UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

IMPORTANȚA HOTĂRÂRILOR PILOT ÎN JURISPRUDENȚA CURȚII

EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

STUDENT:
POPESCU GEORGIANA-LOREDANA

2019
 CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................ 2

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PROCEDURA HOTĂRÂRII

PILOT ȘI IMPORTANȚA ACESTEIA ................................................................... 3

CAPITOLUL II. HOTĂRÂREA PILOT – BRONIOWSKI VS. POLAND ......... 6

CONCLUZII ................................................................................................................ 8

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................... 9

1
 INTRODUCERE

În principiu, dreptul aplicabil în baza căruia funcționează Curtea Europeană a

Drepturilor Omului este reprezentat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, mai exact
de dispozițiile din Titlul II (de la art. 19 până la art. 51), dispoziţii ce sunt completate prin
Regulamentul Curţii, ce a fost modificat și completat recent, intrând în vigoare, în această nouă
formulă, la 01 ianuarie 2014, precum şi cu Noul Acord european privind persoanele participante
la proceduri în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, încheiat la Strasbourg, în 05 martie
1996. Întrucât realitățile mereu noi reclamă adaptarea Curții, mecanismul de protecție juridică
și jurisdicțională este prevăzut cu posibilitatea de amendare a textului initial al Convenției,
amendare realizată prin Protocoale adiționale (devenite, după asumarea lor de către statele părți,
parte integrantă al Convenție). De la apariție și până astăzi, au fost adoptate 16 protocoale
adiționale la Convenție, 14 dintre acestea în vigoare, iar ultimele două deschise spre semnare și
ratificare (Protocolul nr. 15 din 24 iunie 2013 și Protocolul nr. 16 din 02 octombrie 2013).
În iunie 2010 a fost adoptat Protocolul nr. 14 la Convenţie, care aduce o serie de
modificări importante în mecanismul de funcţionare al Curţii Europene a Drepturilor Omului,
cum ar fi: în cazul cererilor individuale, Curtea o va declara inadmisibilă dacă aceasta este
incompatibilă cu prevederile Convenţiei sau a protocoalelor sale, sau dacă “reclamantul nu a
suferit un prejudiciu important, cu excepţia cazului în care respectarea drepturilor omului
garantate prin Convenţie şi prin protocoalele sale impune examinarea pe fond a cererii şi cu
condiţia de a nu respinge pentru acest motiv nici o cauză care nu a fost examinată corespunzător
de o instanţă naţională”1
O adăugare importantă este prevederea din art. 17 din Protocolul 14 care modifică art.
59 din Convenţie, în sensul menționării exprese că Uniunea Europeană, ca organism de sine
stătător, poate adera la această Convenţie. După ce a dat dreptul indivizilor de a participa la
procedurile în faţa Curţii, modificarea introdusă reprezintă un prim pas care se face în sensul
realizării unei cooperări la scară mondială, nu numai între state, ca subiecte de drept
internaţional, ci şi între organizaţii internaţionale.
O modificare împortantă, tot în urma Protocolului nr. 14, ce vizează și tema acestui
referat, constă în posibilitatea Curții de a pronunța hotărâri pilot, pentru a evita astfel
aglomerarea inutilă a acestui for juridic european și repetitivitatea soluțiilor la un interval scurt

1
Noile condiţii sunt prevăzute în art. 12 din Protocolul 14 la Convenţie care modifică art. 35 alin. 3 din
Convenţie. De remarcat că între cele două condiţii de admisibilitate, adăugate la cele deja existente, se
foloseşte conjuncţia “sau” şi nu conjuncţia “şi”, ceea ce denotă că este suficientă îndeplinirea doar a
uneia dintre cele două condiţii pentru a declara petiţia inadmisibilă.
2
de timp. Procedura în acest caz prevede ca atunci când se constată că mai multe cereri, poartă
asupra aceleiași probleme, Curtea va decide asupra tuturor printr-o hotărâre pilot.2

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PROCEDURA

HOTĂRÂRII PILOT

Procedura hotărârii-pilot a fost concepută ca o metodă prin care să se permită

identificarea problemelor structurale subiacente cererilor repetitive îndreptate împotriva multor
state și prin care să se impună statelor respective, soluționarea problemelor în litigiu.
În cazul în care numeroase cereri întemeiate pe aceeași problematică sunt introduse în
fața Curții, aceasta poate decide să soluționeze una sau mai multe dintre ele cu prioritate în
procedura hotărârii-pilot. În cadrul acestei proceduri, Curtea nu are doar funcția de a se pronunța
dacă a existat sau nu o încălcare a Convenției într-o cerere sau alta, ci și de a identifica problema
sistemică și de a oferi guvernului vizat indicații clare privind măsurile de reparație pe care acesta
trebuie să le ia pentru remedierea problemei.
Una dintre caracteristicile esențiale ale procedurii hotărârii-pilot constă în faptul că
permite Curții suspendarea – sau „înghețarea” – pe o anumită perioadă a cererilor care fac
obiectul procedurii, cu condiția ca guvernul în cerere să ia rapid măsurile interne necesare
pentru a se conforma hotărârii. Cu toate acestea, Curtea poate relua examinarea cererilor
suspendate de fiecare dată când interesul administrării justiției o impun.3
Procedura hotărârii pilot este reglementată în articolul 61 din Regulamentul Curții.
Potrivit acestui articol, Curtea poate decide aplicarea procedurii hotărârii pilot și să adopte o
hotărâre pilot atunci când faptele care stau la baza unei cereri revelează existența în statul vizat,
parte contractantă la Convenție, a unei probleme structurale sau sistemice sau al altei
disfuncționalități similare care determină sau este susceptibilă de a determina introducerea pe
rolul său a altor cereri analoage.
Obiectivele procedurii hotărârii-pilot erau:
 să ajute cele 47 de state europene care au ratificat Convenția 4 să își rezolve
problemele structurale ori sistemice de la nivel național;
 să ofere celor implicați poșibilitatea unei reparații mai rapide la nivel național;

2
VLĂDILĂ, Lavinia, C.E.D.O. Jurisprudență relevantă privind România.
3
www.echr.coe.int
4
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
3
  să ajute Curtea Europeană să își gestioneze volumul de muncă cu mai multă
eficiență și diligență, prin reducerea numărului de cereri similare, de regulă
complexe, care trebuie să facă obiectul unei examinări minuțioase.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică în hotărârea pilot natura problemei

structurale sau sistemice constatate, precum și tipul măsurilor de reparație pe care statul parte
contractantă trebuie să le adopte la nivel intern pentru a remedia problema constatată și pentru
a se conforma, astfel, dispozitivului hotărârii. În opinia Curţii, măsurile ce urmează a fi luate
trebuie să acţioneze retroactiv, astfel încât toate situaţiile în care s-ar putea constata încălcarea
Convenţiei să fie soluţionate. Curtea europeană acordă o deosebită importanţă executării
hotărârilor pilot, întrucât îndeplinirea măsurilor generale ce reies dintr-o astfel de hotărâre
permite respingerea ca inadmisibilă sau radierea cauzelor repetitive pentru neepuizarea căilor
de recurs interne.

Curtea poate fixa un termen în care statul trebuie să adopte măsurile indicate luând în
considerare natura măsurilor necesare și rapiditatea cu care acestea pot remedia, la nivel intern,
problema constatată.

O caracateristică esenţială a procedurii hotărârii pilot este amânarea tuturor cererilor

similare pentru perioada de timp necesară punerii în aplicare a măsurilor cu caracter general
menite să rezolve respectiva problemă structurală. Desigur, există posibilitatea redeschiderii
acestor cereri dacă interesele unei bune administrări a justiţiei o impun sau dacă situaţia
particulară a petenţilor n-ar putea aştepta finalizarea măsurilor de către statul pârât. Decizia de
suspendare nu afectează posibilitatea Curţii de a declara inadmisibilă orice cauză de acest tip
sau de a lua act de o soluţionare amiabilă la care vor fi ajuns eventual părţile, în aplicarea art.
37 sau art. 39 din Convenţie.

Nota informativă a grefierului Curţii din anul 2009 referitoare la procedura hotărârii
pilot explică faptul că nu orice categorie de cauze repetitive sunt susceptibile de aplicarea
acestei proceduri şi că nu orice hotărâre pilot va conduce la suspendarea cauzelor. Procedura
hotărârii pilot se va aplica în special când problema sistemică atinge cele mai importante
drepturi ale persoanei aşa cum sunt garantate de Convenţie. De asemenea, procedura hotărârii
pilot are rolul de a permite ca remediul cel mai rapid cu putinţă să fie oferit la nivel naţional
tuturor persoanelor afectate de problema structurală identificată.

4
 Comitetul Miniștrilor, Adunarea parlamentară, Secretariatul general și Comisarul
pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei sunt informați cu privire la adoptarea
unei hotărâri pilot sau a oricărei alte hotărâri prin care Curtea constată existența unei probleme
structurale sau sistemice în statul parte contractantă.

Articolul 46 din Convenție impune statelor pârâte obligația legală de a se conforma

hotărârilor definitive ale Curții în litigiile în care sunt părți. În acest scop, statele
implementează, sub supravegherea Comitetului Miniștrilor, măsuri individuale și/sau generale
menite să pună capăt încălcării și să repare, în măsura posibilului, consecințele negative ale
acesteia pentru reclamant, respectiv să prevină încălcări similare celor constatate de Curte în
cazul altor persoane aflate în aceeași situație cu cea a reclamanților, prin rezolvarea problemelor
care au condus Curtea la astfel de constatări5.

5
www.juridice.ro
5
 CAPITOLUL II. HOTĂRÂREA PILOT – BRONIOWSKI VS. POLAND

Prima hotărâre pilot a fost pronunțată de către Marea Cameră la 22 iunie 2004 în cazul
Broniowski vs. Poland, care a constatat încălcarea de către Polonia a articolului 1 din Protocolul
nr 1 la Convenție, cu privire la 80.000 de persoane, de naționalitate poloneză, care trăiseră
dincolo de râul Bug, actualmente pe partea ucrainieană a acestuia, și care, în urma celui de-al
doilea război mondial, și a stabilirii granițelor între cele două state, au primit asigurarea din
partea statului polonez că vor primi despăgubiri pentru bunurile pe care le vor lăsa în dreapta
Bug-ului, în caz de repatriere6.
Cauza Broniowski vs. Poloniei prezintă următoarele caracteristici specifice unei
hotărâri pilot:
 constatarea că faptele cauzei dezvăluie existenţa, în cadrul ordinii juridice
relevante, a unei disfuncţionalităţi care a încalcat sau continuă să încalce
drepturile unui număr mare de persoane astfel cum sunt garantate de
Convenţie;
 concluzia că existenţa acestei disfuncţionalităţi în legislaţia şi practica
naţională poate genera numeroase cereri ulterioare admisibile către
CEDO;
 obligaţia juridică a statului pârât să aleagă, sub controlul Comitetului
Miniştrilor, măsurile generale şi/sau, dacă este cazul, individuale, ce
trebuie integrate în ordinea sa juridică internă pentru a pune capăt
încălcării constatate şi pentru a-i înlătura consecinţele negative;
 indicaţia că astfel de măsuri ar trebui să aibă efect retroactiv;
 decizia de suspendare a tuturor cererilor similare pentru perioada de timp
necesară punerii în aplicare a măsurilor cu caracter general menite să
rezolve respectiva problemă structurală.
Numărul mare de persoane afectate de problema structurală sau sistemică reprezintă un
motiv în plus pentru aplicarea procedurii hotărârii pilot, procedură care este, după cum am mai
menţionat, atât în beneficiul persoanelor afectate cât şi al Cuţii Europene. În acest sens, faptul
că aproape 80.000 de persoane au avut de suferit din cauza problemei ridicate în cazul

6
VLĂDILĂ, Lavinia, C.E.D.O. Jurisprudență relevantă privind România.
6
Broniovski vs. Poloniei a reprezentat o adevărată ameninţare asupra eficienţei viitoare a
sistemului convenţional7.
Ca urmare a acestei hotărâri și a celorlalte cereri similare, Polonia a adoptat in iulie
2005 o nouă lege prin care a prevăzut o compensare financiară pentru bunurile abandonate.
Curtea, considerând că aceste noi dispoziții legislative și regimul de despăgubire stabilit sunt
efective, a radiat în anii 2007 si 2008 peste 200 de cereri similare de pe rol si a decis ca
menținerea procedurii pilot în aceste cauze nu se mai justifica.

7
www.legeaz.net/dictionar-juridic/hotarare-pilot-cedo.
7
 CONCLUZII

Aceste hotărâri pilot reprezintă o formă de cooperare între Curte Europeană a

Drepturilor Omului şi statul pârât. Rolul ei este să ofere piste, sugestii de măsuri cu caracter
general care ar fi apte să rezolve respectiva problemă sistemică şi ar fi acceptabile din
perspectiva C.E.D.O., raportat la jurisprudenţa acesteia şi la numărul semnificativ de cereri
similare aflate pe rolul ei. Curtea confirmă însă în jurisprudenţa sa libertatea statului de a alege
măsurile prin care să îşi îndeplinească obligaţia de conformare cu hotărârile Curţii.

De pildă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a decis, în trecut,

folosirea procedurii hotărârilor pilot în privinţa României în cauzele referitoare la imobilele
naţionalizate confiscate în regimul comunist, soluţia survenind absenţei în continuare a unui
mecanism de retrocedare/compensare.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronunțat prima hotărâre pilot împotriva

României în cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, care suspenda practic cauzele
asemanatoare de pe rolul C.E.D.O. și obliga astfel statul român ca în termen de 18 luni să ia
măsuri pentru remedierea problemei retrocedărilor. Hotărârea pilot este extrem de importantă,
întrucât determina statul român să remedieze problema restituirilor, în sensul respectării
drepturilor fundamentale și instituirii unui mecanism funcțional de retrocedare si compensare.
Curtea a mai facut recomandări României să remedieze problema restituirilor, dar prin
hotărârea pilot obliga statul să ia măsuri, în caz contrar România riscând chiar excluderea din
Consiliul Europei.

Începând cu hotărârile Viasu, Katz si Faimblat, C.E.D.O. a constatat o problemă

structurală a acestui mecanism, sugerând adoptarea unor măsuri legislative, administrative și
bugetare pentru ca procedura pusă în aplicare de legile de restituire să devină coerentă,
accesibilă, rapidă și previzibilă.

Așadar, în România, aceste hotărâri pilot au condus la dezvoltarea structurală,

eliminând orice element deficitar, la adoptarea unor măsuri legislative, administrative și
bugetare, toate acestea ducând la respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor aflați în
acest stat.

8
 BIBLIOGRAFIE

I. Tratate, cursuri universitare și alte lucrări de specialitate

1. VLĂDILĂ, Lavinia, C.E.D.O. Jurisprudență relevantă privind

România.

II. Acte normative

2. Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

III. Surse Internet

1. www.echr.coe.int
2. www.juridice.ro
3. www.legeaz.net/dictionar-juridic/hotarare-pilot-cedo