Funcțiile sintactice ale verbelor la modurile

nepersonale

! La modurile nepersonal verbele nu pot avea funcția sintactică

de predicat.

 subiect
 nume predicativ
 atribut verbal
 atribut adjectival
 complement direct
 complement indirect
 complement circumstanțial de timp
 complement circumstanțial de scop
 complement circumstanțial de mod
 complement circumstanțial de cauză

Funcţiile sintactice ale verbelor

la modurile nepersonale
a) verbele la modurile personale, indiferent de timp, au functia de
predicat. Daca acestea pot forma singure predicatul atunci se mai numesc
verbe predicative si au functia de predicat verbal.
Uneori impreuna cu alte parti de vorbire cu functie de nume predicativ
formeaza predicatul nominal si in aceste cazuri se numesc verbe
copulative. Alteori se numesc auxiliare si intra in compunarea unui mod
sau timp. Ex. Eu am venit. "am venit" este un predicat verbal format din
verbul "a veni" la modul participiu si "am" auxiliar provenit din verbul "a
avea".
b) verbele la moduri nepersonale (gerunziu, supin, participiu, infinitiv) nu
pot avea niciodata functia de predicat, de asta se si numesc
vb.nepredicative. pot avea urmatoarele functii:

MODUL INFINITIV:

- SUBIECT: A citi este o plăcere

- NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este a citi.
- ATRIBUT VERBAL: Am dorinţa de a citi mai mult
- COMPLEMENT DIRECT: Pot citi orice carte.
- COMPLEMENT INDIRECT: Mă gândesc a citi mai mult.
- COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: A venit fără a citi.
- COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Înainte de a citi
lectura şi-a făcut temele

MODUL SUPIN:

1
- SUBIECT: De citit este o plăcere.
- NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este de citit multe cărţi.
- ATRIBUT VERBAL: Plăcerea de citit o am din copilărie.
- COMPLEMENT DIRECT: Am de citit trei romane.
- COMPLEMENT INDIRECT: M-am plictisit de citit.

MODUL GERUNZIU:

- SUBIECT: Se aude tunând.

- ATRIBUT VERBAL: Valuri cu creste spumegând se loveau de stânci.
(gerunziu neacordat)
- COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: Dunărea curge mereu
suşotind.
- COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: „Baiazid, privind la
dânsul, îl întreabă cu dispreţ.”
- ATRIBUT ADJECTIVAL: Coşurile fumegânde sunt semnul gerului.
(gerunziu acordat)
- NUME PREDICAŢIV: Mâinile sincere sunt tremurânde. (gerunziu
acordat)

MODUL PARTICIPIU:

- ATRIBIT ADJECTIVAL: M-am oprit în lunca bătută de brumă. (valoare

adjectivală)
- NUME PREDICATIV: Copacul din faţa casei este înflorit. (valoare
adjectivală)

2
Modul infinitiv
Infinitivul este modul care denumeste actiunea exprimata de verb, adica este numele
acestei actiuni.

 Ți-am dat-o pentru a te ghida.

 A se păstra în loc răcoros și uscat.
 A învăța bine o limbă străină poate dura ani.
 Au luat-o fără a ști ce să facă cu ea.

Exista doua forme de infinitiv:

 una scurta (a citi, a se plimba, a scrie, a zice, a face)

 una lunga (citire, plimbare, scriere, zicere, facere) care a trecut definitiv in
categoria substantivului.

In limba actuala, infinitivul este foarte frecvent inlocuit cu conjunctivul.

Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:

a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea;
b) perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.

Modul infinitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand infinitivul urmeaza dupa
verbele a putea, a sti.

Nu poti da cat ti se cere.

Multe mai stiti vorbi.

Conjugarile verbului

Dupa terminatiile pe care le au verbele la infinitiv, acestea se grupeaza in patru

conjugari:

-Conjugarea I:cuprinde toate verbele care la modul infinitiv se termina in: -a: a
tatona, a vindeca

RETINE!

 In cazul verbului A CREA exista o exceptie, el apartinand conjugarii I, chiar

daca se termina la infinitiv in -ea.

-Conjugarea a II-a: cuprinde verbele care la modul infinitiv se termina in: -ea: a
parea, a sedea

-Conjugarea a III-a: cuprinde verbele terminate in: -e la modul infinitiv: a scrie, a

duce

-Conjugarea a IV-a: aici intra verbele care la modul infinitiv au ca terminatie: -î,i: a
veni, a primi, a hotarî.

3
Modul participiu

Participiul indica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea timpurilor
si modurilor compuse.

 Pariul a fost mărit.

 Căsătoria ne va fi binecuvîntată.
 Hoții erau înconjurați.
 Cămășile au fost șifonate.

Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si

caz(citit, citita, cititi, citite):
Cartea citita a fost interesanta.

Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de
un articol proclitic:
Ranitul s-a vindecat.
Un ranit a fost adus la spital.

Are valoare adverbiala, cand determina un verb:

Noi i-am vorbit deschis.

Modul gerunziu

Gerunziul este un mod nepersonal, care nu poate fi niciodată verbul principal

(predicatul) al propoziţiei. El nu are forme diferite în funcţie de persoană şi exprimă o
acţiune în curs de desfăşurare, fără referire la momentul vorbirii. Formal poate fi
recunoscut după terminaţia -ând pentru toate verbele
(cântând, văzând, spunând, având) cu excepţia celor terminate la infinitiv în -
i (citind, privind, zâmbind) şi a celor a căror rădăcină se termină în
-i (tăind, liniind, apreciind).

a lucr / a – lucr / ând

a ven / i – ven / ind

 M-am încălțat în grabă, uitînd să mă leg la șireturi.

 I-a enervat pe toți, netăcînd din gură.
 M-am trezit, nemaiputînd dormi.
 Ne-am dus la piață gîndindu-ne la ce să cumpărăm.

Unele gerunzii se ortografiaza cu 2 "i"

Ex:

 fiind;
 stiind.

Se scrie cu cratima cand se rosteste impreuna cu un pronume forma neaccentuata.

4
Ex:vazand-o;

 crezandu-l;
 ascultandu-i.

Modul supin

Supinul este modul nepersonal/ nepredicativ care indica scopul actiunii, destinatia si
provenienta unui obiect.

Se formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau compusa:

 dupa
 la
 pentru
 de la.

de, cu, la, pentru, după + participiul verbului:

 de învăţat

 la învăţat

 după învăţat

 pentru învăţat

a) scopul actiunii: Ei au plecat pentru vanat.

b) destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit.
c) provenienta: Fructele sunt de la cules.