Sunteți pe pagina 1din 157

A

SC CON LID SRL


SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

CAIET DE SARCINI
EXECUTAREA TERASAMENTELOR

CAP.1. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

1.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate


punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne
de beton legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei platformei. Pichetajul este însoţit şi
de o reţea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în afara zonei
platformei, cel puţin câte doi reperi pe km.
1.2. În cazul în care documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice,
traseul platformei proiectate nu este materializată pe teren. Materializarea urmează să se
facă la începerea lucrărilor de execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate
pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe teren.
1.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala
sa, trece la restabilirea şi completarea pichetajului în cazul situaţiei arătate la pct. I.1. sau
la executarea pichetajului complet nou în cazul situaţiei de la pct. I.2. În ambele cazuri
trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distanţă maximă
între acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe. Picheţii implantaţi în cadrul
pichetajului complementar vor fi legaţi, în plan şi în profil în lung, de aceeaşi reperi ca şi
picheţii din pichetajul iniţial.
1.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afara de axa platformei, Antreprenorul
va materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele:
- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul platformei;
- punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzelor.
1.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi
reperilor şi are obligaţia de a-i restabili sau de a-i reamplasa dacă este necesar.
1.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de
Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a
Beneficiarului, cu notificare de cel puţin 24 de ore în devans.
1.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile
subterane şi aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

CAP.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

2.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări

Pag. 78
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

pregătitoare în limita zonei expropriate:


- defrişări;
- curăţirea terenului de resturi vegetale şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei platformei prin îndepărtarea apei de suprafaţă şi adâncime;
- demolarea construcţiilor existente.
2.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor
şi arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos
rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Scoaterea
buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la ramblee cu înălţime mai mică de 2 m
precum şi la debleuri.
2.3. Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se
face pe întreaga suprafaţă a amprizei.
2.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei
platformei şi a gropilor de împrumut.
2.5. Pământul decapat şi orice alte pământuri care sunt improprii pentru
umpluturi vor fi transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau
impurificare a terasamentelor platformei. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii,
în vederea reutilizării.
2.6. Pe porţiunile unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
platformei, acestea trebuie dirijate prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze
apa în afara amprizei platformei, în general, dacă se impune, se vor executa lucrări de
colectare, drenare şi evacuare a apelor din ampriza platformei.
2.7. Demolările construcţiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1 m
sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu
grijă, pentru a fi reutilizate conform indicaţiilor precizate în caietele de sarcini speciale, sau
în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în
sarcina Antreprenorului.
2.8. Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi rezultate după scoaterea
buturugilor şi rădăcinilor, etc., vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură şi
compactate pentru a obţine gradul de compactare prevăzut în tabelul 3, punctul b.
2.9. Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca Beneficiarul
să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

CAP.3. MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

3.1. Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din


săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul
trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităţilor ce se vor
transporta (inclusiv un tabel de mişcare a terasamentelor), precum şi toate informaţiile cu
Pag. 79
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distanţe, etc.).

3.2. Excedentul de săpătură şi pământurile din debleuri care sunt improprii


realizării rambleurilor, precum şi pământul din patul platformei din zonele de debleu care
trebuie înlocuite vor fi transportate în depozite definitive.
3.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din
gropi de împrumut.
3.4. Recurgerea la debleuri şi ramblee în afara profilului din proiect, sub formă de
supralărgire, trebuie sa fie supusă aprobării Beneficiarului.
3.5. Dacă, în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din
debleuri şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini
speciale, sau a standardelor şi normativelor în vigoare, privind calitatea şi condiţiile de
execuţie a rambleelor, Antreprenorul trebuie să informeze Beneficiarul şi să-i supună spre
aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de
măsurători şi de teste de laborator, demonstrând existenţa reală a materialelor şi
evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor exploata.
3.6. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, Antreprenorul
poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini special, „Tabloul de corespondenţă a
pământului” prin care se defineşte destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit
din debleuri sau gropi de împrumut.
3.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor,
„Tabelul de mişcare a pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a
fiecărei cantităţi izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ţine cont de
„Tabloul de corespondenţă a pământului” stabilit de Beneficiar, dacă acesta există, ca şi de
punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport şi de prescripţiile caietului de
sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării Beneficiarului în termen de 30 de zile de la
notificarea ordinului de începere a lucrărilor.

CAP.4. GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE DE PĂMÂNT

4.1. În cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse


prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul,
cu acordul Beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte
de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă Beneficiarul
consideră că este necesar, cererea trebuie însoţită de:
- un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, cheltuielile
pentru sondajele şi analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina
Antreprenorului;
- un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de
refacere a mediului.
4.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul ca respecta următoarele
reguli:
Pag. 80
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

- pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi refolosit


conform prevederilor proiectului;
- crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a
Beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei platformei;
- taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de
debleu ale platformei cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat
pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
- săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în
debleuri sau sub cota şanţului de scurgere a apelor în zona de rambleu;
- în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul
platformei, amenajând o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului platformei şi
groapa de împrumut;
- fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de
1...3 % spre exterior şi o pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi
evacuarea apelor;
- taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul platformei, se vor executa cu
înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului platformei şi marginea gropii de
împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre platformă
va fi de 1:3.
4.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele
moduri:
- în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul
depozitat fiind nivelat, compactat şi taluzat conform prescripţiile aplicabile rambleelor
platformei; suprafaţa superioară a acestor ramblee suplimentare va fi nivelată la o cotă cel
mult egală cu cota muchiei platformei rambleului proiectat;
- la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale platformelor în execuţie
sau ale celor existente şi în afara firelor de scurgere a apelor, în ambele situaţii este
necesar să se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile
impuse.
La amplasarea depozitelor în zona platformei se va urmări ca prin execuţia
acestora să nu provoace înzăpezirea platformelor.
4.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu
compromită stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de
către ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau
bunurilor publice particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de
aceste pagube.
4.5. Beneficiarul se va opune executări gropilor de împrumut sau depozitelor,
susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca
Antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
4.6. Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de
depozitele de pământuri ca şi ale celor necesare pentru gropile de împrumut, rămân în sarcina
Antreprenorului.
Pag. 81
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

CAP.5. EXECUŢIA DEBLEURILOR


5.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de
pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini
speciale să fi fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrării.
Aceste accepte trebuie, în mod obligatoriu, să fie menţionate în registrul de şantier.
5.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe măsură ce se
avansează, se realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile
transversale.
5.3. Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental
apar asemenea situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va
prescrie Beneficiarul lucrării şi pe cheltuiala Antreprenorului.
5.4. La săparea în terenuri sensibile la umezire, terasamentele se vor executa
progresiv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea
destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni
umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de
începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate de
ape.
5.5. În cazul în care terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta
calităţile stabilite si nu este de portanţa prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui
strat de formă pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face
la gradul de compactare de 100 % Proctor Normal, în acest caz se va limita pentru stratul
superior al debleurilor, gradul de compactare la 97 % Proctor Normal.
5.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta
diferă de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinţa
Beneficiarului neconcordanţa constatată, urmând ca acesta să dispună de o modificare a
înclinării taluzurilor şi modificarea volumului terasamentelor.
5.7. Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi
de maximum 12,00 m sunt date în tabelul 1, în funcţie de natura materialelor existente în
debleu.
Tabel 1
Natura materialului din debleu Înclinarea taluzurilor
Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau
1,0:1,5
prăfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pământuri marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pământuri macroporice (loess şi pământuri loessoide) 1,0:0,1
Roci stâncoase alterabile, în funcţie de gradul de
1,0:1,5...1,0:1,0
alterabilitate şi adâncimea debleurilor
Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificare De la 1,0:0,1 până la poziţia verticală sau
favorabilă în ce priveşte stabilitatea chiar în consolă

În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiţii hidrologice


nefavorabile (zone umede, infiltraţii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea
Pag. 82
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.


5.8. Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau bulgări de pământ care nu
sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca şi
rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.
5.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin
instabile, Antreprenorul ca lua măsuri imediate de stabilizare, anunţând în acelaşi timp şi
Beneficiarul.
5.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100 %
Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm ( conform
prevederilor din tabelul 3, pct. c)
5.11. În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului,
Antreprenorul va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa
fel încât după explozii să obţină:
- degajarea la gabarit a taluzurilor platformei;
- cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a
lucrărilor;
5.12. Pe timpul întregii durate a lucrului ca trebui să se inspecteze, în mod
frecvent şi în special după explozie, taluzurile de debleuri li terenurile de deasupra
acestora, în scopul de a se înlătura părţile de rocă, care ar putea să fie dislocate de
viitoarele explozii sau din alte cauze.
După execuţia lucrărilor se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste
tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea
suplimentară necesară.
5.13. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor
sub lăţimea de 3 m sunt date în tabelul 2.

Tabel 2
Toleranţe admise
Profilul
Roci necompensate Roci compacte
Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm
Platformă fără strat de formă +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil în funcţie de natura rocii

5.14. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase


este lăsată la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime
suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru
aducerea la cotă, care ca trebui compactat aşa cum este arătat la pct. IV.
5.15. Dacă proiectul prevede executarea rambleelor cu pământurile sensibile la
umezeală, Beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:
- în perioada ploioasă: extragerea verticală;
- după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conţinut în
apă va fi superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal.
Pag. 83
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

5.16. În timpul execuţiei debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă


lucrările astfel ca pământurile ce urmează a fi folosite în realizarea rambleelor să nu fie
degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să înceapă lucrările de
debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung. Dacă topografia locurilor permite o
evacuare gravitaţională a apelor, Antreprenorul va trebui să menţină o pantă suficientă
pentru scurgere, la suprafaţa părţii excavate li să execute în timp util şanţuri, rigole, lucrări
provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

CAP.6. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE

Lucrările pregătitoare arătate la pct. I şi pct. II sunt comune atât sectoarelor de


debleu cât şi a celor de rambleu. Pentru ramblee mai sunt necesare şi se vor executa şi
alte lucrări pregătitoare.
6.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20 %,
Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime egală cu grosimea
stratului prescris pentru umplutură, distanţate la maximum 1,00 m pe terenuri obişnuite şi
cu înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de
Beneficiar.
6.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la pct. I şi
pct. II, sau pe terenuri de portanţă scăzută se va executa o compactare a terenului de la
baza rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare
Proctor Normal conform tabelului 3.

6.1. Execuţia rambleelor

6.1.1. Prescripţii generale

6.1.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile


terenului, indicate în caietul de sarcini şi caietele de sarcini speciale, să fie verificate şi
acceptate de Inginer. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în
caietul de şantier.
6.1.1.2. Nu se executa lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau de ninsoare.
6.1.1.3. Execuţia rambleelor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile
lor minimale definite de prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi
compromise de intemperii. Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de
Beneficiar sau reprezentantul său, la propunerea Antreprenorului.

6.1.2. Modul de execuţie a rambleelor

6.1.2.1. Rambleele se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia


proiectului, pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului,
evitându-se segregările şi variaţiile de umiditate şi granulometrie. Dacă dificultăţile
speciale, recunoscute de Beneficiar, impun ca execuţia straturilor elementare să fie
Pag. 84
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

executate pe lăţimi inferioare celei rambleului, acesta va putea fi executat din benzi
alăturate, care împreună acoperă întreaga lăţime a profilului, urmând ca decalarea în
înălţime între două benzi alăturate să nu depăşească grosimea maximă impusă.
6.1.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime
a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind
realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafaţa
fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană şi va
avea o pantă transversală de 3...5% către exterior, iar suprafaţa ultimului strat va avea
panta prescrisă conform pct. VIII.
6.1.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălţimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi,
la baza acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu
condiţia respectării următoarelor măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp şi luarea lor în considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe
cel puţin 2,00 m grosime la partea superioară a rambleului.
6.1.2.4. La punerea în operă a rambleului se va ţine seama de umiditatea
optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale
umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv
aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu
var pentru a-şi reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră,
udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.

6.1.3. Compactarea rambleelor

6.1.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de


compactare Proctor Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 3.

Tabel 3
Pământuri
Zonele din terasamente (la Necoezive Coezive
care se prescrie gradul de Îmbrăcăminţi
Îmbrăcăminţi Îmbrăcăminţi semi Îmbrăcăminţi
compactare) semi
permanente permanente permanente
permanente
a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu cu
100 95 97 93
înălţimea:
95 92 92 90
- h ≤ 2,00 m
- h > 2,00 m
b. În corpul rambleelor, la
adâncimea sub patul 100
100 100 100
platformei: 100
97 97 94
- h ≤ 0,50 m 95
92 92 90
- 0,5 < h ≤ 2,00 m
- h > 2,00 m

Pag. 85
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

c. În debleuri, pe
adâncimea de 30 cm sub 100 100 100 100
patul platformei

NOTA: Pentru pământurile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în


proporţie mai mare de 50 % şi unde raportul dintre densitatea în starea uscată a
pământului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100 % din
gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de treceri, stabilit pe
tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la
controlul gradului de compactare.

6.1.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului beneficiarului, cu cel puţin


opt zile înainte de începerea lucrărilor, Grosimea maximă a stratului elementar
pentr u fiecare tip de pământ, care poate asigura obţinerea (după compactare) a gradelor
de compactare arătate în tabelul 3, cu echipamentele existente şi folosite pe şantier. În
acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu
poate fi obţinută, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planşă de încercare, după ce
va aduce modificările necesare grosimii straturilor şi utilajul folosit. În cazurile când
această obligaţie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăşi 20
cm după compactare. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3 % sun
îmbrăcăminţile din beton de ciment şi de 4 % sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă
maxim 10 % din numărul punctelor de verificare.

6.1.4. Controlul compactării

În timpul execuţiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:


a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecvenţa minima a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 4;
Laboratorul Antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate
rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare
realizat pe fiecare strat şi sector a platformei. Antreprenorul poate să ceară recepţia unui
strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime
sau peste valorile prescrise. Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu, menţionată în
registrul de şantier.
Tabel 4
Denumirea încercării Frecvenţa minimală a încercărilor Observaţii
Încercarea Proctor 1 la 5000 m3 Pentru fiecare tip de pământ
Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 m de platformă Pe strat
Determinarea gradului de
3 la 250 m de platformă Pe strat
compactare

6.1.5. Profiluri şi taluzuri

6.1.5.1. Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare
profilurile din proiect să fie realizate cu toleranţe admisibile. Taluzul nu poate să prezinte
Pag. 86
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

nici scobituri şi nici excrescenţe, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor
constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie să fie obţinut prin metoda umpluturii
în adaos, dacă nu sunt dispoziţii contrare în caietul de sarcini speciale.
6.1.5.2. Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea
portantă corespunzătoare vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime pe verticală
indicate în tabelul 5.

Tabel 5
Natura materialului în rambleu Hmax (m)
Argile prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrişuri sau balast 10

Panta taluzurilor trebuie verificată şi asigurată numai după realizarea gradului de


compactare indicat în tabelul 3.
6.1.5.3. În cazul rambleelor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 5,
dar numai până la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului platformei în
jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul înălţimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.
6.1.5.4. La ramblee mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile
majore ale râurilor, ale văilor şi în bălţi, unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule
fine şi foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate,
cu un coeficient de stabilitate de 1,3:1,5.
6.1.5.5. Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea
portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimi maxime, hmax pe verticală, în
funcţie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundaţie.
6.1.5.6. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa patului şi a taluzului sunt
următoarele:
- platformă fără strat de formă +/- 3 cm;
- platformă cu strat de formă +/- 5 cm;
- taluz neacoperit +/- 10 cm.
Denivelările sunt măsurate sub lăţimea de 3 m lungime.
Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat, faţă de cea proiectată este de + 50
cm.

6.1.6. Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la apă

6.1.6.1. Când la realizarea rambleelor sunt folosite pământuri sensibile la apă,


Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului următoarele:
- aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de
împrumut cu un grad de umiditate convenabil;
- un timp de aşteptare după aşternere şi scarificare, în vederea eliminării apei în
exces prin evaporare;
Pag. 87
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

- tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii;


- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu
exces de apă.
Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optima se vor executa stropiri
succesive. Pentru aceste pământuri beneficiarul va putea impune Antreprenorului măsuri
speciale pentru evacuarea apelor.

6.1.7. Prescripţii aplicabile rambleelor din material stâncos

6.1.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăştia şi nivela astfel


încât să se obţină o umplutură omogenă şi cu un volum minim de goluri. Straturile
elementare vor avea grosimea determinată în funcţie de dimensiunea materialului şi
posibilităţile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în nici un caz, să
depăşească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul platformei nu vor
conţine blocuri mai mari de 0,20 cm.
Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile mai sus
vor fi fracţionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau
depozitarea lor în depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale
rambleelor trebuie să fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine şi straturi
stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă.

6.1.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel puţin,
sau cu utilaje cu şenile de 25 tone cel puţin. Această compactare va fi însoţită de o
stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactării va fi
efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:
Q – reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în mc după
compactare;
S – reprezintă suprafaţa compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a
deplasat cu viteza stabilită pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare
controlat prin încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obţin module
de cel puţin 500 bari şi un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Încercările se vor face de
Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de şantier.
6.1.7.3. Platforma rambleului va fi nivelată, admiţându-se aceleaşi toleranţe ca şi
în cazul debleurilor în material stâncos (tabel 2).
Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe
cel puţin jumătate din grosimea lor.

6.1.8. Prescripţii aplicabile rambleelor nisipoase

6.1.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îm-


brăcarea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U<5)
ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 3) va putea fi folosit
numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obţinerea compactării prescrise.
Pag. 88
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

6.1.8.2. Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru


obţinerea unei umidităţi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
6.1.8.3. Platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiţându-se toleranţele arătate în
tabelul 2. Aceste toleranţe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma şi
taluzurile nisipoase.

6.1.9. Prescripţii aplicabile rambleelor din spatele lucrărilor de artă


(culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
6.1.9.1. În lipsa unor indicaţii contrare caietului de sarcini speciale, rambleele din
spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în patul
platformei, cu excepţia materialelor stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1 m,
măsurată de la
zidărie, mărimea maximă a materialului de carieră, acceptat a fi folosit, va fi de
1/10 din grosimea umpluturii.
6.1.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 3 şi cu
asigurarea integrităţii lucrărilor de artă. Echipamentul / utilajul de compactare va fi supus
aprobării Beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare
lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.

6.1.10. Protecţia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleului contra apelor pluviale şi


inundaţiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai
puternice ploi înregistrate în cursul ultimelor 10 ani. Intensitatea precipitaţiilor de care se
va ţine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată staţie pluviometrică.

CAP.7. EXECUŢIA ŞANŢURILOR ŞI RIGOLELOR

Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-


se secţiunea, cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei. Şanţul sau rigola trebuie să
rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism să fie întrerupt de prezenţa masivelor stâncoase. Paramentele şanţului sau ale
rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminenţă să fie tăiate. La sfârşitul
şantierului şi înainte de recepţia finală, şanţurile sau rigolele vor fi complet degajate de
bulgări şi blocuri căzute.

CAP.8. FINISAREA PLATFORMEI

8.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat


respectând cotele în profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute
în proiect. Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 3, respectiv,
în tabelul 2. În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt:
- la lăţimea platformei se admit

Pag. 89
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

+/- 0,05, faţă de ax;


+/- 0,10 m, pe întreaga lăţime;
- la cotele proiectului se admit:
+/- 0,05, faţă de cotele de nivel ale proiectului.
8.2. Dacă execuţia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea
terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil
acoperiş, în două ape, cu înclinarea de 4 % spre marginea acestora, în curbe se va aplica
deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă
transversală de 4 %.

CAP.9. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este
în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc.,
destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi
umectat înainte de răspândire. După răspândirea pământul vegetal este compactat cu un
mai plat sau cu un rulou uşor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este
în principiu, suspendată înainte de ploaie.

CAP.10. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot


fi evacuate gravitaţional. Lucrările de drenare a apelor subterane, care s-ar putea să se
dovedească necesare, vor fi definite rin dispoziţii de şantier de către Beneficiar şi
reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispoziţii ale caietului de sarcini speciale,
conform prevederilor Clauzelor contractuale.

CAP.11. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

În timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util şi


pe cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleelor, să menţină scurgerea
apelor, şi să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuţii. În afara de
acestea, Antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă, la cererea scrisă a
Beneficiarului, şi toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este
răspunzător.

CAP.12. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

12.1. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:


- verificarea trasării axului, amprizei platformei şi a tuturor celorlalţi reperi de
trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundaţie (de sub rambleu);
- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor aşternute;
Pag. 90
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

- verificarea compactării umpluturilor;


- controlul caracteristicilor patului platformei.
12.2. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică, în registrul de laborator,
a verificărilor efectuate asupra calităţii umidităţii pământului pus în operă şi a rezultatelor
obţinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate. Antreprenorul
nu va trece la execuţia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat şi
aprobat de inginer. Antreprenorul va întreţine pe cheltuiala sa straturile recepţionate, până
la acoperirea acestora cu stratul următor.
12.3. Verificarea trasării axului şi amprizei platformei şi a tuturor celorlalţi reperi
de trasare. Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie e
terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa
admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.

12.4. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie (sub rambleu)

12.4.1. Înainte de începerea execuţiei umpluturilor, după curăţirea terenului,


îndepărtarea stratului vegetal şi compactarea pământului, se determină gradul de
compactare şi deformare a terenului de fundaţie.
12.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea
gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 m2 suprafeţe compactate.
Natura şi starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutură.
12.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare
a calităţii lucrărilor ascunse, specificându-se şi evetualele remedieri necesare.
12.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru
cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectometrie a capacităţii
portante a platformelor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31-2002.
12.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale
amplasate la maxim 25 m unul faţă de altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).
12.4.6. La nivelului terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea
portantă necesară dacă deformaţia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN,
se încadrează în valorile din tabelul 7, admiţându-se depăşiri în cel mult 10 % din punctele
măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului de fundaţie în funcţie de
tipul pământului de fundaţie sunt indicate în tabelul 7.
12.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaţie se va face în
corelaţie cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă
valori de capacitate portantă scăzută.
12.5. Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat la umpluturi.
Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici
ale pământului.
12.6. Verificarea grosimii straturilor aşternute.
Pag. 91
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea


rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilită pe sectorul
experimental, pentru tipul de pământ respectiv şi utilajele folosite la compactare.

12.7. Verificarea compactării umpluturilor

12.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru


fiecare strat de pământ pus în operă. În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte trei
probe de la suprafaţa, mijlocul şi baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25
cm şi numai de la suprafaţa şi baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. În
cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie
să aibă un volum de minim 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase
necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 3.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare
uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea
Proctor, STAS 1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte
repartizate stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m de strat compactat.
La stratul superior al rambleului şi la patul platformei în debleu, verificarea
gradului de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax,
dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, situate pe o
lungime de maxim 250 m.
12.7.2. În cazul în care valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare
celor prevăzute în tabelul 3, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi
recompactarea stratului respectiv.
12.7.3. Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după obţinerea
gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului nu mai este posibilă.
12.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul
sau cu deflectometrul cu pârghie.

12.8. Controlul caracteristicilor patului platformei

12.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după


terminarea execuţiei terasamentelor şi constă în verificarea cotelor
realizate şi determinarea deformabilităţii, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie
la nivelul patului dramului.
12.8.2. Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/-
0,05 faţă de prevederile proiectului, în ce priveşte suprafaţa patului şi nivelarea taluzului,
toleranţele sunt cale arătate la pct. V.13 (tabelul 2) şi la pct. VI.5.6. din prezentul caiet de
sarcini.
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanţă.
12.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu
deflectometrul cu pârghie. Conform Normativului CD 13, capacitatea portantă necesară la
Pag. 92
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

nivelul patului dramului se consideră realizată dacă, deformaţia elastică, corespunzătoare


sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în
tabelul 6, în cel mult 10 % din numărul punctelor măsurate.
Tabel 6
Valoarea admisibilă a deformaţiei elastice
Tipul de pământ conform STAS 1243
1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă
450
nisipoasă, argilă

Când măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este


posibilă, Antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate,
acceptate de inginer.
În cazul utilizării metodei de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS
2914/4, frecvenţa încercărilor va fi de trei încercări pe fiecare secţiune de dram de maxim
250 m lungime.

CAP.13. RECEPŢIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei


(recepţii pe faze de execuţie), unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.

13.1. Recepţia pe faze de execuţie

13.1.1. În cadrul recepţiei pe faze determinante ( de lucrări ascunse) se


efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii
aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie
determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996 şi
se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului
şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul caiet de
sarcini.
13.1.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care
se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
13.1.3. Recepţia pe faze se efectuează de către „Beneficiar” şi „Antreprenor”, iar
documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei va purta ambele semnături.
13.1.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente
ale lucrării:
- trasarea şi pichetarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;
- compactarea terenului de fundaţie;
- în cazul rambleelor, pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la
realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului platformei;
Pag. 93
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.


13.1.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia
organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
13.1.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va
proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificându-se:
- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de
sarcini speciale şi a proiectului de execuţie;
- natura pământului din corpul platformei.
13.1.7. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului platformei cât şi pe
fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);
- lucrările de scurgere a apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţa platformei;
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în
corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor etc.;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului platformei.
Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili şi
modul şi termenele de remediere.

13.2. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor

Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare,


conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora, aprobat cu HG 273.

13.3. Recepţia finală

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat


terasamentele şi dacă acestea au fost întreţinute corespunzător în perioada de garanţie a
întregii lucrări, în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273.

ANEXĂ. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I. ACTE NORMATIVE

 Ordin comun MT/MI nr.411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000 –


Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor
de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi / sau pentru
protejarea drumului.
 NGPM/1996 – Norme generale de protecţia muncii.
 NSPM nr. 79/1998 – Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi
podurilor.
Pag. 94
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

 Ordin MI nr. 775/1998 – Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi


dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
 Ordin AND nr. 116/1999 – Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru
lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE

CD 31 – Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a


capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide.

III. STANDARDE

STAS 730 – Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi


drumuri. Metode de încercare.
STAS 1243 – Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea
pământurilor.
STAS 1709/1 – Acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ la lucrări de drumuri.
Adâncimea de îngheţ în complexul rutier. Prescripţii de calcul.
STAS 1709/2 – Acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ la lucrări de drumuri.
Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ – dezgheţ. Prescripţii tehnice.
STAS 1709/3 – Acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ la lucrări de drumuri.
Determinarea sensibilităţii la îngheţ a pământurilor de fundaţie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1 – Teren de fundare. Determinarea umidităţii.
STAS 1913/3 – Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor.
STAS 1913/4 – Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5 – Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.
STAS 1913/12 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi
mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari.
STAS 1913/13 – Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare,
încercarea Proctor.
STAS 1913/15 – Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.
STAS 2914 – Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de
calitate.

Întocmit, Verificat,
Ing. Dragoş COJOCARU Dr. ing. Ioan COJOCARU

Pag. 95
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

CAIET DE SARCINI
INSTALATII HIDRAULICE

CAP.1. GENERALITĂŢI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condițiile tehnice pentru execuția și montajul


conductelor a pieselor speciale din otel, a armaturilor, etc., pentru realizarea instalațiilor
hidraulice.
Respectarea prevederilor din acest capitol, la execuția instalațiilor hidraulice este
obligatorie pentru Antreprenor, urmărirea pe șantier a modului de execuție de către
Antreprenor si Beneficiar făcându-se in baza acestor prevederi.
Abaterile de la execuție din punct de vedere al gabaritelor pieselor, al calității
materialelor folosite, se vor remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia.
Caietul de sarcini conține:
 caracteristicile echipamentelor ce se vor monta;
 condițiile tehnice necesare realizării lucrărilor de montaj;
 etapele de execuție a lucrărilor de montaj;
 condiții de execuție a lucrărilor de verificare si probe.

CAP.2. ASIGURAREA CALITATII

2.1. Certificate

Antreprenorul va prezenta certificatele de însoțire a materialelor, la livrare in


șantier, conform cerinţelor indicate în aceste Specificaţii, astfel:
a) Certificatul producătorului;
b) Certificatul de testare în laborator.
Conductele vor fi testate la producător, şi vor fi supuse testelor hidraulice şi de
impact (obiect în cădere). Numărul şi alegerea eşantioanelor pentru testare, procedura de
testare şi cerinţele vor fi cele din standardele în vigoare.
Toate bunurile importate vor obţine certificatele necesare, emise de INCERC,
Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului (MDRT), înainte de a fi
utilizate în România.

2.2. Inspectia beneficiarului

Beneficiarul, Inginerul sau reprezentanţii acestora vor avea dreptul de a inspecta


conductele sau de a asista la fabricarea şi la controlarea calităţii lor. Aceste inspecţii nu îl
vor elibera pe Antreprenor de responsabilitatea de a furniza produse care respectă
standardele aplicabile din aceste Specificaţii.

Pag. 96
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Alternativ, Antreprenorul poate prezenta Inginerului certificate emise de


laboratoare autorizate prin care se arată că materialele au fost supuse testelor impuse de
standarde iar rezultatele sunt satisfăcătoare. În acest caz Inginerul va avea dreptul (dar
nu va fi obligat) de a renunţa la alte teste.
Dacă Beneficiarul nu inspectează procesul de fabricare, testare sau finisare a
conductelor, aceasta nu înseamnă că a aprobat produsele sau testele respective.

2.3. Raportari

Antreprenorul va include în oferta sa, în plus faţă de articolele specificate,


suficiente date pentru evaluarea în ansamblu a conductelor propuse. Aceste date vor
include minimal următoarele informaţii specifice:
 detalii referitoare la materialele conductelor, specificaţiile producătorului şi
adresa furnizorului;
 detalii referitoare la materialele de îmbinări, specificaţiile producătorului şi
adresa furnizorului.

CAP.3. MATERIALE

Materialele utilizate la executia lucrarilor de montaj sunt considerate conventional


noi si vor respecta standardele si specificatiile de materiale.

3.1. Aprobarea materialelor

Înainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrările


permanente, Antreprenorul va supune aprobării Inginerului numele producătorului si a
furnizorului propus, o specificaţie de material şi detalii ale locului de origine sau de
producţie. Dacă se cere de către Inginer, Antreprenorul va furniza acestuia pentru păstrare
o copie a oricărei astfel de comenzi făcute.
Toate materialele folosite în lucrările permanente trebuie să fie noi, în afara
cazului când folosirea materialului vechi sau pus la punct (reînoit), este permis în mod
expres de către Inginer si Beneficiar.

3.2. Probe

Antreprenorul va furniza Inginerului probelele de material necesare testării. Dacă


nu este în mod expres scutit, Antreprenorul va furniza şi probe ale tuturor articolelor
fabricate, cerute pentru Lucrările permanente, sau ca o alternativa, antreprenorul va
prezenta literatura de specialitate, unde furnizarea de probe, (cu acordul Inginerului), nu
este necesară.
Toate probele aprobate vor fi depozitate la locul de montaj de către Antreprenor
pe durata contractului, şi orice materiale sau articole fabricate ulterior, livrate la locul de
montaj pentru incorporare în Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel puţin egală cu
proba aprobată.
Pag. 97
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

3.3. Materiale in contact cu apa

Materialele folosite în lucrări, care sunt, sau pot fi în contact cu apa tratată sau
netratată nu vor conţine nici o substanţă care ar putea da gust, miros sau toxicitate, sau
să fie în alt mod dăunător sănătăţii, sau să afecteze negativ apa transportată.
Materialele şi echipamentul vor fi conforme specificaţiilor proiectului şi acolo unde
sunt alte materiale folosite trebuie obţinută aprobarea prealabila a Inginerului şi dacă este
necesar a Ministerului Sănătăţii şi NICEFC.
Materialele folosite (țevi, armături, fitinguri ) vor avea caracteristicile prevăzute în
standardele si normativele in vigoare si se vor verifica: dacă corespund tehnic si calitativ
prevederilor proiectului, să nu prezinte defasonări, blocări la armături. Se va verifica starea
sudurilor, a flanșelor, funcționarea armăturilor si aparatelor.
Antreprenorul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele şi alte materiale
necesare, după cum este indicat în detaliile de execuție ale Antreprenorului, aprobate de
Inginer, şi după cum este cerut pentru executarea corespunzătoare a Lucrărilor.
Dacă este necesară furnizarea de către Antreprenor a unor conducte, vane,
fitinguri sau alte materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificaţii sau alte
Specificaţii detaliate, care ar putea fi pregătite de către Inginer.
Toate conductele vor avea clasa de presiune nominală minimă (în conformitate cu
ISO R161) conform detaliilor de execuție.

CAP.4. DESCRIEREA LUCRARILOR

Realizarea lucrărilor de montaj ale echipamentelor si conductelor implica


parcurgerea următoarelor etape de execuție:
 verificarea părții de construcții la montaj;
 execuția montajului echipamentelor;
 execuția montajului conductelor, fitingurilor si armaturilor;
 execuția montajului instalațiilor pe conducte;
 efectuarea lucrărilor de verificări si probe;
 darea in exploatare a instalației.

4.1. Verificarea partii de constructii la montaj

Operațiunea de verificare a lucrărilor de construcții in vederea efectuării


montajului se face după o atenta analiza a proiectelor de montaj, urmate de verificarea
măsurătorilor executate de Antreprenor in șantier.
Antreprenorul va face măsurători in amplasament, acestea se vor consemna intr-
un proces verbal semnat de către Antreprenor si Beneficiar.
Se va acorda o atenție deosebita următoarelor aspecte:
 verificarea poziționării, a cotelor si dimensiunilor penetrațiilor si a pieselor de
trecere înglobate in beton;
 verificarea cotelor de gabarit ale utilajelor;
 verificarea poziționării si dimensiunile echipamentelor.
Pag. 98
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Datele obținute prin măsurători, in șantier, trebuie sa corespunda celor prevăzute


in proiectele de construcții si montaj. În cazul in care se constata abateri, este obligatorie
consultarea proiectantului in vederea analizării situației apărute si stabilirii unei soluții.

4.2. Montajul armaturilor pe conducte

Instalațiile tehnologice pe conducte trebuiesc concepute astfel încât sa asigure


schemei toate funcțiunile necesare si sunt constituite din elemente de serie, standardizate
si aflate în fabricația curenta a furnizorilor de specialitate.
În principiu, montarea instalațiilor tehnologice pe conducte implica parcurgerea
următoarelor etape:
 studierea documentației de montaj si organizarea execuției montajului;
 verificarea stării fizice a conductelor si fitingurilor si identificarea acestora in
conformitate cu desenele de montaj si a schemelor izometrice, implicit verificarea
materialelor după certificatele de calitate emise de furnizori;
 trasarea, debitarea, alinierea si centrarea traseelor, întocmirea fiselor de
măsurători, după sudarea prin puncte a tronsoanelor de țeavă si controlul formei
geometrice a îmbinărilor realizate;
 efectuarea cordoanelor de sudura conform tehnologiei alese. La executarea
îmbinărilor țeavă - placă tubulara prin sudare, se vor folosi tehnologii omologate, conform
STAS 11400/3 – 79 sau prescripții tehnice CR-7, colecția ISCIR.
Tehnologia de sudare se elaborează de către executantul lucrării pe baza datelor
din proiect și stabilește fluxul tehnologic pe operații, parametrii de lucru si operații de
control interfazic, confirmate de organul CTC, cu respectarea prevederilor din I 27-72
(tabel 5), precum si cerințele din ”Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din otel ale
construcțiilor civile, industriale și agricole indicativ C150-99/71N/05.10.1999”.
Conform prevederilor I 27-72, sudorii care executa îmbinări de clasa de calitate III
vor fi atestați conform SR EN 277-1+A /1999, iar pentru clasa de calitate IV vor fi verificat
conform prevederilor ordinului IGSIC nr.4/1971.
Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN 277 – 1 +A/1999 si STAS
12255-74, SR EN 13920-97, privitoare la clasele de execuție, formele si dimensiunile
rosturilor de sudare si la abaterile limita la dimensiuni fără indicații de toleranta. Sudurile
se vor realiza in clasa IV de calitate.
Verificările îmbinărilor sudate se fac in scopul punerii in evidenta a mărimii si
frecventei defectelor in raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrise.
Verificările si încercările sudurilor se fac de către personal numit prin grija unității
executante, pentru asigurarea calității sudurilor.
Sudurile se vor verifica conform SR EN 473-1994, SR EN 970-1999, prescripțiile
tehnice CR6, CR7, CR4-colectia ISCIR si instrucțiuni I27-72.
Controlul sudurilor efectuate se va realiza 100% vizual.
In vederea realizării montajului se vor respecta următoarele:
 verificarea fiselor de măsurători si montarea definitiva urmata de montarea
suporților provizorii, apoi verificarea realizării pantelor tehnologice;

Pag. 99
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

 blocarea suporților și pregătirea circuitelor în vederea efectuării probei


hidraulice;
 efectuarea probei hidraulice de etanșeitate, în scopul depistării și remedierii
eventualelor defecte constatate.
Amintim că toate lucrările de montaj se vor executa cu materiale noi, ce
corespund standardelor in vigoare.

4.3. Montajul echipamentelor

Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prescripțiilor furnizorului


(consemnate in cărțile tehnice) si a cotelor din desenele de montaj.
Montajul echipamentelor implica parcurgerea următoarelor etape:
a) organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:
 amenajarea platformei de depozitare – va fi destinata depozitarii și verificării
părților componente ale echipamentelor precum si deconservarea lor înaintea începerii
montajului;
 accesul - trebuie sa se asigure posibilitatea transportului echipamentelor de
pe platforma de depozitare pana la locul de montaj precum si condițiile necesare pentru
ajungerea personalului la locul de montaj);
 locul de montaj - trebuie sa se asigure condițiile necesare realizării montajului
in mod corespunzător din punct de vedere al calității lucrărilor executate, al normelor de
protecția muncii si al condițiilor de lucru.
b) strângerea buloanelor de prindere și întocmirea formelor (conform cerințelor
tehnologice);
c) pregătirea capetelor ștuțurilor conductelor în vederea racordării acestora la
circuitele prevăzute în documentație și verificarea stării de curățenie interioara a
echipamentelor și circuitelor de racord;
d) conservarea echipamentelor începând cu perioada de montare in instalație si
pana la terminarea montajului;
e) montarea si verificarea liniarității și etanșeității elementelor principale ale
puțului forat, si anume: coloana definitiva, coloana filtranta si piesa de fund (decantorul)
Echipamentele vor trebui montate perfect si sa respecte cotele din proiect.
Piesa care face trecerea de la coloana verticala din put si cea orizontala din cabina
puțului – casca puțului – va trebui sa fie demontabila, pentru a putea permite operațiunile
de întreținere a puțului (desnisipare) sau de scoatere a pompei submersibile.
În situații deosebite, Antreprenorul va solicita prezenta specialiștilor furnizorului
de echipamente.

4.4. Probe

Înainte de recepție, echipamentele vor trebui sa fie probate, urmărind ca


funcționarea să fie silențioasa, lipsita de vibrații, îmbinările sa fie perfect etanșe, nefiind
Pag. 100
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

admise pierderile de apa.


Daca remedierile unor defecțiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialiștilor
furnizorului, se va solicita acestora înlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezintă
defecțiuni de fabricație.
Înainte de pornirea echipamentelor se va verifica cu atenție instalația electrica,
fiind obligatorie prevederea dotărilor privind protecția echipamentelor și a securității
muncii.

CAP.5. CONDUCTE DIN OTEL CARBON

Conductele si piesele de legătura cu diametrul nominal mai mare de 150 mm


inclusiv, prevăzute la instalațiile hidraulice din cadrul rezervoarelor se vor executa din otel
carbon.
Conductele din oțel prevăzute in proiect vor fi conform unuia din următoarelor
standarde:
 STAS 404-1:1998 pentru țevi din otel fără sudura, laminat la cald;
 SR 6898-1, 2:1995 pentru țevi din otel sudat elicoidal;
 STAS 7656-90 pentru țevi pentru instalații din otel sudate longitudinal.
Conductele din ţeavă de oţel vor trebui să respecte STAS 6898/2-95 pentru
conductele cu diametre de la 400 - 1600 mm şi STAS 404/1-87 pentru conductele cu
diametre mai mici de 400 mm.
Materialul folosit la fabricarea conductelor trebuie să respecte condiţiile impuse de
STAS 6898/2-95 din marca de oţel OL 44.2.
Toate conductele din otel şi fitingurile din acelaşi material, se vor conforma
normelor ISO 9001 si ISO 9330 –1/94, respectându-se calitățile impuse de acestea.
Conductele de oţel vor fi clasa TSE 235 (limită de curgere - 235 MPA).
Pentru conductele din oţel, Antreprenorul va întreprinde un studiu al opţiunilor,
care ar putea include protecţia catodică.
Aprobarea Inginerului pentru utilizarea conductelor de oţel îngropate (unde este
cazul) va fi condiţionată de aprobarea metodei propusă de Antreprenor pentru protecţia
împotriva coroziunii.
De asemenea, se vor putea folosi si conducte de otel (conform DIN 1626,
DIN2460) acoperite, exterior cu materiale plastice (conform DIN 30670,DIN 30678) si
interior cu mortar special si zincare conform DIN 2614,DIN 50976, DIN 2444 sau DIN EN
10240 pentru retele de alimentare cu apa.
Pot fi propuse şi alte materiale, cu condiţia de a fi potrivite pentru apa potabila.
Vor fi, însă, acceptate de către Inginer numai dacă se poate demonstra că sunt
echivalente cu materialele preferate, în aceeași termeni de siguranţă şi longevitate.
Pregătirea suprafeţelor se poate realiza prin sablare sau manual cu echipamente
mecanice:
Sablarea cu jet de apă sub presiune cu instalaţii si agregate specifice de tip
Hammelman sau similar. Gradul minim de sablare, în conformitate cu standardele de
hidrosablare, va fi Sa 21/2 conform ISO 8501-1/98 sau SSPC-SP6.
Pregătirea manuală sau cu echipamente mecanizate. Suprafeţele vor fi curăţate la
Pag. 101
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

gradul minim de sablare St2 conform ISO 8501-1/98 sau SSPC-SP2.


Tratarea anticoroziva interioara a conductelor metalice se va face cu materiale
performante care sa îndeplinească următoarele criterii de performanta:
- asigurarea protecției anticorozive;
- materialele de protecție sa fie ecologice si compatibile cu condițiile de transport
al apei potabile.
Produsele folosite la tratarea anticoroziva interioara a conductelor metalice vor
trebui sa fie Agrementate Tehnic (in cazul in care sunt procurate din import) si sa aiba
avizul sanitar al Ministerului Sănătății.
Vopsirea interioara anticoroziva a conductelor metalice se va face cu vopsea
epoxidică, care elimina o faza de execuție (grunduirea). Aceste tipuri de acoperire
interioara cu autogrunduire se aplica in doua sau trei straturi, după indicațiile furnizorului.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului propria metoda de lucru
privind izolația anticoroziva aplicata conductelor si o va putea aplica doar după aprobarea
Inginerului.
Protecţia exterioară anticorozivă se va realiza cu vopsele pe baza de răşini
epoxidice, pe bază de poliuretan, vopsea alchidică, îmbunătăţită cu poliuretan rezistentă la
umiditate ridicată, care trebuie să răspundă la următoarele exigenţe:
 Protecţie anticorozivă bună;
 Proprietăţi mecanice bune;
 Rezistenţa la deteriorări mecanice;
 Stabilitate la apă de condens şi din precipitaţii;
 Stabilitate la îmbătrânire;
 Conţinut ridicat de inhibitor de coroziune;
 bună rezistenţă chimică;
 Posibilitatea aplicării la temperaturi scăzute;
 lungă durată de întreţinere;
 Să fie stabilă la UV.
Soluţia de protecţie anticorozivă interioară şi exterioară se va alege de comun
acord.
La realizarea protecţiei anticorozive interioare şi exterioare, vor fi respectate
întocmai instrucţiunile de aplicare date de către producător.
Pentru protecţia conductelor de oţel la îngheţ în cazul montării aeriene, se va
executa o izolare a conductelor cu cochilii din polistiren expandat, gata confecţionate.
Lansarea/montarea țevilor protejate anticoroziv se va face cu dispozitive de
lansare cu chingi, pentru ca deteriorarea izolației sa fie exclusa. Pentru lucrările de
protecție anticoroziva se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse.
După curăţirea flanşelor, garnitura va fi poziţionată cu grijă iar şuruburile se vor
strânge iniţial cu mâna. In continuare, şuruburile de fixare se vor strânge continuu,
strângându-se pe rând cele diametral opuse şi folosind chei standardizate.
Antreprenorul va trimite certificatele producătorului şi certificatele care atestă
testele de laborator asupra conductelor, cu rezultate satisfăcătoare, conform standardelor
specificate.

Pag. 102
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

5.1. Manipularea, transportul si depozitarea conductelor

Datorită proprietăților fizice ale materiei prime, suprafața țevilor se poate


deteriora cu ușurință. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca țevile să fie
manipulate, transportate si depozitate cu grija.
Transportul, manipularea şi depozitarea conductelor şi a accesoriilor pentru
îmbinare se va face cu vehicule adecvate, încărcate şi descărcate sub supravegherea
atentă. Pe durata transportului, conductele nu vor depăşi lungimea vehiculului cu mai mult
de 0,6 m și în acest caz vor fi legate între ele pentru a elimina balansarea lor. Încărcăturile
de conducte nu vor depăşi înălţimea de depozitare de 2 m.
Conductele livrate în bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport
prevăzute cu platforme. Țevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de
transport, în așa fel ca acestea să nu alunece și să nu fie deteriorate.
Când conductele sunt transportate una în interiorul celeilalte, se va acorda atenţie
ca:
 conductele să fie curate, fără pietriş;
 să fie asigurată acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea
pietrişului pe durata transportului;
 conductele din stratul inferior să nu fie încărcate cu sarcini care ar putea să le
deterioreze sau deformeze.
Conductele vor fi manipulate cu mare atenţie la încărcare şi descărcare.
Antreprenorul va fi responsabil de calitatea conductelor şi de starea lor din momentul
livrării. Se va evita manipularea brutală a conductelor. Pe durata depozitării şi
transportului, conductele vor avea suport continuu pe cât este posibil şi se va evita
deteriorarea prin contactul cu obiecte ascuţite, cuie etc. Târârea conductelor pe sol nu
este permisă şi este un motiv suficient pentru a se respinge o conductă.
Conductele vor fi depozitate în zone ferite de lumina directă a soarelui şi conform
recomandărilor producătorului. Depozitarea țevilor pe șantier se va face pe platforme bine
nivelate. La depozitarea pe şantier, terenul va fi neted, fără pietre. Pe timpul stocării se
vor lua măsuri astfel încât conductele să nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie
protejate împotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solvenţi
sau alte lichide similare. Nu sunt admise zgârieturi sau striațiuni cu o adâncime mai mare
de 10% din grosimea peretelui conductei.
Antreprenorul va avea capacitatea de supervizare, forţa de muncă, utilajele de
construcţie, materialele şi depozitele necesare pentru a preveni în orice mod deteriorarea
conductei. Antreprenorul va prezenta Inginerului propunerile sale pentru a preveni
deteriorarea conductelor pe durata transportului şi instalării în tranşee.
Antreprenorul va avea grijă pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata
coborârii în tranşee, a pozării şi îmbinării.
Manipularea țevilor se poate face manual când dimensiunile țevilor si greutatea lor
o permit, sau cu ajutorul utilajelor de ridicat ( încărcător cu furcă, macara, etc.).
Pentru evitarea deteriorării țevilor în cazul manipulării cu ajutorul utilajelor, cablul
(lanțul) de ridicat de la utilaj, va fi obligatoriu prevăzut cu o bandă de cauciuc sau pâslă
Pag. 103
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

care să protejeze țevile.


Din punct de vedere al protecției muncii, este interzisă prinderea și ridicarea
țevilor dintr-un singur punct.
Inginerul va verifica conductele pe şantier, iar Antreprenorul va marca toate
conductele defecte sau deteriorate stabilite de Inginer, le va scoate imediat de pe şantier
şi le va înlocui cu unele corespunzătoare, pe cheltuiala proprie. În Lucrări se vor încorpora
numai conductele marcate de Inginer ca fiind corespunzătoare.
Inginerul va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte din
care s-au extras conducte deteriorate, sau poate cere testarea la presiune în afara reţelei
de conducte, chiar dacă nu există defecte aparente, dacă se presupune că au fost
manipulate necorespunzător. Toate costurile apărute în acest fel vor fi suportate de
Antreprenor.

5.2. Imbinarea conductelor, instructiuni de montaj

Toate îmbinările vor avea clasa de presiune egală sau mai mare decât cea a
conductelor la care se branşează. În nici un caz clasa de presiune a îmbinării nu va fi mai
mică de PN10 iar clasa de presiune va fi mai mare în cazurile specific indicate în detaliile
de execuție.
Tăierea conductelor va fi minimă.
Dacă este necesară tăierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu
ajutorul unei maşini de tăiat, astfel încât capătul conductei să fie un cerc perpendicular pe
axa conductei.
În toate situaţiile, capetele conductelor vor fi curăţate cu atenţie, atât în interior
cât şi în exterior, înainte de a începe îmbinarea. Îmbinările vor fi lăsate descoperite până la
finalizarea testului de presiune, dacă nu este stabilit altfel de către Inginer.
Ca regulă strictă, capetele libere ale conductelor vor fi închise cu capace etanşe
de siguranţă, până la realizarea îmbinării.
Conductele din oţel vor fi asamblate prin sudare cap la cap, urmând ca apoi să se
refacă căptuşeala internă. Antreprenorul poate propune alte sisteme de îmbinare, cum ar
fi cele de cu flanşe sau cuplaje drepte.
Pentru conductele cu flanşe, strângerea şuruburilor se va realiza în mod egal pe
toată circumferinţa, evitându-se strângerea excesivă. După verificarea etanşeităţii, toate
îmbinările cu flanşe îngropate vor fi înfăşurate cu mastic sau bandă, aprobate. Toate
îmbinările cu flanşe expuse vor fi curăţate şi vopsite în două straturi.
Conform comenzii, un anumit procentaj de conducte vor avea o lungime mai
mare.
Acestea vor fi puse deoparte pentru a putea fi fasonate la lungimea necesara.
Conductele din otel vor fi fasonate printr-o metoda care sa permita obtinerea unor
margini curate, fără să prejudicieze conducta sau alinierea celorlalte conducte. Se va
reface protecția anticoroziva la toate capetele tăiate si/sau debavurate acolo unde aceasta
a fost afectata, înainte de montarea lor, daca se va folosi metoda de taiere cu disc abraziv,
bavurile rezultate vor fi înlăturate sau umplute cu sudură după caz.

Pag. 104
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

5.2.1. Îmbinarea conductelor din oţel:

Conductele din oţel nu vor fi sudate elicoidal, iar pentru a asigura fiabilitatea
protecţiei anticorozive şi a rezistenţei la coroziune, racordările conductelor şi fitingurilor nu
se vor efectua prin procedeu de sudură „BUTT”.
Conductele din ţeavă de oţel se vor îmbina prin sudură pe şantier. Pentru sudură,
ţevile trebuie să aibă capetele netede, bine calibrate (neovalizate) iar dacă grosimea
peretelui este mai mare de 5 mm, capetele trebuie să fie şanfrenate, teşite.
In cadrul operaţiunilor preliminare sudării, ţevile se curăţă de murdărie atât la
interior, cât şi la exterior, se centrează in sens vertical pentru a asigura centrarea cu o
precizie de cel mult 1 mm şi in sens orizontal.
Se curăţă capetele tăiate de bavuri, se curăţă de rugină şi murdărie muchiile şi
suprafeţele capetelor şi se controlează perpendicularitatea pe axa conductei cu ajutorul
unui echer metalic. Şanfrenul şi marginile pieselor finisate nu trebuie să prezinte rupturi,
plesnituri şi aşchii. Liniile de tăiere trebuie să fie regulate, fără ondulaţii.
In scopul evitării deformării tubului şi apariţiei unor eforturi suplimentare
importante, care ar face ca sudură să fisureze, să crape ulterior, la tuburile cu diametrul
mai mare de 400 mm, sudură nu se face continuu ci discontinuu, pe sectoare aşezate in
șanț. Se execută o îmbinare preliminară de hăftuire care are rolul de a asambla ţevile si
apoi tronsoanele intre ele, iar apoi se definitivează cordoanele de sudură.
Pentru realizarea îmbinărilor primare si definitive se utilizează numai sudură
electrică cu electrozi speciali, care trebuie aleşi in funcţie de certificatul emis, conform
STAS 1125 și 1126 – 87 privind materialul conductelor.
Executarea sudurilor preliminare si a cordoanelor de sudură se face cu acelaş tip
de electrozi şi numai de către sudori calificați.
Pentru a putea suda pe timp de vânt, ploaie, zăpadă sau ger (temperaturi sub -
5°C) la locul de munca trebuie folosite cabine mobile, încălzite, având dimensiuni
suficiente pentru a nu stânjeni operația de sudură. În aceste condiții se iau masurile
necesare ca la începerea lucrului şi in timpul lucrului, zona de conductă pe care se
lucrează sa fie perfect uscată.
Cordoanele de sudură se aşează uniform, cu protecţie specială sau numai cu
aceea de pe electrodul de sudură.
Controlul sudurii se face cu ochiul liber sau lupa, verificând aspectul exterior
(sudură nu trebuie să aibă crăpături, nepătrunderi in material, incluziuni de zgură, pori,
suprafaţa spongioasă, întreruperi bruşte) şi cu aparate portante cu raze X sau Y
(gamametrie) sau ultrasunete.
Îmbinarea cu flanşe se execută pe poziţie, tubul având sudate în prealabil flanşele
la un capăt sau ambele capete.
Flanşele vor fi confecţionate respectându-se prevederile STAS 8013.

5.3. Pozarea conductelor, instructiuni de montaj

În cazul înlocuirii de conducte, conductele noi vor fi pozate în acelaşi aliniament


orizontal ca şi cele vechi. Conductele vechi, vor fi demontate si in funcţie de materialul
Pag. 105
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

acestora se adopta una din următoarele soluţii:


 Pentru conductele din metal: conductele împreuna cu toate fitingurile şi
accesoriile care se vor scoate pentru a fi înlocuite, vor fi colectate şi predate la unitatea de
colectare a metalelor de către Antreprenor, în baza unor forme legale întocmite de către
Beneficiar.
 Pentru restul materialelor (plastic, beton, azbociment) vor fi transportate la
rampa de gunoi a localităţii sau la locul de depozitare indicat de către Autorităţile Locale,
conform cerinţelor administratorului rămpii de gunoi sau al terenului de depozitare.
Imediat înainte de pozare, fiecare conductă şi fiting vor fi examinate în interior şi
exterior în vederea identificării eventualelor deteriorări şi se va curăţa praful şi impurităţile.
Conductele se vor păstra curate pe durata pozării. Dacă este cazul, Inginerul va
solicita folosirea unui piston din material moale, care va fi plasat în conducta pozată şi
îmbinată anterior şi care este tras, cu ajutorul unei frânghii, pe întreaga lungime a
conductei nou pozate.
Pentru a evita pătrunderea pietrelor, prafului sau a animalelor în conductă,
capătul ultimei conducte va fi astupat în momentele în care nu sunt pozate conducte.
Înainte de recepţionare de către Beneficiar, conductele vor fi spălate.
Alegerea tehnologiei optime de montaj depinde de posibilitățile locale, de starea
vremii, etc.

5.4. Verificarea, testarea si dezinfectarea conductelor


5.4.1. Generalități

Verificările, încercările si probele punerii în funcțiune se fac la conductele noi si la


înlocuire de conducte. Acestea se pot efectua la întreaga conducta prevăzuta in proiect,
sau pe tronsoane de conducte conform standardelor.
Înainte de punerea in opera, fiecare conducta va fi curăţată şi se va verifica
starea ei.
Conductele care au fost deteriorate şi care, in opinia Beneficiarului nu mai pot fi
remediate în mod satisfăcător, vor fi respinse şi îndepărtate de pe şantier.
După ce conductele sunt în poziţia finală şi îmbinate, tranşeea se va umple la un
nivel care depăşeşte cu puţin partea superioară a conductei, lăsându-se îmbinările
neacoperite. Îmbinările se vor lăsa neacoperite până la finalizarea următoarei liste de
acţiuni, iar Inginerul acordă permisiunea de acoperire:
 inspectarea vizuală;
 testarea de presiune;
 spălarea şi dezinfectarea.
Toate testele se vor derula în prezenţa Inginerului.
Cu cel puţin o lună înainte de inspectarea şi testarea primei secţiuni de conductă,
Antreprenorul va prezenta Inginerului, spre aprobare, o planificare detaliată şi metodele
de lucru pentru realizarea inspecţiilor, a testului de presiune, dezinfectării şi predării spre
exploatare. Orice modificări solicitate de Inginer faţă de detaliile prezentate vor fi aplicate
de Antreprenor pe cheltuiala proprie.
Pag. 106
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Dacă Beneficiarul considera ca un anumit număr de tronsoane de conducta este


inacceptabil sau nu a răspuns in mod corespunzător la problemele de presiune,
Antreprenorul este obligat să refacă probele pe şantier înainte de montaj. In acest caz,
rezultatele trebuiesc prezentate Beneficiarului spre aprobare înainte de reluarea
montajului. Costul acestor probe va fi suportat în întregime de Antreprenor.

5.4.2. Verificarea conductelor

Pe parcursul executării lucrărilor, verificările de calitate se efectuează de către


conducătorul tehnic al lucrării (Responsabilul Tehnic cu Execuția) după cum urmează:
 calitatea materialelor utilizate, după certificatele de calitate.
 traseul conductelor, amplasarea vanelor, etc.
Toate materialele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform prevederilor
din proiect, dacă au fost livrate cu certificate de calitate și dacă în cursul manipulării nu au
suferit deteriorări.
Inspectarea vizuală va fi realizată de Inginer, care va verifica înclinaţia, direcţia,
liniaritatea, aspectul suprafeţei interioare, adâncimea şi îmbinarea corectă. Inspectarea
vizuală va fi însoţită de o verificare “in-situ” cu o cameră video inserată în interiorul
conductelor. Beneficiarul ar putea pune la dispoziţie acest echipament, costurile fiind
suportate însă de Antreprenor. Orice modificări cerute de Inginer vor fi realizate înainte de
testul de presiune şi dezinfectare.
La conductele sudate vor fi verificate prin sondaj cordoanele de sudura folosindu-
se metode nedistructive (de exemplu gamagrafie) respectându-se prescripțiile tehnice
specifice in vigoare.
Verificarea debitelor transportate pe conducta ce se recepționează va fi făcută
prin măsurarea debitului la rezervoare; măsurarea pierderilor de sarcina pe un tronson
oarecare se va face cu manometre din clasa 0,6 de precizie.
Verificările, încercările si probele se executa conform Legii 10/1995, privind
calitatea construcțiilor, Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții si instalații
aferente acestora (HG nr. 273/94), STAS 4163 si altor reglementari specifice.
Înainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
 Concordanta lucrărilor executate cu proiectul;
 Caracteristicile armaturilor, fitingurilor, etc.;
 Protecția anticoroziva și termoizolațiile, unde este cazul;
 Calitatea sudurilor și a îmbinărilor;
 Execuția masivelor de ancoraj, unde este cazul.

5.4.3. Proba de presiune a conductelor


Conductele nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune înainte de
darea in funcțiune.
Scopul probei este verificarea etanșeității conductelor, îmbinărilor acestora si a
tuturor accesoriilor etc, precum și a stabilității conductelor la regimul maxim de presiune.
Probarea rețelelor de presiune se face pentru fiecare tip de conducta conform
prevederilor producătorului, a standardelor si reglementarilor tehnice specifice după o
Pag. 107
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

spălare prealabila.
Proba de presiune a conductelor se executa conform prevederilor S.R. 4163 si
STAS 6819 precum si a normativului I22-1999.
Încercările de presiune a conductelor se fac numai cu apa.
Tronsonul de proba nu va depăși 500m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la
propunerea Antreprenorului, cu acordul Beneficiarului.
Se supun la proba numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiții:
 Au montate toate armaturile;
 S-a realizat o acoperire parțială a conductei lăsându-se îmbinările libere;
 S-au executat masivele de ancoraj, unde este cazul.
Conţinutul probelor hidraulice.
Conductele vor fi supuse la probe hidraulice de presiune care se vor efectua în
prezenta Beneficiarului şi vor fi conforme cu SR 4163-3.
Probele vor conţine două sau trei faze:
I. Proba tronsoanelor pe măsură ce avansează montajul.
II. Probe pe porţiuni complete de conductă sau porţiuni din lucrare
III. Inspecţie vizuală a legăturilor dintre conductele noi şi cele existente.
Cele două probe vor fi făcute la presiunea maximă. Proba (I) se va face la toate
tronsoanele de conductă iar (II) la un grup mai mare de tronsoane gata îmbinate.
În cazul în care un singur tronson nou este legat între două existente, atunci se va face
doar prima proba. În toate cazurile se va face testul vizual după ce tronsoanele noi au fost
racordate la cele existente.
Antreprenorul va furniza toate materialele necesare testelor.
Nu sunt admise îmbinări care implică tăieri şi filetări sau alte prelucrări care ar
putea deteriora rezultatul final al lucrărilor.
Aparatele care vor fi folosite la probe vor trebui să fie acceptate de Beneficiar şi
vor avea cadranele cu diametrul de cel puţin 150 mm, gradate astfel încât presiunea de
proba să aibă cel puţin 75 % din presiunea indicată de aparat. Dacă este necesar se vor
furniza aparate diferite pentru tronsoane diferite. Verificatorul va avea la dispoziţie cel
puţin două aparate care vor rămâne la dispoziţia Beneficiarului pe toată durata lucrărilor.
Antreprenorul va trebui să poată să monteze şi să demonteze cu rapiditate
aparatura din dotare pe perioada probelor.
Toate aparatele de măsura vor fi etalonate şi încercate înainte de începerea
probelor şi la intervale regulate după aceea, conform solicitărilor Beneficiarului.
Fiecare tronson ce urmează să fie supus probelor va fi închis cu capace la ambele
capete şi vor fi întărite pentru a rezista la forţele care apar în timpul probelor. Fitingurile
vor fi asigurate cu flanşe oarbe iar acestea, împreună cu vanele de pe conducte, vor fi
lăsate deschise.

5.4.4. Parametrii de proba

 lungimea maximă de încercare nu va depăşi cea specificata de fabricantul


tuburilor.
 unde presiunea de regim este mai mica decât 6 bar, presiunea de probă
Pag. 108
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

trebuie să fie 2 x presiunea de regim.


 unde presiunea de regim este mai mare decât 6 bar, presiunea de proba
trebuie să fie 1,5 x presiunea de regim, dar nu mai mică de 10 bar.
 presiunea de probă pentru fiecare se va aproba de Beneficiar.
 presiunea de probă se va obţine cu pompa manuală, nu se admit pompe
centrifuge.
 tronsonul la care se face proba se umple încet, asigurându-se evacuarea
aerului printr-o supapă la capătul cel mai înalt al conductei. Aceasta parte va rămâne
câteva ore la o presiune constanta şi moderata de 1 bar la 2 bar până când presiunea va
putea fi păstrată fără introducerea unei cantităţi suplimentare de apă.
 presiunea se va ridica lent până la 5 bar. După 5 bar, este obligatoriu ca
presiunea să crească în trepte de 2 bar la intervale de 15 minute până ce se va atinge
presiunea de probă totală.
 modalitatea şi mijloacele de creştere a presiunii şi măsurarea pierderilor vor
trebui să fie aprobate de Beneficiar. În general, pierderile se vor măsura prin cantitatea de
apă necesară a fi pompată pentru refacerea presiunii din conductă.
 tronsonul va fi considerat satisfăcător din punct de vedere al pierderilor dacă
nu se realizează nici o pierdere în interval de o oră.
 în cazul în care rezultatele nu sunt satisfăcătoare şi se pot determina
pierderile la vreunul dintre tronsoane sau îmbinări, Antreprenorul va repara, înlocui sau
reface îmbinarea şi va relua probele hidraulice pe cheltuiala să.
Antreprenorul va programa probele şi va instala manometre cu acceptul
Beneficiarului.
Înainte de umplerea tronsonului cu apa, se închid capetele tronsonului cu capace
asigurate, sprijinite. Nu se folosesc robinete ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor
supuse probei. În nici un caz nu vor fi folosite vanele ca elemente pentru închiderea
capetelor tronsonului pentru efectuarea probelor de presiune.
Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia după
ce, in prealabil, s-au deschis si robinetele de aerisire prevăzute in punctele înalte si care se
închid treptat, numai după ce prin robinetele respective se evacuează apa fără aer.
Presiunea de proba se măsoară și se realizează in punctul cel mai coborât al
rețelei. Se vor utiliza pompe cu piston.
Pentru verificarea presiunilor obținute se montează manometre la toate punctele
caracteristice ale tronsonului (capete, puncte înalte și joase, ramificații, cămine).
Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp răcoros, dimineața sau
seara, pentru ca rezultatele sa nu fie influențate de variațiile mari de temperatura.
Proba se considera reușită pe tronsonul respectiv, daca sunt îndeplinite
următoarele condiții:
La examinarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeala
pe tuburi si in special in zona mufelor, la îmbinări;
Pierderea de presiune să nu depășească valorile prevăzute in proiect.
După terminarea probei pe tronson, șanțul se umple cu pământ si se executa
legătura cu tronsonul adiacent, probat anterior, îmbinările între tronsoane rămânând

Pag. 109
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

descoperite pana la proba generala a conductei de aducțiune.


Încercarea definitiva, pe ansamblul conductei se face in regim de funcționare a
acesteia, prin observarea timp de doua ore a îmbinărilor dintre tronsoane, care nu trebuie
sa prezinte pierderi vizibile de apa.
Temperatura minima, prognozata pe o durata de trei zile, la care se executa
proba de presiune este de 5°C.
În cazul când proba de presiune nu este corespunzătoare se iau masuri de
remediere necesare si se reface proba de presiune.

5.4.5. Proba de presiune a armaturilor

Încercarea hidraulică va fi făcută după montarea pe conductă a tuturor


fitingurilor.
Presiunea de încercare a conductei va fi inferioară valorii de 1,25 x presiunea
nominală a robinetului.
Îmbinările cu flanşe a instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund,
având deplasări ale feţelor îmbinate, se vor remedia pe cheltuiala Antreprenorului.
După efectuarea probei de etanşeitate, se va efectua spălarea şi dezinfectarea
instalaţiei.

5.4.6. Probe hidraulice preliminare

Proba de presiune se va face în prezenta Antreprenorului, Beneficiarului şi Proiectantului,


urmând a se încheia un proces-verbal.
Utilajele vor trebui să fie probate, urmărindu-se ca funcţionarea să fie silenţioasă,
lipsită de vibraţii, îmbinările să fie perfect etanşate, nefiind admise pierderile de apă.
Dacă remedierile unor defecţiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialiştilor
furnizorului, se va solicita acestora înlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezintă
defecţiuni de fabricaţie.
Înainte de pornirea pompelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică, fiind
obligatorie prevederea dotărilor privind protecţia echipamentului şi a securităţii muncii.

5.4.7. Probe hidraulice finale

Probele finale se vor face după ce într-o subzona s-au pozat, îmbinat şi verificat
preliminar toate tronsoanele. Aceste probe finale se fac înainte de legarea noilor conducte
la sistemul existent.
După legarea noilor conducte la sistemul de distribuţie existent, îmbinările vor fi
lăsate descoperite şi se va introduce în întregul sistem lichid la presiunea nominală.
Beneficiarul va trebui să-şi dea avizul la inspecţia vizuală finală.
Probele finale nu cuprind şi probele de presiune la conductele existente.
După execuţia instalaţiilor hidraulice, se va executa proba de etanşeitate a
îmbinărilor la presiunea de lucru, rezultatele se vor consemna într-un proces verbal.
Proba se va realiza în prezenţa reprezentantului Beneficiarului.
Pag. 110
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Îmbinările cu flanşe a instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund,


având deplasări ale feţelor îmbinate, se vor remedia pe cheltuiala Antreprenorului.
După efectuarea probei de etanşeitate, se va realiza spălarea şi dezinfectarea
instalaţiei.
Recepţia finală a lucrărilor se va efectua de o comisie, a cărei competenţă va fi
conform prevederilor legale în vigoare. Inginerul va face parte din comisia de recepţie şi
va acorda lămuriri necesare comisiei.
La efectuarea încercărilor de presiune, se vor lua masurile necesare de protecția
muncii pentru personalul care executa încercările.
Presiunea la care s-au făcut probele și rezultatele obținute se vor trece in procesul
verbal de recepție.

5.4.8. Verificări și probe după efectuarea probei de presiune

După efectuarea probei de presiune se vor efectua următoarele:


 Întocmirea procesului verbal al probei de presiune;
 Umplerea tranșeei în zona îmbinărilor;
 Umplerea tranșeei;
 Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
 Refacerea părții carosabile a drumului conform prevederilor din proiect, daca
este cazul;
 Refacerea trotuarelor;
 Refacerea spatiilor verzi;
 Executarea marcării și reperării rețelelor conform STAS 9570/1.
Înainte de execuția umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica
detaliata a conductei (plan si profil in lung) cu precizarea vanelor/robinetelor și căminelor
(echiparea acestora).
Releveele rețelelor se anexează Cărții Conductei si se introduc in Sistemul
Geografic Informațional (acolo unde exista) deținut de unitatea de exploatare a sistemului
de alimentare cu apa a localității.
Înainte de punerea in funcțiune, se face spălarea și dezinfectarea rețelei, conform
normelor specifice. Punerea în funcțiune a rețelei se face de către personalul unității de
exploatare a rețelelor, asistat de constructor conform prevederilor STAS 4163 -3, art. 4.1.
La proiectarea, execuția, darea in funcțiune, exploatarea și întreținerea
aducțiunilor se vor respecta normele de protecție a muncii.

5.4.9. Spălarea si dezinfectarea conductelor

După încheierea probei de presiune şi refacerea eventualelor îmbinări neetanşe,


se procedează la spălarea şi dezinfectarea conductei de aducţiune, conform prevederilor
STAS 4163-3. Spălarea se face de către constructor cu apă potabilă, pe tronsoane de 100-
500 m.
Spălarea conductelor se va face pe tronsoane, asigurându-se un debit care să
realizeze o viteză minimă de 1,5 m/s. Durata spălării este determinată de necesitatea
Pag. 111
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

îndepărtării tuturor impurităţilor din interiorul tubului. În cazul în care se spală mai multe
tronsoane succesive, spălarea se va face dinspre amonte către aval.
Dezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul
reţelei şi cu punctele de legătură închise.
Dezinfectarea se face de regulă cu clor sau cu o altă substanţă dezinfectantă, sub
formă de soluţie, care asigură în reţea minimum 25 - 30 mg clor activ la 1 l apă.
Dezinfecţia se va face prin umplerea conductelor cu apă tratată cu clor conform
normativelor şi va avea loc atunci când se umple conducta de aducţiune pentru probele
finale.
Soluţia se introduce prin prize special amenajate şi se verifică dacă a ajuns în
întreaga parte de conductă supusă dezinfectării. Verificarea se face la capetele
tronsoanelor, umplerea fiind considerată terminată în momentul în care soluţia
dezinfectantă apare în toate aceste puncte de verificare, în concentraţia cerută de
normativele în vigoare.
Soluţia se menţine în reţea un timp de 24 h sau mai mult conform indicaţiilor
Beneficiarului, după care se evacuează prin robinetele de golire şi se procedează la o nouă
spălare cu apă.
În această perioadă, vanele din sistem vor fi acţionate cel puţin o dată.
La sfârşitul perioadei mai sus menţionate se vor face teste pentru măsurarea
reziduurilor de clor.
Testele se vor face în capătul cel mai îndepărtat de locul în care a fost introdusă
soluţia cu clor. Reziduurile de clorină trebuie să fie de cel puţin 10mg/l. În caz contrar se
repetă clorinarea până la obţinerea acestei valori.
Antreprenorul trebuie să obţină de la Beneficiar aprobarea pentru metoda de
eliminare a apei clorinate precum şi momentul în care va avea loc aceasta la sfârşitul
probelor finale.
Spălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar
clorul rezidual se înscrie în limitele admise de normele sanitare.
După terminarea spălării este obligatorie efectuarea analizelor fizico-chimice şi
bacteriologice.
Operaţiunea de dezinfectare se repetă ori de câte ori este necesar până când trei
analize bacteriologice consecutive, recoltate la extremitatea aval arată că apa îndeplineşte
condiţiile de potabilitate.
În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o
perioadă de timp mai mare de trei zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa
transportată prin tronsonul respectiv nu îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice
de calitate, dezinfectarea se repetă.

5.5. Receptia lucrarilor

Recepția se face conform Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții,


„Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora „ (HG nr.
273/94) și altor reglementari specifice.
Etapele de realizare a recepției sunt:
Pag. 112
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

 Recepția la terminarea lucrărilor prevăzute in contract;


 Recepția finala – după terminarea perioadei de notificare a defectelor
prevăzută în proiect.
Recepţia lucrărilor de instalaţii hidraulice se efectuează în conformitate cu
prevederile normativelor şi a reglementărilor privind calitatea şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente şi anume:
 Legea calităţii construcţiilor.
 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente, indicativ C 56.
 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora, indicativ 273/1994.
Recepția obiectivelor de investiții se efectuează in conformitate cu normele
aprobate prin H.C.M. nr. 900/1970 privind pregătirea şi realizarea investițiilor.
În vederea recepţiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a făcut în
conformitate cu prevederile din proiect, a reglementărilor tehnice privind execuţia lucrărilor
aferente, precum şi a instrucţiunilor de montaj ale producătorului de echipamente.
Verificarea se referă atât la elementele de construcţii, cât şi la instalaţiile
hidraulice, mecanice, electrice, etc., efectuându-se cu respectarea standardelor în vigoare
şi a actelor cu caracter normativ.
La recepţie se verifică şi executarea tuturor lucrărilor accesorii ale conductei.
Se vor avea în vedere în special condiţiile tehnice privind:
 Echiparea cu aparate corespunzătoare;
 Folosirea echipamentelor prevăzute în proiect;
 Respectarea traseelor conductelor;
 Montarea şi funcţionarea corespunzătoare a armăturilor aferente reţelei şi a
pieselor auxiliare;
 Rigiditatea fixării elementelor de instalaţii de elementele de construcţii;
 Asigurarea dilatării libere a conductelor;
 Modul de amplasare a armăturilor şi aparatelor de reglare, măsură şi control şi
accesabilitatea acestora;
 Echiparea şi funcţionarea corespunzătoare a instalaţiilor pentru stingerea cu
apă a incendiilor, conform prevederilor din proiect şi a indicaţiilor producătorului
echipamentelor;
 Calitatea izolaţiilor şi vopsitoriilor;
 Aspectul estetic general al instalaţiilor.
Recepţia lucrărilor noi executate trebuie asigurată în conformitate cu normele
stabilite de organul tutelar (condiţii de recepţie şi alcătuirea comisiilor).
Scopul recepției este sa verifice :
 Realizarea lucrărilor de construcţii-montaj in conformitate cu documentaţia
tehnico-economică şi cu prescripțiile tehnice;
 Îndeplinirea condiţiilor pentru exploatarea normală;
 Realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobați;
Recepţia obiectivelor de investiții se desfăşoară în următoarele etape:

Pag. 113
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

 Recepţia lucrărilor de construcţii-montaj care se efectuează pe parcursul


executării lucrărilor sau la terminarea obiectelor sau grupelor de obiecte care pot funcţiona
independent;
 Recepţia punerii in funcţiune a capacităţii finale a obiectivului de investiții;
 Recepţia definitivă a obiectivului, care se efectuează la termenul prevăzut
pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobați;
Comisia de recepție examinează respectarea prevederilor din autorizația de
construire, precum si avizele si condițiile de execuție impuse de autoritățile competente.
Examinarea se va face prin:
 cercetarea vizuala a lucrării;
 analiza documentelor conținute în cartea tehnica a construcției sau a
echipamentelor;
 executarea lucrărilor in conformitate cu prevederile contractului, ale
documentației de execuție si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor
esențiale conform legii;
 referatul de prezentare, întocmit de proiectant, cu privire la modul in care a
fost executata lucrarea;
 terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat intre investitor si
executant si în documentația anexata la contract.
În cazurile in care exista dubii asupra înscrisurilor din documentele cărții tehnice a
construcției sau a echipamentului, comisia poate cere expertize, alte documente, încercări
suplimentare, probe si alte teste.
La terminarea examinării, comisia va consemna observațiile și concluziile in
procesul verbal de recepție, și îl va înainta in termen de 3 zile lucrătoare Beneficiarului
împreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fără obiecții, a recepției, de amânare sau
de respingere a ei.
Comisia de recepție recomanda admiterea recepției, in cazul in care nu exista
obiecții sau cele consemnate nu sunt de natura sa afecteze utilizarea lucrarii conform
destinatiei sale.
Comisia de recepție recomanda amânarea recepției când:
 se constata lipsa sau neterminarea unor lucrări ce afectează siguranța in
exploatare a lucrărilor din punct de vedere al exigentelor esențiale;
 lucrarea prezintă vicii a căror remediere este de durata si care, daca nu ar fi
făcută, ar diminua considerabil utilitatea ei;
 exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrărilor si este nevoie de
încercări de orice fel pentru a le clarifica;
 se constata lipsa sau neterminarea unor lucrări ce afectează siguranța in
exploatare a construcțiilor, echipamentelor și a instalației hidraulice sau capacitatea de
înmagazinare prevăzută;
 nu au fost respectate condițiile cerute de către organele de avizare abilitate in
acest scop.
Comisia de recepție recomanda respingerea recepției, daca constata vicii care nu
pot fi înlăturate și care, prin natura lor, împiedica realizarea uneia sau a mai multor

Pag. 114
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

exigente esențiale, caz in care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc.
Președintele comisiei de recepție va prezenta investitorului procesul-verbal de
recepție cu observațiile participanților si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-
verbal de recepție, Beneficiarul hotărăște admiterea, amânarea sau respingerea recepției
și notifică hotărârea sa, in interval de 3 zile lucrătoare, Antreprenorului, împreuna cu un
exemplar al procesului-verbal.
În cazul in care admiterea recepției se face cu obiecții, in procesul-verbal de
recepție se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele
de remediere se vor conveni cu Antreprenorul, dar ele nu vor depăși, de regula, 90 de zile
calendaristice de la data recepției, dacă, datorită condițiilor climatice, nu trebuie fixat alt
termen.
Recepţionarea lucrărilor este precedată de controlul riguros al acestora, care
cuprinde în mod obişnuit:
 Verificarea tranşeei şi patului conductelor;
 Verificarea conductei montate în şanţ;
 Verificarea cotelor conductelor;
 Verificarea respectării prescripţiilor de montaj şi funcţionare corectă a vanelor,
aparatelor de măsură, ventilelor de aerisire;
 Respectarea dimensiunilor şi a cotelor prevăzute în proiectele de execuţie;
 Asigurarea etanşeităţii conductei;
 Verificarea la presiune;
 Verificarea capacităţii de transport;
 Verificarea umpluturilor şi pavajelor refăcute;
 Respectarea măsurilor de protecţie şi de securitate a muncii.

5.6. Recepţia izolaţiei conductelor de otel

Se face de către dirigintele de șantier împreună cu delegatul constructorului,


înainte de lansarea în şanţ; lansarea se va face cu utilaje, susţinerea conductei făcându-se
numai cu chingi, pentru a evita deteriorarea izolaţiei.
La recepţia izolaţiei se va încheia proces – verbal, care face din documentele
necesare la recepţia preliminară şi definitivă.
Recepţia izolaţiei constă din:
 Cercetarea vizuală a continuităţii şi uniformităţii izolaţiei;
 Cercetarea grosimii izolaţiei, cu dispozitivul de măsurare a grosimii, în patru
locuri, la cca. 90º pe circumferinţa ţevii, în locurile unde izolația pare mai subţire, dar cel
puţin din 200 m în 200 m, zonele cu grosimea sub 75% din grosimea minimă se vor
reface;
 Corectarea aderenţei izolaţiei prin tăierea ei într-un unchi de cca. 45º şi
jupuirea ei cu mâna de la vârful unghiului, încercarea se va face din 300 în 300 m;
Toate defectele constatate se vor repara, inclusiv cele provocate la recepţie,
înainte de lansarea în tranşee.

Pag. 115
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

5.7. Marcaje pentru conducte


Țevile, racordurile si garniturile de etanșare ale îmbinărilor sunt marcate pentru
identificarea lor mai ușoară pe șantier.
Țevile cu mufe au marcajul imprimat in interiorul mufei, iar acesta consta din: DN,
tipul mufei, materialul, uzina, anul de fabricație și sigla producătorului.
Țevile cu flanșe au marcajul scris pe țeava în cazul flanșelor sudate sau imprimat
cu ajutorul matriței în cazul țevilor cu flanșe turnate. Marcajul acestor țevi consta din:
uzina, DN, PN, lungimea utila, materialul si anul fabricației.
Racordurile cu mufe de îmbinare au marcajul imprimat in interiorul mufei, care
consta din: DN, tipul mufei, materialul, uzina, anul de fabricatie, PN si unghiul de curbura.
Pe racordurile cu flanșe se imprima: DN si PN.
Pe corpul garniturilor cu inserție metalica sunt marcate: tipul, sigla producătorului
de țevi, DN, codul de utilizare, materialul, sigla producătorului de elastomeri, anul si
trimestrul de fabricație.

CAP.6. FITINGURI

6.1. Generalitati

Toate fitingurile vor fi din acelaşi material cu conductele şi vor avea clasa minimă
de presiune egală cu cea a conductei pe care se montează, dar oricum mai mare de PN10.

6.2. Reductii

Toate reducţiile vor fi de tip concentric şi confecţionate din acelaşi material ca şi


conducta pe care se montează. Reducţiile vor fi incluse în linia de conducte cu acelaşi tip
de îmbinări utilizate între secţiunile de conducte sau după cum recomandă producătorul
conductelor şi fitingurilor şi conform aprobării Inginerului.

6.3. Coturi

Toate coturile, egale sau reduse, vor fi confecţionate din acelaşi material ca şi
conducta pe care se montează. Coturile vor fi incluse în linia de conducte cu acelaşi tip de
îmbinări utilizate între secţiunile de conducte sau după cum recomandă producătorul
conductelor şi fitingurilor şi conform aprobării Inginerului. Coturile vor fi asigurate după
necesităţi.

6.4. Teuri

Toate teurile, egale sau reduse, vor fi de tip 90° şi confecţionate din același
material ca si conducta pe care se montează după cum este specificat in detaliile de
execuție ale Antreprenorului, aprobate de Inginer. Teurile vor fi incluse în linia de
conducte cu îmbinări cu flanşe sau după cum recomandă producătorul fitingurilor şi
Pag. 116
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

conform aprobării Inginerului.

6.5. Flanse oarbe

Flanşele oarbe vor fi instalate la capetele conductelor, fie dacă sunt sau nu
indicate in detaliile de execuție ale Antreprenorului, aprobate de Inginer. Se vor utiliza o
garnitură de etanşare şi buloane din oţel galvanizat, aprobate de Inginer. Se va monta o
flanşă oarbă din material feros în cuplajul cu flanşe. Dimensiunile flanşelor vor fi în
conformitate cu ISO 2531.

6.6. Adaptor cu flansa

Adaptorii cu flanșe vor fi instalați la îmbinările demontabile din cămine fie dacă
sunt sau nu indicate pe detaliile de execuție si vor fi din fonta ductila. Vor avea același
diametru si clasa de presiune egala sau mai mare ca cea a conductei pe care se montează.

6.7. Cuplaje speciale

Cuplajele speciale pot fi necesare în următoarele situaţii:


 tranziţia de la un material la altul;
 montarea vanelor, vanelor de golire, ventilelor de aerisire etc;
 îmbinări între conducte cu dimensiunea în sistem metric;
 instrucţiuni speciale ale Inginerului.
Aceste îmbinări trebuie sa fie indicate în detaliile de execuție ale Antreprenorului,
dar aceasta va prezenta Inginerului spre aprobare specificaţiile producătorului pentru
îmbinările speciale, cu cel puţin două săptămâni înainte de instalare.

CAP.7. ARMATURI

7.1. Generalitati

Prezentele condiții tehnice se refera la armaturile utilizate pe conductele care fac


parte din instalațiile aferente diferitelor obiecte ale investiției.
Utilizarea altor tipuri de armaturi in afara celor specificate in proiect se vor putea
face numai cu avizul proiectantului, care va stabili si condițiile de acceptare.

7.2. Caracteristicile tehnice si conditiile de calitate

Caracteristicile tehnice vor fi cele specificate in listele de echipamente si fisele


tehnice anexate la proiect.
Condițiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu STAS 1170-90, normele si
caietele de sarcini de omologare a produsului.
Materialele de construcție (corp, capac, piese interioare, șuruburi, garnituri, etc.)
trebuie să reziste condițiilor de lucru normale si maxim admise ale instalației din care face
parte (presiune, temperatura, agresivitatea mediului coroziv).
Pag. 117
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

La livrare, fiecare lot de robinete identici va fi însoțit de următoarele documente:


 certificatul de calitate al produsului conform reglementarilor in vigoare;
 buletinul de teste si măsurători dimensionale (lungimea de construcție si
dimensiunile de legătura ale flanșelor, alte dimensiuni caracteristice);
 instrucțiuni de montaj si exploatare.

7.3. Garantii

In documentele însoțitoare, producătorul va garanta buna funcționare a


produselor livrate și conformitatea acestora cu specificațiile prevăzute în standarde și
normative.
În contractul de livrare încheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garanție
de minimum 1 an. În cadrul perioadei de garanție, producătorul este obligat să înlocuiască
orice componenta (sau întreg echipamentul) care a condus la apariția unei avarii datorita
unei calități necorespunzătoare a produsului.
Avaria este definita ca orice diminuare a performantelor de funcționare prescrise
prin standarde, norme interne si certificate de calitate.
Garanția încetează daca Beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificări sau
reparații fără acordul scris al producătorului.

7.4. Transport, manipulare, depozitare

Producătorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzătoare a armaturilor


pentru a fi protejate corespunzător împotriva efectelor dăunătoare ale intemperiilor, a
șocurilor sau manipulării și depozitarii lor.
La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda care poate
provoca degradări ale armaturilor. Se vor folosi in acest scop dispozitive de transport sau
de ridicat corespunzătoare.
Depozitarea robinetelor se va face in stare ambalata sub acoperiș (șopron) sau în
stare neambalata în spații închise unde se asigura protecția împotriva precipitațiilor sau
radiațiilor solare.

7.5. Operatii premergatoare montajului

Înainte de montaj se va verifica daca armatura sau echipamentul auxiliar


corespunde cu cele menționate în documentele însoțitoare (tip, model, varianta
constructiva, caracteristici dimensionale, diametru, presiune, etc).
Se verifica daca produsul nu a suferit deteriorări ca urmare unui transport,
depozitari sau manipulare necorespunzătoare.
In vederea montării în instalația pentru care este destinat se verifica dacă
corespunde celor menționate in proiectul de montaj (desene, specificații tehnice).
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conducta, paralelismul suprafețelor de
etanșare, ale flanșelor și corespondenta găurilor de trecere a elementelor de asamblare
(șuruburi, prezoane) atât ca dimensiuni cat și ca poziție.
Pag. 118
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Se va asigura curățenia generala a circuitului de lucru. Curățirea neglijenta a


rețelei de conducta de blocuri de sudura, rame, capete de țevi, cuie, bucăți de lemn, etc.
lăsate în conducte, poate conduce la blocarea robinetului, determinând reparații
voluminoase și inutile.
Se verifica funcționarea în gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de
închidere - deschidere.

7.6. Montajul armaturilor in instalatii

La montajul robinetelor pe o conducta se va evita ca robinetul sa constituie punct


de sprijin pentru conducta sau sa fie solicitat la elementele de conducta.
În mod normal, robinetul trebuie sa fie susținut de conducta.
Robinetele se pot monta pe conducta in orice poziție. La robineții fluture se va
evita instalarea robinetului cu axul clapetei în poziție verticala, iar la robineții cu sertar se
va evita montarea pe conducta cu axul tip vertical in jos.
Șuruburile și prezoanele îmbinărilor cu flanșe ale armaturilor vor fi astfel strânse
încât:
 sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare șurub sau prezon. Se recomanda
utilizarea unor chei dinamometrice;
 să asigure etanșeitatea îmbinării;
 să nu genereze eforturi excesive in ansamblul îmbinării datorita
neparalelismului contraflanșelor sau a altor cauze.
La robineții de reținere cu clapet, înainte de montaj, se va controla dacă mișcarea
clapetei nu este împiedicata. Se va verifica dacă exista corespondentă între mișcarea
clapei și poziția indicatorului de cursa.
La montarea robineților de reținere cu clapet se va acorda o deosebită atenție
montării corecte in raport cu sensul de scurgere. Săgeata marcată pe robinet corespunde
sensului de curgere al apei pe conducta.

7.7. Proba de presiune

Conductele vor fi probate la presiune împreuna cu armaturile montate numai dacă


presiunea de încărcare a conductelor este inferioara valorii 1,25 x presiunea nominala a
robinetului.
Prezentele condiții tehnice pot fi completate in memoriile tehnice din proiect cu
recomandări și precizări suplimentare specifice obiectului sau instalației descrise si care
sunt obligatorii în aceeași măsura cu cele din prezentul text.

CAP.8. PROTECȚIA ANTICOROZIVĂ

Izolațiile exterioare anticorozive ale conductelor și pieselor de legătură din oțel se


vor executa conform tehnologiei și cu materiale prevăzute în STAS 10166/1-77, STAS
10702/1-83 și STAS 10702/2-80 și vor consta într-un strat de grund și două straturi de
vopsea epoxidică.
Pag. 119
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Înainte de începerea izolării, țevile trebuie să fie absolut uscate, curățate de praf,
murdărie, rugină, grăsimi, ulei și aduse la luciu metalic.
Straturile de grund și de vopsea se vor realiza cu o grosime uniformă de până la
0,20 mm, fără a se lăsa locuri neacoperite și fără a avea scurgeri sau îngroșări. Grundul
sau vopseaua se consideră uscate dacă la atingerea cu mâna nu se lipesc de ea.
Nu se admit grunduirea sau vopsirea pe ploaie.
Tratarea anticorozivă interioară a conductelor metalice se va face cu materiale
performante care să îndeplinească următoarele criterii de performanță:
- asigurarea protecției anticorozive, în condiții de durabilitate minimă 30 de ani;
- materialele de protecție să fie ecologice și compatibile cu cindițiile de transport
al apei potabile.
Produsele folosite la tratarea anticorozivă interioară a conductelor metalice vor
trebui să fie agrementate tehnic și să aibă avizul sanitar al Ministerului Sănătății.
Se va acorda o atenție deosebită tehnologiei de aplicare a produselor anticorozive
în interiorul țevilor metalice.
Vopsirea interioară anticorozivă a conductelor metalice se va face cu produse
moderne, de obicei un ameste epoxidic, care elimină o fază de execuție (grunduirea).
Aceste tipuri de acoperire interioară cu autogrunduire se aplică în două sau trei straturi,
după indicațiile furnizorului. Primul strat are rol de grund și se aplică normal într-o culoare
diferită de cea a următorului strat (pentru a se distinge în timpul aplicării). Fiecare strat va
avea grosimea de 125 microni după uscare (conform precizărilor furnizorului).

CAP.9. DEBITMETRE

Debitmetrele vor fi marcate clar cu următoarele informații :


 numele sau marca fabricii;
 debit nominal;
 anul fabricării și numărul de serie;
 săgeata cu sensul de curgere;

9.1. Caracteristici tehnice si conditii de calitate

Debitmetrele electromagnetice vor permite citirea datelor măsurate, local si la


distanta (vor fi dotate cu interfața de transmitere a datelor).
Detectorul de debit reprezintă tronsonul de conducta prin care este tranzitat
debitul de lichid.
Debitmetrele vor prezenta următoarele caracteristici :
 Corpul va fi executat din otel inoxidabil austenitic cu flanșe;
 Electrozii de măsura vor fi din otel inoxidabil conform AISI 316L;
 Pelicula interna din PP/PTFE/Cauciuc întărit;
 Clasa de protecție a circuitului magnetic IP68;
 Prevăzut cu electrod de împământare (daca se considera necesar).
Convertizorul de debit reprezintă dispozitivul electronic care preia semnalele

Pag. 120
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

electrice de la electrozi și funcție de intensitate afișează mărimea debitului de lichid. Va


trebui sa prezinte următoarele caracteristici tehnice :
 Afișare valoare debit instantaneu si volum total consumat;
 Acuratețe de măsurare: ± 0,2% linearitate si ±0,1% repetabilitate;
 Posibilitate de amplasare la o distanta de minim 20 m fata de detectorul de debit;
 Cutie etanșă din otel inoxidabil cu grad de protecție IP 67;
 Alimentare: curent alternativ 220V/50 HZ;
 Ieșiri: Curent analog 4 – 20 mA, Frecventa 1,25 kHz;
 Interfață seriala de transmitere a datelor;
 Afișaj LCD cu 16 caractere alfanumerice pe min. 2 linii;
 Stocare date in memorie tip EEPROM in caz de avarie energetica;
 Priza tip plug-in pentru conectare la PC sau unitate mobila;
 Temperatura de funcționare –10 0C - + 60 0C;

9.2. Specificatii pentru data logger gsm / sms pentru inregistrare date
prin intermediul unui debitmetru electromagnetic cu insertie

Data loggerul GSM / SMS trebuie:


 să poată măsura și înregistra nivelul de presiune din rețelele de apa;
 să poată înregistra debitul cu ajutorul debitmetrelor electromagnetice;
 să poată fi utilizat in diagnosticarea si sectorizarea rețelelor de apa;
 să poată fi utilizat, daca i se schimbă locația in viitor, în diagnosticarea și
sectorizarea rețelelor de apa.
Specificații tehnice cerute:
 sa fie etanș și să aibă un grad de protecție IP68;
 să aibă o capacitate de memorare de minim 48000 date cu posibilitatea de
extindere opțională la 240000;
 să aibă 2 intrări : una digitala (impulsuri uni sau bi direcționale) cu minim 128
de impulsuri / sec. si una intrare analogica cu senzor intern de presiune. Posibilitate de a
conecta senzori externi, de a primi semnal 4-20mA de la senzori izolați, sau semnal de
tensiune 0-1V, 1-5V;
 să poată transmite datele la PC sau laptop sau PDA prin GPRS – legătură la
Internet Mobil;
 să poată utiliza datele culese cu ajutorul unui soft (interfață);
 senzorul de presiune interna să măsoare in gama 0-20 bar cu precizie de +/-
0,1%;
 modulul GSM trebuie sa fie modem celular dual-band 900/1800 MHz;
 în cazul depășirii unor valori prestabilite (praguri minime sau maxime) ale
mărimilor măsurate logger-ul sa poate transmite un SMS către cel puțin doua numere de
telefon programate cu un mesaj de alerta;
 înregistrarea datelor să se poată realiza cu ajutorul rețelei GSM prin
transmiterea de SMS-uri în funcție de programarea acestuia; data loggerul trebuie să
trimită minim date debit si presiune;

Pag. 121
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

 să funcționeze la o temperatura – 20 ° C pana la 70 ° C;


 să aibă o autonomie de funcționare până la 5 ani pentru max 1 SMS / zi;
 comunicații: RS232, GSM (date) pentru configurarea la distanta, GPRS (e-
mail), SMS;
 ceasul intern al data loggerului să se ajusteze automat de la rețeaua GSM sau
din sistemul SCADA de Dispecer in care se va face integrarea.

9.3. Descrierea sistemului scada regional la care se conecteaza aceste


echipamente

Sistemul SCADA (propus in cadrul unui alt contract aflat in derulare), va fi o


structura centralizata care va presupune realizarea unui Dispecerat Teritorial Regional
(DTR) în municipiul Iași, prevăzut cu echipamente industriale de fiabilitate ridicată,
funcţionând în topologie redundantă pentru asigurarea continuităţii fără întreruperi. Rolul
DTR este acela de coordonare a tuturor subrețelelor de achiziție de date din aglomerările
aflate în aria de interes. Dispeceratele locale (DL) ce urmează a fi integrate reprezintă de
fapt reţele locale de date de proces (LANp) situate în aglomerările aflate în aria/zona de
interes a Operatorului Regional, care achiziţionează şi procesează (în funcţie de specificul
activităţii) informaţiile primare ale procesului (nivelul apei, monitorizare debite, telemetrie,
semnale de diagnosticare, etc.) şi le pun la dispoziţia atât a operatorului local al entităţii
conduse cât şi dispecerului teritorial aflat la nivel central.
Operatorul Regional gestionează 4 tipuri de activităţi distincte şi anume:
telemetrie de reţea, pompare, epurare şi tratare a apei.
Datele vor fi transmise utilizând același protocol de comunicație pentru toate
punctele de lucru, pentru a putea asigura integrarea la nivelul dispecerului zonal.
Integrarea sistemelor de puncte de monitorizare debite presupune montarea
echipamentului de măsură si transmisie a datelor de la aceste puncte de măsură,
transmisia datelor la DTR, preluarea, afișarea si stocarea datelor din câmp.
Tipul de transmisie de la punctele de măsură debit va fi 3G/GPRS/GSM, cu
posibilitatea de transmitere de SMS de avertizare (la depășire praguri debit si presiune,
lipsa alimentare, lipsa apa in conducta).
Pentru partea de telemăsură se vor urmări cel puțin următorii parametri:
 afișare debit instantaneu;
 afișare debit totalizator pozitiv, negativ si total, avertizare lipsa apa in conducta;
 avertizare depășire debit maxim admis;
 avertizare depășire presiune maxima admisa;
 indicare presiune;
 alarmare in caz de putere minima baterie;
 indicare stare comunicație GPRS.
Sistemul SCADA va include afișarea de grafice de tendința (Trend View) pe
diferite perioade a tuturor mărimilor transmise si stocarea acestora pe o perioada de
minim 1 an. Intervalul de comunicare / actualizare a datelor va fi 1 data/60min, cu
posibilitatea configurării ulterioare funcție de necesități.

Pag. 122
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Datele stocate de către datalogger vor trebui să poată fi descărcate si pe un


dispozitiv tip laptop sau PDA direct din acesta la fata locului prin conexiune pe cablu sau
wireless (ex. Bluetooth).

9.4. Verificarea debitmetrelor

Înainte de începerea oricărei acțiuni de verificare, este necesar a dispune de un


program de verificare care sa precizeze caracteristicile de măsurat, de exemplu precizia,
rezistenta la uzura, pierderea de presiune si sa fixeze eventual tolerantele si interpretarea
rezultatelor măsurătorilor.
În fabrica este obligatorie testarea stării tehnice a detectorului de debit și a
părților electronice.
După montaj inspectorul de șantier va dispune verificarea debitmetrelor cu lichidul
de lucru si calibrarea acestora.

9.5. Transport, manipulare, depozitare

Debitmetrele vor fi transportate numai în lăzi bine ambalate și cu capacele de


protecție prinse in șuruburi pe flanșe. Transportul debitmetrului se va face fără lovituri,
răsturnări, vibrații.
Debitmetrul va fi ridicat numai de urechile de prindere, in nici un caz nu se va
introduce nimic in interiorul tubului care să servească la manipularea acestuia, pentru a nu
deteriora elementul sensibil.
Depozitarea se va face in stare ambalata sub acoperiș (șopron) sau in stare
neambalata în spatii închise unde se asigura protecția împotriva precipitațiilor sau
radiațiilor solare.

9.6. Montajul debitmetrelor in instalatii

Debitmetrul poate fi montat in orice poziție, cu axa longitudinala orizontala,


verticala sau înclinată cu un unghi oarecare.
Sensul de curgere trebuie să coincidă cu sensul săgeții de pe eticheta.
Se vor respecta prevederile de montaj ale furnizorului precum și instrucțiunile
cuprinse in fișa tehnica ce va fi atașată acestei documentații.

9.7. Conditii de livrare si garantii

La livrare, fiecare debitmetru va fi însoțit de următoarele documente:


 certificatul de calitate al produsului conform dispozițiilor in vigoare;
 aviz BRML;
 instrucțiuni de montaj si exploatare.
În documentele însoțitoare producătorul va garanta buna funcționare a produselor
livrate.

Pag. 123
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

CAP.10. GARNITURI

Depozitarea garniturilor de etanșare.


În funcție de caracteristicile elastomerilor, pentru depozitarea garniturilor de
etanșare trebuie sa se ia o serie de masuri în privința:
 temperaturii de depozitare;
 umidității sau uscăciunii mediului;
 expunerii la lumina;
 duratei de depozitare.
Normele NF T 46-022 si ISO 2230 precizează modul în care trebuie făcută
depozitarea garniturilor de etanșare, pentru a menține calitatea si eficienta acestora.

10.1. Temperatura de depozitare

Temperatura de depozitare a garniturilor de etanșare trebuie să fie mai mica de


25°C. La temperaturi de 0ºC sau mai joase, rigiditatea garniturilor de etanșare poate sa
crească.
Când temperatura exterioare scade sub 0ºC, garniturile de etanșare trebuie să fie
depozitate la o temperatura de cel puțin 10ºC. Înainte de a fi montate, temperatura
garniturilor de etanșare trebuie sa fie în jur de 20°C pentru ca acestea sa-si refacă
elasticitatea (daca este necesar se pot tine în apa calda).

10.2. Umiditatea mediului

Garniturile de etanșare pe baza de elastomer vulcanizat, trebuie sa fie depozitate


într-un mediu cu umiditate medie.

10.3. Expunerea la lumina

Elastomerii sunt sensibili la acțiunea razelor ultraviolete și la acțiunea ozonului.


Locul de depozitare al garniturilor de etanșare trebuie să fie ferit de acțiunea directa a
razelor soarelui sau a luminii artificiale.

10.4. Termenul de utilizare

Producătorii estimează un termen de până la 3...6 ani după data de fabricație, în


care se pot utiliza garniturile de etanșare, în cazul în care, acestea au fost depozitate în
condițiile prevăzute de normativele NF T 46-022 si ISO 2230 – „Condiții de depozitare a
produselor pe baza de elastomeri vulcanizați”.

CAP.11. SUPORTI

Pentru asigurarea stabilității conductelor intr-o instalație, acestea se vor amplasa


pe suporți metalici.
Suporții pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafața
delimitata de un unghi de 900.

Pag. 124
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Rezemarea se va asigura prin intermediul unor șei metalice, fiind interzisa


rezemarea punctiforma direct pe profile de diverse forme.
Suporții se vor confecționa din tabla, profile si conducte, asamblate prin sudura.
Protecția suporților se va realiza prin grunduire și vopsire cu vopsea
perclorvinilica, după prealabila curățare a suprafețelor până la obținerea luciului metalic.

CAP.12. CONFECTII METALICE SI MONTAJUL INSTALATIILOR

12.1. Executia confectiilor metalice

Toate instalațiile prevăzute în spațiile închise sunt considerate confecții metalice


care se vor executa din țeava de otel la diametrele corespunzătoare impuse prin proiect
(inclusiv grătarele).
Toate coturile cu sau fără flanșe, având diametrul mai mic sau egal cu 400 mm
vor fi trase, iar cele cu diametru mai mare de 400 mm se vor executa din segmenți care
nu vor depăși unghiul la centru pe segment de 200.
Ștuțurile, reducțiile, teurile, crucile si alte piese metalice, se vor confecționa din
conducte, funcție de diametru, prin prelucrare si sudura.
Dimensiunile pentru forma geometrica a pieselor speciale date in proiect sunt
inclusiv grosimea flanșelor si vor avea tolerante de ±2 mm.

12.2. Suduri

Sudurile se vor efectua de sudori autorizați in conformitate cu prevederile PTCR –


colecția ISCIR, marcând pe piesa cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
La sudarea flanșelor si altor piese se vor folosi electrozi adecvați materialului
pieselor ce trebuiesc sudate, pentru care Antreprenorul va prezenta certificat de calitate.
Toate sudurile vor trebui pătrunse pe întreaga secțiune sudata, aspectul lor fiind
conform cu CTE-RG.
La primirea țevilor pe șantier se vor examina certificatele de calitate si se vor
examina dimensiunile si caracteristicile materialului. Pentru realizarea îmbinărilor sudate se
vor folosi electrozi special aleși în funcție de certificatul de calitate al materialului de sudat.
Modul de execuție a sudurii (numărul de straturi, grosimea lor, direcția de sudare,
intensitatea curentului electric, calitatea si diametrul electrozilor) se vor determina în
funcție de marca și calitatea materialului țevilor.
Capetele țevilor vor fi controlate înainte de sudare pentru ca:
- sa fie curățate de rugina sau murdărie;
- planul de taiere a capetelor sa fie perpendicular pe axul conductei;
- sa aibă șanfrenul corespunzător.
Grija deosebita se va acorda alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a
perpendicularității flanșelor pe conducta.
Personalul care execută operația de control nedistrictiv a sudurilor, trebuie sa fie
autorizat în conformitate cu PTCR 11.
Nu se vor executa suduri in aer liber pe timp de ploaie, burniță, ninsoare sau la
temperaturi mai joase de + 5 ºC si mai ridicate de 30 ºC decât luându-se masuri speciale.
Pag. 125
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Piesele cu grosimi mai mari de 20 mm se vor încălzi înaintea sudarii, pentru a


evita apariția fisurilor și deformațiilor (în special cazul flanșelor).
Verificarea sudurilor se va face nedistructiv (vizual si cu lupa) si va pune in
evidenta starea suprafețelor sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile
cordonului de sudura și defectele de suprafață conform tabelelor 1 si 2 din instrucțiunile I
27-72.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi
prezentate la recepția preliminara și finală a lucrărilor.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind
interzisa sudarea cu electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual, vor fi îndepărtate cu
mijloace mecanice pana la materialul sănătos, după care vor fi resudate.
Modul și condițiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare
omologata.
Porțiunile din îmbinările sudate reparate vor fi verificate după remediere ca și
sudurile inițiale.

12.3. Flanse si garnituri

Flanșele se vor procura si nu se vor confecționa in ateliere Antreprenorului.


Nu se admit flanșe cu alte caracteristici sau a căror suprafață de etanșare prezintă
abateri de execuție mari.
Garniturile necesare la îmbinările cu flanșe pot fi din marsit sau cauciuc.

12.4. Montajul instalatiilor hidraulice

Înainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor metalice aferente fiecărei


instalații.
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grija evitându-se lovirea sau
deformarea lor, nefiind admisa montarea in instalație a pieselor deformate.
Înainte de montare in instalație a armaturilor, (indiferent de tipul lor) vor trebui
încercate la banc, pentru verificarea funcționarii normale (etanșare perfecta, închidere-
deschidere completa a clapei sau sectorului, manevra ușoara fără blocări, etc).
Toate îmbinările în flanșe vor trebui sa fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice, datorate tolerantelor de
execuție, se vor face cu inele de reglaj special confecționate.
Nu se admite folosirea a doua garnituri la o îmbinare.

CAP.13. DISPOZITII FINALE

La predarea lucrărilor Beneficiarului, toate utilajele, armaturile, etc., vor trebui să


funcționeze silențios, iar îmbinările să fie perfect etanșe, nefiind admise pierderi de apa.
Antreprenorul va garanta calitatea lucrărilor și atingerea parametrilor proiectați,
pentru întregul ansamblu al lucrărilor.
Pag. 126
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Inginerul are dreptul de a controla tot șantierul, atelierele de confecții,


Antreprenorul asigurând facilitățile pentru aceasta.
Controlul Inginerului nu diminuează cu nimic responsabilitatea Antreprenorului
privind execuția de calitate a lucrărilor.
Materialele si produsele folosite de Antreprenor trebuie să fie însoțite de
certificate de calitate. Este interzisa utilizarea materialelor care nu sunt însoțite de
certificate de calitate.
Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face
numai cu avizul proiectantului și al Inginerului, care vor stabili condițiile de acceptare.
Se vor respecta instrucțiunile specifice privind protecția și tehnica securității
muncii.
Beneficiarul, prin dirigintele de șantier sau Inginer, poate dispune oprirea
lucrărilor daca se constata abateri sau nerespectări ale caietului de sarcini sau poate
dispune demontarea unor lucrări sau instalații executate necorespunzător.
Antreprenorul va pune la dispoziția Inginerului, la cererea acestuia, documentele
din care sa rezulte calitatea materialelor puse în opera sau calității lucrărilor executate.
TOATE DEFICIENTELE DE EXECUȚIE, DE SCHIMBARE A CALITATII
MATERIALELOR PUSE ÎN OPERĂ FARĂ ACORDUL INGINERULUI SE VOR REMEDIA PRIN
GRIJA ȘI PE CHELTUIALA ANTREPRENORULUI.

CAP.14. PROGRAM DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A


POMPELOR

Personalul de exploatare și întreținere are obligația să studieze și să-și însușească


indicațiile cuprinse în instrucțiunile de exploatare ale furnizorilor, care sunt specifice
fiecărui tip de utilaj pentru a remedia defecțiunile in cel mai scurt timp, precum și
manualul de exploatare și întreținere.
Intervențiile la instalația electrica si cea de automatizare se vor face numai de
către persoane autorizate.
Defecțiunile specifice pompelor si modul de remediere sunt menționate in cartea
tehnica a acestora.
Pentru o buna exploatare a utilajelor se vor păstra in evidenta toate documentele
de certificare a calității echipamentelor, cartea tehnica a echipamentelor, procesele verbale
de autorizare și funcționare și se va menține intacta placa de timbru a echipamentelor.

14.1. Controlul si verificarea

Controlul si verificarea generala se face periodic de catre mecanicul de serviciu,


care va trebui să depisteze neregulile (vizibile sau sesizabile) din punct de vedere al
exploatării și să stabilească cauzele care ar putea produce sau au produs defecțiuni.
Operația constă în verificarea:
 etanșeității conductelor si armaturilor;
 starea elementelor care contribuie la exploatarea in siguranță a pompelor;
 indicațiile aparatelor de măsură;
Pag. 127
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

 starea izolației termice a conductelor – daca este cazul;


 buna funcționare a instalațiilor de iluminat, forță și automatizare.
Mecanicul de serviciu trebuie să urmărească indicațiile aparatelor de control:
manometre, sesizor de presiune, etc. (daca sunt prevăzute) pentru a se controla daca
toate elementele rezervoarelor R1 si R2 funcționează normal, la parametrii prevăzuți în
proiect.

14.2. Revizia

Reviziile pompelor se vor prevedea anual, urmărindu-se cunoașterea in detaliu a


fiecărui element al instalației în vederea unor eventuale intervenții care sa permită evitarea
unor accidente.
La pompe se va verifica:
 starea generala a agregatului;
 starea instalației de alimentare cu energie electrica;
 starea instalației de automatizare;
 nivelul de zgomot produs in timpul funcționării;
Verificarea armăturilor de siguranță se face in conformitate cu prevederile ISCIR
pentru echipamente care intra sub acest control.
La armaturile de închidere se va verifica:
 modul de închidere și deschidere a robinetelor (ușurința de manevrare, gradul
de închidere și deschidere, etc);
 etanșeitatea robinetelor.
La ventilele de siguranță se va verifica:
 funcționarea la presiunea de evacuare, precum si capacitatea de acționare (in
timpul exploatării instalației se va acționa periodic dispozitivul de aerisire al robinetului de
siguranță, iar dupa închiderea dispozitivului se va observa daca robinetul se închide);
 etanșeitatea îmbinărilor.
La aparatele de măsură și control se va efectua verificarea funcționarii si eventual,
reetalonarea (de către unități specializate) sau după caz, înlocuirea acestora. Aparatele de
măsură vor avea marcate pe scala valorile limita permise.
La conducte se va verifica:
 starea generala a conductelor;
 etanșeitatea îmbinărilor (la filet, garnituri) si pe traseul conductelor;
 modul de fixare al conductelor si al suporților acestora;
 calitatea manșoanelor de protecție la trecerea conductelor prin perete și
planșee.
Instalația de automatizare se verifica și revizuiește de către o unitate specializata,
conform indicațiilor producătorului. Unitatea poate face parte din organizația de exploatare
a instalațiilor sau poate fi independenta, asigurând serviciile pe baza de contract.
Rezultatul verificărilor făcute la revizie se consemnează intr-un proces verbal care
va sta la baza reparației și a recepției acesteia.

Pag. 128
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

14.3. Reparatii curente

Reparațiile curente se efectuează pe baza constatărilor făcute la verificări și revizii


și preventiv, pentru elementele la care se întrevede că vor putea apare defecțiuni după o
perioada relativ scurta de timp.
Reparațiile curente se fac la unele elemente care pot afecta buna funcționare a
instalației și durează, in general, o perioada scurta de timp.
Reparațiile curente se fac de către personalul de exploatare folosind de regula,
piesele de rezerva din stoc.

14.4. Reparatii capitale

Reparațiile capitale sunt planificate. Ciclurile perioadei de timp intre doua reparații
capitale se stabilesc în funcție de durata normala de serviciu a instalației și de gradul de
uzura a elementelor acestora.
În cadrul reparațiilor capitale se înlocuiesc unele elemente ale instalației sau părți
din acestea cu scopul menținerii instalației la parametrii proiectați specificați de către
furnizorul de echipament.
Repararea agregatelor de pompare, precum și reetalonarea aparatelor de măsură
și control se face în ateliere de specialitate.
În cazul înlocuirii unor echipamente, se recomandă ca înlocuirea să se facă cu
aceleași tipuri de echipamente.
Procesul-verbal încheiat după efectuarea probelor și recepția instalației, se va
depune la cartea tehnica a construcției.

14.5. Reparatii accidentale

Reparațiile accidentale, care sunt determinate de apariția neașteptată a unor


defecțiuni, deteriorări sau avarii, se execută imediat, pentru a menține în permanenta
siguranța, funcționarea instalației.
În cazul avariei parțiale sau totale a unor echipamente, se repara imediat
echipamentul avariat de restul instalațiilor astfel: la pompe, se oprește electromotorul și
apoi se închid vanele de pe refularea pompei.

CAP.15. ANEXA NR.1 – SUMARUL ACTELOR NORMATIVE

Materialele şi calitatea bunurilor ce urmează a fi furnizate în cadrul contractului,


vor fi în concordanţă cu Standardele Internaţionale adecvate (ISO) și/sau corespondente
românești sau cu Codul de utilizare (CP).
Toţi furnizorii pentru materialele şi bunurile ce urmează a fi procurate conform
listei de cantităţi, vor fi atestaţi prin ISO 9001 sau EN 29001.
Exceptând cazurile în care se specifica altfel, toate echipamentele, materialele şi
forţa de muncă vor corespunde standardelor şi normativelor valabile în România.
Pag. 129
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egală sau mai ridicată decât
standardele şi codurile specificate, vor fi supuse analizei şi aprobării prealabile în scris de
Beneficiar.
Diferenţele dintre standardele specificate şi standardele alternative propuse vor fi
descrise amănunţit în scris de către Antreprenor şi trimise Beneficiarului cu cel puţin 28
zile înainte de data la care Antreprenorul cere aprobarea Beneficiarului.
Antreprenorul va obţine şi va ţine pe şantier cel puţin o copie a Standardelor şi
codurilor de utilizare la care se refera specificaţia şi oricare alt standard care se aplică la
materialele care urmează a fi furnizate sau care se referă la calitatea lucrărilor ce urmează
a fi executate.
Un Antreprenor care îşi propune să folosească versiuni alternative ale codurilor şi
standardelor specificate va trimite versiunea alternativă Beneficiarului pentru aprobare.
Toate materialele şi calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de
un standard aprobat, vor fi de tip superior.
Acolo unde cerinţele oricărei specificaţii sau reglementari standard contravin
cerinţelor acestei specificaţii, sau oricărui articol din desene, Antreprenorul va cere
Beneficiarului clarificări înaintea începerii lucrărilor.
Aceste standarde sunt descriptive şi nu restrictive. Antreprenorul poate furniza
bunuri care să se conformeze şi altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate
cel puţin egală cu standardele menţionate.
STAS, SR Standarde Româneşti
ISO Standarde Internaţionale
EN Norme Europene
I Normativ pentru lucrări de instalaţii
C Normativ pentru lucrări de construcţii
PE Normativ pentru lucrări de instalaţii electrice
P Normativ pentru lucrări de arhitectura, rezistenta, drumuri
NP Normativ pentru lucrări de rezistenţă
Legi,Hotarari de Guvern, Ordine
Legea 10-1995 Legea privind calitatea in construcţii, cu modificările și completările
ulterioare.
Legea 50/1991 Autorizarea lucrărilor de construcții, cu modificările și completările
ulterioare.
Legea 319/2006 Legea privind protecția și sănătatea muncii.
HG766/1997,republicata in 2008 Aprobarea unor regulamente privind calitatea in
construcții.
HG 273/1994 Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații
aferente acestora.
HG 728/1994 Regulamentul privind certificarea calității produselor folosite in
construcții
HG 925/1995 Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a execuției și a construcțiilor pentru investiții din fonduri publice.
HG 300/2006 Cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele

Pag. 130
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

temporare sau mobile Ordin MLPAT 9/N/1993 Regulamentul privind protecția si igiena
muncii in construcții.
Ordin MI 381/1993 si Ordin MLPAT 7/N/1993 Norme generale de prevenire si
stingere a incendiilor.
Ordin 1485/2008 al ISC - Procedura pentru evaluarea laboratoarelor de analiza si
încercări în construcții în vederea autorizării.
Ordin 777/2003 al ISC Îndrumător pentru atestarea tehnico profesională a
specialiștilor cu activitate în construcții.
Normative
P 118 -1999 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.
C 16-1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și
a instalațiilor aferente.
I22-1999Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune și
de alimentare cu apa și canalizare ale localităților.
I 9-1994 Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare.
I 14-1976 Normativ pentru protecția contra coroziunii a construcțiilor metalice
îngropate.
NP 036-1999 Normativ de reabilitare a lucrărilor hidroedilitare din localitățile
urbane.
GP 043-1999 Ghid privind proiectarea , execuția si exploatarea sistemelor de apa
și canalizare utilizând conducte din PVC si polietilena.
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de instalații
aferente construcțiilor.
C 149-1987 Instrucțiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
pentru elementele de beton si beton armat.
U 6-1978 Normativ privind lucrul utilajelor de construcţii pe timp friguros.
ST 010-1997 Specificaţie tehnică privind calitatea de performanţă ale
echipamentelor pentru lucrări de fundaţii, pentru asigurarea calităţii construcţiilor, a
protecţiei vieţii şi sănătăţii, a siguranţei în exploatare şi a protecţiei mediului.
Standarde românești:
SR 10898:2005 Alimentări cu apă şi canalizări. Terminologie.
STAS 3061-74 Hidraulică. Terminologie, simboluri și unități de măsură.
SR GHID ISO/CEI 99: 2010 Vocabular internațional de metrologie. Concepte
fundamentale și generale în termeni asociați (VIM).
Sr 6819:1997;sr 6819:1997/C1:1997 Alimentari cu apa. Aducțiuni. Studii,
prescripții de proiectare și de execuție.
STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimea maxima de îngheț. Zonarea
teritoriului RSR.
SR 8591:1997 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.
SR 4163-1:1995 Alimentari cu apa. Rețele de distribuție. Prescripții fundamentale
de proiectare.
STAS 4273-83 Construcții hidrotehnice. Încadrarea in clase de importanta.
SR 4163-2:1996 Alimentari cu apa. Rețele de distribuție. Prescripții de calcul.

Pag. 131
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

SR 4163-3:1996 Alimentari cu apa. Rețele de distribuție. Prescripții de execuție și


exploatare.
SR 1343-1:2006 Alimentari cu apa . Determinarea cantităților de apa potabila
pentru localități.
STAS 3051-1991 Sisteme de canalizare. Canale ale rețelelor exterioare de
canalizare. Prescripții fundamentale de proiectare.
SR 1846-1:2006 Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.
SR 1846-2:2007 Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea 2:
Determinarea debitelor de ape meteorice.
SR EN 805: 2000 Alimentări cu apă. Condiţii pentru sistemele şi componentele
exterioare clădirilor.
STAS 2250-73 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de încercare
și presiuni de lucru maxime admisibile.
SR EN 752-4:2008 Rețele de canalizare din exteriorul clădirilor. Partea 4:
Dimensionare hidraulică și considerații referitoare la mediu.
SR EN 1295-1: 2002 Calculul de rezistenta mecanica a rețelelor îngropate sub
diverse condiții de încărcare. Partea 1: Condiții generale.
SR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de țevi de materiale plastice pentru
scurgeri și canalizări, fără presiune. Policlorura de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea a 3-a:
Ghid pentru instalare.
SR EN 12889: 2000 Execuția fără tranșee și încercarea racordurilor și rețelelor de
canalizare.
STAS 12594-87 Canalizări. Stații de pompare. Prescripții de proiectare.
STAS 2308-81 Alimentari cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de
vizitare.
STAS 9570/1-89 Marcarea si reperarea rețelelor de conducte si cabluri in localități.
STAS 7335-3/86 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate.
Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din hotel.
STAS 7335-7/87,8/85,9/88 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice
îngropate.
SR 7335-6:1998 Protejarea conductelor la subtraversări de râuri și la treceri prin
cămine.
SR ISO 3864-1:2009 Simboluri grafice. Culori si semne de securitate.Partea1:
Principii de proiectare pentru semnele de securitate in locurile de munca si zonele publice.
SR ISO 3864-3:2009 Simboluri grafice. Culori si semne de securitate.Partea3:
Principii de proiectare simboluri grafice utilizate in semnele de securitate.
SR 1848-1: 2008 Siguranţa circulaţiei. Indicatoare si mijloace de semnalizare
rutiere. Clasificare, simboluri şi amplasare.
SR EN 22768-1:1995 Tolerante generale. Partea 1:Tolerante pentru dimensiuni
liniare și unghiulare fără indicarea tolerantelor individuale
SR EN 22768-2:1995 Tolerante generale. Partea 2:Tolerante geomerice pentru
elemente fără indicarea tolerantelor individuale.

Pag. 132
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

SR EN 10293:2005 Oteluri turnate pentru utilizări generale.


SR EN 10088-1:2005 Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabile.
SR EN 10025-1:2005 Produse laminate la cald din oteluri pentru construcții.
Partea 1: Condiții tehnice generale de livrare.
SR EN 10029 :2005 Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale
cu 3 mm. Tolerante la dimensiuni, de formă și masă.
SR EN 10025-3:2004 Produse laminate la cald din oteluri de construcții. Partea a
3-a: Condiții tehnice de livrare pentru oteluri de construcții sudabile cu granulație fina în
stare normalizată/laminare normalizată.
SR EN 10025-5:2005 Produse laminate la cald din oțeluri pentru construcții.
Partea 5: Condiții tehnice de livrare pentru oteluri de construcții cu rezistența îmbunătățită
la coroziunea atmosferica.
SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru construcții, din oțeluri de
construcție nealiate și cu granulație fină. Partea 1: Condiții tehnice de livrare.
SR EN 10210-2:2006 Profile cave finisate la cald pentru construcții, din oteluri de
construcție nealiate și cu granulație fină. Partea a 2-a: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni
și caracteristici ale profilului.
SR EN 10210-2:2006/AC:2007Profile cave finisate la cald pentru construcții, din
oteluri de construcție nealiate și cu granulație fină. Partea a 2-a: Dimensiuni, tolerante la
dimensiuni și caracteristici ale profilului.
SR EN ISO 898-1:2009Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare
executate din otel carbon si otel aliat. Partea 1: Șuruburi parțial si complet filetate si
prezoane de clasă de calitate specificata. Filete cu pas normal si filete cu pas fin.
SR EN ISO 898-5:2002Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare
executate din oțel carbon și oțel aliat. Partea 5: Știfturi filetate si elemente de asamblare
filetate similare care nu sunt supuse eforturilor de tracțiune.
SR EN ISO 898-6:2002Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare
executate din oțel carbon și oțel aliat. Partea 6 Piulițe cu sarcini de proba indicate. Filete
cu pas fin.
SR ISO 5996:2000 Armaturi industriale din fonta. Robinete de închidere cu sertar
Pn 2.5,Pn 4, Pn 6, Pn 10, Pn 16. Dimensiuni principale.
SR EN 1074-6: 2009 Robinetărie pentru alimentare cu apa. Condiții de funcționare
și verificări specifice. Partea 6: Hidranți.
SR EN 545: 2007 Tuburi, racorduri și accesorii de fontă ductilă și îmbinarea lor la
rețelele de apă. Condiții și metode de încercare.
STAS 10933/1-94 Armaturi industriale din fonta si otel. Robinete cu clapa fluture.
Condiții speciale de calitate.
STAS 8589-70 Culori convenționale pentru identificarea conductelor care
transporta fluide in instalații terestre si navale.
SR 13354: 1996 Manometre, vacuumetre și monovacuumetre înregistratoare cu
element elastic.
SR 3589-8: 1994 Manometre, vacuumetre si monovacuumetre inregistratoare cu
element elastic. Verificări de recepție.

Pag. 133
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

SR EN ISO 6603-1:2001 Materiale plastice. Determinarea comportării la soc prin


perforare a materialelor plastice rigide. Partea 1: Încercarea la soc instrumental.
SR EN ISO 6603-2: 2001 Materiale plastice . Determinarea comportării la soc prin
perforare a materialelor plastice rigide. Partea 1: Încercarea la soc neinstrumental.
SR EN ISO 179-1: 2001 Materiale plastice . Determinarea proprietăților la soc
Charpy. Partea 1: Încercarea neinstrumentala la soc.
SR EN ISO 179-2: 2002 Materiale plastice . Determinarea proprietăților la soc
Charpy. Partea 2: Încercarea instrumentala la soc.
SR EN ISO 4589-3: 2000 Materiale plastice. Determinarea comportării la foc cu
ajutorul indice lui de oxigen. Partea 3 : Încercarea la temperatura ridicata.
SR EN 12842: 2004 Racorduri de fonta ductila pentru sisteme de canalizare de
PVC sau PE. Condiții și metode de încercare.
SR EN 1759-1: 2005 Flanșe și asamblările lor. Flanșe rotunde pentru țevi,
robinete, racorduri și accesorii, desemnate Class. Partea 1: Flanșe de oțel NPS ½ până la
24.
SR EN 14525: 2005 Racorduri intermediare pentru flanșe și manșoane cu
toleranțe mari din fonta ductila destinate a fi utilizare la conducte din diferite materiale
:fonta ductila, fonta cenușie, oțel, PVC, PE, fibre de ciment.
SR EN 877: 2004/A1: 2007 Tuburi și racorduri din fontă, asamblările lor și
accesorii destinate evacuării apelor din clădiri. Condiții, metode de încercare și asigurarea
calității.
SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă și
oțel. Specificații și metode de încercare.
SR EN 10220:2003: Țevi de oțel sudate și fără sudură. Dimensiuni și mase liniare.
SR EN 10300:2006 Țevi și racorduri de otel pentru conducte subterane si
imersate. Materiale de bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald.
SR EN 13157:2004 Instalații de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu
acționare manuală.
SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de management al calității. Cerințe.
SR EN ISO 9001:2008/AC:2009 Sisteme de management al calității. Cerințe.
Standarde DIN
DIN 4045 Glosar cu termeni ape uzate.
DIN 19525 Îndepărtarea apei uzate; Ghid de proiectare.
DIN 4050 Planuri finale pentru sisteme publice de canalizare.
DIN 19543 Condiţii generale pentru rosturi la conductele de canalizare şi drenaj.
DIN 4033 Canale şi conducte pentru ape uzate, Cod de practică pentru construcţii.
DIN 1997 Dispozitive de închidere în sistemul de drenaj pentru clădiri.
DIN 4284 Guri de scurgere cu sifon detaşabil.
Standarde ISO
ISO 4227-1:2007 Sisteme de conducte din plastic pentru alimentari cu apa -
Conducte din polietilena (PE) și fitinguri. Partea 1: Generalități.
ISO 4227-2:2007 Sisteme de conducte din plastic pentru alimentari cu apă -
Conducte din polietilena (PE) și fitinguri. Partea 2: Conducte.

Pag. 134
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

ISO 1431-1:2004/Amd 1:2009 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la


fisurare datorita acțiunii ozonului. Partea 1: Încercare de deformare statica.
ISO 12162 Rezistenta la variaţie pe termen lung a presiunii interioare.

Întocmit, Verificat,
Ing. Dragoş COJOCARU Dr. ing. Ioan COJOCARU

Pag. 135
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

CAIET DE SARCINI
privind reabilitarea puţurilor (vechi) de captare a apei subterane
(în scop potabil)

Prezentul caiet de sarcini conţine condiţii tehnice pentru execuția lucrărilor de


reabilitare a puţurilor de captare a apei subterane în vederea creşterii randamentului şi
capacităţii de debitare.
Măsurile prevăzute nu sunt limitative, ele, completând documentaţiile de
specialitate şi nu exclud obligativitatea respectării normelor şi normativelor tehnice,
precum şi STAS - urile în vigoare.

I. Generalități

I.1. Utilizarea îndelungată a forajelor (puţurilor) de extracţie a apei potabile are ca


rezultat final deteriorarea lor în ceea ce priveşte randamentul şi capacitatea de debitare.
Reabilitarea reprezintă procesul de restaurare a unui foraj de apă şi aducerea sa la
starea de eficientă iniţială.
Reabilitarea forajelor de captare a apei se realizează, în principiu, prin utilizarea de
mijloace mecanice şi chimice

I.2. Cauzele principale ale pierderii randamentului şi capacităţii de debitare a


forajelor de apă pot fi împărţite în patru mari grupe:
- înnisiparea forajului;
- colmatarea coloanei filtrante şi a zonei din jurul acesteia;
I.3. Reabilitarea forajelor constituie o procedură complexă care necesită un grup
relativ mare de operaţii şi totodată personal calificat şi cu experienţă în executarea unor
astfel de operaţii.

I.4. Pentru reabilitarea forajelor se pleacă de la stabilirea exactă a cauzelor şi


factorilor care au produs sau au contribuit la apariţia deficienţei
acestora.

I.5. Pe baza constatărilor privind cauzele şi factorii care au contribuit la


producerea deficienţelor de funcţionare a forajelor se alege şi metoda cea mai adecvată
pentru reabilitarea lor.

I.6. Verificarea calităţii lucrărilor realizate de către reprezentanţii


constructorului, proiectantului şi beneficiarului, pe parcursul execuţiei sau la recepţia

Pag. 136
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

finală, se va face în conformitate cu conţinutul prezentului caiet de sarcini, care cuprinde


prevederi pentru următoarele faze tehnologice:
- denisiparea forajului (curăţirea forajului până la talpă);
- decolmatarea filtrului şi a stratului filtrant din exteriorul coloanei filtrante.

II. Denisiparea forajului (curăţirea până la talpă)

II.1. Într-o primă etapă a procesului de denisipare se stabilesc cauzele care au


determinat înnisiparea forajului.
II.2. Pentru stabilirea cauzelor care au determinat înnisiparea forajului este
necesar să se studieze în primul rând dosarul tehnic (profilul litologic, schiţa de tubaj,
analize granulometrice, chimice) şi tot materialul în legătură cu exploatarea lui (debitul
pompei de exploatare, debite exploatate, adâncimea de montare a pompei etc.).

II.3. După analiza acestor informaţii se realizează o cercetare la faţa locului.

II.4. Dacă electropompa este încă în funcţiune se va determina debitul forajului şi,
pe cât posibil, curbele de pompare (Q=f(s)) şi curbele de revenire (s=f(t)).

II.5. Dacă pompa nu este în funcţiune se vor executa lucrări de demontare a


echipamentelor hidraulice din foraj, inclusiv extragerea electropompei, şi se vor întocmi
curbele de pompare şi de revenire folosind o pompă Mamuth sau o electropompa
submersibilă de tipul celei cu care urmează să se echipeze, la reabilitare, forajul.

II.6. După executarea operaţiilor de la pct. II.4. şi II.5. se trece la demontarea


instalaţiilor şi echipamentelor hidraulice (inclusiv electropompa
submersibilă) din fiecare foraj în parte. Aceste operaţii se vor executa numai după
înlăturarea, cu ajutorul unei macarale, a plăcii de beton care formează tavanului cabinei
forajului (operaţie din categoria lucrărilor de reabilitare a construcţiilor aferente lucrării).

II.7. Înainte de începerea procesului de denisipare se măsorară nivelul hidrostatic


al apei în puţ şi adâncimea până la partea superioară a materialului depus în foraj.

II.8. Se prelevează o probă din materialul depus în foraj. Extragerea probei de


material din foraj se face cu ajutorul unei linguri cu clapă (de tipul celor care se folosesc în
mod normal în timpul execuţiei forajelor noi pentru curăţatul tălpii forajului după
extragerea sapei de percuţie).

II.8. Operaţia de la pct. II.7 şi II.8. va furniza constructorului următoarele


informaţii:
- poziţia părţii superioare a materialului depus în foraj (se notează în
caietul de evidenţă al constructorului)
- materialul depus la baza forajului se află în stare de cimentare

Pag. 137
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

(înnisipare consolidată);
- dacă se constată că înnisiparea este produsă cu nisip şi nămol având diametrul
mai mic decât orificiile fantelor filtrului, cauza înnisipării a fost nepotrivirea
mărimii fantelor, alegerea greşită a sitei sau a granulaţiei pietrişului intodus în
raport cu stratul acvifer din care se captează apa;
- dacă se constată că înnisiparea s-a produs cu nisip amestecat având particule
mai mari decât orificiile fantelor filtrului sau sitei, atunci cauza înnisipării poate fi
deteriorarea suprafeţei filtrului;
- dacă se constată că înnisiparea s-a produs cu nisip amestecat cu pietriş, cu
dimensiuni mai mari decât fantele filtrului şi înnisiparea se întinde mai sus de
locul de legătură cu coloane de prelungire a filtrului, atunci cauza înnisipării este
pătrunderea materialului din strat prin spaţiul inelar dintre coloana de prelungire
a filtrului şi coloana de protecţie.
Constatările făcute vor fi aduse imediat la cunoştinţa proiectantului şi
totodată consemnate în cartea construcţiei.

II.9. În cazul în care informaţiile analizate la pct. II.8 indică faptul că

coloana filtrantă este deteriorată, proiectantul va dispune abandonarea forajului existent şi


realizarea unuia nou.

II.10. În cazul în care nu a fost identificată situaţia de la pct. II.9 se


trece la evacuarea propriu-zisă a sedimentelor depuse pe fundul forajului -
operaţie care poartă denumirea de denisipare.

II.9. În cazul existenţei unei înnisipări consolidate operaţia de


denisipare începe prin execuţia unei curăţiri şi evacuări a materialului depus cu ajutorul
lingurii cu clapă despre care s-a scris la pct. II.7.

II.10. După realizarea denisipării parţiale cu ajutorul lingurii cu clapă şi, în toate
celelalte cazuri de înnisipare neconsolidată pentru curăţirea forajului se va folosi procedeul
de denisipare prin pompare. Acest procedeu se realizează cu o instalaţie aer-lift, folosindu-
se pompe cu aer comprimat tip Mamuth.

II.11. Pompa mamuth se va dimensiona în raport cu caracteristicile constructive


ale puţului (adâncime, diamentru coloanei de exploatare, nivelul hidrostatic, poziţia şi tipul
filtrului) şi cu caracteristicile hidrogeologice ale orizonturilor acvifere deschise de filtre
(granulometrie, grosime, potenţial acvifer). Un astfel de calcul este prezentat în anexa la
prezentul caiet de sarcini.

II.12. Operaţia de denisipare se execută cu un debit mai mare cu cca. 25 %


decât debitul optim proiectat pentru exploatare (care este de circa 8 ÷ 10 l/s) iar
perioada minimă de execuţie a denisipării trebuie să fie de 4 ore.

Pag. 138
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

II.13. La execuţia denisipării se procedează astfel:


a) Ţeava de refulare a pompei Mamuth se coboară până la partea
superioară a decantorului (partea superioară a stratului colmatat).
b) Se coboară ţeava de aer astfel ca baza să fie la cca 1 m deasupra
şiului ţevii de refulare.
c) Se deschide robinetul (vana tip clapet) de pe conducta de aer şi
se pompează aer până când apa evacuată prin ţeava de refulare devine limpede. În mod
normal denisiparea se realizează într-un interval de circa 4 ore.
În cazul în care apa refulată devine limpede înainte de trecerea unui interval
continuu de pompare de 4 ore se continuă pomparea până la trecerea acestui interval de
timp. Această cerinţă are ca explicaţie faptul că se doreşte realizarea, încă din această
fază, a unui început de denisipare (decolmatare) a filtrului din jurul coloanei filtrante.
În cazul în care, după un interval de pompare cu pompa mamuth de cca. 10 ore
consecutive, apa refulată nu devine limpede, se opreşte pomparea şi se solicită prezenţa
proiectantului pe şantier care va analiza situaţia şi va dispune măsurile ce se impun.

II.14. Pompa Mamuth rămâne instalată în puţ. Se aşteaptă până ce nivelul freatic
revine la nivelul iniţial (nivelul hidrostatic).

II.15. Se execută, utilizând pompa Mamuth, o pompare experimentală având


durata de minim 4 ore la debitul optim stabilit prin Studiul Hidrogeologic. Daca debitul
optim şi denivelarea se menţin constante (se admit abateri de ± 5 % şi la debit şi la
denivelare) de-a lungul pompării în intervalul de timp arătat mai sus, se întrerupe
pomparea şi se consideră denisiparea forajului şi decolmatarea filtrului realizată.

II.16. În cazul în care denisiparea este realizată se trece la operaţia de pompare


experimentală (v. Caiet de Sarcini Pompări Experimentale) în vederea stabilirii cu precizie a
debitului optim de exploatare a forajului reabilitat.

II.17. În cazul în care la pomparea executată conform pct. II.1.15 nu se


realizează cerinţele de debit se trece la faza următoare: decolmatarea filtrului.

III. Decolmatarea filtrului şi a stratului filtrant din exteriorul coloanei


filtrante

În continuare vor fi descrise trei tehnici de realizare a decolmatării filtrului şi a


stratului filtrant. Metoda ce va fi aplicată practic rămâne la alegerea constructorului în
funcţie de echipamentul pe care îl deţine sau pe care îşi permite să şi-l procure sau să-l
confecţioneze.

III.1. PRIMA METODĂ: decolmatarea filtrului şi a stratului filtrant utilizând


pompa Mamuth cu ieşirea aerului pe circumferinţa ţevii de aer.

Pag. 139
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Metoda este cunoscută sub denumirea: „cu barbotare în dreptul


stratului” – şi se prezintă schematic în fig. 1.

III.1.1. Se coboară ţeava de refulare a pompei Mamuth la cca. 60 cm deasupra


bazei inferioare a coloanei filtrante.

III.1.2. Se coboară ţeava de aer astfel ca baza ei să fie situată la circa 1 m


deasupra şiului (bazei) ţevii de refulare

III.1.3. Se deschide aerul (robinet tip clapet) şi se pompează până când apa
soseşte limpede.

III.1.4. Se închide aerul şi se face presiune maximă la compresor. În acest timp


se coboară ţeava de aer cu circa 30 cm sub şiul ţevii de refulare.

Fig. 1. Decolmatarea filtrului şi a straturilor prin barbotare


cu pompă Mamuth. 1. presetupă; 2. coloana forajului;
3. ţeavă de aer; 4. ţeavă de refulare; 5. coloana filtrantă;
6. poziţia bazei ţevii de aer în timpul pompării apei; 7. poziţia
bazei ţevii de aer în timpul barbotării

Pag. 140
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

III.1.5. Se deschide brusc robinetul de aer pentru 15 – 20 de secunde


timp în care în foraj se va produce un barbotaj puternic în dreptul nivelului (cotei) de ieşire
a aerului.
III.1.6. Se ridică ţeava de aer la prima poziţie în coloana de refulare şi se
deschide din nou robinetul de pe ţeava de aer în vederea pompării apei din foraj. Apa va
ieşi tulbure prin ţeava de refulare.

III.1.7. Se pompează în continuare până ce apa va ieşi limpede din ţeava de


refulare
III.1.8. Se ridică ţeava de refulare mai sus cu 0, 6 – 0,8 m faţă de poziţia avută
la punctul III.1.1.

III.1.9. Se procedează în mod similar ca la pct. III.1.2…III.1.8. până ce se


parcurge toată nălţimea coloanei filtrante.
III.1.10. În final se coboară ţeava de refulare până la piesa de fund pentru a o
curăţa de eventualele depuneri produse în timpul operaţiei de decolmatare. În acest
stadiu, când apa refulată din foraj este limpede, se poate considera că decolmatarea este
realizată.
III.2. A DOUA METODĂ: decolmatarea coloanei filtrante şi a straturilor filtrante
din jurul coloanei cu „jet de apă sub presiune”. Pentru a aplica această metodă
constructorul va trebui să dispună de un „dispozitiv cu jet” de tipul celui prezentat în fig. 2.

Fig. 2. Dispozitiv de decolmatare cu jet. 1. jet de apă;


2. coloana filtrantă; 3. filtrul din jurul coloanei filtrante
4. duze de 6 – 12 mm.
Pag. 141
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

III.2.1. Se observă că dispozitivul are 2 – 4 duze orizontale de 6 – 12 mm


diametru. Pentru ca energia jetului să fie folosită la maximum este indicat ca distanţa între
duză şi interiorul coloanei filtrante să fie de maximum 6xd (d – diametrul duzei).

III.2.2. Instalaţia cuprinde în componenţa sa şi o pompă de presiune cu ajutorul


căreia se pompează apa în conducta de alimentare a dispozitivului prevăzut cu duze. Din
experienţa practică s-a constatat că, cele mai bune rezultate s-au obţinut atunci când
electropompa asigura o presiune de pompare cuprinsă între 10 şi 20 bari.

III.2.3. Decolmatarea se realizează prin rotirea lentă a dispozitivului odată cu


imprimarea, pe verticala forajului, a unei mişcări de dute – vino astfel încât întreaga
suprafaţă a coloanei filtrante să fie supusă la acţiunea jetului. Extragerea mâlului, a
nisipului sau a argilei dislocate, se face la final cu ajutorul pompei Mamuth folosind tehnica
descrisă la pct. III.1.10.

III.3. A TREIA METODĂ: decolmatarea coloanei filtrante şi a filtrului exterior


„prin pistonare”. Pentru a aplica această metodă trebuie să se dispună de un dispozitiv tip
piston al cărui alcătuire este prezentată în fig. 3.

III.3.1. Pistonul se introduce în foraj cu ajutorul prăjinilor sau a cablului,


pistonarea începându-se de la baza coloanei filtrante unde este tras cu cca. 50 cm în sus
şi, apoi, coborât în poziţia iniţială. Garniturile de cauciuc nu trebuie să fie prea strânse.

III.3.2. La mişcarea pistonului în sus se creează o sucţiune care determină un


aflux puternic de apă spre filtru. Ca urmare a acestui aflux se produce şi o absobţie şi a
materialului de colmatare în coloana forajului.

III.3.2. Se repetă mişcarea pistonului în sus şi în jos de circa 20 de ori la acest


nivel. În continuare se ridică pistonul cu circa 50 cm faţă de poziţia de bază anterioară şi
se repetă operaţia de pistonare după tehnica arătată.

III.3.4. Se procedează la fel, din aproape în aproape până la parcurgerea întregii


înălţimi a coloanei filtrante.

III.3.5. Indiferent de metoda de decolmatare aplicată (1, 2 sau 3) verificarea


eficienţei decolmatării coloanei filtrante şi a filtrului exterior din jurul acestea se face
aplicând tehnica descrisă la pct. III.1.15 şi III.1.16.

Pag. 142
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

Fig. 3. Dispozitiv piston pentru decolmatarea coloanei


filtrante şi a filtrului din jurul acesteia. 1. pistonul
propriu- zis; 2. garnituri; 3. dispozitiv de închidere
cu sfera din cauciuc.

În cazul în care la pomparea executată conform pct. II.1.15 nu se realizează


cerinţele de debit se solicită prezenţa proiectantului pe şantier care va dispune măsurile ce
se cuvin a fi aplicate.

Întocmit, Verificat,

Ing. Alina Aurora BĂDEANU Dr. ing. Ioan COJOCARU

Pag. 143
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

CAIET DE SARCINI
privind execuția pompărilor experimentale

Prezentul caiet de sarcini conţine condiţii tehnice pentru execuția pompărilor


experimentale în scopul determinării debitului optim de pompare al forajelor reabilitate dar
şi pentru întocmirea studiului hidrogeologic al zonei.
Măsurile prevăzute nu sunt limitative, ele, completând documentaţiile de
specialitate şi nu exclud obligativitatea respectării normelor şi normativelor tehnice,
precum şi STAS - urile în vigoare.

I. Execuția pompărilor experimentale

I.1. Pomparea experimentală are ca scop determinarea debitului optim de


exploatare pe baza diagramei reale de funcţionare a puţului Q = f(s).
I.2. Se așteaptă stabilirea în foraj a nivelului hidrostatic. Perioada de timp necesară
stabilizării nivelului hidrostatic se va aprecia de la caz la caz.
I.3. Se notează datele privitoare la nivelurile hidrostatice măsurate în foraje întru-
un tabel de forma:
Tabel nr.1
Foraj Adâncime Cota foraj Cota apei Adâncimea nivelului apei
foraj (m) subterane subterane
(m) (m) NHs
(m)
Foraj 1
Foraj 2
....
Foraj n

I.4. Pompările experimentale pentru fiecare puţ în parte se vor efectua în trei
trepte (treapta I, treapta II și treapta III), cu valori crescătoare ale debitului, dar fără a se
depăşi debitul maxim de deznisipare.
I.5. Pompările experimentale se vor face cu pompe cu aer comprimat aer-lift
(Mamuth).
I.6. Alegerea pompei pentru fiecare foraj se face în aşa fel încât datele tehnice ale
pompei să corespundă situaţiei forajului ca: diametru, adâncime, debit.

Pag. 144
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

I.7. Se vor lua toate măsurile pentru evitarea întreruperii pompei în timpul unei
trepte din cadrul pompărilor experimentale.
I.8. Pompa aer-lift se introduce în interiorul forajului la adâncimea corespunzătoare
părţii superioare a decantorului.
I.9. La pompele cu aer comprimat treptele se realizează prin una din metodele:
I.9.1. Se dau coeficienți de submergență „K” diferiți, adică pentru treapta I se dă,
de exemplu, un coeficient de submergenţă k=2, pentru treapta II, k=2,5, iar pentru
treapta III, k=3.
H
k
h
în care: H – este adâncimea la care s-a introdus conducta de aer comprimat;
h – adâncimea nivelului apei măsurat de la nivelul scurgeri amestecului de apă şi
aer comprimat.
I.9.2. Se măreşte capacitatea pompei, prin mărirea diametrului, sau se micşorează
capacitatea pompei, prin micşorarea diametrului;
I.9.3. Se variază debitul de aer comprimat ce intră în foraj, metodă ce se realizează
prin fixarea ventilului de siguranță al compresorului la o presiune cu puţin mai mică decât
presiunea necesară ridicării coloanei de apă, sau se dă drumul în aer liber unei anumite
cantități de aer comprimat, în așa fel încât în foraj să pătrundă numai o cantitate de aer
comprimat corespunzătoare debitului şi denivelării dorite. Variația debitului compresorului
se poate realiza prin variația turației motorului.
I.10. Dacă există situații în care metodele descrise pentru reglarea debitului nu
sunt satisfăcătoare, se recurge la o altă metodă care constă în
înapoierea unei anumite cantități de apă în foraj. (fig. 1)
Prin deschiderea treptată a ventilului 7 şi închiderea treptată a ventilului 6 se
urmărește nivelul hidrodinamic al apei. În momentul în care s-a obţinut nivelul
hidrodinamic dorit, ventilele 6 și 7 rămân în poziţia respectivă, continuându-se pomparea.
I.11. În timpul unei trepte de pompare, pomparea trebuie să se facă la o
denivelare stabilizată pentru un debit dat. Aceasta se stabileşte practic atunci când trei
măsurători ale denivelării efectuate într-o perioadă de cel puţin o oră indică aproximativ
aceleaşi valori ale nivelului hidrodinamic.
I.12. Odată stabilit debitul de pompare se începe efectuarea înregistrărilor de date
pentru treapta respectivă (tabel 2).
I.13. Durata unei trepte din cadrul pompărilor experimentale va fi de 8 ore. În
acest interval se fac măsurători ale debitului, urmărind ca acesta să fie menţinut
constant în cadrul treptei de pompare respective.
I.14. Măsurătorile nivelului hidrodinamic se realizează cu dispozitive speciale de
măsură a adâncimii nivelului apei.

Pag. 145
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

I.15. După trecerea celor 8 ore de pompare continuă se opreşte pomparea. Din
acel moment se fac măsurători, la intervale stabilite de timp (tabel 2.), cu privire la
revenirea nivelului apei în foraj la valoarea nivelului hidrostatic.

1 - coloana filtranta; 2 - conducta refulare; 3 - introducerea aerului comprimat;


4 - conductă pentru aer comprimat; 5 - șarniere; 6,7 – ventil; 8 - cap liftare;
9 - conductă pentru înapoierea apei în sondă; 10 - canal de scurgere;
11 – manometru; 12 – filtru; 13 – decantor.
Fig. 1 Principiul de funcționare al pompei aer-lift la care
se foloseşte metoda înapoierii unei cantităţi
de apă în sondă

I.16. După stabilizarea nivelului apei în foraj la nivel hidrostatic se începe Treapta a
II-a de pompare. Aceasta se realizează prin mărirea debitului pompei faţă de debitul la
treapta I-a de pompare.
I.17. Se înregistrează în tabelul 2 datele măsurate în treapta a II-a de pompare
după tehnica descrisă la treapta I. Se respectă, de asemenea, indicaţiile de la pct. I.15.
I.18. După stabilizarea nivelului apei în foraj la nivel hidrostatic se începe Treapta a
III-a de pompare. Aceasta se realizează prin mărirea debitului pompei faţă de debitul la
treapta II-a de pompare.
Pag. 146
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

I.19. Se procedează în mod similar cu privire la măsurători, oprirea şi revenirea la


nivel hidrostatic descrisă la Treapta I-a de pompare. Toate datele se înscriu în tabelul nr.
2.
I.20. Se recomandă ca evacuarea apei rezultate din pompări să se facă la o
distanţa de cel puţin 30 m faţă de verticala forajului, pentru a nu influenţa rezultatele.
I.21. Centralizarea rezultatelor pentru cele trei trepte de pompare se va face în
caietul de pompări experimentale într-un tabel de forma celui prezentat în tabelul 3.
I.22. Caietul de pompări experimentale se va completa şi cu dateele hidrogeologice
prezentate în continuare:

Date hidrogeologice

- Staţia hidrologică...........................................................
- Localitatea..........................
- Indicativ foraj.....................
- Staţia hidrologică...............
- Bazin hidrografic...............
- Judeţul.............................
- Coordonate foraj
- X....................................................
- Y....................................................
- Z altitudine, cota absolută................
- Cotă buză burlan.............................
- Cotă dală........................................
- Sistem de referinţă..........................
- Executant........................................................
- Beneficiar........................................................
- Anul execuţiei..................................................
- Localizare foraj
- Unitatea hidrogeologică...................
- Unitatea morfologică.......................
- Formaţiune geologică......................
- Distanţa de râul (lacul)....................
- Tipul forajului
Freatic, ord. I, ord. II, lac, captare, poluare
staţie experimentală, piezometru......................
- Adâncime
Reţea, explorare, exploatare.............................
- Executat în sistem
- uscat....................................................................
- hidraulic cu circulație directă (inversă)....................
- Adâncime foraj (m)...........................................
Pag. 147
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

- Diametru filtru (PVC, metal, beton) mm.................................


- Diametru coloană PVC (metal) mm........................................
- Suprafaţa activă (%)............................................................
- Strat acvifer captat între adâncimile
- Strat I............................................
- Strat II...........................................
- Strat III..........................................
- Strat IV..........................................
- Curba granulometrică strat acvifer.....................

- Perioada efectuării pompărilor: de la...................... la.......................


- Timpul de pompare: total........................................
- treapta I.........................
- treapta II........................
- treapta III......................
- Timpul de revenire: total.........................................
- treapta I.........................
- treapta II........................
- treapta III.......................
- Caracteristicile utilajului de pompare:
- tipul pompei.........................................
- putere pompă.......................................
- diametrul pompei..................................
- adâncime de fixare pompă.....................
- debit nominal pompă.............................
- Dispozitive pentru măsurători (tip)
- pentru debit..........................................
- pentru nivel...........................................

- De asemenea, se va ataşa profilul litologic al forajului.

Pag. 148
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

UNITATEA ..................... DATA ÎNCEPERII..................


OBIECTIVUL................... DATA FINALIZĂRII..............
PERIMETRUL..................
POMPĂRI EXPERIMENTALE
FORAJ NR.........................NP (NH) = Tabel nr. 2
Adâncimea Denivelarea Denivelarea Revenire Debit Observații
Minutul

De la începutul De la începutul nivelului apei S (m) reziduală S – S1 Q


Scara
Data

pompării revenirii NP (D) (m) S1 (m) (m) (l/s)


T (min) T (min)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 - TREAPTA I
5 -
10 -
15 -
20 -
30 -
40 -
50 -
60 -
70 -
120 -
150 -
180 -
240 -
300 -
360 -
420 -
480 -
Pag. 149
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
- 5 REVENIRE I
- 10
- 15
- 20
- 30
- 40
- 50
- 60
- 70
- 120
- 150
- 180
- 240
- 300
- 360
- 420
- 480
5 - TREAPTA II
10 -
15 -
20 -
30 -
40 -
50 -

Pag. 150
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

60 -
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
70 -
120 -
150 -
180 -
240 -
300 -
360 -
420 -
480 -
- 5 REVENIRE II
- 10
- 15
- 20
- 30
- 40
- 50
- 60
- 70
- 120
- 150
- 180
- 240
- 300
- 360
- 420

Pag. 151
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

- 480
5 - TREAPTA III
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10 -
15 -
20 -
30 -
40 -
50 -
60 -
70 -
120 -
150 -
180 -
240 -
300 -
360 -
420 -
480 -
- 5 REVENIRE III
- 10
- 15
- 20
- 30
- 40
- 50
- 60

Pag. 152
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+ C.S.+D.E. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA CÂMPURILOR DE CAPTARE TIMIȘEȘTI (VERȘENI)

- 70
- 120
- 150
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
- 180
- 240
- 300
- 360
- 420
- 480

Tabel nr. 3

Date înregistrate în forajul nr.............................................

Debit Q Debit Denivelarea


Data Nivel Nivel Denivelare
Treapta

Durata

specific specifică
(ore)

efectuării TEST hidrostatic hidrodinamic S


l/s m3/s q s/Q
testului (m) (m) (m)
(l/sm) (m/m3/ms)
Pompări I
experimentale II
III

Pag. 153
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

II. Interpretarea rezultatelor

II.1. La începutul pompării experimentale, atât debitul, cât şi nivelul hidrodinamic


variază, iar, după un anumit timp de pompare, aceste variaţii se micşorează. Această
perioadă în care variaţiile sunt mici şi constante se numeşte perioadă de stabilizare.
II.2. Pentru a evidenţia aceste variaţii, precum şi perioada de stabilizare se
reprezintă grafic variaţia debitului faţă de timp Q = f(t) şi variaţia nivelului hidrodinamic în
funcţie de timp NHd = f(t) (fig. 2)

Fig. 2. Graficul de variaţie al debitului şi al nivelului hidrodinamic


în funcţie de timp

II.3. La recepţia forajului, executantul este obligat să predea reprezentarea grafică


Q = f(t) și NHd = f(t).
II.4. Rezultatele obţinute la treptele de pompare efectuate se înscriu în genere
într-o curbă numită curba de indicaţie Q = f (S) care serveşte pentru determinarea
debitului optim de exploatare.
II.5. Curba de indicaţie în cazul straturilor acvifere cu nivel liber are convexitatea
spre axa debitelor (fig.3). Când alura curbei rezultate nu este aceasta înseamnă că
măsurătorile au fost greşite şi că este necesar să se refacă.
II.6. Curba de indicaţie se va întocmi pe şantier pentru a verifica imediat dacă
măsurătorile au fost corecte.
II.7. Analitic se poate face o verificare rapidă a curbelor de indicaţie prin relaţia:
S1  S 3 S 2  S 3

Q1  Q3 Q 2  Q3
în care: S1, S2 și S3 reprezintă denivelările obţinute la debitele
Q1, Q2 și Q3 corespunzătoare celor trei trepte de pompare.
Pag. 154
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

O probă de debit corect executată trebuie să respecte relaţia de mai sus.

Fig. 3. Graficul curbei de indicație Q = f (S)


I – linie dreaptă – straturi sub presiune în roci omogene;
II – curbă convexă – straturi freatice şi straturi sub
presiune în roci neomogene
III – curbă concavă – în caz de măsurători eronate
II.8. Pe baza datelor furnizate de curba de indicaţie se întocmeşte curba debitului
specific, q = Q/S, adică a debitului obţinut pe metru de denivelare. Debitul specific se
schimbă cu debitele pompate, respectiv cu denivelările realizate. În fig. 4 se arată această
variaţie.

Fig. 4 – Relația între denivelarea și debitul puțului și între denivelare și debitul specific

II.9. Debitul specific dă îndicații utile în ceea ce privește efectuarea corectă a


denisipărilor precum şi a pompărilor experimentale.
II.10. Debitul specific trebuie să se mențină constant sau să scadă din cauza
pierderilor de presiune existente pe traseul pe care îl parcurge fluidul și în nici un caz nu
trebuie să crească.
II.11. În cazul în care debitul specific crește, înseamnă că deznisiparea şi
decolmatarea coloanei filtrante şi a stratului filtrant nu şi-au atins scopul.

Pag. 155
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

II.12. Nerespectarea poziţiei injectorului faţă de partea inferioară a conductei de


refulare, duce, de asemenea, la erori. Dacă injectorul este aşezat la o distanţă mai mică
decât 2...3 m faţă de partea inferioară a conductei de refulare, atunci o parte din aerul
comprimat iese prin exteriorul conductei de refulare, formând un amestec ce are tendinţa
să ridice nivelul apei, conducând la concluzii greşite asupra nivelului hidrodinamic.
II.13. Având un nivel hidrodinamic greşit măsurat înseamnă că debitul specific este
mai mare decât debitul specific real. Dacă şi în timpul denivelării (a doua sau a treia) se
constată o creştere a debitului specific se iau măsuri de remediere.

III. Determinarea debitului maxim de exploatare al forajului (conform SR


1629-2/1996) pe baza datelor experimentale

III.1. Debitul admisibil al coloanei filtrante a unui puț Qa se determină cu relaţia:


Qa    d e  l f  Va (m3/s) (1)

în care: de – diametrul exterior al coloanei filtrante (diametrul exterior al


peretelui de susţinere – pentru puţurile săpate) sau al filtrului de
pietriş mărgăritar, în m;
lf – lungimea coloanei filtrante (lungimea activă a filtrului), în m;
Va – viteza aparentă admisibilă de intrare a apei în filtru, în m/s.
III.2. Viteza aparentă admisă de intrarea apei în filtru, Va, se determină cu relaţia:
K
Va  (m/s) (2)
15
în care:
K – conductivitatea hidraulică medie (coeficient de filtrare, constanta
Darcy) a acviferului determinată prin pompări experimentale.
Valoarea vitezei admisibile se poate estima şi în funcţie de granulozitatea
acviferului, conform tabelului 4.
Tabel 4

Diametrul granulelor,
Va
corespunzătoare conţinutului de
(m/s)
40% a stratului acvifer

0,25 0,0005
0,50 0,0010
1,00 0,0020

III.3. Debitele maxime exploatabile, Q0 şi denivelările corespunzătoare, s0 se


estimează folosind reprezentările grafice din fig. 5 şi 6.

Pag. 156
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Fig. 5. Determinarea debitului maxim exploatabil, Q0 şi denivelarea


corespunzătoare, s0 la un puţ pentru un acvifer cu un nivel liber

Fig. 6. Determinarea debitului maxim exploatabil, Q0 și denivelarea


corespunzătoare, s0 la un puţ pentru un acvifer cu nivel sub presiune

Pag. 157
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Dreptele notate cu ”2” în figurile 5 și 6 sunt reprezentările ecuaţiei (1) Q = f(lf) în


sistemul Q – lf, iar curbele notate cu ”1” constituie în sistemul de coordonate Q – s,
reprezentarea diagramei de indicaţie Q = f(s), realizate pe baza pompărilor experimentale
în trei trepte.
III.4. La intersecţia diagramei de indicaţie (curbele 1) cu dreptele 2 se obțin
puncte de optim; debitul Q0 poate fi debitat de acvifer la denivelarea s0 și, în același timp,
poate fi admis de filtrul forajului fără a se depăşi viteza admisibilă (2).
III.5. Debitul optim al fiecărui foraj al captării trebuie să respecte două restricţii:
- Denivelarea maximă: 2/3 din grosimea iniţială a acviferului.
- Debitul pompat mai mic decât debitul admisibil evaluat pe baza
caracteristicilor filtrante ale acviferului (K).

III.6. În funcţie de nivelul hidrodinamic corespunzător debitului ce urmează a fi


captat, pompa submersibilă se recomandă a se amplasa între 5 m până la 10 m sub acest
nivel (dacă este posibil) şi în nici un caz în dreptul filtrului.

IV. Verificarea eficienţei hidrodinamice a forajului (testul de eficienţă


hidrodinamică)

IV.1. Testul de eficienţă hidrodinamică se realizează pe baza datelor obţinute de la


pompările experimentale în trei trepte, cu o durata de 8 ore pe treaptă.

IV.2. Eficienţa hidrodinamică a forajului se calculează utilizând relaţiile:

St
 B  CQ (1)
Q
1
E  100 (%) (2)
C
1 Q
B
unde: St – denivelarea totală măsurată în foraj;
St/Q – denivelarea specifică;
E – eficienţa hidrodinamică a forajului;
B – factor care exprimă rezistenţele hidraulice ale acviferului în zona
de alimentare a forajului (fig. 7);
C – factor care exprimă rezistenţele hidraulice la traversarea coloanei
filtrante şi a zonei din imediata vecinătate a acesteia (fig. 7).
Folosind aceste date, relaţia (1) se reprezintă grafic printr-o dreaptă în coordonate
St/Q și Q.

Pag. 158
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Fig. 7 Graficul de variație al denivelării specifice funcție de debit


Valorile B și C reprezintă panta și respectiv ordonata la origine a dreptei și se deduc
grafo – analitic din fig. 7, după care se poate calcula eficienţa hidrodinamică a forajului, E,
cu relația (2), pentru orice valoare a debitului exploatat.

IV.3. Este recomandat ca în cazul executării forajelor pentru alimentarea cu apă la


debite mai mici de 90 l/s să nu se admită valori ale eficienței hidrodinamice mai mici sau
egale cu 60%.

Întocmit, Verificat,

Ing. Alina PETRE STAN Dr. ing. Ioan COJOCARU

Pag. 159
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

CAIET DE SARCINI
pentru lucrări de construcţii (betoane)

CAP. 1 - CADRU LEGISLATIV

În anexa nr. 1 sunt menţionate: legislaţia în vigoare şi actele normative, alcătuite


din STAS-uri, normative şi instrucţiuni, cu indicaţia unde sunt publicate.
Actele normative citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea
în operă a acestora, condiţiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrărilor.
Suplimentar, în cuprinsul documentaţiei se fac referiri la prevederile unora din actele
normative menţionate în anexă, cu trimiteri la condiţii ce trebuie respectate în cazuri
particulare (concrete) de lucrări, faze de execuţie sau materiale.
În cazul că furnizorul poate oferi materiale, articole şi produse realizate dupa
standarde straine, de calitate cel puţin egală cu cele prevazute în actele normative
româneşti menţionate anterior, Antreprenorul va trebui să obţina aprobarea Inginerului
pentru folosirea acestor materiale. În această situaţie Antreprenorul va înainta Inginerului
spre aprobare, o dată cu cererea respectivă, o copie de pe standardul strain privind
calităţile materialului respectiv.

CAP. 2 - CERINŢE GENERALE

2.1. Protejarea structurilor şi a utilităţilor existente

Antreprenorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru protejarea tuturor


clădirilor, structurilor şi utilităţilor, publice sau private, inclusiv a stâlpilor de linie electrică,
utilităţi stradale, conducte, hidranţi, canale (de scurgere), reţele electrice şi de telefon, fie
că apar sau nu în desene. Antreprenorul va întreţine şi va proteja toate structurile şi
utilităţile de acest tip de orice deteriorare. Orice deteriorare ce rezultă în urma activităţilor
desfăşurate de Antreprenor va fi reparată pe cheltuiala acestuia.
Antreprenorul îşi va asuma întreaga responsabilitate pentru trasarea și stabilirea
poziţiei tuturor structurilor şi utilităţilor subterane. Serviciile pentru clădiri vor fi menţinute
şi orice costuri sau cheltuieli rezultând din deteriorări ale acestora vor fi plătite de către
Antreprenor.

2.2. Siguranţă şi securitate pe şantier

Antreprenorul are responsabilitatea de a cunoaşte şi respecta reglementările


locale privind siguranţa pe şantier şi de a lua toate măsurile necesare pentru a proteja tot
personalul ce lucrează pe şantier de orice riscuri ce pot apărea în desfăşurarea lucrărilor.

Pag. 160
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Antreprenorul se va asigura în special că sunt angajate numai persoane calificate pentru


responsabilităţile curente şi că sunt folosite instrumentele şi procedurile corecte.
Antreprenorul va fi responsabil pentru asigurarea securităţii pe şantier pentru a-şi
proteja materialele şi echipamentele şi pentru a preveni accesul neautorizat la locul
construcţiei şi eventualele riscurile care pot decurge de aici.

2.3. Curăţenia la locul de muncă

Antreprenorul are întreaga responsabilitate pentru protejarea tuturor suprafeţelor


exterioare şi interioare, dispozitivelor de fixare şi echipamentelor, de pete, urme, murdărie
sau de orice deteriorare apărută în timpul construirii, la terminare, sau instalare, până
când proiectul complet este predat Angajatorului.
Înainte de a solicita o verificare a lucrărilor încheiate în scopul de a obţine acordul
final, Antreprenorul va face curăţenia necesară, reparând şi finisând ceea ce este necesar
astfel încât toate suprafeţele, dispozitivele de prindere şi echipamentele să fie lăsate în
condiţii acceptabile.

2.4. Manipularea şi depozitarea materialelor

Toate materialele şi echipamentele ce urmează a fi folosite în cadrul lucrărilor vor


fi depozitate de către: producător, furnizor, fabricant şi de către Antreprenor înainte, în
timpul şi după expedierea făcută astfel încât să prevină deformarea, răsucirea, îndoirea,
spargerea, sfărâmarea, ruginirea şi orice deteriorare, furt sau stricăciune de orice fel
asupra materialului sau echipamentului.
Orice material care, în opinia Angajatorului, a ajuns atât de deteriorat încât nu
mai poate fi folosit în scopul proiectat iniţial sau specificat va fi îndepărtat imediat de pe
şantierul unde se execută lucrarea Antreprenorul nefiind despagubit pentru materialul
deteriorat sau pentru procedurile de îndepărtare a acestuia. Materialele fabricate vor fi
expediate şi depozitate în containerul original, marcat clar, cu identificarea materialului şi a
producătorului.

2.5. Dovezi fotografice ale progresului lucrărilor

Vor fi făcute fotografii digitale în fiecare săptămână indicând gradul de progres al


lucrărilor. Pe cât posibil toate fotografiile vor fi făcute din aceleași locații pe toată durata
derulării contractului pentru o mai bună vizualizare a progresului lucrărilor. Aceste locații
vor fi stabilite de comun acord cu Angajatorul înainte de începerea oricărui tip de activitate
(demolare/construire). De asemenea, la cererea Angajatorului vor fi făcute fotografii
speciale indicând anumite particularităţi ale obiectivului de realizat.
Toate Fotografiile vor fi numerotate, îndosariate şi predate Angajatorului lunar pe
CD și în format printat cu comentarii la fiecare fotografie. Dreptul de reproducere şi
difuzare a fotografiilor aparţine Angajatorului.

Pag. 161
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

CAP. 3 – CERINŢE GENERALE STRUCTURI DIN BETON

3.1. Grosimea elementelor de construcţie

Grosimea minimă a elementelor de construcţie va fi determinată în general în


funcţie de lucrabilitate, impermeabilitate şi cerinţele de protecţie anti-coroziune.
Grosimea pereţilor din beton armat şi precomprimat şi a dalelor proiectate să
reţină lichid nu va fi mai mică de 300 mm dacă nu se specifică altfel în Standardele și
Normativele Româneşti relevante sau Proiectul Tehnic aprobat.

3.2. Clasificarea structurilor din beton

Clasificarea se va aplica în mod egal părţilor structurale, acolo unde în cadrul unei
anumite structuri există mai mult de o clasă de beton. Structurile vor fi împărţite în clase
ţinând cont de influenţa mediului înconjurător.

3.3. Cerinţe pentru controlul fisurilor

Lăţimea fisurii va fi limitată astfel încât folosirea adecvată a structurilor portante


precum şi aspectul şi durabilitatea să nu fie afectate ca rezultat al fisurii.
Lăţimea fisurii pentru structurile din beton care reţin apă este limitată la 0,20 mm.

3.4. Acoperirea cu beton a armăturilor

Stratul de beton de acoperire al barelor de armare exterioare şi conductelor


precomprimate nu va fi mai mic de:
 30 mm pentru suprafeţele interne ale plăcilor şi pereţilor în suprastructurile
construcţiei;
 50 mm pentru toate celelalte situaţii.
Acoperirea cu beton a armăturii va fi stabilită în funcţie de importanţa structurii,
condiţiile de pe teren şi alţi factori. Va fi în conformitate cu cerinţele normelor de
proiectare a structurilor din beton şi beton armat, în cadrul utilităţilor hidrotehnice,
protecţia anticorozivă a structurilor.
Baza mată a armăturii din beton turnat la faţa locului care intră în contact cu solul
va avea la bază îmbrăcăminte din beton. Stratul de acoperire va fi detaliat pentru a
asigura o fundaţie stabilă şi solidă pentru oţelul-beton şi pentru cofraj.

3.5. Distanţe între barele de armare

Barele de armare vor fi aranjate la intervale ce variază în funcţie de tipul şi


mărimea elementelor, calculele statice, mărimea maximă a agregatelor, dimensiunile
articolelor din oţel introduse şi alţi factori dar de cel puţin 2,5 ori diametrul.

Pag. 162
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Antreprenorul trebuie să asigure suficient spaţiu pentru vibratoare interne în


timpul betonării astfel încât vibratorul pe cât posibil să nu atingă barele de armare.

3.6. Membrane hidroizolante şi etanșari

În structuri de reţinere a apei (inclusiv apa subterană) toate rosturile de îmbinare


vor conţine membrane hidroizolante sau alte materiale hidroizolante. Rosturile de dilataţie
în structurile etanşate vor cuprinde atât membrane sau alte materiale hidroizolante cât şi
etanşant de suprafaţă. Un etanşant va fi mereu aplicat pe ambele feţe ale peretelui sau
dalei. În rosturile de expansiune şi rosturile de dilatare membranele hidroizolante vor fi de
tipul membrană perforată în interior. Suprafaţa membranelor hidroizolante va fi de tip
expansibil şi va fi permisă doar sub plăcile de bază.
Îmbinarea dintre plăci, ziduri şi sol va fi asigurată prin membrane hidroizolante,
fără a elimina orice altă membrană de protecţie furnizată.

3.7. Îmbinări la structurile din beton

Antreprenorul va fi responsabil pentru proiectarea şi localizarea adecvată a


îmbinărilor. Poziţia şi tipul de îmbinare pentru toate rosturile vor fi indicate clar în desenele
detaliate şi vor fi conforme cu specificaţiile si cu Standardele și Normativele Româneşti
relevante.

3.8. Îmbinări ale construcţiilor

Îmbinările construcţiilor sunt necesare acolo unde tipul de structură, mărimea,


condiţiile de lucru sau alte condiţii împiedică turnarea continuă a betonului. Locaţia şi tipul
de îmbinare vor fi indicate în desenele de proiectare. Se vor folosi îmbinări suprapuse (de
tip lambă şi uluc) dacă se doreşte obţinerea unei siguranţe mărite împotriva forţelor de
frecare.
În toate structurile supuse presiunii hidrostatice interioare sau exterioare, vor fi
instalate membrane hidroizolante pe îmbinările în construcţie perpendicular pe direcţia de
scurgere a apei. Betonul-armat va fi continuu în îmbinări, iar barele care ies din îmbinare
vor fi menţinute curate.
Distanţele dintre îmbinări vor fi stabilite în funcţie de tipul de structură, fundaţii şi
alte condiţii de lucru. Îmbinările de construcţii vor fi realizate la distanţe standard de ≤ 8
m în elementele din beton armat.

3.9. Rosturi de dilatare

În cazul rosturilor de dilatare, feţele din beton vor fi separate de un spaţiu liber
pentru a permite acomodarea la dilatarea termică estimată. Etanşanţi de dilatare (garnituri
de etanşare) vor fi mereu aplicate pe ambele laturi în spaţiul de dilatare.
Executarea rosturilor de dilatare va fi făcută în funcţie de tipul structurii, fundaţii,

Pag. 163
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

condiţii de mediu ambiant şi alte condiţii de lucru.


Armarea va fi discontinuă şi vor fi plasate bare metalice, dacă este necesar cu o
jumătate acoperită cu un compus rezistent la rupere şi extremitatea prevăzută cu capăt
compresibil.
Pentru canale sau conducte de suprafaţă, rosturile de dilatare/contracţie vor fi
instalate la intervale nu mai mari de 24 m.

3.10. Rosturi de construcţie/de control a crăpăturii

Rosturile de control a crăpăturii vor fi prevăzute pentru a preveni crăparea


betonului din cauza dispoziţiei diferitelor straturi ale solului, înclinaţiile solului la bază,
variaţii de solicitare la blocurile adiacente structurii.
În general, rosturile de control sunt aplicate în special la canale şi structuri
subterane cum ar fi deversoarele, rigolele şi alte structuri îngropate pe lungime.

3.11. Protecţie anticorozivă pentru beton

O atenţie deosebită va fi acordată potenţialului de coroziune al apei subterane,


solului, asupra betonului poziţionat deasupra şi sub nivelul apei.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare (ex. sisteme de protejare a
suprafeţei de beton interioare și exterioare şi strat mărit de beton de acoperire) pentru a
asigura cerinţele de durabilitate ale duratei de viaţă prevăzută în proiectul structural.
Antreprenorul va respecta cerinţele de protecţie anticorozivă conforme cu
Standardele și Normativele Româneşti relevante.

3.12. Fundaţii pentru echipamente şi vibraţii cauzate de utilaje

Podelele cu dale din beton şi fundaţiile de sub pompe sau alte utilaje
(echipamente) rotative vor fi proiectate astfel încât să minimalizeze vibraţiile structurii
propriu-zise şi să prevină solicitările suplimentare.
Componentele mecanice şi electrice ale echipamentului vor fi montate pe
postamente din beton construite deasupra nivelului podelei structurii din zonă.
Fundaţiile vor fi proiectate pentru a transmite solicitările statice şi dinamice de la
echipament la postamentul de beton izolat de structura principală, dar dacă este necesar,
vor fi consolidate şi legate de structurile de rezistenţă din beton. Solicitările dinamice şi
statice specifice pentru echipament determină dacă sunt aplicabile alte soluţii pentru
fundaţie.

CAP. 4 - LUCRĂRI DE TERASAMENTE LA CONSTRUCŢII

4.1. Generalităţi

Antreprenorul va face excavari şi taluzări şi va îndepărta materialele excavate

Pag. 164
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

după cum se specifică aici şi după cum se arată în Planţele desenate ale proiectului.
Antreprenorul nu va începe lucrările de terasamente până când nu va efectua toate
masurile de siguranţă:
 îngrădirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare
pentrupietoni şi vehicule, iar pe timpul nopţii semnalizarea luminoasă la toate punctele
periculoase.
Execuţia lucrărilor de terasamente se va face având în vedere prevederile din
urmatoarele normativele:
 NP 112 - 04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
 C196 –88 Executarea lucrărilor de terasamente pentru executarea fundaţiilor
construcţiilor civile şi industriale;
 ・C16 –84 Realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiii
aferente;
 GE 026-1997 Ghid pentru execuţia compactãrii în plan orizontal şi înclinat a
terasamentelor;
 ・Ordin nr. 9/N/15.03.1993 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii;

4.2. Trasarea lucrărilor

Trasarea lucrărilor se va realiza conform planurilor de situaţie în care se prevad


elementele de trasare.
Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, în funcţie de axele
principale ale bazei de trasare. Trasarea lucrarilor va fi verificata de Inginer, în care scop
Antreprenorul este obligat să protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele, bornele sau
alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor.
După verificarea trasării lucrărilor de către Inginer, Antreprenorul va pregati un
plan de trasare pentru a fi anexat la cartea construcţiei.

4.3. Borne și cote de nivel

Antreprenorul are obligaţia să verifice valoarea cotelor de nivel şi să facă cunoscut


Beneficiarului lucrării, în scris, în cazul în care se constata erori. De asemenea, pentru
verificarea trasării de către Inginer, Antreprenorul trebuie să protejeze şi să păstreze cu
grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.

4.4. Avizarea lucrărilor de terasamente

Înainte de a începe orice lucrări de acest fel la locul de montaj, Antreprenorul va


solicita în scris avizarea lucrărilor de către Inginer şi Beneficiarul lucrării.

4.5. Nivelul solului

Pentru scopul dat de specificaţie, termenul de nivel al solului se va referi la


Pag. 165
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

suprafaţa solului înainte de începerea operaţiilor de lucrare a pământului, dar după


curăţarea amplasamentului şi îndepartarea eventualelor lucrări de construcţii existente.

4.6. Extinderea excavaţiilor

Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabilă pentru construirea lucrării, cu


consultarea planurilor de săpătură.

4.7. Excavarea materialului necorespunzător

Dacă Antreprenorul întâlneşte material pe fundul oricarei excavări, care după


părerea lui poate fi necorespunzător, el va informa imediat Inginerul, care va da
instrucţiuni în scris Antreprenorului asupra faptului că materialul în cauză va fi tratat ca
defectuos. Daca este cazul, materialul defectuos va fi îndepartat, şi dacă nu se specifică
altfel, sau dacă nu se comandă de către Inginer, Antreprenorul va umple golurile astfel
formate cu material granular corespunzator. Omiterea de către Inginer să dea instrucţiuni,
nu va elibera Antreprenorul de răspunderile pentru defectele în lucrare.

4.8. Siguranţa excavării și construcţii adiacente

Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea


excavărilor şi drumurile şi construcţiile adiacente.

4.9. Alunecări, căderi și excavaţii în exces

Antreprenorul va preveni alunecările şi căderile de material din parţile laterale ale


excavaţiilor şi taluzărilor.
În cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavaţii şi acolo unde excavaţiile
sunt făcute în exces faţă de dimensiunile specificate în proiectul tehnic, orice material
necorespunzător care a intrat în excavaţii trebuie înlăturat iar orice umplere adiţională ce
poate fi cerută se va face cu material excavat selectat sau importat aprobat de către
Inginer.
Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi, sau prin excavări în exces faţă
de dimensiunile specificate în Proiectul Tehnic, care după opinia Inginerului pot afecta
stabilitatea solului pentru susţinerea lucrării, sau construcţiilor, sau serviciilor adiacente,
Antreprenorul va umple golul cu beton clasa C 8/10.

4.10. Epuismente

Antreprenorul va menţine fiecare excavaţie de construcţie fără apă din orice


sursă, astfel încât lucrările vor fi executate în condiţii uscate.
Metoda de menţinere a excavaţiei fără apă, şi îndepărtarea apei, va fi supusă
aprobării Inginerului.

Pag. 166
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Antreprenorul se va asigura că există instalaţii de rezervă suficiente, tot timpul,


pentru a se evita orice întrerupere în continuitatea îndepărtării apei din excavaţie.
Acolo unde sunt necesare epuismente continue, in timpul funcţionării pompelor în
cursul nopţii, se vor lua măsurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminată în mod
corespunzator.

4.11. Umpluturi

Dacă nu se specifică sau se aprobă altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi


material excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75 mm.
Materialul de umplutură plasat la lucrări permanente va fi sortat, fără bolovani,
pietre mari, fragmente de rocă şi altele - mai mari de 50 mm dacă nu se specifică sau
aprobă altfel.
După ce a fost dată aprobarea de Inginer, conform condiţiilor contractului, pentru
începerea umplerii, operaţia va continua până la terminarea lucrării în partea de lucrare
pentru care este dată aprobarea.

4.12. Compactarea umpluturilor

Umplerea gropilor cu pământ se va realiza manual în straturi ce nu vor depăşi 200


mm, cu pământ mărunţit bine şi compactat mecanic sau manual, pentru cca. 1,00 m de la
fundul săpăturii. Pentru restul umpluturii, straturile nu vor depaşi 300 mm, cu compactare
mecanică, asigurandu-se realizarea gradului de compactare de 95% prevazut conform
STAS 2914 - 84.
Antreprenorul, dacă este necesar, va uda materialul de umplere înainte şi în
decursul compactării pentru a ajuta obţinerea gradului specificat de compactare.

4.13. Înlăturarea materialului în surplus

Antreprenorul va transporta şi înlătura tot materialul excavat care nu este necesar


pentru lucrări. Locurile propuse de Antreprenor pentru îndepărtarea sau depozitarea
materialelor excavate, fie temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobării Inginerului.

CAP. 5 - MATERIALE

5.1. Betoane

Betoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţiile de betoane care
funcţionează pe baza certificatelor de atestare.
Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatul încercărilor
preliminare de laborator privind:
 umiditatea agregatelor;
 granulozitatea sorturilor;
Pag. 167
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 densitatea aparentă a betonului proaspăt.


Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţii de
apă, în funcţie de umiditatea agregatelor, astfel încat să se respecte raportul A/C prescris
de normativul NE 012/1 - 2007. Consistenţa betonului proaspăt va fi verificată atât la
staţia de betoane cât şi la locul de punere în operă.

5.2. Ciment

Se va efectua verificarea calităţii cimenturilor, atât la aprovizionare cât şi înainte


de utilizare, prin metodele reglementate de standardele în vigoare la data execuţiei şi de
NE 012/1 - 2007.
Cimentul trebuie ferit de acţiunea umezelii şi de amestecul cu materii straine, atât
în timpul transportului, cât şi al depozitării.
Depozitarea cimentului cu adaosuri se face pe sortimente.
Tipul de ciment se stabileste pe urmatoarele criterii:
 ・condiţii de exploatare normale, expuse la ・îngheţ în stare saturată cu apă,
precum rezervoarele, castelele cu apă şi expuse agresivitatii apelor naturale;
 ・condiţii de execuţie şi tehnologie adoptată (lucrări executate în condiţii
normale sau pe timp friguros, lucrări masive);
 ・clasa betonului sau marca betonului.
Durata de depozitare a cimentului nu va trebui sa depăşească 45 zile şi se va
întrebuinţa în ordinea datelor de fabricaţie.
Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de +50°・C sau
pentru care s-a depăşit termenul de garanţie prescris de producator.
Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat
decât după verificarea stării de conservare. Dacă se constată alterarea cimentului din
depozit, acesta va fi evacuat, fiind interzisă utilizarea lui la prepararea betoanelor.
Nu se admite amestecarea cimenturilor şi utilizarea lor ca atare.

5.3. Agregatele

La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere


omologate.
Agregatele folosite trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice indicate în
normativul NE 012/1 - 2007 şi SR EN 12620 cu urmatoarele cerinţe:
 ・agregatele să provină din roci stabile, nealterate la aer, apă sau îngheţ;
 nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau sistoase;
 nisipul va fi de natură silicoasă şi va proveni din balastiere, nu se admite
utilizarea nisipului de concasaj;
 ・conţinutul în părţii levigabile a nisipului va fi de max. 2% şi a pietrişului se
limitează la max. 5%;
 curba granulometrică a agregatelor va fi stabilită în laboratorul staţiei de
betoane, pentru obţinerea mărcii prescrise. Dimensiunea maximă a granulelor va fi de

Pag. 168
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

16mm sau 32mm, în funcţie de dimensiunea minima a elementului.


 se interzice folosirea balastului sau pietrişului cu granule mai mari decât cele
indicate pe mărci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, având pante şi rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente cu înălîimi corespunzatoare evitării amestecării sorturilor.
Nu se admite depozitarea directa pe pământ sau pe platforme balastate.

5.4. Apa

Apa utilizată la prepararea betoanelor, precum şi la umezirea acestora după


punerea în operă, trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare la data
execuţiei – SR EN 1008/2003.
Raportul apă/ciment în reţeta betonului va fi stabilit în laborator, ţinând seama de
marca prescrisă, de lucrabilitatea necesară şi de caracteristicile fizico – mecanice ale
betonului.
La stabilirea raportului apă/ciment se va ţine seama şi de umiditatea agregatelor
în momentul preparării betonului.

5.5. Aditivi

Cantitatea totală de aditivi eventual utilizaţi nu trebuie să depăţeasca dozajul


maxim recomandat, de producătorul de aditivi şi nu trebuie să fie mai mare de 50 g aditiv
(în stare de livrare) pe kg de ciment, în afară de cazul când s-a stabilit influenţa unui dozaj
mai ridicat asupra performanţelor şi durabilităţii betonului.
Aditivii utilizaţi în cantitate inferioară valorii de 2 g/kg ciment nu sunt admişi decât
dispersaţi într-o parte din apa de amestec.
Dacă cantitatea totală de aditiv lichid (în soluţie), este superioară valorii de 3 l/m3
de beton, conţinutul său de apă trebuie luat în consideraţie la calculul raportului
apă/ciment.
Când sunt utilizaţi mai mulţi aditivi, compatibilitatea lor trebuie verificată atunci
când se efectuează încercările iniţiale.
Betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi. Condiţiile de utilizare a aditivilor sunt
prezentate în tabelul 2a din NE 012/1 - 2007, punctul 5.2.6.

5.6. Cofrajele

Cofrajele vor fi astfel alcătuite încat să asigure realizarea formelor, dimensiunilor


şi a suprafeţei perfect plane a elementelor, conform părţi desenate din proiect. Cofrajele
din placaj sau alte produse din lemn, trebuie sa asigure obţinerea unor suprafeţe rugoase
(pentru aderenţa cu betonul) şi să aibă găuri pentru trecerea mustăţilor de legătură. Se va
urmări etanşeitatea şi rezistenţa panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea
laptelui de ciment şi să asigure preluarea incărcărilor ce apar.

Pag. 169
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Înainte de betonare, interiorul cofrajelor se va unge cu agenţi de decofrare.

5.7. Oţeluri pentru armături

Pentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din oţel
beton rotund OB 37 şi PC 52, care trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din
standardele în vigoare – STAS 438/1-89.
Livrarea, depozitarea şi controlul calităţi armăturilor se va realiza cu respectarea
prevederilor normativului NE 012/2 - 2010.

5.8. Piese înglobate

Conform detaliilor de execuţie, pentru a fi înglobate în beton, vor fi pregătite


piesele metalice (praznuri, plăcuţe, corniere).
Piesele trebuie să respecte geometria prevazută în proiect, să fie curăţate şi să fie
poziţionate în cofraj conform proiectului.
Piesele de trecere etanşe prin pereţii rezervoarelor şi ai camerelor de vane se vor
realiza conform Planşelor desenate.

5.9. Membrane protectoare lichide

Antreprenorul va oferi, la cerere, Angajatorului, informaţii despre tipul, numele


mărcii, producătorul, forma, ingredientele active şi rata de aplicare a produselor de tratare
propuse.
Aprobarea oricărui produs de tratare se va face cu următoarea condiţie:
capacitatea de a reţine umezeala în condiţii de mediu pe timpul verii să fie cel puţin 75 %.
Produsele de protejare nu vor reacţiona chimic cu betonul şi nu se vor fisura, coji sau
dezintegra timp de 3 săptămâni după aplicare sau nu vor cauza decolorarea suprafeţelor în
timp.

5.10. Profile hidroizolante

Acolo unde sunt montate profile hidroizolante în beton, acestea vor fi fixate astfel
încât să prevină mişcarea şi nu vor avea strat de acoperire exterior care ar putea slăbi
fixarea.
Antreprenorul va lua măsuri de siguranţă pentru a preveni formarea pungilor de
aer, spaţiilor goale sau a altor defecte în timp ce este turnat betonul.
Profilele hidroizolante pentru toate rosturile vor fi continue în jurul elementelor noi
aplicate şi îmbinărilor. Îmbinările vor fi realizate prin sudură conform recomandărilor
producătorului. Vor fi instalate astfel încât să nu intre în conflict cu oţelul beton.
Suprafeţele ce intră în contact cu materialele de etanşare vor fi curate, uscate şi
solide fără urme de ulei sau orice alt strat de acoperire. Pregătirea suprafeţelor,

Pag. 170
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

amorsarea, prelucrarea şi pregătirea materialelor se vor face în conformitate cu


instrucţiunile producătorului.
Toate profilele hidroizolante instalate vor fi produse standardizate.
Detaliile profilelor hidroizolante propuse vor fi înaintate spre aprobare. Profilele
hidroizolante cu membrană de cauciuc sau din PVC vor fi rezistente la deteriorarea în timp,
abraziune mecanică şi la acţiunea apei şi sărurilor naturale.
Benzile de etanșare din PVC aşezate central pentru structurile de reţinere a apei
vor avea o grosime de cel puţin 3.5 mm şi o lăţime de cel puţin 240 mm (< 5m presiune
hidrostatică) şi 4.5 mm grosime cu o lățime de cel puțin 320 mm la o presiune hidrostatică
de 5 – 10 m.
Benzile de etanșare din PVC folosite pentru rosturile de expansiune pentru a
acomoda mişcarea între cele două secţiuni din beton vor fi dintre tipurile recomandate de
proiectant.
Toate îmbinările cu excepţia îmbinărilor cap la cap între profilele de acelaşi tip vor
fi prefabricate. Îmbinările dintre profilele hidroizolante cu membrană de cauciuc vor fi
executate prin metode adecvate de vulcanizare sau netezire. Îmbinările pentru profilele
PVC vor fi executate printr-o tehnică de sudare cu placă fierbinte.

5.11. Materiale de umplere pentru rosturi de expansiune

Toate rosturile trebuie să fie proiectate şi dimensionate corespunzător de către


Antreprenor în conformitate cu standardul corespunzător. Bazele în calcularea lăţimii
necesare a rostului sunt valorile tehnice ale materialului de etanşare şi materialul
construcţiilor adiacente, plus expunerea clădirii, metoda de construire şi dimensiunea sa.
Substratul pentru îmbinările deschise va fi curat, uscat, omogen, fără pete de ulei
şi grăsimi, praf sau particule libere. Laptele de ciment trebuie îndepărtat.

5.11.1. Dop de bitum pentru umplere

Dopurile de bitum pentru umplere vor fi folosite pentru îmbinări în structuri de


reţinere a apei, suprafeţe trafic, acoperişuri şi pardoseli. Materialele de umplere vor fi non-
absorbante, nonextrudate;
Produse din granule din plută cu bitum şi capsulate în fetru bituminat sau alte
materiale echivalente. Materialul de umplere va suporta o compresiune de până la 50 %
din grosimea iniţială şi revenire rapidă până la 80 %, în contact cu umezeala. Vor fi
acceptate materiale de umplere din polietilenă reticulată sau alte materiale care să
corespundă cerințelor din proiect.

5.11.2. Dop de umplere cimentat cu rășină

Poate fi folosit în situaţii când prezenţa umezelii este improbabilă şi poate fi folosit
pentru garnituri grinzi de susţinere.

Pag. 171
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

5.11.3. Materiale de umplere pe bază de cauciuc (neopren)

Materialul de umplere pe bază de cauciuc va avea la bază material non-absorbant


cu structură celulară închisă din cauciuc neopren cu o revenire de până la 90 % din
grosimea iniţială după cel puţin 50 % compresiune şi o rezistenţă la compresiune de 5
N/cm2.

5.12. Materiale de etanşare a rosturilor

Materialul va fi utilizat pentru instalaţii de apă potabilă şi nu va fi degradabil în


timp.
Utilizarea materialelor de etanşare se va face în conformitate cu instrucţiunile
producătorului şi va ţine cont de condiţiile de mediu.

5.12.1. Material pentru etanşare elastomeric

Acesta va fi făcut din polisulfuri sau va avea o compoziţie similară cu valorile


potrivite pentru aplicarea rosturilor orizontale şi verticale. Materialul de etanşare va avea o
durată de viaţă estimată la minim 15 ani. Materialul de etanşare va avea o aderenţă bună
la beton conform informaţiilor furnizate de producător. Va fi potrivit pentru imersiune în
apă. Toate îmbinările structurilor de reţinere a apei vor fi amorsate conform indicaţiilor
producătorului înainte de aplicarea materialului de etanşare.

5.12.2. Mastic pentru etanşeizare

Acesta va avea o bună aderenţă la lemn, sticlă şi beton şi va rămâne flexibil şi


etanş la apă în caz de mişcare, şoc sau vibraţie. Materialul va avea o alungire la rupere
mai mare de 100 % dar valoare de revenire, mai mică de 10 %.

5.12.3. Materiale termoplastice de etanşare

Acestea vor fi din cauciuc/bitum sau vor avea o compoziţie similară cu valori
adecvate pentru rosturi orizontale sau verticale. Materialul de etanşare are bună aderenţă
la beton cu amorsa recomandată de producător. Acolo unde este precizat, se vor folosi
materiale rezistente la combustibili.

5.13. Membrane flexibile din bitum/polietilenă

Membranele din bitum/polietilenă autoadezive cu autoetanşare vor fi o combinaţie


de strat gros de polietilenă şi compus bituminos cu bandă cauciuc autoadezivă. Vor avea o
rezistenţă la întindere de 14 N/mm2, şi o alungire relativă de 250 %, şi o grosime de 1,5
mm.

Pag. 172
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

5.14. Prepararea și transportul betonului

5.14.1. Beton preparat pe şantier şi beton gata preparat

Personalul implicat în activitatea de producere şi control al betonului va avea


cunoştiinţele necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru
operaţiunile de dozare şi amestecare a betonului toate instalaţiile şi echipamentele trebuie
sa asigure prin buna lor funcţionare cerinţele pentru aceste genuri de operaţii, conform
prevederilor din NE 012/1 - 2007.
În cazul în care betonul este livrat de la staţii, Antreprenorul să verifice la
producator buna funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor şi de asemenea să verifice
dacă în momentul livrării indeplineşte condiţiile tehnice cerute şi dacă bonul de livrare
conţine toate informaţiile necesare. Verificarea efectuată nu trebuie utilizată de staţia de
betoane ca dovadă a controlului calităţii betonului şi nu absolvă staţia de preparare a
betoanelor de raspundere livrării unui beton conform cerinţelor şi nici nu va exclude o
respingere ulterioarş a betonului de către Antreprenor/Inginer.
Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzştor cerinţelor, Antreprenorul va
colabora cu un laborator autorizat, altul decât cel al staţiei de betoane, pentru acest gen
de lucrări, care este echipat cu toată aparatura şi instalaţiile necesare efectării unor
determinări specifice şi controlului calităţii betonului.
Toate betoanele trebuie supuse controlului de producţie sub responsabilitatea
producatorului.
Controlul producţiei cuprinde toate măsurile necesare pentru menţinerea
caracteristicilor betonului în conformitate cu condiţiile specifice şi se va realiza în
conformitate cu capitolul 9 din NE 012/1 - 2007.

5.14.2. Stabilirea compoziţiei betonului

Pentru lucrările curente, compoziţia betonului se stabileşte de laboratorul unităţii


tutelare a staţiei de betoane, în conformitate cu prevederile din Normativul NE012/1 -
2007.
Stabilirea compoziţiei se va face:
 la intrarea în funcţiune a unei staţii de betoane;
 la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
 la introducerea utilizării de aditivi sau la schimbarea acestora;
 la pregătirea executării unei legături care necesită un beton cu caractersticile
deosebite de cele curent preparate.
În cazul construcţiilor speciale, definite conform din Normativ NE012/1 - 2007
precum şi în cazul utilizării unor tipuri de ciment, agregate aditivi sau adaosuri care nu
sunt prevazute în prezentul caiet de sarcini sau care nu au reglementări speciale, stabilirea
compoziţiei betoanelor se va face pe bază de studii, elaborate de laboratoarele de
specialitate din instituţiile de cercetare.
Lunar, laboratorul va analiza rezultatele încercărilor efectuate la vârsta de 28 de

Pag. 173
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

zile şi va supune aprobării conducerii unităţii, eventualele corecţii ale dozajului de ciment
sau alte măsuri necesare în vederea asigurării calităţii betonului.
Cantităţile de materiale corespunzatoare unui amestec (şarja) se vor stabili pentru
un volum de beton proaspăt, de maxim 80% din capacitatea nominala a utilajului folosit
pentru malaxare.
La staţia de betoane se va afişa reţeta corespunzătoare tipului de beton ce se
prepară şi care va conţine:
 numarul de ordine al reţetei;
 notaţia corespunzătoare tipului de beton;
 cantităţile de materiale care se introduc la fiecare şarjă (cumulat pentru
agregate, funcţie de ordinea de introducere);
 lucrabilitatea betonului prevazută să se obţină la staţie ;
 zona de granulozitate a agregatelor.

5.14.3. Prepararea betonului

a) Dozarea materialelor: la dozarea materialelor pentru prepararea betonului se


admit urmatoarele abateri:
 ・±3% pentru ciment, apă, toate agregatele, adaosuri utilizate în cantitate >
5% din masa cimentului;
 ・± 5%pentru aditivi şi adaosuri utilizate în cantitate ≤ 5% din masa
cimentului.
Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puţin o data pe săptămână, folosindu-se
greutăţi verificate în prealabil, măsurători sau alte procedee operative.
Cel puţin o dată pe an se va proceda la verificarea metrologică a mijloacelor de
dozare şi ori de câte ori apare necesar.
b) Amestecarea betonului şi încărcarea în mijlocul de transport.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau
betoniere cu cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se
vor folosi numai betoniere cu cădere liberă.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face
conform cărţii tehnice a utilajului respectiv, dar începând cu sortul de agregate cu granula
cea mai mare.
Durata de amestecare va respecta prevederile cărţii tehnice a instalaţiei, dar va fi
cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va
majora dupa caz pentru:
 utilizarea de aditivi sau adaosuri (cenuşa de centrală termoelectrică);
 perioade de timp friguros;
 utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
 betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mica de 5 cm).
Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menţinere a betonului în
buncărul tampon, va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la
întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de 1 oră, este obligatoriu ca toba

Pag. 174
A
SC CON LID SRL
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

betonierei să fie spălată cu un jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriş şi imediat
apoi golită complet.

5.14.4. Transportul betonului

Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare,


iar a betoanelor cu tasare de maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate
corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a nu permite pierderea
laptelui de ciment. Pe timp de arşiţă sau ploaie în cazul transportului cu autobasculantă pe
distanţă mai mare de 3 km suprafaţa liberă de beton trebuie protejată, astfel încat să se
evite modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporării apei.
Durata de transport, se consideră din momentul terminării încărcării mijlocului de
transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depaşi valorile din tabelul urmator,
decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.
Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare este dată în tabelul
urmator:
Tabel 1 – Durata maximă de transport a betonului

Durata maximă de transport (minute)


Temperatura
Ciment clasa Ciment clasa
amestecului beton ° C
32,5 42,5
10 < t < 30 50 35
50t < 10 70 50

Observaţie: În cazul transportului cu autobasculanta durata maximă se reduce cu


15 minute faţă de limitele din tabel.
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a
mijloacelor de transport depăţeşte o oră precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi
curăţate cu jet de apă. În cazul autoagitatoarelor acestea se vor umple cu cca. 1 mc de
apă, se vor roti cu viteza maximă timp de 5 minute, după care se vor goli complet de apă.

5.15. Turnarea betonului

5.15.1. Pregătirea turnării betonului

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai după ce sunt îndeplinite


următoarele condiţii:
 întocmirea procedurii şi acceptarea de către Inginer;
 sunt aprovizionate şi verificate materialele componente şi sunt în stare de
funcţionare utilajele şi dotările necesare;

Pag. 175
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de


execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;
 rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susţinere existente şi corecta montare
şi fixare a susţinerilor, existenţa panelor şi a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru
repartizarea presiunilor pe teren, etc.;
 în cazul în care se constată nepotriviri faţă de proiect sau se apreciază că e
neasigurată rezistenţa şi stabilitatea susţinerilor se vor adopta măsuri corespunzătoare;
 înainte de a se începe betonarea, cofrajul şi armăturile se vor curăţa de
eventuale corpuri straine, beton rămas de la turnarea precedentă, rugină neaderentă, etc.
şi se va proceda la închiderea ferestrelor de curăţire;
 în cazul în care de la montarea la recepţionarea armăturii au trecut peste 6
luni este necesară o inspectare a stării armăturii de o comisie alcătuită de beneficiar,
executant, proiectant şi reprezentant ISC;
 suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit vor fi curăţate de stratul de lapte
de ciment;
 sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în
operă a betonului;
 sunt stabilite măsurile de continuare a betonării în caz de situaţii accidentale;
 sunt asigurate măsuri de recoltare a probelor la locul de punere în operă şi
efectuării determinărilor prevazute pentru betonul proaspăt;
 este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care sunt
refuzate;
 în baza acestor condiţii se va consemna aprobarea începerii betonării de
către:
- responsabilul tehnic cu execuţia , reprezentantul beneficiarului;
- în cazul fazelor determinante se adaugă reprezentantul ISC şi al proiectantului;
Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată pe baza unor verificări
în cazurile în care:
 au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data
aprobării;
 betonarea nu a început în interval de 10 zile de la data aprobării.
 se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor
indicate mai sus.
Înainte de turnarea betonului se va controla (conf. Normativ NE 012/ 2 - 2010):
 concordanţa armăturilor cu proiectul (sectiune, nr. de bare, pozitii);
 corespondenţa cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât şi pe verticală, cu
cele din proiect;
 orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor;
 existenţa măsurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea
etanşeitătii lor;
 stabilirea sistemului de susţinere a cofrajului, pentru a nu se produce
deplasarea sau deformarea acestuia în timpul sau dupa terminarea betonării;

Pag. 176
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 funcţionarea corectă a utilajelor pentru transportul local şi compactarea


betonului;
 existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă;

5.15.2. Reguli generale de betonare

Betonarea va fi condusă de catre conducatorul punctului de lucru prezent


permanent şi care va respecta prevederile NE 012/2 - 2010 şi procedura de execuţie.
Betonul trebuie pus în lucru în maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare, se admite un interval de maximum 30 minute numai în cazul în care durata
transportului este mai mică de 1 ora.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
 Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile care vor veni în contact cu
betonul proaspăt vor fi udate 2-3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, iar
apa rămasă în denivelări va fi înlăturată.
 Din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face în bene, pompe,
benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare.
 Dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în toleranţele
referitoare la valorile specificate pentru consistenţă sau prezintă segregări, va fi refuzat,
fiind interzisă punerea lui în lucrare, admiţându-se îmbunătăţirea lucrabilităţii numai prin
folosirea unui aditiv superplastifiant.
 Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3 m în
cazul elementelor cu înălţime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m şi
celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaţă (placi, fundaţii).
 Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3 m se va face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui tub având capătul inferior situat la maxim 1,5 m
de zona care se betonează.
 Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se
realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de
începerea prizei betonului turnat anterior.
 Se vor lua măsuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă
de poziţia prevazută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în
consola; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, vor fi corectate în timpul turnării.
 Se va urmări cu atenţie înglobarea în beton a armăturilor, respectându-se
grosimea stratului de acoperire în conformitate cu prevederile proiectului.
 Nu este permisă ciocănirea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe
armături a vibratorului.
 În zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a
secţiunii prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu
vibrarea lui, în cazul că aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces
lateral al betonului în spaţii care sa poată permite pătrunderea vibratorului.
 Se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi
susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul constatării unor

Pag. 177
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

deplasări sau căderi.


Circulatia muncitorilor, a utilajului de transport în timpul betonării se va face pe
podine, astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia
directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt. Betonarea se va face continuu până
la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de execuţie (Cap.11.5 NE 012/2 -
2010).
- rosturile de turnare se vor pregăti astfel (,,Rosturile de lucru “ - Cap.11.5 din NE
012/2 -2010):
- suprafaţa va fi curăţată şi frecată cu peria de sârmă.
 Durata maximă admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este
necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul
de începere a prizei betonului. În lipsa unor determinări de laborator această durată se va
considera de două ore de la prepararea betonului în cazul armăturilor cu adaosuri şi de
respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos.
 În cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea
turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor.
 Instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor pe planşeele betonate,
precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături, este permisă numai
după 24-48 ore, în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat.
Se va avea grijă să se realizeze înglobarea completă a armăturilor în beton şi să
se respecte prevederile proiectului în ceea ce priveşte grosimea stratului de acoperire.
O atenţie deosebită trebuie acordată umplerii complete a secţiunilor din nodurile
de armături dese sau la punctele de înnădire, fiind recomandabilă îndesarea laterală a
betonului cu sipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui.
În cazul betonării elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) trebuie avute în
vedere:
 pentru elementele având o înălţimea de maximum 3 m la care vibrarea
betonului nu este stânjenită de grosimea redusă a elementelor sau de desimea
armăturilor, este admisă cofrarea tuturor feţelor pe întreaga înălţime şi betonarea pe la
partea superioară a acestuia;
 în situaţiile în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului, precum şi
pentru elementele cu înălţimea de 3 m, se poate adopta una din urmatoarele soluţii:
 cofrarea unei feţe de maxim 1 m înălţime şi completarea cofrajului pe
masura betonării elementului respectiv;
 betonarea prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub
alcătuit din tronsoane;
 pentru recipiente, cofrajul se montează pe una din feţe pe întreaga înălţime
de maxim 1 m, completându-se pe măsura betonării;
 primul strat de beton trebuie să aibă o lucrabilitate superioară şi să nu
depăşească 30 cm.
În cazul betonării grinzilor şi plăcilor va începe după 1-2 ore de la terminarea
turnării stâlpilor sau a pereţilor pe care se reazemă. Grinzile şi plăcile care vin în legătură
se toarnă de regulă în acelaşi timp.

Pag. 178
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Pentru a asigura respectarea grosimii conform proiectului , la turnarea plăcilor se


folosesc reperi dispuşi la distanţa maxima de 2 m.

5.15.3. Compactarea betonului

Se face manual sau mecanic. Compactarea manuală se admite concomitent cu


baterea cofrajelor în urmatoarele situaţii:
 când introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza desimii
armăturii sau a dimensiunilor secţiunii respective iar vibrarea externă nu este eficientă;
 defectarea vibratorului sau întreruperii curentului;
 când se prevede prin reglementările speciale.
Compactarea mecanică se face cu vibratoare de urmatoarele tipuri:
 vibratoare de interior - pervibratoare cu care se face vibrarea internă a
betonului;
 vibratoare de exterior - care se exercită vibrarea cofrajelor;
 vibratoare de suprafaţă care se folosesc la compactarea betoanelor din
elemente de suprafaţă rare şi grosimi mici.
Alegerea tipului de vibrator se face în funcţie de dimensiunile elementelor care
urmează a fi compactate.
Vibrarea se consideră terminată atunci când:
 betonul nu se mai tasează;
 nu mai apar bule de aer la suprafaţa betonului;
 suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă.
Distanţa maximă între două introduceri succesive ale vibratorului este de 1 m, ea
putându-se reduce funcţie de desimea armăturilor şi caracteristicilor secţiunii.
Grosimea stratului de beton care urmează a fi vibrat nu trebuie să depăşească 3/4
din lungimea buteliei, la compactarea stratului urmator butelia trebuie să pătrundă la 15
cm în stratul anterior compactat.
Vibrarea externă se aplică la executare elementelor prefabricate sau în cazul celor
executate monolit, având grosimi mici şi armături dese. Ea se efectuează cu vibrator de
exterior, ceea ce impune a se lua măsuri corespunzătoare de asigurare a rigidităţii
cofrajelor.
Vibrarea de suprafaţă se aplică în cazul compactării plăcilor cu grosimea de maxim
20 cm.
Durata vibrării de suprafaţă este de 30-60 secunde, iar durata optimă se poate
stabili prin determinarea de probă cu prima şarjă de beton pusă în operă.
Distanţa între două poziţii succesive ale plăcilor vibrante se stabileşte astfel încât
să fie asigurată suprapunerea pe cel puţin 5 cm în raport cu poziţia precedentă.

5.15.4. Rosturi de lucru (de betonare)

În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se


execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între

Pag. 179
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

doua rosturi de dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor trebuie
stabilită prin proiect sau prin procedura de execuţie. Numărul rosturilor trebuie sa fie
minim pentru că ele pot avea o rezistenţă mai mică în comparaţie cu restul structurii în
cazul în care sunt tratate necorespunzător. De asemenea există riscul de diminuare a
impermeabilităţii în rost cu consecinţe în reducerea gradului de protecţie împotriva
coroziunii armăturii.
Rosturile de lucru vor fi localizate în zone ale elementelor structurii care nu sunt
supuse la eforturi mari în timpul exploatării.
La stabilirea poziţiei rostului de turnare se vor respecta urmatoarele reguli:
 La stâlpi se vor prevedea rosturile numai la bază;
 La grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta
se va face în regiunea de moment minim;
 În cazul în care grinzile se betonează separat de placa de planşeu, rostul de
lucru se lasă la 30 - 50mm sub nivelul inferior al plăcii;
 La plăci, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea plăcii;
 La planşee cu nervuri, când betonarea se face în direcţia nervurilor, rostul se
va face în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea nervurilor;
 La planşee cu nervuri, când betonarea se face perpendicular pe direcţia
nervurilor, rostul se va face în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea grinzii
principale.
 Suprafaţa rosturilor de turnare la stâlpi şi grinzi va fi perpendiculară pe axa
acestora, iar la plăci şi pereţi, perpendiculară pe suprafaţa lor;
Tratarea rosturilor de turnare se face astfel:
 Se buciardează suprafaţa de contact beton vechi / beton nou, se suflă cu aer
sub presiune, se spală cu jet de apă (pentru a se îndepărta pelicula de lapte de ciment
apărută pe suprafaţa rostului, în urma vibrării betonului);
 Înaintea betonării, betonul mai vechi trebuie udat la suprafaţă şi lăsat să
absoarbă apa, după regula “beton saturat dar cu suprafaţă zvântată “.
Cerinţele de tratare a rosturilor de lucru enunţate trebuie sa fie îndeplinite şi în
cazul rosturilor netehnologice, ce au apărut ca urmare a condiţiilor climaterice, din cauza
unor defecţiuni, nelivrării la timp a betonului, etc.
De regulă betonarea se face fără întrerupere pe nivelul respectiv între două
rosturi de dilataţie.
Atunci când acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie prevazute în
zonele de solicitări minime.

5.15.5. Tratarea betonului după turnare

Înainte de a fi complet întărit, betonul trebuie să fie potejat de efectele nocive ale
vântului, soarelui, temperaturii şi variaţiilor de temperatură, încărcarea prematură,
abaterea sau impactul, apă subterana agresivă şi alte cauze nefavorabile.
Tratarea betonului este o măsura de protecţie împotriva uscării premature
datorită radiaţiilor solare şi vântului şi o măsură de prevenire a efectelor:
Pag. 180
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 scurgerii (antrenării) pastei de ciment datorate ploii;


 diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului;
 temperaturi scăzute sau înghet.
Pentru protecţia betonului se utilizează, de regulă, următoarele metode, separat
sau combinat:
 păstrarea cofrajului în pozitie;
 acoperirea suprafeţei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la
margini şi la îmbinări pentru a preveni uscarea;
 amplasarea de învelitori umede pe suprafaţă şi protejarea acestora împotriva
uscării;
 menţinerea unei suprafeţe umede de beton, prin udare cu apă;
 aplicarea unui produs de tratare corespunzător.
În cazul recipientelor, menţinerea umidităţii betonului trebuie asigurată timp de
14-28 de zile (în funcţie de anotimp şi de condiţiile de expunere).
Suprafeţele de beton proaspăt trebuie de asemenea protejate în timpul ploilor cu
folii de polietilenă sau prelate, atât timp cât există pericolul antrenării pastei de ciment.
Utilizarea produselor de tratare pentru protecţie la îmbinările constructive, pe
suprafeţele ce urmează a fi tratate sau pe suprafeţele pe care este necesară aderarea altui
material, este permisă numai dacă acestea sunt îndepărtate complet înainte de
următoarea operaţie, sau dacă se dovedeşte că nu au nici un efect negativ asupra
operaţiilor ulterioare.
Durata de tratare a betonului se determină după cum urmează, pentru:
a) elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiţii privind tratarea:
perioada minimă de tratare trebuie să fie de 12 ore, cu condiţia ca priza să nu dureze mai
mult de 5 ore şi temperatura la suprafaţa betonului să nu fie sub 5 ºC (beton de egalizare
C8/10,X0);
b) elemente structurale din construcţii ce urmează a fi expuse unor condiţii
corespunzătoare altor clase de expunere decât X0 sau XC1, astfel:
(i) conform condiţiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristică a
rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul de mai jos ( beton de pantă
C16/20,XF3,XA2, beton armat C20/25,XF1,XC4).

Temperatura la Perioada minimă de tratare, zile


suprafaţa betonului- Evoluţia rezistenţei betonului, r
(1)
(t),ºC rapidă lentă
medie(0,50 > r ≥ 0,30)
(r ≥ 0,50) (0,30 > r ≥ 0,15)
t ≥ 25 1.5 2.5 3.5
25 > t ≥ 15 2.0 4 7
15 > t ≥ 10 2.5 7 12
10 > t ≥ 5(2) 3.5 9 18
(1) Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12.
(2) Pentru temperaturi sub 5 C, durata se prelungeste cu o perioadă egală cu timpul cât acestea au
valori sub 5 ºC.
(ii) conform condiţiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristică a

Pag. 181
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul de mai jos (beton armat


C30/37,XF3,XC4,XA2).

Perioada minimă de tratare, zile


Temperatura
Evoluţia rezistenţei betonului, r
la suprafaţa
medie lentă
betonului(1)(t),ºC rapidă
(0,50 > r (0,30 > r
(r ≥ 0,50)
≥ 0,30) ≥ 0,15)
t ≥ 25 3 5 6
25 > t ≥ 15 5 9 12
15 > t ≥ 10 7 13 21
(2)
10 > t ≥ 5 9 18 30
(1) Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12.
(2) Pentru temperaturi sub 5 C, durata se prelungeşte cu o perioadă
egală cu timpul cât acestea au valori sub 5 ºC.

5.15.6. Turnarea betoanelor la temperaturi ridicate


Se vor respecta prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în
vigoare.
Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de temperaturui ridicate se vor stabili
ţinând seama de:
 prevenirea fisurări sau crăparea betonului în condiţii de temperaturi ridicate;
 se recomandă ca betonul să fie turnat dimineaţa devreme sau seara târziu;
 cofrajul va fi ferit de expunerea directă în soare atât înainte de turnarea
betonului, cât şi în timpul dispunerii lui;
 se vor lua măsurile corespunzatoare pentru a se asigura că armătura, şi cea
interioară şi cea care iese în afara secţiunii ce va fi betonată, este menţinută la cea mai
scăzută temperatură practicabilă.
 betonul la turnare nu va avea o temperatura mai mare de 30º C. Dacă este
necesar, se vor răci agregatele şi apa de amestec.
 dacă este cazul se va instala şi opera un sistem de răcire printr-un sistem de
conducte pentru a se scădea temperatura hidratării în timpul betonării;

5.15.7. Turnarea betoanelor pe timp friguros


Se vor respecta prevederile din Normativele C 16-84 si NE 012/2 - 2010.
Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de timp friguros se vor stabili ţinând
seama de:
 regimul termoclimatic real existent pe şantier pe timpul preparării,
transportului, turnării şi protejării betonului;
 dimensiunile şi masivitatea sau subţirimea elementelor ce se betonează;
 gradul de expunere a lucrărilor ca suprafaţa şi durata la acţiunea timpului
friguros în cursul întăririi betonului;
Pag. 182
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă;


 betonul nu poate fi plasat în contact cu terenul îngheţat, cofrajul îngheţat,
gheaţa sau zăpada;
 betonarea nu va fi realizată cu materiale îngheţate;
 se asigură ca temperatura la suprafaţa betonului la momentul dispunerii nu
este mai mica de 5°C,pe o perioadă consecutivă de cel puţin:
 4 zile, atunci când cimentul utilizat în beton este ciment obişnuit de tip
Portland;
 2 zile, atunci când cimentul utilizat este ciment cu intărire rapidă de tip
Portland.
 încălzirea agregatelor şi a apei de amestec, cu condiţia ca temperatura sa nu
depăşească 60°C, apa şi agregatele vor fi amestecate pe o perioadă suficient de lungă
pentru ca ele să dobandească o temperatură uniformă înainte de adăugarea cimentului;
 înconjurarea completă a betonului proaspăt turnat cu un inveliş şi încălzirea
aerului din interiorul învelişului, care va trebui păstrat umed, curenţii de aer cald sau uscat
nu vor fi îndreptaţi direct catre suprafaţa betonului;
 izolarea cofrajului şi a suprafeţelor finisate ale betonului;
 dotarea cu ecrane care să protejeze betonul de curenţii de aer;
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sã se
exercite un control permanent şi deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al
lucrării, responsabilului CTC atestat MLPAT şi al beneficiarului (dirigintele de şantier atestat
MLPAT). În procesele verbale de lucrãri ascunse se vor menţiona măsurile adoptate pentru
protecţia lucrărilor şi constatărilor privind eficienţa acestora.

5.15.8. Decofrarea

Decofrarea elementelor se va face conform NE 012/2-2010 cap.11.7.


La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi:
a) elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistenţă suficientă
pentru a putea prelua, integral sau parţial, după caz, solicitările pentru care acestea au
fost proiectate.
Trebuie acordată o atenţie deosebită elementelor de construcţie care, după
decofrare, suportă aproape întreaga solicitare prevăzută prin calcul.
b) se recomandă următoarele valori ale rezistenţei la compresiune la care se
poate decofra:
 părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o
rezistenţă la compresiune de minimum 2,5 N/mm , astfel încât să nu fie deteriorate feţele
şi muchiile elementelor;
 cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se pot îndepărta, menţinând sau
remontând popi de siguranţă, numai în condiţiile în care rezistenţa la compresiune a
betonului a atins, faţă de clasă, următoarele procente:
 70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;
 85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m;

Pag. 183
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

c) îndepărtarea popilor de siguranţă se face la termenele stabilite în proiect.


Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranţă ai unui planşeu aflat imediat
sub altul care se cofrează sau la care se toarnă betonul.
Recomandări cu privire la termenele minime de decofrare a feţelor laterale, în
funcţie de temperatura mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului, sunt
date după cum urmează:

1.pentru feţele laterale, în tabelul urmator:

Evoluţia Temperatura mediului (°C)


rezistenţei +5 + 10 +15
betonului Durata de la turnare (zile)
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1

2. pentru feţele inferioare ale cofrajelor, cu menţinerea popilor de siguranţă, în


tabelul urmator:

Temperatura mediului (°C)


Dimensiunil
+5 +10 +15 +5 +10 +15
e
Evoluţia rezistenţei betonului
deschiderii
Lentă Medie
elementului
Durata de la turnare (zile)
< 6,0 m 6 5 4 5 5 3
>6,0m 10 8 6 6 5 4

3. pentru îndepărtarea popilor de siguranţă, în tabelul urmator:

Temperatura mediului (°C)


Dimensiunile +5 +10 +15 +5 +10 +15
deschiderii Evoluţia rezistenţei betonului
elementului Lentă Medie
Durata de la turnare (zile)
< 6,0 m 18 14 9 10 8
5
6,0... 12,0 m 24 18 12 14 11
7
> 12,0 m 36 28 18 28 21
14
NOTA:
- Duratele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se
face pe baza procedurilor de executare (în funcţie de tipul cimentului utilizat,
temperatura mediului exterior) în momentul în care elementele au atins
rezistenţele minime indicate în funcţie de tipul de element şi dimensiunile
deschiderilor;

Pag. 184
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

- Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 5° C,


atunci durata minimă de decofrare se prelungeşte cu durata respectivă.
Daca nu s-au îndeplinit condiţiile de calitate se vor analiza de proiectant măsurile
ce se impun.
Sunt admise urmatoarele defecte care vor fi remediate conform C149/87 până la
recepţionarea lucrării:
 defecte de suprafaţă (pori, segregări, denivelari): dacă au adâncimea de
maxim 1 cm. şi suprafaţa de maxim 400 cm2 iar totalitatea acestora este limitată la 10%
din suprafaţa feţei elementului ;
 defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbiri, segregări) cu
adâncimea mai mică decât stratul de acoperire în lungime de maxim 5 cm. iar totalitatea
acestora este limitată la 5 % din lungimea muchiei respective.
Recepţia lucrărilor de betonare se va face conform caiet V din normativul C.56-85,
iar abaterile admisibile se vor înscrie în clasele de toleranţă (a se vedea anexa C din NE
012/2 -2010), astfel:
(i) clasa TS,III, pentru planeitate;
(ii) clasa TN,I, pentru denivelări locale.

5.16. Cofraje

În funcţie de confecţionarea şi gradul de reutilizare cofrajele se clasifică în


urmatoarele categorii:
 cofraje fixe executate de regulă direct pe şantier, datorită consumului mare
de lemn şi forţa de muncă, aceste cofraje se utilizează numai pentru construcţii de formă
specială la care nu se pot aplica alte tipuri de cofraje mai eficiente;
 cofraje demontabile;
 cofraje mobile executate sub formă de ansambluri de inventar, care pe
porţiuni mici sau în întregime pot fi desfăcute, pot fi deplasate în poziţii succesive pe
măsură ce se toarnă betonul.
Orice tip de cofraj trebuie să urmărească urmatoarele condiţii tehnice cu caracter
general:
 să asigure obţinerea formei dimensiunilor şi gradului de finisare prevăzute în
proiectul respectiv;
 să fie rezistente sub acţiunea tuturor încercărilor ce apar în timpul execuţiei
lucrărilor;
 să fie etanşe pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment după turnarea
betonului;
 să fie alcătuite astfel încât să asigure o decofrare uşoară şi o preluare treptată
a încărcăturilor de către elementele care se decofrează;
 să fie uşor de manipulat.
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operaţii:

Pag. 185
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 trasarea poziţiei cofrajului, asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor,


verificarea şi eventual corectarea poziţiei panourilor încheierea, legarea şi sprijinirea
definitivă a cofrajelor;
 atenţie deosebită trebuie acordată cazurilor în care elementele de susţinere a
cofrajelor reazemă fie pe terenuri îngheţate sau supuse îngheţului, fie pe pământuri
sensibile la umezire; în astfel de situaţii, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a
evita deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură şi de posibilitatea de
înmuiere.
Pentru calculul cofrajelor şi susţinerile acestora la încărcări verticale se iau în
considerare urmatoarele:
 încărcări orizontale statice provenite din împingerea laterală a betonului
asupra pereţilor cofrajului, distribuţie funcţie de viteza de betonare reprezentând raportul
dintre înălţimea elementului ce trebuie turnat şi durata de timp apreciată pentru umplerea
cofrajului cu beton pe înălţimea respectivă.
 încărcarea orizontală dinamică pe pereţii cofrajelor provenite din şocurile care
se produc la descărcarea betonului se apreciază astfel :

a) pentru o capacitate a mijlocului de transport


0,2 mc. 200 kg/ mp.
0,2 - 0,7 mc. 400 kg/ mp.
0,7 mc. 600 kg/ mp

b) pentru turnarea cu jgheaburi şi pâlnii


200 kg/ mp.

c) pentru turnarea cu pompa


600 kg/ mp.

Încărcarea datorită vântului - numai pentru calculul susţinerii cofrajelor mai înalte
de 6 m.

5.17. Armarea

5.17.1. Fasonarea armăturilor

Fasonarea şi montarea barelor şi plaşelor de armături se va face în conformitate


cu prevederile proiectului de execuţie. Barele taiate şi fasonate, cât şi carcasele, sunt apoi
depozitate în mod corespunzator în pachete etichetate, spre a se evita confundarea lor.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub 10°C.
Barele cu profil periodic cu diametrele mai mari de 25 mm se vor fasona la cald.
Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie sa fie îndreptat înainte de a se
proceda la taiere şi fasonare, fără a se deteriora însă profilul.
La întinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depăşi 1mm/m.
Produsele pentru armătură nepretensionată sunt din oţel, neted, profilat sau
amprentat, livrate ca atare sau sub formă de plase sau carcase sudate, uzinate.
Pag. 186
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Produsele pentru armătura nepretensionată realizate din alte materiale (spre


exemplu, bare compozite din fibre liate cu răşini sintetice), armătura dispersă şi armătura
rigidă, pot fi utilizate pe baza unor reglementări tehnice specifice.
Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie în conformitate
cu prevederile specificaţiei tehnice ST 009 - 2005, iar utilizarea lor trebuie să se
conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN
1996, SR EN 1998, împreună cu anexele naţionale ale acestora, celor din ST 009 - 2005.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. Eventualele pete de
rugină de pe suprafaţa barelor se vor îndepărta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare cu
peria de sârmă (numai în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură).
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută fără şocuri cu mişcări lente.

5.17.2. Montarea armăturilor

Această operaţie poate să înceapă numai după ce s-a efectuat recepţionarea


calitativă a cofrajelor. La montarea armăturilor trebuie adoptate măsuri corespunzatoare
care să asigure buna desfaşurare a turnării şi compactării betonului (crearea unor spaţii
libere între armăturile de la partea superioara la intervale de maxim 3 m care să permită
pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor, crearea în lungul grinzilor la interval de
1,5 m a spaţiului necesar pătrunderii vibratorului în timpul compactării betonului).
Se iau măsuri corespunzătoare care să asigure menţinerea armăturilor în timpul
turnării şi compactării betonului (agrafe, distanţieri, capre).
În general se prevăd: cel puţin 2 distanţieri pe mp placă sau perete, cel puţin 1
distanţier pe ml de grindă sau stâlp şi cel puţin un distanţier între rândurile de armatură, la
fiecare 2 ml de grindă, în zona în care armătura este prevăzută pe doua sau mai multe
rânduri.
Distanţierii pot fi confecţionaţi din mortar de ciment, în formă de prismă cu câte o
sârmă pentru a fi legate de armături sau din masă plastică.
Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor se
folosesc distanţieri (capre) din oţel beton. Distanţierii(caprele) se dispun între ele în câmp
la o distanţă de maxim 1 m (1 buc/mp) şi în zonele de consolă de maxim 50 mm (4 buc/
mp) care sunt periclitate în ceea ce priveşte călcarea de către muncitori a armăturilor de la
partea superioară a plăcilor.
În cazul armăturilor cu diametre de 14 mm sau al plăcilor cu grosime de 40 cm se
admite depăţirea distanţelor menţionate anterior pentru asigurarea păstrării poziţiei
corecte a armăturii.
Se recomandă ca armătura să se monteze sub formă de carcase preambalate,
sudate prin puncte în cazul în care se dispun de mijloace mecanice de ridicare şi montaj.

5.17.3. Legarea armăturilor

Obligatoriu, reţelele de armături din plăci şi pereţi au legate două rânduri de


încrucişări marginale pe întreg conturul, restul încrucişărilor (din mijlocul reţelelor) se
leagă din 2 în 2 în ambele sensuri.
Pag. 187
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

În cazul plăcilor curbe subţiri, reţelele se leagă în toate punctele de încrucişare.


Se leagă toate încrucişările barelor la grinzi şi stâlpi cu colţurile etrierilor sau cu
ciocurile agrafelor (restul încrucişărilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi
legate numai în şah, cel puţin din 2 în 2).
În mod obligatoriu, barele înclinate se leagî de primii etrieri care se încrucişează.
Etrierii şi agrafele care se montează înclinat faţă de armătura longitudinală, se leagă de
toate barele cu care se încrucişează.

5.17.4. Înnădirea armăturilor

Îmbinările armăturilor (barelor de armare) şi locaţiile acestora vor fi în


conformitate cu directivele, cu specificaţiile din planurile de armare şi/sau cu aprobarea
Inginerului.
Înnădirea barelor de armătură se poate realiza în următoarele moduri dacă
Inginerul nu prevede altfel:
a) prin petrecere;
b) prin sudare;
c) prin alte metode (cu manşon şi filet, specifice barelor cu profil periodic etc.).
Înnădirea barelor de armătură prin petrecere se face conform prevederilor
proiectului în ceea ce priveşte:
a) modul de realizare: cu spaţiu între bare sau prin juxtapunere şi legare;
b) poziţia înnădirilor în elemente;
c) lungimea de petrecere (lpa), faţă de căre trebuie prevăzută abaterea admisibilă
negativă, dar nu mai mult de –0,06 lpa.
Înnădirea barelor de armătură prin sudură poate fi realizată, de regulă, prin
sudare electrică, în mediu normal sau de bioxid de carbon, în următoarele moduri:
a) prin suprapunere;
b) cu eclise;
c) cap la cap cu topire intermediară;
d) cap la cap, în cochilie;
e) cap la cap, în semimanşon de cupru.
Modul de înnădire a barelor prin sudură va fi precizat în Proiectul Tehnic,
împreună cu eventualele condiţii specifice, precum şi cu abaterile admisibile.
Executarea înnădirilor prin sudură, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum şi
verificarea calităţii înnădirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) vor trebui
aprobate de către Ingnier şi se vor face conform prevederilor reglementărilor tehnice
specific care vor fii agreate de către Ingnier.
La realizarea înnădirilor prin sudură se vor avea în vedere şi următoarele dacă
Inginerul nu prevede altfel:
a) nu trebuie să se efectueze suduri pe zonele îndoite ale barelor, iar în
apropierea acestora se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice aplicabile;
b) nu se permite utilizarea sudurii la armături din oţeluri îmbunătăţite pe cale

Pag. 188
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

mecanică (spre exemplu, prin tragerea la rece), excepţie făcând sudurile prin puncte la
plase sudate executate industrial;
c) se va cere avizul Inginerului pentru condiţiile de sudare a înnădirilor de
continuitate între două bare colineare, ancorate de o parte şi de alta a unui gol în beton,
situate la distanţă relativ mică una de alta.
Înnădirea barelor de armătură se poate realiza şi prin alte metode, numai cu
avizul Inginerului care va prevedea şi condiţii specifice, după caz.
Alte metode de înnădire sunt, de exemplu:
 înnădirea cu filet, normal sau conic;
 înnădirea cu manşon presat radial:
 înnădirea cu manşon şi compoziţie turnată la interior (oţel topit sau alte materiale);
 înnădirea cap la cap, cu manşon de poziţionare (pentru armături
comprimate).
Utilizarea acestor metode de înnădire se va face pe baza prevederilor
reglementărilor tehnice specifice sau a documentelor tehnice legale, care trebuie să
cuprindă domeniile de utilizare, toate condiţiile de realizare, caracteristicile obţinute şi
modurile de verificare a calităţii înnădirilor realizate.

5.17.5. Acoperirea cu beton a armăturilor

Valoarea nominală a acoperirii cu beton (cnom) va fi prevăzută explicit în detaliile


de execuţie ale Antreprenorului (aprobate de Inginer), pentru fiecare categorie de
elemente în parte (fundaţii, grinzi, stâlpi, plăci, pereţi etc.).
Clasele de toleranţă la montarea armăturii sunt următoarele (a se vedea anexele
C şi D din NE 012/2):
a) la distanţele dintre barele de armătură:
(i) la fundaţii: TD,IX, dar nu mai mult de ±10 mm;
(ii) la plăci şi pereţi: TD,VIII, dar nu mai mult de ±5 mm;
(iii) la stâlpi şi grinzi: TD,VIII, dar nu mai mult de ±3 mm;
(iv) pentru etrieri, agrafe şi frete: TD,IX, dar nu mai mult de ±10 mm;
b) la acoperirea cu beton a armăturii, faţă de dimensiunea nominală (cnom,
tabelul D.5, pct. b) din NE 012/2), în funcţie de înălţimea elementului (h), abaterile admise
sunt:
(i) h ≤150 mm: ±10 mm;
(ii) h = 400 mm: - 10 mm … +15 mm;
(iii) h ≥ 2500 mm: - 10 mmm … +20 mm cu următoarele menţiuni:
- pentru valori intermediare ale înălţimii se va interpola liniar;
- la fundaţii şi elemente din beton în fundaţii acoperirea poate fi sporită cu 15 mm.

5.17.6. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect

Atunci cănd din motive justificative antreprenorul nu dispune de sortimente şi


diametrele prevăzute în proiectul de execuţie se poate accepta înlocuirea acestor armături,
numai cu acordul Inginerului, respectând urmatoarele condiţii:
Pag. 189
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 adoptarea altor diametre de bare, de acelaşi tip de oţel cu cel înlocuit, se face
astfel încât aria armăturilor să rezulte egală sau cel mult 5% mai mare decât cea din
proiect;
 pentru armăturile de rezistenţă din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu
cel mult 25% mai mare decât cel prevăzut în proiectul lucrării, fără a schimba tipul
oţelului;
 înlocuirea de armătură se menţionează pe planurile de execuţie care se depun
la Cartea Construcţiei.

5.17.7. Protecţia betonului

Pregătirea suprafeţei din beton


Suprafaţa din beton trebuie să fie pregătită astfel încât să existe o legătură
permanentă şi completă între beton şi sistemul de protejare a suprafeţei. Astfel suprafaţa
din beton trebuie să fie uniformă, solidă şi fără materiale de separare, margini de cofraj şi
margini ascuţite.
Pregătirea suprafeţei din beton trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
• Îndepărtarea straturilor de acoperire, a materialelor de protejare a betonului şi a
murdăriei
• Îndepărtarea laptelui de ciment în exces şi a părţilor instabile de la suprafaţă
betonului.
• Îndepărtarea betonului deteriorat şi, dacă este necesar, dezvelirea armăturii.
Dacă armătura nu este dezvelită, Antreprenorul trebuie ţină cont de aspectele statice ale
elementului structural în cauză.
• Îndepărtarea ruginii la armătura neacoperită şi la alte părţi metalice.
• Curăţarea suprafeţei din beton de praf şi elemente libere.
Antreprenorul trebuie să garanteze proprietăţile structurii din beton folosind
metode şi echipamente adecvate pe durata lucrărilor de pregătire.
Protecţia betonului
Suprafeţele componentelor şi construcţiilor din beton trebuie să fie acoperite cu
un sistem de protejare a suprafeţelor.
Pe baza diferitelor solicitări, este necesară folosirea diferitelor sisteme de
protecţie.
Antreprenorul va selecta sistemul de protecţie corect în funcţie de tipul solicitării şi
durata de folosire care va fi aprobat de către Angajator.
Sistemul de protecţie va îndeplini următoarele funcţii:
• Protecţie împotriva carbonatării;
• Etanşare la apă;
• Etanşare la gaze;
• Etanşare la atacuri chimice;
• Producere de planuri care nu permit alunecarea;
• Rezistenţă sporită la uzură;
• Îmbunătăţirea capacităţii de curăţare;

Pag. 190
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

În conformitate cu cerinţele, sistemul de protecţie va avea următoarele


proprietăţi:
• rezistenţă la difuziune;
• rezistenţă lichidă;
• rezistenţă chimică;
• rezistent la apă;
• rezistent la variaţii de temperatură;
• rezistență la presiuni negative și pozitive;
• capacitate de acoperire a fisurilor;
Sistemul de protecţie a suprafeţei va fi lichid, cu uscare şi solidificare după
aplicare.

5.17.8. Strat de acoperire cu mortar pentru structuri de reţinere a apei

Angajatorul acordă o mare atenţie calităţii lucrărilor de construcţie şi finisării finale


a suprafeţei.
De aceea toate structurile de reţinere a apei potabile vor garanta:
• Etanşeitatea la apă;
• Durabilitate pe termen lung (50 ani) datorită unei rezistenţe ridicate la impact
mecanic, chimic şi hidrolitic;
• Suprafeţe curate, uniforme, omogene, închise, cu caracteristici igienice şi
operaţionale.
Toate structurile din beton de reţinere a apei inclusiv structurile în mediu umed şi
coroziv vor fi acoperite cu un strat rezistent de beton/mortar. Acest strat va constitui și
stratul suport pentru aplicarea soluţiei de impermeabilizare specifică structurilor de
reţinere a apei.
Înainte de aplicarea stratului de acoperire, suprafaţa betonului va fi asperizată
prin sablare cu apă (>200 bari) pentru a curăţa suprafeţele de beton. Forţa de legătură
(aderenţă) a suprafeţei de beton va fi de ≥1,5 N/mm².
După asperizare cu apă, suprafaţa de beton va fi curăţată şi examinată atent
pentru a detecta orice defect la materiale sau de structură. Toate materialele libere vor fi
îndepărtate complet.
Antreprenorul va furniza o listă cu structurile de referinţă unde a fost aplicat un
strat de acoperire, din mortarul propus, pentru utilităţile de apă potabilă în ultimii 5 ani.
Lucrările de acoperire vor fi executate de o echipă cu experienţă, certificată şi sub
supravegherea producătorului de material.
Suprafeţele din mortar vor fi netezite mecanic şi manual. O atenţie specială va fi
acordată finisării perfecte a muchiilor şi a maturării în condiţii de umiditate pentru cel puţin
7 zile.
Toate testele pentru beton (ex. rezistenţa la compresiune) şi supravegherea
stratului de beton vor fi executate înainte de aplicarea stratului de acoperire. În cazul în
care stratul de acoperire cu beton a armaturilor se dovedeşte a fi insuficient, grosimea
stratului de mortar va fi mărită corespunzător pentru a îndeplini cerinţele contractuale.

Pag. 191
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Testele de impermeabilitate şi de rezistenţă la infiltrare a apei vor fi executate înainte de


aplicarea stratului de acoperire pentru etanșare.

5.17.9. Tencuieli fără contracţii

Dacă nu există alte specificaţii, toate tencuielile fără contracţii specificate în


desene sau indicate de Angajator vor avea o rezistenţă la compresiune de cel puţin 60
N/mm2 după 28 zile. Proporţiile amestecului şi instrucţiunile de folosire vor fi respectate în
strictă conformitate cu instrucţiunile producătorului.
Materialele liante de injectare care vor intra în contact cu apa vor fi de tip non-
metalic şi nontoxic.
Antreprenorul va înainta spre aprobare Angajatorului specificaţiile tehnice pentru
materialele liante de injectare.

5.17.10. Verificarea calităţii lucrărilor şi remedierea defectelor de


execuţie

Verificarea calităţii lucrărilor


Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul lucrărilor de execuţie, pentru
fiecare categorie de lucrări în parte şi separat pe recipientul în ansamblu, înainte şi după
aplicarea straturilor de protecţie.
Verificarea se va face în conformitate cu prevederile prescripţiilor în vigoare
pentru diversele categorii de lucrări.
Se recomandă remedierea defectelor vizibile, înainte de verificarea etanseităţii,
prin injectare, sau cu masa de spaclu cu chit tiocolic.

5.18. Abateri și defecte admisibile pentru elementele de beton și beton


armat

Abaterile faţă de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata


confecţionate:
 lungime ± 4 mm;
 laţime ± 3 mm.
Toleranţele pentru mărimile geometrice pentru construcţii (lungimi, înclinări,
planitate, denivelări relative) sunt prezentate în anexa C din Normativul NE 012/2 - 2010.
Urmatoarele defecte privind aspectul şi integritatea elementelor de beton şi beton
armat:
 defecte de suprafaţă (pori, segregări, denivelari) având adâncimea de
maximum 1 cm şi suprafaţa de maximum 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip
fiind limitate la maximum 10% din suprafaţa fetei elementului);
 defecte în stratul de acoperire a armăturilor (ştirbiri locale, segregări) cu
adâncimea mai mică decât grosimea stratului de acoperire, lungime maximum 5 cm iar
totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maximum 5% din lungimea muchiei

Pag. 192
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

respective.
Defectele care se încadrează în limitele menţionate pot să nu se înscrie în procesul
verbal care se întocmeşte, dar vor fi în mod obligatoriu remediate conform normativului C
149 - 87 până la recepţionarea lucrării.
Defectele care depaşesc limitele menţionate vor fi remediate conform soluţiilor
stabilite de proiectant şi/sau expert după caz.

5.19. Controlul calităţii lucrărilor de beton și beton armat

În fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton simplu şi beton armat,


majoritatea acestor lucrări devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii lor trebuie să fie
consemnată în ”procese – verbale” de recepţie calitativă. Procesele verbale de lucrări
ascunse vor fi încheiate între reprezentanţii Antreprenorului şi ai Beneficiarului şi vor fi
aduse la cunoştinţa Proiectantului. Nu se admite trecerea la o noua fază de execuţie
înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza anterioară.
Verificarea calităţii lucrărilor este menţionată în C 56 - 1985– Normativ pentru
verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii, şi se va face pe parcursul
urmatoarelor operaţii:
 verificarea calităţii materialelor componente ale betonului;
 executarea cofrajelor:
 alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinirile;
 încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii
necesare;
 dimensiunile în plan ale secţiunilor transversale;
 poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la
nivele inferioare;
 poziţia golurilor.
 calitatea şi montarea armăturilor:
 numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni ale elementelor
structurii;
 distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
 lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi
înglobate în elemente ce se toarnă ulterior;
 poziţia înnădirilor şi lungimilor de petrecere a barelor;
 calitatea sudurilor;
 numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
 dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
 modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile
acestuia;
 poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.
 înainte de începerea betonării se verifică dacă sunt corespunzător pregătite
suprafeţele de beton turnate anterior şi cu care urmează să vină în contact betonul nou, în
sensul că s-au îndepărtat zonele de beton necompactat. Suprafeţele în cauză trebuie să

Pag. 193
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

prezinte rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între betonul nou şi cel vechi şi
să fie în stare umedă.
Calitatea betonului livrat de staţia de betoane – se verifică dacă:
 datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund celor
prevăzute în proiect şi nu s-a depaşit durata admisă de transport;
 lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
 condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
 se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe;
 sunt corespunzătoare măsurile adoptate şi menţinerea poziţiei armăturilor şi
formei cofrajelor;
 se aplică corespunzător măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale
betonului proaspăt.
 condiţiile de turnare şi compactare a betonului;
 decofrarea elementelor;

5.19.1. Verificarea calităţii lucrărilor privind punerea în operă a


betoanelor

Calitatea betonului pus în lucru se apreciază conform NE 012/2 - 2010 cap.15.5 şi


se consemnează într-un registru al betoanelor, ţinut de executantul lucrării, care periodic
se verifică prin control de responsabilul atestat al antreprenorului şi al investitorului,
încheiat printr-un proces verbal, prin care se constituie actele primare pentru cartea
tehnică a construcţiei.
La sosirea betonului pe şantier, şeful punctului de lucru verifică buletinul de
compoziţie emis de staţia de betoane, după care permite punerea în operă a betonului.
Verificările pentru ţinerea sub control a lucrărilor privind punerea în operă a
betoanelor şi decofrarea sunt prevăzute în tabelele urmatoare:

Caracteristicile Măsuri în cazul


Nr. Metodele de Frecvenţa
Obiectul verificăriisau condiţiile neconformităţii
crt. verificare verificării
prevăzute
A. La livrare, pe betonul proaspăt
1 Bonul de livrare -conformitatea
cu comanda
pentru beton examinare
respingerea
-existenţa directă la fiecare şarjă
livrării
tuturor datelor,
conform NE
012-1, pct.7.3
2 Consistenţa - evaluare vizuală - la fiecare şarjă
betonului -clase de - încercări pe - fiecare tip de pentru valorile
consistenţă sau probe conform SR beton, pe determinărilor pe
valori specificate EN 12350-2, SR schimb de lucru probe ( a se
prevăzute în EN 12350-3, SR sau max.20 m3, vedea Nota)
comandă EN 12350-4 şi SR şi în caz de
EN 12350-5 dubiu

Pag. 194
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

3 Temperatura nu se pun în
+5...+30°C
betonului (pe timp operă betoane cu
conform NE 012- măsurare, pe
friguros, călduros la fiecare şarjă temperatura sub
1, pct.5.2.8 probe
sau dacă este +5 °C sau peste
prevăzut în proiect) +30 °C
4 Alte caracteristici, Pentru lucrările de construcţii care necesită condiţii speciale de turnare sau
cerute prin proiect şi tratare şi pentru construcţiile la care sunt prevăzute condiţii speciale de
prevăzute în exploatare, proiectantul va indica în proiect caracteristicile suplimentare ale
comanda pentru betonului proaspăt care trebuie să fie determinate (spre exemplu, volumul
beton de aer antrenat sau raportul A/C), metoda de determinare, precum şi
condiţiile de aşteptare, care trebuie luate pînă la obţinerea rezultatelor.

NOTĂ: Livrarea de beton se respinge dacă nu se încadrează în


toleranţele/abaterile prevăzute în NE 012-1, tabelele 11 şi 18, pentru clasele
sau valorile specificate ale consistenţei betonului. În cazul unor valori scăzute
în raport cu valorile precizate prin referinţă la clase sau valori specificate, se
admite îmbunătăţirea consistenţei betonului numai prin adăugarea de aditivi
(super)plastifianţi, cu respectarea prevederilor aplicabile din NE 012-1

Caracteristi Metode
Măsuri în cazul
Nr. cile sau le de Frecvenţa
Obiectul verificării neconformităţii
crt. condiţiile verifica verificării
prevăzute re
A. La livrare, pe betonul proaspăt
5 Prelevarea probelor şi SR EN 12390 - 1 cel puţin o probă
confecţionarea pentru fiecare tip
epruvetelor pentru de beton, lot,
încercări pe beton schimb (zi) şi, în
Întărit funcţie de clasa de
rezistenţă: - 100
a) pentru verificarea SR EN 12390-8 NE 012- m3 (<C 16/20) -50
rezistenţei la 2, 11.1.3. şi m3 (>C 16/20)
compresiune la 28 zile (3 anexa X conform proiect,
cuburi sau cilindri dar cel puţin 2 Repetarea relevării
confecţionaţi dintr-o probe pentru probelor
probă) fiecare categorie şi confecţionării
de lucrări implicată epruvetelor,
b) pentru verificarea (decofrare, dacă aceasta se
rezistenţei la SR3518 precomprimare poate efectua
compresiune la termene etc.) conform
intermediare nr.crt.5, pct.a)
(epruvete de control) conform nr.crt.5,
c) pentru determinarea pct.a) cel puţin o
altor caracteristici (3 SREN 1339 (anexa G) probă pe tip de
epruvete confecţionate beton şi lot
dintr-o probă) conform
i) permeabilitate la apă SREN 12390-5 prevederilor din
ii) comportare la SREN 12390-6 proiect
îngheţ-dezgheţ
Pag. 195
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

iii) rezistenţa la SREN 12390-6:2002/AC


Abraziune
iv) rezistenţe la
întindere

Caracteristicil
Metodele Măsuri în cazul
Nr. e sau Frecvenţa
Obiectul verificării de neconformităţii
crt. condiţiile verificării
verificare
prevăzute
B. înainte de punerea în operă a betonului
1 Starea cofrajelor,
sub aspectele: menţinerea
neînceperea sau
a) stabilitatea situaţiei de la
întreaga oprirea turnării
susţinerilor; recepţia examinare
suprafaţă betonului, până
b) starea de curăţenie; calitativă pe directă
cofrată la remedierea
c) etenşeitatea; faze de lucrări a
situaţiei
d) aplicarea cofrajelor
produselor pentru
decofrare
2 Starea armăturilor şi a
toată
pieselor înglobate,
armătura
montate, cu privire la:
menţinerea (nepretension
a) poziţionarea şi neînceperea sau
situaţiei de la examinare ată şi, dacă
fixarea faţă de cofraj; oprirea turnării
recepţia directă şi prin este cazul,
b) starea de curăţenie; betonului, până
calitativă, pe măsurare, în pretensionată
c) poziţia relativă la remedierea
faze de lucrări, caz de dubiu ) şi toate
între bare; situaţiei
a cofrajelor piesele
d) modul de asigurare a
înglobate,
circulaţiei
montate
personalului implicat,
fără a afecta armătura
3 Starea în zona
rosturilor de turnare
existente, dacă este
examinare
cazul, sub aspectele: întreaga neînceperea
pct. 11.5 din directă şi
a) starea suprafeţei suprafaţă a turnării
NE 012/2- prin
betonului; rostului de betonului până
2010 măsurare, în
b) starea şi poziţia turnare la remedierea
caz de dubiu
elementelor de situaţiei
etanşare, dacă
este cazul;
c) starea de curăţenie
4 Îndeplinirea condiţiilor la fiecare neînceperea
pct. 11.6 din cunoaşterea
prealabile etapă de turnării
NE 012/2- situaţiei
şi a condiţiilor turnare a betonului până
2010 existente
necesare la punerea betonului la remedierea
în operă a betonului situaţiei

Pag. 196
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Caracteristicile Metodele Măsuri în cazul


Nr. Frecvenţa
Obiectul verificăriisau condiţiile de neconformităţii
crt. verificării
prevăzute verificare
C. La turnarea şi compactarea betonului
1 -măsurare
Condiţiile legate de
-observare
planul de turnare, în consemnarea
-temperatură directă şi pe întreaga
special: stării de fapt şi
- precipitaţii prognoză, perioadă de
a) condiţii analizarea
subcap. 11.3 din dacă este punere în
meteorologice; situaţiei cu
NE 012/2-2010 cazul operă
b) viteza de turnare, proiectantul
evaluare
succesiunea şi
vizuală
grosimea straturilor
2 - refuzarea
livrării, dacă nu
Omogenitatea aspect uniform în
este posibilă
betonului la turnare, ceea ce priveşte
reamestecarea
la betoane cu consistenţa şi Evaluare
la fiecare şarjă -atenţionarea
consistenţă mare, repartizarea între vizuală
producătorului
transportate fără partea fină şi
şi refuzarea
agitare agregatele mari
livrării în caz
de repetare
3 consemnarea
pe întreaga stării de fapt şi
Compactarea subcap. 11.3 din Evaluare
perioadă de analizarea
betonului NE 012/2-2010 vizuală
turnare situaţiei cu
proiectantul
4 -măsurări,
consemnarea
Stabilitatea stării de fapt
pe întreaga
formei, a Evaluare şi analizarea situaţiei
Starea cofrajelor perioadă de
dimensiunilor şi a vizuală cu
turnare
poziţiei proiectantul;
-oprirea turnării, dacă
este cazul

Caracteristicile Metodele Măsuri în cazul


Nr. Frecvenţa
Obiectul verificării sau condiţiile de neconformităţii
crt. verificării
prevăzute verificare
D. La tratarea şi protecţia betonului după turnare
1 Condiţiile de mediu
imediat după turnarea consemnarea
betonului: stării de fapt şi,
a)temperatură; în cazul unor
Măsurare degradări (fisuri,
exfolieri etc.)
pct.11.4.7 - în perioada de
analizarea
11.4.8 din tratare
Examinare situaţiei cu
NE012/2-2010 zilnic, la orele
b) precipitaţii; directă proiectantul
7; 12 şi 19
se acoperă
c) însorire directă; Examinare
betonul în
primele 12 ore de
la turnare Pag. 197
în cazurile
prevăzute în
SC CON LID SRL A
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

d) vânt, curenţi de aer acoperă directă


betonul
2 la aplicarea
subcap. 11.4 din metodei şi,
NE 012/2-2010 ulterior, zilnic,
Aplicarea metodei de şi, dacă este Observare pentru toată
tratare cazul, prevederile directă suprafaţa
din proiect sau tratată, în
caiet de sarcini perioada de
tratare
Caracteristicile Metodele Măsuri în cazul
Nr. Frecvenţa
Obiectul verificării sau condiţiile de neconformităţii
crt. verificării
prevăzute verificare
E. La decofrare
1 Rezistenţa betonului, încercarea Pentru primele
în cazul elementelor epruvetelor elemente de un
nu se decofrează
portante care de control acelaşi tip,
pct. 11.7.1 din decât la
suportă încărcări de începând cu
NE 012/2-2010 atingerea
la decofrare data
Sau prevederile rezistenţei
prezumată
din proiect prevăzute
pe baza vitezei
de dezvoltare a
rezistenţei
2 Condiţiile de Maximum 1/4
consemnarea
menţinere a Din deschidere
stării de fapt şi,
sprijinirilor provizorii (pe fiecare latură,
la fiecare în cazul unor
la la apreciere
element degradări,
elemente portante plăci), poate să vizuală
portant analizarea
care preiau rămână fără
situaţiei cu
momente sprijiniri
proiectantul
încovoietoare şi/sau provizorii în
forţe tăietoare timpul decofrării
3 Starea betonului,
-suprafaţă
sub -examinare consemnarea
continuă (cu
aspectele: vizuală defectelor şi/sau
excepţia altor
a) forma şi aspectul degradărilor, cu
condiţii în
suprefeţei; precizarea
proiect), de
b) prezenţa poziţiilor şi
culoare uniformă,
segregărilor; dimensiunilor,
fără segregări, Întreaga
c) prezenţa fisurilor; pe planuri ale
fisuri sau alte suprafaţă
d) dislocări, pori, elementelor
defecte
pete, neuniformităţi respective şi
de altă natură; analizarea
e) acoperirea situaţiei cu
armăturii, dacă este proiectantul
-conform
cerută prin
proiect
proiect -măsurări
4 Poziţia şi toate consemnarea
dimensiunile conformitatea cu suprafeţele de situaţiei
măsurări
elementelor, precum proiectul rezemare pentru existente şi
şi a pieselor elementele analizarea

Pag. 198
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

înglobate structurale acesteia cu


prefabricat, proiectantul
cu consemnarea
situaţiei reale,
restul, în caz de
dubiu

CAPITOLUL 6 - CONFECŢII METALICE

6.1. Structuri metalice

Structurile şi plăcile metalice vor fi conform Standardelor româneşti.


În cazul în care nu există alte instrucţiuni din partea Angajatorului, toate
componentele din oţel în contact cu apa potabilă vor fi din oţel inoxidabil (ASTM304/316).

6.2. Limite de deviaţie

La verificarea valorilor de deviaţie ale unei structuri, se vor lua în calcul


combinaţia realistă cea mai nefavorabilă şi factorii de solicitare neprevăzuţi. Deviaţia unei
clădiri sau a unei părţi din clădire va fi limitată pentru a nu slăbi rezistenţa sau buna
funcţionare a clădirii sau a componentelor acesteia, sau pentru a nu avea un aspect
neplăcut sau să dăuneze finisajului sau să provoace inconveniente ocupanţilor acesteia.

6.3. Balustrade, trepte, scări, lanţuri de siguranţă

Antreprenorul va proiecta şi va executa lucrările pentru balustrade, trepte şi scări


etc. Cu protecţie anticorozivă mărită conform Standardelor româneşti, galvanizare la cald
nu mai mică de 85 microni.
Lanţurile de siguranţă vor fi lanţuri cu zale scurte din oţel moale galvanizat de 10
mm.
În zonele cu agresivitate atmosferică, se va folosi oţel inoxidabil ((ASTM / AISI
316; EN 1.4301).

6.4. Şuruburi, buloane, piuliţe şi şaibe

Piuliţele, buloanele şi şaibele vor avea un strat de finisare cu rezistenţă la


coroziune egală cu cel al materialului de fixare. Acolo unde este posibil ca metale
diferite să intre în contact, vor fi folosite şaibe şi, dacă este necesar, manşoane de izolare
adecvate.
Buloanele de ancorare din răşină sau de dilatare pentru fixare în beton vor avea o
rezistenţă la smulgere nu mai mică decât rezistenţa la întindere a bulonului.

6.5. Sudare

Toate operaţiile de sudură executate în fabrică şi instalare pe teren vor respecta


Pag. 199
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

condiţiile tehnice indicate în desenele de detaliu ale Antreprenorului care au fost aprobate.
Detaliile procedurilor de sudare propuse vor fi înaintate spre aprobare Inginerului în
acelaşi timp cu desenele de detaliu. Toate îmbinările vor fi sudate astfel încât legăturile
finite să fie curate şi netede şi să fie pregătite pentru vopsit. Vor fi îndepărtate toate
resturile de zgură şi orice proeminenţă ascuţită va fi nivelată. Înainte de începerea sudării,
fie în fabrică fie pe teren, procedurile de sudare vor fi testate conform Standardelor
româneşti.
Când sunt dirijate şi/sau stabilite, lucrările de sudură vor fi supuse unor încercări
nedistructive prin procese ce pot include dar nu se vor limita neapărat la încercarea cu
pulbere feromagnetică, ultrasonică, radiografică sau metoda vopselelor penetrante în
funcţie de tipul de sudură şi poziţia în cadrul construcţiei.
Dacă la o lucrare apar defecte sau lucrarea respectivă nu îndeplineşte condiţiile
din desenele sau specificaţiile tehnice aprobate din orice motiv, va fi reparată sau respinsă
chiar dacă a fost executată de sudori calificaţi prin proceduri aprobate.
Procedura de sudare pentru straturile de acoperire cupru-nichel va evita formarea
porozităţii la sudare şi orice diluare necontrolată a sudării.
Vor fi luate măsuri de precauţie speciale pentru a evita riscul de destrămare
lamelară în cazul sudării tablelor de grosimi mari, cu folosirea de electrozi cu conţinut
scăzut de hidrogen (bazici). Sudurile din Clasa 1 vor fi radiografiate exceptând cazurile
când există alte specificaţii.
În condiţii de intemperii, sunt necesare măsuri suplimentare pe durata sudării: în
caz de ploaie se va păstra suprafaţa pentru sudare uscată. În condiţii de temperatură sub
5°C, o bandă de 100 mm va fi preîncălzită la 50°C, pe ambele laturi ale îmbinării prin
sudură în caz de sudură de prindere şi în cusătură continuă.
Pe durata sudării nu sunt permise petele, urmele de ardere, cordon de sudură
neregulat, margini supradimensionate la îmbinările în colţ, cusăturile de sudare şi
crăpăturile. Suprafeţele trebuie să nu aibă urme de impact, adâncituri şi deformări.

6.6. Fabricare

Proiectarea tuturor detaliilor, calitatea lucrărilor pe şantier şi în afara acestuia


precum şi verificarea vor fi conforme Standardelor româneşti relevante.
Toate îmbinările pe teren, cu excepţia celor minore, vor fi făcute cu şuruburi
prelucrate sau buloane de mare rezistenţă (pentru strângere prin fricţiune); Îmbinările
minore pot fi făcute cu şuruburi brute. Pentru îmbinările unde sunt necesare şuruburile
prelucrate, buloanele vor fi prevăzute cu şaibe prefabricate de 6 mm.
Găurile de bulon nu vor fi formate prin ardere sau perforare. Găurile nu vor avea
bavuri sau margini ascuţite. Nu se vor folosi pile pentru lărgit găuri.
Bavurile şi crestăturile muchiilor tăiate vor fi şlefuite pentru a obţine o suprafaţă
curată.
Toate lucrările de sudură vor fi executate conform Standardelor româneşti
relevante şi proiectului de detaliu de către sudori atestaţi şi acceptaţi. Toate consumabilele
pentru sudură (electrozi, sârmă, materiale de adaos, flux, gaze pentru sudare etc.) vor

Pag. 200
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

respecta condiţiile Standardelor româneşti echivalente.


Crăpăturile nu vor fi acoperite prin resudare. Orice crăpătură din sudare va fi
eliminată în întregime şi suprafaţa va fi resudată. Electrozii vor fi folosiţi în poziţii şi în
limitele de curent specificate de Standardele Româneşti.
Antreprenorul se va asigura că toate îmbinările pot suporta reacţiile descrise în
planurile cadrului. Sarcina excentrică este luată în considerare în calcularea rezistenţei
îmbinărilor cu excentric.

6.7. Măsuri normale de protecţie anti-corozivă


Piesele din oţel vor fi decapate de zgură, rugină sau alţi agenţi de contaminare.
Piesele din oţel vor fi vopsite cu un strat de amorsă, un strat protector şi cel puţin două
straturi de finisare.
Suprafeţele ce necesită galvanizare la cald vor include scări, pat de cablu, trepte
de scară, rezemătoare balustradă, grătare, grilaje, buloane, piuliţe şi şaibe şi alte obiecte
din oţel carbon sau oţel slab aliat. Galvanizarea va fi făcută doar după terminarea lucrărilor
de tăiere, foraj, sudare sau alte activităţi de fabricare asociate elementelor ce vor fi
tratate.

6.8. Măsuri speciale de protecţie anticorozivă

Toate părţile care nu pot fi protejate prin vopsire din cauza mecanismului de
funcţionare (piese rulante, mecanism cu arc, bolţuri etc.) precum şi acele părţi care sunt
greu accesibile pentru serviciile de întreţinere şi unde înlocuirea este greu de făcut vor fi
făcute din oţel inoxidabil sau bronz.
Acolo unde se folosesc metale diferite în apropierea componentelor din oţel sau a
îmbinărilor acestora, va fi evitat contactul între aceste metale şi oţel exceptând cazul când
Antreprenorul poate demonstra Angajatorului că acest contact între metale diferite nu
duce la coroziune electrochimică.
Detaliile măsurilor de precauţie luate de Antreprenor vor fi înaintate spre aprobare
Angajatorului. Acolo unde "oţelul inoxidabil" este indicat pentru folosire, acesta va avea o
rezistenţă la coroziunea atmosferică nu mai mică decât cea asigurată având 18 % oţel
crom -10 % oţel nichel.
Pentru instalaţiile de subsol, suprafaţa construcţiilor din oţel va fi acoperită cu
două straturi suplimentare de epoxi-gudron (pe bază de răşină epoxidică), grosimea
minimă de strat uscat a celor două straturi va fi de 250 microni. Ca substitut pentru stratul
de epoxi-gudron, se poate aplica pentru protecţie anticorozivă bandă adezivă din PVC cu
bitum.

6.9. Strat de protecţie pentru părţile sub apă


Toate părţile metalice, realizate din oţel moale sau fontă, cum ar fi grătarele,
stăvilarele, vanele, ramele din oţel total sau parţial scufundate în apă vor fi protejate cu un
strat de protecţie corespunzător, conform specificațiilor standardelor și normelor tehnice in
vigoare.
Pag. 201
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

CAPITOLUL 7 - LUCRĂRI DE REABILITARE:


7.1. Definiţii
 Consolidare: refacerea sau înnoirea oricărei părţi a construcţiei (a unor
elemente sau ansamblu de elemente) în scopul obţinerii unei capacităţi structurale sporite,
de exemplu, capacitate de rezistenţă superioară, rigiditate mai mare, ductilitate mai
amplă;
 Reparaţie: refacerea sau înnoirea oricărei părţi degradate sau avariate din
construcţii cu scopul de a obţine acelaşi nivel de rezistenţă, rigiditate şi/sau ductilitate, cu
cel anterior degradării;
 ・Remodelare: refacerea sau înnoirea oricărei părţi a construcţiei având ca
efect schimbarea funcţiunii sau a gradului de ocupare;
 Intervenţie: (structurală sau/şi nestructurală): concept care include termeni
de consolidare, reparaţie si remodelare;
 Reabilitare: refacerea sau înnoirea unei construcţii degradate pentru a asigura
acelaşi nivel al funcţiunii pe care îl avea clădirea înainte de degradare.

7.2. Strategia de intervenţie


Alegerea unei strategii de intervenţie corecte este condiţionată de întelegerea cât
mai completă a deficienţelor individuale a elementelor structurale şi nestructurale, a
efectului combinat al acestora asupra mecanismului comportării seismice a construcţiei,
precum şi a deficienţelor de ansamblu privind rezistenţa, deformabilitatea, redundanţa,
regularitatea structurală. Măsurile de intervenţie trebuie să fie corelate cu gradul de
afectare (degradare) a materialelor, ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat
construcţia, al altor acţiuni de exploatare specifice, al unor tasări diferenţiale ale terenului
sau al unor factori de mediu.
Identificarea deficienţelor de rezistenţă, deformabilitate, a deficienţelor de
alcătuire individuală şi de ansamblu, a stării de degradare este realizată în cadrul evaluării
seismice prin verificarea listelor de condiţii specifice construcţiei
Măsurile de intervenţie urmăresc să elimine sau să reducă semnificativ deficienţele
de diferite naturi ale structurii şi dintre acestea să se obţină condiţia de siguranţă.
Strategia de intervenţie se poate baza pe:
 îmbunătăţirea caracteristicilor mecanice cu care este înzestrată construcţia;
 reducerea cerinţelor seismice;
 măsuri combinate.

7.3. Stategii posibile

În condiţiile în care lucrările de consolidare impuse de starea construcţiei şi gradul


de asigurare faţă de acţiunile seismice ar fi excesiv de scumpe şi ar implica întreruperea
funcţiunii construcţiei timp foarte îndelungat pot fi avute în vedere şi alte opţiuni.
Stabilirea strategiei celei mai indicate trebuie să fie rezultatul unei analize cost-beneficiu a
mai multor soluţii, care să ia în considerare parametrii de bază.
Pag. 202
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Demolarea completă a structurii şi construirea unei structuri noi, moderne; o


asemenea soluţie poate fi indicată când cheltuielile reabilitării ar fi nejustificat de mari,
fără să fie posibile remodelări semnificative ale spaţiului pentru îmbunătăţirea funcţiunilor.

7.4. Identificarea deficienţelor structurale

Deficienţele majore pe care le poate prezenta un sistem structural în ansamblu se


referă la neregularităţi şi discontinuităţi, pe vertical şi în plan. Acestea pot genera eforturi
şi deformaţii substanţial diferite de cele pe care le pot furniza metodele de calcul curente
şi crează importante incertitudini în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de performanţă
propuse.
Dacă anumite exigenţe privind caracterul regulat necesar al unei construcţii nu
pot fi evitate, proiectantul intervenţiei trebuie să efectueze calculul structural pe modele
cât mai fidele comportării structurii şi să ia măsuri constructive prin care să compenseze
controlul mai puţin sigur al răspunsului seismic în asemenea situaţii.
Diferitele tipuri de neregularităţi şi discontinuităţi şi efectele lor potenţiale trebuie
să fie evidenţiate în procesul de evaluare al structurii.
Acestea sunt reprezentate de:
 Neregularităţi pe verticala construcţiei.
 Distribuţii neregulate ale rigidităţii la deplasare laterală;
 Distribuţii neregulate ale capacităţii de rezistenţă;
 Modificări semnificative ale gabaritelor construcţiei pe verticală, incluzând
distribuţii diferite ale maselor;
 Discontinuităţi (devieri) în traseul pe verticală al încărcărilor către teren;
 Neregularităţi în planul construcţiei;
 Neregularităţile distribuţiei în plan ale rigidităţii, masei, capacităţii de
rezistenţă, care toate produc efecte de torsiune de ansamblu;
 Forme neregulate în plan, în special colţurile intrânde în planul construcţiei,
care crează concentrări excesive de eforturi;
 Discontinuităţi ale planşeelor, în special prin prevederea de goluri sau
întreruperea legăturii pe anumite zone cu elementele sistemului vertical de rezistenţă la
forţe laterale;
 Prevederea unor componente structurale (cadre, pereţi) înclinat faţă de axele
ortogonale majore ale sistemului structural;
 Alte deficienţe majore pe care le poate prezenta o structură, deficienţe
evidenţiate în urma evaluării construcţiei pot fi constituite de lipsa de redundanţă a
cconstrucţiei, de instabilitatea potenţială a comportării unor elemente şi îmbinări la
încărcări alternante, de degradarea materialelor.

7.5. Tipuri de intervenţii

Funcţie de amploarea măsurilor, intervenţiile la clădirile din beton armat afectate


de seism sau vulnerabile din punct de vedere seismic se împart în trei categorii:

Pag. 203
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 Reparaţiile cosmetice: care urmăresc să îmbunătăţească aspectul vizual al


componentelor afectate. Aceste reparaţii pot să refacă caracteristicile nestructurale ale
elementelor afectate, cum este, de exemplu, rolul de închidere al unor elemente. Aportul
lor asupra comportării structurale este neglijabil.
 Reparaţiile structurale: au drept scop de a reda proprietăţile structurale
iniţiale ale acestora. Un exemplu de reparaţie structurală îl constituie injecţia fisurilor în
beton sau înlocuirea barelor de armatură rupte.
 Lucrările de consolidare: sunt intervenţiile care implică adaugarea de
elemente structurale noi şi/sau desfacerea şi înlocuirea părţilor existente avariate. Acestă
intervenţie are ca scop creşterea performanţelor structurale (rezistenţă, ductilitate,
rigiditate) peste nivelul iniţial.

7.6. Reparaţii la structurile de beton armat

Aspecte generale

Reparaţiile cadrelor şi a pereţilor structurali de beton armat se realizează prin


tehnici asemănătoare.
Reparaţiile cosmetice au la bază în principal tehnici constând în acoperirea
suprafeţelor vizibile pe care se marchează degradările elementelor structurale.
Reparaţiile structurale ale elementelor de beton armat constau, în principal, în
injectări ale fisurilor în beton şi în înlocuirea armăturilor avariate (rupte sau cu deformaţii
plastice importante).
Pentru injectare se pot utiliza diferite materiale cum sunt: răşinile epoxidice de
vâscozitate scăzută şi mortarele pe bază de ciment. Metodele de aplicare diferă funcţie de
performanţele dorite.

7.7. Injectarea fisurilor cu răşini epoxidice

Răşinile epoxidice se pot utiliza la injectarea fisurilor cu deschidere mai mare de


0.05 mm. Pentru deschideri ale fisurilor situate sub 3 mm se pot utiliza răşini de
vâscozitate scăzută.
Pentru deschideri situate între 3 si 6 mm se utilizează răşini de vâscozitate medie.
Pentru deschideri mai mari de 6 mm se utilizează răşini epoxidice sub formă de gel sau de
pastă.
Pentru fisuri (crăpături) deschise mai mult la exterior, se pot utiliza paste pentru
reparaţiile la suprafaţă şi răşini cu vâscozitate scăzută pentru interior.
Injectarea cu răşini epoxidice poate fi utilizată şi la restabilirea conlucrării dintre
barele de armătură şi beton. În acest caz fisurile trebuie să intersecteze armătura pe o
suprafaţă cât mai mare pentru ca răşina să poată penetra în lungul barelor de armătură.
Instrumentele, reţeta mortarelor epoxidice şi operaţiile de injectare în detaliu, vor
respecta prevederile instrucţiunilor tehnice specifice. Operaţiile trebuie executate de
personal calificat, cu experienţă.

Pag. 204
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

7.8. Repararea fisurilor cu mortar


Această metodă de reparaţie este eficientă pentru deschideri ale fisurilor cu
deschideri între 0,2 mm si 20 mm. Adăugarea de superplastifianţi poate creşte fluiditatea
mortarului şi eficienţa injectării.
Reţeta mortarelor, instrumentele prin care se aplică injectarea şi detalierea
operaţiilor de injectare sunt precizate în instrucţiuni specifice.

7.8.1. Înlocuirea fragmentelor de beton desprinse


Fragmentele desprinse trebuie înlocuite cu materiale similare din punct de vedere
al proprietăţilor mecanice şi termice. Materialele şi procedurile de aplicare depind de
dimensiunile şi de locul defectelor din elementul structural degradat.
În cazul elementelor de beton se utilizează un mortar bazat pe ciment sau răşini
epoxidice şi nisip. Pentru defecte cu grosime mare sunt necesare ancoraje mecanice.
Acestea trebuie fixate în element cu ajutorul răşinilor epoxidice.
Dacă barele de armătură sunt expuse în mod semnificativ, betonul sau mortarul
trebuie îndepărtate pentru a permite realizarea conlucrării dintre materialul de adaos şi
armătură pe toată suprafaţa laterală a acesteia. Perimetrul golurilor trebuie prelucrat prin
tăiere pentru a crea o margine perpendiculară la suprafaţă.
Această metodă este aplicabilă pentru majoritatea defectelor din elementele de
beton sau zidărie armată cu un volum mai mic de 0,015 m3. Repararea defectelor mari
poate necesita utilizarea betonării în cofraje sau utilizarea tehnicii torcretării.
Majoritatea mortarelor suferă deformaţii din contracţie după întărire. Prin urmare
se poate dezvolta o fisură vizibilă în jurul zonei reparate. Dacă această fisură nu poate fi
acceptată se va utiliza un mortar cu contracţie scăzută sau se va specifica necesitatea
unor reparaţii cosmetice după câteva zile sau săptămâni.

7.9. Înlocuirea armăturilor


Funcţie de spaţiul disponibil şi de mărimea zonei de armătură ruptă sau degradată
ce trebuie înlocuită, se adaugă tronsoane de oţel-beton înnădite cu armăturile existente,
prin petrecere, sudură sau dispozitive mecanice. Armăturile adăugate trebuie să fie
compatibile cu cele existente din punct de vedere al calităţii materialelor. În vederea
înlocuirii unor porţiuni degradate ale armăturilor este preferabilă utilizarea unor dispozitive
mecanice de conectare în locul metodei tradiţionale de înnădire prin petrecere. Aceste
dispozitive prezintă avantaje importante în cazul înnădirii barelor noi de cele existente.
Acolo unde barele de armătură s-au rupt sau unde înnădirea prin petrecere a cedat, este
indicată utilizarea dispozitivelor mecanice de conectare. Dispozitivele cele mai utilizate se
împart în două categorii. Unele constau din piese din oţel moale, care prin presare pe
profilul armăturilor în zona de înnădire se deformează plastic şi blochează posibilitatea
deplasării relative a celor două capete de bare.
Dispozitivele din a doua categorie se realizează sub forma unor manşoane
cilindrice cu diametrul interior mai mare decât diametrul armăturilor care se înnădesc, în

Pag. 205
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

spaţiul dintre cele două elemente turnându-se o topitură metalică, care după răcire şi
întărire fixează cele două bare.

7.10. Tipuri de consolidare pentru structuri de beton armat

Soluţiile de consolidare pentru structurile de beton armat pot fi extrem de diverse.


Ele se pot clasifica funcţie de scopul urmărit, rezultând grupele de măsuri de intervenţie
prezentate în continuare. Lista de tipuri de soluţii nu este exhaustivă, putându-se imagina
şi alte.
Soluţii care urmăresc sporirea rezistenţei. La rândul lor acestea se grupează în
intervenţii asupra elementelor individuale, care nu schimbă sistemul structural, şi
intervenţii care implică modificarea sistemului structural.

7.11. Intervenţii care nu modifică sistemul structural

Acestea se realizează prin:


 cămăşuiri cu beton armat, cu etrieri sudaţi sau suprapuşi ;
 elemente de oţel: platbande, ţevi rectangulare şi cilindrice, corniere cu plăcuţe
etc. ;
 fâşii din polimeri armaţi cu fibre de carbon, cu înfăşurare continuă sau la
distanţă ;
 umplerea golurilor ;
 dezvoltarea secţiunilor elementelor cu prelungiri (sub formă de tălpi, aripi) de
beton armat conectate la elementul de bază.

7.12. Intervenţii care modifică sistemul structural

Acestea se realizează prin:


 prin introducerea unor pereţi de beton armat noi, cu înglobarea unor stâlpi ai
structurii;
 prin modul de dispunere al pereţilor se pot crea nuclee de beton armat;
 prin ataşarea unor contravântuiri la exteriorul clădirii conectate la structura
existentă;
 prin introducerea unor contravântuiri cu elemente metalice în ţevi de oţel
umplute cu beton neaderent la elementele contravânturii;
 prin introducerea unor contraforturi de beton armat.

7.13. Intervenţii care urmăresc sporirea ductilităţii elementelor de


beton armat.

Acestea se realizează prin măsurile de sporire a rezistenţei elementelor la forţă


tăietoare prin cămăşuire în diferite sisteme, indicate duc şi la creşterea deformabilităţii în
domeniul postelastic al acestor elemente.

Pag. 206
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

7.14. Intervenţii care urmăresc evitarea concentrării deformaţiilor şi


eforturilor în elementele structurale
Acestea se realizează prin:
 măsuri care reduc excentricitatea între centrul maselor şi centrele de rigiditate
şi de rezistenţă. Acestea au în vedere introducerea unor elemente de rigiditate şi
rezistenţă substanţială sau/şi introducerea unor rosturi seismice verticale prin structură.
 măsuri care sporesc local sau pe mai multe niveluri rigiditatea şi/sau
rezistenţa unor elemente structurale verticale şi orizontale. De exemplu, prin eliminarea
unor niveluri slabe şi sau flexibile.
 măsuri care elimină comportarea fragilă a unor elemente de beton armat. De
exemplu, transformarea unor elemente de tip scurt, în elemente cu proporţii şi comportare
de elemente lungi. Această modificare şi comportare se poate obţine prin tăierea de
legături (de exemplu, practicarea unor fante între stâlpi şi parapetul unei grinzi înalte de
faţadă).
Intervenţii care reduc forţele seismice
Acestea implică măsuri care reduc masa construcţiei. De exemplu:
 prin înlocuirea unor pereţi de compartimentare din materiale grele cu pereţi
executaţi din materiale uşoare.
 prin înlocuirea straturilor grele ale terasei cu straturi din materiale uşoare cu
eficienţă superioară.
7.15. Consolidarea structurilor cu pereți de beton armat
Consolidarea pereţilor de beton armat se face pentru îmbunătăţirea (creşterea):
 rezistenţei la eforturi din încovoiere;
 rezistenţei la eforturi din forţa taietoare; -deformabilităţii (ductilităţii);
 rigiditatii.
În funcţie de cerinţe, pentru un perete se realizează fie numai una din măsurile de
consolidare de mai sus, fie combinaţii între acestea, astfel:
 creşterea rezistenţei la încovoiere şi din forta taietoare;
 creşterea capacităţii de deformaţie şi creşterea rezistenţei din forţă taietoare.
În multe situaţii un tip de intervenţie are efecte multiple. De exemplu o creştere a
rezistenţei la eforturi din încovoiere are ca rezultat, în cele mai multe cazuri, o sporire a
ductilităţii, dar şi o creştere a forţei taietoare asociate.
Consolidarea pereţilor de beton armat se realizează prin prevederea unor
camaşuieli din beton armat, din elemente de oţel sau fibre din polimeri.

CAP. 8 - LUCRĂRI DE FINISAJE


8.1. Execuţia izolaţiilor
8.1.1. Tipuri şi date caracteristice materiale

Toate materialele de izolare ce vor fi folosite pentru izolarea pe orizontală sau a


pereţilor trebuie să asigure pentru toate clădirile valori maxime ale coeficientului de

Pag. 207
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

conductivitate termică stabilit pentru respectivele produse în Standardele și normativele


Românești relevante.
Izolaţie neflexibilă
Izolaţia cu polistiren va avea forma unei plăci din spumă extrudată sau carton
buretat cu densitatea 24-35 kg/m3. Poliuretanul va avea proprietăţi de autostingere şi o
densitate de 24- 37 kg/m3. Foile din poliuretan pentru acoperişuri metalice şi din cărămidă
vor fi din spumă poliizocianurată.
Valoarea minimă cerută pentru conductivitatea termică va fi de 0,038 W/mK,
(European) clasificare la foc B1, grosime conform cerinţelor.
Bariera anti-vapori
Dacă izolaţia nu are ataşată o barieră anti-vapori proprie, se va folosi o barieră
specială din polietilenă cu grosimea de 0,2 mm.
Capse mecanice
Vor fi folosite doar capse mecanice recomandate de producătorul izolaţiei. Amorse
bituminoase şi bitum.
Materialele şi metoda de folosire vor fi conform recomandărilor producătorului de
izolaţie.

8.1.2. Aplicarea izolaţiei


Izolaţia va fi în general aplicată pe partea rece a "ieşirilor" electrice, conductelor,
canalelor cum ar fi echipamentul de ventilaţie şi alte servicii. Elementele de izolaţie vor fi
aplicate pe toată lăţimea unul lângă altul. Izolaţia va fi tăiată pentru a se potrivi colţurilor
interioare şi exterioare precum şi spaţiilor neregulate. Piesele de izolaţie se vor aplica una
după alta fără spaţii libere în afara celor pentru rosturile de expansiune.
Izolaţii în covor flexibil
Straturile de izolaţie vor fi poziţionate în pereţi sau în tavane cu o ramă metalică
sau strat de căptuşeală exterior. Izolaţia va intra în ramă sau elementele de căptuşire.
Lăţimea izolaţiei va fi cea necesară astfel încât izolaţia să stea fixă doar prin fricţiune.
Spaţiile dintre rame sau golurile dintre pereţi şi căptuşire vor fi izolate complet.
Izolaţii cu plăci
Materialul de izolaţie poziţionat între căptuşeala metalică şi zidul din cărămidă sau
beton va fi tăiat şi aşezat astfel încât să se potrivească exact între elementele de
căptuşire. Izolaţia va fi fixată cu flanşele stratului de acoperire metalic şi cu cârlige
metalice sau clei, conform instrucţiunilor producătorului.
Pe pereţii din cărămidă şi beton va fi aplicat adeziv conform instrucţiunilor
producătorului izolaţiei şi plasarea plăcilor va fi asigurată în plus cu cleme mecanice la
distanţe recomandate de producătorul izolaţiei. Înainte de aplicarea unui strat de bitum,
suprafaţa zidului va fi întâi amorsată. Apoi, latura din spate şi marginile materialului de
izolare sunt scufundate în bitum fierbinte şi placa este imediat poziţionată pe suprafaţa
amorsată.
Fiecare piesă de izolaţie va avea contact cu piesa alăturată, cu excepţia rosturilor
de expansiune; în cazul în care apar îmbinări, acestea vor fi umplute cu spumă. Izolaţia
trebuie plasată în jurul obiectelor care pot fi introduse în spaţiul gol.
Pag. 208
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Întreaga faţadă va fi amorsată înainte de aplicarea agentului de umplere, pentru a


obţine o suprafaţă uniformă netedă. Agentul de umplere va fi aplicat pe secţiuni mici
pentru a uşura instalarea plaselor.
Stratul final (tencuiala) poate fi aplicat numai în zile puţin însorite, altfel va fi
imposibilă aplicarea tencuielii uniform.

8.2. Tencuire

8.2.1. Materiale

Executarea tencuielii la interior şi exterior este condiţionată de specificaţiile


relevante (ale producătorului) şi a Standardelor Românești aplicabile.

8.2.1.1 Tencuială interioară ziduri din cărămidă sau beton


Mortar var-ciment aplicat pe zidul din cărămidă sau cărămidă cu goluri, blocuri din
beton cu goluri şi beton, grosimea minimă a tencuielii 15 mm, nivelare prin frecarea
suprafeţei.
Pentru betonul tratat în prealabil şi/sau grund reactiv.

8.2.1.2 Tencuială interioară pe ziduri beton cu strat termoizolator


Pe ziduri cu strat subţire de beton de orice tip, sau acoperit cu plăci
fibrolemnoase, grosime minimă a tencuielii 15 mm, inclusiv inserţia unei plase din fibre de
sticlă pentru armarea betonului, mărimea minimă a ochiului 7 x 7 mm, nivelare prin
frecarea suprafeţei.

8.2.1.3 Tencuieli interioare pe tavane din beton


Mortar var-ciment, grosimea minimă a tencuielii 10 mm, nivelare prin frecarea
suprafeţei
Dacă este necesar, cu beton tratat în prealabil şi/sau grund reactiv.

8.2.2. Execuţia lucrării

Aplicarea tencuielilor se face după efectuarea remedierilor.


Se interzice utilizarea prepararea mortarelor colorate a pigmenţilor (vătămători
sănătăţii personalului muncitor) miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de
cupru, etc.
Personalul muncitor care execută aplicarea mecanizată a tencuielilor, precum şi
cel ce execută tencuielile manuale la tavane, trebuie să poarte ochelari de protecţie.
Diferitele tipuri de tencuieli pot fi aplicate prin metode manuale sau mecanice.
Este foarte important să se ţină cont de specificaţiile de fabricare şi standardele EN 998.
Gradul de netezime indicat în specificaţie trebuie atins.
Camerele cu umiditate ridicată, care vor fi acoperite cu ceramică, nu trebuie să
aibă margini nivelate.

Pag. 209
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Trebuie să se respecte diferitele intervale de uscare între aplicările stratului de


tencuială.
Resturile de tencuială trebuie îndepărtate imediat după finalizarea tencuielii. Orice
deteriorare sau defect al tencuielii va fi reparat şi întreaga lucrare de tencuire, interioară şi
exterioară, va fi predată în stare perfectă şi curăţată după terminarea tuturor lucrărilor.
Dacă tencuiala prezintă fisuri, umflături, crăpături, cojiri, eroziune sau alt defect
observat înainte de predarea lucrării, aceste defecte vor fi reparate şi, ori de câte ori este
necesar, suprafaţa unde au apărut va fi curăţată.

8.3. Închiderea rosturilor

8.3.1. Materiale

Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va colecta următoarele informaţii:


• Trei mostre din fiecare tip de material pe care intenţionează să îl folosească la
lucrări.
• Trei copii ale fişelor (cu instrucţiuni) eliberate de producător, în scopul justificării
alegerii sale şi dovedind adecvarea diferitelor materiale la tipul de îmbinare.
Materialele vor fi livrate în ambalajul original, în cutii sigilate cu etichete distincte
cu numele producătorului, tipul de produs şi cantitatea. Toate materialele în cutii sigilate
ar trebui, dacă este posibil, să vină direct de la producător. Depozitarea acestor materiale
ar trebui făcută strict conform instrucţiunilor producătorului.
Materialele folosite pentru fixarea materialelor de etanşare precum şi materiale
prefabricate de umplere a rosturilor ar trebui să fie din spumă poliuretanică sau spumă
expandabilă de polietilenă. Nu trebuie folosite materialele ce vor fi imersate în ulei, bitum
sau materiale similare. În locurile unde continuitatea va fi întreruptă, pentru a evita
posibilitatea unirii, se vor folosi benzi din polietilenă, benzi adezive de mascare sau alte
materiale recomandate de producătorul materialului de etanşare.
Solvenţii şi materialele de curăţare nu vor conţine ulei şi vor fi conform
recomandărilor producătorului materialului de etanşare.
Agenţii de etanşare pentru aplicaţii la exterior vor fi folosiţi după cum urmează:
• Siliconul se va folosi pentru etanşarea rosturilor verticale ale structurilor din
beton turnate in-sit sau elemente din beton prefabricat, ca şi pentru etanşări perimetrale.
• Polisulfuri dintr-un singur compus pot fi folosite pentru rosturi la elementele
verticale sau tavane, pentru etanşarea materialelor diferite precum şi pentru umplerea
rosturilor de expansiune.
• Poliuretani din doi compuşi vor fi folosiţi pentru rosturi orizontale, pentru
suprafeţe destinate traficului şi pentru rosturile în beton.
Agenţii de etanşare pentru aplicaţii în interior vor fi folosiţi după cum urmează:
• Etanşanţi acrilici vor fi folosiţi pentru îmbinările fixe.
• Siliconul va fi folosit acolo unde mişcările rosturilor sunt anticipate ca urmare a
solicitării dinamice.

Pag. 210
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

8.3.2. Aplicare

Etanşarea nu va fi desfăşurată dacă valorile temperaturii ambientale se situează


sub 4 °C sau peste 32 °C.
Etanşarea la exterior nu se va face în condiţii de ploaie.
Dacă pentru aplicaţiile în interior se vor folosi materiale de etanşare ce conţin
substanţe toxice, se va asigura o ventilaţie adecvată. Vor fi aplicate amorse în locurile
unde producătorul indică acest lucru. Înainte de aplicarea materialului de etanşare,
rosturile vor fi curăţate cu atenţie şi toate materiile străine cum ar fi praful, uleiul,
grăsimea, apa şi murdăria vor fi îndepărtate.
Etanşarea se va aplica la rosturile cu o lăţime minimă de 6 mm şi adâncime
minimă de 6 mm.
Rosturi de zidărie sau beton:
• Adâncimea materialului de etanşare trebuie să fie aceeaşi cu lăţimea rostului
până la 13 mm lăţime. Pentru rosturile de expansiune sau alt tip de rosturi cu o lăţime
între 25 mm şi 50 mm, adâncimea nu trebuie să depăşească 13 mm. Pentru rosturile cu o
lăţime mai mare de 50 mm, adâncimea va fi stabilită de producătorul materialului de
etanşare.
Rosturi pentru structuri metalice:
• Rosturile cu lăţimi între 6 mm şi 13 mm trebuie să aibă un agent de etanşare cu
o adâncime între 6 mm şi 13 mm. Rosturile cu o lăţime mai mare de 25 mm trebuie să
aibă un material de etanşare cu o adâncime de până la 13 mm.

8.4. Şape

8.4.1. Şape cu aplicare în interior

Standardele si normativele româneşti relevante sunt valide pentru toate şapele.


Amestecul nisip-ciment trebuie să fie produs din ciment cu întărire normală Z 35 şi nisip
într-o betonieră cu amestec forţat cu adăugare de apă şi compus plastifiant. Conţinutul de
ciment nu trebuie să fie mai mic de 300 kg/m3 cu o mărime maximă a agregatelor de 15
mm, nu mai puţin de 320 kg/m3 pentru mărime maximă a agregatelor de până la 8 mm.
Granulometria nisipului trebuie să fie conform liniilor sitei practicabile corespunzând
granulei cu dimensiunea cea mai mare. După o perioadă de 28 zile rezistenţa la
compresiune trebuie să ajungă la 30 N/mm3.

8.4.2. Şape industriale

Aceste şape sunt amestecuri de ciment cu întărire normală şi agregate tari, cu


conţinut bogat în cuarţ, de exemplu. Valoarea rezistenţei la compresiune trebuie să fie
cuprinsă între 50 - 100 N/mm2. Abraziunea nu trebuie să depăşească 6 cm3/50 cm2.
Grosimea medie 40 mm.

Pag. 211
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

8.4.3. Execuţia lucrării

Trebuie să fie egalizat pentru a permite o grosime minimă de 30 mm pentru şape.


Îmbinările de orice fel întâlnite în substratul din beton trebuie să se continue în şapă,
ocupând exact acelaşi loc. Înainte de întinderea şapei, substratul din beton trebuie să fie
complet uscat şi, în plus, să fie aplicat un strat de legătură.
Pentru a evita uscarea totală, şapa trebuie protejată pe o perioadă de 14 zile.

8.5. Vopsire

8.5.1. Condiţii generale

Nu vor fi vopsite următoarele suprafeţe: oţel inoxidabil, aluminiu, cupru, bronz,


suprafeţe deja pregătite din fabrică, izolate şi suprafeţele elementelor ce vor fi înglobate în
beton.

8.5.2. Materiale

În Proiectul Final vor fi incluse următoarele:


a) O listă cu toate suprafeţele ce vor fi vopsite, tipul de vopsire propus, fişele
producătorului cuprinzând instrucţiuni pentru pregătirea suprafeţelor, folosirea produselor
şi grosimea recomandată de strat uscat.
b) Trei seturi de scări colorimetrice cu toate tipurile de culori. După aprobarea
culorilor selectate, Antreprenorul va prezenta trei mostre cu dimensiunile 300 x 300 mm
din fiecare culoare. Fiecare mostră va avea indicat tipul de finisare, numărul şi denumirea
culorii, tipul de lustruire, unităţile de lustruire şi numărul lotului.
c) Trei copii ale programului de control al calităţii recomandat de fabrica
furnizoare pentru verificarea şi controlul materialelor aduse spre folosire pe Şantier.
Pe lângă obligaţia de a prezenta mostre din culorile vopselei, înainte de a începe
vopsirea, Antreprenorul va pregăti la locul de desfăşurare mostre de vopsea aplicate pe
toate tipurile de suprafeţe ce urmează să fie vopsite. Scopul acestei activităţi este de a
proba metoda de lucru, textura finisării, culoarea şi calitatea lucrării. Vopselele vor fi
livrate în cutiile de fabrică sigilate cu etichetă indicând numele producătorului, tipul de
vopsea, data de fabricaţie şi instrucţiunile de amestecare şi diluare. Vor fi depozitate
separat de alte materiale de construcţie în zone închise corespunzător şi aerisite. Valorile
de temperatură a mediului în aceste zone nu vor fi sub 4 °C sau peste 30 °C. Recipientele
cu vopsea vor fi deschise doar anterior folosirii.
Materialele cu data de folosire expirată nu vor fi folosite.
Materialele pentru vopsit vor proveni de la fabrici de vopsele recunoscute şi vor fi
de calitate superioară. Amorsa şi straturile intermediare vor avea aproximativ aceeaşi
nuanţă ca şi stratul final, dar un ton suficient de diferit pentru a fi deosebite de stratul
anterior. Produsele folosite pentru straturi succesive vor proveni de la acelaşi producător.
Toate vopselele vor fi pregătite pentru a fi folosite cu excepţia celor care trebuie pregătite

Pag. 212
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

pe loc. Pigmenţii insolubili vor fi complet măcinaţi pentru a avea textura unui chit moale şi
pentru a putea fi împrăştiaţi uniform ca amestec omogen folosind o pensulă, o rolă sau un
pistol de pulverizat conform recomandărilor furnizorului. Vopseaua va avea o fluiditate
adecvată, se va usca şi întări fără dungi, picături sau umflături.

8.5.3. Pregătirea suprafeţei

Înainte de începerea aplicării vopselei, suprafeţele vor fi acoperite cu un material


de umplere şi după uscare vor fi netezite cu hârtie abrazivă. Suprafeţele vor fi
tratate cu un strat de amorsă cel mai târziu la opt ore după curăţare.
În termeni mai exacţi, pregătirea suprafeţelor se va face după cum urmează:
Suprafeţe din metal
Suprafaţa din metal va fi complet curăţată de uleiuri, grăsime, vopsea, săruri şi
poluanţi în general, folosind un solvent de curăţare. Rugina va fi îndepărtată. Suprafeţele
vor fi tratate cu amorsă cu zinc organic. Suprafeţele galvanizate vor fi curăţate de solvenţi
cu apă. Apa şi detergenţii vor fi folosiţi pentru a îndepărta murdăria şi chimicalele şi un
solvent pentru orice alte impurităţi.
Beton şi zidărie
Suprafeţele din beton vor fi curăţate de materiale străine, mortar dezlipit sau în
exces, precum şi de resturi de uleiuri neadecvate folosite pentru îndepărtarea cofrajelor şi
de la materialele folosite pentru protejarea betonului. Dacă este necesar, suprafaţa va fi
curăţată prin sablare.
Crăpăturile şi alte tipuri de defecte, prea mari pentru a fi acoperite cu vopsea, vor
fi umplute corespunzător.
Zidăria va fi curăţată de impurităţi, mortar în exces şi dezlipit şi va fi perfect
uscată. Crăpăturile şi alte defecte prea mari pentru a fi îndreptate cu chit vor fi întâi
reparate.
Tencuială
Tencuiala trebuie să fie tare şi uscată. Suprafeţele tencuite trebuie să fie testate la
umiditate cu un umidometru şi nu trebuie aplicată vopsea dacă conţinutul de umiditate nu
este conform recomandărilor producătorului. Nisipul, pământul afânat şi particulele libere
vor fi îndepărtate şi defectele suprafeţei reparate înainte de începerea vopsirii. Crăpăturile
şi găurile vor fi reparate cu un chit cu aderenţă bună la tencuiala existentă, şi apoi netezite
cu hârtie abrazivă.
Suprafeţele tencuite vor fi mai întâi acoperite cu strat de amorsă. Dacă amorsa nu
se usucă astfel încât întreaga suprafaţa să aibă un luciu uniform, zona care prezintă o
capacitate de absorbţie ridicată va fi amorsată local din nou înainte de aplicarea altor
straturi.
8.5.4. Aplicarea materialelor

Amestecarea vopselelor gata de folosire sau de materiale trebuie să fie finalizată.


Vopseaua se va aplica cu pensule, role sau pistoale de pulverizat şi conform
recomandărilor producătorului.
Pag. 213
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Umiditatea suprafeţelor ce urmează să fie vopsite va fi măsurată cu un


umidometru electronic.
Nu se va aplica vopsea dacă umiditatea suprafeţei depăşeşte valorile indicate mai
jos:
• ghips, cărămidă, beton 12 %;
• suprafeţe din lemn 15 %.
Antreprenorul va analiza şi urma indicaţiile de pe fiecare recipient privind
temperaturile minime şi maxime permise ale suprafeţei ce urmează să fie vopsită. Nu se
vor executa lucrări de vopsire când temperatura suprafeţei se situează sub 10 °C sau
peste 38 °C şi când umiditatea relativă e mai mare de 90 %. Se va asigura aerisire
continuă şi adecvată în timpul vopsirii zonelor de interior.
Dacă este necesar, ar trebui să existe şi încălzire pentru a menţine temperatura
ambientală în interior peste 10 °C cu 24 ore înainte, în timpul şi 48 ore după vopsire.
Vopseaua va fi atent întinsă conform instrucţiunilor de fabricare. Grosimea stratului ud va
fi verificată periodic cu un instrument special. Nu vor exista picături, zone nevopsite,
umflături sau alte defecte.
Suprafeţele finisate vor avea luciu, culoare şi textură uniforme.
Fiecare strat de vopsea va fi lăsat să se usuce complet înainte de aplicarea
stratului următor.
Cel puţin 24 de ore ar trebui să treacă între două aplicări succesive pentru fiecare
suprafaţă, cu excepţia cazurilor când fabrica producătoare de vopsea dispune altfel.
Suprafeţele din metal din interior ar trebui lustruite uniform cu hârtie abrazivă între
straturile succesive pentru a obţine o suprafaţă netedă şi lucioasă pentru stratul final.
Suprafeţele care nu vor fi vopsite ar trebui protejate de pătarea accidentală cu vopsea.
Piesele care nu pot fi îndepărtate, vor fi acoperite.
Grilele, capacele de protecţie, capacele orificiilor de vizitare ale echipamentului
electric şi mecanic vor fi îndepărtate şi vopsite separat. Conductele fără filet, nişele, cutiile
de joncţiune, suporţii speciali, flanşele şi consolele vor fi amorsate şi vopsite.
Toate tuburile de protecţie şi echipamentele electrice expuse în zona de vopsire
vor fi vopsite dacă se consideră necesar. Culoarea şi textura se vor potrivi cu cele ale
suprafeţelor adiacente. Echipamentul, conductele, cablurile şi, în general, reţelele expuse
vor fi vopsite conform codurilor de culori cerute de specificaţiile tehnice relevante. Această
procedură include săgeţi ce indică direcţia fluxului, inscripţii cu numele de identificare,
numerotarea etc.
Codurile de culori folosite vor fi conform specificaţiilor relevante.
Antreprenorul este obligat să efectueze controlul calităţii cu privire la calitatea
vopsirii şi pentru a se conforma următoarelor cerinţe speciale:
 Verificarea suprafeţelor curăţate prin sablare;
 Va efectua regulat teste de identificare calmină prin metoda "piatră vânătă".
Se verifică grosimea stratului ud;
 Fiecare zugrav-vopsitor va avea la dispoziţie un instrument de măsurare
aprobat astfel încât să poată verifica progresul vopsirii;
 Detectarea punctelor nevopsite pe suprafeţele din oţel sau fier.

Pag. 214
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Antreprenorul va folosi o metodă adecvată şi aprobată pentru a detecta porii


nevopsiţi lăsaţi de sistemul de vopsire prin teste pe plăci de testare. Tensiunea de baleiaj
a dispozitivului de încercări de înaltă tensiune nu va depăşi jumătate din tensiunea
necesară pentru a crea o scânteie în întregul sistem de vopsire specificat. Zonele de vopsit
ale structurilor din oţel care au fost avariate vor fi frecate mecanic cu o perie de sârmă
pentru a curăţa metalul neacoperit şi marginile stratului de vopsea intact vor fi şlefuite cu
hârtie abrazivă pentru a crea o îmbinare uniformă.
Vopseaua va fi apoi aplicată pentru a reface stratul de vopsea în zona avariată la
grosimea şi tipul iniţial. Fiecare strat nou de vopsea se aplică prin suprapunere peste
stratul existent cu cel puţin 50 mm.
Suprafeţele vopsite cu stropi proveniţi din sudare cu arc sau din beton sau cu
diferite materii/piese lipite pe suprafaţă vor fi curăţate sau spălate imediat pentru a
îndepărta elementele defecte. Orice reparaţie sau refacere a suprafeţei avariate la starea
iniţială se va desfăşura înainte de revopsirea suprafeţei.
Pentru repararea straturilor epoxidice avariate, se va folosi un material adecvat
furnizat de producătorul stratului iniţial şi va fi aplicat conform instrucţiunilor furnizorului.

8.6. Zugraveli interioare și exterioare

8.6.1. Generalităţi

Zugrăvelile şi vopsitoriile sunt lucrări destinate să rămână vizibile, motiv pentru


care calitatea lor poate fi verificată oricând, chiar după terminarea intregului obiect.
Produsul lavabil este un produs care, pus în operă, este o zugrăveală elastică
pentru pereţi, cu mare rezistenţă în timp la căldură, frig, la salinitate marină, poluare
industrială şi urbană, nu este afectată în conţinut, astfel că îşi păstrează calităţile timp
îndelungat.
Livrarea se face în ambalaje etanşe de material plastic (găleţi) de 2,5; 5; 14 litri.

8.6.2. Domenii de utilizare

La zugrăveli interioare şi exterioare, pe pereţi din beton, zidărie de cărămidă,


tencuieli de ciment, ipsos.
Produsul lavabil îndeplineşte cerinţele de performanţă cerute de ”Normativul
privind metodele de determinare a nivelurilor criteriilor de performanţă ale finisajelor
utilizate la clădiri”:
 aderenţa mare la suport, peste 0,5 N/mm2;
 rezistenţa la mediu alcalin;
 din punct de vedere al rezistenţei la başicare fac parte din clasa B (nu prezintă
basici după 7 zile);
 au o mare putere de acoperire a suprafeţei suport;
 au aspect frumos de peliculă lucioasă, mătăsoasă;
 nu au conţinut de substanţe toxice, inflamabile sau explozibile.

Pag. 215
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

8.6.3. Durabilitatea şi întreţinerea

După 100 de cicluri de îmbătrânire accelerată, zugrăvelile realizate cu vopsea


lavabilă nu suferă modificări de comportament şi aspect.
Sunt rezistente la mijloacele de curăţire după murdărire cu praf şi funingine.

8.6.4. Condiţii de livrare

La livrarea produsului, trebuie sa fie însoţit de declaraţia de conformitate a


furnizorului cu agrementul tehnic eliberat pentru acesta, potrivit prevederilor standardului
SR EN 45.014.

8.7. Executarea zidăriilor

Pentru executarea corectă a zidariei trebuie să se înceapă cu udarea cărămizilor


sau blocurilor, udarea fiind mai abundentă dacă lucrarea se execută pe arșita.
Zidaria de închidere din BCA se face în mod asemănător cu cea a cărămizilor, cu
deosebirea ca blocurile fiind elemente cu dimensiuni mai mari, nu sunt necesare mai multe
șiruri de blocuri în grosimea zidurilor. Zidăria se începe de la colțuri sau de la goluri,
întreruperile se lasă în forma de trepte a căror înăltime nu va depași 1m. Grosimea
rosturilor orizontale este de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale este de 10 mm. Țeserea
se face obligatoriu la fiecare rând.
Rosturile verticale vor fi țesute astfel ca suprapunerea blocurilor în două nivele
succesive pe înălțime, atât în câmp, cât și la colțuri, să se facă pe minimum ¼ în lungul
zidului. Pentru zidăriile de 12,5 cm si 7,5 cm mortarul de execuție va fi de minimum M 25.
Consistența mortarului pentru zidării va fi de 8-13 cm.
Rosturile orizontale și verticale se vor umple cu mortar, dar lăsându–se neumplute
pe o adâncime de 1-1,5 cm de la fața exterioară a zidului.
Pentru realizarea orizontalității rândurilor se vor folosi rigle de lemn gradate, la
intervale egale cu înălțimea rândurilor de zidărie, fixate la colțurile zidăriei. Verificarea se
va face cu o sfoară de trasat bine întinsă între rigle.
Întreruperea zidăriei se va face în trepte. Pentru tăierea blocurilor de BCA se va
folosi ferăstrăul, iar pentru cărămizi se vor folosi ciocanele de zidărie bine ascuțite.
Șanțurile, golurile și slițurile pentru instalații se execută înainte de tencuire, cu
condiția de a nu afecta rezistența zidăriei, traseele urmând proiectul de specialitate.

8.7.1. Condiții de calitate

Rezultatele verificărilor la elementele de zidărie ce urmează să fie tencuite se


înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse.

8.7.2. Specificatii pentru mortare

Mortarele folosite la lucrarile de zidărie vor fi mortare cu marca M 50 Z si M 100 Z.


Pag. 216
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Pentru aceste mortare se foloseste cimentul Portland. Prepararea mortarelor se


poate face normal, avand în vedere volumul mic de lucrări de zidarie.

8.7.3. Materiale

Respectarea calităţii conform Standardelor și normativelor româneşti relevante

8.7.4. Aprovizionare şi depozitare materiale

Antreprenorul va înainta spre aprobare în Proiectul Final următoarele elemente:


a) Trei piese cu dimensiuni de 300 x 300 mm pentru fiecare tip şi grosime a
materialului pe care şi-a propus să îl folosească.
b) Fişele producătorului cu sugestiile privind aplicarea materialelor şi
recomandările pentru mijloacele de protecţie împotriva riscului producerii de incendii.
c) Certificatele producătorului.
Materialele vor fi livrate pe şantier în ambalajul original al fabricii fără să fi fost
deschise, cu numele fabricii producătoare, numele produsului, coeficientul termic şi
standardele aplicabile, toate marcate clar. Pe durata depozitării, materialele vor fi
protejate împotriva condiţiilor meteorologice adverse, umiditate, surse de incendii sau
scântei. Panourile de izolare vor fi depozitate conform instrucţiunilor producătorului.

CAPITOLUL 9 - ALEI ŞI CĂI DE ACCES


9.1. Drumuri și platforme de exploatare

Traseele drumurilor şi a platformelor se vor realiza conform planurilor de situaţie,


care prevăd elemente necesare tasării.
Atât pentru circulaţia curentă cât şi pentru platforme, sistemul rutier va fi rigid, cu
îmbrăcăminte din beton cu o fundaţie din balast.
Pe aceste drumuri şi platforme, circulaţia de exploatare este de volum mic în
comparaţie cu cele de pe drumurile publice.
Fundaţia va fi realizată din balast, conform STAS 6400 - 84 şi STAS 662 - 89.
Conform studiului geotehnic, apa subterană fiind la adâncimi între 2,0 – 3,4 m,
grosimea stratului de fundaţie din balast va fi de minim 25 cm.
Lucrările de terasamente se vor executa la cotele prevazute în proiect, astfel încat
cota finală a drumului să corespundă cu cota proiectată.
Profilul transversal tip prevede ca partea carosabilă să fie încadrată de
acostamente pe ambele parţi, cu laţimea de 1,00 m fiecare.
Panta transversală va fi de 2% şi va permite ca apa să se scurgă lateral, în afara
platformei drumului, în şanţul creat, în cazul că linia roşie este la nivelul terenului sau în
debleu.

9.2. Amenajarea și refacerea suprafeţelor, altele decât drumuri


Exceptând cazul în care o autoritate îşi exercită dreptul de a reface o suprafaţă de

Pag. 217
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

teren afectată de operaţiunile Antreprenorului, acesta din urma va fi responsabil material


pentru refacerea la condiţia iniţială a tuturor suprafeţelor deranjate, cum sunt:
 marginile drumurilor, banchete, poteci, terenuri libere, grădini şi orice altceva
până la satisfacerea autorităţilor locale, proprietarilor particulari sau a persoanelor ce au
control asupra terenului respectiv.
 Toţi copacii, tufişurile şi plantele vor fi transplantate cu grijă şi vor fi
replantate la poziţia iniţială după umplerea excavaţiilor.
 Readucerea copacilor bătrâni sau maturi va putea fi anulată în cazurile când
vârsta copacilor face imposibil acest lucru.
Pământul vegetal va fi depozitat cu grijă şi repozat la suprafaţa umpluturilor,
acolo unde se impune acest mod de tratare.

9.3. Drumuri de acces

Excavaţia pentru drumurile de acces va fi realizată pe cât posibil aproape de


dimensiunile şi de forma specifică traseului.
Dacă s-a excavat mai mult în exces decât era necesar, adâncimea suplimentară va
fi umplută cu balast compactat, pe cheltuiala Antreprenorului.
Acolo unde sunt necesare umpluturi pentru a aduce terenul la cotele din proiect,
se va folosi balast cu granulometrie continuă, care se va poza în straturi nedepăşind 40 cm
şi care va fi compactat cu cilindru vibrator de 10 tf, până se ajunge la greutatea
volumetrică de 2,1 tf/m3.
Dacă Antreprenorul doreşte să folosească drumul definitiv de acces pentru
trasporturile necesare construcţiei (materiale, terasamente, betonare) atunci el are
permisiunea de a executa împietruirea pentru fundaţie, care va avea grosimea în acest caz
de 20 cm, după cilindrare prin vibrare.
Condiţia drumului la terminarea lucrărilor din contract va fi "ca nou", cu
suprafeţele curate, profilate precis, cu rosturile precis trasate, fără pete de beton sau de
altă natură, lucrări de peticire, linii marcând foste săpături (şanţuri), vopsea, ulei sau
scurgeri de combustibil, sau alte defecte vizibile sau structurale.

9.4. Lucrări de drumuri

9.4.1. Lucrări de terasamente

Lucrările de terasament pentru drumuri se vor conforma în general prevederilor


din „Caiet de sarcini pentru terasamente”.
Atunci când densitatea terenului uscat la o adâncime de 0.3 m de la nivelul
platformei este sub 90% din densitatea maximă a terenului uscat, determinată conform
prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare, subsolul va fi
refinisat şi compactat la 90% din densitatea maxima a terenului uscat.
Umplutura mai jos de 0.3 m adâncime sub nivelul de platformă va fi compactată
la 90% din densitatea maximă a terenului uscat. Umplutura ce se încadrează în 0.3 m

Pag. 218
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

adâncime sub nivelul de platformă va fi compactată la 95% din densitatea maximă a


terenului uscat.
Atunci când se compacteaza secţiuni din subsol, se va acorda o atenţie specială
condiţiei ca subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o uşoară pantă spre
exterior pentru a se asigura o bună scurgere a apei de suprafaţă.
Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru
umplutură va fi utilizat în acest scop în măsura în care este posibil.

9.4.2. Finisarea şi protecţia subsolului

În momentul în care subsolul a fost compactat în gradul dorit, suprafaţa va


prezenta un strat paralel cu suprafaţa finisată a carosabilului şi cu nivelele şi secţiunea
transversală corecte.
Suprafaţa finisată a substratului va fi aprobată de către Inginer înainte de
amplasarea materialului de egalizare. Subsolul (substratul), odată compactat, cu forma
definită şi aprobat, va fi protejat şi menţinut bine drenat.
Utilajele şi materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului
Antreprenorului nu i se va permite să treacă peste subsolul finalizat, decât dacă se aprobă
de către Inginer.
Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice porţiuni moi sau deteriorări ale
subsolului (substratului).

9.4.3. Condiţii cu privire la compactare

Utilajele de compactare cu vibraţii pot fi utilizate dacă sunt aprobate de Inginer.


Numarul traversărilor va fi determinat avându-se în vedere caracteristicile
utilajului şi materialului care vor fi utilizate.
Dacă este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina
metoda optimă de compactare. Suprafaţa fiecărui strat de material va fi, după finalizarea
compactării, bine închisă, nemişcată sub utilajul de compactare şi fără planuri de tasare.
Zonele necompactate, separate sau în orice alt mod defecte vor fi refăcute la
grosimea stratului şi recompactate.
CAPITOLUL 10 - SISTEMATIZAREA PE VERTICALĂ

Zonele amplasamentului care nu sunt ocupate de unităţi de tratare, clădiri,


drumuri sau trotuare vor fi nivelate uniform pentru a se crea o suprafaţă uniformă.
Toate nivele de suprafaţă vor fi deasupra nivelului specificat de inundaţii.
Orice schimbare abruptă a nivelului suprafeţei va fi evitată pe cât posibil.
Zonele care nu sunt pavate vor fi acoperite cu pământ pentru cultivare ulterioară,
conform specificaţiilor.
Este strict interzis să se lase grămezile de sol de la excavaţii în amplasament
pentru a se integra în noua peisagistică dacă nu se aprobă în scris de Beneficiar.
Schema peisagistica va fi pregătită ca parte a Proiectului Final şi prezentată, într-
un plan, la o scară de 1:500.

Pag. 219
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

10.1. Suprafaţa solului

Suprafaţa solului necesară pentru peisagistică va fi obţinută din grămezile


temporare de pământ excavat.
Suprafeţele propuse pentru plantare vor fi acoperite cu pământ de 300 mm
grosime. Găuri de o mărime corespunzătoare vor fi pregătite şi umplute cu pământ pentru
plantarea pomilor.
Pământul nu va avea pietre, rădăcini şi iarbă, şi va fi mărunţit şi udat
corespunzător înainte de a fi folosit pentru peisagistică. Terasele vor fi pregătite cu o
suprafaţă neprelucrată înainte de a fi acoperită cu pământ, şi pământul va fi compact după
ce va fi aşezat pe loc.

10.2. Acoperirea cu iarbă

Acoperirea cu iarbă trebuie să parcurgă următorii paşi:


 Greblarea pământului;
 Îndepărtarea pietrelor şi a gunoiului;
 Fertilizare;
 Furnizarea celor mai potrivite seminţe de iarbă;
 Însămânţarea şi acoperirea seminţelor în pământ;
 Udarea;
 Prima tăiere a ierbii;
Zonele plantate cu iarbă vor acoperi 50% din zona totală dacă nu se indică
altceva de către Inginer.

10.3. Protecţia şi îngrijirea

Antreprenorul va fi responsabil cu protejarea ierbii până la finalizarea lucrărilor şi


mai departe, în timpul întregii perioade de Operare şi Întreţinere. Iarba distrusă va fi
replantată de către Antreprenor.

CAPITOLUL 11 - MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI PENTRU


PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

La executarea lucrărilor prevazute în documentaţie se va ţine seama de


prevederile din „Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” aprobat cu
Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului.
Atât Antreprenorul cât şi Beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu
precadere următoarele articole pentru lucrările de construcţii prevăzute în acest proiect:
 pentru executarea săpăturilor, se va respecta art. 537-573 si 591-606;
 pentru preparare şi transportul betoanelor, se respectă art. 691-761;
 pentru turnarea şi compactarea betonului, se va respecta art. 762-770;

Pag. 220
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 pentru fasonarea şi montarea armăturilor din oţel–beton, se va respecta art.


794-805;
 pentru cofraje, se va respecta art. 1131-1191;
 pentru izolaţii şi protecţii anticorozive, se va respecta cap. 36.
De asemenea se vor respecta prevederile specifice din:
 Legea nr. 319/2006 cu privire la protecţia muncii;
 PE 006/1981 – „Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru unităţile
M.E.E.”;
 „Norme generale de protecţia muncii” elaborate de I.C.S.P.M. şi aprobate de
M.M.P.S. cu ord. Nr. 578/DB/5840;
 „Norme speciale de securitate a muncii pentru prepararea, transportul,
turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat”, aprobate cu
ord. Nr. 136/95 de Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale;
 „Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări la înălţime”, aprobate
cu ord. Nr. 235/95 de Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale;
 „Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construcţiilor înalte
prin glisări şi liftări”, aprobate cu ord, nr. 57/1997 de Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale;
La proiectarea, executarea şi exploatarea lucrărilor prevăzute în documentaţie, se
va avea în vedere respectarea urmatoarelor acte normative:
 P -118/1999 – „Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor,
privind protecţia la acţiunea focului”;
 C – 300/94 – „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata
executări lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”;
 H.G. nr. 51/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de
prevenire şi stingere a incendiilor, cu modificările şi completările din H.G. nr. 71/1996,
571/98, 676/98;
 Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor,
aprobata prin decretul nr. 636/1997 şi cu modificarile din legea 212/97;
 „Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor”, aprobate cu ord, M.I.
nr. 381/1993 şi ord. M.L.P.A.T. nr. 4/N/1993;
 Ordinul Ministerului de interne nr. 381/1993 combinat cu ordinul MLPAT nr.
7/N/1993 privind Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
 Decret D 290/1977 privind ”Norme generale de protecţie împotriva
incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor”.
ANEXA NR.1 - SUMARUL ACTELOR NORMATIVE
Pe perioada implementării Contractului, Antreprenorul va respecta reglementările
şi standardele în vigoare în România.
Atunci când în prezentul volum se face trimitere la anumite standarde şi coduri cu
privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate şi lucrări executate sau testate, se vor
aplica prevederile din cea mai recenta ediţie sau versiune revizuită a standardelor
relevante şi codurilor în vigoare. Vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigură o
calitate egală sau superioară standardelor şi codurilor specificate doar când Inginerul
aprobă în scris.
Pag. 221
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

Antreprenorul va obţine şi va ţine pe şantier cel puţin o copie a documentelor


enumerate anterior (Standarde şi Normative) sau oricare alt standard şi normativ care se
aplică la materialele care urmează a fi furnizate sau care se referă la calitatea lucrărilor ce
urmează a fi executate, în termen de 4 săptămâni de la data începerii Lucrărilor, fără nici
un cost suplimentar.

Legislaţia în vigoare
 Legea calităţii în construcţii nr. 10/1995
 Legea protecţiei mediului nr. 137/1995
 Legea apelor nr. 107/1996
 Legea protecţiei muncii nr. 90/1991
 HG 925/1995 si ord MLPAT nr. 77/N/96 – Regulament de atestare tehnico –
profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii.
 HGR nr. 728 – Regulament privind certificarea calităţii produselor folosite în
construcţii.
 Ghid pentru programarea controlului calităţii lucrărilor pe şantier, emis de
COOCC - SA şi avizat de MLPAT.
 Ord. MLPAT nr. 9/N/93 – Regulament privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii.
 PE 006/81 – Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru unităţile MEE.
 Ord. MI nr. 381/93 şi ord MLPAT nr. 7/N/93 – Norme generale de prevenire şi
stingere a incendiilor.
 HG 273/94 – Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii.
Normative, reglementări şi instrucţiuni
1. Normative privind calculele construcţiei şi elementelor de construcţie:
 CR 0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii.
 CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor.
 NP 082-2004 Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra
construcţiilor. Acţiunea vântului.
 P 100/1 - 2006: Normativul de proiectare pentru protecţia împotriva
cutremurelor a clădirilor rezidenţiale, construcţiilor sociale, agricole şi industriale.
 CR 2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de
beton armat.
2. Normative cu privire la proiectarea şi executarea lucrărilor pentru talpa de
fundaţie:
 C29–95: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrări
mecanice (carţile 1-4).
 C 196–86: Instrucţiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru
fundaţia lucrărilor de construcţie.
3. Normative cu privire la proiectarea şi construirea fundaţiilor:

Pag. 222
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 NE 001- 1996 Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe


pãmânturi cu umflãturi si contracţii mari.
 P 7 - 2000 Normativ privind fundarea construcţiilor pe pãmânturi sensibile la
umezire (proiectare execuţie, exploatare).
 NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
 C 160–75: Normativ cu privire la structura şi construirea stâlpilor pentru
fundaţie.
 GE 014–97: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundaţie pentru cutremure.
 C 251–94: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, execuţia şi
recepţia lucrărilor de îmbunătăţire a solurilor de fundaţie slabe, prin utilizarea materialelor
aduse pe şantier prin metode dinamice.
4. Normative cu privire la proiectarea şi execuţia lucrărilor din beton, beton armat
şi beton comprimat:
 NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor
din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
 NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat — Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
 NE 013 - 2002 Cod de practicã pentru execuţia elementelor prefabricate din
beton, beton armat şi beton precomprimat.
 GE 009–97: Ghid privind execuţia lucrărilor de perforare şi tăiere a
elementelor de construcţie din beton armat.
 GE 022–97: Ghid privind execuţia lucrărilor de demolare a elementelor de
construcţie din beton armat.
 P 59–86: Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi utilizarea plasei sudate
armate pentru elementele de beton.
 C 28–83: Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din beton armat.
 C 130–78: Instrucţiuni tehnice pentru betonul şi tencuiala aplicată prin
împroscare.
 C 156–89: Ghid de aplicare a stipulărilor din STAS 6657/3–71. Elemente de
beton prefabricat, beton armat şi pre-comprimat. Proceduri şi echipamentul de verificare a
caracteristicilor geometrice.
 C 149–87: Instrucţiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a
elementelor de beton şi beton armat.
5. Normative cu privire la proiectarea şi execuţia cadrelor, schelelor şi
platformelor:
 C 41–86: Normativ cu privire la structura, execuţia şi utilizarea cadrelor de
alunecare.
 C 11–74: Instructiuni tehnice cu privire structura şi utilizarea panourilor de
încadrament.
6. Normative cu privire la proiectarea şi execuţia zidurilor şi lucrărilor de zidărie:
 C 14–82: Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrările de
zidărie în construcţii.
Pag. 223
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 C 17–82: Instrucţiuni tehnice cu privire la compoziţia şi pregătirea mortarului


pentru lucrările de cărămidă în construcţii.
 CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie.
7. Normative cu privire la proiectarea şi execuţia structurilor metalice:
 P 74–81: Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu
profile fără umplutură.
 C 139–87: Instructiuni tehnice pentru protecţia anti-corozivă a metalului din
elementele de construcţie.
 I 14–76: Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anti-coroziva a elementelor
metalice.
8. Normative cu privire la proiectarea şi execuţia lucrărilor de acoperire:
 C 37–88: Normativ cu privire la structura şi execuţia învelişurilor
construcţiilor.
9. Normative cu privire la proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţie,
anticorozive, pardoseli, zugrăveli, tâmplărie:
 C 107–82: Normativ cu privire la proiectarea şi execuţia izolaţiei termice a
construcţiilor.
 C 210–82: Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anti-corozivă a bazinelor de
beton armat pentru neutralizarea şi tratarea apelor industriale.
 C 112–86: Normativ cu privire la proiectarea şi execuţia hidroizolaţiei cu
materiale bituminoase a construcţiilor.
 C 3 – 76: Normativ pentru executarea zugrăvelilor şi vopsitoriilor.
 C 197–88: Instrucţiune tehnică pentru utilizarea chiturilor la lucrările de
etanşare a construcţiilor.
10. Drumurile şi refacerea lor
 C 182–87: Normativ cu privire la execuţia mecanică a tălpii de fundaţie a
drumurilor.
 C 79–80: Normativ cu privire la proiectarea, execuţia şi recepţia drumurilor
industriale.
 C 22–92: Normativ cu privire la execuţia învelişurilor din beton ciment ale
drumurilor.
11. Normative cu privire la proiectarea şi execuţia programului de realizare a
lucrărilor de construcţii:
 C 16–84: Normativ cu privire la îndeplinirea lucrărilor de construcţii şi
utilizarea echipamentului aferent în timpul sezonului rece.
12. Normative cu privire la verificarea calităţii şi recepţia instalaţiilor şi lucrărilor
de construcţie:
 C 167–77: Reglementări cu privire la conţinutul şi procedura de întocmire,
completare şi depozitare a cărţii “as built” a construcţiilor.
 C 56–85: Normativ cu privire la verificarea calităţii şi recepţia instalaţiilor şi
lucrărilor de construcţii.

Pag. 224
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 C 204–80: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrărilor de


montaj a echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice ale obiectivelor de investiţii.
 I 12–78: Normativ cu privire la execuţia sarcinilor de presiune pentru
conductele de oţel.
 C 204–80: Normativ cu privire la verificarea calităţii lucrărilor de montaj a
echipamentelor şi instalaţiilor, la locaţia lucrărilor de investiţii.
 I 27–82: Instrucţiuni tehnice cu privire la stabilirea şi verificarea calităţii la
scară ale conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice.
13. Reglementări tehnice cu privire la condiţiile stabilite prin Legea nr. 10/1995:
 Reglementarea privind protecţia lucrărilor şi igiena în construcţii– 1993.
 C 300–94: Normativ cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata
executării lucrărilor şi pentru instalaţiile aferente.

Standarde aplicabile în construcţii


1. Generale
 STAS 8558-78: Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea
incombustibilităţii materialelor de construcţii.
 STAS 7771/1-81: Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea
rezistenţei la foc a elementelor de construcţie.
 STAS 855-79: Desene tehnice de construcţii. Intocmirea desenelor pentru
construcţiile din beton şi beton armat.
 STAS 10265-75: Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.
Termeni şi noţiuni de bază.
2. Reguli generale de calcul
 STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru construcţii din regiuni
seismice.
 STAS 10101/23-75: Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura
exterioară.
 STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.
 STAS 10101/2-75: Acţiuni în construcţii. Încărcări datorită procesului de
exploatare.
 STAS 10101/1-78: Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări
permanente.
 STAS 10101/23A-78: Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperaturi
exterioare în construcţii civile şi industriale.
 STAS 10101/2A1-87: Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din
exploatare pentru construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
 STAS 10101/20-90: Acţiuni în construcţii. Incărcări date de vânt.
 STAS 10101/21-92: Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpadă.
 STAS 3684-71: Scara intensităţilor seismice.
 SR 11100/1-93: Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României.
 STAS 6054-77: Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.

Pag. 225
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi


clasificarea pământurilor. Partea 2 – Principii pentru o clasificare.
 STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul
fundării directe.
 STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.
 STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcţiilor prin
metode topografice.
3. Reguli de calcul pentru structurile construcţiei
 STAS 10102-75: Construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Prevederi fundamentale pentru calculul şi alcătuirea elementelor.
 STAS 10103-76: Construcţiile din oţel. Principii fundamentale de calcul.
 STAS 10104-83: Construcţii din zidărie. Prevederi fundamentale pentru
calculul elementelor structurale.
 STAS 857-83: Piese şi elemente din lemn pentru construcţii. Clasificare şi
condiţii tehnice de calitate.
 STAS 9274-79: Construcţii industriale. Capace din table striate pentru canalele
interioare, goluri de acces şi goluri de montaj.
 STAS 10109/1-82: Construcţiile civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de
zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor.
 STAS 2355/1-85: Construcţiile civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de
hidroizolaţii în construcţii. Clasificare şi terminologie.
 STAS 10107/2-92: Construcţiile civile, industriale şi agricole. Planşee curente
din placi şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii de calcul şi alcătuire.
 STAS 10107/0-90: Construcţiile civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea
elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.
 STAS 7721-99: Tipare metalice pentru elementele prefabricate din beton
armat şi beton pre-comprimat. Condiţii tehnice de calitate.
 STAS 10108/78 – Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor
din oţel;
4. Prevederi pentru stabilirea şi calcularea lucrărilor hidrologice
 STAS 4273-83: Construcţii hidrotehnice. Incadrarea în clase de importanţă.
5. Drumurile de comunicare
Condiţii tehnice de calitate.
 STAS 8840-83: Lucrări de drumuri. Straturi de fundaţie din pământuri
stabilizate mecanic.
Condiţii tehnice generale de calitate.
 STAS 2914-84: Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de
calitate.
 SR 179:1995 Lucrări de drumuri. Macadam. Condiţii tehnice generale de
calitate.
 STAS 6400-84: Lucrări de drumuri. Straturi de baza şi de fundaţie. Condiţii
tehnice generale de calitate.
Pag. 226
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 STAS 863-85. Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.


Prescripţii de proiectare.
Condiţii tehnice generale de calitate.
 STAS 2900-89: Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor.
6. Protecţia anti-coroziva a construcţiilor
 STAS 7335/4-77: Protecţia contra coroziunii. Construcţiile metalice îngropate.
Electrod de referinţă Cu/CuSO4.
 SR 7335/6-98: Protecţie anticorozivă. Construcţii metalice îngropate.
Protejarea conductelor la subtraversări de drumuri, căi ferate, ape şi la treceri prin camine.
 STAS 7335/3-86: Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice
îngropate. Izolarea exterioară cu bitum a conductelor din oţel.
 STAS 7335/9-88: Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice
îngropate. Protecţia catodică şi legarea la pământ cu anozi reactivi metalici. Prescripţii
generale.
 SR 7335/11-2001: Protecţie anticorosivă. Construcţii metalice îngropate.
Prescripţii pentru execuţia şi montarea staţiilor de protecţie cu redresor.
7. Metalurgia feroasă
 STAS 438/1-89: Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat
la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.
 STAS 438/2-91: Produse de oţel pentru armarea betonului. Sârmă rotundă
trefilată.
 SR 438/3-98: Produse de oţel pentru armarea betonului. Plase sudate.
 SR EN 10025 Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii
 STAS 505-86: Oţel laminat la cald. Table groase. Condiţii tehnice de calitate.
 SR EN 10279/2002 Profile U de oţel laminat la cald. Toleranţe la forma,
dimensiuni şi la masă.
 STAS 908-90: Oţel laminat la cald. Bandă.
 STAS 1946-80: Oţel laminat la cald. Tablă neagră.
 STAS 2028-80: Oţel laminat la cald. Tablă zincată.
 STAS 2029-80: Oţel laminat la cald. Tablă ondulată.
 STAS 3480-80: Oţel laminat la cald. Tablă striată.
 STAS 6482/2-80: Sârme de oţel şi produse de sârmă pentru beton
precomprimat. Sârmă netedă.
 STAS 6482/3-80: Sârme de oţel şi produse de sârmă pentru beton
precomprimat. Sârmă ampentată.
 STAS 6482/4-80: Sârme de oţel şi produse de sârmă pentru beton
precomprimat. Toroane.
8. Sudarea, lipirea şi tăierea metalelor
 SR EN 612/2006 Jgheaburi de streaşină cu pereţi frontali rigidizaţi cu bordaj şi
burlane pentru apa pluvială cu îmbinări petrecute, realizate din foi metalice.
9. Materialele de construcţie şi silico-ceramică
 SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton.
Pag. 227
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 SR 662-2002: Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii


tehnice de calitate.
 SR 667-2000: Agregate naturale şi piatră procesată pentru lucrări de drumuri.
Condiţii tehnice de calitate.
10. Straturi de legatură
 SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compoziţie, specificaţii şi criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale.
 SR EN 459-1/2003: Var pentru construcţii. Partea 1. Definiţii, caracteristici şi
criterii de conformitate.
 SR EN 13279-1/2005 Ipsos şi tencuieli de ipsos. Partea 1. Definiţii si condiţii.
 SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compoziţie, specificaţii şi criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale.
 SR 3011-96: Cimenturi cu căldură de hidratare limitată şi cu rezistenţă la
agresivitatea apelor cu conţinut de sulfaţi.
 SR 7055-96: Ciment alb Portland.
 SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru
prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor
recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton.
 SR EN 998-2/2002 Specificaţii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare
pentru inzidire.
 SR EN 206-1/2002 Beton. Partea 1. Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate.
 STAS 6102-86: Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificare şi condiţii
tehnice de calitate.
 SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2. Aditivi
pentru beton. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare.
11. Elemente ceramice
 SR EN 771-1/2003 Specificaţii ale elmentelor pentru zidărie. Partea 1.
Elemente pentru zidărie de argilă arsă.
 STAS 8080-76: Gresie ceramică antiacidă. Cărămizi normale şi pline.
12. Materiale pentru izolare şi etanşare
 SR 138-94: Cartoane bitumate.
 STAS 8622-88: Chituri de etanşare a rosturilor în construcţii. Condiţii tehnice
generale de calitate.
13. Lucrări de construcţii din beton
 SR EN 1097/98 – 2002 – Parţile 1 -9. Încercări pentru determinarea
caracteristicilor fizice şi mecanice ale agregatelor.
 SR EN12620/2003. Agregate pentru beton;
 SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton.
 SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate
pentru beton.
 SR EN 14216/2004. Ciment. Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate
ale cimenturilor special cu căldura de hidratare foarte redusă.
Pag. 228
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 SR 3011/1996 – Cimenturi cu căldura de hidratare limitată şi cu rezistentă la


agresivitatea apelor cu conţinut de sulfaţi;
 SR 3011/1996/A1 - 1999 – Cimenturi cu caldură de hidratare limitată şi cu
rezistenţa la agresivitatea apelor cu conţinut de sulfaţi.
 SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar şi pastă;
 SR EN 934-3/2003. Aditivi pentru, mortar. Definiţii, condiţii, conformitate,
marcare şi etichetare.
 SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Eşantionare, control
şi evaluarea conformităţii.
 SR EN 480/2003 Partile 1 – 13.Aditivi pentru beton, mortar şi pastă;
 SR EN 934-2/2003. Aditivi pentru beton,. Definiţii, condiţii, conformitate,
marcare şi etichetare.
 SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Eşantionare, control
şi evaluarea conformităţii.
 SR EN 206-1/2002. Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate;
 SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate;
 SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate.
 SR EN 12504/2002. Încercări pe beton în structură. Partea 1. Carote.
Prelevare, examinare şi încercări la compresiune; Partea 2 – Încercări nedistructive.
Determinarea indicelui de recul.
 SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea şi alte placări
pentru protecţia aparaturii şi instalaţiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul
agresiv. Partea 5: Placări pe componente de beton.
 SR EN 15304:2007 Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ a betonului
celular autoclavizat.
 SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistenţei la compresiune a
betonului din structuri şi din elemente prefabricate.
 SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea conţinutului
de dioxid de carbon gresiv din apă.
 SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Scări.
 SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de pereţi.
 SR EN 1739:2007 Determinarea rezistenţei la forfecare a îmbinărilor între
elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate
uşoare cu structură poroasă, sub efectul forţelor din planul elementelor.
 SR EN 14629:2007 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor din beton. Metode de încercare. Determinarea conţinutului de clorură în
betonul întărit.
 SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistenţei la compresiune a betonului
din structuri şi din elemente prefabricate.

Pag. 229
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel


beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.
 SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare.
Partea 1: Beton şi mortar de referinţă pentru încercări.
 SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi şi accesorii de beton simplu, beton slab
armat şi beton armat.
 SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de
încercare. Partea 14: Determinarea efectului asupra tendinţei de coroziune a oţelului
pentru armare prin metoda electrochimică potentiostatică.
 SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de
beton.
 SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare
de structură.
 SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton.
 SR 13515-2:2007 Oţel pentru armarea betonului. Îmbinari mecanice cap la
cap pentru bare. Partea 2: Metode de încercare.
 SR 13515-1:2007" "Oţel pentru armarea betonului. îmbinări mecanice cap la
cap pentru bare. Partea 1: Condiţii.
 SR 13513:2007 Îmbinări mecanice ale barelor pentru armarea betonului.
 SR EN 13412:2007 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea modulului de elasticitate la
compresiune.
 SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea stabilităţii infiltrării.
 SR EN 1504-6:2007 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Definiţii, condiţii, control de calitate şi evaluarea conformităţii. Partea
6: Ancorarea armăturii.
 SR EN 1504-7:2007 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Definiţii, condiţii, control de calitate şi evaluarea conformităţii. Partea
7: Protecţia armăturii împotriva coroziunii.
 SR EN 15183:2007 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Încercarea de evaluare a protecţiei împotriva
coroziunii.
 SR EN 15184:2007 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Aderenţa prin forfecare a cordonului de sudura
a armăturii (încercarea prin smulgere).
 SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare.
Partea 2: Determinarea timpului de priză.
 SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1.
 SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de
beton.

Pag. 230
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 3:


Specificaţii pentru produse prefabricate de colmatare a rosturilor.
 SR EN 1504-3:2006 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Definiţii, condiţii, controlul calităţii şi evaluarea conformităţii. Partea
3: Reparaţie structurală şi nestructurală.
 SR EN 680:2006 Determinarea contracţiei la uscare a betonului celular
autoclavizat.
 SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2:
Aditivi pentru beton. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare.
 SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 6:
Eşantionare, control şi evaluare a conformităţii.
 SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse şi sisteme pentru protecţia şi
repararea structurilor de beton. Definţii, condiţii, controlul şi evaluarea calităţii. Partea 10:
Aplicarea pe şantier a produselor şi sistemelor şi controlul calităţii lucrărilor.
 SR EN 480-4:2006 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare.
Partea 4: Determinarea exudării betonului.
 SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de
încercare. Partea 12: Determinarea conţinutului de alcalii din aditivi.
 SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea
forţei de smulgere.
 SR EN 12390-1:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 1: Forma,
dimensiuni şi alte condiţii pentru epruvete şi tipare.
 SR EN 12390-5:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenţa
la întindere prin încovoiere a epruvetelor.
 SR EN 12390-6:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenţa
la intindere prin despicare a epruvetelor.
 SR EN 12390-7:2002/AC:2006 Încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea
betonului întărit.
 SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-
2: Reguli generale - Calculul comportării la foc.
 SR EN 480-5:2006 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare.
Partea 5: Determinarea absorbţiei capilare.
 SR EN 480-6:2006 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare.
Partea 6: Analiza în infrarosu.
 SR EN 480-11:2006 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de
încercare. Partea 11: Determinarea caracteristicilor porilor de aer în betonul întărit.
 SR EN 14618:2006 Piatra aglomerată. Terminologie şi clasificare.
 SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi
beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc.
 SR EN 1504-8:2006 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Definiţii, condiţii, control de calitate şi evaluarea conformităţii. Partea
8: Controlul de calitate şi evaluarea conformităţii.

Pag. 231
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 SR EN 1354:2006 Determinarea rezistenţei la compresiune a betonului cu


agregate uşoare cu structură deschisă.
 SR EN 1504-1:2006 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Definiţii, condiţii, control de calitate şi evaluarea conformităţii.
Partea1: Definiţii.
 SR EN 679:2006 Determinarea rezistenţei la compresiune a betonului celular
autoclavizat.
 SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru
beton armat. Generalităţi.
 SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea injectabilităţii şi încercarea de
despicare.
 SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fină pentru beton. Partea 2: Evaluarea
conformităţii.
 SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fină pentru beton. Partea 1: Definiţii, condiţii
şi criterii de conformitate.
 SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 3:
Aditivi pentru mortar de zidarie. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare.
 SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fâşii cu goluri.
 SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă,
producţie şi conformitate.
 SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea
3: Elemente pentru zidărie de beton cu agregate (agregate grele şi uşoare).
 SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificaţii ale elementelor pentru zidărie. Partea
4: Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat.
 SR EN 1504-4:2005 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Definiţii, condiţii, control de calitate şi evaluarea conformităţii. Partea
4: Lipire structurală.
 SR EN 1504-5:2005 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Definiţii, condiţii, controlul calităţii şi evaluarea conformităţii. Partea
5: Produse de injecţie în beton.
 SR EN 1504-2:2005 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Definiţii, condiţii, control de calitate şi evaluarea conformităţii. Partea
2: Sisteme de protecţie de suprafaţă pentru beton.
 SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de
structură.
 SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate.
Partea 2-12: Prescripţii particulare pentru vibratoarele de beton.
 SR EN 12629-5-4:2004 Maşini pentru fabricat produse de construcţii din beton
şi silicat de calciu. Securitate. Partea 5-4: Maşini pentru izolat conducte de beton.
 SR EN 12629-6:2004 Maşini pentru fabricat produse de construcţii din beton şi
silicat de calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe şi mobile pentru fabricat produse
din beton armat.

Pag. 232
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 3: Aditivi


pentru mortar de zidarie. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare.
 SR EN 772-11:2003/A1:2004 Metode de încercare a elementelor pentru
zidărie. Partea 11: Determinarea absorbţiei de apă datorită acţiunii capilare a elementelor
pentru zidărie de beton cu agregate, piatră artificială şi naturală şi viteza iniţială de
absorbţie a apei, a elementelor pentru zidărie de argilă.
 SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel
beton. Partea 1- 1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
 SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-
1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
 SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu
agregate uşoare cu structura deschisa.
 SR EN 14498:2004 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Variaţii de volum şi de masă ale produselor de
injecţie la cicluri de uscare în aer şi conservare în apă.
 SR EN 14497:2004 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea stabilităţii infiltrării.
 SR EN 14117:2004 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea timpului de scurgere a produselor
de injecţie pe bază de ciment.
 SR EN 14068:2004 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea impermeabilităţii la apă a fisurilor
injectate fără pătrundere în beton.
 SR EN 13894-1:2004 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea oboselii sub sarcina dinamica.
Partea 1: În timpul intăririi.
 SR EN 13863-2:2004 Îmbrăcăminţi de beton. Partea 2: Metoda de încercare
pentru determinarea aderenţei între doua straturi.
 SR EN 13863-1:2004 Îmbrăcăminţi de beton. Partea 1: Metoda de încercare
nedistructiva pentru determinarea grosimii dalei de beton.
 SR EN ISO 15630-3:2003 Oţel pentru armarea şi precomprimarea betonului.
Metode de încercare. Partea 3: Armături precomprimate.
 SR EN 991:2000 Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton
celular autoclavizat sau de beton cu agregate uşoare cu structură deschisă.
 SR EN 992:2000 Determinarea masei volumice în stare uscată a betonului cu
agregate uşoare cu structură deschisă.
 SR EN 989:2000 Determinarea comportării aderenţei dintre armături şi
betonul celular autoclavizat printr-o încercare a aderenţei prin împingere.
 SR EN 772-2:2000 Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea
2: Determinarea procentuală a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprentă pe
hârtie).
 SR EN 640:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat şi tuburi de
presiune cu armatură difuza (fără inimă de tabla) inclusiv îmbinări şi piese speciale.

Pag. 233
SC CON LID SRLA
SOCIETATE DE STUDII ŞI PROIECTARE PENTRU HIDROTEHNICĂ SR EN ISO 9001:2008
SR EN ISO 14001:2005
ŞI PROTECŢIA MEDIULUI CERTIFICAT NR. 628/1/2/1
CERTIFICAT NR. 12
Cod F13 la P.O. 7.3,
SR OHSAS 18001:2008
ED.1. REV. 0
CERTIFICAT NR. 13
PROIECT NR. CL4/2013 – FAZA : P.Th.+D.E.+ C.S. – REVIZIA 1
MODERNIZAREA FRONTULI DE CAPTARE TIMIŞEŞTI ( VERȘENI)

 SR EN 1767:2001 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor


de beton. Metode de încercări. Analiza prin spectrometrie în infraroşu.
 SR EN 12188:2001 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea
structurilor de beton. Metode de încercare. Determinarea aderenţei oţel pe oţel pentru
caracterizarea agenţilor de aderenţa structurală.
 STAS 12287-85 Încercările metalelor. Încercări mecanice ale îmbinărilor
sudate din bare de oţel beton.
 SR EN 678:1996 Determinarea densităţii aparente în stare uscată a betonului
celular autoclavizat.
 STAS 7209-87 Încercările metalelor. Încercarea la relaxare a sârmelor şi a
produselor din sârmă pentru beton precomprimat.
 SR ISO 10287:1995 Oţel pentru armarea betonului. Determinarea rezistenţei
îmbinărilor plaselor sudate.
 SR ISO 10065:1995 Bare de oţel pentru armarea betonului. Încercarea de
indoiredezdoire.
 SR EN 12350-4:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de
compactare.
 SR CR 12793:2002 Determinarea adâncimii stratului de carbonatare a
betonului întărit.
 SR EN 772-6:2002 Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea
6: Determinarea rezistenţei la tracţiune prin încovoiere a elementelor pentru zidărie de
beton cu agregate.
 SR EN 772-14:2002" "Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.
Partea 14: Determinarea variaţiei dimensionale datorită umidităţii a elementelor pentru
zidărie de beton cu agregate şi de piatră artificială.
14. Lucrări de construcţii metalice
 SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru sudarea
manuală cu arc electric a oţelurilor cu limita de curgere ridicată;
 SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru sudarea
manuală cu arc electric a oţelurilor termorezistente. Clasificare;
 SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru
sudarea manuală cu arc electric a oţelurilor nealiate şi cu granulaţie fină;
 SR EN 1561/1999. Turnătorie. Fontă cu grafit lamelar;
 SR EN 1563/1999. Turnătorie. Fonată cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-
2003. Turnătorie. Fonată cu grafit nodular.

Întocmit, Verificat,
Ing. Alina Aurora BĂDEANU Dr. ing. Ioan COJOCARU

Pag. 234