Sunteți pe pagina 1din 15

Cum să scrii un

eseu la istorie
pentru Bac
Acest ghid vine în ajutorul elevilor de clasa a XI-a și a XII-a în vederea
pregătirii unui eseu de punctaj maxim pentru examenul de Bacalaureat la
Istorie. Eseul la proba Istorie reprezintă subiectul al III-lea din cadrul
Bacalaureatului, subiect ce implică un grad de dificultate mai
ridicat față de subiectul I și subiectul al II-lea.

Pe lângă cunoștințele de istorie, subiectul al III-lea îți testează, printre


altele, și abilitățile de analiză și sinteză, limbajul istoric, cursivitatea și
claritatea în scris și modul în care știi să-ți exprimi un punct de vedere.

Ghidul nostru vine în întâmpinarea ta, oferindu-ți explicații, soluții,


exemple și exerciții cu scopul de a-ți facilita înțelegerea și de a te ajuta să
obții o notă cât mai bună atât la examenul de Bacalaureat, cât și la simulări,
teze, teste și teme.

Astfel că, în cadrul examenului de Bacalaureat, subiectul al III-


lea valorează 30 de puncte și trebuie elaborat în aproximativ două
pagini, ținând cont atât de expunerea informației istorice, cât și
de ordonarea și exprimarea ideilor menționate.

Cum te pregătești să scrii un


eseu la istorie
Înainte de a trece propriu-zis la topic, te sfătuim să fii chibzuit în ceea ce
privește împărțirea timpului de lucru! Nu uita că ai doar 3 ore la dispoziție,
timp în care trebuie să rezolvi trei subiecte, eseul fiind cel mai complex.
Te sfătuim să-ți aloci pentru subiectul III o oră și 20 de minute sau o oră
jumătate, timp care include și scrierea pe ciornă a ideilor principale și
verificarea eseului.

Începe prin a citi cu atenție cerința principală și cele 4-5 liniuțe care trebuie
respectate și care îți vor influența structura și conținutul eseului. De
exemplu, în cerința eseului nostru, trebuie să scrii despre „statul român
modern”.

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul


român modern, având in vedere:

 precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern,


elaborat în secolul al XVIII-lea;
 prezentarea unui proiect politic din secolul al XIX, care a contribuit la
formarea statului român modern;
 menționarea a două acțiuni de politică internă desfășurate în statul
român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei
caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni;
 formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statul roman în
primele două decenii ale sec al XX si susținerea acestuia printr-un
argument istoric.

Indiferent de cerință, te sfătuim să iei ciorna și să notezi cuvinte-cheie, ani,


nume, evenimente, idei scurte care îți vin în minte și care sunt legate de
temă.

Mai jos, ai un exemplu de brainstorming:

Al doilea pas este acela de a încadra fiecare informație în cerințe.

 precizarea unui proiect politic referitor la statul român


modern, elaborat în secolul al XVIII-lea:

”Supplex Libellus Valachorum” din anul 1791.

 prezentarea unui proiect politic din secolul al XIX, care a


contribuit la formarea statului român modern

Revoluția din 1848; cauze; Țara Românească - organizația secretă „Frăția”


înființată cu 5 ani înaintea izbucnirii revoluției; membrii: Ion Ghica, frații
Golescu, Ion Heliade Rădulescu, C.A Rosetti; Proclamația de la Islaz 9 iunie
1848; obiectivele revoluției; sfârșitul revoluției; urmări.
 menționarea a două acțiuni de politică internă desfășurate
în statul român modern în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre aceste
acțiuni;

Unirea din data de 24 ianuarie 1859 sub Alexandru Ioan Cuza, caracter
liberal, unitar; Constituția din anul 1866; caracter modern-adoptată după
modelul Constituției belgiene.

 formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statul


român în primele două decenii ale sec al XX-lea și
susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Implicarea României în Primul Război Mondial 1914-1918; Marea Unire


din anul 1918.

Mulți elevi întâmpină probleme când vine vorba despre amintirea


informațiilor, fapt datorat fie emoțiilor, fie volumului mare de cunoștințe
învățat, care la un moment crează confuzie, sau pur și simplu din neștiință.

Nu te panica! Acordă-ți 5 minute pentru a-ți face ordine în idei și


străduiește-te să cauți o ordine logică a informațiilor și evenimentelor.
Totuși, încearcă pe cât posibil să găsești o rezolvare la fiecare liniuță înainte
de a te apuca să scrii, întrucât este greu și inestetic să introduci un paragraf
odată ce ai scris deja tot textul.

Structura unui eseu


În următoarele pagini, profesorii noștri de istorie vor aprofunda structura
unui eseu de Bacalaureat la disciplina istorie, astfel ca tu să fii pe deplin
pregătit în momentul examenului de Bac.

Fiecare explicație vine cu exemple relevante care, sperăm noi, îți vor facilita
înțelegerea și te vor face să nu mai ai emoții în preajma examenului.

Conform baremului de Bac structurarea eseului (introducere - cuprins -


concluzie) la istorie este punctată.

Citește în continuare ghidul nostru pentru a afla cum trebuie rezolvată


fiecare din cele patru cerințe ale eseului de Bac și cum trebuie să arate o
rezolvare de nota 10 a fiecărei cerințe. În următoarele pagini îți vom
prezenta modul în care se realizează introducerea, cuprinsul și concluzia
eseului.

1. Introducere
Introducerea trebuie să fie un paragraf format din două-trei propoziții care
să ofere o imagine de ansamblu asupra temei date. Ideile se pot referi atât
la contextul internațional, cât și la cel intern, doar la contextul intern sau
doar la contextul internațional. De exemplu, dacă cerința se referă la
„Ideologii și practici politice în secolul al XX-lea”, menționarea
situației internaționale este chiar benefică, întrucât enunțul nu se limitează
doar la România.

De asemenea, în introducere poți să rezumi cerința/definești conceptul din


cerință în câteva idei, sau poți doar să anticipezi ceea ce urmează să scrii. Îți
punem la dispoziție două introduceri pentru subiectul „statul român
modern”.

Introducere prin care rezumi cerința:

Situația politică, socială și economică a cunoscut numeroase modificări


în perioada dintre secolele al XVIII-lea-al XX-lea, fapt datorat atât
situației interne, cât și situației internaționale la care România a fost
nevoită să participe diplomatic și armat pentru a-și îndeplini obiectivele
naționale. Proiectele politice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea,
înfăptuirea Unirii din 1859, participarea la „criza orientală”, cucerirea
Independenței în 1877, implicarea în Primul Război Mondial și, în final,
realizarea Marii Uniri în 1918, dezvăluiesc lupta acerbă și dorința pentru
unitate și libertate a românilor, precum și parcursul ascendent pe care
statul român l-a avut în procesul de modernizare.

Introducere prin care anticipezi ceea ce urmează să scrii:

Secolul al XVIII-lea, denumit de istorici și „epoca fanariotă”, a fost


marcat de consolidarea influenței, pe de o parte, a Imperiului Otoman în
Moldova și Țara Românească, iar pe de altă parte, de influența
Imperiului Habsburgic în Transilvania. Lipsa drepturilor și libertăților
esențiale, precum și discrepanța dintre realitatea socială și cea politică i-a
ambiționat pe români, stârnind în ei dorința de emancipare și unitate.
Ideile politice din acest secol nu doar că servesc drept inspirație pentru
proiectele din secolul al XIX-lea, dar reprezintă și primul pas spre
modernitate.
2. Cuprins
Odată redactată introducerea, poți trece cu încredere la cuprins. Acesta este
cea mai importantă parte dintr-un eseu, întrucât
reprezintă dezvoltareasubiectului și rezolvarea cerințelor. Trebuie să fii
foarte atent, deoarece gradul de complexitate al fiecărei cerințe este diferit!

Este o diferență între a preciza, a menționa și a prezenta un eveniment.

Printre cerințele eseurilor de Bac pe care trebuie să le dezvolți avem


următoarele exemple:

1. precizarea unei constituții adoptate... / prezentarea unei trăsături a ...


2. prezentarea unui fapt istoric referitor...
3. menționarea câte unei acțiuni... / menţionarea a două cauze ...
4. formularea unui punct de vedere referitor la...

În rândurile următoare, prin exemple elocvente, te vom ajuta să înțelegi


mai bine diferențele dintre ele, astfel ca tu să reușești să scrii un eseu
corect, încadrat în limita de spațiu și timp.

Precizarea/menționarea
unui eveniment/a unei
acțiuni
Precizarea și menționarea unui eveniment se referă strict la scrierea lui,
fără o dezvoltare pe larg. Un context, o personalitate și/sau un an legat de
evenimentul respectiv sunt informații binevenite, însă o descriere
amănunțită trebuie evitată deoarece nu numai că riști să nu fii punctat, dar
riști și să nu te încadrezi în limita de spațiu impusă, de aproximativ două
pagini.

Iată două exemple de „precizare” și „menționare”, întocmite pe baza


simulării examenului de Bacalaureat din anul 2015:
 precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern,
elaborat în secolul al XVIII-lea

Un proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul


al XVIII-lea, a fost „Supplex Libellus Valachorum” din anul 1791, inspirat
în mare parte de „Supplex Libellus” din 1744, întocmit de episcopul
Inocențiu Micu Klein în Transilvania. Cei care au redactat actul, printre
care Gheorghe Șincai și Samuil Micu, au cerut împăratului Leopold al II-lea
drepturi politice și civile egale cu cele ale păturei privilegiate.

 menționarea a două acțiuni de politică internă desfășurate în statul


român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a câte
unei caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni

În anul 1859, datele de 5, respectiv 24 ianuarie, au însemnat dubla


alegere a domnitorului Alexandru Ioan-Cuza în Moldova și Țara
Românească și implicit unirea celor două principate. Acest eveniment a
avut un caracter unitar și democratic, iar în urma sa, voința populară a fost
pusă la rang de lege.

Cu toate acestea, domnia lui Cuza nu a durat foarte mult astfel că, în
anul 1866, după abdicarea domnitorului, Carol I i-a fost succesor. În același
an s-a adoptat, pe 1 iulie, o nouă Constituție. Principala calitate a acesteia a
fost caracterul său liberal, fiind concepută după modelul constituției Belgiei
din 1831.

Prezentarea unui
eveniment/a unei acțiuni
Prezentarea unui eveniment, prezentarea unui fapt istoric, prezentarea a
unei acțiuni sau descrierea unui eveniment, descrierea unui fapt istorie
sunt elemente cu o importanță deosebita dacă dai Bacalaureatul la Istorie și
vrei să obții punctaj maxim la eseu.

Citește cum atenție sfaturile și modelul din pagina noastră și cu siguranță


îți vei îmbunătăți punctajul la eseu.

Spre deosebire de liniuțele care cer menționarea/precizarea unui fapt


istoric, cerința care începe cu „prezentarea unui eveniment/fapt
istoric/a unei acțiuni…” presupune o descriere amănunțită. Iată câteva
puncte pe care trebuie să le atingi atunci când prezinți un eveniment istoric:

 contextul istoric (intern sau internațional)


 spațiul istoric în care se desfășoară evenimentul
 cauza care a dus la producerea evenimentului
 scopul evenimentului
 descrierea evenimentului
 o personalitate implicată
 anul producerii evenimentului
 consecințele evenimentului

În funcție și de cerință, aceste puncte pot sau nu pot fi îndeplinite în


totalitate.
Iată „prezentarea unui proiect politic din secolul al XIX, care a
contribuit la formarea statului român modern”, cerință prezentă în
subiectul simulării din anul 2015, pentru clasa a XII-a:

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe fondul izbucnirii


revoluțiilor în Europa, Țările Române au reînceput lupta pentru libertate.
Cauzele revoluției din 1848 au coincis în toate cele trei țări, fapt ce denotă
unitatea românilor în gândire: existența privilegilor feudale, nerezolvarea
problemelor agrare, asuprirea națională. Scopul revoluției a fost înlocuirea
vechiului regim, preluarea puterii de către burghezie și libertatea
economică deplină.

În Țara Românească, un rol foarte important l-a avut organizația


secretă „Frăția”, întemeiată de Nicolae Bălcescu cu cinci ani înainte de
izbucnirea revoluției. Membrii acesteia, C.A Rosetti, frații Golescu, frații
Dumitru, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu, au avut rolurile principale în
revoluție.

Astfel, în luna mai a anului 1848, comitetul revoluționar formulează


ceea ce avea să fie cunoscut mai târziu ca „Proclamația de la Islaz”, un
program care sintetiza obiectivele și sarcinile revoluției în 22 de articole.
Revoluționarii cereau printre altele: independența administrativă și
legislativă, egalitatea drepturilor politice, adunarea generală să fie compusă
din reprezentanți ai tuturor stărilor sociale, domnitor ales pe cinci ani și
emanciparea clăcașilor.

Proclamația a fost citită la adunarea populară de la Islaz din data de 9


iunie 1848. Două zile mai târziu, revoluția izbucnește și la București.
Așadar, sub presiunea mulțimii și a lipsei de sprijin din partea armatei,
domnitorul Gheorghe Bibescu a fost obligat să semneze Constituția și să
recunoască noul guvern.

Revoluția nu a fost văzută cu ochi buni de guvernul țarist și de


Imperiul Otoman, a căror influență era pusă sub semnul întrebării. În ciuda
eforturilor diplomatice deosebite întreprinse, revoluționarii au fost nevoiți
să se retragă, presiunile boierilor și a țarului determinând armata otomană
să grăbească intervenția. Astfel că, în semn de protest, în ziua de 6
septembrie 1848, populația bucureșteană se strânge într-o demonstrație în
care se arde Regulamentul Organic. O confruntare militară este inevitabilă,
o luptă grea ducându-se pe Dealul Spirii la data de 13 septembrie 1848,
între membrii revoluției și armata turcească. Acest eveniment a însemnat
înăbușirea revoluției.

Cu toate acestea, ideile au rămas întipărite în conștiința românilor,


acestea deschizând drumul unei serii de evenimente care vor dovedi, încă o
dată, caracterul unitar al românilor. De asemenea, prin acțiunile
întreprinse în anii ce au urmat, idealurile naționale exprimate în cadrul
programelor revoluționare vor fi în cele din urmă realizate.

Formularea unui punct de


vedere și argumentarea
printr-un fapt istoric
Această cerință presupune ca tu să-ți oferi părerea legată de un anumit
subiect, părere ce trebuie argumentată, după cum spune și enunțul, printr-
un fapt istoric.

Părerea ta trebuie introdusă prin conectori specifici precum „consider că”,


„părerea mea este”, „în opinia mea”, ”din punctul meu de vedere”.

Reține că punctul tău de vedere trebuie să fie pertinent și redactat folosind


un limbaj istoric specific. Formulări precum „Cred că evoluția statul român
a fost bună” sau „Eu cred că statul român nu a evoluat deloc, mai bine
rămânea Transilvania sub unguri” sunt total necorespunzătoare!
Argumentarea printr-un fapt istoric înseamnă ca punctul tău de vedere să
poată fi legat de un eveniment. Este ca și cum ai avea o părere, fie ea
pozitivă sau negativă, despre o persoană și aduci
argumente/exemple/dovezi prin care să-ți justifici părerea: „Din punctul
meu de vedere, Gina se pricepe foarte bine la gătit. Acum o săptămână m-a
invitat la ea și mi-a făcut niște paste cu carne delicioase”.

Revenind la istorie, iată „formularea unui punct de vedere referitor


la evoluția statul român în primele două decenii ale secolului al
XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric”.

Consider că primele decenii ale secolului al XX-lea au fost definitorii


în evoluția statului român modern. Argument în acest sens este Marea
Unire din data de 1 decembrie 1918, realizată pe fondul participării
României la Primul Război Mondial alături de Antanta între anii 1916-
1918 și aflarea noastră în tabăra învingătoare. De asemenea, dizolvarea
imperiilor multinaționale a permis accesul liber la înfăptuirea idealului
național.

3. Concluzie
Concluzia ar trebui să însumeze ideile exprimate până în acel moment în
eseu. O idee/o propoziție despre evoluția evenimentelor în următorii ani
este binevenită. De asemenea, ultimul paragraf trebuie marcat de
conectorul „în concluzie”. Mai jos ai un exemplu care să te ajute să înțelegi
mai bine modul de formulare al unei concluzii pentru eseu:

În concluzie, drumul României spre modernizare și desăvârșire a fost


unul anevoios, presărat cu obstacole ridicate fie de opoziția internă, fie de
cea externă care nu dorea ca statul român să iasă din sfera lor de
influență. Cu toate acestea, acțiunile românilor și luptele lor au fost
răsplătite într-un final, anul 1918 rămânând în istorie ca anul în care a
luat ființă statul România.

Subiectul 3 Bac Istorie -


respectarea baremului
Baremul examenului de Bacalaureat la Istorie pentru subiectul 3 (eseu)
presupune 2 elemente importante:

1. Informația istorică (24 de puncte) - a fost discutată la paginile


anterioare la Capitolul Structura unui eseu: Precizarea/menționarea
unui eveniment/a unei acțiuni, prezentarea unui eveniment/a unei
acțiuni și formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un
fapt istoric. Citește cu atenție informațiile prezentate în paginile de
mai sus pentru a obține toate cele 24 de puncte.
2. Ordonarea și exprimarea ideilor menționate (6 puncte) unde
se urmărește:
a. limbajul istoric
b. structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
c. respectarea succesiunii cronologice / logice
d. respectarea limitei de spațiu

Când vine vorba despre istorie, fie că vorbim de o simplă lucrare sau de
examenul de Bacalaureat, trebuie să știi că însușirea informațiilor nu este
întotdeauna de ajuns. Datele istorice (informația istorică) trebuie puse
într-un context, într-o ordine cronologică, scrise folosind un limbaj adecvat
și conectori specifici. Nu știi exact care sunt pașii pe care trebuie să-i
urmezi sau ce înseamnă toți acești termeni? În rândurile ce urmează, vom
dezvolta pe larg aceste puncte pentru ca tu să știi exact cum trebuie să le
abordezi pentru a scrie un eseu de nota 10.

1. Limbajul istoric
Limbajul istoric nu se referă la folosirea arhaismelor sau a unui limbaj
sofisticat și vechi, așa că stai liniștit! În primul rând, trebuie să știi că
diferența dintre limbajul cotidian și cel istoric nu e foarte mare. Cu toate
acestea, încearcă, pe cât posibil, ca în eseul tău să nu abordezi un stil prea
familiar.

Dacă trebuie să descrii confruntarea dintre Ștefan cel Mare și Matei


Corvin, folosește expresii precum, „bătălia”, „lupta”, ”confruntarea” și evită
total expresii precum ”bătaia dintre domnitorul x și y”.

De asemenea, încearcă, pe cât posibil, să folosești termeni potriviți pentru


fiecare epocă despre care trebuie să scrii.

Domnia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut un efect negativ


asupra Țărilor Române. Reformele sale, care urmau întocmai linia
moscovită, au însemnat pentru iobagi deposedarea de pământuri, lipsa
de privilegii pentru ceilalți cetățeni și anihilarea celor care se împotriveau
regimului comunist.

După cum vezi, textul de mai sus conține termeni care nu se aplică realității
perioadei existente, în cazul nostru, perioada postbelică.

 Domnia - poate fi folosit în contextul perioadei medievale și


moderne, unde îi includem și pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza și
Carol I. Acesta din urmă cu titlul de domnitor-prinț până în 1881,
când România a fost proclamată regat și, implicit, Carol a fost
proclamat rege.
 Țările Române - acest termen este valabil până în 1859 când are loc
unirea din data de 24 ianuarie.
 Iobagi - iobăgia a fost desființată în anul 1848.
 Privilegii - termenul potrivit în acest context este de drepturi și
libertăți

Să corectăm textul:

Perioada de guvernare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut un efect


negativ asupra României. Reformele sale, care au urmat întocmai linia
moscovită, au însemnat pentru țărani deposedarea de pământuri,
lipsa drepturilor și libertăților pentru toți cetățenii și anihilarea celor care
se împotriveau regimului comunist.

Regula se aplică și pentru textele care se referă la o epocă mai îndepărtată.


De exemplu, dacă vorbim de romanitatea românilor nu putem folosi
termeni precum regimuri totalitare, industrializare, globalizare, Imperiul
Austro-Ungar, întrucât aceștia aparțin perioadei dintre secolele al XIX-lea-
al XXI-lea.

2. Evidențierea relației cauză-efect


Orice eveniment are loc datorită unor condiții determinante (cauze) și are
anumite repercusiuni (efecte). În ceea ce privește istoria, cauzele care
provoacă un anumit eveniment și efectele sale trebuie analizate foarte bine,
întrucât evenimentele sunt înlănțuite, adică un eveniment este cauza sau
efectul unui alt eveniment.

Pentru Primul Război Mondial, cauza principală este asasinatul


din Sarajevo al prințului Franz Ferdinand în 1914, unul dintre efecte fiind
desființarea Imperiilor Rus, Austro-Ungar și Otoman. Desființarea
acestor imperii a fost la rândul său o cauză pentru Marea Unire din anul
1918.

Iată, deci, felul în care evenimentele sunt conectate. Această evidențiere se


realizează atât prin descrierea relației cauză-efect, cât și folosindu-te de
conectori specifici care exprimă cauzalitatea. Despre aceștia din urmă vom
vorbi în rândurile ce urmează.

3. Conectorii care exprimă cauzalitatea și concluzia


Iată aici o listă cu câțiva conectori care exprimă:
 cauzalitatea: „de aceea”, „ca urmare”, „din cauză că”, „dat fiind că”;

 concluzia: „astfel că”, „prin urmare”, „așadar”, „în concluzie”.

În eseul tău, aceștia fac parte din limbajul istoric și te ajută să-ți punctezi
ideile. Iată un exemplu de folosire a conectorilor:

După lovitura de stat din 23 august 1944 prin care Antonescu era
înlăturat de la putere, oameni politici comuniști au început să se infiltreze
în guvernele țării.

Astfel că, în toamna anului 1944 se formează Frontul Naţional


Democrat, care îngloba forţele politice de stânga şi care acţionează în sensul
discreditării guvernelor Sănătescu şi Rădescu. La sfârşitul lunii februarie
1945, comisarul sovietic Andrei Vâşinscki soseşte în România şi la
întâlnirea cu regele Mihai îi cere acestuia imperativ aducerea unui guvern
favorabil Moscovei. Fără a avea de ales, regele numeşte la 6 martie 1945
guvernul Petru Groza, care va deschide calea sovietizării României.

Aşadar, regimul comunist din România se va instaura spre sfârşitul


primei jumătăţi a secolului al XX-lea, când începe Războiul Rece, război ce
simbolizează lupta mută dintre marile ideologii ale vremii, ideologia
democratică, specifică statelor Occidentale, şi ideologia comunistă,
specifică Uniunii Sovietice și Europei de Est. *extract din eseul realizat de
profesorii noștri despre „Politica promovată de România în perioada
postbelică”

4. Respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor


istorice
Este foarte important ca evenimentele pe care le scrii să fie într-o ordine
cronologică, adică evenimentele să fie prezentate într-o succesiune
temporală! De altfel, cerințele din cadrul subiectului III sunt întocmite în
așa fel încât să te ajute să urmezi o ordine logică a acțiunilor. De aceea
liniuțele trebuie rezolvate în ordinea în care sunt date și nu pe sărite!

Evenimentele trebuie prezentate în ordine crescătoare, adică de la perioade


mai îndepărtate spre perioade mai recente. Exemplu: proiect politic din
secolul al XVIII-lea, revoluții din prima jumătate a secolului al XIX-lea,
acțiune din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, primele două decenii ale
secolului al XX-lea.
Pentru o aprofundare a perioadelor de timp, îți recomandăm ghidul nostru
care va apărea în curând „Cum să delimitezi perioadele de timp la istorie”
unde îți sunt explicate în detaliu toate perioadele importante, în ordine
cronologică.

5. Respectarea limitei de spațiu. Claritatea ideilor


Este de preferat ca ideile exprimate în eseu să fie scurte, clare și la obiect.
Poți alterna frazele scurte cu cele lungi, însă evită pe cât posibil frazele prea
lungi, de 4-5 rânduri! Riști în acest fel ca ideile tale să creeze confuzie în
rândul cititorilor (profesorii corectori) și ideea să nu fie înțeleasă.

Limita de spațiu impusă de cerință trebuie respectată! „Aproximativ două


pagini” poate însemna o pagină jumătate sau două pagini jumătate, dar
încearcă pe cât posibil să nu depășești această limită sau, dimpotrivă, să
scrii prea puțin, altfel vei fi depunctat.

Exemple de nota 10 și
checklist
Eseuri Bac Istorie rezolvate
Iată o listă cu link-urile eseurilor de tip Bac Istorie pe care le-am folosit
drept exemplu în acest ghid:

 Eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc


(secolele al IX-lea – al XVIII-lea) - Simulare 2017
 Eseu despre statul român modern
 Eseu despre politica promovată de România în perioada postbelică

De asemenea, îți mai punem la dispoziție încă o serie de 4 exemple de


eseuri redactate de echipa noastră. Acestea, nu doar că îți vor oferi datele și
evenimentele exacte, dar te vor ajuta să înțelegi și felul în care trebuie să
scrii aceste informații, astfel ca tu să obții un punctaj maxim pe eseu.

Eseu despre România postbelică

Subiectul despre România postbelică este unul des întâlnit în Bacalaureat,


așadar ne-am gândit să ți-l oferim pentru a ca tu să fii pregătit în caz că
anul acesta vei întâlni, din nou, această cerință.
Eseu despre preocuparea istoricilor pentru romanitatea
românilor

Deși nu este o temă foarte abordată la Bacalaureat, anul acesta,


romanitatea românilor a servit drept subiectul III pentru modelul de
subiecte al examenului de Bacalaureat Istorie. Pentru a nu avea o surprinză
anul acesta, citește eseul din link-ul de mai sus.

Eseu despre spațiul românesc între diplomație și conflict


în secolele al XIV-lea-al XVII-lea

Spațiul românesc în perioada medievală este un subiect destul de des


întâlnit la examenul de Bacalaureat, și nu puțini sunt profesorii care pun
accentul pe această temă și la clasă.

Eseu despre statul român modern între proiect politic și


realizare

La fel de des întâlnită ca și tema despre „România postbelică”, tema despre


„statul român modern” este extrem de complexă, încropând numeroase
evenimente marcante pentru România. Exemplu din link-ul de mai sus este
un eseu de nota 10 care îți va desăvârși pregătirea.

Verifică-te după fiecare eseu


Ne-am gândit să-ți punem la dispoziție un checklist - îl poți vedea ca pe
un mini-barem - prin care să te verifici dacă ai reușit să întocmești un eseu
de punctaj maxim.

După ce ai citit ghidul și exemplele noastre, redactează și tu câteva eseuri


pentru antrenament. După fiecare eseu uită-te peste checklist pentru a
vedea dacă ai atins toate punctele necesare.

Dacă ai bifat toate căsuțele înseamnă că subiectul III din cadrul examenului
de Bacalaureat nu va reprezenta o problemă din punct de vedere structural.
NU și informațional! Aici depinde doar de tine.

Checklist:

1. Eseul respectă limita de spațiu de aproximativ două pagini.


2. Am scris informații la toate cele 4-5 cerințe ale subiectului.
3. La cerința care include „prezentați” am inclus cel puțin 5 din cele 8
puncte menționate în ghid.
4. Am respectat limbajul istoric.
5. Am folosit conectori care exprimă cauzalitatea și concluzia.
6. Am respectat ordinea cronologică a evenimentelor.
7. Am o introducere și o concluzie.
8. Ideile îmi sunt clare și concise.
9. Am abordat subiectul dintr-o perspectivă obiectivă.
10.Am respectat normele de punctuație și ortografie.