POLUAREA SOLURILOR CU METALE GRELE ÎN

ZONA FOSTULUI COMBINAT AMPELUM ZLATNA

-studiu de caz-

Student: Îndrumător:
Alexandra-Mihaela Cîrtiță Sur Ioana

1
Cuprins

Scurt istoric.................................................................................................................................... 3
Capitolul 1. Introducere ............................................................................................................... 4
1.1. Cauze........................................................................................................................................ 5
1.2. Efecte ....................................................................................................................................... 6
1.3.Comportamentul metalelor grele la nivelul componentei edifice ............................................. 9
1.4. Metode de remediere a solurilor ........................................................................................... 11
Capitolul 2. Concluzii ................................................................................................................. 12
Bibliografie………………………………………………………………………………………13

2
Scurt istoric

Prelucrarea metalelor neferoase a fost o activitate tradițională în Zlatna, minereul fiind

extras din munții din jurul orașului încă de pe vremea romanilor.

În 1747 metalurgia locală a luat un avânt semnificativ prin inaugurarea topitoriei de la

Zlatna, care a fost dotată inițial cu 6 cuptoare pentru topirea minereurilor cuproase și plumboase
bogate în aur si argint. Ulterior, au început să fie să fie prelucrate și produsele intermediare –
metale cupro-plumboase. În timpul Revoluției de la 1848, topitoria a fost distrusă. După 1850,
uzina este reconstruită, iar procesul tehnologic este modificat, prin aplicarea prăjirii clorurate la
minereurile sulfuroase.

În următorii ani uzina a cunoscut o largă dezvoltare, astfel că în anul 1980 capacitatea de
producție de cupru de convertizor, era de 15.000 t/an.

În 1985 a început construcția uzinei noi de cupru care s-a pus în funcțiune
parțial în 1988 și care producea cupru electrolitic, acid sulfuric și concentrate cuproase din
subprodusele metalurgice. În scurta durată de funcționare, uzina nouă, nu a atins
niciodată parametrii maximi de funcționare pentru care a fost proiectată. Uzina metalurgică
Ampelum din Zlatna, a funcționat fără oprire din 1747 până în 2004, când datorită nerentabilității
și a datoriilor acumulate a intrat în faliment.

Închiderea uzinei de cupru din Zlatna, în 2004, precum și a exploatărilor miniere aferente,
a lăsat în localitate o rată a șomajului de 90%, un grad de poluare mult peste limitele naționale
admise și niște construcții gigant fără utilitate.

3
Capitolul 1. Introducere

Contaminarea cu metale grele provenită din activitățile miniere este considerată o

problemă destul de gravă a mediului pentru multe regiuni din întreaga lume (Arroyo și Siebe
2007, Lis și colab.2003, Simon și colab.2001, citat de Liu J. și colab.2010). Activitățile în urma
cărora sunt eliberate cantități mari de metale grele sunt industria și industriile miniere, arderea și
producerea combustibilului, agricultura intensivă și deșeurile miniere (Sigua 2005, Sigua și
colab.2005, Sigua și colab.2004a, Sigua și colab.2004b, Paz-Alberto A.M. și colab.2007).

Metalele grele acumulate în sol pot afecta flora, fauna, sănătatea oamenilor ce locuiesc în
vecinătatea sau în direcția sitului contaminat. În jurul surselor de poluare, aerul conține atât
materii solide (funingine, cenusă, praf fin de cărbune, pulberi ale diferiților poluanți fie de Cu,
Pb, Al, Zn, Hg, Cd, etc.) cât și materii gazoase (oxizi de S, N, Pb, C etc.). Substanțele eliberate
sunt o adevărată amenințare din momentul în care ajung în mediu și devin ulterior mai
periculoase datorită complexelor modificării chimice suferite în prezența factorilor externi.

Orașul Zlatna, situat în județul Alba, se află la o altitudine de 450 metri, la aproximativ
35 km spre sud-est de Alba Iulia. Respectivul teritoriu face parte din spațiul Munților Apuseni,
regăsindu-se în regiunea de est a acestora, în apropiere de contactul unității muntoase cu culoarul
Mureșului, în principal, platforma industrială a combinatului S.C. Ampelum S.A. cu o suprafaţă
de aproximativ 5 ha.

Combinatul Ampelum S.A., principala unitate industrială din zona depresiunii Zlatna,
avea ca obiect de activitate producerea cuprului, a acidului sulfuric și a sulfatilor de cupru, fier și
magneziu.

Unitatea era divizată în două uzine distincte: uzina veche profilată pe producerea cuprului
brut și a acidului sulfuric prin tehnologia foarte poluantă a prăjirii piritei și uzina nouă, care a
fost proiectată să producă cupru brut și cupru rafinat (prin procesul de hidroliză). De asemenea,
uzina nouă a produs la rândul ei acid sulfuric, dar prin captarea dioxidului de sulf rezultat de la
procesul de obținere a cuprului.

4
 Producția de acid sulfuric de la uzina veche a fost sistată, tocmai din pricina faptului că
tehnologia folosită este foarte poluantă. În plus, platforma industrială pe care era situată SC
Ampelum SA nu dispunea de stație de epurare a apelor uzate iar instalațiile de captare a SO2 și
filtrele menite să reducă emisiile de pulberi, aerosoli și metale grele din gazele evacuate de Uzina
veche aveau un randament nesemnificativ.

1.1. Cauze

Ce este poluarea chimică? Poluarea chimică: foarte diversă, poate fi provocată de produse
naturale, minerale sau organice, precum și de substanțe de sinteză, inexistente, inițial în natură. Se
produce cu:

derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide

derivati ai sulfului si azotului
derivati ai metalelor grele (Pb, Cr)
derivati ai fluorului
materii plastice
pesticide
materii organice fermentescibile;

Poluarea solului în zona platformei industriale din Zlatna s-a realizat, în principal, pe
două căi:

direct în urma depozitării pe suprafața solului a reziduurilor solide (cenușă,

zgură etc.) și a scurgerilor de fluide rezultate în urma activităților industriale.

Întreaga cantitate de reziduuri solide a fost depozitată în apropierea combinatului, fără

nicio amenajare anterioară, cum ar fi impermeabilizarea solului sau drenarea apelor meteorice.
Astfel, cantități mari de particule de metale grele au pătruns, prin intermediul apelor din
precipitații, în sol.

Zgurile metalurgice depozitate necontrolat pe platforma industrială conțineau 30-40 kg/t

cupru. De asemenea, cenușile de pirita înglobau 30 kg/t cupru, 10 kg/t plumb și 20 kg/t zinc. Este
evident astfel, că o cantitate însemnată de poluanți a fost antrenată de precipitații și vânt și
depusă la nivelul solului;

5
 indirect, prin depunerea pe sol a particulelor evacuate în aer prin intermediul coșurilor de
dispersie.

Figura 1. Impactul poluării asupra solului

1.2. Efecte

Principalele procese industriale în urma cărora s-au eliberat cantități însemnate de metale
grele în atmosferă au fost topirea concentratelor cuproase, convertizarea matei (produs
metalurgic intermediar între minereul brut și produsul finit) și rafinarea termica. Particulele de
metale grele evacuate în atmosferă s-au depus la suprafața solului, gravitațional, sau antrenate de
apa din precipitații.

6
 Figura 2. Efectele ploilor acide asupra solului

Efectele poluarii au adus Zlatna pe unul dintre cele mai dorite locuri dintr-un clasament
ipotetic, până în luna februarie a anului 2004 când s-a oprit activitatea la SC Ampelum, unul
dintre cei mai mari poluatori din Romania. Relatia cauza-efect între substanțele chimice eliberate
în atmosferă, intrate apoi în compoziția solului si starea de sănătate a populatiei, a fost o
problemă care a stârnit preocuparea autorităților.

Într-un material informativ, aparținând administratiei orasului Zlatna se arată concluziile

trase în urma analizelor de specialitate. Potrivit sursei mentionate, degajarile de dioxid
si monoxid de sulf (până în februarie 2004 când s-a închis SC Ampelum) au jucat un rol
important în etiologia bolilor pulmonare.

Din aceasta cauză si morbiditatea a fost mai mare în Zlatna față de alte zone ale judetului
Alba. O analiză a datelor privind copiii între 7 si 11 ani arată că înălțimea și greutatea acestora
sunt cu aproape 25 la sută mai mici față de media respectivului eșantion de vârstă.

Valorile ridicate ale plumbului sanguin au condus în mai multe situații la saturnism si la
alte îmbolnăviri profesionale. Actiunea toxica a plumbului favorizează și apariția anemiilor. Alte
categorii de metale grele cum ar fi cadmiul și zincul au ajuns în corpul omenesc odată cu hrana
consumată zilnic, având efecte nocive asupra pancreasului, ficatului și asupra sistemului osos.

7
 S-au realizat diverse cercetări, care au permis stabilirea gradului de periculozitate a acestui
tip de poluare. Aria cercetării s-a întins pe o suprafaţă de circa 48.000 ha, situate de-a lungul Văii
Ampoiului, între localităţile Budeni şi Alba Iulia, la 23 km de sursa de poluare.
În tabelul nr. 1 se prezintă parametrii statistici ai conţinuturilor de metale grele (Cu, Pb, Zn
şi Cd) în zona analizată.

Pb Cu Zn Cd

Parametri mg.kg-1
statistici
0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 10-20
cm cm cm cm cm cm cm cm
Număr
36 35 36 35 36 35 33 27
probe
Minima 20 10 14 13 52 50 0,057 0.06
Maxima 901 538 589 473 836 754 3,6 3.0
Media 167 80 133 76 224 170 0,71 0.54
C.N.1 20 20 100 1
P.a.s1 50 100 300 3
P.i.s. 1 100 200 600 5
Tabelul nr. 1 Parametrii statistici ai conţinuturilor de metale grele (forme totale)
din straturile 0-10 cm şi 10-20 cm ale solurilor din zona Zlatna

În cazul Pb în stratul 0 - 10 cm, media aritmetică a valorilor determinate depaşeşte de peste

3 ori pragul de alertă pentru folosinţe sensibile (P.a.s.). Conţinutul maxim depăşeşte de 9 ori pragul
de intervenţie pentru folosinţe sensibile (P.i.s.). Deşi conţinuturile de Pb scad în stratul 10 - 20 cm,
acestea rămân destul de mari comparativ cu P.a.s.
În cazul Cu, în stratul 0 - 10 cm, valoarea medie depăşeşte cu 33% P.a.s., iar valoarea
maximă depăşeşte de circa 3 ori P.i.s. şi în stratul 10 - 20 cm, valorile concentraţiei Cu rămân
ridicate, maxima depăşind de 2,37 ori P.i.s.
În cazul Zn, în stratul 0 - 10 cm, valoarea medie depăşeşte de peste 2,2 ori conţinutul
normal, iar cea maximă depăşeşte cu 39% P.i.s., iar în stratul următor cu 26%.
În cazul Cd, valoarea maximă în stratul 0 - 10 cm depaşeşte cu 20 % P.a.s., iar în stratul 10
- 20 cm, valoarea maximă este egală cu acest prag.

8
 Acumularea metalelor grele în sol sub formă de sulfuri, ca şi efectul ploilor acide din zonă
determinată de emisia SO2, a dus la acidificarea solului (pH sub 5,5), la degradarea structurii, la
scăderea conţinuturilor de elemente nutritive (în special de fosfor mobil), la degradarea covorului
vegetal, la erodarea solului şi apariţia alunecărilor de teren.
Se cunoşte faptul că Zn şi Cu sunt elemente esenţiale pentru regnurile animal şi vegetal,
iar Pb şi Cd sunt neesenţiale, dar toate dăunează celor două regnuri în condiţiile depăşirii
concentraţiei normale. În condiţiile acidificării solului are loc o reducere a efectivelor şi speciilor
de bacterii, în special a celor amonificatoare şi în paralel, o proliferare a ciupercilor microscopice.
Prezenţa metalelor grele în sol în concentraţiile menţionate şi în condiţii favorabile de
solubilizare, determină translocarea acestora în plante.1

1.3. Comportamentul metalelor grele la nivelul componentei edifice

Unele metale grele cum ar fi fierul, cuprul, zincul, cobaltul, etc. cunoscute sub denumirea
de microelemente sunt absolut necesare vieții, în cantități mici. Acestea au însă efecte negative
asupra plantelor și animalelor, dacă accesibilitatea lor depășește anumite limite. Alte metale grele
cum sunt mercurul, plumbul, cadmiul nu sunt necesare plantelor si sunt periculoase pentru
sănătate chiar și în concentrații reduse. Atâta timp cât metalele grele rămân strâns legate de
constituenții solului, accesibilitatea lor este redusă și efectul dăunător asupra vieții va fi
nesemnificativ, însă atunci când condițiile din sol permit ca metalele grele să treacă în soluția
solului, acestea sunt absorbite de către plante care devin nocive pentru animale și om. Deci,
efectele dăunătoare ale metalelor grele depind de mobilitatea lor, adică de solubilitatea lor în sol.

Factorii de sol care au efect evident asupra accesibilității metalelor grele pentru plante
sunt: textura, reacția, conținutul de materie organică, capacitatea de schimb cationic și drenajul.

Din momentul fixării în sol, poluanții pot urma trei căi:

-migrarea în cadrul apelor freatice;

-trecerea la nivelul organismelor vii;

1
http://www-old.anpm.ro/files2/5%20SOL_20081219742413.doc

9
 -transformarea fizică sau bio-chimică;

În cazul în care poluanții se fixează la nivelul organismelor vii, există mari șanse ca după
moartea lor, respectivele substanțe să revină în cadrul solului, ca urmare a descompunerii.

Acidifierea solului, rezultat al precipitațiilor acide (deosebit de intense în zona Zlatna),

determină degradarea materiei organice prin schimbarea raportului dintre acizii humici și acizii
fulvici, acizi care formează cu metalele grele compuși cu un grad avansat de solubilitate și
accesibilitate pentru vegetație.

Toată acidifierea solului duce și la dispariția argilei din structura lui (care acționează ca
un liant pentru particulele acestuia), de unde rezultă dezintegrarea orizonturilor superioare ale
componentei edafice.2

În funcţie de gradul de poluare cu metale grele, se poate vorbi despre mai multe categorii
de suprafețe:

- porțiunea intens poluată din imediata proximitate (maxim 100 m) a instalațiilor

industriale și a depozitelor de substanțe solide sau fluide. Această categorie se definește prin
concentrații deosebit de ridicate de metale grele (depășiri de 10-50 ori a CMA) și prin
pătrunderea profundă a poluanților în sol (pâna la 1,5 m).

- teritoriile învecinate, aflate pe o rază de maxim un kilometru în jurul surselor de

poluare, afectate puternic de poluare, indirect, prin intermediul emisiilor în atmosferă. Zonele din
jurul platformei Ampelum S.A. au suferit intens de pe urma depunerii particulelor de metale
grele pe sol. Adâncimea de pătrundere a poluantilor în acest caz fiind de 30-50 cm.

- arealul relativ îndepărtat de sursa de poluare, dar care prin expoziţia versanţilor este
expus curenţilor de aer încărcaţi cu particule de metale grele. Această categorie se regăseşte în
principal în aval de combinat şi se extinde pe 10 km. Concentraţia de poluanţi în această zonă
este semnificativă; consumul de legume cultivate sau lapte nu este indicat.

- zona slab afectată de poluare cuprinde întreg bazinul hidrografic al Ampoiului aval de
combinat, unde analizele indică existenţa metalelor grele, însă în limitele CMA.

2
http://www.academia.edu/3716044/POLUAREA_SOLURILOR_CU_METALE_GRELE_%C3%8EN_ZONA_FOSTULUI_COMBINAT_AM
PELUM_ZLATNA_%C8%98I_METODE_DE_REMEDIERE_A_ACESTORA

10
1.4. Metode de remediere a solurilor

Una dintre metodele utilizate pentru depoluarea solurilor prezentată este metoda de
depoluare ex-situ, denumită biolixiviere în vrac.

Biolixivierea în vrac

Biolixivierea este o metodă de depoluare exsitu, ceea ce înseamnă că solul poluat va fi

evacuat din mediul său natural (prin excavare și pompare), fie definitiv, fie provizoriu pe timpul
tratamentului.

Biolixivierea bacteriană constă în extracția prin solubilizare cu ajutorul unor bacterii, a

metalelor din solul contaminat.

Principiul metodei se bazează pe acțiunea unor bacterii care au proprietatea de a oxida

metalele, aducându-le la forme ușor solubile. Aceste bacterii se numesc thiobacillus
ferrooxidants, sunt prezente în apele de mină și își pot asigura energia prin oxidarea ionului Fe2+
la ionul Fe3+. Este bacteria cea mai larg utilizatã în biotehnologiile de biosolubilizare a
minereurilor și a concentratelor de metale neferoase. Este o bacterie acidofilă, pH-ul optim
pentru creșterea lor este cuprins între 2,0-2,5 dar pot trãi și la valori mai scãzute ale pH-ului,
fiind deosebit de rezistente în mediile acide. Din punct de vedere al temperaturii, aceste bacterii
sunt mezofile, având domeniul optim de dezvoltare între 25-35 °C.

Prin avansarea gravitațională în grămada de sol poluat, soluția bacteriană se încarcă, în

urma lixivierii bacteriene, cu metale și acizi. Ea este colectată în bazine de recuperare situate sub
baza grămezii. Funcție de concentrație în metale și acizi, soluția colectată poate fi pompată la o
instalație de recuperare a metalelor (prin cementare cu fier, prin extracție cu solvenți, urmată de
electoliză, prin fixare de rășini schimbătoare de ioni etc.), sau poate fi recirculată ca soluție de
stropire, după o reajustare a concentrației de bacterii și acid.

Se poate afirma că biolixivierea este o metodă simplă, eficientă și ieftină, dar

dezavantajoasă din punct de vedere a duratei procesului de decontaminare si a faptului ca se
poate aplica doar anumitor categorii de poluanti.

11
Capitolul 2. Concluzii

Perioada industrializării masive pe care a traversat-o România în a doua jumătate a

secolului XX a lăsat în urmă zone intens poluate şi comunităţi umane puţin dezvoltate,
monoindustrializate. În aceste areale, dezvoltarea socială şi economică este puţin probabilă în
contextul actual, în lipsa unor măsuri de remediere specifice, pentru fiecare sector în parte. Din
această cauză, refacerea ecologică a mediului reprezintă unul din punctele de pornire în dificilul
proces de dezvoltare durabilă a acestor zone dezavantajate.

12
Bibliografie

1. https://www.academia.edu/3716044/POLUAREA_SOLURILOR_CU_METALE_GR
ELE_%C3%8EN_ZONA_FOSTULUI_COMBINAT_AMPELUM_ZLATNA_%C8
%98I_METODE_DE_REMEDIERE_A_ACESTORA
2. http://www-old.anpm.ro/files2/5%20SOL_20081219742413.doc
3. Valer Micle, Gheorghe Neag- Procedee și echipamente de depoluare a solurilor și a
apelor subterane.
4. Dimitrie Clepan-Poluarea produsă de S.C.Ampelum S.A. Zlatna
5. http://www.uvvg.ro/studia/economice/plugins/p2_news/printarticle.php?p2_articleid=
155
6. http://wiki.biomine.skelleftea.se/wiki/index.php/Bioleaching_reactions
7. http://chimie-biologie.ubm.ro/Cursuri%20on-
line/JELEA%20MARIAN/MICROBIOLOGIA%20MEDIULUI/Bidegradarea.pdf

13