Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina „Economia turismului”

Monografia turistica a zonei

Student:Stejeran Andrei Dan

Tudorache Costin-George

Specializarea:ECTS

An:II

Cadrul didactic coordonator:conf.dr.Mihaela-Carmen MUNTEAN

 Cuprins

1. Inventarul patrimoniului turistic al zonei

2. Prezentarea bazei tehnico-materiale turistice a zonei

3. Afiş şi slogan de promovare a zonei

4. Anexe

5. Bibliografie
 Inventarul patrimoniului turistic al zonei

Potenţialul touristic este reprezentat de totalitatea elementelor natural care

pot atrageturişti si care nu au suferit modificări majore datorate activităţilor umane.
Componentele cadrului
natural sunt relieful, hidrografia, substratul geologic, vegetaţia, fauna, clima, solurile.
Potenţialulturistic natural are atracţie la persoanele iubitoare de natură, dornice să
admire frumuseţea peisajului.

De cele mai multe ori cadrul natural este modificat mai mult sau mai puţin
prinamenajare, însă cu toate acestea peisajul deţine un rol esenţial atunci când vine
vorba de alegerealocului de vacanţă. Judeţul Neamţ este situat în nord- estul
României şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46° 40' şi 47° 20'
latitudine nordică şi 25° 43' şi 27° 15' longitudine estică.

Judeţul Neamţ se desfăşoară pe o suprafaţă de 5896 km2

fiindînvecinat cu judeţ ele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu
judeţele Iaşi şi Vaslui la est, având o positionare central-estică în cadrul României.
Marile unităţi de relief care includ in cuprinsul lor părţi din teritoriul
judetului Neamţ sunt: Carpaţii Orientali prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău,
munţii Hăghimaş, munţii Tarcău şimunţii Stânişoarei, Subcarpaţii Moldoveneşti şi
Podişul Moldovenesc.

Cel mai vechi teritoriu muntos s-a format în Paleozoic ca urmare a mişcărilo
hercinice care au pus în loc şisturile cristaline reprezenatate de micaşisturi,şişturi de
sericit etc. Lăţimea zonei de fliş este de 34-40 km din teritoriul judeţului constituind
principala masămuntoasă al acestuia. Masivul Ceahlău domină prin altitudine întreg
ţinutul Moldovei, datorită delimitării decătre o serie de văi largi precum: la nord
valea Bistricioarei , spre nord – est, Valea Bistriţei şi lacul de acumulare Izvorul Muntelui –
Bicaz , valea Bicazului face hotarul spre sud – est, cătrevest, Valea Bistra şi Valea
Pintecului fiind şi principala atracţie turistică a zonei datorită existenţei în cadrul
masivului a cascadei Duruitoarea, şi a formaţiunilor geologice Toaca, Dochia, dar şi
a diverselor vârfuri dintre care amintim: Ocolaşul Mare, Toaca, Panaghia, Lespezi.
 Prezentarea bazei tehnico-materiale turistice a zonei

Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor

materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale
economice si sociale. In acest context se au in vedere atat mijloacele
materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri,
dar folosite si de turism (infrastructura generala). In cadrul bazei materiale
a turismului, capacitatile de cazare, de alimentatie publica, agrementul etc.,
prin numarul si structura lor, reflecta, in cea mai mare masura, gradul de
dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel teritorial.

Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in

realizarea unei puternice baze materiale a turismului (de cazare,
alimentatie publica, tratament, agrement, transport etc.), care a permis
valorificarea intr-o anumita proportie a bogatelor resurse turistice
raspandite pe intregul teritoriu al tarii noastre.

Capitalul fix, componenta a avutiei nationale, este format din bunuri

de lunga durata care servesc ca instrumente ale muncii in mai multe etape
de productie, se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de
utilizare. Ele se caracterizeaza prin faptul ca isi pastreaza forma initiala pe
toata durata functionarii, in timp ce valoarea lor se reduce, transferandu-se
asupra rezultatelor; de asemenea, ele sunt, in mare masura, specializate in
indeplinirea anumitor operatii, ceea ce limiteaza destinatiile acestora,
imprimandu-le rigiditate in exploatare. Cea mai generala structura a lor
include: constructii (in principal, cladiri) si echipamente de productie
(masini, utilaje, instalatii, mecanisme si dispozitive de masurare, control si
reglare, mijloace de transport etc.), subdivizate, la randul lor, pe grupe si
tipuri.

Capitalul circulant, parte a fondurilor de productie, se

caracterizeaza prin faptul ca se consuma integral in cadrul unui singur ciclu
de productie si, ca atare, trebuie inlocuit cu fiecare circuit economic. Din
sfera acestui capital fac parte: materii prime, materiale, energie,
combustibili etc. Aceste componente sunt mai putin specializate, fiind
susceptibile mai multor destinatii.

Potrivit acestei clasificari si in concordanta cu specificul activitatii

turistice, capitalul tehnic este reprezentat in proportie covarsitoare din
constructii-cladiri, destinate primirii si servirii turistilor si adapostirii unor
masini si utilaje necesare productiei; lor li se adauga mijloace de transport
si diverse instalatii. La randul lor, aceste echipamente sunt delimitate pe
subgrupe, in functie de participarea lor in diverse etape ale activitatii
turistice. Astfel, intre grupele cele mai importante se numara: cladirile
unitatilor de cazare si alimentatie, ale unitatilor de productie si
administrative (sediile societatilor comerciale, agentii de voiaj), parcul de
mijloace de transport, instalatii de agrement si tratament, inventarul,
mobilierul si echipamentul din unitatile de cazare si alimentatie, ateliere de
reparatii, gospodarii anexe, unitati de invatamant.

Complexitatea activitatii turistice se reflecta, asadar, in diversitatea

mijloacelor de munca utilizate, a componentelor bazei tehnico-materiale.

In privinta rolului capitalului tehnic, trebuie pornit de la faptul ca

simpla prezenta a elementelor de atractivitate nu este suficienta pentru a
genera derularea unei activitati turistice. Punerea in valoare a potentialului
natural si antropic, atragerea turistilor, presupun existenta unor dotari
adecvate, capabile sa asigure accesul, sa ofere vizitatorilor conditii pentru
petrecerea agreabila a vacantei. Practic, intre baza tehnico-materiala si
activitatea turistica exista o relatie stransa, de interconditionare; pe de o
parte, turismul nu poate fi conceput in afara unei echipari tehnice
corespunzatoare a zonelor de atractie, iar, pe de alta parte, dimensiunile,
structura, calitatea resurselor materiale trebuie sa se adapteze permanent
evolutiilor turismului.
 In acest context si in corelatie cu celelalte componente ale ofertei se
apreciaza ca, daca atractiile constituie factorul fundamental al activitatii
turistice, baza tehnico-materiala si infrastructura turistica reprezinta
factorul decisiv, iar infrastructura generala, factorul permisiv.

Asfel, o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui in

oferta inainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii
calatorilor. Amploarea fluxurilor turistice este determinata deopotriva de
cerere si factorii acesteia, dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor.
De asemenea, pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea
serviciilor si nivelul de confort, apar mutatii in criteriile de selectie a
destinatiilor de vacanta, are loc o sporire a importantei bazei tehnico-
materiale. Atractia exercitata de potentialul turistic pierde din importanta in
favoarea celei determinate de nivelul serviciilor, la randul lor, dependente
de structura si calitatea resurselor materiale. Aceasta explica, in mare
masura, atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential sensibil
apropiat, dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic.

De asemenea, valorificarea superioara a potentialului turistic,

atragerea in circuitul economic de noi zone, ca obiective ale politicii globale
in domeniul turismului, sunt conditionate de dezvoltarea si modernizarea
bazei tehnico-materiale.[2]

Pe de alta parte, apropierea de nevoile turistilor, de varietatea

gusturilor si preferintelor acestora, presupune o adaptare permanenta a
resurselor materiale la evolutia cantitativa si structurala a cererii.
Necesitatea unei corelatii intre ceea ce se ofera si ceea ce se cere este
accentuata si de caracteristicile produsului turistic, rigid in timp si spatiu. In
aceste conditii, devansarea dezvoltarii bazei tehnico-materiale in raport cu
dinamica circulatiei turistice reprezinta o cerinta si o garantie a valorificarii
atractiilor turistice si satisfacerii clientelei.

Legatura foarte stransa dintre potentialul turistic, baza tehnico-

materiala si cerere impune realizarea unui echilibru, unei corespondente
cantitative si calitative intre acestea, armonizarea ritmurilor si directiilor lor
de evolutie.

Din cele prezentate rezulta nu numai rolul important pe care baza

tehnico-materiala il joaca in desfasurarea si dezvoltarea turismului, ci si
cresterea continua a acestuia, ca rezultat al sporirii exigentelor turistilor - in
general si fata de confort, in special -, al varietatii tot mai largi a cerintelor
manifestate odata cu participarea la circulatia turistica a unor noi segmente
ale populatiei, al diversificarii agrementului, formelor de turism, locurilor si
zonelor ce se inscriu in circuitul turistic.
Afiş şi slogan de promovare a zonei
 Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bicaz

http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/ROLUL-BAZEI-MATERIALE-TURISTIC68.php

https://www.academia.edu/20310049/Analiza_ofertei_de_promovare_turistica_judetul_Neamt