www.matematicon.

ro

Aplicatii ale semnului functiei de gradul al II -lea

Avem de rezolvat urmatoarea problema:

Fie ecuatia de gradul al II - lea: x 2 + (m + 3)x + 2m + 2 = 0, unde m  R este parametru.

Sa se determine valorile lui m  R pentru care:
a) Ecuatia are radacini reale mai mici decat 1.
b) Ecuatia are radacini reale mai mari decat 1.
c) Ecuatia are o radacina reala mai mica decat 1 si cealalta mai mare decat 1.
d) Ecuatia are doua radacini reale care se afla in intervalul ( - 1, 1).

Prezentam in continuare rezolvarea acestor tipuri de probleme in cazul general.

Fie ecuatia ax 2 + bx + c = 0, a, b, c R.
Ecuatia are doua radacini reale x 1 , x 2 daca si numai daca a  0 si   0
Consideram functia f: R  R f(x) = ax 2 + bx + c si folosim tabloul semnului lui f:
x 1 , x 2 radacinile functiei. Consideram x 1  x 2

x S
- x1 x2 +
2
f(x) semnul lui “ a “ 0 semn contrar 0 semnul lui “ a “
lui “ a “
af(x) + + + 0 - - - 0 + + + +
S x  x2
S = x1 + x2  = 1 se afla intre radacinile functiei.
2 2
Deci pentru x  (-  , x 1 )  ( x 2 , +  ) avem af(x) > 0 si pentru x  (x 1 , x 2 ) avem af(x) < 0.

1. Ecuatia are doua radacini reale x 1 , x 2 si x 1 <  , x 2 <  ,   R un numar fixat.

x S
- x1 x2  +
2
f(x)
semnul lui “ a “ 0 semn contrar 0 semnul lui “ a “
lui “ a “ f(  )

x 1 <  si x 2 <   af(  )>0. Ceea ce inseamna ca  se afla in intervalul (-  , x 1 ) sau (x 2 ,+  ).

S
Pentru ca  sa se afle in intervalul (x 2 ,+  ) se impune conditia suplimentara <  .
2
a  0
  0

Deci ecuatia are 2 radacini reale mai mici decat  daca si numai daca  .
 af (  )  0
S / 2  
Rezolvand aceste sistem obtinem solutiile pentru punctul a).

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

2. Ecuatia are doua radacini reale x 1 , x 2 si x 1 >  , x 2 >  ,   R un numar fixat.

x S
-  x1 x2 +
2
f(x) semnul lui “ a “ 0 semn contrar 0 semnul lui “ a “
f(  ) lui “ a “
In acest caz se mentin primele 3 conditii prezentate la cazul 1 iar a patra se inlocuieste
S
cu >  deoarece in acest caz trebuie ca  sa se afle in intervalul (-  , x 1 ).
2
a  0
  0

Deci ecuatia are 2 radacini reale mai mari decat  daca si numai daca  .
af ( )  0
S / 2  
Rezolvand aceste sistem obtinem solutiile pentru punctul b).

3. Ecuatia are doua radacini reale x 1 , x 2 si x 1 <  < x 2 ,   R un numar fixat.

x - x1  x2 +
f(x) semnul lui “ a “ 0 semn contrar 0 semnul lui “ a “
lui “ a “
f(  )
In acest caz se mentine prima conditie prezentata la cazul 1.
Functia trebuie sa aiba doua radacinii reale diferite   > 0
x 1 <  < x 2  af(  ) < 0.
a  0

Deci ecuatia are 2 radacini reale x 1 , x 2 si x 1 <  < x 2 daca si numai daca    0 .
af ( )  0

Rezolvand aceste sistem obtinem solutiile pentru punctul c).

4. Ecuatia are doua radacini reale x 1 , x 2  ( ,  ),  ,   R doua numere fixate.

x -  x1 x2  +
f(x) semnul lui “ a “ 0 semn contrar 0 semnul lui “ a “
lui “ a “
f(  ) f(  )
In acest caz se mentin primele 2 conditii prezentate la cazul 1.
S
Deoarece x 1 >  , x 2 >  rezulta af(  ) > 0 si >  ( cf rationament cazul 2).
2
S
Deoarece x 1 <  , x 2 <  rezulta af(  ) > 0 si <  ( cf rationament cazul 1).
2
a  0
  0

af (  )  0
Ecuatia are doua radacini reale x 1 , x 2  ( ,  ) daca si numai daca  .
af ( )  0
S / 2  

S / 2  

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

Rezolvarea problemei date:

x 2 + (m + 3)x + 2m + 2 = 0, m  R,
Avem :
a = 1  0 pentru orice m  R
 = (m + 3) 2 - 4(2m + 2) = m 2 + 6m + 9 – 8m – 8 = m 2 - 2m + 1 = (m – 1) 2
 0 pentru orice m  R
Fie x 1 , x 2 radacinile reale ale ecuatiei
S = - (m + 3) = - m - 3 ( din relatiile lui Viete).
a  0
  0

a) x 1 , x 2 < 1. Suntem in cazul 1 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul  .
af ( )  0
S / 2  
Conditiile a  0 si   0 sunt satisfacute pentru orice m  R. Deci raman ultimele 2 conditii 
1  f (1)  0
 1 2  (m  3 )  1  2m  2  0  3m  6  0  3m  6 m   2
  m  3     
 2 1  m  3  2  m  3  2  m  5 m   5
 m ( -2, +  ).
a  0
  0

b) x 1 , x 2 > 1. Suntem in cazul 2 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul 
af ( )  0
S / 2  
Conditiile a  0 si   0 sunt satisfacute pentru orice m  R. Deci raman ultimele 2 conditii 
1  f (1)  0
 1 2  (m  3)  1  2m  2  0  3m  6  0  3m  6 m   2
  m  3     
 2 1  m  3  2  m  3  2  m  5 m   5
 m Ø.
a  0

c) x 1 < 1 < x 2 . Suntem in cazul 3 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul    0
af (  )  0

Conditia a  0 este satisfacuta pentru orice m  R. Deci raman ultimele 2 conditii 
(m  1) 2  0 m  1 m  1 m  1 m  1
  2    
1  f (1)  0 1  (m  3)  1  2m  2  0  3m  6  0  3  6 m   2

 m ( -  , - 2).

a  0
  0

af ( )  0
d) – 1 < x 1  x 2 < 1. Suntem in cazul 4 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul 
af ( )  0
S / 2  

S / 2  
Conditiile a  0 si   0 sunt satisfacute pentru orice m  R. Deci raman ultimele 4 conditii 

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

1  f (1)  0
1  f (1)  0 ( 1) 2  ( m  3)  ( 1)  2m  2  0 m  0 m  0
  2  3m  6  0 m   2
 m  3 1  (m  3)  1  2m  2  0  
  1       
 2   m  3  2 m   1 m   1
 m  3  m  3  2 m  5 m  5
 1 
 2
 m  (0, +  )  (- 2, +  )  (-  , - 1)  (- 5, +  ) = Ø

Exercitiu:

Fie ecuatia 4mx 2 + 4(1 - 2m)x + 3(m – 1) = 0, m  R parametru.

Sa se determine valorile lui m  R pentru care:
a) Ecuatia are radacini reale mai mici decat 1.
b) Ecuatia are radacini reale mai mari decat 1.
c) Ecuatia are o radacina reala mai mica decat 1 si cealalta mai mare decat 1.
d) Ambele radacini sa fie subunitare

Avem :
a = 4m
 = 16(1 - 2m) 2 - 48m(m - 1) = 16 – 64m + 64m 2 – 48m 2 + 48m = 16m 2 - 16m + 16 =
= 16(m 2 - m + 1)
  0  m 2 - m + 1  0,  1 = 1 – 4 = - 3 < 0. Deci m 2 - m + 1 > 0 pentru orice m  R 
  > 0 pentru orice m  R
Fie x 1 , x 2 radacinile reale ale ecuatiei
4(1  2m ) 2m  1
S=- = ( din relatiile lui Viete).
4m m
a  0
  0

a) x 1 , x 2 < 1. Suntem in cazul 1 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul  .
af ( )  0
S / 2  
Conditia   0 este satisfacuta pentru orice m  R 
4m  0
4m  f (1)  0 m  0 m  0
  2 
  4m(4m  1  4(1  2m )  1  3(m  1))  0  4m(4m  4  8m  3m  3)  0
  2m  1  2m 0 1
 2m  1  1  
 2m
m  0

4m( m  1)  0

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

Studiem semnul functiei 4m(- m+ 1) pe R

m - 0 1 +
m - - - 0 + + + + + +
-m +1 + + + + + 0 - - - -
4m(- m+ 1) - - - 0 + 0 - - - -

Deci 4m(- m+ 1) > 0 pentru m  (0, 1)

m  0
Revenim la sistemul de ecuatii si obtinem   m  (0, 1).
m  (0,1)
a  0
  0

b) x 1 , x 2 > 1. Suntem in cazul 2 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul 
af (  )  0
S / 2  
Conditia   0 este satisfacuta pentru orice m R. 
4m  0
4m  f (1)  0 m  0
 
  4mf (1)  0
  2m  1  2m
 2m  1  1 
 2m
2m – 1 > 2m  0m > 1 imposibil  m  Ø.
a  0

c) x 1 < 1 < x 2 . Suntem in cazul 3 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul    0
af (  )  0

Conditia  > 0 este satisfacuta pentru orice m  R 
4m  0 m  0 m  0
  2
 
4m  f (1)  0 4m( 4m  1  4(1  2m )  1  3(m  1))  0 4m( m  1)  0
m  0
  m  ( -  , 0)  ( 1, +  )
m  ( ,0)  (1, )

d) Radacinile sunt subunitare  – 1 < x 1  x 2 < 1. Suntem in cazul 4 rezulta ca trebuie sa

a  0
  0

af ( )  0
rezolvam sistemul 
af ( )  0
S / 2  

S / 2  
Conditia  > 0 este satisfacuta pentru orice m  R 

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

4m  0
1  f ( 1)  0
 m  0
1  f (1)  0  2
 4m( 4m  ( 1)  4(1  2m )  ( 1)  3( m  1))  0

  2m  1  1  4m( 4m  12  4(1  2m )  1  3(m  1))  0 
 2m  2m  1  2m
 
  2m  1  2m
 2m  1  1
 2m
m  0 m  0
4m(4m  4  8m  3m  3)  0 4m(15m  7 )  0
 
 4m( m  1)  0  m  (0,1)
4m  1 
 m  1
0  1  4

Studiem semnul functiei 4m(15m - 7) pe R

m 7
- 0 +
15
m - - - 0 + + + + + +
15m - 7 - - - - - 0 + + + +
4m(15m - 7) + + + 0 - 0 + + + +

 7 
Deci 4m(15m - 7) > 0 pentru m  (-  , 0)   , 
 15 
m  0

m  ( ,0)   7 , 
  15 
Revenim la sistemul de ecuatii si obtinem  
 m  ( 0,1)
 1 
m   , 
 4 
  7  1   7 
 m    ,0    ,   (0, 1)   ,   (- 5, +  ) =  ,1 
  15  4   15 
1 7
( deoarece 0 < < < 1).
4 15

Exercitiu propus spre rezolvare:

Fie ecuatia mx 2 - (3m + 1)x + 2m + 1 = 0, m  R parametru.

Sa se determine valorile lui m  R pentru care:
a) Ecuatia are radacini reale mai mari decat 2.
b) Ecuatia are o radacina reala mai mica decat 2 si cealalta mai mare decat 2.
c) Ambele radacini reale sa fie in intervalul ( - 1, 2).

www.matematicon.ro