Agricultura plazmatica

Studierea actiunii GANSurilor de CH3, CO2, K, Mg si CONH asupra

culturilor de rosii si castraveti, in conditiie gradinei unei case private
METODA:
• Rasadul de aproximativ 20cm inaltime, de rosii si castraveti a fost cumparat in
piata si plantat in sol liber pe data de 12 aprilie 2018. Pe prima parcela de 3,2
m.p. (0,4mx6m) au fost plantate soiuri cu port inalt ( Prezident, Tolstoi, Bayan, VP-
F1), plasate intermitent. Parcela este iluminata abundent de soare in prima
jumatate a zilei, mai putin in a doua jumatate, umbra dupa 17:00.
• Pe a doua parcela, aflata aproape total in umbra casei, fiind iluminate de razele
directe ale soarelui doar intre 10:00 si 15:00, tot in ziua de 12 aprilie a fost plantat
rasadul de rosii cu port pitic soiul Nastena, avind inaltimea 15-20 cm. Tot pe
aceasta parcela a fost plantat si rasadul de castraveti, de soiul "KONKURENT” iar
pe data de 17-19 aprilie seminte de castraveti de soiurile Konkurent, Rodniciok,
Phoenix-640. Marimea parcelei este 2,5mx3m, si este inconjurata din 2 parti cu
zidurile casei, iar din clelalte 2 parti de garduri cu inaltimea de cel putin 1,8m.
• Plantele au fost irigate regulat, la 2-4 zile, in dependenta de umiditatea solului.
• Tentativele din anii precedenti de a creste legume pe aceste parcele NU AU AVUT
SUCCES, plantele piereau neajungind la maturizare.
Prepararea GANSului
1. GANSul de CO2+Mg+K a fost preparat conform tehnologiei de
preparare a GANSului pentru alimentare: preparatul ASPARKAM din
farmacie (Potassium aspartate & magnesium aspartate) , pastile,
maruntite pulbere fina, tinut cel putin 7 zile in borcanul cu GANS CO2,
pentru transferul cimpurilor de K si Mg.
2. In mixul de GANS obtinut a fost adaugat GANS aminoacid CONH,
extras din reactorul plazmatic de CO2.
3. GANSul rezultat a fost plasat in vas de plastic cu volumul de 3 l, si
umplut cu apa distilata, pentru a avea la indemina o cantitate suficienta
de plazma lichida.
4. Adaugat 5 ml GANS CH3.
Tratarea plazmatica a plantelor
• Prima saptamina - solutie de 10-15% plazma lichida CO2, pulverizata pe
suprafata plantelor.
• In perioada urmatoare - solutie 10-15% de plazma lichida CH3+CO2 + +Mg
+ K + CONH, pulverizata pe suprafata plantelor.
• Fiole cu apa plazmatica au fost plasate pe parcele, cu un interval de 1,5 la 3
m, pentru a crea un cimp plazmatic constant, in zona plantelor .
• Perioada de tratare: 2-4 zile, pulverizarea a fost efectuata in timpul sau
dupa irigarea solului in primele 2 luni dupa plantare.
• In perioada de dupa 2 luni tratarea plazmatica se efectua in prealabil prin
cumpiri emise de fiole, pulverizarea se efectua cel mult 1-2 ori pe luna.
 Observari:
• Dupa 4 saptamini din momentul plantarii,
in 10 mai 2018, toate rosiile au supravietuit
plantarea in sol liber si au ajuns la
inaltimea pina la 40 cm, infloresc si
fructifica abundent, fructele avind deja
diametrul pina la 3 cm.
• Rasadul de castraveti, de soiul
"KONKURENT" a ajuns la inaltimea de cca
50 cm, infloreste abundent, frucifica,
marimea micilor castraveti fiind de 1,5-2
cm.
• Toate plantele arata foarte bine, au tulpini
si frunze puternice si viguroase, de o
culoare verde intensiva
• Au rasarit si continua
sa creasca din
semintele plantate pe
data de 17-19 aprilie:
castravetii de soiurile
Konkurent, Rodniciok,
Phoenix-640.
• Semintele, inainte de
plantare, au fost
supuse tratarii cu
plazma lichida de
CO2, timp de 24 de
ore.
• Dupa 1,5 luni dim momentul
plantarii, 25 mai 2018: rosiile cu
port inalt au ajuns la unaltimea
90-110 cm, castravetii 90-100
cm, cu o fitomasa abundenta,
frunze si tulpini sanatoase,
infloresc si fructifica abundent.
• Frunzele au aspect sanatos, de o
culoare verde intensiva, iar
marimea frunzelor este normala
sau mare. Fructele au
dimensiunea pina la 5 cm, in
cantitatea de 5-7 rosii pe o
inflorescenta.
Aspectul si marimea frunzelor
Aspectul general
13 iunie 2018
 Prima roada de castraveti

• Primii castraveti de
conditie buna au fost
culesi in 29 mai, iar
roada regulata de
castraveti a inceput din
perioada 10-15 iunie.
Aspect normal, gust
pronuntat.
 Roada de rosii:
Coacerea rosiilor a
inceput in mijlocul lunii
iunie, primele rosii coapte
fiind in decada a treia a
lunii. In perioada iulie-
septembrie se culegeau
regulat rosii coapte, in
cantitatea 1-2 kg , in
fiecare 2-3 zile. Aveau
aspect normal, si un gust
dulciu pronuntat.
Dinamica vegetativa:
• Pe parcursul a integii perioade de
vegetatie rosiile au continuat sa
creasca, sa infloreasca si sa
fructifice. Inaltimea plantelor a
ajuns la 2,5-3 metri, iar fitomasa
a crescut permanent.
• Castravetii, la fel,
s-au dezvoltat
normal, ocupind
tot spatiul
disponibil, si au
avut o recolta
foarte buna, fata
de cum s-a
asteptat, pentru
un loc atit de
untunecos.
 Perioada de vegetatie
• Perioada de vegetatie activa
s-a dovedit a fi destul de
lunga , ceia ce este normal
pentru soiurile mentionate de
rosii cu port inalt. Continua sa
creasca si in octombrie,
etajele superioare devenind
atit de massive, incat s-au
rupt legaturile de support.
Continua sa produca rosii
coapte, infloresc, au multe
fructe verzi. Viteza coacerii s-
a micsorat din cauza scaderii
temperaturilor diurne.
• Castravetii au contunuat sa
fructifice pina in octombrie,
destul de activ, cu toate ca
deja au multe frunze uscate.
 Daunatorii si combaterea
• Din daunatorii patogeni, a fost observata doar activitatea
pseudoperonosporozei "Pseudoperonospora cubensis Rostowz".
Combaterea s-a facut prin stropire cu plazma lichida de CuO2, de mai
multe ori. Oprirea dezvoltarii si raspindirii patogenului a fost efectuata
si prin metoda inlaturarii frunzelor atacate. Cu toate acestea, atit
rosiile, cat si castravetii au dat o roada buna, ignorind afectarea.
• Insecte daunatoare nu au fost active.
Rezultate si concluzii:
• In rezultatul efectuarii acestui experiment agricol pe parcelele mentionate,
s-a dovedit ca:
1. Actiunea favorabila a cimpului plasmatic este evidenta si pronuntata.
2. In prezenta cimpului plasmatic al carbonului C, magneziului Mg si
potasiului K plantele se comporta, de parca ar avea la dispozitie
ingrasaminte minerale, si au un aspect corespunzator.
3. Cimpul plasmatic, chiar daca a fost creat prin diferite metode, este
disponibil plantelor si are effect benefic.
4. Perioada de vegetatie activa a culturilor in cauza, sub actiunea cimpului
plasmatic, a devenit mai lunga si mai productiva.
 Multumesc:
• D-lui Mehran Tavakoli Keshe, pentru stiinta plazmatica, daruita
marinimos omenirii,
• Grupului de Dezvoltare Tenologie Keshe - ”KESHE FOUNDATION
ROMANIA ”, pentru incurajare si sustinere.
• D-lui Kakasi Sandor, bunului meu prieten, pentru sustinere si ajutor in
intelegerea prepararii GANS-ului.