Sunteți pe pagina 1din 4

Munții Piatra Craiului

Altitudine Vârful La Om, 2.244 m


Localizare Județul Brașov, Județul Argeș
Lanț muntos Carpații Meridionali
Suprafață ~ 200 km²
Roci Calcar (predominant)
Roci cristaline (împrăștiate)
Masivul Piatra Craiului (germană Königstein), adeseori Munții Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau
chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților
Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora.

Scurtă prezentare Piatra Craiului


Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și morfologic de masivele și grupele
muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste
grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă”
tăioasă și abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km,
orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare.
Cunoscuții pereții verticali, inalți de 400-650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită
stratificării pe orizontală a calcarelor.
Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, având 2244
m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuțit(2150m), Vf.
Țimbalul Mare(2177m), Varful dintre Țimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m) ).

Clima
Temperatura medie anuala se menține în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2 grade C.
Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziția izolată a masivului. Precipitațiile se înscriu între 1.000-
1.200mm/an, predominând în lunile mai și iunie.

Flora și fauna
În zona Piatra Craiului se găsește o vegetație mai puțin bogată in specii datorită preponderenței aproape absolute a
calcarelor. Totuși se găsesc specii unice în lume de floră și faună, unele dintre ele, așa cum ar fi Garofița Pietrei
Craiului (Dianthus Callizonus) fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colt(Leontopodium alpinum) și
ghintura galbena(Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarata
monument al naturii, capriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița.

Fenomene carstice
Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În
partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor si Fântâna lui Botorog, La Zaplaz,
Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiș care este o pânză de pietre
instabile de 4 km.

Rezervația Naturală Piatra Craiului


A fost instituită în anul 1938 și cuprinde mai mult de 1.200 de hectare din Piatra Craiului.

Cabane și refugii
Refugiul Carol Lehman
• Cabana Plaiul Foii (849m), 13km de Zărnești, reprezintă principala baza de acces către creasta
muntelui.
• Cabana Curmătura (1.470m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului.
Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneștilor.
• Cabana Gura Râului (740m), plasată la periferia orașului Zărnești, pe drumul către Prăpăstii.
• Cabana Brusturet (990m) este situată in zona sudica a Pietrei Craiului, la capătul superior al Cheilor
Brusturetului, la o distantă de 8 km de satul Podu Dâmboviței. Pe 9 August 2005 Cabana Brusturet, de lânga Pestera
Dâmbovicioara, a fost închisă de inspectorii Inspecției Sanitare de Stat Argeș. Cabana, proprietate a Cooperativei de
consum Dâmbovicioara, a atins în ultimii ani un grad de degradare greu de imaginat. Calificata totusi cu o stea,
aceasta oferea turistilor conditii de cazare inacceptabile, la un pret destul de piperat, 400.000 de lei pe noapte pentru
un pat. Conditiile în care se prepara si se servea hrana nu se deosebeau de cele de cazare. Cabana Brusturet va ramâne
închisa pâna când aceasta va fi adusa la standardul cerut de desfasurarea turismului civilizat, eficient, competitiv.
• Refugiul Grindu (1.620m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om.
• Casa Folea (1100m) este asezată la marginea vestica a satului Peștera
• Cabana Pietricica se afla situata in partea de S-E a Muntilor Piatra Craiului - Parcul National Piatra
Craiului, intr-un cadru salbatic si izolat, la altitudinea de 1206 m, la confluenta Vaii Muierii cu Valea Ursului si la 4
Km de Cabana Brusturet.Coordonate Google Earth: 45gr28'07" lat.N/25gr12'35" long.E.
Accesul spre cabana se face din DN 73 Campulung Muscel-Brasov, prin satul Podul Dambovitei, comuna
Dambovicioara, cheile Dambovicioarei si cabana Brusturet. Distanta totala din DN 73 pana la cabana Pietricica este
de 16 Km, dintre care ultimii 4 Km sunt off-road(drum forestier). Optional se poate asigura transportul dus-
intors(contra cost), cu microbuzul din orice punct al tarii.
• Garofita Pietrei Craiului (1.085m) este asezată pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea
Dragoslăvenilor, accesul se face din satul Podu Damboviței, pe șoseua spre Lacul Pecineagu(12,3km) și pe drumul
forestier de pe Valea Dragoslăvenilor(3,8 km).
• Refugiul Diana (1.480m) este situat in Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiind un adapost deteriorat.
• Refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1685m.
• Refugiul de la Vârful Ascuțit este așezat pe creasta masivului la câțiva metri sud-vest de Vf.
Ascuțit.
• Refugiul Șpirla (1.400m) se afla in pădurea de pe muchia care desparte văile Șpirla de Bârsa
Tămașului.
• Cabana "Taverna Pietrei Craiului" - situată la 5 km de orașul Zărnești pe drumul care duce spre
Plaiul Foii.

Din alta parte:

Spre deosebire de masivele insiruite de-o parte si de alta (Bucegi, Iezer, Fagaras), impresionante prin volumul
impunator si aspectul alpin, PiatraCraiului constrasteaza cu formele masive, carora le opune profilul ei indraznet,
dispus de-a curmezisul liniei generale a Carpatilor Meridionali, ca o creasta izolata si individualizata, incat inaltimile
aflate in vecinatatea sa apar ca niste simple coline, numite de localnici “galme” sau “piscuri”.

Catre nord – vest si nord, limita Pietrei Craiului urmeaza Valea Barsa Mare, care desparte masivul de muntii Tagla si
Pesani, iar la est limita urmareste vaile Raul Mare al Zarnestilor si Dambovicioara, dincolo de care se afla Magura
Branului si munceii Dambovicioarei. Spre sud si vest , limita este data de sectorul superior al Dambovitei, amonte de
confluenta cu Dambovicioara, dincolo de care se afla Masivul Iezer.

Un masiv cu un relief aparte

Din punct de vedere orografic, Piatra Craiului se prezinta ca o culme inalta de peste 2000 m (2244 m – varful “La
Om”), unica, fara ramificatii, cu aspect alpin, versantul vestic foarte abrupt, aproape de verticala, avand o inaltime de
sute de metri, iar versantul estic asemanator ca forma, este mai putin inalt. Masivul este alcatuit aproape in totalitate
din calcare jurasice, dispuse sub forma unui sinclinal suspendat.

Depozitele calcaroase se extind pe versantul estic in dreptul localitatilor Sirnea si Pestera, unde vin in contact cu
depozitele conglomeratice ce alcatuiesc partial Culoarul Rucar-Bran. Pe flancul vestic, calcarele se extind doar pana
la baza abruptului, astfel incat poalele Pietrei Craiului sunt alcatuite din sisturi cristaline identice cu cele din Fagaras
si Iezer.

Prezenta calcarelor pe un teritoriu atat de vast a impus o serie de fenomene carstice, detasandu-se pesterile, avenele,
arcadele, portalurile, ferestrele, izbucurile, cheile, abrupturile si trenele de grohotis. Printre cele mai cunoscute sunt
cheile Dambovicioarei si Brusturetului, precum si Pestera Dambovicioarei.
In masa calcaroasa din flancul estic, vaile Cheia, Vladusca, Cheia de sub Grind, Copilului s.a. si-au scluptat vai
adanci, epigenetice, cu sectoare inguste de chei. Intre culmea principala, inalta, si cea secundara se afla un platou
dezvoltat pe roci conglomeratice, strabatut spre sud de izvorul Dambovicioarei, numit si Valea cu Apa.

Valea sa larga din sectorul conglomeratic se continua cu un sector foarte ingust la intrarea in masa de calcare dure,
sector ce se continua pana la varsarea in Dambovita, cu unele mici intreruperi. Cheile Dambovicioarei se extind in
lungul paraului omonim pe o lungime de circa 5 km, peretii ridicati aproape de verticala depasind pe alocuri inaltimea
de 200 m. in lungul acestui sector de chei se intalnesc izbucuri ( izbucul de la Galgoaia, izvoarele din Plai).

Tot pe flancul estic al masivului se impun ca forme de relief carstic Avenul din Funduri si Avenul din Vladusca,
Pestera cu Lilieci si Pestera Gaura Sbarcioarei. In sud-vestul Pietrei Craiului, la poalele Muntelui Pietricica, se
remarca Cheile Mici ale Dambovitei (Cheile de la Plaiul Mare), in al caror perete vestic se afla Pestera Ursilor.

Fenomene carstice se intalnesc si in nord-estul masivului, in lungul Raului Mare al Zarnestilor. Aici se detaseaza
sectorul de chei cu o lungime de aproape 4 km, Prapastiile Zarnestilor, ai caror pereti de o salbaticie si verticalitate
impresionante ating 200 m inaltime. Tot in acest sector apar cateva izvoare resurgente, cum ar fi Fantana Domnilor si
Fantana lui Botorog.

Pe flancul vestic al Pietrei Craiului se detaseaza ca fenomene carstice “Arcadele de la Zaplaz”, arcada “Ceardacul
Stanciului”, in vecinatatea careia se gaseste Pestera Stanciului, o grota de care se leaga legenda haiducului Stanciu al
Bratului. Tot aici se gaseste intinsa zona a “Marelui Grohotis”, cat si avenul “Moara Dracului”, o excavatiune de mari
dimensiuni situata pe Muchia Rosie.

Vai spectaculoase si pitoresti

In ceea ce priveste reteaua hidrografica, principalele ape care-si au izvoare in acest masiv sunt Dambovita, Barsa
Mare, Raul Mare al Zarnestilor, Dambovicioara si Sbarcioara.Dambovita, ce-si trage izvorul principal din estul
Muntilor Fagaras, primeste o serie de mici afluenti de pe flancul apusean al Pietrei Craiului, cei mai importanti fiind
Tamasul, Dragosloveni, Valea lui Ivan, Valea Speriatei s.a.
Barsa Mare, ale carei principale izvoare se gasesc in Muntii Fagaras si Tagla - Persani, primeste de pe flancul vestic
si nordic al Masivului Piatra Craiului o serie de afluenti, dintrecare se detaseaza Barsa Tamasului, Padina lui Calinet,
Padina Ursilor, Padina Sindileriei si Padina Calului.

Raul Mare al Zarnestilor, afluent al Barsei Mari, isi are obarsia pe versantul rasaritean al Pietrei Craiului, unde sunt
raspandite numeroasele sale izvoare (Curmaturii, Cheii, Martoiului, Brusturelui, Vladusca, Zanoagei si Padina lui
Danisor). Dambovicioara prezinta o succesiune de izvoare pe flancul estic si sud-estic al Pietrei Craiului, cele mai
pitoresti fiind Valcelul Gainii, Cheia de sub Grind, Capatanelor, Lespezilor, Steghiei, Copilului, Funduri, Muierii,
Pesterii s.a.

CARACTERIZARE
Asezari si limite
La capatul sau dinspre nord-est, deasupra sesului întins al Tarii Bârsei, lânga orasul Zarnesti, muntele Piatra Craiului se ridica
brusc facându-si simtita prezenta prin semetele sale stânci din calcar.Catre sud-vest se prelungeste pâna deasupra cheilor adânci
ale Dâmbovitei si Dambovicioarei, catre vest si nord-vest se învecineaza cu o serie de munti marunti care apartin lantului
fagarasan ca si muntilor Perisani, iar catre est cu partea cea mai înalta a culoarului Bran-Rucar.Astfel, Piatra Craiului este singurul
munte din tara care se diferentiaza atât de mult de împrejurimile sale, prin altitudinea mult mai mare a crestei sale.
Poiana Marului, apartinând de muntii Perisani, este despartita de Piatra Craiului prin intermediul Vaii Bârsa Mare. Astfel, aceasta
vale reprezinta hotarul de nord. Estul, ar putea fi reprezentat de Valea Mare a Zarnestilor dar si de vaile Brusturetului si
Dâmbovicioarei. Râului Dambovita nu-i ramâne de cât sa reprezinte hotarul de apus.
Aceste limite sunt doar schematice, pentru ca nu tin cont si de împrejurimile muntelui.
CAILE DE ACCES
Cai ferate.
O linie locala este singura care asigura accesul catre masiv, ea plecând din Brasov si ajungând în Zarnesti via Rasnov. Are o
lungime de 27km.
Sosele.
Un prim drum îl reprezinta soseaua nationala DN 73 A care leaga Brasovul de Zarnesti.Tot pâna în acest ultim oras se poate
ajunge din culoarul Rucar-Bran. De la Zarnesti porneste un alt drum forestier lung de 24 km, construit în locul unei linii ferate
industriale. Dupa 13 km se ajunge la cabana Plaiul Foii, dar drumul continua pâna la cantonul silvic Rudarita.
Din satul Podul Dambovitei (29km de Campulung, 5 km de Rucar, exista linii de autobuze), aflat pe DN 73, se ramifica doua sosele
spre Piatra Craiului si anume: un drum public pâna în mijlocul satului Dâmbovicioara, continua cu o sosea forestiera care trece pe
lânga Pestera Dîmbovicioara si cabana Brusturet, pâna la capatul cheilor; si un alt drum forestier însoteste cursul superior al
Dâmbovitei.
Un ultim drum porneste de la Moeciu de Jos (km 105 pe DN 73; 4 km de Bran) si continua pe Valea Sbîrcioarei si pe Dealul
Bisericii, pâna în satul Pestera (5km).
Relieful
Piatra Craiului se caracterizeaza printr-o creasta lunga de 22 km, ridicata pe directia nord-est - sud-vest si descompus în mai multe
parti, începând cu Piatra Mica si terminând cu Pietricica.
Piatra Mica este un dom calcaros legat de restul muntelui prin Curmatura Pietrei Craiului(1620m) iar de vecina ei din est, Magura
Branului, prin îngustul defileu al Prapastiilor Zarnestilor. Altitudinea maxima înregistrata în Piatra Mica este de numai 1816m în
vârful cu acelasi nume.
Piatra Craiului Mare reprezinta creasta principala a masivului, începând din Turnul Pietrei Craiului(1923m), continuând cu o serie
de vârfuri printre care Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascutit(2150m), Vf. Timbalul Mare(2177m), vârful dintre Timbale(2170m),Vf.
Sbirii(2220m), Vf. Caldarii Ocolite(2202m), ajungând în punctul sau de maxima altitudine numit vârful La Om sau Piscul
Baciului(2239m), urmat spre sud de o serie de vârfuri care încep sa-si piarda din înaltimi cum ar fi Vf. Gridului(2193m), Vf.
Lespezi(2142m), Vf. Pietrei(2098m) si se termina la Vf. Funduri(2018m).
Pietricica este delimitata de Piatra Mare prin Seaua Funduri(1889m) si reprezinta zona în care domeniul alpin înceteaza.Vârfurile
mai importante din aceasta zona sunt: Vf. La Arsura si Vf. Pietricica(1764m).
De mentionat este faptul ca turistii considera masivul Piatra Craiului împartit în doua componente, prima ar fi Creasta Nordica,
delimitata între vârfurile Turnul si La Om, iar a doua ar fi Creasta Sudica, delimitata între vârful La Om si Seaua Funduri.
Versantul de rasarit, orientat catre culoarul Rucar-Bran, este slab înclinat si acoperit cu vegetatie subalpina, prezentând numai
doua mici zone mai abrupte: unul în dreptul Coltilor Grindului iar altul în dreptul Timbalelor unde îsi fac aparitia Hornurile Martoiului.
Versantul nordic orientat catre Bârsa Mare si catre Dâmbovita, reprezinta principala atractie a acestui munte.Versantii de aici sunt
îmbracati în paduri de molid numai la extremitatile dinspre nord - Turn si sud - Pietricica. În rest, peretii acestui abrupt, în lungime
de peste 20 km, sunt absolut golasi.
Geologia
Piatra Craiului este un masiv aproape în întregime compus din calcare de vârsta jurasica. În zonele în care calcarele au fost
stratificate pe orizontala au luat nastere cunoscutii pereti verticali înalti 400-600m, dintre Padina Lancii si Valea lui Ivan. În zona de
apus, între Valea Tamaselului si Valea Speriatei îsi fac aparitia si sisturile cristaline care vin din muntii Fagara.
Climatul
În general, climatul Pietrei Craiului se înscrie în limitele admise pentru toate zonele înalte din împrejurimi (Bucegi, Iezer-Papusa,
Fagaras) dar cu toate acestea, pozitia sa geografica, orientarea generala a masivului, imprima climatului mici
particularitati.Temperatura medie anuala se mentine în jur de 0 grade Celsius, iar în zonele înalte ea coboara pâna la -2 grade
Celsius.
Configuratia generala a masivului si pozitia izolata determina vânturi aproape permanente. Pe creasta vânturile sufla în
permanenta, cu variatii doar de intensitate si de frecventa. Vara, reprezinta un anotimp relativ mai calm în ceea ce priveste aceste
vânturi dar iarna si primavara sunt anotimpurile cu vânturi de mare intensitate si frecventa.
Precipitatiile în Piatra Craiului se înscriu între 1000-1200mm/an, ceea ce este foarte aproape de maxima anuala înregistrata în
România de 1200-14000mm în zona Stanei de Vale (Muntii Bihor). Cele mai abundente ploi se înregistreaza în mai si iunie iar cele
mai reduse în lunile de toamna sau în februarie-martie (în ceea ce priveste precipitatiile solide).