Vei cre~te ~i porci.

Paul nous montre sa ferme. - Paul ne 3rata ferma sa.

Aprcs, il nous montrera R.I - Dupa aC(llJ<I, cl ne va arala


ses machines agricoles. I] ma~jnile sale agricole.

Cette annee nous cultivons - Anul acesta cultivam


des pommes de terre. cartofi.

L'anoee prochaine 11.1 rP \~r 1 - Anal viitor


noas cultiverons du ble. n t 111\\ JR - d IE] yom cultiva grau.

Vous regardez les chevaux - VOl va uituli la caii


de mon pere. lataluil mell.

Regarderez-vous auss~ I Rl '. Rdl - Voi va veti uita~i la


mes chevaux? mE I I1J caii mei?

Nos amis achetenf du ble. - Prietenii no~tri cumpara grall.

Dans deux mois - In doua luni,


ils acheteroot tine voiture. l J \ Lh l[ ei vor cumpara 0 ma$ina.

In. propozi\iile de mai sus am folosil atiit timpul prezent cat $i timpul "fatur simple", t
viilorul simplu.

Viitorul simplu exprima 0 actiune viitoare ~i se formeaza prin adaugarea


la infinitivul veIbuloi a unnatoarelor lerminalii:

-ai, -as, -a, -oos, -ez, -oot.

lala cum se coojuga verbul de grupa I ,,moutrer" la "futur simple":

je montrerai - voi arata no us montrerons - vom arata

tu montreras - vei arata vous montrerez - ve~ arata

i1 montrera - el va arala its wontreront - ei vor arata

eUe montrera - ea va arata eUes montreront - ele vor arata

=
22
Retine\i expresiile lllliilnite • po l~iiJe anterioarc, Icga~e de timpul, viilor:

l'annee prochaine > - aDul viilor

dans (deux lUois) ullm I - peste dQlIa luni

Putem, de asemeoea, spline:

dans llRe heme > - iFltr-o ora

dans dix minutes > I. 11 mm' I] - pesIe zece minute

dans trois semaines > Ii I JsH)llTl~n] - pesle lrei saptamani

in exereitiul unnator, traduceli in limba romami unnatoarele propozitii in care verbele sunt la timpul
viitor:

Mon voisin vous parlera de sa femme. > I ') 111 n

Ce soil' je nourrimi la volaille, > J II.

11'ravailleras-tu demain au ehamp? > '1Im:r

lis n'acheleront plus de pores. > b 11 I I rn. 'Ufllfl ar [1

Cultiverons-nous eette mauvaise lerre? > \om L P'I 01 nL:r till r I

VOliS admirere,z nos nouvelles machines agricoles. lUI ~flcol

!L'anoee prochai.ne ils n'lW:veronl 0>


que des chevaux,

Quand les animaux rentreront-ils a ['etable? >

Je ne mangerai plus de porc. > U'

Demain matin la fenniere entrera dans la grange, > in mhul

Est-ce que cette vache donnera beaucoup de lait? > full I;lJll .,

Complela1i propozitiile urmatoare cu formele verbale corespulilzatoare la ,.futur simple". Cititi-Ie eu


voce tare:

Va voi arala cel mai frumos cal al meu, - Je vous :> mnnlr "'Jl mon plus beau cheval.

Vei gasi aeeasta vaca In grajd, - 1Iu >Imu I' cefte vaehe dans I'etable.

Anul vulor Doi nu yom mai lucra L'annee prochaine nous ne >
la ferma. a, la fenne.

Voi yeti iubi acest frumos anim . t. - Vous > LIm I' ~ee bel animal.

Fiul meu va culliva pamantu a el ca talal meu - Mon fils> >ulll\' d I,a terre comme mon p~re
~l ea mint:. etmoi.

23
Yeti pHlti p[lsariJL, de.:: curlc.::ioriltaniile peste - VOL.lS>or r !a volaiJle dans
doua s;iptamani. deux emaines.

Mjinc yoi ClllJlpara carne de pore pentru duminica. - Denlain J cL (..tl du pore pourdimanche.

Fc.::tclc.:: vor hriinJ dioele ~i pisica maine - Les lilIes >", I lfLHH Ie chat et e chien demauJ
dimmca!a. matin.

f c.::rmiefii care au fermelc.:: IlUdeparte de aici - Le. fermiers qui ont leurs fcrJl1cs pas loin d'ici
ne VOl' arata ma~inile lor agricole. no LIS II Ir nmt leurs machines agrieoles.

Ycrilic~qi In ce rnasura ali retinut conjugarea verbelor la viitorul simplu. Tr celi verbele din
propozitiile de.:: mai jos la viitorul simplu:

Locuicsc la ferma. - J'habite fi la renne.

Voi locui la fenna. ;> h Ltl'nu II lu krme.

Marc luerc:Jza pe camp. - Marc IravaiHe au champ.

Marc va lucra pe camp. ;> 1 r IT UI,; m

Noi intram In hambar. - NOlls cntrons dans la grange.

Noi vam intra in hambar. > I l u. n fa In J t.!! n

cand terminati munca In grajd? - Quand finissez-vous votre travai,1 n l'ctab'le?

Cand yeti Icnnina munca la grajd') ;> u<lmllimr

Ea eumpara multe pasari de curte/oral~mii. - Elle achete beaucoup de volaille.

Ea va cumpara multe pasari de curte/oratani i. >bl

Vecinii no~tri cumpara noi - Nos voisins achctent de nouvelles


ma~ini agricole. machines agricoles.

Yccinii nO~lri vor cump~lra noi ma~ini bl't~lI.ml n u\ lit:


agricole.

Iu II iube~ti pe aeest fennier? - Est-ce que tu aimes ce fermier?

Tu i( vei iubi pe acest fermier?

Admir recolta de anul acesla. - J'admire 1a recolte de celte annee.

Voi admira reco!ta de anul acesta. ;> .r'.J(ll1lir~llll .1 r" L nn

A.nimalele sale maoanca multo - Ses animaux mangent beaucoup.

Animalele sale vor manca multo ;> • ani IlJU

24
to exercitiul urmator, m e rS expresiile legate de viitond simplu, Completa!i propozitiile
unnatoare ~i apoi cititi-Ie cu oce tare:

Anul viitor vom cumpara - > ilnn pn: h In oous achcterons


o [erma mare, wne grande femle,

Vom admira 0 recolta frumoasa - Nous admirerons une belle rceolte


peste dOLia luni. > d u. In L.

('and vei hrani pasarile de curte/orataniile? - Quand nourriras-tu la volaiUe?


in seara asta. 01t.

Peste doua saptamani, Paul va munci - > on dl:u ,~m[lm Paul travaillera
pe camp eu tatal sau. au champ avec son pere.

Iar aeum va vom prezenla ultimul verb neregulal al cursului noslru pentru incepatori:

Acesta esle verbul:

>[ U lIll - a vedea

lata conjugarea lui in propoziliile unnatoare. Cititi-le eu voce tare. Aten\ie la pronun!ie ~i la tradueerea
lor in limba romana:

Je VQis une belle fenne > lJ \.IJ'-I 'n bd Fi R - Vad 0 frumoasa ferma
pas loin d'ici. lulu.: {h I DU departe de aici,

Ttl vois ce cheval > rl h :11 - Vezi acest cal


dans Ie champ? d pe camp?

Jean ne voit pas 'bien. > [ i' 0 .. • 1 (leI 1.31';] - Wean nUl vede bine.

Nous voyons beaueoup > lnu \' I Ii oku - Vedem mi.llte ma~ini
de machines agricoles o rna. n(7.Ja Ri III agricole la ei.
chez eux. ElO]

VOlez-vous? Notre grange :> r l E u I Rt 1 gRiiJ - Ve<!eli? Hambarul nostru


est trCs grande et modeme. erR g,Rlitl E mllueRn] e foarte mare ~j modern.

Qu 'est-ce qu'elles voient - Ce vad ele


la-bas? acolo?

Nous avons vu un beau - Noi am vawt un film frumos


film au cinema. la c'inematograf.

Avez-voliS vu eet opera? - Ati vam! aeeastil opera?

/1\ Verbul " voir" se conjuga la "passe compose" cu ajutoml verbului "avoir ". Forma de "participe
,~"-!J passe" esle: " vu ".

Pentru a exersa conjugarea verbului "voir", citi~i eu voce tare propozi\iile de mai jos apoi tractuceti-
Ie In limba romana:

Est-ce que tu as vu ce spectacle?

Je vois que Iu es oecupe.


25
e malade veu( voir son fils. > Jiul

NOlls avons deja vu la France. >

Voyez-vous bien, Madame?

Ma fille me regarde mais eUe ne me voit pas. > r-

II fallt voir cet actcUf.


il e~t tres connu.

$i acum va vom prezenta conjugarea verbului ,.vuir" Ia viitorlil implu.

Ace ./ verb aparfillegrupei de \!crhe care r~i schimba rrlditcina la "jiltllr simple ". Termillclfiile ralluin
acelea..~i.

iti~i cu voce tare propozitiile de mai jos. Alen~ie la fonnele de viitor simplu ale verbului ,.voir":

Ie Ie verrai ce soir? kJ - Te voi vedl:a in seura asta?

Tu ne me venas pas. >[1 - Nu ma vei \edea.

l':otre ami verra sa ferme > [I m Prietenul Dos-tru i~i va vedea fenna
dans deux jours. d d peste doua zile.

Nous e verrons dans > n - il vom vedea peste


deux semaines. lIO dOli a saptamani.

VOUS verrez nOIre recoltc, -- Veti vedea recolta noastta.


Monsieur. domnule.

Verrollt-ills ce spectacle >l [11: kt - Ei vor vedea acest spectacol


a In tele? la lelevizor?

Cititi cu voce tare propoziliile urmatoare ~i traduceti-le in Iimba romana:

Tu ne me verrus plus jamais dans ta vie. u n

On verra! >

Ton pere verra que tu sais tout faire.

Nous sommes en retard, nous ne verrons pas >


ce ftlm!

Ils ne verront plus de chevaux au champ. >

VOUS verrcz Marie cc soir chez Paul? > )

26
Completa\i propozi\iile n:n:110 e eu omlele corespunziHoare ale verbului "voir". Nu uila\i sa cititi
eu voce tare propozi(iiJe completatc:

o vezj p:.: fata asta pe camp') _. Est-ee que ttl ~ IJ cctte fille all champ?
EI o-a vazut oimic. - II n' a ricn >\ u.

Jeanne nu ma vede. - Jeanne ne me II pas.


Yom vedea aces! film peste doua zile. - Nou > III ce tilm dall~ deuxjours.
Din fericire vedcm bine. - Heureuscment nOll~ > tI n bien.
Vad eu ~t.j rnullumit de munca tao - Je;> I que t.ll es con lent de ton travail.
Vezi (umu! Eiffel" - > ! lu la tour Eiffel?
Vede\i? E greu sa cllitivi p5rnantul. - Vous . Cultiver la terre c'est
un travail duro
[-am VQzut pe prietenii n0~tri la Marie. - Nous >~\' [1 U nos amis chel Marie.
Ei 0 sa ne vaclii ~i maine. Its nOLiS >\ rr J I aussi demain.

lata ultimul exerci~iu al primei par\i, a rcc~ie~ 32. Traduce!i In Iimba franceza propoziliile urmatoare:

Ce animate iIi plae eel mai mull? lJIl1~ I [I 1111 II •


Caii.
Vezi acest hambar?
Tc voi vedea peste trei saptamfmi? > J III In' I

Nu. peste 0 IUllU. > un Ul 1 .

Pamantul nostru e gfCU de cultivat.


Trebuie sa hranim orataniile. > fltllul

Peste 0 ani, fermierul va mUflci pe camp. > ucl, np.


Nu mai vrcaLl sa te vad! > J pIli l~ \ mr'
Voi cumpara 0 noua ma~ina agricola. > r ch~t 'r I une nuu die [

Vezi acest caP Toata [umea il va admira. > I' tlrmrern.


Vei manca came de porc? >

Recolta a fost buna anul acesta. > [ .1 rL

Vom vedea pl:ste <loua sau trei luni.


Ei nu vad ca e bolnav cainele lor? >J1
Ce v i cultiva anul asta? Grau.

Spune-mi, ce animal vrei sa ai I ,lllimill c • U \ II'


aca"a?
Am vazut acest grajd. E prca mic pentru > pUill
15 vaei.

Nu vom mai cumpara nimic. > u

lotr-o ora voi asculta muzica > Ull. I ur J' 111I1t:r:ll I mu If]ut
in camera mea. d.1 ul dl" lnl1n:

27
LECTIA
, 32 PARTEA A DOVA

in partea a doua a leqiei 32 am reunit i'ntregul material nou.

Cititi cu aten\ie urmatoarele texte. Ne vom concentra 'i'ndeosebi asupra pronun\iei ~i intonatiei.
Sage\ile indica intona\ia corecta a fiecarei propozi\ii.

Noel
~ 'It. ~
La fete de Noell c'est Ie plus beau jour de toute l'annee.U Les enfants l'attendent I pendant
'It. ~ ~ 'It.
des semaines./I En Roumanie lIe soir de la veille de Noell ,loute la famille se met :) table.1I En
~ ~ 1 JA
Roumanie I on mange du pore ali reveiUon.1I Dans beaucoup de families lies enfants I croient
'It. 1 'It. JA
au Pen; r\oel.ll II apporte des cadeaux I a tout Ie monde.!' On les trouve I sous I'arbre de
'It. JA 'It. JA
Noel.1I A minuit I on va a la messe de minuit.li Pendant celte messe I on chante de beaux
'It. ~ 'It.
JA
cantiques de Noel., Les cantiques roumains I sont connus dans Ie monde entier.II En France I
~ 'It. JA
Ie reveillon commence I apres la messe de minuit.1I On mange dt: la dinde I et on boit du
'It. JA JA
JA
~ champagne.j A l' occasion de Noell et du jour de I' An : nous envoyons nos meilleurs voeux I
'It.
a nos amis.

'It. JA
- Dis-moi,1 que lies sont tes distractions?1i
JA ~ 'It.
- ~es distractions?11 J'aime beaucoup lire,: ecouter de la musique ... 11
:J
- Aimes-tu aller a la discotheque?ll
'It. JA 'It.
- Non.1I Ie prefhe rester chez moi I et ecouter mes disques·1
'It. JA 'It.
- Je ne te comprends pas.1I Moi,1 j 'adore la discotheque'll

~
- Quelles sont vos opinions sur la jeunesse?11
;10 'It. 'It.
- Moi, je suis adulte I alors je ne la comprends pas.11
1-
- Vous connaissez ses problemes?1I
'It.
- Elk n'a pas de problemes.11

28
;I ;I ;I
- Mais Madame ... I Tout Ie monde a ses problemes.!
;I ...
- Lajeunesse n'a que des reves.

;I ~ ;I
- Es-tu de bonne l1umeur aujourd'hui?1I
"';1 ...;1
- Qui. I Je suis de tres bonne humeur~ II Pourquoi?li
~ ... ...
- Paree que m0i, je suis de mauvaise humeur. II Je ne crois pillS en moL i
~ ...
- 11 faut toujours I croire en soi.11
,,~ ...
- C'est facile adire pour toi.11 Tu es Ie meilleur eleve· .. 11

- Ne pense plus
...
a I'ecole! II
"
Allons a la discotheque'll

" ";I"
- Qui, I c'est line excellente distraction' II Je ne penserai plus ames problemes·1I

;I
- Avez-vous deja vu ce film?11

"
- Qui, I nous I'avons vu bier.11 "
~
- Et toi, Marie'll
...
- II faut Ie voir. II C'est un beau film.11
"

Notre renne
~"
Nous habitons I a la campagne.11 NallS avons une belle ferme. IIToute la famiUe
'" ...
y travaille·11
;I ... ~

Le travail du fermier I est duro Ma mere travaille a la maison, I clle prepare les repas pour
~ ~" ~ ...
tout Ie monde et dIe noum! aussi la volaille. II Mon perc cultive la terre I qui n 'est pas
~ ...
bonne. II On a du ble I et des pommes de terre.11
;I ... ;I ...
('elte annee : 13 recolte a ete bonne. liOn a deja mis Ie ble ,I dans la grange. I Dans notre
~ ; I ' " ;I
etable I if y a cinq vacbes I et huit pores. II L'annee prochaine I DOllS elcverons plus
... ... ~ ...
d'animaux. liOn n'a plus de chevaux. II Mon pen: I achcte des machines agricoles.1I Nous en
... ... ~ ~
avons beaucoup, I de tres modernes. I Nous, lies enfants, I !"lOUS apprenons a travaillcr
~;1 ~ ...
camme fermiers, I n1ais aussi, I nous aimons joucr avec notre chien et nos chilts.1,

29
in ultimul exerciliu al lee\iei 32, ve\'i pulea verifica tn ee masurli ali reu~it Sa ~l tnsu~iti vocabularul
~i no(iunik de gramatica recent introduse in acest caiet de curs.

Traducel:i to limba franeeza propozi\iile urmaloare:

Cn:ieiuoul e cea mai frumoasa sarbatoare :> ,ILl 1 lIL: ic c


din tot anul.

Nu mai credem in Mo~ CraCiUD. :> 1U nc:


suntem adulli. nuu.

If credem. el spline inloldcauna adevalUl. :>

Ce spuneli, doamna? :>


Nu ered (ceea ce spuneli).

N-avem nimic de spus piirinlilor no~lri. > I III • . r~r t •

Cine a pus pomul de Craciun Hinga


~cmincu?

Ce se man,inca de Revelion III n TC u J'c IU (]


in Romania?

In Franta se man£lnca came de curcan min III


dupa slujba de la miezul noplii.

Intregii noaslre familii ii place ~amrania. , 1t.:


dar bern rareori.

Cine Ii-a transmis urari de bine ell ocuzia


Anului Nou?

Spune-mi, cuno~li vreun ciintec francez nllqllc


de Craciun?

Vede\i aceasla ferma? :> nne.'

Paul nu crede decat in el. >P

Bioein\eles, trebuie sa avem incredere/sa credem > Bien :UL II CT 11' n li


intotdeauna in noi.

De ce nu mai credeli in Dumnezeu'J :> Pllurq U 1 fl

NlI ne vedem deciit in ziua Anului Nou. :> nn \'111 II

Aceasta dicu\ie se va termina in curand. >L

SlIntem bine dispu~i la discoleca. :> • JILL

Ce dise-uri ii vom face cadou?

Nu spun nimanui care sunt visurile mele. :> J n di ap rsonn" 4u ,I " I 1m .. rl:'\ t:

30
Fennierii n-au multe distfil . h 1 I~O tI
e.

Problemelc lor sunt dificile.

Spuneli-ne, ce ma~ini agricole trebuie


sa cumparam?
Voi ntl i-ali spus tot adevilrul. > \ ) I~ n lu', \' 7. r LIlt luul': h i l t

Anul vjjtor vom crc~te mai multi


cai.

De cc l~j hrane.~te prost animalele r IU I I .1


aeeaSla fermiera?

II vede\i pc aeest tanar? EI e fermier. > \"O~E!7:.\tl~'C une g I II II I Ie l1lu:r.

Ce vrei sa mananci, came de pasare


sau de pore?

Anul acesta vom recoita repede


grauL

Peste 0 sapUimana veti vedea noul


Dos,tru ham bar.

Vacile s-au intors deja in grajd? > h~s 'il1nt lit: I fen I

Ele se Val' intoaree seara. > 1.:.11 • renlreronl ~ SOl!.

Va vom vedea aoul viitar. nn \ Ill';

Cand iti voi vedea calul? > Qu oJ· 11-1 III L:h \ 0.11"

La star~itullec\iei citi~ eu voce tare euvintele de mai jos in eare se repeta aceJea~i sunetc:

IEI Ie bl~, l'~table, Ie fermi~, ~Iev~

Ie J la Iwe, Ie f~er, la fWDi~re, I' annee prochaine

[oj Ie pore, les chevaux, les anim.aux, Ie recolte

IJ Ie clleval, la va~e, I'annee proctIaine, la machine

I IJ la volaille, il travaiJle, Ie travail

l~] voir, je v.oi,s, DOUS v~ons

I1 j 'ai W, cui liver

31
RECAPITULAREA LECTIEI
, 32

32.1. A~i i'nva1-3t pluralul substantivelor urmatoare:

Ie cheval - les chevaux

I'animal - les animaux

precum ~i femininul substantivului "Ie fennier":

Ie termier - la fenniere

32.2. A~i studiat, de asemenca, formarca viitorului simplu, "futur simple". Acesta se farmcaza prin
adaugarea la infinitivul verbului de conjugat a terminatiilor: ,,-ai, -as, -a, -ons, -ez, -ont".

finir - a tennina
je ftnirai - voi tennina nO us finirons - vom term ina

tu finiras vous finirez

ii, elle finira ilg, ellcs, finiTon,t

Anumite verbe i'~i schimba radacina la "futur simple", dar pastreaza acelea~i tcrmi,natii. Verbul
"voir" apartine acestei grupe de verbe.

32.3. Arn tradus cateva expresii care se refera la timpul "futu! simple".

I'anncc prochaine - anul viitor

dans un mois - int!-o luna

dans deux (trois etc.) - peste doua, trei luni (saptiimani, zile)
mois (semaines, jours)
dans une heure - intr-o ora

32.4. In leqia 32 am 'invatat verbul neregulat "voir"- "a vedea". Conjugarea sa la prezent es,te
urmatoarea:

vOir

je va is no us voyons

tu vois vous voyez

ii, eUe voit ils, elles voient

"Passe compose": j'ai vu

La "futur simple" verbul "voir" se conjuga neregulat, adica i'~i schimba radacina:

Je verral - voi vedea nous verrons - yom vedea

tu verras - vei vedea vous verrcz - ve~i vedea


il verra - el va vedea iIs verront - ei vOr vedea

elle verra - ea va vedea elles verront - ele vor vedea

32.5. 1n "Compendiul de gramatica" yeti gasi toate formele de viitor ale verbelor neregulate invatate
in cursul pentru i'ncepatori.

32
TEMA PENTRL A,CASA 32

A Trarluce\i propozitil c umHUoare in limba romana:

l. Nous Ie verron l'annee prochaine.

2. lis ne veulent plus cultiver leur terre.

3. Ie vois un fermier qui travaille au champ.

4. Quel animaux eleverez-vous dans votte fe.rme?

5. On ne voit plus de chevaux dans les fermes modemes.

B. Traduceli propozi~iile urmiHoare In Iimba franceza:

I. intr-o luna yom cumpara noi ma~ini agricole.

2. Trebuie sa merg la ferma peste doua zile.

3. Acest pamant e greu de culti vat.

4. Anul acesta recolta a fOSI proasUi.

5. Nu voi mai spune nimic.

C. Trece~ verbele din propozi1iile urmaloare la .,futur simple":

I. II eleve beau coup de pores.

2. Le fermier ella ferrnicre travaillent au champ.

3. Nous voyons leur ferme a la campagne.


4. Nos voisins achetcnt dix chevaux.

5. Tu cultives cette mauvaise terre.

33
VOCABULARUL LECTIILOR
, 31 SI
, 32

(m.) - masculin, (f.) - feminin, (sing.)· singular. (pI.) - plural

adulte > d It) - adult

adlllt~ (m. ~i f.) > [.Jdlh] - adult (a)

agricole - ag.ricol (a)

animal (m.) >[: 01 1 I) - animal

animaux (pI.) >[, ni ul - animale

annee prochaine (f.) - an viitor

arbre (m.) >[uJ - copac, porn

arbre de Noel (m.) :> [ f hR( Il dO nc I] - porn de Crnciun, colind

avoir 11 dire - a avea (ceva) de spus

ble(m.) [tiE] - grau

cantique de Noel (m.) >[ lit dO Illl IJ - intec de raciun

champagne (m.) ~3mpanie

cheminee (rn.) > [1I01 ~emineu horn

cheval (m.) >I~ IJ - cal

chevaux (pI.) :> [ Do] - cai

conversation (f.) >[ - discutie, cOi1vcrsa!ic

croire (a) >l - a crede (in cine'la. c~va)

croire (en) - a crede (in CCva religios)

croire (quelqu'un) >[k ulIR el 'e] - a crede (pe cineva)

cru >lkRUJ - ,.participc pas. "'-ut \'erblllui


,.
"crOlre

culliver >[ Uiu ] - a cultiva

dans (deux) mois mu' J - pest dOllil luni

dinde (f) :> [dedl - curcan

di.re >[ t J - _s nco lce

dicotb0que (f.) :>[ - dis otec

disque (m.) >luJ ] - disc

distraction (f.) - distrac~ie

dil -" rticipe passc"-lll verbului


"din: '

clever r·t 'I \E] - a L.rc~le, a tino

ctable (f.) ;:> [I' . hI] - grujd !i'taul

eIre de bonne humeur :>[dRICl) lOb n lOR] - a fi binc dispu,


34
..

etre de mauvaise humeur > l1\t:ZUm RJ - a fi prost dispus

fennier (m.) > lEJ - fermier

fermicre (f.) > [I 11 RJ - fermiera

futur simple (m.) > It pI] - viitor simplu

grange (f.) - hambar, ~urii

humeur (f.) - dispozilie, caprieiu

jeunesse (f.) - tinere\e, tineret

Jour de I' An (m.) > Ul dO I[\J - ziua de Anul Nou

machine (f.) > [ wi J - ma~ina, aparat

messe (f.) >lm.J - slujba

messe de minuit (f.) >[ . dU minUi) - slujba de la miezul noptii

Noel > 01 I] - Craciun

noumr >[nllJiRJ - a hrani

opinion (f.) LOpintO] - opinie, parere

Pere Noel (m.) >[ - Mo~ Cracilln

porc (m.) > Lr R] - pore, carne de pore

probl~me (m.) > IpRtlbl~mJ - problema

que I >[ I] - care, ee fel de (m., sing.)

quels :> I ~ I] - care, ce fel de (m., pI.)

quelle ;:. [kd] - care, ce fel de (f., sing.)

queUes >[kdJ ~ care, ee fel de (f., pI.)

recolte (f.) > [ 'kolr] - recolHi

reve (m.) - vis, iluzie, bimera

reveillon (m.) >IREH'luJ - Revelion

SOl > .u') - sine

terre (f.) > l-R] - pamant

tout >f u] - tot, intreg

toule > r lll] - toata, intreaga

vache (f.) l\\ J - vacl!

veille (f.) > [\~l - aJUD

veiJle de Noel (f.) >[ dOn'] - ajull de Craciun

verite (f.) - adevar

35
(je) verrai > - voi vedea fonna de "futur simple"
a verbului "voir"

le(s) voeu (x) > vOJ - urari de bine, jummant dorin!a

voir > l u R] - a vedea

volaille (f.) > ,


I ] - pasari de curte/oratanii

vu > - fonna de .,participe passe"


a verbului .,voir"

36

S-ar putea să vă placă și