FOAIE DE CAPĂT

Denumire SISTEM DE ALIMENTARE CU APA IN SATUL

obiectiv:
OSTROVU CORBULUI, COMUNA HINOVA,
JUDETUL MEHEDINTI

Beneficiar: COMUNA HINOVA

judetul Mehedinti

Obiect: Memoriu conform anexei V – ordinul 135/2010 –

componenta de evaluare adecvata

MEMORIU CONFORM ANEXEI V – ORDINUL 135/2010 – COMPONENTA

DE EVALUARE ADECVATA-

PROIECT: SISTEM DE ALIMENTARE CU APA IN SATUL OSTROVU CORBULUI,

COMUNA HINOVA, JUDETUL MEHEDINTI
Nume beneficiar- COMUNA HINOVA
Adresa beneficiar - COMUNA HINOVA, judetul Mehedinti
Amplasamentul proiectului- extravilanul si intravilanul satului Ostrovu Corbului, comuna Hinova,
judetul Mehedinti

III. Rezumatul proiectului :

Investitia se refera la realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru satul Ostrovu
Corbului din comuna Hinova, care cuprinde:
Gospodaria de apa care se va amplasa pe partea stanga a drumului de exploatare, sens spre
DN56B, la aproximativ 1300 m de acesta, in partea nord-estica a localitatii Ostrovu Corbului; cota
+47,90.
Frontul de captare, statia de clorinare, statia de tratare, statia hidrofor, aductiunea de la putul
forat la rezervor si rezervorul de inmagazinare vor fi amplasate in interiorul gospodariei de apa a
satului.
Reteaua de distributie a apei care va fi amplasata in intravilanul localitatii Ostrovu
Corbului de-a lungul tramei stradale, pe o lungime de 6,820 km.
Gospodaria de apa cuprinde : front captare, aductiunea, statie clorinare, statie hidrofor, statie
tratare, rezervor inmagazinare apa potabila, retele interioare GA.
Dimensiunile în plan ale incintei gospodariei de apa din localitate, conform plan situatie
anexat, 900 mp = 30 m * 30 m. Aceste dimensiuni sunt determinate de distanta de protectie sanitara
impuse de NP133/2013 Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă și canalizare a localităților. Gospodăria de apă este compusă din put forat,
aductiune, rezervorul de înmagazinare a apei, staţia de clorare şi fosa septica, statie tratare, statie
hidrofor, obiecte care necesită, din punct de vedere tehnologic, legături între ele prin intermediul
unor reţele subterane exterioare.
Instalatii electrice GA
In incinta gospodariei de apa s-a prevazut o instalatie de iluminat exterior si retelele electrice
exterioare de racord a obiectelor la tabloul general de distributie.
Protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere este realizata in interiorul fiecarui
obiect prin intermediul centurilor interioare de impamantare, care vor fi conectate in exterior la priza
de pamant aflata in incinta gospodariei de apa.
Toate instalatiile au fost executate in cablu electric cu conductor de cupru montat aparent
pentru instalatiile interioare, sau ingropat in pamant in cazul celor exterioare.
Puterea estimata a gospodariei de apa este Pi = 15 kW.
Pentru alimentarea cu energie electrica s-a prevazut un racord direct din reteaua de
distributie a furnizorului echipat cu posibilitatea masurarii si contorizarii energiei electrice
consumate, fiind echipat cu contori trifazati de energie activa si reactiva.
Inainte de realizarea fundatiei containerului GA se va instala priza de pamant realizata din
opt electrozi de otel zincat conectati intre ei printr-un inel confectionat din conductor de cupru cu
sectiunea de 100 mmp. Priza de pamant se va conecta la armatura fundatiei.
Pentru impamantare se bat electrozii de impamantare conform cotelor din desen.
Se sudeaza pe acestia o platbanda zincata de 40 *4 mm.
Cabina va fi prevazuta la exterior cu un paratraznet conectat la priza de pamant cu rezistenta
de disipare de minim 1 Ω.
Perimetral va fi prevazuta o centura de impamantare conectata de asemenea la priza de
pamant. La aceasta centura de impamantare se vor conecta pompele si tabloul general. Pentru
legarea paratraznetului si a centurii de impamantare a cladirii se vor suda la priza de pamant trei
bucati de conductor de lungime 1,5 m ale caror capete se vor scoate deasupra fundatiei si se vor lasa
libere.
Captarea apei subterane se va realiza din stratul de medie-mare adâncime, prin put forat.
Putul va fi amplasat in gospodaria de apa a satului, la cota +47,90 si va avea adâncimea estimata de
150 m. In faza de testare forajul va avea caracterul de explorare si numai dupa stabilirea debitului
si a calitatii apei se trece la regimul de exploatare si la stabilirea tratarii suplimentare a apei.
Forajul va avea imprejmuire comuna cu gospodaria de apa, pentru realizarea unei zone de
protectie sanitara cu regim sever. Puţul are la partea superioara un cămin (cabina puţului) care
adaposteste instalaţia hidraulica şi instalaţia electrică şi permite executarea lucrărilor de remediere a
puţului. Este obligatoriu ca pe conducta de refulare din put, înainte de vana, sa se prevada un clapet
de retinere care sa împiedice apa din conducta colectoare sa intre in put, in cazul in care, dintr-un
motiv oarecare, pompa nu mai functioneaza.
O deosebita atenţie trebuie acordata fenomenului de înnisipare a putului, atât in timpul
executiei când se fixeaza pozitia capatului inferior al conductei de aspiratie a pompei evitându-se
fortarea stratelor locale si stricarea echilibrului exterior al nisipului, cat si in timpul exploatării când
trebuie sa se asigure uniformitatea si continuitatea debitelor captate.
Pentru putul forat s-a prevazut un tablou de alimentare cu energie electrica a tuturor
utilitatilor aferente putului (pompa submersibila, senzori de nivel, automatizare).
Lucrarile de instalatii electrice aferente forajului consta in:
 instalatii electrice de alimentare electropompa submersibila si montajul furniturii
anexe
 echiparea si montajul tabloului de alimentare al putului
 instalatie electrica de protectie prin legare la pamant
 instalatii exterioare 0,4 kV de racord put forat.
Toate instalatiile vor fi executate cu cablu electric cu conductor de cupru montat aparent
pentru instalatiile interioare, sau ingropat in pamant in cazul celor exterioare.
Aducţiunea apei captate din puţ pana la rezervorul de inmagazinare va fi realizata dintr-o
conducta de polietilenă de înaltă densitate (PEHD) cu diametrul de 75 mm, presiunea 10 bar.
Lungimea conductei de aductiune de la foraj pana la rezervor este de 30 m.
Rezervorul de inmagazinare, cu o capacitate de 150 mc, care asigura compensarea
variaţiilor orare si păstrează rezerva intangibila de incendiu. Va fi amplasat in gospodaria de apa la
cota +47,90.
Rezervorul de inmagazinare a apei potabile este suprateran, de forma cilindrica, metalic: D =
6 m, H = 5,5 m; asigura stocarea volumului de compensare orara a consumului menajer si volumul
rezervei intangibile de incendiu.
Rezervorul este executat sub forma unui cilindru prevazut cu o gura de vizitare laterala cu
diametrul de 0,6 m pozitionata la cca 60 cm de baza, inchisa cu un capac etans ce permite accesul in
interior pe parcursul montajului sau a operatiunilor de intretinere.
In exterior cilindrul este prevazuta o izolatie termica realizata dintr-un strat de 50 mm de vata
de sticla protejata cu o tabla de 1,5 mm grosime.
In interior se poate ajunge pe o scara verticala din aluminiu, montata pe exteriorul
cilindrului.
Furnizorul livreaza rezervorul impreuna cu toate racordurile necesare in cadrul schemei
tehnologice.
Toate racordurile sunt din otel inoxidabil si prevazute cu un sistem etans de trecere prin
peretii rezervorului.
Pozitionarea in plan a racordurilor se realizeaza standard unde este posibil in conformitate cu
pozitia celorlalte obiecte si cu configuratia terenului. Racordurile la rezervor se realizeaza pe santier.
Racordurile rezervorului se prelungesc in exterior cu retelele in incinta, proiectate pentru
fiecare amplasament in parte, pentru legatura cu celelalte obiecte ale sistemului.
Zonele aeriene ale conductelor care ies din rezervor vor fi prevazute cu izolatie termica, cu
exceptia preaplinului.
 Instalatiile hidraulice ale rezervorului de inmagazinare a apei asigura legatura la retelele
exterioare din incinta gospodariei de apa.
Fundatia rezervorului
Inainte de inceperea excavatiilor se vor realiza masuri de evitare a patrunderii si acumularii
apelor de precipitatii in sapaturi.
Indepartarea ultimului strat de pamant de cca 25 cm grosime din groapa de fundare se va
realiza numai cu putin timp inainte de turnarea betonului, iar excavatiile nu vor fi lasate deschise
mai mult de 5 zile.
Umpluturile interioare si laterale se vor realiza cu material local (fara sol vegetal, umpluturi
vechi si radacini) compactate pana la obtinerea unui grad de compactare mediu D≥98% si minim
D≥95%.
Compactarea umpluturii se va realiza in strate de 18-20 cm grosime in cazul compactarii cu
mijloace mecanice, grad de compactare mediu D≥98% si min D≥95%.
Verificarea calitatii compactarii se va realiza la fiecare strat prin probe de teren recoltate
conform normativelor in vigoare.
Dupa deschiderea sapaturilor, la atingerea cotei -1,20 va fi chemat geotehnicianul pentru
avizarea terenului de fundare.
Asigurarea stabilitatii generale a terenului de fundare este foarte importanta. Se recomanda
ca executia lucrarilor pentru fundatiile obiectelor gospodariei de apa si amenajarea incintei sa se
desfasoare sub asistenta tehnica de specialitate.
Rezervorul este amplasat pe o fundatie din beton armat, conform plansa anexata proiectului.
Fundatia rezervorului de inmagazinare apei are dimensiunile:
 diametrul = 7 m,
 inaltime = 2 m (1,7 m sub CTN).
Montare rezervorului si legaturile acestuia la celelalte obiecte ale gospodariei de apa se va
realiza de catre furnizorul echipamentului.
Paratrasnet rezervor
Pentru protectia impotriva supratensiunilor atmosferice a fost prevazuta la rezervor o
instalatie de paratrasnet cu tija, conductor de coborare legat la priza de pamant a statiei de clorinare
cu hipoclorit.
Pentru protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice, si rezervorul a fost prevăzut cu o
instalaţie de paratrăsnet, compusa din o tijă de otel galvanizat Ø18 mm si un conductor de coborâre
din otel galvanizat 20*2,5 mm, legat la priza de pământ a containerului gospodăriei de apă prin
intermediul unei platbande din otel galvanizat 40*3,5 mm.
Statia de clorinare, cu hipoclorit, amplasata in gospodaria de apa, pe acelasi amplasament
cu rezervorul de inmagazinare al apei, asigura dezinfectarea apei in vederea distribuirii acesteia in
reteaua de alimentare cu apa potabila.
Intreaga instalatie de clorinare a apei este montata intr-o incapere a containerului din incinta
gospodariei, cealalta incapere a containerului avand destinatia de dispecer.
Avantajele utilizarii hipocloritului :
 nu se manipuleaza substante chimice periculoase, NaCl poate fi depozitat fara niciun fel de
probleme,
 intotdeauna este disponibil hipoclorit proaspat, dezinfectantul nu se decompune comparativ
cu solutia de hipoclorit comercial,
 costuri de productie mai mici, substantele chimice si energia costa mai putin de 1 € per kg de
clor produs prin electroliza saramurii.
Introducerea hipocloritului in rezervor se face prin intermediul aparatelor sub vacuum.
Dozarea hipocloritului in apa potabila trebuie facuta astfel incat, conform STAS 1342-1991 paragraf
2.3.1, tabel 3, continutul de clor rezidual la consumator in punctul cel mai indepartat sa fie intre
0,10-0,28 mg/l si la intrarea in retea de maxim 0,55 mg/l.
In eventualitatea în care detectorul de debit, situat pe conducta de aducţiune, sesizează lipsa
curgerii în conducta de aducţiune, se va iniţia o comandă de oprire a funcţionării sistemului. Acesta
va opri furnizarea de hipoclorit, dar va lăsa pompele de ridicare a presiunii să funcţioneze pentru
încă 30 de secunde, pentru a evacua hipocloritul care a mai rămas în sistem.
Statia hidrofor
Pentru realizarea presiunii de utilizare la gospodariile taranesti din sat, in gospodaria de apa a
localitatii se prevede o statie hidrofor formata dintr-un ansamblu: electrompompa si vasul
hidroforului. Statia hidrofor se va monta in aceeasi cladire cu statia de clorinare si tratare, cladire
autoportanta din pereti tip “sandwich”, demontabila, de tip modular.
Statia hidrofor se va amplasa la cota +47,90, in incinta gospodariei de apa din localitate si
este o statie de pompare cu pompa centrifuga orizontala, cu racord de aspiratie orizontal si racord de
refulare vertical, compusa din: pompa de inalta presiune, multietajata, silentioasa, cu arbore
continuu motor-pompa si etansare mecanica bidirectionala, rezervor sub presiune, clapeta de
retinere, presostat si manometru (0-6 bar).
Pompa centrifuga din componenta hidroforului are urmatoarele caracteristici:
 Q = 5200 l/h,
 Presiune maxima = 7,6 bar
 Tarare thermostat: 3,3 – 5,0 bar
 Curent absorbit: 2 * 6,9/4,0 A
Vasul de expansiune al hidroforului este vertical si are urmatoarele caracteristici:
 Volum = 500 l
 Presiune = 10 bar
 D = 450 mm
 Racord = 1
 Masa = 25 kg
 Presiune preincarcare = 2 bar
Statia de hidrofor este un ansamblu compus din pompa (1R+1F), vas de expansiune cu
membrana (vas de hidrofor), presostat si manometru.
Camera statiei hidrofor are pardoseala din beton, izolata fidrofug si termic astfel incat in
timpul iernii sa nu se produca inghetul conductelor, temperatura din interiorul incaperii sa nu scada
sub 0°C.
Accesul se face direct din exterior printr-o usa plina. Incaperea este luminata natural printr-o
fereastra fixa, metalica. Instalatia de iluminat artificial este alcatuita dintr-o lampa fluorescenta cu
un intrerupator local.
Incalzirea se face electric cu ajutorul unui convector.
Ventilatia incaperii se realizeaza natural, prin intermediul a doua grile de ventilatie montate
in perete.
Instalatii electrice statie clorinare + hidrofor
Tabloul electric general din statia hidrofor are urmatoarele roluri:
 alimentarea cu energie electrica a instalatiei de utilizare interioara,
 alimentarea cu energie electrica si controlul procesului de automatizare a motoarelor
pompelor,
 protectia tuturor instalatiilor electrice.
Alimentarea cu energie electrica a hidroforului se realizeaza din tabloul general al
containerului gospodariei de apa si va avea iluminat de siguranta.
Statie tratare
 Amoniacul, posibil a fi prezent in apa, reprezintă o forma cea mai uşoara a compuşilor
azotaţi, fie ca sunt de origine geologica sau organica, in orice caz este considerat dăunător
consumului uman. Eliminarea azotului amoniacal este oportuna si pentru evitarea unor posibile
reacţii chimice cu cuprul din circuitul hidraulic ce ar avea ca urmare formarea de compuşi cupro-
amoniacali definiţi ca toxici de către specialiştii in igiena.
Problema eliminării azotului amoniacal se rezolva cu ajutorul procesului de clorinare, prin
formarea cloraminei.
NH3+HCIO = NH2CI + H20 NH2CI + HCIO = NHCI2 + H20 NHCI2 + HCIO =NCI3 + H20
In ultima reacţie are loc eliminarea tricloraminei ce are ca rezultat compuşi finali multipli
(azot gazos, nitrati, etc.)
Consecinţa acestei ultime reacţii este efectul de break-point care, in cazul compuşilor
amoniacali, se rezolva prin adăugarea de 7mg/l de clor pentru fiecare mg/l de compuşi amoniacali.
Instalaţia propusa foloseşte clorinarea impreuna cu filtrarea mecanico-fizica pentru furnizarea unei
ape care, pe lingă eliminarea azotului amoniacal, asigura si calitatea organoleptica corespunzătoare.
Controlul sistemului
Filtrul realizează automat ciclul de funcţionare (serviciu - regenerare)
Ansamblul de indepărtare a amoniului prezent in apa bruta este compus din următoarele
elemente:
- 2 pompe clorinare (una activa, una de rezerva)
- recipient-Filtru UF48
- recipient-Filtru UR48
- 1 panou de comanda programator
- accesorii (vane cu membrana, debitmetre, etc)
Apa bruta urmează 3 faze la comanda unui unui programator.
Faza 1: Apa clorinata pătrunde de sus in jos in filtrul UF48, dispersandu-se in materialul de filtrare
unde are loc separarea substanţelor din apa in materialul filtrant.
Faza 2: Apa filtrata din faza 1 este directionata in filtrul UR48 unde clorul in exces este reţinut in
porii de carbon, concepuţi a avea o suprafaţa foarte mare de contact in raport cu greutatea, iar de aici
este transferata in rezervor.
Faza 3: Spălarea in contracurent a filtrelor UF48 si UR48 cu apa bruta. Ambele filtre sunt prevăzute
cu un strat de granule capabile sa retina substanţele in suspensie protejând filtrele de turbiditate a
apei.
Sistemul funcţionează automat controlat de un programator ce gestionează toate operaţiile
filtrului.
Pentru satul Ostrovu Corbului reţeaua de distribuţie a apei potabile va fi realizata din
conducte de polietilenă de inalta densitate cu strat protector din polipropilena si fir de inox PE100,
PN10, cu diametre de 110 mm, in lungime de 6820 m.
Pe reteaua de distributie a apei potabile se vor amplasa :
 hidranti de incendiu exteriori cu De.80 mm, 13 buc,
 camine de vane: 25 buc.
Configuratia adoptata este de tip ramificat urmarind cea mai mare parte trama stradala a
localitati, astfel incat sa asigure alimentarea cu apa prin 150 bransamente a consumatorilor.
LUNGIME
PUNCT
PUNCT INCEPUT POZITIE DRUM
SFARSIT
[m]
GA CV 1 387 DE 6
CV 1 CV 3 914 DE 4
CV 3 CV 5 813 DN 556B
CV 5 CV 7 683 DS 101
CV 6 CG 1 180 DS 102
CV 7 CG 4 616 DS 100
 CV 7 CG 5 792 DS 100 +DE 5
CV 8 CG 2 110 DS 102/1
CV 9 CG 3 77 DS 103/1
CV 10 CA 3 161 DS 102/2
CV 12 CA2 100 DS 102/2
CV 11 CA 1 526 DS 102/1+DS103
CV 1 CV 13 500 DS 100
CV 13 CV 15 689 DS 100
A A' 122 DS 100 A
B B' 100 DS 102 A
C C' 50 DS 101 A
total retea 6820 m

S-a prevazut montarea de hidranţi de incendiu, având De.80 mm, repartizaţi pe reţeaua de
distribuţie, in locuri usor accesibile si in zone cu densitate mare a populatiei.
La instalare se poate folosi pentru umplerea santului, pamantul de la excavatie cu conditia ca
acesta sa fie compactabil. Acesta nu trebuie sa contina pietre sau alte resturi cu muchii sau colturi
ascutite sau contondente.
Se recomanda pozitionarea tevii astfel incat firul de inox sa fie pe fundul santului, in acest
fel este posibila realizarea ulterioara de bransamente.
Montarea tevilor PE100 cu acoperire protectiva din PP, cu fir de inox, prin sudura cap la cap
se face astfel:
 se exfoliaza stratul protector;
 se aliniaza teava in bacurile de prindere astfel incat firul trasor sa se afle pe generatoarea
superioara a tevii;
 se frezeaza capetele tevii;
 se masoara lungimea firelor de inox astfel incat sa permita imbinarea lor ulterioara;
 se curata suprafetele de impuritati prin stergere cu servetele sau cu o carpa care nu lasa
scame imbibate in alcool izopropilic;
 se instaleaza termoplaca si se mentin capetele tevii pe aceasta;
 se indeparteaza termoplaca si se pun in contact cele doua capete de teava;
 in timpul racirii sudurii se executa imbinarea firului de inox cu ajutorul unei mufe de
sertizare si un cleste;
 dupa expirarea timpului de racire imbinarea sudata este eliberata din bacuri;
 firul de inox va ocoli electrofitingul, se va imbina cu mufa de sertizare si apoi mansona cu
banda adeziva;
 se executa mansonarea prin aplicarea de banda adeziva peste imbinare.
Detectarea tevii
 Detectarea cu acuratete a tevilor PE100 cu strat protector la suprafata cu fir de inox se face
prin aplicarea unui semnal cu un emitator care va genera un semnal activ. Bornele
emitatorului se conecteaza direct la firul de inox şi la un dispozitiv de impamantare adecvat.
 Se seteaza receptorul pe frecventa pentru a detecta pozitia tevii ingropate.
 Semnalul poate fi transmis pe distante de sute de metri. Distanta creste pentru modelele de
emitatoare cu putere mai mare. Cu cat conducta este la o adancime mai mare, va trebui emis
un semnal cu frecventa mai inalta, ceea ce va diminua distanta pe care se propaga. Daca
adancimea este de aproximativ 1,5 metri, atunci se poate alege o frecventa mai mica, iar
distanta va creste.
 Conform distantei de propagare a semnalului vor fi prevazute pe trasee cai de acces la firul
trasor.
Hidranti de incendiu
 Pe reteaua de alimentare cu apa au fost prevazuti hidranti amplasati la distanta de 500 m,
conform „Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu
apă și canalizare a localităților. Indicativ NP 133—2013”:
 amplasarea hidrantilor de incendiu se face de regula la intersectiile de strazi, precum si in
randul acestora, la distante care sa nu depaseasca 500 m;
 distantele dintre hidranti, dintre acestia si carosabil, precum si fata de cladiri, se stabilesc
conform reglementarilor specifice, astfel incat sa asigure functionarea mijloacelor de paza
contra incendiilor.
 conductele de racord ale hidrantilor trebuie sa fie cat mai scurte si nu mai mici de 80 mm
diametrul nominal.
Caminele de golire, aerisire si vane
Caminele de golire sunt prevazute in toate punctele retelei unde cota terenului este mai mica
decat cota retelei. Caminele sunt de gabarit mic si sunt prevazute cu vane de diametru Dn.50 mm.
Caminele de golire sunt de doua tipuri:
 cu golire in emisar apropiat,
 cu golire in interior, caz in care golirea retelei se va asigura simultan cu pomparea apei din
camin in cel mai apropiat sant.
In punctele cele mai ridicate in reteaua de distributie se vor monta robinete de aerisire /
dezaerisire pozate in camine de vane.
Proiectul prevede amplasarea unor vane de secţionare necesare izolării porţiunilor de reţea
atunci când pe acestea sunt necesare reparaţii.
Vanele sunt cu sertar, tijă telescopică şi roată de manevră montate îngropat.
La livrare, fiecare lot de vane va fi însoţit de următoarele documente:
 certificatul de calitate al produsului conform dispoziţiilor in vigoare;
 buletinul de teste şi măsurători dimensionale (lungimea de construcţie şi dimensiunile de
legătură ale flanşelor, alte dimensiuni caracteristice);
 instrucţiuni de montaj şi exploatare.
Montajul vanelor pe conducta de PEHD cu strat protector din polipropilena se va face cu
flanse, suruburi, saibe si piulite, acestea fiind zincate la cald. Astfel, capetele conductelor PEHD vor
fi prevazute cu adaptoare cu flanse corespunzatoare diametrelor si presiunilor nominale ale vanelor.
Bransamentele individuale, 150 buc, in lungime totala de 1050 m, se vor realiza din PEID
cu diametrul ¾’’, pentru toate gospodariile taranesti. Bransamentele se vor realiza pe domeniul
public si consta in montarea unei conducte de :
 2 m pentru gospodariile amplasate de aceeasi parte cu conducta principala de distributie
a apei, si
 6 m pentru gospodariile amplasate pe partea opusa conductei principale de alimentare cu
apa.
In capatul exterior bransamentului se va monta o vana de izolare, dand posibililatea bransarii
ulterioare.
Pe aceasta conducta de bransament se va monta un apometru care va masura cantitatea de
apa folosita de utilizator. Acestea vor fi amplasate intr-un camin de vane, pe domeniu public.
Costurile cu apometrul si caminul de bransament nu sunt prinse in devizul general al investitiei.
Contorul de bransament este ultima componenta a sistemului public de alimentare cu apa.
Facturarea apei este functie de indicatiile contorului de la gospodaria de apa.
Functie de contorizarea generala de la apometrul montat in caminul amplasat la iesirea din
gospodaria de apa si contoarele individuale, corelarea citirilor acestora, se va putea atinge
obiectivele serviciului de alimentare cu apa privind reducerea pierderilor de apa, cresterea
satisfactiei utilizatorilor si a eficientei operatorului.
Intersectii cu alte retele
 Inaintea inceperii lucrarilor beneficiarul va obtine avizele necesare de la proprietarii retelelor
din zona lucrarilor. Se va stabili un program de lucru pentru depasirea acestor intersectii in timpul
executiei lucrarilor.
Volumele si debitele de apa:
Qs zi minim = 20,88 mc/zi= 0,24 l/sec
Qs zi mediu = 83,54 mc/zi= 0,97 l/sec
Qs zi max = 108,60 mc/zi= 1,26 l/sec
Qor max = (Qs zi mediu *2)/24= 6,96 mc/h = 1,93 l/sec
Van = 365*Qs zi mediu = 30491,37 mc/an
La calculul debitelor de alimentare cu apa s-a avut in vedere necesarul de apa pentru :
 nevoi gospodaresti : baut, preparare hrana, spalat, curatenie, WC-uri, precum si
pentru aimalele de pe langa gospodariile proprii ale locuitorilor,
 nevoi publice : unitati de invatamant, crese, spitale, policlinici, cantine, restaurante
etc,
 pentru alte folosinte care nu pot fi asigurate din sisteme independente : stropitul
strazilor, spatiilor verzi, spalarea / desfundarea instalatiei de canalizare,
 nevoi proprii sistemului de alimentare cu apa : prepararea solutiilor de reactivi,
spalarea filtrelor, spalarea aductiunilor, spalarea conductelor retelelor de distributie si
spalarea rezervoarelor,
 combaterea incendiului.
De asemenea la calculul necesarului si a cerintei de apa s-a considerat ca fiecare locuinta va
avea instalatie interioara de apa si canalizare menajera.

Statutul juridic al terenului care urmează sa fie ocupat

Suprafaţa totală ocupată de investitie:
- temporar = 2952mp
- permanent = 900mp (gospodaria de apa)

Situaţia ocuparilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentand terenuri din

intravilan / extravilan
Pentru realizarea investiţiei este necesar să se ocupe definitiv 900mp suprafeţe noi pentru
realizarea gospodariei de apa, teren situat in extravilanul localitatii.
Justificarea necesitatii proiectului:

Necesitatea investiei este data de alimentarea deficitara de apa din zona care nu asigura
cantitatea necesara localitatilor in cursul anului si nici calitatea.
Realizarea investiei elimina pericolul actual la care este supusa sanatatea locuitorilor din sat,
dat de faptul ca in prezent alimentarea cu apa se face din fantani cu adancime mica, din prima panza
freatica, fara a avea zone de protectie sanitara; panza in marea majoritate a cazurilor este infestata cu
diverse substante toxice (nitrati, carbonati etc) punand in pericol sanatatea locuitorilor.
Nu există o monitorizare continuă a calităţii apei din puţurile individuale, după cum nici
elementele caracteristice comune - ca adâncimea puţului, nivelul apei captate, caracteristicile
filtrului - dacă există - şi altele. Evident că există riscul expunerii populaţiei la a consuma o apă
neconformă condiţiilor de potabilitate atât din puncte de vedere chimic, dar şi din punct de vedere
bacteriologic, bolile hidrice putând cauza boli grave.
Aceste neplăceri pot fi îndepărtate prin asigurarea unui sistem de alimentare cu apă, cu o
sursă monitorizată, astfel încât parametrii de calitate pentru apa livrată să fie urmăriţi continuu.

Localizarea proiectului:
 Distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind
evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie
1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001
Conform planului de amplasare si a coordonatelor stereo, acesta se situeaza in extravilanul si
intravilanul satului Ostrovu Corbului, comuna Hinova, jud. Mehedinti.
Proiectul se situeaza in apropierea fluviului Dunarea, la distante sub 1 km de frontiera cu
Republica Serbia.
Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in
context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.
Sistemul de alimentare cu apa a localitatii Ostrovu Corbului este amplasat partial in situl
Natura 2000 SPA Blahnita si la limita sitului Natura 200 SCI Padurea Starmina. (vezi harta anexata)

Politici de zonare si de folosire a terenului:

Pe terenul aferent perimetrului, pana la aceasta data, prin planul de urbanism al comunei
Hinova sunt propuse lucrari de alimentare cu apa.

Arealele sensibile:

Perimetrul studiat se afla in interiorul sau in afara unor zone sensibile de mediu apartinand
atat retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cat si in apropierea unor Rezervatii naturale
si Monumente ale naturii, definite astfel prin Legea 5/2000.
Sistemul de alimentare cu apa a localitatii Ostrovu Corbului este amplasat partial in situl
Natura 2000 SPA Blahnita (codul ROSPA0011), cu o suprafata totala de 43711 ha, declarata parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania prin HG 1284/31.10.2007 cu
completarile si modificarile ulterioare.
În interiorul SPA Blahnita se afla situl de importanta comunitara (SCI) Padurea Starmina
(codul ROSCI0173), cu o suprafata totala de 2769 ha, din care suprafata de 2691 ha este inclusa în
SPA Blahnita. Proiectul este localizat in afara sitului ROSCI0173, la limita acestuia, iar procesul
tehnologic de constructie, prin amploarea lui, nu pericliteaza acest sit.
SPA Blahnita include o zona umeda intre Hinova si Ostrovul Corbului, de 185 ha, cu regim
de protectie la nivel judetean, declarata rezervatie prin Hotararea nr. 13/10.07.2000 privind
completarea Hotararii nr. 26/1994 a Consiliului Judetean Mehedinti privind protectia rezervatiilor si
monumentelor naturii din judet. Perimetrul proiectat este localizat fata de aceasta la distanta de peste
1,0 km, iar procesul tehnologic desfasurat în perimetru nu pericliteaza aceste zone de protectie
speciala.
Aria de protectie speciala avifaunistica Blahnita (codul ROSPA0011) adaposteste un numar
de 18 specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE si anume: Ardea
purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Chlidonias hybridus, Circus
aeruginosus, Egretta alba, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus,
Ixobrychus minutus, Mergus albellus, Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmeus, Porzana
parva, Sterna hirundo, Coracias garrulus si Platalea leucorodia.
Aria de protectie speciala avifaunistica Blahnita este importanta, de asemenea, pentru 88 de
specii de pasari migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn) si
pentru un numar de 5 specii periclitate la nivel global.
Situl este alcatuit in principal din urmatoarele clase de habitate: teren arabil (culturi agricole)
– 29%, pasuni – 19%, paduri de foioase – 16%, rauri si lacuri, mlastini, vii si livezi.
Marea varietate a speciilor de flora si fauna se datoreaza atat geomorfologiei, cat si pozitiei
extrem de favorabile a zonei, bine protejata de vanturile reci din nord, insolatii puternice, fapt ce a
permis ca numeroase elemente sudice si vest asiatice sa poata ajunge pana in aceste locuri unde s-au
adaptat usor. Merita mentionata in acest sens prezenta unor populatii destul de numeroase de lebede
de iarna (Cygnus cygnus), de origine nord caucaziana, pe Dunare si pe bratul Dunarea Mica in zona
Hinova. Se pare ca acestea au gasit conditii foarte favorabile in acest perimetru, atat ca hrana, cat si
ca adapost, astfel incat, desi majoritatea se intorc la sfarsitul lunii martie in Siberia, unele exemplare
au ramas in zona definitiv.
 Situl Blahnita este important in perioada de migratie pentru foarte multe specii de balta si, de
asemenea, pentru iernat.
In ceea ce priveste vulnerabilitatea, merita mentionate urmatoarele situatii de risc: poluarea
apelor cu nitratii proveniti din surse agricole, modificari ale conditiilor de adapost si liniste prin
taieri de vegetatie lemnoasa, de circulatie cu animale domestice, de incendiere a stufului si a
resturilor de vegetatie agricola. De asemenea, extinderea papurei si a stufului pericliteaza
mentinerea acelor specii care au nevoie de suprafete libere de apa (chirighitele) sau de intinsuri
mlastinoase (piciorongul).

Impactul produs asupra florei si faunei terestre:

Sistemul de alimentare cu apa a localitatii Ostrovu Corbului este amplasat partial in situl
Natura 2000 SPA Blahnita (codul ROSPA0011), declarata parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania prin HG 1284/31.10.2007 cu modificarile si completarile
ulterioare, nu s-au identificat specii de flora si fauna strict protejate.

Foto nr 1 Amplasament Gospodaria apa, drum amplasare conducta si vecinatati in partea de

nord
 Foto nr 2 Amplasament Gospodaria de apa si vecinatati in partea de sud-vest a
amplasamentului

Foto nr 3 Vegetatie amplasament Gospodaria de apa

Foto nr 4 Drum exploatare amplasare conducta apa

IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR

a)Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar

numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar.

Sistemul de alimentare cu apa a localitatii Ostrovu Corbului este amplasat partial in situl
Natura 2000 SPA Blahnita (codul ROSPA0011), declarata parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania prin H.G nr. 1284/2007 cu modificarile si completarile
ulterioare.
Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in
context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.
Conform coordonatelor in sistem de referinta Stereo 70 care se regasesc pe planul anexat,
proiectul se va implementa atat in intravilanul cat si in extravilanul satului Ostrovu Corbului,
comun Hinova, judetul Mehedinti.

Prezenta si efectivele/ suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona

proiectului;

Aria de protectie speciala avifaunistica Blahnita (codul ROSPA0011) are o suprafata totala
de 45286,3 ha şi desfăşoară integral pe teritoriul judeţului Mehedinţi.
Situl este localizat prin următoarele coordonate geografice: latitudine N 44º 25' 32'',
longitudine E 22º 38' 15'' şi este situat în regiunea biogeografică continentală, la o altitudine medie
de 78 m, altitudine minimă fiind de 15 m, respectiv cea maximă de 301 m.
Situl se desfăşoară pe raza administrativă a opt comune - Burila Mare, Devesel, Gogoşu,
Gruia, Hinova, Jiana, Pătulele şi Vânjuleţ.
În interiorul ariei de protectie speciala avifaunistica (SPA) Blahniţa se află situl de
importanţă comunitară (SCI) Padurea Starmina (codul ROSCI0173), cu o suprafata totala de 123,0
ha, din care o parte (100,3 ha) este inclusă în lista Rezervatiile naturale si Monumentele naturii,
apartinand comunei Hinova.
Aria de protectie speciala avifaunistica (SPA) Blahnita include o zona umeda intre Hinova si
Ostrovul Corbului, de 185 ha, cu regim de protectie la nivel judetean, declarata rezervatie prin
Hotararea nr. 13/10.07.2000 pentru completarea Hotararii nr. 26/1994 a Consiliului Judetean
Mehedinti, privind protectia rezervatiilor si monumentelor naturii din judet, existand in acest sens si
un regulament de administrare.
Pe teritoriul ariei de protectie speciala avifaunistica Blahniţa predomină ecosistemele
terestre (89%), de regulă modificate sau amenajate (agrosisteme, ecosisteme forestiere, spaţii rurale,
ecosisteme pisciculturale), dar se intâlnesc şi ecosisteme naturale de ape dulci (7%) şi ecosisteme
urbane (4%).
Situl este alcatuit in principal din 11 clase de habitate: N 06 Rauri, lacuri (7%), N 07
Mlastini, turbării (6%), N 12 Culturi - teren arabil (29%), N 14 Pasuni (19%), N 15 Alte terenuri
arabile (8%), N 16 Paduri de foioase (16%), N 21 Vii si livezi (5%), N 23 Alte terenuri artificiale -
localităţi, mine etc. (4%), N 26 Habitate de păduri - păduri în tranziţie (6%).
Situl găzduieşte un numar de 18 specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE si anume: Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus
stellaris, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Egretta alba, Egretta garzetta, Haliaeetus
albicilla, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Mergus albellus, Nycticorax nycticorax,
Phalacrocorax pygmeus, Porzana parva, Sterna hirundo, Coracias garrulus si Platalea leucorodia.
Aria de protectie speciala avifaunistica Blahnita este importanta, de asemenea, pentru 88 de
specii de pasari migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn) si
pentru un numar de 5 specii periclitate la nivel global.
 Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor: Ardea purpurea, Ardeola
ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Egretta alba, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus,
Nycticorax nycticorax.
Situl este important în perioada migraţiei şi pentru iernat şi pentru alte specii de baltă.

Fig. nr 1 Plan amplasare Sistem de alimentare cu apa a localitatii Ostrovu Corbului.

Suprafata de teren ocupata definitiv de proiect reprezinta 0,0002 % din suprafata sitului.

Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si / sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe amplasamentul si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in
formularele standard al ariei naturale protejate de interes comunitar:

Speciile protejate în aria de protecţie specială avifaunistică Blahniţa (cod ROSPA0011)

Specia Statul de Prezenţa în Impactul

conservare al amplasamentul proiectului proiectului
speciei asupra
speciei
1 2 3 4
Ardea purpurea Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi din asupra speciei
57/2007 cuprinsul sitului, în special în
Lunca Dunării.
- Populaţia estimată în SPA este de
90 - 100 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
 amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Ardeola Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
ralloides 79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG bălţile mari din cuprinsul sitului. asupra speciei
57/2007 - Populaţia estimată în SPA este de
Specie 160 - 230 perechi.
amenintata - Specia nu poate fi întâlnită in
pe scara globala amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Aythya nyroca Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi din asupra speciei
57/2007 cuprinsul sitului, în special în
Specie Lunca Dunării.
ameninţată - Populaţia estimată în SPA este de
pe scară globală 100 - 120 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Botaurus Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
stellaris 79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi cu asupra speciei
57/2007 stufărişuri din cuprinsul sitului.
- Populaţia estimată în SPA este de
28 - 44 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Chlidonias Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
hybridus 79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi din asupra speciei
57/2007 cuprinsul sitului, în special în
Lunca Dunării.
- Populaţia estimată în SPA este de
90 - 100 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Circus Directiva - Specie migratoare, răpitoare, Proiectul nu
aeruginosus 79/409/CEE prezentă pe timp de vară pentru are impact
Anexa 3 OUG hrănire şi cuibărit în terenuri asupra speciei
57/2007 deschise din vecinătatea mlaştinilor
şi bălţilor din cuprinsul SPA.;
vânează şi pe terenuri agricole.
- Populaţia estimată în SPA este de
20 - 30 perechi.
 - Specia poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, în zbor, numai
pentru hrănire.
Egretta alba Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi din asupra speciei
57/2007 cuprinsul SPA, în locuri ferite de
prezenţa umană.
- Populaţia estimată în SPA este de
40 - 60 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Egretta garzetta Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi cu sălcii asupra speciei
57/2007 din cuprinsul sitului, în special în
Lunca Dunării.
- Populaţia estimată în SPA este de
420 - 560 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Haliaeetus Directiva - Specie migratoare, de pradă, Proiectul nu
albicilla 79/409/CEE prezentă pe timp de vară pentru are impact
Anexa 3 OUG hrănire şi cuibărit în zonele cu asupra speciei
57/2007 păduri de baltă din lunci şi ostroave,
în special în Lunca Dunării.
- Populaţia estimată în SPA este de 1
pereche.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Himantopus Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
himantopus 79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi, inclusiv asupra speciei
57/2007 locuri saraturate din cuprinsul
sitului.
- Populaţia estimată în SPA este de
12 - 14 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Ixobrychus Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
minutus 79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi din asupra speciei
57/2007 cuprinsul sitului, în locuri cu
 vegetaţie densă.
- Populaţia estimată în SPA este de
120 - 140 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Mergus albellus Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
79/409/CEE de iarnă pentru hrănire, în zonele cu are impact
Nu este listată pe mlaştini şi bălţi din cuprinsul asupra speciei
OUG 57/2007 sitului.
- Nu se cunoaşte mărimea populaţiei
în sit.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Nycticorax Directiva - Specie migratoare, nocturnă, Proiectul nu
nycticorax 79/409/CEE prezentă pe timp de vară pentru are impact
Anexa 3 OUG hrănire şi cuibărit în zonele cu asupra speciei
57/2007 stufărişuri din mlaştini şi bălţi, în
special în Lunca Dunării.
- Populaţia estimată în SPA este de
380 - 440 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Phalacrocorax Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
pygmeus 79/409/CEE de vară în zonele cu cu ape, are impact
Anexa 3 OUG stufarisuri şi arbuşti din cuprinsul asupra speciei
57/2007 sitului. Se întâlneşte şi în pasaj,
uneori şi pentru iernat
- Populaţia estimată în SPA: 90 - 120
perechi pentru cuibărit, 240 de
indivizi pentru iernat, iar pentru
pasaj 700 – 800 indivizi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Porzana parva Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit, în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi cu asupra speciei
57/2007 stufarisuri şi arbuşti din cuprinsul
sitului.
- Nu se cunoaşte mărimea populaţiei
în siti.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
 Sterna hirundo Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini şi bălţi din asupra speciei
57/2007 cuprinsul sitului, în special în
Lunca Dunării.
- Populaţia estimată în SPA este de
90 - 100 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.
Coracias Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
garrulus 79/409/CEE de vară pentru hrănire în are impact
Anexa 3 OUG luminişurile de la liziera pădurilor, asupra speciei
57/2007 păşuni sau fâneţe, iar pentru
Specie cuibărit, în apropierea apelor
amenintata pe curgătoare din cuprinsul sitului.
scara globala - Populaţia estimată în SPA este de
170 - 180 perechi.
- Specia poate fi întâlnită ocazional
in amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă pentru hrănire.
Platalea Directiva - Specie migratoare, prezentă pe timp Proiectul nu
leucorodia 79/409/CEE de vară pentru hrănire şi cuibărit în are impact
Anexa 3 OUG zonele cu mlaştini, bălţi, terenuri asupra speciei
57/2007 inundabile/inundate, cu stufărişuri
şi arbori din cuprinsul sitului, în
special în Lunca Dunării.
- Populaţia estimată în SPA este de
54 - 68 perechi.
- Specia nu poate fi întâlnită in
amplasamentul proiectului şi în
zona limitrofă, nefiind întrunite
condiţiile de habitat.

Alte specii de păsări ce pot fi întâlnite în zona de amplasare a proiectului

Specii de păsări listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn) ce pot fi
identificate pe amplasamentul sau în vecinătatea proiectului propus: Coturnix coturnix (Prepeliţa),
Buteo lagopus (Şorecarul încălţat), Otus scops (Ciuful pitic), Cuculus canorus (Cucul), Jynx
torquilla (Capântorsul), Apus apus (Drepneaua mică), Merops apiaster (Prigoria), Upupa epops
(Pupăza), Muscicapa striata (Muscarul sur), Ficedula hypoleuca (Muscarul negru), Sylvia
communis (Silvia de câmpie), Sylvia curruca (Silvia mică), Acrocephalus arundinaceus (Lăcarul
mare), Phylloscopus collybita (Pitulicea mică), Phylloscopus sibilatrix (Pitulicea sfârâitoare),
Phylloscopus t. trochilus (Pitulicea fluierătoare), Turdus philomelos (Sturzul cântător), Turdus
iliacus (Sturzul de vii), Sturnus vulgaris (Graurul), Luscinia megarhynchos (Privighetoarea),
Phoenicurus phoenicurus (Cordoşul de grădină), Erithacus rubecula (Măcăleandrul), Lanius
senator (Sfrânciocul cu capul roşu), Bombycilla garrulus (Mătăsarul), Fringilla coelebs (Cinteza),
Fringilla montifringilla (Cinteza de iarnă), Carduelis spinus (Scatiul), Coccothraustes
coccothraustes (Botgrosul), Pyrrhula pyrrhula (Mugurarul), Emberiza calandra (Presura sură),
Plectrophenax nivalis (Presura de iarnă), Alauda arvensis (Ciocârlia de câmp), Calandrella cinerea
(Ciocârlia cu degetele scurte), Motacilla alba (Codobatura albă), Sturnus roseus (Lăcustarul),
Oriolus oriolus (Grangurul), Corvus corone (Cioara neagră), Corvus frugilegus (Cioara de
semănătură).
Specii de păsări sedentare ce pot fi identificate în amplasamentele sau în vecinătatea PP:
Perdix perdix (Potârnichea), Phasianus colchicus (Fazanul de vînătoare), Streptopelia decaocto
(Guguştiucul), Accipiter g. gentilis (Uliul porumbar), Accipiter nisus (Uliul păsărar), Asio otus
(Ciuful de pădure), Strix aluco (Huhurezul mic), Athene noctua (Cucuveaua comună), Glaucidium
passerinum (Cucuveaua pitică), Turdus merula (Mierla neagră), Parus major (Piţigoiul mare),
Aegithalos caudatus (Piţigoiul codat), Parus lugubris (Piţigoiul de livadă), Parus palustris
(Piţigoiul sur), Sitta europaea (Scorţarul), Certhia familiaris (Cojoaica comună), Fringilla coelebs
(Cinteza), Acanthis cannabina (Câneparul), Carduelis carduelis (Sticletele), Carduelis chloris
(Florintele), Carduelis spinus (Scatiul), Pyrrhula pyrrhula (Mugurarul), Emberiza citrinella
(Presura galbenă), Passer domesticus (Vrabia de casă), Passer montanus montanus (Vrabia de
câmp) Galerida cristata (Ciocârlanul moţat), Coloeus monedula (Stăncuţa), Sturnus vulgaris
(Graurul), Corvus cornix (Cioara grivă), Pica pica (Coţofana), Garrulus glandarius (Gaiţa).

Sistemul de alimentare cu apa a localitatii Ostrovu Corbului propus este situat pe ulitele
satului Ostrovu Corbului, pe drumuri de exploatare, in vecinatatea drumului national DN56B care
merge spre localitatea Hinova, iar Gospodaria de apa (foraj, rezervor apa, statie pompare si tratare)
in fosta livadă de caişi, in vecinatatea carierelor de balast.
În prezent, terenul din vecinatate si in zona investitiei este preponderent un teren ruderalizat,
fără habitate sau specii de interes conservativ.

Lista speciilor vegetale identificate nu include elemente botanice de interes conservativ:

Malva sylvestris,
Rumex acetosella,
Portulaca oleracea,
Lamium album,
Lamium purpureum,
Glechoma hederacea,
Polygonum aviculare,
Amaranthus retroflexus,
Arthemisia absinthum,
Nardus stricta,
Festuca pratensis,
Festuca rubra,
Cynodon dactylon,
Setaria viridis.
Robinia pseudoacacia,
Verbascum blataria,
Pteridium aquilinum.
Artemisia campetris L.
Artemisia vulgaris L.
Achillea millefolium L.
Achillea crithmifolia Waldst et. Kit
Cynodon dactylon (L.) Pers. (Pir)
Datura stramonium L. (Ciumăfaie)
Daucus carota L. carota
Descurainia sophia (L.) Webb ex Prantl
Dichanthium ischaemum (L.) Roberty (Bărboasă)
Eragrostis minor Host (Iarbă sură)
Erigeron annuus (L.) Pers. s. l.
Erodium cicutarium (L.) L’Héerit.
Erophila verna (L.) Chevall.
Eryngium campestre L. (Scai)
Geranium molle L.
Geranium pusilum Burm. f. (Buchet)
Medicago falcata L.
Medicago lupulina L.
Onopordum acanthium L.
Plantago lanceolata L.
Poa annua L. (Hiruşor)
Polygonum aviculare L.
Potentilla argentea L. subsp. argentea
Prunella vulgaris L.
Prunus spinosa L. var. spinosa
Salsola kali subsp. ruthenica
Sisymbrium officinale (L.) Scop.
Taraxacum officinale Weber ex F.H. Wigg.
Torilis arvensis (Huds.) Link subsp. arvensis
Trifolium arvense L. subsp. arvense
Verbascum phlomoides L.
Verbena officinalis L.
Veronica hederifolia L.
Veronica persica Poiret
Veronica triphyllos L.
Xanthium strumarium L. (Cornaci).

Concluzii
- în perimetrul analizat nu sunt prezente specii de plante enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE, caracteristice sitului luat în studiu; nu s-a identificat nicio plantă rară sau
periclitată din Listele Roşii naţionale, de asemenea, nici o plantă endemică sau subendemică.
- pe suprafatele invecinate drumurilor existente in care se vor monta subteran conductele de
apa si a gospodariei de apa, nu există habitate de interes conservativ.
- pe suprafatele invecinate drumurilor existente in care se vor monta subteran conductele de
apa si a gospodariei de apa, nu există habitate de cuibărit pentru păsări listate în anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE.
- pe suprafatele invecinate drumurilor existente in care se vor monta subteran conductele de
apa si a gospodariei de apa, nu au fost identificate specii de fauna enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului92/43/CEE.
Speciile de păsări ce pot fi identificate în zona amplasamentului PP nu vor fi afectate de
activitatea de construcţii deoarece sunt specii mobile, care se vor îndepărta spre zone unde nu pot fi
deranjate de activitatea umană. Lucrările de construcţii se vor desfasura in perioada diurna a zilei.

b) Se va preciza daca proiectul propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru
managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar;

La nivelul ariei de protecţia specială avifaunistică ROSPA0011 Blahniţa se cunosc date

privind structura pe specii a elementelor de biodiversitate protejate, respectiv speciile de păsări
pentru care a fost declarat situl.
Prin realizarea modernizarii drumurilor se vor reduce emisiile de praf, noxe si nivelul de
zgomot, produse de catre camioane si autovehicule.
Proiectul nu va influenta managementul conservarii ariei speciale de protectie
avifaunistica.

c) Se va estima impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria naturala
protejata de interes comunitar;

Referitor la impactul implementării proiectului propus asupra ariei de protecţia specială

avifaunistică ROSPA0011 au rezultat următoarele concluzii:
▪ În perioada implementării proiectului, fauna terestră mobilă se va îndepărta instinctual de
amplasament şi zona limitrofă, la distanţă suficient de mare ca să nu fie afectată ca urmare a
activităţii umane. Păsările protejate pot ajunge în amplasamentul zonei de interes economic numai
în timpul zborului spre alte zone predilecte, la înălţimi unde nu pot fi afectate de activitatea din
amplasamentul proiectelui propus.
▪ Amplasamentul proiectului propus este situat în afara habitatelor în care sunt întrunite condiţiile
de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor protejate menţionate în formularul standard al ariei de
protecţia specială avifaunistică ROSPA0011 Blahniţa, sens în care implementarea proiectului nu
determină diminuarea suprafaţei.
▪ Implementarea proiectului propus nu determină modificări numerice ale populaţiilor speciilor de
păsări protejate interes comunitar menţionate în formularul standard ariei de protecţia specială
avifaunistică ROSPA0011 Blahniţa sau ale altor specii de păsări care se pot afla în amplasamentul
proiectului propus, acestea îndepărtându-se de zona afectată pe perioada de construcţie. În cazul
unor proiecte similare mai vechi, situate în amplasamente din interiorul şi din afara ariei naturale
protejate, nu s-au observat exemplare de păsări şi alte specii din fauna locală moarte din cauza unei
activităţii de acelaşi profil.
▪ Implementarea proiectului propus nu afectează compoziţia chimică a apei sau a altor resurse
naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes
comunitar.
▪ Implementarea proiectului propus nu va influenţa negativ existenţa populaţiilor de specii protejate
şi nu se vor produce modificări în structura habitatelor de interes comunitar prin modificarea
nivelului sau calităţii apei freatice.
▪ Neavând impact negativ semnificativ asupra speciile de păsări de interes comunitar,
implementarea proiectului propus nu afectează obiectivele de conservare a ariei naturale protejate şi
statutul de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

Suprafaţa afectată prin implementarea proiectului propus în cadrul ariei de protecţie specială
avifaunistică ROSPA0011 Blahniţa, determină schimbări ale categoriei de folosinţă ale unor
terenuri din cuprinsul sitului Natura 2000 in suprafata de 0,09ha(gospodaria de apa), restul
lucrarilor de montare a conductelor de apa se realizeaza pe drumuri existente, sens în care nu vor fi
afectate obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Propunem ca proiectul sa fie avizat
de catre custodele sitului, respectiv WWF si SOR si de catre APM Mehedinti..

Intocmit,
SC Aquaseverin SRL
Piese desenate:
1. Plan de situatie amplasare proiect.
2. Plan de situati – coordinate stereo