Managementul Situatiilor de Urgenta in Cazul Inundatiilor Studiu de Caz - Jud Ialomita

Managementul situatiilor de urgent in cazul inudatiilor. Studiu de caz-Jud.
Ialomita
ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza”
FACULTATEA DE POMPIERI
Catedra de Inginerie şi Situaţii de Urgenţă
MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR
DE URGENTA ÎN CAZUL
INUNDAŢIILOR
STUDIU DE CAZ – Jud. Ialomita
Coordonator ştiinţific
Conf. univ. dr. ing. Neacşa Florin
Absolvent
Bucureşti
2011
Managementul situatiilor de urgent in cazul inudatiilor. Studiu de caz-Jud. Ialomita
Declaraţie
Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Managementul intervenţiilor în cazul

inundaţiilor ” este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de
învăţământ superior din ţară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de
pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă limbă, sunt
scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa precisă;
 rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.
Bucureşti,
Absolvent:
__________________
CUPRINS
SUMMARY----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 11
INTRODUCERE----------------------------------------------------------------------------------------------------- 12
CAPITOLUL I----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------13
Inundațiile----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------13
1.1. Scurt istoric---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------13
1.2. Generalități---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------15
1.3. Cauzele producerii inundațiilor--------------------------------------------------------------------------------------------16
1.3.1. Producerea inundației----------------------------------------------------------------------------------------------------16
1.3.2. Forme de manifestare a inundațiilor-----------------------------------------------------------------------------------16
1.3.3. Evitarea efectelor inundațiilor------------------------------------------------------------------------------------------17
1.4. Codificarea avertizărilor și alertelor hidrologice----------------------------------------------------------------------18
1.5. Notiunea de viitură------------------------------------------------------------------------------------------------------------19
1.6. Cauzele naturale de producere a inundațiilor și a viiturilor---------------------------------------------------------20
1.7. Cauze antropice de producere a inundațiilor și a viiturilor----------------------------------------------------------23
1.8. Efecte si consecințe ale producerii inundațiilor și viiturilor----------------------------------------------------------24
CAPITOLUL II------------------------------------------------------------------------------------------------------- 27
SITUAȚIA STATISTICĂ A INUNDAȚIILOR LA NIVEL MONDIAL, UNIUNII EUROPENE ȘI PE

TERITORIUL ROMÂNIEI----------------------------------------------------------------------------------------- 27
2.1 Inundații reprezentative produse la nivel mondial---------------------------------------------------------------------27
2.1.1. Inundaţiile din China iulie-noiembrie 1931--------------------------------------------------------------------------27
2.1.2. Revărsarea Râului Galben, China sept.-oct. 1887------------------------------------------------------------------28
2.1.4. Valul Tsunami din Oceanul Indian – 26 decembrie 2004-----------------------------------------------------------29
2.2. Inundații la nivelul Uniunii Europene-----------------------------------------------------------------------------------30
2.3. Inundații pe teritoriul României-------------------------------------------------------------------------------------------32
2.3.1 Inundaţiile din 2005-------------------------------------------------------------------------------------------------------33
CAPITOLUL III------------------------------------------------------------------------------------------------------ 35
GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENTĂ GENERATE DE INUNDAȚII-----------------------35

3.1. Organizarea sistemului național pentru gestionarea situațiilor de urgentă generate de inundații---------35
3.2. Măsuri de prevenire și de intervenție------------------------------------------------------------------------------------37
3.2.1. Organizarea sistemului informaţional---------------------------------------------------------------------------------38
3.3. Stabilirea pragurilor de apărare-------------------------------------------------------------------------------------------41
CAPITOLUL IV------------------------------------------------------------------------------------------------------ 45
3
STUDIU DE CAZ PRIVIND MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE

INUNDAȚII LA NIVELUL JUDEȚULUI IALOMIȚA---------------------------------------------------------45
4.1. Caracterizarea fizico-geografică şi regimul hidrometeorologic-----------------------------------------------------45
4.2 Viituri în bazinul hidrografic Ialomiţa - septembrie 2005-------------------------------------------------------------46
4.2.1. Cadrul natural-------------------------------------------------------------------------------------------------------------46
4.2.2. Situaţia actuală de amenajare cu lucrări hidrotehnice în bazinul hidrografic Ialomiţa------------------------47
4.2.3. Acumularea Dridu--------------------------------------------------------------------------------------------------------54
4.2.4. Acumularea Cotorca I----------------------------------------------------------------------------------------------------60
4.2.5. Acumularea Cotorca II---------------------------------------------------------------------------------------------------64
4.2.6. Acumularea nepermanentă Valea Plopi--------------------------------------------------------------------------------68
4.3. Cauzele producerii inundațiilor--------------------------------------------------------------------------------------------72
4.4.Caracteristici ale inundatiilor-----------------------------------------------------------------------------------------------75
4.5.Viitura pe fluviul Dunărea în județul Ialomița – martie - iulie 2006------------------------------------------------76
4.6. Situația actuală de amenajare cu lucrări hidrotehnice în bazinul hidrografic Dunărea (județul Ialomița)
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------76
CONCLUZII:--------------------------------------------------------------------------------------------------------- 86
BIBLIOGRAFIE------------------------------------------------------------------------------------------------------ 87
4
CONTENT
GLOSSARY------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 5
SUMMARY------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 7
SUMMARY------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9
INTRODUCTION---------------------------------------------------------------------------------------------------- 10
CHAPTER I----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 11
FLOODS-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 11
1.1. History---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------11
1.2. General--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------12
1.3. Causes floods-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------12
1.3.1. Flood producing----------------------------------------------------------------------------------------------------------12
1.3.2. Floods manifestation-----------------------------------------------------------------------------------------------------12
1.3.3. Avoid the effect of floods------------------------------------------------------------------------------------------------12
1.4. Hydrological warnings and alerts enconding*-------------------------------------------------------------------------12
1.5. Notion of flood-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------12
1.6. Natural causes of floods------------------------------------------------------------------------------------------------------12
1.7. Anthropogenic causes of floods---------------------------------------------------------------------------------------------12
1.8. Effects and consequences of floods----------------------------------------------------------------------------------------12
CHAPTER II---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 12
STATISTICS FLOODS SITUATION IN THE WORLD, E.U. AND ROMANIAN TERRITORY----12

2.1 Representative products worldwide floods------------------------------------------------------------------------------12
2.1.1. Floods in China in July-November 1931-----------------------------------------------------------------------------12
2.1.2. Yellow River flooding, China“ sept.-oct. 1887-----------------------------------------------------------------------12
2.1.4. Ocean tsunami in India– 26 december 2004--------------------------------------------------------------------------12
2.2. Floods in the European Union---------------------------------------------------------------------------------------------12
2.3. Floods in Roumania-----------------------------------------------------------------------------------------------------------12
2.3.1 Floods of 2005-------------------------------------------------------------------------------------------------------------12
CHAPTER III--------------------------------------------------------------------------------------------------------- 12
EMERGENCIES MANAGEMENT CAUSED BY FLOODS-----------------------------------------------12

3.1. National organization of emergency management generated by floods------------------------------------------12
3.2. Prevention and intervention measures-----------------------------------------------------------------------------------12
3.2.1. Organization information system---------------------------------------------------------------------------------------12
3.3. Setting threholds defense----------------------------------------------------------------------------------------------------12
CHAPTER IV-------------------------------------------------------------------------------------------------------- 12
5
CASE STUDY ON THE MANAGEMENT OF EMERGENCIES CAUSED BY FLOODS IN THE

COUNTY OF IALOMITA------------------------------------------------------------------------------------------ 12
4.1. Phisico-geographic and hydrometeorological regime------------------------------------------------------------------12
4.2 Floods in river Ialomita - september 2005-------------------------------------------------------------------------------12
4.2.1. Natural framework--------------------------------------------------------------------------------------------------------12
4.2.2. Fitting the current situation with hydraulic works in river Ialomiţa-----------------------------------------------12
4.2.3. Accumulation Dridu------------------------------------------------------------------------------------------------------12
4.2.4. Accumulation Cotorca I-------------------------------------------------------------------------------------------------12
4.2.5. Accumulation Cotorca II-------------------------------------------------------------------------------------------------12
4.2.6. Non-permanent accumulation Valea Plopi----------------------------------------------------------------------------12
4.3. Causes of floods---------------------------------------------------------------------------------------------------------------12
4.4. Characteristic of floods------------------------------------------------------------------------------------------------------12
4.5. Flood on the Danube in Ialomita county – March - July 2006-------------------------------------------------------12
4.6. Current planning situation with hydraulic works in the Danube basin hydro ( County Ialomita)----------12
CONCLUSIONS----------------------------------------------------------------------------------------------------- 12
Bibliography---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 12
Lista figurilor
Figură 1.1 Inundații pe Brațul Borcea........................................................................................................12

Figura 4. 1 Situatia digului din zona Fetesti-Sat........................................................................................12
Figura 4. 2 Gaura din dig acoperită cu deseuri menajere...........................................................................12
Lista tabelelor
Tabel 4. 1 Debite maxime pe sectiunea Dridu...........................................................................................12

Tabel 4. 2 Caracteristicile viiturii pe cele doua studii................................................................................12
Tabel 4. 3 Parametrii caracteristici ai amenajarii:niveluri..........................................................................12
Tabel 4. 4 Parametrii caracteristici ai amenajarii:volume..........................................................................12
Tabel 4. 5 Debite maxime in functie de asigurare......................................................................................12
Tabel 4. 6 Caracteristicile viiturii de calcul...............................................................................................12
Tabel 4. 7 Calcule de atenuare...................................................................................................................12
Tabel 4. 8 Parametrii caracteristici ai amenajarii: niveluri.........................................................................12
6
Tabel 4. 9 Parametrii caracteristici ai amanajării:volume..........................................................................12

Tabel 4. 10 Debite maxime pentru Pârâu Sărata și Valea Cotorca.............................................................12
Tabel 4. 11 Parametrii caracterisitici ai amenajării: niveluri......................................................................12
Tabel 4. 12 Parametrii caracteristici ai amenajării:volume........................................................................12
Tabel 4. 13 Parametrii caracteristici ai amenajării:niveluri........................................................................12
Tabel 4. 14 Parametrii caracteristici ai amenajării:niveluri........................................................................12
Tabel 4. 15 Precipitații peste pragurile critice înregistrate în anul 2005 în jud. Ialomța............................12
Tabel 4. 16 Diguri în bazinul hidrografic Dunărea( jud. Ialomița).............................................................12
Tabel 4. 17 Diguri......................................................................................................................................12
7
GLOSAR
Inundație= acoperirea terenului cu un strat de apă in stagnare sau mișcare, care prin mărimea și
durata sa provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează buna desfășurare a
activităților social-economice din zona afectată.;
Dig= construcție de piatră, de pământ sau de beton, făcută în lungul unei văi, la marginea unei
ape, pe țărmul sau spre largul mării etc., pentru a apăra un loc de inundație, pentru a izola
anumite porțiuni de teren, pentru a corecta albia unui curs de apă, a reduce forța valurilor;
Dezastru= gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau
modificări nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia
Fenomene meteorologice periculoase= fenomene meteorologice care afectează violent zone

relativ mari de teren pe termen lung, provocînd pierderi de vieți omenești, pagube materiale și
degradarea mediului ambiant;
Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanții unor munți sau dealuri, pantele
unor lucrări de hidroameliorați sau a altor lucrări de imbunătățiri funciare;
Cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarța terestră, datorită mișcării plăcilor tectonice,
care generează o mișcare vibratoare a solului care se transmite la distanță de locul de generare,
ce poate duce la victime umane și distrugeri material
Viitura= momente de vârf in evoluția scurgerii apei unui râu; ele se caracterizează prin creșteri
spectaculoase,extraordinare, deosebit de rapide (de ordinul orelor) ale nivelului apei si implicit a
debitului, până la atingerea unui maxim, după care urmează scăderea, de asemenea rapidă, a
apelor (dar intr-un ritm ceva mai lent decât creșterea) care revin la parametri normali de
scurgere.
Pagube=pierdere materială suferită de cineva sau adusă cuiva; stricăciune care provoacă o
pierdere, o daună;
Situație de urgență= Eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și

intensitate amenința viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și
culturale importante iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de
măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor si
mijloacelor implicate.
Înștiințare= Activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau

producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice
centrale sau locale, dupa caz, în scopul evitării surprinderii si al realizării măsurilor de protecție;
8
Avertizare= Aducerea la cunostina populației a informațiilor necesare despre iminența

producerii sau producerea unor dezastre și se realizează de către autoritățile administrației
publice locale;
Prealarmare= Transmiterea mesajelor / semnalelor de avertizare catre autorități despre

probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
Alarmare= Transmiterea mesajelor / semnalelor de avertizare a populației despre iminența

producerii unor dezastre sau a unui atac aerian și se realizează de către autoritățile administrației
publice locale prin mijloacele de alarmare;
Evacuare= masură de protecție civilă luată înainte, pe timpul sau după producerea unei situații
de urgență, la declararea stării de alertă, care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial
a fi afectate, în mod organizat, a populației, a unor instituții publice, operatori economici,
animalelor, bunurilor materiale și în dispunerea lor în zone sau localități care asigură condiții de
protecție si supraviețuire.
9
REZUMAT
În ultimele decenii viața oamenilor pare să fie din ce în ce mai des amenințată de dezastre
naturale. Datorită schimbărilor climatice din ultimul secol natura parcă se dezlanțuie tot mai furioasă
lăsand în urmă imagini apocaliptice. Pare insă greu de înțeles pentru noi oamenii că ar trebui să începem
să respectăm natura deoarece mare parte din aceste dezastre care se produc se datorează activităților
întreprinse de om.
O mare importanța și frecvență o constituie inundațiile.În ultima perioadă acestea au făcut
pagube semnificative și foarte multe persoane și-au pierdut viața din cauza lor.
Au avut loc inundații semnificative atât la nivelul Uniunii Europene dar și la nivelul țării
noastre.
Astfel devine foarte important să intelegem cât mai bine gestionarea situațiilor de urgență la
inundații cu tot ce reprezintă aceasta.
Inundațiile afectează în fiecare an județul Ialomița. În acest județ datorită frecvanței mari a
producerii inundațiilor au fost create diferite zone de acumulări pentru evitarea inundațiilor.
Cea mai gravă situație la nivelul jud. Ialomița o constiuie orașul Fetești din cauza digului foarte
serios deteriorat. Această deteriorare s-a produs datorită oamenilor care au săpat în dig pentru a lua
pământ galben pentru construcția locuințelor. Acum, din cauza nesăbuinței lor, aproape în fiecare an le
sunt inundate casele.
Cuvinte cheie: inundație, dig, schimbări climatice.
10
Summary
In recent decades, human life seems to be getting increasingly threatened by natural disasters.
Duen nature of climate change in the last century seemed to unleash more angry leaving apocalyptic
images. Seems hard to understand for us that we should start to respect nature because most of these
disasters that occur are due taken by man.
Very important and also with a very frecquency are floods. Lately they have significant damage
and many people have lost their lives because of them.
Significant flooding occurred both at EU level but also in our country.
This makes it very important to better understand how emergency management in floods and all
that is it.
Floods affect Ialomita county each year. In this county due to high production frecquency floods
have been created by the accumulation of different areas to avoid flooding.
The worst situation in the city is Fetesti,Ialomita a very seriously damaged because of the dam.
This damage occurred because people have dug in to take yellow earth dam construction homes. Now,
because of their foolishness, almost every year they have flooded houses.
Keywords: Flood,dam,climate changes.
11
INTRODUCERE
Prin prezenta lucrare se arată inundația ca fenomen meteorologic devenit extreme pentru
zilele noastre ca direct consecință a evenimentelor din ultimii ani.
Am ales această temă tocmai pentru că frecvența cu care se produce acest fenomen a
devenit alarmantă. În această lucrare sunt prezentate efectele devastatoare ale inundațiilor și se
dorește ca în urma studiilor făcute măcar să nu mai existe pierderi de vieți omenești, modul de
acționare si de manifestere pe timpul producerii unui astfel de dezastru, măsurile care trebuiesc
luate pentru a evita pe cât posibil pierderile de vieți omenești.
Gradul de noutate al acestei lucrări îl constituie în mare parte studiul de caz realizat la
nivelul județului Ialomița. Sunt analizate aici inundații din trecut, modul de intervenție în cazul
unei inundații precum și situția delicată la nivelului Municipiului Fetești unde există un dig
deteriorat de foarte multă vreme și care necesită înlocuirea lui urgent.
Lucrarea este structurată pe patru capitole
În primul capitol sunt prezentate inundațiile ca fenomen meteorologic cu particularitățile ei, este
prezentată notiunea de viitură, cauzele producerii inundațiilor. În al doilea capitol sunt prezentate
inundațiile si efectele lor la nivelul țarii noastre, Uniunii europene, la nivele mondial. În al treilea
capitol este prezentată modalitatea de gestionare situațiilor de urgența generate de inundații. În al
cel de-al patru-lea capitol este realizat un studiu de caz la nivelul judetului Ialomița.
12
CAPITOLUL I
Inundațiile
1.1. Scurt istoric

În ultimele decenii, numărul dezastrelor meteorologice şi hidrologice a crescut treptat, la
nivel planetar fiind afectaţi sute de milioane de oameni, în fiecare an. Este absolut necesar să se
înţeleagă vulnerabilitatea şi sensibilitatea comunităţilor umane, pe terrmen scurt şi mediu, la
producerea riscurilor hidrometeorologice, necesitatea studiilor interdisciplinare, elaborarea
modelelor de evoluţie şi de predicţie a acestora devenind o prioritate. Inundatiile reprezinta
dezastrul cel mai frecvent, care se poate produce la diferite scări -de la râurile mari până la cele
mici- cu efecte asupra stării mediului, incluzând aici nu numai pagubele economice și
dezechilibrele ecologice, ci și numeroasele pierderi de vieți omenești.
` Secetele şi inundaţiile: fenomene hidrometeorologice extreme
Pe sintagma schimbări climatice globale” se înscrie tot mai mult încălzirea globală, cu
tendinţa de aridizare pe suprafeţe apreciabile, printre acestea numărându-se şi sudul şi sud-estul
României.
Tendinţa de aridizare, manifestată cu precădere în ultimele două decenii ale secolului
trecut şi continuată în cel actual, se datorează creşterii temperaturii aerului, asociată cu scăderea
cantităţii de precipitaţii. Dar pe acest fond climatic, respectiv secetos, cel puţin pe teritoriul
13
României, se produc şi numeroase inundaţii, provocate de cantitați mari de precipitaţii, care cad
în intervale scurte de timp, de ordinul orelor, uneori chiar al minutelor.
O analiză a periodicităţii regimului meteorologic şi hidrologic pe teritoriul României pe
120 de ani (1881-2001) reliefează trei stări de regim: ploios, normal şi secetos, cu perioade
cuprinse între 11 şi 20 de ani.
Din consemnările cronicarilor rezultă că viituri catastrofale (inundaţii) s-au produs cu
regularitate pe teritoriul României, acestea fiind o consecinţă a climatului temperat continental:
în secolul al XVI-lea s-au produs 10 inundaţii de proporţii, în timp ce în secolul al XVII-lea au
fost consemnate 19; în secolul al XVIII-lea sunt amintite 26, în secolul al XIX-lea 28, iar în
secolul al XX-lea 42. După cum se poate remarcă, frecvenţă inundaţiilor a crescut, în primul
rând din cauza schimbărilor climatice, dar şi că o consecinţă a reducerii capacităţii de transport
în albiile minore ale arterelor hidrografice, ca urmare a aluvionărilor, a îndiguirilor, a
despăduririlor din bazinele de recepţie-colectare şi a diferitelor construcţii în albia majoră.
Comparaţie între inundaţii

Dacă ne referim la ultimii 35 de ani, luând ca repere anii 1970 şi 2005, se pot sublinia
următoarele;
-inundaţiile din 1970 s-au restrâns, ca perioadă, la lunile mai-iunie şi s-au produs cu precădere pe
râurile de ordinul I : Someş, Crisuri, Mureş, Olt, Argeş, Şiret, inclusiv pe Dunăre;
-în anul 1970 s-au înregistrat şi debitele omologate cele mai mari;
-la nivelul anului 1970 erau mai puţine lacuri de acumulare care să atenueze viiturile şi mai
puţine porţiuni îndiguite în albiile râurilor;
-pagubele materiale şi pierderile de vieţi omeneşti au fost mult mai mari în 1970 în comparaţie
cu cele din 2005;
-inundaţiile din 2005, cu excepţia câtorva râuri de ordinul I (Siret, cu afluenţii săi, Buzău,
Trotuș, Putna, Mureş, Ialomiţa), s-au produs pe râuri mici, dar au avut un grad mult mai mare de
extindere teritorială, uneori cu caracter repetitiv (Trotuș, Buzău, Ialomiţa).
Cauze și strategii
Ceea ce se întâmplă pe teritoriul României, referindu-ne aici la cele două categorii de
fenomene hidrometeorologice -secete şi inundaţii- sunt consecinţele, în primul rând, al
schimbărilor climatice globale sau variaţiilor climei la nivel planetar şi regional, iar în al doilea
rând intervenţiei antropice în peisajul specific.
Din studiile întreprinse de către Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice
şi de Agenţia Europeană de Mediu rezultă că temperatura medie a aerului la suprafaţa Terrei a
crescut cu 0,6°C în ultima sută de ani şi că această creştere a fost de trei ori mai rapidă după
14
1975, pe de-o parte, şi că precipitaţiile atmosferice au crescut cu 10-20% pe teritoriul României

(ca şi în alte regiuni ale Europei), pe de altă parte.
Dacă în privinţa regimului termic se pot face predicţii cu un anumit grad de certitudine,
regimul precipitaţiilor este aleatoriu, cu un grad ridicat de imprevizibilitate.
Aceste stări climatice pot fi puse pe seama creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră şi aerosoli,
a despăduririlor seminificative la nivel planetar care modifică circulaţia maselor de aer şi a
extinderii suprafeţelor irigate şi a lacurilor de acumulare pe marile artere hidrografice.
În România, pe fondul acestor modificări globale, accentuarea producerii inundaţiilor pe bazine
hidrografice mici este cauzată de despăduririle necontrolate efectuate după anul 1990, care
determină o scurgere rapidă a apei pe versanţi, intensificarea eroziunii solului şi a alunecărilor de
teren, de colmatarea albiilor minore şi de construcţiile de locuinţe şi de alte utilităţi în spaţiile
virtual inundabile.
1.2. Generalități
Dezastrele care se produc se clasifică după cum urmează:
-Fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea
unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă; în
această categorie sunt cuprinse : cutremurele, alunecările și prăbușirile de teren, inundațiile și
fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile si epizotiile;
-Evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de
accidente; în această categorie sunt cuprinse : accidentele chimice, biologice, nucleare, în
subteran, avarii la construcțiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă și
explozii, accidentele majore la utilaje și instalații tehnologice periculoase, căderile de obiecte
cosmice, accidente majore și avarii mari la rețelele de instalații și telecomunicații.
Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of
basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru
(similar catastrofă) se înţelege:
- gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau
modificări nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia.
Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie după
cauză (naturale sau antropice).
O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare:
Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard
Termenii formulei au următoarele semnificații:
-vulnerabilități = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educație, creșterea populației,
fragilitatea economiei, sărăcie, structuri de urgență birocratice etc.
15
-hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afecteză viața, proprietățile
și activitea umană iar a cărui extindete poate duce la dezastre;
Hazardele sunt de mai multe tipuri:
-geologic (cutremure, erupții vulcanice, alunecări de teren );
-climatic (cicloane, inundații, secetă ); de mediu (poluarea mediului, epizootii, deșertificare,
defrișare păduri );
-epidemii și accidente industriale; războiul ( inclusiv terorismul).
Conform aceleiași terminologii, se mai definesc:
-alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanții unor munți sau dealuri, pantele
unor lucrări de hidroameliorați sau a altor lucrări de imbunătățiri funciare;
-cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarța terestră, datorită mișcării plăcilor tectonice, care
generează o mișcare vibratoare a solului care se transmite la distanță de locul de generare, ce
poate duce la victime umane și distrugeri materiale;
-epidemii= răspîndirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la animale;
-fenomene meteorologice periculoase= fenomene meteorologice care afectează violent zone
relativ mari de teren pe termen lung, provocînd pierderi de vieți omenești, pagube materiale și
degradarea mediului ambiant;
-inundații= acoperirea terenului cu un strat de apă in stagnare sau mișcare, care prin mărimea și
durata sa provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează buna desfășurare a
activităților social-economice din zona afectată.
1.3. Cauzele producerii inundațiilor
Ultimul deceniu a marcat o creștere fără precedent, ca frecvență și amploare, a

distrugerilor provocate de inundații. Inundațiile pot fi cauzate de:
-precipitații intense și prelungite;
-prăbușirea barajelor;
-valuri cauzate de furtună, cutremure;
-topirea bruscă a zăpezilor.
1.3.1. Producerea inundației
Inundația apare atunci când albia unui râu nu poate prelua toată apa provenită din
precipitații. Apele rîurilor mari cresc și scad mai încet decât cele ale râurilor mici.
Astfel, într-un bazin hidrografic mic este posibil ca apele unui râu sa crească sau să scadă într-un
interval de la câteva minute la câteva ore. În cazul râurilor mari, creșterea si descreșterea apelor
poate dura mai mult deoarece este nevoie de timp pentru scurgerea apei ce cade în amonte.
16
1.3.2. Forme de manifestare a inundațiilor
Există mai multe forme de manifestare a inundațiilor fiecare formă cu specificul ei și

anume:
-Inundațiile produse de revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creșterii debitelor sau
blocajelor produse de ghețari, aluviuni;
-Inundațiile produse de scurgerile de pe versanți, datorate căderii unor mari cantități de
precipitații într-un timp scurt;
-Inundațiile produse de accidentele la construcțiile hidrotehnice.
1.3.3. Evitarea efectelor inundațiilor
Omul de-alungul istoriei sale a fost practit forțat sa învețe cum să se protejeze de aceste
fenomene deosebit de periculoase cum sunt inundațiile. De aceea odată cu trecerea timpului și cu
creșterea in intensitate a acestor fenomene omul a descoperit mai multe metode prin care poate
evita efectele fenomenelor numite inundații. Acestea sunt urmatoarele:
-Construirea de diguri de protecție;
-Dezvoltarea fondului forestier;
-Combaterea încălzirii globale;
-Dezvoltarea sistemului informațional meteorologic și hidrologic;
-Interzicerea amplasării de locuințe sau obiective economico-sociale in zonele inundabile si
dezafectarea celor existente;
-Intreținerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitații existente la nivelul
localităților (sisteme de canalizare, șanțuri etc.);
-Întreținerea albiei cursurilor de apă (îndepărtarea vegetației, îndepărtarea obstacolelor).
Figură 1.1 Inundații pe Brațul Borcea
17
Codificarea avertizărilor și alertelor meteorologice1
Aceste atenționări și avertizări meteorologice constau dintr-un mesaj de tip text, ce este
însoțit și de o hartă la nivel național, și menționează județele ce urmează să fie posibil afectate,se
precizează intensitatea fenomenului precum și intervalul în care este posibil a se produce
fenomenul respectiv.
Fiecare județ va fi colorat in verde, galben, portocaliu ori roșu după nivelul de avertizare
necesar. Actualizarea culorilor se face zilnic, în funcție de durată și intensitatea fenomenului
meteorologic semnalat.
Fenomenele meteorologice ce intră sub incidența acestor coduri sunt: vânt puternic, ploi
însemnate cantitativ, ninsori abundente și polei, descărcări electrice frecvente, caniculă ( valori
de temperatură egale sau mai mari de 35,0 grade C), ger (valori de temperatură sub -10 grade C).
Avertizările sau alertele hidrologice constau dintr-un mesaj de tip text , însoțit de o hartă la nivel
național cu specificarea sectoarelor de râu ce urmează să fie posibil afectate de creșteri
semnificative de niveluri/debite, cu precizarea intensitații fenomenului pentru fiecaree
areal/sector de râu , precum si a intervalului de prognoză.
COD VERDE – nu indică nici o precauție particulară pentru perioada imediat următoare,
dar nu este nici vreme frumoasă.
COD GALBEN – se va folosi pentru fenomene meteorologice temporar periculoase,
pentru anumite activități, dar altfel obișnuite pentru perioada respectivă sau zone cu detalii la
intensificarea fenomenelor in zilele următoare.
COD PORTOCALIU – se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi
periculoase cu un grad de intensitate mare.
COD ROSU – se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase cu un
grad de intensitate foarte mare și cu efecte dezastruoase.
Codul galben este similar unei atentionări meteorologice. Codul portocaliu și roșu vor fi
similare unei avertizări meteorologice, iar buletinele meteorologice emise de două ori pe zi
(dimineața și la prânz) explicitează fenomenele atmosferice de la codurile portocaliu și roșu,
precizând evoluția fenomenelor specificate, acoperirea spațială a acestora, intensitatea și durata
lor.
1
ORDIN comun MAI MMGA Nr. 823/1427 din 2006 pentru aprobarea procedurilor de codificare
a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice
18
1.4. Codificarea avertizărilor și alertelor hidrologice2
Avertizarea hidrologică se emite atunci când se prevede posibilitatea depășirii cotelor de

apărare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante
pe versanți, torenți, văi nepermanente, pârarie), pe baza prognozelor meteorologice.
Alerta hidrologică se emite atunci când se prevede depășirea iminentă a cotelor de
apărare și/sau producerea altor fenomene hidrologice periculoase(scurgeri importante pe
versanți, torenți, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice și a stării
râurilor. Pentru marcarea ingtensității fenomenului de producere de viituri corespunzător unui
areal sau unui sector de râu se vor folosi următoarele coduri de culori:
COD GALBEN – risc de viituri sau creșteri rapide ale nivelului apei,
neconducând la pagube semnificative, dar care necesită o vigilență sporită în cazul desfășurării
unor activități sezoniere și/sau expuse la inundații – situație de atenție (depășirea cotelor de
atenție)
COD PORTOCALIU – risc de viituri generatoare de revărsări importante,
susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra vieții colectivităților și siguranței bunurilor
și persoanelor – situație de inundație (cod portocaliu – depășirea cotelor de inundație);
COD ROȘU – risc de viituri majore. Amenințarea directă și generalizată asupra
siguranței persoanelor și bunurilor – situație de pericol ( cod roșu – depăsirea cotelor de pericol)
1.5. Notiunea de viitură
Viiturile reprezintă momente de vârf in evoluția scurgerii apei unui râu. Ele se
caracterizează prin creșteri spectaculoase,extraordinare, deosebit de rapide (de ordinul orelor) ale
nivelului apei si implicit a debitului, până la atingerea unui maxim, după care urmează scăderea,
de asemenea rapidă, a apelor (dar intr-un ritm ceva mai lent decât creșterea) care revin la
parametri normali de scurgere.
Geneza viiturilor este legată, în primul rând, de condițiile climatice. Ele se produc ca
urmare a unor ploi torențiale cu intensități și strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide
a zăpezii (viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). În funcție de distribuția în
timp a precipitațiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur vârf) și
complexe sau compuse (cu mai multe vârfuri). În perioadele de ingheț, scurgerile de sloiuri pot
provoca baraje naturale (zăpoare) care blochează scurgerea, generând creșteri de nivel in spatele
acestora sau scurgeri puternice in momentul ruperii.
2
ORDIN comun MAI MMGA Nr. 823/1427 din 2006 pentru aprobarea procedurilor de codificare
a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice
19
Producerea viiturilor și caracteristicile lor mai sunt determinate, in afara de condițiile

climatice, de alți factori, precum: permeabilitatea, gradul de umiditate, temperatura solului,
vegetația, pantele albiilor si ale versanților, forma si suprafața bazinelor de recepție,
caracteristicile albiilor. Prin defrișarea pădurilor și lucrarea necorespunzătoare a terenurilor în
pantă, omul contribuie indirect la favorizarea acestor fenomene hidrologice. Uneori, viituri
puternice se produc ca urmare a distrugerii barajelor lacurilor de acumulare.
1.6. Cauzele naturale de producere a inundațiilor și a viiturilor
Apariția inundațiilor se datorează în primul rând unor factori naturali legați de condițiile
climatice care generează cantități mari de precipitații, furtuni.
Cauzele climatice presupun o creștere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale și
revărsarea apelor in arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice deosebite.
Ploile și în special cele torențiale, constau în căderea unor cantități mari de precipitații
într-un timp foarte scurt, astfel încât capacitatea de infiltrare a solului este repede depășită și
aproape întreaga cantitate de apă cazută se scurge spre reteaua de văi generând viituri, depăsirea
capacității de transport a albiilor minore și deversarea apelor în albiile majore provocând
inundații. Sunt cunoscute în România inundațiile produse de astfel de ploi în anul 1970, pe
majoritatea râurilor mari, în 1972 și 1975 cu precădere în partea de sud a țării, în 1991 pe râurile
din Subcarpații Moldovei (Tazlău, Trotuș cu ruperea barajului de la Belci etc.). Areale
susceptibile de a fi inundate se intâlnesc în lungul multor râuri din România.
În cazul râurilor, viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza producerii inundațiilor
în albiile majore. Cea mai importantă caracteristică a unei viituri este înălțimea apei în albie,
pentru că inainte de toate, ea este generată de o creștere a nivelului apelor. Pentru a se produce o
inundație este insă necesar ca în lungul râului să existe o luncă inundabilă. Excepție fac
sectoarele de chei și defilee din lungul râurilor unde nu se produc inundații chiar la creșteri
spectaculoase ale nivelurilor. Pentru a caracteriza o viitură sunt necesare o serie de valori
cantitative asupra debitelor de apă scurse și a nivelurilor înregistrate. Uneori acestea ating valori
impresionante, de peste 200.000 m3/s în cazul Amazonului, de 80.000-100.000 m 3/s pentru Lena
și Enisei, 60.000-70.000 m3/s pentru Volga și Mississippi. Pentru fluviul Dunărea cel mai mare
debit înregistrat a fost de 16.285 m3/s în luna mai 1970, pentru Someș la Satu Mare de 3.342 m 3/s
la 15 mai 1970 iar pentru Siret la Lungoci de 3.186 m3/s la 19 mai 1970.
Orice viitură caracterizează printr-un timp de creștere, care este cu atât mai mare cu cât
suprafața bazinului este mai mare, un vârf al viiturii și un timp de descreștere, de regulă mult mai
mare ca cel de creștere. Dacă o viitură are un singur vârf, ea este cunoscută sub denumirea de
20
viitură simplă, dar dacă are mai multe vârfuri este o viitură compusă. Pe glob, viiturile și deci și
inundațiile au o frecvența mai mare în climatele în care precipitațiile cad preponderent sub formă
de ploi. În acest sens distingem:
- viituri mediteraneene specifice pentru sudul Franței în Munții Cevennes, pentru sudul Italiei, în
Calabria, pentru râurile din insulele Sicilia si Sardinia. În aceste regiuni intensitatea
precipitațiilor ajunge uneori la câteva sute de mm și chiar peste 1.000 mm în 24 de ore;
- viituri oceanice mai ales în sezonul rece, la râurile din Franța de pe fațada vestică, cum este
bazinul Senei, la cele din Insulele Britanice și în central și estul Statelor Unite;
- viituri de vară sunt specifice zonei temperate în special pentru Europa Centrală și pentru
România. Pe continentul american, astfel de viituri au urmări catastrofale în statele Texas,
Kansas, si Oklahoma;
- viituri tropicale care apar în regiunile lovite de cicloane tropicale sau de tornade.
Topirea zăpezilor este un alt factor important al formării viiturilor și al producerii
inundațiilor mai ales în zonele climatelor temperat și rece. De regulă, procesul de topire a
zăpezilor generează apele mari de primăvara sau de vară în zonele înalte. Acest proces poate fi
însa accelerat de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploile căzute în acest
interval. În România topirea zăpezilor începe în lunile februarie-martie, mai intâi în Câmpia Tisei
și în sud-vestul și sudul țării. În zonele de deal și în Moldova începe în luna martie, iar la munte,
în aprilie - mai. Astfel de viituri sunt spectaculoase pe râurile din vestul Statelor Unite, pe
Columbia, pe Volga, Obi, Enisei si Lena.
Topirea zăpezilor suprapusă cu căderea precipitațiilor conduce de multe ori la producerea
inundațiilor. În România acest fenomen a fost caracteristic pentru inundațiile și viiturile
catastrofale produse cu precădere în luna mai 1970, pe râurile din Transilvania, pe Olt, Siret și
Dunăre. Astfel, în primele 4 luni ale anului 1970 au căzut precipitații abundente care au saturat
solul, iar la munte au general un strat de zăpada de grosimi apreciabile. În primele 12 zile din
luna mai au căzut în bazinele Mureș si Someș în jur de 100 mm precipitații. Apoi, între 12 și 14
mai au mai căzut încă pe atâtea precipitații și pe alocuri chiar mai mult. Ploile căzute au găsit un
sol saturat și ca urmare s-au scurs în proporție de 80%. La munte, ploile au topit și stratul de
zăpadă și s-au format viituri puternice în toate bazinele de pe fațada vestică a Carpaților, în
bazinele Olt, Siret și chiar Dunăre. Undele de viitură cu debite excepțional de mari produse pe
râurile din bazinul Someș au inundat multe localități producând pagube foarte mari. Pe râul
Someș, de exemplu, la Satu Mare, pe data de 14 mai nivelul maxim înregistrat a fost de 816 cm,
la un debit de 3.200 m3/s, care s-a revărsat în albia majoră inundând aproape în întregime orașul
și terenurile riverane. În bazinul Mureșului, undele de viitură s-au format tot spre obârșie și s-au
propagat în aval cu viteze, niveluri și debite apreciabile. La Mediaș, pe Târnava Mare, nivelul
21
maxim înregistrat a fost de 747 cm, deși cota de inundație era la 350 cm (cu 4 m peste aceasta
cotă). Ca urmare, la Sighișoara apele au ajuns aproape la nivelul primului etaj. La Alba lulia,
unde albia Mureșului avea la apele medii o lățime de 110 m, în timpul inundațiilor a ajuns la
3.700 m, iar la Arad nivelul maxim a atins 698 cm. Probabilitatea de apariție a unor astfel de
fenomene s-a apreciat a fi de o dată la 160-170 de ani.
La nivel național pagubele inundațiilor din 1970 au fost foarte mari. Au fost afectate total
83 de localități și parțial 1.528. S-au evacuat din calea apelor 256.000 persoane și 455.000 de
animale. Au fost avariate 395 de unități productive și 45.460 de case, din care 13.070 au fost
complet distruse. Analizate pe bazine hidrografice, se constată că cea mai mare parte a acestora
(43%) s-au produs în bazinul Mureșului .
Zăpoarele apar frecvent pe râurile din zona climatului temperat continental sau subpolar,
dar cu precădere pe cele care curg de la sud spre nord în Rusia și în Canada. Un astfel de
fenomen s-a semnalat pe râul Enisei, în anul 1909, când în urma unui baraj de ghețuri, nivelul
râului a crescut cu 12m în 24 de ore și a inundat în amonte, iar ruperea zăporului a generat o
viitura și inundații care au distrus mai multe vase aflate la iernat pe un canal lateral. Pe Dunăre,
cea mai spectaculoasă creștere de nivel, ca urmare a unui astfel de fenomen s-a produs in anul
1838, când în urma blocării ghețurilor în zona orașului Budapesta, nivelurile au crescut în așa fel
încât au depășit cu 2 m pe cele mai mari înregistrate, deși debitele fluviului nu au fost decât de
5.000-6.000 m3/s. În timpul acestui zăpor apele au afectat partea de est a orașului, unde nivelurile
crescute și ghețurile sub influența vântului au distrus 4.254 de case și au inundat o suprafață de
circa 6.000 kmp.
Excesul de umiditate poate genera inundații periculoase. În Romînia, perioada 1969-1973
s-a caracterizat ca fiind cu exces de umiditate față de media multianuală. Ca urmare în foarte
multe areale depresionare sau pe interfluvii orizontale, din Câmpia de Vest și din Câmpia
Română, cu apele freatice la mică adâncime s-au produs inundații. În partea de nord-est a
Câmpiei Române s-a remarcat creșterea nivelului lacurilor naturale din crovuri, inundarea
crovurilor frecvent seci, a unor suprafețe joase de luncă și a unor terenuri orizontale care în mod
obișnuit erau emerse .
Cauze parțial climatice stau uneori la baza declanșării undelor de viitură și a inundațiilor.
Interacțiunea dintre scurgerea apelor în estuarele unor fluvii și maree poate genera în anumite
cazuri inundarea zonelor de luncă. Cel mai tipic exemplu îl reprezintă râul Senegal de pe coasta
vestică a Africii. Din cauza pantelor foarte mici din cursul inferior (0,035-0,005%o) apele marine
urcă pe fluviu în timpul mareelor până la distanța de 440 km.
În timpul viiturilor, interferența celor două mase de apă poate genera inundații puternice în
funcție și de volumul de apă adus de fluviu.
22
Furtunile puternice, provocate de cicloni sau de vânturile musonice, pot provoca inundații
ale coastelor marine. Astfel de situații se intâlnesc în golful Mexic (Florida), în jurul Philipinelor,
în India și în Bangladesh, pe coastele Alaskăi și ale Chinei, în Europa vestică în special în Țările
de Jos. Între 1916 și 1965, coastele Japoniei au fost afectate de 5 mari taifune foarte puternice cu
valuri de peste doi metri față de normală. În acest caz se pot distinge două tipuri de furtuni:
a) primul tip are loc pe coastele deschise cum sunt ale Oceanului Atlantic din Statele
Unite. Pe aceste țărmuri, afectate de ciclonii tropicali, apele marine pătrund adânc în zonele
limitrofe. Între 1900 și 1960, coastele Floridei au fost afectate de 40 de huricane cu puternice
efecte asupra liniei de țărm și a zonei limitrofe;
b) al doilea tip se produce pe mările mai mult sau mai puțin închise cum sunt Marea
Nordului și Marea Adriatică, dar și în acest caz sunt foarte periculoase.
Topirea bruscă a zăpezilor și a ghețurilor ca urmare a unor erupții vulcanice, generează
viituri și inundații, ca în Islanda, Norvegia, la ghețarul Hardanger, în Anzi etc. Este recent
exemplul vulcanului Nevado del Ruiz din Columbia.
Cutremurele de pământ, în special cele produse în domeniul marin, provoacă valuri foarte
mari ce se transmit cu viteze de la 100 la 700-800 km/oră și înîlțimi de până la 10 m și distrug pe
coaste tot ce găsesc în calea lor. Sunt afectate de astfel de valuri coastele Mării Mediterane, ale
Mării Caraibilor si ale Asiei. Astfel, în anul 1876 Golful Bengal a fost puternic afectat de un
astfel de fenomen în urma căruia în arealele inundate au pierit 300.000 de persoane.
1.7. Cauze antropice de producere a inundațiilor și a viiturilor
Despăduririle efectuate de om în decursul timpului în toate regiunile globului au

modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric și prin aceasta au favorizat o scurgere
mai puternică a apelor pe versanți. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde și
niveluri mai mari și o sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul râurilor.
Construcțiile hidrotehnice efectuate fără a se cunoaște suficient de bine probabilitatea de
apariție a nivelurilor și a debitelor maxime pot pune în pericol comunități umane și bunuri
materiale. În cazul barajelor de exemplu, accidentele pot fi legate de o serie de calcule greșite ale
planului barajului, de defectele rezultate la incastrarea corpului barajului în roca de bază, de
calcularea greșită a rezistenței barajului, de deficiențe de control a rezistenței barajului etc.
Dintre toate accidentele produse pe plan mondial, 69% au apărut la barajele din pământ și
din anrocamente și în 31% la alte tipuri de baraje. Se pare că una din cauze constă în faptul că
aceste baraje au o mare neomogenitate a materialelor de umplutură și pot apărea procese de
sufoziune fizică, de eroziune regresivă, de tasări, sau de apariție a unor viituri excepțional înainte
de terminarea construcției. 0 astfel de situație s-a întâlnit la barajul Oros din Brazilia, cu o
23
înălțime de 54 m, care a fost confruntat cu o viitură survenită în 1959, în timpul execuției. Viitura
produsă în luna martie a umplut lacul deși se evacuau continuu prin galeria de fund 400 rrvVs.
Un nou val de ploi a determinat o creștere a debitului râului principal cu 2.250 m 3/s (cu mult
peste capacitatea de evacuare) și în noaptea de 25-26 martie apele deversau peste tot
coronamentul pe o lățime de 620 m cu un debit de 6.900 mc/s. Forța apei a făcut o breșă în baraj
de 200 m și într-un timp scurt s-au erodat cei 900.000 m 3 de pământ și anrocamente cărate cu
multă trudă în corpul barajului. Din fericire populația din aval fusese avertizată și evacuată, dar
munca, energia consumată, pagubele și cheltuielile produse de inundație nu au mai putut fi
recuperate.
Astfel de accidente se pot produce și la barajele în arc, din beton. De exemplu, ruperea barajului
Malpasset din sudul Franței, pe râul Reyran, la 80 km nord de Nisa, în anul 1959, a distrus case,
poduri, calea ferată pe 2.000 m, parțial orașul Frejus, iar pe cele 43.000 ha inundate nu au rămas
decât mine și noroi. Au pierit 421 persoane, 1.138 sinistrați, 100 case distruse complet, 700
avariate, 200 vehicule distruse, pagube de 30 miliarde de franci, fără a socoti barajul.
Ruperea digurilor fluviale sau marine pe cale naturală constituie un alt pericol mare de
inundare a terenurilor protejate. În partea de vest a Europei, în Țarile de Jos s-au construit diguri
marine care au scos, în decursul istoriei, de sub apele mării o suprafață de 2.200 km 2. Aceste
suprafețe deși intens folosite și locuite sunt în pericol de a fi inundate, datorită ruperii digurilor
de protecție, cu toată supravegherea atentă a acestora. O astfel de catastrofă a avut loc in luna
ianuarie 1953 din cauza unei furtuni puternice care a generat valuri cu o inălțime de 12m.
Digurile marine au rezistat la această incercare, dar au cedat digurile de pe malurile estuarelor și
ca urmare s-au inundat 70.000 ha de teren. Pagubele au fost apreciate: 1.800 morți, 4.000 case
distruse și 25.000 avariate. Au pierit 25.000 bovine, 20.000 porci, 2.000 berbeci, 1.500 cai,
100.000 păsări etc.
1.8. Efecte si consecințe ale producerii inundațiilor și viiturilor
Pagube economice directe constau, așa cum s-a arătat la fiecare caz în parte, din
pierderile de vieți omenești din localitățile afectate total sau parțial, din numărul de case distruse
sau avariate, din obiectivele industriale afectate cu pagube în funcție de gradul de afectare și de
profilul intreprinderii. Tot pagube directe se pot produce și la obiectivele agricole și zootehnice
care înregistrează pierderi de animale în cazul în care acestea nu au putut fi evacuate din zona
devastată. Este afectată direct cu pagube materiale rețeaua de drumuri și căi ferate prin distrugere
completă sau prin avarierea de poduri, drumuri și căi ferate .Rețeaua de linii electrice și de
comunicații are de suferit în cazul în care stâlpii de susținere au fost avariați, la fel rețeaua de
conducte de transport de gaze petrol sau apa potabilă și industrială. După cum a reieșit din
24
multitudinea de exemple, pot fi afectate o serie de construcții hidrotehnice, lacuri de baraj, prin
distrugere completă, avariere sau pur și simplu colmatare. Astfel de situații se pot intampla
frecvent, mai ales acolo unde lacurile de acumulare au fost construite în regiuni cu un transport
mare de aluviuni în suspensie. Lacurile sunt practic transformate în simple trepte în profilul
longitudinal, cu reducerea la maxim a volumului util și fără perspective deoarece cheltuielile
pentru decontarea lor sunt foarte mari. În China s-a adoptat o tehnică aparte de protejare a
lacurilor de acumulare de astfel de fenomene. În corpul barajului sunt prevăzute niște vane foarte
mari care în timpul viiturilor sunt deschise, viitura trece fără dificultăți și închiderea lor se face
numai la turbidități mici, prelungind foarte mult durata de viață a lacurilor. Alte pagube directe se
pot produce la depozitele de materiale sau de materii prime dacă acestea sunt amplasate în zonele
inundabile.
Pagube economice indirecte constau din efectele pe care le au inundațiile asupra
întreruperii temporare sau permanente a proceselor de producție, asupra întârzierilor produse în
livrarea produselor și chiar prin reducerea exportului. Intervin apoi costurile suplimentare de
transport, cele de apărare prin măsurile adoptate în timpul inundațiilor, fără a mai vorbi de
cheltuielile efectuate pentru normalizarea situației și reluarea activităților economice, ca și pentru
plata asigurării bunurilor materiale și umane.
Pe lângă pagubele economice care pot fi cuantificate inundațiile au și efecte care se
răsfrâng atat asupra vieții sociale cât și asupra mediului înconjurător prin consecințele de ordin
ecologic pe care ele le pot produce.
Efectele sociale negative constau în primul rând din pierderile de vieți omenești și consecințele
ulterioare ale acestora asupra vieții comunităților umane și ale societății în general. În timpul
inundațiilor se desfășoară ample acțiuni de evacuare a populației care duce la generarea de
panică cu efecte psihologice negative. Dacă nu sunt luate măsurile de protecție medicală
necesare, se poate ajunge la declanșarea unor epidemii. Pe perioada inundațiilor sunt drastic
diminuate veniturile populației fie prin întreruperea activităților fie prin pagubele directe pe care
le suporta comunitățile riverane. Tot în această categorie trebuie să introducem și distrugerea
unor valori culturale ale comunităților umane din arealele inundate.
Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prin
afectarea stării de calitate a factorilor săi. În timpul inundațiilor are loc poluarea apelor de
suprafața prin antrenarea în albiile de râu a tuturor deșeurilor de pe malurile apelor, prin
descompunerea animalelor înecate și transportate, prin ruperea conductelor de transport a
produselor petroliere s.a. Are loc o poluare a apelor subterane și chiar poluarea solurilor din
zonele inundate în cazul în care apele transportă astfel de substanțe.
25
Efectele geomorfologice ale viiturilor și ale inundațiilor sunt foarte importante și prin
urmările lor. Sunt cazuri când la viituri se produc spectaculoase eroziuni de maluri și în albie. La
fluviul Galben sunt sectoare în care patul albiei se înalță cu circa 10 cm la fiecare viitura și
uneori eroziunile de mal ajung la 300 m/zi în timpul viiturilor puternice. Așa se explica de ce în
ultimii 2.000 ani cursul fluviului a suferit 26 de modificări majore, pe actualul traseu stabilindu-
se în anul 1851. La acestea se adaugă efectele care se produc în albia majoră unde actualul
orizont de sol și așa destul de subțire este acoperit cu un strat de aluviuni și mâl de diferite
grosimi în funcție de adâncimea și viteza apei. În felul acesta terenurile inundate suferă o
modificare a modului de folosință anterior, un proces de autoinălțare, o dereglare a ecosistemelor
anterioare și instalarea unei perioade de dezordine până la refacerea echilibrului, pe baza puterii
de autoreglare a ecosistemelor. În timpul viiturilor, foarte multe râuri transportă volume
importante de aluviuni în suspensie și prin târâre, care în mare parte se depun la gura de vărsare
provocând o înaintare a deltelor, care poate ajunge la peste 100 m/an în funcție de cantitatea
depusă. Pentru a avea o imagine asupra acestor procese este suficient să amintim că Nilul
transportă anual 111 milioane tone de aluviuni în suspensie, Mississippi 312 milioane și Fluviul
Galben 1.887 milioane tone. În acest din urma caz scurgerea medie specifică de aluviuni în
suspensie este de 28 t/an km2, cu puțin mai mare ca valorile de 25 t/an km2 determinate pentru
Subcarpatii Curbură, din România.
26
CAPITOLUL II
Situația statistică a inundațiilor la nivel

mondial, Uniunii Europene și pe
teritoriul României
2.1 Inundații reprezentative produse la nivel mondial
De-alungul istoriei, furtunile și inundațiile au provocat distrugeri și pierderea multor vieți

omenești. Unii experți consideră că, parțial, activitatea umană este responsabilă pentru creșterea
frecvenței si a intensitatii multor dezastre naturale.
Inundaţiile sunt printre cele mai puternice dezastre naturale de pe pământ. Societăţi din
întreaga lume au trăit şi au murit cu inundaţiile de la bun început. Iată o listă cu cele mai mari
inundaţii din întreaga lume:
2.1.1. Inundaţiile din China iulie-noiembrie 1931
Seria de inundaţii care a avut loc în China Centrală în anul 1931, pe perioada decadei
Nanjing, este considerată, la modul general, cel mai devastator cataclism natural despre care au
existat vreodată date şi cu siguranţă cel mai important dezastru al secolului XX. Pierderile umane
din urmă inundaţiilor din 1931 au fost estimate între 3.7 şi 4 milioane de victime. Între anii 1928
27
şi 1930, o secetă teribilă a precedat potopul. Conform unor atestări, o vreme anormală a început
în centrul Chinei în iarnă lui 1930. Ninsorile masive din iarnă au fost urmate de dezgheţul
primăverii, care a venit cu ploi abundente ce au ridicat şi mai mult nivelul Râului Galben. Ploaia
s-a înteţit în iulie şi august 1931. Numai în iulie au lovit şapte cicloane. Acest lucru a determinat
inundaţii uriaşe că urmare a umflării râurilor Galben, Yangtze şi Huai. Răul Galben, al cărui
nivel a crescut până la 30 de metri, a ucis între unul şi două milioane de oameni, inundând 87 km
pătraţi şi lăsând 80 milioane de oameni fără case. Yangtze a ucis 145.000 de persoane şi a afectat
28.5 milioane. În final, Huai, al cărui nivel a crescut cu 16 metri, a ucis mai mult de 200.000 de
oameni.
2.1.2. Revărsarea Râului Galben, China sept.-oct. 1887
Râul Galben (Huang He) din China este predispus revărsării, din pricina teritoriului neted
şi întins aflat de o parte şi de cealaltă a sa. Inundaţiile provocate în 1887 de Răul Galben au
devastat această zonă, omorând între 900.000 şi 2.000.000 oameni. Potopul din acel an a
reprezentat unul dintre cele mai groaznice catastrofe din istoria cunoscută. Timp de secole,
fermierii care au locuit în apropierea Râului Galben au construit diguri pentru a reţine apele
umflate din cauza aluviunilor acumulate pe fundul râului. În anul 1887, patul aflat în creştere al
acestuia, coroborat cu mai multe zile de ploaie torenţială, au venit de hac digurilor, provocând o
indundatie masivă. Se crede că apele Râului Galben au pătruns mai ales prin digurile din
Huayankou, aproape de oraşul Zhengzou din provincia Henan. Din pricina câmpiilor joase din
zonă, potopul s-a propagat foarte rapid prin tot nordul Chinei, acoperind o suprafaţa estimată la
80.000 kilometri pătraţi şi distrugând centre agricole şi comerciale. În urma inundaţiei, două
milioane de persoane au rămas pe drumuri. Pandemiile şi lipsurile ulterioare nenorocirii se crede
că au curmat tot atâtea vieţi pe cât a făcut-o evenimentul în sine. A fost una dintre cele mai
teribile inundaţii din istorie, care avea să fie însă detronată la scurt timp de un nou cataclism
asemănător
2.1.3. Inundaţia din Zhumadian, Provincia Henan, China 7 august 1975
Regiunea administrativă Zhumadian din provincia chineză Henan găzduia înainte de

1975 barajul Banqiao. Acesta a fost clădit la începutul anilor 1950 pe râul „Ru”, un afluent al
Fluviului Galben. Scopul proiectului: reglarea inundaţiilor din regiune. După terminarea
construcţiei barajului, apar fisuri în dig şi la ecluză, care sunt rapid remediate cu ajutorul
inginerilor sovietici. Încă din acel moment, Chen Xing, hidrolog chinez de renume, critică
metodele de construire a barajului şi se declară sceptic cu privire la rezistenţa acestuia.
Propunerile sale nu au fost acceptate de regimul comunist nici după ce, în 1961, intervenţia sa
28
este necesară în urma ivirii unor probleme la sistemul barajului. La data de 7 august 1975, un
taifun puternic loveşte Banqiao, învolburând apele, în faţa cărora ecluzele cedează. În dimineaţa
zilei de 8 august 1975, digul barajului mic Shimantan se rupe, fapt care atrage după sine
fracturarea în cascadă a altor 62 de baraje. Acest efect de domino al prăbuşirii digurilor
determină formarea unui val care se deplasează în aval cu o viteză 50 km/h, inundând regiunea
de şes din împrejurimi. Sunt astfel înecate cinci districte şi o serie de localităţi din afară acestora,
suprafeţe însumând mii de kilometri pătraţi. Circulaţia, comunicaţiile şi acţiunile de salvare erau
complet paralizate. După nouă zile izbucneşte în rândurile celor încercuiţi de apă epidemia şi
foametea, care duc la o decimare populaţiei din regiune. Dezastrul a provocat moartea a 230.000
persoane.
2.1.4. Valul Tsunami din Oceanul Indian – 26 decembrie 2004
Cutremurul care a avut loc la data de 26 decembrie 2004 în Oceanul Indian, a fost un
seism submarin, al cărui epicentru s-a aflat chiar în apropierea coastei nordice a insulei
indoneziene Sumatra. Cutremurul a avut o magnitudine de 9.3 grade pe scară Richter şi a
provocat o serie de valuri tsunami, care au afectat regiunile de coastă din opt ţări asiatice,
cauzând moartea confirmată a 229.866 de persoane, dar suspectată în cazul a peste 300.000.
Peste un milion de gospodarii şi case au fost măturate de valurile uriaşe, iar autorităţile se tem în
continuare de izbucnirea unor epidemii apărute din cauza contaminării apei, care ar putea dubla
numărul de victime. Data fiind rata mare de natalitate din ţările afectate, aproape o treime din
victimele tsunamiului din 2004 au fost copii. Seria de valuri înalte de până la 30 metri a
transformat mai bine de 4 milioane de localnici ai zonelor afectate, în sinistraţi. Cutremurul a
avut cea mai lungă durată înregistrată vreodată, între 8.3 şi 10 minute. A determinat devierea
întregii planete cu un centimetru de la axă sa firească şi a declanşat o replică tocmai în ţinuturile
Alaskăi.
Cele mai grave inundaţii din lume:

China — 1931 - 3.700.000- 4.000.000 victime
China — 1887 - 900.000-2.000. 000 victime
China — 1938 - 500.000-700.000 victime
China — 1975 - 231.000 victime
Indonezia — 2004 — 230.000 victime
Olanda — 1530 — peste 100,000 victime
29
Vietnam — 1971- 100.000 victime

2.2. Inundații la nivelul Uniunii Europene
Munca de o viaţă se poate nărui în doar câteva clipe. Sute de mii de oameni din Europa
Centrală au probat, de cele mai multe ori într-un decor sinistru, realitatea acestei afirmaţii în
prima parte a lui 2010, loviţi de ceea ce poate fi considerat unul dintre cele mai păguboase
evenimente din istorie.
În ultimul deceniu, o parte din statele din regiunea Europei Centrale şi de Est s-au
confruntat cu inundaţii severe care au lăsat în urmă pierderi semnificative. Din moment ce
portofoliile celor mai multe companii de asigurări şi reasigurări multinaţionale includ o mare
parte din aceste state, nevoia unor modele transfrontaliere de prevenire a riscurilor de inundaţii şi
de reducere a pagubelor înregistrate, care să fie corelate între toate ţările expuse la deversările
din bazinul unui fluviu, se face tot mai des simţită.
Aşadar, pierderile suferite de ţările central-est europene ca urmare a inundaţiilor din
trecutul recent nu i-au ocolit pe asiguratori. Inundaţiile din vara lui 1997, care au afectat atât
Polonia, cât şi Cehia, au generat pagube economice de 3,7 miliarde USD, respectiv de 1,99
miliarde USD. În august 2002, în urma inundaţiilor din bazinele fluviilor Dunărea şi Elba,
suprafeţe întinse din Europa Centrală au stat sub ape zile întregi, rezultând în pagube enorme,
atât pentru economie, cât şi pentru asiguratorii locali care, la rândul lor, au angrenat în vârtejul
pierderilor şi o serie de reasiguratori internaţionali. Germania a fost cel mai grav afectată, dar şi
Austria şi Cehia au fost lovite puternic de acest eveniment catastrofal, care a generat pierderi de
14,4 miliarde euro, din care 3,3 miliarde euro au reprezentat pagube acoperite de companiile de
asigurări.
Anul acesta, regiunea Europei Centrale a fost devastată din nou de inundaţii, în lunile
mai, iunie şi august. Acestea au afectat cel mai sever Polonia, unde presa a descris momente
desprinse parcă din scenarii apocaliptice, dar şi Cehia, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria,
Austria, Ucraina şi nu în ultimul rând, România.
Pe măsură ce fenomenul a înaintat în amonte în bazinele râurilor Odra, Wisla şi Vistula,
dimensiunile şi severitatea pagubelor lăsate în urmă de inundaţiile din lunile mai şi iunie au putut
fi cuantificate. Astfel, cei cel puţin 40 de oameni decedaţi şi cei 23.000 evacuaţi din propriile
case de pe raza acestor bazine, din care 17, respectiv 10.000 în Polonia, au ridicat valoarea
pagubelor la 3 miliarde euro numai în această ţară.
Intensitatea fenomenului nu a mai fost întâlnită în istoria ultimilor 160 de ani în Polonia,
cu atât mai mult cu cât în cele mai importante oraşe din ţară, Varşovia, Cracovia şi Wroclaw,
30
localizate în bazinele acestor râuri, a fost declarată stare de urgenţă, iar alte oraşe mai mici au
fost transformate în lacuri.
În Republică Cehă, cele mai severe inundaţii s-au produs în partea de nord-est a ţării, pe
afluenţii râului Odra, în zona centrului industrial Ostrava şi mai la sud de acesta, în bazinul
râului Morava. Nivelul apei pe Odra s-a ridicat la cel mai înalt nivel de urgenţă, rezultând în
inundaţii a căror frecvenţă a fost estimată de Institutul ceh de Hidrometeorologie la 20 ani, care
au afectat cu precădere oraşul Bohumin, dar şi zona de la graniţa cu Polonia.
Inundaţii puternice s-au înregistrat şi de-a lungul râului Morava, afluent al Dunării.
Potrivit unor estimări preliminare făcute de asigurătorii din regiune în luna iunie, pierderile
asigurate se ridicau la 50 milioane euro, însă aceştia se aşteptau ca pagubele să le depăşească în
unele zone pe cele înregistrate în urma inundaţiilor din 1997.
După o serie de ploi torenţiale care nu s-au oprit timp de două săptămâni, Slovacia s-a
confruntat în luna iunie cu cele mai puternice inundaţii din istorie. Cele mai afectate regiuni au
fost partea de sud-est, în special zonele adiacente oraşului Trebisov, daunele fiind atribuite unei
breşe severe în sistemul de apărare împotriva inundaţiilor de-a lungul râului Ondava şi
periclitării de către aceasta a oraşelor şi infrastructurii adiacente. De asemenea, alunecări de teren
masive au întrerupt temporar reţeaua feroviară dintre Bratislava şi Košice, iar calea ferată din
apropierea oraşului Kysak a fost acoperită de ape.
Similar situaţiei din Cehia, pagubele estimate iniţial de asigurători slovaci se ridicau la 40
milioane euro.
Totodată, pagubele produse de inundaţii sectorului agricol au fost imense în Slovacia,
suprafaţa de teren agricol utilizat şi inundat ridicându-se la 250.000 ha. Autorităţile în domeniu
spuneau atunci că pagubele nu vor putea fi estimate decât după recoltare, însă aşteptările lor
indicau pierderi de 100 milioane euro. Având în vedere absenţa asigurărilor în domeniu, aceste
pagube vor trimite în faliment mulţi producători agricoli, chiar şi cei mai puternici fiind deja
afectaţi de efectele crizei financiare.
Nord-estul Ungariei, adiacent regiunii de sud a Slovaciei, afectată de fenomene meteo
extreme, a experimentat, de asemenea, inundaţii severe. Cea mai dramatică situaţie a avut loc în
zona Miskolc, de-a lungul râurilor Bodva, Hernan, Zagyva şi Sajo. Combinate cu furtunile
puternice din zonele de est ale ţării, din zona lacului Balaton, acestea au afectat în principal
sectorul agricol, pierderile estimate fiind de câteva milioane de euro.
În Slovenia, Savinjsko, Posavje, Dolenjsko, Primorsko şi Ljubljana au fost zonele cele
mai afectate de inundaţii, valoarea pierderilor ridicându-se la peste 20 milioane euro. De
asemenea, pagubele produse infrastructurii rutiere însumau 15 milioane euro, potrivit primelor
31
estimări, daune suplimentare urmând a fi înregistrate ca urmare a pagubelor suferite de aproape

30.000 ha de teren agricol.
2.3. Inundații pe teritoriul României
Inundaţiile din anii 70 au fost cele mai grave din istoria României. Cei care au
supravieţuit dezastrului au mărturii cutremurătoare. La începutul lunii mai 1970, în câteva zile, a
curs pe pământ apă cât într-o luna. Au fost două valuri de inundaţii care au transformat România
într-o mare de noroi. În 1975, alte inundaţii. După încetarea ploilor, râurile deveniseră râuri de
cadrave umane.
Aproape în fiecare an, fie că plouă prea mult, fie că ninge prea mult, avutul românilor
este acoperit de ape. Sute de hectare de teren agricol, gospodarii, drumuri şi instituţii. Apa nu
iartă nimic, nu e interesată de trudă, sudoarea cu care pagubitii si-au construit casele sau si-au
lucrat pamanturile. Natura parcă se razbună. Apa din râuri acoperă pământurile şi casele, iar apa
sărată a lacrimilor acoperă obrajii celor care au rămas fără mai nimic. Şi, an de an, apele inundă
suprafeţe tot mai mari, afectează tot mai multe case şi răpesc tot mai multe vieţi. Bazinele
hidrografice care au inundaţii mari sunt aproape aceleaşi în fiecare an.
Bazinele hidragrafice ale Muresului, Siretului, Dunării, Crisurilor, Someşului şi Prutului
sunt cele care creează an de an probleme foarte mari românilor. Şi cu toate că apar inundaţii des,
în aceleaşi zone, nici autorităţile dar nici oamenii nu au făcut nimic.
Potrivit statisticilor Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, din 1960 şi până acum
apa a acoperit uscatul cel mai mult în 2004, când 11.625, 7 mii de hectare au fost inundate. Apele
nemiloase au adus cu ele şi oameni. Statisticile comuniste nu îi înregistrează însă. Familiile sunt
singurele care mai vorbesc de ei.
Primul an în care au fost înregistrate victime în urmă inundaţiilor a fost 1997. Anul cu cei
mai mulţi morţi a fost 1999, când 46 de persoane şi-au pierdut viaţă. Cele mai multe gospodării
au fost afectate în 1970. În acel an 85.463 de case au fost inundate. Cele mai multe lucrări hidro
(527 ) au fost avariate în 2001.
NEPĂSARE??? În 1960, doar două bazine hidrografice , cel al Muresului şi cel al
Şiretului, au avut inundaţii. Apele au acoperit atunci 132.000 de hectare şi 1697 de case. Doi ani
mai târziu, în 1962, Timisul, Crişul şi Prutulau inundat 581.000 de hectare şi 2.031 de locuinţe au
fost afectate. Un an critic pentru România , an în care furia apelor a fost devastatoare, a fost
1970.
Au avut inundaţii bazinele hidrografice ale Muresului, Someşului, Şiretului, Prutului,
Oltului, Crisurilor şi al Dunării. Au fost acoperite de ape 1.058.000 de hectare, au fost afectate
32
85.463 de gospodarii, 294 de obiective social-economice, 934 de kilometri de căi ferate, 2.843 de
drumuri naţionale, judeţene sau comunale şi au fost afectate 3.547 de poduri şi podete.
Se pare însă că oamenii nu au învăţat să se apere. Şi-au ridicat în continuare case în zone
inundabile, iar autorităţile le-au dat aprobări. Aşa că apele i-au lovit din nou. În 1975 au fost
inundate 331.000 de hectare şi au fost afectate 33.784 de case. Şi an de an, ba Muresul, ba
Şiretul, când şi când Ialomiţa, Dunărea şi multe alte ape năvălesc peste avutul românului.
Inundaţiile din 1997 au afectat 30 de judeţe în bazinele hidrografice ale râurilor Mureş,
Şiret, Crisuri, Prut, Argeş, Someş-Tisa, Olt şi Ialomiţa. În acel an 177,6 mii de hectare au fost
inundate şi 12.133 de case au fost avariate de ape. Un an mai târziu, apele au venit mai supărate
parcă. Locuitorii a 34 de judeţe s-au trezit cu apa în case. Au fost înregistraţi 28 de morţi şi
22.107 case au fost inundate. Anul cu cele mai multe victime ale inundaţiilor a fost 1999, când
38.736 de case au fost avariate de apele învolburate. În ultimii 10 ani, apele din bazinul
hidrografic al Mureșului și-au iesit din matcă în fiecare an.
Aceleași drumuri, aproape aceleași case și aceiași oameni au avut probleme cu apele
revărsate.În afară de Mureş, şi cei care locuiesc în bazinele hidrografice ale Şiretului, Crisurilor,
Prutului, Oltului şi Ialomiţei au fost loviţi de blestemul apei. Apa fără de care nu putem să trăim
şi nu putem face nimic, apa care ne distruge tot ce am făcut. Tot în ultimii 10 ani, Banatul a fost
inundat constant.
2.3.1 Inundaţiile din 2005
România a fost cea mai afectată de inundaţiile din 2005, numarul persoanelor decedate
fiind de 31 iar daunele totale fiind estimate la mai mult de 5 miliarde lei
Inundaţiile au fost deosebit puternice în judeţul Harghita, unde inundaţiile au lovit oraşul
Odorheiu Secuiesc şi localităţile din jur, în mijlocul lunii august. Inundaţii puetrnice în perioada
24-25 august, când zece persoane au fost ucise, alte cinci au fost declarate dispărute şi 1.400 de
gospodării au fost inundate. Alte judeţe afectate în mod semnificativ la sfârşitul lunii august au
fost Mureş, Prahova şi Bistriţa. Oraşul Târgu Mureş, un centru regional important, a fost, de
asemenea, afectat de creşterea apelor pe râul Târnava, chiar dacă nu a fost o cantitate
semnificativă de daune produse decât la infrastructură.
În nord-vestul România, judeţele Bihor şi Cluj au fost de asemenea afectate, deşi la o
scară mai mică decât Harghita. În judeţul Cluj, peste 100 de case au fost inundate, cu inundaţii în
jurul oraşului Turda. liniile de cale ferată din judeţ au fost de asemenea închise. Localităţile
Popeşti, Suplacu de Barcău şi Valea lui Mihai au fost afectate.
La mijlocul lunii august, regiunea Nord-Est din România a fost, de asemenea, puternic
afectată, cu 1473 evacuaţi din casele lor din Iaşi, Suceava şi Botoşani începând de la 16 august.
33
În judeţul Suceava, 555 km de drumuri au fost afectate, în timp ce aproape 600 de poduri au fost
inundate, rezultând inundarea a 520 case, din care 16 au fost distruse în mod semnificativ. Mai
multe reţele de comunicaţii, în special cabluri electrice şi fibre optice, au fost de asemenea
afectate.
34
CAPITOLUL III
Gestionarea situațiilor de urgentă

generate de inundații
3.1. Organizarea sistemului național pentru gestionarea situațiilor de urgentă

generate de inundații3
Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice

periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale este o activitate de interes
naţional având în vedere frecvenţă de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.
Se stabilesc atribuţiile ce revin tuturor structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de tipurile de risc specifice.
În România există mai multe tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:
a) inundaţii, prin revarsarile naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau
blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe
versanţi;
b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;
c) fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole,
depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă (hidrologică);
d) poluările accidentale ale resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi poluări marine în zona
costieră, numite în continuare a poluări accidentale”.
Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:
a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
b) obiectivele sociale;
3
Regulament din 12.05.2005 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări
accidentale;
35
c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice,

ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
d) barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul
producerii de accidente;
e) căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie
electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de
epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
f) mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor
şi altele).
Prin gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se înţelege identificarea şi
monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea,
înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.
Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin:
- măsuri preventive
- măsuri operative urgente de intervenţie
- măsuri de reabilitare .
Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc prevăzute mai
sus constituie o obligaţie pentru organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în
acest domeniu şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a
bătrânilor, copiilor şi a altor categorii defavorizate.
Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau
distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi
capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină,
să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi
control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de
avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere,
intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a
apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii
hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje,
în caz de accidente la acestea şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţialii poluatori, precum şi unităţile de gospodărire a
apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile şi ceilalţi
utilizatori de apă au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări
accidentale. Lista potenţialilor poluatori se stabileşte de către organele abilitate.
36
În caz de secetă, când debitele de apă nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizaţi, se aplică
restricţii temporare de folosire a resurselor de apă pe bază planurilor de restricţii şi folosire a apei
în perioade deficitare. Măsurile stabilite în planurile de restricţii sunt obligatorii pentru toţi
utilizatorii de apă.
3.2. Măsuri de prevenire și de intervenție4
Sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea,

înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor,
avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în
managementul situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice, conform schemei fluxului
informaţional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor necesare.
În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informaţional cuprinde, de
asemenea, date şi măsurători privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea
regimului natural de scurgere.
Transmiterea acestor informaţii constituie o obligaţie a organelor de exploatare a
lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deţinător şi se realizează în conformitate cu schema fluxului
informaţional, aprobată prin planurile de apărare respective.
Conţinutul de detaliu al informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor, pragurile critice,
frecvenţa transmiterii, unităţile la care se transmit precum şi deciziile operative de la şi la
Comitetul ministerial, Comitetele judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti şi Comitetele
locale, se stabilesc prin instrucţiuni elaborate de către Institutul Naţional de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor şi respectiv de către Administraţia Naţională de Meteorologie şi sunt
aprobate de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă.
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi deţinătorii de construcţii hidrotehnice au
obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau
hidrometrice necesare cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi
asigurarea corelaţiei acestora cu cele zonale.
Întreţinerea şi exploatarea dispozitivelor se fac în conformitate cu instrucţiunile aprobate
de Comitetul ministerial, iar transmiterea datelor şi măsurătorilor se asigură de către deţinători.
Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor de la unităţile
meteorologice şi hidrologice la Comitetele judeţene şi locale şi la Comitetul ministerial, prin
4
Regulament din 12.05.2005 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice
şi poluări accidentale;
37
planurile operative de apărare se stabilesc mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite, la care

se va asigura permanenţa.
La judeţe permanenţa va fi asigurată de către Centrele operaţionale din cadrul
Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, la municipii, oraşe şi comune permanenţa va
fi asigurată prin grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale şi economice periclitate, prin
grija conducătorilor acestora.
Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între Comitetele judeţene şi
locale, pot fi folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare
şi alte mijloace de telecomunicaţii disponibile.
Pentru avertizarea obiectivelor situate în aval de baraje, se elaborează de către unităţile
care deţin aceste baraje, planuri de avertizare-alarmare a populaţiei şi obiectivelor economice şi
sociale situate în aval de lacurile de acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice.
În cazul poluărilor accidentale pe Dunăre şi pe râurile transfrontiere, sistemul
informaţional este organizat şi funcţionează conform Manualului de Operare Internaţional pentru
Centrul Internaţional Principal de Alarmare (PIAC), iar în cazul poluărilor accidentale pe râurile
interioare sistemul informaţional este organizat conform Sistemului de Alarmare SAPA-ROM şi
prevederilor Planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
În cazul poluărilor cu hidrocarburi a Mării Negre, sistemul informaţional este asigurat şi
funcţionează conform A«Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare
marină cu hidrocarburiA», aprobat prin HG nr. 1593/2002.
3.2.1. Organizarea sistemului informaţional
Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor

meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale, revine Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor, care se subordonează Comitetului Naţional pentru Situaţii de
Urgenţă. Monitorizarea situaţiilor de urgenţă, evaluarea informaţiilor, înştiinţarea, avertizarea,
prealarmarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea aplicării unitare a măsurilor de
prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă sunt asigurate de Centrul operativ pentru situaţii de
urgenţă, organ tehnic cu activitate permanentă, constituit în cadrul Ministerului Mediului şi
Gospodăririi Apelor.
Aplicarea strategiei și coordonarea tehnică de specialitate, la nivel național, a bazinelor
hidrografice și județelor, a acțiunilor preventive și operative pentru apărarea împotriva
38
inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și

poluărilor accidentale este asigurată de către Administrația Națională “Apele Romane” și
unitățile sale teritoriale.
Avînd în vedere particularitățile managementului situațiilor de urgență generate de
tipurile de risc specifice, desfășurarea activităților ce se impun și organizarea
conducerii,coordonării și cooperării se asigură prin :
. - Centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă constituite la nivelul
Administraţiei Naţionale aApele Romane”, Direcţiilor de Ape şi Sistemelor de Gospodărire
a Apelor, sub conducerea directă a directorului general şi respectiv a directorilor.
- Grupuri de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale,
care se constituie în cadrul fiecărui Comitet judeţean, din specialiştii cooptaţi cu responsabilităţi
în acest domeniu, fiind conduse de directorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean este numit prin Ordinul
prefectului de constituire al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi este alcătuit din
reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Agenţiei de Protecţie a Mediului,
Comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, unităţilor teritoriale ale Administraţiei
Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, ale SC HIDROELECTRICA SA, Regiei Naţionale a
Pădurilor, Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, altor deţinători de construcţii hidrotehnice cu
rol de apărare împotriva inundaţiilor, Centrelor meteorologice regionale sau Serviciilor regionale
de prognoză a vremii, Staţiilor meteorologice judeţene (după caz), cooptaţi în cadrul Comitetului
judeţean în calitate de consultanţi.
Activitatea permanentă și atribuțiile Centrelor operative pentru situații de urgență sunt

asigurate de serviciile (birourile, compartimentele) Dispecerat-Apărare împotriva Inundațiilor
din cadrul Administrației Naționale “Apele Romane”, Direcțiilor de Ape și Sistemelor de
Gospodărire a Apelor, completate în situații de urgentă, cu personal din compartimentele de
specialitate.
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean, are următoarele atribuţii specifice:
a) asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul judeţean
pentru situaţii de urgenţă, elaborarea planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor
accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orăşenesti
şi comunale pentru situaţii de urgenţă şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor
39
accidentale la folosinţele de apa potenţial poluatoare şi a planurilor de restricţii şi folosire a apei

în perioade deficitare;
b) acordă asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşenesti şi comunale pentru întocmirea
planurilor de apărare specifice;
c) avizează planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale
municipale, orăşenesti şi comunale, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului
judeţean pentru situaţii de urgenţă;
d) coordonează tehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale
în teritoriu, aplicând prevederile din planurile de apărare împotriva inundaţiilor, planurilor de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, precum şi a planurilor de restricţii în perioade
deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul ministerial şi
Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu
Direcţiile de Ape şi Comitetele judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului
informaţional operativ:
e) asigură consultanţă de specialitate, în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă,
pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor
de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, gheţuri şi
poluări accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare
proprii, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apa pe raza localităţilor;
f) asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare
permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă
întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, rapoartelor de sinteză,
după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul operativ din Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor şi la Centrul operativ al Direcţiei de Ape, care transmite la
Centrul operativ al Administraţiei Naţionale «Apele Romane»;
g) asigură, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, organizarea şi
desfăşurarea la nivel judeţean a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de
funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a
fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru instruirea
administraţiei publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;
h) asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a
construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precum şi urmărirea realizării
măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;
40
i) participă, în comisia stabilită de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi

stabilirea pagubelor produse de inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi,
accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale.
Persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în folosinţă terenuri sau obiective
în zone ce pot fi afectate de acţiuni distructive ale apelor sau de accidente la construcţii
hidrotehnice au obligaţia să participe la acţiunile de apărare şi să asigure întreţinerea şi
exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.
Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de
apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, ce se elaborează pe judeţe, localităţi şi de către
utilizatorii de apă potenţial poluatori, precum şi la nivel bazinal.
Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de
amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.
3.3. Stabilirea pragurilor de apărare5
Starea de alertă generată de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la

construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se declanşează în momentul în care se constată
apariţia fenomenului periculos sau când probabilitatea de apariţie este stabilită prin prognoză.
Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi trei etape care diferă între ele prin
gradul de pericol prezentat. Ele sunt declanşate la atingerea unor praguri critice (criterii de
avertizare), specifice fenomenului analizat (inundaţii, fenomene meteorologice şi hidrologice
periculoase, comportarea în timp a construcţiilor hidrotehnice) şi care sunt precizate în
instrucţiuni speciale.
a) Situaţia de atenţie are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol.
Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt:
 îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru
prognoză evoluţiei sale;
 verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a
apelor mari;
 informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.
5
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
41
b) Situaţia de alarmă este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate
conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apa,
creşterea debitelor înfiltrate prin construcţiile hidrotehnice de retenţie şi a antrenării de materiale
din corpul acestora, creşterea intensităţii precipitaţiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale
confirmate care necesită intervenţii şi altele).
Declanşarea stării de alarmă conduce la intrarea în situaţia operativă a comitetelor pentru situaţii
de urgenţă. Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite să stăpânească fenomenul, cât şi
activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.
c) Situaţia de pericol este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent şi este
necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (evacuarea
populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor
hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de circulaţie pe unele drumuri şi
poduri, precum şi pe căile navigabile), precum şi pentru combaterea poluărilor accidentale cu
efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei
şi ihtiofaunei, a mediului înconjurător şi altele, sau care depăşesc teritoriul de competenţă).
Trecerea şi revenirea de la o stare la altă se pot face în funcţie de evoluţia fenomenelor.
(1) Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor sunt:
a) mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice
situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;
b) mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub forma de niveluri sau debite.
Posturile avertizoare fac parte din reţeaua naţională de hidrologie şi meteorologie şi trebuie să
fie amplasate la o distanţă suficientă de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile
necesare prestabilite prin planurile de apărare.
Stabilirea mărimilor caracteristice de apărare pentru zone îndiguite ale cursurilor de apă
 cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al
digului pe o treime din lungimea acestuia
 cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre
cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
 cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota
nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a
dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.
Stabilirea mărimilor caracteristice de apărare pentru zone neindiguite ale cursurilor de apă :
 cota de atenţie - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de
timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;
 cota de inundaţie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;
42
 cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor
şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi cailor rutiere, precum şi luarea unor măsuri
deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
Stabilirea mărimilor caracteristice de apărare pentru acumulări de apa
a) fazele I, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează de
proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (NNR) şi Cota creastă deversor.
Stabilirea mărimilor caracteristice de apărare pentru comportarea barajelor
a) pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv pe baza instrucţiunilor
aprobate de Comitetul Ministerial în funcţie de:
- nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte cota crestei deversorului;
- atingerea unor valori limită în comportarea construcţiei astfel:
 pragul de atenţie- valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depăşesc
domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie
modificată;
 pragul de alertă amodificari periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia
spre forme incipiente de cedare;
 pragul de pericol- barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la
ruperea construcţiei.
3.4. Întocmirea planurilor de apărare 6
Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor

la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale constituie documentaţii tehnice, care se întocmesc de
către unităţile care deţin obiective periclitate, de către Comitetele judeţene şi Comitetele locale, cu
consultarea tehnică şi coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, şi de către Direcţiile de Ape din
cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se
reactualizează o dată la 4 ani, din punct de vedere al elementelor tehnice şi atunci când este necesar,
datorită modificărilor organizatorice.
Planurile de avertizare-alarmare se întocmesc de către deţinătorii de baraje, se avizează de către
Direcţiile de Ape şi de Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de Comitetul
ministerial. Aceste planuri se reactualizează o dată la 10 ani sau în funcţie de modificările survenite la
obiective şi la dotările cu mijloace de alarmare şi de intervenţie. Planurile de apărare împotriva
inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, ale localităţilor şi obiectivelor din aval de baraje, din
zona de influenţă, se corelează cu elementele aferente din planurile de avertizare-alarmare.
6
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
43
Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare se elaborează de către Direcţiile de Ape
după consultarea utilizatorilor autorizaţi, cu avizul Administraţiei Naţionale a Apele Romane” şi se
aprobă de către Comitetul de bazin. Secţiunea aferentă judeţului face parte integrantă din Planul judeţean
de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii
hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
Planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se întocmesc, la nivel bazinal, de
către Direcţiile de Ape şi de către persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură
cu apa, potenţial poluatori. Secţiunea aferentă judeţului face parte integrantă din Planul judeţean de
apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii
hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
44
CAPITOLUL IV
Studiu de caz privind managementul

situațiilor de urgență generate de
inundații la nivelul județului Ialomița
4.1. Caracterizarea fizico-geografică şi regimul hidrometeorologic
Județul Ialomița se află situat în sud-estul României, în câmpia Bărăganului, având o climă de tip
continental, incadrându-se în izoterme anuale de +10 / -10˚C, precipitațiile medii anuale fiind de 400 -
500 mm.
Fenomenele hidrometeorologice deosebite care pot apare pe teritoriul județului sunt: blocaje de
ghețuri pe râurile interioare, brațul Borcea și fluviul Dunărea, viscol și alte fenomene de iarnă, precipitații
peste praguri critice, grindină și fenomene orajoase, intensificări de vînt periculoase, secetă, depăsiri ale
nivelelor critice pe râurile interioare și fluviul Dunărea.
Dintr-un studiu pe o perioadă de 70 ani consecutivi, pe anotimpuri, au rezultat urmatoarele
temperaturi medii:
- iarna - 7˚C;
- primavara + 15˚C;
- vara + 22˚C;
- toamna + 14˚C.
Temperatura maximă a fost de 43,7˚C în luna august 2007 la Dridu, iar cea mai scazută
de - 30˚C în luna februarie 1942.
Repartiția precipitațiilor prezintă o mare instabilitate atât în spațiu cât și în timp, secetă fiind de
multe ori frecvența și luând uneori aspect de calamitate.
Seceta hidrologică din anul 2007 a determinat:
-debite scăzute în toate secțiunile de măsuratori pe râul Ialomița (Q minim anual = 7,80 mc/s în
25.08.2007 la SH Slobozia, Q minim anual = 8,94 mc/s in 31.08.2007 la SH Țăndărei)
-scăderea nivelului hidrostatic al stratului acvifer freatic sub potențialul multianual cu până la 3,65 m
(06.08.2007 zona Buliga – Fetesti)
45
Vântul predominant este cel din N-E către S-V și anume Crivătul, care bate intens iarna cu o
viteza de 10 - 30 m/sec.
Acest vânt, în perioada de iarnă, este însoțit de viscole puternice care fac ca zăpezile să se așeze
în straturi neuniforme.
Pe teritoriul județului s-au produs vijelii cu aspect de tornadă (Făcăeni – 12 august 2002, Movilița
și Moldoveni – 7 mai 2005).
Județul Ialomița dispune de o rețea hidrografică majoră, reprezentata prin râul Ialomița, râul
Prahova, râul Mostiștea și fluviul Dunărea, care prezintă aici caractere tipice de câmpie, panta de scurgere
redusă, meandre puternice, aluvionare intensă.
Râul Ialomiţa se caracterizează printr-un regim hidrografic de tip continental temperat, cu un
maxim principal primăvara (lunile mai, iunie) ca urmare a precipitaţiilor abundente, care de regulă, în
acest sezon se suprapune topirilor din bazinul superior montan.
De asemenea, căderile unor ploi excepţionale în zona bazinului mijlociu (în care înlăturarea abuzivă a
învelişului forestier determină tipuri de concentrare a precipitaţiilor foarte scurte) este de natură să
producă viituri pe cursul inferior şi mijlociu al râului.
Nivelele ridicate peste cotele de atenţie, coeficientul mare de sinuozitate a râului, zona de convergenţă
hidrografică Dridu-Urziceni (în care au loc compuneri ale undei de viitură), lucrările de apărare
insuficiente au concurat la producerea în mod frecvent a unor inundaţii ce au afectat numeroase obiective
aflate în luncă.
4.2 Viituri în bazinul hidrografic Ialomiţa - septembrie 2005

4.2.1. Cadrul natural
Principalul colector al apelor de suprafaţă din judeţ este râul Ialomiţa, care prezintă o
lungime totală a cursului de 390 km şi o suprafaţă totală a bazinului de 10430 km2, ceea ce
reprezintă aproximativ 4,4 % din suprafaţa ţării. Bazinul hidrografic Ialomiţa este format din trei
zone hidrografice distincte:
- Ialomiţa amonte confluenţa râu Prahova;
- Prahov Teleajen;
- Ialomiţa inferioară aval confluenţa râu Prahova 4270 km2.
Din punct de vedere geomorfologic suprafaţa totală este reprezentată astfel:
- 21,5 % zonă de munte;
- 13,5 % zonă de deal;
- 65 % zona de câmpie.
Pe teritoriul judeţului, râul Ialomiţa are lungimea de 215 km, râul Prahova 30 km, pârâul
Sărată 21 km, râul Cricovul Sărat 4 km, râul Mostistea 20 km.
46
Culoarul de luncă al râului Ialomiţa este marcat de două aliniamente de aşezări aproape
continui, unul pe dreaptă şi unul pe stânga. Luncile şi albiile minore sunt afectate de procese
aluvionare, dar sub forme diverse, înnisipări şi colmatări, baltiri, eroziuni de mâl şi procese
antropice (excavări nisipuri şi pietrişuri, canalizări, îndiguiri).
Trebuie făcută deosebirea între procesele ce au loc la ape mici sau medii şi care sunt
reduse ca intensitate şi suprafaţa de acţiune şi procesele din timpul viiturilor când intensitatea şi
extinderea lor este maximă.
Aluvionarile din zona de luncă îndiguita au fost reduse, dar s-au accentuat pe alocuri
eroziunea de mâl, la viituri, ca şi mobilitatea ostroavelor din albiile minore. Toate aceste
deplasări şi frecventă cursurilor şi meandrelor părăsite dovedesc marea mobilitate în plan a
râului.
Zona de câmpie străbătută de râul Ialomiţa are pante ale terenului mai mici de 0,24 %,
debitele medii şi mici scurgandu-se într-o albie minoră destul de largă, cu lăţimea de cca 40 m şi
foarte sinuoasă.
Albia minoră în regim natural, pe lângă faptul că este foarte largă este şi adâncă, în medie de cca
6,0 m.
În judeţul Ialomiţa nu există, ca surse de risc, formaţiuni torenţiale şi scurgeri pe versanţi.
4.2.2. Situaţia actuală de amenajare cu lucrări hidrotehnice în bazinul

hidrografic Ialomiţa
Concepţia generală de amenajare a bazinului hidrografic la nivelul schemelor cadru a

avut la bază criteriul de realizare a acumulărilor pentru regularizarea debitelor, apărarea
împotriva inundaţiilor, asigurarea apei pentru industrie, populaţie, agricultură, sisteme
hidroenergetice şi realizarea unor sisteme de îndiguiri, regularizări de albie şi derivaţii pentru
descărcarea parţială a unor debite maxime în timpul viiturilor. Acumulările principale propuse în
cadrul schemei cadru de amenajare în diverse etape (1972,1989, 1990) au fost:
B.H. Ialomiţa superioară:
-Acumulare Bolboci – Vu = 18 mil.mc;
- Acumulare Pucioasa - Vu = 8 mil.mc;
B.H. Ialomita inferioara:
- Acumulare Pantoiu – aval confluenta rau Ialomita cu raul Prahova- Vu = 75
mil.mc;
B.H. Prahova:
- Acumulare Paltinu pe raul Doftana - Vu = 55 mil.mc;
47
- Acumulare Maneciu pe raul Teleajen - Vu = 50 mil.mc;

- Acumularea Floresti si Adancata - Vu = 80 mil.mc.
Din acumulările enumerate mai sus, până în prezent nu au fost realizate următoarele:
- Acumularea Pantoiu (s-a realizat acumularea Dridu cu un Vu = 40 mil.mc, amonte de
confluenţa cu râul Prahova);
- Acumularea Floreşti şi Adâncată.
Lucrările de îndiguire şi amenajare a cursului de râu Ialomiţa inferioară au fost:
- apărarea împotriva inundaţiilor a oraşului Urziceni;
- apărarea împotriva inundaţiilor a oraşului Slobozia;
- regularizare şi îndiguire a râului Ialomiţa pe sectorul Urziceni-Slobozia şi Slobozia-
Dunărea;
- îndiguire râu Sărată.
Dintre lucrările enumerate mai sus nu s-a realizat regularizarea şi îndiguirea râului Ialomiţa pe
secţiunea Urziceni - Slobozia.
Deasemenea în perioada anilor 1976 -1977 au fost realizate o serie de lucrări de îndiguire în zonă
comunei Adâncată, Cosereni, Barbulesti, Ion Roată, lucrări cu caracter local sau de scoatere de
sub efectul inundaţiilor a unor suprafeţe de teren agricol.
Din acumulările enumerate mai sus, până în prezent nu au fost realizate următoarele:
- Acumularea Pantoiu (s-a realizat acumularea Dridu cu un Vu = 40 mil.mc, amonte de
confluenţa cu râul Prahova);
- Acumularea Floreşti şi Adâncată.
Lucrările de îndiguire şi amenajare a cursului de râu Ialomiţa inferioară au fost:
-apărarea împotriva inundaţiilor a oraşului Urziceni;
-apărarea împotriva inundaţiilor a oraşului Slobozia;
-regularizare şi îndiguire a râului Ialomiţa pe sectorul Urziceni Slobozia şi Slobozia
Dunărea;
- îndiguire râu Sărată.
Dintre lucrările enumerate mai sus nu s-a realizat regularizarea şi îndiguirea râului
Ialomiţa pe secţiunea Urziceni Slobozia.
Deasemenea în perioada anilor 1976 - 1977 au fost realizate o serie de lucrări de
îndiguire în zonă comunei Adâncată, Cosereni, Barbulesti, Ion Roată, lucrări cu caracter local
sau de scoatere de sub efectul inundaţiilor a unor suprafeţe de teren agricol.
Deţinător: Administraţia Naţională ‘’Apele Romane”
Unitate de exploatare: Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa prin Sistemul de Gospodărire a Apelor
Ialomiţa
48
Curs de apă: râu Ialomiţa

Cod hidrografic: XI-1
Bornă cadastrală: 152.2 - 154
Localizare: - 300 m amonte de confluenţa veche cu râul Prahova
-153 km aval de acumularea Pucioasa
-localităţi apropiate: oraş Fierbinţi-Târg, comuna Dridu
Perioadă de construcţie: 1979-1985
Data punerii în funcţiune: provizoriu 1986, definitiv 1988
Clasa de importanţă a construcţiei: Barajul evacuator - cl. I, baraje de pământ
(tronsoanele I, II şi III) - cl. a II-a, diguri de pământ (tronsoanele IV şi V) - cl. a II-a
Categoria de importanţă: B
Atenuarea viiturilor
Pentru viitură de calcul:Qmax. = 1280 mc/s după studiul IMH 1975, grad de atenuare 30%
Pentru viitură de verificare:Qmax. = 2020 mc/s după studiul IMH 1975, grad de atenuare
20%
Obiective apărate prin efectul de atenuare al lacului: municipiul Urziceni, oraşul Fierbinţi-
Târg, comunele Dridu, Moldoveni, Barbulesti, Cosereni, precum şi restul localităţilor din aval de
acumulare
Studii şi formule de calcul
Acumularea Dridu realizează un efect deosebit de important de diminuare a debitelor
prin atenuare, respectiv de diminuare a pagubelor potenţiale în lunca Ialomiţei inferioare.
Baza de proiectare pentru acumularea Dridu, privind regimul hidrologic al bazinului
hidrografic Ialomiţa, a constituit-o Studiul I.M.H. nr. 124 din 1975 care a cuprins şi viitura din
1975 pentru aprecierea statistică a debitelor mari.
Datorită regimului modificat în bazinul hidrografic Ialomiţa, amonte de acumularea
Dridu, prin dezvoltarea unor folosinţe în timp şi a unor lucrări de gospodărire a apelor
(acumulări, derivaţii etc) a apărut necesitatea elaborării unor documentaţii care să ţină seama de
situaţia reală existentă.
Ultimul studiu hidrologic al I.N.M.H. din anul 1992 a a condus la valori apropiate de
cele prognozate în 1975 pentru debitele maxime la diferite asigurări în secţiunea Dridu
.
Tabel 4. 1 Debite maxime pe sectiunea Dridu
Asigurarea 10 % 5 % 1% 0,5 % 0,1 % 0,01

%
49
Debit maxim (mc/s) - Studiu I.M.H. - 530 800 925 1280 2020
1975
Debit maxim (mc/s) - Studiu 430 560 870 - 1330 1785
I.N.M.H. 1992
Caracteristicile viiturii de calcul diferă în cele două studii (se micşorează timpul total al
viiturii şi coeficientul de formă) şi, drept urmare, volumul maxim de viitură cu asigurarea de 1 %
scade semnificativ.
Tabel 4. 2 Caracteristicile viiturii pe cele doua studii
Caracteristici Tc (h) Td T Kf W 1% F h (mm)

(h) (h) (mil.mc) (kmp)
Studiu I.M.H. 44 128 172 0,35 173 2420 71
1975
Studiu I.N.M.H. 21 74 95 0,3 89 2420 37
1992
T = Tc+Td
W = (Qmax-Qb)*T*Kf*3600
Qb = 2*Qmma
h = W/(F*1000)
unde:
Tc – timpul de creştere a viiturii (h)
Td – timpul de descreştere a viiturii (h)
T – timpul total al viiturii (h)
Kf – coeficient de formă a viiturii
W – volumul maxim al viiturii (mc)
F – suprafaţa bazinului hidrografic, în amonte de secţiunea considerată (kmp)
h – stratul de apă scurs (mm)
Qmax – debitul de vârf (mc/s)
Qb – debitul de bază (mc/s)
Qmma – debitul mediu multianual (mc/s)
Exploatarea la ape mari
Parametrii definitorii
- Debit afluent: peste 186 mc/s
- Nivelul apei în lac: 68.00 mdMN (faza I de apărare), 68.50 mdMN (faza a ÎI-a de apărare).
50
Nivelul maxim este 68.50 mdMN (nivelul maxim admis restricţionat), care poate fi depăşit doar
cu aviz din partea proiectantului.
Condiţii de exploatare
- Capacitate de transport a albiei aval: 400 a 450 mc/s (la stabilirea mărimii debitului evacuat
din acumulare trebuie să se ţină cont şi de aportul simultan al râului Prahova astfel încât să nu se
producă compunerea a două unde de viitură)
Măsuri pregătitoare
a.)Surse de informare/avertizare suplimentare a date şi frecvenţe de informare Pe
lângă prognoză hidrometeorologică este necesară cunoaşterea în permanenţă a situaţiei debitelor
pe râurile Ialomiţa şi Prahova în aval şi în amonte de baraj precum şi cantitatea de precipitaţii
căzute în ultimele ore în bazinul superior al râului Ialomiţa.
Informaţiile hidrometrice şi pluviometrice se obţin de la staţiile hidrometrice Baleni şi Silistea
Snagovului (amonte de baraj, pe râul Ialomiţa), Băltită (amonte de baraj, pe râul Cricovul Dulce,
afluent al râului Ialomiţa).
În aval, aceste informaţii se obţin de la staţiile hidrometrice Halta Prahova şi Adâncată (pe râul
Prahova), Moara Domnească (pe râul Teleajen, afluent al râului Prahova), Ciorani (pe râul
Cricovul Sărat, afluent al râului Prahova), Cosereni, Ciochină, Slobozia, Ţăndărei (pe răul
Ialomiţa).
Frecvenţa de informare: din oră în oră.
b.) Organizarea specifică perioadei a activităţii personalului de exploatare
Conducerea acţiunii de apărare va reveni directorului S.G.A. Ialomiţa, care va dispune măsurile
ce trebuie luate, va stabili personalul tehnic cu putere de analiză şi decizie ce va asigura
permanenţă şi dublarea serviciului de tură, precum şi echipele de intervenţie necesare în astfel de
situaţii şi se va acţiona în conformitate cu prevederile Planului de apărare împotrivă inundaţiilor,
gheţurilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului
hidrotehnic.
c.) Pregătirea părţilor componente ale amenajării; verificarea funcţionalităţii instalaţiilor,
dispozitivelor şi mijloacelor de informare .
Formaţia de exploatare de la barajul Dridu va efectua, în perioada premergătoare viiturii,
verificări la construcţiile hidrotehnice şi instalaţiile hidromecanice aferente precum şi verificarea
mijloacelor de informare şi comunicare, alimentării cu energie electrică şi surselor de rezervă.
Verificarea funcţionalităţii mijloacelor de intervenţie; verificarea şi completarea
materialelor de intervenţie
Formaţia de exploatare de la barajul Dridu va efectua, în perioada premergătoare
viiturii, verificarea şi completarea stocurilor de mijloace şi materiale de apărare şi intervenţie.
51
Reguli de exploatare
Se impune exploatarea cu pregolirea acumulării, putând ajunge la un nivel minim mai
mic de 63.00 mdMN (nivelul minim de exploatare).
Timpul de propagare al viiturilor din partea superioară a bazinului (cca 20 a 30 ore) până în
zona de confluenţa cu râul Prahova permite efectuarea manevrei de pregolire a acumulării iar
volumul de atenuare este obţinut ridicând succesiv una, două sau trei stavile segment, pe măsură
coborârii nivelului apei în lac, astfel încât să se menţină scurgerea continuă a debitului maxim
admis a se evacua în aval pe albia râului Ialomiţa, fără a se produce depăşiri ale digurilor sau
degradări ale albiei regularizate.
Timpul de propagare al viiturii din partea mijlocie a bazinului (începând de la staţia hidrometrică
Târgovişte în aval, cca 10 a 15 ore) permite o interpretare mai precisă a manevrelor de reglare
a debitelor maxime.
Prin manevra de pregolire a acumulării Dridu cu un debit de 400 a 450 mc/s, în cca 10 -12 ore
se poate goli lacul.
În cazul în care la staţiile hidrometrice din zonă mijlocie a bazinului hidrografic Ialomiţa se
evidenţiază un volum de viitură în limita volumului util al acumulării (23.9 milioane mc
restrictionat), se poate inchide treptat cate o stavila pentru a lasa in aval pe Ialomita inferioara
debitul maxim al raului Prahova.
Deciziile şi manevrele de exploatare se stabilesc în funcţie de datele privind scurgerea
maximă pe râurile Ialomiţa şi Prahova.
Pot apare două situaţii:
-pe râul Prahova se înregistrează o scurgere cu debite reduse (până la 100 mc/s), iar pe
Ialomiţa superioară se înregistrează o scurgere maximă importantă
-pe râul Prahova se înregistrează o scurgere maximă importantă în paralel cu o situaţie
similară pe Ialomiţa superioară în amonte de acumularea Dridu
Scopul de bază care se urmăreşte prin atenuarea debitelor maxime pe Ialomiţa
superioară în acumularea Dridu este realizarea în aval, pe Ialomiţa inferioară, a unor valori de
debite maxime în limită debitelor maxime naturale ale râului Prahova.
Numai prin urmărirea orară a formei undelor de viitură pe cele două cursuri de apă se
poate face operaţia de diminuare a debitelor maxime prin acumularea Dridu, astfel încât să se
realizeze un debit maxim cât mai redus pe râul Ialomiţa în aval de confluenţa cu râul Prahova.
La viituri cu asigurare mare (peste 1%) se urmăreşte o pregolire a lacului în limitele
capacităţii de descărcare a unei stavile (în corelaţie cu situaţia din aval pe Ialomiţa inferioară
precum şi pe răul Prahova) urmând că la creşterea nivelului apei în lac în limita cotei de 68.00
52
mdMN (NNR restricţionat) să se deschidă treptat a două şi a treia stavilă, urmărindu-se fluctuaţia
de niveluri în limită maximă de 68.50 mdMN (nivel maxim admis restricţionat).
Efectul de atenuare a viiturilor de către acumularea Dridu este relativ redus deoarece nu
este controlată scurgerea din bazinul hidrografic Prahova, care are o contribuţie importantă în
formarea viiturilor pe sectorul aval de confluenţa (suprafaţa bazinului hidrografic Prahova este
mai mare decât al Ialomiţei superioare amonte de confluenţa).
Capacitatea de descărcare a sistemului de evacuare de la barajul Dridu prezintă o gamă
foarte mare de debite maxime la cele trei stavile.
Evacuarea apelor mari se asigură prin coborârea clapetilor şi ridicarea stavilelor
segment. Stavilele segment pot fi manevrate în exploatare în poziţii diferite pe înălţime cu
condiţia păstrării a cel puţin 1 m deasupra pragului deversor de la cotă 61.25 mdMN pentru
evitarea producerii vibraţiilor (stavilele nu trebuie să funcţioneze în această poziţie timp
îndelungat). Manevrarea stavilelor se face succesiv, începând cu stavilă centrală. Nu se admite
manevrarea concomitentă a două sau trei stavile atât la deschidere cât şi la închidere.
La debite maxime de valoare redusă de până la 250 mc/s se pot folosi numai clapetii de
la stavile. La orice manevră de la descărcătorii de ape mari se urmăreşte în primul rând
securitatea barajului în paralel cu obţinerea de efecte de atenuare a debitelor maxime în aval.
Modul de acţionare după trecerea viiturii
a.) Parametrii definitorii ai perioadei tranzitorii
Se consideră încetarea viiturii când debitul afluent scade sub 186 mc/s (cotă de atenţie
SH Silistea Snagovului) şi evacuarea debitelor din acumulare nu produce inundaţii în aval.
b.)Măsuri şi acţiuni ale personalului operativ de exploatare, specifice perioadei tranzitorii
În vederea pregătirii pentru o nouă viitură se vor lua următoarele măsuri:
-pregolirea lacului pentru a putea prelua o altă viitură, fără producere de inundaţii în aval;
-completarea stocurilor de mijloace şi materiale de apărare şi intervenţie.
c.) Controale şi verificări obligatorii după trecerea viiturii
În perioada de ape mari şi după, se vor efectua observaţii vizuale permanent,
măsuratorile A.M.C. fiind executate la fiecare creştere a nivelului în lac de 25 cm precum şi la
pregolirea lacului şi la scăderea nivelului în lac cu 50 cm.
Se vor face observaţii şi măsurători asupra constructilor pentru a se depista orice
defecţiune sau comportare anormală a diverselor elemente şi pentru a se lua măsuri urgente de
remediere sau de reducere a solicitărilor suplimentare.
La evacuatorul de ape mari se va urmări situaţia eroziunilor în aval de disipatorul de
energie, starea rizbermei din aval de disipator, scurgerea apelor mari prin deschiderile
deversorului, se vor îndepărta plutitorii dintre pilele deversorului.
53
Personalul de exploatare va face observaţii asupra stării albiei, a pragurilor, pintenilor,

saltelelor de protecţie şi taluzurilor canalului, urmărind fenomenele de eroziune.
În caz de accidente şi avarii (deteriorări ale părţilor constructive, infiltraţii prin diguri,
avarii la instalaţii), în mod excepţional se poate face golirea parţială sau totală a lacului,
respectându-se viteza admisă de proiectant, din dispoziţia conducerii S.G.A. Ialomiţa, cu
aprobarea Directiei Apelor Buzău-Ialomița și a Administrației Naționale "Apele Romane". Vor fi
luate măsurile de remediere necesare. Sunt interzise modificări la instalații fără acordul
proiectantului și furnizorului.
4.2.3. Acumularea Dridu
Date generale
Deținător: Administrația Natională “Apele Romane”
Unitate de exploatare: Direcția Apelor Buzău-Ialomita prin Sistemul de Gospodărire a Apelor
Ialomița
Curs de apă: râu Ialomița
Cod hidrografic: XI-1
Bornă cadastrală: 152.2 - 154
Localizare: - 300 m amonte de confluența veche cu râul Prahova
153 km aval de acumularea Pucioasa
Localități apropiate: oraș Fierbinți-Targ, comuna Dridu
Perioada de construcție: 1979 – 1985
Data punerii in funcțiune: provizoriu 1986, definitiv 1988
Clasa de importanță a construcției: Barajul evacuator - cl. I, baraje de pământ (tronsoanele I,
II și III) - cl. a II-a, diguri de pământ (tronsoanele IV și V) - cl. a II-a
Categoria de importanță: B
Pentru viitura de calcul (Qmax. = 1280 mc/s dupa studiul IMH 1975, grad de atenuare 30%)
Pentru viitura de verificare (Qmax. = 2020 mc/s dupa studiul IMH 1975, grad de atenuare 20%)
Obiective apărate prin efectul de atenuare al lacului: municipiul Urziceni, orașul Fierbinți-Târg,
comunele Dridu, Moldoveni, Bărbulesti, Cosereni, precum și restul localităților din aval de
acumulare
Parametrii caracteristici ai amenajării
Tabel 4. 3 Parametrii caracteristici ai amenajarii:niveluri
Tipul parametrilor Niveluri Cota (mdMN)
54
Talveg 59.00
Creasta deversor 61.25
Priza Mostistea (radier) 64.30
NNR (restrictionat) 68.00
Nivelul maxim admis 68.50
(restrictionat)
Parametrii determinati de Nivelul maxim de calcul 0.1% 69.20
caracteristici constructive (muchia superioara a stavilei de
pe deversor)
Nivelul maxim de verificare 69.70
0.01%
Coronament baraj frontal 71.00
Coronament baraj (dig) lateral 71.00
Tabel 4. 4 Parametrii caracteristici ai amenajarii:volume
Tipul parametrilor Volume (milioane mc)

Total (la niv. max. de verif.) 41.89
Brut teoretic (la muchia 37.42
superioara a stavilei)
Brut (la NNR) 37.42 (26.67 restrictionat)
Neevacuabil (sub creasta 0.87
Parametrii determinati de
deversor)
caracteristici naturale si Util (intre niv. min. de expl. si 34.15 (23.40 restrictionat)
constructive NNR)
De atenuare (intre niv. max. 4.47 (15.22 restrictionat)
verif. si NNR)
De garda (intre niv. max. de verif. 14.21
si coronament)

Acumularea Dridu realizează un efect deosebit de important de diminuare a debitelor
prin atenuare, respectiv de diminuare a pagubelor potenţiale în lunca Ialomiţei inferioare.
Baza de proiectare pentru acumularea Dridu, privind regimul hidrologic al bazinului
hidrografic Ialomiţa, a constituit-o Studiul I.M.H. nr. 124 din 1975 care a cuprins şi viitura din
1975 pentru aprecierea statistică a debitelor mari.
Datorită regimului modificat în bazinul hidrografic Ialomiţa, amonte de acumularea
Dridu, prin dezvoltarea unor folosinţe în timp şi a unor lucrări de gospodărire a apelor
55
(acumulări, derivaţii etc) a apărut necesitatea elaborării unor documentaţii care să ţină seama de
situaţia reală existentă.
Ultimul studiu hidrologic al I.N.M.H. din anul 1992 a a condus la valori apropiate de
cele prognozate în 1975 pentru debitele maxime la diferite asigurări în secţiunea Dridu.
Tabel 4. 5 Debite maxime in functie de asigurare
Asigurarea 10 % 5% 1% 0,5 % 0,1 % 0,01 %

Debit maxim (mc/s) - Studiu I.M.H. - 530 800 925 1280 2020
1975
Debit maxim (mc/s) - Studiu 430 560 870 - 1330 1785
I.N.M.H. 1992
Caracteristicile viiturii de calcul diferă în cele două studii (se micşorează timpul total al
viiturii şi coeficientul de formă) şi, drept urmare, volumul maxim de viitură cu asigurarea de 1 %
scade semnificativ.
Tabel 4. 6 Caracteristicile viiturii de calcul
Caracteristici Tc (h) Td T (h) Kf W 1% F (kmp) h (mm)

(h) (mil.mc)
Studiu I.M.H. 44 128 172 0,35 173 2420 71
1975
Studiu I.N.M.H. 21 74 95 0,3 89 2420 37
1992
T = Tc+Td
W = (Qmax-Qb)*T*Kf*3600
Qb = 2*Qmma
h = W/(F*1000)
unde:
Tc – timpul de creştere a viiturii (h)
Td – timpul de descreştere a viiturii (h)
T – timpul total al viiturii (h)
Kf – coeficient de formă a viiturii
W – volumul maxim al viiturii (mc)
F – suprafaţa bazinului hidrografic, în amonte de secţiunea considerată (kmp)
h – stratul de apă scurs (mm)
56
Qmax – debitul de vârf (mc/s)

Qb – debitul de bază (mc/s)
Qmma – debitul mediu multianual (mc/s)
-Debit afluent: peste 186 mc/
-Nivelul apei in lac: 68.00 mdMN (faza I de aparare), 68.50 mdMN (faza a II-a de aparare).
Nivelul maxim este 68.50 mdMN (nivelul maxim admis restrictionat), care poate fi depasit doar
cu aviz din partea proiectantului.
Conditii de exploatare
- Capacitate de transport a albiei aval: 400 – 450 mc/s (la stabilirea marimii debitului
evacuat din acumulare trebuie sa se tina cont si de aportul simultan al raului Prahova astfel incat
sa nu se produca compunerea a doua unde de viitura)
Masuri pregatitoare
Surse de informare/avertizare suplimentare – date și frecvențe de informare
Pe lângă prognoza hidrometeorologică este necesară cunoaşterea în permanenţă a
situaţiei debitelor pe râurile Ialomiţa şi Prahova în aval şi în amonte de baraj precum şi cantitatea
de precipitaţii căzute în ultimele ore în bazinul superior al râului Ialomiţa.
Informaţiile hidrometrice şi pluviometrice se obţin de la staţiile hidrometrice Baleni şi
Silistea Snagovului (amonte de baraj, pe răul Ialomiţa), Băltită (amonte de baraj, pe râul
Cricovul Dulce, afluent al râului Ialomiţa).
În aval, aceste informaţii se obţin de la staţiile hidrometrice Halta Prahova şi Adâncată
(pe râul Prahova), Moara Domnească (pe râul Teleajen, afluent al râului Prahova), Ciorani (pe
răul Cricovul Sărat, afluent al râului Prahova), Cosereni, Ciochina, Slobozia, Ţăndărei (pe râul
Ialomiţa).
Frecvenţă de informare: din oră în oră.
Organizarea specifică perioadei a activităţii personalului de exploatare
Conducerea acţiunii de apărare va reveni directorului S.G.A. Ialomiţa, care va dispune
măsurile ce trebuie luate, va stabili personalul tehnic cu putere de analiză şi decizie ce va asigura
permanenţa şi dublarea serviciului de tură, precum şi echipele de intervenţie necesare în astfel de
situaţii şi se va acţiona în conformitate cu prevederile Planului de apărare împotriva inundaţiilor,
gheţurilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului
hidrotehnic.
57
Se impune exploatarea cu pregolirea acumulării, putând ajunge la un nivel minim mai

mic de 63.00 mdMN (nivelul minim de exploatare).
Timpul de propagare al viiturilor din partea superioară a bazinului (cca 20 a 30 ore)
până în zona de confluenţă cu râul Prahova permite efectuarea manevrei de pregolire a
acumulării iar volumul de atenuare este obţinut ridicând succesiv una, două sau trei stavile
segment, pe măsura coborârii nivelului apei în lac, astfel încât să se menţină scurgerea continuă a
debitului maxim admis a se evacua în aval pe albia râului Ialomiţa, fără a se produce depăşiri ale
digurilor sau degradări ale albiei regularizate.
Timpul de propagare al viiturii din partea mijlocie a bazinului (începând de la staţia
hidrometrică Târgovişte în aval, cca 10 a 15 ore) permite o interpretare mai precisă a
manevrelor de reglare a debitelor maxime.
Prin manevra de pregolire a acumularii Dridu cu un debit de 400 – 450 mc/s, in cca 10
-12 ore se poate goli lacul.
În cazul în care la staţiile hidrometrice din zona mijlocie a bazinului hidrografic Ialomiţa se
evidenţiază un volum de viitură în limita volumului util al acumulării (23.9 milioane mc aAA
restricţionat), se poate închide treptat câte o stavilă pentru a lăsa în aval pe Ialomiţa inferioară
debitul maxim al râului Prahova.
Deciziile şi manevrele de exploatare se stabilesc în funcţie de datele privind scurgerea maximă
pe râurile Ialomiţa şi Prahova.
Pot apare două situaţii:
- pe râul Prahova se înregistrează o scurgere cu debite reduse (până la 100 mc/s), iar pe Ialomiţa
superioară se înregistrează o scurgere maximă importantă
-pe râul Prahova se înregistrează o scurgere maximă importantă în paralel cu o situaţie similară
pe Ialomiţa superioară în amonte de acumularea Dridu
Scopul de bază care se urmăreşte prin atenuarea debitelor maxime pe Ialomiţa superioară în
acumularea Dridu este realizarea în aval, pe Ialomiţa inferioară, a unor valori de debite maxime
în limita debitelor maxime naturale ale râului Prahova.
Numai prin urmărirea orară a formei undelor de viitură pe cele două cursuri de apă se poate face
operaţia de diminuare a debitelor maxime prin acumularea Dridu, astfel încât să se realizeze un
debit maxim cât mai redus pe râul Ialomiţa în aval de confluenţa cu râul Prahova.
La viituri cu asigurare mare (peste 1%) se urmăreşte o pregolire a lacului în limitele capacităţii
de descărcare a unei stavile (în corelaţie cu situaţia din aval pe Ialomiţa inferioară precum şi pe
răul Prahova) urmând ca la creşterea nivelului apei în lac în limita cotei de 68.00 mdMN (NNR
restricţionat) să se deschidă treptat a doua şi a treia stavilă, urmărindu-se fluctuaţia de niveluri în
limita maximă de 68.50 mdMN (nivel maxim admis restricţionat).
58
Efectul de atenuare a viiturilor de către acumularea Dridu este relativ redus deoarece nu este
controlată scurgerea din bazinul hidrografic Prahova, care are o contribuţie importanţă în
formarea viiturilor pe sectorul aval de confluenţa (suprafaţa bazinului hidrografic Prahova este
mai mare decât al Ialomiţei superioare amonte de confluenţă).
Capacitatea de descărcare a sistemului de evacuare de la barajul Dridu prezintă o gamă foarte
mare de debite maxime la cele trei stavile.
Evacuarea apelor mari se asigură prin coborârea clapetilor şi ridicarea stavilelor segment.
Stavilele segment pot fi manevrate în exploatare în poziţii diferite pe înălţime cu condiţia
păstrării a cel puţin 1 m deasupra pragului deversor de la cotă 61.25 mdMN pentru evitarea
producerii vibraţiilor (stavilele nu trebuie să funcţioneze în această poziţie timp îndelungat).
Manevrarea stavilelor se face succesiv, începând cu stavila centrală.Nu se admite manevrarea
concomitentă a două sau trei stavile atât la deschidere cât şi la închidere. La debite maxime de
valoare redusă de până la 250 mc/s se pot folosi numai clapetii de la stavile. La orice manevră de
la descărcătorii de ape mari se urmăreşte în primul rând securitatea baraj
Modul de actionare dupa trecerea viiturii
Parametrii definitorii ai perioadei tranzitorii
Se consideră încetarea viiturii când debitul afluent scade sub 186 mc/s (cotă de atenţie
SH Silistea Snagovului) şi evacuarea debitelor din acumulare nu produce inundaţii în aval.
Măsuri şi acţiuni ale personalului operativ de exploatare, specifice perioadei tranzitorii
-pregolirea lacului pentru a putea prelua o altă viitură, fără producere de inundaţii în aval;
-completarea stocurilor de mijloace şi materiale de apărare şi intervenţie.
Controale şi verificări obligatorii după trecerea viiturii
În perioada de ape mari şi după, se vor efectua observaţii vizuale permanent,
măsuratorile A.M.C. fiind executate la fiecare creştere a nivelului în lac de 25 cm precum şi la
pregolirea lacului şi la scăderea nivelului în lac cu 50 cm.
Se vor face observaţii şi măsurători asupra constructilor pentru a se depista orice
defecţiune sau comportare anormală a diverselor elemente şi pentru a se lua măsuri urgente de
remediere sau de reducere a solicitărilor suplimentare.
La evacuatorul de ape mari se va urmări situaţia eroziunilor în aval de disipatorul de energie,
starea rizbermei din aval de disipator, scurgerea apelor mari prin deschiderile deversorului, se
vor îndepărta plutitorii dintre pilele deversorului.
Personalul de exploatare va face observaţii asupra stării albiei, a pragurilor, pintenilor,
saltelelor de protecţie şi taluzurilor canalului, urmărind fenomenele de eroziune. În caz de
accidente şi avarii (deteriorări ale părţilor constructive, infiltraţii prin diguri, avarii la instalaţii),
59
în mod excepţional se poate face golirea parţială sau totală a lacului, respectându-se viteză
admisă de proiectant, din dispoziţia conducerii S.G.A. Ialomiţa, cu aprobarea Direcţiei Apelor
Buzău-Ialomiţa şi a Administraţiei Naţionale "Apele Române". Vor fi luate măsurile de
remediere necesare. Sunt interzise modificări la instalaţii fără acordul proiectantului şi
furnizorului.
4.2.4. Acumularea Cotorca I
Date generale
Deţinător: Administraţia Naţională aApele Romane”
Ialomiţa
Curs de apă: Valea Cotorca
Cod hidrografic: XI-1.23
Localizare: - paralelă cu calea ferată din apropierea gării Urziceni
-localităţi apropiate: municipiul Urziceni
Data punerii în funcţiune: 1977 (construcţii de supraînălţare)
Clasa de importanţă a construcţiei: cl. a II-a
Categoria de importanţă: C
Varianta în care s-au realizat lucrările prevede atenuarea viiturii din bazinul propriu
corespunzător asigurării de verificare de 0.1% în acumularea Cotorca II şi parţial în acumularea
Cotorca I. Calculele de atenuare au fost făcute pornind de la debitele naturale ale văii Cotorca,
care sunt:
Tabel 4. 7 Calcule de atenuare
Asigurarea 0.1% 0.5% 1% 2% 10%

Q (mc/s) 80 55 45 37 20
Parametrii caracteristici ai amenajarii

De la descărcătorul de ape mari a barajului Cotorca I, debitele de viituri s-au prevăzut să
fie deversate printr-un canal în lungime de 1.2 km, în pârâul Sărata.
Pentru viitură de calcul (Qmax. = 45 mc/s, Volumul de atenuare cu asigurarea 1% =
0.34 mil. mc).
Pentru viitură de verificare (Qmax. = 80 mc/s, Volumul de atenuare cu asigurarea 0.1%
= 0.81 mil. mc).
60
Obiective apărate prin efectul de atenuare al lacului: municipiul Urziceni
Tabel 4. 8 Parametrii caracteristici ai amenajarii: niveluri
Cota
Tipul parametrilor Niveluri
(mdMB)
Parametrii determinati de - Talveg 49.00
caracteristici constructive - Creastă deversor 52.68
- Coronament baraj frontal 56.20
- Coronament baraj (dig) mal stang 55.70
- Nivel permanent (NNR) 52.68
- Niv. max. calcul – 1% 53.90
- Niv. max. verif. – 0.1% 54.78
Tabel 4. 9 Parametrii caracteristici ai amanajării:volume
(milioane
Tipul parametrilor Volume
mc)
Parametrii determinaţi de - Volum NNR 0.338
condiţiile de exploatare - Volum atenuare cu asig. de 0,1% (peste 0.81
NNR) 1.15
- Volum la niv. cu asig. de 0,1% 0.68
- Volum la niv. cu asig de 1%

Bazinul de recepţie este mic (78 km2), altitudinea medie 69.00 mdMB, iar pe valea
Cotorca sunt amenajate 10 acumulări.
Debitele mari ale văii Cotorca sunt conduse în pârâul Sărata prin canalul Cotorca-
Sărata.
Pentru pârâul Sărata şi valea Cotorca debitele maxime şi caracteristicile undelor de
viitură au fost evaluate de ISPIF şi IMH în urma inundaţiilor din 1975, pe baza unor date de pe o
perioadă de scurtă durata de la posturi hidrometrice şi prin relaţii de generalizare, care în regim
natural în amonte de confluenţă cu râul Ialomiţa, sunt:
61
Tabel 4. 10 Debite maxime pentru Pârâu Sărata și Valea Cotorca
F Debit maxim (mc/s) Tt Tcrt

Raul γ
0.1% 0.5% 1% 2% 5% 10% 20%
(kmp) (ore) (ore)
Parau Sarata - 220 150 120 - - - - - 75 -
Valea - 80 55 45 - - - - 53 16.30 0.44
Cotorca
Aceste valori nu includ sporul de siguranţă şi nici debitele de apă colectate prin reţeaua de
desecare din bazinele învecinate.
Parametrii definitorii :
Se consideră perioade de ape mari situaţiile în care în bazinul de recepţie se
înregistrează precipitaţii de 15 l în 3 ore, precipitaţii de 25 l în 6 ore, creşteri ale debitului afluent
cu ridicarea nivelului lacului peste cota 52.68 mdMB + 0.1 m (NNR +0.1 m), cu tendinţa de
creştere spre cota 53.90 mdMB (1%).
Nivelul maxim 0.1% este de 54.78 mdMB cu volumul de 1.15 mil.mc.
a) Surse de informare / avertizare suplimentare - date transmise
Având în vedere slaba dotare hidrometeorologică a bazinului de recepţie, ce face practic
imposibilă prognozarea, pentru anticiparea acestor fenomene este util ca la baza deciziilor
exploatare să stea informaţiile (prognozele şi informaţiile radar) obţinute de la ac. Cotorca II
unde este amplasată mira hidrometrică.
În baza acestor informaţii transmise de urgenţă la SGA Ialomiţa şi baraj Cotorca I, se
va trece la o frecvenţă sporită a urmăririi nivelului apei în lac.
b) Organizarea specifică perioadei a activităţii personalului de exploatare
Personalul de tură va fi dublat, în perioade de viitură, de personalul tehnic cu putere de analiză
şi decizie, atât la dispeceratul S.G.A. Ialomiţa cât şi la dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa.
Conducerea acţiunii de apărare va reveni directorului de sistem, care va dispune
măsurile ce trebuie luate, va stabili personalul tehnic ce va asigura permanenţa şi dublarea
serviciului de tură, precum şi echipele de intervenţie necesare în astfel de situaţii.
c) Pregătirea părţilor componente ale amenajării, verificarea funcţionalităţii instalaţiilor şi
dispozitivelor, mijloacelor de informare
62
Formaţia de exploatare de la barajul Cotorca I va efectua, în perioada premergătoare

viiturii, verificări ale mijloacelor de comunicare, ale stocurilor de mijloace şi materiale de
apărare şi intervenţie.
Deoarece golirea de fund nu funcţionează, evacuarea apelor mari se face prin canalul
derivaţie Cotorca – Sărata.
Pentru stabilirea deciziei de exploatare în condiţii de ape mari, la dispeceratul D.A.
Buzău Ialomiţa şi la SGA Ialomiţa sunt colectate următoarele date:
-cotele şi debitele afluenţe măsurate;
-precipitaţiile căzute în ultimele ore;
-prognozele radar primite;
-nivelul apei în lac;
-lţi parametrii ai acumulării.
Dispeceratul D.A. Buzău-Ialomita analizează aceste date de bază şi stabileşte măsurile ce
trebuie luate.
Se va proceda la îndepartarea plutitorilor de pe lac sau la spargerea gheţii pentru
asigurarea cât mai bună a scurgerii apelor.
Dispeceratul D.A. Buzau-Ialomita va atenţiona localitătile din aval ce pot fi afectate,
pentru a se lua toate măsurile de apărare, pregătirea mijloacelor şi echipelor de intervenţie în caz
de ape mari.
Personalul de exploatare operativă furnizează zilnic dispeceratului informaţii şi date
privind:
-evoluţia nivelului în lac din oră în oră sau mai des, dacă este cazul;
-starea tehnică a lucrării;
Formaţia Cotorca primeşte de la Dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa:
-prognozele radar inregistrate;
În aplicarea deciziei personalul de exploatare verifică încadrarea în condiţiile
normale prin compararea valorilor efective ale parametrilor cu cele de reper, urmăreşte continuu
evoluţia parametrilor operativi şi informează asupra aplicării deciziei.
În cazul întreruperii legăturii cu dispeceratul D.A Buzău-Ialomita, analiza parametrilor
operativi şi stabilirea deciziei revine conducerii S.G.A. Ialomiţa care va stabili, prin compararea
valorilor efective ale parametrilor cu cele de reper, deciziile privind manevrele ce trebuie
efectuate.
Modul de acționare după trecerea viiturii
63
Parametrii pentru caracterizarea încetării regimului de viitură

Se consideră încetarea viiturii atunci când Q afluent în lacul de acumulare începe să
scadă şi nivelul apei scade sub cota de atenţie (52.68 mdMB).
) Măsuri şi acţiuni specifice perioadei tranzitorii
- completarea stocului de materiale;
- se urmăreşte comportarea lucrărilor supuse efectului ridicării nivelului apei în lac;
- se fac măsurători ale deformaţiilor construcţiilor, a nivelului apei infiltrate prin diversele
construcţii;
-se fac observaţii vizuale atente asupra tuturor obiectivelor care au fost supuse acţiunii apei
pentru a se depista toate eventualele modificări şi comportări necorespunzătoare;
- se verifică după fiecare viitură, în perioadele de scădere a nivelului apei în lac, starea malurilor
(prăbuşiri, alunecări) şi se iau măsuri de protecţie şi consolidare;
- se remediază micile defecţiuni apărute şi se anunţa în cazul semnalării unor defecţiuni ce
depăşesc posibilităţile de remediere;
- se strâng plutitorii mari de pe suprafaţa lacului.
4.2.5. Acumularea Cotorca II

Date generale
Deţinător: Administraţia Naţională aApele Romane”
Ialomiţa
Curs de apă: Valea Cotorca
Cod hidrografic: XI-1.23
Localizare: - la nord de municipiul Urziceni
- localităţi apropiate: municipiul Urziceni
Data punerii în funcţiune: 1977 (construcţii de supraînălţare)
Clasă de importanţă a construcţiei: cl. a ÎI-a
Categoria de importanţă: C
Existenţa unei cascade de amenajări în amonte de acumularea Cororca II poate să pună probleme
privind debitele accidentale care pot să ajungă în acumulare.
Volumul total al acestor acumulări este comparabil cu volumul lacului Cotorca ÎI.
Pentru viitură de calcul (Qmax. = 45 mc/s, Volumul de atenuare cu asigurarea 1% = 1.43 mil.
mc).
64
Pentru viitură de verificare (Qmax. = 80 mc/s, Volumul de atenuare cu asigurarea 0.1% = 4.47
mil. mc).
Tabel 4. 11 Parametrii caracterisitici ai amenajării: niveluri
Cota
Tipul parametrilor Niveluri
(mdMB)
Parametrii determinati de - Ax golire fund 52.70
caracteristici constructive - Creastă deversor 57.15
- Coronament baraj 60.49
- Nivel permanent (NNR) 57.15
- Niv. max. calcul – 1% 58.35
- Niv. max. verif. – 0.1% 58.60
Tabel 4. 12 Parametrii caracteristici ai amenajării:volume
(milioane
Tipul parametrilor Volume
mc)
Parametrii determinaţi de - Volum NNR 2.24
condiţiile de exploatare - Volum atenuare cu asig. de 0,1% (peste 4.47
NNR) 3.77
- Volum la niv. cu asig. de 1% 6.71
- Volum la niv. cu asig de 0.1%

Se consideră perioade de ape mari situaţiile în care în bazinul de recepţie se înregistrează
precipitaţii de 15 l în 3 ore, precipitaţii de 25 l în 6 ore, creşteri ale debitului afluent cu ridicarea nivelului
lacului peste cota 57.15 mdMB + 0.1 m (NNR +0.1 m), cu tendinţa de creştere spre cota 58.35 mdMB
(1%).
65
Pe valea Cotorca, amonte de acumularea Cotorca ÎI, sunt menţinute în exploatare acumulări cu folosinţă
piscicola, cu un volum total de cca 750 mii mc, a căror undă de rupere poate fi atenuată de acumularea
Cotorca II.
a) Surse de informare / avertizare suplimentare - date transmise
Având în vedere slaba dotare hidrometeorologică a bazinului de recepţie, ce face practic imposibilă
prognozarea, pentru anticiparea acestor fenomene este util ca la baza deciziilor de exploatare să stea
informaţiile radar.
În baza acestor informaţii transmise de urgenţă la SGA Ialomiţa şi baraj Cotorca II, se va trece la o
frecvenţă sporită a urmăririi nivelului apei în lac.
b) Organizarea specifică perioadei a activităţii personalului de exploatare
Personalul de tură va fi dublat, în perioade de viitură, de personalul tehnic cu putere de analiză şi decizie,
atât la dispeceratul S.G.A. Ialomiţa cât şi la dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa.
Conducerea acţiunii de apărare va reveni directorului de sistem, care va dispune măsurile ce
trebuie luate, va stabili personalul tehnic ce va asigura permanenţa şi dublarea serviciului de tură, precum
şi echipele de intervenţie necesare în astfel de situaţii.
c) Pregătirea părţilor componente ale amenajării, verificarea funcţionalităţii instalaţiilor şi dispozitivelor,
mijloacelor de informare
Formaţia de exploatare de la barajul Cotorca II va efectua, în perioada premergătoare viiturii, verificări
ale lucrărilor de construcţii şi ale instalaţiilor hidromecanice aferente prin efectuare de manevre la vana
golirii de fund şi batardoul de la turnul de manevră, ale mijloacelor de comunicare, ale stocurilor de
mijloace şi materiale de apărare şi intervenţie.
Pentru stabilirea deciziei de exploatare în condiţii de ape mari, la dispeceratul D.A. Buzău a Ialomiţa şi
la SGA Ialomiţa sunt colectate următoarele date:
-cotele şi debitele afluenţe măsurate;
-prognozele radar primite;
-nivelul apei în lac;
-alţi parametrii ai acumulării.
Dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa analizează aceste date de bază şi stabileşte măsurile ce trebuie luate. Se
va proceda la îndepărtarea plutitorilor de pe lac sau la spargerea gheţii pentru asigurarea cât mai bună a
scurgerii apelor. Dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa va atenţiona localităţile din aval ce pot fi afectate,
pentru a se lua toate măsurile de apărare, pregătirea mijloacelor şi echipelor de intervenţie în caz de ape
mari. Personalul de exploatare operativă furnizează zilnic dispeceratului informaţii şi date privind:
-debitele evacuate;
-efectuarea manevrelor;
66

Formaţia Cotorca primeşte de la Dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa:
-prognozele radar înregistrate;
-dispoziţii de manevre;
În aplicarea deciziei personalul de exploatare verifică încadrarea în condiţiile normale
prin compararea valorilor efective ale parametrilor cu cele de reper, urmăreşte continuu evoluţia
parametrilor operativi şi informează asupra aplicării deciziei.
În perioada de viitură, la acumularea Cotorca II se întâlnesc următoarele situaţii:
-Când Qafl = 5 mA³/s evacuarea apei se realizează prin golirea de fund.
-Când Qafl > 5 mA³/s apa poate fi evacuată prin descărcătorul de ape mari, amplasat pe malul
stâng al acumulării Cotorca II, ce face legătura cu acumularea Cotorca I.
În cazul întreruperii legăturii cu dispeceratul D.A Buzău-Ialomiţa, analiza parametrilor operativi
şi stabilirea deciziei revine conducerii S.G.A. Ialomiţa care va stabili, prin compararea valorilor
efective ale parametrilor cu cele de reper, deciziile privind manevrele ce trebuie efectuate.
a) Parametrii pentru caracterizarea încetării regimului de viitură
Se consideră încetarea viiturii atunci când Q afluent în lacul de acumulare începe să scadă şi
nivelul apei scade sub cota de atenţie (57.15 mdMB).
b) Măsuri şi acţiuni specifice perioadei tranzitorii
În vederea pregătirii pentru o noua viitură se vor lua următoarele măsuri:
-completarea stocului de materiale;
-se execută manevre la golirea de fund prin care se face evacuarea debitelor;
-se urmăreşte comportarea lucrărilor supuse efectului ridicării nivelului apei în lac;
-se fac măsurători ale deformaţiilor construcţiilor, a nivelului apei infiltrate prin diversele
construcţii;
-se verifică după fiecare viitură, în perioadele de scădere a nivelului apei în lac, starea malurilor
(prăbuşiri, alunecări) şi se iau măsuri de protecţie şi consolidare;
-se remediază micile defecţiuni apărute şi se anunţă în cazul semnalării unor defecţiuni ce
-se strâng plutitorii mari de pe suprafaţa lacului.
4.2.6. Acumularea nepermanentă Valea Plopi

Date generale
67
Deţinător: Administraţia Naţională a Apele Romane”

Ialomiţa
Curs de apă: Valea Plopi
Localizare: - în partea de est a municipiului Urziceni, la cca. 1,5 km
-localităţi apropiate: municipiul Urziceni, comuna Manasia
Data punerii în funcţiune: 1978
Clasa de importanţă a construcţiei: cl. a II-a
Categoria de importanță: C
Pentru viitura de calcul (Qmax. = 38 mc/s)
Pentru viitura de verificare (Qmax. = 68 mc/s)
Debitele cu asigurări mai mici de 0.1% sunt reținute în acumulare până există condiții de golire
gravitațională a lacului în râul Ialomița.
În cazul unei viituri cu asigurarea de 0.1%, debitele sunt tranzitate prin canalul derivație Valea
Plopi – Cotorca.
Tabel 4. 13 Parametrii caracteristici ai amenajării:niveluri
Tipul parametrilor Niveluri Cota (mdMB)
Cota talveg 52.30
Creasta deversor (NNR) 60.60
Coronament baraj 62.80
Nivel max. calcul – 1% 61.20
Nivel max. verificare – 0.1% 61.80
Parametrii determinati de Nivel intrare golire de fund 53.60

caracteristici constructive Nivel iesire golire de fund 51.60
Nivel intrare canal Valea Plopi - 58.64

Cotorca
Nivel de exploatare a lacului 49.50
tampon
Nivel maxim de exploatare admis 49.80
a lacului tampon
68
Tabel 4. 14 Parametrii caracteristici ai amenajării:niveluri
Tipul parametrilor Volume (milioane mc)
Total (la niv. max. de verif. 0.1%) 2.65
Parametrii determinati de La niv. cu asigurarea 1% 2.26

caracteristici naturale si Brut (la NNR) 1.90
constructive De atenuare (intre niv. max. 0.75
verif. si NNR)

Se consideră perioade de ape mari situaţiile în care în bazinul de recepţie se
înregistrează precipitaţii de 20 l/mp în cel mult o oră, precipitaţii de 45 l/mp în 3 ore, creşteri ale
debitului afluent cu ridicarea nivelului lacului peste cota 60.60 mdMB + 0.1 m (NNR +0.1 m),
cu tendinţa de creştere spre cota 61.20 mdMB (1%).
a)Surse de informare/avertizare suplimentare a date şi frecvenţe de informare
Având în vedere slaba dotare hidrometeorologica a bazinului de recepţie, ce face practic
imposibilă prognozarea, pentru anticiparea acestor fenomene este util ca la baza deciziilor de
exploatare să stea informaţiile radar. În baza acestor informaţii transmise de urgenţă la SGA
Ialomiţa şi baraj Valea Plopi, se va trece la o frecvenţă sporită a urmăririi nivelului apei în lac.
b)Organizarea specifică perioadei a activităţii personalului de exploatare
Personalul de tură va fi dublat, în perioade de viitură, de personalul tehnic cu putere de
analiza şi decizie, atât la dispeceratul S.G.A. Ialomiţa cât şi la dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa.
Conducerea acţiunii de apărare va reveni directorului de sistem, care va dispune
măsurile ce trebuie luate, va stabili personalul tehnic ce va asigura permanenţă şi dublarea
serviciului de tură, precum şi echipele de intervenţie necesare în astfel de situaţii.
c) Pregătirea părţilor componente ale amenajării; verificarea funcţionalităţii instalaţiilor,
dispozitivelor şi mijloacelor de informare
Personalul de exploatare de la barajul Valea Plopi va efectua, în perioada premergătoare
viiturii, verificări ale lucrărilor de construcţii prin efectuare de manevre la stavilele golirii de
fund, ale mijloacelor de comunicare, ale stocurilor de mijloace şi materiale de apărare şi
intervenţie.
69
Pentru stabilirea deciziei de exploatare în condiţii de ape mari, la dispeceratul D.A.
Buzău-Ialomiţa şi la SGA Ialomiţa sunt colectate următoarele date:
- prognozele radar primite;
- nivelul apei în lac;
-alţi parametrii ai acumulării.
Dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa analizează aceste date de bază şi stabileşte măsurile ce
trebuie luate. Se va proceda la îndepărtarea plutitorilor de pe lac sau la spargerea gheţii pentru
asigurarea cât mai bună a scurgerii apelor. Dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa va atenţiona
localităţile din aval ce pot fi afectate, pentru a se lua toate măsurile de apărare, pregătirea
mijloacelor şi echipelor de intervenţie în caz de ape mari.
Personalul de exploatare operativă furnizează zilnic dispeceratului informaţii şi date
privind:
-debitele evacuate;
-efectuarea manevrelor;
Formaţia Valea Plopi primeşte de la Dispeceratul D.A. Buzău-Ialomiţa:
- prognozele radar înregistrate;
-dispoziţii de manevre.
În aplicarea deciziei personalul de exploatare verifică încadrarea în condiţiile normale
prin compararea valorilor efective ale parametrilor cu cele de reper, urmăreşte continuu evoluţia
parametrilor operativi şi informează asupra aplicării deciziei. Se urmăresc în primul rând
variaţiile nivelurilor râului Ialomiţa şi pârâului Sărata. În condiţiile nivelurilor mari, când viitură
pe râul Ialomiţa este în creştere, se închide stăvilarul de la canalul de debuşare în rău. Dacă
nivelurile pe râul Ialomiţa sunt mari şi apar debite mari pe Valea Plopi, se închid stavilele la
barajul Valea Plopi reţinându-se o serie de volume de apă până când se poate face descărcarea
gravitaţională în râul Ialomiţa. Când pe Valea Plopi apar viituri, se va lăsa la baraj un singur fir
de 1000 mm al golirii de fund, se va evacua un debit maxim de 5 mc/s (capacitatea canalului de
evacuare în aval de baraj), care va fi închis în cazul când se semnalează creşteri de nivel pe
canal. Se va avea în vedere ca lacul tampon să funcţioneze sub nivelul de exploatare (49.50
mdMB), în jurul cotei de 48.80 mdMB pentru a se putea prelua volume de apă de la canalizarea
pluvială a zonei industriale (în ipoteză închiderii stăvilarului dinspre râul Ialomiţa).
70
Viiturile cu asigurări mai mici pot fi reţinute în acumularea Valea Plopi până la
capacitatea de înmagazinare pe care o oferă situaţia topografică locală iar la apariţia unei viituri
cu asigurarea de 0.1 % (asigurarea de verificare) debitele maxime atenuate vor fi deviate prin
canalul Valea Plopi-Cotorca în Valea Cotorca şi prin canalul Cotorca-Sărata până în pârâul
Sărata, afluent al râului Ialomiţa.
Ca o măsură generală în exploatarea sistemului de pe Valea Plopi, în cazul unor retenţii
temporare la barajul de pământ efectuate în diverse situaţii, se va asigura golirea lacului imediat
ce se permite descărcarea gravitaţională în râul Ialomiţa.
În cazul întreruperii legăturii cu dispeceratul D.A Buzău-Ialomiţa, analiza parametrilor
operativi şi stabilirea deciziei revine conducerii S.G.A. Ialomiţa care va stabili, prin compararea
valorilor efective ale parametrilor cu cele de reper, deciziile privind manevrele ce trebuie
efectuate.
a)Parametrii definitorii ai perioadei tranzitorii
Se consideră încetarea viiturii atunci când Q afluent în lacul de acumulare începe să scadă şi
nivelul apei scade sub cota de atenţie (60.60 mdMB).
Măsuri şi acţiuni ale personalului operativ de exploatare, specifice perioadei tranzitorii
În vederea pregătirii pentru o noua viitură se vor lua următoarele măsuri:
-completarea stocului de materiale;
-se execută manevre la golirea de fund prin care se face evacuarea debitelor;
se urmă-eşte comportarea lucrărilor supuse efectului ridicării nivelului apei în lac;
-se fac măsurători ale deformaţiilor construcţiilor, a nivelului apei infiltrate prin diversele
construcţii;
-se verifică după fiecare viitură, starea malurilor (prăbuşiri, alunecări) şi se iau măsuri de
protecţie şi consolidare;
-se remediază micile defecţiuni apărute şi se anunţa în cazul semnalării unor defecţiuni ce
-se strâng plutitorii mari de pe suprafaţa lacului.
Scurt istoric
Lunca râului Ialomiţa pe sectorul inferior este una din cele mai puternice zone afectate
de inundaţii atât prin frecvenţa acestor fenomene (1949, 1970, 1971, 1972, 1973, 1975, 1997,
2001, 2005, 2007) cât şi prin amploarea pagubelor înregistrate în localităţile ce se găsesc în
luncă, căi de comunicaţii, agricultură etc. La baza acestui fenomen stă atât repartiţia neuniforma
71
a precipitaţiilor în timpul anului cât şi caracterul erozional-cvasitorential al cursurilor de apa din

bazin, determinat şi de micşorarea bruscă a pantei de scurgere la trecerea de la zona de munte-
deal la cea de câmpie.
Căderile unor ploi excepţionale în zona bazinelor mijlocii şi superioare (în care
înlăturarea abuzivă a învelişului forestier cândva predominant - determină tipuri de concentrare a
precipitaţiilor foarte scurte) sunt de natură să producă viituri pe cursurile mijlocii şi inferioare ale
râului.
În zonă convergentă Dridu-Urziceni (confluenţa cu râul Prahova) au loc compuneri ale
undelor de viitură. Condiţiile meteorologice şi hidrologice cât şi insuficienţa sau
subdimensionarea lucrărilor de apărare au concurat la producerea în mod frecvent a unor
inundaţii ce au afectat numeroase obiective socio-economice din lunca Ialomiţei.
4.3. Cauzele producerii inundațiilor

În anul 2005, în judeţul Ialomiţa, au avut loc fenomene hidrometeorologice deosebite:
- 20.01 - 02.02 – viitură pe râul Ialomiţa şi râul Prahova
- 30.01 - 05.02 – ninsori abundente însoţite de vânt, viscolind zăpada
- 17.02 - 18.02 – blocaje de gheţuri pe râul Ialomiţa în zona staţiilor hidrometrice Ciochina,
Slobozia, Ţăndărei (au produs creşterea artificială a nivelului râului Ialomiţa peste CA)
- 24.02 – viitură pe râul Prahova
- aprilie - mai – deversări în albia majoră a braţului Borcea, în perimetrul comunei Stelnica şi la
digul de apărare al municipiului Feteşti (zona Buliga)
- 07.05 – furtună puternică de tip tornadă în localităţile Moviliţa şi Moldoveni
- septembrie – incintele îndiguite în zona braţului Borcea erau în faza I de apărare
- 20.09 - 30.09 – viitură pe râul Ialomiţa, râul Prahova şi râul Sărata
Precipitaţii peste pragurile critice înregistrate în anul 2005 în judeţul Ialomiţa:
Tabel 4. 15 Precipitații peste pragurile critice înregistrate în anul 2005 în jud. Ialomța
Postul pluviometric Data Cantitatea căzută

(l/mp)
PP Reviga 01.06 52,0
12.07 63,5
07.08 65,4
PP Micşuneştii Mari 20.09 69,4
72
21.09
49,0
PP Dridu 07.08 73,6
20.09 71.3
PP Sineşti 04.07 52,0
12.07 84,5
20.09 99,5
02.10 143,5
PP Ion Roată 29.05 48,0
12.07 51,7
07.08 67,3
13.08 69,2
PP Amara 22.05 41,7
PP Gheorghe Lazăr 14.10 60,2
PP Urziceni 25.09 31,7
PP Grindu 25.09 36,4
PP Gârbovi 24.06 41.3
07.08 63,7
Ac. Dridu 20.09 40,0
21.09 51,0
25.09 33,0
SH Siliştea Snagovului 20.09 67,0
21.09 96,9
SH Adâncata 20.09 40,0
21.09 88,0
SH Coşereni 12.08 40,0
73
20.09 36,7
21.09 53,2
25.09 33,6
SH Ciochina 22.05 35,2
12.07 55,1
13.07 76,1
24.08 78,4
25.09 31,0
SH Ţăndărei 03.07 37,7
În perioada 19 – 25 septembrie 2005 au avut loc căderi de precipitaţii abundente în

bazinele hidrografice ale râurilor Prahova şi Ialomiţa (judeţele Dâmboviţa, Prahova şi Ialomiţa).
Au fost înregistrate precipitaţii medii de 70-80 l/mp, depăşind în partea superioară a
bazinelor hidrografice 120 l/mp.
Totodată cantitaţile de apă au depaşit local 40 l/mp şi, izolat, 60 l/mp în intervale de 6
până la 8 ore.
Aceste căderi masive de precipitaţii în combinaţie cu un sol saturat de apă au condus la
formarea pe teritoriul judeţului Ialomiţa a unor unde de viitură excepţionale, concomitent pe
râurile Ialomiţa, Prahova şi Sărata.
4.4.Caracteristici ale inundatiilor
Hidrografie
În septembrie 2005, viiturile pe teritoriul judeţului Ialomiţa s-au propagat pe
urmatoarele cursuri interioare de apă:
- râu Ialomiţa (215 km pe teritoriul judeţului)
- râu Prahova (30 km pe teritoriul judeţului)
- râu Sărata (21 km pe teritoriul judeţului)
- râu Cricovul Sărat (4 km pe teritoriul judeţului)
Punctele de confluenţă ale acestor râuri sunt:
- râu Ialomiţa – râu Prahova (km197 pe râul Ialomiţa, 700 m aval de acumularea Dridu)
- râu Ialomiţa – râu Sărata (km 219 pe râul Ialomiţa, în dreptul municipiului Urziceni)
- râu Prahova – râu Cricovul Sărat (în zona localităţii Adâncata)
Nivelele s-au menţinut peste cotele de pericol (C.P.) o perioadă lungă de timp:
74
- S.H. Siliştea Snagovului 4 ore

- S.H. Adâncata 54 ore
- S.H. Coşereni 68 ore
- S.H. Ciochina 127 ore
În bazinul râului Prahova o amploare deosebită a viiturii s-a remarcat pe râul Telejean,
care la staţia hidrometrică Moara Domnească a înregistrat un debit de 582 mc/s, a cărui
probabilitate de depăşire este de 1/33 de ani (3%), mai mic decât cel al viiturii anterioare din
1975 (850 mc/s), a cărui probabilitate de depăşire a fost de 1/300 de ani (0,3%).
Viitura produsă pe râul Cricovul Sărat (afluent al râului Prahova) şi înregistrată la staţia
hidrometrică Cioranii de Sus, este cea mai mare din şirul cronologic de date înregistrate.
Hidrografele de la SH Siliştea Snagovului şi Adâncata prezintă vârfuri ascuţite şi o
culminaţie scurtă, caracteristice viiturilor datorate ploilor torenţiale de scurtă durată.
Hidrograful de la SH Adâncata este complex, având două vârfuri, ca urmare a survenirii
unei averse secundare.
Hidrograful de la SH Coşereni are o caracteristică mixtă, cu o undă de viitură prelungită
şi cu un vârf caracteristic ploilor torenţiale de scurtă durată, datorită compunerii undelor de
viitură de pe râul Prahova şi râul Ialomiţa (atenuată parţial prin acumularea Dridu).
Hidrografele de la SH Ciochina, Slobozia, Ţăndărei prezintă o formă aplatizată şi o
culminaţie de lungă durată, datorată lărgirii albiei, condiţiilor de pantă, deversărilor în zonele
riverane râului şi neexistenţei unor noi afluenţi.
La mirele determinante de la staţiile hidrometrice s-au efectuat citiri din oră în oră
pentru a cunoaşte în fiecare moment nivelurile existente şi pentru a prognoza nivelurile viitoare.
Observaţii şi transmiteri de niveluri s-au făcut şi de la mirele de ordinul II amplasate pe
râul Ialomiţa, la Perieţi şi Cosâmbeşti.
4.5.Viitura pe fluviul Dunărea în județul Ialomița – martie - iulie 2006

Cadrul natural
Fluviul Dunărea, ce delimitează la est judeţul Ialomiţa, curge pe două braţe: Braţul Borcea pe
stânga (48,8 km pe teritoriul judeţului) şi Dunărea Veche pe dreapta (75 km pe teritoriul judeţului),
acestea reunindu-se într-un singur curs la 3 km sud de Giurgeni.
Între aceste braţe se află Balta Borcei sau Ialomiţei, iniţial cu stuf, lacuri, păduri, azi utilizată
agricol şi doar pe margini forestier. Braţul Borcea colecteazA£ apele râului Ialomiţa, amonte de
localitatea Giurgeni.
75
4.6. Situația actuală de amenajare cu lucrări hidrotehnice în bazinul hidrografic Dunărea

(județul Ialomița)
Diguri in bazinul hidrografic Dunărea (judetul Ialomița):
Tab.4.24. Diguri in bazinul hidrografic Dunarea (judetul Ialomita)
Tabel 4. 16 Diguri în bazinul hidrografic Dunărea( jud. Ialomița)

Nr Denumire dig – Situatie An Caracteristici Probabilitate de Debit Debit
Curs de apa juridica inundare normat maxim
crt PIF
normata de real
(administrator) (mc/s)
calcul
(mc/s)
(proiectata) /
reala (existenta
in prezent) %
L=5 km
Dig Fetesti L I –
28. C.L. Fetesti 1960 h=3 m - - -
brat Borcea
lc=3 m
L=7.2 km
Dig Fetesti L II –
29. C.L. Fetesti 1960 h=3 m - - -
brat Borcea
lc=2.5 m
Indiguire Borcea L=53.6 km

de Jos
h=4 m
compartimentul I +
II (si digul de lc=4 m 7450
30. compartimentare) – ANIF Ialomita 1965 10/10 -
br. Borcea
brat Borcea +
Dunarea
Indiguire Borcea L=45.2 km

de Jos 7450
h=4 m
31. compartimentul III ANIF Ialomita 1965 10/10 -
– brat Borcea + br. Borcea
lc=4 m
Dunarea
32. Indiguire Stelnica- ANIF Ialomita 1976 L=11.25 km 5/5 - 7450

Bordusani – brat
h=4 m br. Borcea
Borcea
76
lc=4 m
Indiguire Facaeni- L=22.75 km

Vladeni – brat 7450
33. ANIF Ialomita 1965 h=4 m 2/2 -
Borcea
br. Borcea
lc=4 m
Indiguire Giurgeni- L=17 km

Spiru Haret – brat 15580
34. ANIF Ialomita 1962 h=4 m 2/2 -
Borcea + Dunarea
Dunarea
lc=4 m
Scurt istoric
Viituri excepţionale pe fluviul Dunărea au avut loc in anii 1895 (debit maxim 15082
mc/s), 1965, 1970 (debit maxim 14600 mc/s), 1981, 1985, 2006 (debit maxim 15800 mc/s).
In România, indiguirea Luncii Dunării se face intr-un ritm alert după anul 1962, când
se atingea suprafaţa de 106.000 ha, în 1964 – 306.000 ha, pentru ca în 1987 să se atingă maximul
suprafeţei îndiguite, de 432.000 ha, la un număr de 53 incinte îndiguite.
Cauze
Viitura de pe fluviul Dunărea din perioada martie-iulie 2006 a avut cel mai mare debit
înregistrat din toată perioada 1840 - 2006.
Un rol deosebit în producerea acestei viituri a revenit intensităţii şi duratei precipitaţiilor
(precipitaţii excendentare în perioada de iarnă şi începutul primăverii), mărimii teritoriului
afectat de acestea (bazinul hidrografic Dunărea), combinării efectelor precipitaţiilor sub formă de
ploaie cu topirea zăpezilor, precum şi gradului ridicat de umezire a solului în perioada
premergătoare precipitaţiilor. Cantităţile mari de precipitaţii căzute, care s-au suprapus peste
topirea accelerata a stratului foarte important de zăpadă din Munţii Pădurea Neagră, Alpi si
Carpati datorita temperaturilor foarte mari de la sfârşitul lunii martie, au condus la revărsarea
Dunării, care a afectat toate statele europene de pe parcursul fluviului.
Viitura de pe fluviul Dunărea a fost alimentată şi de viiturile simultane de pe afluenţi
(Tisă, Sava, Timiş).
Alimentarea puternică din Dunăre a rezervorului freatic la viitura excepţională din 2006
a determinat în luncă manifestarea excesului de apă, cu precădere în zonele periferice şi
interioare, cu cote joase.
77
Niveluri şi debite maxime înregistrate în timpul viiturii: -Staţii hidrometrice avertizoare (zonale):
CĂLĂRAŞI: CA 550 cm, CI 620 cm Hmax = 737 cm ( + 117 CI) şi Q max =
15690 mc/s pe 24.04.2006)
HÂRŞOVA : C A 580 cm, CI 610 cm Hmax = 764 cm ( + 154 CI ) şi Q max =
15580 mc/s pe 25.04.2006)
-Staţie hidrometrica locală:
FETEŞTI: CA 565 cm, CI 665 cm Hmax = 720 cm ( + 55 CI ) (11,78 mdMN-S)
şi
Q max = 7450 mc/s pe 24-25.04.2006), unde Cotă a0” miră = 4,58 mdMN-S
Incintele îndiguite Borcea de Jos, Stelnica-Bordusani, Facaeni-Vladeni şi Luciu-Giurgeni s-au
aflat în faza a III-a de apărare pe parcursul viiturii din 2006.
Diguri:
Tabel 4. 17 Diguri
Denumire dig - Curs de Efect inregistrat Localităţi Observaţii

apă apărate
Stare tehnica / An PIF /

Detinator
Probabilitatea de
depasire de calcul
(proiectata) cu debitul
aferent
Dig Fetesti L I – brat -Deversare peste - municipiul -apa a ajuns în cartierul

Borcea coronament Fetesti Buliga
Stare satisfacatoare / -afectat de inundaţia din

1960 / C.L. Fetesti 2006
Dig Fetesti L II – brat -Deversare peste - municipiul -apa a ajuns în cartierul

Borcea coronament Fetesti Buliga
Stare satisfacatoare / -afectat de inundaţia din

1960 / C.L. Fetesti 2006
Indiguire Borcea de Jos -Deversari peste -afectat de inundaţia din

compartimentul I + II – coronament 2006
brat Borcea + Dunarea
78
Stare buna / 1965 / ANIF -Eroziuni taluz

Ialomita
10%
Indiguire Borcea de Jos -Deversari peste -afectat de inundaţia din

compartimentul III – brat coronament 2006
Borcea + Dunarea
-Eroziuni taluz
Stare buna / 1965 / ANIF
Ialomita
10%
Indiguire Stelnica- -Eroziuni taluz - com. -afectat de inundaţia din

Bordusani – brat Borcea Stelnica: 2006
Stare buna / 1976 / ANIF - Maltezi

Ialomita
-
5% Retezatu
- com.Bordusa
ni:
- Cegani
Indiguire Facaeni- - Inundare - com. -afectat de inundaţia din

Vladeni – brat Borcea controlata in data Facaeni: 2006
de 16.04.2006 prin
Stare buna / 1965 / ANIF -
bresa dig
Ialomita Progresu
- Eroziuni taluz
2% - com. Vladeni
Indiguire Giurgeni-Spiru - Infiltratii prin - com.

Haret – brat Borcea + ampriza Giurgeni
Dunarea
- com. Gura
Stare buna / 1962/ ANIF Ialomitei:
Ialomita
- Luciu
79
2%
Diguri in administrarea ANIF UA Ialomita

Diguri în administrarea ANIF UA Ialomiţa
Deversări peste coronamentul digului în incinta îndiguită Borcea de Jos au avut loc la
poziţia kilometrică: Km29+400A·29+750, Km31+100A·31+870, Km32+000A·32+520,
Km33+200A·33+850, Km43+250A·43+350, Km56+750A·57+345, Km73+250A·73+750.
Deversările au fost combătute cu saci de pămînt şi cu palplanse metalice sau din lemn.
S-a menţinut zona critică la km 34 Bentu în sectorul Borcea V (eroziune de mal), din incintă
îndiguită Borcea de Jos pe o lungime de 450 m. S-au executat lucrări specifice de consolidare a
corpului digului şi stoparea fenomenului de eroziune. La km 17+900 a 17+950, mal drept braţ
Borcea, s-a produs o eroziune de mal care a ajuns la bază taluzului. S-a intervenit prin
executarea unei perdele de fascine consolidată cu pari. În spatele perdelei de fascine s-au
completat golurile din taluz cu pământ. Staţiile de pompare de evacuare au funcţionat după
necesităţi.
Începând cu data de 13.06.2006, datorită creşterilor nivelurilor şi debitelor pe Braţul
Borcea, s-a produs reinundarea incintei îndiguite Făcăeni-Vlădeni prin breşă realizată controlat
în aprilie 2006. În urma inundării controlate a incintei Făcăeni-Vlădeni, DN 3B a fost deversat
în 4 zone pe o lungime totală de aproximativ 1 km între podul de la Vlădeni pe râul Ialomiţa şi
localitatea Vlădeni.
Diguri în administrarea CL Feteşti

În muncipiul Feteşti, apa a deversat peste primul şi al doilea dig local de apărare în zona
cartier Buliga. În aceste condiţii, s-a realizat un dig din pământ (2,1 km), transversal pe cursul
apei, protejat cu folie şi fascine, între Fabrica de alcool şi cartierul Buliga, pentru ca apa să nu
ajungă la gospodăriile din zonă. În zona Moara-Fabrica de alcool - Parc, protejarea celei de a
doua linii de apărare a fost făcută cu folie, pari şi fascine şi s-a supraînălţat digul cu saci de
pământ. Între Parcul Trandafirilor şi GSPD s-au realizat trei linii de apărare cu saci de pământ şi
folie de polietilenă. Al doilea dig de apărare s-a comportat bine, astfel încât a fost împiedicată
pătrunderea apei în perimetrul intravilan al municipiului, excepţie făcând zona Buliga.
Diguri în administrarea SGA Ialomiţa
Pe tronsonul de dig mal stâng râu Ialomiţa, în capătul aval al digului, în apropiere de
încastrarea cu digul ANIF s-a intervenit cu saci de pământ pentru supraînălţarea a două zone,
unde datorită fenomenului de remuu, apa a juns la 30 a 40 cm faţă de coronament pe o lungime
80
totală de 70 m. Digul de pe malul stâng al râului Ialomiţa, pod rutier Vladeni Giurgeni, la 4 km
amonte de Giurgeni, prezintă o eroziune la taluzul dinspre pe o lungime de aproximativ 900 m,
cu o înălţime de 1 m a 1,2 m datorită acţiunii (fenomen remuu).
Istoricul viiturii
Au fost asigurate măsurile specifice fiecărei faze de apărare, printre care:
-serviciul permanent la unitătile direct implicate și la sediul Grupului de Suport Tehnic;
- urmărirea evoluţiei nivelurilor şi debitelor pe fluviul Dunărea şi transmiterea datelor;
- patrularea şi supravegherea permanentă a lucrărilor hidrotehnice;
-constituirea echipelor de intervenţie operativă;
-suplimentarea stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie;
-pregătirea spaţiilor de cazare şi a rezervelor de alimente şi apă potabilă în situaţia în care se
impune evacuarea populaţiei;
-transmiterea Rapoartelor operative zilnice cu privire la evoluţia fenomenelor
hidrometeorologice, a măsurilor întreprinse şi a pagubelor fizice înregistrate.
Forţele de intervenţie au participat la supraînălţarea şi consolidarea digurilor existente,
au înălţat alte linii de apărare acolo unde situaţia a impus-o şi au diminuat provizoriu efectul
eroziunilor de mal.S-au stabilit măsuri de evacuare a apei din gospodăriile inundate datorită
infiltraţiilor (în comuna Giurgeni au fost repartizate motopompe cu personal auxiliar militar din
judeţele Ialomiţa, Buzău, Argeş, Prahova, Braşov şi municipiul Bucureşti cât şi electropompe
proprietate personală), refacerea digurilor afectate de viitură prin completări de terasamente,
evacuarea excesului de umiditate din sol prin punerea pune în funcţiune a staţiilor de pompare,
aplicarea măsurilor sanitar-epidemice necesare.
În vederea inundării controlate a incintei Facaeni-Vladeni s-au evacuat:
- la Făcăeni: 4000 oi şi 1000 vaci
-la Vlădeni: 5000 oi, 1000 vaci şi 700 capre
-bunuri materiale
Începând cu data de 20.04.2006 ora 08.00 s-a trecut la evacuarea persoanelor,
animalelor, a substanţelor din categoria îngrăşăminte şi alte substanţe chimice, precum şi a altor
materiale care ar putea fi distruse sau depreciate în incinta Borcea de Jos compartiment III în
cazul unei eventuale inundări controlate.
S-au evacuat:
- 40 porci
-7 cai
- 133 păsări
- 300 kg seminţe tratate de floarea soarelui
81
- 600 kg îngrăşăminte chimice

- 290 l pesticide
Aproximativ 30 t de azotat de amoniu au fost depozitate într-o clădire aparţinând SC Zimbru SA,
situată într-o zonă mai înaltă. În localitatea Giurgeni, din 3 locuinţe afectate ca urmare a
infiltraţiilor au fost evacuate 5 persoane, iar în municipiul Feteşti au fost evacuate 5 persoane,
animale şi păsări (54 de oi, 32 de miei, 11 capre, 20 vaci şi 200 păsări).
Efectele viiturii de pe fluviul Dunărea şi braţul Borcea în judeţul Ialomiţa:
În judeul Ialomita datorita revarsarii apelor bratului Borcea au fost afectate urmatoarele
localitati dupa cum urmeaza:
-Municipiul Fetesti: au fost afectate 8 anexe gospodaresti, 7 km de sosea, 659 ha
pasune, 47 ha padure,6 km din digukl local;
- comuna Stelnica: au fost afectate 6 km constructii hidrotehnice, 1439 ha teren agricol,
47 ha padure;
-Comuna Bordușani: au fost afectate 3000 ha teren agricol; 500 ha pasune, 350 ha
padure;
- Comuna Făcăieni: au fost afectate 3000 ha teren agricol, 200 ha pasune, 300 ha
padure;
-Comuna Vladeni: au fost afectate obiective economice precum 2 cabane, 4 statii de
pompare-repompare,4 posturi transformatoare, 3 km DN, 8 km DC, 4 200 ha teren agricol, 700
ha pasune, 150 ha padure, 4 fantani;
-Comuna Giurgeni: au fost distruse 2 case, au fost avariate 2 case, au fost afectate 1
podet, 1 DC, 300 ha teren agricol, 40 ha pasune, 200 ha padure.
La nivelul Municipiului Feteşti există o mare problemă în ceea ce priveşte digul de apărare. În
anii în care Dunărea a depăşit cotele de atenţie mereu au fost probleme cu inundaţiile. Adevăratele
probleme nu constau în afectarea pădurilor, a păşunilor, a terenurilor agricole ci în distrugerea caselor sau
avarierea acestora din cauza inundaţiilor. Ce nu se spune în toate rapoartele ISU Ialomiţa este faptul că
digul de protecţie al cartierului Feteşti-Sat se înalţă în fiecare an cu saci de nisip, utilajele împing
pământul negru peste zid, pompierii lucrează la capacitate maximă. Cu toate acestea inutil. Dezinteresul
celor care au în administraţie acest dig este foarte mare. De menţionat că pe toată lungimea cartierului
digul de apărare este al...nimănui. Din acest motiv acţiuni de întreţinere digului nu au existat niciodată.
Cu toate acţiunile interprinse de cei menţionaţi mai sus apa năvăleşte în casele oamenilor.
Vinovaţi pentru acest lucru sunt chiar ei pentru că oamenii au săpat la baza digului pentru a lua pământ
galben şi au astupat imensele găuri cu...gunoi. Astfel la fiecare inundaţie apa pătrunde practic pe sub dig
sau, fiindu-i afectată rezistentă acesta cedează şi se rupe producând breşe de aproximativ 10-15 m.
Ce trebuie făcut în acest caz?
82
Digul trebuie practic refăcut. Găurile lăsate de cei care au săpat pentru a lua pământ galben se
întind pe aproape toată lungimea protejată de dig. Nu există protecţie împotriva inundaţiilor la nivelul
acestui cartier, breşele şi infiltraţiile continuând să se producă afectând astfel casele din imediata
apropiere. Resurse pentru reconstrucţia zidului există, atât bani cât şi materiale. Ce lipseşte este însă
foarte important şi anume interesul. Primăria Municipiului Feteşti susţine că nu are în grijă această
porţiune de dig, firmele cu care se trebuie a lucra în cazul unor inundaţii nu trimit utilaje, prefectură
judeţului Ialomiţa susţine că va lua măsuri iar oamenii încă mai aşteaptă ca digul să fie dacă nu refăcut
măcar reparat.
Figura 4. 1 Situatia digului din zona Fetesti-Sat
Așa arată digul de la Fetești în foarte multe zone pe alocuri el găurile făcute de oameni pentru a
lua pământ galben fiind acoperit cu deșeuri menajere ca în figura de mai jos.
83
Figura 4. 2 Gaura din dig acoperită cu deseuri menajere
În aceste condiții munca personalului angrenat în oprirea revarsării apelor peste dig este inutilă
atâta vreme cât apa pătrunde pe sub dig sau în anumite cazuri se creează breșe în el.
Operaţiile de reparare a digului în aceste condiţii ar fi mai scumpă decât înlocuirea acestuia cu
unul nou la o distanţă de aproximativ 25 m faţă de cel vechi şi totodată durata de construcţie ar fi mai
mare ptr repararea celui vechi decât construirea unui nou dig.
Construirea unui nou dig în zona cartierului Feteşti- Sat va deveni cu timpul crucială dacă în
continuare Braţul Borcea se va umfla. Acest lucru trebuie înţeles în primul rând de autorităţile locale care
ar trebui să ia cât mai repede măsurile necesare ptr înlocuirea digului cu unul nou şi în al doilea rând de
oamenii din zonă care ar trebui să înceteze să mai sape în dig. Aceste două aspecte vor face ca pe viitor să
se evite situaţiile din trecut şi să nu mai existe probleme cu inundaţiile niciodată la nivelul cartierului
Festesti-Sat.
84
Concluzii:
În ultimele decenii fenomenele meteorologice periculoase s-au accentuat atât în lume
cât şi la nivelul ţării noastre. An de an aceste fenomene produc pagube materiale însemnate dar şi
pierderi de vieţi omeneşti.
O categorie a acestor fenomene o constituie inundaţiile care în ultimii 30 de ani au
făcut ravagii atât la nivel mondial cât şi la nivelul ţării noastre. Atât pagubele materiale însă şi
pierderile de vieţi omeneşti au fost foarte mari. Devine astfel necesar înţelegerea acestor
fenomene ca pe viitor să se evită pe cât posibil măcar pierderile de vieţi omeneşti.
Este astfel absolut necesar gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
organizarea unui sistem la nivel naţional pentru această gestionarea şi nuin ultimul rând luarea
unor măsuri de prevenire şi de protecţie cât mai eficiente.
La nivelul Judeţului Ialomiţa inundaţiile produse în ultimii 10 ani au arătat că deşi este
o zonă de câmpie, deşi există un sistem implementat pentru prevenirea şi protecţia inundaţiilor
prin acumulările Dridu, Cotorca I, Cotorca II, Valea Plopii gata oricând să facă faţă unor viituri,
inundaţiile au creat mereu haos.
Viitura din anul 2005 a arătat cât de neputincioşi pot fi oamenii în faţă naturii şi a
scos la iveală o serie de nereguli la digurile care pe alocuri nu au reuşit să ducă la bun sfârşit
scopul pentru care au fost construit.
Asfel, la nivelul Munnicipiului Feteşti există o problemă foarte gravă la digul de
protecţie din dreptul cartierului Feteşti-Sat, problemă care deşi este expusă de către oamenii din
zonă foarte des autorităţilor aceştia se fac că nimic nu se întâmplă. Inundaţiile din ultimii ani au
demonstrat că zona respectivă este foarte uşor afectată digul ori prezentând breşe ori apa
înfiltrându-se pe sub dig. Această nepăsare a autorităţilor care fug parcă de răspundere va mai
face ca pe viitor să mai existe probleme cu inundaţiile din nou pagubele fiind considerabile şi
muncă unor oameni de o viaţă dispărând în câteva ore.
85
BIBLIOGRAFIE
1. Avram C. Cristian – Modelarea – simularea managerială a riscurilor şi dezastrelor –
Editura Telegrafia, 2009;
2. Avram C.,Popa I., Epure L.- Pregătirea în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de
urgenţă, vol. 1, Partea I – Prezentarea situaţiilor de urgenţă, Editura Telegrafia, 2004;
3. Avram C., Popa I., Epure L. - Pregătirea în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii
de urgenţă, vol. 1, Partea a II a, Managementul situaţiilor de urgenţă, Editura Vox,
Bucureşti, 2005;
4. Bălteanu D. - Hazarde naturale şi antropogene Ed. Corint Bucureşti 2000;
5. Marinescu P., 2000, Aspecte privind efectele negative ale inundaţiilor, Hidrotehnica,vol. 45;
6. Musteţea A., 1996, Viituri excepţionale pe teritoriul României. Geneză şi efecte. Teză de
doctorat. Academia Română, Institutul de Geografie, Bucureşti;
7. Nemeş L.V., şi colectiv 15 coautori - Managementul Protecţiei Civile în România, Editura
Ministerului de Interne, 2003;
8. Popa I., şi colaboratori - Cercetări privind posibilităţile de prevenire şi reducere a
pericolelor pentru populaţie, generate de calamităţi naturale (seisme, inundaţii etc.) sau
provocate de om: Cercetări INCERC în perioada 1992-1994;
9. Steiner, N., Andriciuc, R. - Managementul apărării împotriva dezastrelor la nivel local,
editura MPM Edit Consult Bucureşti 2004;
10. V. Al. Stănescu, R. Drobot – Măsuri nestructurale de gestiune a inundaţiilor, Editura HGA
Bucuresti, 2002;
11. Legea Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind Protecţia Civilă din România;
12. H.G. nr. 1854/2005 Hotărârea pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Management al
riscului la inundaţii
13. O.U.G. nr. 21/2004 Privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 15 / 2005;
14. Regulament din 12.05.2005 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
accidentale;
accidentale;
86
accidentale;
17. Ghid privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii personalului care încadrează
Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei în domeniul
managementului situaţiilor de urgenţă determinate de inundaţii;
18. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007
privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii;
19. Raport naţional privind Managementul Dezastrelor – Bucureşti 2006;
20. Gestionarea inundaţiilor – MMGA- Bilanţ 2005 – Plan de acţiune 2006;
21. Metodologia de elaborare a Procedurilor Standard de Operare la nivel local, pentru
situaţii de urgenţă generate de inundaţii – Proiect de înfrăţire instituţională între I.G.S.U.
România şi THW Germania 2008;
22. Ordinul comun nr. 638/420/2005 al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al
Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
23. ISUJ Ialomita- Planul judetean de aparare importiva inundatiilor
24. http://www.igsu.ro/isuj_il.htm
25. www.wikipedia.org
26. http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_protectia_civila_481_2004_republicata_2008.php
27. www.mmediu.ro
28. http://www.zdg.md/stiri/cele-mai-devastatoare-inundatii-din-lume
29. http://www.zperspectivewebdesign.ro/joburi/dezastre.html
30. http://www.primm.ro/europa-sub-ape_382.html
31. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1227423-jurnalul-national-potopul-din-70.htm
32. http://www.gdo.ro/
87

Managementul Situatiilor de Urgenta in Cazul Inundatiilor Studiu de Caz - Jud Ialomita

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Situatiilor de Urgenta in Cazul Inundatiilor Studiu de Caz - Jud Ialomita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul situatiilor de urgent in cazul inudatiilor. Studiu de caz-Jud.

ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza”

Catedra de Inginerie şi Situaţii de Urgenţă

Conf. univ. dr. ing. Neacşa Florin

Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Managementul intervenţiilor în cazul

SITUAȚIA STATISTICĂ A INUNDAȚIILOR LA NIVEL MONDIAL, UNIUNII EUROPENE ȘI PE

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENTĂ GENERATE DE INUNDAȚII-----------------------35

STUDIU DE CAZ PRIVIND MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE

STATISTICS FLOODS SITUATION IN THE WORLD, E.U. AND ROMANIAN TERRITORY----12

EMERGENCIES MANAGEMENT CAUSED BY FLOODS-----------------------------------------------12

CASE STUDY ON THE MANAGEMENT OF EMERGENCIES CAUSED BY FLOODS IN THE

Figură 1.1 Inundații pe Brațul Borcea........................................................................................................12

Tabel 4. 1 Debite maxime pe sectiunea Dridu...........................................................................................12

Tabel 4. 9 Parametrii caracteristici ai amanajării:volume..........................................................................12

Fenomene meteorologice periculoase= fenomene meteorologice care afectează violent zone

Situație de urgență= Eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și

Înștiințare= Activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau

Avertizare= Aducerea la cunostina populației a informațiilor necesare despre iminența

Prealarmare= Transmiterea mesajelor / semnalelor de avertizare catre autorități despre

Alarmare= Transmiterea mesajelor / semnalelor de avertizare a populației despre iminența

Cuvinte cheie: inundație, dig, schimbări climatice.

Keywords: Flood,dam,climate changes.

1.1. Scurt istoric

Comparaţie între inundaţii

1975, pe de-o parte, şi că precipitaţiile atmosferice au crescut cu 10-20% pe teritoriul României

1.3. Cauzele producerii inundațiilor

Ultimul deceniu a marcat o creștere fără precedent, ca frecvență și amploare, a

1.3.1. Producerea inundației

1.3.2. Forme de manifestare a inundațiilor

Există mai multe forme de manifestare a inundațiilor fiecare formă cu specificul ei și

1.3.3. Evitarea efectelor inundațiilor

Figură 1.1 Inundații pe Brațul Borcea

Codificarea avertizărilor și alertelor meteorologice1

1.4. Codificarea avertizărilor și alertelor hidrologice2

Avertizarea hidrologică se emite atunci când se prevede posibilitatea depășirii cotelor de

Producerea viiturilor și caracteristicile lor mai sunt determinate, in afara de condițiile

1.6. Cauzele naturale de producere a inundațiilor și a viiturilor

1.7. Cauze antropice de producere a inundațiilor și a viiturilor

Despăduririle efectuate de om în decursul timpului în toate regiunile globului au

1.8. Efecte si consecințe ale producerii inundațiilor și viiturilor

Situația statistică a inundațiilor la nivel

2.1 Inundații reprezentative produse la nivel mondial

De-alungul istoriei, furtunile și inundațiile au provocat distrugeri și pierderea multor vieți

2.1.1. Inundaţiile din China iulie-noiembrie 1931

2.1.2. Revărsarea Râului Galben, China sept.-oct. 1887

2.1.3. Inundaţia din Zhumadian, Provincia Henan, China 7 august 1975

Regiunea administrativă Zhumadian din provincia chineză Henan găzduia înainte de

2.1.4. Valul Tsunami din Oceanul Indian – 26 decembrie 2004

Cele mai grave inundaţii din lume:

Vietnam — 1971- 100.000 victime

2.2. Inundații la nivelul Uniunii Europene

estimări, daune suplimentare urmând a fi înregistrate ca urmare a pagubelor suferite de aproape

2.3. Inundații pe teritoriul României

2.3.1 Inundaţiile din 2005

Gestionarea situațiilor de urgentă

3.1. Organizarea sistemului național pentru gestionarea situațiilor de urgentă

Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice

c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice,

3.2. Măsuri de prevenire și de intervenție4

Sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea,

planurile operative de apărare se stabilesc mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite, la care

3.2.1. Organizarea sistemului informaţional

Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor

inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și

2.1.2. Revărsarea Râului Galben, China sept.-oct. 1887

Deţinător: Administraţia Naţională a Apele Romane”