www.dacoromanica.

ro
 I. LUDO

R-ASCOALA
TRAFICANTILOR

BUCURESTI 1946

www.dacoromanica.ro
 Sunk mindru ea aunt evreu. Oar
&Lei n'ae fi mândru parci n'ae fi
evreu? Atunci dece sii nu fiu mândru ?
Autor necunoscut

www.dacoromanica.ro
 La Iasi a lost ucis un student. Nu un celd-
talean oare:Tre, cu maini i picioare si nevoi
si preocup'ari omenesti. Ci un student.
ai plAceri
Adiea un student crestin. i Inca la Iasi.
Mi-o repel de nu stiu cate ori i cu cat
mi-o repet mai mull, cu atat pricep mai pu-
tin. Fiindcd, din pa.cate, dack" cel ucis este stu-
dent i Inc student crestin i :Inca la
Iai eu sunt evreu si Inca evreu de la Ias`..
Asa c4 stiu tot asa de bine cum stiu alatea
mu i mu de evrei de la Iai ce inseamnA
Loan aice inseamna in terminologia politie5)
a Iasi lor, un student" - i cat de bizar
sunZt in ureche imperecherea aceasta de anti-
nomii: La Iasi a lost ucis un studenp
Dc necrezul! Tocmai la Iasi... Ia.ii, doar,
inainte de a Ii capitala Moldovei, este orasul
cultural al Orli! Orasul care radiazil cultura
5
www.dacoromanica.ro
astipra thrii intregi! Fiecare c,aramida, fiecare
piatrk fiecare ciomag a zice respira cul-
tura. 5i o cultura temeinick Si in fruntea in-
stitutiilor iesene, bineinteles, sta. Universitatea,
failfmoasa ,Academie mihaileank mandria Ca-
pitalei lui 15telan cel Mare. Aici au venit caleva
generatii la rand sa invete cum trebue: la Facul-
tatea de medicina. anatomia jidanitor; la Fa-
cujtatea de Teologie omorul ritual si textele
talmudice ale rabinului Cuza; la Facultatea de
litere mijloacele de adaptare a limbii ro-
mane, la idis; la Facultatea de drept jurá-
mântul more-judaic pe notele lui Desleap-
tA-te romane"; la Facultatea de chirnie -- for-
mula transformarii unui evreu cu geamurile
intregi, intr'un jidan cu geamurile sparte, ek.
Fiindch aceasta este adevarul: cine vroia sd
invete sa traga la fit cu succes, sa lege eartea
de gard, sä manuiasca o ghioaga, s aescarce
un pistol, sä rasuceasca un briceag, s1 sparga
un geam, sä mute o pereche de raki, sa smulga
un perciun, sà devasteze o dugheank a a-
prinda o barba, s.ä farame o tidvh de harhar,
sa batà o balabustk sa dea peste cap un cimilir
evreesc, sa.arunce.pe jupan Itic dintr'un tren
in plinä viteza, sa dea foc unui larg jidovese,
trebuia sa vina neaparat sa-si Lica ,tudiile la
Universitatea iesank Cine vroia si InveV, cati
pistrui poale avea un jidan; cand Irebnie sa
spui: jidane, puti a usturoiu", sau nighistor",
6
www.dacoromanica.ro
sau jidane paduchios, lasa pusca lin jos"
si cancl anume trebue, dimpotrivä; s. spui oi,
vei", sau clija", sau zic zou", sau Pa cable"
trebuia sà villa la Iai. Numai la Iasi, la
Academia mihaileanA, puteai s te iniliezi in tib-
tilitatile lui tob sebegoim harog" in rasu-
citele masinapi ale Cahalului i in rosturile
malefice ale talesului i cornului. Numai la Iasi
ti se deschideau ochii asupra deosebirilor din
tre un pogrom de buzunar i un pogrom de
cartier; dintre un pogrom alb si un pogrom:
row; dintre un pogrom cald i un pogrom,
rece i insfarsit, numai la Universitatea
iesana puteai invata pe indelete discarwrile
rostite de Mihaiu Viteazul Impotriva jidani-
lor, la statuia lui 'Stefan cel Mare i dis-
cursurile rostite de 'Stefan cel Mare impotri-
va jidanilor, la Statuia lui Mihaiu Viteazuli
ca i proclamatiile lui Traian i Decebal lan-
sate de pe inaltimea Rapei Galbene in fata
trupelor de asalt ale lui Lascar Tarabuta, gata
s'o porneasca la lupta ca sä se aseze pe vine
in eine stie ce sinagoga. din Targul Cucului.
151 tandrul invätacel nu se facea niciodata de
ras. Invata toate pe brand ca sa-si poald lua
licenta la lpai multe Facultati dinteodata. De
altfel, mesterii sái eulturali A. C. Cuza, ISumu,-
leanu, Tita Paveleasca, Abgar Buicliu etc., nu-1
lasau sa rasufle o clipa: carte i carte i iar
carte, era deviza acestor vrednici slujitori Ni

7
www.dacoromanica.ro
culturii. Asa ,cti bietul copil era lual din
stradd I In primire i invatat chiar din pritnul
ceas cum sa bea din vinul crdsmarilor lard.
si .plateasca o pard; cum sà se bucttre de
gratiile pensionarelor din Grândului san Muze-
lor fárà sti plateasca o pard; cum sa intre la
teatru i sa faca scandal, MIA sä plateascd o
pard: cum sti amble cu trenul pe care sti-1 ra-
vaseasca pdna la osii, fard sä plateasc o
pard; cum sa tragLi cu pistolul in oamenr farti
,sa plateasca o pard. Dece sa pldteasca? El este
doar viitorul" i nadejdea neamului". Dea-
ceea, va pläti pentru el neamul" ii asigurau
dascalii sLii, pe buna dreptate. Fiindca neamul
s'a dovedit totdeauna debitor cumseeade: a
plata. Iar daca neamul platesle, ce preteniii
mai poti avea de la bietul copil care-si eheltu-
leste stânta lui tinerete pentru binele tarii?
$i aka, zi. de zi, an de an, tântirul stu'dios
clevenit tot mai mult o institutie intionala de
care e vai de capul tdu daca te atingi. 5i Ti-
inded nevoile culturale ale natiei devenean tot
mai mari tot mai mare devenea numarul
studentilor". Atk de mare, pdnd a aluns sa
fie mai mare chiar deck al absolventilor de
scoata primara.
Miracolul se explica prin faptul c. profesorii
nu socoteau cà invatatura ce o predicau ei
tineretului ar implica necesitatea de a sti sa te
iscalesti eumsecade. Era destul doar sä aderi la
8
www.dacoromanica.ro
cultura. ca sa Iii trent in randul studentitor".
Ciurchii, Nicolina, Socola, au fost un inepuizabil
rezervoriu de sludenti" cu caciuli turcanesti,
cu mustati fioroase, cu nasuri rosii i borcanale
si cu niste ciomege! Doamne! CO mai ciomege!
Trebuiau sute de ani de traditie culturald ca sa"
ajungi la asemenea ciomege cu noduri, crestii-
Inn i panglici rosii impotriva deochiului. Toate
astea miroseau a cultura de o postä!
Cat despre i5mil ce sà creada! Faptul ca
opera de culturd era condhsa de niste profc-
son nniversitari,II ducea logic pe Stud la con-
vingerea ca cei cari ii urmau pe profesorii a-
cestia la recensamântul perciunilor din Tilrgal
Cucului sau la cercetarea resistentei obloanelor
din Podul Vechiu, nu puteau fi decal niste stu-
denti".
Si asa. a ramas pana. azi: .cum e iveste in
coltul strazii vreun lipovean sau vreun ciwchean
beat dt culturti, Smil iesanul se sperie, zbiara
ca scos din minti: vin studentii" si se as-
cunde in pivnita.
sa se fi Reis la Iasi un student! Un stu-
dent crestin! 5i Inca un student adevarat? ,Ve-
deli! Orice Ii putea intra îm cap IAA 8mit
numai acest lucru, nu! Cine sa indrazneasca
sa se .atinga de nrulejdea neamuhd? se intreba
el. cu spaima. Fiindca asta era conceptia des-
pre viata a lui 5mil: spaima. MuTt sange si
multe parale 1-a mai costat pc 5mil pana a
9
www.dacoromanica.ro
izbutit sl-si construiasch si el o filozofie: f:(10-
zotia spahnei. Dar, insfarsit, o avea! $i era sigur
dc ea. Ii tragea studentul" o palmhfiindch i
s'a phrut c 5rnil s'a uitat la el nu stiu turn?
Las'sä fie strulentul sauhtos i sh-mi mai tragh.
una peste o suLà dougzeci de ani. Ii filcea
studentul" praf din dugheanh? Las'sii-mi mai
fach praf si din alth dugheanh peste o suth
douhzeci Ide ani. Ii stAlcea studentul copiii?
Las'sh etc., elc. i5i dach se ghsea vreun zminrtit
0-1 indemne sà fach vreo plângere impotriva
'sludentului", stia ca-i vrea räul. Eu, $rnil
sà fac reclamatie? Mi s'a urat cu bincle pe
semne. Parch n'as stii ce m'asteapth chiar din
partea celora chrora le-a§ cere sh-mi Ned drep-
tate Sh reclam un student! Adich sh insult un
student!
Fiindch asa era calificath o plângere venith
din partea lui Smil: o insulth. $i $mil stia ch. a
insulta" pe un student" e ca i curn ar
insulta Drapelul thrii,Coroana,Biserica.$i poate
si mai I-Au inch. Nu poate ci sigur! Dach
insulti Drapelul, sau Coroana, sau Biserica
se cheamä ci ai insultat numal una din aceste
inalte institutii. Pe child dach te atingi de un
student" le-ai insultat pe toate la un loc.
Sludentul e o sintezh a celor mai sfinte corn-
ponente ale natiunii: Tara", neam".viitor",
noi, românii" etc.
Prin urmare, $mil s'a obisnuil, duph un nu-
10
www.dacoromanica.ro
mar de experimente costisitoare, s. laeA
inghitä. Dach ar fi deschis gura incurca
mai rdu lucrurile. Fiindch dreptate nu i .se dh-
dea. Inca nu s'a gasit in tara româneasch, sub
regimurile oligarhice, acel judecator care sh fi
-vrut. sau, dacd ar fi vrut, sä fi avut curajul
sh dea dreptate unui jidan impotriva unui stu-
dent" adich ;impotriva cine stie cdrui hai-
damac care jefuia, sau brttea in numele natiei".
Deaceca nn exist' in analele justWei romeine
de pawl la 23 August 1944 o singurl holarire
care sel recunoascei dreptatea jidanului --- i are
sei aplice studentului" nthear o amendi de
tin _lea. De allminteri, intre organele justitiei
romAne i evrei era stabilità de mult a Intele-
gere tacita: evreii sa nu. ceara niciodata drep-
tate si autoritatile sä nu le-o dea niciodatd.
Si de pe urma acestei conventii adtwaratul
si singurul prolitor era numai facea
econoinie de limp, de nervi, de avocat, de de-
s a magiri.
Singurul lucru de care Smil nu se Putea
vindeca era specificul sau judaic: intrebarile.
Mereu Ii punea intrebari. 5i intrebarile ace-
stea erau tare ciudate mai cu searnd pana,
hi rázboiul din 1916-1918. Smil, de pada, era in
starc,in epoca aceea,sA se intrebe: cum e CU pu-
linta sit fie obligat sa faca serviciul mili tar si
'Sri flu aibh dreptul sa ajungh nici macar caporal?
Cum e cu putinta sh i se ceara sh-si dea viata
11
www.dacoromanica.ro
pe front em enluziasmcand nevasla-sa n'are
voie si faea nici macar coada Ia paine9 Cum
e cu putinta sa aibA voie s5 fie director de
gazetà i si. n'alb5 voie sä fie eurkitor de la-
trine? Cum e en putintà sá i se ingaduie su
fie mare industrias dar, dad" moare de
foame, sh nu se poala angaja muncitor la Re-
gie, sau la Ca lea feratrt? Cum e cu putint5 sa
i se ingaduie sà fie mare bancher, dar A nu
se poata b5ga om de serviciu la Banca Natio-
nala? Cum e cu pu1int5 srt fie l5sat sa prackce
medicina dar sr' nu aibä dreptul sa fie
gardist sau postar? S5 fie patron de magazine
en-gros dar s5 n'aibrt dreptul sit het negot
ambulant? SA poata fi arendas de M0510, dar
sit n'aiba voie sa vanda la tart nici mAear
covrigi sau sireturi?
iSi en cat trecea vremea, cu atat intrebrtrile-
ce si le punea Smil deveneau Lot mai dese. Asa
era si firesc. Antisemilismul cu ridicata ordonat
de slapani un putea fi deck generatorul unui
antisernilism en bucata, aplicat de cei in sub-
ordine. Orice m5sura, orice decret, sau (Ace
semn facut cu ochiul de c5tre guvern nu
bse putea solda deck cu abuzuri, cari uneori
depAseau panil i intentiile guvernului si
cari nu aveau de cat un singur ohieetiv: sper-
tut. 1.sife1, in timp ce oricare locuitor al pla-
netei stia ca trebue sa_munceasca pentru ne-
vasta, pentru copii i lute() anumita masnra
12
www.dacoromanica.ro
si sub o forma san atta pentru Statul carttia-i
apartine 5mil era singurul muritor de pe
lume care trebuia sa munceascà pentru: ne-
vastä, copii, domnu' comisar, domnu' subcomi-
sar, domnu' sergent de zi, domnu' sergent de
noapte, domnu' perceptor, domnu' ,plutonier,
domnu' fanaragiu, domnu' director de scoata
insfarsit. pentru oricine avea pe lurnea asta o
ininia de crestin, o servieta de piele, nasturi
de aramil, sau o slujba la Stat. Toti ace§ti domni
aveau o singura ratiune de a fi: sä-1 prindi pe
5mil in contraventie, cat e ziva de mare.
Si Smil, care a inteles cà orice incercare de
a face hpel la justitie 11 costa bani si nervi
de polnana deci Mull mai sanatos este sa
renunte la ea; 5mil care a inteles cà orice fel
de intrebare cu privire la roslul sat]. social
plin de libertati i prohibitii la fel de absurde
nu i poale gasi un raspuns, deci e mult mai
santitos sà nu-si mai framante mintea degeaba;
15mil acesta a inteles, in cele din urma, ca in
malerie de contraventie, mice protest, ,sau orice
of tat, era un adaos la factura pe care va trebui,
oricum, s'o.achite tot el.
Asa ca. 15mil a trebuit sa accepte rolul pre-
cis pe care i-1 atribuie Statul: acela de contra-
venient perpetint. 0 specie unica in toate cele
cinci continente: omul mereu prins in flagrant
delict de contraventie la la ce? La tot ce-ti
trece prin minte! Cand ii apucai, 5mil era
13
www.dacoromanica.ro
mereu in cOntraventie. !Si mereu trebuia s pP,i-
teasca. Ce? Amenda? Desigur! In leorie Stull
plalea amendcl. 15i platea alâtea amenzi, la
atatea contraventli hick nu numai $mil,
dar 'Ana si slujbasul spertar incepuse sa;-`$i
beige in cap cd, inteadevar, delictele i sane-
-tit-tulle sunt strict obligalorii pentru evrei.
Un subcornisar din Botosani, la un examen de
comisar, a si formulat aceasta credinta cu o
sinceritate care i-a asigurat i nota de trecere:
Confrauenfia, a spus-o el in stilul sau piLorese,
este arnenda pe care o plcitesc jidanii," Ateasta,
pentruch omul 'stie ca esentialul nu era COD-
traventia, ci numai amenda.
Dar ceea ce plateau evteii sé numea, oare,
amenda? iSi Statul se bucura el de arnenda
aceasta?
Desigur a nu! Stoarsa pe cat ilegale, arnen-
cia" lua drumul unui buzunar ilegal. Astfel c.
amenda nu era amenda, ci spert iar profilorul
nu era Statul, ci omul cu sau fara nasturi de
arama. 15i Statul o stia foarte bine. Nu numai
cii o stia. Dar incuraja operatia. Bacsisul era
o fnstitu(ie reeunoscutd de toale guvernele. Func-
tionarul, phiitit cu un salariu de mizerie, era
indrumat spre evreu, care trebuia sa-i acopere
diferentele. Pretextul i calculul acestor dife-
rente era lisat la bunul plac al slujbasului,
care cand avea nevoe de o hainuta.pentru co-
pil, de o pereche de pantofi pentru nevasta,
'

14
www.dacoromanica.ro
de un purcel pentru sfintele sarbkori de Crä-
ciun, sau de un miel pentru Pasti Ii trantea
lui 'Suitt o contr.aventie, de pe urma clreia
domnu' domn se alegea totdeauna flu numai
cu hainuta, sau mielul, sau pantofii c si cu
ceva in plus.
Dar Statul? Ce Mcea Statul? El nu se mul-
ttnnea srt tolereze spertul, ci I shrank,. .Si-1
slimula cu atata solicitudine si-i acorda atala
stimà i acoperea pe spertari cu atatea ono-
ruri, incat a trezit in slujbasi un. teribil spirit
de emulatie, care a dus repede la un adevarat
stacanovism al bacsisului. Un functionar ro-
man era in stare &à adune intr'o zi atatea sper-
turi cate rear fi izbutit altul nici intr'un an.
Consecinta?
Tara s'a trezit cu un aparat functiontiresc
lacom, sicanier, lene i necinstit nu numai
fath de evrei, ci i fata de Stat.
Lacorn fiindca multurniM incurajarii ce
i-o dadea guvernarea oligarhidt de a-si orga-
niza un budget propriu sub egida sacrosanea
a Statului functionarul pierdea orice rnäsurti
in pretentiile sale fata de 'Stull contravenientul
§i fatá de Stull solicitantul, care-i era adjudecat
ca un obiect de care putea dispune cum, cand
si cat vrea.
1Sicanier fiindcd stia c5 singurul mijloc de
a-I bell pana la os pe 5mil contravenientul si
'Sinn solicitantul era sa-i caute meren nod in

15
www.dacoromanica.ro
papura, srt-i incurce san srt-i faaa pierdule liar-
fide, sn-i grefeze pe o contraventie inCt o con=
traventie sau dourt, sh-1 poarte pe drumuri si
sag amane sub fel de fel de motive, cari toale
nu erau decat prelexte de pert.
Lenes intrucat cauza, care efa taraga-
narea voila, devenea un efect: taragrurarea,
ca un instinct si o rutina biroucraticl Nefiind
interesat sà erveasca. la timp pe Smil, deci,
neavand nici un motiv subiectiv ca sa-si vada
de treaba functionarul nu-si mai vedea de
treaba nici din punct de vedere obiecliv. Ast-
fel, lenea i interesul se aserveau reciproc.,,Nu-i
nici o graba"! ,,Mai poate sa aslepIe!" Nu
arde!" cam acestea erau lozincele slujIwdui
thrii.
Necinstit fata de celaiRanul roman fiindea
functionarul educat in spiritul mitei, era un
dembcrat in cea mai. inlegrald accemie a cu.-
vantului: nu facea diferenta de rassa caw' avea
de luat. Era destul ca solicitantul san contra-
venientul sa fie la ananghie i s5. aiba o tinuta
umila, pentru ca functionarul, lacom, sicanier
si lenes, sh abuzeze de el ca si de Sniff, icti
toate ca-1 cheamä Ion sau Vasile. Si Ion san
Vasile, daca nu era el insusi spertar prin pro-.
fesie, reactiona intocmai ca $mil: dadea si mai
facea i temenèle in fata slujbasului! Lileratura
romana slava Domnului! e plina do nil-
dufurile lui Ion Pi-lea la, stors de jandarm, de
1.6
www.dacoromanica.ro
avocati, de politie, de perceplor, cari si-au dat
milna cu totii st i ia ,si oul de sub closca, numai
ca sa-i facä nitelus bine.
Necinstit fata de Slat. fiindca Statul, in-
lr'adevar, ii Ingaduia slujbasului si interpreleze
ciind si cum i-o veni hii mai la indemana un
lucru perfect legal drept. Regal pentru ca "5mil
sa alerge apoi dupil el cu limba scoasza de un
cot; dar el, Statul, nu s'a putut, desigur, gandi
ca slujbasul va merge ceva mai deparle. Or,
slujbasul a mers. 1Si a mers foarte departe.
Functionarul acest. mic Stat in Stat, necon-
trolat de nimeni, liber s. talmaceasch dupa in-
spiratie legile tarii, autorizat s califice tot ce
practica 15mil legal, drept ilegal functionarul
acesta si-a ingaduit s faca t i treabti pe dos.
Adica, sa dea lucrurilor ilegale fiinta legata.
$i deabia in domeniul acesta slujbasul ro-
man a descoperit California. Daca s'ar putea
face o slatistica precisa a sumelor luate bacsis
pentru faptele legale rästillmacite de spertarul.
cu serviela sau nasturi de aramd, drept Re-
gale si a sumelor luate pentru converfirea
nnor faple ilegale in legale, am vedea ca bi-
lantul categoriei a doua e inli1t mai bogat.
Cate falsuri, câtç. diformari i transformari gt
camuflari i dosiri au suferit legile i actele pu-
blice! Cate nedreptati, cate jafuri, cite victime
nevinovate s'au inregistrat de pc urma unor
2 13
www.dacoromanica.ro
mäsluiri ale adevarului, de multe ori fArute iii
vAzul hirnii, f5rä nici un fel de discre!le!
1Si loale, numai fiindc5 spertul era polilira
de Slat a oligarhiei. Spertul a stArnit porta de
pricopsire pe cài haiducesli a unei ealegorii
de cet4eni, cari, veniti de acas5. Minânzi, nu
se multumeau doar sit rnilnânce ei vroiau
en tot dinadinsul s5. si huzureascA. Exemplele
camarazilor i predecesorilor si mai marllor
lor nu puteau decAt 0_ le inEireas.O5 educatia
aceasla a jafului cu slampile i semnilturi in-
descifrabile in reul5..
Dar Mare le Pticillit? Gine era Mare le Pi Ic5lit?
Se intelege ca Mare le Pactilit era Stalul! Oli-
garhia, in politica ei de jefuire a evreilor si de
inselAciune a nii, fricea ce Licea si izbutea sà
aducá aStfel lucrurile, incat insusi Statul sa
iasa bras pc sfoar'l chiar de proprii sqi oameni
de incredere: functionarii. Functionarii, cari isi
risipeau toati fantezia lor pentru a nilscori
bineinteles fdra srt fad.' nimic noui cal ile-
gale, pentru situatii legale, noui formula legale
pentru situatii ilegrIe, noui hatilruri, noui in-
cillciri ale justitiei, noui crime pe socoteala mo-
ralei demnitatii cetiltenesli
i i cari, toatt-,
dar absolut toate nuil aveau declit unul si
acelas cânlec: bacsisul. Atat de inerent, atat
de inevitabil era bacsisul in ioate actele cari
umpleau viata de o zi a lui mil sau Ion, incat
prin frecventa cu care revenea in limbajul cu-
18
www.dacoromanica.ro
rent nu avea in vocabularul roman dealt
un singur rival, tot de origina tarceasca: sictir!
Si probabil, tocmai fiindca aceasta repetice care
trada o obsesie colectiva, ameninta sa devina
prea monotonia estetii päturii spertare au
cautat sa-i dea bacsisului cat mai multe va-
riante literare. Aslazi, bacsisul este until din
cuvintele cari au cele mai multe sinonime in
limba romana i cuvantul mult mai bogat in
sinonime decat echivalentul lui In oricare litiihi
din lume: spert, mita, spaga, ciubuc, plocon,
peches, miscà din urechi", daca nu curge,
pica", tramvaiu", .sa trt4i, coane!" sunt
numai o parte din expresiile de arta cu care se
facea legatura sufleteasca dintre functionar si
Snail sau Ion. Iar, daca am arata, ceea cc dealt-
fel toata himea stie, ca functionarul roman,
in goana dupa forme noui, a adoptat si ter-
menul ebraic hute eli, hute selo" adiva:
juma-juma" deabia ne-am da sea.na ce lex
coviirsitor ii ocupd. baqisul in politica de Stat
a oligarhiei.
Si de pe urma unui asemenea coil) adminis-
traLiv, cu ce se alegea Tara din punch!! de ve-
dere fiscal?
Doar cu paguba. Functionarimea avea grija
ca nutnai o particin din ceea ce-i trecea prin
mana, si. intre in buzunarul Statului, sub rorm4
de percepere legala. Restul inghitea (Musa. Ast-
fel, ea aplica principiul lui hute seli. hate
19
www.dacoromanica.ro
 § e o " nu numai contravenientului, solicitatortaui
sau contribnabilului Srnil sau Ion, ci insusi Sta-
tului, care astfel incasa jumatate din jumatale
adica un sfert din ceea ce ar fi trebuit sd-i
revina din drepturile sale legale. Cu o singura
mina spertarul impusca dintrodata doi iepuri:
pc contribuabil i Statul. Fiindcà de cele mai
mulle ori, daca nu totdeauna, functionankl
lua chiar pe contribuabil complice in actiunea
de jefuire a Statului. Deaccea, in cassa Tani
uiu erau niciodata banii necesari nu numai yen-
tru a realiza opere constructive de interes na-
tional. social, cultural, economic dar nici
macar pentru salaijile functionarilor. Deacera,
functionarii nu erau niciodata, nici bine, nici. la
.vreme pliititi. Deaceca, nefiind nici bine, nici
la vreme platiti, functionarii i prin fiincio-
nan nu intelegem numai pe slujbasii cari luau
spertul la domiciliul clientului, adica la contra-
venientut prins asupra asa zisului delicl, sau
la contribuabilul care trebuia neaptirat aran-
ja 1", ci i pe slujbasii se lentari de pc la natl.-
riale, perceptii, primarii, circumscriptii polilic-
nesti, cari veneau in contact si cu o aIli fa-
una de yictiine a emulatiei ofrtare: jalbarii
sclicitanti, re..lamanti etc. , de aceea, zic, ne-
fiind nici bine; nici la vreme funclIonarii
platii,

erau impini sa ia spert si si jefuiasca direct,

san indirect, Statul. Deaceea, Statul n'aveit ni-
ciodath bani destui sa plateasch salariile fiinc-

20
www.dacoromanica.ro
 tionarilor. Deaceea etc., etc. 5i asa sa invartit
Statul decenii dearandul intr'un cerc vicios
din care oligarhia n'avea nici un interes deose-
biL sA-1 descurce, intrucat ea insasi era prima
si cea mai mare beneficiara a coruptiei.
Dar 5mil si Ion? Va inchipuiti ce parere isi
puteau ei face despre legile Orli si in ce ma-
sura le p.uteau respecta, daca Inii cei cari tre-
buiau si vegheze la propasirea Orli, invatau
pe Snail i. Ion sa nu-si pund nici o nadejde
in jusqtie si in legalitate ci numai In spert.
...Si fiindca cetateanul stia cä pertul deschide
portile raiului el isi investea toata credinta in
spell. nu numai atunci cand vroia sa-si reclame
un drept de necontestat, dar i atunci cand vroia
sà aranjeze, sau sa acopere o porcarie gata fa-
mita.
Drept urmare a acestui sistena oligarhic de
edue4e civica cetiateanul si a construit o
imagine cu totul excentrica despre ceea ce este
\ Slatul. Astfel, departe- de .a pricepe fiinded
nu i se diadea ragaz sã priceapa ea Statui
este chiar el, ii inchipuia Statul acesta drept
un fel de balaur care sta sa-1 inghita. Era, deci,
firesc ca sentimentele ce-I insufleteau fata de
StaI. sà fie numai frica i ura. 5i, desigur, nu
poale fi pentru nimeni fericire mai mare de
cat sa se ra'zbune pe cel de care-i este fried
si pe care-1 uraste. Cetrtteanul roman, prin ur-
mare, era nespus de multumit cand izbutea aa

21
www.dacoromanica.ro
 so rdzbune pe Stat. Cum? Aplichndu-i Inc tin
turcism: chiulul. A trage chiulul Statului era
un comandainent care statea in fruntea inva-
Viturilor oligarhiei. Cetateanul tragea chiulul Sta-
tului in fel si chip: trAgea chiulul instructiei
publice i nu-si trimitea copiii la scoala primarA;
trAgea chiulul serviciului sanitar i 1t tinea casa,
copiii, ateliertal, dugheana intr'un decor de co-
cin"A; tragea chiulul fiscului si se intelegea cu
jandarmul sau cu perceptorul, pe spinarea sea-
Illor, spitalelor, armatei, cdilor ferate, sos-letor
etc. etc.; tragea chiulul slujbei pe care o ocupa
ciii croia astfel singur mizeria; trdgea chiulul
insusi dreptului sdu de a-si trimite in Parla-
ment un an care sa-i apere intereselc sale si-si
vindea votul pentru un rachiu sau no pol rupt
in douA. Chiulul se impleticea de bacsis la tot
pasul i bacsisul de chiul atata circulatie
aveau ele in viata practicti a tdrii.iSi aceasto, nu-
mai din ura ntipraznicd pe care cettiteanul o
purta acelui Stat fantezist, desprins din lumea
apocalipsului. Dispretul i du.smania ce o purta
cetAte`anul in mod inconstient Statului, adica
Trii nu cunostea margini. Toate be!elele lui
personale le atribuia Statului. Deaccea, cand i
se vorbea de nevoile Statului, el sdrea numai-
decal: Sti ma mai lase Statul in pace!" Cand
se descoperea vreo panama care aducea o nouil
paguba tarii, el exclama cu dispret: Lasti!Nu-i
nimic! Are Statul de undo!" Dna i se reprosa
22
www.dacoromanica.ro
at nu-si face datoria catre Stat, se opra: Sti
ma dea Stalul in judecala, dacil nu-i place!"
Si binehrteles, boerii nu prea se osteneau sa-i
deschida ochii ca-si scuipa singur in ciorba si
ct Statul acesta, care-i inspird atala oroare,
nu-i nimeni altul decal insusi el, cetateanul. Oli-
garhia nu numai &à nu avea nici un chef sa-i
spuna lui Ion adevarul; nu numai c. baga la
racoare pe oricine incerca sa-i desvaluie ceta-
teanului acest adevar dar ea era aceea care-I
invAta sà lupte irnpotriva Statului, adica impo-
triva propriilor sale interese. Ea-I incuraja s.
ocoleasca scoala, apa, sapunul, legile, dreptul,
dreplalea; ea II invata eh in tara româneasca
totul scartcre daca mi ungi osiile" bine; ea-i
baga in cap, cu exemplificari din belsug, crt
dad' vrei sa ajungi cineva, nu trebue nici sà
inveti, nici sä muncesti, nici sä fii cinstit, ci sa
ai rude la Ierusalirn" s. fii nepotul" cuiva
si mai ales sa fii srnecher". A fi smecther
inta inca o porunca de frunte a evangheliei
morale oligarhice. 15i cetateanul, care habar
n'avea eine c Statul si cum arata la fata, se
slraduia sà se conformeze predicilor oligarhici
si nu putea si inteleaga Ca lenevia, ignorantn,
spertul, chiulul, smecheria, sunt raia pe care
o poarth de buna voe cu el si ca, filcandu-si
o virtute din ele, Ii fura singur caciula.

23
www.dacoromanica.ro
 Fireste, buricul interesului acestei sacc-
tali impanite intre cateva mii de stapani si
cateva milioane de sclavi, ramanea mereu Smil.
Oligarhia, ca sh-si poata al-Ara privilegiiity,
trebuia sa-si aquca supusii intr'un asemenea
hal, incat acesta sà nu-i poata cere in nici
intr'un fel socoteald. Deacoea, aceasta oligarhie
staruia intr'o formula care, daea. nu era noaa,
dadea totdeauna rezultate excelente: imbecili-
zarea poporului prin alcool si lipsa de carte. In
chip deliberat, eu o meticulozitate care, prin
luciditatea ei punea in evidenta caracterul con-
stient criminal al reginiului oligarhic care a
slapanit Romania, guvernele impingeau: pe Ion
spre carciurna s1-1 tineau departe de coalg.
Legea prevedea invatamantul primar gratuit
si obligatoriu pentru toti cetatenii si prescria
sanctiuni pentru cei cari nu-si vor trirnite copiii
24 www.dacoromanica.ro
la scoala. 'Dar jandarnml, notarul, primarul,
cari nu se sfiau si ia tAranului i ultirnul pumn
de malaiu ca sa-1 ierte pentru eine stie ce
pozna de cele rnai multe ori imaginara, erau
cu totul absenti cand era cazul sà mane copiii
lui Ion la scoaki. Iar dacil s'ar fi gàsit, prin
imposibil, vreun slujbas grijuliu de cultura IA-
ranului el nu putea face nimic, fiindca stil-
pânui nu prea se omorau cu firea ca sA-1 ajute.
Un imens sir de sale n'aveau nici co1i, nici
dascali. Statisticile din 1936 aratau cà pentru
un zgarcit invatamlint elementar ar mai fi ne-
voc de 15.000 de institutori. Totus, 5000 de
absolventi ai Scolii Norma le omau, fiindca sta.-
rilnirea refuza sa-i trimita la tara sub dour.
pretexte: lipsa de bani bugetul ministerului
Instructiei Pub lice fiind foarte limitat si lipsa.
de scoli.
Aceleasi pretexte erau invocate oridecfiteori
vreun zgpAcit picat din alta planetà aduc-a
vorba de sanatatea rpublica. Toga lumea stia
ci tAranul moare cu zile. Sifilisul, pelagra, var-
satul negru, tuberculoza, desinteria, faceau ra-
vagii in rAndurile pOpulatiei rurale.Totus, sta-
tislicile oficiale marturiseau Pira nici o rusine
ca la tara exista o singura farmacie la 35.000
locuilori, un singur medic la 14.000 locuilori
si o singura mons:1 h 9000 de locuitori. Dc spi-
tale nu mai vo-birn. Daca un Oran era muscat
de un caine turbat, trebuia s faca sute de
25
www.dacoromanica.ro
kilometri pana la Iai sau panä la Bacuresti,
singurele orase din toftrà unde erau institute
antirabice. Ceea ce era o problema de mulle
on insolubi1. Pentru o asemenea aventura
taranului Ii trebuiau gologani, pe cari nu-i avea
aProape niciodata. Unii, e drept, mai speriosi,
o porneau cu caruta i veneau la oras ea sd se
tavaleasca literalmente pe strazi, fiindca nitnerii
nu avea grijd de un adapost pentru ei. Altii,
insa. cei mai multi, renuntau. Trageau i ei
duph obiceiul pamantului in felul tor, chialut
cuiva. Deastddata, trageau chiulul instilutiulai an-
tirabic. Drept urmare, bilantul sanatatii publice
se incheia In fiece an cu sute i sute de cazuri de
morti de pe urma turbdrii. De boli mai grave
nu mai vorbim. Cancerul, ulcerul, valamatura
etc. se vindecau printr'un descantec, sau prin
cateva lumandri la biserica. Babe le si sfintii
erau autoritate in materie.
Dar dach puteai colinda zeci i sute de sate
fr s dai de o farmacie, -de-o moasa, de un
medic, I; schimb nu era siltulet, cat de mic si
cat de sarac, in care s nu fie inticar o car-
ciuma. carciuma aceasta se difuza intreaga
filozofie politica a oligarhiei. Carciuma ora o
institutie careia regimul oligarhic Ii acorda o
atentie deosebita. Ea trebuia sa fie un inNtru-
ment si fiscal si politic in mama boerilor.
Din punctul de vedere fiscal, crasma aducea
Statului, prin impozitele indirecte asupra alcoo-
26

www.dacoromanica.ro
lului, veniturile pe earl, de§i ii reveneau de
drept, nu le putea obtine, din pricinile aratate
mai sus, prin mijloace legate i cinstite.
Dar chiar i aceste taxe asupra alcoolului,
reveneau, oare, Statului? Nu! Beneficiara a/celei
mai mari parti din incasari era tot oligarhia,
care intrebuinta veniturile Statului pentru
ce? Pentru montarea unuia din cele mai mari
aparate administrative din lume; pentru intre-
tinerea -acelei armate mobile de functionari- par-
tizani can de la fanaragiu pand la cel thai
Malt functionar al Statului veneau i plecau
de la pulere odata cu partidul a caror clientela
politica erau; si mai cu seama, pentru intreti-
nerea acelei uriase plase de agenti de siguranp,
in sarcina cdrora revenea, desigur, nu, Doamne
feresle, misiunea de a apdra interesele lui Ion
sau Vasile, ci exclusiv i tocmai impotriva
acestui Ion sau Vasile, interesele lui 'corm Cos-
tica sau Mitica.
In ceea ce priveste rostul politic al eras-
mei, el trebuia sa Ingroase cat mai mutt ceata
care invalue mintea taranului. Bezna, cat mai
multa bezna! parafraza oligarhia si para-
fraza cu succes pe ilustrul strabun al lui
Hitler. Bezna ii va face pe Ion sä fie accesibil
tuturor superstitiilor, tuturor prejud.ecatilor (si.
tuturor4 actelor crestinesti dirijate dirijate
impotriva cui? Impotriva oricui o fi, numai im-
27
www.dacoromanica.ro
 pOtriva cui de drept nu. De preferinth, Impo-
triva lui Smil
Si in felul acesta Ion afla, in careiuma, in
care-I servea cu rachiu tot un Ion, ch acel care-I
otraveste cu rachiu este Smil. Dar fiindca oli-
garhia nu avea nici un interes sá combata ra-
chiul, ci doari sa-i ia lui Ion piuitul cu pa-
costea-Stnil, se grabea sä adaoge ch nu orieare
rachiu e otravitor, ci numai rachiul debilat de
Smil. Si mai afla Ion in carciuma aceea ch,
dach n'are pamânt, tot Smil e de villa. Smil i-a
lual toate moii1e. Ca daca-i mor copiii de midi,
tot Smil e de villa. Smil nu lasa nici moasele,
nici farmacistii români sä vinh la tard. C dach
nu stie carte, tot 5miI e de vinh. Srnil a inghitit
toate chrtile i pe toti profesorii. Cadach nu
stie ce-i aia vot i ce-i aia Parlament, tot Smil
e de vind. 5mil vrea sh conduch el politica Orli.
$mil lipitoarea, Smil camatarul, Smil care aca-
pareaza. comertul, 5mil i Smil i Smil! Ion.
dela Ora si Ion dela oras numai de Sinn au-
zeau. Toti cei de cari depindea soarta taranilor
si a muncitorilor i Cali, fie de teama con-
curentei politice, fie a celei economice, fie a
pierderii unui filon gras de resurse ilegale, nu
vroiau sa acorde evreilor drepturi cetht.en,esti,.
'Indopau massele cu portii sdravene da Smil len
usturoiu. Antisemitismul a fost coloana verte-
bralh a intreguldi organism politic românesc.
Singura metoda practig4 de a tine departe de
28
www.dacoromanica.ro
drepturite sale pe 01-anti" i muncitorut romArt,
a lost difuzarea in toate domeniile vitii sociale
si politice romane a rnitului (Said. Inteo anu-
mita masurd, cei cari sustineau c taranul si
muncitorul roman o due prost din pricina ji-
danilor, spuneau adevarul. Dacrt n'ar fi fost
15init, nu putea exista ideologia antiseinitri. Si
dach nu exista antisemitismul, nu i se putea
briga in cap lui Ion toate bazaconiile cu privire
la diavolul ai. caftan si perciuni. Oligarhia ar
fi nascocit evident, un altfel de 5miI, dar acest
15tnil n'ar fi fost obligat st ordorte in bMtoaca
politicii antisemite a tarii. Pe unde se invartea,
oriunde eltica, pe orice punea maim, Smil n'au-
zea decat: jidane! 15i pietrele i frunzele i pra-
ful i. vantul numai asta-i cantau la ureche:
jidane! Numai de el avea grija Statul roman.
In scoala-jidane! In armata-jidane! La tejghea-
jidanel.In drum spre cimitir-jidane! Mricar ci
in mormant-jidane! Ca pana nu-1 smulgea Mi-
.dejdea neamului" din groapa, ca sh-i [raga' o
batae postuma i Ora nu-si facea nallejdea
neamului" nevoile pe lespedea cu inscriptii e-
braice tara nu-si putea gasi
§i acest Sind a drescut ca i functionarul ro-
man, care lua, ca i aranul i muncitorul ro-
man care trebuiau sa dea cn constiiuta ea
dreptatea in Tara romaneasca e in proportie
directä en spertul; ca linistea lui si a copiilor
lui este in functie de pert; si ca mai tare decat
29
www.dacoromanica.ro
 Statut este supra-Stalut, adic 5. seraentui, arhi-
varul, sub-comisarul etc., etc. Dincolo de spert
Sind a fost totdeauna prada batjocurii, santi-
jului i teroarii.
Ca o inic ilustratie a atmosferei in rare Stull
a trebuit sà triliase'd pilnä in 1916, pentru a-1
priva pe Ion de ptimânt si de dreptul de vot
ea o dovadil et1 nimic nu se schimbA, vorn
repnoduce aici cateva extrase din gazetele de
acum eincize3i de gni in legkuril -eu pregAtirea
unui congres studentesc.
Asifel, ziarul Lupta" din 14 Septembrie 1890
scrie:
In ziva de 12 Sept. 1890, prtsedintele
Congresului din Botosani citeste o propu-
nere iscalila de 150 de studenti. prin care
se cerea ca sL fie admisi la congres si
studentii evrei.
Imecliat un grup de studenti anlisemiti
incep a fluera, a huidui, a face mi scandal
ingrozitor. Unul dintre ei se repede la pre-
sedinte oj rupe propunerea din mana.
Unul dintre studenti, care iscdlise pro-
punerea, se ridic5. i protesteazd contra a-
ceStui sistem nenorocit de a nu discula in
liniste propuneri de o asa importanri. \To-
cea tândrului Insà e Inbuitt. Antisemitii
inainteazd NO to tribuna i aici se incepe
o bätae in toati regula.
Biilaea se l'ateste paná in loji.

30
www.dacoromanica.ro
 Pe cilnd in sala era o Vitae sdravana,
la esire o banda de lautari cfintan i un
cerc de studenti printre can cativa popi,
dantuiau.
Fatia cu acest scandal presedintele ridica
sedinta.
Seara a avut loc un banchet care a
lost redus la cele Inai simple proportii.
Discursuri i toasturi nu au avut loc la
acest banchet, dupa care aveau si inceapa
alle scene de Vitae in strada.
Vreo trei cele de studenti, philtre cari
se ameslecasera i alti oameni, pornese dAa
dela Cazarma Calarasilor, undo se tinea
banehetul, pe strazi i parg geamurile,
scot lerestrele de pe la Wale casele locuite
de evrei. La sinagoga dan navala si sparg
deasemenea geamurile, ian lumAnarile. Se
spune chiar ca au intral inleo berarie §i
au dat drumul berei.
Scandalul a dural 'Jana larzin i niei
un agent al aulorilaii n'a intervenit".
In zina de 21 Sept. 1890, cetim:
In una din Sinagogi un student a faeut
murdarii si in acele in cari au navalit (zece
insi an comis hotii si profanari'.
Au strigal ..Moar Le klanilor" in cactea
cazArmii.

31

www.dacoromanica.ro
 Soldatii din curtea cazdrmii au inceput
alunci a-i apostrofa cd ce au cu jidanii si
unul din soldati striga: Eu bunt jidan"
apoi aIii si eu", si eu". Numai cu greu
reusi un ofiter sLt linisteascd spirile!e.
In acea noaple, in strada cirnitirtilni
vechi, soseste un grup de studenti turmen-
tati cantand; intrebarkpe gardistul de acolo
dacd e jidan, acesta rdspunse: Pe legea
mea is roman". Spune-ne nene uncle este
aci casa cu nr. 390. De uncle tiu eu", re-
plied gardistul.
Chiuind i in strigdte de jos jidanii"
cutreerard apoi toatil strada si in cele din
urm5 dau de numdrul cdutat. Bat in usii,
nu rdspunde nimeni. Sparg geamurite: pro-
prietarul cu ai sai de groazd si spaimd
fuge pc din dos. Numai o femee batranA
cu un copil adormiti raman intr'un pat.
Tumultuantii sparg usa, se apropie de
pat si ridicard plapoma. Femeca. se des-
teapta, tremurd., copilul tipd.
Da fata aia mare uncle-1i e? Ce fatd?
Fasta aia tii, hared... Ne-a poftit cii insis-
te-qtd s'o vizildm inaintea plecdrii i sd-i
1s dm un pldeut suvenir sd-si aducd a-
minte cel putin noud luni dc zile".
Tot in ziva de 21 Septembrie 1899, ziarul
Egalitatea" publich urmätoarele sub tillul:
32

www.dacoromanica.ro
 ln cheslia reprimirii Evreilor la Con-
gresele Studen(qii. Intrunirea intima
pregatitoare convocatil de d. Delavrancea,
colectivist pur sang, fost conservator, fost
junimist, etc.
Gratie corespondentului nostru putem
da celitorilor o relatie despre sedinta in-
tima pregatitoare in care s'a desbabit in
special reprimirea evreilor la Cpngres. A-
ceasta mare chestie pusa la ordinea zilei,
d. Delavrancea, delegatul Vointei Natio-
nale", care a provocat aceasta intrunire,
spre a len pe studenti de tin act de lèse-
nationalitate, lua 'cel dintâi cuviintul.
D-lor, incepe focosul patriot, este un pe-
ricol national in perspectiva, ceeace a facut
sà bata cu putere i sa vä athine aici (Apl.
prel. . Da, un pericol, cad Evreii sapa, exis-
lenta noastra (apl. , vor sh ne triingii de
gât (aplauze Ei au sinagogi in care se
.

inchina cu fanatism apl. si indrazieala

Ion merge Nina acolo, ca deschid usile a-
ceslor sinagogi chiar cand vor A. le aeri-
seasca. (apl. prel.). Oamenii earl ne sfrun-
teaza astfel nu merila decal dispretul, zarva,
ura, vrajmasia, focul i clusmania maniei
noastre (apl. nesf.).
D-lor, cand credeli ca sludentii evrei
nu sunt i ei niste habotnici, niste pui de
vipere, cari se inchinä in acele sinagogi,
33

www.dacoromanica.ro
 uncle se plarnadesle ura impotriva noaslra,
unde jidanul lacom, seditios, Ii pelrece
in batjocorirea nearnului nostru, apoi sun-
teti Inteo cruda i arnard ratacire. Da, din
viperd, viperti se naste, cum noi din stra-
buni stejari, stejari suntern (apl. lungi si
des rep.). Si aceste vipere voiti a le prirni
in mijloCul vostru? Nu v ganditi ca va
vor apuca, musca, invenina i prapadi?...
Pentru D-zeu, nu vä gancliti la acea gro-
zava Atlanta izraelita", care urmareste
moartea noastra, nu vd ganditi, cii aductind
studenti evrei in rnijlocul vostru aduceti
pe inamic in cetate (vii apl. str. bravo,
bravo, asa e).
D-lor sa sidri3irn acele vipere, nu sa le
deschidem bratele!...
0 voce: Dar sunt i unii intro ei ce vor
asimilarea cu noi, ce au declarat ruptura cu
toti jidanii habotnici si leprosi...
Un colaborator al Telegrafului: Fara ha-
nat si suparare pentru arnicii asimilisti:
Lupul parul ii schimba dar näravul ba.
(Un' lung si rep. bravo .

pelavrancea: Asa-i. Dar eu Romiln verde

syi fiu generos. Da, sa primim si cAteunul
tim ei... dar Intâi sa ne probeze ca s'au asi-
milat... ii ne convinga Ca se romfmesc...
0 voce: Cum?
Delavrancea: In chipul cel mai lesne!
34
www.dacoromanica.ro
Tot jidanut care nu mai e lacom, nit mai
voe§te a face ghiseft, care a rupt-o cu mar-
sava lor Sinagoga, sa dea pe fatVt planurile
negre ale Aliantei", sa ne arate cum se
tine lepra, duhoarea, zavistia, rantatea, ha-
botnicia... de spurcatul neam al jidanilor.
(Bravo prel.). 151 apoi, d-lor, ca sa. no, do-
vedeasca cà sunt buni patrioti, JA flu ceara
niciodata cetatenia româneasca. (apl. ura,
triliascil Del.). Cat despre congre s ceara,
sä vie, sa pofteasic5.... dar nit fara certifi-
cate valabile.
Voci: Da(certifiCate!
Delavrancea: Fiecare ce bate la usa uoa-
stra trebuie sa stim ca nu bate si la usa
vecinului. (Bravo). Sà aduca certificate dela
toate Sinagogile orasului, in care petrece,
ca nu a calcat pragul acelor lacase de ura...
0 Nioce: Dar dacd cei din Bucuresli In
fanatismul lor habotnicesc se vor repezi
la Ploesti, spre a se inchina acolo?
Delavrancea: 15i dela hahamii din Ploesti
s. aduca dovezi.
0 voce: Dar de-o merge la. Giurgiu?
Delavrancea: 15i. dela Giurgiu si de pre-
tutindeni, cad acesti jidani sunt in stare
sa-si prapadeasca viata, dar din Sinagoga
nu-ti vor lipsi.
Stud. Orbeteanu: Sä fie bine inteles ca
certificate de atare natura sa fie legalizate
35
www.dacoromanica.ro
 si sà fie dela toate sinagogile patriei nott-
sire.
0 voce: Ce? Si daca s'ar duce la Bu
Pesta? Sau la Viena?
Delavrancea: Conditie nelipsità s aibh
certificate si din Viena si din Pesta.
Voci: Dar din Constantinopole? Crt doar
si acesta e oras apropiat...
Delavrancea: Da, da... nici vorba, eine
sà aibe asa cu una cu doua incredere in
ei? Sri vie cu certificate din toga Europa
din tot globul i atunci ma rog sti-i puneti
la vot cu bile si care va obtino 2:3 din.
voluri... in mijlocul vostru sä fie, sa soarba
fericirea contaclului vostru (apl.) si bene-
ficiile acestor marete Congrese. cari vor
fi inscrise cu litere in marea Carte Natio-
nalä. (apl.
Orbeteanu: Sä traesti D-le Delavrancea...
ma unesc ou d-ta, dar §i d-ta, al carui pa-
triotism e incontestabil, d-ta vrednic ceta-
tean ai uitat din nenorocire un punct esen-
Iial. Jidanul ce tine la jidance, poate fi
orice, dar numai nu si bun roman. (apl.
prel.) Da, sh dea jidanii dovada palpabilrt,
eh nu s'au atins.niciodata de o fiica a lui
Iuda. (Ura, bravo). Al doilea, sa dovedea-
sea, cia daca nici o roman0 nu-i va vrea,
ei nu yor umbla dupa easnicie cat e veacul;
ba ea la vocea i cererea patriei gata vor
36
www.dacoromanica.ro
 fi a se scopi i indemna pe toti Evreii th.
acest pas sublirn, menit a rezolva infine
spinoasa chestie israelitd.
Ziarul Poporul" din 25 Sept_ 1890, publich
randurile acestea:
In IdgAturrt cu devasMrile dela Botosani:
scriitorul N. Basarabescu:
Aratati-v6 la ivealá, dragii fii ai Pa-
triei. Muma voastrà strivit5. si nesocotiri.
de jidovi và binecuvânteaz1".
Jidovii au chtrà natiunea romfufa o all-
tudine seine*, provocatoare. Deci ei insusI
cautà sà li se sparga, capetele. Fie insà
smeriti, caute sä dea probe pipilite si in-
destuldtoare despre dorinta lor de a se
asimila cu natiunea stdpanitoare a pa'man-
tului ce au invadat i atunci fie incredintati
Ca nimeni nu le va rnai fi contra, ci toti
românii pentru."
In altà ordine de idei, ziarul Democratul",
din 4 Octombrie 1890, scrie:
Deputatul C. C. Dobrescu din parlidul
lui Ion C. Brdtianu, declarà la intrunirea
lib er aril or :
Junimistii nu sunt nationali, ei sunt a-
micii jidanilor; d. Iorgu Radu de la Suceava
ne Mcea inteo intrunire din Bucuresti ta-
37
www.dacoromanica.ro
 bloul viu al Moldovei de coplesirea ale-
inentului roman de catre evrei, earl sunt un
pericol national, sustinut de jun imisti, ce,
au decorat pe bancherul evreu Weisengriln.
cu Steaua Romaniei si au ales la Ramnieu-
Sdrat pe ovreiul Iancu Friedman de de-
putat.
In chestia israelita numai liberalii an
lucrat cu patriotism si au inselat chiar
Europa lucrand intelepteste in aplicarea
tratatului dela Berlin. D. Carp a sustinut
formarea unei burghezii evreesti ea in Un-
garia i ca in Po Ionia, ce a dus la des-
membrarea ei.
In Romania jidanul junimist Rozin, sub-
prefectul concentratilor a comis miselia unei
rusini nationale cu extradarea unui refugiat
'politic rus pe bani. Trebuie dar niusa lupla
pe terenul nationalist.
Iar Vointa Tarii" din T. Severin, en data
de 28 Ianuarie 1891, scrie:
Balul Ligii pentru unitatea cullurala a
Romani lor din seara de 24 corent a avut
deplin succes.
A fost do semdaiat insa lipsa eomplecla
a persoanelor din clase sociale marcante
romane si a streinilor de nationalitate ei
religie.

38
www.dacoromanica.ro
 Dintre streini au fost numai d-nul Fisher,
Spiegel si Hauser, cari si-au exprimat ca-
tre membri comitetului multumiri etc.
Streinii 1iu sa mulga tara pe loale càile
dar nu stiu niciodata sa dovedeasca c tin
la Ora care le este ospitalierti pana la
exces. Nu ne plangem dc straini, caci ati-
ludinea lor desi necuviincioasa e,te fi-
reasca dar trebuie sa ne p1angem de multi
Romani earl n'au participat la acest hal etc.,

Totus, daca privim lucrurile prin perspectiva

anPor de dupà primul rilzboiu mondial L5mil
a dus isa tara romairasca, prina la 1916, un
train denin de invidiat. N'a fost viali, ci vis!
Un vis frumos, calm, mokom, filra soeuri §i
primejdii iremediabile. Au fost vremurile blân-
du'ui, minunatului, generosului antisemitism pa-
Iriarbal. E adevarat ea la Iasi uncle a fost
ucis de eurand un student in fiece Duminica
nildejdea neamului", in frunte en seful culturii
iemie Cuza, ajusta pulin obloanele i eapatana
lui Smil. E adevarat ea guvernele veneau me-
reu en o noua masura anLiscmitii i smulgeau
evreului Inca o fii'ârni din singurul sau drept
de a fi negustor. E adevaral ca din cand in eand
elite un Smil sati cativa Smili deodata eran in-
necali in Duni-ire su Dambovita. F adevarat
ca din cand in cand se dadea roc lemplelor,
sinagogilor, locuintelor evreesti. E adevaral cii

39
www.dacoromanica.ro
in virtutea legii scelerate" mereu atti evrei
erau aruncati peste granita. E adevarat ca in
anii 1899-1900 Smilii dati prada mizeriei,
prin legile restrictiVe cu privire la exerciliul
comertului ambulant si al meseriilor si-au
luat runica in cap si au pornit-o pe jos pe
jos fiindea n'aveau nici banii de drum spre
alte tinuturi mai primitoare. E adevarat ea in
1907 oligarhia s'a sträduit sa canalizeze re-
volta taranilor numai inspre neamul lui 15mil
si ca primele victime ale izbucnirii lui Ion, tot
Smil le-a dat la P. Iloaiei, la Tg. Frumos, la
Pascani. Toate astea i multe allele, nenu-
marate sunt adevarate. Totus, a foA aliceva!
Constiinta neamului Inca n'a fost, pe semne,
suficient de treaza. Rejatiile dintre Ion si mit
erau allele. Ion veneA de Purim in casa lui
Smil i 5mi1 venea de Criciun, In casa lui
Ion. In tren, i5rnil, ii putea pune, in_ vain) lui
Ion. talesul, ca sa-si faca rugaciunea, fard ca
pe Ion sa-1 treacil fiorii natiei prin degele. Era
bine pe atunci. Bine de tot! Cand 5-mil a por-
nit-o in 1899, pe jos, in spre Hamburg, lon,
cu lacrimi in oehi, i-a ieit inainte si i-a dat
paine i vin i mancare ca sii aiba in Arum!
Cand gluma cu 5mil a inceput sa se ingroase
si cand numarul 5inililor ce se indreplau spre
granita crestea pe zi ce trace mai mull rc-
gele Carol I. trimis pe P. P. Carp dura
1-a
ei ea sa-i convinga sii rimand in tara! Land
40

www.dacoromanica.ro
Iosif Naniescu, mitropolitul Moldovei, a murit,
toatrt populatia evreeasca a Iai1or care
11 respecta ra pe un sfânt pentru marea sa
omenie in care cuprindca i pe evrei i pe
crestini la un loc a defilat in fata cosciugului
su deschis, ca sa-1 mai vadrt odata. Gaud :-e
organizau in scoli serbärile de fine de an, elevii
evrei veneau, ca i românii, imbracati in cos-
tume nationale rorminesti si nu se supdra 0. nu
rildea nimeni de ei. Nici mrtéar atunci and se
oferea un mi1 sà spuna Tatal Nostru'; la in-
ceputul orei 11taia, in clash', profesorul nu se
impotrivea intotdeauna. Era bine, bine de tot
pe vrernurile acelea! Nu?
Desigur ca nu! Fiindcrt tare era proA! Dacrt
tatrd lui 'Smut, Srnil cel bàtrân, s'ar scum din
mormiint, ar avea de povestit zile i nopli ce a
avuL ei de suferit pcmti ce a izbutit sa-§i dea
sufletul! Ce se chema pentru un 1$mil sà incerce
sa urmeze liceul! Sà faca serviciul militar! Sa
vrea sa se stabileasca la arà S aiba Loath
ziva de-aface cu fiscul, cu politia, cu primaria,
cu serviciul saniLar! Sä vrea sa se incetateneasca!
SA se incetateneascd! Iata un capitol care
bate cele mai reci pogromuri din lume. Pentru
a obtine indigenatul, 1Smil trebuia sl-si asigure
mai inttstiu averea tuturor Rotschildzilor. evrei
si crestini de pe fata parantului. Un indignat
until singur renta unui senator mai mutt
decilt cea mai manoasä mosie. Cererea dd 111ce-

www.dacoromanica.ro 41
tatenire incredinlata de $mil unui om de mare
autorilate politica., era pusi mereu hi ordinea
zi!ei limp de un am doi, trel, zece. doeizeci,
treizeci, adica Maki vreme cal $mil mai avea
putere sa creadti in Dumnezeu si sa contribue
la bunul traiu al proleclorului sau. Polilicianul
roman facea i aici o dubla isprava patriotic*
nu lasa pe $mil sti pupe indigenatul §i-i lua in
schimb toi go1oganii pe care II avea in buzu-
nare. Trebuia sa fie prea slab de Inger pro-
teclorul sau prea inleresat in imptimantenirea
SlTlilulUi sau, ca s5. ia in serios chesliunea.
Astfel, se poveslesle despre Dirnitrie Sturza, zi
,.degetul magnetic", sef al parlidului national-
liberal, celebru penlru sgarcenia sa, ct ha in-
cetatenit pe jidovul salii de casti, numai peniru
ca i5rniu1 acesta izbutise s1 dea de un Mdarau
ctiruia sa-i bage pe gat i inca pe un pret
gras o canna veche i stricaLti, de-a conului
Mitità. Conu Mitià, fericit, a ras si 1-a inertia-
.1cnit pe prea vrednicul $mil. Dar a ras i $mil.
Fiindcil a fost si el ceea ce vedea ci !Ault toll:
smecher. De fapt, nalaraul nu era un musleriu
autenlic,ci doar un interpus de al stim Banii pen-
tru carula ii daduse chiar $mil. Dar conu Mil4a
nu trebuia sà afle nimic. Bun psiholog, ,5mit
vroia sti dea boerului iluzia ca a inselal pe un
prost. Asa, afacerea avea un gust mull mai
picant.
Cum, insa, asemenea cazuri de vrednicie orau
42
www.dacoromanica.ro
rare rare erau i cazurile de ineetatenire. Iii-
digenatul a fost una din cele mai caracteristice
operalii de jaf la care a lost supus Smil dea-
lungul istoriei oligarhiei romane. In placinta a-
ceasta a indigenatului, misitii nationalitatii ro-
mane bilgau condimente'e cele rnai picanle ce
se puteau gazd in bucataria politicianismului au-
lohlon: i pertul i mecheria i chiulul si
bineinteles si propaganda antisemita. Fara
propaganda anlisemita nici nu se pulea. 0 micA
mostra,desprinsa din literatura parlamentarI a
indigenatelor, ne poate da o imagine leitul de
concludenta asupra nivelului moral si intelectual
al discutiilor in jurul pretentiilor cate unui Sind
de a deveni cetatean roman.
In ziva de 25 Ianuarie a91_, in cursul unei
sedinte a Senatului, ,se pune la vot indigonatul
anui Smil oarecare. Senatorul Hariton Racotta
core cuvantul si spune:-
0 A ajungem, d-lor, sI vedem numai
straini pe locurile astea arata bilneile de
senatori . Crislos a spus sa 1111 luam painea
din gura fiilor i s'o dam cainilor. Eu
fiindca imi iubesc tara nu vreau s'o las
pc mana lacustelor. (Mare ilarilate, toti se-
natorii fac haz .

ToMs. nu este exclus ca acelas senator care

avea grija sa faca agitatie antisemila numai pen-
tru ca un Smil indraznesle sa ceara cetat.enia
romana sa ft fost el insusi exploatatorul mi-
43
www.dacoromanica.ro
nei de aur a macar unuia sau doua indigenate.
Se intelege de la sine ca paralet cu i$mil-in-
dividul, se straduia s. obtina Incelatenirea si
cole_tivitateaiSmil. $i cu cat $mil-colectivitate
vroia mai mult, cu atat oligarhia vroia mai pu-
tin. In 1878, guvernul roman a fos( angajat, la
conferinta de pace de la Berlin, sti dea drepturi
evreilor. Bineinteles cà guvernul roman s'a gra--
bit sa facá ceea ce-i dicta conceptia sa politicA:
a lost smechex, a tras chiulul Europei - cum
o mtirturisea cu atata mândrie deputalul C. C.
Dobrescu, cilat mai sus si a incasat 0 sper-
.tul respectiv.
Dar cAte nu s'au scris si nu s'ar md putea
scrip despre vremuri'e acclea de celatenie fara
cetAtenie. despre faimosul articol-fantoml ho-
lezat articolul 7 si despre alâtea si atdtea
turcisme i bizaniinisme abatute peste capul
lui 1Smil I-ul, takil actualului 5rnil care, in
ciuda luplei sale titanice cu Wale gentile si Lori
nasturii de arama din tar* si in citula faptului
crt nu', i s'au dat drepturi a putut sä moara Ina-
lute de 1916 de batranete, in pal si mu casapit
pc drumurile Transnistriei.
Fiind(A, adevarata istorie a nenorocirilor lui
IStur incepe abia din clipa in care-i s'a acorclat
celatenia.

44
www.dacoromanica.ro
 Primul capitol al acestei tragice intamplari a
incelatenirilor trebue inscris N data de 15
August 1916, rand Romania a intrat in raz-
bon impOlriva Germaniei alMuri de Rusia
tarista i de democratii'e franceza, engleza §i
ilajana. Ca si la 1877 si 1913, evreii au lost
chemati sa-si faca datoria catre tara. 5i desi
lipsiti de drepturi -- an raspuns toti 5milii pana
la umil. 5milii au parLicipat la r:1,'rzboiu in pro-
portie ega'a cu romanii. Nici maear cu unlit la
mie mai putin. 5i Ta incheerea razborulni s'a
puLut constata ca numarul dezertorilor evrei nu
numai ca n'a lost mai mare decal numarul
dezertori'or romani, dar n'a lost nici macar
egal. Ci cu mull mai reAus. Cal despre trada-
torii evrei r5miji. nu s'au putut lauda cut nLi
unui. DacA un singur 5mil ar fi indraznil sa
trAdeze ar fi zburat in aer to[i pistruii ce-
45
www.dacoromanica.ro
 lorlalti 300.000 de evrei. Evreii, insa, n'au tra-
dat. Evreii n'au dat nici un Verzea, nici un
Sturza, nici un colonel Crainiceanu, care sà fi
vandut tara nernti'or. Smil se putea Lauda, insa,
cu altceva: a dat eroi. Fara drepturi, farl sa
se bucure in nici un fel de ocrotirea legilor
Orli, supus la tot pasul bunului plac al oricui.
15 milii au dat un numar impresionant de eroi.
De ce oare Smi n'au dat decal un numar
de dezertori foarte redus, deco n'au avut nici
macar un tradillor si de ce s'au luptat atilt de
bine pe front? Au fost ei mai buni romani
decat romanii? Nu! Asia nu puteau fi: Dar au
lost romani mai exagerafi decal romiuIii. Si
exagerarea aceasta ii are originea nu in pa-
triotism, ci in frica. Un om care irepmr4 de
frier, nu poale fi patriot. Evreul, jidanit, inse-
lat, calcat in picioare, nu putea fi patriot Asa
ca atilt cei cari prctindeau evrei'or, tinuti sub
teroare antisemità, patriotism, cat i cei can
suslineau ca evreii, in ciuda teroarii sun( pa-
trioti erau sau nisle imbeci i, au nisle de-
magogi nerusinati, sau niste oameni de rea cre-
dinta. Adevarul e acesta:
Smil le-a facut pe toate de frica. De frica n'a
tradat,.de frica n'a dezerlal, de fricä a fcmt eron.
0 frica pc care n'o cunoaste i n'o poate inte-
lege nici o 'natie din lume: frica de raspund.,.re
fata de cei?alti membri ai colcctivitàtii careia-i
apartine. Srnil toleratul", Smil umilitul §i je-
46
www.dacoromanica.ro
fuitul ar fi avut eel putin aceleasi motive
ca si so'datul roman clezertor sd-si -tpere pielea
si si treaca la nemti. nemtii pc vrernea accia
erau cu lolul altii deedt dstia de astazi. Aeum
cateva decenii puleam afla, de pildri, ca guvernul
bavarez a respins cererea de incetatenire a unui
anume dr. Hentschel, rus de origine, cu domi-
ci:iul in Handschuhsheim, pentru motivul ed.
e agitator antisemit. Sau cd. imparatut Wil-
helm al II-lea a demis pe pastorul Stoecker, din
functia sa de predicator al Curtii Imperiale pen-
tru ca predica antisemitismul. Sau ert guvernul
dela Berlin a dat poruncrt autoritätilor sa arate
cea mai mare solicitudine evreilor fugiti din
Rusia dupà pogromurile din 1905. 51 aceslea
sunt fapte din ce:e mai márunte, luate la intam-
Ware. Germania de atunci era un centru de ci-
vilizatie spre care evreii, tinuti in ta.ap2ulica
§pertului, ar fi avut toate motivele sa priveasca
cu jind. Tolu§, $rnil n'a fácut-o. Si n'a facul-o
fiindca §tia ca pentru actul lui individual de
tradare, vor avea de plata intr'un fel sau altul,
toti 'Smith din tara spre deosebire de Ion
care pentru orice ar face, are de raspuns numai
el. DatoritA teroarii in care trdesc de veaeuri,
999 la mie din $mili au constiintamereu pre-
zenta a acestei responsabilitati fata de $milii
ceilalti. $i din pricina acestei constiinte, pAnd.
§i acei putini 5mili, a caror mandrie orneneasca
Inca n'a fost cu totul atrofiata de vesnica ne-

www.dacoromanica.ro 47
voie de a. se strecura pe lane]. ziduri, renunta
la orice acl de demnitate, sau razbunare si pre-
ferd sti se sufoce lute() lasitate fortata, numai
ca sh nu atraga vreo nenorocire asupra intregei
colectivitati evreesli. Deaceea evieii, intre a fi
lradalori sau eroi, au ales, de fried, drumul
eroismului de care erau siguri r slapani-
rea nu va face responsabil pe nici un all $mil.
$i nu s'au inselat de loc. Fiincica, in limp ce
Smil lupta pe front, guvernul roman, desi
aIat cu democratiile engleza, franceza si italianà
n'a sovait o clipa sti deslantuie cea mai aprigti
prigoana antisemita.
Din primul ceas al mobilizarii, guvernul a
ordonat sa nu se mai faca uz de alta limba.
decal cea romana. Ca intotdeauna, insa, an-
toritài1e au inteles ca interdictia aceasta pri-
veste exclusiv .pe evrei i in consecinta an
aplicat-o, nu ca o masura generald de siguranta,
justificata de starea de razboiu, ci ea o dispo-
zitie antisemila, pe care starea de razboiu re-
clamä sa fie aplicatä fara crutare. In rouse-
cinta, am putut vedea la Iasi Iasii in care
a fost ucis nu de mull un student cum apa-
ratul politienesc, de teamil sà nu-i sctipe vreun
jidan din mand, si-a luat ca auxiliari p cerce-
tasi copii de zece-cincisprezece ani a caror
sarcina era O. umble cal e ztha de mare pe
slrazi i sit denunte pe toti 5milii cari vorbesc
idis. 15i micii agenti de siguranta viitorii marl

48
www.dacoromanica.ro
luplAtori ai generatlei de la 22 si arhangbeli
Mihail si Gavril cari odatA cu laplele mamei
au supt si darn( de a adulmeca de !a 0 poisLA
pe $mil, s'au pus cu LoalUi seriozitalea preco-
citAtii Ion pogronste pe lucru. Si In caleva
zi'e, beciurile politiei si ale comenduirii icsene'
bcremeau de negustorimea arestatà pe temeiul de-
nunturilor acestor copii cà ar fi vorbiL icii. 51
'SmiuI de astAzi, a putut sà-1 vacth pe tat-Au,
Stull eel batriin, negustor de vazA pe Stefan cel
Mare sau LApusneanu, pus sit curete cu maincie
goale latrinile tificilor i scarlatinosilor. $i Smi-
lul nostru a mai putut sa vadd pe podul de
peste Bahluiu care leagA Podu-Rosu de strada
PaThlului cum ii se smulgea lui bunicu-srm
$mil, barba cu undita. Si a mai putuL s'o vadd
pc inti-sa, pe madam Smil cea cu o 1a de eopiii
dupa ditnsa, cum la coadA, la paine era zvAr-
lita afarA din randuri i injuratil: Mama ka, de
jidoavca! Las' et vin rusii i vrt aratI ei vonA,
tiirlanilor!" As la era marea nAdejde a lor: el
vin rusii lui Nicolae al II-lea, nu ca bahl
pc nemti, ci pe jidani. $i bAtranul 5niil, cand
se intillnea intr'o zi de Sabat cu un all Miran
Smil, nu-i mai spunea: a ghitn Sab As:- in idis
el, ca sä se conformeze dispozitiei guver-
nului murmura, tremturilnd de fried, pe roma-
neste: JaunA SilmbAtd!" Si oridpcftleori Smil
vedea de departe o fdptura in pantaloni scuqi,
se intreba cu groazA daca-i un copil sau Un

www.dacoromanica.ro 49
agent de politic si pentru onice eA en t win! a I e
socolea mai sandlos sti intre repecte in casd.
Trecem peste deceptia pc care au ivul-o cei
cari asleplau eu nerdbdane arma la rust Putia
dupd iiilrarea rusilor in tard a vend si revo-
lutia. Ce a fAcut guvernul roman? A cdzitl pe
ganduri? A ineepul sa se intrebe dacd nu an
fi cumva cazul sa-si mai revizttiasca pul in sis-
temul politic?
Dimpotrivd! Nu numai cd n'a cdzul pe gân-
duri, dar s'a apucat sd strangd si mai tare
surubul. Guvernul, ci sh se rdzbune pen tru ru-
sinea ce i-an fdcut-o soldatii armatei taniste,
si-a reviirsal toatd mania pe eine? Pe Smil!
Ca deobiceiu. Astfel, desi armata revoltnionard
rusd se mai afla in Moldova, guvernuf roman
a fAcut isprdvi cari, din clipa aceea, an ridi-
cat lara la rangul de cea mai anlisemili
fara din hnne. Davi revolutie guvernul ro-
man 1-a impuscal pe Max Wexler Da0 revo-
lutie guvernul roman a ratificat mdsunile Ina Le
de generalul Presan impolriva soldalii or evrci
de pe front. Dup.1 revolutie s'a petrecut cele-
brul caz al cdpitanului Iovin care a impuscat
in leun sant de la periferia Iasilor a I a-
silor in care a fost lids nu de mull un stu,dent
trei negustori evrei veniti de la Odess u si
un copil evren de 1042 ani, vinovat ca le-a
ardtat slrada pe care o caulau. E drept ed.
Marghiloman, seful guvernului din 1918, a ex-

50
www.dacoromanica.ro
clamat In fata Parlamentului ca-1 frig degetele
cand pune mana pe dosarul acestei afaceri. Dar
cu atat s'a ales ideea de justilie: cu exclamatia.
Fiindca de pedepsit n'a fait pedepsit nimeni
pentru crima aceasta, care n'avea nici m'acar
o scuza politica, asa cum nimeni n'a lost pe-
depsit nici pentru asasinarea lui Max Wexler,
nici pentru toate crimele de pe front asa cum
co ani inainte nimeni n'a fast pedopsit nici
pentru inecarea evreilor in Dunare si'n Dam-
bovita, nici pentru uciderea evreilor in diver-
sele pogromuri iesene, nici pentru devasrtrile
dirijate de studentii nationalisti ai marelui Ni-
colae Iorga si la fel de marelui Cuza in toli
anii de Willa la 1916.
Dar a trecut rzboiu1 i evreii asteptau
ca si hi 1878 sa fie incetateniti. $i au lost.
MI mai insisVim asupra incercarifor guvernu-
lui roman de a trage din capul locului
celor call la conferinta de pac,2 de la Versailles
au, holtirit acordarea cetateniei tuturor evreilor
aflatori in tara. Capitolul acesta ar merita o
atentie cu totul speciald. Fart e ca, in pofida
sir4duintei guvernului de a 1ip3i de drepturi pe
cei mai multi dintre 5mili .evreii s'au trezit,
cu chin cu vai, romani. 5mi1 nu mai 'era un
simplu tartan ci on cetatean egal cu ,,e1 mai
Ion dintre Ioni. Dar nici 1iniIe n'a mai avut
de alunci. Cum a capritat cetatenia, 5mil a in-
ceput sAji blesteme zilele. Ce si-a hiat el be-

51
www.dacoromanica.ro
leaua asta pe cap? se vdicdra Stull, muscamlu-si
degetele de ciudd. Cetatean mi-a trebuit. sfi fin?
Roman? Rudd en Decebal si cu Stefan cel Mare?
Dar Purimul? Uncle mai e Purimul p care-I
intindeam pe o lungime de trei zile si trei
nopti cu dealde Costica i Petrica? Dar 1a4Li1el
Pastile crestin pc care-I incepeum la Milropo-
lie 1i 1 slarseam la Perjoaia, tot cu CoLicfi
pi Petrica? Dar Craciunul i Sit. Vasile, undo
sunt? Unde-i buhaiul si capra i steaua si co-
vrigii din poezia carora p$mil se impartawa la
fel cu CosticA! Unde-i linistea aceea patriar-
hala turburata doar din Duminicrt in Duminird
de micile incilerdri dintre studenti" si so-
cialisti", din care numai 5mil esia scarmanat
olecuta! Unde-i linistea de odinioara! Linistea!
Dupà asta ducea dorul 5mil: dupd liniste. Si
tocmai linistea asta aveau grija sh i-o rapeased
acei cari nu se puteau resemna ca Smil este
om cu drepluri i cari, de indatti cc si-au pus
semnritura pe tratatul de la Versailles. s'au
apucal s adued la realitate pe 5mil. Cztm9 Prin
organizarea unei propagande care trebuia sa
atingd trei obieclive dinteo data: primul sa
bage in cap lui Ion ca drepturile de rare se
bucura Smtl au lost impulse Virii sie sila §i ea
lara nu ponte da jidanului nici milear libertalea
de a spune oi!"- fara sperl. Al doilen: sa-1 an-
lreneze pe Ion in predicile huliganice ale oli-
garhiei, incht s. uite de propriile sale revendi-
52

www.dacoromanica.ro
cari. $i al treilea: ca prin manifeslatiile anti-
semite ce inevitabil se vor produce in. urma a-
cestei propagande, sä se poatil arata strainrt-
tatii ca kira nu urea! Tara e impotriva inceta-
tenirii lui $mil.
$1 asa am putut vedea cum in Romania
Mare antisemita mai mare, asa cum e §i
logic, cleat Romania mica in fata situatiei
de fapt, nime\ni nu s'a ostenit sà demonstreze
romanului Ca este nedrept ca evreul care vor-
beste limba rornanti, care a fost soldat in ar-
mata rornand, ai carui copii frecventeazil scoala
romana, sa fie mereu socotit drept strain i cà
bine a facut guvernul ca i-a dat, insfarsit, drep-
turile cetatenesti. Nu! Nimeni i in orice. caz
nimeni dintre cei cari aveau un guvant in tre-
burile politice ale Orli, n'a tinut un asemcnea
limbaj, fiindcä nimeni nu s'a putut resemna ca
4$mil sa aiba drept de vot, $rnil sa fie avocat,
inginer, functionar de stat, magistral etc.
1$i resemnarea devenea cu atat mai grea pev
tru oligarhie, cu cat aceasta Ii dadea seama ca
odata cu emanciparea lui $mil,ii scapa din maim
un element de nepretuit pentru interesele ei de
clasa exploataloare, in goana permanenta dupa
diversiuni. Munca, insti, nu mai era Wit de
usoara ca pe vremuri. Asa cum emanciparea
a complicat viata lui $mil, Romania Mare cam-
plica viata oligarhici. Vecinhtatea unei Rush co-
immiste, alianta cu democratiile apusene, zdrun-

53
www.dacoromanica.ro
cinul rilzboiului care facea pe taran mai in-
draznet, ivirea unui nou concurent cti lozinci
democrate prin. intemeerea partidului national-
täranist, libertatile ce i le lua partidul social-
democrat, nu erau fapte pesle masura de im-
bucuratoare pentru vechea oligarhie. i colac
peste pupaza ne-a dat Dumnezeu 5i un Stull
roman neaos. Tehnice§te dar numai tehniceste
mai putem face ceva in graba: arestam intreg
partidul social-democrat in congres; seceram cu
mitraliera cati muncitori putem in Piata Tea-
trului; bagam pe comunistii inraiti la beciu ,0-1.
scoatem din circulatie! Toate sunt bune! Dar
acestea sunt simple paleative. Ion a facut ochi.
Ion vrea pamant. Ion vrea sa avem grip de
sanatatea lui. Pot aresta o sutti dc mii de co-
munisti. Dar nu pot aresta zece-dottavrezoce
rnilioane de Ioni. Cu ce le astup gura?
Cu r$mil! si-a raspuns oligarhia cum ii este
obiceiul. Cat se poate de bine. 15mil n'o ;A se
supere. Smil e bdiat bun. Trebue, deci, lucrat
repede i cu hotarare. Dar si cu multa bagare
de seama. Smil cetateanul este o realitate asu-
pra careia nimeni nu se mai poate--insela. Du-
rerea noaAra e peste masura de mare, (tar
asta este! Se core sã batem in Smil. Sa balem
ill Smil pana izbutim sa-i smulgem inapoi to tte
drepturile pana izbutim sà zapaeim asa
de rau pe Ion 'Meat sa nu mai slie pe eç lume
se arid. Si reducem, adica, la neant, situultau
54
www.dacoromanica.ro
si drepturile lui Stria t drepturile lui Ion --
prin despuierea evreilor de cetatenie.
Dar cum? Pur i simplu, prin ignorarea to-
Lori a legit de incetiltenire? E grett! Nu mai
suntem la 78 ci in 1919-19.20. E alFt lume.
sum peste omenire nil viint de demoiratie. $i
acestei democratii ii suntem datori si noi ceva.
Si dac5 facem festa jidanilor pe nepusä mas5,
mai e in stare s:11 se supere nu Said. de el
nu ne temem! ci democratia. Deaccea ziceam:
lrebue lucrat cu hotArdre, dar cu mulVt pru,-
dentrt. Atha' sti fini duWi cum ne este felul:
chiulangii dar §mecheri. S'o 1u1m cu bini-
§orul! Adicl aplictIm lui Sni1 emancipatul un
asemenea tratament 'hick s5. i 6.1 facA silt
si de libertate si de egalitale si de fraternitale
si de cornul st de lalesul mäsii!
Priq unlace, ne-am inteles: s5 ne grAbirn,
dor incetisor. Pan'l atunci, Insil, ce facem? Smil
are drept de vot. Si votul lui poale sa adil toc-
"mai in lolul advers. Sri. spunem, de pild.11, la
nationalliiranisti sau la averescani. Asa cum
si nationa1-t5rfini§tii sau averescanii ar putea
sa se teanyi ca votul lui 'Sind sà flU cadil in
lotul national-liberal. Acft e acit? Pe untie scoa-
tem cilmasa? Chestia e cu bucluc. Trebue diii-
tr'odatà si facem cloud lucruri cu total polriv-
nice: .0 lupteini impotriva dreptulvi lui ,titadl
de a vota i s c3erirn gratilie lui ;:mil ea srl
ne dea natal. Ei? Ia sä vedem!

55
www.dacoromanica.ro
 $i am vrtzul! Pentru ideologii chkdului. spee-
'mita i mecheriei, nimic nu poate fi prea greu.
Ca sd poatd lua piuitul tdranului i muneito-
rului si sa-i atarne lui $mil o tinichea de coadd,
oligarhia a gdsil o formula in care nerusinarea
ei rard margini se impdca de minune cu senli-
mentalismul i credulitatea lui $mil: a imbinal.
anlisemitismul de fond, cu un democratism de
forma. Ached a pornit lupta, o luptà sdibaticti,
necunosculd pand alunci in Romania ini-
potriva evreilor si in acelas timp, se spdla
pe maini i Ricea frumos la evrei. $i qvreii se
llisau in mod regulat pdcdliti. Deaceea, ne-a,
fost dat sä vedem cum in aceeas zi guvernul
organiza cu mama studentilor" Cate un pogrom
in eine 1ie ce colt al Orli iar aici, sub pre-
lextul vreunui interview, sau congres, sail co-
municat oficial Ricea declaratii de dragoste e-
vreilor. La Bucuresti se lansau prociamatii gu-
vernamentale in idis, iar in provincie se spArgea
exact. la aceeas ord capul celor cari vorbeau
idi§.
Si aceasta, fàrà intarziere de o c1ipi. Nici nu
s'a useat bine cerneala de pe tratalul de la Ver-
sailles i in uncle cazuri cu mult inainte, a-
died inca de la inceputul lui 1919 i evreii
au si inceput sa simtã efectele eliberarii lor
din robie. In Basarabia, de pildd, tiirguri si sate
evree.sti au fost rase de pe fata pdmantului.
Sub prelextul luptei impotriva comunislilor, e-
56
www.dacoromanica.ro
vreii erau acolo impuscati in proportie de unul
la zece sau unul la cinci. Diversi indivizi, en
sau filrä grade, operau ca in codru, lansau pro-
clamatii, inchideau, judecau, condamnau pe ji-
dani la moarte xi-i executau pe loc. 0 figurri.
reprezentativ6 a regimului, un anume Chitu-
lescu, comandant al trupelor din seclorul Se-
cureni-Bdrnova, inteo proclamatie lansard la 16
Ianuarie 1919, se adresa preotilor din districtul
Moldova-Naslewka precum urmcazA:
Nu va' infrei(iti Cu evreii si ap4ra1i Wilda
cruce. Cand dusmanii au vrul s e s1rrcour.,3
ca lupii in inima sfintei Basarabii, irupele noa-
sire crqline romeine au prflvalit iii Nistru pe
lofi aceVi dumani".
Dusmanii" erau evreii ucrainieni cari fugeau
de bandele tui Mahno sau Petliura. Si pe a5:esti
dusmani" viteazul cripitan Chitulescu se Rinda
ea trupele romane-crestine i-au inecat in Nistru.
Ce pedeapsA s'a aplicat acestui capitan care a-
junsese teroarea Basarabiei? Aceeas pedeapsA
aplicatã tuturor celor cari ucideau si jeTuiau pc
evrei: avansarea.
Dar crimele i instigatiile la crime nu se li-
milan numai la Basarabia ci s'au intins peste
tara intreagA. In Martie 1919 practica aruncrt-
rilor din trenuri atinsese in Moldova cifre-
record. De torturile i bAtilile de jo lo care
erau supusi rilillorii evrei moldoveni, nu mai
vorbim. Nici de abuzurile' i jafurile din Ardeal

57
www.dacoromanica.ro
si Bucovina. Dar aici, in Capita la tdrii, "in Bu-
curesti, se ltifaiau pe toate zidurile si in -Wale
instituii1e si ill toate localurite publ ice acele
neuitate placarde incendiare in care se a trd-
gea atentia lui Ion asupra Besliilor
Bestiile rosii" erau bolsevicii cari conduceau,
dupd ate ardtau autorii placardelor, LTniunea
Sovieticd. 5i bineinteles, Bestiile rOi" emu
munai evrei cu nasuri coroiate, cu urechi cli-
paugt, cn pdrul cret, cu buze groase, en num e
de 5loim si de Itic si de Avrum, insfar?it, cu
toate argumentele antislOimiste cari preve deau
Inca de pe atunci regimul de. exterm inure a
evreilor, de rnai tarziu. 5i aceste Bcstii Rosir
n'au fost o simpld aparitie epizodicà. Ci un fel
de jurual de perete care se reinoia in chip
stdruitor, mereu cu alte portrete i alle n um iri,
pentru ea Ion sd stie Oath' pentru lotdeauna
eine sunt acei can II invatd sit ceard pdtmlnt:
niste Soirni imputiti, cu nasuri coroiate si ochi
bulbucati.
Dar, in marea sa impacienta, guvernul IIU se
ferea s5 dea din and si ate un sprij in ofiSal
propagandei antisemite. Astfel, Biroul pre:,ei
de pe hingd prezizlentia de consiliu p9hIiril in
ziva de 10 Marlie 1919 tin comunical prin care
anunt5:
La clubul social democrat a avul bc Yineri
8 cr. intrunirea sdpInmilnald anuntald a gru -
pului studentesc. Au luat parte staidentii : Ro5u

58 ,

www.dacoromanica.ro
tiosenherg, Grill, Iosepovici, Vex ler, Schwartz,
Nuham, Iic zic Burah si ca(iva liceeni".
Nici macar regele Ferdinand I nu era scutit
de propaganda aceasta. La deschiderea con-
gresului medical din tara, in 15 Julie 1919, pu-
blicul s'a apucat sa strige in prezenta suvera-
nului: Jos jidanii!" Si nu s'a in tamplat nimic.
15i dupti o asemenea monlare in care nu s'au
precuretit nici banii, nici falcile evreilor, de-
sigur ri fiecare om cu dragoste de neam se
grabea sä fie de acord cà, inteadevar, Sinn nu
sc cade sä lie ceatean roman. Tita Pavelescu,
de pildd, stapana Focsanilor, decreteaza ca fie-
care jidan lrebue si-i prezinte ei certificate ea'
n'a ucis, n'a fural, n'a avut nici un soh] de
condamnare, n'a spionat, n'a tradat, n'a de-
zertat etc., etc. Secretarul scolii comerciale su-
perioare din Bucuresti alunga in millocul aruulni
de la cursuri pe elevii evrei: De maine incolo,
tipa el, orice jidan care n'a. achital laxa de 500
de lei sà nu mai indrazneasca sa calce pragul
scolii". Un oarecare Frenkel de la Iasi vrea sä
depurul la Banca NaTionala cateva sute de mu
de lei dar casierul refuzd sa primeasci_ banii
Iiindca deponentul nu-i poale presenta dovado
ca' e cetatean roman. Cel mai sincer, cel mai
curajos dintre toti deceptionatii, pare sa fie un
comisar Marcus de la Iasi, care intr'o ii. rand
se facea coada la peste in Piata Sft. Spiriaon,
a despartit pe evrei de romani: Mai intaiu, a
59

www.dacoromanica.ro
 botarit el, sä capete pesle românii. $i lar ra-
mane, o sä se dea i. jidanilor. Ati vrut drepluri?
Asa cum va vorn da peste, asa o ä aveti si
drepturi!"
Asernenea intamplari .marunie se petreceau
cu miile pe intreg intinsul tarii in anul de pace
si emancipare 1919.
Cat despre prqpaganda prin scris, ea mi se
Elsa mai prejos. Din primele zile de dup& raz-
bniu pana in 1922, adica in epoca aceea scurta
in care efectele intrarii evreilor in viata poli-
tica si sociala a tarii rn puteau fi Inca vazute,
intreaga literatura politic& si beletristica it In-
vdta pe Ion cà un Smil roman e o rusine pentru
patrie i neam. De ce? Fiindca $mil nu e numai
perciunat i pistruiat i mananca kighile" si
pute a usturoiu si are o balabustd gra,& i aca-
pareaza comertul si meseriile adicl asa cum
1-am cunoscut cu totii pada: in 1916 dar in
timpul razboiului 5miI s'a dovedit a fi si las
si dezertor i spion si tradator si cate si mai
Cale. 0 'serie de zeci i zeci de foi i fituici, in-
cepand cu Patria" de la Sibiu si sfarsind cu
Cuvantul Olteniei" de la traiova sau Severin,
nu faceau deck sá debiteze toata doctrina an-
tisemità i anticomunista a oligarhiei. Iar la
proza aceasta furibunda i netesalata se asocia
productia literarä a lui Const. Bacalbasa, Gane,
Ionel Teodoreanu, Arhibald, capitan Bagulescu
60
www.dacoromanica.ro
si a atAlor alti gardieni ai clasei privilegiate
care continua srt-1 inane pe Ion impotriva lui
Crl si1-1 facit s uiLe de toate fiSgacttiielilc
cu care i s'a Iiflpnial capul in limput rIzbonihui.
Literatura aceasta a ucat une rol important
In cultura huliganicrt a tineretului. Panii H rtiz-
boiu, aasa cititoare romaneasa era foarte re-
dus.a. Rrtzboiul, insti., din pricina fOmantirilor
si a curiozitritii starnite de nesiguranta a tre-
zil Un oarecare interes pentru lectura eel putin
a ziarelor. Evident an foile acelea.. utiLorul
tot nu gasea deal literatura guvernului. Esen-
tialul, insA, era cit numArul celor cari se sim-
teau atrasi de cuvantul imprimat incepuse sit
creasa. Astfel, tineretul scolar i Ludente3c
din 1918-1919, constituia de fapt prima. ge-
neratie mai masiva de cetitori. Cum, insti, scoala
§iuniversitalea nu erau deal focare de culturd
antismilista tineretul acesta a fost, necesar-
mente, cetitor aproape exclusiv de ziare i arti
antisemite, in care i se repela in fraze meste-
sugite cu mai mare sau mai mia pricepere,
tot ce a auzit de acasrt din gura pqrintilor, lot
ce a auzit la scoalA din gura profesorilor, Lot
ce a auzil in timpul ritzboiului, and a Cost san
nu cercetas, din gura intregii lumi care se ocapa
de educatia sa.
1Si sub auspiciile acestea inaugurat Smil
cariera de om liber si in almosfera aceasta a
61
www.dacoromanica.ro
fost el obligat sa-si consume fericirea de a pU-
tea intra pe poarta mare a emanciparE, Iii ran-
dul acclora cari-i pregaleau numai la o dis-
LIMA de trei ani de la incetatenire o mica stir-
prizii: generatia de la 22.

62
www.dacoromanica.ro
 Din eine era conslituità generatia de la 22?
Am arMat-o mai sus: in buna' parte din cerco-
lafii Cul, in limpid rcizboiului, au dat sprijin
sa" puna pe cal mai- rnul(i ini1i s sp9b,
kerinete. Bineinteles, acestora ii s'au alatural
multi Atli mai putin cercetasi dar la fel de
cinstit crescuti de parintii lor in oroarea de carte
si de jupiln Itic.
Dar ce a fost generatia de la 22?
0 chestie de cadavre.
Fireste, tot evreesti. Dupti versiunile puse in
circulatie in anul 1922 de regisori studentii
Facultatii de Medicinl de la Cluj ar fi bagat de
seama cà in sala de disectie nu sunt cadavre
evreesti. Studentii evrei Ii fac cursurile de ais-
sc Ole numai pe cadavre romanesli. A lost o
panica teribila. Primejdia era mare! Pentru
eine? Desigur pentru cadavre!
63
www.dacoromanica.ro
 Nu! Pentru natie. Asa cd, Smil, on ìi aduce
cadavrele lui pentru disectie ori natia 11 Ta
Invàta minte ce se cheaniti emancipare. Smil,
fär:11 srt scoatà o vorb5, cum ii este lai obiceiul
cand i se vorbesle de natie"
rnusel
*
s'a (his fru-
acassii-§i fact' rost de cadavre circum-
cise. Dar piina sà apuce sá moarà un jidan ne-
reclamat de familie toatil natia'' universi-
Lath' era in picioare. Cereau cadavre evreesti
pentru disectie nu numai studentii mcthciniti
§i nu numai medicinistii de la Cluj ci ii
studentii din tara intreagil si de la loaie facul-
tàtile de rnedicinti i medicinti velerinarà si
studentii de la toatc facultAtile de drept i Mere
§i filozofie i fizico-chirnice i teologie si far-
macie. $i mai cereau cadavre evree,;ti pentru
disectie i Scolile normale si Academia d" co-
mert si Scoala de poduri i. sosele i Seminariite,
teologic i Scolile de agronomie i Ateneélá
populare §i rattle pentru adulti i liceele de
Meti si fete si gimnaziile §i scolile de menaj
0. modistele i croitoresele i jandarmii i po-
litia i siguranta Statului insfArsit, multi, multi
de tot, sute de mu i milioane de cetriteni, ce-
reau cadavre evrcesti pentru disectie. Si atuaci,
sà fim cinstiti: putea Smil care de la intre-
girea ldrii nu numilra decal. 800.000 de suflele
sA furnizeze cel putin 2-3 milioane cadavre
evreesti pentru cel putin 2-3 milioane de stu-
denti" cari frecventau cu atata indhrjire Far

64

www.dacoromanica.ro
cullatea de Medicina Nationala? Dacil studentii"
natiei ar fi acceplat sd-si impartä cadavreie
aceslea intre ei cum or putea si sa-si ti lual
fiecare câte o bucatica, mai treaca-mearga! Dar
studentii" re,pingeau cu indignare icteea im-
partirii. Asa cum s'a i vazut rnai tarziu, fie-
care student" in parte vroia sa-si aiba cada-
davrul lui evreesc. Or, Smil s'a aratat cu totul
neputincios sti facil fatä alator cereri. ,,Natia",
insa a interpretat neputinta lui Smil drept un
categoric aet de rea vointa fata de nevoile Orli
i de aci supararea. Demonstratii anlisemite
pe strazi, maniteste, ziare, pietre, geamuri sparte,
jos jidanii dar mai ales opera de curatire
a Universitatii romane de toti paduchiosii de la
drept, Mere, farmacie, fizico-chimice, medicina
etc. etc.
Ce a suferil studentul $mil, cu incepere din
luna Decembrie 1922, in Universitati -- nu sP
poate uita Cu una cu doua. Evollutia po' scara
nationalismului integral se fäcea cu 0 viteza.
ametiloare. Dela chestiunea cadavrelor s'a lrecut
hi numerus clausus i numerius pi-oportionalis
ca sa se facii imediat un salt la numeru nulltus.
Iar pentru a-i da lui 5mil o talmacire exacta in
romaneste a acestor termeni savanti desprin§i
din vocabularul strabunilor daco-romani, stu-
den tit, ajutali de .,studenti", 1-au dat cu capul
de pereti, 1-au alungat de la cursuri si de la
examene i 1-au fugarit atata, pânà ce 5mil a

65

www.dacoromanica.ro
inteles eh intre dreptul de a invata in scoala
romanl i numerus clausus, sau proportionalis,
el opteaza, in interesul falcilor sale pentru
numerus nullus.
guvernul? Ce facea guvernul in timpul a-
cestei lupte pentru cadavre evreesti? Guvernul
se sprtla pe mAini, &idea comunicate crt va lua
masuri impotriva turburatorilor ordinii publice,
organiza chiar demonstratii sludentesti impo-
lriva sa insusi i asigura pe evrei in idis el
intre Sind si Ion nu-i diferenta nici- mlcar de
un cadavru. Toti suntem frati. Numai c5, dupl
ce vunea toate acesiea, guvernul mai avea grijI
sà aducl vorba in declaratiile sale candide. doar
asa, ca sà spun5. ceva despre mizeria in care
traeste studentul roman i despre intentia stl-
panirii de a ameliora situatia aceasta.
Mizeria studentului! IatI un subject gras pen-
tru politicienui diversionisti i presa patrior-
tarda. Ani de zile s'a exploatat mizeria aceata
a studentului, ani de zile s'a flcut un nerusinat
exhibitionism al ,sarlciei in care studentul ro-
man era silit sa traiased, flra, ca nici unul din
guvernele oligarhiee, aceleasi earl &eau tot-
deauna fonduri nelimitate pentru in tretinerea
legiunilor nenumarate de agenti de politic, si
facl un eforl cat de mic pen tilt a-i
situatia. Recunosteau guvernele crt ceva lrebue
intreprins, dar in loc sa reduet din fomlurile
Ordinei Publice pentru a putea asigura tinerilor
66
www.dacoromanica.ro
earl vroiau sa. invete, un ctimin i o bucata ck
painc, se foloseau de foamea studentilor pentru
a o transforma hiteo tribuna demagogica. A fa-
cia ceva practic guvernul pentru a asigura Ira-
iul studentilor? Nu! In schimb a lasat ca Lint-
versul" sà organizeze acel speclacol de balciu
al listei de subscriptie pentru un camin sluden-
tesc.
Dece Wale acestea? Si ce legatura avea che-i-
tiunea cadavrelor, cu saracia sludentimii romane
§i cu schilodirea i alungarea din universitati
a studentimii evreesti? Dach vrem desigur
ea niciuna. Evident Ca istoria cadavrelor era
un pretext. Evident à sardcia studentimii ro-
mane n'avea legatura nici cu cadavrele, nici
cu sludentii evrei. Dar legatura, oricat de arti-
ficiala ar parea, nu era lipsita de o anumiLa
logica. Oligarhia, pomenind in toiul agiiaiilor
studentesti antisemite de saracia studentimii ro-
mAne, vroia sit scoatä in evidenta deosebirea
dintre starea economica a studentimii romdne
si cea a studentimii evreesti, pentru a starni
revolta romanilor. Iar dacd in acelas timp nu
misca nici macar degetul cel mic ca sa ajute
pe studenti i Elsa pe cate tin nene al. presei
nationaliste" sa organizeze subscrippi in fo-
losul unui camin studentese, o facea' pentru a
arata ca I Statul este sarac. In fond, insa, oli-
garhia trägea si de aici foloase: lascindu-i pc
studenti sà moara de foame, Ii putea folosi mai

fi7
www.dacoromanica.ro
115or pentru treburile ei necUrate. Pe deoparte
loarnea, iar pe de alta educatia antiscrnild, farea
din studenti cele mai aprige unelte ale propriei
lor sclavii. Foamea silea pe multi dintre studenti
sil ajungd exact acolo unde-i impingeau boerii:
sti acceple ajutorul oligarhiei, nu ca sludenti,
ci ca agenti de sigurantd. Procesul din 1938 al
lui Corneliu Codreanu si al legionarilor sdi a
dus la desvhluirea unor fapte uluitoare. Toll
marlorii studenti s'au dovedit a fi agenli de
politie.
Din acel an 1922, propaganda antisernitd nu
se mai multumea numai cu un ,Smil care pule
a usturoiu, care otrdveste cu rachiul lui pe Ion,
care acapareazd comertul, care e trtidator 5i
care nu da deslule cadavre pentru liseclie, ci
a inceput sa agile imaginea unui i5mil care nea-
pareazd profesiile libere 5i care din pricina asla
aruncd pe drumuri atatia romani neaosi. Deabia
au trecut trei ani de la emancipare, deabia au
inceput sd (lea evreii prima generatie de stu-
denti i iatd! Au 5i acaparat toate locurile
de medici, avocati, ingineri, profesori, arhit,cti
elc., si au si adus la 3apd de lernn pe atatia
rornani. In tara care duce o lipsd acut a. de me-
dici, de ingincti, de profesori, aportul profesio-
nistilor evrei, in loc sd bucure, supara grozav
pe Ion, care, lucrat de propaganda diversio-
nistd, nu-si dadea seama cà dacd lupld impo-
triva medicului, profesorului, farmacistiul4i, in-
68
www.dacoromanica.ro
ginerului eVreu, tot ai lui vOr thuiri du zile din
pricina lipsci de inedici; lot ai lui vor continua
sä bajbae in intuneric, din pricina lipsei de
profesori; tot ai lui vor ii 1ipsii paml si de clu-
caturile" si alifiile acelca cu can ii vincteca
toale bolile, din pricina lipsei de farmacii. Ion
nu putea vedea toate astea, fiindca bocrii Ii
bagau in ochi usturoiul kti i$mil, prin oficiul
martirilor neamului cad erau atat de fla-
manzi, incat in asteptarea friplurii de Smil, se.
mancau intre ei. Si de unde pana la rrtzboiu,
in afara de alb" si rosu" nu exista nici un
partici huliganic autonom A. C. Cuza fiind
simpla femee la toate dupa rdzboiu ne-am
lrezit nu numai cu un partid euzist sprijinit
zdravan de oligarhie, dar i cu un partid nou
ale carui inceputuri promiteau [aril zile nest-fills
Op Nese le si al earui sef, Corneliu Codreanu, nu
prea parea pornit pe comprornisuri cu fostul
sàu maestru Cuza.
Din prima clipa a aparitiei sale, Corny liu Co-
dreanu a fost consacrat erou national: a ucis.
Numai ca a calcat en stangul: a ucis un romAn.
.Si Nita la starsitul vietii sale 1-a urrnarit ghi-
nionul: el si oamenii sài au ucis numai romani.
Pentru ca in cele din urrna, sa fie ucis Lt ran.-
dul sau tot de un roman. Totus, alat el cal si
eeilalti, luptau numai pentru cadavre evreesti.
Dupd cea dintaiu crima, insa, Corneliu Co-
dreanu se asezase dinteodata in fruntea glo-
69
www.dacoromanica.ro
riilor rieaniului. Cum fa§ii nit era tin loc pricinic
pefilru judecarea lui lour Mantluitor al natiei
a lost transportat tocmai la celalall, cap5I. al
-Orli, la T. Severin. Chipurile, ca O. fie judeeat
in liniste, de calre un tribunal obiectiv. De pc
atunci, Insä, oligarhia avea destule motive ssa-si
mAnance degelele: Golemul diversionkt pe care
ea il constroise bucath cu bucatà, incepea sA
zburde. Inchisoarea lui Corneliu Codreanu la
T. Severin devenise un Joe de remlez-vous al
natiei. Gine vrei si eine nu vrei, de indifet cut
ce sex, vrasta §i stare sociald, a tinut sA-si de-
punä prinosul de admiratie la picioarele celui
peste care A-toate-FAcatorul si-a coborât harul
si 1-a invrednicit sA poata dobori, cu istetimea,
cu vitejia, cu puritatea sa sufleteascA si pulintel
cu revolvertil pe infricosätorul dusman al re-
nasterii neamului, Manciu, prefectul de politic,
al Iasilor. Toale covoarele, florile, si prAjiturite
targului luarA drumul inchisorii Lui ea sa-i
mai infrumuseteze §i. sä-i mai indulceasei mar-
tirajul. Fiecare era ahtiat dupà o privire a Lui,
dupA o strangere de manh a Lui, dupA o vorb
a Lui. 1Si. El, bland si generos, asistat in dreapta
de Arhanghelul Gavril si Iii stanga de arhan-
ghelul Mihail, decretati pentru cauzA mari an-
tiserniti, isi risipea zambetele sale luminoase
si promitAtoare.
Dar dacd inchisoarea lui Corneliu Codreanu
a fost un ireziskibi1 centru de atractie pentru
70
www.dacoromanica.ro
severineni, procesul lui Corneliu Codreanu a
lost. pentru ei ea si pentru intreaga suflare
antismilistd din tara o zi de sarbatoare na-
tionald. Sentinta fusese fixath cu multä vreme
inainte. Asa ca procesul n'a fost deck o simplA
Intrunire poaromislä in care in loc'sä se faca
rechizitoriul lui Come liu Codreanu, s'a flea
rechiziloriul lui Srnil. Iar juratii erau preoca-
pall de o sindurd grijA: ca la pronuntarea for-
mala a verdictului de achitare, sa nu rtimilna,
unul in inlarziere laid de celalalt nici macar
cu o fractiune de secundä. Dupà aceen, tandrul
Zelinski, care contesta lui Smil romanismul, a
lost purtat, in uralele multimii, pe strazile ora-
sului.
Putin timp dupil aceea a avut loc la Focsani
casatoria lui Corneliu Codreanu. Pentru Intâii
oath in existenta sa plina de basme, Ion a
putul à vada cu ochii sai proprii ce se cheama
o nunta ca in povesti. Zeci de mii de targovell
sAteni adunati de prin toate imprejurimile
Focsanilor, imbracati in haine de sarbatoare,
inciircati de daruri, insufletiti de un entuziasin
fara pereche pentru un ce foarte vag care a-
ducea doar de departe cu Mscaiva chilipiruri
pe socoleala lui 5mil si Ion chilipiritri de un
fel peii tm 5 mu i de all. fel pentru Ion ,au
venit s1 defileze in lata Mirelui, care se insura
pentru fericirea neamului, cu sora altui marlir.
Insufletirea, uralele, chiotele, i zanganitul gea-

71
www.dacoromanica.ro
murilor evreesti sparle cu prilejul acestui unic
eveniment national, pot fi inscrise cu litere de
aur in fruntea celei mai izbutite opere propa-
gandistice antisemite si,.antiromariesti.
1Si lui Ion, saracu, nici nu-i trecea prin minte
sS se intrebe: cine4 acest Corneliu Codreanu?
De uncle a raarit si el si ce anume tirmareste?
Ce merite deosebite are la activul salt acest
roman polonez incat poate ucide pe eine pof-
leste si in loc sA fie pedepsit ea oricare al-
tul este purtat in triumf chiar de eatre ju-
rati? Ce rang are el in erarhia sociala a tarii,
incat la nunta lui, circulatia pe stritd :a fie
supraveghiala im de simpli sergenti ci de
un colonel in tinuta de gala? Thca acest
Corneliu Codreanu este atat de mare ineat poate
face ce vrea, fiindca toata tara este eu P1
atunci ce mai asteapta si de ce nu da ordin ea
de azi inainte Ion sa nu mai fie lipsit de pa-
mant, sd nu mai fie mancat de paduehi, sa nu
mai fie bataia de joc a boerilor! Nu poate da
ordinul acesta? De ce? Nu vrea - sau nu
poate? Cum asta? S ucida, poate, sA-i puna Pc
boeri pupe itarii,poate, sa-si adune la uunta
zeci de mii de romani cu care nu e nici un fel
de cumAtru, poate i sa-mi faca mie. Ion, Ion
al lui Ion, un floac de bine, nu poate? N'o fi
ceva necurat la mijloc? !Si Inca ceva foarte ne-
curat. Pe boeri doar ii lim. Ei dispun de pu-
tere, ei taie i spanzurA, ei pot scoate cap de-
72
www.dacoromanica.ro
 putati vor din maned', ei se ung rninItri i
ung pe eine vor ei ministri, ei fac i desfae
legile, ei impusca muncitorimea pe str5zi girl
fabrici, ei trag cu tunul in tarani si tot ei pot
auri de sus pana jos pe oricare parid le face
vreo treaba mai iscusità, pentru interesele lor.
Asa dar, fara. voia acestor boieri, in tara a-
1(:.ciasla iici vanlul nu indrazneste sa sufle,
nici frunza sh cada, nici iarba sà creascrt. Si
deodata, se ridich un baetan care nici n'a apueal
bine sti se duca la fete si trage cu revolverul gi
rastoarna tara cu dosul in sus i boerimea
nu sufla o vorba. S'au speriat boerii de el
sau ce? Ce le putea face Codreanu boerilor cari
aveau toate in mana: i armata si politia i func-
tionarimea adic a. intreg aparatul de Stal? Ce
le putea face mai ales Codreanu acela care in
1925 cand a tras in Manciu n'avea derat
vreo cativa baeti dupa 0? In Manciu, un ro-
man Si un roman Mall functionar al celei mai
delicate institutii: politia! Sà fi ucis macar un
jidan am fi inteles toate Cate au urmat dupil
aceea! Dar a ucis un roman! De ce au lasat. deci
boerii crima nepedepsità? Dece au ingaduit ca
asasinul unui om de, incredere al lor s oevina
un erou de legenda? De ce au lasat nepedepsiti
pe magistratii i juratii Acari an fdcut din tri-
bunal o sala de intrunire politica si din des-
bateri (boar un lant de lozinci incendiare? Dece
au acceplat fara sà elipeasca din ochi desmatul
73
www.dacoromanica.ro
de la Focsani? De cc toate astea? De teanni?
Dacil le-a lost teama sa-1 pedcpseasc5. pe Cor-
neliu Codreanu in 1925, cand acesta n'avea nici
partid, nici nnjloace banesli, nici sprijinul nem-
tilor de ce nu le-a fost teamil sa-1 suprinte,
impreuna cu tovarasii sal in 1938, cand avea in
spate sute de mii de aleeitori i zeci de depit-
tati in Parlameut i o presa bogala, plus sim-
patia sub toate formele practice ale Gi'rmanici
naziste?
Asa dar, explicatia trebuia cautat a. in pita
parte i anume; in interesul ce-1 avea oli-
garhia ca sa-i arate strainatatii ca in fata en-
tentului public antisemit i anticomunist, ea este
neputiricioasa i ca tara nu va avea liniste pana
cc nu-1 va trimite pe mii jidanul i bolsevicut
inapoi in ghetto.
Iar (lac)." dupa aceea miscarea legionard pe
care oligarhia a creiat-o i intretinut-o, a iesit
numaidecill din fagasul ei diversionist exclusiv
antisemit si a inceput sa aiba. amimite veleitMi
de independentil; daca miscarea legionarii a in-
ceput sa viinture, in afaril de ideea-Smit si
anumite idei" sociale cari, prin object ivul icor,
reduceau antisemitismul care .trebuia sà ie
un scop in sine doar la n puncl din pro-
gram, dacil prin aceasta minimalizare, antise-
mitismul isi pierdea cu totul virtutile sale de
paznic infailibil al privilegillor boeritor; daca
locmai pentru aceasta, oligarhia a blagoslovil
74
www.dacoromanica.ro
cu. deosebita insufletire toate ispravile lui Cor-
neliu Codreanu cat timp a fost Mati cuminle si
ascultätor fata de pärintii sal dar c ä 1-a su-
primal. faril nicj o mustrare de cuget de indata
ce baiatul a inceput sa-si manifeste tendinta de
a intemeea o oligarhie pe cont propriu; dada
s'au intamplat mai tdrziu toate astea, desigur cà
nu-i vina boerilor. Atunci, insa, in anii aceia
de cordon sanitar, cand' marea burghezie inter-
nationala incredintease marei burghezii roma-
nesti rolul de jandarm al civilizatiei europene
la granita de rasarit a Europei" oligarhia
nu putea sti ca in Coclreanu a dat peste Un oin
care va avea peste cativa ani sansa de a fi
sprijinit de forte antisemite i anti-comuniste
mulL mai puternice, can Ii vor ingadui sd lupte
in alte conditii i impotriva chiar a fostitor sai
jupani. Preocuparea boerilor in anii accea era
ca, prin indiferent ce mijloace i prin inditerent
cine, sa antreneze cercuri cat mai largi in lupta
antisemità i anti-comunfsta. Si boerii au izbutit.
Au facia din Romania o tar. aproapc integral
antisemita cu mult inaintea Germaniei na-
ziste. Deaceea, intelegem exclamatia, plina de
tul justificat orgoliu, a lui Cuza: Noi nu sun-
tern irnita tort, suntem precursori".
Inteadevar cine n'a fost antisemit in tara
romaneascil? Ce categoric socia0 n'a fost Mint.
de boala lui i5mi1?,Marea burghezie, mica bur-
ghezie, functionarimea, intelectualitateap tdrdni-

www.dacoromanica.ro 75
 Inca! Fiecare, bineinteles, din alte pricini. E
drept cä toate duceau la aceea§ concluzie: Moarte
jidanaor! Dar antisemitismUl diverselor elase
pornea din prernize cu totul potrivnice, fiindca
si clasele sociale anti§milizate si antibolsevizate
erau conduse de interese potrivnice Cc putea
avea comun intelectualul roman cu bancherul
roman? Sau marele industrias roman, err mi-
cul bdcan roman? Sau marele lalifundiar ro-
man, cu taranul roinan? Totus, educatia antise-
milà care-i Mcea sà vadl in toate neajunsurile
lor de clasä sau individuate numai mana lui
aduna pe toti: bancheri, \Vat Mani de
tramvae, scriitori, negustori, functionari, etc., sub
semnul comun al luptei impotriva evreilor, pen-
tru scopuri cu totul contrarii. Marea burghezie
romanA se temea de concurenta marei bur-
ghezii evreesti. Mica burghezie rornan6 se te-
mea de concurenta micii burghezii evreasti. [A-
ber profesionistii romani se temeau de concu-
renta liberilor profesionisti evrei. TeamI care
avea drept temeiu concurenta dintr'o clasi de
o anumitVt confesie i clasa corespunz:itoare de
alt5 confesie dar care sub nici un cuvant nu
rezolva incompatibilntile vitale dintre diver-
sele clase ale uneia i aceleia§ confesii. Micul
neguslor si micul meseria§ roman, de p11:1:1,
cari apartineau clasei celei mai susceptibile anti-
semitisrnului, victime ale marelui negot si ate
marilor intreprinderi .industriale cari tputeau
76
www.dacoromanica.ro
oferi produsele lor mult mai eftin eran in-
vatati sit urasert nu toate Intreprinderile marl
a c.qror concurenta le ingreuiau viata, ci nu-
mai comertul engros al lui $mil, marea indus-
trie a lui Smil, sau banca lui 5niJ1. Lui Ion ne-
guslorul sau meseriasul, silit sa cearà un credit
unci banci oarecari i se parea cil este infinit
mai dulce sl phAleasea Bancii Nationale o do-
bandit de X la sula, decat Bancii $mil, care tot
X la sula cerea. De ce? Fiindca desi yodert ca
dobAnda lui r5rnil nu-i mai mare niei macar
eu o centima decal dobanda Baneii Nationale,
el stia de acasa ca Smil e un calutdar nerusim#,
iar I3anca Nationalti o instilutie romfmeasca.
Romaneascil adica idealista.
Xi mien+ negustor a acceplat povestea aceasta
o viati intreaga si nu i s'a pilrut de loc nefirese
cand a vazul eLl in anul 1930, sub pretextul
luptei impotriva comunismului lui $mil, au. in-
ceput sa fie desfiintate bancile lui $mil. Sc che-
ma asta: unde dai i unde crapa inhAmpEitor?
De Joe! Toa La abilitatea demagogica a oligar-
hiei, e_ite sit dea in ceva i sa crape en totul
allceva la care tu niei nu te grindesti, dar la
care el s'a ganzlit foarte bine. In tarn lui Cret,-
mene nimic nu erv.i intilmplator. $i Ion nu
numai cà nu s'a mirat, dar s'a bueurat tare
mull cand a vazut c. oligarhia §i-a vilzut visul
implinit: singurele band cari vor lua camata de
77
www.dacoromanica.ro
aci inainte, vor fi bancile ei! Bancile ei roma-
nesli. 0 adevarata placere!
Cat despre antisemitismul paturii intelectuale,
el era cel rnai grotesc, intrucat el ingloba pro-
fesii in cadrul carora, nu. nurnai ca nu putea
fi vorba de concurenta, ci, dimpotriva, se re-
simtea o lipsa grozava d elemente pregalite.
Dar tocmai din sanul acestei clase au fcHt re-
crutati cei mai primejdiosi dusrnani ai Ara-
nilor i muncitorilor. Lor ii s'a adre.Nat olitor-
hia ca s'o sprijine in organizarea idiotirii
masselor. Tocmai ei, intelectualii, fiind intelec-
tuali, erau mai lucizi, mai calculati, rnai reci,
deci rnai primejdiosi in venalitaten lor. Si ei
trebuiau prin pregatirea lor sa tina treaza con-
stiinta neamului. Asa GA' ei, intelectualii, tineau
discursurile cele mai aprige impotriva evreilor
comunistilor: Ei scrian cartile pline de acel
venin huliganic, care n'avea nici macar scuza
unei credinte. Ei umpleau coloanele unor ziare
subventionate tle dusmanii de fapt ai prii. Din
randurile lor au iesit conducatorii lancic?Ailor si
legionarilor. Din cadrele lor au iesit prorttorii
românizarilor i ai cenerizarilor. Din creerul
lor au iesit acele formule ridicole, sterpe, lip-
site de senz, dar atilt de irnpresionanle pentru
omul de rand prin sonoritatea lor sforaitoare:
rumanismul", .,trairismul" spiritul geto-troc",
imperialismul ortodoxiei romane" etc. Cine a
fost in fruntea vechei miscari antisemite? Un
78
www.dacoromanica.ro
intelectual: profesorul universitar A. C. Cuza.
Gine a lost de fapt conducaorul GrArzii do fier?
Un intelectual: profesorul universitar Nae fo-
nescu. Cine a fost parintele spiritual al intro,-
gului 4in1isemitisin pe tartl? Un intelectual: pro-
fesorul universitar Nicolae-Iorga. Si In urma lor
veneau atlia i atatia aIi profesori universitari
si atIia i atatia medici, artisti, ingineri, pro-
fesori, avocati. Mai ales avocali! Corpul avo-
ciitesc a furnizal inlotdeauna oligarhiei in-
structori pentru idiotire. Si dacà la aceasta
mai reaminlim ca Wale Tnicirile huliganice au
pornit din sanul universittitilor; Ca toti cei cari
au raspunderea educatiei antisemite a célor cari
stiu 9I. citeascri sunt nñnitrii instructiunii
publice cari au stat in fruntea scold sub fegi-
murile trecute; crt toti cei cari au inviltat la
ora de religie pe copilul crestin cà Iius a lost
ucis de jidani sunt slujitorii de profesie ai
Domnului; cä loti cei cari 1-au elernizat pe ju-
pfin Itic" Iii dirtile didactice sunt scriilori
vom intelege ce rol a jucat acea parte din in-
lelectualitatea romilnil, care, Virt't a fi lezatd
In interesele ei economice, s'a 15.sat purtart nu-
mai de Ficornia ei la fel de nemilrginit5 ca si
lipsa ei de scrupule. Verificarea acedui realism
al intelectualntii a lost filcuta atunci cAnd s'a,
pornit sub maresalul Antonescu, opera de des-
jidanizare a tarii. Toate corpurite profesionalp,
loate, firà Mei o exceptie, s'au luarla intrecere
79
www.dacoromanica.ro
 inteun consens
s:)-1 elimine pe 15mi1 strtiinul
aproape unanim. Rareori se ridica iii protest.
al câe unei om care-si dädea seama de pro-
portiile acestei srilbrttAcii patriotice, dar pro-
lestul, intibusit dc urletele celorlalli, kmAnéa
filrá lid Un ecou.
Bineinteles ca lucrurile n'au putut ajunge
aici, cu una cu cloud. Asa cum am arrital mai
inainte, oligarhia era hotrtritri la o treabri ra-
dicalrt, dar foarte prudentrt. Deaceca vroia s:1
se grtibeascti, dar s se grribeasca Incet.
Asa, 61, din ziva isc1irii tratatelor pãnà la
romilnizare. oligarhia a muncit din greu, dar
cu iflullä pricepere, la naucirea natiei si a ni
5Mil, care fugea de colo pânä colo si nu mai
stia in ce partid sti se ascundA ca sti fie mai
la adtipost de surprize.
Cel mai bun plasament pentru votul lui 5mil
ar fi fost liberalii, partid puternic, cu veche
traditie de. lungri i neclintita guvernare. Ovreii,
insti, din pricina amintirilor proaspete inert, a-
veau oarecari aprehensiuni. Dar dacill se mnre-
ban ei. Totus, s'au gasit 5mili can s'au dus la
liberali. Mai cu seamti 5milii bogati. Dar au
avut in curând micile lui deceptii asupra cti-
rora ar fi cu neputintri sti ne oprim,fiindcA lista
este prea incdrcalrt. Ne ajunge sa spuncin ca
asa cum merilul inpàmântenirii bunultti, bliss-
dolui, arhaicului antisemilism de pdnri la 1916
revine partidului liberal-national meritul in-

80 www.dacoromanica.ro
parnântenirii noului antisemitism, violent, san- ,

guinar, de duph 1916, tot acestui partid Ii revine.

Speria,ti de dernocratia national-libcrala, evreii
s'au lasat alrasi de glasul de sirena al lui Goga,
poetul patimirilor nearnului si al bancherilor
evrei. Ausdal buzna evreii in partidul averescan,
1-au inzestral dacd nu ina insel cu 0 Li-
pografie, i-au Meat rost de fonduri, i s'au
apucat sa asteple efectele. .S1 efectele n'au in-
tArziat sä vina. In 1926 capata tara un guvern
averescan care in declaratia-program spune:
Aspirafiile fire,cii ale populatiilor minoriture
nu vor afla nici o piedicd in actele noastre de
guvern; le vain examina si satisface cu band-
vointei, convinsi ed prosperitatea st muttuniirea
sufleteascd a acestor populafii, depart:, de a
reprezenta o sidbire, alcdtueyte o parte inte-
grantd din prosperitatea si strdlucirea statului".
cat despre Goga, in calitatea sa de mini.)tru
de interne, el a spus prefectilor:
Pentru viitorul aceslei (dri e nevoe de or-
dine perfectd, ordine en orice pref si ordine cu
()rice jertfd".
In consecinta, dupa douazeci i patra de ore
dc la instalarea guvernului, huliganisnjele, la-
sate in suspensie cateva zile prin plecarea de la
putere a liberalilor, o. pornesc intr'un ram si o
vigoare cu totul necunoseuta pand atunci. La-
mea e convocata in scoli i biserici sr,. afle noui
detalii asupra rastignirii lui Christ. La Ora

www.dacoromanica.ro 81
si mai ou seama in satele basarabene pro-
paganda inebuneste lumea in asemenea hal, 'M-
oat toate ziarele din tara atrag atentia guvernul iii
cä dacd lucrurile mai continua asa, va ii"nevue
sa se repete represaliilé din 1907, ca sO se poaLa
restabili ordinea in Ora. Tovarasia cu lancierii
lui Cuza devine din ce in ce mai duioasa. La
Roman, partizanii lui Cuza organizeaza meetin-
guri pe câmpul de instructie al garni7oanei. In
trenuri, jidanii sunt iar bdtuti. Cat despre cant-
pania electorala propriu zisd, iatt ce spunea un
ordin al lui Goga catre jandarmi:
Conform ordinului verbal al d-lui Prefect,
.f)
yeti binevoi a pane in vedere sefilor de post
din seclia du. cà este opritd cu desilvdrsire orice
propagandei, imprdstiere de afise, etc. in co-
muna dv. in afard de Guvernarnentali si Liga
apareirii nationale crestine (Cuza). Prezental or-
din ii uefi comunicq primarilor, notarilor si Ia-
furor agenfilor fortei publice."
Mu ltumila acestui ordin, Parlamentul roman
s'a inobilat cu zece deputati cuzisti, printre cari
Nichifor Hobu era cel mai distins. Si fiindca
evreii s'au aratat ingrijorati de felul in care
Goga interpreteazd ,,ordinea perfectil" i prie-
tenia sa cu 5inil, Indreptarea", ziarul oficial al
guvernurui, spune cà toate scandalurile, bataile,
jafurile, nu sunt nimic, fiindca nq e vorba de
un cureni antisemit, ci de rdspunstil alcnuat al
poporului rorneinesc la excesele zilnice de lirn-
82
www.dacoromanica.ro
baj, la atitudinea echivocei, la provocetrile in-
dreptate impotriva sentimentelor noastre icele
mai elementare, ale a,sa zWlor reprezentanti al
evreoli i presei lor".
Dupti alegeri, initiativa scandalurilor a fost
lilsata de catre guvernul averescan pe mana cu-
zistilor, cari au pOrnit-o cu jafurile, devastarile
si bard le antisemite pe tot cuprinsul Orli. La
Bucuresti, Iai, Chisinau, Cernauti, Cluj, Suceava,
PArliti, Telenesti etc., etc., cuzistii lui Gaga
fac ordine". La Cernauti, este asasinat un co-
pil evreu, F'alic. La Piatra N. o banda de hu-
ligani insceneaza impotriva evreilor un santaj de
pe urma caruia se aleg en un beneficiu de câ-
teva milioane de lei. La Telenesti, un anume
Bodruga, invaLator, Ii propune sa suprime o
Intreaga clash' de copii evrei. In Senat, cI. dr.
Angeleseu, membru al opozitiei, este teticitat in
plini sedinLa pentru opera d-saIe antisemita in
calitate de fost minisLru al Instructi,4 publice
in precedentul guvern liberal. A. C. Cuza de
astadata nu. mai e un simplu mascariciu, ca
pe vremea guvernelor liberale ci vedeth a
Parlarnentului. Maresalul Averescu dee!ard In
fatA membrilor majoritatii, In Noembrie 1926,
ci intre d-sa i L. A. N. C. surd unele pundte
de contact". Ministerul instructiei publice re-
integreaza pe Cuza la catedrá cu toate ca a-
cesta a depAsit limita de vArstä. Gaga dá sa-
tisfactie suprema generaLiei de la 22 si sfin-
83
www.dacoromanica.ro
 teste data de 10 Decembrie 1922 ca zi de sax-
,b5toare nationala. 5i ca sd-si intareasca hold-
rirea, organizeaza pentru 10 Decembrie 1926,
in Capita la, o zi de devastari i batai.
Aceasta, in ceea ce priveste guvernarea ave-
rescana din 1926-1927. Dar a mai fost o gu-
vernare averescana in 1929. Ce a realizal ea?
Cape Le si geamuri sparte in Martie i Aprilie
1929, aparitia bibliei gogiste ,,Mustul care fier-
be", lucrare tiparitá din banii Statului, raspan-
dila in intreaga tara prin dganele politienesti
11 lichidala spre folosul personal al lui Goga
un proect de nationalizard' a oraselor, en va-
dite tendinte de refularc a evreilor in ghettouri
elc. Si pentru ca sa nu-si mai faca nimeni vreo
iluzie asupra conceptiilor de guvernare ale par-
tidului averescan, maresalul Averescu, in mo-
mentul cand, obligat sAii dea demisia, incoarca
sA faca un nou guvern Ii consulta i pe Cuza
in calitate de, sa ma iertati de cuvant, sef ie
partid.
Evreii, cari au vilzut ca inultà branza nu pol
face cu averescanii, si-au pus toata nadejdea
in nalional-taranisti. S povestesc aici tot ce au
facut national-taranistii pe tax-Ai-nut clemoeKai,iei ?
Si reamintesc cetitorilor de .un \lad, de un
Vaida, de un Costachescu? Sa pomenese (IC vnu-
merus valahicus" si de rolul national-taranistiior
in intilrirea puterii i prestigiului Garza de fierl
SA citez blagoslovenia acordat'a de d. Costa-
84

www.dacoromanica.ro
chescu, ministru al instructiunii publice, din gu-
vernul national-tdrAnist, congresului studentesc
care a avut lac la Craiova in 1930? S:ri reamin-
tesc de scandalurile antisemite provocate de stu-
dentii facultAtii de teologie de la ChisiniTh? Sau
poate de ororile petrecute cu prilejul congresului
studentesc de la Putna, când studentii au britut
pe evreii din trenuri, au smuls copii de 5-6 ani
din bratele mamelor i i-au aruncat In chic
stie ce static din mijlocul campului iar pe
pArinti i-a zvArlit mult mai departe, pe fiecare
inleo static diferitA? SA evoc isprAvile fApluite
de studentii" acestia la Borsa, Vama. BMA-
ceanca, Suceava, CArnpulung, etc., etc. unde au
lost incendiate i jefuite sute de case si an lost
terorizati, bAtuti, schingiuiti mii de oameni ne-
vinovati? S. reproduc interviewul acordat co-
respondentului agentiei I.T A. de cAtre ministrul
de interne national-tilrAnist Vaida-Voevod care
spunea CA: Evreii din strelinicWie ar Irebni sa
acorde imprumuluri Romaniei, penIru a putea
inialura criza economicei. Astfel, evreii ar puIpa
Iril aici in pace i linicte!" SA scormonesc aici
amintirea penibilà a atAtor intamplAri cari pu-
neau in luminti cornica tragedie a lui !Sinn
cel-cu-cetatenia roinAna, care al vrul sh-si
punA pielea sub ocrotirea programului demo-
cratic nationallarAnist? Cut i-ar putea folosi?
Sit s'au uitat evreii si la Neculai Tarp. Aveau
toate Mativele. Fusese apostolul neaniului in
85
www.dacoromanica.ro
America, uncle evreii din Chicago Mire alto o
mie si una de nimicuri -2- i-au ddruit un stilau
de aur, cu care ilustrul savant si-a luat anga-
jamentul solemn O.' nu mai scrie nimic impotriva
lui mil. Facem'abstractie de faptul Ca apostolul
neamului s'a tinut de cuvânt i n'a scris nimic
cu stiloul acela impotriva evreilor. E un aina-
nunt asupra cdruia nu e locul aici sa ne oprim.
Ceea ce ne interesaazA, insä, este evenimentul
fericit si in acela§ timp nefericit legat de exis-
lenta sa si de istoria evreilor din 1931: fericit
fiindca Iorga este chemat, insfArsit, si el la
putere, nefericit, fiindca venind la putere. se
crede dator sa aiba un program. ,Si anume? St
desfiinteze rouge-ul de buze, sà imbrace fetele
de. la posla in caftane, sä scrie .,teara'', in loc
de tard i sa faca putin bine" neamului.
acest putin bine" claca n'a Matt prea
mull ran tarii, 1-a cam ra'cut pc $mil si
ri7mjeasca amar. Ilustrul savant, de indata re
aranjeaza soarta functionarilor români carora,
drept rAspuns la revendicarile lor cu privire la
urcarea salariilor, le da ordin sä se duct.' sa
se inece in mare", isi indreapt5 indata atentia
spre Fresedintele comunitatii evreilor dein Bu-
husi en care incepe un foarle cordial schimb
de telegrame cn privire la anumite paragrafe
din coclul manierelor elegante. Apoi, en' aceeas
spontaneitate in idei si holariri. se repede hi
colegul sdu, savantul mardeia§ Nichifor Robu,
86
www.dacoromanica.ro
pe care-I imbratiseazà in plin Parlament fiindch
a balut pe un deputat jidan, ii decoreazh pe loc
0-1 trimite in Bucovina sh-i fad' de urgenki wi
raper!. asupra si lua iei evredor din Bucovina.
Cum ispraveste en Robu, fara sà rdsufle o clipd,
se intoarce spre Cuza pc aare-1 strange cn foc
in brate, pi-i exprimh intreaga sa admiratie, lath
de leara" intreaga, pentru talentul shu Vara pe-
reche en care striga in Parlament, chtre depu-
tatii evrei: Pune-ti perciunii in ordine, jidane!"
Pazeste-ti pielea, jidane!" Tine-ti guru, jida-
ne!" i asa mai departe. Iar duph ce face si
treaba asla, ilustrul savant, cu desavarsire epu-
izal, nu mai stie ce are de fácut si se lash pagu-
has de putere i de tot si suparat pe el insusi si
pe Teara si pe .Smil,'pleach de la Palat, pe jos,
plin de demnilate, cu jobenul in mana ca'
sa se relragh la Valenii de Munte.
Daci ne-am apuca, deei, sa analizam cu dea-
manuntul bilantul diverselor guvernäri din pe-
rioada etilor 1918-1931, am constata cà toate
nu stint decal diferitele fete ale unnia si ace-
luias regim, care nu urmarea deck mn singur
obiecliv: sa-1 invete pe Ion chic e 5mi1. Iar in
limp ce jafurile, incendiile, devastdrile, schin-
giuirile, umpleau toale orasele i targurile thrii
de vaetele minor de Smili torturati; in Limp ce
sub ochii evreilor se pregateau cutitele cuzis-
tilor si legionarilor cari maine trebuiau sh-i eh-
sapeasch pe toti; in timp cc deputatii evrei erau

87
www.dacoromanica.ro
chili jos de pe tribuna Parlamentului d bdtuti
de -entre colegii lor deputati; in limp ce recen-
snmantul din 1931 se filcea de entre agen!i cu
svaslica in piept; in limp ce parlidele de guver-
ndmant Ii disputau in gura mare influenta lot
asupra trupelor de soc ale lui Codreanu i Cuza,
in tot timpul acesta liberalii predicau evreilor
conlucrarea armonica", maresalul Averescu a-
sigura pe evrei en izolarea i scparatismul dau
hnpreAia rAzboirii" i ed. orice izolare" ar fi
in detrimentul evreilor", iar national-tardnistii
declarau evreilor prin d. dr. Lupu en nu avem
interesul in aceastA tarn sà fim vesnic inederati
.unul eu altul". Iar A. C. Cuza, ales rand pe
rand de entre liberali in numele conlucrdrii
armonice" deputat de Iasi; de entre averescani
In tiumele antizolationismului evreesc depulat
de Teaca; de entre thranisti, in numele intere-
sului de a trdi ea fratii intre noi, deputat 'oe
Roman A. C. Cuza acesta, pus sn sintetizeze
in plasticele sale formule bunele inientii ale
oligarhiei, cerea nici mai mult nici mai putin
decal revizuirea tratalului de pace oe la Ver-
sailles, care a facut din Romania Micd. o Ro-
manic Mare. Revizuirea tratatelor mai intdiu,
ne aratà exponentut tuturor partidelor politice,
nu insearnnd revizuirea teritoriilor; ci ins'eamml
sel se dea salisfactie unor interese superioare,
Vire', a elinti starea de lucruri in ce priveste
teriitortile". Mai clar: Romania Mare sn rtimanI
88
www.dacoromanica.ro
ehiar Romania Mare, dar Para ca ea sa fie o-
bligata sa-si respecte angajamentele luate in
momentul In care i s'au fiXat noile granite.
Adica Romania Mare, dar Fara un Smil ceta-
lean roman.
151 ea sa nu fie nici o confuzie mai bine
zis: ca sa fie confuzia cat mai mare in limp
ce Cuza cerea revizuirea tratatelor, Ste Han Po-
pescu, amicu lui Cuza, mare cumatru al natio-
nalismului roman, autorul acelei subscriptii pen-
..tru un camin studentesc, din care gurile rele
spuneau crt si-ar fil setzut un mic comision pen-
lru osleneala sa palriotica, Ste lian Popescu, zic,
,Intemeia o Ligà impotriva revizuirii tratalelor,
dar rea ritos moartea jidanilor.
Prin urmare soarta liii Snail era perctluilii.
Tonta suflarea romaneasca era d acord: Smil
lrebue mancat fript. Rdmanea sa se fixeze nu-
mai garnitura fripturii. Cu cc va fj mancat
Stull. cu sau fara revizuirea tratatelor?
51 inteleptii an raspuns cii Smil trebve man-
cat NM revizuirea tratatelor. Desigur ea idealul
ar fi ca Franta, Anglia, America, sA fie de a-
cord ca ai nostri sa faca din 5mil tot ce vor
ei. Din nenorocire, Irma; clauza Smil se afla
Inserati intr'un tratat international. Si ca si
schimbi ceva din prevederile unui tratat esti
silit sii scoli dosarul din pod si sii umbli la el.
)Si daca umbli la el ce ne faciem cu ungurii?
Nu cu 5mil ci cu ungurii? FiindcA ungurii

89
www.dacoromanica.ro
 atata asteaptil: sl aduci numai vorba de aceste
tratate ca sä sara cu gura. Funded si ei, ca si
nemtii, vor i ei revizuirea. Deci - s5 lásam
tratatele de pace ca si cum nici tin ar exista
si sa ne vedern mai departe de treab5. Cu aju-
tohl lui Dumnezeu si al snlecheriei i chin-
lului o s'o scoatem la capilt si f5r.5 asenti-
mentul aliatilor.
Cuza, nebun cum 11 stim, tipa, insa, mereu:
Du! Noi nu putern sa scilp5m de Smil decat prin
revizuirea Itratatelor i alaturi de Germania
victorioasr. Fiindca Germania n'a lost invins4
la 1918. Infrangerea ei este nula si neaveni1.4,
deoarece intocrnai ca si tratatele de pace si,
ca i Romania Mare ea nu-i decai opera ji-
danilor* 5i cine credeli cd a avut Oreptate?
.

Nebunul! Oricat de absurclà ar fi putut s5.

parä pe acea vrerne macar o glumà in care sa
sc facà o cat de vaga aluzie la inevitabila ne-
cesitate de a revizui tratatele, deci si granitele,
daca Tara vrea sit scape, inteadevAr. tic ji-
dani s'a vazut cà tot nebunul are dreplate:
in cele din urma, politicienii romani an trebuit
sa admit5 cit daca vor ca 5mil sit nu se mai
bucure de drepturi, ei frebue sit cedeze I parte
din teritorii.
Ce legatur5 are 4$Ani1 cu teritoriile aceslea?
Nici una! Or, oligarhia romanu ar fi avul. un
prilef minunat sa mecliteze in vara lui 1919 la
0) Vezi anexa No. 1.

90
www.dacoromanica.ro
fteeasta lips de leglturd i in genere la in-
treaga politicti a lipsei de legdturd pe care o
duce de atatea decenii si la care nu vrea sA re-
punk, panti in ziva de azi. Deci, in vara a-
nului 1940, cel care a inregistral cea .mai stra-
lucitA victorie din istoria chiulului pe care si-1
lrage Ion singur cu atala succes a fost Cuza.
Putea fi mandru Cuza al nostru. N'a luptat
degealia o viari intreagA. A adus tara mule a
vrul: si la un Smil tle pe vremea cand se yin,-
dean pepenii cate lrei la zece paralesi la o Ro-
manie care nu era departe de Principatele va-
sale Turciei i la o aliantA cu puterea ger-
manA, pAguboasA prin vocatie.
Dar panA sà ajungA aici, -oligarhia a awll
de muncit mult, mult de tot. Din anal 1930-31,
tara fticea niste salluri ametitoare, spre roma-
nismul integral si totalitar. Ce se cheamA ro-
manism totalitar san integral? Educarea lui
Ion in convingerea sincerA ca e un bon bun de
inhAmat la jug, dar alat! Sà judece singur de
aici panA colo, e cu totul neputincios! Deci, daert.
vrea sti se numeasca roman integral sau tota-
litar, atunci sti lase pc altii sa cugete ei pentra
dansul.
1Si fAril sà-i mai asteple rAspunsul, au incepul
reprezentantii oligarhiei sá zbiere cat ii linea
cairn c5. Ion e un nerod de care nu trebue sA
tina seama nimeni. Noi n'avem nevoie de spri-
jinul strAzii pentru a veni la pulere"

91
www.dacoromanica.ro
IUgia prograrnul ve§nic tAnrtrul. Cuza pe loate
maidanele. ,Arn fost totdeauna de pArere ca
nu strada pune guvernele!" ii ciupea lira poetul
Octavian Goga, in fata strazii plina de Ioni gura-
casca. Membrii guvernelor nu trebue indicati
de popor. Ce pricepe poporul la prob!ema de-
vizelor, a contingentarii", Ii valahiza d. Vaida
Voevod in fata multimii patenta lui numerus
valahicus", acest nou aparat pentru despnierea
automata a lui Smil si Ion. Toti se simleau in-
casatorii lui Dumnezeu pe pamant. toti faceau
o galagie infernald in jurul prostiei lui Ion.
Unul zicea cd Ion e prost atata. Altul zicea,
ba nu, ca. e atata! 5i un al treilea sal-ea de colo
si tipa: ce? numai atata? Ba-i atata! 151 le arata
bratul pana la umar. 15i Ion, saracu, zambea
stingherit i nu intelegea din toata disputq de
cat o singura fraza, una i aceeas, pe care i-o
spuneau toti laolalti: Cand or suna clopotele,
sà vii cu caruta la ora i sa-ti incarci toatil du-
gheana lui ,5rnil!"
Dar ersatzul acesta de dictatori, lucra mai
mult ziva, spre deosebire de legionari Carl a-
veau maul noptii. Nu acel cult al noptii si al
intunericului pe care il practicd toatä oligarhia
in genere. Ci al noptii propriu zise. Adica al
misterelor. Cai albi, fc1ii, procesiuni, oameni
in agonie cari fac propaganda electorala pe
targd, Petrache Maglaviteanul, mucenici,
arhangheli, juraminte pe cruci i bricege, uni-
92
www.dacoromanica.ro
forme, curele, cizme, caciuli turcdnesli, revoi-
vere, strigoi toate veneau din lumoa tainuiLi
de clincolo. Toate trebuiau prezentale ct pica
din cer. De sus. Mina i banii cari alimentau
mislerele acestea tot de sus, foarte de sus,
picau.
1$i ce rost, avea, ma rog, comertul acesta cu
spiritele? SA' bage in. sperieti mai inlaiu si in-
laiu, 1U pc 5mi1, ci pe Ion. Crescut de inic in
spaima de duhuri, de glasuri, de farmece, Ion
era un musteriu nespus de maleabil .pentru su-
perstitia verde. Verde le, i s'a spus Ii aduce
noroc. $i unul dintre primele noroace a lost
ea la cei 365 de sfinti ortodoxi carora Ii se in-
china Ion, i s'a adtiogat un supliment de sfinti
noi. Fiecare noua crima, irnbogAtea cu un nou
sfant calendarul ortodox al lui Ion-cre-le-toate,
pe care Dumnezeu 1-a invrednicit sa vada
sfinti In carne si oase, cu pistoale la brau, cad,
se bat ca chiorii intre ei pentru pielea lui
$mil. Si sfintii astia verzi de march' originala,
sau contrafacuti cu cat se bateau mai rau
intre ei, cu atat aveau un curs mai ridicat pc
piata. Fiindca. Ion, in bunul sau simt, Ii spunea:
claca toti se bat pentru unul §i acela§ lucrn
pe semne cd nu se bat de pomana! 0 fi peva
de soiu! Ia sà ma bag si eu, sa \Tad macar des-
pre ce-i vorba.
15 i mai din interes, mai din curiozitate, mai
din simplicitate, Ionii cari se Inghesuiau printre
www.dacoromanica.ro 93
sfinti se inrnultiserd atAta, inck partidele de
ordine democrata, jignite, au exclamat .,upárate:
dar noi, ce suntern! Turci? Nu Rornani9 $1 a-
died noi nu suntem pentru ceca ce tint toti
venelicii astia intru anlismilisrn? Noi nu sun-
tem pentru primatul muncii nationale, pentru
nurnerus nullus, pentru Madagascar, pentru la
Palestina" si pentru orice ar fi suseeptibil sà
facá fericirea poporului?
Desigur! Erau cu .totii pentru! Dar fieCare
cerea pentru sine exclusivitatea juganirii liii
$mil.
1Si Inca un lucru Ii despdrtea: orientarea in
politica externa. Unii erau, precum am inillat
mai sus, pentru alianta cu Germania, in care
caz lichidarea lui 15rnil ar fi lost o jucarie
jar ceilalti erau pentru respectarea aliantelor cu
Franta si Anglia, care sperau ei vor in-
chide ochii, in mornentele `acelea grele de po-
litica externa, asupra micii operatii antismiliste.
Deci, unii erau net nazisti iar altii erau ho-
tärit democrati. Democrati Fara' si zambeasca
macar. In conceptia lor politica, neclin tit feo-
dalà, ei nu vedeau nici o incompabilitate intre
continuarea továrásiei cu Franta si Anglia
si readucerea lui 151-nilin tarcul gheitoulni. Si
multi ilintre conductitorii acestor particle se in-
capatanau sa rarnana. fideli aliatilor cari le-au
rnärit tara in 1918 nu numai din simplul
calcul sanatos al realitatilor politice, dar ji
94
www.dacoromanica.ro
dintr'o sincera dragoste, sau admiratie, fata, de
Franta si Anglia. Cel mai tipic exemplu in ma-
terie ni 1-a oferit Iorga. Apostolul neamului iu-
bea Franta i ura de moarte tot ce-i fimintta
de democratic. Inca una din ciudateniile acestui
om care nepretuith i neprecupetita unealtä
a oligarhiei a plata cu sangele sau scoala
sanguinara condush de el. 5i cand stai
le intrebi ce a putut iubi in Franta un om
care n'a inteles niciodata democratia, n'ai CC
sa-ti raspunzi. 151 doar Iorga isoricianu1 putea
sti eà Franta e tara in care s'a elesfas,mrat un
proces Dreyfus. 15i ci Franta e tara al carei
popor nu si-a gasit 1inite pana n'a vazut tri-
umful justitiei, desi de justitia aceasta, in mod
practic, trebuia sil se bucure un jidov. .51 cd
Franta e tara in justitia careia nu conteaza
perciunii, vizibili sau nu, ci dreptatea obiectiva.
Ce putea, deci, iubi Iorga in Franta aceasta?
Nu vreau sà sustinem ea In Franta n'au fost
si nu sunt antisemiti. Dar nu acestia sunt Franta.
Cand vei intreba acolo pe mice elev de Jiccu
francez ce este Franta, el iti va raspunde ca
Franta e un Diderot, un Voltaire, un Hugo, un
Zola, un Clémenceau, un Anatole France, oa-
meni cari si-au pus totdeauna viata in joc pen-
lra o cauza dreapta. Nimanui nu i-ar trece prin
minlc sa spuna ci Franta e un Drunioncl, sau un
Gobineau, sau un Béraud, sau un Pellepoix. La
rostirea unor asemenea nume, wj franuz ti-ar
95
www.dacoromanica.ro
 duce mana la nas instinctiv. Pe cand aici, toata
pligarhia s'a straduit sa invete pe copili de
scoald ea principiile de dreptate, fraternitate,
eaalitate sunt marfa judeo-rnasona si ca Ro-
mania nu-i un Rosetti sau un PanLi, ci un A. C.
Cuza, un Paulescu, im Zelea sau Corneliu Co-
dreanu. A fi in Franta antisemit in,eanina a
te exclude singur din ceea ce se cheamd si
. aceasta fard bombasticism spiritualitatea fran-
ceza, care ea existä! In timp ce a fi antisernit la
noi a fost totdeauna cea mai stralucila afa-
cere de ordin si spiritual si moral si material.
Cu toate astea Iorga iubea Franta. Iubea Franta
cu aceeasi frenezie cu care il ura pe 5mil. Cu
care il ura pe !Sind pana si in Franta.
Fiindca chiar acolo, in Franta, Nicolae Iorgl
a .gasit ragazul, s alunge din carninul roma-
nese de la Fontenay-aux-Roses pe un pietor e-
vreu adamtit pe ascuns, de frica savantutui,
de un camarad roman. Sa piece indata! a
tipat apostolul neamului. N'am nevoe aici de
jidani!" Iar dupil ce 1-a gonit pe jidovul pictor
marele roman Iorga s'a dus, cu constiinta impa-
calà, la un dineu organizat in casa unui jidoiv
bancher. 5i Nicolae lorga iubea Franta. Aà
cum o iubeau toti cei cari erau pentru aluinga-
rea lui i5mil fara revizuirea tratatelor i faril
tradarea aliatilor*).
De aci, acea infernala harababura care a fa-
*) Vezi anexa No. 2.

96
www.dacoromanica.ro
cut din Romania, impartita intre albi si verzi
in anii 1930-1940, un iarmaroc al coruptici
si confuzionismului, p1M de baraci cu distraetii
in care nu se prezenta decat pe unul si acelas
'Split in diferitele lui ipostaze: $mil capitalistul,
Smil anticapitalistul, 5mil francmazonul, $mil
bolsevicul, 5rnil acaparalorul comertului, $tnit
acaparalorul profesiilor libere, iSmil anarhktul,
15mil cilmatarul, $mil otravitorul poporului, $mil
de loate. Zeci de publicatii antisemite, focuri de
arma, marsuri i cantece, discursuri parlamen-
tare si electorale incarcale cu explozibil, supri-
marea rrunasitei de presa democratica, dictalura,
guvernul Goga-Cuza, revizuirea cetateniei lui
$mil. noui asasinate i noui incaeräri intre sfinji
au dus, insfarsit, la inevitabil: regimul tegionx:
din loamna lui 1940, in fata c5rnia partidele
de ordine au ramas cu degetul in gur5, ca
niste copii speriati ei insisi de pozna pe care
an f5cut-o. Nu asta au vrut ei. Ci altceva. Chii-
liii. Dar cu dinamismul nouei ordine europene,
chiulul nu putea folosi la nimic. Ori-ori!

97

www.dacoromanica.ro
 t$i asa s'au trezit boerii cu triumful unei iaeo-
logii, la promovarea cAreia ele au Incrat din
toate puterile dar care acum, in ceasul rea-
lizArii, Ii inspilimfmta de moarte, asa scum
Ii insptiimânta i pe miI. Iatà o culme a rlz-
bun'arii istorice: boerii, earl o viati intreagd
asmuteau pe Ion linpotriva lui .$mil acuma
trebuiau sá bâtde, brat la brat cu $mil, de frica
acestui Ion. Intocmai ea la 1907. $i asa Cum
la 1907 au trebuit s5-si caute un general care
sil-i scape de'pacoslea Ionilor rurali, desculti si
framilnzi de pArnant in 1941 ei au trebait sà
facA apel tot la un general care stl-i scoatti din
ghiarele unor Ioni urbani, flilrnânzi de putere.Din
plicate. Insiisi asta o spunem doar in treacM
boerii, asa cum n'au invlitat nimic din lectia
lui 1907, se pare c4 nu sunt dispusi s invete
nimic nici de pe urma spaimei ce au tras'o in
98
www.dacoromanica.ro
eele eLeva luni de guvernare iegionara, in
cursul careia au fost suprimaii cativa 'dintre
cei mai de soiu reprezenlanti ai marei burghezii
romanesti iar tara si-a pierdut independenta
poli Lica.
In legatura cu acest capitol din istoria tarn
d. Lucretiu Patrdscnu ne da in lucrarea d-sale
Problemele de bazd ale Romaniei" cateva de-
talii deosebit de instructive.
Prin protocolul de la Viena, la 30 Au-
gust 1940, (dupd deslipirea Ardealului si
Inca inainte de venirea legionarilor la pu-
tere n. n.) spune d-sa Stattd roman
Ii lua angajamentul de a pune in toate
privintele, in conditiuni de egalitate pe eei
care apartin grupului german din Romania
cu populatia etnicá romaneasca", angaja-
ment pe care si-1 incleplineste prin Deere-
tul-lege privitor la acordarea personalitatii
juridice grupului etnic german, din 20 No-
emvrie 1940.
Conditii de egalitate? Nu.
Cu incepere dela 16 Septemvrie 1910
)3

toate partidele plitice au fost interzise la

noi. Dupd Ianuarie 1941; miscarea legio-
nara a avut si ea aceea§ sOarta. Exità
insä in Romania un singur partici In
anul 1942 recunoscut legal si :wand cele
mai largi drepturi si libertati. Acesla este
99
www.dacoromanica.ro
 Partidul muncitoresc national socialist g614-.
man". Mai mult, cooducatorilor aceslui par-
lid li se recunosc nici mai mall nici mai
putin decal drepturi egale cu ale Sta-
tului roman."
Ce rost politic avea acest grup etnic german'?
Ne-o arata d. Patrascanu:
Unul din conduciltorii grupfflui etnic
german Pg. Rahlhammer, cu ocazia zilei
de 1 Mai 1942 afirma legatura national-
socialistilor din strainatate i credinta lor,
dela sine inteleasà, faIN de marele Reich
si creatorul lui", subliniind cá pentru fie-
care german din strainatate trebne sa fie
o trebuinta launtrica sd se manifesteze ca
national-socialist si sä se poarte ca alare
prin aceasta in acelasi timp sa sprijine
intentiile României (in chestiunea anlise-
mita)" Bukarester Tageblatt din 2 Mai
1942)".

Si mai departe:

13S'ar putea insa crede ci. atitudinea a-

doptata de catre.burghezia romana fari de
grupul etnic german" marcheaza 'an nou
spirit, larg si tolerant, fata de nationali-
tatile ramase sa traiasca si mai departe
100 www.dacoromanica.ro
intre hotarele non-Carrie!. 0 asernenea pa-
rere este cu totul gresita.
Dimpotriva. Niciodatil sovinismul nu a
luat la noi forme mai crude si mai sal-
batice deal in acesti ultimi ani. Viluclinea
administratiei, a presei oficiale si oficioase
dovedesc ca nu poate fi vorba niei de un
spirit larg, nici de convertirea burgheziei
romane la tolerantd. Tratamentul de fa-
voare aplicat grupului etnic german n'are
nimic de aface cu politica burgheziei ro-
mane fata de nationalitati, dupà cum nu
are nimic comun cu interesele nationale
adevarate ale poporului roman, interese
care nu contrazic i nu yin in conflict cu
ale niciuneia dintre nationalitalile conlo-
cuitoare.
0 salbatica politica sovinista fata de
celelalte nationalitati, care sunt 7n impo-
sibilitate sa se apere singure sau din cauza
razboinlui, sa-si gaseasca aparMori in afard,
o politica lipsita de demnitate i servila fata
de germani, chiar i fata de acei care sunt
cetatenr ai Statului roman, aceasta carae-
terizeaza nu atat atitudinea intarnplatoare
a vrernelnicilor guvernanti de eri, ci ipo-
crizia unui intreg regim, ipocrizia insasi a
paturilor noastre suprapuse.
Dupà Septemvrie 1940, odata cu intra-
rea armatelor germane in tara, suverani-
101
www.dacoromanica.ro
 tatea, Statului sufei41 amputArt insenuiate.
Incorporarea României in axri a insemnat,
in realitate, reducerea ei la rangui unui
slat vasal, in care ulthnul cuviint in ant-
cerile interne si externe, in eele economice
ca si in cele militare, il au de spus impu-
ternicitii celui de al III-lea Reich.
Toate aceste infrângeri insemnau o tot
at:It de gravd pierdere de prestigiu si tot
atiitea umilinte.
A rAmas insi un Ziomeniu in carC, pen-
tru Oturile suprapuse, miindria natio-
nalà" ii putea gAsi o deplinA. 5alisfactie,
instinctul siinatos al hatiei" ocavia anei
afirmAri nestingheriLe, iar nationa'ismul
integral" realizarea din plin i Rirri rezerve.
Dar ceva mai mutt. De astadara asemenea
ciistiguri morale" urmau srt fie insoUte.
cel putin In perspectivA, de substantiaie si
milnoase clistiguri materiale. Cu minimum
de rise, in conditii optime".
i cum s'.au realizat acele substantiale si ma-
noase cilstiguri materiale" pe spinarea jidani-
lor se stie! Prin crime si jafuri ctirora li se
dàdea un termen de drAgAlAsenie: românizare.
Capitolul acesta al rornânizirii adieui al
operei de exterminare economic6 i moral.) si
in mare mäsurd fizied dacai a fost simtit in-
tr'un chip atdt de sangeros de cdtre evrei si
102
www.dacoromanica.ro
atilt de binefacator de etitre nationalistii tolali-
tali, a ramas, in tehnica lui, foarte obscur. D.
Lueretiu Patrascanu ne face in lucrarea eitatä
mai sus 'mete revelatii caracteristice pentru,
toata politica demagogich a oligarhiei, care si-a
incoronat opera de inselare a masselor en acea
farsti grotesca nurnità romaniare:
Antisemitismul de Stat, scrie d. Pairas-
canu, si-a formulat, drept scop ultim, ro-
manizarea" vietii economice i sociale din
Romania. Argumente istorice, morale, bi-
ologice, cullurale, economice 5i sociale au
lost invocate, rand pe rand, 5i pana la sa-
turatie pentru justificarea mdsurilor me-
nite saL puna natia din nou In drepturile
ei". Este inutil sa citam aici, fie si fragmen-
tar, literatura fabricata in sprijinirea ideo-
logiel", dacd pntem spune astfel, a roma-
niz5rii". Formarea unei .burghezii auloh-
tone prin ridicarea paturilor mijlocii, de-
venite suportul de capetenie a neamu-
lui"; asigurarea unei vieti demne" lune-
tionarului de Stat, intelectualilor, invalizi-
lor, eroilor, etc. prin transformarea lor in
prorrietari ai expropriatelor imobile evre-
esti; preluarea, in slarsil a intreprindprilor
industriale si cimerciale neariene de calre
elementele iesife din randurile laränimii
adevarata luptä a phi" acestea trebu-
103
www.dacoromanica.ro
 iau sà fie rezultatele ultime ale mull trAm-
bitatei romanizari".
Propaganda care deschidea atrit de im-
bietoare perspective s'a adresat, in deosebi,
micii burghezii, functionarilor de Stat, inle-
lectualilor. Top acestia urmau sã fie pro-
movati, pe seama capitaluhd mobiliar si
imobiliar evreesc, drept noua 5i adevarata
burghezie romaneasch", singura autentick
singura indrepttitith la o asemenea avan-
sare.
Aceasta propaganda si-a atins scopul,
intr'o larga masurd. Doar ea se ldresq do-
rintei ascunse in sufletul oricarui mit- bur-
ghez, acela de a Alta I.n randurile burghe-
ziei. Soarta parea ca favorizeaza visurite §i
apetiturile micii burghezii romanesli.
Mai inainte insa de a cercela proccsuI
romanizarii", in spirilul §i obieclivelc lui
ultime, este necesar sa aratlim pc cc cale a
mers eolrrtia capitalismului la noi, din
punct de vedere national, adica a nationa-
litatii capitalului si a celor care il stitpa-
nese. Este necesar sà facern acest lucru.

Si d. Patrascanu ne arata care a lost scara

de participare a 'capitalului strain in cconomia
tarii, in momentul and s'a procedat la romil-
nizare:

104
www.dacoromanica.ro
 ln industria de petrol participarea
pitalului strain scade, intre 1916-1940 delA
91,90/0 la 70,350/0; in industria lemnului
dela 69,6100 la cea. 250/0; in induqria tex-
lila capitalul strain in 1916 reprezenta
22,60o din totalul capitalului investit, pen-
Liu ca in 1940 capitalul total al tuturor in-
treprinderilor care lucreozei cu capital
strclin fi autoliton sä reprezinte abia 25910;
In industria chimica acest procent total
este de abia 60/0; in industria carbonifera,
auriferd, etc. participarea pe care o ocupa
capitalul strain in industria alimentara, In
oarecare mlisura si in cea metalurgica, fàrà
ca sá putem precila, cu mai multru san mai
slaba certitudine un procentaj oarecare.
In privinta capitalului bancar, schim-
13

bari nu mai putin insemnate au avut loc

in ultimele cloud decenii. Prabusirea unora
dintre marile banci care lucrau, intr'o.larg:t
masurd, cu capital strain sail slabirea sub-
stantiala a allora in care participarea a-
cestui capital era ridicatd, a deplasat in fa-
voarea capitalului bancar autohton rapor-
turile de forta de pand atunci.
Credern mai aproape de realitate cifra
data de .ziarul economic Excelsior (are
calculeazd proportia capitalului bancar in-
tre 17 si 180/0. lnainte de 1916 capitaiul
105
www.dacoromanica.ro
 strain de bancii reprezenta peste :00,0 dirt
total.
Nu numai in industrie si in domeniul
bancar gasim o participare crewuld a ca-
pitalului autohlon, dar si in comert, trans-
port. asigurari, etc. Uncle plusuri sau mi-
nusuri in aceste ultime ramuri de aetivitale
nu modified linia generala a evoltdici eco-
nomiei romdnesti, privitä prin acoastd.
prima.
Plecand dela aceste date, si facAnd pro-
portia, gàsim un procent pentru capitalul
strain de 38,10/0. Accentuam insa c este
vorba numai de capitalul societititor ano-
lime. Daca insa cele 16 miliarde le-am
compara cu. totalitalea capitalului investit
si in firmele individuale, in care prevaleazil
capitalul autohlon, proporlia de- 38 too ar
trebui coborit cu mult. Dar chiar oprin-
du-ne la acest procentaj, scaderea este ma-
siva in comparatie cu totalitatea cqpitatului
strain achy in Romania inainte de 1916.
Ceea ce duce in mod firesc pe u. L. Pa-
träscanu la concluzia ea:
procesul de românizare" a capitalului
n'a asteptat masurile guvernului dictatorial.
El era in 'curs de desfasurare, in momentul
cfmd ,antisemitismul oficial a interv<mit,

106
www.dacoromanica.ro
 deschizând nevisale posibilitilti de rapithi
ImbogAtire, lard risc i färä nici o bàtaie
de cap, burgheziei romane. Uci adev'cirat,ii
si realii beneficiari ai românithrii" nu sunt
acei irwla(i de propaganda fdri scrupule.
a oamenilor dictaturii, ci profitorii de tot-
deauna ai oricilror rnásuri luate In cadrul
politicii Statului, fie Ca' este vorba de pro-
bleme economice, politice, sociale sau na-
tionale",

Ba bine cd nu! I s'a faglduit, e drept, Viva-

nului di de indala ce clopotele vor incepe sà
sune, i se va umple a.ruta cu toate clulleeturile
si ismenele i paltoanele i halvaua din gospo-
daria jidanului; i s'a Eigaduit precupetula;i 61
de indatà ce sfânta liner* va veni la putere,
el Ii va putea lua in primire dugheana, sau
atclierul Iui Smil; i s'a fägäduit, desigur,mioul;n1i
functionar eà de indatà ce verzii vor inverzi,
el isi va putea lua oricare din proprieLitile lui
SinhI i s'a friOduit librarului profesioniA ca
de indata ce ai nostri vor face trampa cu axa,
el va mosteni toatä clientela lui Smil. Li s'a
fàgqduit cilte in lun'd si'n stele tuturor parli-
plor neamului. Dar când clopotele au inceput
s5 sune an sunat pentru doi morti deodaLq:
si pentru 15rnil si pentru Ion.
l'iindcA odalli cu ciolanele, sau existenta, san
averea lui 5rnil au lost Ingropate si boate ilu-

107
www.dacoromanica.ro
ziile Marelui Nerod al Neamului: Ion-gur.q-casca..
Ascullati-.

In tuna Ianuarie 1942 spune d. Pa-

tr4scanu a aparut in Excelsior" un hi-
lant al primului an de romanizare". Con-
cluziile autorului, iun domn dr. M. MiliaA,
partizan convins al operatiei intreprinse
in ,numele nationalisMului", se bazeazil pe
realizarile din Bucuresti. Nu avem niciun
temeiu s credem eh in restul rii, lucru-
rile s'au petrecut in alt chip.
Prima constatare pe care o face ,,alorul
este masura restransa" a romanithrii" e-
fective i Incetineala cu care se desfasoara.
acest proces". Cauzele s'ar datora pe de
o parte lipsei de capital a elementelor dis-
puse sa preia fondurile de comert ce se
oferti spre vanzare, iar pe de alta abtinerii
strainilor dela vanzarea acestor fonduri".
Inteun raport adresat de catre Camera de
Cornell. din Braila Ministerului EPonomiet
Nationale se specifica: ,,negustorii Evrei
nu sunt dispusi sa. faca. vanzari sau cedari
de magazine elementelor romanesti, aces-
tea din urma neposedond eapitaluri suri-
ciente pentru preluare" in Universul din
2 Septemvrie, 1942).
ISA ne oprim putin asupra acestor doua
impedimente. In ),Bilantul celor doi ani de
108
www.dacoromanica.ro
guvernare" al regimului Antonescu se a-
firma, ca dela sfarsitul anului 1941 si pA.na
in toamna anului 1942 au fost românizate
prin libera tranzactie 149 intreprinderi, din
care 60 fonduri de comert si 89 induslriale".
Cifrele sunt in adevar mai mult decat mo-
deste, chiar dad.'" li se adauga i cele 353
de intreprinderi preluate de Stat, din care
insa 129 erau mori taranesti, 78 moil siste-
malice si 80 de fabrici de spirt, tuica, etc.
(13 . Totusi nu aceastd impiedecare ne-
dorinta din partea Evreilor de a vinde
este cea serioasà. Imitand cele petrecute
in Germania ar putea fi, cel putin formal,
usor Inlalurata prin directa interventie
Statului, care sa constrânga pe Evrei sa-si
vanda intreprinderile pe care le au, chiar
cu mutt sub valoarea lor.
Lipsa de capital este o piedl:ea peste
care nu se poate insa trece atal de usor. Cu
tot ritmul grabit i ridicala rata a plus va-
lorii in România, in ultimele decenii, toiusi
acumularea capitalisla nu tine pasul cu ne-
voile reale ale economiei rortillnesti. A-
ceasta explica apelurile periodiee facute in
strainatate la eapitalul international. Mai
mull, chiar dacri un anamit capital dispo-
nibil pentru inuestitti ar xj4Lq, tot poale
afirma cu deplin:1 siguranp, c el nu se
geisWe in stdpfinirea i la dispo:ilia micif

109
www.dacoromanica.ro
 burghezii. Ceea ce de fapt exclude sau, in
orice caz, ingradeste participarea la opera
romanizarii tocazai a elementelor, menite sit
devind adevarata burghezie romaneascA".
Dar, existä creditul. Este tocmai rolul
inslitutiilor bancare sit suplineasca tipsa de
capital individual. De sigur. Exista In. un
dar... Creditul, cetim mai departO in acelasi
articol, se acorda pe garantii reale, de care
in majoritatea cazurilor nu dispun elemen-
tele care au o pregatire profesionalat si care
ar fi deci cele mai indicate O. preia o intre-
prindere comerciala sau industriala". Ceea
ce intareste afirmatia pe care am Mcut-o
mai sus.
Totus,i, in anumite cazuri, cele dotiI
piedeci au fost inlaturate i românizarea"
s'a infaptuit. Rezultatul? Se constata. ca
multe intreprinderi evreesli an roit cum-
Orate efectiv de români, fie de comercianti
exislenti, fie de comercia0 noui, cu scopul
de a fi liChidale i a realiza astfel diferenta
de pret". Cu alte cuvinte cumpararea s'a
fdcut in scopuri pur speculative. Opera-
tiuni de genul acestora au fost cat se poate
de rentabile pentru cei ce le-au practicat,
constituind, in acelasi timp, un indemn pen-
tru altii" (tot din articolul d-lui dr. Mihat .
Deci asernenea operatii au devenil pilde si
model de romanizare"...
110
www.dacoromanica.ro
 Aceasla a fost romanizarea" intreprinderilor
comerciale sau industriale. Oameni, in cm mai
inure parte improuiza(i negustori penfru caual -
§i-au reventhcat o prhvhlie, nu pentru a face un
comert de care habar n'aveau, pentru care n a-
veau nici un fel de intelegere sau preghtire, ci
ca sii fach o invarteald. Cum s'au Meld romani-.
zhrile comerciale si industriale se stie: cu re-
volverul la tamplã. In revolver intrau §i prepl
transferului si inventarul si formele legale.Toale
erau aranjate in maximum zece minute. In zece
minute 5mil, care la ora dimineata se pu-
tea lauda eh era negustor de cateva decenii, la
ora 9 si zece minute se trezea romanizat. A-
dich redus Ia saph de lemn. Iar omul en revol-
verul se aseza repedie la tejghea, ca si rafleze
pAnii una alta tot märuntisul ce se gtisea in
sertar i apoi se grhbea sh. vandà marfa cat
mai repede fiindcti n'avea limp tie pierdut:
mai pusese omul ochii i pe o alth dugheana
care nu era mai )utM demnà de romanizare.
Dintre hoti acesta a fost cel mai cinstit: a
procedat sincer. A venit sà fure si atal! Un
sphrghlor nu stil prea mult in acela§ loc. Dar
au fost altii mai smecheri. 15i àlia vroiau
a fach negot. Ch negotul era intemeial pe furtul
de mhrfuri si vad nu conteazh aici. Dar negotul
cere nu numai marfa. Ci si capital. 5i neguitorul
5mil a fost In multe cazuri Mal de pore, inck
n'a avut grijà ca odatá en dugheana si dea
1 II
www.dacoromanica.ro
honor negustori i un capital de rulmenl. .5
aici incepe comedia: pana i hotii au Mit Irasi
pe sfoard de nisle hoti mutt mai vechi in ine-
serie ca ei. S'a pus chestiunea creditelor pentru
romanizare. Negustorii" aveau nevoe de ere-
ctile. 1Si ne spune d. Patrascanu:
Ar fi nedrept sà consideram ea singuri
beneficiari ai romanizarii" doar pe cei
cativa speculanti mai mutt san mai putin
märunti, imbogatiti peste noapte in nurnele
crezului nationalist". Marii beneficiari tre-
buesc eautati in alta parle. Cei care in-
cearca sä foloseasca romanizarea in parte
care au si folosit-o pot fi identificati
nu in persoana neguslorilor vechi i noi".
2)
Aláturi de B. N. R." si celelatte banci
si-au creat, in afara reescontului la in4i-
Whit de emisiune, mijloace proprii pentru
finantarea rornânizarii", participand masiv
la ageastd operatie.
0 prima si insemnald concluzie: drept
finantator principal al operei de roinfini-
zare apare capitalul financiar aulohton. A-
cest fapt insil nu-si captita intreaga-i sem-
nificatie decal ayritand i condiliile in care
acest capital face operatia de creditare.
Desprindem randurile de mai jos din
raportul catre consiliul de minislri care in-
soteste Decretul-Lege din 23 August 1911,

112
www.dacoromanica.ro
privitor la masurile de finantare a roma-
nizarii". De aittel prevederile specificale
aici sunt legilerale in insusi cuprinsul de-
cretului.
In pritnul rand se asigura instiuLiilor
bancare exislente dreptul de monopol in
ceea ce privesle finantarea romanizarii.
Datil fiind urgenta operei de romanizar:,
este necesar ca acordarea cuditelor sa se
Lica imediat, prin instilutiile de creail exis-
lente, fara a se mai crea un instilut special
a carui organizare cere un limp mai in-
delungar.
B. N. R." este inslituita apoi drept su-
prema instanta de control in aceasta ma-
lerie. Dispoziii1e art. I prevad ca B. N.
H. va verifica indeplinirea conditillor legate
51 va aprecia daca garantiile oferite de de-

bilor sunt indestulatoare". In ce, ronstau

aceste garantii? Legea nu le enumara, intru
cal intelege sa lase la aprecierea si btiinl
pine al B. N. H." st ceara t,pe langa ga-
rantii reale san persemale sà se dea
oricarui all negot juridic o functiune de
garantie, daca ea asigurd in -onditii mai
bune drepturile bancii creditoare". Dar
chiar i aceasta dispozitiune s'a pang in-
suficienta. In aceeasi ordine (le idei decre-
lul lege prevede in art. 8 ca se poale con-
stilui un drepl de gaj asupra fondului de

113
www.dacoromanica.ro
 comert, cu Loate elementele lui compononle,
daca a lost dobandil cu sume provenind
din imprumuluri de romanizare"...
In sharsit, In caz de neplari a sume-
lor imprumutate la scadenta exerutarea
sadi va ii faculli de B. N. 11." fie dupa
drepLul coimm, fie dupd legea dc unificaro
a procedurii fiscale"... Cu drept cuvanl ri-
portul conchide: Se obline in acest fel o
urmarire.severa i rapidd contra debilorilor
nh plalnici, fard a se crea dificu1li1i nejus-
tificabile bancilor prezentatoare".
In primul rand, prin urmare, eine ob!ine mo-
nopolul linantarii operei de romanizare? Ban-
cile romanesti evident suld'n surd romanesti
in frunte cit Banca Nalionala.
Cine primesle sarceina de a controla dact fi-
nantarea se face dupd toate normele fixate de
legea de despuiere a lui 5ma ;;i daca noul ne-
guslor prezinta, destule garanLii pentru creditul
pe care-I solicitil bancilor, pentru a putea con-
tinua comertul most_enit de la Smil? Banca Na-
tionala.
Ce anitine garantii prevede legea de romani-
zare? Niciuna. Garantiile pot fi fixate de hi caz
la cnz de catre Banca Nationala dupa' banal ei
plac. Si garantide pol fi de tol felul, incepand
cu cele personale si sifarsind cu gajul asupra
fondului de comert.

114
www.dacoromanica.ro
 1$1 insfarsit cine are dreptul de a executT
pe cel care a luat bani de la bancile române§li
pentru romanizarea tejghelii hui Smil?
Tot Banca Nationala.
15i Banca Nationala are dreptul s execute pc
romanul romanizant tot (MO bunul ei plae: fie
dupi dreptul comun ceca ce implica, insa, o
procedura lunga, plicticioasa i de multe ori
avantajoasa pentru debitor fie dui)). legea
dc upilicare a procedurii fiscale, care pune la
indemanv Winch Nationale 'o urm(irirc scverd
§i rapidd contra debilorilor rid plalnici, far:a a
se cre,a diftcu1IüIi neinAificabile bincdoe pre-
zeontatoare".
Bezultatul? Tot. d Patraczcanu ni-1 arala:
Din arlicolele i di7poiitiunile cilale se
poate vedca clar ci ,.B. N. R." c;.i
in;litutii de credit, c'irora instiIilul Ii emi-
siune le poale transmite 1 ea o p-irt din
pulerile ci a -yin (Weir; rrdii sl td fon-
duritor de comer( fi in luslriole ad/. I ro-
maaizate, prin infrangerca i inlaturarea
dreptului comun. Acesta este rezn'tatal iii

tim ul conditillor in care sunt acordate

imprumulurile, al garantiilor cerute §i al
executillor in caz de neplata. Cat de deparle
merge privilegiul acordat capitalului finan-
ciar in aceastä privintrt este adoptarea iii

mat erie Comercial4 a procedurii de exe-n/iP

115
www.dacoromanica.ro
 fiscal& Ceea ce consfitue o calme, rar in-
hilnitei in altalele legislative ale anei
Beneficiarii reali ai.romanizdrii"? Sim-
pla itliirare a cifrelor i dispozilillor legale
de mai sus ne. dd rrtspunsul.
Capita lul financiar aulohlon, in fruale
cu B. N. B.4 Ii vede in Mpluite vechile
idealuri p calea românizàrii. Pria rii
insine" devenit pentru noi insine'.' incepe
sa capele un inceput de realizare. Pe CU
mai putin orgainice i normale decal prc
vedca apologetul burgheziei romane, St. Ze-
jetii i chiar dincolo de prevederile lui
Vintild Brdlianu, care a popularizat for-
mula, dar nu mai putin aducdtoare de nra-
sive castiguri. In spatele noir $i ,a,1010_
ralei" burghezii se rificti veckial npital
bancar, niarea finanp antohlon71 care, so-
cotesle cc`i a sosit mournful s4 scape ni-
ear ie anal dintre concuren!i: lvi - capi-
falai ear sc.
Saltul in randurile burgheziei a &Inert-
telor din pdturile mipocii, care au twit
drept moneVt adevdrati-rpromiuniie Mute
de oPmenii diclaturii, se dovedeste si dc
astd data .0 grea ;i primejdioasd incercare
de echilibrikticd soqialü. Va insemna aceasta
o i1uie mai putin i o inriptura in plus
pentru mica- burghezie rom.ane3scA?
S'a inteles sau nu?
116

www.dacoromanica.ro
 De ani de zile i s'a tot hnpuiat capul lui Ion
en romAnizarea aceasla. Si milioanele de Ioni
rurali §i urbani s'au vazut, fiecare in parte, sau
eu o casuta vidaneasca, sau cu o pravalioara,
sau cu o moara, sau cu o fabriert, san cu un
atelier insfarsit, cu averea intreaga a unui
$mil intreg.
Se va spune: dar bine! Romani in lara ro-
milneasca romani rumlni" erau vreo 13
milioane! $i daca fiectirnia in partei i s'a fdgaduil
un $mil care sà reprezinte un profit oareeara,
se impunea in chip necesar ca in tara sa se
afle cel putin atatia $mili cati români sunt. A-
dica cel putin 13 milioane. Pretind: eel pufia
lreisprezece milioane dar de drept, pentru
satisfacerea tuturor românilor, ne-ar trebui mult
mai multi $mili dealt Ioni. Socoteala e clara:
daca loft românii absolut toll dupa cate
ne asigura antismilistii a caror Nina credinta
n'avem nici un moliv s'o punem la indoiall
stint robii liii Smil, exploatatii lui Smil, viclimele
lui $mil care e capitalist si bolsevic i franema-
son s. a. in. d. deci, daca toll românii, in numele
justitiei ,,romlinesti", an drept la un $mil care
srmi desprigubeasca pentru toate umilintele la
care au lost, supusi de veacnri fie ctilre hidra
jidoveasca exista, insa, un rise ca nu toti
$milii sa prezinte cine sae ce chilipir pentru
Ionul lui respectiv. Dacti din treisprezecc mi-
lieane, sunl 12.500.000 de miliardari,totus cinci-

117
www.dacoromanica.ro
stile de mit, treisule de mii, o surd ac mii de
miIi macar tot. trebue sl Tie niste parsivi de
calici! 51 atunci nu riscti s ramana nedrepti-
ii o stall de mii de Ioni fala de milioanele de
Toni cari s'au ivartit de un 5mil miliardar?
0 sutti de mii de iomapi trasi pc stoara de niste
jidani. Se cade? Nu se cade! 5i atunci, cii. sti
se evite riscul acestei nedrepttili, Romania. LIT-
hue neaparat sa aiba perste cele treisprnec e mi-
Roane de Sinai, un numar de Smili de rezerva.
pentru a prevent eventualitatea mini ral de
modeste lipse de Smili chiaburi. Fun Ica nu in-
telcgem ca in Wa romaneasca sa rtimana un
singur roman calcat in picioare de un jidov!
Drept urmare, cei can aveau grijit de rericirea
poporului au inceput sa se intreaca in a pipe
sub nas lui Ion cifre tol mai mari de 5mili to-
lerali in tam romancasca. Douil milioane, lrei
milioane, cinci milioane etc., cti ajungen Loa
sa-si laca socbteala ea in curand o sa revin I
nu un 5m11, ci macar doi 5mili de ciciula. !l-
iiicica tendinla propagandei din uliimii
iii cari
au precedat romanizarea a lost sit alraga po
Ion in miscarea antisemita nu pentru priuwinqa
pe care ar prezenta-o r5mil pentru 1 ar:1 ci
pentru avantagiile personale pe can le-ar putea
trage Ion din adesiunea lui la lupta de depose-
dare a evreilor de drepturile lor cetalenesth.
Arhangbelii, apostolii i democralii" agilau pen-
lru fericirea neamului prin furl 11. onion $i
18
www.dacoromanica.ro
hoerii exagerau nu numai .cifra populatiei e-
vreesti dar i intinderea averii lor. Aceasta,
pentru ca Ion sa. vada ctI profitul de pe urrna
jecmanirii lui $mil va fi atat de mare, Meat
Wale revendicarile lui sociale Lila de Slat, stint
niste mofluri en earl nici nu merita sa-si bata
capul. Se va dcspagubi el cu varf i indesat
ttin buzunarul lui $mil.
Daca s'ar ii spus, insa, de la inceput- adevarul
i anume ca fata de treisprezece milioane
dc romani sunt. numai 800.000 de evrei ca,
din acesli 800.000 de evrei nu sunt decal: poate
10 1500 cari au ce manca, iar celelalte sute de
mii de $mili nu pot. fi expropriati de eat eel mult
de pilAuchii i zdrentele lor, Hindeà traesc. In
cea mai neagra mizerie, daca i s'ar fi spus lui
Ion de la incepul adevdrurile acestea i s'ar
ft retezal orice nadejde de a i se atribui la im-
partire nu un 5niil inireg, dar nici macar o
ciosvarta de Stnil. $i atunci unde-i isprava?
Dar in cemul eel mare, cand au venil Ionii
srt-si ia fiecare dugheana lui in primire ii s'a
spus: Incetisor, fratilor! VA inghesuiti de po-
mana. N'ajunge la Loft Vor pune mana pc fa-
bricile, alelierele, dughenele evrebsti numai cati-
va! $i ceilalti? Ceilalti nimic! De ce? Evident,
din pricina jidanilor! Ne-au tras clapa si aici!
Se fataiau atata de colo pawl colo Inca
am crezut cd stint zece milioane, cincisprezece

119
www.dacoromanica.ro
milioane, dourizeci de milioane! Si cAnd sri ne
infigeni in ei ia-i de uncle nu surd!
Dar cei cd(iva au fost ei mai norocosi in
exploatarea chighenei lui Smil? D. Patrascanu
ne-a aratal-o cum nu se poale mai clar: roma-.
nizant.ii nu erau deck o simpla undita, folo,ita
de marele capital romiinesc care, prin dema-
gogia românizarii a gasil un mijloc deosebit de
ingenios ca sa-si apropie avutul evreilor pentru
profilul ei exclusiv. Cei mai multi dintre ne-
gustorii" i fabricantii" produsi de romilnizare,
dacd nu erau, pur i simplu, niste interpusi ai
tancilor, erau niste nepricopsill carif prin in-
corectitudinea sau nepriceperea lor, nu putean
fi solvabili fat5. de bdncile cari le acordau ere-
ditul. Or, insolvabilitatea aceasta, departe de a
necaji bancile românesli in. frunte en Banca
Nationalà, corespundea tócrnai scopului urm5-
rit de ele: fondul de Comert evreesc [recut
provizoriu prin maim romanizantului intra
de fapt, sub titlu definitiv in posesia bancilor.
Pentru asta a fost naucit Ion cu tol soinl de
lozinci nationaliste! Pentru .asta s'au eroit cà-
nii verzi i s'a dat tara pe maim tuturor par-
lagiilor! Pentru asta s'au nriscocit toate acole
nelegiuiri cari au dus la ruinarea existentri unei
intregi populatii care n'avea deck un Singur
pacat: era lipsità de orice apdrare. Pentru asta
s'au inventat deportarile i masacrele si Trims-
nistria i intreaga justitie totalkara. Penlru ca
120
www.dacoromanica.ro
marele capital bancar romilnese si nu Ion-
gura-casca sa-1 mosteneasca pe Smil.
Dar romanizarea nu s'a ispravit aici. ()data
cu expropierea comertului i industriei evre-
es1i s'a produs i jefuirea capitalului imobi-
liar evreesc. In amintirea Ini Smil imagined
C. N. e la fel de infricosatoare ca si
Transnistria. Si iatà ce lie spune d. L.. Patras-
canu eu privire la românizarea oraselor":
In toate agitatiile antisemite; spune d.
I'Mrascanu, acest. capital imobiliar evreesc)
a jucat un iol dintre cele mai importanie.
Masa functionarilor de Stat, intelectualii,
liber profesionistii, ea i hi general mica
burghezie, ca sa nu mai pomenim de mun-
citorime si de paturile sarace, an suferit,
in epoca de dupd razboiu, de o acuta 1ipii
de locuinte. Cu 'mate campaniile de con-
struclie din anii 1933-1936,, cand au apArut
miile de blocuri in capitahi si in provincia,
bone constructii n'au tilitlb past! eu nece-
sitatile naseule din cresterea rapid`i,in ulti-
mii douilzeci de ani, a aglomerarilor urbaim.
Aparitia decrelului lege, in Mar lie 1911.
prin care se expropria proprietalea urbana
evreeasca a nascul in toate acesle medii un
enluziasin, dublat de cele mai oplimkte
a0eplari. Mai ales ca n'au lipsit declaratii
oficiale, menile A inlareasca ii uzil le astrel
naseute.Toate imobilele expropiale dele ,e7

121
www.dacoromanica.ro
 vrei nu or fi valori venale pc care Statul le
va trece in orice rnâini, ci instrumente de
consolidare a societatii romlinesti prin. im-
proprietärirea elementelor creatoare a ele-
mentelor de mullet nationale carr trebue a-
jutate...De aceea toate proprielatile evreesti
expropriate vor fi trecule profe3orilor, on-
terilor, magistratilor, medicilor ingineritor,
advoeatilor, functionarilor, etc., precum si
tuturor eelor care vor fi adus servicil Sta-
tului sau Natiunii Romane, prin munca tor
in slujba neamului si Statului". Si mai
departe Elitele noastre spirituale si bur-
ghezia noastril de muna. va fi sic! a4fel
intärila si asezatLi, ea temelie xi. in.,trinnent
de realizare autenlicA a statulni national
roman... 'relate aceste proprieFiti vor lrece
in patrimoniul acestor romãni pe care se
va rezima viitorul tarn".
Afirmatiile sunt dare i categorice. Erau
deci indreptiltiti eroii neamului" precum
§i ofilerii, functionarii si toate cat( grille
care se( considerà drepl burghezi i roma-
neasca de muncr sau elite spiriluale" si
were c vor deveni proprietari pc seama
evreilor, ca o recompensil mai mull san
mai putin nationaVt fie pentru serviciile
aduse Naii.iii i Statulni Rom:in", fie nu-
mai pentru simplul fapl ci lAceau panto din
acei, pe care se va rezima viitorut !Aril".
122
www.dacoromanica.ro
 Dar toti acestia,ca si mica burghezien au
.fost lasati sa astepte prea mull in prada.
iluziilor i asteptarilor optimisle.
Isloria, deci, se repeti ca i in cazul dughenei
lui Smil: imobilele lui 5mil nu erau deslinate sa
Incapà pe misma oricui ci numai pe mâna
elementelor creatoare" pe mâna elemen-
lelor de munca nationala care trebue ajutate".
5i clue sun!. elemenlele creatoare"? Elemen-
tele de munca"? Poate Ion taranul si Ion
nmncitorul cari stau la baza muncii nationale
creatoare?
De loc! Elementele acestea creatoare i mun-
citoare nu se gasesc in randurile taranilor
muncitorilor! Ci in randurile elitelor noastre
spirituale i burgheziei noastre de munca!" Vra-
sazica, le-ai sters pe bot, ma Ioane! Degeaba
lragi lu la jug cflt e ziva de mare! Degeaba
asuzi in ateliere! Casa lui 5mil nu-i de n-ksul
tau! Nu esti elila spiritualti!" Nu esti bur-
ghezie demna"! Esti un simplu Ion-gura-casca!
Ti-am spus noi ca-ti darn si tie un 5mil sa te
poti bucura i lu la batriln*te de toate hunata-
turile lui! Dar cine-i vinovat dac5. stu ai crezut!
Acit sa-ti fie de bine! Altadath sà tii! Alta-
data. daca vrei sa te bucuri de cozonacul lui
5mil, Fara sa fi muncit pentru el, J ä cauti sa
fii i tu elith spirituald" sa fii adica si In
profesor, magistrat, avocet, funclionar! Plugul?
123

www.dacoromanica.ro
DA-1 draeului incolo! Ciocanul? ZvArle-I in put!
Avoca si te faci, functionar sii te faci, magislrat
sh' te faci, daca vrei sá ajungi temelie 41 instru-
ment de realizare autentich a Statului national
roman". Pânä acum temelia autentica a statului
national roman erai tu Ion-care-trage-la jug. Tn
erai in literatura clemagogica a oligarhiei, talpa
Aca, insa, ai aflat adevArul. Nu pe line
le-au crezut Lalpa [Aril. Ci pe domnii Kvcraii.
functionari, scriitori, profesori. Ei .)unl le-
melia i instrumental autentic al Statului natio-
nal roman.05i. lor li se cuvine mostenirea lui
Smil, in calitatea lor de elità spiritual pentru
serviciile aduse Natiunii si Statului Roman'
adica oligarhiei, in opera ei uriasA de inselare
a Orli.
Fiindcá, dac5, exista pentru cineva vreo in-
doiala asupra naturii serviciilor aduse Natiunei
§i Statului Roman" de catre elita aceasta spirb
Wald, n'are deck à consulte lista dacri nu a
tuturor epurabililor, cel putin a tutfuror epura-
tilor i va mIami acolo toata elita acestei elite
spirituale.
Dar mai departe: daca nu natia intreagil s'a
bucurat de toate imobilile lui ,5mil, s'a buourat
de ea cel putin elita spirituart a crealiei?
Ne Itimureste d. L. Ptitrilscanu:
f!Printeuri decret-lege din 26 Mai 1942
se hotrir5sc definitiv normele dupa care se
124
www.dacoromanica.ro
 vor race dislribuirile si vimnz1rile imobilelor
evree§ti expropiale. Acesui stint linOrtile
in doua categorii: o parte stint afectate di-
feritelor servicii publice ale Statului, deci
stint scoase din circulatie; rcslul, cea de
a (lima categoric, vor Ii scoase in vtinzare.
Dar tot printeo dispozilie legall (din 22
Deccinvrie 19 11 si din numarul aeestora
din urm5., acele imobile asupra carora a-
pasa o creantil ipolecara a Credilului Fun-
ciar Urban, tree in posesiunea acestui in-
stitut. Dupa cum se .§tie acest credit este
o veche ciladela a capitalului liberal).
Deci,numai o parte din imobilele expro-
priate vor fi scoase in vanzare. In ce con-
diti. insa? Prin scoaterea Ja. licitaii pu-
blica! Aceasta insemneaza ci aici, ca la
mice licitatie, adjudecatarul bunului va.fi
acela care, in concurent(i cu ceilarn ofer-
tanti, va fi in stare Sri plilleasc4 prelul cot,
mai ridicat. Minimul de pret legal dela care
va incepe licitatia, va fi de cinsprezece ori
venilul brut fixat de fisc pentru exercitiul
1942/1943, adicd dupà ridicarea evalidi rilor
din acel an.
Prin urmare, parte din proptietatile evree5li
nici nu conteaz5. pentru improprielarirea elitei
spirituale, ci trece deadreplul in stapiluirea Sta-
Lului, care are nevoie de imobile pentru dire-
ritele lui instjtulii. Iar restul?
www.dacoromanica.ro 125
 Restul, desigur, va Li trecut tn patrimonial
elitei spiriluale §i a burgheziei de munei."! .15a
ar fi fost, daca" §mecherii neamului n'ar fi aran-
!tat. si aici o inic. pci1eal i anume: imobilele
urineaz5. s'i fie adjudecate acestei elite atat de
spiritual profiloare, nu 1 e bazri de merite, ci prin
licitatie. Deci, imobilul evreesc va Li acordat
nu acelui care a adus mai mune servicii Sta-
lului lerorist ci aceluia care oferq la licitalie
o sumil mai mare. Bine Inteles cI Oita spirituahl
au este uitati cu total: dimpotrivi ei este chiar
privilegiatl fatil de alti concurenti. 5 aniline,
in ce constau privilegiile acestea?:
Decretul-lege privitor la vanzarea bunu-
rilor evreesli expropriate ne aiiti d. Pri
trawanu prevede, In adevgr, anumite
calegorii privilegiate, incepand ea marii mu-
tilati §i cu orfanii de r:lzhota i stlir;ind
cu. functionarii publici si cu liber prore-
sionistii. Tog acetia, dupri gradalia sta-
bilitri de lege, vor putea deveni propriclari
privilegiati, dar cu a singurii conditio: s1
ofere an pre( egal cu cel mai mai e pre(
oferil in licilatie de orice concaren0", dupà
trminarea strigrtrilor. Categoriile privile-
giale se bucurri de Inlesniri de plaIn, pu-
land plriti pretul e5a1onat in maximum 10
ani, adjudecatara4 neprivilegiat urrama sä
achile pretul imediar.
126
www.dacoromanica.ro
 Tol este cewa: intre cilia spiriluala si natia
spiritualA, alegerea Statului cade asupr:i clitei.
Ba, Stalut merge si mai deparle: flu numai ci.
la pret egal prc t. oferil de cutare branzar
care poate de cat mai mull en putinVi Statul
prercrA elita, dar mai e dispus acest Silt sA.
faca i I numil e sacrificii. De pilda, si esaioneze
suma pc care Oda o va avea de plAtit. pentru
casa lui Sind pe baza unui pre oreril de
brAnzarul &finit de parale ie un lermen
de zece ani. Cat se poate de mArinimos acest
Slat care, daca ar vrea, ar putea incasa banii
acestia, toti dintr'odatA, de la coneurentut bran-
zar.
Dar e poale bucura oare. Oita" d ace,ie
avantagii?
SA a izim ce Ypune d. Paträscanu:

Din simpla celire a decrelului-lege de

mai sus, se poate vedea clar cAror elernente,
din rAnthil chiar al categoriilor privilegiate,
1 se deschide persj ectiva de a dc\eni pro-
jaletari urbani. Un simplu calcul va inve-
dera si mai bine acest lucru.
La o impunere brutA de 80.000 lei, co-
respunzAtoare unui apartament inlr'nu imo-
hit de doul. cannere, hail i dependilie. pre-
tul minim dela care va incepe licit a ii va
11 de 1.200.000 lei. Presupunqn1 ci lici-
tatia urcA acest pret initial numai cu 25,y)
127
www.dacoromanica.ro
 ceea ce reprezinta un minim pretul
de adjudecare va fi de 1.500.000 lei. In 1912,
acest pret era en 5000 sub cel al pietii li-
bere. (Ca exemplul noslru core3panae uaei
realitati, avem dovada in primele publi('aiii
de scoalere in vanzare a imobilelor evreesti.
Dinteun lot de 21 de imobile, opt au o
valoare pana la 750.000 de lei; cinci intre
750.000 1 mil.; unul de 1 5 mi'.; palm
dela 4-7,2 mil., trei dela 16 29 mil.).
LuAnd cazul acord5rii unor pAsuiri de
plata pe 10 ani, rata anuitiltii revile, in
exemplul nostru, la 150.000 de L4 anull
san 12.500 de lei lunar.
De ce venil in 1942 sa se bucttu i sa
dispuna cineva pentru ca sh afecteze nu-
mai pentriA locuinfei, fara calduri, Virà 111-
111:nh,-fise, taxe comunale, etc., aceaiii sumi
lunara? Cali din marii mulilati, oriiani de
rizboiu sau functionari, cu Wale sucwsivole
mai-hi de salarii, Ii pot permile ace'l lux?
Am aminlib de functionarii publie ! si de
sperantele lor. Intru cat, in con,litik de
vanzare la licilatie, a imobilelor evree;li,
acesle sperante Ii mai gasesc induvtilti-
rea, vom cita incheierea ConilintuA Fe-
deratiei generale a Asociatiilor de flui450-
nari publici", in sedinta din 13 Mule 1942:
Cdnsiliul holarasle sa se intervina de a-
semenea (la guvern n. a.), ca s5 se ga."-
128
www.dacoromanica.ro
 seasca u solutie pentru funclionarii care
impinsi de nevoi reale s'au Indatorat la
insUtuiile publice de credit, in asa mare
masura, Meat nu mai au posibilitalea sit
facia fata necesitatilor curente de traiu° (U-
niversul" din 17 Tunic 1912 ".
5i din randurile acestor .functionari se
vor recruta adjudecatari, in stare sii-si in-
can e bugetele lor falhnentare cu anuitrui
care, in cele mai mune cazuri, inlrec cu
mull salarille lor de baza!
Dar astea sunl lucruri lipsite de orice impor-
Lauri, fata de marea surpriza care ne asleapta
de ad mcolo. Fiindca se naste intrebarea: de
ce in rog, [plea necazuri i atata lupla si
alala concurenri? Nu-i, oare, rusinos ca ineni-
bril enter sa fie siliti sa se ia de par pe
doua fronturi: i cu cei curl, desi nu apartin
elitei, pot participa la licitatie, fiindca stmt a-
matori de chilipiruri evreesti i cu insisi
membri elilei spiriluale, call nu sunt privile-
giai cu totii in ansamblu, ci numai dupa gra-
dul merilelor ce-1 au flip de Stabil national
roman? De ce toale astea? Nu sunt, oare, des-
Jul jidani proprielari a caror avere imobiliara
sa poata satisface daca nu loala nap. eel putin
intreaga cli l spirituala?
La aceasta, d. L. Paträscanu ne raspumle
urmatoarele:

129
www.dacoromanica.ro
 Inainte de a ariata eine yor fi i aici
beneficiarii românizarii oraselor" este ne-
cesar sa reducem la justele proportii im-
portal*. capitalului imobiliar evreesc. Ci-
ire si date concrete vor. demasca, singure,
demagogia extremei drepte, desfasurala si
in acest domeniu.
Conform statislicelor oficiale, numqrul
total al imobilelor urbane expropriate dela
evrei este de 30.691. In acest numar intra
si apartamentele din blocurilo bucuregene
§i mizerele maghernite si cocioabe ilin o-
rasele i oraselele moldovenesti.
Ce reprezintk' aceasta ci1ra9 In cc ra-
port se &este cu lipsa de locuinte i cu ne-
cesitätile reale ale populatiei urbane
Intr'un articol intitulat Problema lo-
cuintelor economice la orase si sate", d-1
arhilecl D. I. Encscu, presedintele cote-
giului arhitectilor, calculeaza ,necesitätile
prezente S1 cele rezullate din spo -ul po-
pulatiei pe primii zece ani urrn tori la
300,000 (trei sute de mii locuinte urbane,
a caror constructie s'ar esalona pe acesli
zece ani", deci 30.000 locuinte anual (15).
Aceasla Ultima cifra a man'irului necear
de apartamente, care urmeazi sa fie cla-
dite anual, in mediu urban, revine i. in
alte calcule. 0 comisiune nurnita de Mi-
nisterul Luerarilor Publice 0 insarcinati sit

130
www.dacoromanica.ro
 studieze problema locuintelor ieftine a in-
locmil un raport. care ajunge la concluzia:
pentru a inUilura aglomeririle si a inlocui
clAdirile moderne, Capita la are nevoic In
fiecare an de un lot de constructii de 8.100
apartamente, iar pentru nevoile tuturor ora-
selor circa 30.000 de aparlamente anual
(Universul", 2 Noemvrie 1942 .

hSi'n fata aceslor cifre d. PM.r5scanu se in-

trean:
DacA din numarul imobilelor expropri-
ate dela evrei scf,tdem ccle retinute de Stat,
pe cele trecule Creditului Urban, cate ra-
man pentru satisfacerea nevoilor de loon it
a color care asteaphl de aici solutia salva-
loare, atunci când numilrul total abia in-
sumeazil pe acel al locuinlelor care ar tre-
bui sil fie construite inteun shigur an?
Intre realitate, pe de o parte, si dema-
gogicele promisiuni sau parolele agitate de
extrema dreaptii pe de alta, existá o mare
difervntit Acest lucru trebue A-1 recunoa-
scA i d. arh. Enescu, care, in calitatea sa
'de agitator cuzist, nu putin a contribuit. la
rdspitndirea iluziei ci exproprierea imobi-
lelor evreesti inchide solutipnarea crizei de
locuinte la noi, and scrie Locuintele rI-
mase dela evrei, in mare parte la orav...,
131
www.dacoromanica.ro
 n'ar putea satisface deck poate 0 parte
I

dintre românii care s'au inlors si dislins

pe front, precum i o parte din nevoile
!

serviciilor noastre publice" ,dia aeelasi

articol .

Deci niei mricar pc toti efoii neamulai"

nici eel putin loale servicille Slatuki, .".

Si atunci cui i-a folosit baLl ogitalia a-

ceasta in jurul romilnizarii? Cui i-a maul. folosi
Wahl harababura asta nationalisla provocala de
inirajul milioanelor de evrei stàpLmni ai unor
averi atilt de uriase, Meat prin exproprierea
lor, tori Ionii din tara vor putea sta de aci ina-
inte cu burta la soare pilnä la adlinci billrilnete
si ei i copiii lor i copiii copiilor lor, fdra sa
rnai faca nimic altceva deck s. bea si si mq-
nance si sa-1 puna pe jidan sa-i cilnle din per-
chin de inima albastra? Cui?
Iatti cui:

Dad]. Romanizarea" oraselor. spune

d. Priträscanu si-ar putea urma eursul
ei, nu este greu sa prevedem, -de pc acum,
eine vor fi concurentii i, mai ales, chic
adjudecatarii definitivi In liciiatiilc tirmle
pentru vanzarea imobilclor evreesti. E-
roli" neamului? Orfanii de razboiu? Funcl
tionarii nevoiasi sau intelectualii saraci? A-
dica acei care realmente sufdr cel mai mull
132 www.dacoromanica.ro
 de pe urma permanentei_lipse le locuinte*?
Nu. La licitatie vor aparea noii imbogatia
de toate calegoriile si din loge profe-
siunile a carol- avere facula proaspat din
specula. i afaceri in legatura cu ,razboiul,
nu a pulut lua Inca forma investiUilor imo-
biliare. Alaturi de acestia vor apgroa
functionari de Stat. Dar care functionari9
Acei care prin coruptie i [Pane de infin-
enla, prin jaf i abuzuri de tot felul dispun
de marl averi in numerar. Aces lora si nu-
mai acestora romanizarea" le va deschide
calea legala a plasarii in imobile a econo-
miifor" astfel realizate. Din asemenea ele-
mente se va recruta noua burghezie ro-
maneasch". Aceasta burghezie nrmeaza s5.
fie asezata drept temelie viitorului arr.
Si hicrurile prevazule de d. Ptitrascanu, care
a scri randurile acestea in timpul razboiului
si in preajma operei de romanizarc, s'au pe-
[recut intocinai. Ca si de romani7area industriei,
lAncilor i comertului evreesc, n'au profitat de
pe urma romanizarii imobilelor, nici macar toti
eroii neamului" nici macar toata elita spi-
rituala", san mai stim noi ce aristocratic a de-
magogiei totalitare ei indivizi al caror erOism
era calculal in raport direct cu spertul.
Dar fiindca erau prea multi croi prea pit-
tine case evree,sli Statul a taiat nodal gor-
www.dacoromanica.ro 133
dian: s'a instituil el staprin al majoritatii imn-
bilelor eNfreesti, pe cani le inchiria croilor" prin'
organul sau administrativ Cenlrul National de
românizare" faimosul C. N. R care are pe
sufletul san ruina a sute de mii de existente
evreesti.
Cine a lost exproprialV Tori proprietarii de
case evrei. Dar eine au lost acesti propriclani?
lu afara de un foarte, foarte restrAns numan
de proprietari ai unor blocuri sau case mai
aratoase, ceilalti erau in cea mai mare parte
proprietari de maghernite sau, in.unele cazuni
mai Lame, proprietari fie ai unei garsoniere,
fie ai unui mic apartment pentru uz proprin.
Proprietarii acestia apartineau in cea mai mare
parte paturii mic burgheze: functibnani, mici
negustori, liber profesionisti a caror singura
avere i singura bucurie o reprezenta casuta
lor pc care si-au achizitionat-o din banii Uc
zestre, ori rupându-si bucalica de paine de la
gura. Fenomenul acesta al cumpararii unui mic
apartament s'a ivit la evrei abia dup5. razboiul
din 1918, pe deoparte din pricina crizei de lo-
ciiinte, iar pe de alta, gratie cmanciparii care
&idea evreilor o iluzie de stabilitate.
Asa dar, exproprierea n'a lovit o clasa corn-
push din proprietari exploatatori de aparla-
mente, ci o calegorie compusd in marea ei ma-
jorilate din oameni sdraci cari de cele mai
multe ori s'au lipsit de strictul necesar pentru
134
www.dacoromanica.ro
 putea asigura un camin propriu; nude vor
putea ii feriti si de sicanele proprietarului, mai
totdeauna nemultumit i mai cu eama de
grija chiriei, aceasld teribild plagd iociald de
pe urma cdreia sufar in chip atat de crunl,
pdlura mic burghezd i proletariatul.
Dar din casele lor n'au lost scosi numai toll
evreii proprietari de apartamente, ci i toti e-
vreii chiriasi ai proprietarilor evrei. !Si nu-i
evreu sti nu-si aducd aminte de zilele când] i
s'a preeilit si s'a electuat expulsarea lui din
casd. Oricine vroia sd-si bald joc de un jidan,
it vicita casa cu, sau lii i aulorizatie. Fele
de stradl oameni Tara c1pàtuiu, antagiti
se inslituhu eroi ai neamului si-1 obligau pc
SniiI sd le deschidd usa ca srl-fi vizileze apar-
lamentul. Apartamentul Mr. Cu san fàrt auto-
rizatie, cu sat] ftird intentie de a vrea sd pre-
lindd C. N. R.-ului acel apartament, cu sau
fdrd tillu la aceastd pretentie, viziLttorii Ill dil-
deau ntivald pe tii cu aerul unui proprietor
care-si intl.-A in casti la el, miral i furio, cd le
giise,?le pc line acolo. Ce sti mai 6punein de
administralia C. N. R.-ului care, parc l. in bd-
Lae de joc alribuia imiii i acelas nparlament
cillorva eroi dinteodatti! Ce sti mai ,.,punem de
evacuari si mai cit seamd de anumile evacudri
cari prin sIlbdtdcia tor nu aveau nifnie de in-
vidiit tchnicei deporkirilor pc nepusd masd! Ce
sd mai spunem de prelentiile celor cari-ti luau

www.dacoromanica.ro 135
casa in primire! Ce sa mai spunem de adminis-
tratorii C. N. 1-1.-ului? Ce sa mai spunem de
groaza ce-1 cuprindea pe Smil numai cand au-
zea sau vedea cele trei initiale: C. N. II! Ce
sä mai spnnem de specula nerusinata prat:Licata
de proprielarii can binevoiau sa inchirieze o
casa evreilor aruncati pc drumuri? OriCe i ori-
ale am insira aici tot ar fi prea putin fala tle
ceea ce a nascocit 5talul totalitar pentru a face
din 5mil o cilrpa ci care oricine sa-si poata
sterge praful de pe pantoli. Statul totalitar nu
mai accepta ideea ca ,Smil sa fie macar ceea cc
a lost inainte de 1916, cand 5mil avra voie sit
aiba o proprietate a lui, cilnd avea voie sa. lh
negustor, bitiat de pravalie, medic, 3 au gazetar.
Stalul totalitar nu mai Ingaduia lui 5mil care
abia eri'avea dupa Constilutie toate drep-
lurile cetatenesti, sri fie nici negustor, nici me-
serias, nici medic, nici gazetar, nici proprielar
nici macar bàiat de pravalie. kstfel, odala
cu scoaterea lui din comert i indiiJnie, odala
cu scoaterea lu din proprietati, Statul lotalitar
i-a contestat lui 5mil Si dreptul la munea.
Prof. Gh. Leon, si el partizan al romil-
nizarii, -
ne spune d. L. Patrascanu
socoteste la cca. 18 de miliarde lei numai
parlea delinuta de capitalul strain in socie-
latile anonime (capitalul. marelor trusturi
mondiale i i capilalul evreesc n. a.. Dac:1

136
www.dacoromanica.ro
insa am urmari si nallonalizarea firmelor
individuale, [Datil emisiunea B. N. R. nu
ar fi indestuialoare" (18). Concluzia la care
ajunge autorul este ca marile capitaluri
slraine care exploateaza bogatille noaslre
nationale nu pot fi inlocuite de azi pe
maine, din cauza imposibiliatii de a grisi
dinleodata miliardele pe care le-ar twee-
sila". Mai mull, operatia in sine, chiar po-
sibila, nu ar reprezenta nici un citstig pen-
Ira economia româneasca, caci ar imobitiza
Wale disponibililatile de capital doar pentru
a continua procesul -de. productio indus-
triala.
Aceasta este lalura capitalista a proble-
mei, limitele ei capilaliste.
Dar economia nationala nu se poate dis-
pensa nici de mâna de lucru evreeaseq,
fie cà este vorba de functionari, fie de
muncilori calificai. Iarii dacd cifrele si
statisticele oficiale sunt jusle. In adevar.
in materialul publicat de ministrul muncii
se afirma ca din totalul muncitorilor evret
7200 sunt calificati. Din personalul fune-
tionaresc superior, utilizal 'Inca in 1921,
16,230o era neroman, din cel lehnic sdpe-
rior 6400, din cel inferior 51,50,0. (Uni-
veisul", 7 Tunic 1942 .

Dovada ne-o da mn.üi romilnizarea"

manii de lucru.
137
www.dacoromanica.ro
 Dupa o prima hot:Imre a guvernidul, in-
tregul personal evreesc, oriunde s'ar fi
sit ocdpat, tsi.ebuia licentiat pilna la 31 De-
cemvrie 1941. S'a decis insa Cit se pot face
exceptii, acordandu-li-se dispense indivi-
duale". Iata rezultatul obtinul cu acrste
dispense"!
La. data de 16 Noemvrie 1910, deci in
ajunul romanizarii personalului din intre-
prinderi, la un total de 238.697 ;le alarioti
romani i evrei la un loc allati in intro-
prinderile care utilizau i salaria!i evrei,
acestia din urma reprezentau Un numar de
28.225 adica de 11,80o. La 31 Decenwrie
1941 tot dupa recensamfmtul Minkto-
rului Aluncii deci cand aplicarea deere-
tului-lege urma sa dea rezultatele definitive,
la un total de 227.331 de salaria1i, evreii
care se bucurau de dispense" erau in nu-
mar de 17.131 sau 7,20o din total :WWI
s'a obfinut o sceidere numai de ,t,6700.
La 1 Martie 1913, deci duida trei ani,
numarul salariatilor evrei scade Ia 6.116,
aceasta dupa datele oficiale publicrtt, in
Tunic acelasi an. Faptul insa eit ministrul
muncii, care a prezidat aceastI operltie a
fost demis dupa eateva zile dela publiearea
cifrelor de mai sus, pune in nesiguranr:
exactitatea bor. Caci aceste date au fost pu-
blicate tocmai pentru a argumen1a utilita-
138
www.dacoromanica.ro
lea celni demis! Aceasta presupunere se
intaresle si de un comunicat, aparul in
presa in cursu1 lunii August 1913, i re-
petal de caleva ori, prin care se alrage a-
lentia cu Wart seriozitatea... asnpro dis-
pozitinnilor decretului-lege penbni romAni-
zarea personalului din intreprhideri cunos:
cilnd ca patronii au obligalia legala de a
dubla salariatii evrei .en elemeuf de ori-
gdna elnica amenintand co dras-
lice saruliuni pe al. care au permis men-
jinerea clublan(ilor meseriasi, transformAn-
du-se in sinecurisli" precum i pc acei care
stint. dublan(i fictivi" san dublenzq mai
mulle intreprinderi,".
,Toale acesle imprejurari dovedesc c ei-
trete pentru anul 1913 sun!. ireate si ci
procesul romAnizarii intreprinderilor, cu lot
apiratul r us in miscare, s'a izbil de grentilti
nascule din insasi imporlanh, ,antilaavi
si cditalivi, a miind de lucru evroesti.
Nu- nvem dale pen tm n! gm. liii romilnizarn
mc:erillor, a micilor intreprinderi imlok
triale si comerciale, elc. Dar in aceste di-
rectii proc enlul romithizarii din lipsa de
meseriasi romani trebue sa lie cu muir
sub cel obtinu l. in marea industrie san in
marele comet"
,,Dar chiar i inlajurarea concuremei e-
vree ti, in domeniul limitat in care ii poate
139
www.dacoromanica.ro
 produce efeclele, se gaseste anihilat5 prin
insesi masurile de românizare. Go lul lasat.
de evrei in productie, urmeaza sa fie ocu-
pal de romilni.,Se forteaza chiar, prin loate
mijloacele, rilsniil incadrarii acestora din
urma in rneserii, in comerl., etc. Coucurenta
intre meseriasii i micii negustori rornâiii
gel-beget, va lua oare forme deosebite decAl
acele de pilna acuma intre români i evreil
Dimpotriva.Caci daca meseriasul creslin se
putea prevala de -etnicitutea" lui ca sa in-
lature san sil infriingti" concurenta" ne-
ariana, acest Mit' se demonetizeaza prili
Lomânizarea totala planuita. In aceeasi si-
luatie se afla insa nu numai simplii mese-
ci toate calegoriile de intel-eluali,
functionari, etc., care isi asteptau solutn
miintulloare plin inlalurarea elementului u-
vreesc, din propriite lor domenii do a.-ti-
vitale. Inclusiv liberii profesionisti
Pentru ca experienta froj.rie s1 dm a la
ascmenea concluzii, C neceiar de:,igur oa-
recare limp. Ian in masura in card totusi
realitatile ecanomice se opun iniiitLLririL
complete si totale a clementulm evree,c,
opinia de alillea orl exprimata
stint de vina" va continua sa se Im..ure
de o oarecarc circulatie in randuril,, iincn
burghezii.. Este optica strilmb5 care o face
sa cultive, en atilta usurinta, iluziile Milne
140
www.dacoromanica.ro
 §i sii cada de atatea ori prada demagogiei
antisemite".

Dar exproprierea si saracirea evreilor, in a-

Lira de latura agreabila pentru elifele neamului
call nu aveau in vedere, prin opera de romani-
zare. decal imbogatirea ion personala, mai avea
si o latwa sociala i economica, extrem de grava
in urmari, pentru Stat. $i d. Patrascanu ne-o
spune:

Dacia romanizarea nu poale prodifoe de-

cal urmari sociale limitate in randurile elc-
mentului roinânesc, ele care gu loc in
sanul populatiei evreesli nu trebuesc sub-
apreciate.
Pauperizarea in masa a acestei populatii,
(liar atunci cand nu i se rapesc toate mij-
loacele de train; aruncarea intr'un somaj
fortat a elemenlelor ei active; cotFtralige-
ren aneplarii unei siluatii de infenioritat.
pentru elementele mentinule Inca in cadrul
vietii economice, loate aceslea, insolite ile
sconterea alara din lege a intregii maso,
evreesti, a (Teal un puternic ferment. de
disolutie care alaca, iii primul "rand., orga-
nismul si aparatul de Slat.
Lip3iti de apararea legalti. evreii au (lc-
venit victimele unei politici de santaj, ex-
torctiune i jetuire organizala i consecvenl

141

www.dacoromanica.ro
 dusä. Nu este aici vorba de exproprV2ri sau
insusiri de bunuri din partea Stalului (hai-
ne, paturi, bani), ci de practicele cu carac-
Ler personal pe care anlisemilisnuil oficial
le patroiieiz i, mai ales, le incurajenza. M-
ciodala binecunoscuta coruptibilitale a lune-
ponarhnii din Romiinia, in special .a celeia
care face parte din aparalul rcspechy, nu a
alins asemenea gigantice proportii. ca din
momentul in care antisemitismul a cost de-
cretat i legiferatimbogatirea pe aceastd c.de
a celor mai putrede elemente din corpul
fuuctiouaresc, nu, este insa singura si pal-
pabila urmare a starilor de lucruri. ailfel
create. Mai importantd este intinderca ace-
stall putregaiu, ca o adevaratd pPciagine,
asupra intregului Corp functiondresc. Coca
ce numai la consolidarea Statului si a a-
_paratului sail 11U contribuc...".

Ce proportii a Ilia I aceasta ..pecingino" a co-

ruptiei iar se sae. Statul totalitar nu s'a wul-
unii numai expropieze lui Sind comerral,
md.ustria, proprietatea, locuinta si slujba. Ci,
dupd ce 1-a alungat literalmente in stradd, dupd
ce 1-a scos din profesie, dupd ce 1-a scos cu
totul (It, sub ocrolirea legilor a proetlal apoi
la Wale masurile de umilinta s,d. de epuizare ma-
leriald, morahl si fizica. Astfel, 1-a impus pe
mil din clipa in care a izbucilit räzboiul s.
142
www.dacoromanica.ro
procure Statului in eantitati uriase Cali se
ridieau pe atunci la averi de mai mulle stile de
milioane de lei paturi e spital, paturi, rule,
paltoane, caciuli, hocanci, perne, rufe de pat,
etc. etc. Dupa aceea toti evreii inlre 11-55 de
trni au fost. chemati Ia muncd. Efectele Fri munca
stint iar doet din cele mai infioratoare capitole
ale istoriei evreilor din Romania istor!., scrisa
Cu biciul, en revolverul, en teroarea, cu .san-
lajul si hineinteles, ea spertul. Toate incepeau
si se lerminatt (MO obiceiul ptimântului CiI
spertul!
In perversitatea ei integrala, insa, oligarhia nu
putea fi multumita ou atilt. In lacomia sa dupd
ultimul gologan al lui Smil, ea a infiintat o Cen-
trala a evreilor, a carei menire era ea evreii
si fie lichidati chiar de catre eN'rrei Aceasta
Centrala a evreilor a fo,l. instireinata sa efee-
Men recensamiintul de pomina care lin avea
all scop de cM 1. puna la indemâna Statulni
un instrument care sti-i ingadue sA poala luo
pe Smil ca din oald; aceasta Centrala a evreilor
a fost insarcinata sa breveleze carnetul de
mulled neuilatul carnet de munca pentru carp
mii de evrei au trebuit sa-si cheltniasca si ultima
picalurd de sdnge; aceastd Centrala a evreilor
a lost insareinata, prMtre atMea i aldtea altele,
sii aplice evreilor acel impozit de palm miliarde
de lei patru miliarde de lei in valoaroa (le
maim patru ani! 5i desigur, loviturile acestea
143
www.dacoromanica.ro
de ciocan e5deau din loaie prirtile peste calm]
lui 51nil care, lipsit de casI,. lipsil de sltdbrt,
stors de slatul tolalitar sub todte prete\tele:
laxe mililare, efecle, taxe pe zapadrt, parnele de
muncrt, prestatie etc., etc., ,s'a trezit muritor de
foame.
Si in loc srt se supere el eine và'nchinuiti
ci s';t suprtral? Natia! Elba! Acei care in stors
din rrtsputeri pc evrei. Dar de indart cc au
vizut cri opera lor de ecmilnire a inccput srt
dea roade i crt 5inil, ras ca in palmrt de cea
din urmil parft, continurt sii impiedli e circulatia
neamului, elita a inceput sit urle.
(In al doilea rand spune d. Pitrrts-
canu in continuarea citatului precedent
au §i inceput srt apari proteste impo'riva
evreilor someri. Elementele evreesti rA-
mase fari ocupatie prin efectul legii de ro-
mlinizare sau prin rorminizarea decayt a
intreprinderilor s'au dedal la pra .tica co-
mertului clandestin, contribuind astrel la
zithirnicirea straduintelor de stAvilirea pre-
turilor sau de reglementare a aprovizionririi
§i a consumatiei, Eland si concuren12i ne-
lealii comertului legal".
Aceasa constatare era fticutrt la incepu-
tul anului 1942, de d. dr. Mihut, in articolul
caul. Intr'un comunicat oficial din 7 lunie
1942, conducritorul Statului a Ii rrii I In
144
www.dacoromanica.ro
 foarte mulle cazuri, in operaliile clandes-
tine referiloare la activitalea economica se
semnalcazi prezenta evreilor care Intesnesc
5i incurajeaza specula, prin amestecul lor.
De asemenea traficul,de influent:I esie pra--
Lica'. tot de calm acestia intr'o inlinsa ma-
surd". Comunicatul termina. prin anunlarea
unor aspre masuri represive".
Adica Jiipa cc caula i Mildest', prin
Wale mijloacete si le arunce in ghiarele c2,1ei
mai crunte mizerii, morale si economiee. dupa
ce face prat din casa ta, din avutal Lau, obi fa-
milia la, din profesia ta,dach incerci 9a-Li castigi
tu o bucata de paine, clila,vesela motenitoare
a lui $mil prolesteaza! Dece? Cauta, care, *mil
sa-si coaVi painea asta ea Loh eroli elitei, cu
revolverul? Chiar daca ar fi incercat Sind sà
iasa la drumul mare si sà atacc lumea cu re-
volverul, ea sà asigure familiei lui bucI(ica a-
ceasta de paine, Inca n'ar fi lost preq gray. In
prabusirea sa 'Sind isi gdsea justificarea oriearui
act disperat. Dar 1.$mi1 n'a ales nici una din cane
sangeroasc adoptate de dare cci cari 1-aa ch--
posedat. Dar cc a facuL,$mil? ComerL clandestin!
Aceasta-i crima lui Smil. Desigur! 11 scoli din
comerul legal, il -scoli din avoratura, din ingi-
Dena, din arhitectura legart i daca silit de
loame, vrea sIP plaseze pc sub mana o cravaFi
sau niste ciorapi, tipi ca face comert clandesiin
ea i cand, Lu clad, nici n'ai guI de,, 51 din

145

www.dacoromanica.ro
villa cui se deda Smil la acest comert elamiestin.
Dar cui oare strica aceA comert clandesliu?
Comertului legal"! Prin comertul sau -landes-
tin, Smil face concurenta neleala comertului
legal!" Si ma rog, care anume comert legal" se
poale plange de concurenta comertului clandes-
tin al lui Sinn? Comertul improvizal in buna
parte pe cadavrul neguslorului e\ rat. Comeetatl
,,legal" smuls cu Wale formele lega,le" din nIdna
lui Sind, care are azi obraznicia sa fie ilamand.
De aceea se supara Slalul Lola litar care hola-
rasle sä ia masuri. Si cam ce sunt masurile tumi
asemenea Slat cand prin ele se urmareste pe-
depsirea evreilor? Ceeace au fost toldeauna: o
deslänluire a apelilului tuluror gainarilor i o
sursa inepuizabila de sanlagii i perhiri.
Dar, se lutreabil d. Paträscanu: ,,asemenca
nthsuri au impiedecat ure-odall cowit.,lea
unei infracfiuni, alunci cdnd pentru infra
tor. existd o. singurl alegere: intre muri
de foanie sau pus.cdrie?"
Desigur cà frica de sanctiune nu poale im-
piedeca pe cineva sä inebuneasca la gdndul ea-i
mor-nevasta i copiii de foame. Frica de sanc-
liuni n'a putul impiedeca pe atalla oameni si
comiLd spargeri si crime din pricina foamei!
Dece sa-1 fi putut impiedeca, deci, pe Srnil dela
o infractiune la legea comertului? Scos din toate
profcsiunile legale, Smil, care pana aluuci avea
tejgheaua lui, slujba lui, meseria lui, 5miI fos-
146

www.dacoromanica.ro
 lul avocat, fostul inginer, fostul dascal, era shit
s5 faca ceeace se chiama afaceri pe picior".
Afaceri la bolul calului, afaceri pe apucale, a-
faceri arpite intre cloud tramvaie sau doud
pgdri, afaceri legate de zeci de riscuri, de con-
traventii, de penalitdti. Asa a vrut elita! In loc
sd ne lase linistiti la tejgheaua noastrd, in, ate-
lierul nostru, in biroul nostru, Statul totalitar
a preferal sà facd din noi toti o armatd de con-
travenienti, de traficanti, de clandcstini, de con-
curenti ilegali, de indesirabili, cari desigur, nu
pol starni decal indignarea elitei. Astfet loti cei
cad, in cele doud decenii de emanciparo, an in-
cereal sa ptirdseasca LeIgheaua seculard si sá se
incadreze inteo viata sociala mai largd, mai
variatä, au fost impinsi inapoi, meren inapoi in
syre dugheana si tot impinsi intr'una inapoi,
s'au trezil scosi, prin tejghele i rafluri, de par-
lea cealand a dughenei, pe trot`uar.
Si asa a gtisit zitia de 23 August 19 1 t pe
toti evrcii: in stradd, pe trotuare, prin ganguri,
traficanti de ciorapi, traficanti de izmene, trail-
canti de anecdote, traficanti de influenlyd, trafi-
canti de ceasornice, traficanti de iluzii; traficanti
si traficanti i traficanti.
La aceasta ne-a adus politica feodala a oli-
garhiei romtme, care a tinut tara sUb cdlcalul
ei aproape o surd de ard Fara nici cea that mica
intrerupere; care timp de o putd de ani (a avut
drept program politic pe drept mijloe de
147
www.dacoromanica.ro
cretinizare a nallei pe $mil, drept ida1 de bu-
zunar pe 'SIMI; care a asigurat flomâniei piind
la rilzboiul din 1916-1918, rei utatia ce;ei mai
anbsemite Kiri din Europa d11p1 liu,ia; in pe-
rioa,da 1918-1933 reputalia celei mai antkemile
iri din Europa inaillfra Ork1.11; in perioada
1933-1914 reputalia celci mai anlisemile iri
din. Europa in rand cu Germania na4istit De
accea, nelegiuirile petrecule aici in limpid rIz-
boiului an si putut lua proportiile acelea in,pii-
nthntiitoare la care se referA in lucrarea d-sale
§i d. L. NtrAscanu, din ran [mile ciritia, in
ciuda tonului de desavarsilq obiectiviLate stun-
transpirA indignarea nu numai a omului
de omenie, ci a omului cut sinitiI ni,punderii
falA de tarii. $i ialà coin isi inchce d-mt eari-
lulu] en rrivire la cheiliunea evrt
Una dintre cote mai odioase iniiiilini pe
care 1ari.,mu1 le-a Iiisal in istorie este. fári
indoiall, sangeron. a perseculie a evreilor.
Dislrus sub reghnul sovielic pilnA in ulti-
Indic sale rabicini, in loale fo,tei
Hush, anti:;emilismul a reapArut in inima
Europci sub forme si mai ccu lc
bestiale. Pogromurile, crime'e i aturilo
solniilor negre" par minsemnate in coin-
paralie cu masa( Fele si batbariile comise,
oficial, de regimul nazist in Germania si
in Wile ocupale sau de oamemi regimurilor

148
www.dacoromanica.ro
 totalitare, In toate Wile cazute sub influ-
enta celui de al III-lea Reich. Românio
ocupa, din nenorocire, urt ru,sinos Mc prin.-
tre acestea din urmd.
Ani intregi opinia publich romaneasca a
fost oleavild printeo infarn a. campanie de
, presa antisemita. Minciuna, calomnia, falsul
si cea, mai nerusinatd demagogic totul
si-a gasil o egala intrebuintare. Si nu doar
scribii unor ziare quasi-pornografice :;au
facut vinovati de o asemenea atitudine. Iatii
ce scria insusi Conduchtorul Statului'', in-
tr'o scri4soare adresata d-lui dr. Fildermann,
si data publicitaiii in gmul 1941:
Inainte chiar de aparitia trupelor SON ie-
Lice, Evreii 'din Basarabia si Bucovina au
scuipat ofiterii noslri, le-au smuls epoletii,
le-au rupt uniformele si cand au putul au
omorit miseleste soldatii cu batele. Avem
dovezi".
Acesle ,,dovezi" n'ali lost niciodata facute
cunoscute publicului, care era, in schimb,
impins prin asemenea afirmatii la ceie mai
sangeroase acte de razbunare. 1

Alai mult. "\Pati intrebat d-voastra dc ce

si-au incendial Evreii din Basarabia casele
inainte de a se retrage? Vi puteti explica
de cc inainlarea noastra a gasit copiii de
evrei de 14-15 ani cu buzunarele plinc de
grenade? Sunt acte de urd impMsa., pand
149
www.dacoromanica.ro
 la nebunie pc care Evreii d-voastrti au a-
fisat-o impotriva poporului nostru tolerant,
dar astazi demn i constient de dreplurile
lui".
Aceasta era un direct indemn la pogrom.
Dar pentru ca infamia sa fie dublata si
de ridicol, iar toate sustinerile sa se ndruie
sub greutatea unor evidente ineptii, in a-
Ce-easi scrisoare stä scris negru pe alb ca
drept rdspuns la mdrinimia cu care ati
lost primiti In mijlocul nostru i lolerati,
Evreii d-voastra ajunsi comisari sovietici,
imping trupele sovietice din regiunea 0-
desei, printeo teroare fard seaman, mlir-
turisiLd de prizonierii nisi, la un masacru
inutil numai pentru a ne provoca nouli
pierderr.
CU alte cuvinle intreaga rezis1ent4 a tnt-
pelor sovietice era opera exclusiva a F.-
vreilor, iar scopul precis era rdzbunarea,
De temeiu de rasil, impotriva Rominilor .
Violentele campanii antisemite, precum
si manifeslari asemänatoare cam- de mai
sus caracterizeaza, de fapt, o bine cunoscutd
si obisnuità tactica, utilizata de toate mino-
ritatile asupritoare. Justificarea propritlor
far d. de legi, ele inceared s o galseaa:cd prot
coplesirea victimelor de toate ticalosiile si
crimele posibile i imposibile, mai ales d,,;

150 www.dacoromanica.ro
tiddosiile i crimele pe care ei le coma, in
primul rand.
1$irul lung si oribil de cruzimi antisemite
din ultimii aui va ramane o vesnica acuzare
impotriva reghnului care le-a patronat.Dela
asasinatele individuate i colective, comise
de legionari, s'a trecut la exterminarea sis-
tematica i metodica, in masa, a populatiei
evreesli. S'au organizal pogromuri oficiale,
soldatii i organele Slatului fiind puse si le
execute. S'au condamnaL la moarte prin
foame i inghet mu i zeci de mu de
oameni, barball, femei, copii, balrani prin
deportarile in plina iarna, peste Nistru, in
tinuturi complet pustlite. Când se vor en-
noaste toate cele faptuile, dupa Iunie 1941,
in Moldova si peste Prut, cand vor fi date
in vileag miile de executii, fara judecata si
fara alla vind a celor astfel stiprimati decal
faptul de a se /fi ndscut Evrei, cand se va
face procesul tuturor acestor crime, alunci
nu doar oamenii dictaturii care le-an or-
donat, nu numai acei care le-au faptuit,
dar insusi regimul in numele earuia au lu-
crat toti cestia, va trebui s5. raspunda.
Nu permit sd se excite simtul de besli-
alitate al natiei pentruca poate duce la o
situatie tragicd neamul românesc" de-
clara maresalul Antonescu in sedinta Con-
siliului de ministri din 27 Septemvrie 1940,

151

www.dacoromanica.ro
 dupa primele cxcese legionare (Pc mar-
ginea prapasliei" vol. I).
Valid de sange i masacru. abàitil aupra
Orli in ultimii doi ani, rezultat al exci-
Larii sindului de beslialilate aE natici" a
transformat mii, de soldati, jandarmi i de
funcitonari chili in simpli Si vulguri a-
sasini, in incendiatori i jefuitori cab firati,
asmutiti asupra unei populatii in neputinta
sri se apere. Toate aclele de cruzime si
salbaticie nu-si pol gasi justificarea n ne-
cesitatile razboiului sau in uzantele lui. Dar
Wale acestea vor avca urmari sigure,inlr'un
viitor nu prea indepartat. Dar nu neamul
romanesc" va fi dus la o situatie tragica",
ci doar acei care, individual si ca guver-
nanti, poarta intreaga rdspundere. Acetia
vor simti, in propria lor soarta. acest Ira-
gism".

Cu accasta Ii inchee istoria celor o suta le

au de umilinte, cetriteanul roman $mil trafi-
cantul. care, fiind el insusi object necontenit de
tratic, a lost sHil sà traficheze nu numai cu
ciorapi i ireturi, dar ji cu deninitatea sa ome-
neaseä.

152.
www.dacoromanica.ro
 Si acuma, ajuni la mareq intrebare.
In cc start; de spirit §i ce ganduri II ptiteau
frilmilnta pe 5mil, in tot Iimpul acelui regi,n
consecvent huliganic care nu 1-a hisat nici o
c1i1)5 iWicar r*uf1c in vac, limp de a suhl
de ani? Nu mai tinem socoleala nici de erodi-
La lea celor 18 veacuri precedent,' de peregrinAri
de-alungul si de-alatul Europei in cursul cArora
evreul a trebuit t fie mercu in defen,ivq. Nu
mai tinem socotealA de toat4 spaima, nelinistea,
nesiguranta permanentil, in care tr:'lia evroul de
veacuri si cari toate au adAncit in yirhqui
011 ',cepticismul acela specific tribului r.115ci-
tor 51 ne intrebilm: chiar dacl 0.01 ?lentil a
sutil de ani evreul ar ri fast un om liber c,aci
p5n;i acum o sulq de atii, Mart cu liberlalel.
an Ii avut si ace.slei lth.rf Vi Oa e
aces1 iingur secol din urn-ill n'ar fi rot (lea-

153
www.dacoromanica.ro
juns ca sa-i modifice din -temelii intreaga struc-
turd morala i spirituala? Oare vn regim de
umilire, de batjocura, de jaf, de macel, de
santaj incontifum, poate sau nu poate sä zdrun-
eine conceptiile unui om despre libertate, dem-
nitate, curaj?
FAra indoiala cA da! !Si aceasta, cu atilt mai
mull cu cat regimUl oligarhic din Romania a
stint sà tina pe evrei timp de o suta de ani
nu numai intr'un regim de robie, nu numai sub
presiunea tuturor contraventiiilor si sub sem-
nut bacsisului ci si sub clestele provizora-
tului. Lui i5mil nu i s'a spus niciodrif4 ca, in-
diferent despre. ce conditii ar fi vorba, cel putin
aceastd certitudine poate avea: ca va rarnane
pe loc. Nu! Ci, In tot timpul ultimulni secol
45mi1 a trait sub obsesia tolerantei", ospitali-
tatii", omenirii" i altor termeni la, fel de fi-
lantropici, pe can ii intalnea In presa dernocratiti
sau semidemocrata i sub_cea a formulelor:
Jidanii afarr ! ,Jidanii .la" Palestina"!
Moarte jidanilor"! Strainii n'gu ce se a-
L-,i1

mestece in treburile noasitre"! cari faceau far-

mecul presei malt mai sincere a huliganilor o-
ficiosi. toate aceste lozinci democratice i po-
gromiste, a caror semnificatie se confunda pana
la o identitate desavarsitia, au imprimat in su-
fletul evreilor acel teribil sentiment de nestabi-
litate, de imposibilitate obiectiva a unei inr5-
154
www.dacoromanica.ro
dacinari definitive, a unei alastiri neconoitionate
Ic inediul in care trala.
Dar in afard de oribila senzatie a provizora-
tului, evreul, pana la 1916, mai era p'ilruns
de un all sentiment la fel de pulin. optimist:
de inutilitateu efortului de a-si imbunialati soarta
din punetul de vedere al libertiltii cetalene,?ti.
Experienta relei vointe a guvernantilor earl nu
s'au linut de cuvant niciodatti, cunoasterea in-
stinctiva a intereselor fiechrui functionar si fie-
carui boer ca evreul sh rarnana ceea ce este:
o vaca de muls faceau pe cel mai simplist
dinlue noi s. priveascä agitatiile catorva evrei
pentru obtinerea cetateniei drept o aventura, sor-
Lila esecului. Astfel, pana. la 1916, evreul, la in-
ventariul sàu psihologic addoga pe lângä intu-
ilia provizoratului i pe langa teama necontenita
a zilei de mainesi sentimentul resemnaiii. E-
vreul, in fata Incapatinarii de nezdruncinat a
boerilor, Ii facea din resemnarea aceasta un
fel de scut impotriva atator i atalor amarilciani
deceptii. In fatalismul sau, evreul aproape
a se simtea bine. Devreme ce, ca si Ion, lucre-
dintase Ce lusi-de-sus rezolvarea tuturor proble-
melor sale, in spate cu un bagaj milenar de
frecaturi cu adversitati de tot soiul. evreul a-
cesta Ii concentra toatt'd reizordtirea, toat(1 Opo-
zi(ia fi toat4 luplta sa politicei in aneciote.
Dupà rázboiu, and a venit emanciparea
in ce conditiuni am ardtat-o mai sus evreul

155

www.dacoromanica.ro
a primit-o. Si a primil-o cu relativa plieero
asa cum iti face placere doar faptul ert pri-
megi ceva, desi habar n'ai cam la cc 'manic acel
ceva ti-ar putea folosi. Deaceea, ne-am pant
trezi cu surpriza de neinteles pentru orice out
liber, ca desi dup5. atatea si atiltea incer-
cari ale oligarhiei de a falsifica hotarArea con-
ferintei de la Versailles, s'au acordat in cele din
urrnd drepturile cetatenesti tuturor evreilor a-
flätori in tara pe baza unei simple declaraiii cit
nu apartin unui Stat strain. s'au gäsit Lotus
mu i mii de evrei intorsi de pe front, evrei ra-
niti i decorati, cari au pierdut termenut, fi-
indcä n'au gasit nici un interes pentru aceasla
cetatenie. Cal nu s'au prevalat de drepturile lor
de a-si cere celktenia, din scepticism,sau din in-
diferenta, sau din neintelegere, asta ne este Lot
una. Fapt e ea in fata eforturilor oligarhiei de
a bagateliza emanciparea, chiar acei can erau
patrunsi de semnificatia drepturilor cetatenesti,
au avut toate motivele sit priveasca cetalenia
drept o ghnpla revolutie formala, cu totul iipiJit
de vreun temeitt serios. Asa ca., n'au trecut nici
trei ani de la emancipare i an avut dreptate
loti evreii: i acei cari nut i-au aratat nici un
enluziasm deosebit pentru cetatenie i acei
cari ar fi fost entuziasiti dach n'ar fi fost
sceptici i acei cari n'au inteles nimie din
toata afacerea asta. In schimb, a inceput
sa se desemneze in sufletul masselor evre-

156

www.dacoromanica.ro
esti in saflelail masselor evreesti eman-
cipale al acelorasi masse in care mai sta-
ruin, fiindca," n'a twat nici cand, nici pentru
ce sa dispara sentimentul provizoratului, al re-
semnarii si al friciiun nou sentiment, mai in-
josilor inca decal toate cele de pawl acum:dorul
dupa cepile i oala de carne a robiei. Evrcul
din Romania, insfarsit liber, insfarsit cettitean
egal in drepluri i datorii ea toti ceilalti romani
gel beget, era slapanit de spirilul specific scla-
vului. El tanjea dupa vremurile cand nu era
liber, cand nu era cetatean, cand nu avea dr,opt
sa voteze, cand mi putea sA practice orice pro-
fesie, dam in care cel putin pauzele dintre izbuc-
nirile de violenri i teroare crau mull mai mari.
Am lost rob odinioard, I.i zieea 5mil. Dar bine
era pe vremea Cana cram 'rob!
Boerii, asa dam, operasera bine. Isbutisera, sa
aduca pe Sind, cetateanul liber, la ultima Lreaptti
a degradarii sufletesti si morale. 15mil nu se mai
socolea doar un toleral, un mosafir, un strain.
Smil nu se mai temea doar de bdtaia, riumini-
calk sau de siluela oamenilor cu nasturi si
serviela. Smil nu mai era un simplu reemnat,
hotaril sit traiasca in umbra leighelei si s.
lase pe boeri sit faca ce vor en el, Pi Sind a-
cesta a ajuns sa vadd in acel soiu de provizorat,
In acel soiu de teamd, in acel soiu de resemnare,
niste stari de invidiaft. Si luerul isi avea jastifi-
carea sa: panh la emancipare Smil, In unele

157

www.dacoromanica.ro
momente de veselie, mai trAgea niidejde. Iii ee?
Inteun fel de libertate sri zicem - - care
trebuia sa-1 facà i pe el om ca toti oamenii.
PLIDL1 in 1916 mai patrundea pana la Smil o
raza de 1urnin, un zvon din afara, fari grerate
pe superstitia unei Messia, pe cat d inevitabil
pe atilt de imprecis i insesisabil, mai infrumn-
setau putin vial.a de rob a lui 5mil. Dupa eman-
cipare, insa, abia dupd emancipare bezna
incepe sä devina totalà. Din clipa in care a in-
cetal robia de drept, au incepul st devini din
ce in ce mai grele lanturile robiei de fapt. Raza
de 1uniin s'a stins i zvonul de afaril la fel.
Emanciparea pe hartie exista. 5i c1aci evreii
incercau inlâmplator sä schiteze un gest nu de
protest, ci de nedumerire, li se scotea ochii cu
cetritenia i li se astupa gura cu cale un evreu
scos, din ingaduinta sugubea ta. a guvernului.
depulat care, odata in Parlament, era Lot din
ingaduinta guvernului, in cele din urina insullat
balut. 15i atunci ce trebuia s faca evreul
roman pentru a scdpa din puvaria acea-,ta?
Pentru el, ca i pentru mice puscarias, nu
se deschideau deck cloud cat: sau sà evadeze,
sau sa-si castige libertatea prin revizuirea pro-
cesnlui adica, sau prin emancipare, san prin
incadrarea intr'o miscare democratica.
Erau singurele cai direcle i logice, spre eli-
berare. Bineinteles mai exista i o alta soln6ie.
Dar una josnica, laturalnica, piezisa. Asimilarea

158

www.dacoromanica.ro
Putea ff, Insà, aplicata solutia asta in chip e-
ficace fie chiar in mod iluzoriu evrellor
din' Romania?
Nici macar ca o glumd. Asimilarea unei nino-
rit1i de Catre o majoritate este in functie de
cultura superioard a majorildlii si de -,ince-
ritatca politicii ei demo ra ice. Cand ma o -ita ea
reprezentata de ciltre na'iunea dominanta im-
plineste aceste cloud conditiuni, asimilarea nici
pu mail trebue propovhduita. Se fac r. in chip
organic, inevitabil. Propaganda pentru conto-
pirea minorrei (II cu ma:Toni/aka devine neeesarei
numai aeolo wide asimilarea trebue flicufil in
chip artifi ial ci fortat adier" numat (wok)
unde nici concli(iile poliiic, ni i eel.? rul'urale
nn .sunt destul de evolualto hied/ el ,tur.(7 pe
nesim(He hr o asimilare pe cell de fireasel, pe
atilt de temeinic4.
De aceea polili-a asimildrii era aici atilt de
ridicola. Inteo tara condusà de peste o sub')." de
ani de un regim feodal; cu o populalie siste-
matic alcoolizat i mentinuth in ignoranta de
atre conducitori; in care un partid are spe-
cialitatea sá ingbila pe orice orator Nan scriitor
socialist de talent, sa-1 rumege, s:i-1 digere si
sa-1 evacueze ministru, adi a instrument al oli-
garhiei; in care studentimea e.;te indrimata cu
bund stiintI in spre practici exact opuie oricarci
culturi; in care Sind a fost 5i af ramas acela5
necesar jupan Itic" cu care se deschid i se

159
www.dacoromanica.ro
inchid toate lacatele sociale i politice putoa
fi vorba de asimilare?
To Ris, s'au gash in tara unii cari urrmireau
cu frenezie politica aceasta a a imnrii. Cine
sunt ei? Românii? Doamne ter0e! Din partea
oligarhiei romithe nu s'a fàcut, fiin Ic1 nu s'a
plant face nimic pentru asimilarea evnitor.Ori-
ce tentaiv In directia aceasta ar fi contrazis
interesele parlidelor de guvernamant. Deci -
cei cari càutau solutia in a-dmilare se gqseatt
numai printre evrei. FiindcA numai evreii pu-
teau dori asimilarca aceash, pe care oi n'o in-
telegeau ceea co este) de fapt: un elect, ci dour
uh mijioc de a-si pune la adipost pielea. Cari
evrei, insA? Tori evreii? Nu! Fiindcl. orica de
umili si de slugarnici erau si1ii evreii sit fie
am tori erau predispusi si fie tucahrii boerului.
Ci numai unii dintre ei. Oamenii de casa ai lui
conu Costica, unii intelectuali i un anumit nu-
mar de bogaLasi, cari s'au grIbit sa se insorie
in parlidele cornice ale oligarhiei, incredintaii
cà numai in felul acesla vor putea fi sculiti de
necazuri. Adica toti oamenii pe cari soarla mas-
selor evreesti nu-i interesa sub nici o formA.
Mai mult chiar: nu immai ca nu purlau Mci un
fel de interes sutclor de mii de evrei umili, (-Fir
existenta pe pilmant a acestor evrci ii exas-
pera peste masurA. Asimilistii vedeau originea
heplacerilor lor personale, nu in politica ne-
crutätoare a oligarhiei, ci in cosul cu .covrigi
16)
www.dacoromanica.ro
al cutarni Smil, sau in i.drentete i Oduchii al-
lui Smil. Si intocmai ca i evreii germani
accJi asimiflanti in chip alat de tragic ratati
multi din tre evreii asimilanti de aici nr fi ac-
cceptal ()rice masuri impotriva consangenllor
lor, numai ea ci sti fie 1Lai in pace. De aceea
am si putut vedea cum asimilantii acelia au
sprijinit pana in Wilma elipa pe tin Crop, pe
Un Iorgl, pc un Vaida, toti democrati unul
cari sopteau la urechc Smilului lor res-
pcetiv ca el ..sh nil aib1 nici o grija. Lui n'o sri
i se intample nimic.
Asimilanlismul era, asa dar, o biati solutie
individuala, egoista, la0, neroadd i ridicolA
en atilt mai ridicom en cat era-intoldeauna nh-
laterala: asimilarca o vroiau ei,evreii. Dar nu s'au
intrebat niciodatil daci o vor ingrrlui i ae-
eepta si bocrii. Or, boerii n'o aceeptan sub nici
un cuvant. Singurut luern pc cnre erau dispusi
accepte erau banii i ofieiile tor de agouti
propagandisti. Fiindca, sa nu uitIm: toti e-
vreii asimni1i1i erau oameni en slare. $i aici
trebue sI le faccm i putina. dreptate: poate
unii diutre ci n'ar fii procural parlidelor imense
londuri electorate, instalatii tipografice, localuri
de veci, daeri n'ar fi solicitati de eitre boorii en
eari, datorn bogatiei lor, crau in rclatii. Boerii
Vulcan bine: nu-i oin mai sentimental pe lume
decat un evreu. $i nu-i evreu mai mlimental,
adica mai predispus a fi tras pc sloarti. decal.
161
www.dacoromanica.ro
tin evreu cu parale. 'Si au inceput sa-i cante
la ureche cate'n lunid si'n stele si sd'-i demon-
streze cat e de frurnoash viata cand esti deputat
sau ministru. Ajunge sa. vrei! Adicd sd dai!
bogAtasul a urnt si a dat §i a devenit difusorul
tuturor huliganilor i i-a pus cafidiclalura pe
toate listele tuturor partidelor de guverndmant
la urrnd? La urmd, dupd ce a fost scuturat
bine de franci, cum a devenit incomod din
pricina conjuncturilor diversioniste, a fost dat
pe usd afard, pe cloud surcele, asa cum dai afard
pe un Smil neasimilat. Precum vd spuneam, insa,
in multe cazuri vina n'a fost a acestor asimilanti,
ci a boerilor cari i-au dus in ispitd. Si in orice
caz, prin deceptiile i mizeriile pe cari le-au
indurat dupà aceea, impreund cu ceilaHi evrei,
asimilantii acestia si-au ispasit nu pdcatul ci
prostia, cu van i indesat.
Dar aceasta a fost solutia catorva rditiciti In
sala de oglinzi a iluziilor. Pentru ceilalti se pu-
nea problema sd. aleagd nurnai intre acesk, (loud
cai: incadrarea intr'un partid cu adevdrat de-
mocratic, sau emigrarea.
Fdrä indoiald lupta pentru dreptate si liber-
tate este, desigur, cea mai fireascd iesire pentru
1111 individ sau o colectivitate oprimatd. Dar,
pentru evreul de aici, evreul din Romania,
tinut tot timpul sub teascul politienesc al oli-
garhiei, a fost cu putintà lupta aceasta, in mei-
sura in care ar fi fost firese sl fie dustl?
162
www.dacoromanica.ro
 Nu! 0 slim cu totii e nu!, $i n'au puhit
duce lupta aceasta, fiindca evreul de aici avea
avea sentirnentul ca este mereu singur. Alaturi
de el nu stAtea nimeni, sau, In cel mai bun caz,
eel can l. se gaseau altituri de el crau prea slabi,
ca s poala stimula in mod efeetiv.
A

Astrei ea, asa cum, in mod excPptional, evreul

din RomAnia a fost singurul evreu de pe lume
care a trebuit sA indure timp de o surd de ani
larri cea mai mica intrerupere un regirn sal-
balec antisernit, tot, asa, in mod exceptional, e-
vreul de aici a trebuit sa lupte singur, neajutat
himeni, impotriva teroarii. In mod exceptional,
fiindca evreul, la sfarsitul secolului trecui: si
pand la aparitia national-sochlismului n'a lost
nicaeri singur. Nici macar in Rusia tarista care,
pand la revolutie era socolith drept ce,a mai
an tisemita tard din lume. Acolo, in Rusia ta-
ristA, intelectualitatea nu era, in marea ei ma-
joritate, o simpla unealta a oligarhiei. Aco lo,
sludentimea n'a fost o simpld breasla sInge-
roasa de spargatori de geamuri si capete. Acolo,
cu mult inainte de 1917 s'au alAturat luptei pen-
tru democratie elemente luate din inalta aris-
tocratic de clash a tarii. Acolo, un pogrom ca
cel din 1905, de la Chisinau, unde, tohis, n'au
cazul deck cincizeci-sasezeci de victirne, n'a là-
sat scriitorimea ruseasca indiferenta sau muta.
Acolo, un Tolstoi, un Andreev, un Gorki, au
sarit numaidecat, in ciuda Ohranei si in ciuda
13
www.dacoromanica.ro
ergorilor unei cenzuri nemiloase, sl. protestoze
cu vehemenri impotriva practicelor soLniei uPgr,
i 55. sprijine, cu trap si suUel, opor'i de a-
jutorare a celor can an suferil de pc urina po-
gromului. Acolo s'a plata vedea, in 1901 - CU
prilejul tcntatiN ei unui tealru de a repre,enta
o dramil antisemit5 cum, de la pr;Imsle re-
plici, Un profesor universitan a sdrit. pc, semi
ea s5 ingenunchie In fata directorfflui i s5.-1
implore, in munele intregii sail indignate, sti
1scoatil piesa de pe aIi. Si directorul n'a indrAz-
nil sri se opund. Acolo, intr'un prok e, de. omor
ritual Sa _al_ lui Beilis, au votat_
pculru. acliitare_ Acolo, pentru a-si manifeqi
solidaritatea cu evreimea oprimat5, stile si sule
de rusi proslavnici ati trecul la iu InLm. Acolo
nu! Acolo evreii nu s'au simlit singuri. Dea-
ceea si parliciparea lor la INIA pentru demo-
cratie a lost cu totul alta.
Dar aici? Aici s'au inlãniplat lucrurile le fel?
Ce a insemnat studenlimea pentru rci ? Ce
ON

au insemnat partidele de guvernimAnt? Co a

insemnal nouäzeci i nouti la 'sulà din intelec-
tualitate? Ce a insemnal justilia pentrn evrei?
C5ti magistrati au tinut s5. faci evreului dCep-
tate dupa normele sfinte ale dreptatii §i
nu dup5 legea celor dou5. milsuri? Ciiti 5i eine
sunt cei cari §i-au pus pielea in joc i an avut
curajul sa. infrunte marea ma5in5. antisemit'i?
Cc, literatura generoasà, democratic* a r5Forit
164

www.dacoromanica.ro
snfletul lui Sind in acesti o sal de ani? Cine a
contribuil ,macar en un ()flat la opera de ali-
Imre a victimelor atalor pogromuric:
Dealungul isloriei celor o sula de ani de hu-
liganism, ,Smil a ramas izolat pc o insula a-
proape pustie, :bite() tara imbacsita pana la sa-
turatie de tin spirit potrivnic oricarei ideii
de emancipare fie a evreului, fie a pranului
san muncitorului.
Pana la emancipare, evreii, lipsiti de cad-
tenie, erau, ca si taranul sau muncitorul, CU
lotul inlaturati din viata politica. Siluatia lor
de tolerati ai societatii române, lipsa unci cul-
ling indigene evoluate, vecinatatea cu RuAia lui
Crusevan i Purischievici, permanenta diversi-
une huliganiek chingile unei adminislratii ve-
nale, corupte, prolitoare, lipsite de omenie
boate acestea au avut darul sa-1 fach pe $mil
cu totul indiferent la ccle ce se petrec in viata
politica a [aril. Singurele momente politic& care
pulean trezi interesul lui 5rnil erau acelea in
care intervenea o schimbare de guvern. Si a-
ceasta, nu pentruch plecarea unui guvern
venirea alluia in locul lui putea ingadui lui
$mil sa nadajduiasca inleo schimbare a situa-
pei sale de paria politic. Ci, pur i simplu, fi-
indca, Smil era sigur ea in inlervalul de la
egiclerea guvernului ginci la instalarea unul
nou guvern nimeni n'o scil se lege de el. Sinil
ktia bine cà numai in ceNsurile de; man ne-
165

www.dacoromanica.ro
norocire cum a fost Outremurul din 1910, sub
legionari sau de mare fericire nationald --
cum au lost nuntile princiare salt de mare
reculGgere sufleleascd. i cuviosie ereslind
cum sunt sdrbdtorile de Past" si Crd.ciuu sau
de mare imbulzeald in jurul mostenirii casca-
valului cum erau schimbdrile de guvern si
alegerile boerii nu-1 au in grijd pe el. Ei stint
siguri cà n'o s le scape din mând. Schimbarea
domnilor nu era bucuria nebunilor el bucuria
evreilor. Pu [eau dormi i ei 1initii caleva nopa.
De aci teribilul lor interes pentra aceste e-
venimente politice. Incolo, participarea lor la
viata politica a Orli era nuld. Nulà de drept,
fiindca nu erau cetäteni ai tdrii i nuld dc
fapt, fiindch nimic i niftieni nu-i pulea ispiti
sà se agile sub un fel sau altul in domeniul
politic. Singura categorie sociald de care ar fi
fast firesc ca 5rnil sd se poatd simti mai aproape
si care 1-ar fi putut antrena in. lupta pollard, a"
fi lost clasa muncitoreasca. Dar clasa aceasta
era la fel de nenorocild ca i evreii. Tinut d. ea si
evreii in robie, ori lipsita ca i evreii de dreptul
de vot, muncitorul ducea o foarte-foarte ane-
mica viata politicà. Si viata aceasta poliLici era
insufletitd exact ca i viata evreului, din. cand
in când, doar de unele mari momente negative
cum a fost momentul-Mortun, momentul-Nd-
dejde, momentul-Diamandi. Momente until si
unul in care marii apostoli ai democratiei trä-
166

www.dacoromanica.ro
dau muncitorimea i treceau cu asternut i Ia-
valiera in tabilra boerilor.
Dar spiritul apolitic al evreului care apari-
nea generatiei mai In varsta, nu-si avea expli-
catia numai In frica, neintelegerea sau abrutiza-
rea omului trait sub un regim permanent oligar-
hic panh la razboiul din 1916-1918, ci si in.
lipsa tot pang, la aceeas dath a unei vieti
politice propriu zise in tard.
Pana la rilzboiul din 1916, politica era apa-
najul clitorva duzini de mari mosieri, cari, cui-
bhriti in douil cafenele cu firme diferite ca-
feneaua liberala i cafeneaua conservatoare
dar urmarincl, de fapt, unul i acelas obiectiv,
puneau tara la cale in nurnele poporului de la
care Ii luasera o procurd in alb. Virtuosi in
matematica electorald, membrii clubului de la
putere fixau din oficiu numhrul voturitor pe
cari candidalii lor i cei ai opozitiei trebuiau sà
le intruneascä in alegeri si nu se inselau ni-
ciodatil. Daca decideau, de pildh, ca in judetul
Ilfov, conu Cutare trebuie sà obtinh 113 vo-
turi 113 voturi chphla. S cu 113 voturi se
si alegea deputat. Nu-i trebuia mai mult. Ba,
uneori ii ajungeau si 80 voturi sau rloar 60,
sau chiar 30, sau 26, cifra minima si cat
de minimh! cc se ccrea pentru alegerea until
reprezentant al yol.orului in Parlament.
Si eine vota? Surtuchrimea! Boerii mai marl,
boerii mai mici, negustorii i functionarii
167
www.dacoromanica.ro
cari erau mai mull fnlictionari ai clubuqor po-
litice, decât ai Statului.
Dar thranii? Taranii votau i ei. Cum Irish?
Umil 14 cincizeci. Asa grhia legea electoralii de
atunci. Jar acest unul la cincizeci vota prin
delegatiO. Iar delegatul era manat din spate de
domnul jandarm care era omul täpânirii. Ce
.se alegea din voturile celor douà la suth din
aleghtorii tarani inchpute pe milna jandar-
milor nu-i greu de ghicit.
1Si muncitorii? Muncitorii precum am a-
rätal n'aveau drept de vot. De ce? Fininch nu
erau nici mari mosieri, nici man proprictari de
imobile, nici functionari publici, nici negustori!
Deaceea n'aveau drept sh voteze. Uite asa!
Deci la asta se limita intreaga viath politich
a thrii. La activitatea a douh uzine in proprie-
tate privath, cari fabricau deputati pusi s vo-
tezc in mod automat tot ce dicteazh jupftnii.
Masse le, insh, erau cu total abc0nte in lupla
dintre partide.
Atunci de la eine sh invete si cum sil invete
tflhI rostul i valoarea unui vot?
Oricine, deci, Ii poate imagina cii ce pre-
ghtire a intrat ISmil in raiul emanciphrii
cam dile parale film' in ochii lui au vot, a
càrui valoare i-o contestau chiar acei care-i dà-
duserà cethtenia. Intr'adevhr, c. elect practi.,!
a putul avea actul emancipánii asupra evreilor

168
www.dacoromanica.ro
 si mai cu seamA asupra evreilor [recut' de
30 de ani?
Nici unul! In 1919, evreii de profesie ck-
marl, croitori, telali, negustori, care au depäsil
viIrsta de 30 de ani, shalt cd desi an Wale
drepturile cetatenesli asta sunt condamnali
si rämand: cismari, croitori, telali, negustori.
La vArsta aceasta, 5miI croilorul Ii dadea seama
rio foloase depe urma celdteniei nu mai poate
sh tragh, Mulch profesia pe care o practiet si
care a fost un pretext de batjocurd pentru stu-
denti", nu mai poale s'o schimbe. Ar fi fAcut-o
cu draga inimä. 8000 din 5mili erau atal de
sdraci incal n'ar fi opus niciun fel de rezistenth
dacd le cereal sà dea dracului cosul en covrigi,
sau acul de croitorie, sau bocceaua de hainc
vechi, sau lejgheaua i sd se facd percepiori,
comisari de politic, func[ionari, in sffirsit, sper-
Viri in toatà regula, ca oricare spertar. 5mil,
insa, pricepea foarte bine ea' 4dacri emanciparea
poate face minunea ca un jidan bätut pmnI
atunci numai Duminica, sa fie un jidan bdtut
de azi inainte in toate zilele din s'AptilmilnA, ea nu
poate face minunea de a transforma,la 30 de ani.
pe un tinichigiu, intr'un magistrat sau profesor.
Asa cci, atunci cand i se vorbea de vot, 5mil
pur i simplu nu pricepea despre ce esle vorba.
N:ot? Ce e asta vol.? $i cui si i-1 dea? $i in ce
scop? Ca sd iasd conu Coslica? 50 Dacd ese
conu Coslicti o sti fie bine pentru evrei? 5i
169

www.dacoromanica.ro
are nevoie aces'. conu Costied de volul lui?
Chiar-chiar de voLul lui? $i daed n'o sa i-1 den?
0 sd aibe mai putin un vot. Ei si? U ese
conu Costied i asa? Ca' doar n'o sd-mi spui cd
a Asteptat conu Costica sà mi se dea mie drenlal
pentru ea el sd-si poatd pune candilalura!
Pared pand acuma ce a fdcut conu Cu,Lia?
A dormit? Nu tot el a Ldiat si a .sparizu.rt1 in
tara romaneased, fdril sa-i ceara voie lui $mil?
Atunci ce vine el sa-mi ceara mie, $mil, sIt art
prezint la alegeri? Ce alegeri? Care alegeri?
Las'ed stie 5mii ce sunt alegerile! Alegerile in-
seamnd pdruiala intre alegatori. Dacd pand a-
curna se bateau alegIttorii romani nurnai ei in-
tre ei, dacd s'o mai bap la mijloc i 5mil
pe eine o sa tabere toti? Ei, pe ein..? Pe $mil!
Desigur cIt pe $mil! Vasdzica dsta ar fi eastigul
electoral al evreului: o bataie. Iar o bdtaie!
De asta data, o bataie in numele drepturilor ce-
taetnesti dar care tot gust de pogrom anti-
semit ar avea'.
Astfel, $mil se retransa in carapacea tricii
sale ancestrale si nu mai vroia sa audIt de'vot,
de intruniri, de alegeri. $e simtea ne.,pus de
intelept si de practic stand 4eparte da lapla
politica in care nu, vedea decal pierdere de limp
inutild j riscuri nenu4drate de a fi sc6rmdnal
de cdtre alegatorii romani.
Au fost, evident, cativa ,Smili exceptiotiali earl,
desi trecuti de varsta iluziilor, dar favorizali de
170
www.dacoromanica.ro
 pregatirea lor intelectuald i situatia lor sociala
si economica, si-au dat seama ca votul prezinta
o valoare de nepretuit. Acestea erau asinlUanili
cari, prin inscrierea lor in partidele politie3
burgheze, urmareau sä impuste dinteodata doi
epuri: sa-si puie propriile lor ciolane la ada-
post si prin partid, sa-si realizeze interesele
sau ambitille lor parliculare.
Dar evreii ceilalti, sutele de mii de evrei cari
populau broscarimea diverselor tArguri, chiar
(Neil ar fi fost constienti de valoarea volului lor,
ce interes puteau sà aibri pentru viata poli-
tica a acestei lari, in care stapânii le contesta
lor, proaspetilor incelateniti, dreptul de a se
amesteca in politica tarii? Ce interes .putea avea
, Smil pentru politica aceasta când in sinO,ogi
partidele yin sti-i vorbeasca in idis, iar pe strazi
asmul studentnnea" sa-i schilodeasca ptozii?
Ce interes poate avea 15mil pentru viaia politica
a t aril. clind dupa emancipare incepe ;A im1.1
nostalgia robici; când partidul democrat natio-
nal-prtinesc, in care burghezia evreeawa si-a
investit entuziasmul i banii, este nasul Garzii
de Fier; când pana i negotul, singurul domeniu
de activitate care era läsat liber in perioada
sclaviei de drept incepe sa-i fie interzis ? Ce
lel de interes politic putea avea 5miI umilitul
si umilul, Smil speriatul i speriosul, 5rniI rezer-
vorul de sperturi sub o forma sau alta?
Astfel, cand la indiferenta pentru viata politica

171
www.dacoromanica.ro
a tarii, indiferentä, dorita i provocala de oli-
garhie, s'a adaugal, dupa emancipare, des'gustul
intregei evreimi constiente fahl de necins'el po-
litica a partidelor; Cand putin cã pulin s'au ri-
sird in tele patrol vanturi Halte iItiiie unoi
ameliorari i cand, dimpotriva. crestea in su-
Haul pana si al fantezistilor asimilanti convin-
gerea et lucrurile mera din ce in ce iuii ana-
pada ce puteau race, ce puteau gandi, co pu-
teau simti mai ales nu evrodi trecuti do. 30 de
ani, oameni invechiti in rele in relole allora
51 cari nu mai asteptau dela emmcipare eine
she co mare lucru, dar copiii aceitor evroi') Ti-
neretul adica. Fiindca toate binefacerito eman-
ciparii doar numai asupra lineretului se puteau
reflecla. Aceasta era, doar nadejdoa batrandor
carora emanciparea nu le spunea ni.n i c or,
personal dar earl In clipa incelatenirei si-au
plant spine: insfarsit, copiii nostri nii vor mai
purta pc frunte pecetea Mfamanta a Iojghelei.
Copiii nostri nu vor md fi negu.,tori si nu vor
mai putea ii calificati speculanti, lipilori, camI-
Lari, paraziti. Spre deosebire de noi biilriiiril
earl am lost* ingram5ddi cu tolii iii dughene,
ei se voi.; putea imprastia in toate domeniilo de
activitate sociala. Toate aceslea si le spunoa
Sind <are, departe de a se acata do lejgheq, era
scarbil de tejgheaua din care an fi vrut si eN a-
deze de mull, Iiiralcrl literalur4 hulionici a
apmes,sd-1 convingd rtu Rumai pe Ion, ;Mr fi to

172 www.dacoromanica.ro
 ceilumea e antisemitd pentrua 13

negustor i nu c mi1 e n3gustor pentrucel

lumea e antisemitei,
Inteadevar, diin primul moment al eman-
cip'arii, tineretul evreu s'a repezit la profe:,ille
libere, spre fericirca i miindria pdrintilor cari
se Ondeau &a In sfrusit copiii lor au scapat
de .blestemul profesiilor traditionale ale sclaviei
si cd de aci inainte vor fi avomti, farm acisti,
ingineri, magistrati, ofiteri, profesori. ..Si Sniff,
care nici asa nu avea o intelegere prea mare
pen tru lupta politica, era incântat ea toate s'au
sffirsil at bine si ca nu i se va mai bare capul
hid macar cu intrunirile Uniunii Evreilor Pti-
m'anteni.
Dar bine! In loata populalla aceasta de sure
de mii de suflete nu s'au gasit oameni cari sA-si
dea seama ea abia emancipareacare-i. pune pc
pia.or de egalitate cu cetatenii români, ii obliga
pe evrei sd se incadreze in lupta politic. i so-
ciala. fiecare alaturi de clasa lui respectivii ?
S'au ,gasit; evident, unii. Marii bogarai, in
special, s'au inscris la liberat-nationali; altd
membri ai burgteziei de Imijloc si fabric.,
Laali s'au inscris la national-taranisti, iar
cativa optimisti, sau entuziasti ai emaneipArii
carl sperau cA: vor face o cariera atAt de slrri-
lucita in politica Orli Incât vor izbuti sa orga-
nizeze §i oh pogromuri impotriva jidanilor
1-au unnaL pe Goga: 15i insffirsit, un- numar im-

173
www.dacoromanica.ro
presionani de evrei impresionant mai ales
in raport cu numárul indiferentilor si al Indi-
ferentei fatd de politica gencra1a a tárii 'a
inteles c. emanciparea, chiar dacd ar fi sin-
cerà nu rezolvá decat anomalia inega.itàii in
fata legilor àrii, dar nu pune cu nirr(ic i pe
nimeni la ad'apost impotriva regimul ti social
oligarhic care atunci când intrtir in cauzil ap:1-
rarea privilegiilor sale, nu face nici o deosobire
intre 'Sinn si Ion. Si intelegand sà tragii conm3-
cintele intelegerii lor acesti evrei s'au incor-
porat miscdrii socialiste sau comuniste. Trebue
sä remaram, insà, ea' in timp ce evreii lib-rali,
pranesti, sau gogisti au putut adera la i..artid,Ac
burgheze românesti abia dupti. ce au eipAtat
cetätenia evreii socialisti si mai I.5.rziu co-
munisti au putut activa in grupdrile acestea Ina-
mte de a fi ern'ancipali. Aceasta, Ihndc6 evreii
incetAtenirii
c
.
socialisti sau comunisli n'au asteptat experienta
ca sá-si dea searna ct local lor
in cadrul unor grupdri cinstit (.!emoeratice.
Incici din secolul trecut contributia lor 19 lupta
pentru democratic a fost remarcabild in im:i-
sura in cafe massa evreeascai putea sla oam;ai
desperati i lueizi, gata sA. Infrunte orice rise
pentru a-si castiga libertatea.
Dela Inceput, insà, evreii erau pusi a:ci intr'o
situatie exceptionalá. Desigur cá i lui Ion i so
cerea sá lupte pentru o viata liberi si demnA.
liar Ion, luptgorul pentru democratic, era silit
174 www.dacoromanica.ro
sa se ia de piept cu aceleasi primajdii ca si
iriiI luplatortil pentru democratic? Nu! Asa
cum Ion dezertorul, sau Ion inculpatul in eine
stie ce potlogaric era una i 5mil dezertorul
sau Sind inculpatul era ,cu tolul alta, tot asa
si Ion luptatorul pentru democratic era ia fata
legitor una i Smil, uptalor pentru democratic
era alla. In indiferent ce imprejurare si pen-
trit indiferent ce culpa, and se gasea .Smil in
cauza, indata incepea sti inlre in functie masina
color cloud masuri. Pentru unul i acelasi rás-
RUnS la lectie in scoala, !Stant primea nota sase
si Ion nota opt. Drept compensatie, pentru una
si aceiasi villa In fata juslitiei, Ion era condam-
nat totdeauna la einci ani puscarie, de pilda,
iar Smil, la zece sau cinsprezece ani. Cand I6n
era prins ca face comunism se stia ca a
lost arestat Ion comunistul. Când ?Stint era prins
ca face comunism, toath tara afla cii a fost
prins jidanul i comunistul. Când Ion socialistul
san comunistul era un Ion mai subtire i când
la ,sldruintele bolerilor de a se pock, el, slab
de Inger, ceda, i se deschideau larg nu nutnai
portile puscariei, dar i cane spre maretia po-
litioA. Iar daca un !Snail socialist sau comunist
vroia sa se pocaiasca, el spre deosebire de
Ion pociittg care ajungea i ministru --- nu
putea alege deck o singuri profesie: accea de
agent de politie. Astfel, Ion pocaitul, prin tra-
darea fratilor ski de lupta, era prima cu brate
175

www.dacoromanica.ro
deschise in sociekitea inalta iar Smil, prin
acelas acl de tradare, se excludea definiliv din
socielatea evreeasca, -din intreaga socielule epre-
cuscri, fiindcil in ochii oriearin eyreit, tradatorui
san denuntlatorul ski CU cdteva trepte mai jos
decal carnea de pore in ochii unui evreit habol-
Mc. Ion, comunistul fanatic, Lrebuie chel-
tuiasca toati.1 energia numai pe tarilmul lupLei
de clas4 iar Smil, comunistul fanatic avea de
infruntat simultan i dificu1Ii1iIe luptei nc clasa
§1 cele ale luptei de rassa. Daca am face so-
coleala celor cari in decursul ultimului year au
lost expulzati, torturati, inulilati sau ucisi pentru
ideile calificate de catre oligarhic drept ,,pri-
mejdioase ordinei i sigurantei Standur, am ye-
dat ca evreii, dacà nu in cifra absolula, oar in
orice caz proportional au dal mai multe vie-
time decat rornânii. 5i aceasta ii are misreu
aceias explicatie: un Sind arestat era pentra
autorilati nn jidan si un comunist, deci o dubla
captura. In afará de aceasta, organele in sub-
ordine ii faceau prea p4ne scrupule din su-
primarea unui jidan. Se stia, doar, cá organele
acestea nu pot gresi niciodata. Arestand pe tin
jidan, arestau pe un socialist sau comunisl. In
orice caz, pe un suspect. Cati evrei atâtia
suspecti.
lnainte de 1916, orice jilan era in ochii
lijiri un ,.socialist". Dupa 1916 oricare 5nhii era
mn ochii politiei un comunist. Si asa cam de
176
www.dacoromanica.ro
teama literaturii maidanului ISmil se ferea sä
manance usluroi; a§a cum de leama lozincii-pre-
text a pogromurilor de pand la 1916, Stull a
cautal dupil emancipare sà s lepede de negus-
tonic; tot a§a de leama regimunilor solor doua
miisuri, 5rnil, numai cand auzea ca se roste§te
cuvantul comunisl", Irecea repede p lroluarul
celalalt. Era ala1 de mare teroarea
alat de legalia lupta sociala a lui Sind de pri-
niejdii ce decurgeau exclusia din confesia .sa,
Mei IL multi dintre acei care erau totu con§li-
enti eh trebuie sa lupte pentru libertate, ramd-
neau inactivi numai din pricina aceluia.; tenti-
ment. de raspundere colectiva, despre care am
vorbil la inceputul acestei lucrari. Snail, oricat
de umilit se simtea de aceasta falsa la§itaLe a sa,
§tia ca de indata ce va fi are-sLat, va avea de
suferit nu numai familia sa, dar intreaga popu-
latie evreeascd. Pentruca, de indata ce era a-
restal un evreu comunist, Siguranta avea grija
sa dea laptului o publiciétate care lua, pur ii
simplu, un caracter de incitatie la pogrom. 151
daca la toate acestea adaugam ea prigoana an-
ticomunista era pentru autoriititi un sti nuient
pentru noui §i nenumarate abuzuri, deei un iz-
vor extra de §perturi §i Inca de §perturi mult
mai grave decal §perturile incasate pentru con-
traventii traditionale credem ca ne putent
face o imagine oarecare despre ceeace insemna
lupta lui §rnil pe tcarilmul social.

177

www.dacoromanica.ro
 Se Inte lege, ins,a, Ca dificultatile, orick da
mari ar fi fost ele, privite chiar prin prisma
inegalitiatii de riscuri intre Ion campionul pentru
dreptate i mi1, campionul pentru dreptate, nu
pot fi o scuth pentru Un evreu constient de
drepturile sale la viata, ca sà stea deoparte. Dar
tocmai de asta, acesti evrei constienti nici n'au
staL deoparte. 1Si proportional, participarea lor
la lupta pentru libertalea aceasta, a fost mull
mai mare decal participarea romanilor. Aceasta,
mai intaiu fiindca regimul de teroare aplicat
evreului era incomparabil mai gray decat cel
aplicat taranului i muncitorului. Iar in al cloaca
rand, fiindcà in timp ce printre romani anal-
fabetismul atingea circa GO-700h din popula-
tie, la evrei analfabetismul, luat in sensul cu-
noasterii minime a unui alfabet oarecare, este
aproape necunoscut, iar in sensul cunoasterli
alfabetului romanesd nu atinge nici 50,0. §1. nu
numai atat: in Limp ce acei 30-400/o romani
§Liutori de carte nu erau deck inteo mica rna-
sura ciuitori de gazete, oricare stiutor de carte
evreu citea cel putin o gazeta. pe zi.
Dar alaturi de acele admirabile exemplare de
lupta Lori fanatici, cari nu puneau prea mare
pret pe viata in lupta lor neconditionata pentru
democratie, traia o populatie evreeascl seloasa
de libertate, dar sperioasa i sceptica. Fiindca.
i acest fapt trebnie sä-1 subliniem in mod
deosebil desi nepregatitä din punct de vedere
178
www.dacoromanica.ro
politic, populatia aceasta evreeascd avea intuitia
cd schimbarea situatiei sale politice si sociale
este in functie de o schimbare radicald in in-
treg organismul social si politic inconjurdtor.
Dar numai de o schimbare radicati §i hotiritä.
Evreii, in marea lor majoritate, Ii dtideau seama
cd orice incercare in directia asimildrii era si
Muffin i costisiloare i primejdioasä. Dela o
societate a cdrei morald este intemeiatà pe co-
ruptie i exploatare, ei nu au voie sd spere nimic.
Ideea evoliqici unei asemenea societrai spre o
conceptie mai largd despre dreptale si omegie,
ii ricea re Smil sä zilmbeacd. El nu putea crede
ed Ion rmtisemitul isi va schimba, in clipa ni rare
va interveni o schimbare spontand a stärii sale.
sociale si rolilice, sentimentul de dusmilnie Iii
unul de fraternilate fati de evrei. 5mil nu putea
sa-si pund ntidejdea nici mdcar in evolutia lui
Jon. Pentru aceasta s'ar fi cerut cloud lucruri:
ea Ion sà aibd grijd s'i evolueze mereu si 5mil
sd aibd rdbdare sit astute finalul evolutiei. Dar
dacd nu se produce nimic radical in structura
societátii, ce mdsuri se pot lua ca evolutia lui
Ion sd nu fie impiedicatd chiar de cdlre boierii
mofluzi? Cum se va da a intelege boieritor s'd
lase incurcatd? Tot prin reteta evolutiei? Care-
s, asazicd i educatia lui conu Costicd, tot pe
seama evolutiei este ldsatd? Va rog sd vi-1 in-
chipuiti pe conu Coslicd evoludnd. Conu Costica,
mare capitalist §i vcchiu surubar oligarh, ros de
179
www.dacoromanica.ro
toate viciile diyersioniste evolinind in asetne-
ilea hal de resemnare, Meat, desi nu -e ;L1 s.
teama de nimic si de nimeni, II Iasi pe IDa si
evolueze, nestingherit, spre libertate si spre con-
tiinla aces'ei libcrta I, fari1 sa. incerc sa-i sop-
teasca macIr la ureche o cat de mi a lluzi s la
pistrui i usturoiu!
S'o mi-rturi din sincer: nu ne vine a crede.
Prea c frumos: o societate ameliorata pe calea
dulcei evolutii senine si neturburatet Dar daea,
Doamne fereste, evohnia merge mai greu decal
ar fi de doril? Min lct nu este deloc exclus ca.
drumul spre intratire sul nu fie nici nete 1, nici
rap4 Oricine va fi de aeon ei. reeducar2a lui
Ion - mai ales ciind in numele evolutioi boierul
va fi lasat sa--i mai atina calea i sa-i fredoneze
.lui Ion vreunut din vechile sale cuplete nu
se poale face nici inteun an, nici in doi, nid
in zecc i c1 pentru o primenire ra lical.1 a unei
mentalitäti colective, prin metoda evolu;iei, o
generatie tot inseamna putin. Si Ana. atunci?
Varna atunci, c va face SmIl? Sa a-sitepte? Ce?
Ca peste o generalle-douti, când el va fi mort
de mull sa nu mai fie jidanit? Dar dara.
carc e un om ca tuti oamenii, nu mai are !IL:ILI
putere de sacrificin sa aslej te? Nu! Intr'adevar!
Nu-si pune nimeni intrebarea acea)ta: poate si-a
pierdut rabdarea i Smil? Poate nu md e Jib-
pus Smil acesta sà auda cum i se cere lui mai
mull deal oricarui alt celatean? Poate m
180 www.dacoromanica.ro
are si el dreptate sa se super& c. atunci când
toaLà himea se impartiseste din binefa^rile de-
mocrati2i, tot lui ii se pretind sacrificii? Tara
ma. care e rob si linsit de pamtl lt are douà
reveadi. urn ab4t-ac 6 Ti'Artatca; cealaltà
con creta 1 5.milqt 1..MunciThru1, care e rob si
exploalal pitn a. la sfinge, are di:ma revendicari:
una abstracti lii)erlatea; a doua asigurarea
unor conditii de train, omenesti. 5mi1, inaintc
si inn preus de mice revendicari de onlin so-
cid si economic, are o singura revendicare. dar
o reven licare sp,xifica: sa nu i se mai spuWi
jidane"! Ca.nd da Dunmezeu si vine cea.sul cel
bun. se prezinta taranul: Da-mi cc mi-ai fa-
gaduit! zice eL Libertate si parant!" Ce face
se prezinta muncitorul: Da-mi ce rni-ai raga-
(MTh libertate si un train omenesc!" Ce face
reoimul dreplatii? S1 line, oar,, taranului si muii-
citorului: Duceti-va acasl. linistiti! Le yeti ea-,
pata pc toate pe calea evoluiiva! Adica pesle
25 30 de ani, clind se vor fi obisnuit i boierii
(Li trcbuic si. va dea libertalca si drepturile voas-
[re ;11. nunlele .evolutieil" Asa vorbeste un regim
de dreptate laranului i muncitorului? Dari un
guvern democra'ic ar vorbi asa, atunci n'ar mai
fi guvern democratic, ci unul national-liberal
sau national-tdranist, san gogist, San mai stim
noi ce fel de gu4ern demagogic. Un regim ade-
varal al dreptatii nu va spune nici taranului nici
muncitorului: Vrei pamânt? Vrei salarii ca Il-
mea? Vrei libertate? Na-ti evolutie!" Nu! Rc-

www.dacoromanica.ro 181
vendicarile vitale ale taranului i muncitorului
vor fi satisfacute pe loc, nu lasate pe seama e-
volutiei. Numai simplei, modestei, abstrac!ei, in-
ponderabilei revendicari a lui $mil caq nu
arc decdt un singur ideal: sa nu i se spina
jidane!" i se aplicil alifia evolutici. Numai el,
Smil, trebuie i trebuie Melded oricdt4 buna-
voinfti ar avea cei cari crol in justilie prin
evoluife, nu se puede sa ramânil fla-
mând la marele banchet al dreptatii si poflit
sa vinci altadata, peste douilzeci si cinci sau
cincizeci de ani: nece? Fiindcit liborlalea sa
nìa depinde dour de voinfa cinstiti a enmity:4-
tonilor. ci de elnanciparea lid Ion de loate pre
judeu4ile antisemite. $i cum se poate face email-
ciparea aceasta? Prin inlensificarea invartmad-
tului si bineintoles a unui invarunant in spirit
sincer democratic. Asa dar, .in limp ce fiber-
tatea si improj rietarirea taranilor nu e6te legala
de gradul lor de cultura, in limp ce lib, rtatea
salarizarea muncitorilor nu este legata (!e
gradal lor de culturii, salvarea lui Smil din
ghiarele umilintii morale, este stflins legata de
gradul de cullura democratica a lui Ion .Asa
CA, de.i din panel de vodere legal odicl al
drepturilor cerefene0i i al reverulii4ril de
va face ?i el act4 nuentir Je prO
claseL Sinil
inainte ca i Ion reranul fi Ion muncil,rul, to-
In;, prcipastia care il despirfea pe mil de Ion
ii care-1 (inea pe rnil cu akifia prqi Ia uerva
lue Ion, va Menrine areiass.

182 www.dacoromanica.ro
 l$1 atunci, massele desnadajduitc, obosile de
umilinti i batjocura, lipsile de orice alractie
pentru politica Orli in care i se contesta Si
dupa emancipare dreplul sa. se amestece, infri-
cosale de quasi-unanimitatea antisemita a me-
diului ce trebniau sa facti? Sà ader2 in bloc
la lupta de clasa?
Dar tocinai aici incepe toata nenorocirf,a. i
locmai aici se poale vedea dece evreii be Oscan
idle() siluatie cu tolul neobisnuitai i dec2 erau
singuri i incapabili si adere in masura in care
o ccrea siluatia lor, la lupta pentru democratic.
Evreii nu constitute o clasl ci o pop,datie.
0 populatie imptirtitil la rândul ei in diferite
clase. i interesele fiecdrei clase evreesti nu
corespund cu interesele celorlalte erase evreelti,
ci cu interesele clasei corespunzaloare neevre-
efti.

183
www.dacoromanica.ro
 Totus i aceasta este latura exceptionaU a
problemei daca sub raportul social si eco-
nomic, evreul harabagiu n'are nimic comui cu
evreul medic, asa cum evreul covrigar n'are ni
mic comun cu evreul bancher sub radoriut
politic tori evreii la un loc: inginerii, tiniehigiii,
bancherii, covrigarii, croliorii sunt toi pentru
neevreu jidani! Inaiute de a fi Perselor sat'
mare proprielar de imobile, evreul este: ma
jidane! 'Si inca nu s'a nascut pana la 23 August
1911, subcomisar, sau peiceptur, care sa faca
diferenta Mtre un 5mil telal i un 5mil mare
industrias. i5mil e Smol. 51 cu acelas sentiment
de natie dominanta 11 tratau toti pe Snail telalul
ea i pe Smil induslriasul. Exisla, e drept, pentru
reprezenlantii autoritd;ii publice o deoe)ire in-
tre primul si al doilea 5m11. Dar a^easla nu era
legald de rolul social diferit pe care il impli-
neste fiecare 5mil in parte si care ar fi obligal
pe oamenii cu nasturi ue aramd i serviela sA-1
priveasca pe Snail industriasul inleun fel si pe
Snlil lelalul Intealtfel, ci de masura in care a-
cest rol social era aducator de sperturi. In ochii
regimului oligarhic nu existau evrei de mai
mule categgrii. Fiecare evreu trebuia sa-si as-
tepte rândul la o radicala buzunhuire. Daca km-
gatasilor evrei le-a ajuns cutitul la os ceva mai
tarziu decat celor sdraci, aceasta trebuia s'o.mul-
tumeasca faptului cà osanza lor era mai groasa
N rezistenta mai mare si nici decum unor privi-
184
www.dacoromanica.ro
legii de clnqh.. Reainuil clasPi oligarhice, dach
fi simtit sol-lara cu burghezia rnara evre-
easch. nu s'ar fi ren-zit sá dsiiintze bhncile §i
industriile evrees`i Inch din 1930.
Deci, desi realitatea de foot sustine el evreii
chiaburi n'au nici in dm n. nici In mânech cu
evreii shraci, regimul antisemit, prin politica so
de jaf i diversiune, a realizat i acest tur d'e
forth: sub raportul politic a fAcut din icatil po-
pulatia evreeasca o singurh clash. Care clash?
CLASA IV-a SOCIALAadich una sub clasa III-a
l'ezervath thranului i muncitorului. Acest lucru
nu trebuie uitat. Eureli supusi. fa'rei diferentil de
clusa. cu tofu, unlia ci acehuias regirn, se includ
cu lotii intr'o snguri chas socialä: clasa evre-
easch dach putem s'o numim astiel. De a-
ceea Ii putea permite oligarhia, care considera
pe evrei drept o singurh clash aparte, sh.-1 arate
prin presa ei,pe Smil In acelas timp drept bol-
sevic, capitalist, anticapitalist, francmason, ca.
mhtar, anarhist i asa.mai departe. Din punclul
ei de vedere oligarhia nu se contrazicea deloc,
fiindch in clasa sodialá evreeasea glsP§ti ,de
toate: comunisti, capit aliti, anarhisti, ckntilari,
francmasoni.
Dar dAch oligarhia, in scopurile ei atat de bine
implinite ceva mai tArziu. tinea ca Ion sd stie
Ca orice Smil e in acela§ timp un capitalist, bol-
§evic, fracmason, anarhist, 15mil covrigarul, ori-
era ar fi vrut, de fried, sà facd pe placul boe
-185
www.dacoromanica.ro
rilor, no se simtea bancher, iar 5mil banchrul
nu se simtea covrigar. !Si nici o prea mare sim-
patie sociala nu-I apropia pe unul de celalalt.
Totus, ceva Ii unea: batjocura antisemn. Bat-
jocura antisemita de care cu totii aveau aceiasi
dOrinta fierbinle st scape i inainte i dupa. in-
vetatenire. Dar atilt! Fiindca dincolo de dorinta
aceasta, incepeau iarài diferentele grave de
clasà,
1Si am vrea sa §tim in ce colt de pe lime se
afla partidul acela original in stare sá deslege
urmatoarea problemii:
Cateva sute de nni tie insi, impartiti in dile-
rile clase sociale polrivnice, dar suferind cu Lotii
de pe urma persecutiei antisemite, cauta o or,
ganizatie politiod dispusa sa-i primeasca in ca-
drele ei. Dar, in loc ca organizatia politica sa
puna ea conditii, pun, dimpotriva, conditii,
cei cari bat la portile ei.Astfel, aceste sute de mii
de insi cer ca in schiinbul inscrierii lor, partidul
sag sprijine in lupta pentru combaterea huli-
ganismului care este, evident un puncf
dar abia un punct din program. Fiindea orga-
.
nizatia are in program si ate obiectiye politice
sociale cai privesc nu smmai problema speci-
fica a evreilor, ci o anurniki clasa pe care ea
o reprezintil. Aici, insà, sutele de mii de evrei
yin si spun: ;,Noi initelegem, ca tu, partid de-
mocratic, sa ne sprijmi pe noi numai in lupla
pentru combaterea antisemitismului. Dar noi nu
186
www.dacoromanica.ro
te putem urrna in bloc, tn eeeace priveste pro-
gramul Liu social, fiindca noi mi suntem o sin-
gura clasa, cum sustin huliganii, ci suntem ini-
partili in clase diferite. Asa ca noi, in mod ex-
ceptional, cerem privilegiul ca dincolo de lupta
impolriva antisemitismului, sa facem dupd cum
ne qicteaza interesele noastre diferite, dupa cAte
clase diferite cuprinde i colectivitalea noaqra.
si nu dupa cum ne-ar cere disciplina de
partid i interesele singurei clase pe care tu o
reprezinti".
Existd undeva un partid hotarit sa acceple a-
semenea condilii nastrusnice? Ar trebui sa fie un
partid exceptional fiindca i problema este ex-
ceptionala. Or, un asemenea partid exceptiom Inn
exista in limp ce problema existd. Si exisla
mteun chip acut, nu de azi nici de ieri, ci de
multi, foartt multi ani.
Este adevarat cà evreul cu exceptia celor
earl s'au incadrat in lupta ilegala pentru tle-
mocralie i cu ce jerlfe! si a acelor earl,
din interese egoiste, s'au inscris in particle reac-
lionare n'a avut niciun interes pentru viata
politica de aici. Dar evreul si vom vedea in-
data care evreu tocmai datorità politicii per-
manenle antisemite, n'a fost lasat sh se innece
in noroiu, ci tinut mereu la suprafata. N'a lost
zi sä nu i se aduca aminte evreului eh este
jidan i n'a fost zi sä nu i se aduca aminte cà
aici este un mOsafir nepoftit. Lipsiti de educatie
187
www.dacoromanica.ro
pohlicii, evreii, Lotus, datorita acestei repettrI
neincetate a cupletului antisernil au ajuns sä
fie singura colectivitate constienta d mizeria
ei polihici. Oricare copil de evreu dela varsta
de 4-5 ani incepe sä stie, fiindcd o shnle,
ca nu este pur i simplu, evreu, ci jidan. Si
constiinta aceasta a propriei sale inferioritati
care deja este o superiorilate evreul §i-o
daloreste numai araisemitismului. Fiindca numai
§i. numai anlisemitismului trebue sa.4 multu-
measca evreul pentru acea specilica ascutime
de spirit., despre care lumea ii vorbeste a-
tata. Asculimea aceasta a crescut pe evreu
--.;rip. cum cresc tepii pe ariciu: ca un organ de
aparare. Nu pentruc a. evreii sunt poporul cel
mai de soiu de pe fata pamantului, fac §i dreg
ei tot ce insirà apologetii lor mai mult sau mai
putin sinceri. Ci fiincica sunt poporul cel mai
ulnil §i cel mai nefericit depe fata pamantului.
Striucirea evreului in atatea domenti este do-
vada marei sale infurioritati soeiale. Inteligenta
evreeascd dacd se poate vorbi despre asa
ceva nu e un specific al rassei, ci un specific
al inlolerantei. Specificul unui regim de umilinta
§i opresiune. E un specific al Risipirii.Daca evrei.
prezinth calitdti intelectuale deosebite, aceta nu
este meritul evreilor, ci al antisemitilor. Antise-
mitii 1-au silit pe evreu st tragd mereu cu ure-
chea, sa fie cu nervii mereu incordati, si sus
pecteze orice i pe oricine, sa-si frhmantemintea
cu tot sojul de solutil care s'a*-1 scoatä mereu
188 www.dacoromanica.ro
din alte buclucuri, sii devina in sMrsit, un genlit
al ingenioziliifii, al artci de a se strecuea, de a
se subliliza prin gaura cheii. Fortat st compen-
seze lipsurile rezultate din originca sa, evreul
irebuie sh invete mai bine, trebuie sh fie mai
cuviincios, Irebnie sh fie mai larg, lrebuie sh
fie mai patriot in sfarsit, trebuie sà exagereze,
pentruca abia-abia sh poath reslabili un echili-
bru destul de ubred, rezultat din morala celor
cloud mdsuri aplicate in toatii activitalea lut
agitath i obositoare.
. Or, din pricina aceluias antisemitism, evreul,
care nu s'a putut incadra in calitatea sa de a
patra clash socialh, in niciuna din celelalte trei
clase sociale in care este impartita ()rice socie-
tate neevreeasch, deci in niciun partid care sa-i
ac.cepte conditia lui limitath i egoistd, evreul
acesla de aici si de prelutindeni a trebuit, Lotus,
sà caute o combinatie care sh-i satisfach aspira-
tiile sale pOlitice. Si duph multh bdtaie de cap a
ghsit mijlocul sh dea peste o asemenea organizatie
ciudath, hothrith sh-i accepte pe toii evreii, cu
chtel 1 i cu purcel, en diferentele i luptele lor
de clash, cu lipsa lor de educh;ie polidch si mai
ales cu pretentia ca intreaga lor anergie sh fie
inchinath acelei unice probleme care leagh pe
toti evreii intre ei: lichidarea huliganisinului. Pe
ce cale? Prin acceptarea i realizarea tot a unei
formule antisemite: Palestina.
Si cum se numeste aceastà organizatie bizarh?
Organizatia Sionisth.

189
www.dacoromanica.ro
 Ce este sionismul?
Rilscoala traficantilor impotriva start' lor so-
ciale i politiee. Traficantli nu mai vor sä fie
lraficanti si object de trafic. Parazitii nu mai
vor sä fie parazi;.i. Lipitorile nu mai vor sa fie
lipitori. Satui de rolul acela parazilar ce le-a
lost impus de veacuri de care stapftni tra-
iicantii ii propun sa se regrupeze p un teni-
toriu proprin, uncle distribuiti in toate ramurile
de activitate productiva incep(ind cu munca
pclindntului sa-si poata duce, in sfilrsit, o viqta
demna i libera ea oricare alta colectivitate na.-
tionala dere parnânt. Sionismul este, asa dar, o
miscare de renastere nationala a carei terOinta
este sa creeze un tip de evreu care sa nu fif,
mereu in contraventie fata de orice si oricine,
sa nu mai tremure in fata tuturor servietelor
si tuturor nasturilor de arama depe fata Oman-

190
www.dacoromanica.ro
tului si mai ales mai al,s sei rza mai dea
erl. Adicà. pe intelesul tuturor: sionismul esle
alscoala traficantilor Impoiriva sperfocilor.
Si lupta aceasta grea si penibild impotriva
spertului, adicti a anti:.emilismului sub toate for-
mele sale morl i maleria'e lot antisenitismul
a dovedit-o ci polite fi dusa de evrei si Inca
de toti evreii cu o eficacilate absolut sigura
numai in Palestina.
1Si hard cum:
Evreii, atilt de indiferenti la via`a polilca a
Orli, dar culislim'i de marea lor miz-rie morala.
si politica, tindeau Inca depe la sfarsitul veacu-
lui trecut, deci cu 'mull inainte ca ideea Pales-
linei sa fi fost macar schitata teoretic, spre emi-
orare. Sà funet' oriunde numai sà scape de
conlraventii. Numai ca, in anii de pana la 1916,
emigrarea Ii exercita mirajul aici ra si in
Rusia aproape exclusiv asupra päturii sarace.
Precum am aratat la inceputul lucrarii, ina-
inle de emanciparea, evreului, daca era vas-
nicul contravenient, i se ingaduia cel putin sa-si
exercite nestingherit profesia de negustor. Clasa
comerciala a tarii era aproape exchisiv evre-
easca. Bineinteles nu pentruca evreii ar fi aca-
parat comertul, asa cum convenea oligarhici sa
spuna atunci clind a crezut cà evreii au devenit
de prisos. Ci pentrued au lost poftiti sà ocupe
ei aceasta functie economica de importanta
vitala pentru tara --- intrucat nu se gaseau alii

www.dacoromanica.ro 191
cari sa implineasca acest rol. Pân 1a ernanci-
pare, o burgl'e7ie naio io nânt ai .a a roa, e
nici nu exista. Romithul, daca nu era f aran,
vroia sa fie cn tot dina iMsul bugelor si evita
functia comiqicata a comeriului, ca -e dra.'eca,
era rezerv-da anroape in intregime evrel'o Asti
fel, pana in anul 1916 inil, care era arc:slat si
batui daca era prins ca face negot ambulant,
era lásat sa fie mare comerciant sau mare indu-
slrias, sau bancher, fard sa fie deranjat prin
vreo masura rrohibitiv6, fireste, figaca-si facea
datoria, nu de contribuabil, ci de contravenient
0 sc4ipa sacramentalele sperturi. Cum, patura
burgheza era in masura s dea ea avea mult
mai putin de ufril de pe urma huliganismelor
deck saracima care nu putea da. Deaceea, cu-
rentul de emigrare framanta numai mullirnea
acestor desperati carora le era tot una cum o
sa doarma i ce o sa manance, numai 81 nu
aibe de aface cu subcomisarul. Subcomisarul
era In mintea evreului eel mai aprig dragon
al oligarhiei. De nimeni nu se temea evreul mai
mull decat de subcomisar, aceasta teribila crea-
tiune a infernului, care cu vocabularul, cu ges-
turile, cu nasturii lui, infatisa de minune in-
tregul regim de coruptie i huliganism. 1.$i de
frica acestui cerber al oligarhiei mai mull
chiar decat de frica studentilor", pe ari ii
"ghicea ca fiind organe subordonate teroarii cu
nasturi saracimea vroia sa emigreze. i num'

192 www.dacoromanica.ro
sardcimea a fost aceea care a si alimentat de
fact emigrYia de pand la 1916.
Dunctul ce-tral de atractie al emig-a'i,-1 e-
vrcesti era bheinte es America de Nerd. Pentru
evrei. State le Urite prezentau cloud avantagii:
era tara uncle stiau cd vor gäsi libertat3a si
era tara in ca-e sliau c uor gfisi $1 alti evrei.
Aceasta este in genere psihologia oricdrui emi-
grant de indiferent care origind: sà se duca
acolo unde va da peste vreunul de ai lai din
salul, din orasul, din tara pe care a pardsit-o
in mice caz pe cineva de limbd comund. care
prin insasi prezenta lui, sd-i poata risipi dicel
sentiment de timiditate si de ingrijorare ce cu-
prinde, indeobste, pe emigrantul care se trezeste
singur inter) tara in care nu are pe nimeni.
Pentru emigrantul evreu, insd, din pricina men-
talitatii sale specifice de categorie socia1L opri-
maid, deci anxioasa prin definitie grija acea-
sta era deadreptul coplcsitoare. Prima intrebare
ce ,si-o punea emigrantul evreu, instinctiv. nu
era, voiu avea ce manca acolo?" ci: mai
sunt i a1i evrei acolo?". -
Dar desperarea acelei sáràcimi evreesti emi-
grabile de Wand la 1916, era atat de mare, 'Meat
chiar dacà li se rdspundea ca acolo unae li se
pare ca vor gasi linistea nu mai sunt i alti
.evrei veniti mai inainte, ci tot riscau aventura.
Cea mai ingrozitoare epocit din istoria emigra-
tiei evreesti din Romania de pand la 1916 se

www.dacoromanica.ro 193
situeaza in anii 1899-1900 clind seceta care
a bantuit tara a corespuns, evilent, unor 'a-
prige mtisuri. i incitatii antisemite din partea
guvernului. Exasperati, evreii din Romania au
organizat in 1899 acea faimoasa emigralie p.
jos care a impresionant intreaga Europa pe
atunci Inca civilizatà. Cei rnai multi dintre emi-
granti s'au indreptal spre Hamburg, uncle s'au
imbarcat pentru America. 0 parte, insI, destul
de importar La ca numAr, dintre emigrantii a-
cestia, a pornit spre tinuturi in care i se vorbea
de colonizare, dar in care nu se gtkea. nici
picior de evreu si care nu oferean fljrj m5car
perspecliva unui train de mizerie. Pentru e-
vrcul desperal de atunci a lost si Cipru lar5
de imigratle si Anatolia asiatic5, regique. .s(ear-
p i d zolata, tara de imigratie. Oric /i se
oferea evieilor era tara do imigratie, numai sfi
emigreze de aici.
$i au emigrat. $i ck.-5 emigratia se fa .12a pc
mrtsura dispozitiei evreilor pentru plecare, e si-
gur cä asasinii earl au condus regimArile ra-
siste in timpul acestui ultim razboiu, ar fi avid
prilejul sa ucidti un numar mutt mai re lg., do
evrei. S'a intamplat, insa, ct regimul liborei irni-
gratii a inceput din anul 1923 srt trgiaca ?Ale
negre. Tolus, dacti noua lege de imigraf ie in Ski-
tele-Unite, introdush in 1923 sub guvernul Har-
ding,avea o explicatie cconomica prohibi'la i-
migratiei evreilor in alte t5ri cari dispuneall de
194
www.dacoromanica.ro
teritorii intinse si cari aveau nevoie dc nout
hnigranti, mi avea decal un caracter net anti-
tisemit. Evreii nu erau lasafi s'd intre in anumile
state din America cTh Sad, numat pentruci erau
evrei. Pentruca sa poata patrunde in Arontina
unii evrei Ii scoteau in Europa, certificate de
crestini catolici. Si draconismul acesta at State lor
crestine sud-americane crestea pa masura in
care propaganda hilleristä se intindea asupra
lumii intregi. Asa cà n'ar fi fost deloc absurd
sa-ti inchipui Ca intre Hitler si statele acestea
era o intelegere mulualä: State le de imigratic
sa nu-i lase pe evrei sa patrundI pe leriloriile
lor. pentruca Hitler sh aibà pe eine ucide aici.
Cal despre celelalle tari!...
In afara dc aceasta, evreii,imigrati acolo uncle
ii s'a dat voe sa imigreze, au putut sa r.o.istate
spre marea lor dezolare, cal in ciuda nadejdilor
lor, regimul democratic al nouei lor tali de a-
doptiune nu era o pavaza destul de serioasa
impotdva propagandei antisemite si chiar a ma-
nifestarilor antisemite de fapt, a caror trista
eNperienta au avut-o in Jarile in can t. s'au nds-
cut si pe cari tocmai din pricina aceasta le §i
pardsisera.
Toate acestea au dus, bineinteles, pe evrei la
concluzia Ca lupta adevara.15. Impotriva antiemi-
tismului se poate duce numai pe un .teritoriu
proprin, unde evreimea stall creeze nu un. sim-
pin refugiu care s'a dovedit incomod in atatea
195
www.dacoromanica.ro
(Ad democratice, ci o (ari in esare \tor ri ei,
st5panii.
Este oare ideea aceasta o utopie §i este,
oare, in genere tendinta migratorie a evreilor
o utopie?

196 www.dacoromanica.ro
 Ce este rnigratiunea?
0 forma. revolutionard de protest impotriva
unor anurnite staid sociale,politicesau economice.
Migratiunea este un fenomen vechiu ca Oman-
tul. Istoria a inregistrat deplasdri de masse o-
menesti dinteun loc intealtul din pricina cli-
matului, sau a razboaielor, sau a cotropirilor,
sau a persecutiilor religioase, sau a luptelor po-
Mice interne, sau a unei stari economice de ne-
inlaturat. Cat despre migratiunea moderna, ea se
datoreste aproape in intrNime unor cauze strict
economice. Tani sarace, tan cu populatii pro-
lixe, tari inapoiate din punct de vedere indus-
trial, au alimentat migratiunea ultimului secol
cu zeci de milioane de insi. Englezi, italieni, po-
lonezi, nernti, unguri, rusi, chinezi, irlandezi, au
plecat sa-si caute o bucata de paine mai cu
seama in State le Unite, care e populata in cea
www.dacoromanica.ro 197
 Mai mare parte de imigranti fugarili dm -Eu-
ropa de spectrul mortii prin foame. In proportie
numericil, migratiunea neevreeascd, avand un
caracter politic, este foarte redusa, iar cea rezul-
tad de pe urma unor persecutii religioase, ine-
xistenta.
Cum se prezinta, insa, migratiunea evreeascti,
foatid migratiunea evreeascd, lard exceptia macar
a unui singur individ? Are ea an caracter eco-
nomic? In forinei uneori -- poale! Fiindca
in forma i ernigratia pe jos din 1899 si iureijul
migratoriu din primii, doi-trei ahi de dupti raz-
boiu spre America si tendinta irezistihi1t i a-
proape unanima de mai tilrziu spre Palestina,
pot avea explicatii economice.
' Si anume cari explicatii? Mizeria? Dar
dacà numai mizeria sta la baza acestei emigratii,
cum se face cd numai evreii se resimt aici de
pe urma mizeriei? Daca România e o lard in-
capabila sa hrtineasca pe toll lOcuilorii, cum se
face ca n'au Incercal sti emigreze si iani §i
intelectualii i muncitorii romani? Din Italia
au emigrat evrei? Din China emigreaza evrei?
Din Anglia emigreaza evrei? Nu! Ci, in covdr-
sitoarea lor majoritate, italieni, englezi, chinezi,
de singe neevreesc. Italia, Anglia, China sunt tari
cari nu-si pot hrani cetatenii. Cum, dar, se face
di de aici au plecat numai evrei? Daca Romaniq
este. o tara atdt de saracd Inca o parte din lo-
cuitorii ei sunt siliti sà emigreze, cum se face ca

198
www.dacoromanica.ro
romanii romanii din Vochiul Regat piina la
1916 si romanii din Romania Mare de duph
1918 ocupa ultimul loc pe scara emigratiei?
Cum se face apoi ca din Romania, tara care
duce lipsa de medici, de ingineri, de profesori,
an trebuit si emigreze atatia medici, alatia in-
gineri, atatia profesori si mai cu seam a atatia
studenti, toti evrei? Numai evrei!
Asa dar, emigratia eVreilor nu are si nu a
avut niciodata si nicaeri, aici sau aiurea, un ca-
racier economic, ci este rezultatul unor perse-
cutii de ordin polilicmrasisto-religios, carora.li
se impramuhl un caracter economic i earl au
entru evrei consec'ide economice. Ceea ce in-
seainiiI ca evreii sunt si aici pusi intr'o situatio
eNceptionala: spre deosebire de emigrantii ne-
evrei eari aproape in unanimitatea lor Ii pa-
rase:>c Virile de origine din motive economice
evreii. to(i. stint siiiji sl piece sari, niai de-
qrab. s fugi ain Wile in cure s'au neiscul,
num ii din motive politice.
Cli emigratia are in cele din urma i tin Ca-
racier economic acest caracter economic nu
e o cauza, ci un erect. Oligarhia, in exerciliul di-
versionismelor ei, a luat totdeauna, sub pre-
textul artirarii ,,poporului" impotriva acapararii
evreesti, inlisuni antisemile alat de sMbalece in
doineniul economic, Meat la argumentele de or-
din politic pe care se intemeia dorinta ae emi-
grace a evreilor, Sc adaogau i cele de ordin
199
www.dacoromanica.ro
 economic. Duna aceea, sore deosebire de sconul
urmarit de mai toll emigranlii neevrei, cari
pleacti din patr'a lor, unee nu i suna-6 nimeri,
sore alle tinuturi, numai pentru a-si ri1LYI o
existe,nta mai build evreii au tim snr, emi-
D-lre totdeauna, inainte de mice, oentru ali
salva viala. Evreul nu paraseste niciodarl o
tara, fiindca tara aceea nu-i poale oferi o hu-
cat de paine din pritini strict obieclive -- .ci
fiindra tara accia refuza sii-i dea voe sa-si duth
saracia hi liniste. /
Astfel cuh, in tara de imigratie evreut nu
cauta .o paine mai buna ci cant). condi-
tide politice cari sa-i garanteze droptul de a
lupta pentru painea aceea, faril ca v'ata sa-i
fie la tot pasul in primejdie. Toate enigrri-
rile evreesti incepand en cele do dupI ca-
derea Ierusalimului, pana la cele din limpul
acestui razboiu au fast Mcrae sub ler9or,a
morn ,Si rnai totdeauna evrenl a fost pus in
situatii atat de desperate incal era silit sill
incerce s4-fi salvozp via(a, en riscul viefli. Tra-
gicele incercari de emigratie din acesli cinci ani,
nu sunt decat o palida ilustratie a tuturor emi-
gratiilor evreesti, can repet: n'au qvut ni-
ciodata un caracter economic, ci nnul strict
politic.
Deaceea, fiindca lou evreii an lost sditi tot-
deauna la aceasta emigratie exceptionala po-
t' litica i numai politicii. TOTI EVREII DE

200 www.dacoromanica.ro
INDIFERENT CE CLASA, TREBUE SA CA PETE
CALIFICAREA EXCEPTIONALA DE EMI-
GRANTI POLITICI. Fiecare evreu, de oriunde
pleact este un emigrant politic i in orice
tara ar intra, este un refugiat politic.
Astfel cd, evreii, victime ale unui regim ex-
ceptional politic, siliti totdeauna la o migratiune
exceptionala politicA, in calitatea lor de refu-
giati polilici, vor trebui sà accepte solutia po-
Riled a unui Stat propriu uncle nu vor mai fi
supusi persecutillor politice si nu vor mai fi
socotiti refugiati polilici. Adicà iw Stat. evreesc.
Si uncle este rnai firesc sti fie intemeiat acest
Stat evreesc? Acolo i numai acolo undo istoria
a mai cunoscut mi asernenea Stat.

201
www.dacoromanica.ro
 Vedeti, dar, cà desi problema cuprinde nu-
mai date exceptionale, solutia ei nu este excep-
tionalä deloc. Fiindca aceias inleligenta formula
au adoptat-o absolut toale popoarele din lumc!
Salute de pribegie, ele s'au holarit si. se a§oze
pe un teritoriu pe care 1-au declarat al lor si
in cuprinsul caruia si-au organizal 0 viati a
lor nationalti. Cu evreii, lucrurile se prozinta azi
intr'un chip si mai simplu Inca: ei nu vor sa se
aseze pe un teritoriu strain, ci pe unul care le-a
apartinut pand acum cloud mii de, ani i spre
care imprejurarile istoriCe Ii Indruma impo-
triva propriei lor vointe. Nici afacerea Dicyfus
care a prilejuit aparitia lui Herzt, nici räzboiul
din 1916-1918 care a obligat pe englezi sá
solicite la un moment dat sprijinul evreimii a-
Mericane, nici oprirea imigratiei in State le-Unile
sau in alte tari extra-europene, nici cataclismul
202
www.dacoromanica.ro
rasist, nici unul din toate aceste fapte hothrii-
toare pentru desUrtul evreilor n'a fost provocal
din vointa evreilor. Asa curn nu din vointa evre-
ilor se face eh singura tarrt spre care ei sunt IiTi
pinsi de toale fortele din afarh este Palestina
si c tocmai aceastri Palestina e fosla tor pa-
Erie si tocmui aceastä fosth a lor palrie ha
fie in paraginh i nelocuith ca si cum ar asiepta
intoarcerea vechilor ei sthrftni. Au, oare, evreii
vreo vina in [wile astea? Si se pot evreii impo-
lrivi fata1itàii istorice, care-i obligh i pe ei
sà aibh o patrie? Dece s'ar impotrivi, oaro,
chnd II reaga istorie a Risipirii Ii invath ca
tonic nenorocirile Ion izvorAsc tocmai din faptal
ch nu au o asemenea palrie? De ce s'ar cere
evreilor sh se fereasch de termenul .,patrie" de
care nu-i este rusine nici unui popor de pe lumel
Ce es0 patria"? 0 lozinch Math din vocabularul
fascist sau pur i simplut expreiia instinctului
de conservare a unui popor? Armata Rosie n'a
izbuiii sh realizeze minunile ei militare lutmai
pen truer' soldatii ei an fost instruiti politieesle
§i rhtrunsi de ideea cauzei democralice pentru
care lup111, ci pentru eh in sufletul aceNtor sol-
dati a lost sada simtul inalt al constihited lor
patriotice, al dragostei lor pentru patrie. CAnd
soldalul rus vorbeste de ,,Moscova noasträ", el
\reazti de entuziasm pentru ceea ee este spe-
cifi in primântul rusesc, pentru acel ceva care,
dincolo de intelegerea universa15.11deosebes1ede

203
www.dacoromanica.ro
cell; 10 - si de care numai el poate fi patrims
pentru care numai el Ii poate da viata.
il
Pa,-
triolismul nu e un sentiment ingust, egoist, 11-
indeä dragostea de caminul .§i familia ta nu e
un sentiment egoist si intolerant. Faptul ci tu
Iti iu1A§ti casa ta nu inseamna ea trebue' st
dai foe casei vecinului., Dimpotrivd! Cu cat Ili
iubesti mai ,iincer carninul tau propria, cu atat
mai usor Intelegi dragostea vecinului tau pentru
casa si familia sa.
Ilia Ehrenburg in volumul ski Tine minte"
ne vorbeste astfel despre patriotismul ra-sese
In titnpurite cele mai grele, popqrul rus
nu-si pierdea increderea in soarta patriei
. sale, el o iubea fierbinte, o apara cu vitejie.
fara ura impotriva altor popoare, frair5. làu-
dàrosenie ieftina, fara strigate pseudn-man-
dre, dar prin nalura lor, servile, ca: Noi
suntan mai prests de toate".
N'am obtinut usor Palria noastra' so-
7^

vietica: am plätit-o cu sangele eel-or mai

buni, cu munca istovitoare a imei generatii
Mtregi. Cate tarine intelenile au trebuit sa
fie arate, cate locuri goale au trebuit sa fie
.acoperite de construetii, cate traditii su-
perstitii au trebuit sa fie infrAnte! Noi nu
Inchitlem ochii inaintea greuntilor. Arn stiut
§i stim ea multi arbori adac fructe, abia
dupa cincizeci. de aid dela data sadirii.

204 www.dacoromanica.ro
 7) Nu am asteptat minuni, dal- am crezut
in vointa omului. 1Si lara se Lransforma sub
ochii notri. To! asa cum se bucurti
de vreun lucru nou, ne bucuram si noi
de toa:e de reusita räsadirii pangeleor
rosii, hInga Arharghelsk si de montarea Lii
IIam et, in teatrul unui colhoz. Veleam cum
cresc orasele nioaslre. Dar mai mull. dit.
()rice, no bucura cresterea omului. Este usor
sa educi zece.mii de alesi pe socoleala
opui unei paturi instruite, multe
milioane de ignora0. Noi am vrul altceva:
lumina pentru loti. Am fost pionieri si
drumul progresului nu este o sosea asfal-
tat& cu indicalori kiloinetrici, ci trebue des-
clfis printeo padure virgina. In fata noastr
era lumina i cu toale ca. ni, se intiimpla
si pierdem drumul, totus, ne intoarcPm tot-
deauna la el.
Patriolismul sovietic este iluminat de o
mare bucurie interioarti. Poporul nostru se
mandreste cu drept cuvânt de misiunea sa
istorica. Iii acelasi timp, patriotismul Novi-
vielic este simplu i fara exagerari. Ca si
legatura dintre pasare i aer, dintre peste
si apa, noi iubim acea natura in afara cti-
reia nu putem trai.
Fiecare scriitor rus iubeste eu paitino
Ihnba rtisa. Oare aceasta dragoste a impie-
decal sau impiedeca pa scriitor sa iniciend

www.dacoromanica.ro 205
 frumusetea, forta altor limbi? Noi stini ce
rol a avut Caucazul in poezia rush dela
Pu§chin si Lermontov la Majacovschi. Fas-
cistul ura§te pe omul care are phrul de
alth culoare, care vorbeste in alth limbb.
Pe noi ne bucurh diversilatea lumii. Noi
ne mânirim cu divcrsilatea patrici noastro.
In zilele de aspre incerchri, popormoe
patriei noastre an arritat ce inseamnh 0 in-
rudire autenticti. Yes lea despre primul copil
ucis in Bielorusia a culremural sateh ,i-
beriene. Rusi §i Ucrainieni, Armeni si Ciew-
gieni, Evrei si Uzbeci Wale popoarele
thrii noastre se lupth pentru a elibeca era-
sele sovietice ocupate de inamic. Fill Ucra-
inei fac minuni de vitejie in indep5rlata
Care lie, iar diviziile siberiene se bat pentru
Ucraina.
Fratele eel mai mare din famiIil so-
vietich, poporul rus, a obtimil stima color-
lane popoare, nu prin forth, ci prin jertN
de sine: el pasea Maintea celortalle pe dru-
mu] pe care omul mi este intlimpinat nmn ii
cu flori, dar si cu gloante. lath de cc po-
porul rus si limba rush sunt incon;urale
de atiita stimd. Spuneam in limp de pace: c
limba lui Puschin i limba lui Lenin. Voin
spune acum: e limba luptei
CAnd spunem Rusia', noi nu eviden-
tiern niciun popor. Cuviintul Rusia" nu
206
www.dacoromanica.ro
 mai este acum, denumirea unni Stal, Ci
eeva adithe intern, care ne 1ea0 de istoria
noastril, 1cag cel de-al doilea Mizboi de
Aprtrare a Patrici de primul, pc nrimul sol-
dat al Armalei Rosii, de Suvorov, leagA-
nelc copillor de mormintelo strtimosilor.
,,Poetul epocii sovietice, .Majaeoysehi,
scria: As fi vrut sit trilese i sil mor la
Paris, daca n'ar fi existal Moscow.". Dra-
gostea pcntru Paris nu 1-a obligat srt re-
nege Moscova, dar dragostea pentru Mos-
cova a ajuLal poetului sri iubeasc5. i sit pre-
tuiascil Parisul. Patriotism& nostril ne a-
jut' s iubim alte popoare indep4rtate, at
intelegem caltura strelind.
Hilleristii au vrut sit cucereascri intreaga
lume, si in acest rdzboiu, Germania si-a
pierdut fata i sufletul Germania a pier-
dut Germania. Noi am intrat in !uptil, pen-
tru a ne aprira rasa noastra, primfintril no-
stru si In acest rrtzboiu drept, am obtinui
dragostea i recunostinta tuturor popoa-
relor lumii. Aceasta este forta, aceasta c
minunea adevaratului patriotism".
Iatd, deci, nu numai o explicatie a patriotismu-
lui sovietic, dar §i o adevAratl apologia a acestui
patriotism care poate fi pasionat, dar care, pria
insasi intensitatea sa insufletitA de cete mai
pure sentimente umane Si dt puterea sA in-

207
www.dacoromanica.ro
teleaga i patriobsmul allora. Patria si ideva na-
tionala nu contravin. sub nici o forma la prin-
cipiile democratiei. Ajunge sa ne informarn de
ce fosta Rusie staristä se numeste astazi Uniunea
Sovietica si din eine anurne pe compune Uniunea
Sovietica, pentru a ne da seama ca dernocratia
nu numai ca nu repudiazd ideea aceasta natio-
nal:a dar dimpotrivd, o stimuleaza cIt poate
mai mult. Una dintre primele griji ale lui Lenin
si Stalin a lost sä recheme la viata nationaia
proprie, popoare cari pana la Revolutie nici
n'aveau o constiinta. nationalk Cine rt auzit in
Europa de osieti, de tadjici, de uzbeci, de ciu-
vasi, de ingusi, de ceceni, de urdmuti, de mor-
dvimi si de atalea alte zeci de popoare cari ar
fi continuat, Oita la o asimilare totalà, sa-si
ignoreze drepturile lor de autodeterminare, daca
politica nationall cornunistä nu ar fi venit sä
le insufle constiinta acestor drepturi? i este
actiunea aceasta de redesteptare _a popoarelor
o opera nationalista In. sensul ei sovin, dina-
gogic, reactionar, dusnianos patriei proprii, ca
si patriei tuturor popoarelor sau una natio-
nalä? Desigur eh este o opera nationata r
sensul cel mai cinstit al cuviintului, adica in
in

sensul .cel mai util culturii ci progresului uni-

versal.
Ni s'ar putea, desigur, arata cá mate aceste
popoare sunt in drept sa se bucure de o viatd
nationalà, intrucat poseda nu numai o lirnb
208

www.dacoromanica.ro
nationalA,dar §i un teritoriu national deci
prin aceasta conslitue o natiune.
Dar evreii? Intrunesc oare §i evreii toale 'eon-
ditiile necesare pentru a se putea mimi natiune?

209
www.dacoromanica.ro
 Mai intdiu ce se chearna, natiune? 0 comu-
nitate intemeiatä pe o psihologie comund, pe
un leritoriu cornun, pe o limbá comuni, pe o
culturd comunii si pe interese comune.
PSIHOLOGIA COMUNA: Evreii, in cele dotat
rnilenii de Risipire, si-au asimilat cu sau
lard voia lor si a popoarelor-gazdV nu nu-
mai limba, nu numai cultura, nu numai mora-
vurile, dar plind i tipul lor fizic. Azi se giisesc
In lume evrei galbeni, evrei albi, evrei negri.
Ce au comun evreii acestia? Confesia. Dar con-
fesia propriu zisd le da o psihologie comulid?
Nu! Din simplul fapt ca i un abisinian i un
roman sunt amandoi circumcisi in a opt.a zi dela
nastere i ca umandoi cred hi Tatal Ceresc
fr à creada si in Fiu nu rezultä ca abP
sinlanul i romanul ur avea o psihologie co-
muna in stare sa-i apropie. Abisinianul evreu

210
www.dacoromanica.ro
prin confesie catd vreme trdeste pe teritoriul
Abisiniei, vorbeste limba nationalk se confor-
meazd, instinctiv, moravurilor abisiniene, se simte
legat, fdrà sd vrea, de interesele economice co-
mune ale Abisiniei este, insfarsit, un abisi-
nian, asa cum romanul,, prin confesie evreu,
e roman. Deosebitrea de confesie ii desparte psi-
bologiceste pe abisianul de re'igie mozaica de
abisinianul de religie coptä, tot atat de pwin,
pc cat de putin 11 apropie comunitatea de con-
fesie pe evreul abisinian, de evreul roman. Con-
fesia poate creia o psihologie comund numai
atunci cand iese din domeniul religio. i intra,
din interese diversioniste, in domeniul politic.
Ltisata, insä, acolo unde trebue sd lie, .In sferele
ei mislice, ea 14u poate creia o psihologie co-
mund. Cu exceptia Turciei, toate popoarele eu-
ropene sunt de confesie comunk totus asta nu
le-a impiedicat sa se intremacelareascd oride-
cate on au avut prilejiil, ca i cum n'ar avea
nimic comun intro ele. hnpotriva poftei de
a se starpi mutual, confesia n'a fost un argu-
ment, nu numai pentru Wile de religie comund,
dar nici pentru cele de rit comun,.curn sunt Ger-
mania si Franta, sau Bulgaria si Jugoslavia. IS1
n'a fost confesia comuna un argument nici ma-
car pentru conationalii de confesie i rit comun
cum sunt spaniolii, sau grid!, cari, pal e ziva
de mare stau si-si spintecd burta In. familie.
Dar de ce sä dam exemple de natiuni sau
211

www.dacoromanica.ro
 particle card nu se opresc la considerental con-
fesional si nu ne oprim la miile i miile de
fapte mai mari sau mai mici, de cari ne izbim
zilnic cu totii! De pildd, ce are comun patronul
Ion cu functionarul Ion desi merg amandoi
la biserica? Ce-1 impiedied pc pravoslavnicul la-
tifundiar Ion sa-1 dijmuiascil de palrusprezec?
ori pe an pc nu mai putin pravoslavnicul rob
al lui Dumnezeu si al boerilor Ion? Cdnd
s'a hotinit Smfl angrosistul sà urce leafa liii
Smil tejghetarul, numai pentrucA si primal si al
doilea Smil postesc de Iom Kipur?
Deaccea, bulgarul crestin apolitic, .ând ci-
leste ca in Spania politia a execulat caliva spa-
nioli, rilmâne cu total indifcrent. E o chestiune
care privesle pe spanioli i nu pe cre,Uni.
Acelas bulgar, insd, dacil face politicil de
indahl ce citesle informatia, reactioneaz: dupA
convingerile sale politice: sau este veel c spa-
niolii aceea an lost executati, san este indignat..
Cum reactioneazti evreul? Desi nu are nimic
comun evreul american en evreul bultarian,
eweid chinez cu evreul jemenit, evreul englez
ca evreul persan, nici ca tip nici ca linibi, nici
camoravuri, nici ea intereie economice. iar ceea.
ce ar Ii comun: confesia e un detalht, in sine
lipsit de orice importan0 Lotus, de indald cc
aud cti undeva este pus in cauth /in :in jur e-
vreu, toti evreii acestia, in orice situatie s'ar
afla si de orice convingeri politice ar fi, inainte
212
www.dacoromanica.ro
de se Intreaba macar despre ce este vorba, in-
cearca un sentiment' de ingrijorare! Un evren!
Adica iar o nedreptate la mijloc. Fiindca ei
toi sunt siguri milenara lor experienta le-a
aratat doar ca nu se insela decat foarte rar
ea evreul acela va avea de suferit de donl. ori:
ea evren i ca inculpat. Sau numai o singura
data: ea evreu. Niciodata, insa, numai ea in-
culpat. 1Si deodata, in virtutea acestui presen-
timent al nedrepLatii, t41 evreii se simt, a clipa
macar, straits legati sufleteste de evreul acela
i in virlutea aceslui simtarnant comun pentru
until i acelas evreu, se simt cu totii legali
intre ei. Dar la solidaritatea aceasta care
Ware nimic comun en existenta fizica a celui
care a provocal-o contribue alaturi de revoUn
impotriya injustitiei antisemite i Inca intr'o
masura mult mai mare tearna de injustitia
,antisemita. i teama aceasta traeste acut sau
latent in sulletul fiecarui evreu care a avut
macar olala in viata prilejul sa simta mai in-
deaproape, in tara lui, ce inseamna generali-
zarea in strategia antisemità.
A.5a cä, NU CONFESIA DA EVRFILOR 0
PSIHOLOGIE COMUNA CI SENTIMENTUL
ACELEI INJUSTITII SPECIFICE A CAREI
VICTIMA NU POATE FI DECAT EVREUL .5I
FRICA TERIBILA DE INJUSTITIA ACEASTA,
CU URMARILE EI, PgNTRU EVkEIMEA IN-
TREAGA- Confesia nu este decal un mijlOc de
213
www.dacoromanica.ro
 idenlificare atat pentru evrei cat i pentru antise-
miti. Deabia chip4 ce nenorocirea s'a abalut peste
ei, evreii redevin confesionalisli, adicd incep sd
frecventeze sinagoga. De ce? I§i pun iar nticlejdea
in Dumnezeu? Probabil! Fiindcä li se pare c5.
tot nu mai au nimic de pierdut. De fapt, insa,
ei yin in sinagogi asa cum i-am vazut ingrd-
mddindu-se in acesti cinci ani de teroarP nu-
mai pentru Ca, in ghiarele spaimei, dau curs
instinctului lor de turmd, care-i indeamnd O. se
adune i fiindcd sinagoga e singurul loc unde
se pol aduna. La sinagogd evreii erau siguri cà
vor g5si evrei asa cum o stiau dealtrel si le-
gionarii.
1Si reactia aceasta unanimd a tuturor evreiior,
indiferent de nationalitate, de sex, de varstd,
de limbd, de situatie, fata de un Dreyfus, tie
un Beilis, de un Frankfurter, de un Both, fatd
de atatea procese in care nu era vorba mkar
de pogromuri In massd, ci de existenta unui
singur individ desi unul era ofiter aslmilat
pand in mdduva oaselor, altul era un umil croi-
tor, un al treilea un biet student bolnav i s5.-
rac dovedeste la tot poporul evreu risipit
in lumea intreag5. o psihologie camund, dincolo
de orice considerente de clas5.
Muncitorul francez se va simti aldturi de. mun-
citorul spaniol inchis pe nedrept, nutnai pen-
trucd spaniolul apartine ca si el aceleiasi clase
proletare. Solidaritatea, aceasta va fi provocata
214
www.dacoromanica.ro
numai de injustitia de clasa. Evreul francez,insii,
va fi legat, constient sau nu, de evreul din
fundul Galitiei nu numai din pricina injustiei
de clash', dar in primul rand din pricina acelei
injustilii specifice, necunoscute de nici un popor
de pe lume, cu exceptia negrilor din America
de Nord. i acest sentiment comun al injustiliei
si al fricii de injustitie rezullat dinteun lant de
guferinte i nedreptati fdrA numfir, a creat
acea psihologie cornuna care a f5.cut posibilà
sudura intre diversele fragmente evreesti pe cari
le-a pus de acord asupra unui program cuun
articol unic: sà renunte la siluatia lor de popor
peste tot in minoritate i sA reclevind o
nOune majoritarä, pe un teritoriu propriu.

215
www.dacoromanica.ro
 LIMBA COMUNA. Pana la sfarsitul secolului
trecut exista in Palestina o modestä comunitate
de evrei ortodoxi cari îi mizau toate lacrirnile
pe sentirnentalismul lui Mesia. Pilili in umbra
zidului Plangerii, evreii acestia asteptau ca man-
tuirea sà le pice din cer,fara ca ei sa facl nimic
altceva decat sd se roage Celui de Sus, iar in
pauze sa ofteze in limba idi, sau turcà, sau a-
rabd, sau rasa. In sufletul i mintea acestor
evrei, tot ce amintea de Dumnezeu, de pdmilntul
Orli lui Israel, de limba Bibliei, era lucru sacra
de care n'ai voe sä te atingi. Consecventi, deci,
aceslei conceppi, nu indrazneau sa pronunte nu-
mete lui Dumnezeu, nu indrazneau sa mun-
ceased pamantul sfânt i socoteau drept saeri-
legiu sa intrebuintezi limba ebraica in vorbirea
curenta.
S'a intamplat, inaa, ca pe la sfarsitul seco-
216
www.dacoromanica.ro
lului trecut, o serie de tineri evrei rusi, rdzbiti
de psihologia cornund ce le-o dAdea regimul
tarist. sà se hotdrascä sa nu mai vrea sd a-
jungd la Ierusalim prin New-York, sau Buenos,
Aires, sau Valparaiso, ci deadreptul prin Ieru-
salim. Inca acum 60-70 de ani a inceput in Pa-
lestina o imigratie de elemente hotarite pentru
o viata nationald. Si fiindcd o vial nationald flu
poate nimeni intelege fdrà o lirnbi nationald,
problema a fost deslegaLd cu mult inairite de 'a
se fi dat declaratia Balfour: mica grupare de
pioneri nationali spre indignarea Mtrânilor
evrei ortodoxi, dusmani, de moarte ai sionismului
si formelor sale eretice si-a ales drept limbd
nationald, ebraica. Nu e locul sä discutdm aici
dacd evreii trebuiau sà adopte in Palestina ca
lirnbà nationald, ebraica, sau idiul, sau spaniola,
sau greacaci trebue sit ham lucrurile asa cum
sunt azi.Asa cum le-au luat i imigrantiidebarcali
in lard ulterior si cari- s'au trezit in fafa unui
fapi implinit: limba nationala a evreilor e-
braica era introdusd in scoli, in vorbirea
.curentd, in publicatii, etc. Astfel ca foul sosil,
dacti vroia sà se descurce in comunitatea na-
tiorrald evreeascd, vrand-nevrand, trebuia O.' a-
dopla limba ebraicd asa cum cel care inn-
greazd in America, vrand-nevrand, trebuie sã
adopte limba englezà. ln felul acesta, evreii erau
rentru iffidia oath,' dupla' atdiea secole de asirnsi-
lare stnainei, absorbifi i asimilafi de cVre evrei.

217
www.dacoromanica.ro
 1Si devenise atAt de firesc faptul ca, In Palestina
evreii sh alba drept limba nationala ebraica
incat nimeni n'a dat nici cel mai mic semn de
enervare cand Usiskin, reprezentantul evreilor
nationali, a vorbit in 1919 la conferinta de pace,
in fata lui Wilson, Clémenceau si Lloyd George
in limba ebraica si nimeni n'a facut nici cea
mai mica obiectie la inscrierea limbii ebraice
printre cele trei limbi oficiale ale Palestinei, Azi
ebraica, rendscutd, e limba unei comunitiiii de
600.000 de suflete si e vorbila de o generatie
de copii si tineri cari nici n'au cunoscut alti
limba.

-218
www.dacoromanica.ro
 VIATA CULTURALA NATIONALA. Despre
viata culturala ce se desvolta in cadrul limbii
nationale evreesti se poate afirma, Fara cea
mai mica exagerare, cd, sub raportul intensitatii,
ea Asa alaturi de viata culturala a celor rnai avan-
sate t.dri culturale din lume. Tipografiile, cdrtile,
ziarele, revistele, §colile, teatrele, sunt propor-
tional la fel de numeroase ca si in Rusia, sau
Franta, sau Anglia, sau America. In limba e-
braica se publicd traducerile celor mai de seami
lucrari poetice, literare si stiintifice aparute re-
cent in vreo limbd straina. In vitrina libráriei
iebraice figureaza un Lenin sau un Stalin in
ebraica alaturi de un Herzl sau un Martin
Buber in ebraica, un Gorki in ebraica, alaturi
de un Malraux in ebraicl. Pe ecranele cinema-
tografelor evreesti ruleaza fume rusesti sau a-
mericaqe, eu texte in limba ebraioa: La opera
21:9
www.dacoromanica.ro
 se dinta pe marli compozitori strAini, eu texle
in traducere ebraica. In casà, bdrbatul se cearta
cu nevasta in ebraica. Pe stracla soferii se injura
in ebraica si in orele libere bdelii si letele
isi fac declaratii de dragoste in limba ebisaica.
Mai trebue ceva pentru ea sä se poata admite
ea evreii au o limbà a lor nalionala?

.220
www.dacoromanica.ro
 COMUNITATEA DE INTERESE ECONOMI-
CE Din insusi faptul convietuirii pe un teren
comun decurge comunitatea de interese mono-
mice. Ca este firesc ca evreii stabiliti in Paleslina
toti, sub impulsul aceleeas blestemate psihologii
de refugiati politici i aclunati azi in colonii
orase, in grupe compacte, sà albà aceleasi in-
terese economice nici nu mai trebue demon-
strat. Dacä panà aci evreul roman, cat -limp a
stat in Romania, a avut interese economice iden-
lice cu ale oricdrui alt roman fiindca. i unul
cetalalt vor ca ploaia sa cada. la timp, ca fa-
bricile sà functioneze mereu, ca lumea s aibe
putere de cumpdrare cum s'ar putea ca e-
vreul, venit in Palestina, sa nu aibe interese
economice comune cu ceilalti evrei? Ca ;Ira mai
comune, cu cat au si necazuri de ordin economic
comune. De pc urma stoparii imigratiei, a lipsei
221
www.dacoromanica.ro
 de ocrotire a productiei nationale, a politic:1,i
vamale dusmAnoase, a interdictiei cumplirárilor
de terenuri au de suferit tori. Asa cum, de
pe urma largirii imigratiei, a redeschiderii de-
buseelor pentru ptodusele palestiniene, a abolirii
tuturor mdsurilor restrictive in legálurA ca te-
renurile, s'ar bucura toti.

242 www.dacoromanica.ro
 TERITORIUL. Arum treizeci de ani,. Anglia
a comunicat evreilor, prin declaratia Balfour,
cd priveste cu simpatie intoarcerea evreilor in
Palestina unde ar urma sd-si creeze Cdminul lor
national. La conferinta de pace din 1919, decla-
ratia Balfour a fost transformatd inteo recu-
noastere internationald a drepturilor evreilor a-
supra Palestinei iar in 1922, 1.,iga Natianilor
a dat Angliei sarcina. de a aduce la indeplinire
hottiriroa aceasta nternationalä de a se facilita
evreilor, prin liberd imigrare i prin colonizare
compactd, recládirea Cdminului lor nationat:
Termenul national" revine in toate dorumen-
tele internationale cu privire la Cdminul evreesc
in Palestina.
Ca azi, in 1946, problema e in litigiu intre
evrei i puterea mandatard ei si? Oare numai
problem a p ales tine an d e in litigiu ? Dar Triestul

223
www.dacoromanica.ro
 nu e in litigiu? Dar Suezul nu e in Ii147,in? .Dar
Benania nu e in litigiu? Litigii sunt mu1t2. 0.
N. U.-ul nu mai pridideste de alâtea litigii Si
toate litigiile se vor descurca intr'un fel ,,au altul
fArà ca realitatea nationala a colectivithtilor
afilitoare pe teritoriile in disputa sà poath fi
intr'un fel sau altul atinse. Este foarie cu putinth
ca evreii din Palestina sh mai aibh multe de su-
ferit de pe urma regimului mandatar. Dar fap-
tul eh debilorul este asa cum este anuleazh
ceva din calitatea nafionahl evrecasch a solului
pe care si-au intemeiat evreii cornunitatea lor
nafidnalei? Devine solul acesta pe care s'au
asezat mai mulle sute de mii de oameni in vir-
tutea psihologiei comune, limbii comum,, cul-
turii comune, intereselor comune mai putin
national, numai pentru ch e ocupat de o forth
militarä strhinh? Dach Franta a fost câtiva ani
tinula sub chlcdiul puterii germane a devenit,
oare, in anii aceia pilmantul francez mai pupil
national? Dach o Bohemie, sau o Bosnic, san
un 'Ardeal au fost robite coroanci habsburgice
an fost oare teritoriile acestea mai putin na-
Vonale pentru cehi, pentru sârbI, pentru romani?
Aceasta este si situatia solului palestinian,
care a redeventt de fapt, NATIONAL evreesc,
In clipa in care Liga Natiunilor a recunoscut e-
vreilor dreptul de a-si reclàdi Caminul lor na-
tional pe toatä intinderea sa. Ca Puterea man-
datard vrea sä gandeascä astazi altfel aeciit a
224
www.dacoromanica.ro
gndiL eri nici nu se discutti. Mune se petree
in dorneniul rdsgândirilor politice! $i nu la in-
tervale de treizeci de ani ci la intervale de
3-4 ani, de luni, de saptämâni! Ce pot face e-
vreii? Ceeace face toatà lumea: s luple hum-
Iriva gtindirii in zig-zag.
$i asta o i fac. $i o fac cu ata.ta elan toe-
mai fiindcrr sunt constienti cà luptà pe solul
lor national.

225
www.dacoromanica.ro
 Deci, iatá cd undeva, pe malul Mediteranei
se gase§te adunatA pe un teritoriu comun, o co-
lectivitate InsufletiLd de o psihologie comund, cu
Mterese economice comune, cu limbd comunil.
§i o viatA culturald comunä. Mai mult chiar! In
cursul nazboiului aceastA colectivitate intemeiald
pe o comunitate psihologich culturald §i econo-
micA, a dat na§tere unei armate proprii, en
drapel i insigne §i. comandil proprii.
Iar dacA nici atAta n'ajunge poftirn! Avem
lupta dush de Hagana autoapArarea evreeascd
§i de Irgun T'wai Leumi organizatia mi-
lliard evreeascd! Se poate, oare, imagitia hon.-
rArea cu care zeci de mii de tineri apArd
pAnA la ultima picAturd de sAnge un pdmAnt,
fArA ca ea sd aiba. la bath con§tiinta de nezdvun-
cinat ed pAmAntul aoela este national?
i$i. atunci se poate numi colectivitatea a-
ceasta, natiune?
_226
www.dacoromanica.ro
 Dar bineinteles c da! EVREII SINT AZI 0
NATIUNE. Fiindca AZI implinesc TOATE coiidi-
ii1e can Ii indrituesc sà se numeasca naliune.
Absolut toate.
Si iaä miracolul! Miracolul realizat prin vo-
inta. Si un miracol cu atat mai mare, cu cat
vointa aceasta nici n'a fost macar a evreilor
ci a celor cari fac din rastignirea lui Christ o
afacere. Evreii, obiectul tuturor incerearilor
exceptionale, trebue sal ofere lurnii inca o sun-
priza exceptionalà: aceea, a transformarii lor,
aproape Ord tranzi(ie, dintr'un popor umil, o-
ropsil, fricos, resemnat, intr'o natiune Ca toate
natiunile. Acorn treizeci de ani existau pe lame
.$asesprezeee milioane de evrei, dar ninzerti n'ar
fi aunt inclrazneala si afirme cd ar exista o
nafione eureeasat.Dar din luna lunie 1922,
adicei din clipa in care Declaratia Balfour 0
fosi ineorporat4 in Manddt CELE CATEVA
ZECI DE MII DE EVREI STABILITI IN PA-
LESTINA AU DEVENIT 0 NATIUNE EVRE-
EASCA. Fiindca sh firn intelesi: natiunea evre-
easca nu e constituita azi de cele zece milioane
de evrei supravietuitori cari continua. sit tra-
iasca in Risipire, ci numai de cele gzse sole
de mii de evrei cari tr'desc azi pe teriloriul Pa-
lestinei.*). Ceilalti evrei de confesie vor deveni §i
ei membri ai comunitatii nationale -eyreesti, nu-
mai in clipa in care.vor cAlca pe solui national
ei se vor asimila cu limba, cultura i interesele

www.dacoromanica.ro 227
 generale ale natiunii evreesti. Natinne azi micri
e drept! Dar calitatea de nallune nu e condi-.
lionata de numar. Natiune se nurneste i colec-
tivitatea celor douä sute optzeci de mii de lu-
xernburghezi, sau a celor o sutil zece mii de
islandezi, sdu a celui un milion de albanezi. 5i
nici o natiune mare de pe lume n'a inceput
prin a fi mare si n'a devenit mare numai
prin incorporarea consangenilor srti, ci prin asi-
milarea tuturor elernentelor straine earl au vrut
s5 se lase absorbite de ea. De ce sa nu credem
ca i nathmea evreeasch din Palestina va putea
creste prin asimilare de elemente straine in-
cepdnd cu cele circa zece milioane de striini
de confesie mozaic4 risipili.in lume? Cat:à vreme
existä o natiune evreeasca in. Palestina existl.
si sansele ei de crestere, cu sau farà consirnta-
mântul indiferent cui.
1Si natiunea aceasta asa micutd cum e
exista i va continua sa existe. Fiindca litigiul
nu poate pune iii discutie existenta na!ionala
-de fapt a evreilor aflatori astazi pe paimintul
,Palestinei, ci libertatea ce li se cuvine Ii-
indc5. le-a fast- recunoseut5. de a-si exercita
,
in mod suveran dreptul de imigratie i coloni-
zare nelimitata, In vederea crearii unfti Stat
evreesc independent. Deaceiea evreii, indife-
'ent de numdrul lor, se consider5. natiune, fi-
indeä trAese -4) viag nationall pe un teritoriu na-
tional. Dar, intruat pe solul lor national nu
228
www.dacoromanica.ro
gunt läsati de o putere strAin s. se desvolte
in voe evreii acestia se consideth NAVUNE
SUBJUGATA. Cum, Insti, na(iunea evreeasca a-
flatoare in Palestina nu este poporul evreu din
Risipire evreii nationali reactioneaza la in-
justitie, asa cum reactioneaza numai oarnenii
liberi i demni, hotariti sa. se apere cu pretul
vietii lor impotriva pan g. si a amintirii trecutului
lor din Galuth. Fiindca ei au venit 4 uite aici
de trecutul acesta nu sa-1 retrdiasca din. noir.
Sionismul miscarea de renastere naationalä
a evreilor doar asta urmareste: o vtafa. liberh,
pe un pamant liber, cu o constiinta eliberata
de toate spairnele, umilintele i ororile Ghettoului
adica reeducarea masselor evreesti in spirilul
unei munci creatoare. Da! spune miscarea de
renastere nationala a evreilor. Recunoastem cà
telalii, tejghetarii, croitorit, samsarii sunt mai
putin utili societatii clecat taranii muncitorii
de fabricd. Si nici nu ne oprim asupra cauzelor
cari au facut din noi ceea ce suntem in Risipire:
niste contravenieati pacato§i, cari muncesc pen-
tru a-si face o rezerva vitala de sperturi. Nu
vrem s. insistarn macar rasupra faptului cä
dacä noi nu suntem ceea ce trebue rt. fie oride
colectivitate normala ntr-i vina noastra, ci a
voastra, can i. nu. ne-ati dat voie sa firn, decat
ceea ce n'ati vrut voi sa fiti: negustori, Tot pro-
cesul trecutului 11 socotim 1nti1. Avei dreptate!
Nbi evreii, nu facern decât sà exploatätn'nntnca
229
www.dacoromanica.ro
 adeváratului productitor: a *anului sit lucràtd-
rului din fabrici. Suntem paraziti. Dar suntem
satui sa tot auzim cum ni se spune ca suntem
paraziti fiindca nu venirn in contact en pa-
mântul. Suntem de acord! TREBUE S NE IN-
TOARCEM LA MUNCA PAMANTULUE! Fara
pamânt,restratificarea noastra devine imposibita.
Fara risipirea noastra in toate ramurile de acti-
vitate creatoare Incepand cu. PAMANTUL
vom continua sa fim paraziti. Unde gdsim insä
pàmântul acesta? Cine este dispus sa ofere pa-
mânhil acesta evreilor fie el chiar en bani?
Nimenil Nici o lege, nici o mcisurei, nici o
bun4-vointei din lume n'ar putea oferi evreilor
tocmai ceea ce este esenfial penitru ei ca ,s1
poatd rupe odatei cu traditia lor de paraziti §i
coptravenien(i: PAMANTUL. Mai este nevoe sä
denionstram i dece?
Prin urmare, orice ImbunAtki.re ar interveni
in situatia lor politica din Risipire, evreii vor
fi condamnati a fi mai departe elementul urban,
limitat la acela§ rol parazitar in societate, expusi
mereu acelorasi reprosuil. si siliti a avea
Inca odata o situatie exceptionala: ACEEA DE
INDIVIZI EGALI CU CEILALTI IN TOATE
DREPTURILE CETATENESTI CU EXCEP-
TIA SINGURULUI DREPT DE TEMEIU: A-
CET...A DE A PUTEA PARTICIPA 51 EI LA
.MUNCA PAMANTULUI.
151 ce se va intAmpla in acest caz? Evreii VOP

230 www.dacoromanica.ro
continua a fi mereu Inteo situatie inferioard
si se vor läsa pradd aceleeas psiholog,ii comune
oamenilor cari trebue sä facd exceptil In toate.
Privitit E primdvard! Peste tot primavarl si
primavara pentru toti. Milioane de oameni les
la camp sä rastoarne pamantul, sa-1 semenei,
sa-1 faca fertil. Toatá lumea munceste la camp.
Numai doi ini rAman In oras. Doi: mil si
spertarul. $mil parazitul täranului i er-
tarul, parazitul lui $mil. $i t mil nu mai vrea.
Pur i simplu nu mai vrea. $i nu vrea din trei
motive. Primul motiv: li este fried s5. rArnand
singur cu spertarul, In Org. Al doilea: li este
rnsine ea traeste i numai el singur, tr5este
pe spinarea taranului. Al treilea: i s'a Meut
lehamite sd tot protesteze i sd tot produci i. do-
vezi cà nu-i parazit*), pentruca la urrnd sd
vadd cà lumea nici nu vrea s1-1 asculte i ex-i
ranjeste in obraz. $1 Smil nu mai vrea. Ii are
$mil o soeoteala a lui. De vreme ce Ii
zice $mil, principiul autodetermindrii este
consgerat de eea mai mare putere dernocratd
din lume Uniunea Sovietelor de ce nu
m'as prevala I eu .de avantagiile lui? Azi pot
sa-rni permit acest lux, fiindcd azi surit si eu
natiune i implinese absolut toate conditiile
ce se cer unei comunitati nationale pentru a se

Vezi anexa Nr. 4

23.1
www.dacoromanica.ro
 putea incadra in randul colectiviLatilor fixate
pe baze economice i sociale normale.
,Si Smil e cu atat mai1multumit de socoleala
aceasta, cu cat Ii da seama eh democratia nu
poate ta indiferenta la stradania sa de a se
scutura de toate blesternele i toate plagife unPi
Risipiri de milenii. Fiindca revolutia .kcata m
sufletul acestui popor de traficanti i contrave-
nienti treziti deodata la constiinta propriei lor
decaderi nu este doar o sirnpla victorie spi-
rituald particulara, a evreilor, ci o victorie
a insasi democratiei.Astfel ca, evreii, in eforturile
lor pentru o emancipare cat rnai larga si cat
mai desavar5ità, au dreptul sà priveasca. viilorul
cu toga increderea: pentru a-fi intdri victoria
aceasta propria ei victorie acieolrata de-
mocratie va fi totdeauna aleituri de ei.
Asa cum si evreii au stat i intdeg sä stea
neclintiti si mai departe, oricancl si oriuncle,
nurnai alaturi de democratia aceasta verificata
singura pentru care ei nu au nici o parere
de rau ca au facut atatea sacrificii de JAnge!

232
www.dacoromanica.ro
 ANEXE

ANEXA I (pag, 90)

CINE A BATUT PE NEMTI LA MARASESTI"
(Revista Adam" Anul VI Nr. 74 din 30 Sept. 1934).

In cursul lunii trecute s'a desvelit pe cdmpia

Mgrasestilor un Monument al Victoriei". Cu
acest prilej, ziarul Curentul" a scos 11.11 fulmar
festiv in care putem ceti, imprimate pe toL la-
Lul paginilor, titluri ca acestea: Cum am zdro-
bil trufia dusmand"; Infrangerea armatelor ina-
mice de osiaii regelui Ferdinand, la lllird.,elgi";
,,Contraatacul ronAnilor pane pe germani In
derutil"; Atacurile germane sant epuizate"; LIM-
rdse#ii aliarul supremului saerificiu"; Vid-
/aria definitivei a trupelor romdne"; Ofensiva
germanc a fast zdrobilei", etc.," etc.
Dac6 ar pica cineva din luná deactreptur in.
foaia festivd a Curentului", ci. ce s'ar aIdge?
Cu ferma convingere cri In anii 19t6=-19l8 a
233
www.dacoromanica.ro
 bast un razboiu Wire nem[i si romani i c des-
boiul acesta s'a terminat cu infrangerea armatei
germane. De care eine? De calm armata ro-
mana, fireste. Asa sustine ziarul Curentur, din
initiativa caruia s'a §1 ridicat Monumentul Vic-
toriei i odatä cu. el, intreaga na[iune romana
in frunte cu regele. Asa dar naiiunea pretinde
cà armata romana a infrant armata germauä.
infrangerea asta a armatei germane con-
tinua ea sa pretinda este un fapt de arme
atat de decisiv pentru destinele tarii romanesti,
incat nu ne jenam sa-i spunern victorie". 0
»victorie definitivet a arrnatei rornane". De aceea,
ani de-arandul dupa infrangerea armatei ger-
mane, adica dup5. victoria armatei române, sol-
datul roman a fost obiectul de recunostmta a
Orli. Actul participara la zdrobirea dusmanului
neamt punea pe fostul combatant intr'o lumina
atal de avantajoasa, incat, la un moment dal,
se pornise o adevarata cursä a Marasestitor.
Cine vrei i eine nu vrei s'a bdtut cu neamtul la,
Mardsesti. Toata lumea a fost la Maresti si
pace! Asta ce inseamna? Asta inseamna cal fie-
tare cetatean, patriot vroia sa. se resfrang5.
asupra lui o farima cat de modesta din. glatia
imensa de a fi infrant armata germanti.
De ce?
Ei, de cel Fiindca. România avea de tndeplinit
andniite revendickri teritoriale. 1Si In fruntea bar,
alipirea. Ardealului. Idealul national nu rimh
234
www.dacoromanica.ro
fard Ardeal. Si cucerirea Ardealului Med. infrAn-
gerea neamtului, iar nu mergea. Asa afirmd si
nu oboseste sd afirme si astdzi Inca, Intreaga li-
teratura politica' din jurul rdzboiului, care se
numeste reizbolul de tntregire a neamului". Rdz-
boiu caruia aliatii, in afard de devizele concret
realiste, i-au mai dat si-o.formula mistica, fiarte
atractiva: civiliza(ia in luptei cu barbaria. Cu
barbaria teutond.. Tot ce era teuton era cea mai
barbara barbaric. 15i tot ce era barbaric, civi-
lizatia trebuia sa reprilne färà crutare. De asta
au si lost batO in Moldova, in timpul rdzboiului,
atatia jidani. Idiu1 lor arnintea de cultura bar-
barei Gerrnanii. ALL de convinsa era eà evreii
sunt agenti activi ai barharului germanism, Meat
civilizatia nu s'a oprit sa-i bata nici macar dui-A
ce armata romänd. a Infrant definitiv armata
germana. Nu! Fiindca dupá ce s'a i.pravit cu
evreii din Moldova, a venit rdndul celor din
Muntenia, acuzali eà ar fi pactizat cu inamicul.
Pe ciiti evrei nu i-a mdncat puschria, aceastd
pactizare care nici nu se cerea macar dovedita!
Exista. Principial, exista. Principial, toti evreii
au ajulat pe neamt pe sub mânä. Toti evreii
din lumea Intreaga. Ca O. nu mai vorbim de
evreii germani. Nu spunea Iva eri, chiar, ex-
celentul filosof d. Nae Ionescu, in prefata unel
carti scrise de un mutilat confesional care-si
plAnge en acrimi amare preputularele deficite,
ed dad. nemtii au putut rezista
,
1umii in tim-
?_1
www.dacoromanica.ro
 pul rkboiului, trebue sa rnulhimeasch jidanilor
Haber si Rathenau?
Prin urmare, ce sustine istoria?
Ca Romania, a dus razboiu impotriva Ger-
maniei;
Ca razboiul acesta Romania il numea: rfiz-
boiul de intregire a neumului" iar toti aIiaii
la un loc: r4zboiu1 civilizaiwi impotriva baar-
bariei teutone";
Ca armata romand a infruntal armata ger-
mana;
Ca datorita evreilor vezi presa anti.semita din
timpul si de dupa. rdzboiu nemtii au puha tine
piept civilizatiei, atata amar de vreme.
Tata, insa, cA d. A. C. Cuza ne face placula
surpriza a unor fundarnentale rectificari a isto-
riei. Inteun articol aparut in ApArarea Na-
tionala" i scris la 7 Septembrie 1931 la Nürn-
berg ,Gerrnania , cetate care, se stie, este centrut
nationalismului romanesc, sub titlul: ,,Seeretul
rninunei germane". cel mai mare nationalist ro-
man spune:
buri un reaboiu eroic, de patru ani - in
care a rezislat, putem zice, lumii lntregi Ger-
mania imperiall a lui Wilhelm al 11-lea fusese
zdrobitd.
Puterile Min trice, vreijmase orclinei na(iona-
_

lisIt st CP01ine pe cari le cunoasitem si noi

au parvenu( .de data aceastla sa sire!;oarc in
236
www.dacoromanica.ro
rdnduriie celei mai viteze si niai disciplinale
armate dirt lume, ile armatei germane:
Treidarea, ei numai i s'rz datorit infrcinger,:a,
dc atunci, a Germaniei".
Asa dar, infrdngerea de alunci" a celei
mai viteze si mai disciplinate armate din lame",
a armatei germane" se datoreste nu armatelor
aliate si implicit, armatei romane ci NUMAI"
puterilor l6untrice, vreijmase ordinei nationa-
lisle si crestine", sau, cum ii spune tot d. Cuza,
mai pe sena puterilor ocuPle jid4nesti".
NUMAI" puterilor oculte jianesti. Din pricina
acestor acestor puteri oculte care s'au strecu-
rat" in rdncturile celei mai viteze si mai disci-
plinate armate din lume", Germania imperialii a
lui Wilhelm al II-lea fusese zdrobit4".
1Si .ce a rezultat din Infrangerea ,.celei mai vi-
teze si mai disciplinate armdte din lume"--dupi
un reizboth eroic, de palm ani in care a re-
zistat, putem zice, lumii intregi?" Ce catastrofti
infioraloare pentru Romania, care sà dudi la
accentele de clisperare mai sus citate ale celui
mai mare patriot roman, pe ruinile celei mai
viteze si mai disciplinate armate din lunite-1
Intregirea neamului romanesc. Asta a fos/
consecinta inspàimanttitoare a 'irciddrii" de et
lre pAerile ocutte, jiddnesti" a armatei ger-
mane: intregirea neamului romanesc. .5i asta n'o
poate ierta d. Cuza jidanilor.
237
www.dacoromanica.ro
 Asa dar, ce ne invatd cel mai mare, ca sA. nu
ziO singurul nationalist roman?
1) CA cea mai viteazA armatA din lume, este
antiata dusmanului;
2) CA dacA armatele aliate inclusiv armata
romAnA ar fi fost lAsate la propriile lor mij-
lOace, n'ar fi izbutit sA villa de hac celei mai
viteze armate din lume;
3) cri. infreingerea, de atunci, a Germaniei"
se datoreste nu armatelor aliate implicit ar-
matei romane ci numai" puterilor oculte,
jiddnesti";
4) in concluzie; c5. intregirea neamului nu a
fost InfAptuità de armata romana, ci NTITMAI"
de= puterile lluntrice" jidrinesti.
Dar este aceastA intregire un fapt inibucurA-
tor pentru romani sau o pacoste?
Un fapt imbueurAtor? Cum poate ri tin fapt
ImbucurAtor zdrobirea celei mai viteze ar-
mate din lume de catre oculta jidoveascd? Este,
asa. dar, o pacoste? Vezi bine! 0 pacoste. Si nu
numai pentru romani, ci i pentru intreaga ci-
vilizatie arianA. Deoarece, precum conslatA d.
A. C. Cuza, u amArAciune, dupà infriingerca
armatei germane cAreia i-a urmat republica pre--
comunistA:
se p4rea ea Germania, era pierduiet. ii cu
dansa-, civilizalia frzslist a popoarelor ariane crep
tine: supuse delinitiu dominatiet paraztthre a ji-
ddnimei internationale".

23 S
www.dacoromanica.ro
 Asa se i explia. de ce deplânge atka d. Cuia.
infrdngerea, de atunci" a armatei germane. 0-
1)
datA cu zdrobirea Gerrnaniei lui Wilhelm al
II-lea se Mrea di Germania era iterduld ci
cu ddnsa civilizatia iusCdsi a popoaretor crep
line". Cum s'ar zice fazboiul a fost chiar asa
cum spuneau aliahd: lupta civilizatiei impolriva
barbariei dar civilizatia nu era representatiA
de armalele aliate implicit armata romAnd
ci de Germania cea tr4datd" §i amenintatá
a fi supusld definitiv dominatiei parazitare a
jiddnirnei internationalei". Iar barbaria? Cine
intruchipeath, oare, barbaria? Fireste, oculta ji-
dänimei internationale care, prin zdrobirea ar-
matei germane, pune in primejdie civilizatia
ariand.
Or, din momentul in care românii pc drept,
ori pe nedrept se laudl cA ei au alrobit ar-
mata germand, dând, prin aceasta, o loviturA
de moarte civilizatieic in ce luminA se pint? In
lumina unui popor cu desävarsire barbar. Iar
alipirea teritoriilor românesti la patia-mumA?
Ce e cu alipirea teritoriilor?
Ce sä fiel De vreme ce e rezultanta tradarii
armatei germane de cdtre jidani ori, dacá
vreti, beneficiul net al unei victorli a.barbariei
române, impotriva civilizatiei germane bine.
inteles cal alipirea .aceasta are caracterul until
act barbar., care atinge gray interesele cIvItiza4ei
arierte.

www.dacoromanica.ro 239
 1$1 alunci ce-i de Wirt ca sa §tergem aceasta
patii ru§inoasa de pe frunlea candida i bietei
armate romane, care nu ea ç vinovari de in-
tregirea neamului, ci ,,numai" oculta jidaneasca?
Sei rezolveirn problema jideineascei". A§a spuno
d. Cuza care adaoga:
Altd problemä actuaM, mai mare dec4t
aceasta pentru exisltenta poporului ro-
rndnesc, eu nu cunosc.
'Dar eu eine set o rezolvim? Desigur: cu
acei earl au rezolvit-o:
Cu Germania biruitoare de azi".
Adevärat! Altd problemei mai acitual'a decal
aceasta, pentru exisitenta poporului rom2nesc"
nici eu nu cunrme,.. Onoarea Rornâniei cere sä
fie razbunata. AlAturi de Germania biruitoare de
astazi care poate, insfarsit, sA-si ia revansa im-
potriva ocultei jidanesti careia numai ei Ii s'a
datorit Infrdngerea, de dtunci", a vitezei sale
armate, infrangere care a dus la zdrobirea
imperiului lui Wilhelm §i la intregirea neamului
romanesc alaturi de Germania biruitoare de
astazi, zic, poporul romanesc trebue si lupte
la rezolvirea problernei jidane§ti adiert la star-
jAred abelei" oculte care i-a festelit obrazul
cu barbara anexare a Ardealului. Nu! Sa se
"§tief Amiga tomânä`nu-1. en nimie vinovahl ue
InfrAng&ed itiRr. Armata romana nu-i atat
240
www.dacoromanica.ro
de barbara ;neat sd lupte impotriva civilizatei
Germanii. Armata romand nici n'a pornit la
razboiu ci a stat acasa si s'a scobit cuminte
in nas. Jidanii ei sunt de yin:a! Ei au zdro-
bit Germania! Ei au trddat armata gormand.
Ei an infrant imperiul lui Wilhelm. Lor sa le
cerem socoteari, pentru alipirea Ardealu!ui. De
aceea,,noi si Germania biruiloare, en forle unite,
si rezolvim problema jidoveasca, anica ad. sucim
galul jidanilor ca la un pui de gdind.
Prea bine! Asa si trebue sd facd romanii.
Dach are d. Cuza dreptate, are! Odatd ce evreii
au inn-lint. armala gormand, romdnii trebue sit
Ic rupd spinarea. Ce mai incolo-incoace!
Ach, vrasazica, e vorba ca românhi sit ne tragd
balae liindcd am tradal armata germand in tim-
pul razboiului. Dar dacd-i asa ce ne facem cu
bataia ailaltit tii cu balaia aia teribild
de ne-am cules maselele de pe jos, pentru ca
am fi ajulat armata germand? Cu bdtaia coca
cum slam? De incasal, am incasal'o, doar!
In ce cont s'o trecem? In contul treiddrii2 Facem
un viriment, cum s'ar zice? Asa? Atunci e'n
reguld!
Mai putin in reguld e Monumentul Victoriei.
Cum raindne cu Monumentul Victoriei! Ce vrea
el sa imorlalizeze? Ce viclorie? A cui? A armatei
române? MInciuna! Armata romand n'a avut ni-
mic i nici n'a pulut sa alba ceva, cu cea
mai vilea:d armatei din lume". De ce dar permite

241
www.dacoromanica.ro
 armata român1 roMânA sA i se Incrusteze nu-
meie in granitul acestui monument care do-
mina cAmpia Mardsestitor ca un stigamt de ne-
Sters pe fruntea imaculata de ganduri aminem-
testi a natiunii romAne? Poate tolera d. Cuza
aceasta rusine? Nu! Atunci ce-i de Lica?
SA daramam Monumental? Nici asta nu-i bine.
Eu propun allceva: sag lipim Monumentutai
niste perciuni i sa-i spunem: Monumental Vic-
toriei Perciunate. Asa, ne vom pane mai intaiu
de acord cu adevärul istoric fixat de ilustrut
profesor si apoi, natiunea romand va avea
mereu sub ochi mArturia ticAloasei tradOri a
armatei germane de dare jidani! Numai in fetal
acesla se va putea tine treaza, tot timpul, in con-
stiinta romanilor, datoria ce o au de a rezolvi
problema jicianeasca restituind cui de drept
Bucovina si Ardeatul, atat de barbar rApite ci-
vilizatei armate germane, in intelegere ea Ger-
mania biruiloare de azi".
Inteadevar:
Alla" problemd actuald, mai mare decal a-
ceasta pentru exi.slenta poporului romdnesc
eu nu cunosc",,

. 242
www.dacoromanica.ro
 ANEXA Nr. 2 fpag. 96),
IN MEMORIA I.UI N IORGA".
(Revista Rispantia" Anul I Nr. 2 din 15 Dec. 1944).

Acum patru ani, in ziva de 26 Noembrie 1940,

Nicolae Iorga a fost mdcel4rit. Este termenul
propriu felului in care marele savant si-a giisit
moartea.
Vestea asasinrii lui Iorga a zàpkit, pentru o
clipà, pe multi dintre românii cu carte. Dar in-
tr'o panich de moarte a aruncat numai pe evrei
pe toti evreii i marea burghezie romtmli.
Douà categorii sociale distincte: evreimea toa1.á
in bloc fard deosebire de pungá i marea
burghezie rom5n6. Adick doud lumi cari, sau nu
puteau, sau nu vroiau sa poarte cAmasa verde
cari s'au Irezit deodatà c. tremurl de fricil,
in chip solidar.
Nam burghezie ronaanA zis: Dacd panä
43.

www.dacoromanica.ro
 si pe Iorga Ii omoara, atunci s'a ispravit. Pie lea
noastra, a tuturor, nu mai face nici doua pa-
rale. Iar evreii si-au zis: Dacd pant si pe lorga
Ii omoara, atunci s'a ispravit. Pie lea noastra, a
tuturor, nu mai face nici dotiA parale.
Dupti cum vedeti, concluziile pesimiste ale
marii burghezii românesti nu se deosebeau idi
macar cu o virgula de cele ale populatiei iudee.
Erau convinsi i unii i ceilalti ca, de vreme
ce Iorga a fost omorat le-a sunat si lor
ceasul din urma.
Asta ce inseamna?
Asta inseamnd cà Nicolae Iorga, burghezia
rormlna i evreii tin sa subliniez: toti evreii,
farti deosebire de punga, constituiau o lrinitale
politica si sociala de nedespartit. mat. de ne-
despartit. Melt de indata ce Un singur pilon pe
care se sprijina blocul acesta este frant, se da-
l-AIM-I' toata constructia. Aceasta este mora:a lo-
gica, singura, care duce la o alta morata tot
asa cum infreaga evreime, grrunada, alaiuri de
marea burghezio româna, s'a simlil. zguluita din
temelii in clipa asasinarii lui Iorga - lafel
dc zdruncinat s'a sirntit i Nicolae Iorga. alaturi
de aceeas mare burghezie romlina, ciln1 au lost
asasinali, pana in 26 Noembrie 1940, alCdia si
aItia evrei. Pentru a fi si mai clar. intro Ni-
colae Iorga, evreii si marea burghezie romilna
exisla o tovtirasie Lira rezervil, categoricft, pe
viata i pe moarte, panä la ultimele ei consecinte.

244

www.dacoromanica.ro
De asta a si lost Nicolae Iorga ucis si de
asta ziarele cari ii comemoreath azi, pol sa a-
firme, cu mana pe inim, Ca Iorga a cazut ca
un democrat ireduclibil, pe baricada, in lupta
cu fortele negre ale reactiunii rasiste i anti-
marxiste.
Asa o fi care?
Noi creclern eh nu! Adevärul istoric e altul.
§i fiindca este vorba de cel mai mare istorician
pc care 1-a dat pana acum Romania, nu se cu-
vine, din respect pentru el, sa trisam cu aceasta
islorie. E destul sa imperechem diversele no-
tiuni in cauza: marea burghezie romana demo-
cratia Nicolae Iorga evreii ca sä ne dam
seama indatti cá articolele de pomenire 111-
tr'adevar, postume aparute recent in ziare,
sunt sau flecareala sentimentala, sau literaltu'a
tendentioasa. Se mai poate intampla insa si all-
ceva: tinand sag caracterizeze pe mult regreta-
tul savant, autorii acestor articole s'au ratacit
in labirintul personalitatii sale multiple si au
amestecat pe omul de carte Iorga, cu omul po-
litic Iorga.
Este adevarat cà nu-i tocmai usor sa eviti
aceastil confuzie. Hustrul disparut a risipit atat
de nnilt temperament in ['Data vasta a activilate
incliferent de ce natura ar fi fost incat era
totdeauna greu sa deosebesti unde sfarsete la
el politica si unde incepe- stiinta.
Oricum, insa, cu oarecare bunavointa si drn-
245
www.dacoromanica.ro
 goste un discernhmant s'ar putea face. Ar fi
nedrept sh se persiste in confuzie. Bineinteles,
nedrept pentru adevArul istoric i poate ehiar
pentru Nicolae Iorga.
Despre omul de carte Iorga, oricate s'ar spu-
ne, tot n'ar ajunge. Istorician, profesor, scriitor,
poet, gazetar, dramaturg, conferentiar, etc., etc.
era atht de divers, atat de neobosit, atat de
inuncitor i energic, 'Meat s'ar putea ..pune, cu
o exagerare poate in minus, eh a fost o aparitie
unich in cultura romand. Prin multilateralitatea
si belsugul productiei lui culturale ar fi putut
el singur sh umple o epoch. Numai indexul bi-
bliografic al lucrhrilor sale cuprincle un volum
de peste o suth de pagini.
Deaceea chiar, oricat de contestat ar fi lost
el In viath i a lost ne mirh c. azi, dind
ti-se inghdue sh-ti spui cinstit o pArere, nu
prea se grhbesc multi sh scrie despre marele
roman si savant. Cum se explich aceastri dis-
cretie? Cum e cu putinth ca Nicolae Iorga,
omul care a stat zeci de ani pe primul plan al
vietii politice i culturale a thrii, sh nu fie po-
menit decat in cateva modeste articole de ga-
zeta? Unde stint colegii i prietenii sal lin toate
bransele lui de activitate intelectualh? Uncle sunt
academicienii, profesorii universitari, actorii,
scriitorii, poetii, dramaturgii, gazetarii crt cari
a lucrat o viath intreagh? Au dispdrut? S'au as-
cuns? Li-e rusine? Li-e fricA? De ce si de dn.'
246,
www.dacoromanica.ro
Skint donniiie tor curnva, dintre acei can at*
face mai bine sä Wed din gurd, ca sâ nu-si mai
aducA lumea aminte de ei? Sau din potrivil,
fac parte dintre acei cari azi ar putea sà vor-
beasca dar n'au fost eri prieteni cu Nicolae
Iorga? Inteadevdr? Cum s'ar zice: acei cari vor
sä scrie, n'au voie i cei cari au vole, nu vor?
Trist, trist de tot!
Lotus, 1)entru acei cari an putea srt scrie
este o solutie. Una singurd, dar foarte cin-
stit5: sä se ocupe de Nicolae Iorga in chip o-
biectiv. Cat rnai obiectiv cu putintd. Adicd sd
spund adevärul. Fiindcd, pentru phcatele omului
politic Iorga nu se cade sa. fie sters din is-
toria culturii romane, oniul de carte Iorga. Cred,
cel putin, c asta trebue sd fie phrerea celor
care se pricep in materie. Noi nu ne pricepem.
Deaceea, vom incerca s5. spunern adevarul nu-
mai in ceea ce priveste carackrul democratic
al marii figuri disphrute.
Din putinele, foarte putinele articole sedse
intru pomenirea lui Iorga spicuim urm5.-
toarele:

Personalitatea covarsitoare a lui Nico-

Iorga, continea, spiritul pasoptist, me-
sianic revolutionar cu entuziasmul retoric;
vibra pentru criticismul junimist si se in-
tegra cu deosebire in datele generatillor ge,
neroase dela 1900, cari luptaserd pentru
247
www.dacoromanica.ro
 asezarea echitabilil a societ6tii romane.iti
pentru ridicarea taranimii."*.
.(G. Margärit, ziarul. Victoria" 26 Noemb.),

Nicolae Iorga nu s'a desmintit. De aci

incolo, toata viata lui va fi in domeniul
social o luptä fara crutare pentru riLlicarea
taranimei i muncitorimii romane.
Insasi asa zisa lui xenofobie a lost cii
totul neinteleasa ori gresit talmacità.
Nicolae Iorga era vrajmas neimpacal al
oricarui impilalor, fie el evreu, grec sau
roman".
(Petre G. Papacostea ziarul Semna-
lul", 28 Noembrie).
N. Iorga a strigat tot desgustul roma-
nilar pentru violenta teutond, penfru rqz-
boiul ca mijloc de santaj, toatil nadejclea
noastra in Anglia si America (Rusia nu
intrase pe atunci in arena razboiului), toata
vointa noaStra de a trai ca Natiune libera".
(Semnalul" 24 Noembrie .

Prin urmare, Nicolae Iorga ar fi fosL.

1) spirit pasoptist, mesianic revolutiouar;
integrat cu deosebire in datele generatiilor
generoase dela 1900, cari luptaserd pentru ase-
zarea echitabila a societatii romanesli i pentru
ridicarea taranimii;
248
www.dacoromanica.ro
 2) luptIllor fàrä crutare in domeniut social
pentru ridicarea tardnimii i muncitorimil ro-
mane;
asa zisa lui xenofobie a lost cu totut ncii4c-.
1eas i gresit talmacità;
a lost vrajmas neimpacal al oricarui impita-
tor, fie el evreu, grec saturomiln;
a a strigat tot dezgustul românilor pentru
violenta teutonh;
si-a pus toatil nadejdea in Anglia si America
(pe atunci Rusia nu intrase in arena rdzboiutui,.
jalA, prin urmare, portretut celui mai desa-
vfirsit democrat, as zice chiar, al unuia dintre
cei mai neinduplecati marxist.i. 0 viata intreaga
s'a luat de piept cu ordinea capitalista i cu
toate variantele ei cliversioniste clrept care a
si fost suprimat de unelLele fascisto-hilleriste.
Da sau ba?
Sti vedem:
Nicolae Iorga, spirit pasoptist"? A lost! Nici
nu mai incape discutie. Era un reprezentaut scli-
pitor al revolutiei dela 48, romiinizate. Acest
spirit pasoptist a -lost adus in tara de Ion Bra-
tianu, acum aproape o sutd de ani. In ca. scot)
Pentru vreo expozitie de curiozitäti exotice? Nu!
Ci pentru confectionarea unei caramizi ideolo-
gice neaose necesare fundarii unei burghezii
românesti. Spirit-al pasoptist" trebuia sa fie
doar una din materiile prime ale acestei indus-
249
www.dacoromanica.ro
 trii patent. Materia str5in5. Celelalte se putau
extrage din solul indigen. ,.Prin noi Insine". 15i
celelalte materii erau: instigatia antisemita, o-
primarea tAranilor terorizarea muncitorimii, a-
servirea intelectualilor, raspAndirea alcoolismu-
lui, incurajarea analfabetismului, idiotirea to-
tala, unanima, frà gres. Iatà spiritul pasoptist,
mesianic, revolutionar: o demagogic in zeci de
etaje, un mesianism in cerc intim familiar, o
revolutie de simpla tejghea. 1Si Nicolae Iorga
din acest spirit s'a adapat o viata intreagl Spi-
ritul revolutionar, mesianic, care, prin. metodica
organizare a cretiniza.ii poporului a ingaduit
generatiilor generoase" sA guverneze tara
cmn guverneaza lupii in padure. Nu numai cd
s'a adapat din spiritul acesta. Ci a fost port-
drapelul cel mai stralucit port-drapel al
spiritului pasoptist burghez, reactionar, anti-
semit.
* *
Cat despre integrarea lui Iorga in clatele ge-
neratiilor generoase dela 1900, cari luptaserrt
pentru asezarea echitabila a societätii roma-
nesti", ne-ar place grozav sà ni se arate despre
ce date este vorba.
PAna alunci, vom arata cii anul 1900 al gene-
ratiilor generoase corespunde in chip bizar eu
anul 1900 al exodului evreilor din Rominia.
Este o data precisa. Mu i mii de oameni sco$i,
de eldire spiritul pasoptist, de sub scutul legitor
250
www.dacoromanica.ro
hi cca mai integrall acCeptie a cuvantului; mil
§i mii de oameni carora le era refuzat dreptul
de muncd; mu i mii de oameni, sartici[i pana
la ultima izmeana, can trebuiau sa raspundá
cu 1ini1ea lor, cu patul lor, cu painea lor mu-
ceda, cu viata lor, crima Celui-de-sus de a fi
trimis eceta in tara mu i mii de bArliati,
femei i copii an pornit-o spre meleaguri strAine,
spre ceruri mai calde si mai putin generoase".
'Si nu, Doamne fere§te, cu trenul. Ci pe jos! Cu
bocceaua in spinare i cu tinicheaua in. mana,
in care li se arunca cate Un. gologan in drum
sd aiba cu ce sa-si ia o bucatica de pine. Un
spectacol care a anticipat Transnistria in
forma ei inil4alà. 0 viziune a echitatii pasop-
tiste atat de strigatoare la cer, Meat taranii ro-
mani, miscati pand la lacrimi, se repezeau ina-
intea convoaelor si iniparteau pasoptizatitor pái-
ne i banil Täranii romani! Dar lucrul nu-i
greu de inteles. In anii aceea, inca nu aparea
Neamul Romdnesc" pentru popor, in care Ni-
colae Iorga sa se integreze alaturi de A. C. Cuza,
in datele generatiilor generoase, etc., etc.
Dar ce Ikea Nicolae Iorga pe atunci?
Era generos! Dar cu ce §i cu One? Asta-i
mai greu de aflat.
* * *
Ala zisa lui xenofobie a fost cu totul nehate-
bras& §i greit talmacita? A fost el vrajmas nd-
Induplecat al oricarui impilator, fie el evreu,
grow sag rejnin?
251
www.dacoromanica.ro
 Este drept i pmbabil ca la asta se, refera
autorul acestei caraCterizari ca toti criticii
lui Nicolae Iorga sustineau ca ilustrul defunct
ar fi confuz. De aceea, de multe' ori era cu totul
neinteles i gresit talmacit. Din intarnplare insä,
acolo uncle, in mod exceptional, Nicolae Iorga
a fost clar clar cum este cristalul de clar
acolo unde Nicolae Iorga, s'a facut ifiteles de
lumea intreaga, s'a nimerit sa fie tocmai in vasta
si neobosita lui opera antisemita. In definitiv,
nu i se cere cuiva prea multa perspicacitale ca
sà priceapá despre ce este vorba, cand scrii
sau spui: jidan, jidov, perciuni, lepra, jidoveased,
ghiseft, oi vei, ovreii si paduchii, elc., etc.
Si acesta era vocabularul stiintific al lui Ni-
colae Iorga, atunci cand pomenea de evrei, pe
call., slava Domnului nu i-a uitat o singura
zi. Ca Iorga nu era un xenofob, este cat se poate
de adevarat. Injurand pe evrei nu trebue sa.
fii mnofob. Sà vrei si nu poti fi. Evreii nu sunt
straini. Evreii sunt romani. Ne-o spune i d.
ministru Vladescu-Racoasa. Cel putin la fel de
romani ca toti grecii, sau bulgarii, sau armenii,
sau turcii, sau cei fara tata si mama., cari bateau
pe jidani flindca ar fi straini. 5i Nicolae Iorga
era calificat s'o stie mai bine deck oricare altul.
Si 'o stia foarte bine. Acuma, c. desi 0 tia,
striga peste tot ca. suntem straini, asta era pentru
prosti, Avea constiinta ä servesle in felul a-
252
www.dacoromanica.ro
cesta revolutia dela 48. Prin urmare, injurand
pc evrei, nu facea xenofobie. Ci simplu utilise-
mitism. Nimeni nu spune allfel. Iorga nu. putea
fi xenofob. Era el insusi grec de origina. Ne-o
spune chiar aulorul aceslui citat, in arlicolul
sau: Iorga purla in el si .sange grec".
Acest i e foarte la locul sau pus. Fiindet,
pe vremuri, WW1 lumea democrata se facpa
forte sti dovedeasca negru pe alb crt Iorga avea
nu numai sdnge grecesc, ci fi bulgar. Asa ca
nu era un xenofob. Dar ca sa-si ascunn origi-
nea lui straind, a speculat cu anlisemdismul.
Asa se intdmpla intoldeauna. Asa s'a intfunplal
si cu A. C. Cuza care, ca, sa-si ascund a. mrtcar
una din multiplele sale origini banuile, a im-
bogatit pe geamgii in lovardsie cu chic? Cu
Nicolae Iorga. Daca mai poate fi vreo indoiala
asupra senzului clar al atitudinii lui Iorga lata
de evrei, ne ajunge sä amintim ca toata viata
a luptat fara crutare" alrduri de A. C. Cuza,
in Neamul Românesc" pentru popor si peatru
oligarhie impotriva evreilor. TON iràia cu
A. C. Cuza nu poale fi gresit tAlmácita nu?
Nicolae Iorga nu s'a putut asocia cu marele
frecaret al ridichii poporului, pentru opere sti-
intifice. Stiinta i Cuza e o antinomie infri-
cosaloare. In stiinta A. C. Cuza nu cunoaste
nici milcar ghelemetele. Deci, asociatia nu pu-
tea avea decat un singur tel: exterminarea .ji-
danilor.

www.dacoromanica.ro 253
 Singurul lucru care-i despartea pe acesti doi
frati siamezi ai antisemitismului nu era de
natura ideologica, ci tactica. Tactica fa'A de
perciuni. Cuza era pentru zmulgerea bor. Iorga
era pentru mentinerea i propagarea lor. Cuza,
mai bland era dispus sa se lase inselat de un
om tuns si frezat. De aceea, asmutea pe baeti
impotriva hahamilor. Pe cand Iorga dimpo-
triva, batjocorea pe evreii cari nu poartil per-
ciuni. Dece? Bineinteles nu din respect pentru
traditia evreeascd, ci obligand pe evrei sa
poarte perciuni ii putea identifica numaideent
§i-i putea tine mai strans in ghetto. San poate
era a ladled push' la cale: Iorga s5. ineurajeze
perciunii pentruca A. C. Cuza A ailid ce
rupe. Insfarsit, sunt multe de spus... Dar adeva-
rul ramane adevär. Iorga n'a fost xenofob, ci
antisemit. De aceea, are dreptate autorut cita-
tului: asa zisa lui xeriofobie a fost cu total
neinteleas4 fi gresit Acu s'a inteles.
De xenofobie, nici nu poate fi vorba. Ci numai
de antisemitism.
0 fi fost Nicolae Iorga vrajmasul neilpacat
al oricarui impilator evreu, grec sau roman.
Numai ca, atunci cand venea in discutie vreun
impilator grec sau roman, Nicolae Iorga avea
grija i asa si era cinstit sä o faci
spunA pe nume. Astfel ea lumea afla ceeace
trebuia sà afle. Anume ea Kir Iani, sau nea
Vasile e un magar i jumatate cu poporul. Cu
254
www.dacoromanica.ro
evreii, preciziunea stiintificd a lui Nk'o1e Torga
devenea mai vanoroasa. Dacä un jupan Mc era
denuntat denuntul suna cam asa: jiclanii isi
fac de can! sau ceva in Nut dsta obiertiv. Noi
n'am nuzit niciodatä si suntem siguri crt nici
altrineva ca Nicolae Ionta, sundrat pe Kir
Tani sau nea Vasile, l fi scris vreolatd: Grecii
isi fac de can" sau rrlornânii isi fac de cap"
Fiindcd un Fischer a avut in Moldova o mosie
sau dou. sau trei, sau un milion de mosii, au
fast bdtuti. schincriniti, omordfi, iefuiFi. toti co-
si tinichiii evrei din Podul Bonet hifir-
ltrr. Frumusica etc. In schimb. Fischer n'a
pdtit nimic. Nici mdcar o palmd n'a mâncat
Fischer. Nici mdcar cu o floare n'a foci. rains
Fischer. StAnfinea pe atunci sniritul pasontist
meeianic. iSi in sniritul lista fäcea Nicolae Torga
educatia masselor.
*
* *
In conclezie pared mai trebue concluzie?
antisemitistnul lui Nicolae Tom era Marie bine
trilmdrit. Era run luptator färä crutare" impo-
triva jidanilor un ,:vrdimas neinclunlecat" al
tuturor evreilor imnilatori sau imnilati. PAnd
in ultirnul ceas al existentei sale politice si pu-
blicistice, adicd anroape nând in ultimul ceas al
existentei sale fizice nand la ultirnul nurndr
al anzetei lui ..Neamul llornânesc". Nicolae Torn
n'a avut decat o singurd preocupare: sd tdvd-
leased pe evrei In noroiu, sd intdrite pe toti
255
www.dacoromanica.ro
 ciiinii oligarhiei diversionisle impotriva evreilor,
sa aplaude uri-e masura luala impotriva nvrei-
bor. Nu vom pomeni de infinitul sir de articole
judeofage, scrise de-alungul vietii sale de om po-
litic si om de cultura. Ne vom opri doar
asta foarte, foarte in treacal asupra activi-
tatii sale din .ullimele luni inainte de a fi lost.
ucis.
Era la inceputul lui Julie 1940. Dap). desii-
pirea Basarabiei. Asasinatele impotriva evreitor
se tineau lant in trenuri, pe sosele, in targurile
moldovenesq. In zilele aceslea, omul de cultara,
care striga tot desgustul romanilor pentru vio-
lenta teutona", omul care-si punea nà leidea in
Franta si Anglia scria zilnic in Neamul Ro-
manesc" lucruri cam de specia asta:
In 3 Iulie sub WWI: Pentru nesimtitorii de
dureri straine":
Asttizi cancl se sfasie pamantul tarn,
cand arme straine suna pc zidurile Celatii
Albe cu pecetea Moldovei batrane pe piatra
ei seculara, cand in aplauze jidovesti pen-
tru altti slaPanire sunä clopotele Ia Cel-
nauti, etc.".

In 9 Julie, sub titlul; Ce va fi dupti n

Nu-si dau seama acei cari, fara a .fi

256
www.dacoromanica.ro
 jidovi, primesc cu oareeare 1iiiite cala,,tro-
fala schimbare din Basarabia".
In 10 Iu lie sub titlul: Asia basarabeana":
E limpede cä i in Bucovina si in Ba-
sarabia evrei ca atari au aruncat en pielre
asupra otirii noasire i incercând sa-i in-
conjoare i sa-i dezarmeze au tras con-
secintele".

1,$i mai départe:

...si in cillatoriile mele de cercetari si_ca

deputat de Orheiu, candidatura fiindu-mi
oferità de guvernul basarabean care dainuia
lotus dupti Unire, arn ajuns a cunoaste pe
jidovii de acolo si pot da exacta lor deli-
nitie si etnica i sociaPi i morala cum o
pot face si pentru acea jidovime bucovi-
neana care in mare parte ni-a camas si
care macar aeuma trebue inchisa in aim-
mile margini legate.
Nu stint in cea mai mare parte evrei
vechi palestinieni (sic): o patrie asa de mica
nu ar fi putut da o raspandire atat de larga.
Acestia stint Cazari, natie mongolica, tre-
cutà in evul mediu la judaism, natie sla-
panitoare i exploatatoare in forma ei pa-
gana.

251
www.dacoromanica.ro
 Ca element atial si moral, cei din Ba-
sarabia sunt o plebe nesiltioasd i vesnic
agitatd, incapabild de a-si forma o govo-
darie. Cäläraii, Calarosovca lor, fárd strdzi
Imprejmuiri nu e mdcar un ghetto, ci un
popas chinez. Iar ca valoare politica aceia
cari md reclamau ca deputat (sic) trimiteau
fete(!) sä-mi ceard suprimarea proceselor
de contrabandd.
Politice§te au fost inutilizabili, and nu-
mai un parlamentar §fret, obraznic §i ri-
dicol.
In 12 Julie:
Steagul rosu fAlfde la Cerndu[1, la Ce-
tatea Alba', la Tighina... Rdm An deci trei
milioane de tarani, etc... cu datinele lor
care n'au suferit nici o refacere, rimAn cu
simtul atAta de pretios si cuprinzAnd toate
fdgdduelile de viitor, uI ei sunt la dAnsii
acasd si cd Intorc brazda pe care au tiliat-o
intaia oard, nu jidovul pripäsit care tri-
umfd azi, ci ai lor, etc.
RdmAne ce am putut lndrepta 5i crea
acolo unde am gdsit ignorantd, Evrei §i
päduchi".

Astea toate Nicolae Iorga le-a serfs In zilele

sangeroase din Iu lie 1940. Acest dusman al vio-
258
www.dacoromanica.ro
lentei teutone, n loc s e ridice ingrozit liii-
potriva asasinatelor, nu numai ca justifica oro-
rile, dar instiga la agravarea icr prin afirmatii
cari lrebuiau sä duca la scarba, ura i dorinta
de razbunare a rornanilor: Evreii, zicea el, ca
alari (de unde pulea sti daca au facut ce li se
atribue cil au facut ca atari0 au aruncat cu
pietre impotriva otirii noastre". Sau: (evreii
basarabeni) ...cari ma reclamau, ca depulat,
trimiteau fele sa-mi ceari suprimarea proceselor
de contrabanda". (Si a fost ales!) $i cerea infi-
intarea unor ghettouri pentru Jidovimea buco-
vineana care in mare parte ni-a rimas si care
tncicar acuma trebue inchisci in anumite margini
legale".
Este sau nu este clar aa zisul lui antisemi-
tism?
Dar ce a scris Nicolae Iorga dupa ce au venit
legionarii la putere?
In 7 Septembrie 1940 iata ce spune el apropos
de Suceava:
Aceasta Suceava, nu e decAt un infect
cuib de jidovime".

In 12 Septembrie, o nota:
Inregistram cu satisfactie alungarea tu-
turor evreilor din teatrele romane§ti §i tar-
ticulare".

www.dacoromanica.ro 259
 In 13 Seplembrie sub titlul: Cei cari se
grabesc sà piece":

,,Sunt evreii bogati. Evreii can au tiut

sà transforme vlaga tarii in aur i carora
li se. cere acuma destoinicia de a si-I trans-
porta peste granità.
Acestia pleaca si se grabesc chiar sd
plece pentru ca nu cumva s li se faca
Inteo zi socoteala i controlul averilor a-
dunate cu munca altora.
Cella lti raman. Raman flindca n'aulputut
sa adune Inca banii necesari ca A. Piece.
Raman fiindca au Inca speranta sa-i poala
aduna".
In 20 Septembrie, sub titlul: Tar gherft":
Ni se anunta din diferile pail ale [aril
eà evreii proprietari, etc.".
In 2 Octombrie, u trei numere inainle de in-
cetarea aparitiei Neamului" sub titlul: Si-
nistrul joc a incetat":
Problema evreeasca se rezolva zilnic In
conformitate cu programul unei conduceri
deparazitare de francmazoni cari incereau
..toate judaicele lor procedee pentru a-i in-
< tArzia. deslegarea mult asteptatL de toti ro-
manii, etc.? etc.

160 www.dacoromanica.ro
 In 11 Octombrie, ultimu.I numdr dinNeamut
Romanesc":

S'au luat nioii1e evreilor, viile i fer-

mete. Pdmânturi pe cari le acaparau cu
incetul si in tdcere, ca sti ne pomenim ci
au cotropit nu numai orase, etc., etc.".
1Si am citat doar o mica parte din gramada
de articole si note instigatoare, impolriva evrei-
lor aptirute numai in perioada dela 1 Julie
11 Octombrie 1940.
Cum rdmâne, deci, cu neintelesul si prost tat-
mAcital lui antisemilism?
)5i-a pus toata nddejdea in Anglia si Ame-
rica", ni se spune in citalul al treilea. Si aulorul,
foarte siret, adaogti in parantezd: .,Rusia nu in-
trase Pe utunci in arena razboiului". Cum s'ar
zice: S. nu se supere Rusia cd. Iorga. nu si-a
pus nadejdea si'n ea! Dar vezi, n'a facut-o nu-
mai pentruca' Inca n'a intrat in arena razboiului.
Altminteri, Ii punea toata nadejdea seri .Rusia.
Asta am fi vrut sit vedern: Nicolae Iorga sa-
lutând Armata Rosie pe strazile Capita lei
fluturând in loc de batista,,colectia ,,Neamului
Romanesc", in care scria articole desoiul celut
aparut in 7 Julie 1940 sub titlul: Ce ducent-cu
rzoi din Ba.sarabia" §i in care spunea:
Se poate ca la iesirea din )3asarabia..sa

www.dacoromanica.ro
261
 piece eu noi uncle groeli fuimi n is trativa
pe care le plätim asa de scump, dar cari
vor fi intrecute färd indoia15. de regimul
social §i mai ales national care se avazt
acuma, dar impreunt cu noi pleach de a-
cob i insusiri a ctiror lipsà, pregtlind alle
vremuri, se va resimti indatt.
Asa cum eram in acea tart care fteea
parte dupt mice judecalt dreaptt din casa
noastrt, noi reprezentam apusul. Un fel de
a gandi i lucra care nu are aface cu re
vine in loc. Pleacd, etc. 5i pleara forma
de viat'a potrività cu tot trecutul acelui pa-
mant care se cufundt in apele cenusii ale
turburelui internationalism marxist".
Si acesta este doar un mic extras din monu-
mentala opera antimarxistd si antiniseasea a lui
Nicolae Iorga.
Astfel cd, ne-ar fi peste putinta sà credem
daca respect:am memoria lui Nicolae lorga
ca regretatul savant si-ar fi pus toata na-
dejdea si in Rusia, asa cum si-a pus'o in Anglia
si in America. Gine 1-a ucis se §tie. 5i de ce --
jar se stie: nu pentru c5. ar fi fost impotriva
exterminarii evreilor si toapelor. Cine e pentru
una, e si pentru cealalta. Ci pentruca era anti-
german. Deci, nu Impotriva lui Hitler rasistul
pi antimarxistul ci impotriva lui Hitler, neam-
tul imperiagst. Dar aceasta sl nu se uito
262
www.dacoromanica.ro
s'a intAmplat când Rusia n'a intrat Inc In
arena razboiului".
Rämâne, insà, o intrebare la care ,,untem st-
guri 06 ar fi greu s6 ni se rAspundà: dar dupit
ce a intrat Rusia In räzboiu? Ce ar fi Ricut
lorga, clack' era pus in dilema de a alege nu
in tre Germania si Anglia ci intre Germania
si Rusia?
Nu cumva cei cari 1-au -asasinat pe Iorga
s'au pripit ca niste copii i 1-au omorit degeaba?
Prin urmare, Nicolae Iorga, departe de a fi
ceea ce ni se spune in citate a avut o fizio-
nomie ideologiel exact opusä. Nicolae Iorga a
lost:.
un genial si devotat reprezentant al burghe-
ziei revolutionare pasoptiste;
un inversunat i neinduplecat dusman al e-
vreilor pe cari i-a unnärit pan6 in ptinzele
albe;
un la fel de inversunat i neinduplecat ad-
versar al Rusiei sovietice.
Acesta i numai acesta este Nicolae
Iorga, dac6 avem curajul sd-1 privim prin priz-
ma celui mai curat adevAr istoric,
1$i'n acest caz de ce a fost ucis Iorga?
Nu-i greu de aflat daca stim de cdtre eine
a fost ucis el. De &Ore copiii si de cdtre
emulii sai cei mai buni simai vrednici, cari nu
s'au aliatut nici eu 0 iota dela invataturile sale.
263
www.dacoromanica.ro
 Dc catre acei pe cari el i-a crescut in §coala
urii de rassa. Cei earl au anal dela el Ca nirnie
mai scant, nimic mai onest, nimic mai esential
pentru viitorul acestui neam rornanesc deck
-

sd suprimi pe jidani. Cei cari au invatat dela

el ca fata de jidani nu trebue nici ,crupule,
nici consecventa. Te lai aclamat de jidani in
America apoi vii acasa §i indemni la uci-
derea lor! Te la§i ales de voturile lor §i
apoi ceri sa fie inchi§i in. ghetto! Ii Nei pro-
paganda electorala in idi§ §i apoi zbieri ea
spiritul judaic otrave§te natiunea.
1Si tot invatand §i invatand intr'una ca e bine
sa bati, e frumos sa omori, e util sa imeli
au uilat bietii brieti despre cine anume este vorba
§i din toate au retinut un singur §i mare adevar
politic: dacil vrei sa-ti atingi scopul, nu te uita
la mijloace. Love§te exact unde trebue Nu te
uita nici in dreapta, nici in. stanga. Love§te!
Love§te pe oricare vezi cd nu te urmeaza in
toate. Pe oricine §ovae. Love§te!... S. a lovit
atAta... pAna 1-au lovit §i pe el. Pe Inv:Mal-oral
lor. Pe parintele lor! Cu arma pe carp le-a
pus'o chiar el in /liana. A§ zice, chiar en pro-
pria lui /nand. N'a fost ucis. S'a sinucis... Vi-
naval numai el e... Numai el §i ai lui au facut
cu putinta. ca Romania sit cadd ca un mar eopt
In ghiarele unei Germanii jefuitoare §i uciga§e...
Fiindc a. numai el §i ai lui au facnt din Romania
tam sea mai -antisemita cea mai neintrerupt
264
www.dacoromanica.ro
antisemita din lurne adicA tara cea mai slabA
politiceste, cea mai putin rezistenth, cea mai
nepregatità sufleteste sh reziste la ispiLa unei
ideologii aparent lucrative dar plinA de amar-
nice dezamagiri.
Asasinii lui Nicolae Iorga nu sunt deal niste
unelte Vara rhspundere. Ini tinuti in intuneric,
alcoolizati, cretinizati i inselati in cele din urma.
Asa cum a fost inselat triranul pentru care Ni-
colae Iorga n'a fricut nimic dar nimic plus
nimic! Asa cum a fost drLN, de nas muncitorul
pentru care Nicolae lorga iar n'a fäcut nimic,
nici cat negru sub ungbie, desi ar fi putut Lotus
s5 facA ceva, dach vroia: sh le spunl adevarul.
Dar tocmai de asta se ferea el. Si n'a filen%
decal ce a vrut: sh perpetueze spiritul pasoptist
revolutionar pentru bunástarea unei phturi
care il asigura de toatA stirna i consideratia ei,
fiindcA el o sprijinea din toate puterile. lath
dece a fost atilt de infricosaLd marea burghezie
romanh, in clipa in care Nicolae Iorga a fost
asasinat.
Nc pare Jincer rAir cA spunem toate aceste
adevdruri. Dar nu-i vina noastrA, ci a celor
cari incearch, panA si in imprejurtirile de astAzi.
sä fardeze istoria. Or, istoria nu poate ii senti-
mentald. Istoria nu se poate consemna pe sim-
patie, dupà capricii, in chip arbitrar. E drept
ci cqa scria Iorga istoria. Dar nu sacle bine.
. 265
www.dacoromanica.ro
 E picant dar nu-i §ifintifie. De amen,. Va tre-
bui s'o spunem cu totii pe §leau:
Pentru Nicolae Iorga, omul care a mancit
atata in folosul culturii avern tot respectul.
Pentru Nicolae Iorga, omul care a muncit
atata impotriva culturii facem toate rezervele.
SA lasarn ipocrizia cleoparte. Slim doar cu
totii Ca Nicolae Iorga a lost tot ce poale fi
mai strain de dernocratie. S. nu se apropie deci,
cu intentii foarte usor de Inteles, numele lui
Iorga de cuvantul democratic". Prea se ia
la noi in desert termenul acesta de calro toti
moflujii, ajunsi democrati peste noapte. Demo-
cratia nu-i un nou soiu de invarteala. Da nou
izvor de gheliruri. 0 nou5. Vla§ca i un nou
Teleorman. Si n'ajunge sA-ti dai pe nas cu o
vopsea trandafirie i sa zbieri: sunt democuat
ca sa i fi crezut pe cuvant. A fi democrat
InseamnA a fi atins, inteadevar, culmile unei
simtiri §i gandiri eliberate cu totul de super-
stilii, prejudecAti i instincte primare. A Ii de-
mocrat Inseamna a intelege ca indiferent de
clasA, preput §i credinta toata lumea are drept
sa mananee, sa-§i exprime o parere §i s5.-§i a-
firme vrednicia pe taramul spre care-1 trage
inima. Si ca nimeni de-pe lump n'are drept sa
reclame exclusivitatea aerului §i stelelor nici
exclusivitatea muncii §i a creatiei. Toti traim
sub imperiul acelora§i legi fizice. Tori suntem
regii pAmantului. N'avem decat sa ne ham la
266
www.dacoromanica.ro
1ntrecere. Nu la batae. Asta inseamna a fi de-
mocrat.
Dar a predica i vai de preclica cef,a!
asezarea echitabil5. a unei societati" cu rezerva
expresh mincinoasa si ea c5. aceasta echi-
tale sa se exercite nunlai in bendiciul lui Nas-
tase sau Tanase, dar sub nici un cuvant si in
cel al lui 1\loise sau sd spui c lupti la ri-
dicarea taranului i muncitorului roman, dar
in loc sa-i dai carte, pamânt i unelte, 11 indopi
cu jidani i paduchi; sa acoperi pdcatele unei
clase oligarhice, prin diversiuni cari, in -cele din
urma, due la ruina poporului i arii asta
nu se chearna democratie. Asta se cheaiva pe
româneste: national-socialism. Adica hitlerism.
Iata de ce credem c s'au cam pripit cei cari
1-au ucis pe Nicolae Iorga in toamna lui 1940.
Daca mai aveau rabdare panh in Iunie 1941
am fi fost, desigur. scutiti sä asistdm la acest
odios paricid.

267 .

www.dacoromanica.ro
 ANEXA 3: (pag. )
TRE1 AGRICULTORI"
(Revista Ritspiintia", Anul II, Nr. 17, 15 Mai 1946).

Desigur ca desbaterile procesului marilor cri.-

thinali de rdzboiu nu au fost peste masura de
palpitante. Tot ce s'a spus acolo era, in cea mai
mare parte, cunoscut mai de mutt. Niei acuza-
torii, nici inculpatii n'au adus in di-,eutie ele-
mente prea noui. Astfel ca, sub raporlul Medi-
tului. procesul ar fi bast destul de monoton,
daca nu ne-ar fi dat prilejul sa luam canoslinid
de un fapt care, pentru noi, evreii col putin.
capatA caracterul unei revelatii de domeniul sen-
zationalului. Insf Arsit, am aflat ce profesie au
domnii fuliu Maniu i Dinu Brdtianu si din ee
trdesc. Sunt agricultori amndoi. Cetiti asa cum
se scrie: a-gri-cul-tori.
Ce este un agricultor, cred ca stiti: agricultor
261K

www.dacoromanica.ro
este un om care eultiva pamantul. De pirda.
domnii Iuliu Maniu i Dinu Brätianu ,sunt agri-
cultori: cultiva pamântul. 5i ce inseamna, ma
rog, a culliva parnantul? A culliva parnanlul iii-
eamna a-1 ara, a-l.semana, a-I ingriji pana da
rod si asa mai departe. De pilda, domnii Dinu
Bratianu si Iuliu Maniu: sapa, arà, seamana,
secera,treer4 si cate si mai &ate, ca SA-5i poatrt
scoale bucatica aceea amara de mamaliga cu
ceapa. Nisle bieti tärani truditi, storsi de vlaga.
asa cum sunt milioanele de tarani de pe in-
tinsul làrii romanesti. Vai de mama lor! Ce i.
le faci? Zi-le agricultori si pace!
$i nu s'a gasit in sala aceea tixitI de lume
un singur om unul singur pe care sa-1
piste ispita sa zambeasca macar. 15i la urma ur--
mei, de ce ar zambi? In priaml rand agricultura
este cea mai onorabilil si mai utild unmet dintre
loate immcile de pe fata pamantului. Este insasi
baza munch, munca muncilor. Iar in al doilea
rand, nu-ti suna de loc strident sau grotesc
IL, ureche sa-.1 auzi pe un Dinu sau un Iuliu
declinandu-si calitatea de agricultori. E si fi-
rcsc si românesc sa afli crt an Dinu i un Julia -

sun t dotta talpi ale tarii in rand cu milloanele

de talpi descaltate, cari far la un loc o higura
lalpa nationala.
Acuma, dap ce stim ct d-nii Iuliu Maniu,
Dinu Bratianu muncese -cu udoarea fruntillor,`
lit prunanl s. facem un mic efort de im4fg
261

www.dacoromanica.ro
 natie si in locul d-lor Iuliu Maniu i Dina Bra-
tianu sa aducem in fata tribunalului pe un Itic,
cam de aceeas stare sociala ca i d-nii Dinu Bra"-
tianu i Iuliu Maniu:
Itic Iticovici!
Prezent!
Profesia?
Agricultor!
Credeti ca in analele rasului s'a mai pomenit
vreodatà un moment de veselie mai spontand,
mai sincera si mai unanima, decat cea care ar
cuprinde tara intreagh cand 1-ar auzi pe Itic
Iticovici declarand cA-i tdran? Eu cred ea. nu!
iSi nu ar rade lumea numai de un Iticvarianla
semilä hurgheza a unui Dinu arianci de indi-
ferent care Itic, oricat de jerpelit ar fi el. Pvic
Iticovici agricultor. Agricultor! Sa nu te strici de
ras? Da' de cand esti tu, ma, paduchiosule, a-
gricultor? Stii tu macar ce-i aia agricullura?
Crezi à agricullura se face cu sahar-mahdr?
Cu metrul? Cu akikizoi? Unde faci, ma, harhare,
agricultura? .In Lipscani? Asta as mai vrea sa
vad! Sa-mi vii cu plugul in Lipscani 5i sà aH §i,
sa sameni! Ce poti sa sameni tu, m. jidane! Ace?
Ata? Nasturi? Stamba? ,$ireturi? Ce?... Auzi-1!
Agricator! Itic agricultor!... Tejghetar, da! Cro-
itor, da! Bancher, covrigar, camatar, mice
dar nu agricultor. Nu esti tu de agricultura, nici
ea de tine. De aia nici nu te inghite lumea. E-
ludcd flu ek-ti agricultor.

270
www.dacoromanica.ro
 Doar asta este explicatia stiintific6 a antise-
mitisrnului: lumea nu-1 iubeste pe Itic, fiindca
Itic nu-i incadrat in munca productiv5.. Nu-i
lucthlor de fabricA i nu-i agricultor, mai cu
seamA. Itic nu are ern tact cu pAmAntul. Wc nu
e in preductie idecat un element parazitar. Itic
nu e un creator in economic ci Un exploatator
al muncii altora.
Acu, ce se cheamh éxploatator al muncii al-
tora?
Sh v5. liimuresc. Itic croitorul, de pita, 1r5-
iestt e spinarea lui Ion care a tuns oile si pe
spinarea muncitorului din tesatorie care a tran-
sformat lama oilor in storA. Munca p5.storului
muncitorului este exploatatl de Itic fiindci
el se foloseste de produsul ei de-a gata.
Ce ar trebui, deci, sA fac5. Itic croitorul ca s5.
nu i Ise poalA reprosa cà exploateath munca oie-
rului i rnuncitorului din fabricA? SA-si fac5.
rost de niste oi, s5. se duc5. la pAscut el singur,
fsA le tundà el singur, sä toarcá lana el singur,
sA transforme lana in stof5. el singur. Si abia
duph ce va fi terminat toate aceste operatii pre-
lirninare Itic croitorul se va putea apuca sa
mAsoare stofa, s'o croiascd, s'o coase i l-i ia
musteriului banii, cu constiinta impacatà ea' pal-
nea pe care o mariâncA e produsul muncii sale
si nu produsul muncii altora, adiel al muncii
oierului i tesatorului. .

Cu toate asigurdrile mele, Insá, cd dupI ce va

271
www.dacoromanica.ro
Ii implinil condititle acestea, va putea sta ca
fruntea sus in fata oricdrui oier §i tes5.1or de pc
lume, Itic tot nu va avea lini§te. Fiindc ii va
zice: intre mine §i oaie nu stil numai oi-rul §i
muncitorul. In afar.5 de ,&e..r §i muncitor se mai
gäsesc §i altii. Mat. intâiU §i stdpanul de
fapt al turrnii de o0. 'Asta din ce trdie§te 2 N-31 din
exploatarea, mune-a oierilor sai? Apoi, stal.11a
fabricii. 'Asia din ce trttiAte? Nu din exploarea
muncii lucratorului, care expLnaleazti muncata-
panului turmii, care exploateazA m..1.1ca oteruil
Dupà aceea, negustorul de stofe de 'la LOVA
Asta din ce trde§te? Nu din exploatarea munch
fabricantului, care exploateaz5. munca lucrrito-
rului, care exploateaz.ä munca stapcmului tumuli,
care exploateall manca oierului? Si apoi mu§-
teriul, Mu§teriul ,ce este? Nu un exploatator al
muncii negustorului, fabricantului etc. etc.? De-
sigur! Fiindc dacá ar trebui sd-si fabrice el
singur stofa cu care sh se imbrace, ar umbia mai
gol cleat- Adam, diruia i s'a dat eel putin o
vitl de vie pe credit fiindca el singar, cu.
munca lui, nu §i-ar fi putut confectiona stofa
de. haine.
De atatea ganduri cate 11./rdmAnt5. §i de atatea
remu§cdri eke Ii rod sufletul cá exploateazi.
munca altora Itic s5. moarà, nu alta. Ccl putin
s5...ma aleg cu ceva din toat5. exploatarea asta,
I§i zice el, ar mai fi cum ar mai fit Dar, pared
dinadins! Cu cat am in spatele meu mai Multi
272
www.dacoromanica.ro
exploatati, Cu atat imi merge mai prost. Numai
Dumnezeu unul mi-e marlor, cum stau cat e
ziva de mare si o buna parte din noapte, co-
carjat peste Un crac san o maneca, la lumina
unei lampi chioare i peticite, cu ochii rosii de
conjunctivild, fära Mei o clipa de odihna alta
decal doar alunci cand trebuie sa-mi cuip pc
dusumea cate o bucatica de Oilman. 5i seara,
cand imi fac socoteala, vdd Ca sunt mai sarac
decill cel mai sarac ii tre toti exploatatii mei
inclusiv musteriul, care este si el tin exploatat
al men, fiindca-i iau band agonisiti de el lac pc
urma eine stie carei munci rezullate din con-
tactul di,ect cu pamantul. Nu-i cu to1ui exclus
ca mus eriul acesla sa fie chiar d. Julia Maniu
pi d. Dinu Bralianu. Sä mrt ingropde v'u, de
rusine nu alla! Asa ca, la u -ma, cu ce ma
aleg? Cu de toate: i cu ghioraiala si cu bataia.
Dupa ce cà mor de foame, cu nevasta i copii
mai da lumea i cu ciomagul in mine, fiindcà
nu muncesc la parnant, ca acei doi harniei agri-
cultori domnii Iuliu Maniu i Dinu Bratianu.
$i lumea e antisemita! Cum nici nu se poate
mai antisemita. Ma vede cu bojocii in basma,
dar tol antisemita este. Rau, rau al dracutuit
Aca, de saracie, ea de sa:acie, M'am obisnuit
en cu ea s'a obisnuit si ea cu mine. Dar cult
scaP de antisemitism? Stai! De vfeme ee oma-
nirea e anlIsemika Lindca nu sunt agricu tor
cea mai bunä soiu1ie ar fi sa' ma fac agricullor,
273
www.dacoromanica.ro
 ca s1 nu mai fie omenirea, antisemita Gatat
Am gasit. Ma las de eroitorie si ma apuc de
agricultura. Sunt gata s5. ma due chiar in clipa
asta la tara. Nu mi-ar strica de loc. Mai trag
in piept oleeuta de aer curat. Carevras5zica
dacd ma fac Oran, combat dou5Aucruri dinteo-
data: si antisemitismul si oftica. N'o sA mai
fiu o problema pentru lume i plinea n'o
sa mai fie o problernA pentru. mine. S'a facut?
Ce anume s'a fAcut"? Ca tu, Itic, sà te trans-
formi din croitor in Oran? Daca-ti face placere
fie! Dar adarti pamantul de acasa. Cii. dear
n'o sa ai pretentia sa-ti dam noi pamânt. N'a-
vem destul pamant pentru taranul nostru
sa dam pamant unui Itic? Sä spurce un Itic
ogorul slant al natiei cu mAinile lui nespalate?
N'ajunge ca ne faci concurenta In contort? N'a-
junge ca ne faci concurenta in tot soiul de mos-
tesuguri? N'ajunge ca ne faci concurenta In pro-
fesiile libere? Acu vrei sa-ti mai dam si Omani
ca sa faci concurenta §1 taranului nostru? Lipi-
toarel Afara cu tine. Sa nu-ti mai calce pioinrul
la tara ca-ti faram cApatAna ta pistruiala!
La tejghea! La" Palestina! Acolo-i locul tA.u.
Nu aici!
1Si 1-au imbrancit pe Itic cu atita sfAntA con-
vingere Inca Iic s'a trezit dat afarl nu nu-
mai de la sate, dar, putin c.lte putin, pAn5
din gradinile publice. Se inteIege, dar, ca In ase-
menea conditiuni, Itic era silit sa-1 faci pe ta-
274 www.dacoromanica.ro
ranul in sAnul familiei, hare patru pereti ceea
ce era de natura sA cam puná omeniraa pe
ganduri asupra caracterului productiv al genului
sdu de munca agricola. Deaceea, dach domnii.
Dinu Bratianu i Iu liu Maniu declara ca sunt
agricultori, ei sunt crezuti pe cuvânt ar dacii
vine un Itic, orice fel de Itic ar fi Itic acesta,
se frAnge lumea in doua de ras. Dinu, da §i
Itic, ba! Dinu element de prima utilitatP in
productie si Itic, pAduchele neamului!
Totus, ce ar fi s ne uitam mai in deaproape
la rnainile de agricultor ale d-lor Iuliu Maniu §i
Dinu Bratianu i la mAna unui Itic bancher.
Vai, ce maini frumoase au d-nii Maniu i Bra-
tianu! Albe, Ingrijite, subtiri, cu degete lungi,
afinate, cu acele Incheeturi caracteristice omului
care nu face nici un fel de muncti manualq. §i
unghii ingrijite, tAiate, rotunjite, lustruite, parca
ar fi date la strung. Ne pare ran c5. nu putem
avea sub ochi cu prilejul acesta i mainile uuui
alt agricultor, Ionel Bratianu, celebru pentru
frumusetea m&inilor sale aristocratice, cari pardi
nici n'ar fi atins hArletul, sau grapa, sau plugul.
Sunt mAinile acestea ale d-lor Maniu i BrAlianu
niste mAini de agricultor din tata in fiu!
Mini de oameni cari arA, seamana, secera, etc.
Adevárate maini de muncitor productiv!
Dar cum se prezintA mAna lui Itic bancherul?
Exact ea si mAinile d-lor Maniu i Bratianu: cu-
rate, albs, Ingrijite. Numai rA, In timp ce mAi-
275
www.dacoromanica.ro
 nile albe ale d-tor Maniu si Bratianu sunt maini
de ,agricullor, mainile albe ale lui Iic bancherul
suni maini de vampir, maini de lipiloare, maini
de pathiche daca putem admite Ca vampirii,
paduchii si lipitorile pot avea maini.
Dece? Daed mana alba, curala, lustruin a
d-lor Maniu si Brgtianu este specificil agricul-
torului atunci poate i Itic bancherul pro.luce
in instanta mana sa alba, curata, lustruita, ca
dovada in sprijinul afirmatiei ce o face, din in-
teres sau placere, ci ar fi si el agricullor. Tar
dacA maim alba, curatil, ingrijita a lui Ttic. este
specifica bancherului, sau in genere, omulul care
nu munceste la camp, sau in fabricg sau iii
orice fel de meserie manuala alunci nici d-nii
Iuliu Maniu i Dinu Bratianu nu sunt altceva
decal niste elemente parazilare, cari in produc-
tie nu ocupti deck rolul de exploatatorit Drept
sau nu?
Dar cercetarea, odatti inceputa, trebue dusa
pang la capat. Sa. dam la o parte pe Iic ban.-
eherul i sa comparam mainile d-lor Iuliu Maniu
Dinu Bratianu, cu mana lui Itic croitorul, sau
Itic tinichigiul, sau Itic cizmarul. Cum sunt mai-
nile celor doi agricultori am vdzut: curate, albe
eq degete subtiri. Dar cum sunt, care rnâiitie lui
Itic meseriasul? Crapate, noduroase, zgariate eu
un&iilermancate, cu degetele umflate i Mato-
rite. Mâinjle d-lor Maniu i Bratianu surit maiai
de agricultor maini de oameni ,muacitori
276
www.dacoromanica.ro
iar mana crilpala j i umflata a .lui Itic tinichi-
giul este o mand de parazit, de exploatator aT
muncii altora.
De ce? Daea mfma alba a d-lor Maniu i Brd-
tianu este calactoristica omului care munceste
la camp desigur cà mana noduroasä a lui Iic
e caracteristica omului Irandav. Dar dach mana
noduroasa a lui Iic e caracleristicà oriceirtzi om
care face munch grea rnanuala i numai Iunui
asemenea om atunci carei categorii econamice
se Ineadreaza mainile d-lor Maniu si Bratianu?
Uneia productive sau parazitare? .
Sunt convins, insä, ca la intrebarea aceasta
s'ar putea gisi Un cetatean nervos care sà sara,
furios, de pe scaun i sa-mi .strige in obraz: Dar
e curata obraznicie sa-ti bati joc de mainile d-lor
Maniu i Bratianu! Cum ai vrea sh fie ele?
Murdare ca ale lui Iic tiniehigiul? Uiti eä d-nii
Mmiu j Bratiaru sunt sefi de parade politice?
Eu nu nit. Ei au uitat-o. Daca n'ar fi uitat-o,
ar fi declarat la proces cà sunt sefi de part;d, nu
nisle bieti agricultori. $i ca seri de par!id n'ar
fi de mirare sa aiba maini ingrijite si albe. In
profesia asta politica, nu prea se munceste cu
mana. E o meserie in care nu se trag '4Iecat
sfori. $i sforile astea, abia. nu se trag ett mana
ci en limba. Asa ea, nn sef de partikt poate
avea bataloiita col mull limba.-- Asia credom!
Dar mane Mana ramane 1i pi-opriu curata.
E o mina de om care sta. de.ponkatia. .Pc zemne
277
www.dacoromanica.ro
 cd de asta s'au preMcut domnii Maniu i ftrd-
tianu cd $i-au uitat adevdrata profeiie. Le-a
fost ru$ine. Munca de $efi de partid nu-i
prea bine cotatá In productie. E o treabd care
i-ar $ade bine numai lui Itic. e parazitard. A-
died intemeiatd pe exploatarea muncii c,;i pros-
tiei multimilor. Ca $i croitoria dar inteo md-
surd incomparabil mai gravd i complicaM.
Cu toate astea suntem siguri cd dacd dornuil
Maniu i Brillianu ar fi declarat la proces ca
sunt $efi de partid, n'ar fi strâmbat nimeni din
nas. Dar dacd ar fi venit vreun Itic sa spund.
Sunt $ef de partid!
Lumea ar fi rds cu aceea$ pond, ca tjzi ccind
Itic ar fi spus cAsi tdran.
de ce, md rog, rdde lumea la fel cand Itic
1Si
se declara agricultor i cdnd se dec!ard om
politic? lath' de ce: lumea rilde ctind Itic afirtnd
ct e agricultor, fancied $tie Ca agricultura i se
polrive$te lui Itic, cum i se potrive$te chelului
tichia de margáritar deoarece agricultura e
o muncd productivd i Itic nu are ce cduta in-
tr'o muncd productivd. Si lumea rtide când Itie
afirmA cd e om politic fancied', politica, de$i
e o munca eminamente parazitard, ea este, insä,
rezervata numai romanilor, lui Itic nefiindu-i
ingaduit sd se amestece in politica tdrii.
Deci, Itic n'are voie sd Impbneasca in Stat
nici o functie productivd, nici una parazitarti,
fie ea chiar cea mai parazitard cu putintd, cum
278
www.dacoromanica.ro
este politica. Atunci ce, A. ma iertati de euvant,
are voe sa faca Itic?
Greu de raspuns. La fel de greu de raspuns,
ca si la Intrebarea: cam ce tel de agricuttura
fac domnii Iu liu Maniu i Dinu Brdtianu cari,
totus, sunt agricultori, cu mainile lor atat de
frumoase! Nu, .z.au! Unde este campul pe care
muncesc? La 1361:Mein? La Florica? La Bucu-
resti? La Cluj? La Ploesti? La Sibiu? La Bra-
ila? Fiindca, dup6 cate stim, acesti doi agricul-
tori fac o agricultur6 nespus de dinamica. In
fiece zi, ga-etele anunta ba ca au so';it in Ca-
pita16, ba cd au parasit Capitala ba ca au .soNit
la Arad, ba ca au plecat dia Arad ba ca au
ajuns la Severia, ba cd s'au re_32zit la capdlul
ceMlalt al árii. 0 fi ogoml de pe ur:na cd-
ruia abia izbutesc sà-si tin6 uf etul, atat de
mare si sk fie ei doi, sili[i sa-1 muacaasr.a. sin-
guri, cu mainile lor albe? Dar cu plugul ce fac?
II card peste tot, dupà ei, in spinare?
Chinuitor sistem de cultura a parnantului mai
practic6 acesti doi agricultori. Noi stim cà ceea
ce caracterizeaza pe Oran este stabilitat:-.a, Un
Oran poate trai zeci de vieti fara sa-si lase casa
campul. Asia este tot universul sat': spatiul
dintre casI. si camp. SA. se fatae.de cola pand
colo ca domnii Mania si Bratianu 1-a ferit
Dumnezeu! Cine i-ar mai lucra pamantul? Cine
ar aduna recolta? Din tot avutul lui, nu s'ar
alege nimic. Dup6 aceea, mai stim ca táranul se
279
www.dacoromanica.ro
 scoala cu noaplea in cap, inainte de cantd coroii
si se duce la camp, unde a,sudti pand ce soarele
incepe s apund. $i cand vine acasà, n'apu
bine sti-si infulece ciorba si cade &ant de oho-\
seald, pe lavitd, unde doarme somn gran ca
munca lui grea, pand a doua zi, ca s'o ia din,
nou de la captit.
Duc, care, i efii de partid aceeas trudnie)
viatd?
Nu prea se vede. Dacti tdranul se scoalA CU
noaptea in cap, seful de partid se culed cu noap-
tea in cap. Gaud ttiranul se duce la camp, seful
se intoarce abia de la club. Ttiranul mnuccsle
la coarnele plugului, iar seful munceste Ia coar-
nele clubului. Munca pranului produce paine ---
munca sefului produce mult cascaval. De painea
Oranului 8e bucurd tara intreagh dar de en-
cavalul sefu'ui se bucurti, eine? Lai tor liber
pentru rdspunsuri. Sunt alatea diver;ente de
opinii in legdturd cu aceastd gingase cbeslie,
Meal mi-e fried sa' dau un ráspuns.
Atunci de ce-si zic agricultori acesti mun-
citori cu mainile albe? Ce legtituri an ei cu pa-
mantul? ,

Au! Fiindcd dacd nu lucreazd ei Inisi pdman-

tut sunt-insti proprietari de pamant. Ce :a Ce
le cid dreptul sd-sf zicti asa cum IQ zic: .agricul-
tori. Asa (tar, &Si stall mai mult la ora*; desi
nu fac nimic cu mâinilc lor, -desi esiploate'azd
280
www.dacoromanica.ro
munca altora, ei se pot socoli agricultori, adica
elemente de prima caliLate in producLit.
Serios? Dar atilt de istet adica atilt de pro-
ductiv. Mat de agricultor, atat de util, poate fi
§i paduchele Itic. Cred ea nu-ti trebue eine she
ce mare desteptaciune ca sa-ti cumperi pamant,
si pui nisle loni sa ti-I lucreze i tu s stai la
.oras, sà tragi sfori cu limba la club si sa Inca-
sezi beneficii rezultate din sudoarea i sangele
allora. Daca asta se cheama sä fii agricuitor, afe-
rim! Mil fac i eu agricultor, cat ai clipi! Daca
e vorba sa nu muncesc eu insumi pamântul
vai de mine! 15i dupà ce nu muncese eu paman-
tul sib rnai scap si de antisemilisan, fiindea
m'am botezat agricultor, pai stii dumneata ce-i
asta? Mesia in carne i oase. Si daca-i asa,
tine, mil due chiar acfi i imi cumpar nu a bu-
calk ci zece bucaLi de painant. Ei, ia sib vedem?
Pot?
Mai e vorba? Desigur ea NU poti. file nu are
drept s poseada primant. A incercat ci I[ic, de
cateva ori, dar nu prea i-a mers. S'a gasit in
special, unul, care avea niste predispozi(ii pentru
agricultura, ceva de speriat! Ca un adeva'ral §ef
de partid. Ii zicea Mochi Fischer. Era un om
holarit acest Mochi Fischer! Vroia sib faca mun-
ca productivä cn tot dinadinsul. Adic, sa la
.niste parnânt in arena,. sa pund pe altii sa
munceasca §i. el sa stea la oras si sX faca
agriculhira tu limbA. Ir 1907, Insa, boerimea,
281
www.dacoromanica.ro
 care practica aceeas specie de agriculturd exact
ca si Mochi, 1-a Mdicat pe jidan drept singurul
agricultor" vinovat de foamea täranulni. For-
mula ,,Fischerland" lansatd atunci de C. Stere
prin Viata Româneasch" ardta clar tendinta
liberalilor de a-1 denunta pe Fischer drept std-
panul de fapt al tdrii, desi el nu avea In arenda
decal doar eâteva mosii din nordul Moklovei.
Manevra a reusit. P. Iloaiei, Tg.-Frumos, Har-
Idu, au pldtit cu ultimul fulg de pernd pasiunea
pentru agriculturd a lui Mochi, gyre bueuria
agricultorilor" cari, fiinded se credeau pusi la
addpost prin diversiune, n'au trimis niei macar
un singur jandarm ca sd apere pc tinichigiii si
croitorii jiJani. Abia când rebeliunea a pornit-o
la valeboerii au Inceput sA regrete din inima
Ca In tara româneased nu sunt mai multi agri-
cuitori Itic. Fiinded täranii, din lipsd de a-
gricultori" jidani au dat iama In agri-
eultarii" crestini si nu s'au Idsat pdgubqsi decdt
dupd ce Maintasii celor dol agricultori de azi
au culcat la pdmânt 11.000 dintre ei.
asa au continuat sa aibd agricultorii mâi-
nile albe i Itic sd fie un croitor parazit.
Dar, insrarsit, care e adevarul: au domnii
Maniu i Brdtianu dreptul, sau nu-I au, ea sd
se numeascd agricultori?
II au! Dar acela§ drept au sd se numcased si
muncitori de mine si muncitori de fabried
muncitori la sondele petrolifere §i. muncitori mai

382
www.dacoromanica.ro
§tim noi unde, pentrucd asa cum fieeare (Entre
ei detine pdmânturile pe cad altii le luereazA, fie-
care dintre ei are un pachet mai mare sau mai
mie de actiuni ale vreunei mine, sau unei fa-
brici sau unei 1ntreprinderi petrolifere, unde
allii muncesc. Inteadevdr, daed d. Dinu Brit-
tianu se poate numi agricultor, adicd un ins
care-si scoate painea din munca productivd a
altora cari yin in contact direct cu pdmântul
nu vedem de ce nu s'ar numi d. Dina Brd-
tianu el, tlement procluctiv, in aceeas milsurd
prin faptul cd e un actionar de seanil al Fa-
bric]] Letea. Letea ce produce, ma rog? gar-
tie. Dar hartia din ce se fabried? Din eappe
sau lemn. Dar carpele de unde provin? Din
stofd. 151 stofa din ce se fabricA? Din land. Dar
lana de unde se ia? De la oi. 51 oile ce fac de
creste lana pe ele? Pasc iarbd. Dar iarba ne uncle
rdsare? Din pdmant! Din pcimOnt. Iatd, dar,
a actiunile d-lui Dinu Brdtianu 10 au sursa
direct In pdmant. Dacd n'ar fi pdmantul, n'ar
mai fi iarbd i oile n'ar paste. i5i dacd oile n'ar
paste iarbd, ar crdpa i n'ar mai fi land si n'ar
mai fi stofd i n'ar mai fi carpe i n'ar mai fi
fabrica Letea i n'ar mai fi hartie i n'ar mai
fi nici d. Dinu l3rAtianu a cdrui existentd este
In functie stransd de existenta pdmantului. Pe
scurt, d. Dinu BrAtianu 10 scoate o bucatd de
paine din sudoarea fruntii ierbii- care ia contact
cu painfintul.

283
www.dacoromanica.ro
 Dar daca domnif Maniu i Bratianti 3n Pot
humi elemente productive si hu parazilare, in
ciuda faptului ca pâinea lor este rezultatid umd
atitt de complicat proces de transformare, legat
de o la fel de complicata exploatare a munch
altora, prin care trebue sh treaca materia prima
Wand se transforma in dividende atunci dece
nu s'ar numi si Iic croitorul i Itic covrigarul
elemente productive, de vreme ce pãiilea lor
este rezultatul unui lant de exploaLari a muncii
allora mult mai redus? Dece, adica, d. Dinu
Bralianu, pentru ca e mare actionar al fabricii
Letea se poate numi agricultor i d. Iuliu Maniu,
fancied e proprietarul unei mirfe de aur se poate
numi agricultor iar Itic croitorul, care e doar
proprietarul unei, neveste vesnic bortoase si al
'unei iddzine de copii rahitici, sa nu se pottla.
-nurni agricultor? E oare o mai stransa legalura
intre actiunile fabricii Lefea i agricultura, decat
Intre croitorie i agricultura? Dimpotriva! Cal-
mind prin cate faze si prin câte niiini trebue
sa tteaca Yana pana ajunge in mAna d-lui Dinu
Bratianu sub forma de cocosei i prh vile
maini trebue sti treaca lana pana ajunge in
milna lui Itic croitorul, sub forma de re!etti
pentru un sirop contra tusei i velivedea ci
mult mai aproape de pamant este Tile, riu Dinu.
Infhiit mai aproape.' 1Si aveni la Indel,Ona
toate -dovezile. In cursul razboidlui -- care are
legatura cu procesul la care s'au. prezentat (ei
284
www.dacoromanica.ro
doi agricultori ca rnarlori. d seam5, mare-
salul Antonescu a decretat pe toti evreii, agri-
cullori, tocmai pentru calitalea lor de elemente
parazilare. Mai intaiu, agriciillori la propriu
intruca i-a pus sä facd gradini .pentru boeri.
Apoi, agricultori pentru uzul lor personal
intrucill i-a silit sa-si sape singuri gropile in
care zeci de ma dintre ei au fost inmormantati,
morti sau viL Si instal-sit agricultori, fiindeA.
le-a aplicat un regim agricol atk de radical, M-
eal., evreii brbati, femei i copii au inc( put
sit taä senzatii i reacai agricole, cu totii, fàrà
nici o exceptid. De aci s'a nh'scut i acea vorbil
de haz care a avut atata succes un succes
diii nefericire rnereu reinoit in timpul rtiz-
boiului. Când un ovreiu ii intreba pe uu altul:
Ce faci"? Celalalt Ii rdspundea: Sunf agricul-
tor". Dece zicea cl-i agricultor? Fiindcà se sill-
tea in d'r'eircl, adicA in p5.mânt. E un lermen
de domeniu agronomic care =and din experi-
en ta unei specifice culluri a pámântului, fairi-
liarà numai lui lac i tuturor celor cari se sani
furnicati de anumite senzatii apropiate sensului
aceslei expresii judaice.
.51 dacd-i asa, dece sd mai cautam aiurea ex-
plicaila faplului, numai in aparentà ciudat, cA
domnii Iuliu Maniu i Dinu Brdtianu, in. loc
arate meseria realti de sefi de parlid - s'au
declaral agriculiori amandoi! Se consiaerd, pc
semne, agricultofi ca si

www.dacoromanica.ro 285
 ,si atunci, cc spunetil Nu-i asta mintinea la
Dumnezeu? Uitati-vá la ail Trei insi trei:
domnii Tulin. Maniu, Dina Bratianu si Itic Unul
proprietar al unei mine de aur, ptoprietar de
pdmânt si actionar pe ici-colo. Allul proprietor
de pam'ant, proprietar al Amor intreprincleri in-
dustriale, mare actionar al unor mari institutii
bancare. 1Si al treilea mare pAduchios, mare
offices, si mare calic. Totus tus-trei agricul-
tori. Nu-i minunea lui Dumnezeu? Vrean A zic:
nu-i minunea lui Dumnezeu ca. d-nii Tulin Ma-
niu si Dinu Brdtianu au aceeas psihologie pro-
fesionald ca si Itic croitorul? Nu-i adevdratd
minune a lui Dumnezeu eä acesti doi mari efi
de partide politice au ajuns atdt de evrei, Inca
la tribunal, in loc sd rdspundá ce sunt au
inteles sd rdspundd ce simt, asa CI in toe A. ne
arate eh' sunf sefi de partide, aa marturisit a
in fond se simt agricultori! Nu-i asta o mare,
mare minune a lui Dumnezeu?

286
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
a)