Sunteți pe pagina 1din 8

GHID DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE A MEMBRANELOR PENTRU

CONSTRUCŢII DEMONTABILE

Indicativ GP 004-97

Cuprins

* GENERALITATI
* PRICIPII GENERALE PRIVIND PROIECTAREA SI REALIZAREA MEMBRANELOR TEXTILE
* MATERIALE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA MEMBRANELOR
* DETALII DE EXECUTIE SI DE PRINDERE A MEMBRANEI DE STRUCTURA DE SUSTINERE
* TABEL DE COMPONENTA
* ELEMENTE DE CALCUL
* CONDITII DE UTILIZARE A MEMBRANELOR

1. GENERALITĂŢI

1.1. Obiectul ghidului

Prezentul ghid se referă la proiectarea şi execuţia membranelor textile cu susţineri metalice, utilizate pentru
realizarea construcţiilor demontabile.

1.2. Domenii de utilizare

Membranele textile se utilizează ca învelitori uşoare, susţinute de schele metalice sau ca elemente cu dublu rol,
de rezistenţă şi de închidere, când se tensionează corespunzător, în domenii pentru acoperirea sau închiderea
temporară a unor suprafeţe, respectiv spaţii, destinate protecţiei umane, materiale, sau a unor procese
tehnologice, contra intemperiilor.

Domeniile de utilizare sunt:

1.2.1. Organizare de şantier:

- magazii de materiale şi scule;

- săli de mese la punctele de lucru;

- adăposturi pentru utilajele tehnologice care aşteaptă să fie montate în timpul executării lucrărilor;

- acoperiri la lucrările de bază în unele perioade din timpul execuţiei (fundaţii care trebuie ferite de ploi, lucrări de
izolaţii la terase, etc.);

- protecţii la prepararea unor materiale în perioade cu intemperii (beton, mortar, etc.).

1.2.2. Construcţii cu caracter sportiv:

- acoperiri de bazine de înot;

- acoperiri de terenuri de sport;

1.2.3. Construcţii cu caracter agricol:

- construcţii provizorii în perioada recoltei;

- adăposturi pentru animale;

1.2.4. Construcţii cu caracter social:

- adăposturi provizorii pentru populaţie în caz de catastrofe;


1.2.5. Construcţii cu caracter cultural:

- acoperirea temporară a unor suprafeţe destinate teatrelor în aer liber;

1.2.6. Construcţii hidrotehnice:

- acoperiri de decantoare;

1.2.7. Aviaţie:- hangare pentru avioane, elicoptere;

- ateliere mecanice;

1.2.8. Domenii în care nu poate fi afectat terenul pe care se aşează construcţia:

- construcţii provizorii lestate.

1.3. Sisteme constructive adecvate .

1.3.1. Tipurile de sisteme constructive adoptate pentru construcţiile ce utilizează membrane textile sunt impuse
de caracteristicile mecanice ale materialului din care se alcătuieşte membrana, pe de o parte şi pe de altă parte
de necesitatea satisfacerii unor exigenţe cum sunt: timpi reduşi de montaj şi uşurinţă la manipulare şi transport.

1.3.2. Lipsa de rigiditate a materialului textil precum şi rezistenţa lui mare la întindere pe cele două direcţii,
urzeală şi bătătură, conduc la utilizarea următoarelor sisteme constructive:

- sisteme elastice, cu membrane pretensionată şi reazeme la mare distanţă, în care membrana are dublu rol, de
rezistenţă şi de închidere, ce se utilizează în special în domeniile care impun realizarea unor construcţii cu
arhitectură deosebită (cultural, sportiv, expoziţional). Exemplu planşa 1.1

- sisteme rigide, cu membrana sprijinită pe schele metalice, demontabile, în care membrana are rol de
învelitoare. Exemplu planşa 1.2, plansa 1.3, plansa 1.4, plansa 1.5, plansa 1.6, plansa 1.7

1.3.3. Exigenţele de ordin economic şi tehnologic privitoare la timpii de montaj şi uşurinţa la manipulare şi
transport se realizează prin prefabricarea modulată a elementelor componente.

1.3.4. Planşa 1.1, planşa 1.2, plansa 1.3, plansa 1.4, plansa 1.5, plansa 1.6, plansa 1.7 au caracter
exemplificativ. Fiecare domeniu de utilizare impune diverse conformări şi dimensiuni de ansamblu funcţie de
exigenţele de ordin arhitectural şi funcţional specifice.

1.4. Geometria de ansamblu

Flexibilitatea mare a materialelor precum şi tehnologia de realizare a membranelor textile dau proiectantului
posibilitatea de alegere a celor mai variate şi spectaculoase forme geometrice.Criteriile care stau la baza
proiectării arhitecturale a membranelor sunt:- domeniul de utilizare, ce impune arhitectura specifică;- dimensiunile
suprafeţei de acoperit;- sistemul constructiv adoptat, care prin tehnologiile de utilizare impune anumite tipuri de
curburi suprafeţelor.

[top]

2. PRINCIPII GENERALE PRIVIND PROIECTAREA ŞI REALIZAREA MEMBRANELOR


TEXTILE

2.1. Principiile de proiectare a membranelor textile depind de tipul de sistem constructiv în care sunt utilizate,
sistem care impune modul de comportare mecanică a membranei, configuraţia geometrică de ansamblu şi
tehnologia de realizare.

2.2. La proiectarea membranelor tensionate trebuie să se aibă în vedere:

2.2.1. Capacitatea de preluare a încărcărilor exterioare şi stabilitatea membranei se realizează în faza de montaj
prin tensionare în aşa fel încât eforturile de întindere, rezultate în această fază în membrană, să poată echilibra
eforturile rezultate din diversele încărcări exterioare.
2.2.2. Configuraţia geometrică de ansamblu trebuie astfel concepută încât ea să permită tensionarea membranei.

2.2.3. Tensionarea membranelor se poate realiza cu ajutorul cablurilor care sunt elemente flexibile ce permit
adaptarea la diferitele curburi ale suprafeţelor şi prezintă rezistenţă mare la întindere.

2.2.4. Dispunerea cablurilor pentru tensionare depinde de configuraţia geometrică de ansamblu a membranei.
Ele pot fi dispuse numai pe conturul membranei sau în câmpul ei.

2.2.5. Reazemele intermediare ale membranei trebuie realizate din elementele cu rigiditate la compresiune. Ele
pot fi de tipul: stâlpi, arce sau cadre metalice, formate din module uşoare, care să poată fi transportate de 2-3
persoane.

2.2.6. Reazemele de contur ale membranei trebuie astfel alcătuite încât ele să poată prelua şi forţele orizontale
din tensionarea acesteia precum şi forţele orizontale rezultate din acţiunea vântului. Pentru preluarea acestor
tipuri de forţe se utilizează tiranţi de ancorare realizaţi din elemente cu rezistenţă mare la întindere.

2.3. La proiectarea membranelor sprijinite pe schelete metalice rigide trebuie să se aibă în vedere:

2.3.1. Rezistenţa şi stabilitatea întregului sistem structural sunt asigurate de scheletul metalic pe care se sprijină
membrana.

2.3.2. Membrana joacă rol de învelitoare.

2.3.3. Scheletul metalic pe care se sprijină membrana trebuie conceput ca un ansamblu spaţial de elemente
metalice, alcătuite din module uşor de manipulat şi de montat.

2.3.4. Configuraţia geometrică a membranelor sprijinite rezultă din configuraţia geometrică de ansamblu a
scheletului metalic şi anume: cilindrică, sferică, conică, intersecţii de cilindri, de sfere etc.

2.3.5. Pentru micşorarea riscului de depăşire a încărcărilor considerate în calcul, prin acumulările de apă sau
zăpadă în denivelările create prin deformarea membranei între reazeme, se recomandă utilizarea pantelor mari
de scurgere.

2.4. Aşezarea clinilor membranei trebuie făcută astfel încât direcţia eforturilor maxime din membrană trebuie să
coincidă cu direcţia de rezistenţă maximă a materialului.

2.5. În scopul uşurării la transport şi montaj, membrana trebuie alcătuită din tronsoane care să poată fi
transportate şi manipulate de 2-3 oameni.

2.6. Realizarea iluminării naturale, în incintă, necesită introducerea din loc în loc a unor tronsoane din material
translucid, întrucât materialele din care se confecţionează membrana sunt opace, ca urmare a stratului de
protecţie la factori atmosferici. Acest tip de material are aceleaşi caracteristici de rezistenţă la întindere cu cel
opac dar prezintă o rezistenţă mai mică la factori atmosferici, fapt ce conduce la înlocuirea lui la perioade mai
scurte.

2.7. Confecţionarea membranei se face din clini, prin coasere, conform detaliilor prezentate în capitolul 4.

2.8. Prinderea membranei de structura de rezemare şi la fundaţii se realizează conform detaliilor prezentate în
capitolul 4.

2.9. Elementele pe care se sprijină membrana sau cu care aceasta vine în contact nu trebuie să prezinte vârfuri
ascuţite întrucât acestea conduc la străpungerea ei.

2.10. Orice decupare în membrană trebuie realizată cu o rază de curbură pentru evitarea sfâşierii.

2.11. Ventilarea naturală a unei incinte închise se poate realiza conform planşei 4.18, printr-o fereastră gen sită
realizată prin decuparea membranei astfel încât să se creeze goluri rotunde.

Dimensiunile şi numărul ferestrelor depind de gradul necesar de aerisire. Pentru îmbunătăţirea caracteristicilor de
rezistenţă ale zonei slăbite, întreaga zonă cu decupaje se dublează prin coasere, cu o sită de acelaşi fel.
Etanşarea ferestrei, când este nevoie, se realizează printr-un şorţ gen jaluzea ce se coase deasupra ferestrei.

2.12. Conformările de ansamblu, dimensionarea suprafeţilor acoperite şi a volumelor închise precum şi


rezolvarea problemelor legate de realizarea unui anume climat interior se face în funcţie de domeniul de aplicare
şi de exigenţele impuse de acel domeniu. Pentru optimizarea soluţiilor constructive, sunt necesare studii de
proiectare specifice fiecărui domeniu.

[top]

3. MATERIALE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA MEMBRANELOR

3.1. Caracteristicile mecanice ale materialului şi modul lui de comportare la solicitări sunt imprimate de ţesătura
sintetică ce reprezintă stratul component de bază. Materialele lucrează favorabil la solicitări de întindere având
rezistenţe mari la rupere pe direcţiile urzelii şi bătăturii, dar nu sunt capabile să preia solicitările de compresiune
şi încovoiere datorită lipsei de rigiditate la aceste tipuri de solicitări.

3.2. Caracteristica de impermeabilitate la apă se datorează stratului de P.V.C. prezent pe ambele feţe ale
materialului.

3.3. Datorită funcţiunilor pe care le îndeplinesc membranele în cadrul unui sistem constructiv şi anume de
preluare a încărcărilor exterioare şi transmitere a acestora la elementele de reazem precum şi de protecţie contra
intemperiilor, materialele din care se confecţionează trebuie să îndeplinească cerinţele din tabelul următor.

3.4. Diagramele N - , de comportare a materialelor la solicitări de întindere pe cele două direcţii, urzeală şi
bătătură, necesare la proiectarea membranelor trebuie determinate pe mostre de material, din lotul din care se
confecţionează membrana, în laboratoare de specialitate.

3.5. Datorită compoziţiei lui, materialul necesită măsuri de protecţie în timpul depozitării şi transportului.

Conform normelor interne ale producătorului sunt interzise:

- contactul direct al produsului cu flacăra sau alte surse calde;

- contactul direct cu produse petroliere şi solvenţi organici sau vaporii acestora;

- zgârierea produsului cu obiecte ascuţite.

Depozitarea trebuie făcută în magazii acoperite şi uscate, iar transportul trebuie făcut cu mijloace de transport
curate şi acoperite. Manipularea şi stivuirea trebuie făcute cu grijă pentru evitarea deteriorărilor.

Caracteristici fizico-mecanice necesare

Nr. Caracteristica U.M. Valori Metode de încercare


crt.
-
1 Lăţimea mm 1100 100
10%...1-5 -
2 Lungimea m.l.
15%...5-15

75%..cu
lungimi mai
mari de 15 ml

3 Masa g/mp 500 100 STAS 9051/1-74


Rezistenţa la rupere daN/5cm 250
4 STAS 9051/2-74
Urzeală min. daN/5cm 180

Bătătură min
Rezistenţa la sfâşiere daN 30
5 STAS 9051/7-74
Urzeală min. daN 30

Bătătură min.

6 Permeabilitatea la apă - impermeabil STAS 9051/5-74


(colH2O lm. timp 24 ore)

7 Rezistenţa la rupere după % 15 STAS 9051/6-74


îmbătrânire accelerată 168h.
70oC scădere maximă

8 Comportare la flacără - neinflamabil STAS 7015-71


-
o
9 Rezistenţa la frig -30 C - să nu prezinte
crăpături după
îndoire

10 Rezistenţa la frecare după - rezistă STAS 6000/7-71


imersare în ţiţei
-
11 Rezistenţa la -45oC - rezistenţă pt.
depozitare şi
transport,

12 Aderenţa între stratul de PVC daN/5cm 6,5 STAS 9051/3-77s


şi suportul textil min

13 Rezistenţa la flexiuni repetate nr. de 70.000 STAS 7645/79


min. flexiuni

14 Rezistenţa la acţiunea grade 01 STAS 8864/82


mucegaiurilor şi
STAS 7574-83

Figura 3.1

Figura 3.2

[top]

4. DETALII DE EXECUŢIE ŞI DE PRINDERE A MEMBRANEI DE STRUCTURA DE


SUSŢINERE

4.1. Tehnologia de realizare a membranei trebuie adaptată materialelor ei componente. Ea constă în decuparea
clinilor conform geometriei proiectate, din materialul textil care se prezintă în suluri cu lăţimea maximă de 1 m şi
îmbinarea lor prin coasere.

4.2. În cazul suprafeţelor mari, la care manipularea la execuţie. transport şi montaj devin greoaie, membrana se
tronsonează astfel încât fiecare tronson să poată fi manipulat de 2-3 persoane.

4.3. Îmbinările între clini şi tronsoane trebuie să restabilească, în zonele respective, continuitatea materialului prin
asigurarea condiţiilor de rezistenţă şi impermeabilitate.
4.4. Îmbinările dintre clini, prezentate în pl. 4.1 şi foto 1 se realizează prin 5 cusături din care trei sunt protejate
prin acoperire cu material, ca urmare a modului de îmbinare, de tip franţuzesc. Protecţia şi impermeabilizarea
cusăturilor ce vin în contact cu factorii atmosferici se realizează prin acoperirea lor cu o soluţie de PVC, aplicată
prin pensulare.

4.5. Îmbinările dintre tronsoane se realizează conform detaliului din plansa 4.2, plansa 4.3, plansa 4.4 şi foto 2-7.
Elementele care restabilesc legătura între două tronsoane alăturate sunt două şnururi  10 mm, ce se petrec de
la un tronson la altul, prin fante special realizate în tivurile tronsoanelor. Etanşarea îmbinării se realizează printr-
un şorţ acoperitor lăsat din unul din tronsoane şi fixat pe întreg ansamblu cu un şnur  6 mm.

4.6. Îmbinarea clinilor prin ţesătură franţuzească (vezi foto 1) asigură continuitatea, ruperea producându-se prin
material şi nu prin îmbinare.Pentru altfel de îmbinări decât cele prezentate în ghid rezistenţa la întindere se va
stabili prin încercări în laboratoare d especialitate.

4.7. Prinderile membranei de structura de rezemare trebuie făcută astfel încât să fie asigurată geometria
proiectată şi transmiterea eforturilor din membrană la elementele de reazem şi fundaţii.

4.8. Prinderea membranei de elementele metalice pe care se sprijină se realizează prin intermediul a două
platbande: una fixă, sudată pe elementul metalic şi una mobilă ce se fixează peste membrană şi se prinde cu
şuruburi de cea fixă. Mărirea coeficientului de frecare şi a distanţei de strângere se face cu garnituri de cauciuc
aşezate peste membrană între platbande. Exemple de astfel de prinderi se prezintă în plansa 4.6, plansa 4.7,
plansa 4.9 ce detaliază modul de prindere al membranei pe structura prezentată în plansa 4.5, precum şi în
plansa 4.12, plansa 4.13, ce detaliază modul de prindere a membranei pe structura prezentată în plansa 4.10,
plansa 4.11.

4.9. În cazul când foile de uşă sunt realizate tot din membrană textilă prinderea de rama metalică a uşilor se
realizează conform detaliului din plansa 4.8. Prinderea se realizează în acest caz, prin presarea membranei cu
un element din oţel rotund  8 mm, ce trece prin urechi metalice sudate pe rama uşii. În dreptul urechilor
membrana se decupează.

4.10. Prinderea membranei la fundaţii se exemplifică în detaliile din plansa 4.14, plansa 4.15, plansa 4.16, plansa
4.17. În cazul unor astfel de prinderi, transmiterea eforturilor din membrană la fundaţii se realizează prin
intermediul unei ţevi metalice aşezate pe conturul structurii. Această ţeavă trece printr-un tiv marginal al
membranei şi se prinde de fundaţii prin bride şi şuruburi metalice. Etanşarea prinderii se realizează prin şorţurile
interior şi exterior ale membranei.

În dreptul bridelor metalice de prindere, membrana se decupează rotund pentru a se evita sfâşierea ei în aceste
zone.

[top]

TABEL DE COMPONENŢĂ
pl. 4.5 - 4.9

P.1 - Stâlp fronton

P.2 - Stâlp curent

P.3 - Stâlpişor fronton

P.4 - Riglă orizontală

P.5 - Platbandă prindere membrană

P.6 - Cornier din tablă îndoită

P.7 - Bulon prindere cu şaibă şi două piuliţe

P.8 - Platbandă curentă

P.9 - Platbandă prindere a membranei


P.10 - Platbandă sudată pe stâlp

Pl.P.11 - Tirant

P.12 - Întinzător

1. Model de îmbinare al clinilor prin cusătură franţuzească

2. Două tronsoane de material aşezate alăturat pentru îmbinare

3. Îmbinare dintre două tronsoane de membrană, în curs de desfăşurare

4. Două tronsoane de menbrană îmbinate


Vedere corespunzătoare interiorului incintei

5. Două tronsoane de memebrană îmbinate


Vedere corespunzătoare exteriorului incintei
Şorţul de protecţie a îmbinării, nemontat

6. Montarea şorţului de protecţie a îmbinării


Faza 1.

6. Montarea şorţului de protecţie a îmbinării


Faza 2.

[top]

5. ELEMENTE DE CALCUL

5.1. Membranele textile sunt elemente flexibile ce nu pot prelua eforturi de compresiune şi au deformaţii mari sub
încărcări.

5.2. Întrucât grosimea lor este mică în raport cu celelalte dimensiuni, calculul membranelor se poate efectua
utilizând teoria de membrană.

5.3. Pentru membranele pretensionate condiţia de echilibru se formează:

N+P 0

în care:

N - starea de efort din membrană, datorită încărcărilor exterioare;

P - starea de efort din membrană, datorată pretensionării.

5.4. Distanţele dintre reazeme trebuie calculate astfel încât deformaţiile membranei să nu favorizeze acumularea
apei sau zăpezii.

5.5. În cazul membranelor sprijinite pe grinzi longitudinale ale scheletului metalic şi pretensionate, distanţele
dintre grinzile de reazem se pot optimiza pe baza tabelului prezentat mai jos:

p 30 50 70 100

H0 500 1000 1500 500 1000 1500 500 1000 1500 500 1000 1500

 L
10 1,35 2,71 4,06 0,81 1,62 2,44 0,58 1,16 1,74 0,41 0,81 1,22

15 1,38 2,76 4,14 0,83 1,66 2,48 0,59 1,18 1,77 0,41 0,83 1,24

20 1,42 2,84 4,26 0,85 1,70 2,55 0,61 1,22 1,82 0,43 0,85 1,28

30 1,54 3,08 4,62 0,92 1,85 2,77 0,66 1,32 1,98 0,46 0,92 1,39

45 1,89 3,77 5,66 1,13 2,26 3,39 0,81 1,67 2,42 0,57 1,13 1,70

în care:

p = încărcarea uniform distribuită, pe direcţie verticală, exprimată în daN/mp;

Ho = forţa de pretensionare din membrană, exprimată în daN/m;

 = unghiul de înclinare al membranei, exprimat în grade;

L = distanţa dintre grinzile longitudinale, exprimată în m.

[top]

6. CONDIŢII DE UTILIZARE A MEMBRANELOR

6.1. Depozitarea membranelor se face în magazii acoperite şi uscate.

6.2. Transportul se efectuează cu mijloace de transport curate şi acoperite.

6.3. Manipularea şi depozitarea trebuie făcută cu grijă să nu se producă străpungeri şi sfâşieri ale membranelor.

6.4. În timpul depozitării şi transportului sunt interzise:- contactul direct al membranelor cu flacăra sau alte surse
calde;- contactul direct cu produse petroliere şi solvenţi organici sau vaporii acestora.

[top]