REGULAMENT PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII ÎN CONSTRUCTII

Cuprins

* Scopul si necesitatea lucrarii

* Cap 1 - Obligatiile si raspunderile administratiei
* Cap 2 - Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de lucru
* Cap 3 - Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor
* Cap 4 - Responsabilitatile proiectantilor
* Cap 5 - Responsabilitatile investitorului
* Cap 6 - Raspunderile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii
* Cap 7 - Organizarea activitatii de protectie a muncii
* Cap 8 - Controlul medical al personalului
* Cap 9 - Instructajul de protectie si igiena a muncii
* Cap 10 - Repartizarea personalului la locurile de munca
* Cap 11 - Propaganda de protectie si igiena a muncii
* Cap 12 - Reguli de igiena a muncii. Acordarea primului ajutor.
* Cap 13 - Riscurile profesionale în constructii
* Cap 14 - Mijloace individuale de protectie
* Cap 15 - Dispozitive de securitate a muncii
* Cap 16 - Lucrari executate pe timp friguros
* Cap 17 - Încarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor
* Cap 18 - Electrosecuritate
* Cap 19 - Lucrari de terasamente
* Cap 20 - Consolidari de teren
* Cap 21 - Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor
* Cap 22 - Turnarea si compactarea betonului
* Cap 23 - Fasonarea si montarea armaturilor de otel - beton
* Cap 24 - Lucrari de zidarie si tencuieli
* Cap 25 - Constructii inalte
* Cap 26 - Constructii din lemn
* Cap 27 - Schele, esafodaje si scari
* Cap 28 - Cofraje
* Cap 29 - Finisaje
* Cap 30 - Demolari, reparatii, consolidari
* Cap 31 - Montarea prefabricatelor si utilajelor tehnologice
* Cap 32 - Sudura
* Cap 33 - Alimentare cu apa si canalizare
* Cap 34 - Executarea instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire
* Cap 35 - Lucrari cu mase plastice
* Cap 36 - Izolatii si protectii anticorozive
* Cap 37 - Lucrari in mediu radioactiv
* Cap 38 - Instalatii si masini de ridicat
* Cap 39 - Utilaje, masini si instalatii, constructii
* Cap 40 - Dispozitive, scule si unelte de mana
* Cap 41 - Utilaje folosite in ateliere

Scopul si necesitatea lucrarii

Menirea protectiei muncii este sa apere viata si sanatatea oamenilor împotriva riscurilor profesionale
inerente oricarei activitati umane.

Pentru realizarea acestui deziderat este necesar sa fie formulate un ansamblu de reguli de tehnica a
securitatii si de igiena a muncii, având drept scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, reducerea
efortului fizic si prevenirea accidentelor si îmbolnavirilor profesionale.
 Necesitatea întocmirii unui "Regulament privind protectia si igiena muncii în constructii" a fost
determinata de transformarile produse în economia tarii, precum si de lipsurile existente în "Normele de protectie
a muncii în activitatea de constructii-montaj" elaborate în anul 1980.

Prevederile regulamentului sunt obligatorii la executarea lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente

lor, la montajul utilajelor tehnologice, la folosirea, utilajelor pentru constructii, precum si la lucrari de reparatii si
consolidari de constructii, atât în sectorul de stat, cât si în cel particular.

Meseria de constructor presupune, prin natura ei, un potential ridicat al riscurilor de accidentare, si de
aceea este necesar ca fiecare om care practica aceasta meserie sa-si însuseasca foarte bine regulile de
protectie a muncii si sa faca efortul necesar de adaptare la acestea, folosind toate mijloacele pentru prevenirea
accidententelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale.

Obligatiile si raspunderile privind securitatea muncii din prezentul regulament vor fi cuprinse, dupa caz, în
"Regulamentul de ordine si functionare" al agentilor economici si, în mod obligatoriu, în fisa postului.

În cazul aparitiei unor categorii noi de lucrari, sau al unor procese tehnologice ce au procedee noi de
lucru, este obligatoriu sa se completeze acest regulament cu instructiuni noi, corespunzatoare, de protectie a
muncii, astfel ca pericolul de accidentare a muncitorilor sa fie evitat.

În situatia în care, unele articole din regulament nu pot fi respectate din motive bine justificate, se vor
întocmi instructiuni de lucru, în care se vor arata cauzele care fac ca aplicarea sa nu fie posibila, stabilindu-se
totodata masuri adecvate pentru evitarea riscului de accidentare. Instructiunile de lucru vor fi întocmite de catre
proiectantii de specialitate si însusite de executanti.

Pentru lucrarile care nu se regasesc în prezentul regulament agentii economici vor întocmi instructiuni
proprii de lucru si de protectie a muncii, pe baza proiectelor de executie, sau în cazul masinilor si utilajelor, pe
baza cartii tehnice a acestora, facând propuneri pentru completarea regulamentului la Departamentul
Constructiilor si Lucrarilor Publice.

De asemenea, vor fi retinute masuri de protectie a muncii rezultate din cercetarea accidentelor de
munca, precum si din experienta dobândita în timpul executarii lucrarilor de constructii, pentru a face propuneri
de completare a regulamentului.

[top]

CAPITOLUL 1

Obligatiile si raspunderile administratiei

1. Consiliile de administratie ale agentilor economici din ramura constructiilor au obligatia sa organizeze procesul
de munca si activitatea de protectie a muncii la un nivel corespunzator, care sa satisfaca exigentele de securitate
a personalului angajat.

2. Pentru realizarea obligatiilor privind protectia muncii, consiliilor de administratie le revin urmatoarele
raspunderi:

a. Sa primeasca pentru executie numai proiecte în care sunt evidentiati factorii de risc pe faze de
executie, masuri pentru prevenirea accidentelor de munca, precum si dispozitivele de protectie necesare;
proiectele de executie vor avea prevazute fondurile necesare realizarii masurilor de protectie a muncii.

b. Sa interzica executarea lucrarilor în cazul în care proiectele de executie nu întrunesc conditiile

prevazute la articolul 2.a.

c. Sa organizeze buna desfasurare a proceselor de munca prin respectarea proiectelor de executie a

tehnologiilor de lucru precum si a celorlaltor dispozitii legale privind securitatea muncii.

d. Sa execute toate lucrarile prevazute în documentatia tehnico-economica, astfel ca dupa receptie sa

poata fi asigurata exploatarea în conditii de securitate a muncii.

e. Sa nu modifice solutiile tehnice din proiectele de executie privind rezistenta, stabilitatea,

functionalitatea, arhitectura sau masurile de protectie a muncii, decât cu acordul proiectantului si al investitorului.
 f. Sa ceara proiectantului sa acorde asistenta tehnica la executarea lucrarilor cu grad mare de dificultate,
a lucrarilor de neprevazute în proiecte sau cu riscuri deosebite de accidentare.

g. Sa organizeze urmarirea si controlul privind aplicarea legislatiei în vigoare a regulamentului de

protectie a muncii si a prescriptiilor tehnice la executarea lucrarilor conform specificatiilor din proiecte.

h. Sa organizeze lunar analiza activitatii de protectie a muncii si a situatiei accidentelor de munca,

stabilind masuri pentru îmbunatatirea continua a conditiior de munca si prevenirea accidentelor.

i. Sa organizeze anual testarea personalului muncitor si a personalului tehnic privind cunostiintele de

protectie a muncii (regulament si legislatie).

j. Sa asigure asistenta tehnica competenta si sa încredin teze executarea lucrarilor salariatilor cu

calificarea si experienta profesionala corespunzatoare complexitatii tehnologice.

k. Sa obtina de la organele de stat autorizatia de functionare a obiectivelor din organizarea de santier, a

instalatiilor, utilajelor, masinilor si aparatelor care sînt supuse autorizarii (instalatii si masini de ridicat, aparate de
masura si control, recipiente sub presiune etc).

l. Sa autorizeze la organele de stat perosonalul care lucreaza cu utilaje (macaragii, soferi pe auto
macarale, podari de pe podurile rulante, sefi de garaj, sefi de coloana auto, siguranta circulatiei etc. precum si
autorizarea interna a legatorilor de sarcina, pistolarilor, sudorilor, manevrantilor pentru schele autoridicatoare,
ascensoare de materiale, a conducatorilor de electocare, autoîncarcatoare etc).

m. Sa obtina de la organele în drept autorizatie pentru folosirea si depozitarea capselor si a materialelor

explozive, atunci când se lucreaza cu astfel de materiale.

n. Sa asigure exploatarea corecta, precum si întretinerea, revizia si repararea instalatiilor, utilajelor,

aparatelor si dispozitivelor de protectie a muncii conform cartii tehnice a acestora sau instructiunilor de folosire
stabilite de fabricant.

o. Sa asigure buna functionare a instalatiilor electrice de lumina si forta, a instalatiilor de încalzire si

ventilatie, a instalatiilor sanitare si de alimentare cu apa.

p. Sa asigure întretinerea, revizia si reparatia instalatiilor de legare la pamânt, a instalatiilor de

paratraznet, a instalatiilor cu tensiune redusa si a iluminatului de siguranta si avarie.

q. Sa amenajeze, sa întretina si sa repare drumurile interioare si caile de acces în conditii de siguranta

deplina, atât pentru pietoni cît si pentru vehicule.

r. Sa ia masuri pentru îngradirea si avertizarea locurilor periculoase, sa planteze semne de circulatie si

de interdictie acolo unde este cazul.

s. Sa afiseze instructiuni de lucru si protectie a muncii la fiecare loc de munca si la utilaje.

t. Sa elaboreze documentatia pentru instruire si sa asigure propaganda vizuala pentru protectia muncii.

u. Sa faca determinari de noxe prin laboratoarele de specialitate, acolo unde acestea se produc, si sa
faca amenajarile necesare pentru reducerea concentratiilor sub nivelurile maxime admise.

3. Daca se executa lucrari în zona unor instalatii în functiune, se vor încheia conventii scrise cu investitorii,
stabilindu-se obligatiile partilor privind asigurarea conditiilor de lucru, masurile de protectie a muncii, precum si
mentionarea expresa privind înregistrarea accidentelor de munca de catre unitatea din vina careia s-a produs
accidentul.

4. Pentru realizarea obligatiilor privind igiena muncii, consiliilor de administratie le revin urmatoarele raspunderi:

a. Sa puna la dispozitia muncitorilor echipamentul de protectie necesar, conform conditiilor de lucru în

care se desfasoara activitatea; echipamentul trebuie sa fie de buna calitate, sa satisfaca cerintele de protectie a
muncii, precum si starea de confort.

b. Sa asigure controlul medical periodic (anual sau trimestrial) prin policlinica de întreprindere sau prin
afilierea la o policlinica teritoriala.
 c. Sa asigure materialele igienico-sanitare, alimentatia de protectie si trusele cu medicamente de prim
ajutor conform reglementarilor legale.

5. Este necesar sa se împrejmuiasca santierul si lucrarile în curs de constructie de-a lungul drumurilor, sapaturile
pentru fundatii, santurile, gropile etc, atragând atentia prin placute avertizoare vizibile atât ziua, cît si noaptea,
asupra pericolului de accidentare.

6. La lucrarile executate de-a lungul drumurilor, la o distanta mai mica de 10 m de acestea si înaltimea mai mare
de 12 m, se vor prevedea viziere late de 1 m cu bordura de 15 cm.

7. Proiectele de executie, fisele tehnologice si masurile de protectie a muncii vor fi prelucrate cu intregul personal
muncitor, si numai dupa însusirea lor se vor începe lucrarile.

8. La angajare, administratia va aduce la cunostinta personalului muncitor drepturile privind protectia muncii, pe
care acesta le are potrivit legislatiei în vigoare.

9. Administratia are obligatia sa doteze locurile de munca cu dispozitivele de protectie prevazute în proiectele de
executie, acestea vor fi tipizate, folosindu-se în acest scop cele cuprinse în catalogul elaborat de "Institutul de
proiectare pentru constructii” sau alte institute de proiectare atestate; de asemenea, se pot folosi elemente de
protectie executate dupa un proiect aprobat, improvizatiile fiind cu desavîrsire interzise.

10. Consiliile de administratie vor prevedea, în bugetul anual de venituri si cheltuieli, sumele necesare pentru
realizarea masurilor de protectie si igiena a muncii, care le revin conform legislatiei în vigoare.

11. Se vor numi prin decizie scrisa sefii formatiilor de lucru, înscriind în decizie responsabilitatile de protectie a
muncii.

[top]

CAPITOLUL 2

Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de lucru

12. Maistrii si ceilalti conducatori ai punctelor de lucru (ingineri, tehnicieni) au obligatia sa organizeze
desfasurarea activitatii în deplina siguranta pentru muncitorii pe care îi conduc, fiind raspunzatori pentru aplicarea
regulilor de protectie a muncii, având în acest scop urmatoarele obligatii:

a. Sa respecte prevederile proiectelor de executie, pres- criptiile tehnice, fisele tehnologice sau
instructiunile de lucru, instructiunile de folosire si întretinere a utilajelor, instalatiilor si masinilor de la punctul de
lucru, precum si regulile de protectie si igiena a muncii, în vederea prevenirii accidentelor de munca.

b. Sa organizeze locurile de munca si sa pregatesca conditiile de lucru pentru fiecare echipa, sa

supravegheze si sa îndrume muncitorii din subordine pentru formarea deprinderilor de munca corecte si
aplicarea corecta a regulilor de protectie a muncii.

c. Sa nu primeasca spre executie proiecte care nu au prevazute detaliile de executie, masurile si

dispozitivele de protectie a muncii.

d. Sa execute toate lucrarile din proiecte pentru a asigura exploatarea obiectivului construit în conditii
depline de securitate si igiena a muncii.

e. Sa urmareasca mentinerea disciplinei, a ordinii si curateniei la locul de munca, precum si mentinerea

cailor de acces libere.

f. Sa nu modifice solutiile tehnice si prevederile de protectie a muncii din proiectele de executie fara
acordul proiectului si al investitorului.

g. Sa solicite chemarea proiectantului pentru acordarea de

asistenta tehnica la executia lucrarilor cu grad ridicat de dificultate, pentru solutionarea problemelor de
protectie a muncii si evitarea accidentelor.
 h. Sa instruiasca, conform prevederilor regulamentului mun- citorii pentru lucrarile pe care acestea
urmeaza sa le execute.

i. Sa verifice dupa fiecare instruire daca muncitorii si-au însusit regulile de protectie si de igiena a muncii
predate la instructajul periodic, consemnând acest fapt în fisa de instructaj.

j. Sa verifice zilnic, înainte de începerea lucrului, daca sunt asigurate dispozitivele de protectie a muncii,
daca ele sînt în buna stare, daca sunt amenajate corespunzator caile de acces, daca sînt afisate la locul de
munca instructiunile de lucru si de protectie a muncii si daca sînt avertizate locurile periculoase.

k. Sa nu primeasca la lucru muncitorii fara instructaj efectuat la zi, fara echipament de protectie si de
lucru corespunzator meseriei, muncitori bolnavi, în stare avansata de oboseala sau în stare de ebrietate.

l. Sa nu dea dispozitii muncitorilor pe care îi conduc sa execute lucrari pentru care acestia nu au
calificarea si experienta necesara, nu sînt instruiti, sau care depasesc capacitatea lor fizica.

m. Sa instruiasca personalul muncitor asupra modului de folosire a echipamentului de protectie si a

dispozitivelor de protectie a muncii.

n. Sa nu trimita sa lucreze la înaltime muncitori care nu au aviz medical care sa certifice aptitudinea lor
pentru astfel de lucrari, tineri fara experienta de cel putin doi ani în constructii, sau oameni care au depasit vârsta
de 50 de ani.

o. Înainte de începerea programului de lucru, maistrul va discuta cu formatiile de muncitori pe care le

coordoneaza, procesul pe faze de executie, stabillind masurile pentru evitarea accidentelor de munca.

p. Sa controleze în permanenta daca se respecta tehnologiile de lucru si regulile de protectie a muncii

prevazute în proiecte.

q. Când lucreaza în incinta lucrarilor în functiune ale unui investitor, sa ceara acestuia sa faca instructajul
de protectie a muncii pentru personalul muncitor si sa respecte regulile de protectie a muncii stabilite prin
conventie între parti.

r. Sa raspunda de propaganda de protectie a muncii la lucrarile pe care le conduc.

s. Sa supravegheze functionarea utilajelor si instalatiilor la lucrarile pe care le conduc, urmarind sa nu se

produca accidentarea muncitorilor din cauza lor, si sa nu permita interventia muncitorilor neautorizati sa execute
reparatii la ele.

t. În cazul producerii unui accident de munca, sa organizeze imediat primul ajutor si sa anunte
administratia, luând masuri sa nu fie modificata starea de fapt pâna la cercetarea accidentului.

[top]

CAPITOLUL 3

Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor

13. Seful de echipa, precum si loctiitorul acestuia numiti prin decizie de catre consiliul de administratie, raspund
de realizarea masurilor de protectie a muncii prevaute în proiectele de executie si de prevenirea accidentelor de
munca la lucrarile pe care le conduc, având în acest scop urmatoarele obligatii:

a. Sa execute numai lucrarile încredintate de maistru, respectând prevederile proiectelor, prescriptiile

tehnice si regulile de protectie a muncii. Sa discute cu maistruI si cu formatia pe care o conduc, înainte de
începerea lucrarilor, modul de organizare, tehnologia de executie si masurile de protectie a muncii.

b. Sa nu execute nici un fel de lucrari pentru care nu s-au prevazut masuri de protectie a muncii, s-au
prevazut masuri, insuficiente sau s-au facut improvizatii.

c. Este obligatoriu sa anunte maistrul si sa-i ceara completarea masurilor de protectie a muncii ori de
câte ori constata ca acestea sunt insuficiente si pun în pericol securitatea muncitorilor din subordine.
 d. Sa nu admita la lucru muncitori fara control medical efectuat la angajare sau control medical periodic,
oameni, bolnavi, oameni obositi, în stare de ebrietate sau fara instructaj corespunzator lucarilor pe care urmeaza
sa le execute.

e. Când lucreaza în incinta investitorului, sunt obligati sa respecte regulile de protectie a muncii stabilite
de acesta si sa solicite acestuia instruirea lor si a echipei, potrivit cu cerintele locului de munca.

f. Sa nu execute lucrari la o înaltime mai mare de 1.5 m fara a avea asigurate masurile de protectie
necesare, respectiv schele, platforme de protectie a muncii.

g. Sa verifice înainte de începerea lucrului daca muncitorii din subordine au echipamentul de lucru si de
protectie corespunzator; sa verifice daca dispozitivele de protectie sunt în buna stare de functionare si daca sunt
bine amenajate caile de acces.

h. Sa discute zilnic cu muncitorii din formatia lor tehnologia pe faze de lucru si masurile de protectie a
muncii si de prevenire a accidentelor, insistând în mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase.

i. Sa supravegheze muncitorii din formatie sa nu para- seasca locul de munca, sa nu execute alte lucrari
decât cele încredintate, sa nu practice procedee de lucru periculoase si sa nu-si formeze deprinderi de munca
riscante.

14. Personalul muncitor executa lucrarile pe care maistrul si seful de formatie i le încredinteaza, având obligatia
sa respecte prevederile proiectelor de executie, prescriptiile tehnice si normele de protectie a muncii dupa cum
urmeaza:

a. Sa se prezinte la program, odihnit, îmbracat corect, cu echipamentul de protectie adecvat.

b. Sa nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate si sa nu consume bauturi alcoolice în timpul

programului.

c. Sa participe în mod regulat la instructajul de protectie a muncii si sa-si însuseasca regulile de protectie
potrivit meseriei pe care o practica.

d. Sa nu execute lucrari pentru care nu este calificat si instruit, precum si lucrari de o tehnicitate sau de o
periculozitate care depasesc nivelul sau de calificare si experienta în munca.

e. Sa nu execute alte lucrari decât cele stabilite de maistru si seful de echipa, sa nu intervina la instalatii
sau utilaje în functiune si sa nu paraseasca locul de munca fara stirea sefului de echipa.

15. Pentru prevenirea accidentelor de munca se vor respecta urmatoarele reguli:

- înainte de începerea lucrului se va verifica daca uneltele de lucru, utilajele, masinile, instalatiile,
dispozitivele de protectie si echipamentul individual de protectie sînt în buna stare;

- se va pastra curatenia la locul de munca, precum si întretinerea cailor de acces;

- se va folosi echipamentul de protectie si dispozitivele de protectie conform instructiunilor stabilite de

producator;

- se va evita folosirea mijloacelor de protectie improvizate;

[top]

CAPITOLUL 4

Responsabilitatile proiectantilor

16. Proiectantii sînt obligati sa aplice la elaborarea studiilor si proiectelor, normele de protectie a muncii.

17. Proiectantii care elaboreaza documentatii tehnologice pentru lucrari de constructii, instalatii si montaj vor
prevedea în proiecte toate elementele necesare executarii, si apoi exploatarii constructiilor si utilajelor
tehnologice aferente lor, în conditii depline de securitate si igiena a muncii.
 Proiectele vor contine în scris un memoriu de prezentare, garantia ca au fost respectate si aplicate toate
prevederile regulamentului de protectie a muncii în vigoare, si vor garanta eficienta masurilor de protectie a
muncii cuprinse în proiecte, asigurând conditii normale de lucru si prevenirea accidentelor de munca.

18. Problemele de protectie si igiena a muncii vor fi discutate la alegerea variantei tehnologice, ele având
aceeasi importanta ca si aspectele tehnice si economice la argumentarea alegerii.

19. Din punct de vedere al protectiei muncii, documentatia de

executie va cuprinde urmatoarele documente:

- masuri de protectie si igiena a muncii, care vor fi stabilite în functie de gradul de periculozitate, detaliat
pe faze de lucru, acordându-se o importanta deosebita executiei lucrarilor la înaltime;

- devizele pe obiecte, care vor avea cuprinse fondurile necesare realizarii masurilor de protectie a muncii;

- lista de dispozitive, instalatiile si aparatele necesare asigurarii securitatii muncii în perioada de executie
a lucrarilor, precum si cele necesare exploatarii;

20. Proiectele de executie prin care se promoveaza tehnologii noi de executie vor fi însotite de urmatoarele
documente:

- fise tehnologice în care vor fi descrise lucrarile în ordine succesiva si factorii de risc pe fiecare faza de lucru;

- masurile de protectie a muncii (tehnice, organizatorice) care trebuie sa satisfaca conditiile de lucru
cerute de noile tehnologii;

- dispozitivele de protectie necesare pentru prevenirea accidentelor de munca;

- echipamentul de protectie a muncii si de lucru necesar;

- regulile de protectie a muncii care nu se gasesc în regulamentul în vigoare si care trebuie aplicate, ele
constituind propuneri de completare a regulamentului.

21. La cererea constructorului si a investitorului, proiectantul va prezenta toate elementele privind dimensionarea
si proiectarea constructiei, precum si alte informatii privind asigurarea masurilor pentru evitarea accidentelor de
munca.

22. Se va face completarea proiectelor cu recomandarile rezultate din avizare, precum si cu masurile stabilite de
autoritatile de stat însarcinate cu protectia muncii, ca urmare a controalelor efectuate în timpul executarii
constructiei.

23. Proiectantul va acorda asistenta tehnica constructorului si investitorului ori de cîte ori va fi solicitat de catre
acestia, pentru solutionarea dificultatilor de executie ivite, care nu au fost suficient detaliate prin proiect.

24. La cererea beneficiarului, în cadrul unui contract de asistenta tehnica proiectantul va urmari modul în care
constructorul respecta regulile de protectie a muncii prevazute în proiect, oprind continuarea lucrarilor atunci
când constata abateri de la prevederile proiectului, apoi va cere prin dispozitie de santier completarile necesare
continuarii lucrului.

25. Se vor întocmi la cererea investitorului, instructiuni de întretinere si exploatare a constructiei dupa punerea în
functiune, inclusiv de protectie a muncii.

26. La receptia lucrarilor proiectantul va verifica daca au fost executate pravederile de protectie a muncii cuprinse
în proiect, care sunt necesare exploatarii în deplina siguranta a constructiei.

27. Unitatile de proiectare raspund, în cadrul obligatiilor pe care le au, de asigurarea calitatii solutiilor constructive
si functionale prevazute în proiecte si de prevederile de protectie si de igiena a muncii, în acest scop având
urmatoarele obligatii:

a. Sa încredinteze întocmirea proiectelor acelor proiectanti care au cunostintele si experienta

corespunzatoare specificului si gradului de complexitate a lucrarilor care se proiecteaza.
 b. Sa asigure documentarea si informarea tehnica de specialitate a proiectantilor, inclusiv din punct de
vedere al protectiei si igienii muncii, prin dotare cu prescriptii tehnice, cataloage de utilaje, carti de specialitate
etc., cît si informarea privind metode si solutii noi de protectie si igiena a muncii din tara si din strainatate.

c. Sa organizeze urmarirea exploatarii lucrarilor proiectate, în scopul perfectionarii solutiilor tehnice si a

masurilor de protectie a muncii.

d. Sa includa în obligatiile ce revin comisiilor de avizare a proiectelor si pe aceea de a verifica includerea

masurilor de protectie a muncii si garantarea eficientei lor în timpul executiei, cît si în timpul exploatarii lucrarilor
proiectate. Comisiile de avizare vor mentiona în scris ca s-au asigurat masurile de protectie a muncii conform
regulamentului si legislatiei în vigoare.

28. În perioada probelor tehnologice si mecanice, pâna la receptia definitiva, proiectantul va asigura la cerere
asistenta tehnica necesara si din punct de vedere al protectiei muncii, pâna la realizarea parametrilor proiectati,
în vederea remedierii eventualelor deficiente ce apar pe parcurs.

29. Proiectantii de masini, utilaje si instalatii pentru constructii trebuie sa prevada în proiecte toate masurile de
protectie si igiena a muncii, astfel încît la exploatarea acestora sa nu existe vreun pericol de accidentare sau de
îmbolnaviri profesionale.

30. Toate proiectele de masini, utilaje si instalatii pentru constructii vor fi însotite de urmatoarele documente:

- instructiuni referitoare la montaj, exploatare, întretinere si reparatii;

- instructiuni de protectie si igiena a muncii;

- liste cu echipament de protectie si de lucru pentru personalul de expIoatare;

- dispozitivele de protectie necesare, care sa asigure functionarea în conditii de securitate optima.

31. Comisiile de omologare a masinilor, utilajelor si instalatiilor pentru constructii vor verifica daca acestea
corespund si din punct de vedere al protectiei muncii si vor omologa numai pe acelea care în timpul functionarii
nu prezinta pericole de accidentare sau îmbolnaviri profesionale.

32. Proiectantii de masini, utilaje si instalatii pentru constructii vor acorda aceeasi importanta asigurarii conditiilor
de securitate a muncii, ca si perametrilor tehnici si economici. Va fi adoptata întotdeauna solutia care prezinta
securitatea deplina a muncii.

33. Proiectantii de masini, utilaje si instalatii pentru constructii sunt obligati sa prevada în proiecte masuri pentru
reducerea zgomotului, trepidatillor, poluarii atmosferice sub limitele maxime admise de legislatia în vigoare.

[top]

CAPITOLUL 5

Responsabilitatile investitorului

34. Investitorii pentru lucrarile de constructii raspund de stabilirea cerintelor tehnice si functionale ale lucrarilor de
constructii-montaj contractate, de realizarea si preluarea în exploatare a acestora în conditii care sa asigure
protectia si igiena muncii, având în acest scop urmatoarele obligatii:

a. Sa ceara în mod expres prin tema de proiectare data, solutii constructive si tehnologice care sa asigure
respectarea riguroasa a regulilor de protectie si igiena a muncii,

b. Comisiile tehnice ale investitorului, care au sarcina sa verifice si sa avizeze documentatiile de executie
sunt obligate sa le accepte numai în cazul în care sunt respectate prevederile regulamentului de protectie si
igiena a muncii si celelalte reglementari legale privind securitatea muncii, precum si sa garanteze eficienta
masurilor de protectie a muncii, atât în timpul executiei lucrarilor de constructii-montaj, cât si în timpul exploatarii,
dupa receptionarea lor, în aviz se va face mentiunea expresa ca s-au asigurat prin proiect masuri eficiente de
protectie si igiena a muncii, sau se vor respinge proiectele necorespunzatoare din acest punct de vedere,
cerându- se completarea lor.
c. Sa asigure mijloacele tehnice si financiare necesare pentru executarea lucrarilor, inclusiv aplicarea masurilor
de protectie si igiena a muncii .

d. Sa urmareasca executarea corecta a lucrarilor de constructii-montaj, conform documentatiei tehnice si

sa nu permita abateri sau omisiuni de la aceasta.

e. Sa colaboreze cu proiectantul lucrarii la cuprinderea în

documentatia prin care se promoveaza tehnologii noi de executie, a instructiunilor de lucru si de protectie
a muncii, precum si a listelor cu dispozitivele si echipamentul de protectie necesar.

f. Sa ceara proiectantului sa acorde asistenta tehnica constructorului pentru solutionarea problemelor de

pro- tectie a muncii la lucrarile neprevazute în proiect, sau Ia cele cu grad ridicat de periculozitate.

35. În cazul lucrarilor executate în incinta investitorului, în spatii cu instalatii în functiune, se va încheia o
conventie între investitor si constructor privind conditiile de lucru care trebuie asigurate pentru prevenirea
accidentelor de munca, conventia trebuind sa prevada obligatiile partilor dupa cum urmeaza:

- delimitarea suprafetei în care se executa lucrarile si unde raspunderea pentru asigurarea masurilor de
protectie a muncii revine constructorului;

- stabilirea drumurilor si a cailor de acces;

- masurile de protectie a muncii, dispozitivele si echi- pamentul de protectie pe care investitorul trebuie
sa-I puna la dispozitie constructorului, în cazul executarii lucrarilor paralel cu desfasurarea procesului de
productie;

- instruirea personalului constructor de catre investitor, cu regulile proprii de protectie a muncii

- masuri de protectie a muncii pe care trebuie sa le asigure investitorul, în cazul în care solicita
interventia constructorului, pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea instalatiilor sale;

36. Înainte de începerea lucrarilor, se va preda constructorului amplasamentul, cu documente din care sa rezulte
ca pe terenul pe care urmeaza sa se execute constructia nu exista în subsol instalatii în functiune (fundatii,
cabluri electrice, conducte, canale etc.). În cazul în care nu este cunoscut subsolul, se va comanda executarea
de sapaturi manuale în poligon închis.

37. La receptia lucrarilor de investitii, reparatii capitale sau consolidari, completari sau modificari de orice fel, se
va consemna în procesul verbal ca sînt respectate si îndeplinite toate masurile de protectie a muncii prevazute în
regulamente si legislatia în vigoare.

Conditiile ca o receptie sa fie admisa din punctul de vedere al protectiei muncii sînt urmatoarele:

- sa fie realizate de constructor toate masurile de protectie a muncii prevazute în proiect;

- sa fie montate corect si în buna stare de functionare toate dispozitivele, aparatele si instalatiile de
protectie a muncii;

- sa fie prezentate autorizatiile prealabile cerute de legislatie si actele normative în vigoare, pentru a se
verifica daca au fost adaugate clauze si daca aceste clauze au fost realizate;

- sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si pentru instalatiile de ridicat,
conform prevederilor regulamentului si legislatiei în vigoare;

- sa fie prezentate buletinele de determinari în timpul probelor tehnologice;

- sa fie prezentate buletinele de masuratori cerute pentru instalatiile energetice;

- sa fie prezentate certificatele de garantie cerute în mod expres de legislatie si regulamentele în vigoare:

Fara prezentarea acestor documente sau în cazul în care determinarile si masuratorile nu corespund
normativelor si legislatiei în vigoare, receptia se amâna.
38. În timpul probelor mecanice si tehnologice trebuie sa fie luate cele mai stricte masuri de prevenire a
accidentelor de munca. În acest sens, daca este cazul, investitorul va comanda proiectantului sau va întocmi cu
forte proprii instructiuni de protectie a muncii dupa punerea investitiei în functiune, pentru exploatarea fiecarui
utilaj si fiecarei instalatii tehnologice.

39. Investitorul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente în conformitate cu prevederile din
documentatia tehnico- economica si în ceea ce priveste regulile de protectie a muncii, sa nu efectueze nici o
modificare care ar putea influenta respectarea acestora.

[top]

CAPITOLUL 6

Raspunderile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii

40. Toate masinile, utilajele si instalatiile pentru constructii produse în tara vor fi livrate cu dispozitivele de
protectie necesare, precum si cu o carte tehnica în care vor fi cuprinse în mod obligatoriu: dimensiunile,
caracteristicle tehnice, instructiuni de montaj (pentru cele fixe), instructiuni de întretinere, exploatare, reparatii si
protectie si igiena a muncii.

41. La stabilirea amplasamentului pentru masini, utilaje si instalatii se vor prevedea distante fata de spatiile
carosabile si passaje, între utillaje si elementele cladirii, precum si intervale între utilaje, în functie de
caracteristicile activitatii. Distantele se vor calcula în functie de dimensiunile maxime sau raza maxima de
actiune, cât si de exploatarea comoda fara pericole de accidentare.

42. Spatiul stabilit (prin constructie) muncitorilor deserventi ai masinilor, utilajelor si instalatiilor trebuie sa asigure
securitatea muncitorilor respectivi atât în timpul lucrului, cât si la interventii.

43. Pârghiile, manetele de comanda, butoanele de pornire si oprire vor fi astfel amplasate, încât sa poata fi
urmarite si manevrate cu usurinta, fara a necesita parasirea locului de munca de catre deservent, asigurându-se
pozitii de lucru corecte si comode.

44. Elementele de comanda si pozitiile lor functionale vor fi marcate în culori distincte, pentru a se elimina
confuziile în timpul lucrului.

Constructia si amplasarea elementelor de comanda trebuie sa excluda posibilitatea de accidentare a

deserventului. Pentru a se înlatura posibilitatea actionarii involuntare, elementele de comanda vor fi prevazute cu
blocaje în pozitii de lucru si repaus.

45. Elementele de comanda vor fi inscriptionate clar, indicându-se clar felul comenzii. Sensul de miscare a
elementelor de comanda manuala trebuie sa corespunda cu sensul miscarii (mecanismului comandat.

46. La masinile, utilajele si instalatiile unde manevrele se fac sezând, elementele de comanda vor fi astfel
amplasate, încât sa permita o manevrare comoda din aceasta pozitie. Amplasarea si constructia pârghiilor,
manetelor de comanda, butoanelor de pornire si oprire, va exclude posiblitatea manevrarii involuntare, iar
constructia comenzilor de orice fel va fi astfel facuta, încât sa se distinga pozitia "închis" sau "deschis" în cazul
comenzii duble, cât si deosebirea între comanda de pornire si cea de oprire, în cazul comenzii simple.
Stantarea, etichetarea, cât si vopsirea diferita a celor doua actionari este obligatorie, chiar pe comanda.

48. Organele exterioare, în miscare (transmisii cu curele, cu lant, cu roti dintate, cuplaje etc.) situate sub
înaltimea de 2,5 m de la nivelul de circulatie a personalului vor fi prevazute cu aparatori vopsite în exterior cu
culoarea utilajelor, iar în interior cu o culoare de avertizare.

49. Dispozitivele si aparatorile de protectie si siguranta vor fi astfel construite, încît sa asigure functionarea lor
fara pericol de accidentare, ele trebuind sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a. Sa asigure o protectie efectiva pe toate partile expuse, sa previna accidentele si sa nu constituie ele însele o
sursa de pericol (colturi, muchii taioase);

b. Sa împiedice orice acces în zona periculoasa pe tot timpul lucrului;

c. Sa permita desfasurarea procesului tehnologic în bune conditii, fara sa stinghereasca sau sa îngreuneze
munca operatorului;
 d. Sa functioneze automat sau sa poata fi mînuite cu efort minim;

e. Sa corespunda atât masinii pe care au fost instalata, cât si procesului de munca respectiv;

f. Sa faca parte integranta din masina, utilajul sau instalatia pentru care au fost realizate, constituind un
element tehnologic unitar;

g. Sa fie durabile, rezistente la solicitari normale, la socuri, si sa nu fie usor scoase din functiune;

h. Sa poata fi înlocuite usor în caz de defectare;

i. Sa permita accesul pentru ungere, verificare, reglare si reparare fara pericole de accidentare;

50. Pentru prevenirea situatiilor deosebit de periculoase se vor monta dispozitive de protectie duble sau chiar
triple, marindu-se astfel gradul de siguranta în exploatare.

[top]

CAPITOLUL 7

Organizarea activitatii de protectie a muncii

51. Organizarea activitatii de protectie si igiena a muncii se realizeaza la nivelul agentilor economici de catre
consiliile de administratie si de catre conducatorii locurilor de munca, conform atributiilor stabilite prin legislatia în
vigoare, regulamentul de organizare si functionare si fisa postului.

În scopul realizarii acestei activitati la nivelul cerintelor de securitate a muncii, se vor organiza compartimente de
protectie a muncii sau se vor numi prin decizie persoane care vor îndeplini sarcinile privind aceasta activitate.

52. Compartimentul de protectie a muncii sau persoana care îndeplineste sarcinile de protectie si igiena a muncii,
sînt subordonate direct consiliului de administratie, pe care îl ajuta la îndeplinirea atributiilor privind protectia si
igiena muncii.

53. Persoanele care îndeplinesc atributiile de protectie si igiena a muncii vor fi atestate din punct de vedere
profesional de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Conditiile minime pe care trebuie sa le îndeplineasca o persoana pentru a fi atestata ca sa presteze

activitatea de protectie si igiena a muncii sunt urmatoarele:

- sa fie încadrata ca tehnician, maistru, subinginer sau inginer într-una din meseriile care se practica în
cadrul activitatii de constructii-montaj;

- sa aiba minimum 5 ani practica în activitatea de constructii montaj;

- sa cunoasca bine legislatia de protectie a muncii si regulamentul privind aceasta activitate;

- sa stapîneasca foarte bine metodologia de instruire a personalului muncitor, conform tematicii

prevazute în regulamentul de protectie a muncii;

- sa cunoasca foarte bine sarcinile care îi revin privind modul de efectuare a controlului la locurile de
munca;

- sa fie sanatoasa, pentru a se putea deplasa fara dificultati la locurile de munca din santiere.

54. În functie de marimea, de importanta, specificul de activitate sau complexitatea atributiilor si gradul de
dispersare, se organizeaza cabinete de protectie a muncii si compartimente de protectie si igiena a muncii, sau
se numeste o persoana pentru a tndeplini obligatiile ce revin agentilor economici conform legislatiei în vigoare
pentru aceasta activitate.

Activitatea de protectie a muncii are drept obiect, controlul si urmarirea realizarii tuturor obligatiilor
prevazute în proiectele de executie, în regulamentul si legislatia de protectie a muncii, în scopul prevenirii
accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale si al asigurarii unor conditii normale de munca.
55. La stabilirea sarcinilor, atributiilor, a obligatiilor si raspunderilor compartimentelor si ale persoanelor care se
ocupa cu protectia si igiena muncii, se vor respecta cu strictete prevederile din legislatie, prevederile prezentului
regulament, precum si alte acte normative care reglementeaza activitatea de protectie si igiena a muncii.

56. Activitatea compartimentului de protectie si igiena a muncii se va desfasura pe baza de program trimestrial
aprobat de consiliile de administratie, fata de care ramîne direct raspunzator în cazul neîndeplinirii sarcinilor
stabilite.

57. Este interzisa neîndeplinirea sarcinilor de protectie si igiena a muncii, asa cum sînt prevazute în legislatie, în
prezentul regulament sau alte acte normative sub pretextul ca, în structura organizatorica a agentilor economici
nu este cuprins un compartiment de protectie a muncii.

58. Încardarea în compartimentul de protectie a muncii se va face în functie de marimea unitatii, dispersarea
santierelor, complexitatea lucrarilor etc., regula fiind de 1/500 de muncitori. În cazul unitatilor mai mici, o
persoana cu pregatire tehnica si experienta prevazuta la art. 53 poate primi, pe lînga activitatea de protectie si
igiena a muncii (care ramâne prioritara), si alte sarcini de serviciu, fara sa poata motiva neîndeplinirea obligatiilor
de serviciu privind protectia si igiena munncii din aceasta cauza.

59. În institutele de proiectare se va numi prin decizie, la nivelul fiecarei sectii sau filiale, o persoana care va
îndeplini obligatiile privind activitatea de protectie si igiena a muncii, având si sarcina de a verifica si aviza
documentatiile în cadrul CTE, daca s-au prevazut masuri de protectie si igiena a muncii, si daca aceste masuri
garanteaza seuritatea muncii în timpul executarii lucrarilor de constructii.

60. În scolile de calificare, profesionale, licee sau scolile de maistri din sistemul de constructii se va prevedea
programul instruire a elevilor de catre persoane atestate profesional, cu privire la protectia si igiena muncii,
acordându-se maximum de atentie formarii elevilor cu cunostinte adecvate privind securitatea muncii si cu
deprinderea procedeelor de lucru corecte, care sa-i protejeze împotriva riscurilor profesionale. În aceste scoli se
vor organiza cabinete de instructaj pentru protectia muncii si poligoane demonstrative, solicitându-se în acest
scop sprijinul specialistilor în domeniul protectiei muncii din cadrul agentiilor economice de constructii.

61. Persoana care este numita prin decizie sa îndeplineasca sarcinile de protectie a muncii va participa la
sedintele consiliului de administratie în care se discuta activitatea sau problemele de protectie si igiena a muncii.

62. Lunar se vor analiza în consiliul de administratie situatia accidentelor de munca si a îmbolnavirii profesionale,
activitatea de instruire, precum si eficienta acesteia, controalele efectuate privind respectarea regulilor de
protectie si igiena a muncii, abaterile constatate, conditiile de munca, precum si întreaga activitate de protectie si
igiena a muncii, stabilindu-se masuri pentru eliminarea deficientelor.

63. Personalul încadrat în compartimente de protectie si igiena a muncii va trebui sa urmeze cursuri de
perfectionare la intervale de cel mult 3 ani si sa obtina calificative corespunzatoare la examenul final, pentru a fi
mentinut pe post.

Persoanele care nu obtin calificativele corespunzatoare vor fi scoase imediat din aceasta activitate,
primind alte sarcini .

64. Consiliile de administratie ale agentilor economici vor stabili prin regulamentul de ordine si functionare si prin
fisa postului, atributiile si raspunderile privind protectia si igiena muncii pentru toti salariatii care trebuie sa
contribuie la realizarea acestei activitati.

65. Prin decizia consiliului de administratie se vor numi salariatii care au obligatia de serviciu sa efectueze
instructajul de protectie si igiena a muncii pentru toate fazele de instruire prevazute de legislasia în vigoare.

66. Compartimentul de protectie si igiena a muncii va desfasura în mod obligatoriu o activitate de control pe teren
al locurilor de munca, afectând în acest scop minimum 50% din timpul de lucru.

67. Controlul locurilor de munca se va desfasura pe baza de grafic lunar aprobat de consiliul de administratie.

În timpul controlului se vor urmari urmatoarele aspecte:

a. Verificarea modului de respectare a legislatiei, a regulilor de protectie si igiena a muncii, alte dispozitii
legale, organizarea locului de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina;

b. Verificarea modului cum sînt respectate tehnologia de lucru sau instructiunile de lucru, organizarea în
conditii de securitate a activitatii;
 c. Identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza a procesului tehnologic, la
utilaje si instalatii si, în mod deosebit, la lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;

d. Verificarea modului cum se efectueaza instructajul periodic la locul de munca, precum si eficienta lui;

e. Verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie tipizate, interzicând provizoratele si

improvizatiile. În acest scop se va consulta "Catalogul de dispozitive si elemente tipizate de protectia muncii"
editat de IPC - S.A.;

f. Verificarea existentei dispozitivelor si aparatelor de protectie a muncii de pe utilaje si instalatii

(limitatoare de cursa, Iimitatoare de sarcina, semnalizatoare de oprire, semnalizatoare optice si acustice de
avertizare aparatori etc.);

g. Verificarea modului cum sînt respectate regulile de electrosecuritate si existenta mijloacelor de

protectie individuale si generale;

h. Verificarea cu deosebita atentie a asigurarii tuturor mijloacelor pentru prevenirea accidentelor prin
cadere de la înaltime si prin caderea de obiecte, dupa cum urmeaza:

- scule, conform prevederilor din regulament;

- cai de acces amenajate corespunzator; - balustrade de protectie;

- goluri în plansee acoperite sau împrejmuite;

- platforme de lucru;

- avertizarea locurilor periculoase;

- copertine;

precum si alte amenajari prevazute în regulament si în proiectele de executie.

i. Verificarea existentei autorizatiilor ISCIR pentru utilajele care sînt supuse acestor verificari conform
legislatiei si a autorizatiilor interne pentru personalul care trebuie autorizat conform prevederilor regulamentului.

68. Dupa terminarea controlului se va întocmi o nota de constatare care va cuprinde concluzii privind verificarea
aspectelor mentionate la punctele a-i, propunându-se masuri de remediere si sanctionare a vinovatilor pentru
deficientele constatate.

69. Deficientele constatate se vor remedia de regula în timpul controlului, iar în cazul când remedierea nu este
posibila imediat, se va stabili pentru acest lucru un termen care va fi urmarit de catre persoana care a facut
controlul.

70. În cazul în care se constata în timpul controlului lipsa unor amenajari sau dispozitive care ar prezenta
pericole potentiale de accidentare, persoana care exercita atributiile de protectie si igiena a muncii va opri lucrul
prin dispozitie scrisa, cerând completarea locului de munca cu amenajarile sau dispozitivele care lipsesc.

71. În afara atributiilor de control al locurilor de munca, personalul care se ocupa cu activitatea de protectie si
igiena a muncii mai are urmatoarele atributii:

- efectueaza instructajul introductiv general de protectie si igiena a muncii; .

- întocmeste lista de dotari necesare locurilor de munca cu dispozitivele de protectie prevazute în

proiectele de executie, precum si cu cele a caror lipsa de pe santiere o constata cu ocazia controalelor efectuate;

- asista la pregatirea si executia lucrarilor cu grad ridicat de periculozitate;

- verifica din punct de vedere al protectiei muncii documentatia de executie, cerând completarea sau
respingerea ei, în cazul în care nu cuprinde masurile si dispozitivele necesare executiei în conditii de securitate a
muncii;
 - participa, în calitate de consultant de specialitate, la activitatea comisiilor de asigurare a proiectelor de
executie;

- tine evidenta accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale, cât si a datelor statistice în

legatura cu ele, analizând cauzele care au condus la producerea lor, iar pe baza acestor date trage concluziile
necesare prevenirii altor accidente similare;

- vizeaza pentru legalitate documentele privind acordarea

echipamentului de protectie si de lucru;

- rezolva problemele legate de asigurarea drepturilor muncitorilor prevazute în legislatia în vigoare;

- participa la întocmirea contractului colectiv de munca, urmarind sa fie cuprinse în el toate drepturile
prevazute în legislatia pentru muncitori;

- face propuneri pentru completarea regulamentului de

protectie si igiena a muncii si pentru instructiunile de lucru;

- urmareste realizarea propagandei de protectie si igiena a muncii.

Cabinetul de protectie si igiena a muncii

72. Cabinetul de protectie si igiena a muncii este o unitate specializata pentru realizarea instruirii, testarii si
propagandei, în scopul de a actiona asupra comportamentului de munca al muncitorilor din activitatea de
constructii-montaj si de a le asigura securitatea în timpul lucrului.

73. Cabinetele de protectie si igiena a muncii se vor organiza în toate unitatile care au mai mult de 100 de
muncitori angajati, de asemenea în liceele industriale, scolile profesionale si scolile de calificare.

74. Cabinetele de protectie si igiena a muncii vor fi dotate cu materiale demonstrative si documentare (planse,
pliante, ilustrate, albume) si cu mijloace moderne de tehnica audio-vizuala, utile activitatii de instruire si
de testare, prin care se realizeaza demonstrarea temelor predate, transmiterea cunostintelor de formare
si educare a muncitorilor.

75. Mijloacele tehnice audio-vizuale vor fi integrate totdeauna în lectiile de instructaj, pentru a pune în evidenta si
a favoriza întelegerea de catre muncitori a fenomenelor, proceselor si obiectelor care sînt explicate la instruire.

76. Unitatile de constructii-montaj sînt obligate sa asigure spatiul, dotarea cu mobilier si cu aparatura necesara,
precum si încadrarea cu personalul necesar acoperirii cerintelor, în functie de volumul de activitate, numarul de
muncitori, gradul de dispersare, etc.

77. Pe lînga cabinetele de protectie si igiena a muncii se vor asigura si poligoane demonstrative, dotate cu
dispozitive de protectie si mijloace de aparare, în scopul sustinerii demonstratiilor practice în cadrul lectiilor de
instruire.

78. În cadrul cabinetelor de protectie si igiena a muncii se vor organiza testari periodice privind cunostintele de
protectie a muncii ale întregului personal, conform prevederilor prezentului regulament.

79. Cabinetele de protectie si igiena a muncii vor organiza sisteme de instruire, concepute dupa principii
pedagogice, capabile sa satisfaca cerintele de securitate reclamate de conditiile de munca în constructii si sa
formeze indivizi cu deprinderi de munca corespunzatoare regulilor de protectie si igiena a muncii.

80. Este strict interzisa practicarea metodei de instruire în cadrul cabinetelor de protectie si igiena a muncii, care
consta în punerea la dispozitia muncitorilor a unor materiale de informare, ca: regulamente, legi, instructiuni, etc.,
fiind lasati apoi sa se descurce singuri, iar la sfîrsitul duratei de 8 ore prevazute de regulament fiind pusi sa
semneze fisa de instructaj.

81. Sistemele de instruire vor fi concepute pe baza factorilor de risc reprezentati de: lipsa cunostintelor
profesionale necesare, lipsa unor deprinderi de munca formate corect, lipsa unor aptitudini de munca
corespunzatoare meseriei si indisciplina.
[top]

CAPITOLUL 8

Controlul medical al personalului

82. Toti lucratorii din constructii vor fi supusi la angajare unui control medical, iar în timpul desfasurarii activitatii,
la controale medicale periodice. Intervalul de timp între doua controale medicale nu va depasi un an.

83. Muncitorii care presteaza lucrari la înaltime nu vor fi admisi la astfel de lucrari daca nu au controlul medical
efectuat si mentiunea medicului specialist pe fisa de instructaj "apt pentru lucrul la înaltime.

84. Mecanicii de utilaje, soferii si pistolarii vor avea certificate de aptitudine pentru meseriile respective din partea
medicilor specialisti în psihiatrie, iar controlul medical pentru aceste meserii se va face trimestrial.

85. Elevii si studenti alfati în perioada de practica nu vor fi admisi la lucru fara efectuarea vizitei medicale.

86. În scopul protejarii sanatatii, persoanele angajate pentru organizarea controalelor medicale prevazute în
articolele precedente, consiliile de administratie din unitatile de constructii- montaj si conducatorii scolilor care
pregatesc meseriasii pentru constructii au urmatoarele obligatii:

- sa se afilieze la o policlinica medicala la care sa se faca controlul medical al personalului;

- sa ceara tuturor muncitorilor sa se prezinte la controlul medical la termenele stabilite de regulamentul de

protectie si igiena a muncii;

- sa nu admita nici unui angajat schimbarea locului de munca sau a meseriei fara aviz medical;

- sa sprijine persoanele care, ca urmare a recomandarilor medicale, trebuie sa-si schimbe locul de munca;

- sa urmareasca aplicarea masurilor curativ profilactice stabilite de catre personalul medical, ca urmare a
controalelor medicale efectuate.

- Concluziile controlului medical la angajare vor fi consemnate pe fisa de angajare, iar la controlul
medical periodic, pe instructaj pentru protectia muncii.

Unitatile de constructii sînt obligate sa completeze fisa de angajare si fisa de protectie a muncii, cu toate
datele privind meseria, locul de munca si specificul activitatii celor trimisi la control medical.

- Elevii si studentii în practica vor fi trimisi la control medical în aceleasi conditii ca si restul angajatilor.

[top]

CAPITOLUL 9

Instructajul de protectie si igiena a muncii

89. Instructajul de protectie a muncii are drept scop formarea deprinderilor de munca corecte si formarea unui
comportament adecvat cerintelor de securitate a muncii. Instruirea este obligatorie si trebuie sa aiba caracter
permanent, atât la locul de munca, cât si în toate formele de scolarizare si învatamânt.

90. Muncitorii care lucreaza în constructii trebuie sa fie instruiti si sa cunoasca specificul lucrarilor care se
executa pe santiere, regulile generale de protectie si igiena a muncii care rezulta din tehnologiile de executie,
precum si cele specifice locului de munca unde îsi executa meseria.

91. Este strict interzis ca un muncitor sa fie admis la lucru fara sa fie instruit, indiferent ca este angajat
permanent, temporar sau sezonier; de asemenea, vor fi instruiti studentii, elevii sau ucenicii care fac practica în
unitati de constructii si persoanele neînsotite care fac vizite în santiere.

92. Consiliile de administratie ale unitatilor de constructii sunt obligate sa asigure conditiile organizatorice pentru
efectuarea unei instruiri eficace a tuturor angajatilor si în mod deosebit a celor care conduc puncte de lucru sau
procese tehnologice.
93. Instructajul specific de protectie si igiena a muncii trebuie sa fie un proces continuu si se va realiza în etape
esalonate în timp, în scopul formarii reflexelor de securitate fata de riscurile profesionale.

94. Instructajul de protectie a muncii va cuprinde urmatoarele faze:

- instructajul introductiv general;

- instructajul la locul de munca;

- instructajul periodic.

95. Instructajul introductiv, general se face la cabinetul de protectie muncii de catre personalul compartimentului
de protectie si igiena a muncii numit prin decizii ale consiliilor de administratie, si se preda urmatoarelor categorii
de personal:

muncitorilor noi angajati;

- muncitorilor transferati de la o unitate la alta;

- muncitorilor veniti în unitate prin detasare;

- studentilor, elevilor, ucenicilor care îsi fac practica profesionala;

- oricarei persoane neînsotite careia i se permite accesul în unitate.

96. Durata instructajului introductiv general pentru toate meseriile practicate în activitatea de constructii-montaj
este de minimum 8 ore, durata fiind conditionata de capacitatea de însusire a cunostintelor de catre persoana
instruita, dar nu mai mult de 24 ore.

97. La repartizarea în, munca a muncitorilor se vor mentiona, scris, meseria si locul de munca, pentru ca
instruirea se se faca în functie de specificul acestora.

98. Scopul instructajului introductiv general este ca muncitorii noi angajati sa cunoasca specificul activitatii de
constructii-montaj si regulile generale de protectie si igiena a muncii pe care trebuie sa le respecte în timpul
lucrului.

99. Instructajul introductiv general se va face în cadrul cabinetului de protectie si igiena a muncii, întocmindu-se
în acest scop o tematica de instruire în care vor fi tratate detaliat urmatoarele puncte:

a. importanta însusirii regulilor de tehnica a securitatii muncii în constructii-montaj;

b. importanta respectarii disciplinei în munca, a prevederilor regulamentului de organizare si functionare, a

codului muncii, a legislatiei si a altor reglementari referitoare la protectia si igiena muncii;

c. drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor în vigoare;

d. reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul santierelor, insistând asupra locurilor de trecere
pericu loase (treceri peste cai ferate, uzinale sau prin instalatii în functiune), de asemenea asupra folosirii numai
a cailor de acces amanajate;

e. respectarea semnelor conventionale si a placutelor avertizoare;

f. interzicerea stationarii sau a trecerii prin raza de actiune a macaralelor, podurilor rulante si a utilajelor
în functiune; pericolul pe care îl reprezinta fumatul sau existenta focului deschis în unele locuri;

g. pericolul pe care îl reprezinta fumatul sau existenta focului deschis în unele locuri;

h. reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicându-se limitele greutatilor admise;

i. reguli privind manipularea si depozitare a materialelor inflamabile, explozibile si toxice;

 j. necesitatea purtarii si folosirii corecte în timpul lucrului a echipamentului de protectie si de lucru
prevazut în normativul republican;

k. obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de tehnica a securitatii si interzicerea

improvizatiilor;

l. interdictia pentru muncitori de a lucra în alt loc de munca decât în acela în care a fost repartizat sa
lucreze; se interzic în mod deosebit interventiile la instalatiile electrice, lucrarile de sudura, manevrarea utilajelor
si ajutatul la repararea utilajelor;

m. interzicerea executarii de reparatii sau lucrari de întretinere a utilajelor în timpul functionarii lor
(ungere, curatire);

n. notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat;

o. interzicerea aglomerarii de materiale pe cai de acces, schele si platforme de lucru;

p. notiuni generale de igiena a muncii, insistându-se asupra igienei individuale;

q. acordarea primului ajutor în caz de accidentare si în mod deosebit în caz de electrocutare;

r. notiuni asupra modului de efectuare a respiratiei artificiale.

100. La terminarea instructajului general, muncitorii vor fi supusi unei verificari riguroase a cunostintelor
dobândite în timpul celor 8 ore de instruire, si numai daca se constata ca si-au însusit cunostintele
necesare se va completa fisa de instructaj cu datele prevazute în imprimat, apoi se va semna de catre
instructor si muncitorul instruit care va fi repartizat Ia locul de munca.

În cazul în care, la verificarea cunostintelor lor, se constata ca muncitorii nu sînt suficient de instruiti, se
repeta instructajul pîna la asimilarea cunostintelor necesare.

101. La prezentarea muncitorului la locul de munca, conducatorul acestuia (maistru, tehnician, inginer) va verifica
fisa de instructaj la rubrica „instructaj general”; daca fisa este corect întocmita, contine toate datele cerute de
aceasta rubrica si este semnata de catre persoana care a facut instructajul si de catre muncitorul instruit, se va
trece la efectuarea instructajului la locul de munca.

În cazul în care datele din rubrica „instructaj introductiv general”, lipsesc, sunt incomplete sau incorect
întocmite, conducatorul locului de munca va trimite muncitorul înapoi Ia cabinetul de protectie a muncii, cerând
printr-o nota scrisa completarea datelor care lipsesc.

102. Este strict interzisa admiterea muncitorilor la instructajul de la locul de munca, daca nu a fost efectuat
instructajul introductiv general, sau daca acesta nu a fost corect efectuat. Conducatorii locurilor de munca sînt
direct raspunzatori de încalcarea acestei prevederi.

103. Instructajul la locul de munca se face tuturor muncitorilor prevazuti la art. 95, mai putin persoanelor carora li
se permite accesul în unitate neînsotite.

104. Instructajul de la locul de munca se face de catre conducatotul acestuia, durata lui depinzând de
complexitatea si gradul de dificultate a lucrarilor ce urmeaza sa fie executate, dar nefiind mai mica de 8 ore.

105. Instructajul de la locul de munca se efectueaza pe baza regulilor de protectie si igiena a muncii si a
instructiunilor speciale elaborate pentru locul de munca la care va lucra muncitorul angajat.

106. Pentru instruirea muncitorilor la locul de munca se va întocmi o tematica incluzînd urmatoarele puncte:

a. cunostinte despre riscurile de accidentare si îmbolnavirile profesionale specifice meseriei si locului de

munca;

b. cunostinte despre mijloacele (dispozitivele) metodele de prevenire a accidentelor de munca si a

îmbolnavirilor profesionale specifice meseriei si locului de munca;

c. descrierea mijloacelor tehnice de protectie a muncii cu care este dotat locul de munca, obligativitatea
folosirii si pastrarii lor;
 d. descrierea echipamentului de protectie a muncii si de lucru specific meseriei, a mijloacelor individuale
de protectie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea folosirii acestora în timpul muncii;

e. organizarea ergonomica a locului de munca, pastrarea ordinei, curateniei si a disciplinei în timpul

lucrului;

f. corectitudinea executarii operatiunilor la principalele faze ale lucrarilor si ordinea executarii lor pentru
asigurarea deplinei securitati a muncitoriior în timpul procesului de munca, insistându-se asupra celor dificile si
periculoase si, în mod special, a celor executate la înaltime;

g. evidentierea zonelor cu risc de accidentare sau îmbolnaviri profesionale si indicarea metodelor de

prevenire a riscurilor existente;

h. obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a pastrarii lor libere, interzicându-se depozitarea
materialelor pe aceste cai;

i. interdictia de a executa alte lucrari decât cele pentru care muncitorul este calificat si are instructajul
facut;

j. interdictia de a lucra cu scule defecte, improvizate, sau alte scule decât cele cu care este dotat locul
sau de munca si pentru care este instruit;

k. necesitatea verificarii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie înainte de începerea lucrului,

aratându-se pericolul pe care îl reprezinta pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de
protectie a muncii defecte;

l. modul de efectuare a transportului în interiorul santierului în conditii de securitate si mijloacele de

transport care pot fi utilizate;

m. folosirea instalatiilor electrice în conditii de deplina securitate si interdictia de a interveni la instalatii

electrice defecte pentru muncitorii de alta profesie decât cea de electrician de întretinere;

n. mijloace de prim ajutor în caz de accidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde sînt
amplasate acestea si accesul la ele;

o. reguli de lucru stabilite prin proiectele de executie, care

nu se gasesc în prezentul regulament.

107. Dupa terminarea timpului de instructaj la locul de munca, acesta fiind de minimum 8 ore, se va face
verificarea riguroasa a cunostintelor însusite de muncitori la acest instructaj, completându-se rubrica de fisa
prevazuta pentru aceasta instruire, si se va semna de catre persoana care a facut instructajul si de catre
persoana instruita.

În cazul în care muncitorul instruit nu a asimilat cunostintele necesare, instruirea se va repeta pâna la
însusirea completa a acestuia.

108. Dupa terminarea instructajului introductiv general si a instructajului la locul de munca, muncitorul va fi testat
de catre seful ierarhic al sefului punctului de lucru, care va semna fisa de instructaj la rubrica respectiva.

109. Este strict interzis ca un muncitor sa fie admis Ia lucru fara sa aiba efectuate instructajul introductiv general
si cel la locul de munca, precum si testarea cunostintelor de catre seful ierarhic al conducatorului locului de
munca.

110. Instructajul periodic în activitatea de constructii-montaj se face la locul de munca dupa 30 de zile de la
angajare si se repeta mereu la acest interval de timp.

Instructajul periodic se face înaintea începerii lucrului si are drept scop sa reaminteasca muncitorilor
regulile de protectie si igiena a muncii si sa fie discutate reguliIe de protectie a muncii care trebuie respectate la
lucrarile care urmeaza sa fie executate în perioada urmatoare.

111. Instructajul periodic se face în mod obligatoriu în urmatoarele cazuri:

 - când un muncitor a lipsit mai mult de 30 de zile de la lucru;

- când s-au modificat tehnologiile de lucru, s-au schimbat utilajele sau sculele;

- când muncitorul a fost mutat la alt loc de munca;

- când au aparut modificari ale regulilor de protectie a muncii;

- la revenirea muncitorilor din concediu pentru incapacitate temporara de munca, în urma unui accident
sau a unei boli.

112. Fisele de instructaj pentru protectia si igiena muncii se vor pastra de catre conducatorul locului de munca si
sînt valabile numai în unitatea care le-a întocmit.

113. Pentru vizitatori în grup ai santierului, pentru lucratori temporari sau zilieri, cât si pentru echipe de
proiectanti, se pot întocmi fise colective de instructaj conform formularului tipizat.

114. În functie de complexitatea lucrarilor si de gradul de periculozitate al lucrarilor se vor face instructaje
bilunare, saptamânale si chiar zilnice.

115. Înainte de începerea fiecarei zile de munca, se va face un mic instructaj privind lucrarile care urmeaza sa fie
executate, descriindu-se fazele de lucru, factorii de risc si masurile necesare de protectie a muncii.

Acest instructaj se va face de catre maistru, sau în cazul în care maistrul are mai multe lucrari care sînt
dispersate, el va fi înlocuit de seful de echipa la instruirea zilnica.

Fisele de instructaj pentru protectia muncii se vor completa fara corecturi în toate rubricile, si fara
omisiuni. Datele personale, semnaturile pentru instructajul introductiv general, instructajul la locul de munca si
testarea sefului ierarhic al conducatorului locului de munca trebuie sa fie pastrate si sa însoteasca fisele
completate pe toata durata activitatii în unitatea titularului.

116. Fisele de instructaj care nu contin semnaturile în original, duplicatele, copiile dupa fise sau fisele care au
mentiunea ss indescifrabil sunt lipsite de valabilitate.

117. La instructajul de protectie si igiena a muncii, în toate

fazele, nu se instruiesc mai mult de 20 de persoane odata si nu se instruiesc muncitori de profesii

diferite.

118. Este interzisa instruirea muncitorilor în stare de oboseala, bolnavi sau în stare de ebrietate.

119. Persoanele care, potrivit legii si regulamentului de protectie si igiena a muncii, au sarcina sa efectueze
instructajul de protectie a muncii, sunt obligate sa efectueze aceste instructaje cu foarte multa constiinciozitate si
cu respectarea prevederilor regulamentului prezent, fiind raspunzatoare, din punct de vedere legal, în cazul în
care se constata accidentarea unui muncitor care n-a fost instruit corespunzator regulamentului.

120. Instructajul zilnic se va face în urmatoarele conditii:

a. Înainte de începerea programului, conducatorul punctului de lucru va efectua în fiecare zi un instructaj

privind lucrarile care urmeaza a se executa în ziua respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistându-se
asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de protectie necesare si a mijloacelor de prevenire a
accidentelor de munca.

La acest instructaj vor participa sefii formatiilor de lucru si toti muncitorii prezenti.

b. Durata instructajului zilnic nu va fi mai mare de 15 minute, exceptie facând lucrarile foarte periculoase,
unde durata poate fi majorata pâna la stabilirea detaliata a procedeelor de lucru;

c. La lucrarile cu grad ridicat de periculozitate, la care,

potrivit regulamentului, trebuie sa acorde asistenta tehnica compartimentul de protectie a muncii, acesta
va participa si la instructajul zilnic si, împreuna cu maistru si seful formatiei, vor stabili metodologia de lucru si
procedeele de prevenire a accidentelor de munca.
 [top]

CAPITOLUL 10

Repartizarea personalului la locurile de munca

121. Toate procesele de munca vor fi conduse si supravegheate de persoane care au pregatirea profesionala
corespunzatoare functiei si care au fost numite în acest scop .

122. Repartizarea muncitorilor la locurile de munca se va face în functie de urmatoarele criterii:

a. calificarea profesionala pe care o impune gradul de tehnicitate a lucrarilor care li se încredinteaza;

b. conditiile în care se desfasoara munca, factorii de risc si îmbolnavirile profesionale;

c. aptitudinile pentru meserie, experienta, capacitatea fizica si psihica;

d. starea de sanatate, respectându-se cu strictete avizele medicale;

e. conditiile speciale de munca care trebuie asigurate femeilor si tinerilor.

123. La repartizarea persoanelor cu infirmitati se vor avea în vedere urmatoarele conditii:

a. recomandarea medicala privind capacitatea de munca, respectându-se cu strictete interdictiile stabilite

de medici;

b. nivelul la care a scazut capacitatea fizica sau psihica de munca prevazuta în certificatul medical de
stabilire a infirmitatii;

c. specificul locului de munca sa permita munca în echipa si posibilitatea ca persoanele cu infirmitati sa

poata fi supravegheate permanent;

d. exigentele cerute de locul de munca sau de meserie, astfel ca acestea sa nu poata cauza riscuri de
accidentare sau de îmbolnavire pentru persoanele infirme sau pentru cei care lucreaza împreuna cu ele în
echipa.

124. La locurile de munca cu potential ridicat de accidentare vor fi repartizati numai muncitorii cu înzestrare fizica
deosebita, aptitudini certe pentru meseria si lucrarea în executie, precum si multa experienta în munca.

125. La lucrarile care se executa la înaltime se vor repartiza numai muncitori care întrunesc conditiile de vârsta,
sanatate, calificare si experienta prevazute în prezentul regulament.

126. Tinerii sub 18 ani nu vor fi admisi sa lucreze în locuri de munca grele sau periculoase si nu li se vor
încredinta munci pe care sa le execute singuri, ci numai în cadrul unei echipe.

127. Femeile gravide vor fi repartizate la munci usoare, care sa nu le dauneze sanatatii si care sa asigure
întocmai cerintele starii fiziologice în care se afla, fiind interzisa repartizarea lor la munci care se executa în
poztie ghemuita sau în ghenunchi.

128. Este interzisa încadrarea în munca a tinerilor sub 16 ani. Tinerii între 16 si 18 ani vor fi admisi la angajare
numai cu consimtamântul scris al partilor sau al tutorilor si vor presta munci nepericuloase, potrivite cu
înzestrarea lor fizica, aptitudinile si cunostintele lor.

129. La repartizarea tinerilor sub 18 ani se vor avea în vedere urmatoarele interdictii:

a. repartizarea lor la munci grele, vatamatoare sau periculoase;

b. depasirea timpului normal de lucru de 8 ore;

c. lucrul în timpul noptii.

La repartizarea muncitorilor la lucru se vor respecta cu strictete toate prevederile si interdictiile prevazute în
prezentul regulament privind meseriile si operatiile care se executa în activitatea de constructii-montaj.

[top]

CAPITOLUL 11

Propaganda de protectie si igiena a muncii

130. Propaganda de protectie si igiena a muncii are drept scop sa formeze în constiinta muncitorilor convingerea
ca respectarea regulilor de protectie a muncii si comportamentului corect în timpul lucrului contribuie la
prevenirea accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale. Înlaturarea cauzelor care contribuie la
producerea accidentelor si îmbolnavirilor profesionale se poate face numai printr-o munca de educare
permanenta si intensa. 131. Mijloacele de propaganda trebuie sa corespunda scopului urmarit, textul si imaginile
trebuie sa fie sugestive si clare, sa aiba calitati instructive, astfel încât privindu-Ie, muncitorii sa înteleaga cum
trebuie sa lucreze pentru a se feri de accidente.

132. Propaganda de protectie si igiena a muncii se realizeaza prin urmatoarele mijloace:

a. cabinetul de protectie si igiena a muncii;

b. instructiuni scrise de protectie si igiena a muncii;

c. afise de protectie a muncii, placarde, placi avertizoare, panouri, caricaturi tematice de protectie a
muncii, schije,

semne conventionale de comanda;

d. filme, diafilme, diapozitive.

133. Conducatorul punctului de lucru va întocmi, în colaborare cu compartimentul de protectie a muncii,

instructiunile proprii de lucru, care vor fi aprobate de consiliul de administratie. Compartimentul de protectie si
igiena a muncii va pastra la cabinet un exemplar din aceste instructiuni.

134. Instructiunile proprii de protectie si igiena a muncii trebuie sa corespunda cu instructiunile de lucru si
tehnologiile de executie, detaliindu-le si explicându-le pe acestea, privind modul corect si nepericulos de
executie, astel încît sa fie prevenite accidentele si bolile profesionale.

135. Instructiunile proprii de protectie si igiena a muncii vor fi revizuite periodic, la cel mult 3 ani, si ori de câte ori
se schimba utilajele, se modifica tehnologiile de lucru, sau se fac modernizari.

136. Instructiunile de protectie a muncii trebuie sa fie formulate clar si concis pentru a fi usor memorate, iar
termenii în care sunt redactate trebuie sa fie cei folositi în tehnologiile de lucru.

137. Consiliile de administratie, împreuna cu compartimentul de protectie si igiena a muncii (sau persoana
însarcinata cu aceasta activitate), vor întocmi si afisa la toate locurile de munca (utilaje, instalatii, lucru la
înaltime, locuri periculoase, faze, operatii) instructiuni proprii cuprinzând urmatoarele prevederi:

a. reguli de protectie si igiena a muncii cu caracter general si reguli specifice locului de munca;

b. reguli suplimentare de protectie a muncii, necesare prevenirii accidentelor;

c. reguli de protectie si igiena a muncii privind întretinerea, interventiile si repararea utilajelor sau
instalatiilor;

d. reguli de protectie privind electrosecuritatea, specifice locului de munca (daca este cazul);

e. dispozitivele de protectie necesare, precum si modul lor de folosire;

f. echipamentul de protectie individual;

g. avertizarea asupra pericolelor care pot aparea în timpul lucrului;

 h. modul de a actiona al muncitorilor în caz de pericol;

i. masuri de prim ajutor care trebuie luate în diferite situatii;

138. Afisul se va folosi pentru a influenta comportamentul muncitorilor, având drept scop eliminarea comportarilor
periculoase care pot provoca accidente.

Pentru a fi eficace, afisul trebuie sa contina sfaturi concrete specifice locului de munca unde este
amplasat. Redactarea textelor trebuie facuta astfel:

- texte care contin indicatii;

- texte care contin interdictii;

- texte combinate (indicatii si interdictii);

- texte de prevenire a pericolului;

139. Placarda este un mijloc de propaganda care trebuie sa contina sfaturi scurte sau instructiuni privitoare la:
modul cum trebuie sa lucreze si sa se comporte muncitorii, îndeplinind în general rolul de a atrage atentia si a
avertiza despre un loc periculos.

140. Panoul va fi asezat într-un loc vizibil si va contine materiale documentare privind noutati în domeniul
protectiei muncii descrieri de accidente care au avut loc si masuri de prevenire.

141. Filmul va fi folosit ca mijloc de propaganda foarte eficace prin puterea de sugestie si patrundere. EI
stimuleaza dorinta de cunoastere si interesul muncitorilor, contribuind la aIegerea corecta a fenomenelor,
actiunilor sau a procedeelor de munca, justificând cerintele privitoare la securitatea muncii.

Folosit pentru reconstituirea accidentelor de munca, el creeaza emotii si sentimente puternice,

influentând atitudinea muncitorilor fata de pericolul pe care îl reprezinta nerespectarea regulilor de protectie a
muncii, precum si executie lucrarilor în conditii de insecuritate.

[top]

CAPITOLUL 12

REGULI DE IGIENA A MUNCll. ACORDAREA PRIMULUI AJUTO R.

Reguli de igiena a muncii privind efortul fizic

142. Muncitorii nu vor executa transporturi manuale si nu vor presta activitati permanente care necesita ridicari
de materiale a caror greutate depaseste valorile din tabelul de mai jos:

Distantele, pe care se executa transportul manual al greutatilor nu va depasi 60 m, diferenta de nivel va fi

de maximum 4 m pe schele sau scari, iar înaltimea maxima la care se pot ridica manual pe verticala sarcinile
admise fi de 1,5 m.

Greutati maxime admise de purtat sau de ridicat în raport grupele de vîrsta:

Femei Barbati
Grupa de vârsta Greutate Grupa de vârsta Greutate
Kg Kg
16-18 ani 5 16-18 ani 12
18-21 ani 8 18-21 ani 25
21-40 ani 12 21-45 ani 50
40-50 ani 10 45-55 ani 30
peste 50 ani 8 peste 55 ani 20
143. La încarcarea si descarcarea materialelor a caror greutate depaseste valoarea din tabel, sau în cazul în
care diferenta de nivel este mai mare de 4 m, se vor folosi utilaje sau se va lucra în echipa, astfel ca efortul
repartizat pe fiecare muncitor sa nu depaseasca Iimitele admise.

144. Când muncitorii lucreaza cu întreruperi, reprezentând mai mult de 65 % din programul de lucru, la ridicarea
sarcinilor nu se vor putea depasi urmatoarele greutati:

a. Ia adulti: femei - 20 kg, barbati - 50kg;

b. la adolescenti: fete - 12 kg, baieti - 20 kg.

Transportarea sarcinilor manual, pe plan înclinat, se va limita pentru barbati la 25 kg fara întreruperi si la
30 kg cu întreruperi, iar la femei 12 kg, lucrând cu întreruperi.

145. Transportarea greutatilor pe plan înclinat cu roaba sau caruciorul se va face în limitele tabelului urmator:

Mijloace de transport Greutatea în kg Înclinarea

terenului %°

femei barbati

- cu roaba, pe teren

consolidat sau pe 50 75 20 %°

scânduri....

- cu carucior având 3 100 130 10 %°

sau 4

roti, pe teren neted....

- cu carucior având 2 115 150 20 %°

roti,

pe teren neted

- cu carucior având roti, 60 80 10 %°

pe teren accidentat…

- cu vagonete, pe linie... 400 600 10 %°

- cu vagonete 600 800 10 %°

suspendate,

pe sine.....

146. Greutatile transportate, conform prevederilor acestui capitol se reduc cu 50 % pentru femeile gravide pâna
în luna a 5-a Este strict interzisa repartizarea femeilor gravide sa execute transporturi de sarcini care implica efort
fizic dupa luna a 5-a.

Acordarea primului ajutor în caz de accidentare

147. Agentii economici au obligatia sa organizeze posturi de prim ajutor si sa asigure cu truse sanitare locurile de
munca care prezinta pericole de accidentare sau de îmbolnavire profesionala.

148. Posturile si trusele de prim ajutor vor fi dotate cu materialele si medicamentele necesare, conform
baremurilor sanitare.
149. Persoanele care acorda primul ajutor vor fi instruite de personal medico-sanitar asupra modului si conditiilor
în care se acorda primul ajutor si a modului în care se transporta accidentatii la spital.

150. În posturile de prim ajutor se vor afisa regulile privind acordarea primului ajutor, numele persoanelor care
fac parte din echipa de prim ajutor si locul unde pot fi gasite. Mijloacele de asigurare a primului ajutor,
medicamentele, instrumentele si un caiet de evidenta a utilizarii acestor mijloace se vor pastra în trusele sanitare.

151. Postul de prim ajutor sau trusele sanitare vor fi date în grija unui salariat al unitatii, cu locul de munca
permanent, bine plasat, care va avea sarcina de serviciu de a urmari si completa postul sau trusa cu mijloacele
necesare.

152. Medicul la care este afiliata unitatea va controla modul de functionare a posturilor de prim ajutor, dotarea,
modul de utilizare a truselor si a medicamentelor si va da îndrumarile necesare, testând persoanele care acorda
primul ajutor asupra cunostintelor în domeniu.

Fracturi si luxatii

153. Se aseaza accidentatul astfel ca partea vatamata sa nu se miste în timpul transportului, pentru a nu se risca
transformarea fracturii într-o rana deschisa care ar putea proveni din taierea unei vene sau artere de catre vreun
segment de os ascutit, precum si pentru a atenua durerile în timpul transportului spre spItal.

Nu se va intervenii pentru îndepartarea luxatiei de catre muncitorul care acorda primul ajutor, aceasta obligatie
revenind medicului chirurg.

154. La fracturile craniene, provocate de lovituri la cap sau de caderea în cap, se vor aplica imediat comprese
reci.

Când se presupune ca s-a produs o fractura a coloane vertebrale, prin cadere de la înaltime sau alte
cauze accidentatul va fi ridicat de jos cu mare atentie, cu ajutorul unei scânduri introduse cu grija deosebita sub
corpul sau. În timpul acordarii primului ajutor în astfel de cazuri, este cu desavârsire interzisa îndoirea corpului
persoanei accidentate, deoarece în astfel de cazuri se poate sectiona maduva spinarii, fapt care provoaca
paralizia membrelor sau chiar moartea.

155. La fracturarea sau luxatia claviculei, se va pune sub brat un sul sau ghemotoc din vata sau cârpe, se va
bandaja bratul dupa ce va fi îndoit din cot în forma de unghi drept, cu bandajul aplicat dinspre partea vatamata
spre spate, apoi se va lega mâna de gît cu o legatura prinsa de antebrat sau cot si se va aplica o compresa rece
pe fractura sau luxatie.

156. La fractura sau luxatia oaselor bratelor se vor aplica atele (scândurele) pe ambele parti ale bratului fracturat,
apoi se va lega bratul de gât, la fel ca la fractura claviculei, dar fara a mai baga ghemotoace sub brat, si în acest
caz se vor aplica comprese reci pe partea vatamata.

157. La fracturarea oaselor palmei se va pune în palma putina vata, apoi se va bandaja pe o scândura Iata cât
palma mâinii, dupa care se vor aplica comprese reci.

158. La fracturi sau luxatii ale picioarelor se va imobiliza partea vatamata prin sprijinirea cu o scândura, un bat,
un carton gros etc, astfel ca un capat sa fie la subsuoara, iar celalalt pâna la talpa (sau glezna).

159. La fracturile de coaste se va bandaja strans pieptul sau se va strânge cu un prosop în timpul expiratiei.

160. La contuziile produse în regiunea abdominala, însotite de lesin, sau la contuziile pe alte parti ale corpului,
produse în cadere, va fi chemata imediat salvarea pentru transportarea accidentatului la spital, întrucât exista
pericolul unei rupturi de organ si al hemoragiei interne.

161. În cazul unui corp strain patruns sub piele sau sub unghii, acesta va fi extras întreg, iar locul va fi
dezinfectat cu tinctura de iod si bandajat.

162. În cazul unei întinderi sau luxatii a tendoanelor, se vor apIica cormprese reci, un bandaj strâns si repaus.

Raniri

163. În cazul ranirilor, este posibila infectarea cu microbi aflati pe pielea ranii, în aerul din mediul înconjurator, în
pamânt, mâinile salvatorului sau pe un pansament nesterilizat.
 Sunt în mod deosebit periculoase ranile acoperite cu pamânt, în astfel de cazuri fiind obligatoriu ca
unitatea sanitara la care se prezinta ranitul sa faca injectii antitetanos.

164. Pentru a se evita formarea puroiului la aplicarea pansamentului, se vor respecta urmatoarele reguli:

a. persoana care executa pansamentul trebuie sa se spele bine pe mâini cu sapun sau, daca sunt
conditii, sa-si unga degetele cu tinctura de iod, în aceste conditii evitând sa atinga rana cu degetul;

b. este interzisa spalarea ranilor cu apa sau cu orice medicament, de asemenea acoperirea ei cu prafuri
sau unsori;

c. nu este permisa curatirea ranii cu nisip sau pamânt;

d. nu este permisa înlaturarea de pe rana a cheagurilor;

e. pe rana se vor aplica numai pansamente sterilizate din trusa de prim ajutor.

165. Materialul pentru pansament va fi despachetat astfel, încât sa nu se atinga cu mîinile partea care urmeaza a
fi aplicata pe rana.

166. În cazul lipsei unor pansamente sterile, se va întrebuinta o batista curata, de preferinta caIcata proaspat,
sau o fâsie pânza curata.

Hemoragii

167. Hemoragiile pot fi venoase, arteriale sau capilare. Hemoragiile venoase se caracterizeaza prin curgere
continua de sânge rosu închis, iar cele arteriale prin curgere de sânge rosu clar, în jet sacadat.

168. La acordarea primului ajutor se va urmari oprirea imediata a hemoragiei, procedîndu-se astfel:

a. partea ranita va fi ridicata în sus;

b. rana care sîngereaza va fi acoperita cu pansamente sterile luate din pachet, facute ghemotoc si
presate usor pe rana, fara atingerea ranii cu degetele; deasupra se aplica un strat de pansamente sau vata si se
bandajeaza strâns. Acest pansament compresiv nu se aplica atunci când pe rana sînt corpuri straine (schije,
bucati de sticla, etc) sau când este vorba de o fractura cu fragmente de os în plaga;

c. daca hemoragia nu se opreste cu pansamentul com- presiv, se apasa vasele sanguine care
alimenteaza regiunea ranita, prin îndoirea extremitatiior la încheietura, de deasupra hemoragiei, legând
extremitatile, apoi se trimite urgent accidentatul la medic sau se aduce medicul.

169. Oprirea hemoragiei arteriale prin apasarea cu degetul a vasului sanguin pe osul apropiat, se face cu
eficacitate în urmatoarele cazuri.

a. hemoragiile de la gît si cap, apasând artera carotida la nivelul gâtului spre vertebre;

b. hemoragiile din palme si degete, masând artera humerala la încheietura bratului;

c. hemoragiile de la subsoara si de la umar, apasând asupra arterei de sub brat (artera axilara al carei
puls se simte batând subsuoara;

d. hemoragiile de pe obraz, buze, barbie, apasând artera faciala pe maxilarul inferior;

e. hemoragiile de la extremitatile inferioare, apasând arterele

femurale pe oasele bazinului la plica inghinala de la baza coapsei si a arterei poplitee, în spatiul din
spatele genunchiului;

Apasarea vasului sanguin pe osul respectiv trebuie sa fie facuta cu putere.

170. Oprirea hemoragiilor prin îndoirea extremitatilor inferioare se face apasând la încheieturi cu ajutorul unui
ghemotoc sau sul, din orice material, care se aseaza în cavitatea formata din îndoirea încheieturii situate mai sus
de rana, apoi îndoind încheietura pâna la refuz peste ghemotoc sau sul. În aceasta pozitie, piciorul sau mâna se
leaga de corp.

171. Când îndoirea încheieturii nu este posibila din cauza unor fracturi concomitente, pentru oprirea hemoragiilor
puternice se va proceda la legarea ranii cu un cordon de jur-împrejurul membrului respectiv, deasupra
hemoragiei.

Drept cordon poate fi întrebuintata orice tesatura elastica, un tub de cauciuc, o jartiera, o bretea.

Înainte de a se aplica cordonul, membrul respectiv va fi ridicat cît mai sus, iar cordonul va fi pus cît mai
aproape de umar sau sold. Locul unde se leaga cordonul va fi înfasurat în prealabil cu o tesatura moale.

172. Legatura facuta pentru a opri hemoragia nu poate fi mentinuta mai mult de 90 de minute, pentru a nu
produce moartea tesuturilor din cauza lipsei sîngelui. Accidentatul va fi, transportat imediat la spital, având fixat
pe haina un bilet indicând ora când a fost facuta legatura.

173. În cazul hemoragiei nazale, accidentatul va fi culcat sau asezat cu capul pe spate, i se va desface camasa
la gît, se vor pune prisnite cu apa rece, i se vor strînge narile cu degetele, apoi se va introduce în nas un tampon
de vata cu tifon steril, îmbibat cu apa oxigenata.

Electrocutari

174. În primul rând se scoate accidentatuI de sub actiunea curentului electric, deconectând instalatia care este în
contact cu accidentatul.

175. În cazul în care accidentatul este în contact cu instalatia electrica la înaltime si este posibil ca la întreruperea
curentului electric acesta sa cada, se vor lua masuri pentru prevenirea caderii.

176. Daca întreruperea curentului nu este posibila imediat, la curentul de joasa tensiune (sub 500 V) se va
actiona pentru scoaterea accidentatului, asigurând salvatorul cu echipament electroizolant la mîini si la picioare.

177. La curentul de înalta tensiune (peste 500 V), accidentatul nu va fi atins decât dupa întreruperea curentului
electric.

178. Dupa întreruperea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea primului ajutor, care consta în
descheierea hainelor, încalzirea picioarelor si a corpului si începerea imediata a efectuarii respiratiei artificiale.

Sansele de revenire, ale accidentatului depind în totalitate de executarea în termenul cel mai scurt posibil
a respiratiei artificiale, orice secunda de întârziere în astfel de cazuri putând fi fatala .

179. Primul ajutor se acorda chiar la locul accidentului; transportarea accidentatului se va face numai când pe
locul respectiv pericolul de electrocutare continua sa ameninte pe accidentat si pe salvator, sau când exista alte
pericole (producerea de explozii sau intoxicatii). Respiratia artificiala se face tot timpul transportului fara
întrerupere, pâna la spital.

Arsuri

180. Arsurile pot fi provocate din diverse cauze ca: substante lichide si solide fierbinti, aburi, arc electric etc.

La acordarea primului ajutor în cazul arsurilor se procedeaza în urmatoarea ordine: se scoate cu grija
deosebita îmbracamintea, se panseaza locul arsurii cu comprese sterilizate sau pânza curata, arsura nu se
atinge cu mîinile si nu se unge cu alifii, uleiuri, vaselina sau cu alte solutii.

181. Sunt interzise urmatoarele interventii:

a. spargerea basiciior formate de arsuri;

b. înlaturarea eventualelor materiale lipite de rana;

c. smulgerea partilor de haine arse, lipite de corp;

La arsurile prvocate de arcul electric la ochi, se vor aplica prisnite cu acid boric.
182. Arsurile provocate de substante chimice (acide sau alcaline) se vor spala imediat cu apa multa sau într-un
curent repede de apa curgatoare.

Dupa spalare se va aplica o prisnita cu solutie de soda (2 % bicarbonat de sodiu) în cazul arsurilor cu
acizi, cu solutie slaba de otet sau acid boric (1,5 % acid boric) în cazul arsurilor cu alcaline.

Lesin, insolatie, soc caloric

183. În cazul aparitiei unei tendinte de lesin (ameteala, accese de voma, întunecarea vederii, lipsa de aer), sau
de lesin efectiv, accidentatul va fi culcat cu capul în jos si picioarele putin ridicate si i se va da sa miroasa o
solutie de amoniac. Se va stropi fata cu apa rece.

Când s-au produs insolatii sau soc caloric cu simptome de slabiciune sau dureri de cap, mers nesigur,
puls slabit, etc., accidentatul va fi scos imediat la aer si umbra, dezbracat, culcat, apoi va fi stropit cu apa rece pe
fata si piept. Daca este constient, i se va da apa sa bea. La întreruperea brusca a respiratiei, i se va face
respiratie artificiala.

Respiratia artificiala

Procedee de reanimare prin respiratie artificiala.

185. Reanimarea prin respiratie artificiala se practica în cazurile de accidentare prin electrocutare, cazurile de
asfixiere sau de înec.

Metoda respiratiei artificiale este singura procedura de salvare a accideritatilor care nu mai respira.
Succesul metodei depinde, de promptitudinea cu care se începe acordarea ajutorului, fiecare secunda fiind
hotarâtoare pentru prevenirea stopului cardiac. Dupa 5-10 secunde se produc leziuni foarte grave ale organelor
vitale, care fac imposibila supravietuirea.

Masajul extern al inimii se practica pentru salvarea accidentatilor a caror inima a încetat sa bata.

186. Metodele de efectuat respiratia artificiala sînt urmatoarele:

a. metoda gura la gura, sau gura la nas prin insuflarea aerului de la salvator la accidentat;

b. metoda cu aparate medicale de reanimare aflate în dotarea statiilor de salvare;

c. metode manuale de respiratie artificiala dupa procedeele: Schalffer, Sylvester, Sylvester-Brasch,

Helger-Nielson, Iny;

d. procedee complementare de reanimare prin inhalarea oxigenului.

187. Scopul respiratiei artificiale este de a suplini lipsa schimburilor gazoase în organism, cauzate de oprirea
respiratiei.

Metoda cea mai eficace consta în insuflarea aerului din plamânii salvatorului în plamânii accidentatului
prin respiratie gura la gura. Metoda este foarte avantajoasa si practica,datorita faptului ca nu necesita
echipament special pentru salvare, sau manevre obositoare.

Ordinea manevrelor este urmatoarea:

Accidentatul va fi culcat întins pe spate, cu fata în sus si se va controla daca sunt libere caile respiratorii.
În cazul în care caile respiratorii sînt blocate cu sînge, noroi, secretii sau corpuri straine, acestea vor fi
îndepartate.

Salvatorul se va aseza în genunchi lînga capul victimei si, cu mâna stânga bagata sub ceafa
accidentatului, îi va împinge capul pe spate. Prin aceasta manevra se elibereaza caile respiratorii astupate de
limba, care este cazuta în faringe, în cazul în care accidentatul si-a pierdut cunostinta.

Eliberarea aparatului respirator se mai poate realiza si procedând la împingerea mandibulei maxilarului
inferior înainte. Dupa efectuarea acestor pregatiri preliminarii, salvatorul va trage puternic aer în plamîni, apoi,
apasînd buzele sale pe ale victimei, îi va insufla aer în piept. Refularea aerului pe nasul victimei va fi împiedicata
prinzîndu-i narile ca într-un cleste cu doua degete de la mîna dreapta. În timpul insuflarii aerului, toracele victimei
va fi urmarit, pentru a se observa daca aerul a patruns în plamîni sau nu, controlându-se astfel eficacitatea
manevrelor. Dupa fiecare insuflare se Iasa gura si nasul accidentatului libere, evacuarea aerului producându-se
datorita elasticitatii toracelui si a plamâniior care îsi reiau pozitia normala.

Insuflarile se repeta la interval de 4-6 secunde, realizâdu-se astfel un ritm de 10-15 proceduri pe minut,
pîna la aparitia miscarilor respiratorii normale.

În cazurile în care accidentatul are gura înclestata, se va proceda la insuflari prin metoda gura la nas,
fixându-se buzele salvatorului pe narile victimei.

La accidentatii cu fracturi ale coastelor, sau cu leziuni ale organelor interne, aplicarea altor metode de
respiratie artificiala este periculoasa.

Masajul cardiac extern se practica pentru a se stimula revenirea batailor inimii, care si-a încetat
functionarea, ca urmare a unui accident prin electrocutare.

Metoda se realizeaza prin executarea unor compresiuni ritmice asupra inimii prin intermediul peretelui
toracic, procedându-se astfel:

- se culca accidentatul cu fata în sus, pe un plan tare, cu capul mai jos decât trunchiul;

- salvatorul îsi aseaza palmele suprapuse, localizând exact pozitia inimii în cutia toracica;

- se începe exercitarea de compresiuni ritmica cu palmele asupra toracelui, asigurându-se o apasare a

acestuia de 3-4 cm, într-un ritm de o apasare pe secunda. Procedând astfel, se imprima inimii compresiunea si
decompresiunea ritmica, suplinind contractia si decontractia muschiului inimii si mentinerea functiei de aspirare si
pompare a sângelui în reteaua sanguina, pâna când inima îsi reia bataile, reapare pulsul si se coloreaza
tegumentele si mucoasele. Bataile inimii se pot auzi punând urechea pe toracele accidentatului, apoi victima îsi
recapata cunostinta, pupilele reactionând la lumina, iar miscarile respiratorii îsi reiau functionarea spontan.

189. Stopul cardiac are drept urmare stopul respirator. În aceste cazuri, este necesar sa se execute concomitent
respiratia gura la gura si masajul cardiac extern.

Este bine ca atunci când este posibil, cele doua proceduri sa fie executate de doi salvatori, unul care va
face respiratia artificiala, iar altul masajul cardiac extern. Procedurile vor fi facute alternativ si ritmic, dupa patru
apasari pe torace se va face o insuflare cu aer. Când este un singur salvator, acesta va executa ritmic patru
apasari pe torace, apoi o insuflare puternica, pastrând acest ritm si folosind timpul necesar compresiilor pentru o
aspirare puternica a aerului, în vederea unei noi insuflari.

Pentru a favoriza ajungerea sângelui la nivelul inimii si al aerului, este necesar ca al doilea salvator (când
sînt doi) sa-i ridice picioarele victimei.

190. Procedurile de masaj cardiac si de respiratie artificiala se vor executa cu multa perseverenta, accidentatul
nu va fi abandonat cu usurinta, deoarece se pot pierde ultimele sanse de supravietuire.

În timpul executarii masajului cardiac se vor respecta cu strictete urmatoarele reguli, pentru a nu
compromite sansele de salvare:

a. se vor respecta ritmul corect si frecventa apasarilor;

b. apasarile nu vor fi brutale, deoarece se pot produce fracturi de coaste si leziuni ale organelor interne
(inima, ficat, plamâni);

Respiratia artificiala va fi executata dupa procedeul aratat în acest capitol, pîna la deplasarea
accidentatului la spital, unde se continua cu aparatura mecanica de reanimare.

Alte accidente

191. Corpurile straine patrunse în ochi vor fi eliminate printr-un curent de apa curata cu acid boric, turnata dintr-
un ceainic, sau cu ajutorul unei bucati de vata al unui tampon sau al unei comprese îmbibate în solutie de acid
boric 4 %.

Transportul ranitilor
192. La ridicarea si transportarea accidentatilor se vor lua masuri pentru a nu li se cauza acestora dureri, sau
zguduiri, precum si pentru a nu-i aseza într-o pozitie incomoda sau periculoasa.

193. Ridicarea accidentatului si asezarea lui pe targa, confectionata dintr-un material potrivit, se va face cu
atentie si coordonat, eventual dupa o comanda sau numaratoare. Operatorii stând pe acelasi genunchi si în
partea sanatoasa a corpului accidentatului, vor baga concomitent mâinile sub spate si sezut, astfel ca degetele
sa apese în partea cealalta.

194. Se recomanda ca accidentatul sa nu fie transportat la brancarda, ci aceasta sa fie împinsa sub corpul ridicat
de catre ceilalti oameni care acorda ajutorul.

195. În cazul fracturilor coloanei vertebrale sau a oaselor maxilarului inferior, daca brancarda este moale,
accidentatul va fi asezat cu fata în jos.

196. Transportul accidentatului cu brancarda pe loc plan se face cu picioarele înainte, la urcarea unei scari sau
pante, cu capul înainte. Brancarda va fi mentinuta tot timpul în pozitie orizontala.

197. Pentru a preveni clatinarea brancardei, persoanele care transporta accidentatul vor merge cu genunchii
putin îndoiti si nu vor ridica prea mult picioarele.

198. Coborârea accidentatului de pe brancarda se va face în acelasi mod ca si ridicarea lui pe brancarda.

199. La transportul cu brancarda pe distanta mai mare, purtatorii trebuie sa se ajute cu chingi legate de capetele
brancardei si trecute pe dupa gâtul lor.

[top]

CAPITOLUL 13

Riscurile profesionale în constructii

200. Toate locurile de munca, de asemenea toate meseriile, prin natura lor, implica un anumit risc de
accidentare sau îmbolnaviri profesionale, din cauza interventiilor imprudente sau riscante ale oamenilor.

Aceste riscuri profesionale trebuie cunoscute de muncitori si conducatorii proceselor de munca, la fel
cum trebuie cunoscute si mijloacele de combatere a lor.

201. Riscurile profesionale vor fi evidentiate pe faze de lucru în proiectele tehnologice, care vor contine
mijloacele de prevenire a lor, cum ar fi: dispozitive de protectie, metode de lucru, instructaj, recomandari
speciale.

202. Fabricantii de utilaje, de instalatii si de materale trebuie sa faca cunoscut prin cartea tehnica sau prin
instructiuni de utilizare, factorii de risc pe care îi implica folosirea produsului lor, precum si mijloacele de
combatere a acestor riscuri.

203. Prezentul regulament contine descrierea riscurilor posibile la urmatoarele lucrari:

- manipularea materialelor si a utilajelor de ridicat;

- repararea instalatiilor si a utilajelor;

- folosirea uneltelor de mîna;

Manipularea materialelor si utilajelor

204. Evitarea accidentelor de munca ce ar putea fi provocate în timpul destivuirii manuale a materialelor, se va
face respectându-se urmatoarele reguli:

a. înainte de începerea destivuirii se va verifica stabilitatea stivei;

b. desfacerea stivei se va face de sus în jos, pe rânduri complete, smulgerea materialelor din stiva sau
rasturnarea acesteia fiind interzisa.
205. Prevenirea accidentelor în timpul descarcarii si încarcarii din mijloace de transport, se va face respectându-
se urmatoarele reguli:

a. se vor folosi grinzi sau sine înclinate de dimensiuni care sa poata sustine sarcina manipulata;

b. grinzile sau sinele vor fi bine fixate la partea inferioara, iar la partea superioara nu vor depasi nivelul
platformei din care se descarca;

c. distanta dintre grinzi sau sine nu va fi mai mare de 1,5 m;

d. urcarea sau coborârea materialelor pe sine sau grinzi se va face concomitent cu doua frânghii sau
cabluri, sub comanda sefului formatiei de lucru;

e. este interzisa rostogolirea libera a materialelor, precum si descarcarea lor simultana pe acelasi plan
înclinat.

206. Accidentele posibile în timpul transportului manual al materialelor, pot fi evitate respectând urmatoarele
reguli:

a. se vor folosi unelte adecvate si rezistente pentru sustinerea greutatii;

b. Ia transportul sarcinii pe umar, muncitorii vor folosi acelasi umar, vor avea aceeasi înaltime si se vor
deplasa în pas cadentat;

207. Accidentele posibile în timpul stivuirii materialelor vor fi evitate respectându-se urmatoarele reguli:

a. stivele vor fi asigurate împotriva rasturnarii, sau a rostogolirii materialelor;

b. înaltimea stivei materialelor cu forme geometrice regulate, fara stâlpi de sustinere laterali, trebuie sa
fie de 1,5 m pe latura mica a bazei;

c. nu se vor stivui decât materialele care au aceleasi forme geometrice regulate;

d. materialele ambalate nu vor fi stivuite când ambalajele sînt deteriorate.

208. Accidentele care ar putea fi produse în timpul destivuirii cu mijloace mecanice de ridicat vor fi evitate,
respectându-se urmatoarele reguli:

a. destivuirea se va face numai de sus în jos;

b. este interzis sa se smulga profilurile din stiva;

c. se va verifica stabilitatea stivei înainte de formarea sarcinei;

d. seful de echipa va alege numai metode de lucru nepericuloase;

e. în cazul în care lipsesc intervalele pentru introdus sufa sau lantul, se va ridica cu macaraua un capat al
sarcinii, atât cât este necesar pentru a introduce un obiect, apoi se va repeta operatia la celalalt capat al stivei.

Manevrele se vor executa numai la semanalizarea legatorului de sarcina instruit si autorizat.

209. Accidentele în timpul transportarii sarcinilor pot fi evitate astfel:

a. înainte de a începe transportul, sarcina va fi ridicata pâna la înaltimea de 10 cm de sol sau de pe stiva,
pentru ca sufa sa fie întinsa si sa se echilibreze sarcina;

b. în cazul în care materialele din sarcina sunt prinse între cele din stiva, se vor desface fara a fi smulse
prin socuri;

c. legatorul de sarcina se va retrage din zona de manevra si va interveni numai dupa ce va semnaliza
macaragiul si când sarcina este în stare de repaus.
210. Accidentele în timpul transportului auto vor putea fi evitate, respectând urmatoarele reguli:

a. materialele nu vor fi rezemate de obloane, atunci când sunt transportate cu mijloace auto;

b. în spatele cabinei soferului va fi montat un scut de protectie, pentru a se evita accidentele în cazul
opririlor bruste;

c. în cazul materialelor lungi, acestea nu vor depasi cu mai mult de 1/3 lungimea platformei;

d. este interzis ca materialele lungi sa fie târâte, în cazul transportului auto;

e. greutatea materialelor transportate nu va depasi capacitatea de transport a autovehiculului

f. este interzis sa fie transportate persoane pe platforma autovehiculelor, atunci când se transporta
materiale care se pot deplasa în timpul mersului.

211. Accidentele care se pot produce în timpul descarcarii profilurilor din mijloacele de transport pot fi evitate
respectându-se urmatoarele reguli:

a. descarcarea se va face de regula cu mijloace mecanice de ridicat;

b. dupa formarea si legarea sarcinii, legatorul de sarcini

se va îndeparta de Iânga sarcina în afara razei de actiune a macaralei;

c. pentru legat sarcina se vor folosi numai sufe în buna stare, improvizatiile fiind interzise;

d. mijlocul de transport va fi asigurat împotriva deplasarii;

e. sarcinile lungi vor fi legate în doua locuri cât mai aproape de capete;

f. soferul sau alte persoane vor parasi cabina sau zona de manevra a macaralei;

212. Accidentele produse în timpul transportarii si asezarii sarcinii la locul destinat pot fi evitate, respectând
urmatoarele reguli:

a. sufele alese pentru ridicarea sarcinii vor fi confectionate de unitati autorizate, vor avea marcate sarcina
maxima admisa si data verificarii;

b. starea sufelor va fi verificata vizual;

c. pentru manevre va fi folosit codul de semnalizare;

d. dupa fixarea sufei si legarea în cârligul macaralei se verifica siguranta cârligului, apoi se leaga sarcina;

e. dupa fixare, sarcina se ridica 10 cm de la sol, pentru echilibrare si pentru înlaturarea materialelor care
au ramas în stiva, dupa aceea se deplaseaza sarcina la locul dorit, fara ca deplasarea sa se faca pe deasupra
oamenilor sau a utilajelor;

f. locul unde se aseaza sarcina este amenajat în prealabil, se pun suporturi daca este cazul, se verifica
stabilitatea sarcinii, apoi se dezleaga.

213. Accidentele provocate de caderea sarcinii din cârligul macaralei, ca urmare a ruperii sufei sau desprinderii
sarcinii,

pot fi prevenite respectând urmatoarele reguli:

a. cârligele macaralelor trebuie sa fie prevazute cu siguranta;

b. nu se va depasi sarcina admisa a macaralei;

c. sufele vor fi în buna stare, având marcata sarcina maxima pe placa de timbru;
 d. când nu se cunoaste greutatea sarcinii, este interzisa ridicarea;

e. se echilibreaza sarcina la 10 cm de sol, înainte de a fi deplasata;

f. sarcina nu va fi deplasata pe deasupra oamenilor si utilajelor.

214. Accidentele provocate de manevrarea incorecta a sarcinii vor fi prevenite respectând urmatoarele reguli:

a. sarcinile se deplaseaza atât pe verticala, cât si pe orizontala, lin si fara socuri;

b. se interzice cu desavârsire transportul sarcinilor cu cablurile în pozitie oblica;

c. materialele din stiva nu se vor smulge si nu se vor târâ pe jos;

d. sarcina se deplaseaza numai la comanda legatorului de sarcina, care va folosi codul de semnalizare;

e. nu sunt admise mai multe manevre simultan (ex: ridicare, translatie);

f. sarcina va fi dirijata cu o frânghie sau o bara lunga, si numai mergând în urma ei;

g. în timpul deplasarii sarcinii, macaragiul va folosi sem- nalizarea acustica;

h. când vizibilitatea este redusa, transmiterea comenzilor prin cod se va face de catre o a treia persoana,
plasata într-un loc din care poate sa observe sarcina si cârligul macaralei.

215. Accidentele provocate de existenta unor conditii necores- punzatoare (lumina, spatiu etc), vor fi prevenite
respectând urmatoarele reguli:

a. în depozite vor fi asigurate conditii de luminozitate corespunzatoare, fara umbre;

b. caile de acces vor fi în permanenta libere, depozitarea materialelor fiind interzisa; de asemenea se vor
amenaja locuri de refugiu;

c. zona de manevrare va fi luminata în permanenta, astfel ca macaragiul sa poata observa manevrele si

sa poata receptiona semnalizarea legatorilor de sarcina.

216. Accidentele provocate de aparitia unor defectiuni la macarale pot fi prevenite prin respectarea urmatoarelor
reguli:

a. în cazul defectarii macaralei, când sarcina ramâne suspendata, se va îngradi zona si se vor pune
placute avertizoare;

b. defectiunile macaralei vor fi remediate numai de catre mecanicii de întretinere, orice interventie a
persoanelor neautorizate fiind cu desavârsire interzisa;

c. macaraua va fi oprita numai în locuri stabilite, care vor fi comunicate sefului punctului de lucru;

d. este interzis sa se lucreze cu macaraua defecta.

Repararea instalatiilor si utilajelor

217. Pentru prevenirea accidentelor produse în timpul interventiei la utilaje sau instalatii si la repararea lor se vor
respecta urmatoarele reguli:

a. Ia reparatiile accidentale se va interveni numai dupa ce a fost informat maistrul care are în exploatare
utilajul si maistrul care coordoneaza reparatiile;

b. în cazul interventiilor la utilaje actionate electric, la reparatie va lua parte si electricianul de întretinere,
care va opri alimentarea cu energie electrica si va afisa pe tabloul de forta placuta avertizoare "Nu cuplati, se
lucreaza";

c. Ia demontarea si montarea pieselor grele se vor folosi instalatii de ridicat;

 d. metodele de lucru si masurile de prevedere vor fi stabilite de maistru si seful de echipa;

e. Ia lucrarile executate la înaltime se vor folosi schele sau platforme de lucru cu balustarde si se va
purta casca de protectie;

f. dupa terminarea reparatiei se va verifica instalatia de împamântare si legaturile electrice, iar cuplarea
la reteaua electrica se va face numai dupa asigurarea protectiei oamenilor care exploateaza utilajul sau
instalatia.

Folosirea uneltelor de mâna

218. Accidentele produse prin desprinderea unor aschii metafice de la daIti, ciocane si alte unelte, precum si din
materialul prelucrat, vor fi prevenite respectând urmatoarele reguli:

a. uneltele de mâna vor fi tratate termic, astfel încât la întrebuintare sa nu sara aschii metafice sau sa nu
se produca stirbiri sau fisuri;

b. uneltele de mâna vor fi controlate înainte de întrebuintare de catre muncitori, sefii de echipa si maistri.
Cele care prezinta defectiuni vor fi reparate daca mai este posibil, iar daca nu, vor fi înlocuite;

c. zona de lucru va fi împrejmuita cu paravane, pentru a nu accidenta persoanele care lucreaza în

apropiere.

219. Accidentele la ochi din cauza ruperii sculelor sau a aschiilor metalice rezultate din prelucrare vor fi prevenite
respectând urmatoarea regula:

- se vor proteja ochii cu ochelari de protectie la toate operatiile unde este posibil sa se desprinda aschii
sau particule metalice, deoarece viteza acestora este foarte mare.

220. Accidentele cauzate de ruperea cozilor la unelte sau alte defectiuni, precum si de desprinderea din scula,
vor fi prevenite respectând urmatoarele reguli:

a. cozile si mânerele uneltelor de mîna vor fi netede, bine fixate si de marime potrivita, ca sa permita o
prindere sigura si comoda. Cozile de lemn vor fi din esenta tare, cu fibre axiale drepte, fara noduri si crapaturi;

b. fixarea cozilor se va face cu pene metalice cores punzatoare, montate în diagonala.

221. Accidentele produse în timpul folosirii uneltelor actionate pneumatic (polizoare, perforatoare, masini de
gaurit) vor fi evitate astfel:

a. se vor utiliza ochelari de protectie;

b. toate uneltele actionate pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei si cu dispozitive
care sa împidice functionarea lor necomandata. Înainte de a fi lasate din mâna, vor fi oprite;

c. pornirea se va face numai dupa ce se ia unealta în mîna;

d. dispozitivele de comanda pentru pornire si oprire vor fi mentinute în stare corespunzatoare.

222. Accidentele produse în timpul desprinderii furtunului pentru aer comprimat vor fi prevenite astfel:

a. fixarea furtunurilor pe racordul uneltei va fi asigurata cu coliere metalice;

b. se racordeaza furtunul la reteaua de aer comprimat, se monteaza scula, apoi se da drumul la aer;

c. polizoarele cu aer comprimat se Iasa din mâna numai dupa oprirea lor; pornirea lor se face dupa ce au
fost ridicate si tinute în mîna.

223. Accidentele produse prin electrocutare vor fi prevenite luîndu-se urmatoarele masuri:

a. Ia utilizarea sculelor de mâna actionate electric se vor folosi covorase electroizolante, manusi si cizme
electro- izolante;
 b. carcasa sculei va fi legata la pamînt cu conductor de cupru flexibil;

c. lampile portative se vor alimenta de la reteaua de 24 V, iar în cazul lucrului în medii foarte periculoase
cu temperatura peste 30°C si umiditate peste 0,79%, se va folosi pentru iluminat tensiunea de 12 V.

224. Accidentele provocate prin taiere cu scule ascutite vor fi prevenite astfel:

a. uneltele de mâna vor fi pastrate în lazi, rasteluri sau suporturi speciale sau dulapuri, asezate cu partea
netaioasa spre exterior, pentru a se evita înteparea sau taierea mâinilor;

b. uneltele ascutite sau taioase se vor purta în teaca sau tuburi de protectie. Este strict interzis a se purta
în buzunare, fara sistem de protectie.

225. Accidentele provocate de caderea sculelor de la înaltime vor fi prevenite astfel:

a. Ia lucrarile pe trepte, scari mobile, schele, tavane, platforme, la înaltime, muncitorii vor avea truse pentru
pastrat sculele, iar transportul lor se va face în genti rezistente;

b. urcarea pe scari verticale se va face fara scule, pentru ca ambele mâini sa fie libere; nu se vor purta
scule în buzunar.

226. Accidentele provocate de chei fixe la strângerea suruburilor vor fi prevenite astfel:

a. se vor întrebuinta numai chei calibrate si nu se vor utiliza prelungitoare la chei;

b. pentru strîngerea suruburilor la care este necesara o anumita forta de strîngere, se vor utiliza chei
dinamo- metrice.

227. Accidentele care pot fi cauzate de explozii la folosirea sculelor în medii explozive vor fi prevenite astfel:

a. în cazul lucrarilor executate în locuri cu concentratii de gaze inflamabile, se vor utiliza scule care nu
produc scântei (din bronz sau alama);

b. în situatia în care nu se cunoaste natura gazelor, lucrarea se începe numai cu încunostiintarea

conducatorului procesului de productie, dupa ce s-au luat în prealabil masuri corespunzatoare.

228. Arsurile provocate de lampa de benzina vor fi prevenite astfel:

a. lampa de benzina va fi verificata înainte de începerea lucrului;

b. rezervorul de benzina va fi umplut numai la 3/4 din capacitate;

c. dopul orificiului de alimentare va fi însurubat cel putin 4 spire, având garnitura corespunzatoare;

d. pentru reducerea presiunii, se interzice desurubarea capacului de alimentare si se va folosi numai supa
de siguranta;

e. se interzice alimentarea lampii de benzina cu arzator aprins sau încalzit si în apropierea surselor de foc
deschis.

[top]

CAPITOLUL 14

Mijloace individuale de protectie

Îmbracamintea de protectie

229. Masurile de protectie colectiva luate la locurile de munca vor fi completate (cu echipamente si materiale de
protectie individuale, care sunt prevazute în normative.
230. Folosirea echipamentului de protectie individuala se ia în considerare numai atunci când se constata ca este
imposibila, deficita sau insuficienta aplicarea masurilor de protectie colectiva.

231. Echipamentele individuale sunt destinate sa asigure protectia muncitorilor în conditii de munca sau mediu
care trebuie aduse la cunostinta si aplicate cu strictete.

232. Pe baza prevederilor Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie în
functie de conditiile de lucru, compartimentul de protectie a muncii va întocmi si supune spre aprobare Consiliului
de administratie lista echipamentului necesar unitatii.

233. Conducatorii locurilor de munca si sefii de echipa nu vor permite executarea lucrarilor înainte de a verifica
daca fiecare muncitor este dotat cu echipamentul de protectie si materialele de protectie necesare, precum si
daca muncitorii cunosc modul de utilizare corecta a acestora.

234. Agentii economici sunt obligati sa înlocuiasca imediat echipamentul de protectie deteriorat sau care nu mai
corespunde calitativ.

235. Muncitorii sînt obligati sa verifice înainte de începerea lucrului echipamentul de protectie si sa ceara
înlocuirea celui degradat, de asemenea sa cunoasca modul de utilizare corecta a echipamentului.

236. Îmbracamintea de protectie va fi aleasa în functie de conditiile de lucru, fiind utilizate acele echipamente
care asigura maximum de securitate a muncii si care asigura de asemenea confortul în timpul executiei.

237. În conditiile de lucru care prezinta un pericol de explozie sau de foc este interzisa purtarea la lucru a
materialelor confectionate din celuloid sau alte materiale inflamabile, de asemenea este interzisa utilizarea
îmbacamintii din fibre sintetice.

Centura de siguranta

238. Centura de siguranta se va utiliza în mod obligatoriu la locurile de munca unde exista pericolul de cadere de
la înaltime si numai pentru lucrarile la care nu se poate utiliza schela.

239. Înlocuirea schelei cu centura de siguranta este strict interzisa.

240. Înainte de utilizarea centurii de siguranta, se va verifica amanuntit starea cusaturilor, cordonul, partile
metalice, frânghia sau lantul si cârligele de siguranta. Se interzice utilizarea centurilor care prezinta urmatoarele
defectiuni:

a. Ia cordonul centurii: cusaturi deteriorate, taieturi, rosaturi, portiuni putrezite, ruperi ale fibrei, pete de
mucegai; se va verifica fiecare nit.

b. Ia partile metalice: rupturi, defectiuni de functionare a cârligului de siguranta, fisuri.

c. Ia frânghiile de siguranta: parti putrezite, mucegaite, rupte, arse, destramate, fise rupte, capete
despletite, lipsa de ocheti, rosaturi la ocheti. Se va verifica rezistenta la rupere.

241. Toate accesoriile si întariturile centurilor de siguranta trebuie sa suporte o greutate cel putin egala cu
rezistenta de rupere specificata pentru centura respectiva.

242. Înainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile sale vor fi verificate de purtator prin solicitarea
mecanica la propria greutate. Rezistenta centurilor trebuie sa fie suficienta pentru a suporta o tensiune brusca
rezultata din caderea unui lucrator de la înaltime.

243. Centurile de siguranta, pe lânga caracteristicile lor mecanice (rezistenta la uzura, la umiditate, la coroziune)
vor fi adaptate astfel, încât sa corespunda cât mai bine conditiilor de munca, oferind si comoditate în timpul
lucrului.

244. Diametrul funiei trebuie sa fie de 14-16 mm pentru cânepa, de 10-12 mm pentru nylon, de 8-9 mm pentru
cablu de otel.

245. Funiile din fibre sintetice au avantajul de a fi elastice (au alungirea de 30%), deci rezista la o cadere de la
înaltimi mari. Aceste funii amortizeaza socul dinamic al opririi corpului, când acesta ajunge la capatul cablului în
urma caderii, datorita caracteristicilor lor elastice.
Frânghiile din fibre sintetice nu absorb apa si sunt mai rezistente la coroziuni, dar este contraindicat sa fie lasate
în apropierea surselor de caldura, întrucât se deterioreaza la temperaturi de peste 60 oC.

246. Frânghiile din cânepa nu vor avea diametrul mai mic de 20 mm, deoarece acestea pierd adesea pîna la
50% din rezistenta datorita umiditatii.

247. La utilizarea centurilor de siguranta se va tine seama atât, de rezistenta centurii, cât si de rezistenta
frânghiei si de modul de prindere. Se va acorda toata atentia punctelor de care se prinde frânghia, pentru ca
acestea sa fie rezistente.

Alegerea punctelor de legare (sigur si bine plasate) constituie principala dificultate la utilizarea centurii de
siguranta. Sefii de echipa si maistrii vor supraveghea cu cea mai mare atentie aceasta operatie.

Casca de protectie

248. Datorita vulnerabilitatii capului si a urmarilor grave pe care le cauzeaza asupra sa caderile de obiecte si
ciocnirile întâmplatoare, casca de protectie este o componenta foarte importanta a echipamentului de protectie
pentru constructori.

249. Importanta castii de protectie este deosebita si datorita gradului de siguranta pe care îI confera casca de
protectie, pentru persoanele care o poarta permanent; acestea se împiedica mai putin de obiectele iesite în cale
decât celelalte si se deplaseaza mai sigur, idee sustinuta de specialisti în domeniul P.M.

250. Purtatul castii de protectie este obligatoriu pentru toate persoanele care lucreaza pe santiere de constructii,
precum si pentru persoanele care viziteaza ocazional santierele.

251. Casca de protectie trebuie sa fie prevazuta cu o captuseala (capastru) confetionata din tesatura textitla sau
dintr-un material plastic care trebuie sa se regleze dupa forma capului si care are rolul de a amortiza socul
obiectelor cazute de la înaltime sau al caderii muncitoriior de la înaltime. Sistemul de amortizare trebuie astfel
reglat, încât între el si fundul calotei sa ramâna o distanta de cel putin 3 cm.

252. Este cu desavârsire interzis sa se poarte casti de protectie fara captuseala de amortizare (capastru).

- Casca de protectie se poarta tot timpul legata sub barbie cu un snur sau o curea bine fixata.

- Casca de protectie se va verifica zilnic înainte de începerea Iucrului din punctul de vedere al integritatii
si al sitemului de amortizare. Daca se constata fisuri sau defectiuni la sistemul de amortizare, casca va fi scoasa
imediat din uz.

253. În anotimpurile friguroase sau în Iocurile de munca cu temperaturi scazute, casca de protectie se va purta
peste un capison confectionat din lâna.

254. Rostul castii de protectie trebuie sa fie foarte bine explicat la instructajul de protectie a muncii în toate fazele
de instruire si trebuie de asemenea foarte bine înteles de muncitori.

255. Constructorii vor face observatii la producatorii de casti de protectie asupra calitatii castilor.

Protectia ochilor

256. Sticlele sau materialele plastice transparente pentru lentilele sau vizierele de protectie vor avea urmatoarele
caracteristici:

a. vor avea rezistenta necesara scopului pentru care sunt întrebuintate;

b. nu vor avea dungi, bule de aer sau alte defecte;

c. calitatea optica va fi deosebita.

257. Ochelarii de protectie care se folosesc pentru sudura vor avea sticla mata.

258. Ochelarii de protectie care au fost întrebuintati de un lucrator vor fi sterilizati, iar partile care nu pot fi
sterilizate (cum este banda elastica) vor fi înlocuite.
259. Ochelarii de protectie si vizierele care nu sînt întrebuintate vor fi pastrate în ambalaje închise care sa le
protejeze împotriva vatamarilor mecanice si murdariei.

260. Ochelarii de protectie si vizierele pentru fata vor fi controlate la intervale regulate, toate partiie defecte vor fi
imediat remediate sau înlocuite.

Protectia auzului

261. La locurile de munca unde zgomotul depaseste nivelurile maxime admise, este obligatoriu sa fie cautate
solutii tehnice pentru reducerea acestuia.

În cazul în care nu se pot realiza masuri satisfacatoare de reducere a zgomotului, personalul expus va fi dotat
obligatoriu cu dispozitive de protectie a auzului, cum ar fi: dopuri din vata parafinata, antifoane interne, casti
antifoane.

262. În functie de conditiile de munca si cerintele fiziologice ale activitatii, vor fi alese dispozitivele de protectie a
auzului adecvate locului de munca.

263. Muncitorii care lucreaza în medii zgomotoase vor fi examinati medical la cel mult 12 luni de la utilizarea unui
dispozitiv de protectie a auzului, pentru a se verifica eficacitatea acestuia.

264. Când dispozitivele de protectie a auzului au fost întrebuintate, ele vor fi bine curatate si sterilizate înainte de
a fi acordate altor persoane.

Protectia respiratiei

265. Muncitorii care lucreaza în conditii de toxicitate vor fi dotati cu masti de protectie.

266. Alegerea echipamentului pentru protectia respiratiei se va face în functie de urmatoarele conditii:

a. Procesul de munca si conditiile de expunere;

b. Proprietatile fizice, chimice si toxice ale substantelor contra carora trebuie realizata protectia;

c. Natura sarcinilor de serviciu pe care le îndeplineste persoana care poarta echipamentul;

Masca de praf va fi aleasa în functie de marimea granulelor de praf din zona de lucru .

Protectia mâinilor si a bratelor

267. Când se aleg manusi pentru lucru, este necesar sa se tina seama de pericolele la care este expus
muncitorul care le poarta, precum si de necesitatea de miscare libera a degetelor.

268. Nu se vor folosi manusi pentru lucru la masini si aparate la care mâinile ar putea fi apucate de piesele în
miscare.

269. Manusile obisnuite, manusile cu un deget, palmarele, trebuie sa fie confectionate din materiale rezistente si,
când este cazul, sa fie prevazute cu întarituri speciale.

270. Manusile de protectie contra substantelor toxice, iritante sau infectioase trebuie sa îndeplineasca
urmatoarele conditii:

- sa acopere cât mai mult posibil antebratul;

- sa fie strâns fixate pe mâna la partea lor superioara;

- sa nu aiba nici o ruptura.

Când se rup datorita uzurii sau din alte cauze, vor fi imediat înlocuite.
271. Manusile folosite pentru manipularea sau lucrul cu materiale iritante sau corozive vor fi purtate cu manseta
introdusa sub mâneca hainei (care va fi strânsa peste manseta), astfel încât sa împiedice patrunderea
substantelor în interioru manusilor.

Protectia picioarelor

272. Jambierele de protectie trebuie sa fie astfel confectionate încât sa poata fi scoase rapid în caz de
necesitate.

273. Echipamentul pentru protectia picioarelor (cizme, bocanci) va fi ales în functie de conditiile de lucru si de
natura operatiilor executate.

274. Pantalonii de protectie si cizmele de protectie vor fi astfel confectionate, încât sa permita purtarea
pantalonilor peste cizme, spre a nu se permite patrunderea materialelor iritante sau toxice în cizme.

- se interzice îndoirea sau taierea carâmbilor la cizme, iar daca este necesar, se vor purta cizme scurte;

275. Cizmele electroizolante pentru interventii la instalatiile electrice vor fi încercate conform regulilor stabilite
pentru electrosecuritate, iar în caz ca sunt necorespunzatoare pentru interventii la instalatiile electrice, vor fi
inscriptionate pe partea exterioara a carâmbilor cu mentiunea "Numai pentru apa si noroi", daca nu mai au alte
defectiuni care sa le faca inutilizabile.

[top]

CAPITOLUL 15

Dispozitive de securitate a muncii

276. Tehnologiile de executie în constructii impun folosirea multor dispozitive de protectie datorita particularitatilor
acestei activitati cu un potential mare de accidentare.

Pentru prevenirea accidentelor de munca se vor folosi dispozitivele de protectie pe care proiectantii le vor
prevedea în proiectele tehnologice, precum si cele prezentate în, "Catalogul General al mijloacelor tehnice
necesare ramurii constructiilor" cap.5 - Mijloace de protectia muncii, editat periodic de IPC-SA Bucuresti.

277. Dispozitivele de securitate a muncii trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a. Sa aiba o conceptie, de realizare simpla;

b. Sa fie adaptabile la diferite situatii;

c. Sa aiba greutate cât mai redusa;

d. Sa poata fi montate rapid;

e. Sa poata fi transportate si depozitate sub forma de elemente Iiniare sau plane;

f. Sa aiba durata de exploatare mare;

g. Sa poata fi întretinute usor.

278. Pentru prevenirea caderilor de la înaltime se vor folosi urmatoarele dispozitive:

a. Podete metalice cu parapete peste santurile adânci, pe directia de circulatie;

b. Parapete din teava sau otel beton pe conturul sapaturii;

c. Balustrade din teava sau otel beton la casa scarilor, la putul liftului, la balcoane, pe marginea
planseelor;

d. Acoperirea golurilor din plansee cu panouri bine fixate sau împrejmuirea lor cu balustrade tipizate;
 e. Împrejmuiri de protectie din materiale de constructie usoare (tuburi, scânduri, bare, plase).

[top]

CAPITOLUL 16

Lucrari executate pe timp friguros

Generalitati

279. Executarea lucrarilor de constructii si instalatii pe timp friguros, reclama luarea unor masuri suplimentare de
organizare, în scopul prevenirii accidentelor de munca sil îmbolnaviriior profesionale.

280. Proiectul de organizare a lucrarilor pe timp friguros va cuprinde, pe lînga prevederile organizatorice si
tehnologice, si pe cele specifice de protectie a muncii.

281. Perioada conventionala de timp friguros se, considera intervalul 15 noiembrie - 15 martie. Pentru santierele
situate la altitudini mai mari de 500 m, perioada conventionala de timp friguros va putea fi prelungita pe baza de
date statistice specifice locului unde se afla amplasat santierul, cât si pe baza aprobarii beneficiarului.

282. În vederea aplicarii masurilor de siguranta sau a metodelor specifice lucrarilor pe timp friguros, se considera
zile friguroase, zilele în care temperatura aerului exterior la ora 8,00, în aer liber, la umbra si înaltimea de 2 m de
la sol si depanare de cel putin 5 m de cladiri încalzite, coboara sub +5°C.

Zilele friguroase se iau în considerare numai la lucrarile la care, din motive obiective, nu au fost luate masuri de,
protectie corespunzatoare, care sa asigure la locurile de munca o temperatura de peste + 5°C.

283. În vederea executarii lucrarilor pe timp friguros, se vor lua din timp urmatoarele masuri pregatitoare;

a. Asigurarea posibilitatii de îndepartare a apelor de suprafata de lînga constructii, drumuri si în general

de pe teritoriul santierului, prin executarea de santuri de scurgere sau prin curatirea celor existente, prin gropi de
colectare, diguri de protectie, etc;

b. Executarea umpluturilor la fundatiile terminate, ame- najându-se pantele necesare pentru îndepartarea
apelor;

c. Pregatirea cailor de transport din interiorul santierului pentru asigurarea circulatiei pe timp ploios;

d. Curatirea santierului de resturi de materiale;

e. Izolarea conductelor (apa, abur) existente si montarea de robinete de golire la punctele joase ale
retelelor;

f. Pregatirea utiliajelor necesare pentru lucrarile pe timp friguros, repararea si adapostirea lor;

g. Amenajarea centralelor de betoane si mortaruri în vederea functionarii pe timp friguros. Montarea

instalatiilor pentru încalzirea apei si agregatelor. Aceste amenajari se vor realiza numai la instalatiile la care se
vor prepara batoane si pe timp friguros;

h. Amenajarea sau revizuirea constructiilor provizorii ce urmeaza a fi folosita în perioada de timp friguros
(baracamente de cazare, social-culturale, administrative, ateliere, etc.); proiectarea si executarea constructiilor si
instalatiilor necesare, cu respectarea dispozitiilor legale prevazute în normative:

i. Amenajarea cutiilor de protectie a tablourilor electrice de distributie (închidere ermetica) pentru ca sa

nu poata patrunde apa sau zapada;

j. Curatirea de zapada si presararea cu nisip sau zgura a cailor de circulatie, a planurilor înclinate,
scarilor si podinelor de lucru;

k. În timpul executiei lucrarilor se vor lua masurile de prevenire si combatere a incendiilor, prevazute în
prescriptiile în vigoare privind paza contra incendiilor, cerute de conditiie lucrului pe timp friguros;
 l. Se va organiza un control riguros al focurilor, în special în timpul noptii;

m. Se vor instrui paznicii de noapte asupra masurilor imediate de alarma si localizarea în caz de
incendiu;

n. Personalul muncitor al santierului va fi instruit în vederea respectarii conditiilor de lucru, a aplicarii

metodelor speciale si a masurilor de tehnica a securitatii pe timp friguros;

o. În timp de înghet se vor lua masuri pentru golirea de apa a masinilor si utilajelor de constructii, pe
timpul cât acestea nu functioneaza, precum si a conductelor de apa neîngropate (când nu sunt folosite) si se va
organiza un sistem de control pentru respectarea acestei dispozitii.

284. La executarea lucrarilor de terasamente se vor avea în vedere masuri de protectie care sa asigure la locurile
de lucru o temperatura egala sau mai mare de + 5°C.

285. La executarea lucrarilor de constructii pe timp de iarna se vor lua masuri organizatorice astfel:

a. Daca lucrul se executa în baraci închise, pentru a nu se da posibilitatea producerii de accidente, din
cauza lipsei de spatiu, locurile de circulatie (caile de acces), vor fi marcate distinct cu dungi de var;

b. Încalzirea se va face cu abur, apa calda, aer cald, prin conducte adaptate în acest sens;

c. În cazul încalzirii cu sobe, acestea vor fi asigurate contra incendiilor;

d. Încalzirea sobelor cu carbuni este permisa numai în cazul când sobele sunt construite pentru arderea
acestui combustibil (spre a se evita producerea de gaze în încaperile de lucru);

e. Nu se vor lasa focuri nesupravegheate;

f. Locurile de munca si cele de circulatie vor fi luminate corespunzator spre a nu se produce accidente;

g. lluminatul de paza, precum si cel de siguranta se va face în conformitate cu regulamentul de paza

contra incendiilor.

286. La începutul perioadelor de dezghet se vor tine sub supraveghere terasamentele, caile de rulare ale
macaralelor, precum si schelele si esafoadele la care stabilitatea ar putea fi afectata de tasari.

Circulatia pe gheata râurilor, lacurilor, etc. este interzisa.

Daca este necesar sa se execute lucrari pe gheata sau sub gheata, se vor lua masuri speciale.

Sapaturi

287. Executarea sapaturilor pe timp friguros se poate face în terenuri pentru care nu s-au luat masuri de protectie
contra înghetului, în terenuri încheiate sau în terenuri dezghetate artificial.

Nu se recomanda folosirea metodei de lucru prin hidromecanizare la lucrarile de terasamente, pe timp

friguros.

Când se executa sapaturi în terenuri înghetate, afânarea manuala a terenului este admisa numai la
lucrari de volum redus si în terenuri înghetate, la adâncimi mici.

a. Lucrarile în terenul înghetat se vor executa cu atentie, dislocându-se blocuri de marimi potrivite, pentru
a nu pune în pericol siguranta personalului muncitor. Nu este admisa saparea sub taluz a terenului dezghetat si
dislocarea ulterioara a stratului înghetat de deasupra;

b. Nu se recomanda folosirea excavatoarelor cu capacitatea cupei sub 0,5 mc si nici a screperelor sau
buldozerelor la lucrarile de terasamente în terenuri înghetate;

c. Afânarea cu ajutorul explozivilor a terenurilor înghetate se va aplica numai în cazuri exceptionale, la

lucrari de volum mare (peste 2000 mc), pentru terenuri înghetate pe o adâncime de 0,4m si daca în apropiere nu
se afla constructii care ar putea suferi din cauza exploziilor.
 Aceasta metoda se va executa pe baza de proiect, întocmit în colaborare cu specialistii.

d. La lucrarile de afânare cu explozivi se va folosi numai personal muncitor de specialitate si se vor

executa dispozitiile în vigoare privind depozitarea si manipularea explozivilor si executarea operatiilor de lucru cu
explozivi, dându-se o atentie deosebita masurilor de siguranta la manipularea explozivilor.

Lucrarile de afânare cu explozivi nu se vor desfasura decât dupa prealabila instruire a personalului
muncit, de toate categoriile, care ia parte la aceste lucrari, dupa verificarea amanuntita daca, fiecare si-a însusit
cunostintele si deprinderile necesare îndeplinirii corecte a sarcinilor ce-i revin.

Betoane

288. La prepararea si turnarea betonului pe timp friguros se vor lua urmatoarele masuri:

a. se interzice încalzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va încalzi numai în rezervoare
prevazute cu capace si tevi de preaplin si aerisire.

b. ventilele conductelor de abur pentru încalzirea apei, agregatelor sau betonului, vor fi amplasate în
locuri usor accesibile, pentru a se putea efectua oprirea usoara a aburului.

c. în cazul utilizarii aburului drept agent încalzitor se va lua masuri pentru prevenirea accidentelor
personalului muncitor prin contact direct cu aburul sau prin atingerea conductelor si a altor elemente neizolate.

d. se interzice utilizarea încalzirii cu cosuri cu carbune cu gaze, fara sa se fi luat în prealabil masuri de
ventilare corespunzatoare a spatiului de lucru.

e. se interzice folosirea focului cu flacara libera, precum si aprinderea focurilor cu petrol, benzina sau alte
lichide usor inflamabile.

f. în cazul în care se utilizeaza încalzirea electrica a betonului, capetele libere ale armaturilor betonului
armat vor fi legate la pamânt si semnalizate prin indicatoare de avertizare.

g. se interzice udarea betonului încalzit cu curent electric fara a se întrerupe curentul electric.

h. personalul muncitor care lucreaza în apropierea sectoarelor încalzite electric va fi atentionat privind
pericolul de electrocutare, prin placi avertizoare.

i. Ia încalzirea cu curent electric a betonului se vor lua masuri în anotimpurile umede si la dezghet ca
tensiunea curentului sa nu depaseasca 110 V;

j. personalul muncitor ce lucreaza la încalzirea betonului cu curent electric va fi dotat cu manusi si cizme
electroizolante, când tensiunea curentului electric depa- seste 40 V;

k. sectoarele încalzite cu curent electric vor fi obligatoriu împrejmuite, prevazute cu indicatoare de

avertizare privind pericolul electrocutarii, iar în timpul noptii bine iluminate;

Distanta dintre împrejmuire si sectorul încalzit electric trebuie sa asigure securitatea împotriva
electrocutarii.

289. La executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor avea în vedere urmatoarele masuri:

a. în cazul când pe cofraje sau armaturi exista zapada sau gheata, acestea vor trebui îndepartate. Daca
dezghetarea se face cu abur sau apa fierbinte, betonul va trebui turnat imediat, pentru ca sa nu se formeze din
nou pojghita de gheata;

b. pentru accelerarea întaririi betonului, se poate folosi, ca accelerator de întarire, clorura de calciu,
conform prescriptiilor în vigoare;

c. Ia prepararea si utilizarea adaosurilor chimice pot fi admise numai persoane verificate din punct de
vedere medical si care au cel putin 18 ani;

d. persoanele care prepara si utilizeaza solutiile clorurate vor fi prevazute cu îmbracaminte de protectie
în buna stare si cu mijloace individuale de protectie conform normativului republican;
 e. încaperile care servesc la pastrareea clorurii de var si la prepararea apei clorurate vor fi întretinute în
stare de curatenie;

f. este interzisa pastrarea materialelor explozibile si in-flamabile, a lubrefiantilor, a pieselor metalice si a

recipientelor cu gaze comprimate, ca si a alimentelor în aceeasi încapere cu clorura de var.

290. Decofrarea constructiilor executate pe timp friguros se poate face când betonul pus în opera a atins
rezistentele specificate în normativele în vigoare.

Zidarii si tencuieli

291. La executarea lucrarilor de zidarie se vor avea în vedere urmttoarele mtsuri:

a. nu se vor întrebuinta mortaruri de var simplu si nisip deoarece, daca îngheata înainte de terminarea prizei,
aceste mortaruri se farâmiteaza la dezghetare;

b. pe timp friguros nu se admite stropirea caramizilor cu apa, care ar putea îngheta pe suprafata caramizilor;

c. executarea zidariei pe timp friguros trebuie sa fie deosebit de îngrijita, respectându-se legaturile,
orizontalitatea, uniformitatea si grosimea rosturilor, verticalitatea, etc., deoarece aceasta contribuie la stabilitatea
zidariei în perioada dezghetului;

292. La executarea tencuielilor se vor respecta urmatoarele masuri:

a. se interzice executarea lucrarilor de tencuieli cu folosirea solutiilor clorurate în interiorul încaperilor, cu exceptia
tencuirii niselor pentru radiatoare, care se va face cu usile deschise;

b. se interzice aplicarea tencuielilor pe zidaria acoperita cu gheata;

c. se interzice executarea lucrarilor de tencuieli cu mortaruri obisnuite, când temperatura scade sub +5°C;

d. la uscarea artificiala a tencuielilor se vor lua masuri de aerisire a gazelor emise de cosurile de cocs; se
interzice uscarea tencuielilor cu ajutorul gratarelor de mangan;

e. sobele si burlanele din tabla vor fi împrejmuite sau izolate cu panouri de metal termoizolant (azbest) în locurile
pe unde se poate apropia personalul muncitor;

f. încalzitul cu carbuni este permis numai cu sobe special construite pentru combustibilul respectiv si fara
degajari de gaze;

g. la încalzirea spatiilor cu alte surse de caldura sau cu alti combustibili aprobati pentru utilizare, se vor respecta
toate masurile de protectie a muncii specifice acestora.

Învelitori

293. La executarea învelitorilor se vor avea în vedere urmatoarele masuri:

a. pe timp de ploaie, ceata densa, vânt puternic, ploaie torentiala sau ninsoare, lucrarile se vor întrerupe,
indiferent de temperatura aerului;

b. curatenia de zapada si gheata a acoperisurilor se va face fara a periclita pe cei care lucreaza în apropiere;

c. tigla, placile plane si foile ondulate de azbociment vor fi curatate de zapada si gheata, înainte de punerea lor în
opera;

Finisaje

294. La lucrarile de zugraveli si vopsitorii se vor urmarii urmatoarele masuri:

a. executarea lucrarilor de spoieli, zugraveli si vopsitorii este permisa pe timp friguros si cu materiale
obisnuite numai în încaperi încalzite, având temperatura de cel putin + 5°C;
 b. executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii interioare cu produse pe baza de polimeri sintetici, se va
face la temperatura de minimum + 5°C;

c. este interzisa încalzirea uleiurilor, lacurilor, vopselelor de ulei si a solventilor direct la flacara pentru a
se evita aprinderea lor; încalzirea lor se va face în apa calda sau prin depozitare îndelungata în încaperi încalzite.

295. La lucrarile de montare a geamurilor se vor urmarii urmatoarele masuri:

a. încaperile sa fie încalzite;

b. cercevelele sa fie curatate de zapada si gheata;

c. montarea geamurilor în aer liber la temperaturi negative se admite în mod exceptional numai la
luminatoare la ferestre fixe, când cercevelele lor nu pot fi demontate si aduse într-o încpere încalzita.

Functionarea utilajelor de constructii

296. Pregatirea utilajelor de constructii pentru lucrul în timp friguros, se efectueaza fie cu ocazia unei întretineri
periodice, fie în cadrul unei revizii tehnice special destinate acestui scop.

297. Se interzice efectuarea lucrului cu utilaje de terasamente pe senile în terenuri accidentate si cu aderenta
scazuta din cauza înghetului, pe rampe mai mari de 25° si, pante mai mari de 30°, fara a se lua masuri speciale
montare a pintenilor antiderapanti la senile (pentru evitarea deraparii laterale).

298. Se vor îndeparta depunerile de zapada, de gheata si noroi înghetat de pe calea de rulare a macaralelor,
pentru a se evita patinarea rotilor motoare ale acestor utilaje în timpul deplasarii.

299. În cazul functionarii transportoarelor cu banda pe timp iarna, în afara cladirilor se va proceda la curatirea
periodica de zapada si gheata a benzilor de cauciuc.

300. Pe timp de ceata, ninsoare sau alte cauze de vizibilitate redusa, se va suspenda lucrul cu orice tip de
macarale.

301. Se interzice lucrul cu macarale de orice tip (pe pneuri, senile, macarale turn, etc) daca forta vântului
depaseste cea corespunzatoare vitezei de 11 m/sec).

302. Trecerea la exploatarea de iarna (pe timp friguros) a utilajelor de constructii va fi precedata de întocmirea
catre conducerile unitatilor detinatoare de utilaje de constructii, a unui program care va cuprinde:

a. instruirea personalului muncitor de deservire a utilajelor de constructie pentru exploatarea acestora pe

timp friguros;

b. pregatirea utilajelor de constructii în vederea exploatarii lor pe timp friguros;

c. organizarea aprovizionarii unitatilor cu materialele ne cesare (combustibili, uleiuri, materiale

termoizolante), precum si cu mijloace specifice în vederea exploatarii utilajelor pe timp friguros (procurarea si
pregatirea mijloacelor pentru asigurarea pornirii motoarelor pe timp friguros, amenajarea surselor de apa calda,
de abur si de aer cald pentru pornirea motoarelor), amenajarea platformelor pentru depozitarea si parcarea
utilajelor pe timp friguros;

d. procurarea utilajelor, instalatiilor si dispozitivelor pentru aplicarea metodelor speciale de lucru

(derocarea sau dezghetarea terenului înghetat, lucrari de afânare a terenului, lucrari de curatire a terenului de
zapada sau gheata);

303. Din lucrarile de organizare de santier se vor prevedea urmatoarele dotari:

a. ateliere pentru revizii si executarea lucrarilor de amena- jare a utilajelor pentru lucrul pe timp friguros;

b. încaperi încalzite pentru depozitarea uleiurilor;

c. încaperi pentru depozitarea carburantilor;

d. baraci amenajate pentru depozitarea pieselor ce se demonteaza de pe utilaje.

304. Unitatile de mecanizare a lucrarilor de constructii se vor dota cu urmatoarele dispozitive:

a. carucioare cu macara pentru transportul bateriilor de acumulatoare;

b. truse pentru masuratori la instalatiile hidraulice de actionare;

305. Pentru îmbunatatirea conditiilor de munca a mecanicilor deserventi se vor lua umatoarele masuri:

a. închiderea cabinei mecanicului deservent prin repararea si etansarea usilor, ferestrelor, parbrizului,
precum si repararea podinei si acoperisului;

b. amenajarea unui calorifer în interiorul cabinei;

c. încalzirea geamurilor cu ajutorul unui curent de aer cald sau a unui încalzitor electric de parbriz);

d. înzestrarea utilajelor de constructii autopropulsate echipamente pentru timp de iarna ca: lopata,
târnacop cric de 5-10 tf, cablu de remorcare, talpi de lem saculet de nisip, etc.

306. Pe timp de iarna se vor respecta prescriptiile de securitate si protectie a muncii indicate si instructiunile de
exploat si tntretinere a utilajelor, printre care:

a. circulatia cu viteze reduse pe drumurile alunecoase si acoperite cu zapada si respectarea distantei

între vehicule;

b. distanta de frânare pentru oprire va creste de 2-3 mai mult pe drumurile alunecoase acoperite cu
mâzga, zapada sau polei;

c. pe timp de ceata si ninsoare, utilajele autopropulsate vor circula cu viteza sub 20 km/ora, dându-se
frecvent semnale sonore, având luminile aprinse, inclusiv farul ceata;

d. iluminarea locului de lucru cu mijloace proprii ale utilajul de constructii (faruri) sau cu instalatii fixe
(reflectoare);

e. în timpul circulatiei utilajelor autopropulsate, pe pneuri, pe drum alunecos, nu se admite executarea de

vitraje bruste, marirea sau micsorarea brusca a vitezei utilajului sau frânarea brusca;

f. circulatia utilajelor autopropulsate pe pneuri pe drumuri alunecoase, în panta sau rampa, se va face cu
mare atentie. Se recomanda mersul cu viteza I sau a II-a, distanta dintre aceste utilaje trebuind sa fie cea
prevazuta în regulamentele de circulatie a autovehiculelor;

g. evitarea opririi si stationarii utilajelor de constructii pante sau rampe;

h. pe timp de ninsoare se interzice circulatia autopropulsate fara stergator de parbriz.

[top]

CAPITOLUL 17

Încarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor

Generalitati

307. Lucrarile de încarcare si descarcare a materialelor de constructii se vor executa, pe cât posibil, numai în
locuri special amenajate si nepericuloase pentru muncitori.

Pe santiere, terenurile destinate temporar în acest scop, vor fi nivelate si dotate cu instalatiile prevazute în
proiectul de organizare a lucrarilor.

308. Drumurile de acces la fronturile de încarcare-descarcare trebuie sa fie în buna stare de circulatie, libere de
orice obstacole, bine iluminate, iar pe timp de iarna, curatate de zapada sau gheata si presarate cu materiale
antiderapante (nisip, cenusa, zgura etc).
309. Operatiunile de încarcare-descarcare se vor executa numai sub conducerea unui responsabil al lucrarilor,
bine instruit pentru acest scop si bun cunoscator al masurilor de tehnica a securitatii muncii.

La operatiile manuale de încarcare-descarcare si transport se vor folosi angajati care întrunesc conditiile stabilite
prin legile în vigoare.

310. Responsabilul lucrarilor de încarcare si descarcare a materialelor este obligat sa dea muncitorilor
instructiunile necesare asupra metodelor de lucru, pentru ca operatiunile de încarcare- descarcare sa se execute
în perfecta securitate. De asemenea, este obligat sa puna la dispozitia acestora utilajele si dispozitivele
corespunzatoare acestor operatiuni.

311. Alegerea mijloacelor ajutatoare pentru operatiile de încarcare, descarcare si transport (unelte, targi,
carucioare etc.) se va face în functie de felul si greutatea materialului ca se manipuleaza, de natura terenului, a
caii de comunicatie si a conditiilor de transport.

312. Podetele orizontale sau înclinate, destinate circulatiei operatiunilor de transport manual, vor fi rezistente,
astfel încât sa nu se arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii. Ele vor fi nealunecoase si prevazute cu dispozitive
de prindere si fixare sigure, pentru evitarea deplasarii lor în timp lucrului. Panta podetelor înclinate va fi de
maximum 20 iar Iatimea minima de 1 m (pentru circulatia într- un singur sens). Podetele orizontale sau înclinate,
situate la înaltimi mai mari de 0,5 m vor fi prevazute cu balustrade înalte de 1 m, care vor avea o legatura
intermediara si o bordura continua înalta de 100 mm.

313. În cazul când operatiile de încarcare sau descarcare executa manual, fara mijloace ajutatoare (roabe,
carucioare, etc) podetele înclinate vor fi prevazute cu sipci transversale fixate la o distanta de 300-400 mm între
ele sau cu alte mijloace care sa împiedice alunecarea angajatilor.

Lucrarile de încarcare si descarcare a materialelor de constructii trebuie în general executate cu mijloace

mecanice (macarale, autoîncarcatoare etc.), precum si cu ajutor mijloacelor de mica mecanizare (scripeti,
palane, macarale diferentiale).

Este interzis transportul cu bratele al greutatilor mai mari de 50 kg de catre un muncitor.

Pentru încarcarile si descarcarile greutatilor mai mari de 50 kg, precum si pentru cazurile când înaltimea de
ridicare este mai mare de 3 m este obligatoriu a se lucra mecanizat.

314. Adultii de ambele sexe si adolescentii nu vor efectua transporturi manuale si munci (în activitati permanente
care necesita ridicari de mase ce depasesc valori din tabelul 1.

Distantele de transport manual nu vor depasi 60 m, iar diferenta de nivel va fi de maximum 4 m (scari,
schele). Înaltimea maxima la care se pot ridica manual pe verticala sarcinile maxime admise este de 1,5 m.

315. Pentru încarcarea si descarcarea maselor ce depasesc valorile prevazute în tabel, precum si pentru cazurile
când înaltimea de ridicare este mai mare de 4 m, se va lucra mecanizat sau în echipa, astfel ca efortul repartizat
pe angajati sa nu depaseasca limitele admise.

Tabel 1.

GREUTATI MAXIME ADMISE, DE PURTAT SAU RIDICAT, ÎN RAPORT CU GRUPELE DE VÂRSTA

(PENTRU AMBELE SEXE).

Femei Barbati

Grupa de masa Grupa de masa

vârsta vârsta

ani kg ani ani

16-18 5 16-18 12

18-21 8 18-21 25

21-40 12 21-45 50
 40-50 10 45-55 30

peste 50 8 peste 55 20

316. Pentru angajatii care depun un efort fizic cu întreruperi (care reprezinta peste 65 % din timpul efectiv de
lucru), purtarea si ridicarea greutatilor nu va depasi urmatoarele valori:

a. adulti: barbati - 50 kg si femei - 20 kg;

b. adolescenti (între 16-18 ani): fete - 12 kg si baieti - 20 kg;

ART.268. Transportarea pe plan înclinat (60 trepte) se va limita la:

a. pentru barbati: 25 kg fara întreruperi si 30 kg întreruperi;

b. pentru femei: 15 kg.

317. Transportarea maselor (în kg) pe planuri înclinate, mijloace de transport pe roti, se limiteaza conform tabel
nr. 2:

Tabel 2.

TRANSFORMAREA GREUTATILOR (în kg) PE PLANURI ÎNCLINATE

CU MIJLOACE DE TRANSPORT PE ROTI

Mijloace de transport Femei Barbati Înclinarea

terenului
pâna la:

a) cu roaba pe teren consolidat sau 50 75 20%O

pe sccânduri

b) cu carucioare prevazute cu trei sau 100 130

patru roti împinse cu forta bratelor, pe
teren neted 10%O

c) cu carucioare cu roti pe teren neted 115 150 20%O

d) cu carucioare cu doua roti pe 60 80 10%O

teren cu denivelari

e) cu vagonete pe linie 400 600 10%O

f) cu vagonete suspendate pe sine 600 800 10%O

318. a. În cazul greutatilor pîna la 50 kg, muncitorii se vor ajuta reciproc la ridicarea si coborârea lor pe spate sau
umeri.

b. Transportul recipientelor se va face cu ajutorul targilor sau al carucioarelor speciale (damigenele trebuie sa fie
asezate în prealabil în cosuri sau lazi speciale protectie); ridicarea acestor sarcini la înaltime se va face numai în
containere speciale; se interizice transportul acestora cu mâinile sau pe spate (umeri);

c. Materialele si piesele cu lungimi si diametre mari (grinzi, sine, tevi etc.) se vor prinde cu dispozitive speciale
(clesti etc.) atât la încarcare, cât si la descarcare. Se interzice manipularea acestor materiale cu ajutorul rangilor,
cozilor de lopeti etc.

d. Transportul materialelor cu ajutorul targilor este permis numai pe teren neaccidentat (în palier) pe o distanta
de maximum 60 m, iar pe scari cu trepte si rampe de acces este interzis.
e. Ridicarea manuala a greutatilor de pâna la 80 kg cu ajutorul planurilor înclinate poate fi facuta numai pâna la o
diferenta de nivel de 3 m. Unghiul planului înclinat fata de orizontala va fi de maximum 1:3.

Este interzisa transportarea manuala a bateriilor de acumulatoare, indiferent de numarul lor. Transportarea lor se
va face cu carucioare speciale, având locase corespunzatoare dimensiunilor bateriilor de acumulatoare.

f. Muncitorii care transporta tevi, profiluri sau tuburi, vor transporta acestea pe acelasi umar si vor respecta
cadenta pasilor.

g. Când manipularea se efectueaza cu mai mult de doi muncitori, sarcina maxima individuala se va micsora cu
20 % .

319. Sculele folosite la încarcarea si descarcarea manuala vor fi verificate înainte de întrebuintare, pentru a nu
prezenta defectiuni.

320. Prinderea cablurilor de materialele care vor fi transportate se va face numai de muncitori instruiti si cu
experienta în acest fel de lucrari.

321. Este strict interzisa stationarea sau circulatia sub materialele transportate la înaltime, precum si în zona de
actiune a utilajelor care executa manevrarea materialelor.

322. Este interzis dormitul pe sau lânga gramezile sau stivele de materiale.

323. Pentru operatiunile executate noaptea, locurile de munca vor fi curatite de resturile de materiale, pentru a se
evita împiedicarea muncitorilor si vor fi iluminate astfel, încât sa se asigure o buna vizibilitate.

324. La locul de încarcare si descarcare se interzice categoric accesul persoanelor care nu au nici o atributiune
la aceste operatiuni.

Încarcarea si descarcarea materialelor de constructii în depozite

325. Descarcarea se va face în mod ordonat, materiale asezându-se dupa specificul lor în gramezi sau stive.

326. Depozitarea se va face astfel, încât sa se excluda pericolul de accidentare, incendiu, explozii etc. La
stivuirea materialelor în încaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina admisa a planseului.

327. Depozitarea materialelor pe rafturi si stelaje se va face astfel, încât sa nu fie posibile nici ruperea rafturilor, si
nici caderea materialelor.

328. Materialele cu forme geometrice regulate, precum si cele ambalate în lazi, saci si baloturi, care nu sunt
explozive, inflamabile, caustice sau corozive, se depoziteaza în stive cu rânduri întretesute. Înaltimea stivei nu va
depasi de1,5 ori latura mica a bazei.

329. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului prin manipulare necorespunzatoare sau depasirea
rezistentei lui. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme dimensiuni si cu ambalaje de acelasi tip si
dimensiuni.

Stivuirea materialelor si ambalajelor cu forme diferite nu este permisa.

330. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel încât se evite prabusirea stivei.

Încarcarea si descarcarea materialelor de constructii în vagoane C.F.R., vagonete C.F.I. si autovehicule

331. Înainte de a se trece la încarcarea unui vehicul, se va controla starea lui, insistându-se asupra platformei pe
care se aseaza sarcina, obloanele, încuietorile si sigurantele.

332. Încarcarea si descarcarea vagoanelor si autovehiculelor va începe numai dupa ce acestea au fost trase la
locul de descarcare (rampa), oprite si blocate cu saboti (papuci) si au fost luate toate masurile de securitate.

333. Încarcarea vagoanelor si a autovehiculelor se va face numa pâna la tonajul indicat pentru fiecare vagon si
autovehicul în parte, respectându-se însa gabaritul prescris de legea circulatiei. Materialul va fi încarcat astfel,
încât sarcina sa fie distribuita în mod uniform pe toata suprafata de încarcare. Se interzice cu desavârsire
încarcarea neechilibrata a vehiculelor.
334. Lucrarile de încarcare si descarcare a vagoanelor de cale ferata normala, de-a lungul caii ferate, se fac în
locuri anume destinate, materialele fiind asezate la o distanta de cel putin 1,50 m de fata exterioara a sinei.

La descarcarea si depozitarea temporara a materialelor lânga linii de cale ferata normala, în alte locuri
decât cele anume prevazute pentru asemenea operatiuni, distanta de la sina alaturata si pâna la baza stivei sau
gramezii va fi de cel putin 2,00 m.

Descarcarea materialelor pe drumurile de comunicatie, pe trecerile pentru oameni si vehicule si pe Iinia

CF este interzisa.

335. Daca încarcatura depaseste în înaltime marginile sau se compune din rezervoare, butoaie, utilaje, piese de
masini etc., care în timpul transportului se pot deplasa, încarcatura va trebui sa fie bine fixata si ancorata de
caroserie sau platforma.

336. La încarcarea si descarcarea materialelor cu ajutorul macaralelor, se vor respecta normele de tehnica a
securitatii prevazute în capitolul privitor la utilajele de constructii si mecanismele de ridicat.

Este interzisa stationarea muncitorilor în zona de actiune a utilajului ce executa încarcarea sau descarcarea
(macara, dragalina, excavator etc).

337. Când încarcarea vehiculului se face cu ajutorul buncarelor, mecanismul de închidere si deschidere a gurii
de descarcare trebuie sa functioneze usor, fara socuri, sa poata fi manevrat de la distanta si lateral, astfel ca
lucratorii sa stea în afara drumului de curgere a materialului.

338. La descarcarea nisipului, pietrisului etc., trebuie sa organizeze astfel munca, încât muncitorii sa nu se
loveasca unii pe altii cu uneltele de lucru sau cu materialul care descarca.

339. Pentru manipularea încarcaturii din vagoane se va folosi podina mobila de dulapi cu grosimea de 5 cm,
prevazuta pe ambele parti cu parapete având înaltimea de cel putin 1 m, si cu scânduri pe margine. Latimea
podinei pentru circulatia într-un sens va fi de cel putin 1 m, iar pentru circulatia în doua sensuri de cel putin 1,50
m. Panta maxima admisa este de 1/3, iar lungimea ei de 4,50-6 m.

340. Pentru operatiile de încarcare-descarcare prin rostogolire sau alunecare a marfurilor din autocamioane,
vagoane etc. se vor întrebuinta planuri înclinate sau grinzi suficient rezistente, bine fixate si corespunzatoare
greutatii marfurilor respective, luându-se masuri de stapânire si frânare obiectelor manipulate prin: trolii, odgoane
etc. si având grija ca muncitorii sa nu se gaseasca în fata obiectelor sau lateral, pentru a nu fi surprinsi de
acestea în cazul caderii accidentale.

Grinzile folosite pentru coborârea încarcaturilor se vor calcula în raport cu greutatile pe care le vor suporta si nu
vor avea diametrul mai mic de 15 cm. Ele vor fi prevazute cu cârlige de fier pentru prinderea lor de rama
vehiculului. Grosimea fierului pentru cârlige va fi de minimum 15 mm, iar Iatimea lui va fi cel putin jumatate din
diametrul grinzii.

Nu se admite arcuirea planurilor înclinate sau a grinzilor sub greutatea marfurilor ce se descarca sau se încarca.

341. Odgoanele folosite pentru operatiile de încarcare-descarcare trebuie sa fie bine rasucite, fara defecte si de
grosime corespunzatoare sarcinilor respective.

342. Targile trebuie confectionate din lemn sanatos, cu grinzile longitudinale din material întreg. Mânerele lor
trebuie sa fie bine netezite si prevazute cu scoabe de protectie.

343. Carucioarele pentru transport vor fi cât mai joase si confectionate din material rezistent. Carucioarele de
orice tip trebuie sa fie bine unse si sa functioneze usor, fara eforturi mari din partea muncitorilor, în care scop se
recomanda prevederea lor cu rulmenti.

Marfurile si materialele transportate pe carucioare vor fi cât mai bine controlate si asigurate contra caderii.

344. La efectuarea operatiunilor, de manipulare a marfurilor si materialelor, se interzice muncitorilor sa fie

desculti.

345. Când se manevreaza o cantitate mare dintr-un material dur ce prezinta parti ascutite, muchii taioase etc., se
vor pune la dispozitia muncitorilor manusi de protectie conform normativului.
346. Descarcarea materialului rotund din vagoanele platforma (stâlpi, tevi, tuburi etc.) se va face prin întarirea
preliminara a parilor fixati pe platforma, pentru a preveni prabusirea întregii stive.

Parii se consolideaza pe ambele parti ale vagonului platforma cu contrafise, iar pe partea unde se face
descarcarea se aseaza bile pe care se rostogolesc materialele rotunde descarcate.

Pe masura ce se descarca materialul rotund, pe partea pe care se face descarcarea se întaresc contrafisele si
taie parii, permitindu- se astfel descarcarea materialului rotund.

349. Deplasarea greutatilor între 60 si 300 kg se poate execta cu dispozitive simple (role, scânduri, carucioare
etc.), iar deplasarea greutatilor peste 300 kg se va face numai mecanizat, folosind trolii, macarale,
autoîncarcatoare etc.

348. Utilajele, mecanismele si dispozitivele folosite la lucrari de încarcare, descarcare si depozitare a materialelor
constructii vor fi verificate si încercate înainte de utilizarea lor.

349. Deplasarea obiectelor grele si voluminoase se poate face si pe role, în care caz trebuie luate urmatoarele
masuri:

a. nivelarea terenului;

b. asezarea obiectului pe o platforma din scânduri, dar terenul nu este perfect;

c. rolele utilizate vor avea o constructie solida, uniform si vor fi suficient de lungi, iar capetele lor nu vor
trebui sa iasa cu mai mult de 0,5, m în afara greutatii;

d. rolele vor fi introduse sub greutati cu ajutorul rangilor;

e. în cazul deplasarii greutatii pe un plan înclinat se va folosi dispozitive de frânare care sa împiedice
alunecarea nevoita;

f. nu se admite schimbarea cu mâna a unei role de partea din spate în partea din fata, decât dupa ce rola
a fost complet eliberata de sub greutate.

350. Manipularea greutatilor mari se va face cu unelte de apucat ca: tapine (pentru lemnarie rotunda), clesti
(pentru sine, grinzi, bare metalice, pachete lungi etc.), broaste pe role (pentru lazi cu geamuri si altele), rangi pe
role (pentru ambalaje grele si voluminoase), Iise si altele, asigurându-se brate suficiente în acest scop,
proportional cu sarcina admisa pentru un muncitor.

351. La manipularea marfurilor ambalate în lazi, fiecare colt trebuie sa fie examinat înainte, pentru a se evita
cazurile de ranire la mâini. Cuiele iesite si capetele fierului balot trebuie îndoite.

352. Pentru ca muncitorul sa nu fie accidentat de eventualele materiale ce ar cadea din vagon în timpul
deschiderii usii, el trebuie sa se tina de mânerul usii acestuia si sa traga mânerul spre el, fiind adapostit astfel în
permanenta de tablia usii vagonului.

353. La stationarea vagoanelor pe trasee în panta, este obligatoriu ca între roti si sine sa se puna saboti.

354. Este interzis transportul de persoane peste încarcatura sau alaturi de încarcatura, pe platforma.

355. Este interzis a se circula pe sub vagoane.

356. Organizarea lucrarilor de încarcare-descarcare a materialelor în vagoane trebuie facuta în asa fel, încât
muncitorii sa nu poata fi surprinsi pe linii si între linii.

357. Daca materialele se descarca din vagoane basculante, stationarea si circulatia persoanelor în raza de
basculare a vagoanelor este interzisa. De asemenea, se interzice stationarea la o distanta mai mica de 5 m în
jurul rezervorului mare de aer comprimat si al cilindrilor de basculare.

358. În cazul când mai ramâne material pe fundul vagonului basculant, când acesta este în pozitie de basculare,
se vor întrebuinta razatoare cu coada lunga (1,5 ori Iatimea vagonului basculant). Daca materialul nu se poate
desprinde cu razatoarele, se aduce cutia de basculare a vagonului în pozitia normala si se face dislocarea
materialului cu târnacopul. Dupa terminarea dislocarii materialului, muncitorii parasesc cutia vagonului, care apoi
se basculeaza din nou.

359. La descarcarea vagonetelor, muncitorii vor sta în partea opusa fata de cea unde se face rasturnarea cupei.

360. Înaltimea autovehiculului încarcat nu va depasi gabaritul portilor si al podurilor de pe traseu, si în nici un caz
4 m. Autovehiculele încarcate nu pot depasi în Iatime 2,50 m, iar lungimea lor trebuie sa permita efectuarea
virajelor fara a împiedica circulatia. Fac exceptie de la aceasta regula autovehiculele dotate cu instalatii speciale
(automacarale).

361. La încarcarea materialelor ca: pamânt, nisip, pietris etc. direct din cariera, încarcatorii se vor plasa în partile
laterale ale autovehiculului, fiind interzisa darea înapoi a autovehiculului si încarcarea lui pe la oblonul posterior.

362. La încarcarea autovehiculului direct din buncare, se va instala indicatoare pentru a preciza pozitia
autovehicululu (astfel încât centrul caroseriei sa se afle exact sub gura de descarcare a buncarului.

363. La încarcarea autovehiculului cu ajutorul macaralei, asezarea încarcaturii în caroserie se va executa de

catre lucratori asezati în exterior si care din aceasta pozitie vor manevra încarcatura cu ajutorul unor rangi sau cu
alte mijloace, pâna ce Încarcatura este asezata în pozitie definitiva.

364. În timpul încarcarii mecanizate a unui autovehicul este interzis conducatorului sau altei persoane sa stea în
cabina sau pe caroseria autovehiculului.

365. Conducatorul autovehiculului nu trebuie sa ajute la operatii de încarcare si descarcare, dar trebuie sa asiste
cum executa aceste operatii si cum se asigura încarcatura împotriva deplasarii.

366. Descarcarea manuala din autovehicule a materialelor grele si în bucati, a ambalajelor mari, a utilajelor, se
va face la rampe special amenajate pentru descarcari, având înaltime egala cu înaltimea platformei
autovehiculului.

Încarcarea si descarcarea materialelor speciale

367. Asezarea pe muchie, respectiv rasturnarea pieselor marii a Iazilor cu utilaje etc., se va face numai cu
ajutorul rangii speciale cu vârf întors.

368. La transportul recipientelor cu gaze comprimate, a butoaielor cu carbid, precum si a materialelor în ambalaj
de sticla, trebuie luate masuri împotriva lovirii prin împingere, a ciocniroo sau rostogolirii.

Recipientele si robinetele lor vor fi protejate contra murdaririi cu ulei. Robientele se vor proteja prin capace de
protectie.

Se interzice transportul recipientelor cu oxigen împreuna cu grasimi si uleiuri, precum si cu Iichide combustibile
sau usor inflamabile.

369. Transportul damigenelor încarcate cu acizi se face numai cu carucioare speciale. Transportul damigenelor
de la carucioare la locul de lucru se va face de catre doi muncitori care prind mânerele cosului de protectie al
damigenei dupa ce în prealabil, au verificat rezistenta acestora si a fundului cosului. Muncitorii vor fi echipati, în
mod obligatoriu, cu materialul de protectie prevazut în normativ pentru aceasta munca si anume: manusi de
cauciuc, sort din material plastic sau cauciuc, ochelari de protectie si cizme de cauciuc.

370. Manipularea produselor corozive sau caustice se va face în magazii sau pe rampe speciale, la acelasi nivel
cu podeaua vagonului sau autovehiculului.

371. Transportul, manipularea si depozitarea materialelor explozive se vor face potrivit prevederilor actelor
normative în vigoare care reglementeaza aceste operatii.

372. La locul de manipulare a acizilor si a altor marfuri corozive sau caustice trebuie sa se gaseasca apa în
permanenta, pentru a spala imediat locul atins cu aceste produse.

373. Operatiile de încarcare si descarcare trebuie sa fie facute de catre echipe specializate în aceste lucrari.

374. Înainte de începerea lucrului, fiecare colet trebuie examinat cu atentie.

În cazul când se constata stricaciuni cât de mici ale ambalajului, coletul se manipuleaza cu mare atentie.

În caz de deteriorare importanta a ambalajului, la locul de lucru trebuie sa fie chemat conducatorul lucrarilor, care
este obligat sa indice metodele nepericuloase de efectuare a lucrului.

375. În cazul când se constata damigene sau cutii sparte si acizi sau produse caustice varsate, lucratorii trebuie
sa întrebuinteze materiaalul de protectie corespunzator.

376. Acizii varsati se neutralizeaza cu lapte de var, apoi în locul respectiv se pune un strat de nisip sau cenusa.
Amestecul acestora se strânge cu matura si cu Iopata si apoi se îngroapa în pamînt.

377. Manipularea damigenelor goale ce au fost încarcate cu acizi trebuie facuta cu mare atentie, deoarece în
aceste damigene mai pot fi resturi de acizi. Se interzice rasturnarea celor goale.

378. Locurile de transportare a acizilor trebuie sa fie iluminate cu lampi electrice de joasa tensiune, de cel mult
24 V.

379. Mijloacele de transportat acizi si alte substante caustice trebuie sa fie curatate si spalate.

380. Lucrarile de încarcare si descarcare a materialelor pulverulente (ciment, ipsos etc) se vor efectua, în
general, prin mijloace mecanizate. În cazuri exceptionale de descarcare manuala, lucratorii vor fi echipati cu
ochelarii de protectie si masti de protectie contra prafului.

381. În locurile unde se descarca sau se încarca materiale inflamabile, se interzice fumatul, aprinderea
chibriturilor, brichetelor si în general, folosirea focului. În aceste locuri se vor afisa placarde pentru prevenirea
muncitorilor.

382. Muncitorii care lucreaza la încarcatul si descarcatul vagonului cistema si sunt obligati a intra în interior
pentrul control, reparatii sau alte lucrari, vor purta masti izolante si centuri de siguranta legate cu frânghii, al caror
capat liber va fi în exterior si tinut de un muncitor care supravegheaza în permanenta pe cel ce lucreaza în
interiorul cisternei.

383. Se interzice rostogolirea butoaielor goale si fara dopuri, în care a fost benzina sau materiale volatile,
inflamabile.

Aceasta interdictie se aplica si în cazul butoaielor de petrol, daca temperatura ambianta este mai mare de +30 C.

Benzina, petrolul, motorina, produsele petroliere negre si uleiurile minerale transportate în cisteme se vor încarca
si descarca numai cu ajutorul pompelor.

84. Echipamentul de protectie întrebuintat si încaperile unde se depoziteaza produse petroliere trebuie sa fie
aerisite.

385. Se interzice folosirea benzinei sau petrolului pentru spalatul mâinilor.

386. Se interzice intrarea lucratorilor în rezervoarele goale de benzina, petrol si diferite produse volatile; spalarea
acestor rezervoare se face dupa instructiuni speciale si cu amenajari adecvate.

[top]

CAPITOLUL 18

Electrosecuritate

Generalitati

387. Definitii

a. - punct neutru - acel punct al înfasurarii generatorului, transformatorului etc, a carui tensiune fata de bornele
exterioare este aceeasi, ca valoare absoluta, la functionarea normala;
b. - punct neutru legat direct la pamânt (punct de nul) punctul neutru al transformatorului sau generatorului Iegat
la instalatia de legare la pamânt, direct sau printr-o rezistenta de valoare redusa, transformator de curent etc

c. - punct neutru izolat - punctul neutru care nu este legat la instalatia de legare la pamânt, sau este legat prin
aparate cu mare rezistenta electrica.

d. - conductor de nul - conductorul legat la punctul nul.

e. - conductor de pamânt - conductorul care face legatura dintre partea metalica ce trebuie legata la pamânt priza
de pamânt.

f. - priza de pamânt - ansamblu de electrozi metalici în contact direct cu pamântul, legati electric între ei prin
platbande metalice.

g. - instalatie de protectie prin legare la pamânt - instalatia care stabilieste legatura cu pamântul a partilor
metalice ale unei instalatii electrice care în mod normal nu se gaseste sub tensiune, dar care în mod accidental
s-ar putea afla sub tensiune.

h. - tensiune de atingere - tensiunea sub care se poate afla omul atunci când atinge elementele conducattoare
de curent, care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care în mod accidental pot intra sub tensiune datorita
unui defect de izolatie.

i. - punere la pamânt - legatura accidentala a unor parti ale instalatiei electrice, care se gasesc sub tensiune cu
pamântul sau cu parti legate cu pamântul.

j. - legare la pamânt - operatia prin care în mod voit se leaga la pamânt anumite parti ale unei instalatii electrice.
Instalatia de legare la pamînt are o rezistenta compusa din:

- rezistenta conductorului principal de legare la pamânt a conductoarelor de ramificatie, rezistenta

contactelor dintre partile componente ale întregii retele de legare la pamânt, a contactului dintre electrozi si sol si
rezistenta pe care o prezinta solul în apropierea electrozilor la trecerea curentului electric.

Rezistenta electrica a solului este determinata de compozitia si rezistenta acestuia si de forma si

dimensiunile electrozilor prin care se scurge curentul la pamânt.

Rezistivitatea solului este rezistenta electrica a unui cub cu latura de 1 cm din solul respectiv si se
exprima în 25 cm.

În instalatiile electrice se disting 3 tipuri de locuri cu grad diferit de pericol de electrocutare.

Denumire Pardoseala Supr. Praf bun Umiditate Alte

loc metalice în conducator carac-
legatura cu de electr. Temperatura teristici
pamântul

Loc cu
grad mic
de pericol uscata loc
uscat

rau condu-
catoare de
electricitate nu are nu are ventilat

încalzit

Loc umeda peste 60% 75-97% gaze

periculos din sau
suprafa-ta 25-35% lichide
zonei de care
manipulare scad re-
zistenta
 corpului
da

Loc foarte buna peste 97% mediu

periculos conducatoare coroziv
de da peste 35oC
electricitate

Clasificarea prizelor de pamânt:

a. din punct de vedere al folosirii:

- prize de protectie - pentru protectia contra tensiunii accidentale

- prize de exploatare - pentru exploatarea într-o retea electrica

b. din punct de vedere al constructiei:

- prize de pamînt naturale - construite din partile metalice ce au fost introduse în pamânt pentru alte
scopuri decât legatura electrica cu pamântul (stâlpi metalici sau de beton armat îngropati în pamânt, tevi metalice
pentru alimentarea cu apa, în cazul când nu au fost acoperite cu un strat izolant cu bitum.)

- prize de pamânt artificiale - instalate special cu scop de protectie, (tevi metalice, benzi metalice, placi
metalice introduse în pamânt.

Masuri de protectie împotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta

388. Protectia împotriva tensiunilor de atingere periculoase

a. Utilajele electrice portative si lampile electrice portative din încaperile cu grad mic de pericol, în care nu exista
pericol, de atingere simultana a unui utilaj si a obiectelor în contact cu pamântul, sau a doua utilaje electrice, pot
fi alimentate la tensiuni pâna la 220 V inclusiv.

b. În cazul în care corpurile de iluminat fixe nu se pot monta la o înaltime mai mare de 2,50 m de la pardoseala,
se vor utiliza tensiuni reduse pentru alimentatea acestora.

c. Lampile de birou, lampile fixe din locuinte si din cladirile social-cultural-administrative, cele din dependintele
aces tora, precum si lampile iluminatului de siguranta, se pot alimenta la tensiunea de 220 V, cu conditia
prevederii unor masuri speciale de izolare si protectie.

d. Lampile fluorescente se vor alimenta la tensiunea de 220 V, luându-se urmatoarele masuri de siguranta:

d1. partile conducatoare de curent sa nu fie accesibile unei atingeri întâmplatoare (sa fie montate în carcase care
sa poata fi deschise numai cu scule speciale si numai de catre personal calificat);

d2. partile metalice care pot intra accidental sub tensiune se vor lega la o instalatie de protectie (prin legare la
pamînt sau la conductorul de nul);

d3. daca corpurile de iluminat nu au o pozitie fixa de functionare, pe lânga masurile mai sus mentionate este
necesar ca instalatia de iluminat sa fie alimentata printr-un transformator de separatie (220/220 V);

e. Lampile electrice portative vor avea o constructie speciala care sa nu permita atingerea partilor conducatoare
de curent. Lampa trebuie sa aiba glob de sticla si sa fie protejata cu o plasa metalica astfel fixata, încât sa nu
poata ajunge sub tensiune în cazul defectarii duliei.

Izolarea suplimentara de protectie

389. În afara de izolarea de lucru se aplica si o izolare suplimentara de protectie, care se realizeaza în mai multe
moduri, dupa cum urmeaza:
 a. aplicând o izolare suplimentara izolarii de lucru, pentru ca partile metalice din instalatie, care nu fac parte din
circuitul curentului de lucru, însa care pot fi atinse, sa nu primeasca tensiune în cazul nefunctionarii izolatiei de
lucru;

b. aplicând o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric. c. izolând amplasamentul.

390. La aplicarea izolatiei suplimentare de protectie a echipamentului electric, trebuie sa se acopere în mod solid
si durabil cu material izolant toate partile metalice accesibile unei atingeri si care în caz de defect pot capata
direct sau indirect tensiune.

391. Nu se considera izolatie de protectie straturile de lac sau email straturile de oxid, învelisul de material fibros,
chiar îmbibat.

392. Izolarea de protectie se considera realizata daca se folosesc carcase si accesorii izolante, materiale de
instalatii complet izolatoare, aplicarea prin presare a unui material izolant carcasele unor utilaje electrice mici,
montari de piese intermediare izolante.

393. Izolarea amplasamentului ca masura de protectie este admisa numai în cazul echipamentelor electrice
stabile si consta în acoperirea cu material izolant atât a pardoselii cât si a tuturor partilor metalice aflate în raza
de manipulare si care se gasesc în legatura cu pamântul.

Se realizeaza astfel izolarea omului atât fata de pamânt, si fata de elementele care se gasesc în legatura cu
pamântul în raza de manipulare. Acoperirile cu material izolant trebuie sa fie rezistente, legate fix cu suportul lor
si suficient de mari, astfel încât echipamentul electric sa poata fi atins numai stând pe partea acoperita.

394. Izolarea suplimentara de protectie a echipamentului electric trebuie preferata izolarii amplasamentului.

Separarea de protectie

395. Prin separarea de protectie se realizeaza un circuit izolat fata de pamânt pentru utilajul la care trebuie sa se
evite pericolul de electrocutare, cu scopul înlaturarii pericolului aparitiei unor tensiuni periculoase.

396. Separarea de protectie consta în separarea circuitului electric al unui singur consumator cu o tensiune de
max. 380 V de reteaua de alimentare, prin intermediul unui transformator de separatie sau al unui grup motor-
generator.

397. În instalatia în care se va folosi separarea de protectie, trebuie îndeplinite urmatoarele conditii:

a. reteaua va avea tensiuni de pâna la 500 V, iar tensiunea nominala în partea secundara a transformatorului de
separatie sau a grupului motogenerator, poate fi cel mult de 380 V;

b. nu se va racorda la un transformator de separatie sau grup motogenerator decât un singur consumator, cu o

intensitate nominala a curentului de cel mult 15 A;

c. pentru racordarea consumatorului, transformatorul de separatie sau grupul motogenerator va avea o priza
montata fix. Daca consumatorul este un utilaj mobil, conductoarele de alimentare trebuie sa fie flexibile, în manta
de cauciuc;

d. pe partea secundara, circuitul nu se va lega la pamânt sau la alte elemente din instalatie;

e. transformatorul de separatie va fi prevazut cel putin pe partea secundara, cu o izolatie suplimentara de

protectie;

Protectia prin legare la pamânt

398. Protectia prin legare la pamânt se realizeaza prin legarea partilor instalatiei electrice care trebuie protejata
contra tensiunilor de atingere cu anumite parti metalice introduse în pamânt pentru acest scop.

399. Protectia prin legare la pamânt trebuie aplicata în retele fara conductor de nul (cu neutrul izolat) sau unde
nu sunt îndeplinite conditiile pentru protectia prin legare la nul.

Instalatiile electrice în retelele cu neutrul izolat trebuie folosite în cazurile când conditiile de securitate speciale
(pericole de electrocutare, incendii, explozii) impun aceasta.
400. Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamânt se masoara imediat dupa executare si apoi de doua ori
pe an, vara si iarna, când se controleaza si calitatea legaturi de la suprafata.

401. Conductibilitatea instalatiilor de legare la pamânt fixe trebuie sa fie asigurata în orice anotimp, tinând seama
de starea solului (uscare, înget).

Protectia prin legare la nul

402. Protectia prin legare la nul are ca scop evitarea mentinerii unor tensiuni de atingere periculoase la
elementele din instalatiile electrice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care în mod accidental
s-ar putea gasi sub tensiune.

403. Protectia prin legare la nul trebuie sa asigure deconectarea sectorului defect prin topirea fuzibilelor
sigurantelor sau prin declansarea releelor întrerupatoarelor automate de protectie, deoarece se stabileste un
curent de scurtcircuit.

404. Protectia prin legare la nul se va executa în mod obligatoriu când punctul neutru al sursei de alimentare este
legat direct la o instalatie de legare la pamânt de exploatare si când printr-o instalatie de legare la pamânt de
protectie nu se poate asigura în caz de defect, realizarea unor tensiuni de atingere mai mici de 40 V, ca mijloace
justificate tehnico-economice.

405. Nu este permis ca în retelele sau instalatiile alimentate de aceeasi sursa de energie electrica sa se
foloseasca pentru o parte din instalatii protectia prin legarea la nul, iar pentru alte instalatii sau echipamelite
electrice, protectia prin legarea la pamânt.

406. Se vor lua masuri care sa evite inversarea rolurilor conductoarelor izolate, legându-se un conductor de lucru
(faza) în locul conductorilor de protectie.

În acest scop, conductoarele de nul de protectie, bornele sau clemele de nul de protectie vor fi marcate cu
culoarea rosie.

407. Conductorul de nul de protectie nu poate fi folosit drept conductor de nul de lucru, pe portiunea de la tabloul
de distributie legat la instalatia de legare la pamânt si pâna la carcasa echipamentelor electrice alimentate de la
acest tablou. Aceasta prevedere se aplica si la retelele de iluminat.

408. În instalatiile în care se aplica protectia prin legarea la nul sunt interzise legaturile de protectie la alte
instalatii de legat la pamânt decât cele care servesc si reteaua de nul de protectie.

409. Reteaua de nul de protectie va fi legata la instalatia de legare la pamânt în urmatoarele puncte:

a. Ia capetele liniilor aeriene, la derivatiile din acestea si

la tablourile de distributie;

b. pe portiunea fara ramificatii ale liniilor electrice aeriene, cel putin din km în km;

c. în apropiere de punctele în care liniile aeriene sau cablurile electrice patrund în locuri (cladiri, instalatii) unde
se foloseste protectia prin legare la nul;

d. în interiorul cladirii reteaua de nul de protectie se va racorda la instalatia de legare la pamânt si la toate
tablourile electrice.

410. Sectiunea conductoarelor de nul, între sursa de alimentare si consumator trebuie astfel determinata, încât
intensitatea curentului de defect sa depaseasca de cel putin trei ori intensitatea nominala a celei mai apropiate
sigurante fuzible si de cel putin 1,5 ori intensitatea curentului de declansare a întrerupatorului automat de
protectie a echipamentului electric.

411. Conductoarele de nul vor fi instalate tot atât de îngrijit ca si conductoarele de faza, în ceea ce priveste
protejarea lor împotriva solicitarilor mecanice si izolarea.

412. Sculele electrice portative, alimentate cu cabluri flexibile de cupru, se vor lega doar la nul prin conductorul
de protectie din cablul de alimentare, deoarece ca masuri suplimentare se aplica izolarea de protectie, iar
deservirea acestor utilaje se face folosind mijloace individuale de protectie.
 413. Corpurile de iluminat din încaperile industriale foarte periculoase vor fi legate atât la reteaua de nul de
protectie cât si la instalatia de legare la pamânt care serveste reteaua conductoarelor de nul de protectie.

414. În instalatiile unde se aplica protectia prin legare la nul nu este admis ca pe conductoarele de nul sa se
monteze sigurante sau aparataj care pot întrerupe numai conductorul de nul.

415. În lucrarile industriale se admite utilizarea elementelor metalice ale constructiilor (stâlpi, ferme) drept
conductor nul de protectie, numai daca instalatia este legata la pamânt prin elemente care prezinta o scurgere la
pamânt sigura si are în orice conditii o rezistenta de trecere la pamânt mai mica decât 1.

416. Indiferent de durata de functionare a utilajului, reteaua de nul de protectie va însoti în permanenta reteaua
de alimentare cu energie electrica, astfel încât înainte de legarea utilajului la reteaua de alimentare cu energie
electrica se va lega obligatoriu carcasa acestuia la reteaua de protectie.

417. La executarea legaturilor de nul la utilajele portative, nu este permis a se folosi prize, fise, cutii de jonctiune
si ramificatie, care nu au contact de protectie.

Prize de pamânt

418. Prizele de pamânt constituie parte integranta din instalatia de legare la pamânt care serveste reteaua de nul
de protectie.

419. Rezistenta prizei de pamânt naturale sau artificiale se va determina prin masurari directe si va corespunde,
ca executie si valoare, cu standardele în vigoare.

420. Ca prize de pamânt se vor folosi în primul rând prizele naturale si anume:

a. Constructia metalica a cladirii respective, fie ca este constituita din stâlpi metalici încastrati în beton armat, fie
ca este construita din stâlpi de beton armat în contact cu solul;

b. Conductele metalice de apa sau canalizare îngropate în pamânt;

c. Tevile metalice pentru tubaje.

421. Reteaua de conducte pentru apa poate fi întrebuintata drept priza de pamânt numai în cazul când tevile
metalice sunt înnadite prin legaturi bune conducatoare de electricitate si când nu sunt acoperite cu straturi
izolante (bitum etc.).

Legatura la pamînt trebuie facuta înainte de contorul de apa. Daca ea se face dupa contor, trebuie prevazuta
suntarea contorului.

422. Nu se vor folosi drept prize naturale conductele pentru fluide calde, combustibil sau explozive.

423. În cazul în care rezistenta prizelor naturale indicate în prezentul subcapitol nu prezinta o valoare suficient de
mica, se va executa suplimentar o priza de pamânt artificiala.

424. Nu se pot utiliza în comun prize de pamânt de protectie pentru instalatia de energie electrica de j.t. si pentru
instalatia de paratraznet.

425. Priza de pamânt de protectie a instalatiilor electrice de firme sau reclame luminoase poate fi comuna cu
priza de pamânt a imobilului respectiv.

426. Priza de pamânt de protectie a instalatiilor de receptie cu antene colective, comune pentru radio si
televiziune, poate fi aceeasi cu priza de pamânt a imobilului respectiv.

Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere

427. Protectia prin releu de tensiune accidentala se poate întrebuinta în orice fel de retele, atât cu neutrul izolat,
cât si în cele cu neutrul legat la pamânt, având drept scop înlaturarea aparitiei unei tensiuni de atingere
periculoase de o parte metalica care nu apartine circuitului de lucru.

428. Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere conlsta în deconectarea în timp de 0,1 sec. de la toti
polii utilajului defect, la care s-a ivit o tensiune de atingere considerata periculoasa .
429. Bobina releului de tensiune se va conecta cu un voltmetru, astfel încât sa se poata controla în permanenta
tensiunea dintre carcasa utilajului si priza de pamânt auxiliara.

430. Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere nu poate înlocui protectia prin legarea la nul sau
protectia prin legarea la pamânt.

Aceasta protectie poate fi folosita ca o masura suplimentara de rezerva în cazurile când protectia prin legare la
nul sau protectia prin legare la pamânt nu prezinta siguranta realizarii unei tensiuni de atingere suficient de mici
în orice situatie.

431. Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere trebuie controlata cu ajutorul dispozitivului de control,
înainte de a pune utilajul în functiune si ulterior periodic.

Protectia împotriva tensiunilor de atingere pe santierele de constructii

432. Se vor lega la instalatiile de protectie toate partile metalice ale utilajelor electrice de actionare, comanda,
protectie, reglaj, etc. în felul urmator:

a. Carcasele metalice ale motoarelor electrice, ale macaralelor, betonierelor, malaxoarelor, pompelor,
vibratoarelor, ciururilor, masinilor de gaurit si de profilat, circularelor, benzilor transportoare, masinilor de frecat
mozaic, masinilor-unelte, masinilor de curatat parchet, transformatoarelor sau agregatelor de sudura;

b. Carcasele metalice ale întrerupatoarelor manuale si automate de protectie si manevra, reostatelor;

c. Partile metalice ale tablourilor de distributie, comanda, masura, control, etc.;

d. Carcasele si miezurile transformatoarelor coborâtoare de tensiune pentru alimentarea utilajelor portative;

e. Partile metalice ale corpurilor de iluminat;

f. Stâlpii metalici ai liniilor de transport si de distributie a energiei electrice.

g. Constructiile metalice ale instalatiilor de distributie electrica, de tip interior si exterior, precum si împrejmuirile
metalice ale elementelor conducatoare de curent;

h. Corpurile mansoanelor de cabluri, prin învelisurile metalice ale cablurilor electrice izolate cu hârtie, la ambele
capete terminale ale acestora, asigurând astfel continuitatea învelisurilor metalice pe toata lungimea acestor
cabluri. La cablurile cu astfel de izolatie, însa înfasurate cu benzi metalice, se va asigura continuitatea
învelisurilor metalice.

433. Legarea la pamânt a macaralelor cu cale de rulare (sine) se face legând la reteaua generala de protectie a
santierului toate instalatiile electrice de pe macarale, inclusiv scheletul metalic. Conductorul de legatura va fi un
cablu din cupru izolat cu învelis de cauciuc, flexibil, cu sectiunea minima de 25 mmp.

Masuri de protectie contra electricitatii statice

434. În încaperile de categoria A, B si C, cu pericol de explozie si incendiu, trebuie luate masuri obligatorii contra
electricitatii statice.

435. Procesele tehnologice la care se poate produce electricitatea statica sunt urmatoarele:

a. Concasarea, sfarâmarea si macinarea diferitelor produse;

b. Trecerea aerului prin canale de ventilatie si deplasarea corpurilor în jgheaburi, conducte si furtunuri (Ia
transport pneumatic etc.);

c. Filtrarea aerului saturat de praf (Ia fabricile de zahar etc.);

d. Trecerea unui lichid sau a unui material fluid cu viteza mare prin jgheab, duza sau sita (vopsit pneumatic,
prelu- crarea unor obiecte prin suflare cu nisip-sablare etc.);

e. Pulverizarea lichidelor, în special a celor dielectrice;

f. Atingerea si stropirea lichidelor în interiorul conductelor, rezervoarelor, cisternelor, vaselor de încarcare etc. (în
special în timpul transportului);

g. Trecerea unor obiecte sau semifabricate prin masini prelucratoare (hârtia si fibrele trecute prin masini,
musamaua si cauciucul în procesul de fabricatie etc.);

h. Organele de masini de la instalatiile de transmisie care au viteze foarte mari.

436. Pentru a înlatura pericolul de incendiu, datorita descarcarii sarcinilor de electricitate statica, acumulate de
materiale solide, lichide sau gazoase, manevrate în diferite feluri în procesele tehnologice industriale, se vor lua
urmatoarele masuri speciale:

a. Se vor lega la pamînt carcasele masinilor, aparatelor si utilajului în care se maruntesc substantele
producatoare de praf, cu pericol de incendiu sau explozie.

b. Se vor lega la pamânt conductele prin care se deplaseaza amestecuri de aer-praf;

c. Filtrele de pânza din conductele de aer vor fi captusite cu o plasa metalica bine legata la pamânt, cu scopul
neutralizarii sarcinilor electrostatice;

d. Se va descarca la pamânt electricitatea statica produsa de curelele de transmisie, prin montarea de piepteni
metalici de descarcare, sau prin vopsirea curelelor cu vopsele si lacuri speciale pentru marirea conductibilitatii lor
electrice. De asemenea, se pot utiliza curele executate din materiale, conducatoare speciale;

e. Se vor lega la pamânt toate partiie metalice folosite în instalatiile pentru manipularea combustibililor lichizi, si
anume: conducte, rezervoare, pompe, autocisterne, cisterne de cale ferata, sine de cale ferata la rampele de
descarcare etc.

437. Deoarece electricitatea statica se formeaza pe suprafetele corpurilor care prezinta rezistivitate mare, se vor
lua masuri, acolo unde este posibil, de micsorare a rezistivitatii prin umezire cu apa sau prin adaugarea altor
corpuri care sunt admise de procesul tehnologic.

438. Prizele de pamânt pentru electricitate statica se vor executa conform normativelor si standardelor în vigoare.

EIe pot fi comune cu prizele de pamânt ale sistemului de protectie contra atingerilor.

439. Pentru orice alte lucrari sau probleme necuprinse în prezentul capitol se vor respecta normele de tehnica a
securitatii la instalatiile electrice elaborate de ministerele de resort sau factorii interesati.

Mijloace de protectie folosite în instalatiile electrice de joasa tensiune

440. Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si dispozitivele portative,
al caror scop este protejarea personalului care munceste în instalatiile electrice, lânga sau în apropierea partilor
aflate sub tensiune, împotriva electrocutarii, a actiunii arcului electric, a efectelor termice ale trecerii curentului,
precum si împotriva altor accidente ce s-ar putea produce în timpul lucrului în aceste instalatii.

Mijloacele de protectie se împart în:

a. Mijloace de protectie care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii, prin izolarea lui fata de
partile aflate sub tensiune, sau fata de pamânt (prajini electroizolante, clesti, scule cu mânere izolante, manusi de
cauciuc electroizolante, cizme de cauciuc eleotroizo- Iante, galosi electroizolanti, platforme izolante, covorase de
cauciuc electroizolante);

b. Indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba, clesti de masurat;

c. Garnituri mobile pentru scurtcircuitoare si legare la pamânt, îngradiri mobile si placi avertizoare;

d. Mijloace de protectie împotriva arcului si împotriva actiunilor chimice ale produselor arderii: ochelari de
protectie, manusi din foaie de cort, masti de gaze.

441. Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie suporta, în conditii sigure,
tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este permis sa se atinga partile conducatoare de curent
aflate sub tensiune.
 În instalatiile electrice de joasa tensiune exista urmatoarele mijloace principale de protectie izolante:

a. Prajini electroizolante;

b. Clesti izolanti pentru sigurante;

c. Manusi electroizolante;

442. Se numesc mijloace auxiliare, acele mijloace care singure nu pot garanta securitatea împotriva electrocutarii
la tensiunea respectiva.

Mijloacele auxiliare de protectie servesc la protectia împotriva tensiunii la atingere si împotriva arsurilor provocate
de arcul electric.

443. În instalatiile de joasa tensiune se utilizeaza urmatoarele mijloace auxiliare electroizolante de protectie:

a. Cizme electroizolante sau galosi;

b. Covorase de cauciuc electroizolante;

c. Platforme izolante (podete);

444. În cadrul tuturor instalatiilor de curenti tari, precum si asupra echipelor si personalului care de servesc
instalatiile, trebuie sa se afle în permanenta mijloacele de protectie necesare.

445. Pentru pastrarea mijloacelor de protectie trebuie sa se prevada un loc special cu dispozitive pentru
asezarea lor precum:

a. Cârlige sau suporturi pentru prajini electroizolante;

b. Dulapuri pentru manusi, cizme, galosi, ochelari de protectie, masti de gaze;

Mijloacele de protectie aflate asupra echipelor sau pentru folosirea individuala trebuie tinute în lazi sau genti
speciale. Este interzis ca mijloacele de protectie sa fie pastrate împreuna cu sculele.

446. Mijloacele de protectie trebuie încercate:

a. La receptionarea lor, înainte de a fi date în exploatare;

b. Periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc în parte;

c. Când apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare;

d. Dupa o reparatie si dupa înlocuirea uneia dintre parti;

e. Daca exista îndoieli asupra bunei lor stari.

447. Manusile electroizolante de cauciuc trebuie astfel alese, încât sa permita îmbracarea manusilor de bumbac,
de lâna etc. sub ele, pentru ca personalul sa-si poata proteja mâinile împotriva frigului, la deservirea instalatiilor
în aer liber. Manusile trebuie sa fie destul de largi pentru ca sa permita tragerea lor peste mânecile
îmbracamintei.

448. Este interzisa folosirea echipamentului electroizolant în alte scopuri decât acelea pentru care acesta a fost
confectionat.

449. Dimensiunea minima a covoraselor electroizolante de cauciuc trebuie sa fie de 75x75 cm, cu tensiunea de
strapungere minima de 5 kV.

Covorasele care nu au fost încercate sau au fost încercate dar nu au corespuns, nu pot fi folosite ca material
izolant de protectie.
 450. Mânerele sculelor trebuie sa fie confectionate din material izolant, rezistent la umiditate, nefragil si
neatacabil de transpiratie, de benzina, de petrol, de acid sulfuric si de acid clorhidric.

Lungimea mânerelor izolante trebuie sa fie de cel putin 10 cm. Sculele trebuie sa fie rezistente, iar mânerele
izolante bine fixate în locurile Ior.

451. La lucrarile sub tensiune, sculele cu mânere izolante trebuie folosite concomitent cu manusile si galosii
izolanti. Exceptie fac lucrarile la tablourile de comanda din circuitele secundare si de la alte instalatii similare,
unde folosirea manusilor nu este obligatorie.

452. În instalatiile electrice de joasa tensiune se folosesc ca indicatoare de tensiune:

a. Lampa de control; .

b. Indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul curentului capacitiv (tip creion);

c. Indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul scurgerii curentului activ.

453. Este interzis a se utiliza pentru determinarea fazelor, lampi de control destinate pentru determinarea lipsei
sau prezentei tensiunii. Pentru determinarea fazelor trebuie sa se foloseasca lampi de control, fabricate pentru
tensiunea dubla a instalatiei.

454. Indicatoarele cu neon trebuie verificate si încercate cu tensiune marita, cel putin odata la 6 luni. Tensiunea
de încercare este de 5000 volti, durata de încercare 2 min.

Instalatii electrice de joasa tensiune

455. Instalatiilor de joasa tensiune care se gasesc în aceeasi încapere cu instalatiile de înalta tensiune, li se vor
aplica normele de tehnica a securitatii pentru înalta tensiune.

456. Controlul si supravegherea instalatiilor interioare si exterioare de joasa tensiune se fac de catre electricianul
de serviciu care trebuie sa cunoasca atât normele de tehnica a securitatii, cât si masurile de prim ajutor în caz de
electrocutare.

În timpul controlului se vor verifica în special legaturile la instalatia de protectie (pamânt sau conductor de nul de
protectie).

457. Electricianul care face controlul va fi dotat cu un indicator de joasa tensiune pe care îl va folosi înainte de a
atinge cu mâna libera partile metalice ale instalatiei sau echipamentului electric.

458. Când se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt, cazut la pamânt sau care atârna,
electricianul trebuie sa îsi puna manusile electroizolante si, cu ajutorul clestelui patent, sa taie acest conductor
care prezinta un pericol pentru cei ce lucreaza în împrejurimi, dupa care trece (singur sau cu echipa) la
înlaturarea defectului, dupa ce în prealabil a deconectat instalatia de la retea.

459. Manevrele si înlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice de joasa tensiune se pot executa numai de
persoane calificate în meseria de electrician, sau de personal special instruit, si cu respectarea normelor privind
lucrul sub tensiune.

În încaperile umede sau cu pericol de explozie, aceste operatii (manevre si înlocuirea sigurantelor) se pot face
numai dupa scoaterea de sub tensiune.

460. Manevrarea separatoarelor si întrerupatoareror se face cu mâinile îmbracate în manusi electroizolante,

stând pe un covoras de cauciuc dielectric sau pe un podet izolant. La manevrarea sigurantelor se vor purta în
plus ochelari de protectie.

461. În retelele aeriene si subterane se pot executa înlocuiri de sigurante sau becuri si în timpul noptii, cu conditia
ca locul de munca sa fie iluminat, iar la operatie sa participe cel putin doua persoane, din care una sa execute si
alta sa supravegheze.

462. Pentru lucrarile care se executa cu scoaterea partiala sau totala de sub tensiune a instalatiei, trebuie luate
urmatoarele masuri de pregatire a Iocului de munca:
 a. Se executa scoaterile de sub tensiune necesare si se iau masuri care sa împiedice punerea în functiune a
partilor din instalatie prin care s-ar putea da tensiune la locul de munca (blocaje mecanice etc.);

b. Se monteaza îngradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare ("Nu închideti, se lucreaza", "stai, tensiune,
pericol de moarte");

c. Se leaga la instalatia de protectie (prin legare la pamânt sau nu) dispozitivele de scurtcircuitare si legare la
pamânt, mobile si se verifica lipsa tensiunii pe partea instalatiei unde urmeaza sa se execute lucrarile .

463. La lucrarile ce se executa fara întreruperea tensiunii, se verifica starea îngradirilor permanente, sau se
monteaza îngradiri provizorii si placi avertizoare si se controleaza ca mijloacele de protectie si sculele ce vor fi
folosite sa fie în buna stare. Îngradirile provizorii trebuie sa fie montate în asa fel, încât sa nu împiedice iesirea
personalului din încapere în caz de pericol.

464. În cazul urcarii pe stâlp, muncitorul este obligat sa verifice starea acestuia si mijloacele de protectie (centura
de siguranta, cârligele, frânghia de ajutor);

În timpul urcarii pe stâlp, muncitorul trebuie sa se lege cu centura de slguranta începând de la o distanta de cel
mult 2 m de sol, pentru a putea fi ferit de accidentare prin alunecarea cârligelor.

În pozitia normala de lucru, muncitorul trebuie sa se fixeze bine pe ambele cârlige si sa se sprijine în centura de
siguranta.

Urcarea sau lucrul pe stâlpi este admisa numai pe partile laterale, în raport cu directia de întindere a
conductorului, iar în cazul stâlpilor de colt pe partea unghiului exterior al liniei.

465. Este interzisa aruncarea sculelor si materialelor de pe stâlp jos sau invers. Transmiterea lor se va face cu
frînghia ghidata de jos de un alt muncitor care trebuie sa stea la cel putin 2 m distanta de baza stâlpului.

466. La coborârea de pe stâlp, centura de siguranta nu va fi dezlegata înainte de a ajunge muncitorului la o

înaltime mai mica de 2 m de la sol.

467. Se interzice manevrarea scarii (schimbarea înclinarii pozitiei, ori coborârea ei) atât timp cât se afta o
persoana urcata pe aceasta. Mutarea scarii se face numai în pozitia strînsa.

468. Folosirea scarii simple se va face de cel putin doua persoane, una care executa lucrari si una care
supravegheaza si tine scara. Scara trebuie sa aiba o lungime care sa permita lucrul de pe treapta care se
gaseste la o distanta minima de 0,8 m fata de capatul superior al scarii. Executarea lucrarilor de pe ultimele doua
trepte superioare ale scarilor rezemate sau duble este interzisa.

469. Scarile duble trebuie sa fie prevazute cu un lant de siguranta care sa împiedice deschiderea accidentala.

470. În cazul când sunt necesare înlocuirea si repararea conductorilor unei linii de joasa tensiune, în locul unde
aceasta linie intersecteaza conductorii unei alte linii electrice, se vor lua toate masurile pentru evitarea atingerii
acestor conductori sub tensiune.

471. Demontarea si montarea unor conductori sub o linie de transport de înalta tensiune trebuie,sa se execute cu
linia de înalta tensiune de conectata.

472. Mutarea, îndepartarea si deplasarea cablurilor si a mansoanelor trebuie sa se execute numai dupa
întreruperea tensiunii si descarcarea cablului de sarcina lui capacitiva.

473. Se considera utilaj electronic portativ acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una sau doua
persoane si cu care muncitorul în timpul lucrului are un contact bun si îndelungat.

474. Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V si 24 V astfel:

- tensiunea de 24 V se va folosi la locurile periculoase;

- tensiunea de 12 V în locuri foarte periculoase.

475. Tensiunile de lucru maxime admise pentru uneltele electrice portative, folosite în locuri de munca
periculoase si foarte periculoase în ceea ce priveste electrocutarea, sunt:
 a. 380 V daca se aplica separarea de protectie sau izolarea suplimentara de protectie drept mijloc principal de
protectie, sau daca sunt îndeplinite simultan urmatoarele conditii:

- reteaua de alimentare este izolata fata de pamânt;

- uneltele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamânt, care asigura tensiunile de atingere si de pas;

- reteaua de alimentare este prevazuta cu un întrerupator de protectie care se declanseaza la un curent de

minimum 30 mA în maximum 0,2 sec.

Tensiunea de 380 nu este permisa pentru alimentarea uneltelor electrice portative folosite în subteran (mine,
tuneluri, galerii) si în alte locuri foarte periculoase; în aceste locuri, tensiunea de lucru pentru uneltele electrice
portative este liminata la 127 V.

b. 127 V, daca sunt îndeplinite simultan urmatoarele conditii: - reteaua de alimentare este izolata fata de pamânt;

- uneltele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamânt, care asigura tensiunile de atingere si de pas;

- uneltele sunt prevazute cu izolatie întarita sau sunt folosite mijloace electroizolante individuale de protectie, ori
este asigurat controlul permanent al rezistentei de izolatie a retelei de alimentare;

c. 42 V, daca sunt prevazute cu izolatie întarita;

d. 24 V, daca uneltele sunt prevazute cu izolatie normala de lucru.

476. Tensiunile de lucru maxime admise pentru corpurile de iluminat instalate în locuri periculoase sau foarte
periculoase sunt:

a. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe, daca sunt amplasate în afara zonelor de manipulare;

b. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi incandescente amplasate în zone de manipulare,
daca sunt prevazute cu protectie împotriva electrocutarii prin atingere indirecta, precum si cu una din urmatoarele
asigurari:

b1. o blocare care sa permita deschiderea corpului de iluminat numai cu ajutorul unei scule speciale (de
ex. o cheie cu profil triunghiular);

b2. o blocare care sa permita deschiderea corpului de iluminat numai dupa scoaterea lui de sub
tensiune;

b3. un dispozitiv de expulzare a lampii (becului) la scoaterea globului de protectie sau la spargerea
acestuia;

Fac exceptii corpurile de iluminat fixe pentru iluminatul de siguranta care, fiind puse sub tensiune numai
în cazul întreruperii accidentale a iluminatului normal, nu necesita nici una din asigurarile indicate mai sus.

c. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi fluorescente, cu conditia de a fi prevazute cu protectie
împotriva electrocutarii prin atingere indirecta;

d. 127 V, pentru corpurile de iluminat fixe si mobile cu lampi incandescente, care se afla în zona de
manipulare, daca sunt prevazute cu:

d1. protectie prin legare la pamânt, care sa Iimiteze tensiunile de atingere si de pas;

d2. alimentarea de la o retea izolata de pamânt;

e. 24 V, pentru corpurile de iluminat portative si pentru corpurile de iluminat mobile si fixe cu lampi
incandes- cente, care se afla în zona de manipulare, cu conditia verificarii periodice a izolatiei fata de pamânt si a
retelei electrice de alimentare.

477. Utilajele portative trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: a. Partile conducatoare sa fie inaccesibile
unei atingeri întâmplatoare;
b. izolatia bobinajului sa reziste atât socurilor mecanice, cât si mediului în care functioneaza (umiditate, caldura,
agenti corozivi, etc);

c. mânerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolant, sau din metal acoperit cu un material
izolant. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa împiedice atingerea partilor metalice ale
sculei;

d. conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel, încât sa nu se roada la intrarea
lor în carcasa sculei si sa se împiedice pe cât este posibil smulgerea lor de la bornele de legatura;

478. Daca scula electrica portativa nu poate fi alimentata la o tensiune redusa, constructia ei fiind pentru o
alimentare la reteaua de

110 V sau 220 V, este necesar sa se ia masuri suplimentare, ce trebuie îndeplinite în totalitate pentru a se putea
evita accidentele. Aceste masuri suplimentare (în afara de cele aratate mai sus) sunt urmatoarele:

a. legarea carcasei metalice la o buna instalatie de legare la pamânt, care sa prezinte o rezistenta de 4 Ω sau
legarea la conductorul de nul. Legarea trebuie sa fie sigura;

b. se recomanda ca legarea la retea sa se faca prin intermediul unei fise speciale care sa aiba un picior în plus
pentru legarea la instalatia de protectie. În acest caz si priza va avea un lacas suplimentar legat la instalatia de
protectie.

479. Se interzic:

a. apucarea uneltei electrice de partea sa activa (piatra de polizor, burghiu, freza etc) sau de conductorul pentru
alimentarea ei cu energie electrica;

b. punerea sau scoaterea sculei din mandrina înainte de oprirea completa a acesteia.

c. lucrul cu unelte electrice de pe o scara rezemata sau de pe o scara dubla neasigurata.

Se permite lucrul de pe schele sau esafodaje.

480. Legarea conductorilor la transformatoarele coborâtoare (pe partea de 12 V sau de 24 V) se va face printr-o
fisa speciala, pentru evitarea posibilitatii alimentarii lampii la o tensiune mai mare de 12 V sau 24 V.

481. Transformatoarele pentru alimentarea Iampilor si uneltelor electrice la tensiune nepericuloasa vor avea
înfasurarile primare si secundare pentru coloane diferite, iar miezul si carcasa se vor lega la pamânt; la fel si
bobinajul de tensiune nepericuloasa.

482. La lucrarile ce se executa în interiorul rezervoarelor metalice, cazanelor etc, transformatoarele mobile
trebuie lasate în afara, iar tensiunea maxima utilizata sa fie de 12 V.

Utilaje, mecanisme de ridicat, macarale

483. Masinile, utilajele si instalatiile vor fi însotite obligatoriu de instructiuni privind montajul, instalarea si
deservirea în conditii de securitate. În cazul când acestea Iipsesc initial, se vor întocmi de catre mecanicul sef si
vor fi puse la dispozitia celor interesati, odata cu darea în exploatare a utilajului.

484. În cazul macaralelor actionate electric, întrerupatorul general pentru instalatia electrica a macaralei trebuie
sa fie usor accesibil si sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita închiderea cu cheie atunci când este
deconectat.

485. Întrerupatorul montat în cabina maracagiului trebuie sa deconecteze instalatia de actionare a macaralei fara
a întrerupe iluminatul, care va avea un întrerupator independent.

486. Interventiile pentru reparare, ungere, curatire a utilajelor sunt permise numai când utilajul este scos din
functiune, iar comenzile blocate si prevazute cu placute avertizoare de interzicere a punerii în functiune, în timpul
când se lucreaza.

487. Utilajele de ridicat si transportat pe verticala, actionate electric, nu vor fi puse în functiune nici pentru
încarcari si probe daca nu sunt legate la pamânt sau la conductorul de nul, verificat si gasit în buna stare.
488. Macaralele si utilajele de ridicat vor fi prevazute cu instalatii si aparate necesare de iluminat, montate chiar
pe corpul si pe bratul lor, astfel ca sa lumineze raza de actiune si sarcina.

489. În afara de instalatia de iluminat a macaralei, pe timpul noptii, va fi iluminat si locul de munca, pentru ca
operatiile de ridicare, descarcare, încarcare si transportare sa se execute în deplina siguranta.

490. La conducerea macaralei si mecanismelor de ridicat prevazute cu actionare electrica de orice tip, vor fi
admise numai persoane care au reusit la examenul dat în fata comisiei si au obtinut certificatul de calificare.

491. În cabina de actionare a macaralei se va asterne un covor de cauciuc electroizolant, astfel ca sa acopere
toate partile metalice pe care se calca.

492. În cazul când exista pericolul ca bratul, cârligul sau cablul macaralei sa se atinga de conductorii unei retele
electrice, se vor lua masuri pentru îndepartarea acestui neajuns. Când nu este posibil, nu se va lucra cu
macaraua decât dupa scoaterea din functiune a liniei electrice respective.

493. Instalatiile electrice ale utilajului de ridicat sau ale macaralelor nu se vor verifica sau repara decât dupa ce
au fost scoase din functiune prin intermediul întrerupatorului general care se va încuia.

494. Motoarele electrice, automatele, întrerupatoarele, precum si bornele lor de legatura vor avea carcase
protectoare, astfel încât o atingere întîmplatoare a partilor aflate sub tensiune sa fie posibila.

495. Interventiile lucratorilor pentru diferite reparatii în timpul noptii, se vor face numai dupa iluminarea locului de
munca cu ajutorul Iampilor portative.

496. Calea de rulare a macaralei va fi legata la pamânt pe ambele sine la o priza de pamânt corespunzatoare.

497. Cablul electric al macaralei turn va fi protejat printr-un jgheab de lemn ecarisat având Iatimea de 30 cm si
înaltimea de 40 cm , care se va monta lateral sau în interiorul caii de rulare. De asemenea, pentru protectie,
cablul electric se poate suspenda în inele, pe un cablu de otel.

498. Echipamentul electric pentru forta si lumina va trebui sa corespunda normelor si prescriptiilor în vigoare.

499. În cabina macaragiului trebuie sa existe o priza cu tensiunea de 12 V pentru conectarea lampii portative.

Utilaje si dispozitive de constructii actionate electric

500. Orice tip de utilaj electric nu va putea fi pus în functiune, nici macar pentru încercare, înainte de a avea
instalatia de legatura la pamânt si la conductorul de nul verificata si gasita în perfecta stare de functionare.

Conductorii electrici vor trebui zilnic verificati pentru a nu prezenta deteriorari ale izolatiei.

501. Înainte de parasirea masinii se va întrerupe în mod obligatoriu alimentarea cu energie electrica.

502. La masina electrica de filetat tevi nu se va umbla la fisa prizei de curent în timp ce inversorul se afla în alta
pozitie decât cea neutra.

503. În timpul functionarii nu se vor atinge prizele neizolate ale instalaliei electrice. Controalele si încercarile
motorului se vor face numai când curentul este întrerupt, adica dupa ce s-a decuplat fisa din priza de curent.

504. Nu se vor face reparatii la sigurante decât cu sigurantele calibrate, originale.

505. La pompa submersibila, înainte de pornirea motorului electric prin conectarea la retea, se va verifica starea
cablului de legatura si daca este etans la intrarea în pompa, pentru a evita intrarea apei.

506. Depanarea pompelor electrice se va face numai de catre un electrician.

Orice interventie asupra pompei se va face numai dupa deconectarea cablului de legatura de la retea.

507. Încaperile statiilor de pompare trebuie sa fie astfel iluminate, încât sa fie posibila buna si sigura deservire a
agregatelor. Nu sunt admise spatii întunecoase.
 508. Instalatia electrica (motoare, tablouri, conducte) va fi executata tinându-se cont de normele referitoare la
executarea instalatiilor electrice de pâna la 1000 V.

509. Lampile electrice portative ce se vor folosi în statiile de pompare vor fi alimentate la tensiunea de 12 V.

510. Încaperea în care este instalat grupul electrogen va fi prevazuta cu mijloace de protectie izolanta.

Lucrari de consolidari, reparatii si demolari

511. Înaintea începerii lucrarilor de demolare sau consolidare se vor lua urmatoarele masuri:

a. cercetarea planurilor sau schelelor cladirii, Identificarea cablurilor de alimentare cu energie electrica, telecomu-
nicatii etc;

b. întreruperea legaturilor de alimentare cu energie electrica, fara a le deteriora, sau a influenta alimentatea altor
cladiri;

c. iluminarea artificiala se va asigura de la o retea electrica provizorie speciala, bine izolata si fara posibilitate de
deteriorare în timpul lucrarilor.

512. Muncitorii care executa sapaturi pe traseul cablurilor electrice vor fi dotati dota cu cizme de cauciuc
electroizolant.

513. Gropile de fundatii si santurile ce se executa pe caile de circulatie vor fi iluminate si vor avea felinare de
marcaj pentru evitarea accidentelor.

514. La executarea lucrarilor cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici aflati în încapere se vor scoate de
sub tensiune.

515. Înaintea începerii lucrarilor de reparatii la instalatiile electrice

se vor lua urmatoarele masuri:

- scoaterea de sub tensiune a partilor de instalatii la care se lucreaza;

- montarea îngradirilor provizorii si afisarea placilor avertizoare: "Nu cuplati, se lucreaza";

- legarea instalatiei la pamânt.

516. Nu este permisa folosirea conductorilor izolati montati pe role sau izolatori, în poduri sau încaperi
netencuite.

517. Dozele de derivatie si conectare vor fi ferite de lovituri sau umezire cu apa.

518. Lampile portative vor avea cos de protectie metalic si vor fi alimentate de la tensiunea de 12-24 V.

519. Montarea sau, reparatiile la tablourile electrice de distributie se va face dupa scoaterea de sub tensiune.

520. Pe timpul executarii reparatiilor la instalatiile tehnico-sanitare se vor deconecta conductorii electrici aflati la
nivelul sau deasupra conductelor respective:

Executarea instalatiilor eIectrice pentru santiere

521. Instalatiile electrice se vor executa numai de catre electricieni calificati si autorizati care si-au însusit
instructajul de protectie a muncii si carora li s-a prelucrat, documentatia de executie. ,

522. Instalatiile electrice izolate aparent cu conductori izolati si montati pe izolatori se vor executa la o înaltime de
cel putin 2,5 m deasupra solului si în locuri ferite de deteriorari mecanice. Înaltimea minima de la sol pentru
conductorii izolati sau neizolati trebuie sa fie de 4 m. La trecerea peste caile carosabile distanta minima trebuie
sa fie de 6 m.
523. Folosirea conductorilor neizolati este interzisa în încaperile unde necesitatile de lucru pot produce atingerea
sau agatarea acestora 524. În toate cazurile, întrerupatoarele vor avea carcase protectoare confectionate din
materiale rezistente la foc si izolante. Întrerupatoarele cu carcase metalice se vor lega la pamânt sau la reteaua
de protectie (de nul).

525. Nu se admite 'montarea întrerupatoarelor pe conductori mobili (pe snururi, cordoane etc).

526. Locurile de conectare si derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice (lovituri).

527. La tablourile de distributie, la cutiile de distributie si la instalatiile principale, lucrarile se vor executa numai
pe baza unei dispozitii date de seful exploatarii electrice a santierului sau al întreprinderii.

528. Tablourile electrice de distributie care se monteaza în interiorul baracilor pe pereti de scândura, cu pericol
de incendiu la desfacerea unui conductor din peretele tabloului, se vor monta pe o placa de azbest de marimea
tabloului, fitxata pe peretele, de scândura. Aceste tablouri vor fi închise în cutii de lemn, prevazute cu usi si
cheie .

529. Tablourile electrice de distributie amplasate în exterior (pe stâlpi, baraci, imobile etc) se vor monta tinând
seama de normele de mai sus, iar protectia lor se va face prin cutii metalice cu usa si cheie. Constructia cutiilor
de protectie va fi astfel executata, încât sa permita introducerea conductorilor de jos în sus, pentru ca ploaia sa
nu patrunda în interior.

Toate cutiile metalice de protectie a tablourilor electrice vor fi legate la pamânt.

530. Se interzice legarea directa la tabloul de distributie a diferitelor masini sau lampi portative, electromotoare si
alte aparate si dispozitive de consum de energie electrica.

531. În interiorul tabloului de distributie se va executa un întrerupator cu pârghie care va avea mâner
electroizolant.

532. Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorata sau înnadirea lor fara a se completa izolatia cu banda
izolant este interzisa. De asemenea, se interzice folosirea capetelor de conductori în loc de fise la introducerea în
prize.

533. Este interzis a se pune în exploata instalatii provizorii, indiferent de motivul care ar determina acest
provizorat, deoarece ar putea constitui un pericol, pentru muncitori

534. La executarea instalatiilor electrice interioare, strapungerile din plansee de beton monolit (tavane) se vor
executa numai de jos în sus, iar lucratorii vor purta ochelari de protectie contra prafului si sfarîmaturilor de beton.

535. Se interzice montarea întrerupatoarelor si prizelor în camerele de spalare. Întrerupatoarele se vor monta în
anticamera.

536. Instalatiile electrice de forta vor avea în locurile cu umiditate mare (peste 75%) pe pardoseala, în fata
motoarelor electrice si a dispozitivelor lor de pornire, platforme de lemn, asezate pe izolatori.

[top]

CAPITOLUL 19

Lucrari de terasamente

REGULI GENERALE

537. Înainte de începerea lucrarilor de terasamente trebuie sa se faca cercetari geologice si hidrogeologice;
pentru a avea indicatii asupra naturii si pozitiei straturilor, precum si asupra existentei apelor subterane, în
vederea împiedicarii unor eventuale pericole de alunecari ale straturilor.

538. Înainte de începerea lucrarilor de terasamente este necesar sa se stabileasca precis existenta instalatiilor,
subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamânt.
 În cazul când exista asemenea instalatii subterane, lucrarile de pamânt trebuie sa se execute luându-se toate
masurile de precautie, sub o supraveghere tehnica permanenta, si facându-se un instructaj special muncitorilor
care executa aceste lucrari.

539. Este permisa începerea executarii lucrarilor de terasamente, numai pe baza unui acord scris încheiat cu
unitatea care are instalatii subterane, pe teritoriul unde urmeaza sa se execute asemenea lucrari.

540. În cazul când în timpul lucrului se descopera constructii si instalatii subterane, care nu s-au cunoscut
dinainte, lucrarile trebuie imediat întrerupte si personalul evacuat, pâna la identificarea instalatiilor descoperite si
stabilirea eventualelor pericole ce s-ar putea ivi în caz de continuare a lucrarilor. Numai dupa luarea masurilor de
protectie, lucrarile pot continua.

541. În apropierea conductelor de apa cu mare presiune si a conductelor de gaz trebuie sa se lucreze cu multa
grija, sub supravegherea sefului de santier sau a maistrului.

542. În cazul când se executa sapaturi în apropierea cablurilor electrice subterane aflate sub tensiune, lucrarile
se vor executa numai dupa ce curentul a fost oprit.

În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate face, lucrarile se vor executa numai luând masuri
speciale care sa asigure securitatea lucratorilor. În acest caz, se interzice folosirea rangilor, târnacoapelor,
lopetilor si a penelor metalice. Saparea pamântului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune este permisa
numai cu ajutorul cazmalelor de lemn, fara a se executa lovituri bruste, si numai sub supravegherea organului
tehnic de santier.

543. În cazul când este posibila o eventuala emanatie de gaze toxice sau inflamabile, muncitorii trebuie preveniti
asupra pericolului si instruiti în privinta masurilor de protectie, iar santierele respective trebuie sa fie înzestrate cu
un numar suficient de aparate detectoare de gaze si cu masti izolante.

544. Când se constata în timpul lucrului existenta gazelor periculoase

în gropile de sapatura, puturi, santuri etc., lucrarile trebuie oprite imediat, iar lucratorii tebuie evacuati pâna la
înlaturarea cauzelor ce au provocat apartia acestor gaze.

545. În cazul când se întâmpina dificultati la evacuarea completa a gazelor vatamatoare, deoarece acestea sunt
în general mai grele decât aerul si ramân la fundul sapaturii, muncitorii care lucreaza în aceste locuri trebuie
înzestrati cu masti izolante.

546. În cazul în care se constata sau se banuieste ca pe anumite terenuri ar putea exista munitii neexplodate,
toate lucrarile de excavatii mecanice sau manuale se vor executa respectând cu strictete urmatoarele masuri de
tehnica a securitatii muncii:

a. se va sista imediat orice lucrare si se va îndeparta din zona tot personalul;

b. se vor informa imediat organele MAPN, cât si cele locale care conduc, organizeaza si executa lucrarile, asupra
existentei, în zonele de lucru, a unor muniti ramase neexplodate;

c. se va executa lucrari numai în portiunile de teren care au fost cercetate, detectate si asanate de eventualele
munitii ramase neexplodate, si numai în baza unui proces verbal întocmit cu echipa pirotehnica, în care sa se
mentioneze în mod expres ca se pot executa lucrari de sapaturi;

d. se va informa imediat seful echipei pirotehnice despre descoperirea munitiilor sau materialelor explozive;

e. tot personalul care executa lucrari de sapaturi în astfel de zone va lua parte, în mod obligatoriu, la instructajele
de protectie a muncii realizate de echipa pirotehnica, si va semna de luare la cunostinta.

547. Echipa pirotehnica de asanare si deminare va preda conducerii santierului, pe baza de proces verbal, sub
semnatura, fiecare parcela de teren asanat, dupa care lucrarile de sapaturi se vor continua, respectându-se
urmatoarele masuri:

a. saparea si îndepartarea pamântului se va executa, în mod obligatoriu pe straturi succesive cu grosimea de

maximum 15-20 cm;

b. dupa îndepartarea fiecarui strat de pamânt, echipa de asanare va executa, în mod obligatoriu, cercetarea
stratului urmator, operatiunile repetându-se ca mai sus.
 548. Înainte de începerea lucrarilor de sapaturi, trebuie luate masuri pentru îndepartarea de pe amplasamentul
lucrarilor respective a apelor de suprafata din vecinatati, deoarece acestea pot provoca inundarea gropilor si
prabusirea malurilor.

549. Saparea gropilor de fundatie si a santurilor cu adâncime mica, nedepasind dimensiunile aratate mai jos, în
terenuri cu umiditate naturala si în cazul în care nu exista ape freatice, poate fi executata cu pereti verticali, fara
consolidari, în urmatoarele tipuri de teren:

a. teren usor (nisip, umpluturi etc.), la o adâncime maxima de 0,75 m;

b. teren mijlociu (se sapa cu cazmaua si, partial, cu târnacopul, la 1,25 m;

c. teren tare (se sapa cu sapa, cu târnacopul si cazmaua), la 2,00 m;

d. teren foarte tare (se lucreaza cu ranga, târnacopul, spatiul, barosul etc., însa fara explozivi), la o adâncime
maxima de 2,00 m.

550. În cazul existentei unor terenuri cu conditii diferite decât cele aratate la articolul anterior din prezentele
norme, sapaturile pentru fundatii si santuri se executa cu peretii în taluzuri, fara sprijinire, sau cu peretii verticali
sprijiniti pe toata înaltimea, conform indicatiilor din proiectul de organizare a lucrarilor santierului.

551. Este interzisa instalarea si circulatia vehiculelor sau utilajelor de constructii, pozarea liniilor ferate,
amplasarea troliurilor, precum si plantarea stâlpilor pentru linii aeriene (transportul energiei electrice si
telecomunicatii), pentru instalarea iluminatului etc., în apropiere de locurile unde se executa sapaturi pentru
fundatii, santuri, gropi etc., în raza prismei de alunecare a terenului.

Amplasarea si circulatia vehiculelor si a utilajelor de constructii în raza prismei de alunecare (prabusire) a

terenului, în cazul pe- retilor sprijiniti, este permisa cu conditia verificarii prealabile a rezistentei sprijinirii prin
calcul, în care se va tine seama atât de marime, cât si de solicitarile dinamice rezultate din sarcinile respective.
Viteza de circulatie trebuie sa fie de maximum 10 km/h.

552. La executarea lucrarilor de terasamente pe locurile de utilitate publica (strazi, piete) sau în zonele de lucru
ale santierelor cu circulatie mare, trebuie sa se ia masuri pentru îngradirea acestor locuri cu parapete cu
înaltimea de cel putin 1 m, având, tabele cu inscriptii de prevenire a accidentelor. În timpul noptii, aceste îngradiri
trebuie iluminate, pentru a se evita accidentele.

553. Lucrarile de canalizare subterana care se executa în zone ca- rosabile se vor desfasura respectându-se
urmatoarele reguli:

a. Înainte de începerea sapaturilor se vor anunta organele de paza contra incendiilor si politia;

b. sapaturile pentru traversarea strazilor se vor executa în doua etape, adica de fiecare data câte o jumatate de
strada.

554. În centre locuite se interzice lasarea santurilor fara îngradiri în timpul noptii.

555. Distanta între marginea sapaturilor si axa caii ferate normale sau de tramvai trebuie sa fie de cel putin 2,50
m, iar în cazul caii înguste, de cel putin 2 m pentru sapaturi adânci pîna la 0,90 m.

Daca adâncimea sapaturii este mai mare, distantele pâna la axul cailor ferate creste cu câte 15 cm pentru fiecare
10 cm adâncime de sapatura.

556. Apa subterana care apare în timpul sapaturilor trebuie evacuata de îndata, pentru a nu înmuia pamântul si
produce prabusirea malurilor. În momentul când se ajunge la pânza de apa, sapaturile de fundatii se opresc si se
face sprijinirea malurilor, fiind interzisa continuarea sapaturiior sub apa, fara a se sprijini în prealabil malurile.

557. Pamântul provenit din sapatura trebuie asezat la o distanta de cel putin 0,5 m de la marginea peretilor
sapaturii. La sapaturile cu peretii în taluz cu un unghi mai mare decât unghiul natural al taluzului, distanta
maxima dintre locul de asezare a pamântului aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita în prealabil prin cal-
cul, însa trebuie, sa fie de cel putin 0,5 m.

558. Este interzisa asezarea stivelor de materiale de-a lungul marginii de sus a gropii sau a santului la o distanta
mai mica de 0,75 m de la margine;
 559. Saparea pe cale manuala a pamântului în galerie (metoda tumbelor) este interzisa. Daca eventual se
formeaza iesinduri în consola sau daca în timpul saparii taluzurilor se descopera pietre mari sau bolovani izolati,
muncitorii trebuie evacuati din aceste locuri periculoase, urmând ca apoi iesindurile în consola, bolovanii si
pietrele sa fie coborâte cu grija la piciorul taluzului, de unde vor fi evacuate.

560. Trebuie sa se supravegheze zilnic starea terenului, în cazul când sunt posibile surpari sau alunecari ale
maselor de pamânt. Nu se va începe lucrul fara o verificare prealabila a terenului. Când se constata crapaturi
longitudinale, paralele cu marginea sapaturii, se evacueaza muncitorii si utilajul, se consolideaza terenul si apoi
se reîncepe lucrul.

561. Se vor lua masuri contra surparii peretilor sapaturii. În cazul când în apropiere se gasesc utilaje si
mecanisme care produc vibratii în timpul lucrului.

562. În cazul când pe terenul unde se executa lucrari de terasamente se gasesc arbori, înainte de începerea
lucrarilor se va face defrisarea terenului. Trebuie luate masuri de securitate a muncii la doborârea arborilor sau la
scoaterea radacinilor din pamânt.

La scoaterea din pamânt a arborilor pe cale mecanica, trebuie luate masuri de siguranta pentru evitarea ruperii
eventuale a ca- blului sau a alunecarii lui de pe buturuga.

Înainte de începerea operatiei de scoatere a arborilor, lucratorii trebuie anuntati printr-un semnal acustic, spre a
se îndeparta de zona periculoasa.

563. Daca în cazul executarii lucrarii de terasament trebuie sa se întrebuinteze explozivi pentru înlaturarea
obstacolelor întâlnite, ca blocuri de piatra sau fundatii vechi de beton etc", sau daca exista straturi care nu pot fi
sapate cu alte mijloace, este necesar ca executarea acestor lucrari sa se faca în conformitate cu dispozitiile
legale de utilizare a explozivilor, prevazute în regulamentele miniere în cazul exploatarii la zi a carierelor.

564. Pentru coborârea lucratorilor în sapaturile pentru fundatii, santuri late, gropi, etc. trebuie amenajate rampe
de acces (scari) cu o latime de cel putin 0.75 m, cu balustrada, iar pentru coborârea lucratorilor în santuri înguste,
scari rezemate. Se interzice coborârea pe spraituri sau pe consolidarile peretilor sapaturii.

565. În cazul în care pamântul se arunca din sapaturi în santuri, pe podine situate la diferite niveluri, acestea
trebuie sa fie fixate si sa reziste încarcaturii pe care trebuie sa o suporte. Podinele trebuie sa aiba o latime de cel
putin 0,75m si sa fie situate la o înaltime de maximum 1,5 între ele.

566. Executarea sapaturilor în gropi, santuri largi etc., trebuie sa se faca cu formarea de maluri la unghiul
taluzurilor naturale sau cu sprijinirea respectiva a peretilor.

Sapaturi în teren cu peretii în taluz

567. Pentru executarea sapaturilor nesprijinite trebuie sa se cunoasca unghiul taluzului natural sapat.

568. Înclinarea peretilor sapaturilor de fundatie si a santurilor necon- solidate cu adâncimi mai mari decât cele
indicate în prezentele norme, executate în terenuri cu umiditate naturala, si în cazul în care nu exista ape
subterane, este indicata în tabelul nr.1:

Tabel nr.1

ÎNCLINAREA MAXIMA ADMISA A TALUZURILOR, SAPATURILOR SI SANTURILOR ÎN TERENURI CU

UMIDITATE NATURALA

La o adâncime a sapaturii

Felul pâna la 3 m mai mare de 3 m

terenului
Unghiul Raportul Unghiul Raportul
dintre dintre dintre dintre
directia înaltimea directia înaltimea
taluzului si taluzului taluzului si taluzului si
orizontala, si orizontala, proiectia
în grade proiectia în grade orizontala
orizontala a taluzului
a taluzului
 Teren de 39 1:1, 25 34 1:1, 50
umplutura,
nisip, pietris

Nisip argilos 56 1:0, 67 45 1:1, 00

Argila 56 1:0, 67 53 1:0, 75

nisipoasa

Argile 63 1:0, 50 56 1:0, 67

Loess uscat 63 1:0, 50 53 1:0, 75

569. Înclinarea taluzului sapaurilor pentru fundatii si santuri fara sprijiniri în terenurile argilo-nisipoase si
argiloase, supraumidificate cu apa provenita din ploi, topirea zapezii etc., trebuie redusi în comparatie cu valorile
indicate în tabelul de la articolul anterior. Înclinarea taluzului în cazurile indicate mai sus trebuie stabilita de la caz
Ia caz, în limitele valorilor din tabel si corespunzator unghiului taluzului de 45 grade. Conducatorul tehnic al
lucrarilor este obligat sa întocmeasca un act cu privire la reducerea înclinarii pantei, ca urmare a supraumidificarii
terenului.

570. Se interzice saparea terenurilor supraumidificate, nisipoase, nisipo-argiloase si a celor constituite din loess,
fara sprijiniri.

571. Continuarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, santuri, gropi etc., care se executa cu petetii în taluz (fara
sprijiniri, conform tabelului nr.1), dar care au fost supuse umidificarii dupa executarea totala sau partiala a
sapaturilor, este permisi cu conditia luarii masurilor de evitare a surparii malurilor, cum ar fi:

a. Cercetarea minutioasa, de catre conducatorul tehnic al lucrarii, a starii terenului înainte de începerea fiecarei
ture si provocarea surparii artificiale a terenului la piciorul taluzului, în locurile unde au fost semnalate iesituri în
consoa, care încarca partea superioara a taluzului;

b. Întreruperea temporara a lucrarilor de sapaturi pâna la uscarea terenului, în cazul în care exista un pericol
evident de desprindere (alunecare) de teren;

c. Reducerea locala a înclinarii pantei, acolo unde executarea sapaturilor cu peretii în taluz nu poate fi amânata;

d. Interzicerea deplasarii vehiculelor si utilajelor de constructii în apropiere de marginile superioare ale taluzurilor.

Conducatorul tehnic al lucrarii are obligatia sa consemneze, într-un proces verbal, masurile luate în vederea
prevenirii surparii terenului supraumidificat.

572. La lucrarile executate în taluzuri cu înaltimea mai mare de 3 m si cu o înclinare mai abrupta de 1:1, sau în
cazul unei suprafete umede a taluzului cu o înclinare mai mare de 1:2, lucratorii trebuie sa lucreze având centuri
de siguranta legate cu frânghie de un reazem solid.

573. În tot timpul cât sapaturile ramân descoperite, conducatorul tehnic trebuie sa cerceteze sistematic starea
taluzurilor în cazul în care se observa aparitia crapaturilor paralele cu marginea superioara, se vor lua masuri de
consolidare si de evitare a surparii. Numai dupa ce consolidarea s-a facut si pericolul a fost înlaturat, lucratorii vor
putea reîncepe operatiunile de sapaturi.

Sapaturi în teren cu peretii sprijiniti

574. Daca saparea gropilor de fundatie si a santurilor se face cu pereti mai înclinati fata de orizontala decât
unghiul taluzului natural si în special cu peretii verticali, trebuie sa se execute sprijinirea peretilor, pentru ca
terenul sa nu se surpe.

575. Sprijinirea sapaturilor pentru fundatii si a santurilor cu o adâncime maxima de 5 m, trebuie sa se execute de
regula cu elemente de inventar conform cu proiectul. Pentru sapaturi cu o adâncime mai mare de 5 m, sprijinirile
trebuie facute dupa proiectele special întocmite aIe caror calcule au fost facute astfel încât sa reziste la
eventualele împingeri ale terenului.
 576. Sistemul de sprijinire a peretilor sapaturii, în functie de umiditatea terenului si de adâncimea gropilor de
fundatie sau a santurilor, trebuie executat dupa cum se arata în tabelul nr.2.

Tabel nr.2

METODE DE SPRIJINIRE A PERETILOR SAPATURILOR

Natura Adâncimea sapaturii

terenului
pâna la 3 m de la 3-5 peste 5 m
m

Terenuri Sprijinire Sprijinire Sprijinire pe baza de

obisnuite cu orizontala cu orizontala proiecte calculate
umiditate interspatii de continua
normala o scândura (fara
interspatii)

Terenuri Sprijinire Sprijinire pe baza de

înfoiate sau verticala sau proiecte calculate
terenuri cu orizontala
umiditate mare continua

Toate terenurile Sprijinire cu Sprijinire pe baza de

cu afluenta pal-planse proiecte calculate
mare de ape (dintari) care
subte-rane trebuie batute
la o
adâncime de
cel putin 0,75
m de la
fundul
sapaturii

577. În cazul când nu se dispune de piese de consolidare (sprijinire) de inventar, pentru sprijinirea peretilor
sapaturii la gropile de fundatii sau santuri cu adâncime de pâna la 5 m, este necesar sa se respecte urmatoarele
conditii:

a. Sa se foloseasca dulapi pentru sprijinire cu grosimea de cel putin 5 cm si cu latimea de 20-25 cm, lipiti de
peretele sapaturii si presati la fiecare 1,5 - 2,0m, cu sprijiniri asezate în aceeasi sectiune, atât perpendicular, cât
si orizontal.

Sprijinirile orizontale se confectioneaza din grinzisoare de 13-18 cm, sau din lemn rotund.

b. Scândurile verticale ale sprijinirilor trebuie sa iasa din groapa de fundatie sau din sant cu cel putin 15 cm,
pentru a forma un parapet care sa previna caderea materialelor si a muncitorilor în groapa.

578. La sprijinirile orizontale continue, distanta dintre sprijinirile verticale trebuie sa fie de 1,5-2,0 m, dupa
adâncimea sapaturii si dupa natura si gradul de umiditate a terenuluI. Distanta pe verticala între sprijinirile
orizontale trebuie sa fie de 0,6-1,0 m.

579. Sprijinirea la sapaturi în spatii largi trebuie sa se execute pe baza unui proiect special.

580. Sprijinirile cu palplanse în terenuri umede care aluneca sau în terenuri fara consistenta (nisipuri) trebuie sa
formeze un perete de sprijin continuu si etans. Palplansele se bat cu cel putin 0,75 cm mai jos, decât fundul
sapaturii.

581. Daca sapaturile sunt executate în apropierea imediata a unor sapaturi vechi astupate, la care umplutura nu
s-a tasat complet, peretii acestora trebuie sprijiniti puternic, deoarece umpluturile insuficient tasate au o
împingere a pamântului mai mare si pot provoca distrugerea sprijinirilor insuficient de rezistente.

582. Executarea sapaturilor în terenuri saturate cu apa (terenuri curgatoare) trebuie facuta conform proiectelor
special calculate, în care se vor prevedea metode de consolidare a peretilor, coborârea artificiala a pânzei
freatice, astfel ca lucrarile sa se poata efectua în conditii de securitate.
583. În cazul când în timpul iernii se scot sprijiniriie din sapaturi, ele vor trebui montate din nou primavara. Când
iarna se continua saparea cu aplicarea unui sistem de încalzire a pamântului, sprijinirile vor trebui mentinute.

Aceleasi masuri trebuie luate si pentru executarea sapaturilor în gropi de fundatii sau santuri, prin metoda
înghetului.

584. Demontarea si îndepartarea sprijinirilor din gropile de fundatie sau santuri la terminarea lucrarilor trebuie sa
se faca de jos în sus, pe masura astuparii acestora cu pamânt sau a executarii fundatiei, si numai sub
supravegherea maistrului de executie. Numarul de dulapi care se îndeparteaza simultan pe verticala nu trebuie
sa fie mai mare de trei, iar în cazul terenurilor înfoiate sau curgatoare, se îndeparteaza numai câte unul. În timpul
indepartarii dulapilor, trebuie mutate corespunzator si proptelele verticale si orizontale, cele existente neputând fi
scoase decât dupa ce au fost fixate altele în loc.

În cazul utilizarii aburului pentru dezghetul pamântului se vor lua masuri pentru evitarea oparirii muncitorilor.

Stationarea muncitorilor în santuri, în gropi sub mal sau pe marginea gropii este interzisa.

585. Îndepartarea sprijinirilor din gropile de fundatie sau santuri la ter- minarea lucrarii trebuie facuta cu
deosebita atentie, deoarece se pot prduce prabusiri de pamânt, cu accidente grave.

586. Daca demontarea sprijinirilor prezinta vreun pericol pentru muncitori si pentru constructie (în terenuri
nisipoase, pietris, loessuri, în apropierea fundatiilor, constructiilor existente), atunci acestea se vor lasa în
pamânt.

587. Umplerea sapaturilor trebuie sa se faca în straturi de 20 cm, iar fiecare strat va fi batut cu maiul si udat,
pentru ca tasarea ulterioara sa fie cât mai mica. În special acolo unde se fac grosimi mari de umplutura.

588. Umplerea cu pamânt a spatiului dintr-o singura parte a zidurilor de sprijin proaspat turnate a fundatiilor si
peretilor subsolurilor, este permisa numai dupa întarirea mortarului zidariei, iar în cazul în care umplutura are o
înaltime mai mare de 1.2 m, numai cu conditia verificarii prealabile, prin calcul, a rezistentei zidului în functie de
vechimea mortarului.

589. Se permite executarea lucrarilor de sapaturi în timpul iernii fara sprijinirea peretilor sapaturii, însa numai
pâna la adâncimea de înghet a pamântului. La o adâncime mai mare se vor lua masuri pentru sprijinirea peretilor
sapaturii. Partile nesprijinite ale sapaturilor vor fi continuu supravegheate si, în cazul aparitiei pericolului surparii,
se vor îndeparta de îndata muncitorii, Iuându-se masuri de sprijinire.

590. Când între societatea de constructii, ca antreprenor general al lucrarii si societatea de mecanizare - care
detine utilajele pentru lucrari de terasamente - exista relatii de beneficiar si respectiv furnizor de utilaje, precizate
prin contract, se vor încheia protocoale care sa cuprinda obligatii si raspunderi reciproce pe linie de protectie a
muncii.

Saparea mecanizata a terenului cu excavatorul

591. La executarea mecanizata a lucrarilor de fundatii, peretii sapaturilor se vor consolida cu panouri dinainte
confectionate care se vor introduce de sus, pe masura avansarii lucrarilor.

În timpul lucrului se vor lua masuri pentru a nu se deteriora sprijinirile.

592. Sapaturile pentru fundatii si santuri, executate fara consolidari, se vor face în conformitate cu paragraful 537
din acest capitol.

În cazul executarii debleurilor prin metoda în trepte, latimea fiecarei trepte va fi de cel putin 2.50 m, în functie de
adâncimea debleului si caracteristicile utilajului, iar înaltimea treptei nu va trebui sa depaseasca înaltimea
maxima de taiere a utilajulul.

593. Conducatorul de utilaj este obligat sa observe starea abatajului si, în caz de pericol de surpare, sa
îndeparteze utilajul din zona periculoasa. De asemenea, este interzisa formarea cozoroacelor si lasarea acestora
în suspensie.

594. Bucatile mari de roca dislocate vor fi astfel depozitate, încât sa nu împiedice deplasarea rapida a utilajului
din abataj, în caz de pericol.
 595. În timpul lucrului este interzis accesul oamenilor deasupra frontului de lucru în limitele taluzulul natural. De
asemenea, este interzis a se sta în raza de actiune a utilajelor. Aceasta trebuie marcata prin placarde
indicatoare.

596. În timpul functionarii excavatoarelor si draglinelor nu sunt admise lucrari auxiliare pe partea frontului de
lucru.

597. Latimea platformei de lucru trebuie sa asigure posibilitatea deplasarii utilajelor si mijloacelor de transport.
Distanta minima între cea mai proeminenta parte a mecanismelor si marginea platformei trebuie sa fie de cel
putin 1,50 m, în functie de natura terenului si greutatea utilajulul.

598. Înainte de inceperea lucrului se va verifica rezistenta terenului, apoi se va niveIa si compacta terenul daca
este cazul. Pe terenuri slabe se aseaza un pat continuu de traverse.

599. Mecanicii si ajutoarele lor care deservesc utilajele de sapat vor avea vârsta de cel putin 18 ani, permis de
conducere si un instructaj amanuntit asupra tehnicii securitatii în, conducerea si deservirea acestor utilaje.

600. Înainte de a fi puse în functiune, excavatoarele si draglinele trebuie sa fie verificate daca au fost montate
corect, daca la partile în miscare ale utilajului nu s-au uitat diferite piese, daca partile asamblate sunt bine fixate
si daca sunt puse toate aparatorile de protectie.

601. Trecerea sau stationarea sub cupa sau bratul excavatorului si draglinelor este interzisa.

Este interzisa urcarea pe excavator, în special în timpul lucrului, a persoanelor straine de utilaj. Pe lânga faptul ca
se expun la accidente ele însele distrag atentia mecanicului conductor al utilajului.

602. Personalul de deservire a masinilor este obligat a sta numai pe locurile special destinate, potrivit misiunii
sale. Aceste locuri vor fi prevazute cu dispozitive pentru prevenirea caderii muncitorilor în timpul lucrului.

603. La descarcarea pamântului excavat direct în autovehicule, conducerea cupei deasupra autovehiculului se va
face prin rotirea acesteia dinspre partea de dinapoi a autovehiculului catre partea din fata, oprindu-se deasupra
platformei de încarcare, la mijloc. Se va coborî apoi cupa atât cât permite descarcarea. Este interzis a se trece cu
cupa pe deasupra cabinei de comanda a autovehiculului, a descarca în autovehicul de la înaltime si a sta pe
autovehicul în momentul descarcarii. Este interzisa ramânerea soferului în cabina în timpul încarcarii
autovehiculului.

604. Este interzisa stationarea persoanelor sub excavator sau lânga excavator, în imediata lui apropiere.

605. La excavatoarele electrice, separatoarele si sigurantele trebuie sa fie protejate si închise într-o cutie
speciala, care sa se poata încuia cu lacatul dupa terminarea lucrului, sau atunci când se curata sau se repara
excavatorul.

606. La fiecare instalatie si aparat al excavatorului electric trebuie asigurata legatura cu priza de pamânt, care se
face de catre un electrician special însarcinat cu aceasta.

Saparea mecanizata a terenului cu screperele si buldozerele

607. Distanta între doua screpere ce lucreaza în coloana trebuie sa fie de cel putin 10 m.

608. La lucrul cu mai multe screpere autotractate sau remorcate se va anunta miscarea convoiului prin semnale
acustice.

609. Se interzice apropierea screperelor cu tractorul de panta debleurilor. La partea superioara a debleurilor,
screperele nu au voie sa intre în zona prismei de împingere care va fi calculata si marcata pe teren prin placute
indicatoare.

La partea inferioara a debleurilor, screperele se pot apropia pâna la 1 m de piciorul taluzului.

La rambleurile în curs de executie, la care taluzurile se executa prin varsarea pamântului în mod natural, se
interzice apropierea screperelor tractate la o distanta sub 1 m de marginea superioara a rambleului.

610. La folosirea screperelor cu cablu, înaltimea frontului nu se limiteaza, însa unghiul taluzului nu trebuie sa
depaseasca 35°.
 611. Este interzis accesul muncitorilor pe traseul screperelor cu cablu, chiar si în timpul opririlor scurte ale
screperelor.

612. Este interzis a se lucra cu screperele pe marginile albiilor de râuri, pe margini de sapaturi sau de gropi.

Saparea mecanizata a terenului cu grederul

613. Daca necesitatea productiei impune ca screperele sa lucreze în terenuri afânate (slabe), tractarea acestora
se va face cu un tractor cu senile.

Este interzis a se lucra cu masinile de constructii (screper, greder, buldozer) pe marginile albiilor de râuri sau pe
marginile de sapaturi sau gropi.

Saparea puturilor sau gropilor de sondaj

614. Este interzis a se sapa puturi sau gropi de sondaj cu o adâncime

mai mare de 1,5 m, fara sprijinirea peretilor sapaturii. Odata cu adâncirea sapaturii se aseaza dulapi în contact
cu peretii sapaturii, fixati cu cadre separate de lemn sau rame.

615. La saparea puturilor sau a gropilor de sondaj trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:

a. vârtejul folosit pentru scoaterea pamântului sapat trebuie sa fie prevazut cu un cablu sau cu frânghie mai lunga
decât adâncimea maxima de sapat, astfel încât, la desfasurarea maxima, sa ramâna înfasurate pe fusul vârtejului
cel putin 2-3 spire de. cablu cu 4-5 spire de frânghie;

b. vârtejul si cablul sau frânghia trebuie sa reziste la greutatea maxima transportata;

c. galeata (recipientul care transporta si evacueaza materialul sapat se fixeaza de cablu sau frânghie cu un cârlig
de siguranta, cu carabina, pentru a nu se desface din legatura;

d. nu se va încarca galeata (recipientul) peste marginile ei, pentru a nu cadea bulgarii de pamânt peste muncitorii

care lucreaza jos;

e. pentru protejarea lucratorilor de caderea materialelor, deasupra locului de lucru din fundul putului se monteaza
o aparatoare puternica, fixata pe popi rezistenti. În lipsa aparatorii, galeata (recipientu) trebuie sa circule în cutii
acoperite sau sa aiba prevazut un capac închis etans;

f. În timpul ridicarii din put a pietrelor mari, legate bine de frânghie sau de cablu, lucratorii trebuie sa iasa la
suprafata, pentru a nu se provoca accidente în cazul eventualei scapari a pietrelor.

616. Dupa ce se întrerupe sau se termina lucrarile, puturile sau gropile de sondaj trebuie acoperite cu panouri,
sau îngradite.

617. Se interzice aprinderea de focuri, faclii etc., precum si fumatul în puturi sau gropi de sondaj.

618. Coborârea muncitorilor în puturi sau gropi de sondaj cu ajutorul platformelor, precum si ridicarea lor, trebuie
executata cu troliuri manuale, cu o viteza maxima de 1 m/s, sub directa supraveghere a conducatorului tehnic al
lucrarii.

Troliurile trebuie prevazute cu dispozitive cu clichet si frâne automate, si trebuie fixate solid sau legate de stâlpi
plantati în pamânt la o adâncime de cel putin 1,5 m. Cablurile care ridica platformele trebuie încercate în prealabil
la o sarcina de 9 ori mai mare decât sarcina de lucru. Se va controla buna functionare a troliurilor înainte de
începerea lucrului si cel putin de doua ori în

timpul fiecarei ture.

În cazuri speciale de Iucru în puturi sau gropi adânci, înainte de a coborî muncitorii pentru lucru, seful de echipa
sau maistrul se vor convinge în prealabil ca nu exista gaze nocive sau explozive. În caz ca se constata prezenta
gazelor, se va interzice intrarea la lucru pâna la eliminarea mecanica a acestora.
 Hidromecanizarea lucrarilor de terasamente

619. Fiecare hidromonitor trebuie sa aiba un carnet de bord în care sa se specifice caracteristicile masinii si
presiunea de lucru ad- misibila, care nu trebuie sa fie depasita în timpul functionarii.

620. La lucrarile de hidromecanizare nu se va admite decât personal instruit în aceasta activitate, cunoscând
toata desfasurarea procesului tehnologic.

621. La instalarea hidromonitorului, trebuie prevazuta posibilitatea de întrerupere rapida a legaturii cu conducta
sau cu statia de pompare, pentru ca la nevoie sa se poata opri imediat jetul de apa.

622. Hidromonitoarele în functiune nu trebuie lasate fara supraveghere.

623. În timpul întreruperii lucrului, teava hridomonitorului legata de conducta de aductiune (alimentare) cu apa
trebuie sa fie lasata în jos si orientata într-o directie, unde nu exista pericol de accidente.

624. Distanta între hidromonitor (cu exceptia hidromonitoarelor cu bataie scurta) si peretele frontului de sapare
(frontul de lucru) nu trebuie sa fie mai mica decât înaltimea acestuia.

625. Se va acorda o atentie deosebita supravegherii conductelor pe tot parcursul, atât la ancorajele coturilor, cât
si la îmbinarea tronsoanelor, spre a preântâmpina eventualele stricaciuni, din cauza presiunii continue a apei.

626. Pompele, electromotoarele, tablourile de distributie vor avea îngradiri de protectie.

627. La statia de pompare se vor verifica, înainte de folosire, racordurile electrice de la electromotor, si se vor
deschide la pompa de apa robinetele de evacuare a aerului din conducta.

628. La amorsarea pompei, legatura între pompa de amorsare si conducta de amorsare va fi verificata în
permanenta, de asemenea vana de închidere.

629. Hidromonitorul va fi folosit dupa ce se va verifica perfecta functionare a vanei de închidere.

630. Se interzice accesul persoanelor straine la statia de pompare, care va fi pornita numai de personalul
respectiv.

631. Este interzisa circulatia pe conducte, amenajându-se locuri speciale de trecere.

632. Este interzis a se face reparatii la electromotoare înainte de oprirea curentului electric.

633. Trebuie sa se marcheze zilnic cu parapete vizibile si cu tablite avertizoare linia perimetrului prismei de
surpare probabila, pentru a se opri accesul persoanelor în zona respectiva.

634. Înlocuirea duzelor, strângerea flanselor si mansoanelor de la conducte (strângerea buloanelor la legaturile
cu flanse si strângerea mansoanelor), precum si remedierea defectiunilor hidromonitoarelor etc., se admit numai
dupa întreruperea functionarii statiei de pompare.

635. În timpul noptii, zona de actionare a jetului hidromonitorului, platforma de lucru de lânga hidromonitor si
ventilele de închidere ale conductei trebuie sa fie iluminate puternic.

636. Lucratorii trebuie sa dispuna de legaturi prin linia telefonica si prin semnalizare de la punctul de lucru, cu
statia de pompare si cu camera dispecerului pentru ca, în caz de accident, sa se poata da dispozitie de oprire.

637. Daca în apropierea locului de lucru sunt linii electrice de înalta tensiune, instalarea hidromonitorului trebuie
facuta astfel încât sa se evite ca jetul de apa sa atinga conductele aeriene sau stâlpii. Pentru aceasta se
limiteaza si miscarea hidromonitorului.

638. Liniile electrice de înalta tensiune care trec prin dreptul locului de lucru trebuie mutate cu 1-2 zile înainte ca
hidromonitorul sa se apropie de locul unde se afla acestea.

639. Se interzice montarea conductelor pe estacade în imediata apropiere a liniilor de înalta tensiune.

640. De-a lungul jgheaburilor pe care se transporta pamântul sapat amestecat cu apa, sub forma de noroi, pe
caprele sau pe estacadele de sustinere, trebuie sa se construiasca podete de serviciu cu Iatimea de cel putin
0,70 m, prevazute cu parapete si cu scânduri de margine. Caprele sau estacadele trebuie sa se construiasca pe
baza de proiect. Toate aceste conditii (capre, estacade, podete) se vor controla în mod sistematic, pentru ca
umezeala permanenta poate produce putrezirea materialelor lemnoase; trebuie sa se ia masuri din timp pentru
evitarea prabusirii constructiei.

641. Demontarea conductelor de pe estacade este permisa numai sub conducerea sefului santierului sau a
maistrului.

642. Este interzisa executarea oricaror lucrari în zona de actiune a jetului de apa sau în directia înaintarii ei.

643. Este interzisa stationarea lucratorilor sub jgheaburile sau conductele instalate pe estacade.

644. Locul de depozitare a pamântului sapat si transportat (înnoroiat) se îngradeste cu diguri rezistente sau cu
panouri solide. Aceasta îngradire trebuie sa reziste la împingerea noroiului si sa nu permita trecerea apei (care ar
inunda terenul înconjurator), formând o bariera în spatele careia se formeaza umplutura de pamânt.

645. Scurgerea apei venite odata cu noroiul transportat trebuie sa se faca prin locuri special amenajate în dig
(traversari), peste care se executa podete cu parapete pentru circulatie.

646. Este interzisa circulatia pe diguri a persoanelor straine de santier.

647. Starea digurilor trebuie supravegheata în permanenta, luându-se masuri imediate în cazul când exista
pericolul de rupere a acestora.

648. Se interzice circulatia peste umpluturile proaspete, deoarece exis- ta pericolul de afundare în noroi.
Circulatia peste aceste umpluturi

se poate face numai dupa ce umplutura s-a întarit suficient si numai în urma dispozitiei responsabilului lucrarilor.

649. Dupa încetarea lucrului se vor lua masurile urmatoare:

- se va da semnalul de închidere a statiei de pompare a apei;

- se vor închide vanele de la hidromonitoare;

- statia de pompare a namolului va lucra pâna la completa evacuare a întregii mase de namol.

650. La lucrul în schimburi, seful echipei va avea grija ca posturile sa fie preluate cu indicarea eventualelor
defectiuni ivite în timpul lucrului.

651. Având în vedere multiplele posibilitati de accidentare, toate lucrarile de terasamente cu hidromonitor trebuie
sa se execute sub conducerea unui specialist cu experienta.

652. Personalul folosit la acest fel de lucrari trebuie sa aiba cunostinte tehnice suficiente si sa fi trecut neaparat
examenul de tehnica a securitatii muncii pentru aceste lucrari.

653. PIacutele indicatoare care marcheaza delimitarea zonei periculoase vor fi mutate pe masura ce înainteaza
frontul de lucru.

[top]

CAPITOLUL 20

Consolidari de teren

Consolidarea schimba principala caracteristica a terenurilor slabe de fundatie, rezistenta structurala la

compresiune redusa, într-o rezistenta structurala la compresiune cu valori ridicate de 2,5-4 daN/cm 2,
transformându-Ie în terenuri bune de fundatie, pe care se pot construi obiective de mare utilitate si raspândire:
civile industriale, agrozootehnice, rutiere, feroviare, portuare etc.

Consolidarea terenului poate fi de suprafata sau de adâncime.

 Consolidarea de suprafata se poate face prin:

- cilindrare cu cilindri compresori cu rulouri netede sau cu crampoane (picior de oaie) si compactoare pe pneuri;

- batere cu maiul greu sau maiur de forma speciala;

- vibrare cu placi vibratoare sau rulouri vibratoare;

- vibroîntepare cu utilaj de tip macara echipat corespunzator.

Consolidarea de adâncime se poate face cu:

- maiul supergreu manevrat de macarale speciale;

- coloane de pamânt executate de un utilaj special alimentat de o retea electrica 220/380 (numit si utilaj tip
"Galati") sau de un excavator echipat special ("Uralet") ;

- coloane de balast prin batere (piloti Franki, prin vibropresare (cu agregat de vibropresare) sau prin vibroflotare
(instalatia Keleer);

- coloane de beton simplu cu dozaj redus de ciment, cu instalatii de tip Franki sau Keleer.

Prevederi generale

654. Muncitorii admisi la lucrarile de consolidari trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- sa aiba vârsta de 18 ani împlinitii

- sa cunoasca bine normele de tehnica a securitatii generale, cât si pe cele specifice pentru lucrarile de
consolidare.

655. Conducerea santierului este obligata sa verifice cunostintele de NTSM ale personalului tehnico-ingineresc în
subordine si sa nu aiba în posturile de conducere a proceselor tehnologice persoane care nu si-au însusit
temeinic aceste norme.

656. Utilajele necesare lucrarilor de consolidare vor fi instalate confom proiectului de organizare sau fisei
tehnologice. Zona de lucru a utilajelor va fi marcata obligatoriu, montându-se tablite avertizoare de interzicere în
acest perimetru.

Utilajele mobile vor fi amplasate pe terenuri care sa asigure stabilitatea.

657. Toate utilajele actionate electric vor fi legate la o priza de punere la pamânt sau la instalatia de nul
industrial. Cablu electric de alimentare va fi asezat pe capre de lemn, în vederea evitarii deteriorarii acestuia.

658. Conducerea santierului este obligata sa elaboreze instructiuni speciale de tehnica a securitatii muncii pentru
lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier folosind în acest scop cartea tehnica a utilajului respectiv .

659. Pe lânga masurile generale de protectie a muncii, obligatorii pe santier pentru lucrarile de consolidare, în
timpul lucrulu cu utilaje noi se impune sa se tina seama de urmatoarele:

a. personalul de deservire a utilajului tehnic va cunoaste bine tehnologia de executie si instructiunile de montaj,
exploatare si întretinere, cuprinse în cartea tehnica a utilajului;

b. Ia începutul fiecarui schimb se vor verifica punctele de legatura principale ale utilajului si functionarea lor,
functionarea articulatiilor, etc.;

c. în acelasi mod se va controla starea cablurilor a troliurilor, a organelor de asamblare, a tuturor mecanismelor
aflate în miscare, care trebuie prevazute cu sigurante cores punzatoare.

660. Revizia utilajului se va face numai în timpul stationarii lui, iar periodic se va face o revizie generala.
 661. Înainte de începerea lucrului se va controla daca toate organele aflate în miscare sunt prevazute cu
aparatori.

662. Se va controla instalatia electrica a utilajului numai de catre personal califcat.

663. Locurile de munca periculoase de pe santier si din zona de lucru a utilajelor se vor pune în evidenta prin
placi sau tabliile avertizoare.

664. Tot personalul de deservire va purta în mod obligatoriu cizme de cauciuc, manusi sau palmare si casti de
protectie.

665. Personalul de deservire, precum si alte persoane straine nu trebuie sa stationeze în apropierea utilajului în
timpul manevrelor pe care acesta le efectueaza la deplasarea pentru fixare sau orizontalizare.

666. Santierul de lucru va fi împrejumit în mod corespunzator, pentru a evita accesul unor persoane straine în
zona de lucru a utilajelor.

667. Instructajul de protectie a muncii se va tine lunar, cu întreg personalul echipei, de catre responsabilul cu
protectia muncii de pe santier, care va verifica si respectarea normelor tehnice de securitate a muncii pe
parcursul executiei lucrarilor.

668. Distanta minima între punctul cel mai înalt al utilajelor, de consolidare a terenurilor de fundatie si instalatiile
electrice de înalta tensiune, pentru a nu exista pericolul de electrocutare, este:

a. 3,0 m pentru instalatii de pâna la 35 kV inclusiv;

b. 4,0 m pentru instalatii de pâna la 110 kV inclusiv;

c. 5,0 m pentru instalatii de pâna la 220 kV inclusiv;

d. 6,0 m pentru instalatii de pâna la 400 kV inclusiv;

Prevederi speciale

669. Sistemul de prindere a cablului macaralei de maiul greu, berbecul sondei Franki, vibrator etc. se va tine
permanent sub observatie, refacându-se la primul semn de deteriorare.

670. La executarea coloanelor de pamânt, balast sau beton, în cazul în care umplerea nu se realizeaza imediat
dupa turnarea gaurii, aceasta trebuie acoperita cu un capac de lemn sau metal.

671. Berbecul sondei Franki nu va fi scos din coloana decât în cazuri exceptionale (refacerea nodului de prindere
al cablului, înlocuirea cu alt berbec etc.), cazuri în care personalul de deservire nu va sta în apropiere.

672. Personalul de deservire a utilajelor de realizare a pilotilor de pamânt va fi instruit în prealabil asupra
tehnologiei de executie si asupra instructiunilor cuprinse în cartea tehnica privind montajul, exploatarea,
întretinerea si revizia acestora. Toate datele vor fi concretizate în fisa de instructaj.

673. La utilizarea cilindrilor compactori sau a tavaIugilor "picior de oaie":

a. este interzisa cu desavârsire trecerea peste cablurile electrice de suprafata;

b. sunt interzise trecerea, stationarea sau lucrul în raza de actiune a unui excavator, graifer, a unei dragline sau
macarale;

c. este interzisa remorcarea cu cabluri;

d. este interzisa pornirea motorului prin remorcare sau pe pante înclinate, prin coborâre libera.

674. Înainte de începerea schimbului, mecanicul utilajului va face o recunoastere a terenului pe care urmeaza sa
realizeze compactarea.

675. La cilindrii vibratori se va avea în vedere posibilitatea autovibratiilor si, în consecinta, vor fi luate masuri
împotriva alunecarii de teren.
 676. Întrucât cilindrii compactori vibratori tractati nu sunt prevazuti cu instalatii de frânare, transportul lor pe
drumurile publice se va face prin tractare cu stanga metalica.

677. Pentru transportul pe drumurile publice, mecanicul de la cilindrul compactor trebuie sa fie instruit
suplimentar, privind regulile de circulatie.

678. La cilindrii compactori cu dubla directie (doua volane), înainte de pornirea motorului se va verifica pozitia
scaunului

- daca acesta este bine orientat, fixat si blocat pe directia de circulatie:

679. Este interzisa asezarea cilindrului compactor pe directia transversala a drumului sau în mijlocul acestuia.

De asemenea, este interzisa lasarea utilajului în timpul noptii pe partea carosabila a drumului, fara lumini de
semnalizare sau felinare aprinse.

680. în cazul în care se face ungerea tamburilor cilindrului compactor, pentru a nu se lipi materiale straine,
muncitorul care executa lucrarea se va deplasa în spatele tamburului, cu fata îndreptata spre sensul de mers.

Aceasta operatie se va face numai în conditiile opririi utilajului si se va realiza cu dispozitive mecanice de ungere
sau udare a tamburilor, cu care trebuie sa fie dotate obligatoriu toate utilajele compactoare.

681. Remorcarea cilindrului compactor se va face numai pentru transport pe distante mici, cu o viteza maxima de
4 km/ora. Pentru transport pe distante mari, când utiIajuI nu poate fi deplasat cu mijloace proprii, se vor folosi
trailere. La transportul pe trailere, cilindrul compactor va fi obligatoriu bine ancorat.

În timpul transportului pe remorci, se va respecta în mod obligatoriu înaltimea de gabarit indicata pentru
drumurile publice.

682. Pentru a putea fi transportat si remorcat cilindrul compactor, este necesar sa se scoata boltul care
antreneaza tija cilindrului de directie cu pîrghia fixata pe pivot, dând astfel posibilitatea osiei din fata sa se
roteasca liber în jurul pivotului.

683. În timpul transportului, mecanicul deservent va însoti cilindrul compactor, manevrând volanul de directie.
Tractarea se va face numai cu bare metalice rigide (stanga).

684. Coborârea pantelor de catre cilindrii compactori se va executa obligatoriu cu viteza I; ESTE INTERZISA
coborârea pantelor cu maneta de viteza în pozitia necuplat.

685. Dupa terminarea lucrului, cilindrul compactor va fi frânat, iar daca oprirea se face în panta, pe lânga frânare
se va asigura ruloul cu traversare sub tamburi.

686. La consolidarea terenului prin piloti de balast realizati cu instalatii de vibropresare tip AVP-1 si AVB-1,
deservirea utilajelor se face de catre o echipa formata din trei persoane:

- un mecanic care poseda cunostinte tehnice si de protectie a muncii si care este autorizat de catre unitatea
economica la care lucreaza;

- un ajutor de mecanic;

- un electrician autorizat.

687. Mecanicul si electricianul vor lua în primire utilajele de realizare a pilotilor de balast numai dupa ce au fost
temeinic instruiti, în conformitate cu prevederile cartilor tehnice ale acestora si cu normele de tehnica a securitatii
muncii specifice.

688. În timpul lucrului cu vibropresele:

a. se interzice urcarea pe scara luminarii;

b. se interzice punerea în functiune cu capacele cadrului posterior demontate sau deschise;

c. este interzisa stationarea sub vibroinfigator, atâta timp cât acesta este în functiune;
 d. este interzisa corectarea pozitiei luminarii utilajului.

689. Este interzisa deplasarea vibropreselor pe terenuri cu denivelari, care pot duce la rasturnarea acestora.

690. La întreruperea lucrului cu vibropresele, cablurile electrice si de legatura vor fi protejate împotriva
deteriorarii.

[top]

CAPITOLUL 21

Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor

Prepararea betoanelor

691. Amplasarea unitatiior pentru prepararea betoanelor si a instalatillor de concasare, sortare si prelucrare a
agregatelor, cât si transportul si însilozarea acestora, trebuie sa corespunda normelor republicane de protectie a
muncii si normelor de protectie a mediului înconjurator.

692. La locurile de preparare a betoanelor se vor afisa instructiuni specifice privind modul de lucru cu instalatiile
de preparare a betoanelor, atragându-se atentia asupra factorilor de risc, afisându-se tablite de avertizare pentru
prevenirea accidentelor.

693. În timpul functionarii, statia se va afla închisa cu grilaj, spre a nu fi posibil accesul la cupa de agregate. În
grilaj, va exista, o usa de acces ce va fi permanent încuiata, cheia fiind la mecanicul statiei, sau se va realiza un
sistem de interblocare electrica.

694. Mecanicul deservent va fi autorizat intern, dupa o examinare riguroasa privind modul de functionare a
statiilor si utilajelor pentru prepararea betoanelor si mortarelor.

695. Este interzis accesul personalului muncitor strain de formatia de lucru, în zona instalatiei de preparare a
betonului. Cabina de comanda a statiei se va încuia dupa parasirea ei de catre mecanicul deservent.

696. În timpul prepararii betonului, cât si al opririi instalatiei de preparare, cupa de încarcare a betonierei trebuie
sa fie lasata în jos si blocata.

697. Curatirea gropilor de încarcare a cupelor va fi facuta numai dupa blocarea acestora în pozitia ridicata si
dupa întreruperea si scoaterea instalatiei electrice de sub tensiune. Groapa de încarcare va avea prevazuta pe
trei laturi ale sale o balustrada de protectie.

698. Este interzis accesul personalului muncitor sub cupa betonierei, atunci când aceasta este ridicata si
neblocata.

699. Curatirea tobei de amestec a jgheabului de scurgere a betonului, a buncarului de descarcare si altor
elemente componente, executarea unor lucrari de întretinere sau de reparare, sunt permise numai dupa oprirea
instalatiei de preparare si deconectarea acesteia de la sursa de curent electric sau sursa de actionare a
motorului termic.

700. Jgheaburile si tobele instalatiei cu mers continuu, pentru prepararea betoanelor, se vor acoperi în timpul
functionarii cu un capac sau o plasa de sârma manevrata manual sau electric. La manevrarea electrica se vor
monta dispozitive pentru întreruperea automata a curentului electric Ia ridicarea capacului. Pornirea statiei se va
face dupa ce în prealabil s-a emis semnalul sonor de avertizare.

701. Se va asigura în permanenta curatenia în jurul instalatiei de, preparare a betoanelor si degajarea cailor de
acces.

702. Coborârea personalului muncitor în interiorul buncarelor sau silozurilor este permisa numai cu aprobarea
scrisa a sefului instalatiei de preparare a betoanelor si numai dupa ce s-au luat urmatoarele masuri:

a. iluminarea interioara cu lampi electrice portative de 24 V;

b. legarea persoanelor care coboara cu centuri de siguranta si frânghie, dirijate si supravegheate din exterior;
 c. oprirea completa a instalatiei de preparare a betoanelor;

d. asigurarea unor podine de lucru demontabile introdusa prin gura superioara a buncarului, de pe care se va
face curatirea, întretinerea sau reparatia necesara.

În timpul iernii, coborârea se va putea, face numai dupa oprirea sursei de încalzire si racire a instalatiei.

703. În cazul utilizarii betonierelor mobile, acestea trebuie bine fixata pe locurile de lucru, blocate sau prinse între
saboti fixati cu buloane.

704. Se interzice introducerea mâinilor personalului deservent în timpul functionarii - în toba de amestec sau în
cupa malaxorului, apropierea de sinele de ghidare a cupei de încarcare a betonierei, precum si alimentarea
manuala cu apa în timpul rotirii tobei. Se vor afisa indicatoare de avertizare privind aceste interdictii.

705. Descarcarea betonului proaspat se va face prin rasturnarea comandata a tobei sau deschiderea orificiului
de evacuare din cuva. Se interzice ajutatul la descarcarea instalatiei de amestecat betoane cu lopeti sau cu alte
mijloace.

706. Persoanele care manevreaza instalatiile de amestecat betoane actionate electric vor sta pe platforme de
lucru prevazute cu covoare de protectie din cauciuc si vor fi dotate cu cizme si manusi electroizolante.

707. Este interzisa circulatia sau stationarea persoanelor sub gurile de descarcare ale instalatiei de preparare a
betoanelor.

708. Curatirea si spalarea instalatiei de preparare a betoanelor se va face numai dupa ce aceasta a fost scoasa
de sub tensiune prin scoaterea sigurantelor si încuierea cutiei de protectie a tabloului, sau dupa ce a fost
decuplata de la motorul electric.

709. Cupele instalatillor de preparare a betoanelor vor fi dotate la urcare si coborâre cu Iimitatoare de cursa.

710. Instalatia electrica a instatatiei de preparare a betoanelor va fi de tip etans, pentru a opri patrunderea
pulberilor si umiditatii si se va verifica cel putin o data la 3 luni.

711. Tabloul de comanda al instalatiei de preparare a betoanelor va fi amplasat în apropierea manetei de

manevrare si va fi montat astfel încât sa nu fie supus socurilor si vibratiilor.

712. Gurile de încarcare a buncarelor de beton vor fi acoperite cu gratare din metal cu ochiuri având latura 20
cm.

713. Instalatia de preparare a betoanelor, actionata cu motoare electrice, va fi verificata zilnic de mecanicul
instalatiei în ceea ce priveste existenta si starea legaturii la pamânt, care va trebui sa corespunda prescriptiilor
tehnice privind legarea la pamânt a instalatiilor electrice.

714. Cablurile de tractiune si dispozitivele vor fi verificate în permanenta. Ele vor fi fixate pe tamburi, astfel încât
la cursa maxima de desfacere sa mai ramâna înfasurate pe tambur cel putin trei spire de cablu.

715. Ridicarea persoanelor cu troliul instalatiei este interzisa.

716. Platformele si scarile ce deservesc instalatia de preparare a betoanelor vor fi prevazute cu balustrade, iar
partile instalatiei care pot accidenta prin atingere personalul deservent, cu grilaje de protectie.

717. Înainte de punerea în functiune a dozatoaretor gavimetrice, care fac parte din componenta instalatiei de
preparare a betoanelor, se va verifica legarea la pamânt a acestora, starea cablului de alimentare cu energie
electrica a tabloului electric si a celorlalte utilaje componente, precum si existenta aparatoarelor de protectie la
partile în miscare.

718. În cazul în care snecul de transport al cimentului s-a înfundat, pentru depanare se va opri utilajul, se va
deconecta de la retea si se vor scoate sigurantele de la tablou. În timpul depanarii se va pune un indicator de
avertizare în care se va mentiona: "Utilaj în reparatie", "Conectarea la retea este interzisa".

719. La statiile de betoane semiautomate de tip CEDOMAL, operatiiie de curatire, întretinere, reparatii se vor
face cu respectarea urmatoarelor conditii:
 a. sa fie întrerupt curentul electric de la pupitrul de comanda si de la tabloul general, si interzis accesul la
acestea;

b. sa fie prezent seful de echipa al formatiei de lucru si mecanicul conducator al utilajului.

720. În timpul functionarii, statiile de betoane de tip CEDOMAL vor fi închise cu grilaj, spre a nu se permite
accesul la cupa de agregate. Cheia de la usa de intrare se va afla permanent la mecanicul statiei de betoane.

721. Se interzice:

a. folosirea improvizatiilor la oricare din elementele com- ponente ale statiei;

b. pornirea statiei, în cazul în care întrerupatorul conectat la tabloul general este defect sau lipseste.

722. Orice interventie la instalatia electrica se va face numai de electricieni autorizati, cu calificarea
corespunzatoare si desemnati de seful statiei.

723. Încaperile închise în care se manipuleaza sau se executa lucrari cu Iianti pulveriformi (ciment, var etc) vor fi
prevazute cu instalatii de ventilatie care sa permita aspirarea prafului.

Prepararea mortarelor

724. Prepararea mortarelor se va face mecanizat, cu ajutorul malaxoarelor de mortar sau al betonierelor. Se vor
respecta normele de protectie a muncii specificate în subcapitolul „Prepararea betoanelor", precum si cele cu
caracter specific prevazute mai jos.

725. Stingerea manuala a varului se face în varnite, care nu trebuie umplute cu bulgari de var mai mult decât a
treia parte din înaltime, pentru ca marirea volumului prin stingere sa nu produca revarsarea din varnite.

726. Agitarea bulgarilor de var în timpul stingerii trebuie facuta cu sape speciale prevazute cu cozi de lemn
suficient de lungi, pentru ca muncitorii sa nu fie atinsi de stropi de var în timpul stinsului.

727. Gropile de var vor fi îngradite cu balustrade solide de cel putin 1 m înaltime sau acoperite, iluminate în
timpul noptii si prevazute cu placarde avertizoare.

728. Scoaterea pastei de var din gropi se va face cu ajutorul mecanismelor sau dispozitivelor care sa excluda
necesitatea coborârii muncitorilor.

729. Muncitorii care executa lucrari cu var nestins, macinat, vor fi supusi unui examen medical special, care se va
repeta la fiecare 6 luni.

730. Încaperile închise în care se manipuleaza sau se executa lucrari cu Iianti pulveriformi (ciment, var) trebuie
sa fie prevazute cu instalatii si ventilatoare. Instalatiile vor trebui sa permita aspirarea prafului produs prin
manipularea acestor Iianti si evacuarea caldurii mari produse de stingerea varului.

Utilizarea aditivilor (adaosurilor)

731. În cazul utilizarii de aditivi la prepararea betoanelor, seful statiei de betoane este obligat sa ia masuri
corespunzatoare de protectie a muncii, în functie de substantele chimice din care sunt alcatuiti aditivii si de
instructiunile date de producatorul aditivului.

732. Având în vedere nocivitatea unor aditivi, folosirea acestora se va face - exclusiv - de personalul muncitor
care a împlinit 18 ani, si care a fost admis medical pentru manipularea aditivilor si dotat cu echipament
corespunzator de protectie.

733. Magaziile pentru depozitarea aditivilor vor fi amplasate cât mai aproape de locurile de utilizare. Este interzis
accesul la locurile de depozitare a aditivilor, persoanelor care nu lucreaza cu aceste substante.

734. Prelucrarea aditivilor pentru tratarea betonului se va face cu scule speciale specifice fiecarui aditiv, conform
instructiunilor de folosire eleborate de producatorul aditivului.

Transportul betonului
 735. Transportul betonului se poate face cu autobetoniere, autobasculante, pompe de beton, benzi
transportoare, buncare, bene, tomberoane, roabe etc. Înainte de utilizare, starea mijlocului de trasport va fi
verificata zilnic.

736. La transportul betonului pe verticala si orizontala, stationarea persoanelor sub si în raza utilajului de ridicat
este interzisa.

737. Încarcarea betonului din buncare în mijlocul de transport se va face numai când acesta se afla sub gura de
descarcare a buncarului.

738. Circulatia pe cofraje (dupa montarea armaturilor pentru transportul betonului se va face pe podine asezate
pe capre, cu o Iatime de cel putin 1,2 m.

739. În cazul transportului betonului pe schele si esafodaje, acesta se va face pe o podina de cel putin 1,2 m
latime, cu balustrade si o bordura de margine. Golurile din podina prin care se alimenteaza sau se toarna betonul
trebuie acoperite atunci când nu se efectueaza operatia de turnare.

740. Circulatia si stationarea persoanelor în zona de basculare a betonului din mijlocul de transport este
interzisa. Stationarea personalului muncitor în timpul bascularii este permisa în partea opusa efectuarii operatiei.

741. Curatirea mijloacelor de transport de batonul aderent se va face numai în pozitia normala a acestora pe sol,
în stare de repaus.

742. La transportul si turnarea betoanelor cu ajutorul pompelor de beton, se vor lua urmatoarele masuri:

a. pompa de beton va fi astfel pozitionata (amplasata) fata de punctul de turnare, încât mecanicul sa aiba
vizibilitate la locul de turnare;

b. pornirea pompei se va face în urma emiterii semnalului sonor de avertizare;

c. personalul care deserveste instalatia de pompare va trebui sa poarte ochelari de protectie;

d. dupa terminarea montarii pompei, conducta pentru transportul betonului va fi încercata la o presiune hidraulica
de cel putin 1,5 ori mai mare decât presiunea de regim. Rezultatele încercarii vor fi consemnate într-un proces
verbal;

e. înainte de introducerea betonului în conducta se vor verifica - de persoane instruite în acest scop - toate
îmbinarile si racordurile tronsoanelor. În fata orificiului de evacuare se va monta o aparatoare înclinata;

f. locul de munca al mecanicului care deserveste pompa de beton va fi legat cu dispozitive de semnalizare
acustica sau luminoasa de locul unde se toarna batonul;

g. demontarea pompei sau conductei pentru transportul betonului se va face numai dupa oprirea functionarii
instalatiei;

h. curatirea conductelor pentru transportul betonului cu ajutorul aerului comprimat sau al apei, se va face la o
presiune de cel putin 15 atmosfere. În timpul curatirii, personalul muncitor va fi îndepartat la o distanta de cel
putin 10 m de conducta, iar în fata orificiului de evacuare se va monta o aparatoare înclinata;

i. în fiecare zi, înainte de începerea lucrului se va controla buna functionare a manometrului de la pompa de
beton. Pe manometru se va marca, pe geamul cadranului, presiunea de regim;

j. în cazul defectarii pompei sau a unui element oarecare al sistemului de pompare, sau în cazul formarii de
dopuri de beton în conducta, functionarea pompei va fi oprita imediat. Montarea si demontarea elementelor
pompei de beton se va face de persoane instruite în acest scop.

743. Imediat dupa turnare, dispozitivele pentru transportul betonului vor fi în mod obligatoriu spalate.

744. Se va urmari ca durata transportului de la locul de preparare pâna la locul de turnare sa nu depaseasca
timpul necesar pentru pastrarea compozitiei si mentinerii omogenitatii betonului.

745. În cazul transportarii betonului cu benzi transportoare se vor pastra urmatoarele reguli:
 a. unghiul de înclinare cu benzii transportoare sa fie mai mare decât cel indicat în tabelul urmator:

Consistenta betonului la ridicarea la coborârea

betonului betonului

- tasarea conului pâna la 5 cm... 25° 12°

- raspândirea pâna la 45 cm... 20° 10°

- raspândirea de la 46 la 52 cm... 15° 8°

b. viteza benzii nu trebuie sa fie mai mare de 1,2 m/sec;

c. banda transportoare trebuie sa aiba o fata captusita cu un strat de cauciuc de cel putin 3 mm grosime;

d. transbordarea betonului de pe o banda pe alta, precum si încarcarea de pe o banda pe alt mijloc de transport,
se va face cu ajutorul unor jgheaburi sau al unor pâlnii de cel putin 60 cm înaltime, astfel încât operatia sa se
faca prin cadere verticala si nu prin aruncare;

e. caderea libera a betonului de pe banda transportoare direct la locul de turnare este interzisa.

Transportul mortarului

746. Transportul mortarului se poate face cu autobetoniere, autobasculante, pompe de mortar, masini de tencuit,
buncare, bene, tomberoane, etc. înainte de utilizare, starea mijlocului de transport va fi verificata zilnic.

747. Înainte de punerea în functiune, pompele de mortar vor fi încercate la o presiune de 15 kgf/cm 2, iar
rezultatele încercarii vor fi consemnate în procese verbale. De asemenea se vor verifica urmatoarele elemente:

a. asigurarea legaturii la pamânt, starea electromotorului, a cablului de alimentare cu energie electrica si a

tabloului;

b. starea supapelor de siguranta, starea si ungerea presetupelor si a celorlalte organe active accesibile;

c. se va verifica daca exista volum liber în rezervoarele în care se pompeaza materialul si se vor fixa în mod
corespunzator ventilele respective.

748. Se interzice punerea în functiune a pompelor de mortar daca nu contin pasta.

749. În timpul lucrului este interzis a se depasi presiunea maxima a pompelor de motar.

750. În cazul ivirii - în timpul lucrului - a unor defectiuni la utilaj, la conductele de transport, ca si în cazul formarii
de dopuri de mortar în sistemul de transport, se va opri lucrul imediat.

Se interzice - în timpul functionarii utilajului - repararea, curatirea, strângerea unor piulite sau garnituri. Operatiile
respective se vor efectua numai dupa oprirea utilajului, scoaterea lui de sub tensiune si scaderea presiunii în
instalatie la zero.

751. Nu este admisa îndoirea în unghi a conductelor (tuburilor) si legarea acestora cu sârma la stuturile utilajului.
Legarea se va face cu bratari strânse cu buloane.

752. Personalul muncitor care lucreaza cu injectorul de mortar, trebuie sa poarte obligatoriu ochelari de protectie.

753. Se va delimita traseul conductelor de transport pentru mortar, nepermitându-se circulatia pe sub acestea
sau în apropierea lor.

754. Locul de munca al mecanicului utilajului de transport pentru mortar trebuie sa fie în permanenta în legatura
cu locurile de munca unde se primeste mortarul, prin semnale acustice sau luminoase, pentru a putea - la cerere
- opri sau porni transportul mortarului. Semnalele sau codul vor fi stabilite anticipat de conducatorul locului de
lucru si vor fi afisate.
 755. În cazul utilizarii motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru transportul mortarului prin
conducte se vor respecta instructiunile în vigoare privind exploatarea recipientelor sub presiune.

756. Înainte de curatirea (suflarea) conductelor de mortar cu ajutorul aerului comprimat, personalul muncitor care
a lucrat cu injectorul de mortar trebuie îndepartat de zona de lucru la o distanta de maximum 10 m. Curatirea se
va face dupa oprirea utilajului mai mult de 20 minute.

757. Peste conductele de mortar care traverseaza locuri cu circulatie intensa, se vor face podete de trecere.

758. Amplasarea conductelor de aer comprimat va fi astfel facuta, încât sa se evite traseele care întîlnesc
conductele electrice sau trec prin apropierea acestora, pentru ca la o eventuala deplasare sau rupere a
conductelor sa nu existe posibilitatea ruperii conductorilor, creându-se astfel pericolul de electrocutare.

759. Este interzisa curatirea de ulei a conductelor de aer prin arderea uleiului.

760. Conducatorul punctului de lucru va controla ca în timpul lucrarilor de montare sau de reparare a conductelor
sa nu ramâna în ele cârpe, bucati de bumbac, scule etc.

761. Pe lânga normele specifice prevazute pentru lucrul cu pompa de mortar, se vor respecta si normele de
protectie a muncii prevazute pentru lucrul cu pompa de beton.

[top]

CAPITOLUL 22

Turnarea si compactarea betonului

Generalitati

762. Seful de santier, seful de lot, seful de punct de lucru si maistrul au urmatoarele obligatii:

a. sa organizeze instructajul de protectie a muncii pentru tot personalul muncitor al santierului si sa verifce prin
sondaj modul în care se face acest instructaj;

b. sa ia masuri pentru expunerea instructiunilor de protectie a muncii si a afiselor de propaganda prin care se
exemplifica masurile care trebuie luate, pentru prevenirea accidentelor de munca;

c. sa urmareasca aplicarea la fiecare loc de munca a masurilor specifice de protectie a muncii.

763. Maistrul si seful de echipa au obligatia:

a. sa faca instructajul general introductiv de protectie a muncii, cel specific lucrarilor ce le au de executat si cel
periodic, întregului personal muncitor din formatiile de lucru pe care Ie conduc, si sa nu permita sa lucreze
personal muncitor care nu are facut instructajul de protectie a muncii;

b. sa comunice personalului muncitor din subordine masurile si echipamentele de protectie a muncii privind
executarea diferitelor lucrari prevazute în proiectul de executie si fisele tehnologice corespunzatoare lucrarilor
care trebuie realizate si sa asigure procurarea si distribuirea materialului respectiv.

Turnarea si compactarea betonului

764. Înainte de începerea turnarii batonului, seful punctului de lucru va controla modul de executie a cofrajelor, a
schelelor si a podinelor de lucru si rezistenta acestor elemente de constructie, întocmind un proces-verbal de
receptie interna.

765. În cazul turnarii betonului la o înaltime mai mare de 1,5 m, pooinele de lucru vor fi prevazute cu balustrade
si scândura (bordura) de margine.

766. Turnarea betoanelor la adâncimi mai mari de 1,5 m fata de nivelul podinei de lucru se va face cu ajutorul
jgheaburilor, respectiv al burlanelor fixate corespunzator pe elementele de sustinere a cofrajelor.
767. La turnarea betoanelor pentru executarea unor elemente de constructie cu înclinare mai mare de 30 grade
acoperisuri, cornise, luminatoare etc - personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta, frânghiile centurilor
fiind fixate solid de elementele rezistente.

768. Se interzice accesul personalului muncitor în zona de turnare, unde este pericol de cadere a betonului.
Daca, din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor amenaja viziere de protectie.

769. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmatoarele masuri:

a. vibratoarele vor fi verificate înaInte de începerea turnarii, cele gasite cu defectiuni fiind eliminate;

b. în cazul în care vibratoarele se defecteaza în timpul turnarii, ele vor fi imediat deconectate si predate
electricianului pentru verificare;

c. carcasa vibratorului se va lega la pamânt, iar personalul muncitor care lucreaza cu vibratoare va purta cizme
de cauciuc si manusi electroizolante pentru joasa tensiune;

d. conductorii electrici care alimenteaza vibratoarele vor fi flexibili si izolati în tub de cauciuc;

e. în timpul deplasarii vibratorului sau la întreruperile lucrului pentru un timp oricât de scurt, acesta se va
deconecta

obligatoriu de Ia reteaua electrica;

f. instalatiile electrice necesare punerii în functiune a vibratoarelor vor fi executate cu respectarea normelor de
protectie a muncii specifice acestor lucrari.

770. Manevrarea vibratoarelor se va face de personal muncitor caruia i s-a facut instructajul de manipulare,
precum si cel specific de protectie a muncii.

Turnarea betonului în cofraj glisant

771. La posturile de lucru vor fi afisate indicatoare care sa specifice încarcarile maxime de lucru si modul de
asezare a materialelor pe podinele de lucru sau pe schelele suspendate. Este interzisa încarcarea podinelor de
lucru si a schelelor suspendate peste limita de rezistenta prevazuta în proiectele acestora.

772. Locurile de comunicare între podinele de lucru si schelele suspendate vor fi îngradite. Muncitorii care
lucreaza la înaltime vor fi dotati cu centuri de siguranta.

773. Zilnic, seful punctului de lucru este obligat a controla starea cofrajului glisant, a împrejurimilor, balustradelor,
padurilor, schelelor etc, si a lua masuri de remediere atunci când se constata defectiuni.

774. La fiecare mutare a cofrajului glisant, toate obiectele nelegate de cofraj vor fi îndepartate.

775. Podina de lucru, precum si podinele schelelor suspendate se vor curata permanent de moloz sau alte
deseuri.

776. Toate golurile din podinele de lucru vor fi acoperite. În cazul în care este necesar ca unele goluri sa ramâna
descoperite, acestea vor fi îngradite sau acoperite cu gratare cu ochiuri de cel mult 7x7 cm, luându-se masuri
pentru a evita caderea unor obiecte sau materiale.

777. Personalul muncitor care lucreaza la turnarea betonului în cofraje glisante va fi verificat medical pentru
lucrul la înaltime.

778. Constructiile la care unele elemente sau toate elementele se executa din beton turnat în cofraje glisante, vor
fi împrejmuite la o anumita distanta, astfel încât sa nu fie posibila erodaerea unor accidente datorita caderii unor
obiecte, sau materiale de pe platforma de lucru a cofrajului sau din cârligul macaralei.

779. Elementele cofrajului glisant (cadrele, consolele de sustinere, grinzile, podinele de lemn, schelele
suspendate si îngradirile) trebuie executate în stricta conformitate cu proiectul aprobat.

780. Demontarea cofrajului glisant va fi executata într-o succesiunea operatiilor stabilita anticipat si sub
conducerea directa a sefului punctului de lucru.
 781. Scoaterea cadrelor ce sustin vinciurile este permisa numai dupa întarirea betonului.

782. Materialele rezultate în urma demontarii cofrajului glisant vor fi coborâte imediat cu ajutorul scripetilor sau al
altor mecanisme. Este interzisa asezarea acestor materiale pe podina de lucru.

783. Betonistul care manipuleaza pervibratorul va fi echipat cu manusi si cizme de cauciuc electroizolante.

784. În caz de furtuni puternice sau dscarcari electrice se va întrerupe lucrul, iar întreg personalul va coborî de pe
cofraj.

Turnarea betonului sub noroi de bentonita

785. Prepararea si depozitarea noroiului de bentonita se va face în instalatii acoperite si împrejmuite.

786. Pentru evitarea alunecarii personalului muncitor, la toate operatiile de pregatire a noroiului de bentonita vor
fi luate masurile de împiedicare a raspândirii lui pe platforma de lucru sau pe traseele conductelor.

787. Panourile de lucru pe care se lucreaza cu noroi de bentonita sau cele pentru traversarea santurilor vor fi
prevazute cu gratare metalice si cu balustrade.

788. În timpul functionarii instalatiilor sub presiune se interzice stationarea personalului muncitor în dreptul
îmbinarilor de la conducte, precum si desurubarea si lovirea acestora sau a armaturilor.

789. Pâlnia burlanului de betonare sub noroi de bentonita sau apa va fi legata de cârligul macaralei sau al
scripetelui, astfel încât, la manevrarea burlanului, Jegatura sa nu se desfaca si sa produca accidente.

Turnarea betoanelor în cofraje plane mari, modulate

790. Turnarea betonului în elemente verticale se va face din bena direct în cofraj, prin intermediul unei pâlnii
montate la gura cofrajului, ori de câte ori situatia tehnica permite acest lucru.

791. În cazul utilizarii benelor cu furtun (obligatoriu omologate),se vor respecta instructiunile de utilizare a
acestora. Înainte de începerea turnarii betonului, se va verifica starea tehnica a benei si a accesoriilor, inclusiv
dispozitivul de agiltare la cârligul macaralei.

792. Manevrarea dispozitivului de închidere-deschidere de la gura furtunului (benei) pentru golirea betonufui din
bena, se va face tragând în laturi capatul furtunului, cu ajutorul unor cârlige. Stationarea personalului muncitor
sub bena este interzisa.

793. Desfundarea de beton a benei cu furtun - în cazul înfundarii ei - este permisa numai când bena este asezata
pe sol si asigurata contra rasturnarii.

[top]

CAPITOLUL 23

Fasonarea si montarea armaturilor de otel - beton

794. Descolacirea si îndreptarea otelului pentru armarea betonului trebuie facuta pe un teren de lucru destinat
numai pentru acest scop si împrejmuit.

795. La îndreptarea otelului-beton pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor este necesar ca:

a. fixarea capetelor otelului-beton în tamburul de îndreptare sa se faca numai dupa oprirea motorului;

b. înainte de pornirea motorului, tamburul sa se acopere cu aparatoarele de protectie;

c. portiunea de trecere a otelului-beton pe tambur sa fie prevazuta cu un dispozitiv de protectie.

796. Este interzisa tinerea în mâna a barelor mai scurte de 30 cm la stanta actionata cu motor, pentru a se evita
prinderea mâinii în timpul taierii barelor.
 797. Îndoirea manuala a armaturilor de otel-beton se va face cu chei speciale, în buna stare, pentru a nu se
produce ranirea mâinilor muncitorului. Uneltele si dispozitivele de îndoire a armaturii vor fi verificate zilnic, înainte
de începerea lucrului.

798. Este interzisa prezenta oricarei persoane în apropierea personalului muncitor care fasoneaza manual otelul-
beton în timp ce acesta lucreaza, deoarece exista pericolul ca persoanele respective sa fie lovite în cazul când
aluneca brusc (scapa) cheile cu care se efectueaza astfel de operatii. Din aceleasi motive se vor prevedea
distante suficiente între posturile de lucru ale personalului muncitor care fasoneaza manual armaturi din otel-
beton.

799. Se interzice montarea armaturilor în apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune. În cazul în care linia
electrica nu poate fi scoasa de sub tensiune, se vor lua masuri speciale de electrosecuritate, care se vor înscrie
în fisa tehnologica de executie a lucrarii.

800. Este interzis a se executa de pe fundul cofrajului montarea armaturii sau a carcaselor sudate în grinzi sau
alte elemente izolate. În acest caz, trebuie amenajata o schela de lucru cu o latime de min. 70 cm,
situata pe partea laterala a cofrajului. Podina va fi împrejmuita cu o balustrada si o scândura de margine.

801. Praful metalic si de rugina ce rezulta în urma prelucrarii armaturii si a fasonarii ei, se va îndeparta numai cu
perii sau maturi, în nici un caz îndepartarea acestuia nu se va face cu mâna libera.

802. Este interzisa circulatia si montarea armaturilor pe cofrajul planseului, înainte ca acesta sa fi fost consolidat
si verificat.

803. Este interzisa circulatia pe armaturile carcaselor sudate

804. Sudarea armaturilor si montarea carcaselor de otel-beton sudate trebuie facuta în conformitate cu regulile
prevazute în prezentele norme.

805. Sudarea carcaselor pe stâlpi, grinzi si piloti trebuie facuta în pozitie orizontala, pe capre sau pe suporturi
metalice.

[top]

CAPITOLUL 24

Lucrari de zidarie si tencuieli

Executarea fundatiilor

806. Înainte si în timpul executarii lucrarilor de fundatii si de zidarie sub nivelul solului, este necesar sa se
controleze rezistenta sprijinirilor peretilor santurilor si sapaturilor. Daca se constata defectiuni, se va întrerupe
lucrul pâni la remediere.

807. De-a lungul marginilor gropilor pentru fundatii si santuri se va lasa o fâsie libera, pe o latime de minimum
0,50 m.

808. Coborârea în santuri si gropi a materialelor necesare executarii zidirillor sub nivelul solului si a fundatiilor, se
va face mecanizat sau prin jgheaburi portative, estacade si planuri înclinate.

809. Se interzice coborârea materialelor pe jgheab, concomitent cu primirea lor la capatul celalalt. Aruncarea,
coborârea materialelor, respectiv rasturnarea materialelor se va putea face numai atunci când la locul de cadere
sau în apropierea acestuia nu se gaseste personal muncitor. Coborârea personalului muncitor se va face numai
pe scari sau rampa de acces.

810. Executarea zidariei de protectie a hidroizolatiei se va face dupa terminarea fundatiei, dupa executarea
zidului ce trebuie izolat si a hidroizolatuiei verticale. Sapaturile vor fi executate cu taluz. Daca lucrarea impune o
altfel de executie, se va întocmi o fisa tehnologica care sa cuprinda si indicarea masurilor privind împiedicarea
surparii malurilor si a zidului de protectie. Lucrarea se va executa sub supravegherea sefului punctului de lucru.

811. Subzidirea fundatiilor sau a peretilor, cladirilor existente se va executa numai dupa proiecte sau fise
tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii.
812. Pentru urmarirea comportarii lucrarilor de subzidire, pe zidurile subzidite se vor monta - înainte de începerea
lucrarilor - martori (repere), spre a putea fi observate din timp eventualele deplasari ale constructiei. Martorii vor fi
montati la crapaturile zidurilor sub care se face subzidirea, precum si pe zidurile apropiate.

813. În cazul în care în timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale constructiei, se vor lua masuri
urgente si imediate pentru îndepartarea personalului muncitor din zona.

814. Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci când se constata deformari ale terenului în zona
respectiva. Continuarea lucrarilor de subzidire se va face numai dupa ce terenul a fost consolidat.

815. În terenuri cu apa subterana, înainte de începerea lucrarilor de subzidire se vor lua masuri pentru epuizarea
apei, pe tot timpul exercitarii lucrarilor de subzidire, plus perioada necesara întaririi mortarului.

816. Pe masura executarii fundatiilor, spatiul dintre fundatii si peretii sapaturii se va umple cu materiale bine
compactate.

817. Demontarea sprijinirilor gropilor si santurilor pentru executarea fundatiilor se va face de jos în sus, pe
masura astuparii spatiilor libere cu material, sub supravegherea conducatorului lucrarii.

818. Numarul de dulapi care se demonteaza simultan pe verticala, în acelasi plan, nu trebuie sa fie mai mare de
3, iar în cazul terenurilor cu coeziune redusa sau curgatoare, se demonteaza numai câte unul.

Executarea zidurilor

819. Executarea lucrarilor de zidarie la înaltime trebuie sa se faca de pe schele tipizate sau realizate
reglementar, îngradite cu parapete de 1 m înaltime si prevazute cu scânduri de margine (bordura).

820. Se interzice circulatia pe ziduri. Pentru circulatie se vor folosi numai schelele.

821. Aducerea mortarului si caramizilor pe cladirile în curs de executie se va face în dispozitive speciale,
asigurate pentru evitarea caderii materialelor.

822. Se interzice executarea zidariei pe o înaltime mai mare de doua etaje, fara legarea acesteia prin plansee
sau fara a se monta pe grinzile planseelor o podina provizorie.

823. Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidarie se va face astfel încât sa se lase un spatiu de
minimum 0,50 m între zidul ce se executa si materiale, de-a lungul întregului front de lucru.

824. Podina de lucru va fi cu cel putin 15 cm mai jos decât nivelul zidariei. Înaltimea zidariei nu va depasi 1,20 m
deasupra nivelului podinei de lucru. Pentru înaltimi mai mari se vor monta podine auxiliare.

825. La zidirea peretilor exteriori de pe schelele interioare se vor monta, obligatoriu, viziere de protectie pe
perimetrul exterior al constructiei, pentru oprirea caderii obiectelor de sus.

În cazul în care înaltimea zidariei nu depaseste 8,0 m, nu este obligatorie montarea vizierelor de protectie. Daca
nu este posibil sa se monteze viziere de protectie, se va îngradi locul de lucru unde se executa zidaria, distanta
minima de la suprafata zidului ce se executa pâna la îngradire fiind de 1,5 m.

Vizierele de protectie vor avea latimea de minimun 1,5 m si înclinarea de 20% fata de orizontala; vor fi rezistente,
având console, de preferinta din metal, iar copertina din scânduri de 2,50 grosime, batute una lânga alta. Primul
rând de viziere - cel care va ramâne pâna la terminarea zidariei - va fi montat la distanta maxima de 6,0 m de la
pamânt, iar al doilea rând de viziere, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care se lucreaza.

Personalul muncitor care monteaza sau demonteaza vizierele de protectie va fi asigurat contra caderii prin
centuri de siguranta legate de puncte fixe ale cladirii. Se interzice circulatia si depozitarea materialelor pe
vizierele de protectie.

826. Golurile de usi din zidurile exterioare vor fi închise, pentru a opri trecerea personalului muncitor prin ele.

827. Se interzice lasarea pe ziduri a materialelor de zidarie neintroduse în opera, a molozului sau sculelor la
întreruperea lucrului.
828. La executarea placajului peretilor, concomitent cu lucrarile de zidarie se vor lua aceleasi masuri de tehnica a
securitatii, ca si la lucrarile la înaltime si la cele de învelitori.

Umplutura dintre placaj si zidarie se va executa concomitent cu placajul si va depasi obligatoriu nivelul superior al
placii.

829. Zidaria corniselor de caramida ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe schele
exterioare.

În cazul în care se folosesc schele în consola, acestea vor fi astfel montate, încât distanta dintre marginea
exterioara a cornisei si balustrada podinei de lemn sa fie de minimum 60 cm. La executarea corniselor din zidarie
se vor prevedea dispozitive pentru ancorarea lor provizorie, care vor fi demontate dupa executarea tencuielilor si
a învelitorii.

830. Zidaria din piatra bruta va fi executata, obligatoriu, cu cofraje sprijinite. Montarea cofrajelor se va face
paralel cu executarea zidariei.

831. La executarea zidariei din blocuri de beton celular autoclavizat, se vor respecta normele de protectie a
muncii specifice lucrarilor de zidarie, precum si urmatoarele:

a. manipularea blocurilor umede se va face cu un cleste special;

b. se vor lua masuri de protectie contra prafului în locurile unde se prelucreaza blocurile, iar personalul muncitor
va fi dotat cu echipamentul de protectie corespunzator;

c. tehnologia de montare a planseelor prefabricate va fi stabilita tinând seama ca zidaria din blocuri de beton
celular autoclavizat nu poate prelua eforturi de întindere, socuri etc. Se va evita riparea elementelor de plansee
prefabricate;

d. în timpul executarii zidariei, pâna la executarea planseelor, se interzice rezemarea scarilor sau a altor obiecte
pe ziduri; se vor utiliza scari duble;

e. Ia terminarea executiei stâlpilor de zidarie dintre golurile de usi si ferestre se vor monta buiandrugi, peste care
se va aseza cel putin un rînd de blocuri: În cazul executarii buiandrugilor din beton armat monolit, rigidizarea
stâlpilor se va face prin acestia. Se interzice lasarea stâlpilor Iiberi la partea superioara, existând pericolul de
darâmare;

f. în timpul executiei este interzis a se crea diferente de

înaltimi mai mari de 1,5 m.

823. Întrucât zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate si o rezistenta redusa pâna la întarirea
mortarului, este necesar a se face personalului muncitor care executa asemenea lucrari un instructaj special
privind masurile specifice de protectie ce trebuie luate.

Instructajul special va fi consemnat în procese-verbale.

Lucrarile de zidarie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor executa sub conducerea unei persoane
specializate în asemenea lucrari.

Se va acorda o atentie speciala pentru asigurarea stabilitatii corniselor prin ancorare, proptire etc.

833. La executarea peretilor din panouri din beton celular autoclavizat se vor respecta normele de protectie a
muncii de la montarea efementelor prefabricate.

834. În cazul utilizarii - pentru ridicarea materialelor- a unor dispozitive si mecanisme de mica mecanizare,
personalul muncitor ce le manevreaza va respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul de pe schele si la
înaltime si va fi dotat cu echipamentul de protectie corespunzator.

Dispozitivele de ridicat vor fi prevazute cu sigurante cu cabluri, respectându-se, obligatoriu, toate normele
prevazute de inspectia pentru controlul instalatiilor de ridicat.

Personalul muncitor care le manevreaza va trebui sa fie autorizat în acest sens.

835. Primirea materialelor de zidarie se va face pe podine special amenajate si dimensionate corespunzator, sau
pe plansee, în focuri special indicate de conducatorul locului de lucru.

836. Toate golurile periculoase vor fi închise sau îngradite cu parapete de protectie.

837. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncarea în exteriorul constructiei.
Evacuarea se va face conform normelor generale comune de protectie a muncii privind evacuarea deseurilor.

838. La lucrarile ce se executa în mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectati înainte de începerea
lucrului.

839. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în forma de ciuperca, cu muchiile din tabla
zdrentuita si ascutite, a unor roabe si tomberoane care nu sunt în perfecta stare de functionare. Sculele de mâna
folosite la zidarie vor fi bine fixate pe mâner.

840. În cazul în care este necesar a se taia sau sparge unele zidarii, personalul muncitor va fi dotat cu ochelari
de protectie.

841. Mânuirea unor mecanisme actionate electric sau mecanic de alt personal muncitor decât cel de specialitate,
se va putea face numai dupa ce acestui personal i se va face - de compartimentul de mecanizare - un instructaj
special, confirmat printr-o atestare scrisa.

842. Conducatorul punctului de lucru este obligat în permanenta a controla ca mecanismele si dispozitivele
actionate electric, utilizate la lucrarile de zidire, sa fie legate la pamânt.

Executia tencuielilor

843. Lucrarile de tencuieli exterioare, tencuieli interioare, precum si ipsosariile se vor executa de pe schele,
respectându-se normele de protectie a muncii specificate în capitolul corespunzator.

844. La lucrarile de tencuieli interioare si ipsosarii se vor putea utiliza podine asezate pe capre nedeplasabile.

Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) în locuri
izolate.

845. În cazul în care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie executata de pe
podine împrejmuite, asezate pe console (schele în consola) trecute în afara, prin golul ferestrei respective sau de
pe schelele suspendate în sistem leagan.

846. Se interzice utilizarea pigmentilor vatamatori sanatatii oamenilor (miniu de plumb, galben de crom, oxid sau
acetat de cupru), la prepararea mortarelor colorate necesare lucrarilor de tencuire.

847. Zilnic, înainte de începerea lucrului, la fiecare schimb se va controla starea tehnica a tuturor utilajelor, a
pompelor de motor, a masinilor de torcretat etc, utilizate Ia executarea mecanizata a lucrarilor de tencuire. Se
interzice executarea lucrarilor de tencuire cu instalatii defecte.

848. Utilizarea pompelor de mortar si a masinilor de torcretat la o presiune mai mare decât presiunea maxima
indicata în fisele tehnologice sau în cartea tehnica a utilajului este interzisa.

849. În procesul de aplicare a mortarului, injectorul trebuie sa se tina la o distanta de 1 - 1,5 m de suprafata care
se tencuieste si sub un unghi de cca 90° fata de aceasta suprafata. Aplicarea mortarului se va face de sus în jos,
în straturi de cel mult 6-7 mm grosime.

850. În cazul opririi pompei de mortar mai mult de 20 minute, conducta trebuie suflata cu aer comprimat, pentru
evacuarea dopurilor formate în ea. Aceasta operatie se va face numai dupa îndepartarea lucratorilor din zona
periculoasa. Dupa încetarea lucrulul, tuburile flexibile, conductele si utilajul se spala bine cu apa.

851. Conductorii electrici adusi la întrerupatorul de functionare a pompei de mortar vor fi izolati în tub de cauciuc,
iar întrerupatorul se va monta într-o cutie închisa (cu lacat).

852. Atât pompa de mortar, cât si tuburile metalice, trebuie sa aiba legatura cu pamântul prin prize executate
reglementar.
 853. La terminarea lucrului, supapa de aer se va putea demonta numai dupa ce presiunea a scazut la zero.

854. În cazul uscarii tencuielilor cu instalatii pe baza de raze infrarosii sau sobe cu cocs, personalul muncitor va
putea intra în încaperile respective, dar numai cu masti contra gazelor.

855. Personalul muncitor care executa aplicarea mecanizata a tencuielilor si cel ce executa tencuielile manuale
la tavane, trebuie sa poarte ochelari de protectie.

856. La aplicarea tencuielilor torcretate, precum si la prelucrarea uscata a tencuielilor în încaperi închise, se vor
lua masuri de ventilare permanenta, în scopul evacuarii prafului.

[top]

CAPITOLUL 25

Constructii inalte

Generalitati

857. Constructiile înalte se efectueaza cu respectarea normelor din capitolele respective si a conditiilor
suplimentare indicate mai jos.

858. La lucrarile ce se efectueaza în locurile unde nu s-a executat zidaria de umplutura a scheletului si la
executia cosurilor de fum sau a silozurilor pot fi admisi numai muncitorii care au facut vizita medicala si un
instructaj suplimentar cu privire la tehnica securitatii pentru constructii înalte.

859. Muncitorii care lucreaza la înaltimi, inclusiv montatatorii scheletului metalic, trebuie sa lucreze sub continua
supraveghere a conducatorului punctului de lucru.

860. Pentru ridicarea muncitorilor la diferite etaje ale cladirii se vor amenaja scari sau trepte. Deplasarea
muncitorilor pe scarile rezemate de capatul de sus este permisa numai la limita unui etaj. Aceste scari vor avea
reazeme la mijloc.

861. Primirea greutatilor se va face pe podete special amenajate sau pe portiunile planseelor special indicate în
proiectul tehnologic al lucrarilor.

862. Înainte de executarea zidariilor exterioare, golurile din planseele cladirilor vor fi împrejmuite cu balustrade cu
înaltimea minima de 1m, prevazute cu bordura si cu o scândura intermediara. Balustrada si scarile se fixeaza pe
partea opusa golului.

863. În timpul executarii zidurilor exterioare si asezarii ferestrelor în golurile respective, se vor lua masurile
necesare pentru evitarea caderii oamenilor, a materialelor, sculelor, etc. în afara perimetrului cladirii, prin
executarea de împrejmuiri, viziere de protectie, plase, etc. Vizierele de protectie vor avea o latime de cel putin 2
m si vor fi prevazute cu borduri.

864. Deasupra trecerilor, care se afla sub golurile provizorii din plansee, se vor amenaja podine de protectie.

865. Pe lânga iluminarea electrica alimentata de la reteaua generala, trecerile si scarile vor fi prevazute cu
iluminarea de siguranta legata la o retea separata.

866. Strângerea si îndepartarea molozului si a deseurilor de materiale de constructie de pe planseele dintre etaje
se va realiza prin jgheaburi acoperite sau prin cutii colectoare, coborâte cu ajutorul ascensorului. Jgheaburile
pentru coborârea molozului vor fi confectionate si instalate în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

867. Pentru montarea si verificarea fixarii stâlpilor la fiecare nivel al scheletului vor fi prevazute platforme de
inventar cu balustrade si scânduri de margine, care sa permita accesul la toate subansamblurile din limitele
nivelului respectiv.

868. Pentru pregatirea sudarii subansamblurilor de montaj si pentru sudarea acestora, lânga fiecare din ele
trebuie sa se instaleze cel putin câte o schela suspendata.

869. La o distanta de cel mult 16 m (adica la înaltimea a 4 etaje) sub nivelul la care se executa lucrarile de
montaj, este necesar sa se prevada podine de protectie, iar la o distanta de cel mult 8 m de la aceasta în jos,
 trebuie suspendate plase de protectie, care sa reziste la o greutate de 100 kg, care ar cadea de la o înaltime
egala cu înaltimea a doua etaje.

870. Pentru prinderea stâlpilor în vederea ridicarii lor se va utiliza un sistem de agatare prevazut cu dispozitive
care sa permita desprinderea ochiurilor din cârligul macaralei, fara ca montorii sa fie nevoiti sa se urce spre
cârlig.

871. În desenele de executie a constructiilor metalice, a schelelor, se vor prevedea anumite locuri de prindere si
fixare a carabinelor centurilor de siguranta ale montorilor.

872. La etajele cladirilor în curs de executie vor fi desemnate locuri pentru fumat, iar în timpul iernii vor fi
prevazute si încaperi pentru încalzirea muncitorilor, echipate cu rezervoare de apa si extinctoare.

873. Temperatura aerului în încaperile pentru încalzirea muncitorilor va fi de cel putin + 18°C. Suprafata acestor
încaperi va fi astfel calculata, spre a adaposti cel putin 30% din numarul total al muncitorilor care lucreaza la
doua etaje alaturate ale cladirii. Încaperile pentru încalzire vor fi prevazute cu apa de baut.

874. WC-urile (permanente si evacuabile) vor fi instalate separat pentru femei si pentru barbati si vor avea
instalatie de apa pentru curatirea lor. Numarul WC-urilor se stabileste tinându-se seama ca este necesar un WC
la fiecare trei etaje.

875. Vestiarele vor fi situate la parter sau la demisolul cladirii si vor fi amenajate separat pentru barbati si femei.
În vestiare vor exista compartimente pentru desprafuirea, uscarea si spalarea îmbracamintei. Uscatoarele trebuie
sa asigure uscarea îmbracamintei în cel mult 6 ore.

876. Pentru ca muncitorii sa aiba la dispozitie asistenta medicala necesara, vor fi organizate puncte medicale
mobile de prim ajutor, înzestrate cu pansamente, medicamente, brancarde.

Cosuri de fum din caramida

877. La executarea cosurilor de fum înalte va fi admis numai personalul muncitor care îndeplineste conditiile de
lucru la înaltime (apt medical, instruit special, vârsta peste 18 ani).

878. La cosurile cu înaltimea pâna la 50 m se va monta o semnalizare acustica între locurile de munca ale
personalului muncitor - zidar si cel care încarca elevatorul (sau alt mecanism de ridicat materiale). La cosurile cu
înaItimea mai mare de 50 m se va monta o semnalizare automata acustica si optica.

879. Lucrarile la cosurile de caramida se vor executa numai în conditii meteorologice normale. În caz de
intemperii puternice, furtuni mai mari de gradul 6 si ploi, lucrarile vor fi întrerupte, iar muncitorii evacuati de la
înatime.

880. Schelele pentru zidaria cosurilor se vor executa conform proiectului de executie si cu respectarea normelor
de protectie a muncii prevazute la capitolul „schele”.

881. În jurul cosului care se construieste se va realiza o zona îngradita, accesul în aceasta zona putând fi permis
numai prin locuri dinainte stabilite. Distanta între soclul cosului si limitele acestei zone trebuie sa fie de 1/10 din
înaltimea cosului, dar sa nu fie mai mica de 10 m. În punctele vizibile se vor instala tablite avertizoare, pentru a
se opri accesul persoanelor straine de locul de munca respectiv.

882. Trecerile pentru oameni si caile de acces pentru vehicule, care conduc la cos, ca si locurile de lucru de
lânga utilajele ce se afla în interiorul zonei îngradite vor fi protejate prin acoperire cu panouri si îngradiri laterale
rezistente.

883. Zidaria cosului cu diametrul pâna la 3 m se va face de pe o podina construita din panouri demontabile, bine
fixata pe grinzile sau tevile sprijinite (încastrate) în zidaria cosului. Dupa demontarea panourilor, gaurile în care s-
au sprijinit grinzile sau tevile vor fi astupate. În timpul lucrului va exista o a doua podina la 1,2 - 1,5m, mai jos
decât prima, pentru a opri caderea eventuala a unor obiecte. Se interzice depozitarea materialelor si sculelor pe
podinele de protectie.

884. Podinele vor fi dimensionate la sarcina maxima data de personalul muncitor care lucreaza pe ele si de
materialele depozitate, înmultita cu coeficientul de siguranta 6.

Se interzice încarcarea podinelor cu sarcini mai mari decât cele avute în vedere la dimensionare.
885. La zidaria cosului cu diametrul mai mare de 3 m, se vor folosi schele suspendate, legate de elevatorul turn
sau podine asezate pe grinzi bine sprijinite (încastrate) în zidaria cosului si pe turnul elevator, conform unor
proiecte tehnologice aprobate.

886. Pe toata circumferinta cosului, la o înaltime de 2 - 5 m, se monteaza o viziera de protectie, având o Iatime
de 2,5 m si o înclinare de 20° fata de orizontala. Viziera va fi astfel realizata, încât sa suporte sarcina maxima
data de greutatile ce eventual ar cadea de la înaltime. Pe viziera - al carei rol principal este de protejare a
personalului muncitor care executa lucrari la baza cosului - este permis accesul personalului muncitor numai
dupa încetarea lucrului la partea de sus si cu aprobarea data de conducatorul lucrarii.

887. Urcarea personalului muncitor pe cos, în exterior, se va face pe trepte din otel rotund cu diametrul de cel
putin 20 mm, asezate în rânduri verticale alternativ, fixate în zidaria cosului pe cel putin 25 cm si cu capetele
îndoite.

Distanta pe verticala între trepte va fi de maximum 35 cm. Începând de la înaltimea de 20 m se vor prevedea
trepte de odihna montate la distanta de 10 m una de alta. De la o înaltime de 5 m, pe toata înaltimea cosului,
treptele vor fi împrejmuite cu un cos de protectie ce se va fixa din doua în doua trepte.

Urcarea personalului muncitor pe ultima treapta este interzisa. La urcare sau coborâre, centurile de siguranta ale
personalului muncitor vor fi legate de trepte. Pentru sustinerea personalului muncitor se va folosi o frânghie
legata la partea superioara a cosului si prinsa de treptele fixate anterior.

888. Când exista un elevator-turn, urcarea personalului se va face pe scarile interioare din jurul elevatorului,
prevazute cu balustrade, iar elevatorul va fi îngradit pe toate partile cu plasa de sârma sau scânduri.

889. Pentru cosuri mai înalte de 50 m, în interiorul cosului va fi instalat un elevator-turn pentru ridicarea
personalului muncitor; elevatorul va corespunde prevederilor de protectie a muncii si instructiunilor Inspectiei
pentru Controlul Instalatiilor de ridicat pentru lifturi de persoane.

La nivelul platformei de lucru, al podinei de protectie si al accesului, elevatorul-turn va fi îngradit cu plasa

metalica. De asemenea, se vor monta pe podina de lucru scânduri de margine înalte de 20 cm.

890. Pentru a se încarca si descarca platforma elevatorului, se vor prevedea goluri în turnul elevatorului, dotate
cu usi care sa se poata deschide numai atunci când se încarca sau se descarca platforma.

891. Pentru prelungirea în înaltime a turnului elevatorului se vor executa schele rezistente. Se interzice
personalului muncitor sa execute prelungirea de pe moazele sau contravântuirile elevatorului.

892. În cazul utilizarii macaralei în consola pentru ridicarea materialelor pe platforma de lucru, se va prevedea o
deschizatura care sa permita trecerea libera a dispozitivului pentru transportul materialelor. Deschiderea va fi
prevazuta cu o usita (chepeng), pe balamale, care sa se deschida în sus si sa ramâna deschisa numai în timpul
trecerii materialelor. Pentru o mai mare siguranta, în jurul deschiderii se vor monta parapete, rezistente.

Muncitorul care primeste materialele va fi dotat cu centura de siguranta, ancorata - deasupra capului sau - de un
punct rezistent al constructiei.

În cazul în care centura de siguranta nu este prevazuta cu un dispozitiv de frânare la caderea în gol, legarea
frânghiei centurii de siguranta se va face astfel, încât eventuala cadere în gol sa fie imediat frânata.

În cazul în care nu se realizeaza un parapet rezistent în jurul gaurii din platforma, prinderea dispozitivului pentru
transportul materialelor se va face cu ajutorul unei cangi de fier, cu capatul drept si o lungime convenabila, în asa
fel încât personalul muncitor sa nu se apropie la o distanta periculoasa de marginea deschizaturii si sa nu existe
pericolul de tragere spre deschizatura în cazul balansarii dispozitivului.

893. Se interzice lucrul în interiorul cosului în timpul transportului materialelor cu macaraua în consola, prin
interiorul acestuia.

Sistemul de agatare al dispozitivului pentru ridicarea materialelor va fi prevazut cu o siguranta, care sa excluda
desprinderea lui de pe cârlig.

895. Se interzice:

a. Depozitarea materialului pe zidaria cosului;

 b. Asezarea sculelor pe zidaria cosului; acestea se strâng în lazi si se coboara cu elevatorul;

c. Evacuarea molozului si a altor materiale prin aruncarea de sus;

d. Stationarea sau circulatia pe zidurile cosului.

896. Firul de plumb pentru verificarea verticalitatii cosului se va suspenda cu sârma de otel.

897. Personalul muncitor care face rostuirea zidariei cosului nu se va apleca în afara zidului. EI va sta rezemat
de zidarie, având sub piept o perna de paie sau hârtie. În tot timpul lucrului, personalul muncitor va fi asigurat
contra caderii.

898. La darâmarea cosului prin explozie sau prin taierea bazei cosului, se va instala paza în jurul lui pe o zona
având raza egala cu înaltimea cosului. Personalul muncitor va fi evacuat din aceasta zona periculoasa. Se va
semnaliza începerea darâmarii.

Cosuri de fum din beton armat

899. În cazul construirii cosurilor de fum din beton armat, se vor respecta normele de tehnica a securitatii
corespunzatoare, valabile si pentru cosurile de fum din caramida.

900. La executarea glisarii cosului de fum cu ajutorul cofrajelor glisante se vor respecta normele de protectie a
muncii prevazute în capitolele cofraje, schele. esafodaje si scari.

901. Este interzisa modificarea elementelor cofrajelor (fata de proiectul aprobat) fara aprobarea proiectantului;
darea în exploatare a cofrajului glisant se va face pe baza procesului-verbal de receptie.

902. Bara superioara a parapetelor platforme lor va fi metalica, interspatiile între barele orizontale ale acestora
vor fi de maximum 30 cm, iar între cele verticale, de 80 cm.

903. Este interzisa ridicarea materialelor pe platforma cofrajului glisant cu alte mijloace de ridicat decât cele
prevazute în fisa tehnologica.

904. Este interzis ca personalul muncitor sa alerge pe platforma de lucru.

905. Depozitarea materialelor pe platforma superioara se va face astfel, încât sa nu depaseasca 100-150 kg într-
un loc. Platforma inferioara va fi tinuta libera, fara a se face pe ea depozitari de materiale.

906. Accesul din lift si în lift al personalului muncitor care urca sau coboara la (de la) platforma superioara se va
face numai în prezenta unei persoane autorizate, instruite periodic pentru deservirea liftului, numai la semnalul
cuvenit si confirmat de nivelul unde se ridica sau se coboara.

907. Turnarea betonului în cofrajul glisant se va face cu ajutorul pâlniilor mobile sau al jgheaburilor, în asa fel
încât betonul sa fie condus pâna între panouri.

Nu se admite umplerea în exces a cofrajului cu beton.

908. Este interzis controlul cablurilor de sarcina sau ghidarea fara palmare de piele sau manusi din pânza
groasa, precum si intrarea în casa liftului când acesta este în functiune.

909. Usa cabinei liftului va avea un dispozitiv care sa împiedice deschiderea în timpul functionarii acestuia. Usile
de la cajele inferioare si superioare vor fi închise pe tot timpul absentei cabinei de la caja respectiva.

910. În lift este interzisa:

a. Transportarea simultana de material si personal muncitor;

b. Urcarea, respectiv coborârea personalului muncitor din cabina fara prezenta însotitorului autorizat;

c. Plasarea oricaror elemente în spatiul de siguranta de deasupra statiei superioare a cabinei de lift.
 911. La fiecare schimb, mecanicul de troliu va verifica starea cablului de tractiune si de glisare a liftului,
consemnând cele constatate în registrul de supraveghere. La maximum 8 fire rupte, este obligatorie schimbarea
cablului.

La o distanta de cel mult 8 m se vor prevedea podine de protectie, capabile sa retina o greutate de 100 kg care
cade de la înaltime, precum si alte obiecte marunte.

913. Se va acorda o atentie deosebita montajului si întretinerii corespunzatoare a conductorilor si corpurilor de

iluminat, în scopul evitarii electrocutarilor.

914. Pe timpul montajului, piesele metalice vor fi asigurate contra rasturnarii.

915. Verificarea îmbinarilor de prindere a nacelelor de juguri si a nacelelor între ele este obligatorie atât la
montarea cofrajului, cât si în timpul exploatarii cu ocazia reviziilor zilnice, când se va verifica si suprapunerea
podinei nacelelor, care trebuie sa fie de minimum 20 cm.

916. La înclinatia platformei peste 40 se va opri functionarea liftului. Reluarea circulatiei se va face numai dupa
orizontalizarea platformei.

917. Scripetii si axele scripetilor de la cablul de ghidare vor fi verificati cu atentie, pentru a nu prezenta fisuri sau
vicii ascunse.

918. Montarea scarilor si balcoanelor de balizaj se va face de personal muncitor special instruit. Se va urmari ca
legarea centurilor de siguranta ale acestui personal sa fie facuta de elementele metalice ale cofrajului si nu de
scara sau balconul de balizaj.

919. La demontare, în incinta cosului, cât si pe o raza de 20 m, este interzisa circulatia personalului muncitor si a
autovehiculelor. Se va semnaliza acest lucru prin indicarea de avertizare.

920. La executarea cosurilor din beton armat cu cofraje glisante se vor respecta si urmatoarele masuri:

a. Conducatorul lucrarii va verifica dupa fiecare 50 cm de glisare modul de încarcare a suspensiilor;

b. Schelele suspendate de cofrajul glisant, atât cele interioare, cât si cele exterioare, vor fi încercate la o sarcina
de 3 ori mai mare decât sarcina de regim;

c. Elementele de prindere vor fi reutilizate numai atât cât este prevazut în proiect; înaintea fiecarei montari,

conducatorul lucrarii va avea grija ca elementele de prindere (bride, ancore, etc.) si cele de reazem sa nu
prezinte defectiuni care sa duca la slabirea lor;

d. Atunci când se muta cofrajul, întregul personal muncitor de pe schelele interioare si exterioare va fi anuntat,
spre a fi evitate caderea sau alte accidentari;

e. Barele de distantare vor fi bine legate de grinda inelara portanta, atunci când se face demontarea lor si la
desfacerea panourilor de cofraj; scoaterea barelor de distantare se va face cu o cheie levier speciala.

Instalatii si utilaje specifice constructiilor înalte

921. Dupa montarea instalatiei de ridicat si înainte de punerea ei în functiune, se va întocmi (împreuna cu
Inspectia pentru Controlul Instalatiilor de Ridicat) "Certificatul general al instalatiei de ridicat", pe baza unei
documentatii tehnice întocmite în conformitate cu instructiunile în vigoare.

922. Instalatia de ridicat trebuie sa fie construita pentru un regim de lucru corespunzator procesului tehnologic ce
se desfasoara la executia lucrarii. Ea trebuie sa fie completa si sa aiba toate dispozitivele de siguranta si
aparatajul de protectie necesar.

923. Lifturile pentru executia constructiilor înalte vor fi echipate, în mod obligatoriu, cu urmatoarele dispozitive de
siguranta:

a. Limitator de cursa care întrerupe circuitul de alimentare a motorului electric atunci când cabina depaseste cu
cel mult 30 cm pozitia de lucru la nivelul cel mai de sus;
 b. Opritoare speciale cu capetele conice aflate pe glisiere care, în cazul nefunctionarii limitatorului de cursa,
opresc cabina la o distanta de cel mult 60 cm de la pozitia de lucru de la statia cea mai de sus;

c. Paracazatoare fixate pe cabina, care sa împiedice automat caderea cabinei în caz de rupere a cablului

de tractiune;

d. Blocaje mecanice ale usilor de acces, care sa permita

deschiderea acestora numai când cabina se afla în

dreptul nivelului respectiv;

e. Contacte electrice ale usilor, care sa întrerupa functio- narea liftului la deschiderea accidentala a unei usi;

f. Limitator de sarcina, care sa comande întreruperea functionarii liftului la încarcarea acestuia peste sarcina
admisa sau în cazul când cabina liftului este agatata de un obstacol.

924. La baza constructiei, cât si pe cofraje, se vor afisa instructiunile de utilizare a liftului.

925. Se interzice încarcarea liftului cu o sarcina mai mare decât aceea pentru care a fost dimensionat.

926. În cazul defectarii Iifturilor, se continua ridicarea cofrajului glisant în ritm scazut (2-3 ridicari pe ora), pâna la
dezlipirea completa a acestuia de beton, dupa care glisarea este oprita pâna la remedierea defectiunii.

927. Se interzice înnadirea cablurilor. Acestea trebuie sa aiba lungimea necesara spre a fi folosite pâna la
atingerea cotei finale a constructiei, plus (cel putin) doua spire de cablu de rezerva.

928. Desfasurarea cablurilor de ghidaj se va face astfel, încât sa fie sub tensiune constanta la partea inferioara,
ca sa se împiedice balansarea cabinei liftului pe timpul deplasarii ei pe verticala.

929. Troliul de actionare a liftului se va monta într-o încapere închisa prevazuta cu usa, denumita camera
troliului. Amplasarea camerei troliului se va face astfel, încât sa se asigure trecerea corespunzatoare a cablurilor
de tractiune de la troliu spre rotile de conducere si o buna vizibilitate.

Camera troliului va fi astfel dimensionata, încât sa ramâna în jurul troliului un spatiu liber de acces de 1m pentru
control, revizie si întretinere. Pardoseala din camera troliului va fi din scânduri.

Acoperisul va trebui executat astfel, încât sa poata suporta si bucati de materiale sau alte obiecte ce ar putea
eventual sa cada de pe platforma cofrajului glisant.

Camera troliului va fi prevazuta cu ferestre, pentru a se asigura o vizibilitate corespunzatoare. Usa se va

deschide în afara si se va amplasa în apropierea locului de manevra al troliului. Ea se va încuia, iar cheia se va
pastra la mecanicul pentru troliu sau la seful punctului de lucru.

Accesul în camera troliului trebuie sa fie usor (si în afara de orice pericol), liber si iluminat permanent. Este
interzis accesul personalului muncitor strain în camera troliului. Pentru lifturile cosurilor de fum este obligatoriu sa
se foloseasca troliuri reversibile. Sasiul troliului se va fixa la fundatie în minimum 4 puncte.

931. Pe troliu se va înscrie cu sageti si inscriptii „sus” si „jos” sensul de mers aI cabinei liftului.

932. Montarea cablurilor la punctele fixe trebuie facuta în mod sigur, respectându-se urmatoarele conditii:

a. În cazul prinderii cu cleme se monteaza cel putin trei cleme strânse cu suruburi pentru fiecare cablu, dupa ce
în prealabil cablurile au fost trecute în jurul unor piese speciale de protectie (ocheti), rezistenta prinderii trebuind
sa fie cel putin egala cu forta de rupere a cablului;

b. În cazul prinderii prin cabluri de otel, capetele de cabluri se vor fixa la suspensii sau puncte prin turnarea de
cositor, plumb sau compozitie; legatura astfel realizata va trebui sa aiba o rezistenta cel putin egala cu forta de
rupere a cablului;

c. În cazul prinderii prin pene cu autostrângere, acestea vor avea un unghi de maximum 40° si minimum 6°.
 933. La prinderea cablului de tractiune pe tamburi se vor utiliza minimum trei cleme.

934. Rotile de conducere care servesc la ghidarea si conducerea cablurilor de tractiune trebuie sa asigure, prin
constructia lor, conducerea corecta si fara uzura a cablurilor de tractiune.

Ele trebuie sa fie protejate printr-o aparatoare, pentru a se evita antrenarea de catre cablul de tractiune a unor
materiale de constructie care pot degrada instalatia.

935. Tensiunile maxime admise pentru instalatiile electrice ale Iifturilor sunt urmatoarele:

a. 380 V în sistem trifazic cu nul accesibil, pentru alimentare;

b. 220 V în sistem monofazic (fara nul), pentru iluminarea locurilor de acces si a camerei troliului;

c. 24 V pentru lampa portativa, tensiune obtinuta printr-un transformator electric de separatie;

d. 12 V la curent alternativ si 60 V la curent continuu, pentru aparataj electric de comanda.

936. Proiectul instalatiei electrice va prevedea masurile necesare pentru protectia contra electrocutarii. Pe
platforma cofrajului glisant se va afla un aparat pentru respiratie artificiala.

937. Se interzice folosirea lifturilor si dispozitivelor de siguranta defecte

938. Pentru prevenirea unor accidente de munca, se vor monta urmatoarele indicatoare de avertizare:

a. În camera troliurilor: sarcina maxima ce o poate ridica liftul, perioadele de control tehnic; pentru mecanic:
verifica legaturile utilajului la reteaua de protectie înainte de pornirea lui; pe usa camerei troliului: camera troliului
- intrarea oprita;

b. Pe usile cajei inferioare si superioare si pe usa cabinei: sarcina maxima a liftului; lift pentru materiale sau
persoane; numar maxim de persoane; interzis a se transporta simultan materiale si persoane.

939. În camera troliului, lânga usa si la caja inferioara pe platforma de lucru a cofrajului glisant, se vor amplasa
stingatoare de incendiu si alt echipament, în conformitate cu normele PSI.

940. Înainte de darea în functiune a liftului, se va face simularea de rupere a cablului de sarcina, pentru
verificarea modului de blocare a cabinei pe cablurile de ghidaj.

941. Piesele din camera troliului, aflate sub tensiune si neizolate electric, vor fi prevazute cu aparatoare de
protectie, pentru a nu fi atinse în mod accidental. Aceste aparatoare vor trebui sa poata suporta (fara a se
deforma) greutatea unor persoane sau materiale asezate pe ele involuntar.

942. Pentru semnalizarea oricarei manevre a cabinei (anuntarea de catre mecanicul troliului a trimiterii la
platforma a cabinei, anuntarea de catre responsabilul de platforma a trimiterii cabinei la sol, comanda de oprire a
troliului în caz de avarie etc.) se vor prevedea mijloace acustice, optice sau combinate, corespunzatoare
conditiilor de lucru.

943. Verificarea instalatiilor de ridicat se va face în conformitate cu instructiunile Inspectiei pentru Controlul
Instalatiilor de ridicat, conditiile de exploatare urmând sa se încadreze în aceleasi instructiuni.

944. Liftul va fi dat în supraveghere unui responsabil tehnic care va întocmi instructiuni interne de exploatare,
aprobate de conducerea unitatii, care vor fi afisate în camera troliului, pe platformele de lucru si în cabina.

945. Pentru fiecare lift, unitatea detinatoare trebuie sa posede un registru de supraveghere tinut la zi, în care
personalul de deservire si de întretinere a liftului este obligat sa înscrie sub semnatura toate observatiile
constatate la instalatie, remedierile ce se executa, precum si descrierea, pe scurt, a acestora.

Registrul de supraveghere se va numerota, snurui, viza de conducerea unitatii si pastra cu grija în camera
troliurilor.

946. Mecanicul de troliu are urmatoarele îndatoriri principale:

a. Sa cunoasca prevederile instructiunilor Inspectiei pentru Controlul Instalatiilor de Ridicat, codul de semnalizare
intern utilizat pe santier si normele de protectie a muncii specifice locului de lucru;

b. Sa verifice, înainte de pornirea troliului, legaturile acestuia la reteaua de protectie, buna functionare a
dispozitivelor de protectie si semnalizare, a celor de blocare a cabinei pe cablul de ghidaj, precum si starea
cablului de tractiune si modul lui de fixare;

c. Sa controleze, înainte de pornirea troliului, starea ancorelor, modul lor de fixare, legarea troliului, starea fixarii
acestuia si a rotilor de conducere;

d. Sa verifice, înainte de începerea lucrului, buna functionare a troliului si a frânei, dupa ce a verificat sa, nu fie
încarcata cabina liftului;

e. Sa controleze daca iluminatul electric este corespunzator în camera troliului si la locurile de acces în lift;

f. Sa manevreze troliul numai dupa ce a dat semnalul de pornire;

g. Sa respecte semnalizarea data de responsabilii de palier si sa urmareasca permanent pozitia cabinei;

h. Sa nu ridice sarcini mai mari decât sarcina nominala;

i. Sa verifice ca sarcina sa nu depaseasca gabaritul, spre a se evita producerea unor avarii prin agatarea
materialelor transportate de elementele cofrajului glisant;

j. Sa nu transporte personal muncitor simultan cu materiale;

k. Sa manevreze corespunzator troliul si frâna, spre a nu se produce socuri;

l. Sa nu porneasca troliul daca usile cabinei sunt deschise;

m. Sa urmareasca ca liftul sa fie folosit în scopul pentru care a fost autorizat;

n. Sa nu puna în functiune liftul, daca instalatia electrica este defecta, daca nu functioneaza dispozitivele de
siguranta (pentru blocarea pe cablul de ghidaj), sau daca se produce un zgomot anormal la troliu, la rotile de
conducere sau la patinele cabinei;

o. Sa nu efectueze manevre ale liftului daca nu sunt îndeplinite conditiile de protectie a muncii pentru locul sau
de lucru;

p. Sa opreasca functionarea liftului când conditiile meteo rologice împiedica executarea lucrarilor;

q. Sa nu ridice cu Iiftul tuburi de oxigen sau alte materiale inflamabile sau toxice daca pentru transportul acestora
nu s-au asigurat conditii speciale;

r. În cazul întreruperii curentului electric în timpul lucrului, sa puna elementele de comanda la pozitia "zero" si sa
decupleze întrerupatorul din cabina troliului.

La terminarea lucrului trebuie sa coboare cabina liftului la sol, sa deconecteze întrerupatorul principal si sa
predea liftul mecanicului de troliu din schimbul urmator.

947. Îndatoririle principale ale însotitorului de lift sunt urmatoarele:

a. Sa închida usile cabinei înainte de pornire;

b. Sa întretina în stare de curatenie interiorul cabinei;

c. Sa dea alarma în cazul opririi între paliere;

d. Sa permita transportul cu Iiftul numai al personalului muncitor aprobat de conducerea unitatii;

e. Sa nu transporte simultan materiale si personal muncitor. 948. Orice defectiune în functionarea liftului, care
duce la oprirea acestuia, va fi consemnata în registrul de supraveghere si va fi adusa de îndata de cel care a
 descoperit-o la cunostiinta conducatorului punctului de lucru si responsabilului tehnic cu supravegherea
functionarii instalatiilor de ridicat.

949. Detinatorii lifturilor de santier au obligatia sa anunte imediat la unitatile Inspectiei pentru Controlul
Instalatiilor de Ridicat în raza carora se afla santierul (prin telefon, telegrama, telex, curier. etc.), avariile si
accidentele de munca produse în lift. Pâna la sosirea în ancheta a organelor de cercetare, este intezis sa se
modifice starea din momentul producerii avariei sau accidentului de munca, cu exceptia cazului când exista
pericolul producerii de alte avarii si accidente de munca.

950. În caz de necesitate, conducerea santierului va lua masuri pentru stabilirea unor norme de protectie a
muncii specifice conditiilor de lucru.

951. Sudurile executate la elementele cofrajului glisant, inclusiv ale liftului de santier, vor fi poansonate si
executate numai de sudori autorizati.

952. Se interzice transportul personalului muncitor cu ajutorul platformelor ridicatoare extensibile.

953. Manevrarea instalatiilor de ridicat ale platformelor extensibile autoridicatoare se va face de personal
muncitor instruit special pentru aceasta si sub supravegherea sefului punctului de lucru.

Se interzice încarcarea platformei cu o sarcina mai mare decât cea pentru care a fost dimensionata. Platforma
autoridicatoare va fi data în supraveghere unui responsabil. Acesta va elabora instructiuni tehnice de exploatare,
aprobate de conducerea unitatii, pe care le va afisa pe platforma si la troliuri, si va urmari sa se aplice si respecte
instructiunile Inspectiei pentru Controlul Instalatiilor de Ridicat.

Deasupra nivelului pe care se gaseste platforma se interzice sa se execute concomitent mai multe operatii.

[top]

CAPITOLUL 26

Constructii din lemn

Montarea constructiilor

954. Toti lucratorii care iau parte la lucrarile de demontare si demontari la înaltime, nu pot fi admisi la lucru fara
sa cunoasca metodele de siguranta ale lucrarilor si fara sa treaca prin vizita medicala. Ei vor fi echipati cu
centura de siguranta cu anexa.

La lucrarile de montare a elementelor de constructii la înaltime nu se admit tineri sub 18 ani.

Executarea lucrarilor de montare sau demontare a elementelor de constructie se va face sub conducerea directa
si permanenta a unui tehnician specializat, desemnat în acest scop.

955. Înainte de începerea lucrarilor de montare, personalul tehnic al santierului trebuie sa aiba un proiect
amanuntit de organizare a lucrarilor.

956. La utilizarea sculelor si uneltelor mecanizate pentru prelucrarea lemnului trebuie sa se respecte prevederile
capitolului respectiv din prezentul regulament.

957. Montarea constructiilor din lemn nu trebuie sa se întrerupa pâna ce acestea nu vor fi fixate si rigidizate.

958. Montarea grinzilor pentru tavane în golurile lasate în zidarie, se va executa de pe o podina continua,
asezata la 1m mai jos decât gaurile pentru introducerea grinzilor. De pe aceste podine, se vor bate si riglele sau
sipcile pe care se monteaza astereala între grinzi. Aceste rigle sau sipci nu se vor bate stând în genunchi pe
grinzi.

959. Nu este permisa folosirea grinzilor tavanelor pentru fixarea de scripeti si macarale la operatiile de ridicare.

960. Circulatia pe grinzi este interzisa. În lipsa schelei interioare, se vor amenaja pe grinzi cai de circulatie
speciale cu latimea minima de 0,70 m, prevazute cu balustrade si cu scânduri de margine.

961. Nu este permis sa se lucreze stând pe astereala dintre grinzile tavanului.

 962. Montarea si fixarea scheletului si a panourilor de lemn pentru pereti se vor face de pe schele interioare
prevazute cu balustrade si cu scânduri de margine. Se interzice sprijinirea schelelor de pe care se executa
montajul constructiilor, pe acestea din urma.

963. La montarea elementelor de constructii din lemn plane a panourilor pentru pereti, a elementelor de sprijin
etc., trebuie luate masuri pentru a se evita rasturnarea acestora din cauza vântului.

964. La executarea lucrarilor de dulgherie este interzis dulgherilor sa poarte sorturi.

965. Montarea cofrajelor la înaltime se va face de pe schele rezistente, având podine continue cu Iatimea de cel
putin 1m, prevazute cu balustrade si scânduri de margine.

Schelele improvizate sunt interzise.

966. Demontarea cofrajelor la betoanele turnate sub nivelul terenului, se va face inainte de scoaterea
consolidarilor sapaturilor.

Demontarea cofrajelor oricaror constructii se va face numai sub supravegherea organului tehnic de santier sau a
conducatorului lucrarilor respective.

967. La montarea fermelor, nivelul podinei de lemn a schelei sau esafodajului, si pozitia ei fata de reazemele
fermelor trebuie sa fie stabilita astfel, încât muncitorii care primesc si monteaza fermele sa poata executa lucrul
fara a coborî de pe podina si fara sa stea pe reazemul fermei.

968. În toate cazurile când lucrarile de dulgherie se executa la înaltimi mari, dulgherii trebuie sa poarte centuri de
siguranta legate cu frânghii solide de elementele rezistente si fixe ale constructiei.

969. Sculele si cuiele trebuie tinute într-o Iadita cu mâner, pentru a putea fi mutate în timpul lucrului, mai ales
când acesta se efectueaza la înaltime.

970. Coborârea materialului lemnos de la înaltime se face cu ajutorul scripetelui si al frânghiei, având grija ca
locul unde se face primirea materialului coborât sa fie îngradit pe o raza de 10 m, si sa existe placarde pentru
avertizarea muncitorilor.

971. La executarea lucrarilor de dulgherie deasupra locurilor de trecere sau de circulatie a vehiculelor, se va
amenaja o podina continua de protectie, a carei înaltime trebuie sa fie mai mare decât înaltimea trecerii. Când nu
se poate executa o astfel de podina de trecere, se va închide locul respectiv pe tot timpul cât se executa
lucrarea.

Tratarea materialului lemnos cu substante antiseptice si ignifuge.

972. La lucrarile de tratare a materialului lemnos cu substante antiseptice si ignifuge, la prepararea acestor
substante, ca si la încarcarea si scoaterea din ambalaj a substantelor chimice, trebuie admisi muncitori care au
facut un instructaj special. Nu se admit la asemenea lucrari muncitori care au pe piele jupuituri, arsuri, crapaturi,
iritatii, etc.

În timpul lucrului, muncitorii vor folosi ochelari, cizme, manusi de cauciuc si sort de cauciuc. Dupa terminarea
lucrului, se vor spala pe mâini si se vor unge cu alifie pe baza de lanolina.

Lucrarile legate de prelucrarea fungicida si ignifuga a lemnului trebuie executate sub conducerea si
supravegherea unui tehnician de specialitate.

973. Lucratorii care lucreaza cu substante antiseptice si ignifuge trebuie sa aiba o încapere pentru dezbracarea
si pastrarea separata a hainelor de lucru si a celor personale. Dupa iesirea de la lucru, muncitorii vor fi îndrumati
spre baia unitatii.

974. Ambalajele substantelor chimice pentru tratarea antiseptica si ignifuga a lemnului trebuie îndepartate sau
arse.

975. Prepararea substantelor fungicide si ignifuge trebuie executata în aer liber, pe platforme (locuri) izolate sau
încaperi separate, prevazute cu instalatii de ventilatie. Este interzis accesul persoanelor straine în locurile unde
se prepara aceste substante. În cursul prepararii amestecurilor, trebuie luate masuri împotriva împrastierii
subsantelor toxice (prin stropire sau prafuire).
 976. Bazinele (cazile) în care se gasesc solutii de substante fungicide, trebuie sa fie acoperite cu capace. Este
interzisa circulatia pe marginea bazinelor sau pe piesele cufundate pentru impregnare. Dupa terminarea operatiei
de impregnare a lemnului se va evacua solutia antiseptica din bazin, amplasarea pe teritoriul santierului a locului
unde urmeaza sa se amenajeze încaperile si platformele pentru depozitarea si prepararea substantelor ignifuge
si antiseptice, precum si bazinele pentru efectuarea operatiilor de ignifugare si antiseptizare a lemnului, trebuie
sa fie stabilita împreuna cu organele sanitare, de pompieri si cu Inspectia de Stat pentru Protectia Muncii.

978. Tratarea lemnului cu substante antiseptice pulverulente (uscate) nedizolvate trebuie efectuata de preferinta
în zilele fara vânt, în conditii care sa excluda curentii de aer.

979. Dupa terminarea operatiilor de tratare a lemnului cu substante antiseptice si ignifuge, toate locurile de
pastrare si preparare a acestor substante trebuie curatate si neutralizate.

980. Este interzis accesul persoanelor straine în locurile unde se pregatesc antisepticele.

Dupa terminarea lucrarilor, platforma unde s-au pregatit antisepticele trebuie bine curatata.

981. Materialele pentru pregatirea antisepticelor trebuie sa se pastreze în depozite speciale sub cheie.

Utilajul si sculele care se întrebuinteaza la lucrul cu antisepticele trebuie sa se spele bine si sa se pastreze
împreuna cu antisepticele.

Vasele în care se pastreaza antisepticele trebuie sa se închida bine cu capace.

982. Mijloacele de transport ale antisepticelor vor fi bine curatate si spalate, iar vasele goale vor fi dezintoxicate
sau distruse.

983. Transportarea antisepticelor, precum si a substantelor toxice ce se întrebuinteaza la pregatirea lor, trebuie
sa se faca într-un ambalaj impermeabil si nevatamat. Pe ambalaj se va scrie „Toxic”, „PericoI de foc”.

984. Este interzis sa se antiseptizeze obiectele de constructie în timpul executarii lucrarilor sub ele sau deasupra
lor. Dupa terminarea lucrarilor cu antiseptice, lucratorii sunt obligati sa spele cu sapun si apa calda toate partile
neîmbracate ale corpului.

La semnalarea vreunei boli de piele, lucratorul trebuie sa fie îndrumat la medic, pentru prevenirea unei boIi
profesionale.

986. Dupa terminarea lucrului, sculele si uneltele utilizate la tratarea lemnului cu substante antiseptice si ignifuge
trebuie spalate si pastrate în depozitul special amenajat pentru aceste substante.

[top]

CAPITOLUL 27

Schele, esafodaje si scari

Generalitati

987. Schelele si esafodajele, precum si elementele lor componente se vor calcula conform încarcarilor si
normelor prevazute în prescriptiile tehnice de încarcari, în cele de calcul al constructiilor si conform conditiilor
specifice de folosire, astfel încât în timpul utilizarii lor sa nu conduca la provocarea unor accidente de munca.

988. Schelele si esafodajele folosite la lucrarile de constructii-montaj sunt tipizate. Daca la unele constructii, prin
natura lucrarilor, se utilizeaza schele si esafodaje netipizate, acestea se vor executa pe baza de proiect aprobat.

În cazuri bine justificate, unele schele si esafodaje se vor executa dupa detaliile întocmite de santier, daca sunt
însotite de calcule corespunzatoare si aprobate de conducerea santierului.

989. Suprafata de teren pe care se monteaza schelele va fi nivelata, iar pamântul egalizat si batut cu maiul.
Odata cu nivelarea se va amenaja si scurgerea apelor.
 990. Pentru a asigura repartizarea uniforma a presiunii asupra terenului, trebuie sa se puna sub stâlpii schelei,
perpendicular pe fata zidului construit, dulapi de lemn cu grosimea de 5 cm. La fel se va proceda si la instalarea
schelelor pe trotuare.

Este interzisa asezarea stâlpilor pe caramizi, pietre, capete de scânduri etc.

991. Schelele sau esafodajele se vor contravântui corespunzator în plan orizontal, cât si în plan vertical, pe
ambele directii, pentru a se impiedica orice deformare a structuriilor, ca urmare a fortelor rezultate din încarcari.

992. Schelele trebuie bine ancorate pe toata înaltimea lor de partile solide ale constructiei. Se interzice ancorarea
schelelor de elementele nestabile ale constructiei (parapete, cornise, cosuri etc.). Stabilitatea schelelor
independente se poate asigura prin proptele sau tiranti, cu conditia ca pozitia acestora sa fie stabilita si detaliata
prin proiecte.

993. Se interzice asezarea schelelor pe partile cofrajelor pentru turnarea betoanelor, precum si pe alte elemente
care nu sunt calculate pentru preluarea acestei sarcini. De asemenea, este interzisa asezarea schelelor direct pe
grinzile planseelor, fara intermediul unor elemente de repartizare.

994. Podina schelei va fi distantata de zid cu cel mult 5 cm pentru lucrarile de zidarie si cu cel mult 15 cm la
lucrarile de finisaj. Intervalul dintre pereti si podinele schelei va trebui acoperit cu scânduri demontabile.

995. Parapetele de protectie ce se pun pe conturul exterior al podinei schelelor se vor prinde corespunzator de
stâlpii schelei, pe partea interioara a acesteia.

996. La schelele cu o înaltime mai mare de 8 m se vor construi obligatoriu cel putin doua podine: una pentru
lucru (cea superioara) si una de protectie (cea inferioara).

997. La constructiile cu înaltimea mai mare de 12 m, pentru comunicarea între nivelurile podinelor se vor construi
scari speciale cu podeste de odihna. Scarile vor fi construite în cadrul schelei, în golul special rezervat pentru ele.
Înclinarea scarilor nu trebuie sa fie mai mare de 600, ele fiind prevazute cu parapete de protectie. Scarile cu
înclinare mai mare de 80° vor fi prevazute cu aparatoare de tip colivie si cu întreruperi pentru odihna la maximum
4 m.

998. Se admite urcarea pe schele la constructiile cu înaltimea mai mica de 12 m, pe scari independente
rezemate, care se vor aseza la fiecare nivel al schelelor, fixându-se bine la partea superioara de traversele
schelelor.

999. La cladirile situate de-a lungul drumurilor publice, podinele de lucru vor avea prevazute o viziera înclinata,
cu latimea minima de 1 m.

1000. La montarea sau adaugarea la înaltime a schelelor si esafodajelor, personalul muncitor va fi echipat cu
centuri de siguranta legate cu frânghii solide de partile fixe si rezistente ale constructiei.

1001. Deplasarea pe esafodaj a unor elemente de constructii sau utilaje este permisa cu conditia ca, la calculul
acestora, sa se fi tinut seama de eforturile ce se nasc datorita acestei deplasari, mentinându-se acest lucru în
proiect.

Pentru lucrarile de zidarie si tencuieli, Iatimea podinei schelelor va fi de 2 m, iar pentru lucrarile de finisaj, de cel
putin 1 m. În cazul în care caramizile sunt conteinerizate sau pachetizate, Iatimea podinei va fi de 2,50 m. Podina
schelei va fi calculata în ipoteza încarcarilor pachetizate si a buncarelor pline cu mortar. Înaltimea trecerilor pe
schele trebuie sa fie de cel putin 1,8 m (între doua podine orizontale).

1002. Se interzice accesul personalului muncitor pe schela direct din cladire, prin golurile usilor, ferestrelor, sau
din logii si invers. În acest scop, toate golurile care dau spre schela vor fi barate înainte de montarea schelei si
desfacute dupa demontare.

1003. Atât la scarile de lemn fixe, cât si la cele portative, treptele se vor încastra cu un prag de minimum de 2 cm
în vanguri (rame logitudinale).

1004. În cazul în care o schela ramâne un timp nefolosita, ea trebuie întretinuta în buna stare. Se va interzice
accesul pe schela prin blocarea ei, atunci când o parte din podina schelei se demonteaza.

1005. Schelele se dau în exploatare numai dupa receptia lor tehnica de catre personalul muncitor ce primeste
aceasta sarcina.
 Schele autoridicatoare

1006. Schela autoridicatoare nu poate fi data în exploatare decât dupa receptia ei tehnica si eliberarea
autorizatiei de functionare de catre comisia tehnica interna pentru instalatii de ridicat a unitatii.

Receptia tehnica se va efectua conform prevederilor din cartea tehnica a schelei în procesul verbal se va trece,
în mod obligatoriu, numele responsabilului cu manevrarea si intretinerea schelei.

1007. Montarea schelei se va face pe teren nivelat si acoperit cu un strat de balast compactat, care sa permita
scurgerea apei de ploaie. Pentru fiecare pereche de stâlpi se va amenaja o platforma orizontala de reazem.

1008. Montarea si demontarea schelei se va face numai de echipe specializate si autorizate în acest scop,
carora li s-a facut instructajul special pentru aceste operatiuni si care au fost dotate cu echipamentul de protectie
prevazut pentru asemenea lucrari.

1009. Spatiul de lucru al schelelor se va împrejmui la o distanta egala cu o zecime din înaltimea maxima la care
se va lucra, împrejmuirea fiind prevazuta cu indicatoare de avertizare. Se interzice depozitarea materialelor sau a
altor obiecte sub platforma schelei sau pe suprafata împrejmuita.

1010. Înainte de a se începe montarea schelei autoridicatoare, retelele electrice aflate în apropierea zonei
respective vor fi îndepartate.

1011. Platforma de lucru a schelei va fi podita pe toata suprafata si va avea o suprafata neteda, fara suprapuneri.
Va fi împrejmuita pe cele 3 laturi exterioare cu parapete si scânduri de brad.

1012. Schela se va manevra numai de o persoana numita în aceasta functie, care va primi autorizatie dupa
verificarea cunostintelor. Tabloul de comanda a schelei va fi încuiat.

1013. La receptia schelei, comisia va verifica si cunostintele manipulantului autorizat al sohelei.

1014. Manipulantul autorizat al schelei nu va parasi schela decât când aceasta se afla la sol si numai dupa ce
motoarele au fost scoase de sub tensiune si a fost încuiat tabloul de comanda.

1015. În timpul montarii si demontarii schelei, se interzice lucrul pe schela sau pe constructie în dreptul schelei.

1016. Schela autoridicatoare va fi ancorata de peretele constructiei si legata la pamânt conform detaliilor din
cartea tehnica a schelei. Rezistenta electrica a prizei de pamânt va fi de cel mult 4 ohmi si se va masura periodic
si la fiecare mutare a schelei.

1017. În cazul când de pe schela nu este posibil accesul, la toate nivelurile, în cladirea de care aceasta e
ancorata, se va monta pe una din structurile verticale o scara de fuga pe care personalul muncitor care lucreaza
pe schela sa poata coborî, dupa necesitati.

1018. Se interzice a se descompleta podina platformei de lucru si a se umbla la ancorajele care ar putea slabi
ancorarea.

1019. La începerea lucrului, manipulantul autorizat al schelei va verifica starea tuturor elementelor schelei,
inclusiv a motoarelor si legaturii la pamânt, neadmitându-se sa se înceapa lucrul daca se sesizeaza vreo
defectiune si daca aceasta nu a fost îndepartata de personalul autorizat a o efectua.

1020. Dupa controlul starii tehnice, se va încerca functionarea în gol, executând câteva ridicari si coborâri pentru
încercarea frînelor si a restului mecanismelor.

1021. Se interzice folosirea schelei autoridicaoare ca ascensor de materiale. Materialele folosite de personalul
muncitor ce lucreaza pe schela se vor transporta cu mijloacele de ridicat prevazute în proiectul de organizare
tehnologica

1022. Sarcina maxima admisa pe podina schelei (în stare de repaus sau în timpul ridicarii) este specifica în
cartea tehnica. Se interzice încarcarea platformei cu greutati (inclusiv cea a personalului muncitor si
manipulantului schelei) peste limitele admise.

1023. Pe schela, la un loc vizibil, se va aseza un indicator privind sarcina maxima admisiblia a schelei, care nu
poate fi depasita.
1024. Personalul muncitor de pe console va trece deasupra grinzilor dintre castele înainte de începerea coborârii
schelei, si va reveni pe console numai dupa terminarea ridicarii.

În timpul ridicarii si coborârii podinei de lucru, personalul muncitor al schelei va sta la cel putin 1 m distanta fata
de castele, pentru a nu fi lovit de semiautomatele de ancorare a stâlpilor exteriori. Înainte de ridicare-coborîre, se
va controla daca nu exista obstacole în calea deplasarii schelei.

1025. În timpul urcarii si coborârii schelei se va pastra o buna orizontalitate a platformei. Motoarele schelei vor fi
actionate simultan, astfel încât sa nu se produca o înclinare a pozitiei mai mare de 1 %.

1026. În cazurile când bratele dispozitivelor semiautomate de ancorare nu revin în pozitia de ancorare completa,
aceasta va fi realizata de manipulantul schelei de pe platforma de lucru, care va avea grija sa le aduca manual în
pozitia corecta de ancorare (în cazul coborârii platformelor) sau cu o bara de fier (în cazul urcarii). În timpul
acestor operatiuni, schela va fi oprita.

1027. CIichetii de siguranta de pe blocurile motoare se vor ridica înainte de a comanda coborârea schelei. În
timpul urcarii si stationarii, clichetii de siguranta de pe blocurile motoare vor fi pusi, obligatoriu, în pozitia de
functionare.

1028. În timpul manevrarii schelei, personalul muncitor nu va sta concentrat într-un singur punct.

1029. Personalul muncitor ce lucreaza pe schele autoridicatoare se va lega cu centurile de siguranta de puncte
fixe. Va lucra tot timpul pe platforma, fiind interzisa urcarea pe lazi, capre, parapete, etc.

1030. Deplasarea personalului muncitor pe platforma de lucru se va face la pas. Se interzic alergarea si jocurile
pe platforma.

1031. La fiecare oprire mai îndelungata a platformei într-o anumita pozitie de lucru, aceasta se va asigura si prin
legarea, cu ajutorul unor cabluri bine întinse, de structura verticala a schelei în dreptul celor doua pinioane ce se
angreneaza pe cremaliera. La oprirea platformei în pozitie de lucru, se va proceda la blocarea ei cu ajutorul
manetelor de fixare.

1032. Dupa terminarea montarii, vârful fiecarui castel se va închide prin montarea capului terminal special
prevazut pentru acest scop.

1033. Distanta maxima între podetul puntii si peretele constructiei este de 20 cm. Scândurile ce formeaza podina
trebuie sa aiba cel putin 4 cm grosime.

1034. Macaralele si mijloacele de ridicat pentru deservirea schelelor autoridicatoare vor fi montate conform
proiectului de organizare tehnologica. Elementele de sustinere a mijlocului de ridicat si încarcatura ce se ridica
nu vor fi plasate deasupra personalului muncitor de pe schela.

1035. Spatiul ocupat de materiale pe puntea schelei trebuie sa permita miscarile si manevrele necesare unei
bune functionari.

1036. Platforma va fi ridicata la începutul lucrului si coborâta la sol la terminarea lucrului.

1037. La sfârsitul programului, dupa coborârea platformei la sol, aceasta va fi curatata complet de materiale,
scule, deseuri etc.

1038. La lucrul în schimburi, manipulantul responsabil care pleaca nu va parasi schela înainte de venirea
schimbului, informându-l asupra starii schelei. În cazul în care schimburile nu se întâlnesc, cel care pleaca va
lasa în registrul de supraveghere a schelei, observatiile asupra schelei.

1039. În cazul unor defectiuni ivite la partea mecanica sau electrica, acestea se vor remedia exclusiv de
personalul de specialitate.

1040. Transportarea, montarea, manevrarea, intretinerea si demontarea schelei se face de personalul muncitor
al unitatii ce o are în exploatare.

La lucrul pe schele autoridicatoare va fi admis numai personalul muncitor care a fost instruit sa lucreze pe aceste
schele.
1041. La ridicarea materialelor necesare pe platforma schelei cu ajutorul macaralelor, încarcatura se va ridica cu
cea mai mare atentie, spre a se înlatura lovirea schelei.

1042. Înainte de pornire si la perioadele specificate în cartea tehnica a utilajului, se va efectua gresarea locului
de ungere, conform schemei de ungere.

1043. Instructajul de protectie a muncii privind spatiile de montare- demontare si manevrare a schelei
autoridicatoare priveste unitatea ce o are în administratie. Masurile de protectie a muncii specifice locurilor de
munca unde se monteaza schela autoridicatoare vor fi luate de unitatea care o foloseste, care va organiza
efectuarea instructajului specific al întregului personal muncitor care monteaza, demonteaza, întretine,
manevreaza si lucreaza pe schela.

Schele suspendate în sistem leagan-nacela

1044. Schelele-nacela se compun din caruciorul cu contragreutati si nacela suspendata. Caruciorul cu

contragreutati are doi scripeti montati în consola în afara zidului exterior al cladirii, care servesc la prinderea
nacelei suspendate.

Cadrul caruciorului are prevazut un postament pe care se aseaza si se fixeaza solid contragreutatile (dale de
beton, corpuri de fonta etc), astfel încât sa nu se deplaseze si sa cada (eventual o cutie metalica).

Greutatile vor fi calculate pentru a contrabalansa greutatea proprie a nacelei si a sarcinii utile maxime existente
pe nacela. Calculul se face cu un coeficient de siguranta egal cu 4. Legatura între carucior si nacela este din
cablu de otel flexibil. Coeficientul de siguranta al cablului va fi cuprins între 6 si 10.

1045. Schelele-nacela vor avea marcata pe carucior valoarea contragreutatilor si a încarcarii. Marcarea se va
face pe bucati de tabla de 20x20 cm, sudate si asezate la un loc vizibil.

1046. Ridicarea si coborârea nacelei cu ajutorul troliului ce este instalat pe ea se admite numai în cazul în care
troliul este înzestrat cu un dispozitiv de siguranta, prin care nacela se opreste în momentuI când persoana ridica
mâinile de pe mânerul troliului.

1047. Schelele suspendate vor fi admise în exploatare numai dupa încercarea lor printr-o încarcare statica, de
doua ori mai mare decât sarcina maxima înscrisa pe placuta, si o încarcare dinamica efectuata prin ridicarea si
coborârea nacelei încarcate cu o sarcina mai mare cu 25 % decât sarcina maxima.

1048. Încercarea statica si dinamica se va începe numai dupa ce comisia formata de conducerea santierului va
constata ca schela- nacela este corect montata si are contragreutatile asezate pe postament, fara pericol de
rasturnare, si ca s-a asigurat interdictia accesului în zona periculoasa. Dupa terminarea încercarilor si verificarea
starii cablurilor, scripetilor, legaturilor etc, se va încheia procesul verbal de receptie privind darea în exploatare a
schelei- naceIa.

Încercarea statica si dinamica, precum si verificarea schelei- nacela, este obligatorie la fiecare montare de la un
obiect la altul, precum si la un înterval de maximum 30 zile de la verificarea anterioara.

1049. Conducerea santierului va numi prin decizie un mecanic de exploatare care va verifica zilnic starea
elementelor componente (cabluri, troliuri, legaturi, podine, scripeti, greutati etc.) ale schelelor-nacela existente în
santier.

În cazul în care se constata defectiuni, acesta va anunta imediat personalul muncitor care lucreaza pe schela-
nacela si seful punctului de lucru, luând împreuna masuri de remediere a defectiunilor.

Daca se constata defectiuni grave (cabluri cu fire rupte, troliuri defecte, greutati incomplete etc), mecanicul va
opri utilizarea schelei-nacela si va anunta conducerea santierului.

Mecanicul de exploatare va raporta conducerii santierului rezultatul verificarilor din ziua precedenta, ramânând
raspunzator de eventualele accidente tehnice care s-ar produce din cauza neverificarii zilnice sau a unei verificari
superficiale.

În mod special se vor verifica legaturile dintre cablu si nacela, care trebuie sa fie duble (una normala plus una de
siguranta).

1050. În fiecare zi, înainte de începerea lucrului, seful echipei care executa lucrarile de pe schela-nacela va
verifica existenta si stabilitatea contragreutatilor si starea platformei de lucru.
1051. Mutarea schelei-naceIa în cadrul aceluiasi obiect se va face prin împingerea caruciorului, fara descarcarea
contragreutatilor. În timpul mutarii, nacela suspendata trebuie sa se afle la sol, cu cablurile slabite, pentru a
permite deplasarea caruciorului. Mutarea se va face în prezenta sefului punctului de lucru si a mecanicului de
exploatare.

1052. Se interzice coborârea si ridicarea pe schela suspendata, fara ajutorul troliurilor mecanice.

1053. Troliurile pentru ridicarea si coborârea nacelei trebuie sa corespunda încarcarilor pentru care au fost
calculate.

1054. Miscarea cablului de otel la ridicarea si coborârea nacelei trebuie sa fie libera. Nu se admite frecarea
cablurilor de zidurile cladirii sau de alte elemente ale constructiei în curs de executie.

1055. În timpul ridicarii si coborârii nacelei, în afara personalului muncitor ce executa lucrarea, se interzice
prezenta în nacela a altui personal.

De asemenea, se interzice prezenta si lucrul personalului muncitor sub nacela sau pe o distanta de 1-2 m în
timpul manevrarii sau lucrului în aceasta, precum si lasarea materialelor, sculelor si deseurilor pe podina nacelei.
Locul de lucru al schelei- nacela va fi îngradit.

1056. Cablurile de prindere a podinei schelei-nacela trebuie sa se prinda de cârlige în mod sigur, pentru a
exclude orice posibilitate de alunecare. Pentru siguranaa, cârligele vor fi consolidate cu bride. Înainte de darea în
exploatare a schelei suspendate, cârligele vor fi verificate.

1057. Ridicarea nacelei se va asigura prin montarea unui limitator de cursa în apropierea scripetelui de ghidaj al
cablului de ridicare.

1058. Nacelele vor fi prevazute pe toate cele 4 laturi cu balustrade captusite cu plasa de sârma sau cu trei
scânduri si cu o scândura de margine, bine fixate pe podina nacelei.

1059. Se interzice a se lega între ele doua nacele vecine prin instalarea de podine auxiliare intermediare.

1060. Consolele la care se fixeaza schela suspendata se vor fixa în zid sau de plansee, si nu de cornisa.

1061. Pentru a evita leganarea nacelelor, din cauza vântului, acestea se vor fixa cu ajutorul unor tiranti de sârma
sau al unor cabluri, respectiv frânghii, prinse de partile fixe ale cladirii. Nu se va lucra fara a se asigura
mentinerea distantei de 10 cm între nacela si perete. Ca o masura de siguranta suplimentara, se vor prevedea
dispozitive de prindere prin blocare de cablul de ghidaj al nacelei, în cazul caderii bruste a acesteia.

1062. Cablurile de otel care leaga nacela trebuie sa aiba o pozitie perfect verticala, sa nu aiba ochiuri de
încolacire sau fire lipsa, rupte, mustati sau alte semne de uzura. Cablurile ce prezinta astfel de defectiuni vor fi
imediat înlocuite, în mod obligatoriu.

1063. Fixarea cablurilor si ancorajelor schelelor suspendate si cea a nacelei se va face de personal specializat si
cu experienta în lucrari la înaitime, care va fi asigurat cu centuri de siguranta.

1064. Troliurile pentru ridicarea si coborârea schelei suspendate asezate pe pamânt sau pe plansee, vor fi fixate
bine de un cadru rezistent încarcat cu o contragreutate. Greutate, troliului plus cea a contragreutatii va fi de doua
ori greutatea schelei-nacela plus încarcarea ce se ridica.

1065. Personalul muncitor ce lucreaza pe schela suspendati va purta echipamentul de protectie prevazut si va fi
asigurat prin legarea de un element rezistent al nacelei. Nu va fi admis la lucru, în schela nacela, personal
muncitor sub 18 ani, precum si cel ce nu are aviz medical pentru lucrul la înaltime.

1066. Dupa terminarea lucrului, nacela va fi obligatoriu coborât la pamânt.

1067. Schela-nacela se executa dupa proiecte avizate de conducerile unitatilor. Orice modificare la aceste schele
se va face numai cu avizul conducerii unitatii.

Schele suspendate, de tip lant

 1068. Agatarea schelelor de tip lant se va face de ancore speciale ce se vor realiza odata cu executia
constructiei la ultima placa din beton armat. Diametrul ancorei va fi de cel putin 16 mm. La colturile claririi se va
aseza câte o ancora pe fiecare fatada, la 30 cm distanta fata de muchia celor doua fatade.

1069. Prinderea lanturilor schelei în ancore se va face cu ajutor unui bulon prevazut cu doua piulite (a doua
pentru siguranta). Fiecare din cele doua lanturi din aceea sectiune transversala se va prinde printr-un bulon
separat de aceeasi ancora.

1070. Montarea traversei de distanta a lanturilor, care este prin traversa de la partea superioara a schelei, se
face de la fereastra, balcon sau loggia.

Traversa de distanta este o piesa de lemn rotund, cu diametrul de 15-18 cm, lunga de 1,7-1,8 m, si se introduce
prin ochiurile superioare ale celor doua lanturi.

Fixarea traverselor de lanturi se va face cu ajutorul unor scoabe metalice, care se bat în traversa de lemn,
îmbratisând lantul sau bucla. Se folosesc cele doua scoabe pentru fiecare bucla de lant. Dupa montarea
traverselor de distanta, cîte una din fiecare pereche de lanturi, se monteaza traversele curente (pe care se
aseaza podinele din otel-beton, având D = 25 mm).

1071. Podina-schelei lant poate fi din dulapi sau panouri de podina rezistente, cu rama metalica, special
construite pentru schela-lant. Podinele se prind cu cele patru cârlige ale lor în cele doua traverse
corespunzatoare.

1072. Pentru prinderea traverselor podinei de lucru si a parapetelor de protectie pe lanturile verticale de suport
ale schelei, se vor fixa de lanturile schelei bucle din otel prin care, obligatoriu, se introduc traversele si parapetele
podinei.

1073. Numarul podinelor ce se pot instala simultan pe aceeasi verticala la executarea tencuielilor este de
maximum cinci, pentru a se evita supraîncarcarea lanturilor.

1074. Pentru a evita leganarea schelei-lant din cauza vântului sau a circulatiei personalului muncitor pe schela,
aceasta va fi fixata cu ajutorul unor tiranti de sârma prinsi de partile fixe ale cladirii.

1075. Podinele schelelor lant se monteaza de sus în jos, când schela serveste Ia executarea tencuielilor, si de
jos în sus, când schela serveste la montarea placajelor de fatada.

1076. Scândurile de brad vor fi montate pe cele trei margini exterioare ale podinei, rezemându- se cu muchia pe
podina si fiind fixate de tiranti cu cuie si scoabe.

1077. Accesul pe schela se va face numai pe scari. Scara de circulatie între doua niveluri ale schelei se va monta
pe jumatatea dinspre pereti a schelei si va fi fixata având grija ca parapetul sa fie spre fata exterioara a schelei.

1078. Zilnic, si înainte de începerea lucrului, seful punctului de lucru va verifica modul cum a fost executata
schela, si în special felul în care s-a facut prinderea tirantilor de ancorele de otel-beton. Nu se va admite nici un
buton fara piulita si contrapiulita.

1079. În cazul în care constructia ultimului nivel se prezinta în alt mod decât cel obisnuit, se va face o ancorare
specifica pe baza unui proiect însusit de conducerea santierului si sub supravegherea unui inginer.

1080. Demontarea sau montarea la un nivel a podinei se va face numai dupa ce aceasta a fost curatita de
materiale si deseuri.

1081. Demontarea schelei lant se executa prin aceleasi operatii ca si montarea, executate însa în ordine inversa
si cu asistenta tehnica a mecanicului sef al santierului. Dupa coborârea la sol a lanturilor, acestea se curata bine
de mortar, se pliaza fiecare lant, alcatuind un pachet de 4 m lungime, care se leaga la capete cu sârma neagra.

Depozitarea pachetelor se face la sol, acestea fiind alaturate si suprapuse, si asezate pe reazeme din bile puse
la 1,5 m distanta.

1082. Personalul muncitor care lucreaza la montarea si demontarea schelei-Iant, precum si cel ce lucreaza pe
schela, va fi instruit special si dotat cu echipament de protectie, avându-se grija sa fie legate centurile de
siguranta de puncte fixe ale constructiei.
1083. În timpul montarii si demontarii schelei-lant, precum si în timpul lucrului, zona va fi îngradita. Pe schela vor
fi afisate indicatoare privind încarcarile admise.

1084. În timpul prinderii încarcatuurii din mijlocul de ridicat, personalul muncitor nu se va apleca peste
balustrada.

Încarcatura va fi ridicata la nivelul balustradei, iar personalul muncitor o va prinde dupa ce aceasta s-a oprit si nu
se mai balanseaza, semnalizând macaragiului sa deruleze cablul de tractiune, pentru a o putea trage peste
balustrada.

Schele si esafodaje metalice de inventar

1085. Schelele si esafodajele metalice vor fi însotite de o fisa întocmita de producator, în care se vor înregistra
calitatea si caracteristicile de folosire (lucrarile la care se folosesc, sarcinile admisible, nomenclatorul si
caracteristicile pieselor etc).

1086. La sosirea pe santier, schelele si esafodajele metalice vor fi receptionate de persoana care se ocupa cu
conducerea lucrarilor de montaj. Receptia se va face prin controlarea existentei tuturor pieselor cuprinse în
nomenclatorul de elemente, cât si prin controlul calitatii pieselor, în sensul sa nu prezinte fisuri, turtiri, îndoituri,
defecte la punctele de sudura, în sensul regularitatii filtrelor la piulite si a capetelor de buloane etc.

1087. La fiecare montare a schelelor si esafodajelor se va executa verificarea calitativa a elementelor,

înlocuindu-se cele îndoite, turtite sau cu crapaturi. Folosirea suruburilor îndoite sau cu filet uzat este interzisa.

1088. Stâlpii tubulari se vor monta perfect vertical în sabotii metalici de sprijin si cu asezarea acestora pe
elemente plate care sa asigure o repartizare uniforma a presiunilor pe teren.

1089. Îmbinarile si nodurile schelelor si esafodajelor metalice vor fi solide si sigure, iar elementele respective se
vor monta în asa fel, încât sa nu prezinte denivelari sau deplasari fata de pozitia corecta.

1090. În timpul montarii sau demontarii, precum si în timpul folosirii schelelor si esafodajelor metalice, conductorii
electrici din apropierea lor vor fi îndepartati si scosi de sub tensiune; la transportul sau manipularea elementelor
lungi ale schelelor si esafodajelor metalice, se va avea grija ca acestea sa nu se atinga de conductorii electrici
aflati pe parcurs.

1091. Schelele metalice vor fi legate la pamânt si, acolo unde este cazul, se vor monta paratraznete. La montare,
vor fi ancorate rigid de peretii cladirii, conform prevederilor din proiect.

1092. Montarea si demontarea elementelor schelei sau esafodajului se va face într-o succesiune stricta pe
niveluri, respectându-se prevederile din cartea tehnica a scheli. Pe santierele unde nu exista macarale-turn,
piesele montate si demontate vor fi ridicate sau coborâte cu ajutorul scripetelui si al cablului. Nu sunt admise
greutati mai mari de 50 kg la ridicare sau coborâre.

1093. Piesele marunte, necesare pentru rigidizarea nodurilor vor fi ridicate si coborâte în lazi speciale. Greutatea
Iazilor încarcate nu trebuie sa depaseasca 20 kg. Se interzice aruncarea pieselor direct de la înaltime.

Schele, esafodaje si podine auxiliare din lemn

1094. Calitatea materialului lemnos întrebuintat la confectionarea elementelor componente ale schelelor,
esafodajelor, podinelor trebuie sa corespunda prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice. Înainte de
montarea schelelor esafodajelor si podinelor din lemn, seful punctului de lucru va avea grija ca materialul sa nu
prezinte crapaturi periculoase, sparturi, putregaiuri sau alte defecte ce ar face improprie utilizarea lui.
Constatarile facute vor fi consemnate într-un proces-verbal.

1095. În cadrul receptiei tehnice a lucrarii, seful punctului de lucru va controla soliditatea schelelor, esafodajelor,
podinelor din lemn, verificând daca dimensiunile elemetelor componente corespund proiectului, si daca executia
a fost realizata în bune conditii.

1096. Prinderea va fi executata cu un numar suficient de scoabe, spre a se asigura o buna rigidizare. Scoabele
ce vor crapa lemnul se vor scoate si se vor rebate în lemn sanatos. Ele servesc numai ca element de prindere
pentru rigidizare si vor fi reverificate dupa fiecare ploaie. Prin exceptie, la schelele unde popii verticali se
înnadesc în prelungire prin scoabe, acestea trebuie sa lucreze la tensiune.
 1097. La schelele, esafodajele si podinele din lemn care nu sunt de inventar, se va face o încercare statica,
înainte de utilizare, consemnându-se cele constatate în procesul-verbal.

Schele si esafodaje mobile

1098. Schelele si esafodajele mobile se vor executa numai pe baza de proiect aprobat si însusit de conducerea
unitatii. Executia acestor schele si esafodaje, precum si caile de deplasare (rulare) pe care se face montarea, vor
fi verificate si receptionate pe baza de proces-verbal de seful punctului de lucru si de mecanicul sef al santierului.

1099. Schelele si esafodajele mobile vor trebui sa aiba rigiditatea si stabilitatea necesara, ca în timpul
deplasariilor sa nu se deformeze sau sa se rastoarne.

Platformele mobile vor fi bine fixate pe roti, care trebuie sa permita o miscare usoara.

1100. Terenul pe care ruleaza schelele sau esafodajele mobile trebuie sa fie nivelat si rezistent, verificarea
facându-se odata cu receptia montajului acestora.

1101. Montarea schelei sau esafodajului trebuie sa se faca fara miscari bruste, sau smucituri, cu ajutorul unor
mecanisme (troliuri etc.) si sub supravegherea continua a sefului punctului de lucru. În timpul mutarii nu se
admite prezenta pe schela sau esafodaj a persoanelor sau materialelor.

1102. Dupa montarea sau mutarea schelei sau esafodajului mobil se vor fixa rotile cu saboti, iar schela, respectiv
esafodajul, se vor ancora cu ajutorul cablurilor de elemente fixe, rezistente.

1103. Locul unde se lucreaza va fi îngradit, pentru a opri circulatia personalului muncitor în apropierea schelei
mobile.

1104. Nu se admite executarea schelelor mobile pe doua sau mai multe platforme cu roti (remorci, vagonete,
carucioare,. etc) independente.

Schele în consola

1105. Constructia si montarea schelelor în consola se va face pe baza proiectelor aprobate si însusite de
conducerea unitatii. Materialele din care se executa schelele în consola vor fi de cea mai buna calitate.

1106. Capatul interior al consolelor se fixeaza bine de partile rezistente ale constructiei, cu ajutorul bridelor si
buloanelor, astfel încît sa se excluda orice posibilitate de deplasare sau rasturnare a schelei în consola.

1107. Scoaterea elementelor schelei în consola se poate face cu cel mult 1/3 din lungimea grinzilor si numai
daca s-a verificat prin calcul rezistenta grinzii folosite. Pe schela se va monta un indicator de avertizare asupra
încarcarii admise. Nu se admite înnadirea grinzilor ce ies în consola.

1108. Îmbinarile si nodurile scheIelor în consola vor fi solide, iar rigiditatea va fi asigurata prin contrafisee, gusee,
buloane etc.

1109. Proptelele schelei în consola trebuie sa fie bine prinse de elementele de sprijin, capetele superioare ale
parapetelor trebuie sa se îmbine cu grinzile în consola în prag si sa fie prinse cu buloane si scoabe.

1110. În timpul prinderii încarcaturii, personalul muncitor nu se va apleca peste balustrada. Încarcatura va fi
ridicata la nivelul balustradei, iar personalul muncitor o va prinde dupa ce s-a oprit din balansare, semnalizând
macaragiului sa deruleze cablul de tractiune, pentru a o trage peste balustrada. Se interzice ramânerea
personalului muncitor pe platforma de lucru în timpul manevrarii încarcaturii, aceasta operatie revenind
legatorului de sarcina.

1111. Montarea si demontarea schelei în consola va fi executata de personal muncitor cu experienta, dotat cu
echipamentul de protectie corespunzator, având centurile de siguranta bine legate de puncte fixe.

1112. Receptia schelelor în consola se va face, în prezenta sefului punctului de lucru, care le va prelua cu proces
verbal.

Schele interioare
1113. Caprele pe care se monteaza schelele interioare vor fi de o constructie solida, bine contravântuite (pentru
a fi cât mai rigide) si legate prin diagonale în sensul longitudinal al podinei de lucru.

Asezarea podinelor pe capre trebuie realizata în asa fel, încât sa fie exclusa posibilitatea deplasarii, ridicarii sau
alunecarii lor. Capetele podinei se vor sprijini pe reazeme. Se interzice lasarea lor în consola sau sprijinirea pe
reazeme improvizate (caramizi, blocuri de beton, radiatoare, instalatii sanitare etc), respectiv asezarea pe capre
suprapuse.

1114. Podinele de la schelele interioare executate din elemente de inventar trebuie bine fixate, astfel încât sa se
excluda posibilitatea alunecarii lor de pe reazem.

1115. Urcarea si coborârea pe schelele interioare se va face pe rampe de acces si scari bine fixate.

Rampe si scari de acces

1116. Rampele de acces vor avea o Iatime de cel putin 1 m, daca se circula pe o singura directie, si de cel putin
1,5 m, daca se circula concomitent în ambele directii. Rampele de acces pentru executarea lucrarilor pe
acoperisuri, luminatoare etc trebuie sa aiba o Iatime minima de 0,6 m.

1117. Rampele de urcare vor fi executate cu o înclinare de cel mult 1:3. Pe toata lungimea rampelor de urcare, la
fiecare 30-40 cm, trebuie batute, pe toata Iatimea lor, sipci transversale cu sectiunea de 4 x 6 cm.

1118. Elementele componente ale rampelor de acces se vor determina prin calcul. Pentru evitarea deplasarilor
longitudinale si transversale, rampele de acces vor fi bine fixate pe reazeme. În cazul utilizarii rampelor de acces
la lucrari pe acoperisuri, luminatoare etc, se vor lua masuri contra alunecarii acestora.

Rampele de acces vor avea parapete solide, bine fixate pe podina.

1119. Grosimea dulapilor din care se confectioneaza podina va fi de cel putin 5 cm, iar în cazul transportului de
materiale grele, grosimea se va determina prin calcul.

1120. Lungimea scarilor va fi astfel aleasa, încât sa nu depaseasca nivelul podinei cu mai mult de 1 m.

În acelasi timp, înaltimea (lungimea) totala a scarii portative trebuie sa dea posibilitatea persoanei sa lucreze
stând pe o treapta care se afla la o distanta de cel putin 1 m de la capatul superior al scarii.

1121. Lungimea maxima a scarilor mobile utilizate în exterior nu va depasi înaltimea a doua etaje, iar pentru
interior va avea cel mult înaltimea unui etaj.

1122. Vangurile longitudinale ale scarilor trebuie astfel dimensionate, încât în timpul urcarii sa se excluda
posibilitatea oricarei balansari sau îndoiri.

1123. Scarile mobile de pereti vor avea Iatimea de cel putin 50 cm, pentru realizarea unei bune stabilitati.

1124. Treptele scarilor portative (sprijinite) din lemn vor fi încastrate în vang, prin prag, pe o adâncime minima de
20 mm.

Este interzisa folosirea scarilor batute în cuie fara încastrarea treptelor în vangurile longitudinale si fara fixarea
vangurilor cu tiranti de strângere la fiecare 2 m lungime. Treptele vor fi asezate la o distanta de 30-35 cm una de
alta.

1125. Înclinarea scarilor nu trebuie sa fie mai mare de 80°. Ele vor fi prevazute cu aparatoare de tip colivie, si cu
încaperi pentru odihna la maximum 4 m.;

1126. Se interzice înnadirea între ele a mai mult de doua scari. Înnadirea se face în lungime, cu ajutorul unei
platbande rezistente, fixate cu bride si buloane. Nu se admite înnadirea cu ajutorul cuielor.

1127. Scarile se vor asigura contra rasturnarii sau alunecarii, în cazul în care conditiile de lucru permit, scara se
va fixa cu cârlige la capatul superior al vangurilor. La capetele inferioare, ale vangurilor se vor aplica saboti
metalici cu capetele ascutite sau saboti de cauciuc, care sa impiedice alunecarea.
 1128. Scarile duble care se desfac, vor avea prevazute dispozitive care sa nu permita desfacerea lor singura în
timpul lucrului.

1129. Se interzice lucrul pe scari în situatii care reprezinta un pericol deosebit de accidentare, si anume
deasupra utilajelor în functiune, în apropierea unor conductori electrici neizolati si sub tensiune, în locuri unde
exista surse de trepidatii.

1130. Când se lucreaza la o înaltime mai mare de 2,5 m, în locurile cu circulatie imensa sau pe pardoselii
alunecoase, la baza scarii va sta de paza un muncitor.

[top]

CAPITOLUL 28

Cofraje

Reguli generale

1131. Toate elementele componente ale cofrajelor netipizate vor fi stabilite prin fise tehnologice aprobate de
conducerea organizatiei de constructii-montaj, pe baza unui calcul static si de rezistenta, care sa tina seama de
toate sarcinile statice si dinamice, la care vor fi supuse în timpul utilizarii. Calculele statice si de rezistenta vor fi
efectuate conform prescriptiilor tehnice în vigoare.

1132. La lucrarile de montare si demontare la înaltime a cofrajelor, va fi admis personalul muncitor care:

a. este apt din punct de vedere medical pentru lucrul la

înaltime;

b. are vârsta minima de 18 ani;

c. are calificarea corespunzatoare;

d. este instruit cu privire la normele de protectie a muncii la acest gen de lucrari;

e. are o experienta de lucru la înaltime de cel putin doi ani.

1133. Maistrii si sefii formatiilor de lucru care executa cofraje la înaltime sunt obligati sa verifice zilnic ca
personalul muncitor din formatie sa fie dotat cu echipamentul de protectie specific, sa aiba castile de protectie
legate cu cordelute sub barbie si sa stabileasca punctele fixe pentru prinderea centurilor de siguranta, în lipsa
unor puncte fixe de prindere apropiate, se vor putea întinde cabluri sau frânghii de grosimea si rezistenta
necesara, între puncte fixe mai îndepartate. Acestea vor avea o intindere suficienta si o lungime maxima prin
care sa se asigure limitarea balansului în caz de cadere.

1134. La utilizarea sculelor si dispozitivelor actionate mecanic si electric, fixe sau portabile, vor fi respectate
normele de protectie a muncii specifice, prevazute în cartile tehnice ale acestora. Se va face instructajul specific
personalului muncitor ce le actioneaza.

Maistrii si sefii formatiilor de lucru sunt obligati sa verifice zilnic, înainte de începerea lucrului, daca sculele sunt în
stare de functionare corecta si daca legarea la pamânt - în cazul celor actionate electric - e facuta corespunzator.

Se interzice utilizarea sculelor si dispozitivelor actionate mecanic sau electric ce au defectiuni.

1135. Montarea si demontarea cofrajelor se va executa de personalul muncitor instruit, sub supravegherea
tehnica a maistrului lucrarii si a sefului formatiei de lucru. La montare, dupa terminare, lucrarile vor fi receptionate
- inclusiv din punctul de vedere al respectarii normelor de protectie a muncii - de catre seful de santier sau
împuternicitul sau. La receptie vor participa atât maistruI, cât si seful formatiei de lucru ce a condus lucrarea, si
se va întocmi un proces verbal de receptie.

1136. Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul si sefii formatiilor de lucru vor controla starea cofrajelor si, în
mod deosebit rezemarile,
 ancorarile, contravântuirile, îmbinarile, podinele si elementele de protectie. Orice defectiune constatata va fi
urgent remediata, înainte de a se permite accesul personalului muncitor.

1137. Daca ramâne un timp nefolosit (Ia constructii unde lucrarile se opresc sau se întrerup provizoriu), cofrajul
trebuie întretinut în buna stare. Orice descompletare, în special a elementelor de protectie, trebuie marcata prin
indicatoare avertizoare, si trebuie oprit accesul personalului muncitor. La reluarea lucrului, se vor face
completarile necesare si o noua receptie a cofrajului.

1138. Depozitarea elementelor componente ale cofrajelor se va face pe un teren nivelat si compact, cu
respectarea normelor privind realizarea stabilitatii elementelor si stivelor, a celor PSI si cu asigurarea zonelor de
acces spre locul de depozitare. Depozitarea se va face în locuri unde nu exista conductori electrici aerieni sub
tensiune, care ar putea fi atinsi de bratul macaralei în timpul manipularii acestor elemente, respectându-se si
celelalte norme de depozitare. Sprijinirea popilor si stâlpilor cofrajelor pe teren se va face prin intermediul unor
elemente plate, de grosime si rezistenta suficienta pentru a asigura o repartizare uniforma a sarcinilor si
presiunilor pe teren, în limita capacitatii lor portante. În lungul fundatiilor si peretilor, elementele de repartizare pe
teren a sarcinilor se vor aseza perpendicular pe fata fundatiilor si peretilor si vor cuprinde doi stâlpi transversali.
Este interzisa asezarea stâlpilor pe caramizi, pietre etc.

1139. Zona unde se depoziteaza cofrajele va fi împrejmuita pe o distanta de 10 m de la baza lucrarii si se vor lua
masuri de împiedicare a accesului în zona de demontare si executare, iar daca e cazul, se vor executa copertine
de protectie. Caile de acces din interiorul sau exteriorul constructiei, în zona de demontare, vor fi închise.

1140. Platformele de lucru vor avea Iatimea necesara care sa asigure un spatiu pentru circulatia personalului
muncitor de cel putin 0,75 m latime si 1,8 m înaltime libera, si în care nu se va depozita nici un fel de material.

În cazul în care transportul materialelor si elementelor de constructii se face pachetizat în unitati de încarcatura,
latimea platformei de lucru va fi astfel dimensionata, încât sa ramâna un spatiu liber de circulatie pentru
personalul muncitor de minimum 0,75 m.

1141. Podinele de lucru si rampele de acces vor avea o suprafata continua. Rosturile între panourile sau dulapii
podinei nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm.

Pentru circulatia pe podine în curba sau în panta, se vor fixa, pe suprafata podinelor, sipci împotriva alunecarii.

1142. Asezarea podinei pe reazeme va fi astfel facuta, încât sa fie exclusa posibilitatea deplasarii sau alunecarii
ei. Se interzice asezarea acesteia în consola.

1143. Pentru a preveni caderea personalului muncitor, a sculelor sau a meterialelor, rampele de acces si
podinele de lucru ale cofrajelor, situate mai sus de 1 m de la nivelul solului sau planseului, trebuie împrejmuite pe
conturul exterior cu parapete solide de protectie, alcatuite dintr-o mina curenta neteda (geluita în cazul utilizarii
lemnului), o bara intermediara orizontala (montata la jumatatea înaltimii parapetului) si o bordura de minimum 15
cm înaltime. Parapetul va trebui sa fie astfel construit, încât sa reziste la o forta orizontala de 80 kgf, aplicata la
jumatatea distantei dintre doua sprijiniri consecutive sau la o forta dinamica de 50 kgf, aplicata în acelasi punct
(fara ca sageata sa depaseasca 3 cm).

1144. În timpul realizarii rampelor de acces si a podinelor de lucru si pâna la executarea lor definitiva (inclusiv
montarea parapetelor), personalul muncitor va fi înzestrat cu centuri de siguranta legate de partile fixe si
rezistente ale constructiei.

1145. Urcarea si coborârea la si de la podinele de lucru ale cofrajelor se va realiza numai prin intermediul
rampelor si scarilor de acces executate conform prescriptiilor tehnice.

Se interzic:

- urcarea si coborârea pe elementele cofrajelor;

- alergarea, sariturile si jocul pe platformele de lucru

1146. Utilajele pentru ridicarea materialelor si platformelor de descarcare nu trebuie sa transmita cofrajelor
încarcari suplimentare, neprevazute la dimensionarea lor.

Coborârea încarcaturii pe podine se va face usor, astfel încât sa nu intervina descarcari dinamice.
1147. Elementele componente ale cofrajelor trebuie sa fie aparate de eventualele lovituri provocate de mijloacele
de transport în trecere, de materialele transportate, respectiv de încarcaturile care se ridica.

1148. Demontarea cofrajelor se va face numai pe baza dispozitiei sefului de punct de lucru si numai dupa ce s-
au luat toate masurile de protectie a muncii. Efectuarea operatiunilor de demontare se va face în ordinea inversa
a celor de montare. Se interzice demontarea prin darâmare, precum si depozitarea pe podinele de lucru a
materialelor provenite din demontare.

Toate elementele componente ale cofrajelor se vor coborî pe masura demontarii lor prin mijloace mecanizate sau
cu ajutorul frânghiilor si scripetilor. Nu este permisa aruncarea de la înaltime a elementelor.

1149. Dupa fiecare demontare se va verifica calitatea si gradul de uzura a elementelor componente ale
cofrajelor, luându-se masuri de curatire (de beton, mortar, cuie, scoabe etc), ungere, vopsire si reconditionare a
acelor defecte sau cu un grad ridicat de uzura.

1150. La executarea lucrarilor se interzice personalului muncitor sa poarte sorturi sau halate ce s-ar putea agata.

1151. În functie de procesul tehnologic adaptat, care cuprinde si alte lucrari decât utilizarea cofrajelor,
conducerea santierului va indica prin indicatoare de avertizare si în scris conducatorului punctului de lucru,
pericolele posibile de accidentare si masurile ce trebuie luate pentru înlaturarea lor.

1152. Executarea altor lucrari, la niveluri inferioare celor în care se monteaza cofrajele, este permisa numai daca
deasupra sunt turnate (montate) cel putin 2 plansee.

1153. În locurile unde exista o discontinuitate a parapetelor de protectie mai mare de 0,25 m, se vor monta,
obligatoriu, bare de protectie care sa asigure continuitatea parapetelor. În cazul când nu se pot monta în unele
locuri parapete de protectie, este obligatoriu ca personalul muncitor sa fie dotat cu centuri de siguranta.

1154. Se interzice ridicarea simultana în cârligul macaralei a mai multor elemente de cofraj.

1155. În timpul transportului la sol, elementele de cofraj se vor ancora la mijlocul de transport.

1156. Desfacerea cârligului mecanismului de ridicare se poate efectua numai dupa ce s-a asigurat stabilitatea
elementului de cofraj sub actiunea sarcinilor orizontale, prin manevrarea suruburilor de calare, ancorare etc.

1157. Primirea elementelor de cofraj se va face de catre personalul muncitor numai dupa oprirea completa a
mijlocului de ridicat. Se interzice aplecarea în afara constructiei pentru desprinderea sarcinii din cârligul
macaralei.

1158. La asamblarea elementelor de cofraj cu buloane, bolturi cu pana sau suruburi, verificarea coincidentei
orificiilor se va face cu dornuri speciale. Se interzice efectuarea verificarii prin introducerea degetelor în orificiile
respective.

1159. Lucrul se considera terminat numai dupa montarea elementelor de cofraj, în pozitie definitiva, cu toate
legaturile facute, sau dupa depozitarea acestora.

1160. Se interzice demontarea cofrajelor prin tractiune, înainte de desfacerea tuturor legaturilor.

1161. Orice modificare adusa elementelor de cofraj, fata de normele obisnuite de montare, respectiv demontare,
va putea fi facuta cu conditia sa nu genereze accidente de munca în timpul utilizarii.

1162. Conducatorul punctului de lucru va verifica - înainte de utilizare - calitatea materialului întrebuintat si a
partilor componente, numarul de refolosiri, precum si daca partile metalice ale cofrajelor sunt legate la pamânt
(mai ales cele care pot ajunge sub tensiune în mod accidental).

Periodic se va verifica rezistenta prizelor de pamânt (sa nu depaseasca 4 ohmi).

1163. Personalul muncitor care lucreaza cu materiale lemnoase, va fi dotat cu ochelari de protectie, în cazul
prelucrarii acestor materiale. Îndepartarea aschiilor si a rumegusulul se face cu perii.

1164. Se interzice, la fel ca la orice lucrare la înaltime, lucrul pe cofraje, precum si montarea si demontarea
acestora în cazul furtunilor sau vântului cu o intensitate mai mare de 6 grade (11 m/sec) sau pe întuneric, si când
locurile de lucru nu sunt luminate artificial.
 1165. La lucrarile cu materiale lemnoase se interzice fumatul.

1166. Balotarea si dezbalotarea pachetelor se va face în spatii delimitate. Balotarea cu benzi de otel se va face
cu multa atentie, acordându-se o grija deosebita taierii benzilor, tinând seama de starea de tensiune în care se
gasesc.

1167. Utilizarea diferitelor tipuri decofraje se va face cu respectarea normelor de paza contra incendiilor.

Montarea, exploatarea si demontarea cofrajelor

1168. Componentele care alcatuiesc cofrajele pentru turnarea elementelor de beton si beton armat trebuie
asamblate perfect si bine consolidate între ele.

1169. Cofrajele industrializate din grupa SECOM (schele, esafodaje, cofraje metalice) vor fi montate strict în
conformitate cu indicatiile din proiectele echipamentelor sau fisele de utilizare.

Orice abatere (Ia montare si demontare) fata de prevederile proiectelor, respectiv fiselor de utilizare, va fi facuta
pe raspunderea organelor tehnice ale santierelor si va trebui sa previna orice accident de munca.

1170. Lucrarile cu cofraje speciale, unicate, sau cu o tehnologie complexa, se vor executa pe baza unui proiect
aprobat, cuprinzând instructiuni de lucru si norme de protectie a muncii.

1171. Cofrajul pentru turnarea elementelor din beton, respectiv din beton armat, inclusiv sprijinirile si sustinerile,
precum si podinele de lucru, se vor executa cu respectarea prescriptiilor tehnice si, dupa caz, dupa proiect.

1172. Montarea si demontarea cofrajelor la înaltime trebuie facuta de pe podine de lucru asezate pe schele de
sustinere, prevazute cu parapete reglementare.

Pentru înaltimea de cofrare mai mare de 8 m de la sol sau de la planseu, podinele de lucru se vor executa pe
baza de detalii de executie prevazute în proiect.

1173. La montarea si demontarea cofrajelor pentru elementele de constructii cu înaltime mare, se vor asigura
podine de lemn la fiecare 1,8 m, de regula podinele de lucru executându-se pe toate fetele ce se cofreaza.

1174. Montarea, exploatarea si demontarea cofrajelor se va putea face si de pe schele mobile, platforme fixe,
extensibile sau telescopice, rigide si stabile.

Platformele schelelor vor trebui sa se deplaseze si sa se ridice în conditii usoare si simple, si sa fie prevazute cu
scari de acces si podine de lucru cu parapete de protectie.

1175. Pentru cofrajele montate pâna la o înaltime de 5 m, se admite si montarea lor de pe scari asigurate contra
alunecarii sau rasturnarii, personalul muncitor fiind echipat cu centuri de siguranta care se vor lega de puncte fixe
si stabile, deja existente sau care se vor crea. Se interzice decofrarea cofrajelor de pe scari, indiferent de
înaltimea la care se lucreaza.

1176. Pentru montarea cofrajelor la unele elemente în exteriorul constructiei, se vor executa schele în consola,
prevazute cu balustrada si bordura de margine.

1177. Podinete de lucru pentru cofrajele boltilor si a paletelor din beton armat se vor monta pe moaze orizontale
fixate pe stâlpii schelelor de sustinere, la distante care sa permita lucrul în conditii normale.

1178. În cazul unui cofraj înclinat, podinele de lucru pe care se monteaza cofrajul se vor construi în trepte, cu
Iatimea de cel putin 0,4 m.

1179. Cofrajele suspendate pentru planseele de beton armat, la cladirile cu schelet metalic, se vor aseza numai
dupa fixarea definitiva a pieselor ce constituie scheletul metalic, si vor trebui sa excluda posibilitatea deplasarii
sau balansarii lor.

Montarea cofrajului suspendat pentru plansee din beton armat la cladirile cu schelet metalic, se va efectua de pe
o podina provizorie pusa pe grinzile scheletului metalic si asigurata pe contur cu parapete de protectie.

1180. Conturul exterior al planseului cofrat si al golurilor lasate în planseu se vor asigura cu parapete de
protectie, care se vor pastra si dupa demontarea cofrajului.
 1181. Conducatorul tehnic al lucrarii este obligat ca, înaintea începerii decofrarii cofrajelor, sa ia masuri de
prevenire a caderii neprevazute a elementelor cofrajelor.

1182. Decofrarea constructiilor din beton armat este admisa numai dupa întarirea suficienta a betonului si în
urmatoarea ordine:

- partile laterale ale elementului de constructie;

- celelalte elemente de beton cofrate.

Timpul de întarire va fi determinat în functie de marca cimentului, temperatura medie exterioara si deschiderea
elementului de constructie, precum si pe baza rezultatelor încercarilor cuburilor de proba sau a unor încercari
nedestructive:

1183. Se interzice utilizarea rangilor si târnacoapelor la decofrare, precum si fortarea sau izbirea sustinerilor.

1184. Cintrele trebuie coborâte încet, prin slabirea penselor, a preselor, curgerea nisipului etc. Coborârea lor se
va face treptat, în doua sau trei reprize, cu câte o jumatate sau cu câte o treime din sageata calculata, încât
constructia sa poata prelua sarcina în mod treptat.

1185. Înaltimile cu care se coboara cintrele se micsoreaza de la cheie spre nastere si, pentru fiecare punct, vor fi
proportionale cu sageata respectiva provenita din greutatea proprie si din încercarile existente în momentul
decofrarii.

1188. Decofrarea constructiilor cu placi autoportante, cilindrice, având lungimea în sensul generatoarei mai mari
de 5 m, se va face pe fâsii transversale, decofrarea incluzând si elementele de consolidare.

Decofrarea va începe cu fâsia de la mijlocul axei longitudinale a boltei si se va continua simetric cu fâsii în
ambele parti, spre capetele boltii.

1187. La boltile cu tiranti, înainte de decofrare, se va face întinderea tirantilor.

1188. La constructiile importante la care cofrajele se proiecteaza, proiectantul este obligat sa dea si indicatii
asupra, modului de decofrare.

1189. La decofrare se vor lasa sprijiniri (popi, esafodaje) în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare.

1190. Încarcarea constructiei decofrate cu încarcarile totale prevazute în calcule, se admite numai dupa ce
betonul a atins marca prescrisa.

1191. Toate operatiile de cofrare si decofrare vor fi facute sub directa supraveghere si raspundere a maistrului si
sefului de echipa, care vor urmari desfasurarea operatiilor, în ordinea lor tehnologica.

Cofraje glisante

1192. Cofrajele glisante se vor executa si utiliza numai pe baza unui proiect aprobat, cuprinzând instructiuni de
lucru.

1193. Se va acorda o atentie deosebita realizarii corecte a parapetelor de protectie, tirantilor, lanturilor podinei,
schelei suspendate si scarilor de acces. Zona de Ia marginea platformei cofrajului, unde sta semnalizatorul, va fi
prevazuta cu balustrade întarite.

1194. Se interzice personalului muncitor care se afla pe platformele cofrajului glisant sa se rezeme sau sa se
urce pe parapetele de protectie ale platformelor. Se vor afisa în acest sens indicatoare de avertizare, a
pericolului.

1195. Accesul personalului muncitor pe platforma de lucru se va realiza pe scari de acces, asezate pe schelele
de sustinere, executate în afara perimetrului platformei de lucru si prevazute cu balustrada si bordura. Înclinarea
scarilor nu va fi mai mare de 60° si se vor prevedea podeste de odihna, de pe care se va asigura trecerea
comoda pe platforma cofrajului prin intermediul unor podete de trecere mobile, prevazute cu parapete de
protectie. Stabilitatea schelei de sustinere si a scarilor de acces va fi asigurata prin tiranti, conform prevederilor
din proiect. Schelele de sustinere metalice vor fi legate la pamânt, instalându-se si paratraznete.
 1196. Locurile de comunicare între podinele de lucru (care au interspatii de maximum 2 cm) si schelele
suspendate vor fi îngradite. Pentru circulatia între platforma superioara si cea inferioara, se vor utiliza scari care
sa permita urcarea si coborârea în conditii de deplina securitate. Urcarea pe platforma superioara sau coborârea
pe cea inferioara, prin agatarea de tiranti, cabluri etc. este interzisa.

1197. Personalul muncitor care se afla pe schelele suspendate va fi asigurat permanent, suplimentar, prin legare
cu centuri de siguranta de jugurile de sustinere a dispozitivelor de ridicare a cofrajului glisant, prin intermediul
unui cablu ce se va întinde, în acest scop, în lungul schelelor suspendate.

1198. Pentru lucrarile la care e necesara asigurarea unei iluminari suplimentare, se vor folosi lampi portative
având tensiunea de 24 V.

1199. Seful de schimb, înainte de începerea schimbului, este obligat sa controleze starea cofrajului si, în mod
deosebit, a podinei de lucru, a schelelor suspendate, a parapetelor de protectie si a scarilor de acces, precum si
a instalatiilor de glisare, luând masuri pentru remedierea defectiunilor constatate.

1200. Molozul si deseurile rezultate din curatirea zilnica a podinei de lucru si schelelor suspendate vor fi
evacuate printr-o bena sau tub închis.

1201. Între platforma superioara si platforma inferioara suspendata se va pune o plasa de sârma, cu ochiuri de
maximum 20x20 mm, la o înaltime de minimum 2 m de la platforma interioara. Plasa va fi bine fixata între
lanturile (cablurile) de care este suspendata platforma superioara.

1202. Golurile din podina de lucru vor fi acoperite. Atunci când trebuie sa ramâna descoperite, se va aseza peste
ele o plasa metalica sau un gratar de lucru cu ochiuri de cel mult 7x7 mm.

1203. Demontarea cofrajului glisant va fi executata într-o succesiune a operatiilor, stabilita anticipat, si sub
conducerea sefului punctului de lucru si a maistrului. Personalului muncitor care executa demontarea cofrajului i
se va face, înaintea începerii demontarii, un instructaj detaliat asupra felului în care se va exeuta demontarea,
asupra sarcinilor individuale si a modului de asigurare a fiecarui om al muncii contra caderii de la înaltime.

1204. Depozitarea elementelor cofrajului glisant, înainte de începerea executiei si dupa terminarea ei, se va face
pe teren nivelat si în ordine, pentru a se evita accidentele ce se pot produce ca urmare a unei depozitari
necorespunzatoare.

Se vor amenaja cai de acces corespunzatoare spre locul de depozitare a cofrajului glisant. În zona de depozitare
a cofrajului glisant nu vor exista conductori electrici sub tensiune, care ar putea fi atinsi în timpul manevrarii
elementelor cofrajului.

1205. Personalul muncitor care deserveste pompele, cel pentru semnalizare si legatorii de sarcini vor fi autorizati.
Personalul muncitor (Ia fiecare schimb) ce deserveste utilajul de glisare este, obligat sa verifice, înainte de
începerea lucrului pe schimb, ca acesta sa fie legat la pamânt.

Când se constata defectiuni în functionarea instalatiei de glisare, va ramâne la punctul de lucru numai personalul
muncitor pentru remedierea defectiunilor, iar celalalt personal muncitor va trebui sa coboare.

1206. Pentru lucrul de noapte se va prevedea iluminatul artificial, atât pe platformele de lucru, cât si pe caile de
acces. Instalatia electrica de lumina si forta trebuie sa fie verificata de electricianul de serviciu, la începutul
fiecarui schimb si cel putin odata în timpul schimbului, în ceea ce priveste legarea ei la pamânt si starea ei de
functionare corespunzatoare.

1207. Înainte de turnare, conducatorul de schimb va lua masuri pentru verificarea tehnica a utilajelor si
dispozitivelor anexe acestora, a cailor de rulare, a tuturor instalatiilor si pentru respectarea masurilor prevazute în
normativul pentru executarea si folosirea cofrajului glisant, a normelor PSI, precum si pentru dotarea personalului
muncitor cu echipament de protectie, ce va trebui purtat în tot timpul lucrului. Nu se va începe turnarea cu utilaje
sau dispozitive defecte sau improvizate.

1208. Dupa demontarea cofrajului glisant se va face revizia tehnica a tuturor elementelor componente ale
cofrajului glisant, luându-se masuri de întretinere, de reparare sau schimbare a celor defecte.

1209. Caile de acces situate sub platformele cofrajului glisant vor fi delimitate strict si protejate cu un planseu de
dulapi si o plasa de protectie.
1210. La ridicarea sau coborârea materialelor, usile rabatabile ale liftului, la fiecare podest, se vor închide imediat
dupa ridicare respectiv coborâre. Se va avea grija ca benele sa nu atinga cofrajul la ridicarea lor cu macaralele-
turn.

1211. Încarcarea cofrajului se va face în limita de 1 tona pe verina pâna în momentul smulgerii si se va putea
continua, dupa smulgerea cofrajului, pâna la 1,5 t pe o verina.

1212. La executarea planseelor din interiorul unei constructii executate cu cofraje glisante, se interzice sprijinirea
cofrajului de la un nivel superior pe cel de la nivelul inferior, Înainte ca acesta sa fi atins rezistentele necesare
unei astfel de operatii. Fiecare cofraj de planseu va fi sustinut în mod independent. De asemenea, nu este
permisa primirea betonului direct pe cofrajul unui planseu.

1213. Se interzice prezenta personalului muncitor la nivelurile unde nu s-au turnat planseele, cu exceptia
personalul muncitor care cofreaza si care va lucra sub supravegherea sefului de echipa.

1214. La demontare, scoaterea cadrelor ce sustin verinele este permisa numai dupa întarirea betonului.

1215. Instalatiile cofrajului glisant vor fi deservite de personalul muncitor de specialitate, instruit în acest scop. Se
interzice ca alt personal muncitor sa manevreze instalatiile, fie ca sunt în stare de functionare, fie ca sunt defecte.

1218. Cofrajul va fi prevazut cu o instalatie de paratraznet, legata la pamânt printr-un cablu electric cu setiunea
corespunzatoare si protejat în manta de cauciuc.

1217. Pe platforma cofrajului glisant, lânga pompa centrala de ulei, se va amplasa o trusa de prim ajutor; se va
instrui un responsabil pentru acordarea primului ajutor si sesizarea organelor medicale.

1218. La începerea lucrarii se va numi un dulgher de serviciu pe fiecare schimb, care sa verifice zilnic starea
podinelor de serviciu pe fiecare platforma si sa ia masuri de înlaturare a defectiunilor.

1219. Dupa verificarea instalatiei de glisare si de ridicat, tot personalul muncitor din schimbul de lucru care s-a
terminat va coborî sub conducerea sefului de echipa, pe platforma cofrajului ramânând seful de schimb, care
împreuna cu seful din schimbul urmator vor controla întreaga instalatie, consemnând cele predate-primite. În
condica de glisare. Dupa aceea, va urca pe platforma personalul muncitor din schimbul urmator.

Cofraje pasitoare

1220. Cofrajele pasitoare netipizate se vor executa si utiliza numai pe baza unui proiect aprobat si completat cu
instructiuni de lucru.

1221. La executarea constructiilor cu cofraj pasitor va fi admis numai personalul muncitor care cunoaste sistemul
respectiv de cofraj, normele si mijloacele prin care se asigura securitatea muncii în cadrul fiecarei faze de lucru,
si care va lucra sub conducerea unui maistru.

1222. Centurile de siguranta cu care va fi dotat personalul muncitor se vor agata de tevile de aliniere sau de
montantii superiori nivelului de lucru.

1223. Înaltimea maxima de montaj la care se pot utiliza scari extensibile nu va depasi 5,5 m. Scarile vor fi
asigurate prin ancorare contra rasturnarii si alunecarii. În timpul lucrului pe scara extensibila, personalul muncitor
va fi în mod obligatoriu asigurat, prin legarea centurilor de siguranta de partile fixe si stabile ale cofrajului.

1224. Pentru înaltimi peste 5,5 m si pâna la înaltimea de 8 m, se vor folosi - pentru montaj si acces - schele
extensibile sau telescopice. În lipsa acestui tip de schela si pentru înaltimi peste

8 m, se vor folosi schele executate din 1,8 m în 1,8 m. Accesul pe podinele de lucru ale schelelor se va realiza
printr-o scara de acces, care se va ridica odata cu ridicarea cofrajului.

1225. Înainte de turnarea betonului, cofrajul pasitor va fi luat în primire si receptionat, verificându-se:

a. pozitionarea corecta a cofrajului si montarea lui pe aliniament;

b. asamblarea si montarea corecta a calajelor si montantilor; se interzice improvizarea de reazeme din caramizi,
bca, etc;
 c. montarea corecta a elementelor cofrajului, folosindu-se dispozitivele de inventar pentru fixarea si alinierea
elementelor cofrajului;

d. ancorarea cofrajului numai cu tiranti de inventar sau sârma de 8 mm diametru cu blocaje de inventar;

e. montarea corecta a schelei cofrajului, interzicându-se balustrade incomplete sau goluri în podina;

f. verticalitatea si orizontalitatea cofrajului;

g. existenta indicatoarelor de avertizare.

1228. Demontarea schelelor cofrajului pasitor se va face prin retragere. Personalul muncitor care participa la
aceasta operatie, se va afla în permanenta pe podina de lucru si va fi asigurat tot timpul cu centuri de siguranta
legate de tevile de aliniere.

Se interzice iesirea personalului muncitor de pe podina de lucru a schelelor, precum si coborârea sau urcarea pe
elementele acestora înaintea începerii demontarii, podina schelei se va curata de moloz si deseuri.

1227. Se interzice folosirea podinelor de lucru ale schelei cofrajului pasitor pentru transportul si depozitarea
materialelor. Materialele rezultate din demontari se vor folosi imediat sau se vor coborî la sol.

Turnarea betonului se va face cu pompe sau cu ajutorul benelor - papuc cu basculare laterala sau cu furtun.

Daca nu se dispune de mijloace mecanice pentru turnarea betonului, batonul se va turna de pe podine de lucru
speciale.

1228. Înainte de montare se va face o verificare a elementelor componente ale cofrajului si o montare de proba,
neadmitându-se elemente ce nu se încadreaza în tolerantele admisibile.

1229. Decofrarea panourilor se va face dupa ce betonul atinge rezistenta la compresiune prevazuta de
normativul pentru betoane.

1230. Dupa fiecare folosinta, elementele cofrajului se vor curata de resturile de beton. Înaintea montarii sau
remontarii, elementele componente ale cofrajului se verifica si se înlatura cele ce prezinta degradari, deformari,
suduri desfasurate etc.

1231. La cofrajul de tip canadian se va asigura:

a. Închiderea perfecta a panourilor verticale si asigurarea ansamblului cu cheile respective;

b. verticalitatea perfecta a stâlpilor centrali si montarea barelor de contravântuiri din 2 m în 2 m;

c. montarea barelor radiale pe care se sprijina podina de lucru va fi facuta cu grija, pentru ca ambele capete sa
se sprijine fix în piesa radiala si pe romanata cercului interior, deoarece cedarea unui reazem înseamna
prabusirea podinei de lucru.

Cofraje unificate de inventar

1232. Utilizarea cofrajelor unificate de inventar se va realiza pe baza prevederilor din proiectele acestora si a
celor din fisele de utilizare, sau pe baza unui proiect tehnologic de cofrare si montaj, însotit de instructiuni.

1233. Personalul muncitor folosit la operatiile de montare si demontare a cofrajelor unificate de inventar trebuie
sa cunoasca, în detaliu, sistemul respectiv de cofraj, trebuind sa fie instruit în acest scop.

Formatia de lucru minima va fi cea prevazuta în instructiunile de montaj ale cofrajului tiplzat.

1234. Înainte de începerea montarii se va verifica existenta elementelor componente, precum si a dispozitivelor
de manipulare si a sculelor necesare.

Se va verifica, de asemenea, ca toate elementele componente ale cofrajului conform nomenclatorului, sa nu

prezinte defectiuni si sa fie curate.

1235. Dupa montarea cofrajelor se va verifica:

 a. respectarea integrala a instructiunilor de montare;

b. modul lor de consolidare si sprijinire;

c. existenta si modul de executie a podinelor de lucru, a parapetelor de protectie si a scarilor de acces.

1236. Manipularea elementelor de cofraj cu mijlocul de ridicat se va executa prin folosirea unor dispozitive de
prindere conforme cu prevederile normelor de protectie a muncii specifice acestor mijloace.

1237. În timpul ridicarii sau coborârii ansamblului de cofraj se interzice stationarea pe sau sub acesta. De
asemenea, în timpul deplasarii acestuia, la urmatoarea pozitie de montare, se va urmari ca în fata lui sa nu se
afle personal muncitor. Desfacerea din cârligul macaralei se va face numai dupa ce s-a asigurat stabilitatea sau
fixarea elementului.

1238. Personalul muncitor care participa la primirea sau evacuarea elementelor componente ale cofrajulul - pe la
marginea planseelor cladirilor - va fi legat cu centuri de siguranta de elementele fixe ale cladirii, în timpul
efectuarii acestor operatiuni.

1239. Elementele de cofraj aflate la marginea planseelor cladirilor, în momentul primirii Ior sau pentru a fi
evacuate, vor fi asigurate împotriva unei eventuale dezechilibrari sau rasturnari spre exteriorul cladirii, pe toata
durata operatiunii de primire sau de evacuare.

1240. Se interzice aruncarea elementelor componente ale cofrajelor, atât la încarcarea si descarcarea din
mijloacele de transport, cât si în timpul montarii si demontariilor.

1241. Accesul la nivelul de lucru se va face de pe schele, platforme rulante sau fixe prevazute cu scari de acces,
sau prin interiorul turnurilor de esafodaj prevazute cu panouri, cu trepte si balustrade. Solutia de acces, daca nu
este prevazuta în fisele de utilizate, va fi tratata si detaliata prin proiectul tehnologic.

Cofraje mobile

1242. Cofrajele mobile se vor executa si utiliza numai pe baza unui proiect aprobat cuprinzând instructiunile de
lucru.

1243. Nu se admite supraâncarcarea cofrajelor cu persanal muncitor si materiale, în timpul operatiunilor de

armare si betonare, pentru a nu se produce deformari în structura acestora.

1244. Înainte de începerea deplasarii cofrajului mobil, se va contrala cofrajul si se vor înlatura toate defectele
constatate.

1245. În timpul deplasarii cofrajelar mobile si a sistemului Ior de sustinere, maistrul conducator al procesului de
lucru va supraveghea ca structura sa nu se deformeze.

1246. Decofrarea elementelor de constructii executate cu cofraje mobile se va face atunci când betonul va atinge
marca prevazuta în normativul pentru betonare.

Cofraje metalice spatiale (tip tunel)

1247. La cofrajele metalice spatiale de tip tunel, ancorarea cailor de rulare de planseu, cu ajutorul buloanelor
prevazute în acest scop, este abligatorie. Ancorarea se va executa imediat dupa asezarea caii pe planseu.

1248. Apropierea contrafiselor, pentru a fi fixate în pozitia de sprijin, se face cu ajutorul unor cârlige din otel-
beton, suficient de lungi, având capatul tinut drept, de personal muncitor, pentru a putea scapa liber.

1249. Platformele de circulatie în consola ale cailor de rulare vor fi prevazute cu podina continua din dulapi de
lemn cu grosimea de 5 cm.

1250. La montarea pasarelelor de circulatie intermediare se va verifica asezarea corecta a ghearelor de prindere
pentru elementele de reazem.

1251. Demontarea cofrajelor de sustinere a partii în consola, a cailor de rulare, precum si a buloanelor de
ancoraj, se va face dupa prinderea caii de rulare în cârligul macaralei.
1252. Ridicarea în macara si transportul cailor de rulare se vor face în pozitie orizontala, cu contrafisele sustinute
prin agatare în lanturile prevazute în acest scop.

1253. Prinderea celulelor în cârligul macaralei se va face numai prin intermediul dispozitivului corespunzator de
ridicat celule, care va trebui montat corect si cu bolturi de prindere asigurate; la ridicarea si transportul celulelor,
toate buloanele de blocare ale scheletului si ale tirantului vor fi blocate si asigurate.

1254. Panourile de fronton de la casa scarii vor fi montate dupa verificarea si asigurarea orizontalitatii acestora.

1255. Depozitarea panourilor, între utilizari, se va face astfel, încât sa nu se permita rasturnarea.

1256. Panourile de la casa scarii, la montare, vor fi tinute în macara pâna la introducerea si strângerea
buloanelar de ancoraj la celule, iar la demontare vor fi prinse si sustinute în cârligul macaralei, înainte de a se
desface suruburile de ancoraj.

1257. Manevrarea stâlpilor pentru completare se va face, de pe platformele cailor de rulare, atât la montare, cât
si la demontare, iar montarea si demontarea balustradelor de protectie de la partea superioara a cofrajelor care
sunt prinse de stâlpi, se vor face de personalul muncitor echipat cu centuri de siguranta.

1258. La montare, cofrajele pentru grinzi si balcoane vor fi tinute în cârligul macaralei, pâna când toate suruburile
de ancorare vor fi desfacute.

1259. Ridicarea si rotirea partii mobile a cofrajelor grinzii, precum si decofrarea, se fac de catre doua persoane,
cu ajutorul unor leviere de teava.

1260. La decofrarea balconului, se va urmari desprinderea lenta de beton a cofrajului prin slabirea partiala si
progresiva a popilor de sustinere, pâna la aducerea partii mobile a cofrajului în pozitia de echilibru.

1261. Montarea si demontarea cailor de rulare ale platformelor intermediare se vor face tinându-se caile în
cârligul de fixare al macaralei pâna se strâng - la montare - buloanele de ancorare la planseu, iar - la demontare -
pâna se desfac acestea. Montarea lateralelor acestor platforme se face înainte de aducerea Ior la pozitie.

[top]

CAPITOLUL 29

Finisaje

Zugraveli si vopsitorii

1262. Lucrarile exterioare de vopsitorie si zugraveli se vor executa de pe schele sau leagane reglementare. Se
interzice utilizarea scarilor suspendate sau a altor mijloace improvizate.

1263. Lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare se vor executa de pe schele interioare sau scari duble.
Utilizarea scarilor este permisa numai în cazul vopsirii sau zugravirii unor suprafete mici si la inaltimi de cel mult 3
m de la sol, podea sau podina de lucru.

1264. La vopsirea luminatoarelor este necesar sa se utilizeze rampe de acces, iar muncitorii vor fi inzestrati cu
centuri de siguranta. Se interzice circulatia muncitorilor pe elementele scheletului luminatoarelor.

1265. Aparatele pentru vopsit si zugravit, cât si furtunurile, trebuie controlate înainte de începerea lucrului. Ele
vor fi probate saptamânal, fiind supuse unei presiuni de 1,5 ori mai mare decât presiunea de regim. Rezultatele
verificarilor vor fi consemnate într-un proces verbal.

1266. În cursul lucrarilor de vopsitorie interioara cu mijloace mecanizate si în cazul utilizarii lacurilor si vopselelor
cu uscare rapida, care contin solventi toxici, muncitorii vor purta masti cu filtre adecvate sau izolante, sau ochelari
de protectie (în cazul când se poarta o semimasca).

1267. Lucrarile de vopsire interioara, la care se folosesc materiale ce produc vapori toxici daunatori sanatatii
oamenilor, se vor executa sub ventilatie intensa, care sa asigure schimbarea continua a aerului din întreaga
încapere. În cazul utilizarii lacurilor preparate cu nitroderivati, trebuiesa se asigure o aerisire continua si cât mai
completa în întreaga încapere.
 1268. În locurile în care se utilizeaza nitrolacurile si alte materiale care formeaza vapori usor inflamabile, se
interzice fumatul si executarea lucrarilor care necesita folosirea focului, sau care produc scântei etc.

1269. Daca în încaperile în care se executa vopsirea cu vopsele pe baza de apa se gasesc conductori electrici
sub tensiune, acestia vor fi deconectati înainte de începerea lucrului.

1270. Se interzice prezenta oamenilor în încaperile proaspat vopsite cu vopsea pe baza de ulei sau cu alte
nitrolacuri, înainte ca acestea sa se fi uscat.

1271. Atelierele de santier în care se prepara vopselele trebuie sa fie prevazute cu instalatii de ventilatie care sa
asigure schimbarea continua a aerului.

1272. La prepararea materialelor de vopsitorie (lacuri si vopsele) care contin substantle toxice si inflamabile se
admit numai muncitori pregatiti în aceasta directie. Lucrarile cu acizi si substante inflamabile vor fi încredintate
unor muncitori cu multa experienta.

1273. La fierberea sau încalzirea uleiului de in fiert, a colofoniului, cerii etc. este necesar sa se ia masuri
împotriva împrastierii prin stropire si împotriva incendierii materialului. Este interzisa umplerea cazanului cu ulei
de in fiert la mai mult de 3/4 din capacitatea lui, ridicarea temperaturii diluantului pâna la punctul de fierbere si
adaugarea de diluanti volatili în cazanul care se afla pe foc. Fierberea uleiului de in, a colofoniului, cerii, rasinii
etc. se va face în locuri specializate, izolate, respectându-se regulile de prevenire a incendiilor.

1274. Se interzic folosirea pigmentilor albi pe baza de plumb, drept componenti ai vopselelor, precum si utilizarea
benzenului si a benzinei etilate ca diluant.

1275. În timpul arderii vopselelor vechi cu ajutorul Iampilor cu benzina în încaperi închise, se va asigura aerisirea
acestora pentru îndepartarea fumului si a vaporilor ce se degaja.

1276. La îndepartarea vopselelor vechi pe cale chimica, reziduurile rezultate din aceasta operatie se vor strânge
cu grija într-o Iada si se vor arde sau îngropa la cel putin 50 cm adâncime.

1277. Dupa vopsirea instalatiilor de încalzire centrala si în timpul functionarii acestora, încaperile trebuie aerisite.

1278. Muncitorii care efectueaza lucrari cu substante toxice vor fi supusi controlului medical la fiecare trei luni.

Montarea geamurilor

1219. Transportul geamurilor se va face în lazi. Atât în timpul transportului, cât si în timpul depozitarii în magazie,
Iazile cu geamuri vor fi asezate în pozitie verticala.

1280. Taierea geamurilor trebuie sa se faca în încaperi speciale.

Deseurile si geamurile sparte vor fi adunate si îndepartate de la locul de lucru.

1281. În cursul montarii geamurilor la luminatoare si oberlihturi, locurile deasupra carora se executa astfel de
lucrari vor fi îngradite sau pazite, interzicându-se accesul.

1282. În cazul punerii sau stergerii geamurilor în exteriorul unei cladiri, muncitorii trebuie sa poarte centura de
siguranta, legata bine de

partile solide ale constructiei.

1283. Se interzice sprijinirea scarilor mobile de geamurile vitrinelor sau de marginea cercevelelor.

1284. Montarea geamurilor pe tâmplarie, schelete metalice sau de beton armat prefabricat, trebuie sa se faca de
pe schele solide, interzicându-se lucrul de pe schele improvizate.

1285. În cursul lucrarilor de matuire a geamurilor si al executarii de desene sau inscriptii cu ajutorul aparatelor cu
jet de nisip, prin presiune sau cu ajutorul acizilor, se vor lua masuri de protejare a ochilor, a cailor respiratorii si a
mâinilor.

Lucrari de placare
 1286. Prelucrarea pietrelor pe santier se va face în locuri special îngradite, în care se interzice accesul
persoanelor straine.

1287. Locurile de munca ale cioplitorilor de piatra vor fi amplasate la o distanta de cel putin 3 m unul fata de
celalalt. În caz contrar, se vor aseza între acestia ecrane de protectie. Se interzice asezarea pietrarilor unul în
fata celuilalt.

1288. În timpul prelucrarii, pietrele grele si de dimensiuni mari (placajele de marmura, piatra de constructie etc)
trebuie bine asezate, pentru a nu se produce caderea lor si accidentarea muncitorilor.

1289. La locul de taiere a blocurilor cu ferastraul se va amenaja o podina din scânduri cu santuri pentru
scurgerea apei. Podina va fi permanent curatata, pentru a se evita alunecarea si accidentarea muncitorilor.

1290. La prelucrarea uscata în încaperi speciale, acestea vor fi în permanenta ventilate, pentru evacuarea
prafului.

1291. Masinile electrice de slefuit vor avea mânerele izolate, conductorii electrici izolati în tuburi de cauciuc si
întrerupatoarele închise în cutii. De asemenea, vor fi prevazute cu un al patrulea fir pentru legarea la pamânt a
corpului masinii.

1292. Depozitarea placilor va fi facuta în conditii conforme cu normele de tehnica a securitatii la depozitarea
materialelor; aceasta se va face în stive de maximum 1 m înaltime. Pentru a se evita rasturnarea lor, placile vor fi
asezate pe lat si cu sipci între ele.

1293. Transportul placilor, atât pe orizontala, cât si pe verticala, la locul de montare, se va face cu mijloace
mecanizate, pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor.

1294. Placile si piesele sculptate, proaspat montate, nu pot fi Iasate fara a fi bine consolidate.

1295. Montarea placilor se face începând de jos în sus, pentru ca fiecare placa sa se rezema pe placa inferioara.

1296. La locurile de spargere si de prelucrare a pietrei, muncitorii sunt obligati sa poarte ochelari de protectie
pentru pietrari, iar în cazul când concentratia de praf a aerului la nivelul muncitorilor depaseste limitele admise,
se vor purta masti contra prafului, cu filtru pentru praful fin.

1297. Daca dimensiunile sau greutatea placilor pentru placaje nu permit ca ele sa poata fi manipulate cu usurinta
de doi oameni, miscarea lor se va face mecanizat.

Învelitori

1298. Înainte de a se începe executarea sau repararea învelitorilor acoperisului constructiilor, trebuie sa se
verifice rezistenta si starea buna a sarpantei si a asterelei, precum si siguranta scarilor de acces la învelitoare.

1299. Zilnic, dupa terminarea lucrului, acoperisul trebuie sa se curete de resturile de materiale.

1300. În timpul executarii lucrarilor de învelitori, acoperisul cu o panta de pâna la 16° trebuie sa fie imprejmuit cu
balustrade rezistente si cu scânduri de margine. În cazul în care acoperisul este prevazut cu parapete
permanente (grilaje), rezistenta si starea buna a acestora trebuie sa fie verificata de conducatorul lucrarii înainte
de începerea lucrului.

1301. În cazul executarii lucrarilor de învelitori pe acoperisuri cu panta mai mare de 16° sau pe marginile
acoperisului, indiferent de panta, muncitorii trebuie sa fie inzestrati cu centuri de siguranta si sa poarte
încaltaminte care sa împiedice alunecarea lor.

1302. Când se executa lucrari pe acoperisuri abrupte, cu o panta mai mare de 25°, sau pe învelitori umede sau
acoperite cu bruma, trebuie sa se foloseasca în mod obligatoriu scari mobile, podine cu latimea de cel putin 25
cm, cu sipci batute pe ele, sau scari fixate astfel, încât sa fie exclusa orice posibilitate de deplasare a lor pe
suprafata înclinata. Scarile se vor fixa bine pe creasta acoperisului.

1303. La lucrarile pe acoperisuri de orice înclinare se interzice depozitatea materialelor pe astereala fara
suporturi orizontale, pentru a preveni alunecarea sau smulgerea lor de catre vânt.
1304. În lipsa de schela exterioara, montarea paziilor, a sorturilor, a jgheaburilor, a colturilor burlanelor trebuie sa
se faca de pe schela în consola, instalata în zidul constructiei, sau de pe schele suspendate, ancorate bine de
partiie solide ale constructiei, cu respectarea normelor de tehnica a securitatii, prevazute la capitolul 27 din
prezentele norme.

1305. Pentru trecerea pe învelitorile din placi de azbociment, tigle, olane sau din placi din beton celular armat,
trebuie sa se amenajeze podine din cel putin doua rânduri de dulapi. În caz ca acestea sunt înclinate, se vor bate
sipci pe suprafata de circulatie a podinei.

1306. Se interzice circulatia muncitorilor pe sarpante sau pe grinzi la înaltime. Daca este necesar sa se asigure o
trecere, se va construi o schela de minimum 0,75 m latime, prevazuta cu balustrada la înaltimea de 1 m.

1307. Terenul de lânga constructie trebuie îngradit pe o latime de 2 m în dreptul locului de lucru al invelitorii,
pentru a se opri accesul muncitorilor în zona în care este posibila caderea de sus a materialelor, sculelor etc.

1308. Este interzisa executarea lucrarilor de învelitori pe timp de polei, ceata deasa, vânt cu o intensitate mai
mare de 6°, ploaie torentiala si ninsoare.

1309. Utilizarea scarilor rezemate este permisa numai pe învelitori plane.

1310. Este interzisa montarea caciulilor deasupra cosurilor de fum, fara schela sau podina de lemn.

1311. Zilnic, dupa terminarea lucrului, acoperisul trebuie sa se curete de resturile de materiale si de scule;
acestea vor fi coborâte de pe acoperis. Se interzice aruncarea de pe acoperis a materialelor si sculelor.

Pardoseli

1312. La executarea pardoselilor cocovoare din PVC., lucrarile de lipire cu adezivi se vor executa numai dupa
asigurarea unei ventilatii naturale (usi si ferestre deschise), sau a unei ventilatii artificiala mecanice în încapeirile
în care se lucreaza.

1313. În timpul lucrului cu adezivi sau solventi sunt interzise categoric:

a. fumatul;

b. lucrarile la care se foloseste focul;

c. încalzirea cu flacara;

d. orice fel de aparate care pot provoca incendii .

1314. Dupa terminarea lucrului, mâinile si partile de corp murdarite cu masa de spaclu vor fi spalate cu apa calda
si sapun si unse cu o vaselina speciala.

1315. La executarea pardoselilor din parchet fara dusumea oarba, adezivul de baza de acetat de poIivinii nu este
toxic si nu degaja nocivitati în timpul aplicarii, si nici în timpul exploatarii:

În mod exceptional, când adezivul lipseste, amorsarea se poate face cu un amestec de cauciuc si bitum la cald.
În timpul amorsarii, se vor respecta cu strictete normele privind lucrul cu materiale inflamabile si toxice.

1316. Topirea si mentinerea temperaturii necesare pentru adezivul bitum+cauciuc se va face în încaperi fara
materiale inflamabile si sub continua supraveghere.

1317. Montarea parchetului cu adeziv bitum+cauciuc se va începe dupa ce încaperea a fost bine aerisita timp de
6-7 ore de la aplicarea amorsei cu materiale volatile si usor inflamabile.

Montarea mâinii curente din PVC

1318. Mâna curenta din PVC se monteaza pe balustradele metalice ale scariLor si parapetelor interioare.

Montarea profilului din PVC trebuie sa se faca la o temperatura minima de 16-18°C si la o umiditate relativa de
65-70%.
 1319. Încalzirea profilului mâinii curente se face cu lampa de benzina, care trebuie sa fie prevazuta cu o sita
(ecran cu doua site metalice cu ochiuri având d=1 mm), pentru a se evita atingerea flacarii de profilul mâinii
curente. Când aceasta devine elastica, aripile ei se strâng în pozitia finala pe platbanda suport.

1320. Pentru lucrul cu lampa de benzina se vor respecta instructiunile de prevenire a incendiilor în spatii închise.

[top]

CAPITOLUL 30

Demolari, reparatii, consolidari

Generalitati

1321. Înainte de începerea lucrarilor, obiectele propuse pentru darâmare vor fi verificate amanuntit, dupa care se
întocmeste un proces verbal în care se descrie situatia de fapt a cladirii si partile care vor fi demolate, sau
masurile de consolidare provizorie sau definitiva. Pe baza procesului verbal, se întocmeste proiectul de
organizare a Iucrarilor de demolare a constructiei care va fi aprobat de conducerea tehnica a santierului.

1322. Conducerea lucrarilor de demolare va fi incredintata unui tehnician cu experienta în astfel de lucrari, care
va raspunde de executia corecta a lor.

1323. Conducatorul responsabil va aduce la cunostinta muncitorilor planul de demolare, metodele de executare a
lucrarilor, locurile cele mai periculoase si masurile de prevenire a accidentelor.

1324. Înainte de începerea lucrarilor de demolare, conducatorul lucrarii va lua urmatoarele masuri:

a. va împrejmui constructia ce urmeaza a fi demolata, iar la punctele de acces spre locul de demolare va pune
placarde de avertizare;

b. va afisa placarde de interzicere a accesului persoanelor

straine pe teritoriul santierului;

c. va întrerupe legaturile conductelor retelelor de apa, gaze, electricitate, termicitate si canalizare, luând masuri
pentru a nu fi deteriorate;

d. va lua masurile indicate contra prabusirii posibile a diferitelor parti ale constructiei ce se demoleaza.

1325. Demolarea partior componente ale cladirilor trebuie astfel executata, încât demolarea unei parti din cladire
sau a unui element de constructie sa nu atraga prabusirea neprevazuta a altei parti sau altui element.

1326. Se interzice:

a. demolarea concomitenta a elementelor de constructii si a constructiilor pe mai multe etaje;

b. utilizarea retelei electrice a cladirii sau constructiei demolate. Pentru iluminarea locului de lucru, înainte de
demolare se va amenaja o retea electrica separata, care sa nu aiba nici un fel de legatura cu constructia care se
demoleaza.

1327. În cursul lucrarilor de demolare se vor lua masuri pentru a se evita praful (de ex. prin stropirea cu apa a
portiunilor de cladire care se demoleaza).

1328. Gropile ramase dupa demolare vor fi astupate sau inprejmuite. Materialele ramase dupa demolare vor fi
depozitate, pentru a nu constitui un pericol pentru trecatori.

1329. În cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistente si stabilitati insuficiente a elementelor ce se
demoleaza, muncitorii vor fi legati cu centuri de siguranta de elementele fixe si rezistente ale constructiei,
elemente care nu se demoleaza.

Demolarea cladirilor si constructiilor

 1330. Este interzisa supraîncarcarea planseelor, precum si retezarea si prabusirea coloanelor sau stâlpilor pe
plansee.

1131. Este interzisa darâmarea cosurilor de soba pe cladiri a stâlpilor de zidarie sau a zidurilor despartitoare prin
darâmare (taiere la baza) si lasarea lor sa cada pe plansee.

1332. La demolarea peretilor, stâlpii portantii vor fi lasati neatinsi pâna la demolarea constructiei sustinute de ei.

1333. Sobele care se reazema pe grinzi vor fi în prealabil demolate si apoi îndepartate grinzile.

1334. Fermele si elementele planseelor, precum si alte elemente grele vor fi desfacute cu prudenta si coborâta
pe pamânt cu ajutorul frînghiilor si scripetilor.

1335. Peretii sapaturilor care ramân liberi dupa demolarea fundatiilor vor fi sprijiniti în cazul când groapa de
fundatie nu se umple cu pamânt.

1336. La darâmarea umpluturii între grinzile tavanului si ale boltilor de caramida, sau a placilor care constituie
umplutura între grinzi, este interzisa stationarea oamenilor pe aceste umpluturi, cât si pe cele vecine. Darâmarea
se va face de podine asezate pe grinzile metalice sau de pe pe alte grinzi de reazem. Se interzice deplasarea
laterala a grinzilor în scopul de a produce prabusirea umpluturii respective.

1337. La demolarea boltior la care exista primejdia unei prabusiri, trebuie executate în prealabil esafodaje
rezistente sub aceste bolti.

1338. Demolarea boltilor se face pe portiuni si anume dinspre chei spre nastere, muncitorii trebuind sa stea pe
portiunea nedemolata si sa fie legati prin centuri de siguranta de partea rezistenta a constructiei.

1339. Darâmarea boltilor de caramida se face cu începere de la cheie spre nasterea boltii, astfel: boltile cilindrice
pe portiuni cu o lungime de cel mult 5 m, boltile sub forma de cupola, boltile în cruce (încrucisate) etc, în cercuri .

1340. În cazul când darâmarea boltior si a zidariei este obligatoriu sa înceapa de Ia baza, a carei stablitate este
îndolelnica, trebuie sa se instaleze sub bolti, sprijiniri sau sustineri corespunzatoare.

1341. Muncitorii care executa darâmarea boltior trebuie sa se gaseasca pe portiunea de bolta care nu se
darâma, iar în timpul lucrului trebuie sa se Iege cu centuri de siguranta de elementele rezistente si stabile ale
cladirii.

1342. Este interzisa:

a. asezarea muncitorilor pe bolti de zidarie între grinzi metalice, când aceste bolti urmeaza a fi demolate;

b. îndepartarea grinzilor metalice în scopul prabusirii boltilor. 1343. Parapetele si scarile nu se vor demola dintr-o
data, ci treptat, pe paliere, odata cu demolarea cladirilor.

1344. La desfacerea corniselor sau a elementelor în consola, este interzis muncitorilor sa stea pe ziduri, daca în
prealabil nu au fost luate masuri de securitate corespunzatoare, stabilite, de catre conducatorul lucrarilor, în
functie de conditiile de lucru.

1345. Planseele dintre etajele de pe care se executa lucrarile de demolare a constructiei nu trebuie sa aiba
deschizaturi neacoperite si neângradite. În caz ca golurile din plansee sunt prea mari si nu pot fi acoperite cu
panouri solide, accesul în încaperile situate mai jos este interzis.

1346. Cladirile cu schelet se vor darâma începând cu zidurile de umplutura.

1347. La darâmarea cladirilor prin metoda "doborârii", se vor respecta urmatoarele instructiuni:

a. suprafata pe care este posibila caderea masivulul va fi curatata si îngradita, iar accesul oamenilor interzis;

b. Ia scoaterea, taierea sau demolarea grinzilor situate la înaltime, lucratorii trebuie sa poarte centuri de
siguranta legate de partile fixe ale, constructiei;

c. Ia folosirea metodei de doborâre a zidului prin "taiere", se desparte zidul de elementele vecine, se cresteaza
partile de jos a zidului pe 1/3 din grosimea lui si se executa darâmarea, cu ajutorul troliolui sau al tractorului,
 aceasta folosindu-se la tras cabluri dimensionate în acest scop, a caror lungime trebuie sa fie de cel putin 2 ori
cât inaltimea zidului care se darâma;

d. este interzisa taierea zidului mai subtire de 2,5 caramizi;

e. pentru prevenirea caderii neasteptate a zidului care se darâma, mai ales în timpul operatiilor de "taiere", zidul
trebuie sprijinit provizoriu cu cabluri sau cu proptele corespunzatoare.

1348. Prabusirea unor masive izolate se va face cu cabluri sau frânghii, Iungimea fiecarui cablu fiind minimum
cât dublul înaltimii masivului.

1349. La demolarea cosurilor de fabrici prin retezarea zidariei dintr-o singura parte, se vor lua urmatoarele
masuri;

a. În jurul cosului se va îngradi zona periculoasa pe o raza egala cu 1,5 din înaltimea cosului si se va institui
paza;

b. cosul va fi consolidat prin sprijiniri din partea opusa celei din care se face retezarea;

c. retezarea se va face pe portiuni.

Reparatii si consolidari

1350. Teritoriul pe care se executa lucrarile de reparatii si consolidari, pasajele si locurile de trecere, nu trebuie
aglomerate cu materiale de constructii, moloz si pamânt scos din sapaturi.

1351. Locurile de trecere vor fi curatate de noroi, moloz, zapada si gheata, iar iarna se vor presara cu nisip si
zgura.

1352. Terenul de lucru va fi prevazut cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafata, care însa nu vor fi
amplasate dea lungul zidurilor, sapaturilor si gropilor de fundatii, pentru a se evita eventualele prabusiri.

1353. Se interzice executarea lucrarilor pe aceeasi verticala la doua niveluri diferite, deasupra sau dedesubtul
unui agregat în functiune, daca în prealabil între ele nu a fost executata, o podina cu parapet de 1 m înaltime si
cu bordura, care sa previna caderea oamenilor si a obiectelor.

1354. Lucrul la înaltimea de peste 3 m, unde exista pericol de cadere si unde nu se poate executa parapet, se va
efectua numai cu utilizarea centurilor de siguranta, verificate si legate de elementele solide ale constructiei.

1355. În încaperile din care se scoate podina, usile vor fi imediat încuiate. Daca podina se scoate partial, golurile
vor fi împrejmuite cu parapete.

1356. La lucrarile ce se executa deasupra pasajelor, se vor amenaja plase de protectie, pentru a se preveni
caderea materialelor sau uneltelor peste trecatori. Aceste pasaje nu vor putea fi folosite pentru depozitarea
materialelor.

1357. Trecerile peste santuri, gropi sau agregate se vor face cu ajutorul unor punti late de minimum 70 cm, cu
parapet rezistent, înalt de 1 m si cu bordura.

1358. Toate jocurile de munca si de circulatie vor fi bine iluminate.

1359. Reteaua aeriana provizorie de apa va fi montata la 2 m înaltime Iânga ziduri sau garduri, si la 3 m înaltime
deasupra coloanelor si pasajelor.

1360. La montarea armaturii în apropierea conductorilor sub tensiune se vor lua toate masurile de prevenire a
electrocutarii (izolarea, îngradirea etc.)

1361. Molozul va fi coborât prin jgheaburi închise, capatul inferior al acestora fiind la cel mult 1 m de la pamânt
sau pardoseala. În caz contrar, pentru evitarea prafului, se va monta un buncar de primire. Nu se admite
aruncarea molozului pe scari si blocarea acestora, si nici supraîncarcarea planseelor cu materiale provenite din
darâmaturi.
1362. Grinzile, bilele, scândurile, dulapii etc. vor fi coborâti de la înaltime cu ajutorul cablurilor, funiilor, scripetilor
si acest lucru se va face cu deosebita atentie, pentru a nu se provoca accidente.

1363. Coborârea lucratorilor în gropi de fundatie si sapaturi se va face cu ajutorul scarilor provizorii, care trebuie
sa fie suficient de rezistente. Gropile de fundatie vor fi îngradite, iar noaptea vor fi bine luminate.

[top]

CAPITOLUL 31

Montarea prefabricatelor si utilajelor tehnologice

Generalitatii

1364. Personalul muncitor care monteaza elemente prefabricate si utilaje tehnologice trebuie sa aiba 18 ani
împliniti si sa fie apt medical pentru lucrul la înaltime. Rezultatul avizului medical se va consemna în fisa de
instructaj.

1385. Montarea elmentelor prefabricate si a utilajelor tehnologice se va face dupa fise tehnologice care vor
contine si masurile specifice de protectie a muncii, precum si echipamentul de protectie necesar.

Continutul fiselor tehnologice va fi prelucrat cu întregul personal muncitor ce lucreaza la montare de catre
conducatorul tehnic (inginer tehnician, maistru, sef de echipa) al montarii, care este obligat a asigura si
echipamentul de protectie prevazut si a urmari utilizarea acestuia.

Conducatorul tehnic este obligat sa verifice cunostintele de tehnica a securitatii ale personalului si sa nu admita
în posturile de conducere a procesului de montare persoane care nu au cunostinte tehnice în acest domeniu.

Fisele tehnologice vor cuprinde si instructiuni pentru manipularea, transportul si depozitarea elementelor, precum
si dispozitivele necesare.

În cazul în care dispozitivele prevazute a fi folosite nu sunt de fabricatie curenta proiectantul elementului
prefabricat sau al fisei tehnologice va da detalii de executie.

Dispozitivele vor trebui omologate în conformitate cu prevederile inspectiei pentru Controlul Instalatiilor de
Ridicat.

1366. Pentru montarea elementelor prefabricate si a utilajelor tehnologice si pentru lucrul la înaltime cu unelte
pneumatice si electrice se vor utiliza schele, esafodaje scari de acces etc. respectându-se normele de protectie a
muncii specifice acestora.

Acolo unde din diferite motive, nu se pot utiliza schele, conducatorul tehnic al lucrarii va da în scris indicatii
detaliate privind modul de lucru si de prevenire a accidentelor de munca si va supraveghea tot timpul modul în
care se lucreaza. Se interzice executarea lucrarilor de montaj de pe scari mobile la înaltimi de peste 1,5 m.

1367. În zona de montaj se vor respecta întocmai normele de protectie a muncii comune, tuturor lucrarilor, adica
se va îngradi zona pentru a se opri intrarea altui personal muncitor, care nu lucreaza la montare, iar pentru
legarea si ridicarea elementelor se vor respecta normele de protectie a muncii privind legarea, ridicarea si
desfacerea încarcaturilor cu mijloace de ridicat. Legatorii de sarcina vor trebui examinati si atestati pentru
aceasta activitate.

1368. Asezarea de materiale, scule sau alte piese peste elementele prefabricate sau utilaje care nu sunt montate
definitiv este interzisa.

1369. Toate elementele care se ridica trebuie sa fie curatite în prealabil de noroi, gheata etc.

1370. Este interzisa executarea lucrarilor de constructii-montaj, ca si stationarea oamenilor sub elementele de
constructie sau sub utilajele care se monteaza, fara amenajarea prealabila a unor podine solide de protectie.
Aceste podine trebuie sa reziste la socurile pe care le-ar primi în cazul caderii celor mai grele elemente în timpul
montarii.

Nu se admite asezarea podinelor, chiar si a celor provizorii, pe elementele constructiei, daca acestea nu sunt
definitiv montate. 1371. Înainte de începerea ridicarii, elementul de constructie sau utilajul pregatit trebuie
 verificat în ceea ce priveste eventualele deformari în timpul ridicarii, din cauza sarcinilor pentru care nu a fost
calculat, apoi se determina locurile de aplicare a dispozitivelor de prindere, dupa ce în prealabil s-a facut si
verificarea acestora.

Se va verifica, de asemenea, daca mecanicul care deserveste mecanismul de ridicat are o buna vizibilitate de la
locul de lucru pe tot timpul efectuarii operatiilor de prindere, ridicare, coborâre si montare a elementului de
constructie.

1372. Sunt interzise lucrarile de ridicare la înaltime în aer liber, pe timp de vânt puternic, de peste gradul 6 (11
m/sec) pe polei, ninsoare sau ploaie puternica.

1373. Pentru a se evita eforturi suplimentare în piese în timpul ridicarii trebuie prevazute întariri provizorii ale
elementelor care se monteaza cu ajutorul placilor, scândurilor, riglelor, pieselor metalice. Se vor întari în special
talpile, montantii si diagonalele.

1374. Pentru agatarea elementelor trebuie folosite urmatoarele dispozitive:

a. urechi sau ochiuri de otel beton care se înglobeaza în elementele prefabricate de beton armat în timpul
betonarii lor;

b. bride de inventar;

c. ochiuri din cablu de otel sau lant;

d. dispozitive de prindere metalice speciale.

1375. Toate dispozitivele de agatare si de legare la cârligul mijlocului de ridicat se vor alege în functie de forma
elementului de constructie sau utilajului ce se ridica, de greutatea lui si de posibilitatea de scoatere sigura a
dispozitivelor, dupa montarea acestuia.

1376. Nu se admite efectuarea ridicarii unui element mai greu decât capacitatea de ridicare a macaralei pentru
pozitia respectiva a bratului.

1377. Fixarea ochiurilor cablurilor metalice trebuie facuta astfel, încât sa se excluda posibilitatea desprinderii sau
a deplasarii elementului în timpul ridicarii, iar desfacerea lor pe locul unde se monteaza trebuie sa se faca în
modul cel mai simplu si fara eforturi prea mari.

1378. Dupa ce dispozitivele de agatare si de prindere la cârligul macaralei au fost verificate, controlul definitiv se
face în momentul în care elementul de constructie sau utilajul este ridicat la

10-30 cm, când cablurile si frânghiile sunt complet întinse.

1379. Daca la verificare se constata defecte, ca de exemplu alunecarea cablurilor, a frânghiilor sau a
dispozitivelor de agatare etc., piesele care se monteaza se vor cobori imediat în pozitia initiala.

Dupa înlaturarea defectelor constatate, se reâncepe ridicarea cu foarte multa atentie si fara smucituri.

1380. Pentru dirijarea elementelor de constructie sau a utilajelor în timpul ridicarii se vor utiliza ancoraje din
frânghii de cânepa sau cablu subtire de otel.

Este interzis sa se lase elementele de constructie sau utilajele în timpul ridicarii, în pozitie suspendata, sau sa se
circule sub acestea.

1381. Se interzice ridicarea muncitorilor pe elementele de constructie sau pe utilajele care se ridica sau se
deplaseaza.

În timpul suspendarii nu se fac reparatii la obiectul care se ridica si nici la dispozitivele de ridicare.

1382. Pentru muncitorii care primesc obiectele la înaltime si le aseaza pe reazeme, se vor executa schele sau
platforme speciale, prevazute cu balustrade. Muncitorii montori vor purta centura de siguranta legata solid de un
element stabil si rigid al constructiei.
 1383. În cazul când pe elementele prefabricate din beton sau metal ale cladirilor industriale, civile, sau pe
montajele de instalatii tehnologice sunt nedesare schele pentru a se executa în conditii de siguranta îmbinarea,
finisarea sau vopsirea elementelor sau ansamblurilor, acestea vor fi construite si montate pe elementul
prefabricat, înainte ca acesta sa fie ridicat la înaltime.

1384. Daca metoda de mai sus nu se poate aplica eficient, atunci se vor folosi turnuri sau scari mobile la care
platformele superioare trebuie sa fie prevazute cu împrejmuire si scândura de margine si cu scari de acces,
construite în conformitate cu normele de tehnica a securitatii.

1385. Platformele de lucru pentru montaj vor fi executate dupa detaliile prevazute în proiecte sau fise
tehnologice.

1386. În cazul când lucrarile de sudura sau monolitizare se executa de pe schele suspendate, sudorii vor purta
centura de siguranta cu un capat fixat de un element rezistent al constructiei.

1387. Desfacerea cârligului mecanismului de ridicat de pe obiectele ridicate se poate efectua numai dupa ce s-a
verificat stabilitatea, sigura a acestor obiecte. Stabilitatea se asigura fie prin lucrari definitive prevazute în
proiectul lucrarilor, fie prin lucrari provizorii prevazute în fisele tehnologice de montaj (tiranti, pene, contravântuiri,
reazeme, sprijiniri etc).

Se admite asezarea provizorie, însa sigura a obiectelor ce se monteaza numai pe alte elemente de constructii
deja montate si consolidate definitiv, conform proiectului.

1388. Tirantii care fixeaza elementele ce se monteaza vor trebui sa fie prinsi de ancore solide, verificate, si vor
trebui sa fie cel putin în numar de trei.

1389. Prinderea scripetilor, palanelor, de elementele de constructii definitiv montate anterior este permisa numai
dupa verificarea prealabila prin calcul a acestor elemente la sarcinile suplimentare ce apar.

1390. Lucrul nu poate fi terminat pâna când elementul de constructie nu va fi fixat în pozitie definitiva, conform
proiectului.

1391. Daca în unele cazuri obiectul nu poate fi fixat, el va fi coborât, se va înlatura cauza care împiedica fixarea
lui si apoi se va ridica din nou. În nici un caz obiectul nu trebuie sa ramâna agatat în cârlig sau pe dispozitivul de
ridicare.

1392. Se vor îndeparta toti conductorii electrici din apropierea locului unde se ridica elementele de constructie
sau utilajele, pentru ca în timpul operatiilor de ridicare, acestea sa nu se agate si sa se produca puneri sub
tensiune.

1393. Pentru verificarea coincidentei gaurilor de bolturi sau nituri, montorii vor folosi dornuri metalice, în nici un
caz coincidenta gaurilor îmbinarilor nu va fi verificata cu degetele.

1394. Fixarea urechilor de agatare (confectionate din otel moale având un coeficient de siguranta de minimum 3
si verificate în prealabil ca sa nu prezinte defectiuni) pe elementele prefabricate se va face conform detaliilor de
executie.

Prinderea elementelor prefabricate se va face numai în locurile stabilite de proiectant. Se vor utiliza exclusiv
cabluri confectionate industrial.

Lucrari de încarcare, descarcare, transport si depozitare a elementelor prefabricate

1395. Producatorul de elemente prefabricate va întocmi o fisa tehnologica pentru operatiile de manipulare,
transport si depozitare pentru fiecare element, care va fi transmisa la santier odata cu furnizarea acestuia

Asezarea elementelor prefabricate în mijlocul de transport, transportul si descarcarea acestora în locuri special
amenajate se va face conform prescriptiilor din fisele tehnologice si normelor generale de manipulare a
încarcaturilor.

1396. Depozitarea prefabricatelor cu forma regulata se face în stive, cu sipci sau juguri între rânduri, astfel încât
sa nu fie posibila rasturnarea acestora sau alunecarea prefabricatelor. la nevoie, depozitarea se va asigura
Împotriva alunecarii, rasturnarii sau rostogolirii, cu asezarea unor sustineri speciale la marginea stivei sau
pieselor formate din stâlpi, cu contrafise sau pene.
 Prefabricatele de forme neregulate si fara stabilitate se vor manipula si depozita numai pe baza de fise
tehnologice.

Depozitarea elementelor prefabricate mari se va face pe rastele speciale care sa permita o asezare usoara a
elementelor în dispozitivul de prindere, stabilitatea pe tot timpul depozitarii si nedeteriorarea marginilor
elementului.

Calculul rastelului va fi facut în ipostazele cele mai defavorabile, luându-se coeficient de siguranta 6.

Rezemarea de rastel a elementelor prefabricate din beton armat - chiar temporar - este interzisa.

1397. La locul de munca se vor depozita numai cantitatile de prefabricate care intra în executie.

Depozitarea se va face astfel, încât sa nu se blocheze calea de rulare sau zona de manevrare a mijloacelor de
ridicat, drumurile de circulatie si trecerile pentru personalul muncitor.

La depozitare se va urmari ca piesele de distantare între rânduri sa fie asezate astfel, încât pentru introducerea
dispozitivelor de agatare sa nu fie necesare operatiuni suplimentare (rasturnare, asezare pe muchie etc).

1398. Între stivele de elemente prefabricate se vor asigura spatii de circulatie pentru mijloacele de transport si de
ridicare, precum si pentru personalul muncitor (ce vor avea cel putin 1 m Iatime).

1399. În cazul descarcarii si asezarii prefabricatelor lânga calea ferata, în vederea încarcarii lor ulterioare în
vagoane, între marginea stivei si sina cea mai apropiata se va lasa un spatiu liber de cel putin 2 m.

1400. Prefabricatele asezate pe mijlocul de transport vor fi asigurate împotriva deplasarii cu dispozitivele
prevazute în fisa tehnologica a producatorului.

1401. În timpul operatiilor de încarcare-descarcare în mijloace de transport auto, conducatorul va coborî din
cabina si va asista la asigurarea stabilitatii prefabricatelor.

Montarea elementelor prefabricate din beton armat

1402. Elementele de beton armat, cu parti ce pot fi confundate în timpul montarii (placi, grinzi dreptunghiulare),
vor fi marcate în asa fel, încât sa se asigure prinderea si asezarea lor corecta.

1403. Ridicarea elementelor lungi, care se monteaza în pozitie orizontala, se va face prin cel putin doua urechi
de prindere.

1404. Elementele prefabricate la care în timpul montajului pot aparea sarcini suplimentare neprevazute prin
calcule de rezistenta, vor fi consolidate în prealabil prin moaze si tiranti.

1405. Ridicarea în vederea montarii a elementelor prefabricate mari si grele se va face sub supravegherea
conducatorului punctului de lucru.

1406. În cazul ridicarii elementelor prefabricate, concomitent cu doua mijloace de ridicat, acestea vor trebui astfel
alese, încât viteza lor de ridicare sa corespunda. Conducatorul lucrarilor va coordona personal miscarea celor
doua mijloace de ridicat, pentru a nu se produce diferente de nivel la ridicare.

1407. Elementele prefabricate care, dupa desprinderea din cârligul mijlocului de ridicat si asezare, nu prezinta
suficienta siguranta, vor fi consolidate cu cabluri de întindere, prinse de partile solide ale cladirii sau cu sprijiniri
suplimentare.

1408. Montarea elementelor prefabricate la fiecare nivel superior este permisa dupa asezarea planseului
nivelului inferior. Golurile ramase în plansee cu o suprafata mai mare de 900 cm 2 se vor acoperi cu podine
provizorii bine fixate.

1409. Scoaterea dispozitivelor de prindere, precum si lucrarile de monolitizare, se vor executa de pe schele fixe,
mobile sau suspendate. Accesul la schele se va face numai cu ajutorul unor scari prevazute cu mâna curenta, iar
în cazul scarilor metalice, cu inele de siguranta.

Se interzice accesul pe schele altfel decât pe scari.

 1410. Executarea lucrarilor interioare la constructiile prefabricate este permisa numai daca deasupra locului de
munca sunt montate si, solidarizate cel putin doua plansee.

1411. Nu este permisa decofrarea cu mâinile a monolitizarilor elementelor prefabricate. Se vor folosi dispozitive
si unelte speciale.

1412. Montarea elementelor prefabricate de dimensiuni mari (ex. chesoane) care se reazema pe alte elemente
(ferme, grinzi etc) se poate face si fara schele, dupa ce s-a montat primul element cu ajutorul unei schele.

Montarea elementului urmator se face de pe elementul montat, personalul muncitor fiind asigurat contra caderii
conform prevederilor din fisele tehnologice si din normele pentru lucrul la înaltime si în locurile periculoase.

În toate cazurile în care nu se poate face montarea fara pericol a elementelor prefabricate de pe elementele
montate, se vor executa - pentru montare - schele si esafodaje cu scarile aferente de acces.

La montarea elementelor prefabricate pe stâlpi prefabricati se vor utiliza scarile metalice, fixate pe stâlpi. Scarile
vor fi scoase numai dupa terminarea montajului.

1413. Se interzic fixari provizorii ale elementelor prefabricate (puncte de sudura, ancore, pene etc) daca
tehnologia de montare stabilita prin proiect nu prevede anumite piese de fixare provizorie. Dupa montaj, fixarile
provizorii se vor definitiva prin sudura si monolitizare. Prinderile prin sudura ale elementelor prefabricate si
monolitizarilor se vor executa numai la temperatura permisa prin prescriptiile tehnice sau când prin luarea de
masuri se asigura aceasta temperatura.

1414. În timpul montarii elementelor prefabricate, pentru trecerea de Ia un element la altul, se vor executa podete
de trecere prevazute cu parapete de protectie.

1415. Se interzice mersul pe talpa superioara a fermelor grinzilor si a altor elemente similare, precum si pe
elementele de legatura, contravântuiri, pene etc.

Trecerea se va putea face numai daca de-a lungul elementului prefabricat exista posibilitatea întinderii unui cablu
de otel rezistent si bine tensionat de elementele definitive ale constructiei, de care sa se prinda capatul frânghiilor
centurilor de siguranta ale personalului muncitor montor.

Montarea blocurilor mari de zidarie sau beton, a panourilor mari si a altor elemente mari prefabricate din
beton

1416. Înainte de începerea lucrarilor de montare, conducatorul punctului de lucru este obligat sa verifice:

a. respectarea conditiilor prevazute în fisa tehnologica;

b. starea tehnica a mecanismelor si dispozitivelor de ridicare, precum si amplasarea lor corespunzatoare, spre a
se evita loviri ale elementului de alte parti ale constructiei sau de alte elemente;

c. starea calitativa a elementelor prefabricate care trebuie montate:

d. instruirea personalului muncitor din punct de vedere tehnic al operatiunilor de montare si al normelor de
protectie a muncii si consemnarea corespunzatoare în fisele de instructaj;

e. avizul medical al personalului muncitor pentru lucrul la înaltime si eventual si cel pentru lucrul de noapte; f.
existenta elementelor ajutatoare pentru dirijarea elemen- tului spre locul de montaj;

g. capacitatea de ridicare a mijloacelor de ridicat în functie de masa elementelor de ridicat.

1417. Ridicarea blocurilor mari de beton se executa prin intermediul urechilor de agatare fixate în corpul
acestora. Se interzice ridicarea blocurilor prin apucare cu dispozitive sistem cleste.

1418. La ridicarea blocurilor de pe vagone, de pe autocamioane sau alte mijloace de transport, pozitia cablului
de ridicare trebuie sa fie verticala; sub rotile vagonetului se vor introduce saboti de frînare, iar autocamionul
trebuie sa fie frânat.

Ridicarea blocurilor se va face încet, fara smucituri si loviri în timpul ridicarii blocului, nici o persoana nu trebuie
sa se afle în zona periculoasa.
 1419. În timpul transportului pe orizontala cu ajutorul mijlocului de ridicat, blocurile vor fi ridicate cu cel putin 0,5
m deasupra obiectelor si constructiilor care sunt întâlnite în drum sau fata de nivelul zidariei Ia care se lucreaza
la locul de punere în opera. Nu se va trece cu blocul suspendat deasupra muncitorilor care lucreaza.

1420. Nu se admite balansarea blocului în timpul ridicarii.

Ridicarea se va face pe verticala, fara miscari bruste.

1421. În cazul ruperii mecanismelor mijlocului de ridicat sau a defectarii instalatiei electrice, blocul nu trebuie sa
ramâna suspendat. Daca nu este posibil ca încarcatura sa fie coborâta, atunci locul deasupra caruia se gaseste
încarcatura va fi imediat îngradit, asezându-se placarde avertizoare, dupa care se vor lua masuri pentru
repararea macaralei.

1422. Pentru elementele prefabricate a caror masa depaseste capacitatea de ridicare a mijlocului de ridicat avut
la dispozitie, se vor putea utiliza doua mijloace de ridicat care sa lucreze simultan, cu conditia ca fisa tehnologica
sa fie întocmita de proiecte.

1423. Muncitorii care lucreaza la asezarea blocurilor mari vor sta la distanta de locul unde urmeaza sa fie lasat
blocul; primirea blocului se va face de pe schele special construite sau de pe planseu. Tot de aici se face fixarea
definitiva a blocului. Fixarea blocurilor stând pe blocurile vecine sau aplecarea montorilor în afara zidului pentru a
prinde blocul sau cablul macaralei este interzisa.

1424. Desprinderea blocului de cârligul macaralei se face numai dupa asezarea lui definitiva pe zid, dupa
controlarea pozitiei verticale si numai de pe schele mobile special construite.

1425. Se interzice circulatia personalului muncitor pe blocurile proaspat zidite sau elementele prefabricate
nerigidizate, precum si încarcarea lor cu materiale si alte sarcini.

1428. Spatiile de trecere obligatorii ale elementelor prefabricate spre locul de montaj trebuie sa permita
manevraea lor normala, fara pericol de atingere de alte constructii existente sau de retele electrice. Traseul pe
care îl urmeaza elementul în miscare va fi stabilit cu precizie, înainte de începerea transportului si montajului, si
amenajat în consecinta.

1427. În functie de procesul tehnologic de montaj adaptat la utilajele foIosite, de locul de depozitare a panourilor
mari, de modul de transport al panourilor în depozit, din depozit la depozitul de santier, din depozitul de lânga
obiect la locul de montaj, seful de santier va studia si indica - în scris - conducatorului punctului de lucru,
pericolele posibile de accidentare si masurile ce trebuie luate pentru evitarea lor.

Pericolele se pot datora, de exemplu, unei executii gresite a dispozitivelor din fabricatie, unor defecte ascunse ale
dispozitivelor de prindere, defectiunilor în executia panourilor mari, defectiunilor dispozitivelor de ridicare cu care
este dotat mijlocul de ridicare, suprasolicitarii utilajului de ridicat, lovirii în timpul transportului a panoului de alte
elemente, defectiunilor sau neluarii masurilor de asigurare contra deplasarii mijloacelor de transport în timpul
prinderii panoului, depozitarii incorecte sau prabusirii rastelelor de depozitare etc.

1428. Dispozitivele de agatare a elementelor prefabricate de dimensiuni mari pot fi cabluri legate direct la cârligul
macaralei sau grinzi si cabluri care sa asigure echilibrarea elementului în momentul ridicarii.

Dispozitivele vor fi verificate zilnic de seful punctului de lucru, iar cele defecte vor fi înlocuite imediat cu altele noi.
Periodic cablurile si cârligele de prindere vor fi înlocuite, pentru a preveni ruperea lor datorita obosirii materialului.

1429. Cârligul macaralei va avea o siguranta pentru a împiedica iesirea necomandata a dispozitivlui de prindere.

1430. Se va urmari ca pe piesele ce se monteaza sa nu existe corpuri straine care în timpul transportului ar putea
cadea si provoca accidente.

1431. Conductorii electrici afIati în apropierea locului de montaj al elementelor vor fi deviati provizoriu, iar în
timpul montajului se va întrerupe curentul.

1432. Pentru montarea elementelor prefabricate spatiale si a altor elemente prefabricate cu suprafete mari, pe
lânga normele de protectie a muncii prevazute în normele comune din celelalte capitole, vor trebui respectate
normele specifice de protectie a muncii, pe care proiectantul elementelor e obligat sa le întocmeasca.

1433. Toate armaturile, ancorele care nu mai au de îndeplinit nici o functie dupa montarea elementelor
prefabricate, vor fi taiate sau îndoite, astfel ca sa nu constituie piedici în drumul personalului muncitor.
 1434. Toate operatiile auxiliare ca: vopsitorii, unele imbinari etc. care se pot efectua înainte de montare, se vor
executa la sol, pentru a se evita lucrul la înaltime.

Montarea utilajelor tehnologice

1435. Pe timpul ridicarii si montarii, elementele în miscare ale utilajelor tehnologice se blocheaza.

1436. Utilajele si sculele electrice folosite la montaj, precum si scheletul utilajelor tehnologice pe care se lucreaza
cu acestea, vor fi conectate la centura de împamântare.

1437. Schelele si scarile necesare pentru a fi montate pe utilajele tehnologice, în scopul executarii unor lucrari de
îmbinari sau finisaj, se vor monta înaintea ridicarii lor .

Daca aceasta nu se poate face din considerente tehnologice, se vor folosi schele suspendate, conform detaliilor
date prin proiect. Personalul muncitor care lucreaza pe acestea este obligat sa foloseasca centuri de siguranta
legate de elementele solide ale constructiei sau instalatiei.

1438. Este intezisa sprijinirea schelelor si podestelor pe utilajele tehnologice în curs de montare.

1439. În cazul în care este necesar sa se execute lucrari de montaj cu ajutorul unor scule mecanice, sub utilajele
tehnologice în curs de montare sau pe acestea, se vor lua masuri de sprijinire a utilajelor tehnologice, astfel încât
sa se evite posibilitatea producerii unor accidente de munca.

1440. Canatele si golurile subterane executate pentru montarea utilajelor tehnologice si care ramân deschise se
vor îngradi si acoperi cu podete rezistente.

1441. Verificarea coincidentei gaurilor de bolturi sau nituri se va efectua numai cu domuri metalice. Se interzice
efectuarea verificarii cu mâna libera.

1442. La executarea lucrarilor de gaurire, personalul muncitor va folosi perii mataliee sau cârlige, pentru
degajarea spanului rezultat.

1443. Pentru încercarea utilajelor tehnologice la mers în gol sau sub sarcina, în mod obligatoriu se vor asigura
urmatoarele conditii:

a. iluminatul corespunzator;

b. îndepartarea personalului muncitor din zona periculoasa;

c. asigurarea dispozitivelor de protectie;

d. îndepartarea obiectelor straine de pe suprafata sau din interiorul utilajului;

e. ungerea si reglarea pieselor mobile ale utilajelor tehnologice;

f. existenta si buna stare de functionare a tuturor aparatelor de siguranta, control si masura, prevazute în
proiecte;

g. avertizarea zonelor de lucru periculoase si organizarea corespunzatoare a pazei la efectuarea probelor teh
nologice.

1444. Personalul muncitor care ia parte la încercarea utilajelor tehnologice va fi instruit asupra modului lor de
functionare.

1445. Înainte de revizia sau reparatia ce se excuta, dupa prima proba, utilajul tehnologic trebuie deconectat de la
reteaua electrica sau alta sursa de energie.

Pe utilaj se va afisa: "Utilaj în revizie. Se interzice punerea în functiune".

Montarea constructiilor metalice

1446. ConStructiile metalice cu înaltime foarte mare, asezate în pozitie verticala, vor fi imediat consolidate cu
ancore, care vor fi îndepartate numai dupa fixarea definitiva în conformitate cu proiectul acestor constructii.
 1447. Lucrarile de fixare, nituire si sudare a constructiilor de otel la înaltime se vor executa de pe schele fixate
solid de constructiile respective sau suspendate de ele.

Pentru trecerea de la o ferma la alta se vor amenaja podete îngradite. Se interzice mersul pe talpa superioara a
fermelor si a grinzilor caii podurilor rulante, ca si pe elemente de legatura (contravântuiri, diagonale, pene) ale
fermelor. Trecerea pe talpile inferioare ale fermelor si ale grinzilor caii podurilor rulante este permisa numai în
cazul în care exista un cablu rezistent si bine întins de-a lungul fermei sau grinzii respective, de care sa se prinda
capatul frânghiei centurii de siguranta pe care o poarta muncitorul.

1448. Lucrarile de montare a luminatoarelor, care se executa separat de lucrarile de montare a fermelor de
acoperis, se vor executa de pe podine, asezate pe penele fermelor, sau de pe podetele de trecere dintre ferme.
În cazul în care nu se pot aranja podine de lucru si schele, aceste lucrari vor fi încredintate unor muncitori
specializati în efectuarea lucrarilor la înaltime, echipati cu centuri de siguranta. În acest caz, efectuarea lucrarilor
se va face numai în conformitate cu proiectul de organizare a acestor lucrari.

1449. Este interzisa lasarea în stare suspendata a elementelor de constructie în curs de ridicare. Desprinderea
dupa montare a elementelor se admite numai dupa controlul stabilitatii lor, realizata dupa cum urmeaza:

a. pentru stâlpi, numai dupa ce acestia au fost fixati cu cel putin patru buloane de ancorare;

b. pentru ferme de acoperis, numai dupa ce acestea au fost fixate cu pene si contravântuiri de fermele montate si
fixate anterior;

c. pentru grinzile caii padurilor rulante si a fermelor, numai dupa ce au fost fixate de stâlpi cu un numar egal cu
cel putin 50% din numarul gaurilor pentru nituri sau buloane prevazute în proiect;

d. pentru elementele fixate prin sudura, numai dupa ce au fost fixate cu toate buloanele de montaj prevazute în
proiect.

1450. Lucrarile de montare a constructiilor din tole (rezervoare, recipiente pentru gaze, preâncalzitoare de aer
etc.), ca si a conductelor de gaze la o înaltime mai mare de 2 m, trebuie executate de pe podine de lemn asezate
pe schele confectionate în conformitate cu prevederile din prezentele norme.

În cazul înaltimilor mai mici de 2 m, se admite lucrul pe podine asezate pe capre.

1451. Desprinderea dispozitivului de ridicare pentru lucrarile indicate la punctele anterioare este admisa numai
dupa ce elementele au fost fixate dupa cum urmeaza:

a. Ia constructii solidarizate prin nituri cu un numar de buloane reprezentând cel putin 20 % din numarul total de
gauri prevazute în proiect, repartizate uniform de-a lungul întregului contur;

b. Ia constructii sudate, prin buloane de montaj în toate punctele fixate prin proiect;

c. Ia conducte, cu ajutorul buloanelor la toate locurile de fixare sau prin cusaturi sudate pe o portiune de cel putin
20 % din lungimea totala a cusaturii prevazute în proiect;

d. executarea învelisurilor la constructiile metalice se va realiza în conformitate cu prevederile din prezentele

norme.

1452. La montarea constructiilor metalice, muncitorii vor avea, pe lânga centura de siguranta, frânghii si
încaltaminte nealunecoasa (cu talpa subtire).

1453. Este interzisa stationarea sub obiectele ce se monteaza, pâna la fixarea buloanelor, a dornurilor si a
penelor.

1454. Ori de câte ori muncitorii se gasesc în situatii periculoase sau grele de echilibru (înaltimi mari etc.),
dispozitiile de serviciu se vor da cu tot calmul si fara semne stridente care le-ar putea produce vreo emotie sau
le-ar distrage atentia de la mentinerea echilibrului, în scopul prevenirii oricarui fel de accident de munca.

1455. Planurile înclinate pentru ridicarea de confectii mari sau echipamente grele, vor fi executate solid si
verificate des. Ele vor avea Iatimea de peste 1 m, cu parapet si sipci transversale pentru usurarea urcarii
muncitorilor. Aceste sipci vor fi batute numai la marginea planului înclinat, lasând mijlocul neted, pentru a permite
trecerea greutatilor în sus.
 Înclinarea maxima a planului va fi de cel mult 1/3.

[top]

CAPITOLUL 32

Sudura

Reguli generale

1456. La lucrarile de sudura nu sunt admisi decât muncitori calificati care au absolvit cursuri de specialitate, au
facut un instructaj special de tehnica a securitatii si au vârsta de peste 18 ani.

1457. Fiecare sudor va fi supus cel putin o data pe trimestru unei examinari privind executarea sudurilor si
controlului cunostintelor de tehnica a securitatii.

În cazul întreruperii lucrului mai mult de trei luni, sudorii vor fi reexaminati înainte de a intra în productie.

1458. Persoanele care executa lucrari de sudura trebuie sa fie dotate cu echipamentul de lucru si protectie
prevazut în normative, în functie de procedeul de sudura aplicat, având obligatia sa foloseasca acest echipament
în timpul lucrului.

1459. La sudura oxiacetilenica în recipiente si rezervoare închise, se va verifica minutios etanseitatea furtunurilor.
La aparitia celei mai mici scapari de gaze se va întrerupe imediat lucrul.

1460. Sudarea si taierea rezervoarelor si vaselor în care au fost Iichide inflamabile si chimicale este permisa
numai dupa spalarea acestora cu apa calda sau abur. Înainte de începerea lucrarilor de sudura la recipientele
respective - dupa spalare - acestea se vor umple cu apa pâna aproape de zona de sudare, iar spatiul neacoperit
cu apa va trebui sa comunice cu atmosfera. Aceste lucrari se vor executa numai sub supravegherea sefului de
santier sau a unui tehnician de specialitate.

1461. Când se executa lucrari în vase închise în pozitie culcata sau în genunchi, sudorii trebuie sa se aseze pe
un covor de cauciuc captusit cu pâsla mpregnata în material ignifug. Sudorul va purta o centura de siguranta de
care se va lega o funie al carei capat va fi tinut de muncitorul care se gaseste în afara vasului.

1462. La lucrarile în puturi, se va controla daca în interior nu se afla amestec explozibil sau dioxid de carbon în
proportie periculoasa.

1463. Se interzice executarea lucrarilor de sudura sub cerul liber pe timp de ploaie.

1464. La executarea lucrarilor de sudura pe schele sau platforme la înaltime, se vor lua masuri de securitate, atât
pentru sudor, cât si pentru utilaj, pentru a nu cadea, iar schelaria din lemn se va proteja cu foi de tabla sau
azbest contra unui eventual incendiu.

1465. Sudorii care lucreaza la înaltime vor fi dotati cu centuri de siguranta, ale caror cordite trebuie sa fie din
cânepa sau piele, si cu cutii speciale pentru pastarea electrozilor.

1466. În spatiile unde exista gaze infalmabile sau în apropierea rezervoarelor cu materiale usor inflamabile sau
explozive nu este permisa sudarea (electrica sau autogena), si nici lucrul cu foc deschis sau corpuri
incandescente. De asemenea, nu este permisa sudarea în încaperi unde sunt depozitate produse inflamabile ca:
petrol, benzina, vopsele nitro, diluanti etc.

Sudura electrica

1467. La sudarea electrica se vor respecta masurile prevazute în normele de tehnica a securitatii la instalatiile
electrice de joasa tensiune, elaborate de Ministerul Energiei Electrice, si în standardele de stat în vigoare privind
transformatoarele de sudura.

1468. La punctele de sudura, întreaga instalatie electrica va fi conectata la retea printr-un întrerupator de
protectie si va fi legata la priza de pamânt, pentru prevenirea electrocutarii.
 1469. Toate elementele metalice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru (carcasa, miezul
transformatorului etc.) si masa de lucru, se vor lega la instalatia de productie prin legare la pamânt sau la nul.
Instalatia de legare la pamânt va avea o rezistenta mai mica de 4 ohmi.

1470. Mesele de lucru vor fi instalate în cabine separate - câte o masa de fiecare cabina - sau despartite prin
paravane, si vor fi legate la centura de împamântare.

1471. Când necesitatile impun ca mesele de lucru sau instalatiile de sudura electrica sa fie miscate si în incinta
atelierelor sau pe santier, trebuie sa se respecte urmatoarele masuri:

a. izolarea conductorilor;

b. legarea la pamânt a transformatorului, a mesei de lucru si a piesei;

c. locul de lucru sa fie închis prin paravane de protectie de cel putin 1,5 m înaltime.

1472. Instalatiile de sudura electrica vor fi prevazute cu scheme si instructiuni, explicând rostul fiecarei piese si
modul de functionare.

1473. Instructiunile scrise privind protectia muncii la lucrarile de sudura electrica vor fi predate celor interesati si
afisate vizibil la locurile de munca.

1474. În cazul transformatoarelor de sudura, se vor indica vizibil bornele pentru tensiunea din primar (joasa
tensiune), precum si bornele din secundar pentru conectarea cablurilor, a clestelui de sudura si a piesei de sudat
(aceasta pentru a se evita schimbarea legaturii care ar putea duce la tensiuni foarte mari la clestele de sudura).

1475. Tensiunea la bornele transformatoarelor si generatoarelor de sudura, la mersul în gol, nIu va depasi 70 V
în curent alternativ si 110 V în curent continuu.

1476. Placile de borne de la aparatele de sudura vor fi bine protejate contra atingerilor accidentale, iar bornele
vor fi bine fixate pe o placa izolanta. Se vor controla buloanele si piulitele de fixare.

1477. Izolatia cablurilor de sudura va fi controlata cu atentie si se va opri functionarea instalatiei care are
cablurile defecte.

1478. Lungimea cablului de Ia tabloul de distributie la masina de sudat va fi de cel putin 2 m, iar de la masina la
piesa de sudat va fi de cel putin 10 m.

1479. Tabloul de distributie va fi prevazut cu sigurante calibrate pentru instensitatea ceruta de bobinajului primar
al masinii de sudat. Busoanele cu fuziibile ce se ard se vor înlocui numai cu altele calibrate, si în nici un caz cu
un numar de fire de sârma (Iita) ,Ia apreciere.

1480. Instalatiile de sudura electrica vor fi prevazute cu aparate de pornire si reglaj, precum si cu aparate de,
masura si control, pentru a se putea supraveghea în permanenta functionarea instalatiei.

1481. Înainte de începerea lucrului, electricianul de întretinere va revizui starea izolatiei grupului electrogen sau
transformatorului de sudura, atât în ceea ce priveste izolatia bobinelor fata de carcasa (masa si pamânt), cât si în
ceea ce priveste izolatia între înfasurarea primara si cea secundara de la transformatoare.

1482. În încaperile unde exista o instalatie de legare la pamânt reglementara, agregatele de sudura folosite
temporar în aceste încaperi pot fi conectate la instalatia existenta de legare la pamânt a utilajelor din instalatia
existenta.

1483. La începutul lucrului se vor instala paravane protectoare, pe care se vor afisa placarde avertizoare cu
urmatorul continut „Nu te apropia. Nu privi flacara cu ochii neaparati”.

1484. Ajutorii sudorilor si lucratorii care lucreaza în interiorul locului de sudura împrejmuit cu paravane, trebuie sa
aiba aceleasi dispozitive de protectie ca si sudorii.

1485. În timpul lucrului, sudorii îsi vor acoperi fata cu masca de sudura prevazuta cu filtre-Ientile de sticla
speciale contra radiatiilor arcului voltaic. Este interzis a se folosi sticla afumata sau vopsita în locul filtrelor de
sticla.
 Înainte de aprinderea arcului voltaic, sudorul este obligat sa previna persoanele din apropiere.

1486. Mastile de protectie trebuie sa acopere toata fata sudorului si sa fie confectionate din materiale usoare si
rau conducatoare de caldura.

1487. La terminarea lucrului sau la o parasire temporara se va opri curentul electric si se vor scoate aparatele de
sub tensiune.

1488. Se interzice sudorului sa îmbrace salopetele umede, murdare, îmbâcsite de praf metalic sau materiale
inflamabile ca ulei, grasimi, petrol, etc.

148. Sudorul va purta pe cap o casca de protectie cu capison, care îl va proteja împotriva stropilor de metal topit
ce sar în timpul sudarii.

În cazul lucrului în afara atelierului de sudura (pe santier), este obligatorie purtarea castii de protectie.

1490. Corpurile motoarelor-generatoare (agregatelor de sudura), ale transformatoarelor si ale regulatoarelor, si

bancurile instalate - atât cele stabile, cât si cele provizorii - trebuie sa fie legate la instalatia de protectie prin
legare la pîmânt sau legare la conductorul de nul al instalatiei de protectie din unitatea respectiva.

Legarea la pamânt se va face cu cabluri electrice de cupru sau otel galvanizat, prevazute cu papuci, pentru
realizarea unui contact sigur.

Sectiunea conductorilor de legare la instalatia de protectie a conductorilor, precum si instalatia de protectie

însasi, trebuie sa satisfaca conditiile din normele si instructiunile în vigoare (diametrul minim: 16 mm 2.)

1491. Daca obiectul de sudat nu are contact metalic cu bancul de sudare legat la pamânt, însusi obiectul supus
sudarii va fi legat la pamânt.

1492. Daca lucrarile se executa în mod ocazional, legarea la pamânt trebuie executata înainte de începerea
lucrului, iar contactul cu pamântul va fi scos dupa terminarea operatiei de sudare.

În acest caz, legarea la pamânt se realizeaza cu ajutorul conductorilor flexibili înzestrati cu cleme cu surub de
fixare, care sa asigure un contact perfect cu locul de legatura.

Conductorul pentru legarea la pamânt trebuie sa fie legat la priza de pamânt la o distanta cât mai mici posibil de
locul în care se afla instalatia de sudare.

1493. Instalatia legata la retea, care alimenteaza transformatoarele sau agregatele de sudura, trebuie sa
îndeplineasca prescriptiile generale cerute instalatiilor electrice din încaperile de productie.

Este interzisa asezarea cablurilor în santuri comune cu conductele si furtunurile pentru sudarea cu gaze, precum
si în imediata apropiere a lor.

Cablurile mobile servind la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudare trebuie sa fie flexibile si izolate.

Cablurile mobile vor fi protejate contra stropilor de metal topit si a deteriorarii lor mecanice.

1494. Agregatele de sudura - Ia fel ca si orice instalatie electrica - trebuie sa fie în permanenta sub
supravegherea specialistilor în materie, iar montarea si repararea lor trebuie facuta numai de catre electricieni
specializati.

1495. Mânerele port-electrozilor trebuie sa fie construite astfel, încât sa asigure strângerea puternica si înlocuirea
rapida a electrozilor. Mânerul port-electrodului trebuie sa fie confectionat dintr-un material rezistent la caldura,
izolant electric si rau conducator de caldura.

1496. Este interzisa folosirea port-electrozilor Ia care izolatia este deteriorata.

1497. La transformatoare de sudura folosite în locuri periculoase si foarte pericuIoase se vor prevedea mijloace
pentru întreruperea tensiunii în vederea înlocuirii electrodului de sudura.

1498. Nu se permite executarea lucrarilor de sudura cu mânecile scurte sau suflecate, cu gulerul descheiat etc.
 1499. La curatirea zgurei fierbinti a cusaturilor de sudura (care se face cu ciocanul si cu dalta), sudorii vor folosi
în mod obligatoriu masca de sudura cu geamuri de sticla incolora (transparenta).

1500. În timpul executarii lucrarilor de sudura electrica în încaperi umede, sudorul trebuie sa stea pe o platforma
izolanta sau pe un covoras de cauciuc, iar schimbarea electrodului sa se faca numai cu intreruperea tensiunii.

1501. Se permite sudorilor, în mod execeptional, folosirea scarilor sprijinite sau atârnate, cu conditia ca acestea
sa satisfaca toate conditiile de tehnica a securitatii.

Scarile vor fi fixate de elemente imobile si nu vor fi folosite decât pentru executarea unor lucrari mici, de scurta
durata. Sudorul nu va sta pe ultima treapta si va purta centura de siguranta.

1502. Când lucrarile se executa la o înaltime mai mare de 1,5 m, sudorul este obligat sa poarte centura de
siguranta, fixata de un element imobil si rezistent, numit punct fix.

1503. Daca se lucreaza pe o platforma suspendata, cablurile de sustinere trebuie sa aiba rezistenta suficienta si
platforma sa fie bine fixata pe reazeme sigure; în jurul platformei trebuie sa existe balustrada de protectie.

1504. În timpul executarii lucrarilor de sudura, în interiorul rezervoarelor, pe lînga cele enumerate mai sus, sudorii
vor folosi în plus: un covoras de cauciuc electroizolant, de dimensiuni suficiente, si cizme de cauciuc
electroizolante.

1505. Rezervoarele în care se executa sudura electrica trebuie ventilate în vederea evacuarii gazelor, fumului si
caldurii, provenite din procesul de sudare.

În cazul când ventilatia nu asigura conditii satisfacatoare în ceea ce priveste absenta substantelor nocive si
continutul de minimum 17% oxigen în aer, se va folosi o masca izolanta cu furtun flexibil, al carui capat liber va fi
lasat în exterior, într-un loc cu aer curat si fara posibilitati de viciere.

1506. lIuminarea locului de sudura din interiorul cazanelor etc. poate fi naturala sau artificiala, cu ajutorul luminii
difuzate sau reflectate de o sursa, aflata în afara cazanului sau rezervorului. Când nu este posibila realizarea
unui astfel de iluminat, se permite iluminarea arificiala cu ajutorul Iampii electrice portative cu tensiunea de 12 V.

1507. Sudorul care lucreaza în rezervor va purta o centura de siguranta, legata cu o frânghie al carei capat liber
se va afla în exterior, sub supravegherea unui muncitor special însarcinat. Acesta din urma trebuie sa stea în asa
fel, încât sa-l vada si sa-l auda pe sudor si sa aiba la îndemâna întrerupatorul pentru cazul când ar fi necesara
întreruperea tensiunii sau scoaterea sudorului afara.

1508. Pentru executarea lucrarilor de sudura în interiorul rezervorului, în functie de conditiile de lucru, se fac
întreruperi periodice ale lucrului prin iesirea muncitorului din rezervor.

1509. Se vor respecta întocmai masurile generale de tehnica a securitatii, prevazute în paragrafele anterioare.

1510. Radiatiile electrice de sudura cu gaz protector inert fiind mai reduse si mai putin bogate în raze ultraviolete
si luminoase, sudorii vor purta ochelari de protectie având sticle cu o coloratie mai slaba.

1511. Buteliile pentru pastrarea argoriului tehnic vor fi vopsite în culoare neagra, având o banda alba la partea
superioara, acolo unde începe calota tubului. Pe calota se va afla inscriptia: "Argon tehnic".

1512. Buteliile pentru pastrarea argonului pur se recunosc prin faptul ca jumatatea superioara este vopsita în alb,
iar cea inferioara în negru, pe calota se afla scris "Argon pur".

1513. Buteliile pentru pastratea heliului se vopsesc în culoarea maron si poarta inscriptia "Heliu", scrisa cu
vopsea alba.

1514. Îndepartarea apei condensate din butelie se va executa numai de catre doi oameni, care vor scoate mai
întâi capacul si busonul si apoi vor rasturna butelia, care va fi sprijinita în partea de reazem a colectorului.
Robinetul se deschide prin rotirea buteliei în jurul axei sale, pâna ce începe sa curga apa. În momentul când nu
mai curge apa, se închide robinetul prin învârtirea buteliei spre dreapta Dupa aceasta, se îndreapta butelia cu
robinetul în sus si se fixeaza în pozitie verticala.

Sudura autogena
 Generatorul de acetilena

1515. Generatorul de acetiiena va fi construit din tabla de otel cu o grosime corespunzatoare presiunii la care
lucreaza, dar nu mai subtire de 1 mm. EI va avea aplicata o placa de timbru conform normelor stabilite de
Inspectia pentru Controlul Instalatiilor de Ridicat, si va fi prevazut cu dispozitive care sa nu permita depasirea
presiunii prescrise, o supapa hidraulica si un epurator de gaz. Generatorul de acetilena se executa de catre o
unitate specializata în acest scop.

1516. Orice tip de generator de acetilena trebuie sa asigure reglarea automata a productiei de acetilena în
functie de consum.

1517. Se interzice depozitarea carbidului în apropierea generatoarelor.

1518. La încarcarea si descarcarea generatoarelor se vor respecta urmatoarele:

a. se vor îndeplini întocmai instructiunile prescrise de fabrica

constructoare;

b. dupa fiecare descarcare a sertarelor si a cosurilor, acestea vor fi bine spalate si uscate;

c. încarcatura de carbid si granulatia vor trebui sa corespunda indicatiei de pe generator;

d. spargerea carbidului se va face sub prelata, sau lucratorul care face operatia va purta ochelari de protectie;

e. Ia generatoarele la care apa de racire este folosita si la descompunerea carbidului, apa trebuie schimbata cel
putin o data pe schimb; daca apa de racire nu ia parte la reactie, se va schimba cel putin o data pe luna,
compleându-se periodic cantitatile evaporate;

f. dupa încarcare, se va verifica nivelul de apa din generator si în sigurantele hidraulice cu ajutorul plutitorului
gradat si al robinetului de control;

g. înainte de utilizare, eventualele amestecuri de gaze si aer se vor evacua în atmosfera astfel:

- în cazul instalatiilor fixe, printr-o conducta instalata în acest scop, care sa depseasca acoperisul cu cel putin 2
m;

- în cazul generatoarelor transportabile, pe locul de munca, la o distanta de cel putin 10 m, se vor interzice orice
flacara sau corpuri incandescente.

1519. Namolul de carbid scos din aparat va fi îndepartat si depozitat în aer liber, la cel putin 25 m distanta, într-un
loc anume destinat. Namolul nu se va evacua în canale. Groapa de namol va fi împrejmuita cu un parapet înalt
de 1 m si se vor monta pe parapet placute avertizoare.

1520. Încalzirea apei de racire la generatoarele sistem "apa peste carbid" nu trebuie sa treaca de 60 oC.

1521. Presiunea din generatoare nu va depasi 1,5 kgf/cm 2, pentru a se evita formarea criblurii de calciu si
explozia prin autoaprindere.

1522. Generatoarele vor fi tinute în perfecta stare de curatenie si functionare. Se interzice folosirea
generatoarelor care prezinta defecte. Sigurantele hidraulice si supapele de siguranta vor fi controlate chiar în
timpul lucrului. Este interzis a se înlocui robinetele defecte prin depuri de lemn, capace însurubate etc.

1523. Nu este permis sa se foloseasca generatoare tip balon, care prezinta pericol de explozie prin
autoaprindere.

1524. La încalzirea din orice cauza a generatorului si la ridicarea presiunii, el va fi racit cu apa sub forma de
ploaie, iar daca a înghetat, se va dezgheta numai cu apa calda.

1525. La oprirea temporara a generatorului de acetilena, se vor închide robinetele conductelor de apa si robinetul
de admisie a acetilenei în supapa de siguranta.
 1526. Alimentarea cu carbid a generatorului se va face numai dupa descompunerea completa a ancarcaturii
anterioare.

1527. Curatirea si spalarea generatorului se va face numai la lumina zilei si dupa evacuarea gazelor din
generator si din anexe, prin umplerea cu apa.

1528. Este interzis a se apropia de generator cu tigari aprinse, corpuri incandescente etc. Ia o distanta mai mica
de 10 m, si a se sprijini cablurile electrice si arzatoarele (brenerele) pe corpul generatorului. Generatorul de
acetilena va fi împrejmuit cu un gard din panouri metalice, pe care se vor monta tablite avertizoare.

1529. În caz de aprindere, pentru stingerea generatorului se va folosi nisip, pîmânt, ori stingatoare speciale cu
praf si spuma, în nici un caz nu se va folosi apa.

1530. Toate generatoarele din exploatare vor avea supape hidraullce.

1531. Nu se va Iasa fara supraveghere un generator încarcat.

1532. La terminarea lucrului, generatorul va fi golit de gaz si de reziduuri.

1533. Generatoarele se vor transporta numai demontate, si dupa ce au fost bine curatate.

1534. Scopul supapei hidraulice de siguranta este de a nu permite patrunderea suflului exploziei, a flacarii si a
oxigenului în generator sau în instalatia de gaze combustibile, la întoarcerea flacarii.

1535. O supapa de siguranta nu poate servi decât un singur aparat de sudura sau generator.

1536. Supapele de siguranta vor corespunde presiunii si debitului la care urmeaza sa fie folosite.

1537. Supapa de siguranta va fi tinuta în perfecta stare de curatenie, iar nivelul apei în supapa trebuie verificat la
începerea lucrului si în timpul lucrului. De asemenea se va verifica dupa fiecare întoarcere de flacara. Controlul
nivelului apei în supapa de siguranta se va face cu robinetul dintre supapa si generator inchis, pentru ca
presiunea gazului din generator sa nu influenteze, nivelul apei din supapa de siguranta.

1538. Supapa hidraulica de siguranta trebuie examinata, curatata si spalata în interior cel putin o data pe luna.
Etanseitatea supapei trebuie controlata cei putin o data pe luna, cu apa cu sapun.

1539. Pe timp de iarna, la lucrarile de sudura în aer liber sau în încaperi neîncalzite, dupa terminarea lucrului se
va evacua apa din supapa. La temperatura aerului sub 0°C, daca se lucreaza, se va înlocui apa cu o solutie
apoasa de clorura de sodiu sau clorura de calciu.

Reductoarele de presiune

1540. Înainte de punerea în functiune, reductoarele vor fi verificate sub presiune si în cazul când nu sunt etanse
nu vor fi folosite. De asemenea, se înlatura reductoarele la care suruburile, filetele si manometrele sunt defecte.

1541. Înainte de montare, reductoarete vor fi suflate cu o cantitate mica de gaz sub presiune, pentru îndepartarea
pulberei interioare în timpul deschiderii robinetului de gaz al recipientului, lucratorul nu va sta în dreptul
reductorului, înainte de deschidere, resortul de reglaj al reductorului va fi desfacut complet, si numai dupa
deschiderea robinetului recipientului se va regla presiunea necesara, prin suruburi de reglaj.

1542. Dupa o folosire mai îndelungata, membrana de cauciuc trebuie înlocuita, deoarece devine rigida în timp.

1543. Reductoarele de presiune vor fi ferite de lovituri.

1544. Reductoarele de oxigen vor fi ferite de grasimi. În cazul când se constata urme de grasimi, ele vor fi
înlaturate cu alcool dicloretan sau tetraclorura de carbon.

1545. Daca îngheata, reductorul va fi dezghetat cu apa calda curata sau prin aplicare de cârpe curate, înmuiate
în apa încalzita la 70-80°C.

1546. Reductoarele vor fi vopsite cu aceeasi culoare cu care este vopsit recipientul gazului respectiv.

Robinetele cu ventil ale recipientelor transportabile pentru gaze sub presiune.

 1547. Se interzice atingerea robinetelor si conductelor de oxigen cu unsori, uleiuri sau alte substante grase.

1548. Se interzice folosirea miniului de plumb sau a altor vopsele pentru etansarea robinetelor sau capacelor
protectoare.

1549. Suprafetele de contact aIe robinetelor si filtrelor de însurubare se vor tine curate; gamiturile de etansare
vor fi confectionate numai din fibra.

1550. Robinetele vor fi protejate cu capace contra loviturilor, manipularea lor va fi numai manuala sau cu chei ce
se aplica pe rozeta.

1551. Încercarea etanseitatii robinetelor de gaze combustibile se face numai cu apa sapunita.

1552. Demontarea si repararea robinetului cu ventil al recipientului de gaz, nu poate fi facuta decât numai de
personal autorizat în mod special (chiar si în scopul înlocuirii garniturilor).
Aparatul de suduri (arzatorul)

1553. La aprinderea arzatorului pentru sudura se va deschide întâi robinetul de oxigen, apoi robinetul de gaze,
combustibile (acetilena, hidrogen etc.) si se va aprinde imediat dupa care, se regleaza, dupa necesitate. La
stingere se procedeaza invers.

1554. În cazuln în care arzatorul se încalzeste în timpul lucrului, se închide robinetul gazului cormbilstibil si, cu
robinetul de oxigen putin deschis, se va introduce arzatorul într-o galeata cu apa pentru a se raci.

1555. Înainte de începerea lucrului, sudorul va controla daca instalatia este în buna stare.

1556. Daca în timpul lucrului se constata ca instalatia nu fun.ctioneaza normal (sunt scapari de gaze, întreruperi,
pocnituri etc.) se închid robinetele de gaze, se verifica instalatia, se pune în ordine, si q numai dupa aceea se va
relua lucrul.

1557. Daca flacara se întoarce în arzator, cu tendinta de a se duce spre generator sau spre conductele de gaze
combustibile (fara flacara), ceea ce se constata prin pocnituri în arzatorul de sudat si o încalzire rapida, se închid
imediat toate robinete. În asemenea cazuri se va controla si nivelul apei în supapa de siguranta, si numai dupa
completarea apei, dupa racirea si verificarea arzatorului, se va relua lucrul.

Furtunurile de cauciuc

1558. Furtunurile nefolosite se pastreaza în locuri uscate, racoroase si întunecoase.

1559. Furtunurile de cauciuc folosite la aparatele de sudura vor avea lungimea necesara, dar de minimum 10 m.

1560. Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective se va face numai prin coIiere metalice bine strânse,
pentru a nu se desprinde sau a nu produce scapari de gaze.

1561. La furtunurile pentru acetilena, controlul etanseitatii se va face cu apa sapunita.

1562. În timpul lucrului, furtunurile trebuie sa nu fie calcate, îndoite sau arse în timpul sudurii de particule de
metal topit.

1563. Se interzice asezarea furtunurilor lânga corpuri fierbinti, foc, diverse surse de caldura sau instalatii electrice
sub tensiune.

1564. Furtunurile pentru acetilena se vor spala din timp în timp, în raport cu intensitatea de întrebuintare,
folosindu-se apa si sapun.

1565. Înainte de punerea în functiune, furtunurile vor fi suflate cu aer sub presiune, pentru curatirea de eventuale
impuritati, si apoi spalate cu apa sapunita.

1566. Nu este permis a se folosi furtunuri pentru acetilena în locul celor pentru oxigen.

1567. În cazul ca furtunul de cauciuc pentru oxigen se aprinde, se va închide imediat robinetul-ventil al buteliei de
oxigen.
 1568. Furtunurile folosite vor corespunde standardelor în vigoare.

Recipiente transportabile pentru gaze sub presiune

1569. Recipientele date în folosinta trebuie sa aiba imprimate pe ele, prin poansonare, data ultimei verificari si
data viitoarei verificari. Nu se vor folosi recipiente al caror termen de verificare a fost depasit.

1570. Recipientele vor fi vopsite în culorile indicate în standardele de stat pentru a nu se face confuzii între
recipientele destinate pentru oxigen si cele pentru alte gaze . Manipularea recipientelor cu gaze comprimate se
va face cu atentie, evitându-se lovirea lor, iar transportul pe distante mici se va face cu carucioare speciale,
anume destinate, si nu prin rostogolire.

1572. Transportul pe distante mari se face pe vehicule cu arcuri, luându- se masuri ca sa se evite rostogolirea
sau ciocnirea recipientelor, prin folosirea de stelaje cu juguri din lemn sau alte sisteme.

1573. Capacele protectoare ale robinetelor de la recipiente vor fi însurubate la locul lor, ori de câte ori
recipientele nu sunt folosite sau când acestea sunt goale.

De asemenea, se va avea grija ca robinetul recipientului sa aiba montata rozeta (rotita) de manevrare a
robinetului, fiind interzisa se actiona direct asupra patratului tijei cu clestele sau cu alte scule.

1574. Nu se admite exploatarea recipientelor la care:

a. expirat termenul revizie periodice sau lipsesc poansoanele legale;

b. se constata deranjamente la ventil;

c. se constata deteriorari vizibile, pe corp: turtiri, fisuri, umflaturi, coroziuni pronuntate etc.;

d. lipseste vopsirea cu inscriptiile legale;

e. lipsesc sau sunt deteriorate suporturile de baza.

1575. Recipientele care se folosesc în pozitie verticala vor fi asigurate împotriva rasturnarii. Recipientele pentru
gaze dizolvate (acetiiena) se folosesc numai în pozitie verticala.

1576. Oxigenul din recipient se va folosi pâna ce presiunea din recipient ajunge la circa 2 kgf/cm 2 , dupa care se
va preda la magazie cu ventilul bine închis, cu capul pentru racord si capul de protectie montate.

1577. Este interzis a se transporta recipientele de oxigen cu reductorul montat. De asemenea, este interzisa
stergerea si curatirea ventilelor cu cârpe sau alte materiale de sters are contin grasimi. 1578. Se va evita
încalzirea recipientelor cu gaze comprimate. Recipientele vor fi plasate la distante mai mari de 1 m fata de
radiatoarele de încalzire, si mai mari de 10 m fata de sursele de caldura cu foc deschis.

1579. Robinetele recipentelor se vor deschide progresiv, si nu brusc. Nu se va consuma mai mult de 200 litri pe
minut dintr-un recipient cu oxigen si 20 litri pe minut dintr-un recipient cu gaze dizolvate.

1580. Se interzice încalzirea recipientelor de acetilena dizolvata, pentru a se folosi ultimele resturi. În aceste
recipiente - dupa descarcare - trebuie sa mai existe o presiune restanta de 0,5 kgf/m 2, la temperatura de +25 -
+35°C.

1581. Se interzice folosirea oxigenului din recipiente pentru aerisirea echipamentului de protectie a muncitorilor,
deoarece acesta poate fi îmbibat cu ulei si se poate aprinde.

1582. Utilizarea si repararea recipientelor transportabile se poate face numai de personal calificat si atestat de
organele în drept.

[top]

CAPITOLUL 33

Alimentare cu apa si canalizare

 Reguli generale

1583. Elaborarea proiectelor de organizare a lucrarilor, a regulilor si a fiselor tehnologice, a instructiunilor tehnice,
si a altor documente privind lucrarile de alimentare cu apa si canalizare se va face cu respectarea normelor de
tehnica a securitatii muncii.

1584. Se interzice executarea lucrarilor pentru constructii de acest gen, în cazul când în proiectul de organizare a
santierului nu s-au prevazut principalele masuri de tehnica a securitatii muncii, cât si de igiena industriala.

1585. În timpul executarii lucrarilor, când se constata factori nocivi, emanatii de gaze sau mirosuri provenite din
putrefactie, lucrul se va putea continua numai dupa ce organele de specialitate vor constata natura lor si vor
indica masurile pentru prevenirea accidentelor.

1586. Masurile de tehnica a securitatii muncii privind executarea diferitelor lucrari de constructii hidrotehnice si
foraje, cuprinse în proiectele de organizare a santierului, în regulile si în fisele tehnologice, vor fi comunicate de
conducerea santierului direct celor care conduc si supravegheaza: maistri, ingineri, subingineri, tehnicieni,
mecanici, care deservesc masinile si utilajele proprii sau închiriate.

1587. Masurile de tehnica a securitatii se vor prelucra periodic cu întreg colectivul de munca, tinându-se o
evidenta în legatura cu instructajul facut, cu data la care s-a facut, precum si cu persoanele care au fost instruite.

1588. La locurile de munca unde se pot produce accidente se vor prevedea, în mod obligatoriu, dispozitivele
individuale si dispozitivele de securitate necesare, inclusiv împrejmuirea cu îngradiri de protectie rezistente,
pentru a se evita accesul persoanelor straine pe santier si accidentarea acestora, atât în timpul zilei, cât si
noaptea.

1589. Pe arterele de circulatie intensa, în timpul executarii lucrarilor, vor fi amplasate indicatoare avertizoare
pentru pietoni si vehicule, iar pe timpul noptii se vor asigura semne luminoase la toate punctele periculoase.

1590. Pasajele de trecere a pietonilor, fixate pe arterele principale, acolo unde se executa lucrari de canalizare,
alimentare cu apa sau termoficare, vor fi amplasate pe traseu în numar suficient; pentru a nu crea aglomeratii,
acestea vor fi dimensionate în functie de sarcinile la care vor fi solicitate si de deschiderea santului; de
asemenea, ele vor fi prevazute, în mod obligatoriu, cu balustrade, înalte de 1 m pe ambele parti si bine rigidizate,
pentru a se evita caderile în gol.

1591. Toate masinile, utilajele, sculele, mecanismele si obiectele de inventar care sunt folosite la lucrarile de
constructii hidrotehnice si foraje vor fi în buna stare de functionare. Improvizatiile în aceasta privinta sunt
interzise.

1592. În cazul în care pe un santier de constructii-montaj se executa canalizari si alimentari cu apa, concomitent
cu celelalte lucrari, deschiderea santurilor nu va fi permisa decât în urma elaborarii graficului de executie de catre
executant, cu avizul antreprenorului general.

1593. Pentru contractele ce se încheie la executarea unor lucrari în subantrepriza, se va stabili, în mod
obligatoriu, unitatea careia îi revine sarcina de a lua toate masurile de protectie a muncii la lucrarile ce se
executa.

1594. Conducerea unitatii este obligata sa puna la dispozitia muncitorilor îmbracaminte si încaltaminte de
protectie, precum si dispozitive individuale de protectie, în conformitate cu normativele în vigoare, precum si cu
specificul muncii prestate.

1595. Conducatorului unitatii, sefilor de brigada, maistrilor, le revine obligatia sa controleze, sistematic si
continuu, respectarea prezentelor norme si a instructiunilor de tehnica a securitatii, elaborate pe baza acestor
norme.

1596. Organizarea oricarui santier se va face astfel, încât sa satisfaca toate cerintele tehnice si sanitare.
Amplasamentul pe teritoriul unitatii, constructiile auxiliare, depozitele, locurile de trecere, drumurile de acces,
instalatiile sanitare si baracamentele pentru lucratori vor corespunde cu proiectul aprobat pentru organizarea
lucrarilor ce se executa pentru alimentari cu apa, canalizari si termoficari, si vor avea prevazute toate lucrarile
pentru asigurarea protectiei muncii la fiecare loc de munca.

1597. La toate lucrarile periculoase, atât la locurile de munca, cât si acolo unde este o circulatie mare, se vor
semnaliza pericolele de accidentare, prin semne speciale si placarde, foarte vizibile, atât ziua cât si noaptea.
 1598. Pasajele de nivel vor fi înzestrate cu semne vizibile si bine iluminate în timpul noptii.

1599. Drumurile pentru circulatia vehiculelor si trecerile pentru pietoni vor fi libere, neblocate cu pamânt,
materiale sau utilaje. Acestea vor fi curatate de moloz, gheata si zapada.

1600. Trecerile pentru muncitori, situate pe terenurile în trepte, pe taluzuri cu o înclinare mai mare de 20°, vor fi
prevazute cu rampe de acces sau scari cu balustrade.

1601. Gropile si puturile de foraj de pe teritoriul santierului se vor acoperi sau împrejmui.

1602. Se interzice depozitare a materialelor, utilajelor, a elementelor prefabricate pe locurile de trecere pentru
oameni, pe drumurile de circulatie a vehiculelor, pe vizierele de protectie sau pe platformele de lucru.

1603. Podetele peste gropi si santuri vor fi astfel executate, încât sa asigure circulatia nepericuloasa a oamenilor,
concomitent cu circulatia vehiculelor.

1604. Locurile de trecere pentru oameni peste gropi si santuri se amenajeaza cu podete, având o Iatime de cel
putin 0,8 m, cu balustrade cu înaltimea de 1 m pe ambele parti si cu scânduri pe margine de cel putin 10 cm
latime.

1605. Conductele retelelor temporare de alimentare cu apa sau ale altor instalatii vor fi obligatoriu îngropate în
locurile de încrucisare, cu caile de acces pentru vehicule sau la trecerile pentru persoane.

1606. Se vor stabili dinainte vitezele admisibile pentru circulatia autovehiculelor sau a altor mijloace de transport
pe caile de transport ale santierului, în special pe cele din imediata apropiere a sapaturilor în functie de categoria
drumului, de intensitatea traficului, de starea drumului, de natura straturilor de teren în care se sapa sau în
functie de alte conditii locaIe.

Zonele în care se limiteaza viteza de circulatie, precum si locurile de stationare a mijloacelor de transport vor fi
marcate cu tablite si semne de avertizare,usor vizibile de conducatorii vehiculelor.

1607. Noaptea vor fi luminate drumurile, trecerile pentru persoane, scarile de acces si depozitele, precum si toate
locurile de munca de pe santier. Se interzice lucrul în locurile neiluminate si accesul oamenilor spre aceste locuri.

1608. Utilajele si dispozitivele folosite vor fi astfel instalate, încât sa se asigure stabilitatea acestora si
imposibilitatea unor deplasari necomandate. Toate utilajele ce sunt alimentate cu energie electrica, atât în timpul
pauzei de masa, cât si dupa lasarea lucrului, la terminarea programului, vor fi deconectate de la retea si
asigurate, pentru ca nici o persoana neautorizata sa nu le poata pune în functiune.

1609. Gropile de fundatii si santurile, situate în zone umede, unde se efectueaza epuizmente de apa, vor fi
aparate de infiltrarea acesteia, în vederea evitarii eroziunii la baza taluzurilor si a crearii unor goluri interioare, ce
pot produce surpari.

1610. În zonele de lucru unde au fost montate palplanse de lemn sau metalice si unde se face evacuarea apelor
cu mijloace mecanice, periodic se va verifica de catre sefii de brigada si de maistri, stabilitatea acestor palplanse,
pentru evitarea pericolului de rasturnare, prin erodarea stratului de încastrare a palplanselor.

Sapaturi pentru executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa si canalizare

1811. Înainte de începerea lucrarilor de sapatura se vor analiza studiile geoIogice si hidrologice întocmite la
elaborarea proiectului, pentru a se cunoaste natura si stratificatia terenului, posibilitatile de alunecare a straturilor,
existenta si nivelul apelor subterane.

În functie de aceste elemente se va stabili organizarea executarii lucrarilor de sapatura, utilajele ce se vor folosi,
felul sprijinirilor si al consolidarii lor.

1812. Înainte de începerea sapaturilor se vor stabili existenta lucrarilor de gospodarie subterana, cât si natura lor
(apa, canalizare, cabluri electrice sub tensiune, cabluri de telefoane, conducte de gaze etc.), daca sunt în
functiune, si traseul exact pe care îl urmeaza sub pamânt.

1813. În cazul existentei unor instalatii subterane, muncitorii vor fi instruiti asupra metodelor ce se vor folosi,
pentru a fi feriti de accidente, iar lucrarile se vor desfasura sub supraveghere tehnica, permanenta.
 1814. Începerea sapaturilor se va permite numai în baza unei întelegeri scrise cu unitatile care exploateaza
instalatiile, acestea fiind obligate a indica toate masurile de siguranta.

1815. În amplasamentele cablurilor electrice, ale conductelor principale de apa cu presiune ridicata, ale
conductelor de gaze, nu este permisa întrebuintarea rangilor, a penelor metalice si a altor unelte complet
metalice. Lucrarile se vor executa cu cea mai mare atentie si numai sub supravegherea directa a sefului de
brigada sau a conducatorului punctului de lucru.

1818. Daca în sectorul de lucru se descopera existenta unor instalatii subterane de care nu s-a stiut înainte,
lucrarile vor fi imediat întrerupte, iar personalul evacuat, pâna la identificarea instalatiilor descoperite. Este
interzisa continuarea lucrului înainte de a se lua masurile de protectien ce se impun.

1617. În apropierea cablurilor electrice subterane, lucrarile de sapatura se vor putea continua numai dupa ce
cablurile au fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu este posibila,
saparea pamântului se va face numai cu cazmale de lemn, evitându-se loviturile bruste, si numai sub
supravegherea sefului de brigada sau a ajutorului acestuia.

1618. La lucrarile executate în apropierea conductelor de gaze sau a canalizarii unor fabrici, unde sunt posibile
emanatii de gaze toxice sau inflamabile, muncitorii vor fi preveniti asupra pericolului si instruiti asupra metodelor
de protectie, iar santierul va fi înzestrat cu un numar suficient de aparate pentru detectarea gazelor si cu masti
izolante.

1619. Daca în timpul lucrului se constata aparitia unor gaze periculoase, lucrarile vor fi imediat oprite si muncitorii
evacuati pâna la înlaturarea pericolului (repararea conductelor de gaze defecte, evacuarea gazelor prin pompare
de aer curat etc.).

1620. În cazul când nu se pot îndeparta complet gazele toxice, acestea fiind mai grele decât aerul, muncitorii
care lucreaza în aceste locuri vor purta obligatoriu masti izolante.

1621. Înainte de începerea sapaturilor se vor lua masuri de îndepartare a apelor de suprafata, asigurându-se
scurgerea lor de pe amplasamentul sapaturii, pentru ca se evita eventuala prabusire a malurilor.

1622. Apa subterana care apare în timpul executarii lucrarilor va fi evacuata imediat, prin curgere libera sau
pompare, pentru a nu produce înmuierea pamintului (ceea ce ar conduce la tasari si prabusiri de maluri).

1623. Daca pe amplasamentul sapaturilor vor fi facute defrisari, la doborârea arborilor si scoaterea radacinilor se
vor lua masurile de tehnica a securitatii necesare pentru executarea acestei operatii. La scoaterea din pamânt a
arborilor pe cale mecanica vor fi luate masuri de siguranta, pentru evitarea ruperii eventuale a cablurilor sau a
alunecarii lor de pe buturuga. Înainte de începerea operatiei de scoatere a arborilor, lucratorii vor fi avertizati
printr-un semnal acustic, pentru a se îndeparta de zona periculoasa.

1624. În cazul folosirii de explozivi pentru înlaturarea obstacolelor de pe amplasamentul sapaturii, cum ar fi
blocuri de piatra, fundatii vechi de beton, sau pentru înlaturarea straturilor care nu pot fi sapate cu alte mijloace,
executarea acestor lucrari se va face cu respectarea normelor de tehnica a securitatii privind regulamentele
miniere de exploatare Ia zi a carierelor.

1625. Lucrarile de sapaturi ce se executa în locuri de utilitate publica (strazi, piete, bulevarde etc.) sau în zone de
lucru ale santierelor cu circulatie mare, se vor îngradi cu parapete de cel putin 1m înaltime si se vor monta
panouri cu inscriptii avertizoare. Aceste îngradiri vor fi iluminate în timpul noptii.

1626. La subtraversari de cai publice, strazi, linii de cale ferata si tramvaie, sprijinirile peretilor si starea padurilor
vor fi controlate zilnic de conducatorii lucrarilor respective. Pentru pietoni se vor asigura pasarele de trecere
îngradite cu parapete de ambele parti. Se vor pune placarde avertizoare, cu inscriptii de prevenire a accidentelor
si restrictii de viteza a autovehiculelor si tramvaielor. Zona de circulatie va fi dirijata de muncitori special instruiti
în acest scop, iar noaptea aceste locuri vor fi iluminate.

1627. Distanta dintre marginea sapaturii si axa caii ferate normale sau a liniei de tramvai va fi de cel putin 2,5 m,
iar în cazul liniilor înguste, de cel putin 2 m. Peretii sapaturii vor fi bine sprijiniti în aceste zone, iar starea
sprijinirilor va fi controlata zilnic.

1628. Pentru a se evita accidentele provocate de surparea peretilor sapaturii, se vor respecta urmatoarele
prescriptii privind depozitarea pamântului si a materialelor, precum si instalarea si circulatia autovehiculelor si
utilajelor pe marginea santurilor sprijinite:
 a. pamântul rezultat din sapaturi va fi depozitat la o distanta de cel putin 0,7 m de la marginea sapaturii;

b. Ia sapaturile în taluz, cu un unghi mai mare decât unghiul taluzului natural, distanta maxima între locul de
asezare a pamântului si marginea sapaturii va fi stabilita prin calcul, însa va fi de cel putin 0,7 m;

c. depozitarea materialelor în lungul sapaturii se poate face la o distanta de cel putin 0,75 m de la marginea
santului;

d. este interzisa amplasarea stâlpilor pentru retele aeriene (energie electrica, telecomunicatii etc.) în raza prismei
de alunecare a terenului;

e. în cazuri deosebite, la sapaturile cu peretii sprijiniti, se poate permite circulatia vehiculelor cu o viteza maxima
10 km/ora, cât si amplasarea utilajelor în raza prismei de alunecare a terenului, cu conditia verificarii prealabile
prin calcul a rezistentei sprijinirilor.

1629. Se va verifica si supraveghea zilnic starea terenului, în cazul când sunt posibile surpari sau alunecari ale
pamântului. La aparitia de crapaturi longitudinale, paralele cu marginea sapaturii, muncitorii si utilajele vor fi
evacuati imediat si se vor lua masuri de consolidare, dupa care se va putea reîncepe lucrul.

1630. Este interzisa executarea sapaturilor manuale, pe dedesubt, în galerie (metoda în tumba).

1631. Daca în peretii sapaturii se formeaza eventuale iesinduri în consola sau apar pietre mari, bolovani, blocuri
izolate, muncitorii vor fi îndepartati, luându-se masuri pentru saparea si coborârea cu grija a acestora la piciorul
taluzulul, de unde se vor evacua.

1632. Pentru coborârea muncitorilor în santuri se vor folosi scari mobile rezemate. Este interzisa coborârea pe
spraituri sau pe consolidarile sapaturii.

1633. Podinele pentru scoaterea pamântului din santuri, situata la diferite niveluri în interiorul sapaturii, vor fi
rezistente si bine fixate, ca sa suporte pamântul aruncat.

Podinele vor fi situate la o înaltime maxima de 1,5 m între ele si vor avea o Iatime de cel putin 0,75 m.

1634. Depozitarea pamântului din santurile amplasate pe strazi se va face astfel, încât sa nu se astupe rigolele,
spre a avea în permanenta asigurata scurgerea apelor meteorice.

1635. Desfacerea pavajului, în cazul executarii sapaturilor în santuri pe strazi pavate, se va face pe o latime mai
mare decât sapatura de fiecare parte a santului, de 0,40 m la alimentari si de 0,60 m la canalizari, pentru a se
evita pericolul de cadere a pietrelor în capul muncitorilor care lucreaza în sant.

1636. Pietrele se vor stivui în figuri regulate pe marginea trotuarelor sau pe una din parti, când nu exista trotuar.

1637. Pietrele provenite din desfacerea pavajelor nu se vor lasa în dezordine pe partea carosabila, pentru a nu fi
aruncate de rotile vehiculelor si a nu accidenta muncitorii sau pietonii din apropiere.

1638. Este interzisa aruncarea materialelor în santuri. Ele se vor manipula cu grija, pentru a nu fi deteriorate, cât
si pentru a nu se da nastere la accidente prin lovire.

1639. Se interzice cu desavârsire stationarea muncitorilor în santuri sau pe marginea sapaturilor în timpul
executarii lucrarilor, cât si în timpul pauzei pentru masa.

1640. Executarea sapaturilor în apropierea fundatiilor constructiilor existente se va face numai cu peretii sprijiniti,
care se vor controla zilnic.

1641. Sapaturile executate în terenurile slabe (nisip, pietris, loess etc) cu umiditate ridicata, sau în imediata
apropiere a unor umpluturi, care nu s-au tasat complet, se vor face numai cu peretii sprijiniti, iar sprijinirile si
starea terenului se vor controla în permanenta.

1642. Saparea manuala se va folosi numai în cazul santurilor înguste, al existentei unei numeroase retele de
gospodarie subterana, la finisarea santurilor (înlaturarea ultimului strat de 30-40 cm pâna la cota) si la lucrarile
izolate, cu volum mic. În general, lucrarile de sapatura vor fi executate cu mijloace mecanice.
1643. Executarea sapaturilor nesprijinite se va face cu formarea de maluri înclinate la unghiul taluzului natural al
pamântului, pentru a avea stabilitate. Acest unghi este în functie de natura terenului.

1644. Saparea santurilor cu perereti verticali sau cu un taluz mai înclinat decât unghiul taluzului natural se va
executa numai cu sprijinirea malurilor, pentru ca terenul sa nu se surpe.

1645. Sprijinirea santurilor se va face în functie de natura si umiditatea terenului, precum si de adâncimea
sapaturii, dupa indicatiile prevazute în fisa tehnologica a lucrarilor.

1646. Pentru a se evita caderea pamântului, a muncitorilor sau a materialelor, scândurile verticale ale sprijinirilor
vor depasi cu cel putin 15 cm marginea superioara a santurilor.

1647. În cazul întreruperii temporare a sapaturilor, acestea vor fi îngradite pe întreaga lungime. La reluarea
lucrului, marginile sapaturii, si sprijinirile vor fi în mod obligatoriu verificate.

1648. În timpul pauzei de masa si la terminarea programului de lucru, platformele intermediare pentru aruncarea
succesiva a pamântului vor fi eliberate de pamânt sau de alte materiale.

1649. Seful de brigada si conducatorul punctului de lucru vor verifica în permanenta starea platformelor si vor
urmari ca aceste platforme sa nu fie supraîncarcate.

1650. În timpul iernii se permite executarea lucrarilor de sapaturi fara sprijinire, numai pîna la adâncimea de
înghet a terenului. La adîncimi mai mari, peretii sapaturii vor fi sprijiniti, pe toata înaltimea sapaturii.

1651. Executarea mecanizata a sapaturiior se poate face cu excavatorul cu o singura cupa, cu echipament cu
lingura dreapta, lingura întoarsa (draglina, graifer) sau cu mai multe cupe.

1652. Excavatorul cu lingura dreapta se aseaza la baza sapaturii si sapa printr-o deplasare periodica, formând
un sant. Excavatorul cu lingura întoarsa, folosit la saparea santurilor lungi, se aseaza pe aliniamentul sapaturii,
executând saparea în fata pozitiei de stationare. În acelasi mod se lucreaza si cu excavatorul cu echipament de
draglina.

1653. Excavatorul cu lingura, dreapta va stationa în sapatura, în afara limitei taluzului natural. Excavatorul cu
lingura întoarsa, dragalina si graiferul vor stationa în afara limitei de surpare a malurilor, respectiv a taluzului
natural.

1654. În cazul amplasarii benzilor transportoare în santuri, se va asigura loc suficient pentru treceri si pentru
executarea lucrarilor (latimea minima a santului: 2,5 m).

Mutarea benzii transportoare se va face dupa terminarea completa a sapaturii pe o parte a santului, dupa care se
va muta în aceasta parte sapata si se va continua saparea pe Iatimea pe care a stat înainte. Nu este permis a se
sapa sub banda transportoare si a se lasa picioare din pamânt pentru sustinerea benzii. Acestea, prin surpare,
pot duce la rasturnarea benzii si la eventuale accidente.

1655. La folosirea macaralelor „Pionier" pentru scoaterea pamântului din santuri, se va verifica înainte de
punerea în functiune a acestora:

a. daca agatarea de cablu, a cutiei pentru scos pamânt este corect facuta;

b. daca nu este agatat cablul de vreun obstacol.

1656. Cablul cu care se ridica cutiile va fi prins cu bride sau cu cârlige de siguranta.

1657. La ridicarea cutiilor se vor monta dulapi verticali pentru ghidaj si pentru a împiedica lovirea sau agatarea
spraiturilor.

1658. Macaralele „Pionier” vor fi bine ancorate, iar rotile fixate prin saboti.

1659. Lungimea cablului va fi astfel aleasa, încât la desfasurarea lui, pentru pozitia cutiei la adâncimea maxima,
sa ramâna pe tambur cel putin trei spire nedesfasurate.

1660. Prinderea si tragerea cutiei încarcate cu pamânt pe mal nu se va face cu mâna, ci cu ajutorul unor cârlige
speciale pentru a se împiedica eventuala cadere a muncitorului în sant.
1661. Între muncitorii care sapa si cei care evacueaza pamântu se va asigura un sistem de semnalizare acustica,
cunoscut de toti muncitorii, pentru anuntarea urcarii încarcaturii sau coborârii cutiei.

Epuizmente

1662. În cazul evacuarii apei din sapaturi prin pompare, se vor respecta, în mod obligatoriu, urmatoarele reguli:

a. pompele vor fi montate pe postamente bine fixate, fara posibilitate de rasturnare în timpul exploatarii si vor fi
amplasate la o distanta suficienta de marginea sapaturii;

b. locul unde se afla amplasata pompa, va fi îngradit cu balustrade metalice sau din lemn;

c. furtunul de aspiratie al pompei va fi bine ancorat si sustinut, spre a nu da pompei posibilitatea de rasturnare în
timpul exploatarii.

Sorbul pompei va fi montat într-un put colector, care va fi executat cu peretii din dulapi batuti sub cota putului. În
interiorul putului se va executa un strat filtrant din pietris.

1663. Puturile colectoare se vor aseza în partea cea mai de jos a gropii (santului), catre care se vor executa
santuri de scurgere sau drenuri din tuburi de beton gaurite.

1664. Exploatarea pompelor se va face numai de personal calificat pentru aceasta activitate.

1665. În cazul folosirii pompelor electrice, se vor respecta toale masurile tehnice de securitate a muncii prevazute
pentru astfel de utilaje (tablouri de distributie, legare Ia pamânt, conductori izolati etc.).

1666. Îndepartarea apei din epuizmente va fi facuta prin jgheaburi, furtunuri sau conducte, la distanta mare de
marginea santului sau a gropii de fundatie, la reteaua de canalizare în exploatare sau în locuri joase, acolo unde
situatia locala permite, astfel încât apa provenita din epuizmente sa nu produca pagube sau calamitati.

1667. Schimbarea locului de munca al pompei va fi facuta numai sub supravegherea mecanicului sau a
maistrului mecanic, iar legarea la reteaua de alimentare cu energie electrica va fi facuta numai de catre
electricianul autorizat.

1668. În timpul functionarii pompelor nu este permis a se face lucrari de reparatii sau de întretinere a acestora.
Lucrarile de reparatii sau de întretinere la o pompa se vor face numai cu pompa în stare de repaus si numai de
catre mecanicul respectiv, dupa ce aceasta a fost deconectata de la reteaua electrica.

1669. În timpul functionarii acestor pompe în cursul noptii, se vor lua masurile necesare ca zona de lucru
deservita de aceste utilaje sa fie iluminata corespunzator.

Conducte pentru retelele de alimentare cu apa

1670. Înainte de începerea lucrului, conducatorul punctului de lucru va lua masuri spre a crea conditii normale si
sigure pentru executarea lucrarilor. La lucrarile din exterior se vor lua masuri de protectie contra ploilor si
vânturilor.

1671. Locul de munca va fi bine iluminat.

1672. Nici un muncitor nu va executa alte operatii decât cele care i s-au încredintat.

1673. La executarea lucrarilor se vor folosi numai scule si masini unelte care sunt în buna stare de functionare.

1674. La îmbinarea tevilor prin flanse se interzice a se face controlul manual al coincidentei orificiilor suruburilor.
Acest control se va face cu ajutorul dornurilor sau chiar al suruburilor.

1675. Lampile electrice portative care se folosesc pentru iluminarea locului de munca vor fi alimentate la o retea
de 24 V.

1676. Aparatele electrice fixe sau portative vor fi legate la instalatia de punere la pamânt, ale carei rezistente nu
vor depasi 4 ohmi.
 1677. La lucrarile de instalatii care se executa în apropierea unor mase metalice sau retele electrice, se vor lua
masuri contra descarcarilor electrice. În timpul ploilor însotite de descarcari electrice se va întrerupe lucrul, iar
muncitorii se vor adaposti în locuri protejate contra eventualelor descarcari elelectrice.

1678. Încarcarea conductelor sau a tuburilor în mijloacele de transport se va face, fie cu mijloace mecanizate
(auto-macara, trolii etc.),fie pe planuri înclinate, luând masuri de frânare, având grija ca rostogolirea sa nu se
faca pe mufe.

1679. Este interzisa descarcarea conductelor sau tuburilor prin cadere libera pe planul înclinat din cârligul
macaralei sau prin aruncare de la înaltime. La manipulare, tuburile se vor prinde cu chingi, speciale, fiind
interzisa folosirea cablurilor sau lanturilor.

1680. Este interzisa târârea tuburilor pe pamânt cu tractorul sau cu alt mijloc de tractiune.

1681. La transportul în autovehicule, tuburile se vor aseza pe suporturi de lemn, atât în plan vertical, cât si
orizontal.

1682. Tuburile de azbociment se vor imobiliza pe timpul transportului în rânduri strânse si bine fixate cu sipci pe
marginea vehiculului. Pe fundul vehiculului se va asterne un strat protector de paie, rumegus sau talas. Mufele se
vor aseza vertical, fiind protejate de paie, rumegus sau taIas.

1683. Este interzisa descarcarea tuburilor de azbociment prin aruncare sau prin rostogolire pe grinzi.

1684. Tuburile cu diametre de pâna la 150 mm si piesele de îmbinare respective se transporta de la locul de
depozitare de pe santier pâna la locul de montaj, fara dispozitive speciale, si se coboara în sant cu ajutorul
frânghiilor.

1685. Tuburile cu diametre între 150-300 mm, se coboara în santuri cu ajutorul chingilor. Când adâncimea
santurilor depaseste 3m, tuburile, indiferent de diametru, se coboara în santuri cu ajutorul chingilor sau al funiilor
trecute prin tuburi, folosindu-se trepiede cu scripeti.

1686. Tuburile cu diametre mai mari de 150 mm se vor depozita cât mai aproape de marginea gropii, fara a
depasi însa distantele impuse de NTS pentru depozitarea materialelor.

1687. Montarea definitiva a conductelor si instalatiilor se va face conform proiectului întocmit pentru lucrarea
respectiva.

1688. La executarea lucrarilor se vor lua toate masurile necesare pentru evitarea electrocutarilor prin atingerea
conductorilor electrici si anume: scoaterea de sub tensiune a instalatiei electrice, îngradirea si izolarea
conductorilor etc.

1689. Daca se lucreaza în spatii unde instalatiile de gaze, abur sau apa fierbinte sunt în functiune, se vor lua
masuri speciale de protectie, prin blocarea robinetelor din sectorul respectiv de lucru, fixarea flanselor oarbe,
montarea de robinete de închidere, placi avertizoare, îngradiri etc.

1690. Santurile pentru instalarea conductelor se vor executa si asigura contra surparii, respectând instructiunile
prevazute în prezentele norme "Lucrari de sapatura" si "Lucrari de sprijiniri de maluri".

1691. Asezarea conductelor subterane pe sub sosele se va realiza, pe cât posibil, înainte de executarea
îmbracamintei drumului. În cazul în care se vor face traversari pe sub drumuri si sosele, cu îmbracamintea
executata, aceasta va fi desfacuta pe o Iatime de cel putin 0,50 m în ambele parti ale santului sapat, pentru
asezarea conductei.

1692. Este interzisa asezarea tevilor la o distanta mai mica de 70 cm de marginea santului. În caz de depozitare
a tevilor pe marginea santului, se vor lua masuri contea rostogolirii lor.

1693. Cobonâea tevilor în santuri nu se face de pe partea unde s-a depozitat pamântul.

1694. Nu se permite coborârea în sant a tevilor, tuburilor sau armaturilor prin aruncare.

1695. Coborârea în santuri a tevilor cu mufe se va executa cu mufa în sus.

 1696. Coborârea în sant a tevilor sau armaturilor având greutate, pâna la 50kg, se va face prin trecerea lor din
mâna în mâna.

1697. Coborârea în santuri, ca si ridicarea conductelor armaturilor mai grele de 50 kg, se va face cu ajutorul unor
macarale care se misca de-a lungul santului sau cu ajutorul unol scripeti fixati pe trepiede.

1698. Trepiedele vor fi asezate pe podine din dulapi, iar picioarele legate între ele pentru a se limita deschiderea.

1699. Suspendarea palanelor si a macaralelor diferentiale de trepiede, pentru coborârea tevilor în santuri, se va
realiza cu ajutorul unui inel special. Se interzice suspendarea palanelor si macaralelor diferentiale direct de
bulonul din vârful trepiedului.

1700. Se interzice folosirea elementelor de sprijinire a peretilor santurilor, ca suport pentru tuburile ce se
instaleaza în sant.

1701. Înainte de coborâre, conducta va fi adusa pâna la marginea santului si plasata de-a curmezisul santului.
Coborârea va fi facuta pe toata lungimea, evitându-se înclinarea.

1702. Coborârea tevilor într-un sant sprijinit va fi executata fara scoaterea elementelor sprijinirii. În cazuri
exceptionale, se permite scoaterea unei parti din piesele sprijinirii în timpul coborârii tevilor, pe baza unui proiect
însusit de conducatorul punctului de lucru si sub supravegherea directa a acestuia sau a unui tehnician
competent, luându-se totodata masuri corespunzatoare de siguranta.

1703. Este intezisa prezenta muncitorilor în puturi sau în santuri la coborârea pieselor si conductelor.

1704. Înainte de coborârea muncitorilor în puturi, acestea vor fi cercetate daca nu contin gaze vatamatoare sau
explozive. Pentru a se constata existenta gazelor în put, este interzis a se folosi o lumânare aprinsa, chibrituri,
sau a se arunca hârtie aprinsa. Se va folosi numai detectorul de gaze.

1705. Se interzice fierberea si încalzirea masticurilor izolante, ca si prepararea acestora în interiorul puturilor sau
santurilor si al altor spatii înguste.

1710. La coborârea în sant a cazanului cu plumb topit este interzis a se lua în primire cazanul de la o înaltime ce
trece de mijlocul muncitorului.

1711. Înainte de umplerea capetelor tevilor cu plumb. ele vor fi uscate, pentru evitarea stropilor de plumb.

1712. În timpul turnarii plumbului se va lucra cu ochelari ferindu-se fata, corpul si picioarele de eventualii stropi
de plumb sau de varsarea acestuia. De asemene muncitorii vor folosi în mod obligatoriu manusi de protectie.

1713. Muncitorii care executa curatirea conductelor vor avea manusi de cauciuc si ochelari de protectie.

1714. Daca se lucreaza cu mastic de asfalt topit, se vor respecta aceleasi reguli ca si la plumb (nu se încalzeste
pâna la fierbere, se fereste de apa, iar muncitorii îsi vor unge mâinile cu o alifie protectoare).

1715. Asezarea conductelor pe sant se va face pe traversa de lemn rezistente, late de cel putin 10 cm, cu o
lungime care sa depaseasca latura santului cu minimum 0,75 m de fiecare parte si cu o distanta între ele de
pâna la 2 m.

1716. În timpul cât se face asezarea conductelor pe sant muncitorii vor fi îndepartati din sant sau de pe conducta.

1717. Pregatirea utilajelor de ridicat, verificarea lor si a chingilor de sustinere a conductei se vor face înainte de
terminare asamblarii tronsonului.

1718. Este interzisa suspendarea întâmplatoare a conductei cu sisteme improvizate (frânghii, lanturi, cabluri etc).
Punctele de suspendare a conductei se vor calcula astfel, încât sa se realizeze o curba de deformare elastica a
conductei prin care sa nu se depaseasca rezistentele admisibile în conducta.

1719. În timpul operatiunii de lansare vor ramâne numai muncitori echipei care executa aceasta lucrare, acestia
fiind special instruiti asupra acestei operatiuni.

1720. Lansarea conductei va fi condusa si supravegheata în permanenta de seful de brigada sau un tehnician
specialist în acest gen de lucrari.
 1721. Înainte de începerea lansarii, dupa ce conducta a fost ridicata si adusa, la pozitia suspendata deasupra
santului si dupa o verificare suplimentara a legaturilor la punctele de sustinere, muncitorii de pe traseul conductei
vor ridica bilele de deasupra santului, se vor îndeparta la 2 m de sant si apoi se va da comanda pentru începerea
coborârii conductei în sant.

1722. Dupa ce conducta a fost pozata pe fundul santului pe toata lungimea acestuia, se va permite accesul
muncitorilor în sant, pentru desfacerea si scoaterea chingilor din jurul conductei.

1723. Pentru stemuirea mufelor se vor efectua gropi de pozitii, suficient de mari pentru a permite baterea cu
ciocanul.

1724. În cazul când traseele conductelor de alimentare cu apa se intersecteaza cu traseele altor conducte,
conductele cu apa potabila se vor aseza deasupra celorlalte, pentru a se evita infectarea apei în cazul unor
eventuale avarii.

1725. Încercarea conductelor instalatiilor de apa va fi efectuata sub supravegherea sefului de brigada sau a unui
tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor straine la sectoarele instalatiei care se încearca.

1726. În general, conductele se încearca la presiunea hidraulica.

Încercarea cu aer comprimat este admisa numai pentru conducte de otel si numai în cazuri exceptionale (iarna,
sau în lipsa de apa) si va fi executata dupa instructiunile special prevazute cu semne distincte.

1727. Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompa la instalatia care se încearca vor fi verificate
hidraulic în prealabil.

1728. Muncitorilor care participa la încercarile de presiune a conductelor li se va face înainte un instructaj în
legatura cu:

a. asezarea armaturilor (robinetelor) si a flanselor oarbe;

b. metodele de evacuare a aerului din instalatii;

c. modul de marire si miscarea treptata a presiunii din instalatii;

d. interzicerea executarii de reparatii într-o instalatie care se gaseste sub presiune;

e. presiunea maxima admisa de normele tehnice;

f. interzicerea ciocnirii conductelor care se afla sub presiune, în locurile îmbinate prin ambutisare;

g. procedeele de verificare a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune.

1729. Piesele fasonate (fitingaria) si armaturile (robinetaria) pentru conductele din otel, precum si portiunile
acestora care se afla sub cai sau drumuri si în locuri unde accesul la conducta este Îngreunat, vor fi încercate în
prealabil.

1730. Încercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executata numai dupa asezarea elementelor profilate si a
armaturiior care au fost în prealabil încarcate hidraulic. Se interzice încercarea cu aer comprimat a conductelor
pe care sunt montate elemente profilate si armaturi, lânga marginea santului.

1731. Compresorul, anexele lui si aparatele de masura utilizate la încercarea cu aer comprimat a conductelor se
vor amplasa la o distanta de cel putin 10 m de conducta care se încearca.

1732. Conductele de legatura dintre compresor si conducta care se încearca vor trebui verificate în prealabil prin
presiunea hidraulica.

1733. În tot timpul încercarii cu aer comprimat, sectoarele respective de conducta vor fi supravegheate de seful
de brigada sau de catre un tehnician de specialitate.

1734. Se interzice examinarea conductei care se încearca cu aer comprimat, în timpul introducerii aerului
comprimat. Examinarea conductei este permisa numai dupa instalarea presiunii de regim.
1735. Urmarirea conductei în timpul încercarii cu aer comprimat este permisa numai de la o distanta de cel putin
5 m. Se interzice coborârea muncitorilor în santuri sau puturi, precum si ciocnirea conductelor.

1736. Înlaturarea defectelor observate în timpul încercarii cu aer comprimat se va face, dupa reducerea presiunii,
la presiunea normala.

1737. În timpul încercarilor este interzisa îngramadirea muncitorilor sau a altor persoane în apropierea
conductelor în curs de încercare si a instalatiei de aer comprimat în functiune.

1738. Retelele exterioare de alimentare cu apa vor fi supuse încercarilor hidraulice, la rezistenta si la etanseitate,
înainte de astuparea santurilor.

1739. Durata mentinerii presiunii este de la jumatate de pâna la o ora pentru conducte metalice si de 1-2 pentru
conducte din alte materiale.

1740. Presiunile de încercare vor fi:

a. de 2 ori presiunea de regim, pentru presiunea de regim sub 5 atm;

b. presiunea de regim + 5 atm, pentru presiuni de regim de 5 atm si mai mari.

1741. Flansele de la capete se sprijina si se împaneaza pe masive de beton rezemate pe teren viu. Între
tronsoanele supuse la încercari se Iasa o portiune de sant nesapat, care va constitui punctul de sprijin în timpul
încercarilor la presiune a conductelor.

Proba se poate efectua la 14 zile de la turnarea masivelor de ancoraj, în functie de anotimpul în care se face
turnarea betonului.

1742. Presiunea de regim a tuburilor este de la 0,5 la 1 atm.

Sarcina maxima de rupere a tuburilor la presiune pe lungimea tubului (generatoare) este în functie de diametrul
si de presiunea de regim si trebuie sa corespunda normativelor în vigoare;

1743. Proba de presiune hidraulica (presiune interioara) se va face astupând capetele tubului cu flanse si
pompând în interior apa cu ajutorul unei pompe.

1744. Pentru 10 % din tuburile lotului, proba de presiune interioara se va face marindu-se presiunea din interior,
în trepte de 0,5 atm., din 15 în 15 minute, pâna la presiunea de încercare, care se va mentine câte 15 minute
pentru fiecare centimetru din grosimea peretelui tubului.

1745. Pentru restul tuburilor din lot, proba de presiune interioara se va face marindu-se presiunea din interior, în
trepte de 0,5 atm, din 5 în 5 minute, pâna la presiunea de încercare, care se va mentine timp de o ora.

1746. Tuburile din beton armat precomprimat servesc pentru conducte sub presiune de regim + lovitura de
berbec de 4 atm, 7 atm si 10 atm.

1747. Încercarea tuburilor la presiune pentru impermeabilitate si fisurare, se face cu dispozitive speciale de catre
furnizor. Tuburile vor avea obligatoriu viza controlului de calitate.

1748. Încercarea la presiunea hidraulica se va face în etape si anume:

a. încercarea pe tronsoane a conductelor;

b. încercarea generala a conductelor.

1749. Încercarea pe tronsoane se va face fara armaturi montate, cu capetele închise prin flanse oarbe, iar
încercarea generala se va face având armaturile montate.

1750. Înainte de a se începe încercarea conductei, aceasta va fi acoperita cu pamânt pe portiunea dintre
îmbinarea tuburilor, si va fi verificata în mod special la curbe, ramificatii si capete.

1751. Manometrele utilizate la încercarile de presiune hidraulica vor avea cadranul cu gradatii de 0,1 kgf/cmp.
 1752. Dupa umplerea cu apa a conductelor, se procedeaza la ridicarea lenta a presiunii, pâna la presiunea de
regim. Tronsonul supus încercarii de presiune se mentine sub presiunea de regim timp de 24 de ore, pentru
absorbtia aerului din apa si îmbibarea tuburilor.

1753. Daca în timpul încercarilor de presiune apar defectiuni, se goleste conducta, iar dupa remedierea
defectelor se umple din nou si se mentine la presiunea de regim pe timpul necesar, pentru a completa cele 24 de
ore.

1754. Dupa prima etapa, se procedeaza la ridicarea presiunii pâna la presiunea de încercare prescrisa (1,5 ori
presiunea de regim). Timpul de mentinere sub presiunea de încercare va fi de cel putin o jumatate ora pentru
fiecare 100 m de tronson încercat.

1755. Dupa efectuarea incercarii tronsonului, se scade presiunea în conducte pâna la presiunea de regim si se
acopera îmbinariie cu minimum 30 cm pamânt.

1756. Încercarea generala se face înainte de darea în exploatare a conductelor, acestea având toate armaturiie
montate. Încercarea generala dureaza minimum 2 ore la presiunea de regim a conductei.

1757. Pe tot timpul efectuarii încercariior de presiune conductelor, este interzisa executarea altor lucrari santurile
respective.

1758. Proba hidraulica nu se va face pe timp friguros (sub + 5°C).

Canalizari executate din elemente prefabricate

1759. Depozitarea tuburilor în lungul santurilor se va face la distanta de minimum 0,70 m de la marginea
santurilor, în mod obligatoriu se vor lua masuri pentru a împiedica rostogolirea tuburilor în sant, prin prelungirea
sprijinirii peste marginea superioara a santurilor.

1760. Nici un muncitor nu va avea voie sa execute alte operatiuni decât acelea ce i s-au fixat de catre
conducatorul tehnic al lucrarii.

1761. Se interzice folosirea, la lansarea tuburilor, a muncitorilor necalificati.

1762. Se intezice lansarea tuburilor în sant prin cadere libera.

Se interzice transmiterea tuburilor prin purtare directa, atunci când depasesc greutatea de 50 kg/buc. Pentru
greutati mai mari se vor folosi frânghii, scripeti, electropalane, automacarale, în functie de greutatea tuburilor,
respectându-se normele de protectie a muncii la aceste dispozitive.

1763. Santurile se vor arma (sprijini) respectând instructiunile de protectie a muncii prevazute la capitolul „Lucrari
de terasamente”,

1764. Este interzisa folosirea spraiturilor pentru sprijinirea podinelor sau a platformelor pe care se instaleaza
dispozitivele de lansare a tuburilor.

1765. Se interzice cu desavârsire demontarea partiala sau totala a sprijinirilor, în vederea lansarii tuburilor, daca
marimea lor impune acest lucru. Demontarea lor se va face dupa un proiect aprobat de seful de brigada,
respectându-se indicatiile capitolului „Lucrari de terasamente”.

1766. La lansarea cu frânghii a tuburilor de beton, este interzis ca frânghia sa se frece pe marginea santului sau
pe elementele sprijinirii. Ea va fi petrecuta, obligatoriu, pe canelura unui scripete.

1767. Muncitorii vor fi evacuati din santuri în zona de lansare.

1768. Este interzisa balansarea tuburilor prinse în cablul macaralelor, în vederea trecerii lor prin sprijiniri.

1769. Dirijarea tuburilor si oprirea balansului se va face numai cu ajutorul unei cangi speciale.

1770. Prinderea tuburilor în cârligul macaralelor se va face permanent de acelasi muncitor, instruit în mod special
pentru efectuarea acestei operatii în bune conditii.
1771. În cazul montarii a doua sau mai multe canale în aceeasi sapatura, la cote diferite, se va executa în primul
rând montarea celui de la adâncimea cea mai mare. Numai dupa ce s-a executat umplutura pâna la cota
radierului celui de al doilea canal, este permisa montarea acestuia

1772. Este strict interzisa depozitarea tuburilor pe taluzul pamântului rezultat din sapatura.

1773. Coborârea tuburilor în santuri se va face de pe partea unde nu s-a depozitat pamânt.

1774. Dirijarea tuburilor pe locul de montare prevazut de proiect se va face de muncitorii din sant, care se vor
apropia de tubul respectiv numai dupa ce acesta a ajuns la maximum 0,30 m deasupra cotei de fundare.

1775. Asezarea tuburilor la cota din proiect se va face prin scoaterea sau adaugarea unei anumite cantitati de
nisip. Este interzis ca aceasta operatie sa se faca prin introducerea bratului sub tubul de beton tinut în cablul
macaralei.

1776. Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte de gaze sau apa etc. se va face fara atingerea
acestora si numai dupa ce acestea au fost protejate prin masuri speciale.

1777. Este interzis accesul altor persoane în zona de lucru. Aceasta va fi marcata cu placute avertizoare vizibile
si în numar suficient.

1778. Este interzis accesul muncitorilor în santuri în care se simte miros de gaze. Prezenta gazelor nu se va
determina prin aprinderea flacarii deschise, ci prin folosirea detectorului de gaze.

1779. În cazul lucrului pe timpul noptii, locul de munca va trebui sa fie bine iluminat.

1780. Lampile electrice portative care se folosesc în santuri vor fi alimentate cu tensiune joasa, de 24 V.

1781. Sculele devenite disponibile nu vor fi lasate pe marginea santurilor sau pe platforme, ci vor fi depozitate cu
grija la o distanta de minimum 1,50 m de marginea sapaturii.

1782. Spargerile canalelor în functiune în vederea montarii unor tuburi de racord se vor face de catre muncitori
protejati cu ochelari de protectie.

1783. Este interzis a se executa partea inferioara a mansonului (care în final va fi sub tuburi) în momentul în care
tubul se afla deja deasupra mansonului în cablul macaralei. Aceasta operatiune se va executa înainte de
lansarea tubului.

1784. Partile laterale ale mansoanelor se vor executa în cofraje special confectionate, astfel încât sa nu necesite
introducerea mâinii muncitorului, sub tuburi.

1785. În dreptul mansoanelor, saparea se va supralargi, astfel ca între tub si sapatura sa existe minimum 0,60 m.

1786. Lansarea în santuri a mortarului de ciment necesar confectionarii mansoanelor, se va face în galeti, de pe
platforme solide, executate pe santuri, prevazute cu parapete si scânduri pe margine de cel putin 15 cm Iatime.

1787. Muncitorii care executa mansoane la partea superioara a tuburilor ovoide, cu înaltimi mai mari de 1,60 m,
vor lucra pe platforme special amenajate, astfel încât sa se împiedice alunecarea lor în spatiul dintre tub si
sapatura.

1788. Chituirea interioara a resturilor dintre tuburi se va face la lumina artificiala, folosind lampi portative
alimentate la tensiunea de 24 V.

1789. Circulatia muncitorilor în interiorul canalului se face dupa curatirea, în prealabil, a resturilor de mortar sau a
altor materiale si scule ce împiedica circulatia prin acesta.

1790. Montarea de bolti prefabricate de beton se face prin lansarea acestora cu ajutorul diferitelor utilaje de
transportat pe verticala, respectându-se normele de protectie a muncii pentru acestea.

1791. Montarea de bolti prefabricate de beton pe o cu neta (partea inferioara) veche se va face numai dupa ce în
prealabil s-a verificat rezistenta si stabilitatea acesteia.
 1792. Suprafata de contact dintre peretii canalului si bolta prefabricata va fi tratata astfel, încât sa asigure
rezemarea perfecta a acesteia, si sa nu fie posibile deplasari ulterioare.

1793. La lansarea si montarea boltilor prefabricate, precum si la executarea mansoanelor si chituirea interioara a
acestora, se vor respecta toate indicatiile prevazute la tuburile de beton.

1794. Fiind elemente semicirculare, prinderea lor în cablul macaralei se va face în cârligele speciale prevazute la
confectionarea lor. În caz ca acestea lipsesc, cablul va fi petrecut pe linia de cheie a boltii (linia centrelor de
greutate).

1795. Sapatura caminelor de vizitare a canalelor va avea minimum 25 cm între marginea sapaturii si partea
exterioara a zidariei, pe toate laturile.

1796. Grosimea zidurilor va fi de 25 cm pâna la adâncimea de 3 m, si de 37,5 cm la adâncimi mai mari.

1797. Coborârea materialelor în groapa se va face cu mijloace mecanizate sau prin jgheaburi portative.

1798. Podina de lucru se va face în interiorul caminului si se va ridica pe masura ridicarii zidului, astfel ca zidul sa
nu depaseasca nivelul podinei cu mai mult de 1,20 m.

1799. Montarea treptelor de acces în caminul de vizitare se va face astfel, încât sa nu fie posibila smulgerea lor
din perete pe timpul exploatarii lucrarii de canalizare.

1800. Rostuirea interioara a zidariei se va face având caminului deschis.

1801. Când se lucreaza în caminul de vizitare si capacul este îndepartat, se vor plasa placute avertizoare cu
indicatia "camin în lucru", amplasate în toate directiile de deplasare, la o distanta de 1,50 m de centrul caminului.

1802. Accesul în camin se va face numai dupa ce în prealabil s-a constatat ca nu exista gaze vatamatoare sau
explozive, cu ajutorul detectorului de gaze.

1803. Caminele din elemente prefabricate se monteaza cu ajutorul macaralelor-trepied sau al automacaralelor.

1804. Prinderea tuburilor poate fi facuta cu ajutorul unor cârlige montate pe conturul lor de fabricatie, sau prin
petrecerea unei chingi cu dispozitiv de strângere pe circumferinta tubului, prevazute cu 4 inele în care sunt
introduse cârligele cablului.

1805. Este interzisa folosirea chingilor defecte, la care dispozitivul de strângere nu are o frâna care sa împiedice
slabirea chingii si scaparea elementului.

1806. Este interzisa prinderea elementului prin gauri executate în tub pe santier, care pot fisura tubul.

1807. Se vor verifica tuburile înainte de prinderea lor în cablul macaralei.

1808. Muncitorii vor iesi din sapatura pe timpul lansarii. Montarea în pozitia finala se va face numai dupa ce tubul
a ajuns la 5 cm deasupra radierului sau a tubului precedent.

Reparatii la canalizarile în exploatare

1809. Pentru acest gen de lucrari, instruirea muncitorilor utilizati se va face pe baza lucrarilor prevazute în caietul
de sarcini, dat de catre proiectant, si pe baza conditiilor în care se executa lucrarile respective.

1810. Constructorul nu va începe executarea lucrarilor decât dupa ce proiectantul determina si indica prin
procesul de executie:

a. natura terenului din afara canalului;

b. tipul de canal;

c. starea de degradare a canalului.

1811. În functie de prevederile caietului de sarcini, se vor stabili de catre conducatorul tehnic al lucrarii zonele în
care vor fi efectuate sprijiniri, înainte de executarea lucrarilor, si natura lor.
 1812. Accesul muncitorilor în canal nu va fi permis decât numai în urma avizarii acestuia de catre conducatorul
tehnic al lucrarii, care va stabili sarcinile fiecarui muncitor si locul sau de munca, precum si masurile de protectie
ce vor fi luate.

1813. Muncitorilor folositi la acest gen de lucrari li se va face un instructaj pe formatii de muncitori înainte de
începerea fiecarei lucrari, insistându-se asupra masurilor specifice.

1814. Accesul în canalele fisurate nu va fi permis decât cu casca de protectie, luându-se masura ca, la gura de
acces, sa stea în permanenta un muncitor care va avertiza circulatia de pe strada si va tine legatura cu cei ce
lucreaza în canal, prin diferite semnale acustice sau luminoase.

1815. Înainte de atacarea lucrarilor, se va cere organelor sanitare teritoriale determinarea gradului de toxicitate
respectiv. Începerea lucrarilor se poate face numai dupa ce s-au luat toate masurile pentru înlaturarea pericolului
de îmbolnaviri sau de accidente.

1816. La orice canal în functiune sau în legatura cu alte canalizari, constructorul este obligat sa ia legatura cu
unitatea de gospodarie comunala locala, care va preciza, în scris, daca aceste canale nu conduc si ape
industriale, prin ele însele sau prin gazele toxice pe care le degaja.

1817. Unitatile de gospodarie comunala locala vor fi obligate sa precizeze natura nocivitatii respective, orele în
care aceasta se manifesta, pentru a se putea stabili, pe baza acestora, masurile de protectie a muncii.

1818. Nu se vor introduce la lucru în interiorul canalelor decât muncitorii a caror sanatate, stabilita prin control
medical, poate suporta conditiile de lucru la care vor fi supusi muncitorii respectivi, dotati cu echipamentul de
protectie aferent.

1819. Pe tot timpul activitatii în canal, echipa respectiva va fi supravegheata de conducatorul ei (sef de brigada,
maistru, sef lot etc,), care va da indicatiile potrivite, în functie de lucrarea ce se executa si conditiile concrete.

1820. Executarea lucrarilor de reparatii capitale la canale au un specific deosebit, ele executându-se pe strazi,
bulevarde, piete în circulatie, pe trasee care au în imediata lor apropiere lucrari subterane în functiune (conducte
de apa, gaze, cabluri electrice si telefonice etc). Lucrarile care se executa pot fi: dublarea, înlocuirea sau
repararea canalului existent.

1821. Muncitorii folositi la acest gen de lucrari se vor dota cu masti de protectie si echipamentul necesar.

1822. Iluminarea canalului va fi asigurata la tensiunea de 24 V.

1823. Racordurile de la imobile sau de la canalele secundare în functiune se vor suspenda temporar, luându-se
masurile necesare pentru aceasta suspendare.

1824. Se va busona canalul în amonte, pentru evitarea scurgerii unui debit de apa care eventual ar împiedica
circulatia normala a muncitorilor în canal, sau care poate sa degradeze lucrarile executate (remedieri de betoane
si tencuieli.

1825. În timpul executarii lucrarilor, în canal se vor deschide toate capacele de pe traseu, pentru a se asigura
ventilatia în canal sau, în cazuri speciale, se va folosi instalatia pentru ventilarea fortata a aerului în canal.

1826. Se va obtine restrictia de viteza pentru circulatie atâta timp cât muncitorii sunt în canal si, daca este cazul,
închiderea circulatiei pe tronsoane.

1827. La executarea lucrarilor în canale fisurate, înainte de intrarea în canal se va închide circulatia pe
tronsoanele respective.

1828. La canalele fisurate se va înainta luându-se masuri de sprijinire a botlii si a peretilor, în vederea evitarii
surparii canalului.

1829. Spargerea betoanelor se va efectua lucrându-se numai pe deasupra canalului fisurat.

1830. Se va evita amplasarea utilajelor ce produc vibratii în apropierea canalelor fisurate.

1831. Se va cauta evitarea distrugerii lucrarilor subterane existente (cabluri electrice, telefonice, conducte etc),
iar la terminarea lucrarilor se vor lua masuri de refacere a acestora, în cazul degradarii.
 1832. În cazul în care conductele de apa magistrale sunt în imediata apropiere a lucrarii, se vor lua masuri de
scoatere a acestora din functiune, daca este posibil, iar în cazul când aceasta întrerupere nu se poate face, se
vor lua masurile necesare pentru evitarea ruperii acestor conducte datorita presiunii de împingere a pamântului,
dintr-o singura directie, în zona în care conducta a fost descoperita lateral.

[top]

CAPITOLUL 34

Executarea instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire

Conditii generale

1833. La executarea lucrarilor se vor folosi numai scule si masini unelte în buna stare si care nu pot provoca
accidente.

1834. Nici un muncitor nu va executa alte operatii decât ceea ce i s-a încredintat.

1835. La îmbinarea tevilor prin flanse se interzice a se face controlul cu mâna a coincidentei orificiilor suruburilor.
Acest control se va face cu ajutorul dornurilor sau chiar al suruburilor.

1836. Asezarea materialelor lungi sprijinite de pereti sau schelarie este complet interzisa.

1837. Pentru executarea lucrarilor la înaltime, se vor folosi schele, podine etc, special construite si rezistente,
prevazute cu balustrade de cel putin 1 m înaltime si scânduri de bordura de cel putin 15 cm latime.

1538. Taierea si îndoirea tevilor, precum si alte lucrari de prelucrare a acestora, nu se vor executa pe schelele
care servesc la montarea conductelor respective. Pe aceste schele este permisa numai ajustarea racordurilor
între conducte.

1839. Muncitorii care lucreaza pe acoperisuri sau în pozitii cu echilibrul nestabil, vor purta în mod obligatoriu
centuri de siguranta legate prin intermediul unor frânghii rezistente de elemente de constructie rezistente la
sarcinile la care ar putea fi accidental solicitate.

1840. Zona de lucru va fi împrejmuita si avertizata corespunzator, fiind interzisa circulatia altor persoane în afara
formatiei de lucru.

1841. Muncitorii ce lucreaza la înaltime pe platforme, schele, scari etc. vor pastra sculele necesare într-o Iadita
special executata.

1842. La spargerea si gaurirea peretilor, planseelor si platformelor, muncitorii vor purta ochelari de protectie.

1843. Toate materialele si sculele disponibile, mai ales cele de pe schela sau din sapaturile adânci, nu vor fi
aruncate jos sau afara, ci vor fi coborâte sau îndepartate cu grija.

1844. Lampile electrice portative ce se folosesc pentru iluminarea locului de munca vor fi alimentate la 24 V
atunci când se lucreaza în conditii normale, sau la 12 V când se lucreaza în locuri cu umezeala excesiva, pe
mase metalice (cazane, platforme, rezervoare etc.), în locuri cu degajari de aburi, emanatii de acizi etc.

1845. La executarea lucrarilor de sudura se vor respecta instructiunile cuprinse în prezentele norme la capitolul
"Sudura".

1846. În cazul sudarii conductelor care se afla pe plafonul unei încaperi, sudorii vor trebui sa fie înzestrati si cu
mâneci de azbest sau pânza de cort, strânse la încheietura mâinii.

1847. Aparatele electrice fixe sau portative vor fi legate la instalatia de punere la pamânt, ale carei rezistente nu
trebuie sa depaseasca 4 ohmi.

1848. La lucrarile de instalatii, care se executa în apropierea unor mase metalice sau retele electrice, se vor lua
masuri de electrosecuritate.

Lucrari de montaj la conducte si accesorii

1849. La executarea lucrarilor se vor lua toate masurile necesare pentru evitarea electrocutarilor prin atingerea
conductorilor electrici (scoaterea de sub tensiune a instalatiei electrice, îngradirea si izolarea conductorilor etc).

1850. Daca se lucreaza în spatii unde instalatiile de gaze aburi sau apa fierbinte sunt în functiune, se vor lua
masuri speciale de protectie, prin blocarea robinetelor din sectorul respectiv de lucru, prin fixarea flanselor oarbe,
robinete de închidere, placi avertizoare, îngradiri etc. Pentru cazuri de protectie se vor lua masuri pentru
ventilarea permanenta a acestor încaperi.

1851. Santurile pentru instalarea conductelor se vor executa si asigura contra surparii, respectând instructiunile
prevazute în prezentele norme la capitolul „Lucrari de terasamente”.

1852. Asezarea conductelor subterane pe sub sosele se va realiza, pe cât posibil, înainte de executarea
îmbracamintei drumului. În cazul în care se vor face traversari pe sub drumuri si sosele cu îmbracamintea
executata, aceasta va fi desfasurata pe o latime de cel putin 0,50 m în ambele parti ale santului sapat pentru
asezarea conductei.

1853. Este interzisa asezarea tevilor la o distanta mai mica de 70 cm de marginea santului. În caz de depozitare
a tevilor pe marginea santului, se vor lua masuri contra rostogolirii lor.

1854. Coborârea tevilor în santuri nu se face de pe partea unde s-a depozitat pamântul.

1855. Nu se permite coborârea în sant a tevilor, tuburilor si armaturilor prin aruncare.

1856. Coborârea în santuri a tevilor cu mufe se va executa cu mufa în sus.

1857. Coborârea în sant a tevilor sau armaturilor având greutatea pâna la 50 kg se va face prin trecerea lor din
mîna în mâna.

1858. Coborârea în santuri, ca si ridicarea conductelor sau a armaturilor mai grele de 50 kg, se vor face cu
ajutorul unor macarale care se pot misca de-a lungul santului, sau cu ajutorul unor scripeti fixati pe trepiede.

1859. Trepiedele trebuie asezate pe podine din dulapi, iar picioarele legate între ele, pentru a le limita
deschiderea.

1860. Suspendarea palanelor si a macaralelor diferentiale de trepiede, pentru coborârea tevilor în santuri, se va
realiza cu ajutorul unui inel special.

Se interzice suspendarea palanelor si macaralelor diferentiale direct de bulonul din vârful trepiedului.

1861. Se interzice folosirea elementelor de sprijinire a peretilor santurilor ca suport pentru conductele care se
instaleaza în sant.

1862. Coborârea tevilor într-un sant sprijinit trebuie executata fara scoaterea elementelor sprijinirii. În cazuri
exceptionale, se permite scoaterea unei parti din piesele sprijinirii în timpul coborârii tevilor, pe baza unui proiect
aprobat de seful de santier si sub supravegherea directa a sefului de santier sau a unui tehnician competent.

1863. Este interzisa prezenta muncitorilor în puturi sau santuri la coborârea pieselor si conductelor.

1864. Înainte de coborârea muncitorilor, putul trebuie cercetat daca nu contine gaze vatamatoare sau explozive.
Pentru a se constata existenta gazelor în put, este interzis a se folosi o lumânare aprinsa, chibrituri, sau a se
arunca hârtie aprinsa; se va folosi numai detectorul de gaze.

1865. Pentru revizuirea si curatirea puturilbr trebuie utilizati cel putin trei muncitori, special instruiti pentru
aceasta. Dintre acestia, doi ramân la supafata pentru a-I supraveghea pe cel ce lucreaza si a-I scoate imediat în
caz de nevoie.

1866. Umplerea tevilor în vederea îndoirii se va face numai cu nisip uscat.

1867. Este interzis a se întrebuinta pentru îndoire tevi cu suprafata interioara umeda, iar în timpul iernii, cu
suprafata acoperita cu zapada sau gheata. De asemenea, tevile trebuie uscate bine înainte de a fi umplute cu
nisip bine uscat.
 1868. Este interzis a se ridica cu mâna capacele de fonta ale caminelor; pentru aceasta se vor utiliza cârlige
speciale sau rangi de fier.

1869. Se interzice fierberea si încalzirea masticurilor izolante, ca si prepararea acestora în interiorul puturilor sau
santurilor si în alte spatii înguste.

1870. Plumbul se va topi în cazane asezate pe forje sau pe sobe speciale si se va turna în tevi cu o lingura cu
cioc. Plumbul se va tapi la o distanta suficient de mare de sant, încât sa nu prezinte nici un pericol pentru cei ce
lucreaza în sant.

1872. Nu se admite ca la plumbul topit sa fie adaugat plumb varsat care a stat pe pamânt, fara ca acesta sa fi
fost în prealabil curatat si uscat.

1873. Introducerea bucatilor de plumb rece în cazanul cu plumb topit se poate face numai cu ajutorul unor clesti
metalici.

1874. Înainte de umplerea capetelor tevilor cu plumb, ele trebuie sa fie uscate, pentru evitarea stropilor de plumb.

1875. În timpul turnarii se va lucra cu ochelari, ferindu-se fata, corpul si picioarele de eventualii stropi de plumb
sau de varsarea acestuia. De asemenea, muncitorii vor folosi în mod obligatoriu manusi de protectie.

1876. Daca se lucreaza cu mastic de asfalt topit, se vor respecta aceleasi reguli ca si la plumb (nu se încalzeste
pâna la fierbere, se fereste de apa, iar muncitorii trebuie sa îsi unga mâinile cu o alifie protectoare).

1877. Muncitorii care executa curatirea conductoarelor cu peria de sârma trebuie sa aiba manusi de cauciuc si
ochelari de protectie.

1878. La curatirea chimica a tevilor cu diferiti acizi se va tine seama ca temperatura acestora sa nu depaseasca
40oC. Muncitorii care executa aceasta operatie vor fi dotati cu echipament de protectie individual, conform
normativului, si vor purta obligatoriu manusi de cauciuc si masti de gaze cu filtru pentru vapori sau acizi.

1879. Transportarea cazanelor de încalzire pe santier, coborârea lor în hala de cazane si ridicarea pentru
montare pe postament se va face sub supravegherea directa a conducatorului tehnic.

1880. La coborârea pe plan înclinat, frânarea trebuie sa se faca cu ajutorul troliului. Frânarea numai cu ajutorul
penelor este interzisa.

1881. Este interzis sa se lase cazanul pe plan înclinat, fara sa se întareasca frâna troliului si fara sa se instaleze
sub cazan suporturi sau opritoare rezistente.

1882. Coborârea cazanelor este permisa numai daca, pe lânga troliul de tragere, este întrebuintat si troliul de
frânare.

Montarea troliurilor trebuie sa fie controlata cu atentie.

1883. Cazanele se vor ridica cu ajutorul dispozitivelor speciale de ridicare (vinciuri, scripeti etc.) a caror buna
functionare se va verifica de catre personalul tehnic.

1884. Pe masura ridicarii cazanului, se vor aseza sub el capre sau stive de traverse suficient de rezistente,
pentru ca în caz de rupere a dispozitivelor de ridicare, sa reziste la greutatea cazanului.

1885. Caprele pentru ridicarea cazanelor se vor calcula si construi pentru sarcinile ce urmeaza a le suporta.

1886. Aceleasi reguli trebuie sa fie respectate si la ridicarea motoarelor grele, a ventilatoarelor sau a altor utilaje.

1887. La ridicarea cazanelor si a altor greutati se interzice sa se agate dispozitivele de ridicat de grinzi, ferme
sau de alte elemente de constructii ale cladirii, necalculate pentru asemenea greutati.

1888. La montarea conductelor aeriene se vor prevedea suporturi de sustinere suficient de rezistente pentru
greutatea conductei de apa acoperite cu izolatie.

1889. Conductele vor fi fixate pe dispozitive si suporturi incombustibile.

 1890. La trecerea conductelor prin peretii combustibili, conductele vor fi izolate pe portiunea de trecere cu un
strat de izolatie ignifuga.

1891. În cazul când conductele sunt instalate suspendate peste drumuri, strazi sau sosele, înaltimea de la
suprafata terenului pâna la nivelul inferior al izolatiei va fi de cel putin 5 metri.

În toate celelalte cazuri, înaltimea de asezare a conductelor si a tuburilor de la nivelul terenului si pâna la nivelul
inferior va fi de cel putin 2 m; în caz contrar, conducta sau tubul va fi îngradit astfel, încât sa excluda posibilitatea
de acces a persoanelor straine.

1892. La instalarea conductelor de abur si apa calda în canale, se interzice asezarea lor împreuna cu conducte
pentru substante volatile usor inflamabila sau cu cabluri electrice.

1893. În cazul când în canal sunt instalate mai multe conducte, asezarea lor va trebui sa asigure posibilitatea
efectuarii reparatiei si înlocuirii pieselor defecte.

1894. Canalele pentru conducte vor fi acoperite pe toata suprafata lor.

1895. În sala cazanelor si în atelierele în care exista conducte în exploatare se vor afisa la locuri vizibile
schemele instalatiilor (conductelor), precum si instructiunile de deservire a acestora.

1896. Pe ventilele de închidere si subere vor fi marcate în mod vizibil semne care sa arate sensul de rotatie al
dispozitivului de închidere si sensul de miscare al fluidului din conducta.

Instalatii de gaze

1897. Executarea lucrarilor la instalatiile de gaze se va face de catre personal calificat, special autorizat pentru
aceasta, si care a facut instructajul de tehnica a securitatii, în baza unui proiect avizat de unitatea de distributie a
gazelor.

1898. Lucrarile de instalatii de gaze se vor executa numai în baza unui proiect aprobat de întreprinderea
distribuitoare de gaze.

1899. Se interzice trecerea conductelor prin cosuri de sobe, canale de ventilatie, camine de aerisire, depozite de
carbuni, zgura, gunoi.

1900. Trecerea conductelor prin pereti sau plansee betonate se protejeaza cu mansoane de tevi cu diametrul
mai mare.

1901. Reparatia unei conducte se face numai dupa închiderea robinetului principal al instalatiei de gaze si
refularea conductei, inclusiv aerarea încaperii.

1902. Dupa executarea lucrarilor la instalatiile de gaze se va face controlul etanseitatii acestora cu spuma de
sapun. Este cu totul interzis controlul cu flacara.

1903. Este interzisa acoperirea sau vopsirea conductelor instalatiei interioare, înainte de a se fi facut verificarea
acestora

1904. Orice reparatii la instalatiile existente sunt urmate, în mod obligatoriu, de verificarea întregii instalatii.

Orice instalatie oprita din functiune un timp mai lung de 6 luni se supune unei verificari cu aer comprimat.

1905. Instalatiile noi sau cele reparate nu se pot pune în functiune decât dupa se s-a scurs aerul din conducte si
s-a lasat sa treaca prin ele o cantitate de gaz de 2-3 ori mai mare decât capacitatea conductelor. Controlul
cantitatii scurse se face prin citirea contorului. În timpul acestei operatiuni încaperile vor fi bine aerisite.

1906. La executarea lucrarilor pentru conducte îngropate se vor respecta articolele din prezentele norme privind
sapaturiie si instalatiile de apa si canal.

1907. La intersectlile cu alte conducte subterana, cum sunt de exemplu cablurile telefonice, electrice, conductele
de apa, pe distante de 1,5 m, de o parte si de alta a intersectiei, conductele de gaze se protejeaza introducându-
se tuburi de protectie, bine ventilate prin rasuflatori la ambele capete. În toate cazurile aratate mai sus, detaliile
de montaj sunt cuprinse în planurile si desenele de executie a lucrarii.
 1908. Daca pe acelasi traseu, paralel si alaturi cu conducta de gaze se afla si conducta de apa, conducta de
gaze trebuie sa se monteze deasupra conductei de apa.

Încercarea conductelor

1909. Încercarea conductelor instalatiilor de apa, încalzire si gaze vor fi executate sub supravegherea sefului de
santier sau a unui tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor straine la sectoarele instalatiei care
se încearca.

1910. În general, conductele se încearca la presiune hidraulica.

Încercarea cu aer comprimat este admisa numai pentru conductele de otel si numai în cazuri exceptionale (iarna
sau în lipsa de apa) si trebuie executata dupa instructiunile Inspectiei pentru controlul instalatiilor de Ridicat.

1911. Muncitorii care participa la încercarile de presiune a conductelor vor trebui sa faca înainte un instructaj în
legatura cu:

a. asezarea armaturilor (robinetelor) si flanselor oarbe;

b. metodele de evacuare a aerului din instalatii;

c. modul de marire si micsorare treptata a presiunii din instalatii;

d. interzicerea executarii de reparatii într-o instalatie care se gaseste sub presiune;

e. presiunea maxima admisa de normele tehnice;

f. procedeele de ciocanire a sudurilor de pe conductele afIate sub presiune;

g. interzicerea ciocanirii conductelor în locurile îmbinate prin ambutisare, care se afla sub presiune.

Piesele fasonate (fitingaria) si armaturile (robinetaria) conductelor de otel, precum si portiunile acestora, care se
afla sub cai sau drumuri si în locuri, unde accesul este îngreunat, trebuie sa fie încercate în prealabil.

1912. Lungimea portiunilor conductelor care se încearca în prealabil prin aer comprimat nu trebuie sa fie mai
mare de 1,5 km în cazul în care sunt încercate lânga marginea santului, si 5 km în cazul în care încercarea se
face în sant. Dimensiunile specificate mai sus se pot mari numai daca exista o justificare corespunzatoare în
proiect.

În cazul conductelor de otel asezate în santuri si acoperite cu un strat de pamânt de cel putin 0,3 m, lungimea
portiunilor care se încearca prin metoda cu aer comprimat, nu este limitata.

1913. Încercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executata numai dupa asezarea elementelor profilate si
armaturilor care au fost în prealabil încercate hidraulic. Se interzice încercarea cu aer, comprimat a conductelor
pe care sunt montate elemente profilate si armaturi, lânga marginea santului.

1914. Compresorul, anexele lui si aparatele de masura utilizate la încercarea cu aer comprimat a conductelor se
vor amplasa la o distanta de cel putin 10 m de la conducta care se încearca.

1915. Conductele de legatura dintre compresor si conducta care se încearca vor trebui verificate în prealabil prin
presiunea hidraulica.

1916. În tot timpul încercarii cu aer comprimat, sectoarele respective de conducta vor fi supravegheate de seful
de lot sau al formatiei de lucru.

1917. Se interzice examinarea conductei care se încearca cu aer comprimat, în timpul introducerii aerului
comprimat. Examinarea conductei este permisa numai dupa stabiIizarea presiunii de regim.

1918. Urmarirea conductei în timpul încercarii cu aer comprimat este permisa numai la o distanta de cel putin 5
m. Se interzice coborârea în santuri sau puturi, precum si ciocanirea conductelor. Înlaturarea defectelor
observate în timpul încercarii cu aer comprimat se va face dupa reducerea presiunii.
1919. Înainte de încercarea cu aer comprimat se va controla si verifica atât aparatajul (regulatoare, manometre)
cât si etanseitatea conductelor si armaturilor.

1920. În timpul încercarilor este interzisa aglomerarea muncitorilor sau a altor persoane în apropierea
conductelor în curs de încercare si a instalatiei de aer comprimat în functiune.

[top]

CAPITOLUL 35

Lucrari cu mase plastice

Generalitati

1921. Covoarele din PVC (policlorura de vinil cu sau fara suport textil, se vor transporta numai cu mijloace de
transport (auto sau CFR) închise.

Transportul adezivilor (prenadez) si solventilor (neofalina) se va face numai în bidoane metalice închise cu
respectarea stricta a masurilor, privind transportul materialelor inflamabile.

1922. Depozitarea acestor materiale se face în încaperi închise având temperatura cuprinsa între +5°C si +35°C.
Sulurile de covoare PVC se depoziteaza în pozitie verticala, în locuri ferite de umiditate si de actiunea directa a
razelor solare.

Foliile de P.V.C. plastifiat, semiplastifiat si replastifiat (dur) se depoziteaza în pozitie orizontala, în locuri ferite de
umiditate si de actiunea directa a razelor solare. Nu vor fi amplasate în imediata apropiere a surselor de caldura
(foc deschis, sobe, calorifere, radiatoare etc). Se vor evita variatiile mari de temperatura, pentru a nu influenta
negativ asupra calitatii maselor plastice.

1923. Depozitarea bidoanelor sau butoaielor cu adezivi sau solventi se va face în depozite speciale pentru
produse inflamabile, ferite de orice sursa de caldura si respectându-se cu strictete normele de paza contra
incendiilor.

1924. Emulsia de acetat de polivinil (vinacet E), precum si masa de spaclu pe baza de vinacet E se livreaza, se
transporta si se depoziteaza numai în butoaie de tabla galvanizata sau lacuita ermetic închise.

Bidoanele sau butoaiele cu aceste materiale se vor depozita în magazii închise, la temperatura de 16-18°C. Pe
durata scurta, temperatura poate fi mai mica sau mai mare, dar în nici un caz sub +5 0C.

1925. Vinacetul E si masa de spaclu rigida din bidoane vor fi acoperite cu un strat de apa de 2-3 cm. La o
depozitare mai îndelungata se va controla periodic interiorul bidoanelor, iar daca se constata ca apa s-a
evaporat, se va completa din nou stratul, fara a se amesteca înainte de folosire, apa de pe suprafata materialului
din bidoane va fi bine scursa.

1926. Nisipul fin (0,1-0,5 mm) se transporta acoperit cu o prelata. Pe santier nisipul trebuie sa fie depozitat
separat, pentru a fi ferit de amestecarea sa cu diferite impuritati.

1927. Depozitarea materialelor necesare efectuarii pardoselilor din parchet fara dusumea oarba se va face astfel:

a. cele greu inflamabile vor fi depozitate conform proiectului de organizare, în soproane, magazii sau la parterul
cladirii;

b. cele usor inflamabile (benzina, bitum, cauciuc si derivatele lor, precum si pudreta de cauciuc) se vor depozita
cu respectarea stricta a prescriptiilor privind manipularea, transportarea si depozitarea materialelor usor
inflamabile.

1928. Manipularea si transportarea materialelor din PVC rigid se vor face cu grija si atentie, pentru a le feri de
zgârieturi si lovituri.

La încarcari, descarcari si diverse alte manipulari în depozite sau pe santiere, materialele din PVC rigid nu vor fi
aruncate, si nu se vor depozita sau arunca deasupra altor materiale.
 1929. Tevile vor fi asezate pentru transport numai orizontal pe suprafete drepte si netede, sprijinite continuu pe
toata lungimea lor, în stive care sa nu depaseasca 0,75 înaltime.

La transportul auto al tevilor din PVC cu lungimi de peste 4 m, autocamionul respectiv va fi prevazut cu periodic.

Placile se vor transporta de asemenea în pozitie orizontala si sprijinite pe toata suprafata lor.

Materialele vor fi bine sprijinite lateral, pentru a nu se rasturna unele peste altele în timpul transportului. Nu se vor
executa transporturi cu alte materiale asezate deasupra materialelor din PVC.

1930. Transportul materialelor din PVC în timpul verii trebuie astfel efectuat, încât sa nu fie posibila încalzirea si
înmuierea tubulaturilor, a fitingurilor si pieselor fasonate sub actiunea razelor solare.

1931. Materialele dn PVC rigid devenind casante la temperaturi scazute, transportul si manipularea lor pe timp
friguros necesita masuri speciale de asigurare contra loviturilor si zgârieturilor.

1932. Depozitarea si conservarea materialelor din PVC se va face astfel:

a. locul de depozitare sa fie curat si distantat la cca. 2 m de orice sursa de caldura;

b. temperatura maxima sa nu depaseasca +400C, iar cea minima +5°C;

c. sa fie sprijinite continuu pe toata suprafata;

d. întrucât materialul PVC sub +5°C nu permite prelucrarea sa imediat ce a fost luat din stiva, acesta va trebui
tinut mai întâi 24 ore la temperatura aerului sau a încaperii de lucru;

e. tevile, fitingurile si piesele fasonate din PVC se vor aranja în rastele orizontale, pe sortimente si dimensiuni.

1933. Adezivul si solventii se vor pastra în locuri racoroase, în recipiente etanse din tabla galvanizata sau sticla,
etichetate si închise cu dop de pluta si nu de sticla, deoarece acesta se poate lipi si desface greu. Recipientele
din tabla neagra nu se vor folosi.

1934. Adezivul si solventii fiind toxici, acestia nu trebuie tinuti în sticle de format obisnuit, deoarece pot fi
confundati din greseala cu Iichide bune de baut. Sticlele vor purta obligatoriu o eticheta colorata care sa indice
continutul.

1935. Daca adezivul s-a îngrosat din cauza evaporarii Iichidului sau chimic, astfel încât nu mai poate fi folosit la
lipit, se va dilua cu solventul corespunzator (dicloretan).

1936. Dezghetarea tevilor se va executa prin învelirea cu cârpe calde sau apa calda pâna la maximum 40 0C.

1937. Desfundarea tevilor se va executa cu o vergea sau sârma de otel având în cap o bila rotunda de otel.
Obiectele metalice ascutite se vor evita .

1938. Prelucrarea materialelor plastice este însotita de anumite nocivitati profesionale, generate fie de însusi
materialul în sine, sau de catre materialele auxiliare, solventi si adezivi. Întrebuintati la operatia de lipire, printre
cele mai întrebuintate fiind si dicloretanul.

Materialul plastic (PVC) încalzit la temperatura de scurgere elibereaza acid clorhidric si fosfogen, care pot
provoca grave îmbolnaviri pulmonare. Acest material continând plumb sub forma de stelati, inhalat în cantitati
mici timp îndelungat, provoaca colite, hipertensiune sau boala denumita „saturnism”.

De aceea, pentru prevenirea actiunilor vatamatoare asupra acelora care manipuleaza sau prelucreaza materiale
plastice, se vor lua urmatoarele masuri:

a. manipularea materialelor plastice se va face numai cu manusi;

b. consumul de alimente si bauturi în timpul lucrului va fi interzis;

c. Ia terminarea Iucrului si în pauza se vor spala imediat mâinile cu apa si sapun;

d. muncitorii vor purta ca material de protectie în timpul lucrului halate si manusi.

 Echipamentul de protectie va fi spalat si curatat cât mai des, iar dupa terminarea programului va fi pastrat în
camera bine aerisita pentru a se elimina vaporii toxici absorbiti.

1939. Prelucrarea materialelor din PVC rigid se va executa numai în ateliere bine aerisite, concentratia de
dicloretan nefiind mai mare de 0,05, mg.

1940. Deoarece solveritii si adezivii folositi la Iipirea maselor plastice sunt foarte volatili si explozivi, maistrul si
seful echipa care executa lucrari cu adezivi, solventi si solutii, înaintea începerii lucrului sunt datori sa organizeze
paza contra incendiului în raionul în care lucreaza, facând cunoscut în scris conducerii santierului sau unitatii
unde se executa lucrarea pericolul de incendiu, pentru a lua masuri de organizare a locului de munca cu
materiale pompieristice conform normelor.

1941. Maistrul, împreuna cu conducerea santierului, vor delimita în scris sectorul în care exista pericolul de
incendiu. Acest sector se va estima sferic pe o raza cuprinsa între 30-50 m, în functie de cantitatile de solventi
intratate în evaporare.

În interiorul acestui sector sunt strict interzise lucrul cu foc, lucrarile mecanice care pot produce scântei lucrarile
de instalatii sau reparatii electrice.

1942. În interiorul acestui sector este strict interzis fumatul. Seful de echipa va veghea si va controla permanent
ca membrii componenti ai echipei sa nu patrunda cu tigari, chibrituri sau brichete asupra lor în interiorul acestui
sector.

Acestea se vor pastra în locul special amenajat în vestiar. Periodic, se vor acorda pauze de 10 minute, în care
fumatorii se duc la vestiar, îsi iau tigarile si, în afara sectorului marcat, pot fuma.

Aceleasi masuri se vor respecta cu strictete si în magazia de santier sau în apropierea depozitului de solventi si
adezivi.

1943. Manipularea adezivilor si solventilor se va face în cantitati mici, pentru a se evita acumularile mari de gaze.
Daca manipularea nu se va putea face în vase mai mici, se va face în galeti care vor fi acoperite cu capace
confectionate din PVC, carton sau lemn.

1944. Se va asigura un riguros afisaj de interdictie a fumatului si a lucrului cu foc în toate punctele de acces ale
sectorului în care se lucreaza, precum si la magazia de santier.

1945. În functie de conditiile locale, seful de echipa va raporta maistrului sau conducerii santierului orice fapt,
care îl face sa creada ca este pus în pericol de incendiu sectorul sau de lucru.

1946. Seful de echipa este obligat sa raspunda în fata conducerii unitatii de respectarea dispozitivelor de mai
sus. În cazul în care seful santierului nu ia masuri operative de organizare a pazei contra incendiilor în sectorul
de lucru, el poate sista începerea lucrarilor si raporta întreprinderii acest lucru.

1947. Sefii de santier si maistrii vor preda obligatoriu sub semnatura, instructiunire de tehnica a securitatii muncii
celor care executa Iipiri de mase plastice folosind adezivi si solventi.

Prelucrarea mecanica a maselor plastice

1948. Clorura de vinil se obtine din acetilena la care se adauga acid clorhidric în stare gazoasa.

În urma procesului de polimerizare, rezulta prafut de PVC, care se prelucreaza în diferite forme (conducte, foi,
etc).

Când materialul nu contine plastifianti, se obtine un PVC dur, iar când contine si indiferenti ce plastifianti, se
obtine un PVC moale. Aceste produse nu sunt toxice. Daca se foloseste drept plastifiant fosfatul de tricrezil,
produsul contine un compus foarte toxic - fosfatul de orto-tricrezi - care, datorita solubilitatii sale, poate trece din
PVC moale în grasimi sau alcool si, patrunzând în organism poate produce tulburari nervoase.

1949. La prelucrarea mecanica a PVC-ului se degaja urme de acid clorhidric sub forma gazoasa. Când la
prelucrare se foloseste lichid de racire, aceste gaze nu mai patrund în atmosfera, ci sunt absorbite de lichid care,
devenind slab acidulat, face ca sculele de otel si masina-unealta sa rugineasca.

Având o conductibilitate termica redusa, PVC-ul va absorbi putina caldura în timpul prelucrarii, determinând în
acest caz încalzirea puternica a sculelor si masinilor, ceea ce poate da nastere la accidente.
 1950. Atelierul va fi echipat cu un sistem potrivit de ventilatie generala, mecanica si naturala.

1951. Fiecare masina de prelucrat cu turatie mare va fi echipata cu un sistem de ventilatie locala în scopul
absorbtiei prafului, a vaporilor toxici, precum si pentru evitarea amestecurilor explozive cu aerul.

1952. Manipularea materialelor plastice preîncaIzite se va face numai cu ajutorul clestilor de lemn.

1953. Încalzirea maselor plastice cu flacara directa, în vederea mularii pe diverse forme ale placarii, ale
confectiilor de fitinguri etc., se va face numai dupa îndepartaream tuturor cantitatilor de adezivi si solventi, dat
fiind caracterul inflamabil si exploziv al acestora.

Lipirea materialelor plastice

1954. Lipirea materialelor plastice se executa de regula cu substante adezive si solventi foarte volatili si toxici ca
dicloretanul, cloroformul, acidul formic, mitrometanul etc. Acestia patrund în organism pe cale respiratorie,
cutanata (prin piele) si digestiva, provocând intoxicatii cronice sau acute. Actioneaza în special asupra ficatului si
rinichiului. Operatiunea de Iipire va fi facuta numai în nise special construite în acest scop, prevazute cu ventilatie
mecanica sau naturala.

Atelierul va fi înzestrat de asemeni cu o buna ventilatie generala, mecanica si naturala.

1956. Lipirea cu adeziv a partilor componente, în cazul placarii suprafetelor mari (aparate, rezervoare etc.) se va
face numai dupa ce folia din PVC a luat forma suprafetei de placat (prin mulare cu ajutorul încalzirii cu flacara
directa).

1957. Solventul se va pastra în sticle speciale, bine închise si etichetate. Eticheta va purta specificatia „pericol de
moarte”.

1958. Este strict interzis a se pastra în atelierul de Iipire vase sau sticle cu solventi. Acestea se scot de la
magazie numai în cantitati minime, care se pot întrebuinta în scurt timp.

1959. În timpul operatiilor de Iipire se interzice fumatul. În acest scop se vor instala placi avertizoare, atragând
atentia asupra pericolului de inflamabilitate si explozie.

1960. Se interzice pastrarea si consumarea alimentelor în incinta atelierului.

1961. Se interzice pastrarea echipamentului de protectie în dulapuri asezate în atelier. Acestea se vor pastra în
vestiare, situate la distanta de atelier si prevazute cu o buna aerisire, capabila sa elimine vaporii de dicloretan
etc. care sunt absorbiti usor de tesaturiie de lâna si bumbac.

1962. Prin volatizare, adezivii produc vapori de toluen si acetona, care sunt foarte inflamabili.

Acetona poate patrunde în organism, fie prin inspiratie, fie prin epiderma, si poate produce tulburari organice.
Indicii de intoxicatie incipienta sunt iritatia faringelui, a mucoasei nazale si a conjunctivelor. Se recomanda
încetarea lucrului si iesirea din mediul nociv.

Toluenul poate patrunde în organism prin inhalarea vaporilor respectivi, provocând tulburari organice ca: dureri
de cap, greturi, varsaturi, tulburari de echilibru.

Se recomanda iesirea imediata din mediul nociv si administrarea vitaminei C si a preparatelor hepatice, a fierului
si a unui regim bogat în calorii.

Sudarea maselor plastice

1963. Sudarea maselor plastice se executa prin mai multe procedee si anume:

a. sudura cu aer încaIzit cu gaz si cu electrod de sudura;

b. sudura cu aer Încalzit electric si cu electrod de sudura;

c. sudura cap la cap prin încalzire electrica;

d. sudura cap la cap prin frecare;

 e. cusatura sudata.

Pentru fiecare procedeu se vor lua masuri de tahnica a securitatii muncii.

1964. La sudarea maselor plastice se vor lua masuri de ventilare corespunzatoare a încaperii unde se executa
lucrul, de exhaustare în cazul placarii si sudarii vaselor închise. În cazul executiei operatiilor de sudare la
rezervoare înalte se vor lua masuri de asigurare a muncitorilor cu masti contra gazelor si centuri de siguranta. La
un numar maximum cinci oameni, unul trebuie sa stea sus, pentru supraveghere si interventie, în cazul când se
observa o comportare anormala la cei ce lucreaza jos, deoarece PVC-ul încalzit la temperatura de înmuiere
elibereaza

vapori toxici de acid clorhidric si fosfogen. Prima masura care se ia în acest caz este scoaterea acestor oameni
din atmosfera viciata.

1965. Aceste masuri trebuie luate si în cazul Iipirii placilor PVC dur sau plastifiat cu diversi adezivi si solventi ca:
toluen, acetona, cloretan, cloroform, nitrometan, acid formic etc., care provoaca tulburari de echilibru, dureri de
cap, greturi, varsaturi, intoxicatii cronice sau acute.

Sudura cu aer încalzit cu gaz

1966. Concomitent cu respectarea normelor de tehnica a securitatii pentru sudurile obisnuite, se vor respecta cu
strictete si masurile cu privire la utilizarea gazului. Aerul comprimat va trebui sa fie lipsit de apa si ulei.

1967. Înainte de începerea lucrului, se va verifica etanseitatea robinetelor, furtunurilor si pistolului de sudat. De
asemenea se va controla buna functionare a ventilatiei generale si locale.

1968. În scopul folosirii corecte a pistolului de sudat se procedeaza astfel:

a. se deschide mai întâi robinetul general de gaze;

b. se apropie întâi flacara de becul pistolului si apoi se deschide robinetul, pentru a se evita iesirea gazelor si
amestecarea lor cu aerul;

c. Ia oprire se va proceda mai întâi Ia închiderea robinetului general si dupa aceea a robinetului pistolului;

d. închiderea si deschiderea robinetelor se va face treptat, de la minimum la maximum.

1969. Atelierul va fi dotat cu mijloace de stingere a incendiilor ca extinctoare cu spuma, nisip, Iopeti si galeti.

1970. lIuminatul artificial va fi cu lampi antiexplozive. În timpul prelucrarii materialului PVC dur, nu se produc
vapori toxici, deoarece acesta nu contine plastifianti.

Sudura cu aer încalzit electric

1971. Pe lânga respectarea normelor obisnuite de tehnica a securitatii Ia sudura electrica, se va proceda în
prealabil si la asigurarea legaturii la pamânt a pistolului de sudat, atunci când nu se foloseste o tensiune redusa.

Similar se va proceda si în cazul când se sudeaza cap la cap prin încalzire electrica.

Prelucrarea materialelor plastice din PVC

1972. La prelucrarea prin aschiere se va lucra cu viteze mari.

Daca este necesara o racire a piesei, se va folosi aerul comprimat.

În cursul prelucrarii, piesa se va fixa rigid pe strung.

1973. Când materialul se taie cu ferastraul circular, se va apasa bine masa ce se debiteaza. De asemenea,
lucratorul îsi va feri mâinile de dintii pânzei în miscare sau de o eventuala rupere a ei.

1974. La gaurire nu se va utiliza o scula ascutita. Burghiul nu este necesar sa taie, ci sa razuiasca, caci altfel se
va rupe singur.
 1975. Cherneruirea trebuie sa fie cît mai adinca, pentru a nu produce devieri ale burghiului.

1976. La polizarea pieselor din PVC se va avea grija sa nu se preseze prea tare pe discul abraziv, sa se
foloseasca ochelari de protectie si sa se asigure o buna ventiia, deoarece vaporii din plastifianti sunt toxici.

1977. La prelucrarea materialului, metodele de încalzire sunt multiple. Se atrage în mod deosebit atentia ca
atunci când încaizirea se face cu ajutorul unei bai de ulei fierbinte, încalzit la 140 oC, sa nu se produca
rasturnarea acestuia, sau picaturile de ulei ce se scurg de pe material sa nu stropeasca lucratorul.

[top]

CAPITOLUL 36

Izolatii si protectii anticorozive

Generalitati

1978. Proiectele de izolatie trebuie sa contina masuri de protectie a muncii specifice lucrarilor respective si
conditiilor în care urmeaza sa se desfasoare aceste lucrari.

În cazul introducerii unor tehnologii si produse noi, se vor elabora- de catre proiectanti - instructiuni de protectie a
muncii specifice.

1979. Nu este permis a se lucra în aer liber la lucrari de izolatii, pe timp de vânt puternic, pe timp de ploaie, ceata
sau polei.

1980. La executarea lucrarilor de izolatie în interiorul constructiilor, se va asigura iluminarea corespunzatoare a

locurilor de munca.

1981. La începerea lucrarilor de izolatii la invelitori, constructiile trebuie sa fie prevazute cu scari de incendiu sau
alte scari de acces corespunzatoare, ancorate de constructie si la o distanta a treptei fata de perete de minimum
15 cm. Înainte de începerea lucrarilor este obligatoriu sa se verifice siguranta scarilor de acces.

1982. Se interzice fumatul la locul de munca în zonele în care se lucreaza cu materiale inflamabile.

1983. Locul pentru odihna si servire a mesei - în timpul pauzelor legale - se stabileste de catre seful punctului de
lucru.

1984. Se interzice sa se poarte halate, sorturi, îmbracaminte cu poale libere si mansete largi si neîncheiate, la
locurile de munca unde exista posibilitatea agatarii acestora de schele sau de alte elemente de constructii.

Personalul muncitor care executa lucrari de izolatii la acoperisuri, precum si cel care executa lucrari de învelitori,
vor purta în mod obligatoriu încaltaminte care sa împiedice alunecarea.

1985. În fisa medicala - ce se va întocmi anual pentru personalul muncitor izolator, care lucreaza pe acoperisuri,
învelitori si schele - se va consemna, în baza controlului medical mentiunea:

„APT PENTRU LUCRARI DE IZOLATII SI LUCRU LA ÎNALTIME”. Mentiunea va fi consemnata si în fisa de

instructaj individual.

1986. Personalul muncitor tânar, având vârsta sub 18 ani, nu va fi admis la lucrari de izolatii la acoperisuri si
învelitori, nici la transportul bitumului fierbinte.

1987. Manipularea macaralelor si a celorlalte utilaje actionate electric, folosite la lucrari de izolatii, se va face
numai de personal muncitor autorizat si instruit pentru tipul respectiv de utilaj si care raspunde de functionaea
acestuia pe toata durata programului de lucru. În timpul pauzei de masa si dupa terminarea programului se va
scoate de sub tensiune utilajul folosit.

1988. Se interzice personalului muncitor sa efectueze racorduri electrice pentru iluminat.

1989. La lucrarile cu bitum fierbinte se interzice a se lucra noaptea sau în conditii de vizibilitate redusa.
1990. Constructiile provizorii de pe santier în care se executa prepararea materialelor si produselor care contin
bitum si alte substante vatamatoare sanatatii personalului muncitor, trebuie sa fie bine aerisite sau prevazute cu
instalatii de ventilare. Cernerea materialelor prafoase trebuie executata în încaperi separate.

Topirea bitumului si prepararea materialelor bitum

1991. Topirea bitumului si prepararea masticurilor cu bitum se va realiza numai cu utilaje construite în acest scop
(topitoare de bitum, cazane de bitum, masini, de topit si pompat bitum, cazane electrice mici). Amplasarea
utilajelor de topit bitum se va stabili cu respectarea normelor PCI si la cel putin 50 m de constructiile din lemn sau
depozite. Locul unde se efectueaza topirea bitumului va fi îngradit cu indicatoare de avertizare.

Se interzice amplasarea utilajelor de topit bitum în locuri unde exista posibilitatea degajarii vaporilor de substante
inflamabile sau unde sunt depozitate materiale inflamabile sau combustibile.

1992. În incinta unitatilor de productie, utilajele pentru topit bitum vor fi amplasate în locuri stabilite împreuna cu
seful formatiei PCI din unitatea respectiva.

1993. Locurile în care se efecctueaza topirea bitumului vor fi pastrate într-o curatenie perfecta si marcate cu
indicatoare de avertizare pentru interzicerea accesului persoanelor straine si pentru a se atrage atentia privind
pericolul de incendiu si accidentare;

1994. Fiecare gospodarie de bitum trebuie sa fie prevazuta cu materiale, scule si dispozitive pentru stingerea
unui eventual incendiu (extinctoare, lazi cu nisip,lopeti etc).

1995. Se interzice a se arunca apa în cazanul cu bitum fierbinte (din cauza vaporilor ce se produc si care
antreneaza stropi de bitum fierbinte ce se împrastie în mediul înconjurator).

În cazul în care se produce aprinderea bitumului, focul se va stinge cu praf de piatra sau cu extinctoare cu
spuma.

1996. La lucrarile cu bitum fierbinte nu este admis personal muncitor cu boli de piele, boli respiratorii,
conjunctivite, afectiuni gastrointestinale, precum si femei care alapteaza.

1997. Supravegherea topirii bitumului se va face de personal muncitor instruit în acest sens si având pantalonii
trecuti peste cizme.

1998. Se interzice a se lasa utilajele de topit bitum nesupravegheate în timpul topirii bitumului, precum si
utilizarea lor în alte scopuri.

1999. La topirea bitumului se vor utiliza numai sistemul ardere si combustibilii prevazuti în cartea tehnica a
utilajului de topit.

2000. La utilajele de topit actionate cu combustibil lichid, rezervorul de combustibil va fi amplasat numai în locul
stabilit în cartea tehnica a utilajului, si va fi bine fixat izolat termic. Butoiul cu combustibil lichid pentru aliment va fi
amplasat la cel putin 10 m de orice sursa de foc.

2001. Utilajele pentru topit bitum vor fi prevazute cu capace etanse rezistente la foc. La topirea bitumului utilajele
vor fi umplute la cel mult 3/4 din capacitate.

2002. Masa de bitum ce se introduce în utilajele pentru topit bitum va fi sparta în prealabil si se va verifica sa nu
fie uda. Pentru aceasta vor fi luate masuri pentru scurgerea apei patrunse în butoaie, spargându-se gura
butoiului, gaurind masa bitumului cu o ranga de fier de 20-25 mm diametru, ascutita, încalzita, si prevazuta cu
mâner izolant. Pentru scurgerea apei patrunse, butoaiele vor fi rasturnate cu gura în jos.

2003. Pornirea arzatoarelor se va face exclusiv de mecanici instruiti pentru lucrul cu utilaje de topit bitum.

2004. Încarcarea utilajelor de topit bitum care sunt în functiune se va face cu grija deosebita, astfel încât la
introducerea masei de bitum, în bucati nu prea mari, sa nu se antreneze stropi de bitum fierbinte ce pot accidenta
personalul muncitor. Pentru încarcare, se deschide capacul utilajului introducându-se masa de bitum. Tot prin
capacul deschis se face amestecarea liantului si se masoara temperatura.

2005. Personalul muncitor ce lucreaza la prepararea, încalzirea si topirea bitumului va fi instruit în prealabil cu
privire metodele nepericuloase de lucru si referitor la respectarea urmatoarelor reguli:
 a. Ia încarcarea utilajului pentru topit bitum, materialul se introduce pentru obtinerea bitumului topit, se pune în
utilaj astfel, încât sa nu sara stropi fierbinti peste cel ce executa încarcarea; în cazul retopirii asfaltului, încarcarea
utilajului se va face,e,numai dupa ce tot lichidul din utilaj a fost în prealabil golit;

b. Ia începerea lucrului, sa fie dotat cu materialul de protectie prevazut în normativul de dotare si cu alifie pentru
ungerea mâinilor;

c. sa nu adauge bitum umed peste masticul încalzit;

d. sa verifice ca la descarea bitumului topit, vasul în care se descarca acesta sa nu contina apa;

e. sa evacueze bitumul topit numai prin vanele cu care este prevazut utilajul, iar din cazanele de topit bitum
numai cu cancioace speciale, prevazute cu mâner lung. Se interzice utilizarea, galetilor la scoaterea bitumului
topit direct din cuvele utilajelor de topire.

2006. La terminarea lucrulu, focul la utilajele pentru topit bitum va fi stins, astfel:

a. Ia utilajele cu combustibil lichid sau gaz, se va închide robinetul prin care se alimenteaza arzatorul;

b. Ia utilajele ce se încalzesc cu combustibil solid, focul va fi stins cu apa;

c. Ia utilajele actionate electric, prin întreruperea curentului electric.

Prepararea amorsajului bitum-benzina

2007. Locul de preparare se va amplasa la minimum 50 m de utilajele pentru topit bitum sau de orice sursa de
foc.

2008. În timpul prepararii amorsajului, se va evita posibilitatea ca vântul sa duca vaporii de benzina la utilajele
pentru topit bitum sau la alte surse de foc deschis.

2009. Operatiunea se va face într-un loc adapostit, de catre personal muncitor special instruit.

2010. Amestecul pentru amorsaj se va realiza prin turnarea bitumului fierbinte peste benzina si nu invers,
deoarece altfel, aceasta se aprinde.

Transportul bitumului topit pe orizontala si verticala

2011. Transportul bitumului topit de la utilajul pentru topit la locul de utilizare se face în vase speciale, prevazute
cu capace si umplute Ia 3/4 din capacitate. Se interzice transportul bitumului în butoaie, galeti vase improvizate.

2012. Ridicarea vaselor cu bitum pe cladirile în curs de constructie si coborârea acestora se va face cu mijloace
mecanizate, respectându-se normele de protectie a muncii specifice mijloacelor de ridicat. Se interzice folosirea
caprelor improvizate pentru ridicarea sau coborârea bitumului topit.

2013. Zona de încarcare si descarcare a bitumului topit se va delimita si atentiona cu indicatoare, astfel încât sa
prezinte pericol pentru personalul muncitor. În aceasta zona este interzisa stationarea sau circulatia personalului
muncitor în perioadele în care se fac operatiuni de încarcare, ridicare si coborâre.

2014. Transportul manual al vaselor speciale de transportat bitum este permis numai în cazul imposibilitatii
utilizarii mijloacelor mecanice si numai cu dispozitive de prindere speciala în mâna.

Nu se permite transportul bitumului topit pe scari sau rampe de acces.

Coborârea vaselor cu bitum în sapaturile pentru fundatie, cuve, rezervoare, santuri, puturi etc. se va face nu
mecanizat.

2015. La lucrarile cu bitum fierbinte, efectuate pe acoperis, vor lua masuri pentru a preântâmpina scurgerea
acestuia peste personalul muncitor.

2016. Operatiile de încarcare, transport si descarcare a bitumului topit se vor face sub conducerea unui sef de
echipa bine instruit în ceea ce priveste normele de protectie a muncii, de catre personalul muncitor apt medical
pe asemenea operatii.
 Executarea izolatiilor la cuve, bazine, rezervoare

2017. Executarea amorsajuluj la cuve se va executa cu emulsii bituminoase neinflamabile.

2018. Se interzice fumatul în interiorul bazinelor si rezervoarelor, iar în timpul executarii amorsajului, de
asemenea în cuvele deschise.

2019. lIuminatul în bazine si rezervoare se face cu lampi alimentate cu curent electric, la tensiunea de 12 sau 24
volti.

2020. În cazul în care ritmul de desfasurare a procesului de productie impune sa se lucreze pe mai multe niveluri,
se vor lua masuri corespunzatoare pentru prevenirea accidentelor.

2021. Se interzice aruncarea materialelor de la înaltime, acestea trebuind coborâte cu mijloace mecanice sau
jgheaburi si dispozitive special amenajate.

2022. Pentru executarea hidroizolatiilor la peretii cu o înaltime de pâna la 5 m se vor utiliza platforme fixe sau
mobile, iar la peretii de peste 5 m înaltime se va executa o schela speciala, conform unui proiect facut în acest
sens.

2023. La izolatiile ce se executa la peretii exteriori se va asigura un spatiu de lucru de cel putin 1 m latime, iar
malurile de pamânt se vor sprijini, pentru evitarea alunecarii lor sau a prabusirilor:

2024. Conturul cuvelor va fi împrejmuit provizoriu si se vor monta indicatoare avertizoare.

2025. Se interzice topirea bitumului în interiorul puturilor, santurilor sau al altor spatii înguste.

2026. La izolarea caminelor sau a cuvelor cu suprafete mici, bitumul se va introduce numai cu dispozitive
speciale, care sa asigure protectia personalului muncitor din spatiul de lucru.

2027. În timpul executarii lucrarilor de izolatie cu mastic fierbinte, personalul muncitor îsi va unge mâinile cu alifii
speciale, pentru a fi ferit de iritarea pielii.

Izolatii la acoperisuri

2028. Înainte de începerea lucrarilor de izolatie la acoperisuri, se va verifica sa fie împrejmuite sau acoperite cu
plase de protectie toate golurile din acoperis.

2029. În jurul locurilor de lucru, pe o latime de 2 m, se va interzice, prin indicatoare de avertizare, accesul
personalului muncitor care nu lucreaza la izolatii .

2030. Se interzice lucrul, sub schelele altor constructii, în cazul în care acestea nu asigura protectia necesara
pentru prevenirea accidentelor.

2031. Înainte de începerea lucrului, se va verifica starea tehnica a sapei.

2032. Nu se vor depozita pe acoperis decât cantitatile de materiale care sa nu depaseasca sarcina utila pentru
care acesta a fost calculat.

2033. Se interzice aruncarea de pe acoperis a materialelor sau sculelor.

2034. Este interzisa circulatia pe placile ondulate din azbociment (sau PAS), care trebuie sa fie montate în
conformitate cu prescriptiile tehnice ce se refera la materialele respective.

2035. În cazul în care procesul tehnologic solicita a se lucra suprapus pe mai multe niveluri, se vor coordona
masurile corespunzatoare de protectie a muncii pentru prevenirea, unor eventuale accidente.

2036. La lucrarile la care se utilizeaza cu materiale inflamabile sau toxice, sefii de echipa sunt obligati sa
aminteasca zilnic personalului muncitor principalele masuri de protectie a muncii specifice lucrului cu asemenea
materiale.

Izolatii termice la conducte

 2037. În timpul confectionarii si montarii saltelelor si rogojinilor din vata minerala sau de sticla, ori din alte
materiale asemanatoare, personalul muncitor trebuie sa foloseasca ochelari de protectie, manusi de protectie si
masti contra prafului. Hainele de protectie trebuie sa fie bine strânse la mâneci si guler, pentru a evita
patrunderea particulelor fine de material în piele.

2038. În timpul asezarii vatei de sticla pentru izolatia elementelor de constructie în apropierea conductorilor
electrici, tensiunea va fi întrerupta.

2039. În locurile unde se confectioneazla saltele sau se lucreaza cu vata de sticla sau minerala, se interzice
depozitarea alimentelor si servirea mesei de catre personalul muncitor.

2040. În santuri, nu se va lucra la izolarea conductelor, decât dupa ce se va verifica daca sprijinirea malurilor este
facuta corespunzator.

2041. Se interzice circulatia pe conducte.

La folosirea schelelor, se va avea grija ca acestea sa corespunda prescriptiilor tehnice de montare, iar personalul
muncitor sa fie instruit pentru utilizarea lor.

2042. În timpul probelor care se fac la conducte, este interzisa stationarea personalului muncitor în apropierea
conductelor.

Izolatii frigorifice

2043. Se interzice executia izolatiilor frigorifice în încaperile în care nu s-au terminat toate lucrarile de sudura.

2044. Pentru a se preântâmpina pericolul de explozii si incendii, amorsajele se vor executa numai cu emulsii
confectionate fara substante inflamabile.

2045. Personalul muncitor ce executa lucrari de izolatii frigorifice va fi instruit asupra modului de utilizare a
bitumului fierbinte.

2046. În spatiile în care se executa izolatii frigorifice, se interzice accesul personalului muncitor care nu participa
la executarea lucrarilor.

2047. în încaperile în care se executa izolatii frigorifice cu polistiren, sunt interzise fumatul, folosirea lampilor cu
benzina si realizarea oricarui proces tehnologic în care se utilizeaza focul deschis.

Pregatirea suprafetelor si protectia anticoroziva prin diabaz

2048. Înainte de începerea lucrului, muncitorii se vor unge, acolo unde pielea vine în contact cu aerul, cu unsori
speciale (glicerina, ulei de caseina uscat + amoniac + apa), iar înainte de masa, se vor spala cu apa si sapun.

2049. Muncitorii care efectueaza decaparea si captusirea suprafetelor cu materiale anticorozive sau antiacide,
vor purta, obligatoriu, echipamentul de protectie adecvat.

2050. Când decaparea se face cu acid sulfuric, se vor lua masuri ca amestecul acidului cu apa sa se faca numai
prin trecerea acidului sulfuric prin jet subtire de apa. Nu se va turna, niciodata apa peste acidul sulfuric, deoarece
se pot produce grave accidente.

2051. Operatiunea de curatire a suprafetelor metalice cu flacara oxiacetilenica nu se executa într-un mediu ce
prezinta pericol de explozie sau de incendiu.

2052. La Iocul de munca unde se decapeaza cu acizi, se gasi în permanenta o solutie de 10 % soda calcinata,
cu care sa se poata neutraliza eventualele stropiri cu acid ale corpului.

2053. La oxidari si manipulari cu diabaz în interiorul rezervoarelor si recipientelor, folosind adezivi care de regula
sunt toxici, muncitorii vor purta în plus, ca material de protectie, si costume usoare de cauciuc cu gluga.

2054. Rezervoarele si recipientele în care se lucreaza vor fi amenajate în prealabil cu o buna ventilatie naturala
sau artificiala.
 2055. Întrucât fluosilicatul de sodiu este un toxic foarte puternic, muncitorii se vor spala pe mâini, obligatoriu, cu
apa calda si sapun înaintea meselor.

În timpul lucrului se interzice fumatul, consumul de alimente si bauturi.

2058. În locurile de oxidare cu diabaz, se va afla la loc accesibil o solutie de 8-10% acid baric pentru
neutralizarea actiunii prafului de diabaz asupra corpului.

Protectia anticoroziva cu folii (opanol, rhepanol, butarom etc.)

2057. Pastrarea opanolului se va face astfel:

a. cel în forma de placi va fi asezat suprapus în lazi, cu hârtie si talc între placi;

b. cel în forma de foi se va pastra în suluri, având deasemenea hârtie si talc, pentru a nu se lipi. Opanolul nu este
toxic. Toxici si explozivi sunt numai adezivii folositi la lipirea sa.

2058. Spatiile în care se lucreaza cu opanol trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a. sa fie încalzite astfel, încât temperatura sa nu depaseasca 15°C;

b. sa fie prevazute cu ventilatie naturala sau artificiala în executie antideflagranta;

c. iluminatul artificial sa fie protejat antiexploziv;

d. întrerupatoarele sa fie protejate, sau scoase în afara încaperilor;

e. caile de acces sa fie libere la intrari.

2059. Benzina de extractie (neofalina) trebuie depozitata separat, iar cantitatea adusa la locul de munca, sa nu
depaseasca necesarul unei zile de lucru. Ea trebuie ambalata în bidoane de metal închise ermetic.

2060. Se interzic categoric orice manipulari cu scule metalice din otel care prin cadere sau lovire pat produce
scântei în spatiile unde se lucreaza cu solutii de adezivi sau se fac spaIari cu neofalina.

2061. Muncitorii care au asupra lor tigari, chibrituri sau brichete nu au acces la punctul de lucru.

Se va interzice, deasemenea, pe o raza de 30-50 m, accesul persoanelor strai ne cu foc deschis.

2062. Îmbracamintea muncitorilor trebuie sa nu fie prevazuta cu placheuri sau cuie si sa fie de preferinta din
cauciuc.

2063. Iluminatul va fi asigurat la tensiunea de 6 - 12 V cu becuri protejate cu globuri de sticla groase de 6 - 8 m:

2064. Când se lucreaza în vase închise, muncitorii vor purta obligatoriu, masti cu aductiune de aer curat pe
furtun. La fiecare 30 de minute, ei vor face pauze de 10 minute deplasându-se în zona cu aer curat si luându-si
mastile de pe fata.

Unul dintre muncitori va supraveghea în permanenta muncitorul aflat în spatiul închis cu scopul de a interveni la
timp în caz de sufocare sau asfixiere.

2085. Muncitorii care lucreaza în spatiu închis vor primi antidot, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Protectia anticoroziva prin caramizi antiacide si placi de gresie pozate sau rostuite cu chituri organice

2088. Deoarece chiturile organice utilizate în lucrarile de protectie anticoroziva sunt în general toxice, si deoarece
din cauza solventilor organici prezinta si pericolul de incendiu, se vor lua în afara de masurile de protectie contra
toxicitatii (echipament adecvat, masca, alimentatie de protectie etc.) si masuri de protectie pentru prevenirea
incendiilor.

2067. Muncitorii vor fi admisi la lucrari antiacide numai dupa efectuarea vizitei medicale de catre un medic
dermatolog. Cei care au suferit de boli de piele, nu se admit la lucru.
 2068. Ventilarea mecanica va fi asigurata prin refulare si absorbtie. Mastile folosite vor fi cele pentru gaze, cu
capsula si cu furtun de aductiune de aer proaspat.

2069. Prepararea chitului se va face în afara vasului sau rezervorului în care se lucreaza.

2070. Nu vor fi admisi la lucru muncitorii care au consumat alcool cu cel putin 24 ore înainte de lucru.

2071. Întrucât chiturile organice sunt toxice si inflamabile în timpul lucrului, se vor lua urmatoarele masuri:

a. se va realiza ventilarea atificiala a incintei;

b. temperatura incintei va trebui sa fie sub 16 - 20°C;

c. instalatia electrica va trebui sa fie antiexploziva si la o tensiune de 12 - 14 V;

d. materialul adus se va pune în opera în maximum 6 ore;

e. se interzic flacari sau scântei la o distanta sub 25 m fata de obiectiv; în acest scop, se vor monta placi
avertizoare la locul de munca si pe o raza de 25 m, semnalând pericolul de explozie;

f. chiturile organice se vor aduce în ambalaje, iar pastrarea lor nu se va face la punctul de lucru;

g. materialele utilizate pentru stergere se vor strânge într-o Iada metalica cu capac si se vor depozita la locuri
ferite de incendiu;

h. curatirea sculelor nu se va face la punctul de lucru, ci într- un loc indicat de conducatorul lucrarii;

i. la punctul de lucru se vor instala extinctoare corespunzatoare si lazi cu nisip;

j. caile de acces vor fi libere si curate;

k. este obligatorie supravegherea din afara a muncitorilor ce lucreaza în tumuri sau rezervoare, pentru a li se
putea da de urgenta primul ajutor. În acest scop, vasele trebuie prevazute cu guri de vizitare si scari de acces
corespunzatoare;

l. muncitorii care lucreaza în turnuri sau rezervoare înalte vor respecta, în plus, si normele prevazute pentru lucrul
la înaltime;

m. în cazul lucrului în spatiu închis, se vor alterna 1/2 ora de lucru cu 10 minute pauza pentru aerisire.

Protectia anticoroziva prin lacuri si vopsele pe baza de rasini si solventi organici

2072. Deoarece lacurile si vopselele pe baza de rasini au în compozitia lor solventi organici care sunt toxici,
inflamabili si explozivi, în timpul lucrului se vor lua urmatoarele masuri:

a. se va asigura o buna ventilatie artificiala, pusa în miscare înainte de începerea lucrului;

b. temperatura camerei unde se executa vopsirea va fi sub 16 - 20 oC;

c. se va asigura o buna ventilatie de absorbtie locala;

d. instalatia electrica va fi ermetica, antiexploziva si la o tensiune de 12 - 14 V;

e. se vor aduce la locul de munca numai cantitatile de materiale care vor fi puse în opera în cel mult 6 ore;

f. se va interzice apropierea cu flacara sau cu obiecte care produc scântei la o distanta mai mica de 25m;

g. lacurile si vopselele se vor aduce în ambalaje bune, iar pastrarea lor nu se va face la punctul de lucru;

h. materialele utilizate pentru stergere se vor strânge într-o Iada metalica cu capac si vor fi depozitate în locuri
ferite de incendiu;
 i. curatirea uneltelor de vopsit nu se va face la punctul de lucru, ci într-un loc indicat de conducatorul lucrarii;

j. aparatele de vopsit vor trebui sa fie asigurate cu manometre si supape de siguranta reglate la presiunea de
regim si verificate periodic;

k. se vor instala extinctoare cu con si spuma chimica uscata si o lada cu nisip la punctul de lucru;

l. caile de acces vor fi libere si curate.

2073. Vopsitorii care sufera de boli de inima nu vor fi admisi la asemenea lucrari. Deasemenea nu vor fi admisi la
lucru muncitorii fara vizita medicala periodica (lunara) efectuata si fara instructajul necesar de protectie a muncii.

2074. Înainte de începerea lucrului, muncitorii care lucreaza cu lacuri de bachelita se vor unge pe mâini cu o
vaselina speciala.

La terminarea lucrului îsi vor curata urmele de material cu o cârpa înmuiata în solventi, dupa care se vor spala cu
apa calda si sapun.

2075. În timpul efectuarii lucrarilor cu lacuri si vopsele pe baza de solventi volatili, se vor respecta masurile de
prevenire si stingere a incendiilor.

Protectia anticoroziva cu mase de spaclu bituminoase

2076. Lucrarile de protectie antiacida, care se executa cu mase de spaclu bituminoase, sunt precedate de un
amorsaj atât pe stratul suport, cât si pe caramizile antiacide, cu bitum taiat, preparat prin dizolvarea la cald a
bitumului cu benzina.

2077. Întrucât operatia de amorsaj efectuata în spatiu închis, creeaza un mediu exploziv si inflamabil, se vor lua
urmatoarele masuri:

a. asigurarea unei ventilatii artificiale eficiente;

b. folosirea iluminatului antiexploziv si sub tensiunea de 12 V;

c. aprovizionarea locului de munca cu cantitatea de amorsaj necesara numai pentru doua ore de lucru;

d. interzicerea accesului cu flacara si cu obiecte ce produc scântei pe o distanta mai mica de 25 m. Totodata se
vor instala placute avertizoare la locul de munca, pe o raza de 25 m, atragând atentia asupra pericolului de
explozie;

e. îndepartarea materialului folosit la stergere (cârpe, deseuri etc.) si depozitarea lui într-o Iada metalica, în locuri
ferite de incendiu;

f. asigurarea locului de munca cu extinctoare si lazi de nisip;

g. mentinerea în stare libera a scarilor de acces;

h. supravegherea din afara a muncitorilor ce lucreaza în turnuri si rezervoare, pentru a li se putea da de urgenta
primul ajutor. În acest caz, vasele vor fi prevazute cu guri de vizitare si scari de acces.

2048. Muncitorii ce executa operatia de amorsaj cu bitum vor purta echipament de protectie conform normativului
în vigoare.

La lucrul în spatiu închis, muncitorii vor primi un antidot, în conformitate cu legislatia în vigoare.

2079. La terminarea lucrului, dupa ce îsi vor curati mâinile cu o cârpa înmuiata în solventi si apoi cu apa calda si
sapun, muncitorii îsi vor unge mâinile cu vaselina.

Cuptoare industriale

2080. Zidirea cuptorelor înalte, a cowperelor si a desprafuitoarelor (pulvo-cuptoarelor) trebuie executata de pe

platforme sau schele suspendate, construite în strânsa conformitate cu proiectul aprobat.
 2081. La executarea. platformelor sau schelelor suspendate, se vor respecta întocmai normele de tehnica a
securitatii prevazute la capitolul privind executarea schelelor.

2082. Transportul pe verticala al materialelor pentru zidirea cuptorului înalt trebuie realizat, de regula, cu ajutorul
utilajelor de ridicat care vor fi situate în afara cuptorului.Se admite, în mod exceptional, instalarea unui dispozitiv
de ridicat în interiorul cuptorului înalt, în cazul lipsei unui ascensor permanent prevazut în proiectul cuptorului.

2083. Se admite instalarea utilajului de ridicat în camerele de combustie, numai în cazul repararii cowperelor.

2084. Este interzisa functionarea utilajelor de ridicat materiale în interiorul cuptoarelor, concomitent cu
deplasarea platformelor suspendate.

2085. Elevatoarele cu platforme pot fi folosite numai pentru ridicarea si coborârea caramizii. Ridicarea si
coborârea altor materiale si scule pot fi executate numai în cutii închise, asezate pe platforme. Se interzice
utilizarea elevatorului cu platforme pentru ridicarea oamenilor si a materialelor cu lungimi mari.

2086. Locul unde se afla montat elevatorul trebuie sa fie îngradit.

Atât instalatia elevatorului, cât si locurile de încarcare si descarcare trebuie sa fie preazute cu semnalizatoare
acustice sau luminoase, pentru a se putea întrerupe imediat functionarea elevatorului în caz de accident sau
defectare a instalatiei de ridicare.

2087. Locurile în care se lucreaza la umplerea si completarea vetrei creuzetului furnalului cu materiale care
contin bitum trebuie prevazute cu instalatii de ventilatie pentru aspirare si refulare, care sa asigure îndepartarea
gazelor ce se degaja în zona de lucru.

2088. La repararea captuselii conductelor de gaze, înainte de începerea lucrarilor trebuie sa se controleze daca
s-au întrerupt gazele si daca nu exista infiltratii de gaz din conducta care se repara; în caz contrar, se opreste
lucrul.

2089. În cazul în care zgura sau fonta întarita din cuptoarele existente se dizloca cu ajutorul explozibililor, înainte
de explozie toti muncitorii trebuie îndepartati din zona periculoasa. Reîntoarcerea lor este permisa numai dupa ce
s-a dat semnalul de „încetare”.

2090. Se interzice intrarea persoanelor straine în spatiul cowperelor.

2091. În cursul executarii bateriilor pentru cocs, stelajele trebuie sa fie îngradite cu balustrade si scânduri de
margine. în locurile de trecere spre baterie se vor amenaja podete cu balustrade.

2092. Camerele regeneratoarelor unde nu se executa lucrari vor fi acoperite cu panouri din dulapi.

2093. La executarea lucrarilor de finisare a materiei de cocsificare, care se fac în timpul încalzirii ei, muncitorii
care se afla la partea superioara a cuptoarelor trebuie sa fie înzestrati cu încaltaminte care sa le apere
picioarelecontra cadurii, precum si cu masti de protectie contra gazelor sau cu masti izolante, daca este cazul.
2094. Muncitorii care executa curatirea prin suflare a canalelor, trebuie sa fie dotati, cu ochelari de protectie si
masti izolante.

2095. Încarcarea stelajelor, datorita greutatii materialelor în cursul zidirii cuptoarelor, nu trebuie sa fie mai mare
decât cea prevazuta prin calcul. Înaltimea stivelor de caramida de pe peretii intermediari nu trebuie sa fie mai
mare de 1 metru.

2096. Diferenta între înaltimile peretilor intermediari alaturati, trebuie sa fie mai mare de 1,2 m;

2097. Îndepartarea popilor de sub cintre si scoaterea buloanelor, piulitelor, penelor etc. în timpul zidirii
cuptoarelor este permisa numai sub directa supraveghere a maistruIui. La cuptoarele care au boltile consolidate
prin legaturi elastice nu se permite îndepartarea cofrajelor boltilor, înainte de strângerea legaturilor.

2098. Aducerea caramizii în interiorul cuptoarelor care se zidesc, prin deschideri de lucru, trebuie efectuata
numai dupa ce s-a realizat consolidarea ramelor (tocurilor) si a registrelor deschiderilor.

2099. Demontarea boltilor cuptoarelor industriale trebuie executata de pe schele. În timpul demontarii boltilor
este interzisa prezenta oamenilor deasupra lor.
 2100. Demontarea cuptoarelor industriale care au fost oprite în vederea repararii, este permisa numai dupa
izolaea elementelor (partilor de cuptor) ce urmeaza a fi demontate de focare, gazogen si de alte surse de
caldura, precum si dupa demontarea conductelor de alimentare combustibil lichid sau gazos.

2101. În cazul demontarii capacelor de control ale cuptoarelor si ale usilor, ca si în cazul demontarii ferestrelor
false se vor lua masuri împotriva accesului aerului fierbinte la locul de munca.

2102. Este permisa executarea lucrarilor în locurile unde se pot produce gaze nocive, în apropierea cuptoarelor
înalte epuratoarelor de gaze, la repararea conductelor de gaze,etc, numai în prezenta salariatului de serviciu
care se ocupa cu salvarea celor gazati. Se interzice deschiderea ferestrelor (gurilor) de protectie, a suberelor, a
registrelor si obturatoarelor, fara a se primi dispozitie speciala din partea maistrului.

2103. Se permite intrarea muncitorilor pentru executarea lucrarilor în camerele interioare ale cuptoarelor si
canalelor de fum, cu conditia ca aerul din camera sa nu aiba temperatura mai mare de 40 0C si sa nu contina
gaze toxice.

În cazul în care temperatura din aceasta camera este mai mare de 40 oC, locurile de munca vor fi prevazute cu
ventilatoare actionate prin suflare, iar muncitorii vor lucra în îmbracaminte termoizolanta, facând pauze de 10
minute la fiecare 30, de minute, pentru a se odihni în încaperi speciale cu temperatura normala. Masurarea
temperaturii aerului în camere se va efectua cu termometre neprotejate.

2104. Lucrarile de reparare a cuptoarelor industriale în stare calda pot fi executate numai de muncitori care au
fost admisi la vizita medicala în acest scop.

2105. Muncitorii care executa cioplirea, taierea sau slefuirea caramizii refractare, curatirea camerelor cowperelor,
spargerea sau topirea smoalei, curatirea prin suflare a zidariei cosurilor de fum care au fost în exploatare, cât si
revizia acestora, vor fi echipati cu ochelari si masti de protectie.

[top]

CAPITOLUL 37

Lucrari in mediu radioactiv

Generalitati

2106. Masurile prevazute în prezentul regulament se refera la lucrarile de radiografie industriala ce se efectueaza
în cadrul antreprizelor de constructii-montaj.

Unitatile, care întreprind lucrari de radiografie industriala sunt obligate sa posede, pe lânga autorizatiile Inspectiei
Sanitare de Stat pentru Igiena si Protectia Muncii, si avizele prevazute în reglementarile Comitetului pentru
Energie Nucleara.

2107. Masurile prevazute în aceste norme au scopul de a îmbunatati conditiile de lucru, a preveni accidentele de
munca si îmbolnavirile profesionale în lucrarile de radiografie industriala prin:

a. reducerea la minimum a nivelului de iradiere externa a personalului care lucreaza cu surse de radiatii nucleare
si a personalului din jur;

b. prevenirea contaminarii cu substante radioactive a personalului, a îmbracamintei, a obiectelor sau a

substantelor de lucru;

2108. Cunoasterea, însusirea si respectarea prezentului regulament au caracter obligatoriu pentru întreg
personalul care lucreaza în domeniul radiografiei industriale în cadrul antreprizelor de constructii-montaj.

2109. Lucrarile cu surse de radiatii nucleare vor fi conduse efectiv de personalul de specialitate din unitatile
nucleare, care poseda certificatul de lucru cu surse de radiatii.

2110. La antreprizele în care functioneaza unitati nucleare, organizarea si sustinerea actiunilor de protectie
contra radiatiilor revine ca sarcina directa conducerii antreprizei si sefului unitatii nucleare.

2111. În toate unitatile nucleare, conditiile generale de lucru surse de radiatii nucleare sunt stabilite de catre seful
unitatii nucleare respective, împreuna cu responsabilul cu protectia contra radiatiilor.
 2112. Pentru lucrarile întâmplatoare, deosebite, este necesar avizul Comitetului pentru Energie Nucleara,
precum avizul celorlalte organe în drept.

2113. Conducerea unitatilor nucleare si sefii sectiilor în care se executa lucrari de radiografie industriala poarta
raspunderea asigurarii masurilor de protectie contra radiatiilor în sectoarele pe care le conduc.

Unitatile nucleare vor trimite anual la verificare toate dozimetrele si debitmetrele din dotare la Institutul de
Metrologie.

2114. Seful unitatii nucleare propune conducerii administratiei de care depinde unitatea nucleara sau în
subordinea careia revin locurile unde urmeaza sa se desfasoare lucrari de radiografie industriala, toate masurile
necesare asigurarii conditiilor de desfasurare normala a lucrarilor respective. În caz de nerealizare, a conditiilor
de lucru impuse de normele de tehnica a securitatii, nu este permisa executarea lucrarii. Raspunde conducerea
administrativa.

2115. Fiecare angajat din cadrul unitatii nucleare este obligat sa comunice imediat sefului sau direct si
responsabilului cu protectia contra radiatiilor toate abaterile de la regulile de lucru cu surse de radiatii nucleare
observate de el, aparitia unei zone de suprairadiere sau contaminare, precum si defectiunile constatate la
dispozitivele si instalatiile de protectie etc, care pot prezenta pericol de iradiere.

2116. Executarea dispozitrvelor de protectie împotriva radiatiilor nucleare se va face numai dupa proiecte sau
fise tehnologice avizate de catre seful unitatii nucleare.

2117. Lucrarile de radiografie industriala trebuie sa fie organizate astfel, încât doza primita de personalul care
efectueaza lucrari în aceste conditii (cât si de restul personalului) sa fie sub doza admisibila si cât mai redusa
posibil. Raspunde conducatorul lucrarii.

2118. Doza maxima admisa în caz de iradiere profesionala reprezinta suma dozelor biologice acumulate prin
iradiere cronica succesiva sau simultana, la unul sau mai multe tipuri de radiatii provenite de la orice fel de sursa
interna sau externa, care nu produce efecte daunatoare adultului normal (în cazul zonelor controlate).

În consecinta, doza maxima permisa în zonele controlate, si acumulata pâna la o etate data, la nivelul gonadelor,
organelor hematopoetice ale cristalinului, sau al întregului corp, se va calcula dupa formula:

D = 1(N - 18)

în care:

D = doza maxima permisa, acumulata în tesut, exprimata în remi;

N = vârsta în ani;

Conform acestei formule, doza maxima permisa nu poate depasi 100 m remi pe saptamâna, respectiv 5 remi/an,
iar doza acumulata pâna Ia vârsta de 30 ani va fi mai mica de 50 remi.

Iradierea în aceste zone trebuie sa fie controlata si înregistrata de catre responsabilul cu protectia contra
radiatiilor în registrul de evidenta a dozelor încasate. Pentru personalul din zonele controlate se stabilesc
urmatoarele niveluri de iradiatiile limitate, profesionale si neprofesionale, ale unor parti ale corpului.

a. Iradierea profesionala limitata a unor parti ale corpului: - pentru orice organ sau tesut, cu exceptia gonadelor,
organelor hematopoetice, cristalinului, oaselor, tiroidei si pielii, doza maxima admisa este de 4 remi pentru
fiecare perioada de 13 saptamâni consecutiv, si 15 remi/an;

- pentru mâini antebrate, picioare si glezne,doza maxima admisa, pentru 13 saptamâni consecutiv este de 20
remi, repectiv 75 remi/an.

b. Iradierea neprofesionala a unor parti ale corpului:

- pentru organismul întreg, gonade, organe hematopoetice si cristalinul ochiului - doza maxima permisa este de
1,5 remi/an;

- pentru oase, tiroida si piele - doza maxima admisa este de 3 remi/an;

 - pentru mâini, antrebrate, picioare, glezne, doza maxima este de 7,5 remi/an.

2119. În zonele supravegheate, care cuprind teritoriile invecinate cu unitatile nucleare spatiile aflate sub actiunea
radiatiilor emise de sursele de radiatii folosite în instalatii sau aparate de masura si control, precum si suprafetele
pe care se executa lucrari cu surse de radiatii nucleare în exterioul unitatilor nucleare, valorile dozelor de radiatii,
maxime permise sunt urmatoarele:

a. Iradierea profesionala, (cu exceptia personalului unitatilor nucleare):

- organismul întreg, gonade, organe hematopoetice, cristalinul ochiului: 1,5 remi/an;

- oase, tiroida, piele: 3 remi/an;

- mâini, antrebrate, picioare, glezne: 7,5 remi/an.

b. Iradierea neprofesionala:

- organismul întreg, gonade, organe hematopoetice, cristalinul ochiului: ,0,5 remi/an;

- oase, tiroida, piele: 3 remi/an.

2120. În cazuri exceptionale, accidente, avarii sau pentru prevenirea contaminarilor în masa, suprairadierile
admisibile prevad urmatoarele doze maxime de radiatii:

a. Pentru lucrarile la care nivelul maxim de iradiere depaseste valoarea de 100 m rem/sâptamâna, se admite o
doza maxima de 3 remi, pentru orice perioada de 13 saptamâni consecutiva, cu conditia ca în restul de 39
saptamâni ale anului, doza anuala sa nu depaseasca 2 remi;

b. Iradierea accidentala unica în cursul vietii este de 25 remi. Iradierile ulterioare sunt interzise;

c. în cazul iradierilor accide se admite o doza anuala de 12 remi, cu conditia ,ca în anii imediati urmatori, nivelul
de iradiere sa fie redus pâna la nivelul impus de relatia:

D = 5(N - 18)

NOTA: pentru radiatiile electromagnetice (radiatii Roentgen si gamma) de energii cuprinse între 0,7 si 3 Mev.,
valoarea dozei exprimate în Roentgen este egala cu valoarea dozei (biologice) exprimate în remi.

2121. Amenajarile instalatiilor si ecranelor de protectie trebuie sa fie proiectate astfel, încât personalul care
lucreaza în afara zonelor controlate sa primeasca pe întreg organismul o doza maxima de 1,5 remi/an.

2122. Responsabilul cu protectia contra radiatiilor are urmatoarele obligatii:

a. sa controleze în mod sistematic nivelul intensitatii câmpului de radiatii, atât în zona controlata, cât si în cea
supravegheata;

b. sa asigure starea de functionare perfecta a întregului sau aparataj dozimetric si sa execute verificarea
periodica a acestui aparataj, sa ia parte la receptia lucrarilor si dispozitivelor de protectie, precum si a aparatelor
dozimetrice, dupa reparatii si verificari;

c. sa execute verificarea periodica a aparaturii dozimetrice la Institutul de Metrologie;

d. sa programeze, împreuna cu seful unitatii nucleare si în colaborare cu cabinetul medical de care depinde
unitatea nucleara respectiva, examinarile medicale periodice si dispensarizarile necesare pentru personalul
schema unitatii nucleare;

e. sa vegheze în permanenta ca normele si instructiunile privind lucrul cu substante radioactive si în conditii de

iradiere sa fie respectate de întreg personalul;

f. sa urmareasca organizarea efectuarii sistematice controlului dozimetric individual al personalului;

g. sa tina evidenta dozelor biologice primite de personalul care lucreaza cu surse de radiatii Roentgen sau
gamma;
 h. în cazul constatarii unor abateri sau nereguli, responsabilul cu protectia împotriva radiatiilor va lua masuri de
oprire a lucrarii prin sigilarea provizorie a încaperilor de lucru, informând conducerea unitatii nucleare asupra
acestor masuri;

i. în cazul contaminarii sau suprairadierilor grave, cu protectia contra radiatiilor are dreptul sa interzica, pe
raspunderea personala, continuarea lucrului si sa ceara evacuarea personalului din zona periculoasa, cu
sigilarea încaperii, anuntând apoi sefului unitatii decizia sa; masurile pentru lichidarea pericolului vor fi luate de
seful unitatii, de responsabilul cu protectia contra radiatiilor sau de conducatorul lucrarii respective, acesta
trebuind sa asiste, obligatoriu, la luarea lucrarilor de înlaturare a pericolului creat;

j. responsabilul cu protectia contra radiatiilor, în cazul suprairadierii unei persoane, este obligat sa prezinte date
privitoare la doza de radiatie încasata si împrejurarile în care s-a produs iradierea; responsabilul cu protectia
cortra radiatiilor trebuie, de asemenea, sa aiba grija ca persoana suprairadiata sa fie luata în evidenta unitatii
medicale indicate pentru aplicarea tratamentului, raspunzând pe parcurs, la nivelul unitatii sale, de îndeplinirea
masuriIor de protectie care se cer aplicate în aceste cazuri.

k. responsabilul cu protectia contra radiatiilor este subordonat sefului unitatii nucleare.

2123. Fiecare unitate nucleara va intocmi extrase cuprinzând instructiuni de lucru, pe specific de activitate,
prelucrate, afisate. În incinta unitatii nucleare afisarea se va face numai în locuri vizibile, stabilite numai de seful
unitati nucleare, cu respectarea instructiunilor Comitetului pentru Energie Nucleara.

2124. În vederea tinerii unor evidente ale surselor de radiatii gamma pentru defectoscopie, unitatile nucleare
specializate sunt obligate sa comunice imediat la Comitetul pentru Energie Nucleara toate achizitionarile de
surse radioactive, precum si orice schimbare survenita în legatura cu stocul de surse gammaradioactive de care
dispune unitatea nucleara.

Reguli generale privind lucrul în câmpuri de radiatii nucleare

2125. Personalul care lucreaza în câmpuri de radiatie trebuie sa poarte echipamentul de protectie în conformitate
cu normativul si legislatia în vigoare.

Începerea lucrului fara echipament de protectie la domicilui este interzisa.

Spalarea echipamentului de protectie la domiciliu este interzisa, aceasta operatiune executându-se, în mod
obligatoriu, la nivelul unitatii, conform instructiunilor în vigoare. Raspunde seful unitatii nucleare.

2162. În locurile în care se lucreaza cu surse de radiatii nucleare este interzis accesul oricarei persoane, fara
respectarea masurilor de protectie (echipament de protectie, dispozitive de protectie, instructaj etc.).

2127. Stationarea în locurile unde se efectueaza lucrari cu surse de radiatii va fi redusa la minium posibil, pentru
supravegherea lucrarii fixându-se personalul indicat de seful unitatii nucleare. În timpul lucrului, în zona
respectiva nu pot sta decât persoanele ce iau parte la executarea lucrarii. Raspunde seful lucrarii.

Orice lucrare de radiografie industriala trebuie în prealabil amanuntit planificata din punct de vedere al protectiei
contra radiatiilor. Se vor prevedea în scris:

a. natura sursei de radiatii utilizate si distanta minima la care operatorul se poate apropia de sursa;

b. doza debit a sursei la distanta de lucru;

c. cauzele posibile de contaminare (avarii) si masurile ce se vor lua în cazul acesta;

d. timpul de Iucru permis.

În functie de aceste conditii, se elaboreaza metoda de lucru optima si se stabilesc masurile necesare pentru
protectie si lucru (ecran de protectie, aparataj de control dozimetric, echipament de protectie, instrumente etc).
Aceste masuri se vor lua înaintea începerii lucrarii. Raspunde seful unitatii nucleare, sau conducatorul lucrii
pentru lucrarile din afara unitatii nucleare.

2128. Pe usile încaperilor si la locurile de munca unde se lucreaza cu surse de radiatii nucleare se fixeaza tabla
avertizoare cu inscriptia: "Atentie! Se lucreaza cu surse de radiatii nucleare".
 Pe peretii încaperiior unitatilor nucleare nu se vor prinde instructiuni, afise, sau tablouri batute în cuie sau
pioneze care produc gauri în zid, ceea ce ar facilita depunerea de fascicule radioactive. Circulatia persoanelor
straine în aceste încaperi trebuie redusa la minimum. Raspunde seful unitatii nucleare.

2129. În orice loc de munca în care se lucreaza cu surse de radiatii Roentgen sau gamma, se va verifica zilnic,
înainte de începerea lucrului si la orice schimbare a instalatiei de lucru, debitul dozei în diferite portiuni din
încapere. În cazul constatarii unei doze ce o depaseste cea permisa, nu se va începe lucrul pâna nu se va face
ecranarea sau decontaminarea necesara.

De executarea si organizarea lucrarilor de control raspunde seful unitatii nucleare.

2130. În cazul transferarii unei persoane care a lucrat cu substante radioactive, de la o sectie la alta, persoana
respectiva este obligata sa predea imediat sursele cu care a lucrat depozitului, depozitului de substante
radioactive. Predarea surselor radioactive unei alte persoane pentru continuarea lucrarilor nu se va face decât cu
înstiintarea responsabilului depozitului cu substante radioactive, împreuna cu care se vor întocmi formele legale
necesare de evidenta.

2131. În scopul protectiei sanatatii personalului care lucreaza în câmpuri de radiatii, se va executa un control al
nivelului de iradiere, de catre o persoana anume instruita si desemnata de conducerea unitatii interesate.
Controlarea iradierii externe se va efectua prin:

a. masurarea dozelor primite de persoanele expuse la radiatii cu ajutorul dozimetriei individuale;

b. masurarea câmpurilor de radiatii în jurul surselor.

2132. Controlul iradierii externe cu ajutorul mijloacelor individuale de dozimetrie este obligatoriu pentru toate
persoanele care lucreaza în câmpuri de radiatii si se executa cu foto- si stilodozimetre individuale.

2133. Masurarea dozelor înregistrate de stilodozimetrele individuale se va face zilnic numai de catre persoanele
stabilite de fiecare laborator, acest lucru constituind mijlocul oficial de înregistrare a dozelor de iradiere primite de
personalul expus profesional.

Pentru fotodozimetre, operatiunea de masurare a dozelor încasate se va organiza de una dintre institutiile
specializate (IFA, Ministerul Muncii etc.).

Stilodozimetrele si fotodozimetrele trebuie ferite de umezeala,de variatia brusca a temperaturii sau de socuri
mecanice. La terminarea zilei de lucru, dozimetrele se vor depune la panoul dozimetric din sectorul respectiv.
Rezultatele masuratorilor se înregistreaza în fisele dozimetrice individuale si colective, care se pastreaza în
aceste sectoare. În cazul unei persoane care a primit o doza peste limita maxima permisa, sectorul dozimetric
are datoria sa-i aduca la cunostinta acest lucru si sa îl înstiinteze pe seful unitatii nucleare, pentru ca persoana
sa nu mai lucreze în câmpuri de radiatii pe un interval de timp corespunzator dozei încasate.

2134. Se interzice scoaterea dozimetrelor din buzunar si apropierea lor intentionata de sursele de radiatii,
precum si demontarea lor (scoaterea capacelor dozimetrelor sau scoaterea filmelor din casetele dozimetrice).

În caz de deteriorare accidentala a dozimetrului, trebuie anuntat imediat sectorul dozimetric, pentru a fi înlocuit cu
un altul corespunzator. Dozimetrele individuale se ridica zilnic de la panoul dozimetric si se vor lasa în acelasi loc
la terminarea zilei de lucru.

2135. Lucrul în câmpuri de radiatii nu este permis decât dupa ecranarea lor corespunzatoare, astfel ca la distanta
de lucru sa nu se depaseasca doza maxima permisa. Eficacitatea protectiei se va verifica obligatoriu cu ajutorul
unui debitmetru sau al unei instalatii corespunzatoare.

Sursele de raze gamma se vor ecrana din toate partile pentru a feri operatorul de radiatii difuzate.

La intrarea în laborator sau în instalatii, unde se lucreaza cu surse de radiatii fixe, trebuie sa fie afisat în mod
vizibil un tabel cu dozele debitate de sursa, în unitatea de timp la diferite distante de sursa.

2136. Este strict interzisa depozitarea surselor radioactive laborator. Imediat ce lucrarea s-a terminat, sursele vor
fi duse la depozitul de substante radioactive.

Instructajul special privind lucrul cu surse de radiatii nucleare

 2137. Toate persoanele care vor lucra temporar sau permanent în câmpuri de radiatii, trebuie în prealabil sa fie
supuse unui instructaj introductiv asupra protectiei, organizat de conducerea unitatii nucleare.

2138. Admiterea la lucru se va face în urma unei examinari efectuate de atre o comisie formata din seful sectiei
în care va lucra persoana examinata, seful unitatii nucleare si responsabilul cu protectia contra radiatiilor.
Rezultatul examenului se va trece în fisa individuala de instructaj pentru protectia împotriva radiatiilor.

2139. Fisele personale pentru protectia împotriva radiatiilor vor fi tinute de responsabilul cu protectia contra
radiatiilor. Instructajul periodic se va efectua cel putin o data pe luna sau ori de câte ori este necesar. Data la
care se efectueaza instructajul periodic se va consemna în fisa de instructaj individual.

2140. La interval de 6 luni, seful unitatii nucleare, împreuna cu responsabilul cu protectia contra radiatiilor, si cu
un reprezentant din partea conducerii sectiei vor verifica cunostintele privind masurile ce trebuie luate în timpul
lucrului în câmpuri de radiatii.

Examinarea bianuala se va consemna în fisa de instructaj. În cazul în care persoana examinata nu cunoaste
normele de tehnica a securitatii, ea va fi retrasa de la locul de munca, interzicându-i-se lucrul cu surse de radiatii
pâna la însusirea normelor.

2141. În cazul în care persoane din afara unitatii nucleare lucreaza în câmpuri de radiatii datorita procesului
tehnologic al lucrarii respective, ele vor fi instruite asupra specificului acestei lucrari. Instructajul efectuat va fi
consemant în fisa de instructaj individual a acestora.

Raspunde conducatorul lucrarii cu surse de radiatii si seful sectiei sau sectorului unde se executa lucrarea.

Supravegherea medicala a personalului care lucreaza cu surse de radiatii nucleare

2142. Personalul care urmeaza sa lucreze în unitatile nucleare va fi supus obligatoriu unui examen medical.

Vârsta minima pentru admiterea la lucru cu surse de radiatii nucleare este de 18 ani.

Toate persoanele care vor lucra cu substante radioactive vor fi examinate conform instructiunilor speciale în
vigoare elaborate de organele sanitare în drept, pentru a se depista eventualele stari patologice care pot sa
predispuna la îmbolnaviri profesionale.

Examenul medical la angajare este obligatoriu si va consta din:

a. Examen clinic general;

b. Examen de specialitate: neuropsihiatrie, endocrinologie, oftalmologie, dermatovenerice.

Ori de câte ori este cazul, se vor efectua si alte examene sau teste functionale suplimentare, a caror necesitate
ar rezulta din anamneza sau în urma examenului initial.

c. Examene de laborator: reactia serologica B.W., probe functionale hepatice, analiza urinei, radiografia toracica
standard sau eventual MRF, hemoleucograma (numara- toarea leucocitelor, formula leucocitelor si numaratoarea
trombocitelor), timp de sângerare si coagulare, viteza de sedimentare a eritrocitelor.

Pe baza examenului clinic de laborator, se va întocmi fisa medicala personala, în ale carei concluzii medicul
unitatii care angajeaza va specifica daca cel angajat este apt sau inapt sa lucreze în câmpuri de radiatii nucleare.

Odata cu examenul medical de angajare, medicul va întocmi pentru fiecare persoana expusa profesional la,
radiatii nucleare, un dosar medical, conform normelor stabilite de Ministerul Sanatatii.

În acest dosar, medicul trebuie sa pastreze, alaturi de fisa individuala si de evidenta a celorlalte examene
medicale, si o copie a evidentei dozelor primite de persoana respectiva si a analizelor privind contaminarea
interna.

Dosarul medical va urmari persoana expusa profesional, la trecerea acesteia de la o unitate la alta.

2143. La examenul medical de angajare, preventiv, conform legislatiei sanitare în vigoare la noi în tara, trebuie sa
se tina seama ca, urmatoarele boli constituie contraindicatii pentru munca cu izotopi radioactivi:
 a. Toate bolile de sânge si a repetate (hemoglobina 60 %, leucocite 5000);

b. Toate starile de diateza hemoragica;

c. Boli ale pielii indiferent de etiologie, sau boli cronice ale pielii nevindecabile, alte rani cutanate
profunde (dermite, plagi etc.);

d. Nefrite, nevroze, nefroscleroze;

e. TBC pulmonar sau al altor organe;

f. Boli cardiovasculare cu tulburari de circulatie sanguina;

g. Boli de oase si articulatii (osteomielita), deformatii poliartrite;

h. Boli ale aparatului respirator (astmbronsic, pneumo- scleroza);

i. Boli ale sistemului nervos central si periferic cu caracter infectios, toxic sau traumatic, starile reziduale
ale acestor îmbolnaviri, înbolnavirile acute si cronice psihice sau existenta acestora în anamneza celui cercetat;

j. Modificari profunde în tonusul sistemului nervos vegetativ si în functiile sistemului nervos endocrin;

k. Stari accentuate de astenie sau iritabilitate;

l. Cancerul pielii, indiferent de localizare, sau stari precanceroase;

m. îmbolnavirile acute sau cronice, hepatita cronica, o stare de slabire profunda a organismului, defecte
de vedere necorectabile etc;

n. Existenta în antecedente a unor iradieri interne (terape- utice, profesionale sau accidentale) ale
întregului or- ganism, sau ale organelor în mod special radiosensibile, în doza totala ce depaseste limita
admisibila a dozei cumulative pentru vârsta respectiva; idem pentru afecti- unile susceptibile la tratamente
prelungite si repetate cu radiatii ionizate;

o. Prezenta în organism, a substantelor radioactive cu timp de înjumatatire lung (încorporate terapeutic,

profesional sau accidental), în cantitati, depasind limitele admisibile pentru nuclizii respectivi;

p. Contraindicatiile relative care sunt constituite de bolile acute ale pieIii, pâna la completa lor vindecare;

r. Pentru femei trebuie socotite contraindicate urmatoarele stari fiziologice sau patologice, sau cele în
legatura cu vîrsta:

- graviditatea;

- alaptarea;

- infantilismul starii genitale, independent de dezvoltarea fizica generala si starea functiei menstruale;

- tulburari menstruale;

- tumori în sfera genitala;

- procese inflamatorii acute si cronice ale sferei genitale (metrite, anexite, salpingite);

- tulburari climacterice si tulburari importante ale centrilor vasomotorii, dureri musculare, articulare,
osoase, spasme vasculare, variatii de tensiune arteriala, valuri de calduri, tulburari gastrointestinale, articulare
etc.

Raspund medicul si directorul societatii.

2144. Medicul trebuie sa supravegheze atent personalul ce lucreaza cu surse de radiatii nucleare, pentru a
descoperi primele semne ale efectelor radiatiilor nucleare si a lua masurile corespunzatoare în vederea pastrarii
 starii de sanatate si a capacitatii de munca. Din acest motiv, acest personal trebuie sa se prezinte la intervalele
stabilite la examenul medical periodic, si cu atât mai mult la primele semne de boala.

Raspund medicul si directorul societatii.

2145. Programarea examenelor medicale se face la intervale de timp de 6 luni.

Examenul va fi facut de o comisie a carei componenta trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu un internist,
un oftalmolog, un dermatolog si un ginecolog iar facultativ si un neurolog.

Examenul de laborator care trebuie efectuat în aceste cazuri în mod obligatoriu este: hemograma
completa (numaratoarea de hematii, leucocite, formula leucocitara, reticulocite). Rezultatul examenului se va
trece în fisa medicala personala, care se pastreaza la dosarul medical. Acest rezultat se analizeaza împreuna cu
fisa medicala dozimetrica (individuala), pentru stabilirea concluziilor complete ale examenului periodic.

Raspund medicul si directorul societatii.

2148. Examenul medical periodic consta din:

a. Examen clinic general si de specialitate. Se vor examina sistematic diversele aparate si în mod
special, aparatul cardiovascular, tubul digestiv, dintii, amigdalele si curba greutatii;

b. Determinarea activitatii excretelor. În primul rând se va masura activitatea urinei, intrucât urina, în mod
normal, contine potasiu radioactiv, acesta va fi separat de urina si apoi va fi determinata activitatea reziduala.

În cazul când se lucreaza cu un singur izotop, acesta va fi izolat de urina pe cale chimica.

c. Examenul materiilor fecale este indicat (eliminarea principala are loc pe cale digestiva).

Daca are loc o inhalare de praf radioactiv, este necesar sa se masoare activitatea secretiilor recoltate
prin fosele nazale si expectoratie.

Examenul mâinilor. Acest examen necesita o atentie speciala, observându-se starea tegumentelor, cât si
a unghiilor.

Pentru persoanele care prin natura lucrului pe care il efectueaza au o expunere repetata a mâinilor la
câmpuri de radiatii sau fluxuri de particule, examenul medical va cuprinde si înregistrarea amprentelor digitale.
Aceasta înregistrare se va face pe un mulaj din material adecvat. Mulajele individuale se vor pastra alaturat fasei,
pentru a oferi comparatia în timp cu mulajul obtinut la intrarea la locul de munca respectiv.

d. Examenele de laborator în cazul sîngelui se considera patologice daca se gaseste:

- leucopenie persistenta inferioara, în numar de 4000 leucocite pe mm 3;

- hiperleucocitoza persistenta în numar de peste 15000 leucocite/mm 3 cu Iimfocitoza relativa;

- limfocitoza relativa cu usoara leucopenie (4000- 60000/mm3) si care dispare daca persoana nu mai
lucreaza cu surse de radiatii nucleare;

- marirea numarului mediu al hematiilor, devierea la dreapta a curbei Price-Jones;

- reticulocitota peste 20%;

- hiperglobulie cu un numar de hematii peste 5.8 mil/mm 3, iar concentratia de hemoglobina 18 g/100 ml.

Pentru a afirma daca modificarile sanguine sunt datorita radiatiilor, se procedeaza în mai, multe moduri:

- se sustrage persoana de la actiunea radiatiilor nucleare si se observa evolutia modificarilor;

- se masoara activitatea excretelor, a materialului recoltat din fosele nazale, a aerului expirat, pentru a
determina intensitatea radiatiilor interne;
 - se efectueaza examenul hematologic saptamânal si se compara cu rezultatul efectuat înainte de
iradiere;

- se elimina alti factori care ar putea cauza modificari asemanatoare (infectii, intoxicatii cu berizen etc.);

Examenele clinice si de laborator vor putea fi completate si cu alte probe de la caz la caz.

Rezultatele examenelor facute vor fi tinute de medicul societatii în fisa personala întocmita cu ocazia
angajarii. La examenul medical periodic, sectorul de dozimetrie al unitatii va prezenta obligatoriu medicului ce
întocmeste concluziile, fisele dozimetrice la zi (fisele de iradiere profesionala) a personalului examinat:

Fisa medicala personala, împreuna cu fisa dozimetrica (de iradiere profesionala) si alte documente
medicale provenite din diferite situatii vor forma dosarul personal medical al salariatilor din unitatea nucleara.

Aceste dosare vor fi pastrate de medicul unitatii respective.

2147. În caz de suprairadiere constanta; prin indicatiile dozimetrelor individuale sau ale dozimetriei locurilor de
munca, ca si în urma unor defectiuni accidentale ale aparaturii de lucru care ar putea produce iradierea acuta,
persoanele afectate se vor supune fara întârziere unui examen medical special.

În aceste cazuri de suprairadieri sau iradieri exceptionale, sectoarele dozimetrice din unitatile nucleare
sunt obligate a informa imediat si a prezenta fisa dozimetrica medicului unitatii respective, pentru fiecare caz în
parte.

În cazul depasirii datei maxime admisibile sau la indicatiile medicului ce efectueaza supravegherea
medicala a personalului expus profesional la radiatii nucleare, personalul va fi retras temporar, pâna la împlinirea
timpului pentru care a primit doza sau pîna la reducerea contaminarii interne la valorile admise sau daca este
necesar - la indicatia organelor medicale - va fi retras definitiv din munca cu radiatii ionizante.

2148. Constatarile de suprairadiere vor fi aduse întotdeauna la cunostinta serviciului medical, medicul societatii,
odata cu fisa dozimetrica întocmita, urmând a hotari asupra masurilor ce trebuie luate de la caz la caz, împreuna
cu seful unitatii nucleare, si responsabilul protectiei contra radiatiilor.

2149. În scopul limitarii iradierii medicale a personalului expus ,la radiatii nucleare, aceste prescrieri nu se vor
executa decât cu avizul medicului unitatii nucleare. Toate iradierile medicale (radiodiagnostic, radioterapie,
diagnostic si tratament cu izotopi radioactivi vor fi înscrise în fisa de iradiere medicala.

Iradierile medicale vor fi Iimitate la maximum, iar în cazurile strict necesare se va recurge la procedeele
radiologice care determina iradierea cea mai redusa.

2150. Organizarea controlului medical si supravegherea medicala a personalului care lucreaza cu surse sau
câmpuri de radiatii nucleare, constituie o sarcina obligatorie a conducerii unitatii nucleare si a medicului care
asigura asistenta medicala a unitatii. Acolo unde unitatea nucleara nu are posibilitati proprii de organizare si
efectuare a controlului medical, se va apela la o policlinica teritoriala care va efectua controlul medical la
angajare si controlul medical periodic.

Medicul unitatii nucleare va pastra o evidenta clara a acestui personal, va întocmi dosarele medicale
personale, conform instructiunilor si va raporta orice boala de iradiere ca boala profesionala, cu respectarea
formelor legale.

Manipularea si transportul substantelor radioactive

2151. Este interzisa manipularea directa a surselor de radiatii. În mod obligatoriu, se vor folosi dispozitive
mecanice de manipulare (clesti, tije, manipulatoare).

2152. Persoanele ce manipuleaza surse de radiatii vor purta în mod obligatoriu echipamentul de protectie
prevazut în normativ si vor avea asupra lor dozimetre individuale.

2153. Transportul substantelor radioactive trebuie efectuat cu toate masurile de protectie, respectându-se
regulile de securitate personala si colectiva. Substantele radioactive nu se transporta decât în containere care sa
asigure o buna protectie, astfel încât în timpul transportului, persoanele respective sa încaseze o doza de radiatii
cât mai mica sub limita admisa.

Pe timpul transportului, cu debitmetrul portativ se va controla doza încasata de personalul însotitor.

2154. Containerele care servesc la transportul substantelor radioactive vor fi etichetate cu semne radioactive, si
numerotate în mod vizibil.

2155. Transportul cu trenul este permis astfel:

MESAGERII Expedieri coletarie Expedieri vagoane

Cat. de Starea Activ. Câtimea Activ. Câtimea Activ. Câtimea

transport fizica maxima coletelor maxima coletelor maxima coletelor
a exped. într-un a exped. într-un a exped. într-un
în curei vagon în curei vagon în curei vagon

I Surse 50 5 50 nelim. nelim. nelim.

închise

Surse 2 5 2 idem idem idem

deschise

II Surse - - 50 10 idem idem

închise

Surse - - 2 10 idem idem

deschise

III Surse - - 50 1 idem idem

închise

Surse - - 2 1 idem idem

deschise

2156. Transportul cu avionul.

Activitatea maxima transportata nu trebuie sa depaseasca 2 curie. Substantele radioactive transportate cu

avionul trebuie sa fie însotite de un delegat al beneficiarului. Numarul de containere admis este limitat de debitul
dozei la 1 m distanta de la locul de depozitare care trebuie sa fie mai mic de 10 mR/h.

Locul de depozitare a containerelor trebuie sa se gaseasca la cel putin 3 m distanta de pasagerii avionului.

2157. Transportul cu autovehiculele.

Numarul de containere transportate trebuie astfel ales, încât doza biologica existenta în cabina soferului sa nu
depaseasca 2 mR/h. Doza biologica masurata pe conturul exterior al autovehiculului nu trebuie sa depaseasca
50 mR/h. Vehiculul trebuie sa fie marcat pentru transport cu semnul indicator de radiatii.

Pe marcaj se va indica numarul de telefon si adresa unde trebuie sa se anunte în caz de accident. Autove-
hiculele laboratoare vor avea amenajate spatii ecranate, ce vor oferi deplina securitate a transportului, sau vor fi
însotite de remorci amenajate.

Stationarea autovehiculelor care transporta surse de radiatii în locuri cu aglomerari de persoane este interzisa.

2158. Transportul persoanelor împreuna cu sursele de radiatii este interzis. Exceptie fac însotitorii desemnati de
conducatorul unitatii, având delegatie pentru transportul respectiv.

2159. Predarea substantelor radioactive se va face numai persoanelor autorizate, operatiunea fiind înregistrata în
evidentele speciale, conform modelelor legale în vigoare.

2160. Substantele radioactive nu se vor încarca împreuna cu substantele inflamabile, explozive, oxidante sau
corozive.

2161. Persoana responsabila cu transportul trebuie sa fie avertizata asupra naturii si activitatii sursei
transportate, indicându-se conditiile în care trebuie sa se faca transportul.
 2162. De crearea conditiilor de transport a substantelor radioactive raspunde conducerea întreprinderii sau
institutului, iar pe timpul transportului, raspunde însotitorul.

Depozitarea substantelor radioactive

2163. Locul de pastrare a substantelor radioactive este depozitul de radioizotopi cu care trebuie sa fie dotate
unitatile nucleare.Orice sursa ce intra în institutie va trece mai întâi prin acest depozit, unde se dezambaleaza în
prezenta responsabilului de depozit, care o trece în evidenta. Restituirea containerelor pentru izotopi radioactivi
catre furnizori se face pe baza unui certificat de stare, în care se consemneaza daca containerul are sau nu
deteriorari mecanice si daca este curat sau contaminat cu substante radioactive.

Avariile mecanice si contaminarile radioactive exterioare vor fi eliminate la maximum posibil, prin grija
responsabilului de depozit care va raspunde de acest lucru.

2164. Fiecare container din depozit va avea în permanenta un numar al sau, scris vizibil cu vopsea. Containerele
se aseaza în depozit în ordinea numerelor si la distante cât mai mari posibil, permise de spatiul depozitului.
Raspunde responsabilul depozitului.

2165. Depozitul trebuie tinut încuiat. Accesul în depozitul de substante radioactive este permis numai
responsabilului depozitului si persoanelor în interes strict de serviciu, în prezenta responsabilului.

2166. Accesul în depozit este permis numai dupa ventilarea prealabila a aerului. Persoanele care intra în depozit
vor avea asupra lor debitmetrul si dozimetrul individual. În depozit se va stationa un timp cât mai scurt posibil.

2167. În toate operatiile cu radioizotopi din depozit, nu se va pune mâna pe surse, iar la miscarea surselor din
containere, se va lucra numai cu manusi de cauciuc si cu dispozitive de manipulare de la distanta.

2168. În mod obligatoriu, se pastreaza evidenta substantelor ce intra si ies din depozit, în ceea ce priveste natura
substantelor si activitatea lor.

2169. Orice pierdere de substante radioactive în timpul depozitarii se va aduce imediat la cunostinta sefului
unitatii, pentru ca sa se poata lua de urgenta masurile ce se cuvin în asemenea situatii.

Evidenta substantelor radioctive

2170. Responsabilul depozitului va tine o evidenta centralizata a tuturor surselor radioactive din cadrul unitatii.

Evidenta izotopilor radioactivi trebuie sa indice prezenta efectiva a acestora în unitatea nucleara, cât si a
eventualelor surse de radiatii repartizate în alte locuri de munca, si sa asigure controlul zilnic, al utilizarii lor.

Fiecare unitate nucleara (laborator de cercetare, sectie de productie sau echipa) trebuie sa tina evidenta
riguroasa a miscarii surselor radioactive.

În acest scop, în fiecare unitate se va desemna de catre seful institutiei (director, inginer sef), de comun acord cu
seful unitatii nucleare, o persoana responsabila pentru evidenta substantelor radioactive utilizate în cadrul unitatii
respective, care va întocmi si va tine la zi evidenta substantelor radioactive.

2171. Periodic, conducerea institutiei, împreuna cu seful unitatii nucleare, vor verifica fisele de evidenta,
comparând datele scriptice cu situatia reala, atât sub aspectul cantitativ, cât si din punct de vedere al activitatii.

Rezultatele verificarii vor fi consemnate, sub semnatura în scriptele respective. În cazul stabilirii pierderilor sau
consumului nejustificat de izotopi radioactivi, se va clarifica situatia, iar cei vinovati vor fi trasi la raspundere.

2172. Sursele radioactive trebuie întotdeauna utilizate corect, astfel încât sa se evite posibilitatea pierderii sau
fragmentarii si dispersiei lor. Daca se constata ca s-a pierdut o sursa radioactiva, se va anunta unitatea nucleara
din cadrul institutiei respective.

Se vor cerceta în detaliu, prin intermediul unui aparataj de detectie adecvat, toate locurile în care ar putea fi sursa
radioactiva. În ipoteza ca totusi sursa radioactiva n-a putut fi gasita, unitatea nucleara va lua toate masurile
necesare în functie de cazul respectiv.

2173. Transferarea substantelor radioactive de la o unitate nucleara la alta se poate face numai cu aprobarea
sefilor ambelor unitati si cu obtinerea aprobarii Comitetului pentru Energie Nucleara. Cu aceasta ocazie, fisa de
evidenta de la unitatea care preda se închide, iar la unitatea care preia substanta respectiva, se deschide o noua
fisa. Este interzisa transferarea izotopilor radioactivi la alte unitati, fara avizul sefului unitatii nucleare si aprobarea
conducerii unitatii.

2174. Izotopii procuarti fie din import, fie din depozitul I.F.A. fie prin transfer de la alte unitati nucleare, se iau în
evidenta în registrul de miscare a sursei.

Registrul trebuie sa indice exact tipul sursei, natura, cantitatea si activitatea continutului sau.

Inventarul surselor radioactive din depozit se va face o data la 3 luni sau ori de câte ori este necesar.

Reguli de lucru cu sursele de radiatii nucleare pentru defectoscopie

2175. Lucrariel de gammadefectoscopie se executa de catre unitatile nucleare specializate în aceste lucrari,
organizate ca laboratoare de gammadefectoscopie si care poseda autorizatie de functionare eliberata de
Comitetul pentru Energie Nucleara.

2176. Unitatile nucleare organizate ca laboratoare de gammadefectoscopie sunt subordonate direct

conducatorului întreprinderii în cadrul careia sunt constituite.

2177. Prin surse de radiatii gamma pentru defectoscopie se înteleg sursele gammaradioactive în stare solida,
compacta, închise în capsule protectoare sau în alte materiale, care nu permit raspândirea lor sub nici o forma.

2178. În vederea tinerii unor evidente a surselor de radiatii gamma pentru defectoscopie, unitatile nucleare
specializate sunt obligate sa comunice imediat la Comitetul pentru Eenrgie Nucleara toate achizitionarile de
surse gammaradioactive de care dispune unitatea nucleara.

2179. Pentru sursele de radiatii gamma achizitionate, se va considera drept act legal pentru înrtegistrare avizul
de exepditie si buletinul de calitate emis de catre furnizor.

2180. Amenajarea unitatilor nucleare de gammadefectoscopie se face în functie de specificul lucrarilor.

2181. Depozitele de surse gammaradioactive se vor construi astfel, încât pentru un anumit numar de surse care
au o activitate totala cunoscuta, doza debit de radiatii la suprafata lor sa nu depaseasca 0,2 mR/h.

Depozitul va fi înconjurat de o zona interzisa accesului persoanelor straine prin placi avertizoare.

2182. În cazul unitatilor nucleare care folosesc surse de mare activitate, depozitul va avea un loc subteran
special amenajat pentru depozitarea acestor surse. Amplasarea depozitului se va face în functie de specificul
lucrarilor care se vor executa.

2183. Pentru semnalarea, urmarirea, înregistrarea si evidenta dozelor de radiatii, unitatile nucleare de
gammadefectoscopie vor fi dotate cu urmatoarele mijloace dozimetrice:

a. radiodebitmetre pentru fiecare instalatie de gammadefectoscopie;

b. dozimetre individuale; stilodozimetre si fotodozimetre;

c. sisteme de delimitare a zonelor interzise în timpul iradierilor, acestea fiind:

- vizuale, realizate din placute din tabla care au desenate semnul conventional al câmpurilor de
radiatii nucleare, pe fond galben;

- sonore, realizate prin semnale sonore emise de operatorii care supravegheaza zona interzisa
cu ajutorul unor fluiere.

2184. Transportul instalatiilor de gammadefectoscopie în exteriorul unitatii nucleare nu se poate face decât cu
aprobarea sefului unitatii nucleare si în conformitate cu normele de protectie contra radiatiilor elaborate de
Comitetul pentru Energie Nucleara.

Lucrul cu surse de raze Roentgen

2185. Persoanele care lucreaza în laboratoarele unde sunt utilizate instalatii de raze Roentgen, mobile sau fixe,
precum si pe teren, sunt obligate a respecta toate regulile de protectie prevazute în prezentele norme.

Întrucât instalatiile Roentgen prezinta, pe Iânga riscul de iradiere din exterior, si pe acela de
electrocutare, instructajul personalului ce lucreaza în aceste sectoare, va cuprinde în mod obligatoriu si normele
de electrosecuritate.

Personalul ce deserveste sursele de radiatii Roentgen va fi supus trimestrial instructajului si examinarii

periodice asupra cunostintelor privind masurile de protectie. Orice modificare, dare în functiune de noi surse sau
mijloace de protectie vor fi precedate de un instructaj si de un control al cunostintelor de protectie si manipulare
ale personalului.

2186. Înainte de începerea lucrului, laboratoarele în care se lucreaza cu instalatii Roentgen vor fi aerisite.
Aerisirea va fi facuta prin intermediul instalatiilor de ventilatie prevazute obligatoriu.

2187. În timpul lucrului cu radiatii Roentgen, laboratorul în care se lucreaza va fi prevazut cu semnalizatoare prin
care sa se anunte oprirea persoanelor straine de a intra în laborator.

Este interzis ca în timpul functionarii instalatiilor Roentgen în incinta laboratorului, sa stationeze persoane straine
de laborator.

2188. În timpul functionarii instalatiilor Roentgen, personalul manipulant va fi dotat cu dozimetre individuale.
Responsabilul cu protectia contra radiatiilor sau, în lipsa acestuia, personalul specializat, va asigura prin aparate
de dozimetrie controlul, astfel încât doza de radiatii sa nu depaseasca 100 mR/saptamâna .

2189. Este strict interzisa folosirea camerei unde sunt montate aparatele de raze Rontgen pentru executarea
altor lucrari, care nu sunt legate de specificul laboratorului de radiatii.

2190. La terminarea lucrului, instalatiile Roentgen vor fi deblocate, asigurându-se imposibilitatea manipulariilor de
catre persoane care nu au legatura cu laboratorul.

2191. În cazul lucrului cu instalatii de raze Roentgen pe santier sau în ateliere, în afara de marcarea cu table de
avertizare, se va proceda si Ia împrejmuirea si delimitarea zonei în care se gaseste sursa de radiatii.

Reguli de lucru la unitatile nucleare de gammadefectoscopie în puncte fixe de control

2192. Expunerile executate în cadrul acestor unitati nucleare nu se pot executa decât în camere de iradiere
special amenajate.

Înainte de începerea lucrului, toate încaperile laboratorului de defectoscopie vor fi bine aerisite prin intermediul
instalatiei de ventilatie, apoi se va verifica daca sursa de radiatii este în containerul de lucru si scoasa din
functiune, daca usile de la camera de iradiere sunt închise, si numai dupa aceste operatii se va admite intrarea
personalului în salile de lucru. La parasirea laboratorului se fac aceleasi operatiuni de verificare.

2194. Accesul în camera de iradiere este permis numai daca sistemul de semnalizare arata ca nu e pericol de
iradiere. Daca sistemul de semnalizare nu functioneaza, intrarea este permisa numai cu avizul sefului unitatii
nucleare, sau a responsabilului cu protectia contra radiatiilor.

2195. Comanda deblocarii usilor de la camera de iradiere se face numai de catre conducatorul lucrarii cu surse
de radiatii, dupa ce în prealabil se anunta acest lucru si se controleaza daca în camera de iradiere nu a ramas
cineva.

2196. În cazuri exceptionale, când se blocheaza sursele de radiatii, este permisa intrarea în camera de iradiere a
persoanelor de interventie, numai pe baza dispozitiei scrise a sefului unitatii nucleare, care are obligatia sa
stabireasca conditiile de lucru de interventie (folosirea ecranelor si limitarea timpului de lucru), în scopul evitarii
suprairadierii persoanelor de interventie, iar dupa încetarea lucrului, persoanele de interventie trebuie sa fie
îndepartate de zona cu surse de radiatii, pe o perioada corespun- zatoare dozei de radiatii încasate.

Dispozitia de interventie se va prelucra cu persoanele ce vor actiona în interventie, care au obligatia sa semneze
de luare la cunostinta a instructiunilor de lucru prevazute în dispozitia de interventie.

Reguli de lucru la unitatile nucleare de gammadefectoscopie care se deplaseaza pe santiere sau

conducte magistrale
 2197. Lucrarile preliminare de pregatire a piesei în vederea iradierii trebuie executate înainte de punerea în
functiune a instalatiilor de gammadefectoscopie.

2198. Zona în care se vor desfasura expunerile va fi delimitata cu placute avertizoare, astfel încât doza de radiatii
în limita zonei interzise accesului sa nu depaseasca valoarea de 0,2 mR/h. PIacutele avertizoare vor purta
semnul coventional al câmpurilor de radiatii si inscriptia "Pericol de radiatii".

2199. Daca nu este posibila delimitarea acestei zone, lucrarile de gammadefectoscopie nu se vor efectua decât
în afara programului de lucru.

2200. La lucrarile de expunere cu instalatii care au fascicul dirijat, în vederea micsorarii razei zonei interzise si
pentru nestingherirea altor locuri de munca se va realiza o delimitare corespunzatoare.

2201. În timpul lucrului cu surse de radiatii în functiune se va controla zona delimitata.

2202. În timpul pauzelor, instalatiile de gammadefectoscopie vor fi permanent supravegheate, pentru evitarea
accidentelor.

2203. Pentru locurile aglomerate, se va proceda în plus, si la împrejmuirea cu sfoara sau sârma a zonei în care
vor avea loc expunerile.

2204. Uniatile nucleare de gammadefectoscopie sunt obligate sa tina evidenta miscarii zilnice a instalatiilor de
defectoscopie cu surse de radiatii gamma în incinta unitatii nucleare.

2205. Unitatea nucleara de defectoscopie cu radiatii gamma este obligata sa execute un control continuu si
eficient al dozelor de radiatii primite de personalul operator pe întreaga sa activitate în câmpurile de radiatii.

2206. Controlul dozimetric se realizeaza prin:

a. controlul stilodozimetric individual zilnic, care permite determinarea imediata a dozei de radiatii primite.

b. controlul fotodozimetric individual, care permite deter- minarea cu întârzierea dozelor primite pe o perioada de
o luna.

c. determinari de doze debit cu ajutorul radiodebitmetrului, care se efectueaza în vederea stabilirii conditiilor în
care trebuie sa se desfasoare o lucrare noua, cu caracter special, etc.

2207. Încercarea periodica a stilodozimetrelor, cât si schimbarea filmelor fotodozimetrice, se executa de catre
responsabilul cu protectia contra radiatiilor.

2208. Dozele de radiatie se vor calcula cu ajutorul relatiei:

În care Ky este constanta integrala de ionizare care caracterizeaza natura sursei de radiatii gamma, ale carei
valori sunt exprimate în r/h pentru 1 curie la distanta de 1 m.

2209. Pentru înregistrarea continua a dozelor de radiatii primite de personalul operator, unitatea nucleara
completeaza periodic fise de evidenta.

2210. Întreg personalul unitatii nucleare de defectoscopie cu radiatii gamma este obligat sa poarte stilodozimetre
sau fotodozimetre individuale, pe întreaga perioada de lucru în câmpurile de radiatii.

2211. Odata cu aducerea unor noi surse de radiatii gamma în cadrul unitatii nucleare, seful unitatii respective va
efectua determinari debitmetrice pentru diverse pozitii ocupate de sursa de radiatii cu activitate maxima, la
diverse distante. Rezultatele acestor masuratori se vor inscrie în fise de evidenta care se vor afisa în diverse
puncte de lucru. Unitatea nucleara tine evidenta controalelor medicale periodice în fisa de sanatate individuala,
completata pe baza rezultatelor comunicate oficial de unitatea nucleara care face controlul.

2213. Seful unitatii nucleare va executa un control periodic al instalatiilor de defectoscopie, va stabili daca
instalatia respectiva poate continua sa fie utilizata mai departe sau trebuie sa fie introdusa în reparatie.
2214. Verificarea se extinde asupra partilor componente ale instalatiilor, în functie de natura si tipul instalatiei de
defectoscopie.

2215. În cazul pierderii unei surse de radiatii gamma, unitatea nucleara va lua urmatoarele masuri:

a. stabilirea, cu ajutorul radiodebitmetrului, a perimetrului în interiorul caruia se gaseste sursa de radiatii gamma;

b. îngradirea acestui perimetru si interzicerea accesului oricarei persoane;

c. comunicarea de urgenta la Comisia pentru Energie Nucleara a pierderii sursei de radiatii, specificându-se
natura si activitatea sursei.

2216. Operatiunile de asigurare a sursei de radiatii gamma se vor executa, cu avizul sefului unitatii nucleare, de
catre acesta, sau sub supravegherea acestuia, luându-se toate masurile de protectie contra radiatiilor,
comunicându-se Comisiei pentru Energie Nucleara rezultatul acestei actiuni.

2217. Daca sursa de radiatii gamma nu a fost gasita, sau perimetrul nu a fost identificat, se asteapta sosirea
organelor de specialitate de la Institutul de Fizica Atomica.

2218. Independent de rezultatul acestei actiuni, se va întocmi de catre seful unitatii nucleare un dosar de
constatare care sa cuprinda:

a. procesul verbal de constatare a pierderii sursei de radiatii gamma;

b. schita locului în care s-a pierdut sursa de radiatii gamma;

c. declaratiile operatorului;

d. observatiile sefului unitatii nucleare.

2219. Distrugerea unei surse de radiatii gamma poate avea loc în doua feluri:

a. distrugerea voluntara, executata numai de Institutul de Fizica Atomica, la cererea oficiala si motivata a unitatii
nucleare;

b. distrugerea involuntara a sursei de radiatii gamma, în urma unui accident tehnic, care poate avea loc în
interiorul sau în exteriorul unitatii nucleare; în acest caz, se vor lua masurile prevazute la art. 2215.

2220. Orice persoana nou angajata nu poate presta munci în câmpul de radiatii pâna nu are instructajul efectuat
si pâna nu primeste mijloace dozimetrice individuale.

2221. Prin accident de iradiere se înteleg toate suprairadierile survenite asupra personalului operator din cadrul
unitatii nucleare în timpul procesului tehnologic, al transportului instalatiei de defectoscopie din alte cauze
(defectiuni tehnice, pierderea sursei de radiatii gamma, nerespectarea zonelor interzise etc).

2222. În cazul în care a avut loc un accident de iradiere, seful unitatii nucleare va întocmi un dosar care sa
cuprinda urmatoarele date:

a. procesul verbal de constatare, în care se vor specifica:

- cauzele care au provocat accidentul;

- dozele aproximative primite de personalul suprairadiat determinate prin calcul, sau cu ajutorul
radiodebitmetrului;

b. masurile care s-au luat pentru accidentati si instalatiile de defectoscopie;

c. declaratiile martorilor;

d. concluziile sefului unitatii nucleare;

e. schita locului si a modului în care a survenit accidentul;

 f. filmele fotodozimetrice purtate de personalul suprairadiat.

2223. Persoanele suprairadiate vor fi scoase imediat din câmpul de radiatii, pâna se vor stabili de forurile
competente dozele, primite si masurile ce trebuie luate pe viitor.

2224. Persoanele suprairadiate vor fi supuse unui control si supravegherii medicale, de acest lucru fiind
raspunzator seful unitatii nucleare si medicul unitatii.

Dispozitii finale

2225. Seful unitatii nucleare sau persoanele autorizate de la punctele de lucru, responsabilul cu protectia contra
radiatiilor si conducerea societatii în cadrul careia se efectueaza lucrarea respectiva, poarta raspunderea per-
sonala în cazul pornirii lucrarilor la care nu au fost asigurate conditiile impuse de tehnica securitatii privind
lucrarile cu surse de radiatii nucleare.

2226. În cazul încalcarii regulilor de tehnica a securitatii lucrului în prezenta radiatiilor, precum si a instructiunilor
de lucru elaborate pe baza acestor reguli, responsabilitatea o poarta persoana care a încalcat regulile si
instructiunile.

2227. Persoanele care încalca prezentele reguli, precum si instructiunile si dispozitiile emise pe baza acestor
reguli, sunt pasibile de sanctiunile prevazute de legislatia în vigoare. Sanctiunile se stabilesc de catre
conducerea unitatii nucleare, la propunerea sefului unitatii nucleare, în functie de gradul de vinovatie, de recidiva
etc.

Sanctiunile aplicate se vor afisa si prelucra în cadrul colectivului de munca al unitatii nucleare.

2228. Conducerea unitatii de care apartine unitatea nucleara, împreuna cu seful unitatii nucleare, vor realiza
conform normelor legale si regulamentului în vigoare conditiile de lucru si vor asigura echipamentul de protectie
pentru persoanele care lucreazla cu surse de radiatii nucleare; de asemenea, conducerile unitatilor unde se
lucreaza cu surse de radiatii nucleare, sunt obligate sa aplice prevederile legale în vigoare cu privire la timpul de
lucru, concediile de odihna, antidoturi si sporuri de periclitate, în functie de specificul fiecarui loc de muncii.

2229. Societatile în care functioneaza unitatile nucleare sunt obligate sa întocmeasca documentatia necesara în
vederea obtinerii sau prelungirii autorizatiei - de functionare, în conformitate cu instructiunile în vigoare.

[top]

CAPITOLUL 38

Instalatii si masini de ridicat

Reguli generale

2230. Prin instalatii si masini de ridicat se înteIeg macaralele de toate tipurile, scripetii, palanele, vinciurile,
cricurile, troIiurile, carucioarele monorai, padurile rulante, excavatoarele sau draglinele care functioneaza ca
macaraIe.

Dispozitivele auxiliare pentru mecanismele de ridicat sunt: lanturile si cablurile de legare, cârligele, inelele,
ochiurie si alte dispozitivele destinate prinderii si mentinerii sarcinitor.

Macarale si poduri rulante

2231. Obligatiile macaragiului

a. Personalul de deservire a instalatiilor de ridicat va fi instruit cu privire la:

- Caracteristicile macaralelor, modul de functionare si de actionare, normele de intretinere si ungere;

- Procesele de lucru, ordinea executarii lor si operatiile interzise;

- Sarcinile ce ii revin la exploatarea si întretinerea macaralelor;

 - Codul de semnale.

b. Macaragiii care deservesc macaralele vor poseda autorizatii conform legislatiei în vigoare.

c. În timpul lucrului, macaragiul va fi complet sanatos si odihnit. Este interzis lucrul în stare de ebrietate. Este
interzisa desfasurarea altor activitati în timpul lucrului.

d. Macaragiul trebuie sa ia parte activa la revizii, lucrarile de întretinere si reparatii si la toate controalele care se
fac pe macaraua pe care o deserveste.

e. Înainte de începerea Iucrului, macaragiul trebuie sa verifice:

- Starea caii de rulare si opritoarele de la capetele de linii;

- Instalatiile de semnalizare, iluminat, încalzit: starea cablurilor de legatura;

- Dispozitivele de siguranta (limitatoare de cursa si de sarcini si frâne;

- Dispozitivele de legare (cabluri, inele, cârlige etc.).

f. Macaragiul va executa manevre cu sarcini numai dupa semnalizarea legatorului sau a celui care conduce
operatiunea de ridicare, cu exceptia semnalului de oprire pe care trebuie sa-l respecte, indiferent de cine e dat.

g. Macaragiul va opri din functiune macaraua daca se supraâncalzesc motoarele, lagarele sau angrenajele, daca
se aud zgomote anormale sau daca Iimitatoarele si frânele nu functioneaza în bune conditii.

Macaragiul va nota într-un registru de supraveghere defectele constatate si pe cele care au fost remediate în
timpul lucrului.

2232. Obligatiile legatorului de sarcina si ale macaragiului

a. sa cunoasc si sa utilizeze codul de semnale pentru manevrele necesare fixarii, ridicarii, deplasarii si coborârii
sarcinii.

b. sa asigure legarea sarcinilor astfel, încât acestea sa nu se poata deplasa, aluneca, roti sau cadea în timpul
ridicarii si deplasarii.

c. sa controleze în permanenta cablurile si lanturile de legare.

d. sa nu foloseasca organele de legare pentru sarcini mai mari decât cele marcate.

e. sa nu înnoade lanturile sau cablurile, si nici sa nu le îmbine prin folosirea de suruburi cu piulite.

f. sa nu foloseasca lanturi cu zale rasucite sau alungite din cauza suprasolicitarilor.

g. Legarea sarcinilor sa se execute astfel, încât sa nu se formeze ochiuri sau noduri, urmarind ca ramurile de
prindere sa fie uniform încarcate.

h. Dirijarea sarcinii se executa cu frânghii. Este interzisa contrabalansarea sarcinii prin agatare cu mâna sau
urcarea pe sarcina.

i. Se va urmari transportul sarcinii suspendate mergând în urma ei si îndepartând persoanele din jur.

j. Se va da semnalul, de oprire atunci când se observa un defect sau se aud zgomote anormale în timpul
mersului. Este interzis legatorului sa intervina asupra sarcinii când aceasta este suspendata.

k. La legarea sarcinilor se va tine cont de capacitatea de ridicare a macaralei, în functie de înclinarea bratului.

l. Când se lucreaza în conditii nefavorabile, socuri sau temperaturi sub 0°C, se va reduce sarcina cu 50% fata de
cea normala.

m. Sarcinile care nu se pot lega sau prinde corespunzator se vor ridica în vase.
 n. Punctele de suspendare a sarcinilor vor fi deasupra centrului de greutate.

o. Lanturile se scot din functiune când se constata zale înnadite sau deformate. Nu se permite o alungire mai
mare de 5 % din lungimea initiala a lantului.

p. Nu se admite utilizarea cârligelor fara marca sau certificate de calitate. Nu se admite utilizarea cârligelor si
ochiurilor turnate.

r. Constructia platformelor, benelor, cupelor basculante sau cu fundul mobil, graiferelor, containerelor, trebuie sa
includa si un mecanism de zavorâre care sa împiedice deschiderea accidentala si caderea materialelor în timpul
ridicarii si transportarii.

2233. Masuri de siguranta, protectie si semnalizare

a. Între fetele ascutite ale elementelor de ridicat si cabluri sau lanturi, se vor aseza captuseli pentru protectia
lanturilor sau cablurilor contra rosaturilor si încovoierilor sub un unghi prea ascutit.

b. La macaralele care transporta metal incandescent sau topit, mecanismele de ridicat vor fi înzestrate cu doua
frâne actionate independent si amplasate astfel, încât manevrarea lor sa fie comoda.

c. La masinile de ridicat care au atât actionare manuala, cât si mecanica, actionarea manuala va fi scoasa din
functiune când se trece pe actionarea mecanica si invers.

d. La actionarea manuala prin lant, lantul trebuie asigurat contra scaparii de pe roata de lant.

e. La desfasurarea cablului de pe tambur, în pozitia cea mai de jos a cârligului, vor ramâne pe tambur cel putin 2
spire complete de cablu.

f. Masinile de ridicat actionate manual vor fi prevazute cu un dispozitiv de blocare (clichet) pentru mentinerea
sarcinii în pozitie ridicata. Pentru coborârea sarcinii trebuie sa existe o frâna separata.

g. Masinile de ridicat care lucreaza sub cerul liber si se deplaseaza pe sine vor fi prevazute cu dispozitive de
fixare, pentru a nu fi antrenate de vânt.

h. Instalarea macaralelor fixe, se va face tinându-se cont de momentul de rasturnare, asigurându-se stabilitatea
atât în stare de repaus, cât si în timpul functionarii, prin contragreutati si ancorare.

i. La macaralele care circula pe cale, în sarcina sau fara sarcina, se va avea în vedere ca fundatia si calea de
rulare sa fie executate conform instructiunilor de montaj ale fabricilor furnizoare.

j. Rolele de ghidare care se afla la o înaltime mai mica de 2,5 m deasupra locului de munca trebuie sa fie
îngradite.

k. Sarcina maxima admisa se va afisa la locul de munca pe o tabla pe care se scrie cu litere si cifre de tipar,
având o înaltime de minimum 10 cm si o latime de minimum 5 cm, scrise cu vopsea neagra pe fond alb.

l. La ridicarile cu sarcina de peste 5 tone inclusiv, se va întocmi în prealabil o fisa tehnica cu indicatia dimen-
siunilor cablurilor, palaneIor,cu numarul de faze, role si diferentiale care se pot folosi Ia ridicarea respectiva cât si
numarul de troliuri, stâlpi de ridicat si cleme de lagare. De asemenea, schema masivelor de ancorare si fisa
tehnica trebuie sa fie semnate de catre seful de santier.

m. Verificarea si respectarea indicatiilor din fisele tehnice de pregatire a lucrarii se vor face obligatoriu de catre
seful de lot sau de inginerul specialist cu ridicarile, în cazul când acesta exista.

Numai dupa aceste verificari se va permite ridicarea.

n. În cazuri nesigure În ceea ce priveste greutatea sarcinii de ridicat, se vor cere precizarile necesare de la
organele administrative respective.

o. Contragreutatile mobile ale macaralelor, vor fi aranjate l precis, dupa pozitia respectiva, în functie de unghiul de
înclinare al bratului si de greutatea sarcinii de ridicat.
 p. Este strict interzisa suplimentarea sau reducerea contragreutatilor macaralelor, stabilite pentru fiecare tip de
macara în instructiunile respective de functionare.

r. Contragreutatile macaralelor se vor fixa în cutie pentru a nu cadea.

s. Toate operatiunile de ridicare sau frânare ale macaralelor se vor executa foarte lin, fara smucituri si cu mare
atentie.

t. Deplasarile cârligelor (graiferelor), carucioarelor si macaralelor se vor executa numai în limitele permise de
Iimitatoarele de cursa încât sa nu fie nevoie de utilizarea acestora decât ca mijloc de siguranta în situatii
speciale.

u. Toate macaralele mobile vor fi prevazute cu dispozitive acustice de semnalizare, actionate electric sau
mecanic, în perfecta stare de functionare si vor corespunde conditiilor speciale de lucru.

În cabina de comanda se vor prevedea doua sisteme de semnalizare (claxon si clopot), unul pentru semnalizarea
manevrelor obisnuite, si altul pentru pericole iminente.

v. Fiecare manevra va fi anuntata prin semnalizarea respectiva.

x. Executarea miscarilor mecanismelor respective de la cursele dintr-un sens la cele în sens invers se va face lin
si cu oprire Ia pozitia zero.

2234. În timpul executarii deplasarii sarcinilor în plan orizontal cu ajutorul macaralelor si mecanismelor de ridicat
acestea vor fi ridicate la o înaltime de cel putin 0,5m deasupra eventualelor obstacole întâlnite în raza de actiune
a macaralei.

2235. În zona de lucru si în cabinele macaralelor este interzis accesul persoanelor straine care nu au atributii în
legatura cu exploatarea.

2236. Ridicarea unei sarcini în acelasi timp cu ajutorul a doua macarale se admite numai cu aprobarea scrisa
data de seful de santier. Lucrarea se va executa sub conducerea si supravegherea responsabilului cu instalatiile
de ridicat.

2237. La utilizarea cârligelor duble, sarcina se va agata uniform de ambele cârlige.

2238. Se interzice categoric transportul persoanelor cu macaralele de ridicat.

2239. Se interzice categoric târârea încarcaturilor cu ajutorul cârligului mecanismului de ridicat. De asemenea, se
interzice folosirea macaralelor pentru deplasarea vagoanelor.

2240. Se interzice desprinderea de pe teren cu ajutorul macaralelor a unor obiecte ancorate, plantate sau prinse
de teren prin înghet.

2241. La terminarea sau întreruperea operatiunilor de lucru nu se admite ca sarcina sa ramâna în pozitia
suspendata.

2242. Se interzice cu desavârsire ungerea manuala a macaralelor si mecanismelor de ridicat în timpul

functionarii lor. Urcarea sau coborârea din cabina de comanda a macaralei se va face numai pe scara de acces.
Scara, începând de la înaltimea de 3 m, va fi prevazuta cu împrejmuiri în forma de inele, cu intervale de cel mult
800 mm între ele, si cu cel putin trei legaturi longitudinale (platbande) care sa formeze un canal continuu cu o
distanta Iibera maxima, între scara si inele, de cel putin700 mm si de cel mult 800 mm, raza inelului fiind de 350-
400 mm, înauntrul careia sa poata trece liber un muncitor.

2243. La macaralele prevazute a executa mai multe miscari (deplasare, rotatie, ridicare etc.) se interzice
executarea concomitenta a doua sau mai multe miscari.

2244. Locul de munca va fi bine iluminat în timpul noptii, pentru ca operatiile de încarcare, descarcare, ridicare si
transportare sa se execute în bune conditii. De asemenea, fiecare macara va fi echipata cu instalatiile, aparatele
necesare de iluminat, având intensitatea luminoasa corespunzatoare (faruri prevazute cu becuri puternice,
montate chiar pe macarale si pe bratul lor). lIuminatul interiorului cabinei se va face la o tensiune de 12 V.
 2245. Echipamentul electric al macaralelor si mecanismelor de ridicat, montarea si exploatarea instalatiilor
electrice trebuie sa corespunda prescriptiilor în vigoare.

2246. Toate partile metalice ale utilajului electric care nu se afla sub tensiune (corpurile motoarelor electrice, ale
controlerelor, ale carcaselor aparatajului electric, ale reostatelor etc.) precum si ale constructiilor mecanice, caile
de rulare ale macaralelor si caile suspendate, trebuie sa fie legate de o instalatie de punere la pamânt, a carei
rezistenta sa fie mai mica sau cel mult egala cu 4 ohmi, conform normativului privind protectia prin legarea la
pamânt si protectia prin legarea la conductorul de nul la utilajele electrice pe santierete) de constructii, tensiunea
de lucru fiind de pâna la 1000 V.

2247. Întrerupatorul principal pentru instalatia electrica a macaralei trebuie sa fie usor accesibil si sa fie prevazut
cu un dispozitiv, astfel ca atunci când este deconectat, sa poata fi închis cu cheia.

2248. Întrerupatorul montat în cabina mecanicului macaralei trebuie sa deconecteze instalatia electrica a
macaralei fara a întrerupe iluminatul.

2249. La capetele cailor de rulare ale macaralelor, carucioarelor de macara, precum si ale carucioarelor care
functioneaza independent, trebuie prevazute opritoare calculate sa reziste la socul macaralei.

Astfel de opritoare se prevad si pentru macaralele turnante, daca acestea nu fac o rotatie completa.

2250. Macaralele electrice vor fi prevazute cu un transformator reductor de tensiune de 12 V pentru lampile
portative ce se folosesc la controlul, întretinerea si repararea instalatiei în timpul noptii si pentru iluminatul, din
interiorul cabinei.

2251. Cabina macaralei va fi prevazuta cu un covor de cauciuc gros de 10-15mm.

2252. Pentru stingerea incendiilor, în cabina se va gasi un extinctor cu spuma si o Iada cu nisip; în caz de
incendiu, nu se va actiona decât dupa ce s-a întrerupt curentul electric.

2253. Se interzice depozitarea în cabina a materialelor inflamabile (benzina, motorina, petrol, ulei, cârpe,
scânduri etc.).

2254. Sculele, piesele si materialele de rezerva se vor pastra într-o Iada sau într -un dulap metalic.

2255. Este interzisa blocarea caii de rulare cu materiale de constructii etc.

2256. În cazul când se executa lucrari în locuri ce nu pot fi vazute de mecanicul macaralei, se va pune un
semnalizator intermediar, special instruit pentru aceasta, care va dirija sarcina.

2257. Este interzis a se lucra cu macaralele în zonele unde exista pericolul de atingere a bratului si cablului
macaralei cu conductorii retelelor electrice.

Distanta minima a oricarui punct al macaralei fata de o retea electrica trebuie sa fie de 2 m.

2258. Verificarea instalatiilor se va face dupa ce s-a scos instalatia electrica a macaralei de sub tensiune.

2259. Se interzice aruncarea încarcaturilor de la înaltime.

2260. În caz de furtuna, instalatiile de ridicat ce functioneaza afara vor fi oprite si ancorate, iar pozitia bratului
macaralei se va dirija si fixa pe directia în care bate vântul:

2261. Este strict interzis a se lucra cu macarale sau dispozitive anexe defecte.

2262. Cablurile si lanturile se fixeaza de mecanismul de ridicare si de organele sale în mod sigur, prin mijloace
care sa împiedice desprinderea acestora.

Daca la capatul cablului este prevazut un ochi, fixarea trebuie realizata prin înfasurarea capatului liber al cablulu
pe o lungime de 3000 mm, sau prin fixarea cu cel putin 3 cleme.

Lungimea cablurilor mecanismelor de ridicat trebuie sa fie calculata în asa fel, încât la pozitia cea mai de jos a
cârligului sa ramîna înfasurate pe tambur 3 spire de cablu sau lant.
 Înfasurarea cablurilor pe tambur în mai multe straturi trebuie sa fie facuta corect (fara încrucisare), în rânduri
continue. Marginile tamburului pe care se înfasoara cablul trebuie sa depaseasca stratul superior înfasurat cu cel
putin un diametru de cablu, iar pentru lanturi, cu cel putin latimea unei zale, a lantului.

2263. În cazul când se întrerupe curentul electric, macaragiul este obligat sa decupleze imediat întrerupatorul
principal si sa puna toate comenzile la pozitia zero.

2264. Macaragiul este obligat sa opreasca imediat macaraua din functiune când observa ca se supraîncalzesc
electromotoarele, lagarele, sau se aud zgomote anormale.

2265. În cazul când câmpurile de deservire a mai multor macarale cu brat care lucreaza concomitent se întretaie,
macaragiii trebuie sa aibla grija sa nu se produca suprapunerea bratelor.

2266. Se interzice urcarea persoanelor straine pe calea de rulare sau în cabina de comanda.

2267. Este interzisa blocarea, prin orice mijloace, a întrerupatoarelor simple sau automate. Sigurantele arse se
înlocuiesc numai cu sigurante calibrate corespunzator, care trebuie sa se gaseasca în permanenta în cabina
macaralei.

2268. Troliuri, scripeti, palane, vinciuri si cricuri

a. Troliurile mecanice si de mâna, vor fi prevazute cu clicheti de retinere, aplicati pe rotile dintate respective.

Se interzice cu desavârsire scoaterea din functiune a acestor clicheti.

b. Troliurile electrice vor avea în mod obligatoriu întrerupatorul general de curent instalat în cofret închis cu cheie.

c. Troliul, cât si cofretul metalic se vor lega la pamânt.

d. În perioadele de stationare, pentru cele actionate electric, se va scoate troliul de sub tensiune, iar tabloul
electric se va încuia.

e. Este intrzisa întretaierea cablului troliului cu cablurile de la aparatele de sudat.

f. În tot timpul lucrului trebuie supravegheata starea lor de fixare, cât si modul de înfasurare cablului pe tambur.
Lungimea cablului troliului trebuie astfel calculata, încât la desfasurarea maxima a cablului sa mai ramâna pe
tamburii troliului cel putin 3-4 spire.

g. Înainte de a pune în functiune troliul, se va verifica:

- daca agatarea sarcinii este corect facuta;

- daca sarcina nu depaseste capacitatea troliului;

- daca nu este agatat cablul de vreun obstacol.

h. Se interzice stationarea sau trecerea peste cablul troliului când acesta este în sarcina.

i. Se interzice schimbarea brusca a sensului de rotatie a troliului.

j. Se interzice a se tracta cu troliul alte obiecte decât acelea pentru care a fost destinat. Deasemenea, se
interzice îndepartarea aparatorilor de protectie.

k. Troliurile actionate manual vor fi dotate cu doua dispozitive de frânare cu clichet si cu banda de frictiune

l. Troliurile ce se folosesc la ridicarea pieselor grele în constructii se vor fixa pe cadre metalice solide, care Ia
rîndul lor vor fi bine fixate în ancoraje, corespunzator eforturilor transmise la functionare troliurile. Stabilitatea si
rezistenta ancorajului se va verifica la sarcina maxima

m. Maistrul lucrarii va verifica zilnic starea troliurilor.

 n. Scripetii si palanele cu cablu si lant vor fi construite în asa fel, încât sa nu fie posibila caderea de la sine a
cablului sau a lantului de pe scripeti sau de pe palane sau întepenirea lor între scripeti sau roata de lant si
carcasa respectiva.

o. La palanul dublu se vor monta role de egalare sau un balansier de echilibrare, si se vor fixa în mod sigur
capetele ambelor cabluri de acestea. Rotile de egalare sau balansierul se vor roti liber si vor fi prevazute cu

sisteme de ungere.

p. Scripetii vor fi prevazuti cu dispozitive de autofrânare.

r. Suporturile fixe si mobile (cârlige, traverse etc.) de care se suspenda scripetii sau de care se fixeaza capetele
cablurilor sau ale lanturilor, vor avea o rezistenta care sa corespunda fortei maxime care actioneaza asupra lor.

s. Cricurile manuale cu pârghii si cricurile cu cremalier trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta care
sa împiedice coborârea de la sine a sarcinii Ia încetarea actionarii pârghiei sau manivelei.

Cricurile cu cremaliera si angrenaj dintat trebuie sa fie prevazute cu o manivela cu dispozitiv de siguranta. Toate
cricurile manuale cu surub vor fi prevazute cu dispozitiv de siguranta.

t. Cricurile cu surub trebuie sa aiba paharul nedeteriorat si boraciul în buna stare.

u. La ridicarea sarcinilor cu ajutorul mecanismelor actionate manual, se va pune clichetul în pozitie de lucru. La
coborâre nu se va da drumul manivelei. Nu se permite rotirea libera a manivelelor.

v. Cricurile cu surub si cu cremaliera vor fi revizuite periodic si, daca se constata ca filetul surubului sau al piulitei
s-a uzat mai mult de 20%, cricul trebuie scos din functiune.

x. Cricurile hidraulice vor trebui sa aiba îmbinari etanse, care sa nu permita curgerea lichidului din cilindrii de
lucru în timpul ridicarii sarcinilor. Ele vor fi prevazute cu dispozitive speciale, care sa împiedice coborârea fortata
a pistonului, în cazul deteriorarii tevilor de alimentare si de evacuare a Iichidului. Aceste dispozitive trebuie sa
asigure coborârea lenta a pistonului sau întreruperea (blocarea) miscarii.

y. Cricurile trebuie sa aiba dispozitive care sa împiedice iesirea completa a surubului sau a cremalierei.

z. Suprafata de reazem a capetelor tuturor cricurilor trebuie sa aiba o forma care sa împiedice alunecarea de pe
vinci sau cric a sarcinii ridicate.

2269. Boburi si ascensoare de materiale.

a. La constructia, întretinerea si exploatarea boburilor, pentru problemele referitoare la troliuri se va tine seama
de articolele din subcapitolul "troliuri".

b. Executia bobului se va face sub supravegherea directa a inginerului sef de santier. Materiatul utilizat va fi de
buna calitate si corespunzator proiectului.

c. Cei patru stâlpi verticali de sustinere vor fi bine contravântuiti si se vor ancora cu cabluri prevazute cu

suruburi de întindere, pentru asigurarea rigiditatii si stabilitatii.

În jurul locului de fixare a ancorelor de care sunt prinse cablurile, în partea de jos, se va amenaja o îngradire de
protectie.

Ancorarea în partea cladirii se va face de scheletul constructiei.

d. Cablul de tractiune va fi verificat înainte de montaj, pentru a nu prezenta noduri sau deteriorari. Sectiunea
cablului se va stabili prin calcul, în functie de sarcina de ridicare.

e. Se va asigura ca accesul la platforma bobului sa se faca pe un plan orizontal fara denivelari, între planseul
constructiei si platforma.

f. La fiecare etaj, locurile de încarcare si descarcare vor fi închise cu usi automate ce nu se vor deschide decât în
timpul cât platforma se afla oprita la etajul respectiv.
g. Încarcarea si descarcarea platformei se va face numai de muncitori instruti, care nu vor patrunde pe platforma
în nici un caz.

h. Atunci când platforma transporta vagonete sau tom- beroane, rotile se vor fixa prin opritoare speciale, pentru
ca în timpul ridicarii sau coborârii sa nu se poata deplasa vagonetul sau tomberonul.

Pentru tragerea încarcaturii de pe platforma, se va folosi un cârlig de otel, având la capat un mâner neted si fara
îndoitura.

i. Bobul va fi prevazut cu un limitator de înaltime care va opri platforma automata la o distanta de un metru de
vârf, prin întreruperea directa a circuitului electric de alimentare a motorului electric.

j. Comenzile transmise mecanicului de la diferite etaje vor fi efectuate prin semnalizari optice, si nu acustice etc.

k. În jurul casei bobului se va asigura o zona unde nu se va permite trecerea persoanelor.

Aceasta zona va fi marcata cu placarde avertizoare.

l. Aparatorile de la angrenaje nu se vor scoate în timpul functionarii troliului.

m. La întreruperea si terminarea lucrului, platforma de urcare a materialului va fi coborâta pe sol. Întrerupatorul

tripolar (heblul) va fi decuplat si sigurantele vor fi scoase, iar cutia acestuia se va încuia cu cheia.

n. Seful de santier va supraveghea permanent întinderea uniforma a cablurilor de ancorare si îmbinarile

scheletului.

o. Seful de santier va avea grija se afiseze incriptii de tehnica a securitatii Ia locurile de functionare a boburilor.

2270. Transportoare cu banda

a. Instalarea transportoarelor cu banda trebuie sa se faca astfel, încât pe ambele parti sa ramâna spatii libere de
trecere de cel putin un metru Iatime.

b. Transportoarele cu banda mobila având o stabilitate mica, deplasarea lor trebuie facuta cu cea mai mare
atentie. Urcarea si coborârea lor pe rampe,estacade, schele etc., trebuie sa se faca cu ajutorul troliurilor sau cu
planuri înclinate, cu cea mai mare atentie.

În cursul acestor operatii, dupa fiecare miscare, sub rotile transportoarelor cu banda trebuie puse pene, care sa
împiedice rostogolirea rotilor sau alunecarea transpor- toarelor.

Aceste operatii se vor face numai sub conducerea mecanicului sef sau a sefului de santier.

c. Se va evita montarea contragreutatilor deasupra drumu- rilor sau trecerilor. În zona contragreutatilor se vor
monta turnuri si plase de protectie.

d. Utilajul folosit pentru transportul materialelor purverulente va fi închis în carcase, puse în legatura cu o
instalatie de desprafuire.

La înclinarea transportoarelor cu banda se va avea în vedere coeficientul de frecare dintre banda si materialul ce
trebuie transportat, astfel ca materialul sa nu alunece pe banda în sens invers fata de miscarea benzii.

e. Se interzice modificarea unghiului de înclinare al transportului cu banda în timpul functionarii acestuia.

f. Transportoarele înclinate vor fi prevazute cu un sistem de frânare, care sa împiedice miscarea benzii în sens
invers celui de lucru (înapoi), atunci când se opresc si sunt încarcate cu materiale.

g. Trecerile peste transportoare se vor face numai pe pasarele cu scari fixe sau demontabile si cu balustrade de
1 m înaltime.

h. Circulatia pe sub transportoarele cu banda, fie fixe fi mobile, este permisa numai în cazurile când acestea au
panouri, sau placi de protectie contra caderii materialelor

i. Se interzice urcarea mucitorilor pe banda, pentru a o întinde.

j. În timpul functionarii transportorului cu banda, este interzisa curatirea transportului, a rolelor, sau a rotii dintate,
de resturile de materiale.

k. În timpul functionarii transportorului cu banda, se interzic învârtirea rolelor care s-au oprit, tragerea benzii,
îndreptarea curelei, ungerea etc.

l. Este interzis transportul persoanelor pe transportoare cu banda.

m. Este interzis lucratorilor a se odihni sau a se culca pe banda transportorului, când acesta nu functioneaza.

[top]

CAPITOLUL 39

Utilaje, masini si instalatii, constructii

Reguli generale

2271. Masinile si utilajele vor fi însotite la livrare de instructiuni privind montajul si deservirea în conditii de
securitate.

2272. Partile proeminente ale elementelor în miscare: arborii, transmisiile prin curele, lanturi, roti dintate sau de
frictiune, mansoanele, scripetii de ghidare, rolele, suruburile, piulitele, penele, etc., cât si toate piesele în miscare
ale utilajelor - situate pâna la înaltimea de 2,5 m de la nivelul de circulatie al muncitorilor - vor fi prevazute cu
aparatori executate si montate în asa fel, încât sa nu permita introducerea degetelor în zona periculoasa.
Acestea vor fi asigurate cu sisteme de zavorâre, care sa nu permita deschiderea sau demontarea în timpul
functionarii utilajului.

2273. Toate masinile de lucru trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de frânare, care sa asigure oprirea rapida a
acestora.

2274. Toate utilajele vor fi prevazute cu o piedica de blocare a dispozitvului de pornire si de oprire, pentru a se
preveni cuplarea sau decuplarea - adica pornirea sau oprirea accidentala.

2275. Locurile periculoase de la utilaje si instalatii, care nu pot fi protejate prin aparatori, vor fi îngradite cu
balustrade sau paravane de protectie, montate la distante corespunzatoare.

Aceste locuri vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate.

Asemenea placi indicatoare se vor monta si în cazul când se efectueaza reparatii, pentru a se preveni cuplarea si
punerea în functiune a masinilor si instalatiilor respective.

2276. Deplasarea utilajelor mobile de constructii se va face numai pe terenuri care sa le permita stabilitatea si sa
nu dea loc la rasturnari sau scufundari. În terenuri slabe, circulatia se va face pe un pat de traverse.

2277. La instalarea si exploatarea utiiajelor de constructii se va tine seama de actiunea sarcinilor accidentale si
se vor lua masuri pentru prevenirea rasturnarii si deplasarii lor.

2278. Utilajele a caror pornire, functionare sau deplasare pot fi periculoase pentru cei din jur, vor fi prevazute cu
semnalizare acustica sau luminoasa. Zona periculoasa din jurul utilajelor va fi îngradita, iar pe utilaje sau în zona
periculoasa se vor afisa panouri vizibile de avertizare.

2279. Este interzis sa se puna în functiune si sa se lucreze cu utilaje defecte.

2280. Toate utilajele care sunt în exploatare pe santiere vor fi verificate periodic (lunar, bilunar, dupa un program
stabilit), din punct de vedere al starii tehnice, punându-se accentul în special pe instalatia electrica, mecanismele
de frânare, de oprire etc., iar constatarile facute se vor înscrie în carnetele de bord respective.

2281. Este interzis a se face curatirea, ungerea manuala si orice fel de reparatii la elementele în miscare în
timpul functionarii utilajului. Aceste operatii se pot executa numai atunci când utilajul este scos din functiune, iar
comenzile sunt blocate si prevazute cu placarde de avertizare si interzicere a punerii în functiune.
 2282. Pentru deservirea utilajelor de constructii si instalatiilor de ridicat sunt admisi numai lucratori în vârsta de
cel putin 18 ani, calificati profesional pentru utilajul respectiv si care cunosc perfect normele de tehnica a
securitatii la utilajul pe care il deservesc.

2283. Lucratorii de toate categoriile care lucreaza cu utilaje de constructii, sau în salile cu masini sau instalatii de
orice fel, sunt obligati sa poarte îmbracamintea bine strânsa pe corp. Se interzice purtarea sorturilor, salurilor
basmalelor cu ciucuri, sau a parului despletit.

2284. Înainte de începerea lucrului, mecanicul va verifica daca utilajul este în buna stare de lucru, iar comenzile
de pornire-oprire si frânare, în perfecta stare de functionare.

2285. Când la acelasi utilaj se lucreaza în doua sau trei schimburi, lucratorul va lua în primire de la schimbul
anterior atât masina, cât si carnetul de bord, în care trebuie sa fie înscrise eventualele observatii asupra
comportarii masinii, defectele ivite si eventualele reparatii.

2286. Conducatorul utilajului nu are voie sa lase fara supraveghere utilajul în functiune. Daca este necesar sa
paraseasca masina pentru un timp oricât de scurt, el va opri utilajul si îI va bloca.

2287. Înainte de parasirea utilajului, se vor pune toate comenzile în pozitia zero, se vor cupla toate frânele, se va
întrerupe curentul electric, se vor închide robinetele de la rezervoare si se va asigura utilajul împotriva oricarei
posibilitati de rasturnare, alunecare sau pornire accidentala în timpul repausului.

2288. Se interzice alimentarea cu combustibil lichid a rezervoarelor utilajelor în timpul functionarii lor.

2289. Toate utilajele de constructii actionate electric si constructiile, scheletele metalice etc. ce vin în contact cu
aceste utilaje, vor fi prevazute cu instalatii de punere la pamânt sau la conductorul de nul al retelei.

2290. Rezistenta ohmica maxima a prizei de punere la pamânt nu trebuie sa depaseasca 4 ohmi pentru
instalatiile cu tensiunea sub 1000 V.

Statii pentru prepararea betoanelor

(Betoniere si malaxoare)

2291. Betonierele si malaxoarele mobile trebuie sa fie bine fixate pe locurile de lucru. În acest scop, ele se vor
instala pe podine, iar rotile lor vor fi prinse între saboti fixati cu buloane.

2292. Este interzisa apropierea de sinele de ghidare ale cupei de încarcare, precum si alimentarea manuala cu
apa în timpul rotirii tobei.

2293. Nu este permis a se introduce mâinile în toba de amestec sau în cupa malaxorului în timpul functionarii
utilajulur.

2294. Lucratorii care manevreaza betoniere sau malaxoare actionate electric, vor sta pe platforme de lemn
prevazute cu covoare de protectie din cauciuc.

2295. Când betoniera sau malaxorul functioneaza, se interzice stationarea sau circulatia persoanelor pe sub
cupa ridicata.

2296. În cazul statiilor de preparare montate pe esafodaj, cu descarcare directa în autocamioane sau în buncare,
se vor lua masuri speciale pentru a se împiedica circulatia muncitorilor sub gurile de descarcare.

2297. Se interzice muncitorilor sederea pe capacul malaxorului sau functionarea malaxorului cu capacul ridicat.

2298. În timpul repausului, cupa betonierei va sta în pozitia de jos.

2299. Curatirea si spalarea cuvei malaxorului sau a tobei de amestec se va începe numai dupa ce s-a
deconectat motorul de la reteaua electrica de alimentare, s-au scos sigurantele si s-a încuiat cutia de protectie a
tabloului.

2300. Platformele si scarile care deservesc betonierele vor fi prevazute cu parapete si balustrade, pentru ca
muncitorii sa lucreze în siguranta.
 2301. Pentru reparatii la sageata sau la cabina draglinei, mecanicul care lucreaza la înaltime va fi echipat cu
centura de siguranta.

2302. În cazul când snecul de transport al cimentului s-a înfundat, pentru depanare se va opri utilajul, se va
deconecta de Ia retea, se vor scoate sigurantele de la tablou si numai dupa aceea se va face depanarea.

Pompe pentru mortar si beton

2303. În timpul lucrului este interzis a se depasi presiunea maxima a pompelor de mortar si beton.

2304. Este interzis a se lucra fara manometru, cu manometrul defect sau la care s-a depasit termenul de
verificare.

2305. În timpul functionarii pompelor de mortar sau beton, este interzis a se ajusta stuturile sau a se îndoi
furtunul.

2306. La locurile de trecere a muncitorilor sau a mijloacelor de transport, furtunurile vor fi protejate prin acoperire
cu podine de scânduri.

2307. Dupa terminarea lucrului, lucratorul nu va demonta supapa de aer înainte de a se convinge ca
suprapresiunea a scazut la zero.

2308. Lucratorii care manipuleaza pompe de mortar sau beton trebuie sa fie echipati cu ochelari de protectie.

2309. Punctele de lucru trebuie sa fie în legatura cu punctele în care sunt instalate pompele, printr-un sistem de
semnalizare.

2310. Manipulantul pompei este obligat a urmari cu atentie toate semnalele ce i se dau, atât pentru punerea ei în
functiune, cât si pentru oprirea ei.

Buldozere si buldoexcavatoare

2311. Este interzisa stationarea cu lama echipamentului de buldozer ridicata, daca acasta nu este rezemata pe
pene în mod corect.

2312. Se interzice executarea de reglaje, reparatii, ungeri sau operatii de întretinere în timpul functionarii masinii.

2313. La exploatarea buldozerelor se vor respecta si normele indicate la exploatarea tractoarelor. În plus, se vor
mai respecta urmatoarele norme:

a. Este interzis a se lucra cu buldozerul pe o panta mai mare de 25° sau pe o rampa cu înclinarea mai mare de
35°. De asemenea, este interzis a se circula si a se lucra cu buldozerul pe un teren, cu înclinarea, transversala
mai mare de 30°.

b. Nu este permisa urcarea si coborârea de pe masina în timp ce aceasta se deplaseaza. De asemenea, nu este
permis a se sta pe lama buldozerului, pe rama sau pe împingatoare.

c. Este interzisa deplasarea cu buldozerul cu viteza a V-a cu lama ridicata.

d. Este interzis a se lucra cu buldozerul pe marginile albiilor de râuri sau pe marginea sapaturilor sau a gropilor.

Cilindri compresori si compactoare electrice

2314. La conducerea cilindrilor compresori se admit numai mecanici calificati si instruiti, care cunosc functionarea
si manevrarea utilajului si instructiunile de protectie a muncii.

2315. Lucrul pe timp de noapte este permis numai daca locul de munca este iluminat în bune conditii si instalatia
electrica a utilajului este în stare de functionare, având în functiune farurile din fata, si luminile de semnalizare din
spate.

2316. Mecanicul nu se va coborâ de pe cilindrul compresor în timpul functionarii. În cazul când pe masina
lucreaza cu ajutorul de mecanic, mecanicul titular va sta în apropiere si va urmari mersul masinii.
 2317. Este interzis a se urca sau a se coborâ de pe utilaj în timpul mersului.

2318. Operatiile de ungere, curatire, întretinere, remedierea defectiunilor si alimentarea cu combustibil, se fac
numai în timpul când motorul este oprit.

2319. Este interzis a se lasa cilindrul compresor de-a curmezisul drumului sau în mijlocul drumului.

2320. Daca este necesar ca mecanicul sa intre sub cilindrul compresor pentru reparatii, mai înainte se va opri
motorul si se va frâna cilindrul.

2321. Dupa terminarea lucrului, cilindrul compresor va fi frânat, iar daca oprirea se face în panta, pe lânga
frânare se va asigura ruloul cu traverse sub tamburi.

2322. Înainte de începerea lucrului cu compactorul electric, se va verifica:

- daca este facuta legatura la pamânt;

- starea cablului de alimentare cu energie electrica a motorului si izolatia la mânere;

- daca suruburile placii de compactare sunt bine strânse si daca priza este în buna stare.

2323. În timpul lucrului, mecanicul va avea grija sa nu îsi apropie picioarele de compactor, pentru a nu fi lovit de
placa de compactare.

2324. La întreruperea lucrului, se va deconecta utilajul de la retea si se va curata.

Excavatoare

2325. Toate excavatoarele si dispozitivele mecanice care se folosesc la lucrari de pamânt, trebuie sa fie în
perfecta stare de functionare si sa aiba montate toate dispozitivele de protectie prevazute în constructia masinii.

2326. Alimentarea cu carburanti si lubrefianti se va face numai cu motorul oprit.

2327. Se interzice curatirea sau repararea masinilor de excavat în timpul functionarii lor.

2328. Fiecare utilaj de sapat trebuie sa fie prevazut cu semnalizare acustica (claxon), iar semnificatia
semnalizarii trebuie sa fie cunoscuta de toti muncitorii de pe santier.

2329. Deplasarea excavatorului pe o distanta mai mare se va face cu cupa goala asezata în axul excavatorului.
Cupa va fi orientata strict în directia deplasarii, la o înaltime de 0,5-0 ,9 m deasupra solului.

Deplasarea excavatorului cu cupa încarcata este interzisa.

2330. Trecerea sau stationarea sub cupa sau bratul excavatorului si a draglinelor este interzisa.

2331. Se vor revizui continuu cablurile si se va interzice utilizarea cablurilor înnadite.

2332. Se vor revizui si înlocui garniturile defecte ale instatatiilor hidraulice.

2333. Fiecare excavator va fi prevazut cu un stingator de incendiu.

2334. În timpul întreruperii lucrului excavatorului, bratul va fi deplasat lateral fata de frontul de lucru, iar cupa se
va coborâ pe pamânt.

2335. La excavatoarele electrice, separatoarele si sigurantele trebuie sa fie protejate si închise într-o cutie
speciala, care sa se poata încuia dupa terminarea lucrului sau când se curata sau se repara excavatorul.

2336. La fiecare instalatie si aparat al excavatorului electric, trebuie asigurata legatura cu priza de pamânt, care
se face de catre un electrician special însarcinat ce aceasta.

Vibratoare pentru beton

 2337. La folosirea vibratoarelor se vor respecta urmatoarele reguli:

- muncitorii care le folosesc vor purta cizme din cauciuc si manusi din cauciuc;

- vibratoarele actionate de electromotor vor fi alimentate cu energie electrica la tensiunea de 24 V, printr-un

transformator intercalat între reteaua de alimentare si vibrator, iar în acest caz se vor respecta prescriptiile de
verificare a legaturii la pamânt a cablului si a utilajului , înainte de începerea lucrului;

- muncitorii deserventi vor fi calificati si instruiti din punct de vedere al protectiei muncii.

Mijloace de transport auto

2338. Soferii trebuie sa controleze starea tehnica a vehiculului si sa refuze plecarea în cursa cu un vehicul
necorespunzator din punct de vedere tehnic, acest lucru constituind un pericol pentru circulatie.

2339. În autovehiculele basculante, în cele cu platforma ori remorca, nu pot fi transportate alte persoane decât
cele din cabina.

În caroseria autocamioanelor, împreuna cu încarcatura, se pot transporta numai încarcatorii masinilor, cu conditia
ca acestia sa nu calatoreasca pe încarcatura sau în picioare. În acest caz, se vor lua masuri de asigurare
împotriva deplasarii marfii în timpul parcursului.

2340. Se interzic cu desavârsire:

a. remedierile sau reglajele în timpul mersului, din pozitia asezat pe aripile sau capota masinii;

b. folosirea luminii cu flacara deschisa;

c. alimentarea motorului prin caderea sau prin turnarea directa a benzinei în carburator.

2341. La statiile de alimentare, soferii autovehiculelor sunt obligati sa opreasca functionarea motorului.

2342. Autovehiculele ramase în pana si remorcate pot fi trase numai cu o bara metalica lunga de cel mult 4 m si
prevazuta cu un ochi de împerechere.

Este interzisa remorcarea cu cabluri, lanturi, frânghii etc.

2343. Este strict interzisa transportarea lichidelor inflamabile.

2344. Este interzis transportul în cabina autocamioanelor, în autobuze, microbuze si autoturisme, a persoanelor
care depasesc numarul de locuri prevazut în permisul de circulatie, precum si a încarcaturilor ce depasesc
tonajul si capacitatea autovehiculelor.

Tractoare

2345. Înainte de începerea lucrului, conducatorului tractorului este obligat sa verifice minutios starea tractorului,
precum si utilajull tractat, pentru a se convinge de buna lor stare.

2346. Nu se va trece peste poduri a caror sarcina admisibila este mai mica decât greutatea utilajului.

2347. Este interzis a se stationa sub tractoare în timp ce motorul functioneaza si daca nu este asigurat contra
deplasarii, atunci când se afla pe un loc înclinat (chiar daca motorul e oprit).

2348. Urcarea sau coborârea de pe tractor în timpul mersului sunt interzise.

2349. Este interzis dormitul pe tractor sau pe teren în zona de lucru a tractorului.

2350. Este interzis conducatorului sa paraseasca tractorul în mers sau stationat cu motorul în functiune.

Utilaje pentru lucrari de fundatii speciale si piloti

2351. Înainte de începerea lucrului, se va verifica daca pe platforma instalatiei sunt scule sau piese care ar putea
sa cada. Toate cârligele si toti clestii vor trebui sa fie bine agatati.

2352. Este interzis a se manevra caruciorul cu personal platforma. De asemenea, este interzisa manevrarea
caruciorului cu hammergrab-ul deschis.

2353. La intreruperea lucrului, chiar pentru un timp scurt, este interzis a se lasa caruciorul în pozitie intermediara.

[top]

CAPITOLUL 40

Dispozitive, scule si unelte de mana

Pistolul de împlântat bolturi

2354. Pistolul de împlântat bolturi se va folosi numai de muncitori în vîrsta de cel putin 18 ani si care poseda
autorizatie speciala, eliberata de societatea respectiva în urma unui instructaj si semnata de conducatorul
societatii.

2356. Instructajul va fi facut de personal specializat si va cuprinde: constructia, functionarea, manipularea,

întretinerea si masurile de securitate si protectie, dupa instructiunile livrate în mod obligatoriu de furnizor odata cu
pistolul de împlântat bolturi si cu taloanele de control.

2356. Fiecare pistol de împlântat bolturi va fi însotit de un talon de control eliberat de furnizor, precum si de
"Instructiunile de utilizare, întretinere si protectie a muncii pentru pistolul de împlântat bolturi".

2357. Fiecare pistol de împlântat bolturi va purta emblema furnizorului.

2358. Înainte de folosirea pistolului, se vor monta aparatorile de protectie de la gura tevii si teava se va împinge
pâna la refuz în vederea armarii.

2359. Se vor folosi numai tuburi cu grosimea gulerului normala (max. 1,25 mm). Dupa introducerea tubului
cartus, închiderea pistolului se va face încet, pentru a se evita autopercutia.

2360. Nu se vor folosi bolturi fara inelul de masa plastica.

2361. Aparatoarea pistolului se va apasa cu putere de perete, pentru a se evita ricosarea în afara a bolturilor
neîmplântate sau a aschiilor.

2362. Pentru bolturi cu diametrul de 6 mm, nu se vor folosi încarcaturi de culoare aIba (foarte tari).

2363. Se vor folosi numai cartuse si bolturi fabricate în tara si însotite de certificatul de calitate al furnizorului.
Cele din import se vor folosi numai cu avizul uzinei furnizoare a pistolului.

2364. Marimea încarcaturii tubului cartus se va face în functie de duritatea peretelui, conform normativelor.

2365. Curatirea si ungerea pistolului se vor face zilnic, dupa terminarea lucrului. În cazul când într-un schimb se
trag mai mult de 100 de bolturi, curatirea se va face dupa fiecare lot de tratare. Ungerea se va face cu un ulei
special pentru acest pistol.

2366. În cazul când percutia nu s-a produs, se va repeta tragerea si, în caz de recidiva, se va lasa câteva
secunde pistolul, dupa care se va schimba pozitia cartusului sau chiar încarcatura.

2367. Pastrarea pistolului se va face în cutii metalice tinute în camere uscate.

2368. Reparatiile se vor face numai de specialisti autorizati, folosindu-se numai piese de schimb originale.

2369. Se vor folosi numai cartuse din ambalaj original.

2370. Este interzis a se pastra bolturile si cartusele în buzunar. Ele se vor pastra numai în cutia pistolului.
2371. Înainte de întrebuintarea pistolului, se va verifica daca în zona de tragere nu sunt persoane care ar putea fi
periclitate de eventualele defectiuni.

2372. Introducerea tubului cartus în pistol se va face numai la locul de împlântare.

2373. Pistolul încarcat nu se va lasa din mâna, iar descarcarea se va face numai cu teava ridicata în sus.

2374. Tragatorul va purta în mod obligatoriu ochelari de protectie cu geam incasabil, iar pe cap cascheta de
protectie.

2375. Se interzice împlântarea bolturilor în:

a. materiale perforabile de catre bolt;

b. materiale care formeaza aschii mari;

c. piese cu posibilitati de arcuire (care resping boltul);

d. Ia o distanta mai mica de 5 cm de muchia zidului;

e. prin gauri care ar putea provoca o deviere a boltului;

f. ateliere sau încaperi cu pericol de explozie sau incendiu.

Scule si unelte de mâna

2376. Uneltele de mâna vor fi confectionate din materiale corespunzatoare operatiilor ce se executa.

2377. Sculele si uneltele de orice categorie si pentru orice întrebuintare trebuie sa fie în perfecta stare si sa
corespunda caracterului lucrarilor care sunt executate.

2378. Este interzisa cu desavârsire folosirea sculelor si uneltelor defecte.

Toate uneltele de mâna vor fi verificate cu atentie la începutul schimbului. Periodic, în functie de frecventa de
utilizare, uneltele de mina vor fi controlate sistematic. Uneltele de mâna, care nu corespund conditiilor normale
de lucru, vor fi înlocuite cu altele corespunzatoare.

2379. Cozile si mânerele uneltelor de mâna vor fi netede, bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita
prinderea lor sigura si comoda.

În cazul folosirii cozilor si mânerelor de lemn, se va alege lemn de esenta tare, cu fibrele axiale drepte, fara
noduri, crapaturi si aschii desprinse.

2380. Fiecare scula trebuie sa fie bine fixata în mâner; pensulele, surubelnitele si celelalte scule asemanatoare,
trebuie sa aiba inele metalice pentru strângerea mânerului pe capatul sculei introduse în mâner. Este interzisa
folosirea acestor scule fara mâner.

Pentru fixarea cozilor si mânerelor la scule se vor folosi pene metalice corespunzatoare.

Utilizarea aceluiasi mâner la mai multe unelte de mâna se admite numai pentru trusele de scule construite în
mod special cu mâner detasabil.

2381. Dimensiunile mânerelor trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a rezista eforturilor mari si continui la care
sunt supuse, dar sa nu fie supradimensionate, deoarece maresc efortul fizic al lucratorului.

2382. Sculele pentru lovire trebuie sa aiba minerele cu sectiunea ovala si montate cu partea mai groasa la
capatul liber al partii metalice a sculei.

2383. Uneltele de percutie din otel, ciocanele, daltile, foarfecele, dornurile, capuitoarele si toate uneltele de mâna
similare vor fi executate conform standardelor în vigoare, în asa fel încât, sub actiunea eforturilor la care sunt
supuse în timpul lucrului, sa nu permita deformari permanente, fisuri sau desprinderi de aschii (stirbituri).
 Folosirea uneltelor de mâna cu suprafete de percutie deformate, înflorite sau stirbite, si a uneltelor de mâna
improvizate, este interzisa. Aceste deformatii vor fi rectificate zilnic la sculele si uneltele de mâna; partea unde se
bate cu ciocanul nu trebuie calita.

2384. Este interzisa folosirea ciocanelor de orice greutate, neprevazute cu pana de fixare, care sa aiba lungimea
cât 1/3 din înaltimea orificiului ciocanului.

2385. La întrebuintarea penelor metalice pentru spargeri, se vor folosi dispozitive pentru tinerea lor (cleste, coada
etc.), iar la lucrarile cu dalta dreapta sau în cruce, lucratorii trebuie sa utilizeze ochelari pentru protejarea ochilor
contra aschiilor ce ar putea sari.

2386. Sculele si uneltele de taiat se vor verifica daca sunt bine ascutite si daca au profilul corect în raport cu
operatiunea de executat. Pânzele de ferastrau si joagar nu se vor utiliza daca au trei dinti lipsa pe metru, sau doi
dinti lipsa alaturati.

Sculele pentru taiat metale vor trebui sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a. nu trebuie sa fie degradate, cu crapaturi sau ruginite;

b. muchiile laterale nu trebuie sa prezinte margini taioase, în locurile unde acestea se strâng cu mâna;

c. Ia foarfecele pentru taiat tabla, lamele se vor strânge în asa fel, încât sa preseze una pe alta, fara joc în axul
de fixare;

d. capatul daltilor unde muncitorul loveste cu ciocanul trebuie sa fie neted si sa nu aiba fisuri si oblicitati, iar
lungimea lor sa fie de cel putin 150 mm.

2387. La folosirea ferastraului pentru metale, pentru a împiedica alunecarea lui se recomanda pilirea în prealabil
a unei adâncituri cu o pila triunghiulara în piesa care se taie.

2388. Clestii vor avea falcile complet suprapuse si fara stirbituri.

Clestele de fierarie va corespunde dimensiunilor pieselor forjate, iar mânerele Iui vor avea inele de protectie.

2389. Uneltele de mâna prevazute cu articulatii ca foarfecele, clestii, etc., vor avea o constructie robusta, care sa
nu prezinte frecari mari sau joc în articulatie, fapt care ar duce la eforturi suplimentare pentru actionare si, în
acelasi timp, la nesiguranta în timpul lucrului.

Bratele de actionare ale acestor unelte vor fi astfel executate, încât la închidere sa ramâna un spatiu suficient
între ele, pentru a se preveni prinderea degetelor.

2390. Falcile de prindere vor avea forme si dimensiuni corespunzatoare operatiilor de lucru (plane, paralele,
striate, cu muchii de prindere etc.).

Cheile mecanice vor fi calibrate, corespunzând exact, dimensiunilor piulitelor. Suprafetele de lucru ale acestora
nu vor fi crapate sau rupte, iar Iacasurile de prindere nu vor fi deformate. Sunt interzise însurubarea si
desurubarea piulitelor prin interpunerea unor placute metalice între piulite si cheie, precum si lungirea cheilor cu
alte chei.

2391. Uneltele de mâna folosite în mediu de gaze si vapori explozivi vor fi confectionate din materiale care sa nu
produca scântei prin lovire sau frecare, sau care, în contact cu atmosfera respectiva, sa nu prinda compusi care
ar putea initia explozii.

2392. În timpul gauririi, când burghiul începe sa strapunga metalul, se micsoreaza avansul, pentru a se evita
întepenirea si ruperea burghiului. Când se gauresc piese mici, acestea nu trebuie tinute în mâna, ci se prind într-
o menghina sau se folosesc dispozitive de prindere. Îndepartarea aschiilor se face cu peria, nu cu mâna.

2393. La ascutirea sculelor pe discul de polizor, muncitorii îsi vor proteja ochii cu ochelari de protectie, sau
polizoarele vor fi prevazute cu aparatori.

2394. Înainte de darea în folosinta, polizoarele vor fi încercate la o turatie superioara celei de regim, timp de 15
minute, în care timp nimeni nu are voie sa ramâna în zona periculoasa.
 2395. La viteze periferice mai mari de 10m/sec, polizoarele vor fi prevazute cu carcase de protectie rigide;
carcasa de protectie va permite accesul numai la acea parte a discului necesara pentru lucru.

2396. Polizoarele vor fi prevazute cu reazeme reglabile. Suportul lor va fi astfel fixat, încât distanta pâna la disc
sa fie mai mica, pentru a se evita antrenarea piesei de polizor.

2397. Se interzice polizarea din mâna fara rezemarea piesei; reazemul nu trebuie deplasat în timpul rotirii
discului. Scula care se ascute trebuie sustinuta cu o aparatoare moderata. Folosirea pârghiilor pentru marirea
presiunii este periculoasa. În timpul ascutirii, scula trebuie racita, pentru a se evita decalirea. Pietrele de polizor
vor corespunde, prin granulatie si duritate, felului operatiei de executat.

2398. Pietrele de polizor, care prin uzura au capatat asperitati sau si-au pierdut forma, trebuie reconditionate la
timp. Discurile vor fi ferite de umezeala, ger sau caldura excesiva, si vor fi controlate periodic, pentru a se vedea
daca nu prezinta fisuri.

2399. În cazul executarii lucrarilor la înaltime, sculele nu trebuie sa fie aruncate de pe sol la o pozitie de lucru,
sau de Ia pozitia de lucru la sol. În acest scop vor fi utilizati întotdeauna saci de pânza pentru scule, sau alte
conteinere izolate, trase de funii de ajutor.

2400. La punctul de lucru, sculele marunte vor fi pastrate în genti, saci ori truse de scule, prinse la centura sau la
umar.

2401. Sculele mari nu trebuie sa fie depozitate la punctul de lucru, ci la nevoie, ridicate cu funia de ajutor, si
coborâte imediat dupa întrebuintare.

2402. Menghinele si nicovalele trebuie sa fie fixate pe bancul de lucru si montate astfel, încât lucratorii care le
utilizeaza sa poata avea în timpul lucrului o pozitie corecta, normala si neobositoare. La menghine se va verifica
paralelismul dintre falci, continuitatea surubului spiral, si daca piesele sunt bine strânse în toate pozitiile de fixare.

2403. În timpul lucrului cu dalti sau pene tinute de ajutori, la baterea cu barosul se vor folosi clesti cu lungimea de
cel putin 0,7 m.

2404. Este interzisa efectuarea lucrarilor cu scule si unelte mecanizate, de pe scari rezemate.

2405. Capetele rangilor si dornurilor nu trebuie sa fie tocite.

2406. La executarea lucrarilor la înaltime, uneltele de mâna vor fi pastrate în genti rezistente si vor fi fixate în
mod corespunzator, pentru a fi asigurate împotriva caderii.

2407. În timpul lucrului cu uneltele de mâna, Ia operatiile la care se pot produce scântei, aschii metalice etc.,
angajatii vor purta ochelari de protectie, iar zona de munca va fi protejata, pentru a se împiedica accidentarea din
apropiere.

2408. Pentru uneltele si sculele care prin forma lor devin periculoase în timpul transportului (ferastraie, topoare,
târnacoape etc.), se vor lua masuri de acoperire a partilor taioase, cu teci, genti etc, iar partile taioase, în cazul
transportului cu autovehicule, se vor aseza în aceeasi directie si numai înauntru.

2409. Uneltele de mâna vor fi pastrate, dupa caz, în dulapuri, lazi, rastele sau pe suporturi speciale, în
apropierea locurilor de munca, si vor fi astfel asezate, încât sa aiba spre exterior partea de prindere, pentru a
exclude contactul cu partile ascutite sau taioase.

2410. Toate sculele de pe santier vor fi controlate periodic la cel mult 15 zile de o persoana calificata, iar cele
gasite defecte,vor fi imediat reparate sau scoase din serviciu.

2411. La lucrul cu lampa de benzina se vor respecta urmatoarele conditii:

a. Lampa de benzina trebuie sa fie controlata înainte de începerea lucrului; ea se va umple numai la 3/4 din
capacitatea rezervorului;

b. Dopul orificiului de alimentare trebuie sa fie bine însurubat (pe cel putin 4 spire ale filetului si cu garnitura
corespunzatoare;
 c. Se interzice reducerea presiunii prin surubul de aer sau prin desurubarea capacului de la orificiul de
alimentare, în timp ce lampa este aprinsa; aceasta reducere de presiune, când este necesar, se va putea face
numai dupa ce lampa a fost stinsa;

d. Se interzice alimentarea Iampii cu benzina, pâna ce arzatorul nu s-a racit, sau în apropierea unei surse de foc;

e. Lampile de benzina vor fi prevazute cu supape de siguranta reglate la presiunea de lucru, iar cele de peste 3 l
capacitate vor avea si manometru;

f. Este interzis sa se lucreze cu o lampa de benzina care prezinta defecte;

g. Nu se va utiliza decât lichidul pentru care a fost construita lampa;

h. La preluarea unei lampi din magazie se va verifica elasticitatea arcului care preseaza pastila pe orificiul de
siguranta pentru a nu se fi blocat;

i. Se interzice ridicarea presiunii aerului din lampa prin pomparea peste masura, pentru a se evita explozia;

j. În cazul când se constata defectarea lampii (curgerea rezervorului, scurgerea combustibilului pulverizat prin
filtrul becului etc.), lampa va fi data imediat la reparat.

2412. Uneltele de mâna actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea
sculei, precum si cu dispozitive care sa împiedice functionarea Ior necomandata.

Dispozitivul de comanda va fi astfel conceput încât, dupa încetarea actionarii lui, functionarea uneltei de mâna sa
se opreasca imediat.

2413. Daca uneltele de mâna cu actionare electrica sau pneumatica sunt dotate cu scule ce prezinta pericol de
accidentare, cum ar fi pietrele de polizor, pânza de ferastrau etc., acestea vor fi protejate împotriva atingerii.

2414. Tuburile flexibile de aer comprimat trebuie sa corespunda debitului si presiunii de lucru. Fixarea lor pe
racordul uneltei va fi asigurata cu coliere metalice.

2415. Uneltele de mâna rotative, cu actionare pneumatica vor fi dotate cu dispozitive de reglare si limitare a
presiunii si a debitului, în vederea Iimitarii turatiei.

Unelte actionate pneumatic

2416. Cu uneltele si masinile pneumatice trebuie sa lucreze numai muncitori în vârsta de peste 18 ani, scolarizati
pe aceasta linie si prevazuti cu echipamnetul de protectie conform normelor.

2417. Instalarea si exploatarea compresoarelor si a uneltelor pneumatice se va face conform instructiunilor

tehnice în vigoare.

2418. Racordarea uneltelor pneumatice la furtun nu va fi facuta pâna nu s-a curatat furtunul prin insuflare cu aer
comprimat; la spalarea cu aer a furtunului, personalul de deservire trebuie sa se departeze.

2419. Nu este permisa tinerea ciocanului pneumatic de furtun sau de scula, si nici scoaterea furtunului sau
schimbarea sculei înainte de oprirea ciocanului.

2420. Este interzis mersul în gol al sculei, în timpul întreruperilor de scurta durata, sculele, trebuie scoase din
ciocane, iar la terminarea lucrului, se închide robinetul de aer comprimat si se scoate furtunul.

Pornirea, exploatarea si oprirea compresorului se vor face în urmatoarele conditii:

a. Apa si uleiul din racitoarele intermediare si din separatoare trebuie sa fie evacuate înainte de punerea în
functiune; daca apa nu poate fi evacuata, pornirea se va face foarte lent, iar compresorul trebuie sa lucreze cu
esapament;

b. Functionarea normala a ventilatorului de siguranta din spatele compresorului trebuie sa fie controlata cel putin
o data pe zi prin strângerea pârghiei.

2421. Reparatiile vor fi executate numai de un muncitor experimentat, instruit special pentru aceasta.
 2422. Repararea, ungerea, reglarea uneltelor pneumatice sau înlocuirea lor în timpul functionarii este interzisa.
Uneltele si masinile pneumatice vor fi controlate dupa fiecare oprire a lor si înainte de punerea din nou în
functiune. Se va verifica starea tuturor pieselor, dându-se atentie deosebita dispozitivelor de siguranta.

2423. Sculele si uneltele care lucreaza cu aer comprimat vor fi astfel construite, încât piesele care sunt în
functiune, în timpul lucrului sa nu sara din manson.

2424. Legatura recipientelor de aer comprimat, a sculelor si a diferitelor piese si conducte între ele trebuie sa se
faca etans prin flanse, garnituri, suruburi si cleme. Se interzice consolidarea legaturilor (îmbinarilor) cu sârma.

2425. Supapele sculelor cu aer comprimat vor fi controlate si reglate, pentru a se deschide usor si repede. La
întreruperea apasarii pe mânerul de comanda, ele trebuie sa nu mai permita trecerea aerului comprimat.

2428. În timpul lucrului cu unelte de aer comprimat se va tine seama de urmatoarele conditii:

a. Legarea si dezlegarea conductelor si uneltelor la recipientul compresorulul este permisa numai dupa
întreruperea admisiei aerului;

b. Înainte de legarea conductelor, acestea vor fi curatate prin suflare;

c. Admisia aerului se va face numai dupa ce se va aseza unealta în pozitia de lucru;

d. Mersul în gol al uneltelor este permis numai în vederea verificarii lor, în vederea începerii lucrului sau în cursul
reparatiilor.

e. În timpul lucrului, muncitorii vor purta ochelari si manusi de protectie.

Unelte actionate electric

2427. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mâna actionate electric trebuie sa
corespunda standardelor si normelor în vigoare, si vor fi verificate periodic de catre personalul de specialitate.

2428. Sculele si uneltele electrice se vor folosi numai de lucratorii care cunosc bine metodele de lucru si masurile
de protectie contra electrocutarilor, precum si masurile de prim ajutor ce trebuie luate în caz de electrocutari.

2429. Uneltele si sculele electrice trebuie pastrate în magazii si verificate în fiecare luna si dupa fiecare
defectare. Daca în timpul lucrului muncitorul simte chiar si cea mai usoara actiune a curentului electric, el este
obligat sa întrerupa imediat lucrul si sa predea scula defecta la magazia de scule, pentru verificare.

2430. Înainte de începerea lucrului, se vor verifica toate sculele, în special cele care servesc la urcatul
muncitorilor pe stâlpi (scari, cârlige, centuri etc.), precum si cele pentru ridicatul stâlpilor (capre, frânghii etc.) sau
pentru probe sub tensiune electrica.

2431. Sculele electrice care se predau lucratorilor trebuie sa fie în perfecta stare de functionare si sa aiba o
izolatie sigura. Dupa terminarea lucrului, toate sculele electrice se predau persoanei care este responsabila
pentru pastrarea lor în stare perfecta de functionare si care are obligatia sa verifice zilnic starea sculelor.

2432. Folosirea sculelor electrice ca masini de gaurit, polizoare etc., fara legatura cu priza electrica de pamânt
printr-un conductor special si fara echipamentul de protectie (manusi si cizme de cauciuc electroizolante), este cu
desavârsire interzisa.

2433. Izolatia electrica Ia cablurile si sculele electrice se va controla de catre electricianul de specialitate înainte
de începerea lucrului.

Cablurile electrice utilizate la sculele electrice vor fi de tip flexibil (multifilare), pentru a se putea manevra usor. În
timpul lucrului, cablurile electrice de la sculele portative se vor proteja prin jgheaburi, tevi, sau prin suspendare la
înaltimi inaccesibile muncitorilor.

2434. În cazul întreruperii curentului electric sau a lucrului, sculele electrice vor fi deconectate de la reteaua
electrica de alimentare (prize sau tablouri de distributie).
2435. În locurile cu umiditate mare, sapaturi, santuri, statii de pompare, rezervoare, sali de cazane etc., precum
si la lucrul pe piese mari metalice (schele metalice, stâlpi metalici, poduri metalice), se vor utiliza numai tensiuni
reduse, de 12 V.

2436. Este interzis lucrul cu masini-unelte electrice portative sau mecanizate, de pe scari rezemate liber.

2437. Întrebuintarea sculelor cu mânere izolate nu exclude folosirea manusilor de cauciuc, oriunde acestea sunt
prescrise.

Lampi electrice portative

2438. Cordoanele lampilor portabile trebuie pastrate în cele mai bune conditii. Cele dezizolate sau rupte vor fi
înlocuite si reizolate, cele care nu pot fi reparate corespunzator, vor fi înlocuite.

2439. Lampile de încercare vor fi prevazute cu aparatori nemetalice.

Sculele prinse pe centuri trebuie astfel asigurate, încât sa nu poata cadea din prinzatorile lor.

2441. La executarea lucrarilor de linii electrice, un linior trebuie sa poarte în centura sa de scule numai clesti,
surubelnite si cleme. Toate celelalte scule vor fi pastrate în lada cu scule, sau pe camion, si ridicate numai la
nevoie pe stâlp, cu ajutorul sacului si al funiei de ajutor.

Mijloace de urcat pe stâlpi

2442. Muncitorii care sunt obligati ca în decursul tuturor fazelor tehnologice ale montarii liniilor electrice aeriene
sa se urce de repetate ori pe stiâlpi, vor folosi în acest scop dispozitive portative de urcat sau scari speciale.

2443. Dispozitivele portative de urcat pe stâlpi trebuie sa fie usor de transportat, simplu de întrebuintat si sa dea
o deplina siguranta muncitorilor, atât la urcare, cât si în timpul lucrului.

2444. Urcarea pe stâlpi de lemn se face cu ajutorul cârligelor pentru urcat pe stâlpi, prevazute cu vârfuri bine
ascutite, care sa se înfinga usor în lemn. Cârligele se fixeaza cu ajutorul curelelor, de laba si glezna piciorului.

2445. La urcarea pe stâlp, muncitorul trebuie sa aplice cârlig ele numai pe lemn sanatos, evitând nodurile,
aschiile desprinse, crapaturile, locurile putrede, cuiele, conductorii de punere la pamânt etc.

2446. La coborârea de pe stâlp, Iiniorul trebuie sa foloseasca întotdeauna cârligele; nu este permis sa sara sau
sa se lase sa alunece pe stâlp.

2447. Daca pe un acelasi, stâlp lucreaza mai multi muncitori, cârligele trebuie folosite cu atentie, pentru a nu rani
pe cei ce lucreaza în apropiere.

2448. Pentru stâlpii de beton centrifugati, tronconici, cu diametrul pâna la cca. 350 mm, se vor folosi cârlige de
tipul celor de urcat pe stâlpi de lemn, la care coltii au fost înlocuiti cu tampoane de cauciuc de diferite forme si
dimensiuni.

2449. Urcarea pe stâlpi, de beton uzi sau acoperiti cu polei, cu ajutorul dispozitivelor cu tampoane de cauciuc, nu
este permisa.

[top]

CAPITOLUL 41

Utilaje folosite in ateliere

Reguli generale

2450. Piesele prelucrate si cele de prelucrat se vor aseza în ordine în locurile stabilite, alese astfel, încât sa nu
împiedice circulatia pe caile de acces si functionarea masinii.

2451. În mod obIigatoriu, se va opri masina în urmatoarele cazuri:

 a. Ia fixarea si scoaterea piesei din dispozitivele de prindere;

b. Ia masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza;

c. Ia schimbarea sculelor si a dispozitivelor.

2452. În mod obligatoriu se va deconecta motorul electric de la reteaua de alimentare, în urmatoarele cazuri:

a. Ia parasirea locului de munca, chiar pentru un timp scurt;

b. Ia întreruperea curentului electric;

c. Ia curatirea de span si ungerea masinii.

2453. La masinile la care nu este posibil a se monta ecrane de protectie si este posibila accidentarea prin
patrunderea aschiilor în ochi, se vor folosi ochelari de protectie cu vizoare din sticla incasabila si cu aparatori
laterale sau se pot folosi scuturi, viziere din materiale plastice incolore si transparente.

2454. În cazul când în timpul lucrului se produc vibratii puternice, se va opri masina si se vor lua masuri de
înlaturare a acestora

2455. Curatirea masinii de span se va face cu ajutorul periilor sau al cârligelor. Este interzisa curatirea cu mâna.

2456. Este interzisa frânarea manuala a organelor de miscare pentru oprirea masinii. Frânarea se va face cu
ajutorul dispozitivelor speciale de frânare.

2457. La montarea si demontarea pieselor de prelucrat, se vor utiliza chei speciale fara prelungitoare din tevi sau
alte pârghii.

2458. Este interzisa masurarea piesei si verificarea calitatii suprafetei în timpul rotirii acesteia .

2459. În fata masinii, pe pardoseala, trebuie sa existe un gratar de lemn pe care va sta muncitorul în timpul
lucrului.

Masini pentru prelucrari metalice

2460. Dupa fixarea piesei în universal se scoate cheia înainte de pornirea masinii. Pe masa masinii nu trebuie sa
ramâna nici o scula sau alte obiecte care ar putea da nastere la accidente. 2481. Avansarea cutitului spre
material se va face treptat si numai dupa începerea miscarii de rotatie a piesei.

2462. Strungul va fi înzestrat cu un dispozitiv de protectie prevazut cu ecran, pentru a proteja muncitorul de
aschiile care se detaseaza în timpul strunjirii.

2483. La strungurile destinate prelucrarii pieselor mari si lungi, protectia se va face cu ajutorul unor aparatori din
tabla de forma cilindrica, fixate pe suporturi.

2484. Sensul de rotatie a frezei trebuie sa corespunda cu pozitia reazemelor dispozitivelor, în asa fel încât
acestea sa preia eforturile care iau nastere în piesa datorita aschierii.

2465. Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, în menghina sau cu ajutorul dispozitivelor de
prindere.

2488. Fixarea pieselor pe masa masinii se va face cu dispozitive speciale sau cu menghina, la o distanta cât mai
mare de freza Dispozitivele de prindere trebuie sa asigure fixarea rigida a pieselor.

2467. La seping, pentru captarea aschiilor proiectate de cutit, masa se va îngradi cu o aparatoare circulara
culisanta sau sa va monta o cutie în fata mesei.

2488. Spatiul dintre ghidajele rabotezei trebuie acoperit. Este interzis a se folosi acest spatiu pentru pastrarea
ungatoarelor sau sculelor.

2469. La amplasarea rabotezelor si sepingurilor în apropierea peretilor, se va prevedea un spatiu de trecere între
cursa maxima a masinii si perete, de minimum 700 mm.
 2470. Se interzice folosirea burghielor cu defecte (rupte, crapate).

Înainte de a fi montate în mandrina, burghiele se verifica din punctul de vedere al starii tehnice, al ascutirii si al
compatibilitatii cu materialul de gaurit si cu regimul de lucru stabilit.

2471. Este interzisa frânarea cu mâna a axului portmandrina sau a burghiului, la oprirea masinii.

2472. Pentru gaurirea pieselor mici si de serie mare, fixarea pieselor pe masa masinii se va face cu dispozitive
speciale.

2473. La asezarea si fixarea piesei pe masa masinii se vor curata masa si santurile ei de aschii, folosind perii sau
vergele de otel în forma de cârlig, sau cu un jet de aer.

Masini pentru debitat metale

2474. Foarfecele si ferastraiele pentru metale vor fi montate pe postamente rigide. Ele vor fi prevazute cu
dispozitive de protectie, pentru a împiedica caderea accidentala a sculei taietoare.

2475. Foarfecele pentru taierea tablelor vor fi prevazute cu o masa si rigla de protectie fixate astfel, încât locul de
prelucrare sa poata fi urmarit de muncitor.

2478. Contragreutatile foarfecelor trebuie dimensionate în asa fel, încât sa înlature coborârea accidentala a
cutitului.

2477. Foarfecele vor fi prevazute cu dispozitive de protectie, pentru a se împiedica accidentarea muncitorilor prin
prinderea degetelor.

2478. Este interzis a se taia cu foarfeca table de dimensiuni si duritati mai mari decât cele admise prin
constructia foarfecii.

2479. Foarfecele vor fi dotate cu dispozitive de fixare a materialului si aparatori la pedala de actionare, pentru a
se preveni pornirea accidentala a masinii.

2480. Ferastraiele circulare vor fi prevazute cu aparatori la partea superioara si cea inferioara, lasând libera
numai portiunea necesara pentru taiere.

2481. Se interzice lucrul cu discuri de ferastrau care au crapaturi sau dinti lipsa, si anume doi dinti alaturati sau
trei dinti pe întreaga circumferinta.

2482. Ferastraiele circulare vor fi bine centrate, pentru a nu avea batai radiale sau axiale. Ele vor fi prevazute cu
suporturi si dispozitive pentru prinderea si fixarea materialului.

2483. În timpul functionarii masinii, este interzis a se face ungerea si curatirea masinii sau strângerea aschiilor.

Polizoare si masini de rectificat

2484. Pietrele de polizor vor fi protejate în timpul exploatarii cu carcase de protectie. Ele vor fi confectionate din
material rezistent, fixate solid pe postamentul masinii, acoperind aproximativ 3/4 din suprafata pietrei - atât
muchia, cât si partile ei laterale.

2485. Carcasele de protectie pentru masinile de rectificat trebuie sa retina particulele lichidului de racire, pentru a
nu stropi muncitorii.

2486. Pentru evitarea accidentarii muncitorilor la ochi, polizoarele vor fi prevazute cu ecrane de protectie din
sticla securit, sau se vor folosi ochelari cu vizoare de sticla securit. În cazul ecranelor de protectie, actionarea
masinii nu trebuie sa fie posibila decât dacaî ecranul se afla în pozitie de lucru.

2487. Polizoarele vor fi prevazute cu suporturi pentru sustinerea pieselor în timpul polizarii. Suporturile vor fi bine
fixate, usor reglabile, si montate astfel, încât suprafata de contact cu piesa sa fie în dreptul axului pietrei, iar
distanta dintre piatra si suport sa nu depaseasca 8 mm.

2488. Mesele masinilor de rectificat plan, cu masa magnetica, vor fi prevazute cu îngradiri pentru retinerea
pieselor în cazul spargerii sau desprinderii lor de pe masa. Masinile cu masa electromagnetica vor fi prevazute
 cu dispozitive care sa opreasca miscarea mesei în momentul întreruperii curentului electric de alimentare a
electromagnetului.

2489. La lucrarile fara lichid de racire, masinile de rectificat si polizat vor fi prevazute cu dispozitive de absorbtie
locala a prafului.

2490. Dupa fiecare noua fixare a pietrei pe ax, piatra se va roti în gol timp de 5 minute. Se interzice utilizarea
pietrelor la o masina a carei turatie este mai mare decât turatia indicata de firma furnizoare pentru piatra
respectiva.

2491. Este interzis sa se polizeze pe partile laterale ale pietrei.

De asemenea, este interzis a se utiliza pietre de polizor care prin uzare au ajuns pâna la diametrul plansei de
fixare.

2492. Nu se vor folosi lichide de racire care au o influenta daunatoare. asupra sanatatii muncitorilor sau asupra
Iiantului corpului abraziv.