Chestionar de Examinarea Cunostintelor La Limba Si Literatura Romana

Bitele de examinarea cunoştinţelor la limba şi literatura română
Chestionar de examinarea
cunoştinţelor la limba română
Autorul lucrării:
Serdeşniuc Cristian,
Profesor de limbă şi literatură
română, specialist în filologie
1
Serdeşniuc Cristian, profesor de limbă şi literatură română
Cuprins:
Nr Unităţi de conţinut Pagina
* Introducere.............................................................................................. 3
1 Gramatica limbii române. Morfologia.Substantivul...................................... 4

2 Gramatica limbii române. Morfologia.Pronumele......................................... 5
3 Gramatica limbii române. Morfologia. Verbul............................................... 6
4 Gramatica limbii române. Morfologia. Adjectivul...................................... 7
5 Gramatica limbii române. Morfologia. Articolul.......................................... 8
6 Gramatica limbii române. Morfologia. Numeralul...................................... 9
7 Gramatica limbii române. Morfologia. Adverbul.......................................... 10
8 Gramatica limbii române. Morfologia. Prepoziţia........................................ 11
9 Gramatica limbii române. Morfologia.Conjuncţia...................................... 12
10 Gramatica limbii române. Morfologia. Interjecţia..................................... 13
11 Gramatica limbii române. Sintaxa. Subiectul................................................ 14
12 Gramatica limbii române. Sintaxa. Predicatul............................................. 15
13 Gramatica limbii române. Sintaxa. Atributul............................................ 16
14 Gramatica limbii române. Sintaxa. Complementul direct............................ 17
15 Gramatica limbii române. Sintaxa. Complementul indirect......................... 17
16 Gramatica limbii române. Sintaxa. Complemente circumstanţiale............. 18
17 Gramatica limbii române. Fraza.................................................................... 19
18 Fonetică, ortografie şi lexicologie. Vocabularul limbii române.............. 20
19 Fonetică, ortografie şi lexicologie. Ortografia ortogramelor .................. 21
2
Introducere
Limba şi literatura română este disciplina de studiu de bază, pe care se ţin celelalte
discipline: primele litere, prima scriere, primii paşi de citire a unor cuvinte, expresii,
enunţuri, etc., prima discuţie, prima încercare de a exprima opinia personală unui
public, prima dramatizare şi pînă la interpretarea artistică a rolului de viaţă. Toate
aceste elemente descriptive se datorează importanţei studierii obiectului dat.
Gramatica limbii române se studiază chiar din clasele primare. Încercările de a
defini părţile de vorbire, şi de a evidenţia cîteva aspecte(categorii gramaticale) ale
acestora vor spori în treapta gimnazială şi liceală pînă la efectuarea analizei
morfosintactică la nivel de frază.
Pentru profesorii de limbă şi literatură română predarea gramaticii e o misiune
destul de importantă. Fiecare cadru didactic îşi are strategia sa de experienţă cu care
reuşeşte să-i familiarizeze pe elevi cu unele elemente, unităţi din bagajul variat al
disciplinei pe care o posedă în practica de specialitate.
Astfel obiectul de studiu, actualitatea temei şi ipoteza lucrării îşi centrează vectorul
spre etapa de consolidare şi evaluare a cunoştinţelor în ceea ce priveşte cele două
compratimente ale gramaticii: morfologia, sintaxa.
Propun o strategie simplă algoritmizată în baza curriculumului disciplinar
modernizat spre eficentizarea muncii pedagogului în elaborarea unor anexe de a evalua
randamentul şcolar la disciplina de limbă şi literatură română.
Important însă este, că aceste tabele cu întrebări şi sarcini de realizare, sunt doar
unele indicaţii de generalizare a unor compartimente din disciplina dată. Scopul final
este ca elevii să înţeleagă esenţa materialului învăţat la o etapă a cursului în dependenţă
de particularităţile de vîrstă.
Lucrarea este un suport metodic şi este orientată spre trasarea cîtorva ipoteze în
ceea ce privesc lacunele depistate la unul din modulele studiate la acest obiect.
Important este ca fiecare elev să cunoască să răspundă cîtuşi de puţin la aceste
întrebări iar examenul îi va asigura o notă destul de favorabilă.
3
Gramatica limbii române. Morfologia

1. Substantivul
Nr. Sarcini preconizate Punctaj
1 Definiţi noţiunea de substantiv. 2p

2 Demonstrează prin prezentarea a trei caracteristici că substantivul 3p
este o parte de vorbire flexibilă.
3 Ce cunoşti despre categoria numărului? Exemplifică. 1p
4 Ce cunoşti despre categoria genului? Exemplifică. 2p
5 Ce cunoşti despre categoria cazului? 5p
Precizează care sunt cazurile substantivului. Cum are loc
declinarea?
6 Ce cunoşti despre categoria determinării substantivului? 2p
Exemplifică.
7 Ce cunoşti despre substantivele epicene? 1p
8 Argumentează relaţia substantiv- adjectiv, substantiv- verb, 3p
substantiv- alte părţi de vorbire. Exemplifică.
9 Ce funcţie sintactică poate îndeplini un substantiv? Exemplifică. 5p
10 Citeşte enunţul(frastic) de mai jos. Îndeplineşte sarcinile 10p
corespunzătoare.
Ionel a plecat spre seară la bunica, mama i-a copt un coş mare de
cornuri dulci.
1. Subliniaţi toate substantivele din textul propus.
2. Analizaţi morfosintactic fiecare substantiv precizînd funcţia
lor sintactică.
11 Alcătuiţi un micro – eseu la tema Izvorul cu apă rece. 5p
Subliniaţi toate substantivele.
total
4

2. Pronumele
1 Definiţi noţiunea de pronume. 2p

2 Demonstrează prin prezentarea a trei caracteristici că pronumele 3p
3 Ce categorii gramaticale are pronumele? 3p
4 Ce cunoşti despre categoria persoanei? 1p
5 Ce cunoşti despre categoria cazului? Cum se declină pronumele 5p
după clase şi tipuri?
6 Ce cunoşti despre pronumele de reverenţă(de politeţe)? Exemple. 2p
7 Ce cunoşti despre pronumele demonstrative? Exemple. 3p
8 Ce cunoşti despre pronumele posesive? Exemple. 2p
9 Ce cunoşti despre pronumele reflexive? Exemple. 2p
10 Ce cunoşti despre pronumele relativ- interogative? Exemple. 2p
11 Ce cunoşti despre pronumele negative şi nehotărîte? Exemple. 3p
12 Ce cunoşti despre pronumele de întărire? Exemple. 1p
13 Ce funcţii sintactice poate îndeplini pronumele? Exemplifică? 3p
14 Ce rol joacă pronumele într-un enunţ? Exemplifică 2p
corespunzătoare.
Cînd au intrat ei în casă, aceştia s-au ridicat toţi în picioare ca să-
i salute.
1. Subliniaţi toate pronumele din textul propus.
2. Analizaţi morfosintactic fiecare pronume precizînd funcţia
lor sintactică.
Total
5

3. Verbul
1 Definiţi noţiunea de verbul. 2p

2 Demonstrează prin prezentarea a trei caracteristici că verbul este o 3p
parte de vorbire flexibilă.
3 Desfăşoară prin argumente ideea că verbul are trei timpuri. 3p
Exemplifică.
4 Ce cunoşti despre categoria persoanei(cu referire la verb)? 2p
5 Ce cunoşti despre categoria conjugării verbului? Indică tipurile de 5p
conjugări, inclusiv desinenţele acestora. Exemplifică.
6 Demonstrează procedeul de fuzionare a verbului de la o clasă 5p
morfologică la alta. Exemplifică şi tranzitivitatea acestuia.
7 Ce funcţie sintactică poate îndeplini un verb? Exemplifică. 2p
8 Ce cunoşti despre categoria modului? 2p
9 Numiţi modurile personale ale verbului, inclusiv toate aspectele 10p
acestora. Exemplificaţi.
10 Numiţi modurile nepersonale ale verbului. Exemplifică. 10p
11 Ce cunoşti despre diateza verbului? Cum se manifestă acest 4p
procedeu într-un enunţ(frastic, suprafrastic)?
12 Citeşte enunţul(frastic) de mai jos. Îndeplineşte sarcinile
corespunzătoare.
Mama a plecat de cu dimineaţă la gară să-l întîlnească pe tata,
iar copiii plîngînd se rugau să vină mai repede acasă.
1. Subliniază toate verbele din textul propus.
2. Analizează morfosintactic toate verbele din textul de mai
sus, indicînd toate categoriile gramaticale ale acestora.
3. Efectuaţi analiza frazei la nivel.
total
6

4. Adjectivul
1 Definiţi noţiunea de adjectiv. 2p

2 Demonstrează prin prezentarea a trei caracteristici că adjectivul 3p
3 Care sunt categoriile gramaticale ale adjectivului? 3p
4 Cum se manifestă categoria gradului de comparaţie la adjectiv? 5p
Exemplifică prin enunţ procedeul de trecere a unui adjectiv prin
filiera tuturor gradelor de comparaţie.
5 Demonstrează prin exemple relaţia adjectivului cu alte părţi de 3p
vorbire.
6 Ce funcţii sintactice poate îndeplini într-un enunţ (frastic, 3p
suprafrastic) un adjectiv? Există confundări?
7 Explicaţi rolul topicii adjectivului într-un enunţ în raport cu 2p
întrebările acestei părţi de vorbire (Care? Ce fel de?)
corespunzătoare.
Băiatul frumos era admirat de fetele cele mai cochete din întreaga
instituţie de învăţămînt.
1. Subliniază toate adjectivele din textul propus.
2. Analizează morfosintactic toate adjectivele din textul de mai
sus, indicînd toate categoriile gramaticale ale acestora.
9 Precizaţi importanţa stilistică a gradelor de comparaţie la adjective 5p
în redarea unui text literar(dialog, etc).
10 Alcătuiţi un micro- eseu pe tema Cea mai fericită zi din viaţă.
Utilizaţi gradele de comparaţie ale adjectivului în redactarea
acestora. Subliniaţi toate adjectivele.
total
7

5. Articolul
1 Definiţi noţiunea de articol. 2p

2 Precizaţi prin argumente veridice dacă articolul este o parte de 3p
vorbire flexibilă sau neflexibilă.
3 Demonstraţi prin enunţuri că articolul nu are funcţie sintactică 5p
independentă.
4 Ce cunoşti despre articolele hotărîte? Care este topica lor în enunţ/ 3p
cuvînt? Exemplifică.
5 Ce cunoşti despre articolele nehotărîte? Care este topica lor în 3p
enunţ? Exemplifică.
6 Ce cunoşti despre articolul posesiv? Cum se manifestă acesta într- 2p
un context?
7 Ce cunoşti despre articolul adjectival? Cum se manifestă acesta 2p
într-un context?
8 Cazuri de confundare a articolului adjectival cu ortogramele. 2p
Exemplifică.
9 Explicaţi stilistica plasării aricolului hotărît în pre poziţia 2p
substantivului.
10 Declinaţi pe rînd clasele de articole conform algoritmului învăţat. 10p
corespunzătoare.
De te a ta cartea şi caietul este al tău, ridică o mînă-n sus.
1. Subliniază în textul propus articolele cunoscute.
2. Analizaţi morfologic articolele subliniaţe de la p.1
total
8

6. Numeralul
1 Definiţi noţiunea de numeral. 2p

2 Precizaţi prin argumente veridice dacă numeralul este o parte de 3p
vorbire flexibilă sau neflexibilă.
3 Ce cunoşti despre numeralul cardinal? Cum se bifurcă acesta? 4p
Exemplifică.
4 Ce cunoşti despre numeralul ordinal? Exemplifică. 2p
5 Ce cunoşti despre numeralul fracţionar? Exemplifică. 2p
6 Ce cunoşti despre numerale colective? Exemplifică. 2p
7 Ce cunoşti despre numerale multiplicative? Exemplifică. 2p
8 Ce cunoşti despre numerale distibutive? Exemplifică. 2p
9 Ce cunoşti despre numeraleadverbiale? Exemplifică. 2p

10 Are funcţie sinstactică numeralul? Ce funcţie sintactică poate 2p
îndeplini acesta? Exemplifică.
11 Prezentaţi enunţuri şi cazuri de confundare a numeralului cu alte 5p
părţi de vorbire.
12 Declinaţi clasa numeralelor ordinale conform algoritmului învăţat. 3p
13 Alcătuiţi un micro- eseu pe tema Doar doi părţinţi avem. Utilizaţi 10p
numerale diverse. Subliniaţi toate numeralele utilizate în context.
total
9

7. Adverbul
1 Definiţi noţiunea de adverb. 2p

2 Motivaţi ideea că adverbul este o parte de vorbire neflexibilă. 3p
3 Specificaţi tipurile de adverbe. Exemplificaţi. 6p
4 Definiţi noţiunea de locuţiuni adverbiale. Exemplificaţi. 3p
5 De ce totuşi unii grămătici, consideră că adverbul este o parte de 2p
vorbire parţial flexibilă?
6 Ce cunoşti despre categoria gradelor de comparaţie la adverb? 5p
Exemplifică.
7 Ce funcţii sintactice poate ocupa adverbul în propoziţie? 3p
Exemplifică.
8 Cazuri de confundare a adverbului cu alte părţi de vorbire. 4p
Exemplifică.
9 Topica adverbului într-un enunţ. Relaţia verb- adeverb. 4p
Exemplifică.
corespunzătoare.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară.
(Vasile Alecsandri)
1. Subliniaţi adverbele cunoscute.
2. Specificaţi tipul acestora, funcţia sintactică.
11 Alcătuiţi un micro- eseu pe tema A fost odată ca-n poveşti. Utilizaţi 10p
adverbe. Subliniaţi adverbele.
12 Cazuri de confundare ale adverbelor cu ortogramele. 4p
total
10

8. Prepoziţia
1 Definiţi noţiunea de prepoziţie. 2p

2 Motivaţi ideea că prepoziţia este o parte de vorbire neflexibilă. 2p
3 Prezentaţi enunţuri în care să utilizaţi diverse tipuri de prepoziţii. 5p

Specificaţi prepoziţiile după structură.
4 Definiţi noţiunea de locuţiune prepoziţională. Exemplificaţi. 2p
5 Prezentaţi enunţuri în care să utilizaţi diverse locuţiuni 3p

prepoziţionale.
6 Prezentaţi prin exemplificări, care prepoziţii indică locul? 2p
7 Prezentaţi prin exemplificări, care prepoziţii indică comparaţia? 2p
8 Care este rolul prepoziţiei într-un enunţ? 1p
9 Prepoziţia are funcţie sintactică? Motivaţi. 2p

corespunzătoare.
Cu tot neamul ne-adunăm
La bunici în Casa Mare
Şi în zi de sărbătoare
Ca la moldoveni cîntăm.
(Constantin Dragomir)
1. Subliniaţi toate prepoziţiile intuite în textul de mai sus.
2. Precizaţi tipul de prepoziţie şi valoarea stilistică.
total
11

9. Conjuncţia
1 Definiţi noţiunea de conjuncţie. 2p

2 Motivaţi ideea că prepoziţia este o parte de vorbire neflexibilă. 2p
3 Specificaţi conjuncţiile după forma lor(simple, compuse, locuţiuni 5p
conjuncţionale)
4 Alcătuiţi enunţuri cu fiecare tip de conjuncţii din cele prezentate 3p
mai sus.
5 După raportul sintactic conjuncţiile se împart în:..... Specificaţi şi 6p
exemplificaţi în enunţuri.
6 Care sunt tipurile de conjuncţii coordonatoare? 4p
7 Numiţi cîte una, două conjuncţii din clasa celor indicate mai jos: 4p
Copulative, adversative, distunctice, conclusive.
8 Numiţi cîte una, două conjuncţii din clasa celor indicate mai jos: 6p
Cauzale, modale, condiţionale, concesive, temporale, de loc.
9 Care este rolul conjuncţiei într-un enunţ(frastic, suprafrastic)? 3p
10 Cazuri de confundare a conjuncţiilor cu ortogramele. 2p

Exemplificaţi.
corespunzătoare.
Dacă mărturiseşti, scapi cu mai puţină pedeapsă. (Mihail
Sadoveanu)
1. Subliniaţi interjecţiile din textul propus.
2. Precizaţi tipurile de conjuncţii şi relaţia respectivă.
total
12

10. Interjecţia
1 Definiţi noţiunea de interjecţie. 2p

2 Motivaţi ideea că interjecţia este o parte de vorbire neflexibilă. 2p
3 Precizaţi, ce indică interjecţia într-o comunicare. Exemplificaţi. 5p
4 Cum se clasifică interjecţiile după structură? Exemplificaţi. 4p
5 Ce valori poate purta o interjecţie inclusă într-un context? 5p

Exemplificaţi.
6 Ce rol joacă interjecţia într-un enunţ? 1p
7 Interjecţiile au funcţie sintactică? Motivaţi. 3p
8 Cum vedeţi relaţia interjecţie- figură de stil? 3p
9 Ce funcţii sintactice poate îndeplini o interjecţie? Exemplificaţi. 5p

corespunzătoare.
Deodată se auzi prin pădure glasul ursului mor! mor! mor!
(Petre Ispirescu)
1. Recunoaşte interjecţiile din context;
2. Precizează tipul interjecţiei;
3. Precizează valoarea stilistică;
total
13
Gramatica limbii române. Sintaxa.

11. Subiectul.
1 Definiţi noţiunea de subiect. 2p

2 Explicaţi ideea că subiectul este partea principală de 3p
propoziţie(functorul principal).
3 Subiectul poate fi exprimat prin: 4p
a. Substantiv comun/ propriu. Exemplificaţi;
b. Pronume personal/ alte tipuri de pronume. Exemplificaţi;
c. Numeral; Exemplificaţi;
d. Verb la infinitiv, supin. Exemplificaţi;
4 Definiţi conceptul de subiect inclus. Exemplificaţi; 2p
5 Definiţi conceptul de subiect subînţeles. Exemplificaţi; 2p
6 Definiţi conceptul de subiect logic. Exemplificaţi. 2p
7 Definiţi conceptul de subicet multiplu. Exemplificaţi. 2p
8 Explicaţi topica subicetului la nivel de enunţ(frastic, suprafrastic). 3p

Exemplificaţi.
corespunzătoare.
Fata, cînd a zărit ursul, a luat-o la sănătoasa.
1. Recunoaşte subiectul şi subliniază-l.
2. Analizează subicetul după toate particularităţile sale;
3. Efectuaţi analiza frazei la nivel;
4. Alcătuiţi schema frazei;
total
14

12. Predicatul.
1 Definiţi noţiunea de predicat. 2p

2 Explicaţi ideea că predicatul este parte principală de propoziţie. 2p
3 Definiţi conceptul de predicat verbal. Exemplificaţi; 2p
4 Definiţi conceptul de predicat nominal. Exemplificaţi. 2p
5 Predicatul verbal poate fi exprimat prin: 4p
1. Verb la un mod personal. Exemplificaţi;
2. Locuţiune verbală. Exemplificaţi;
3. Interjecţie. Exemplificaţi;
6 Definiţi conceptul de nume predicativ. Exemplificaţi; 2p
7 Explicaţi relaţia subiect – predicat. Exemplificaţi. 2p
8 Motivaţi topica subiectului şi a predicatului. Exemplificaţi. 2p
9 Numiţi cîteva verbe copulative. Includeţi-le în enunţuri. 5p

corespunzătoare.
Bunica îşi aduce aminte de tot ce s-a întîmplat.
1. Identifică predicatele din text;
2. Precizaţi tipurile de predicate. Analizaţi-le după algoritmul
învăţat;
3. Analizaţi fraza la nivel;
4. Alcătuiţi schema frazei.
total
15

13. Atributul.
1 Definiţi noţiunea de atribut. 2p

2 Explicaţi ideea că atributul este parte secundară de propoziţie. 2p
3 Atributul poate fi exprimat prin: 10p
a. Adjectiv. Exemplificaţi;
b. Substantiv. Exemplificaţi;
c. Pronume. Exemplificaţi;
d. Verb. Exemplificaţi;
e. Adverb; exemplificaţi;
4 Motivaţi topica atributului la nivel de enunţ( frastic, suprafrastic). 2p
Exemplificaţi
5 Precizaţi tipurile de relaţii ale atributului cu alţi functori. 4p
Exemplificaţi.
6 Dezvoltă ideea că atributul poate fi exprimat prin interjecţie. 2p
corespunzătoare.
„Sălbalecul vodă e-n zale şi-n fier
Şi zalele-i zuruie crunte,
.........................................................
Şi vorba-i e tunet, răsunetul ger,
Iar barda-i din stînga ajunge la cer,
Şi vodă-i un munte. (G. Coşbuc)
1. Recunoaşte toate atributele din text;
2. Analizează predicatele conform caracteristicilor sale;
3. Analizaţi fraza la nivel. Alcătuiţi schema frazei.
Total
16

14. Complementul direct şi indirect.
1 Definiţi noţiunea de complement direct. 2p

2 Definiţi noţiunea de complement indirect. 2p
3 Complementul direct se exprimă prin următoarele părţi de vorbire: 4p
a. Substantiv; exemplificaţi.
b. Pronume; exemplificaţi.
c. Numeral; exemplificaţi.
d. Verb; exemplificaţi.
4 Explicaţi topica complementelor directe în enunţ( frastic, 2p
suprafrastic).
5 Explicaţi topica complementelor indirecte în enunţ( frastic, 2p
suprafrastic).
6 Explicaţi legătura dintre tranzitivitate şi complement direct. 2p
corespunzătoare.
În gînd î zicea că n-a procedat corect.
corespunzătoare.
S-a gîndit să scrie, să înveţe, să picteze,...
9 Alcătuiţi enunţuri(frastice, suprafrastice) în care să includeţi 5p
complemente directe şi indirecte. Precizaţi prin ce se exprimă
acestea.
Total.
17

15. Complementul circumstanţial.
1 Definiţi noţiunea de complement circumstanţial de loc. 3p

Exemplificaţi.
2 Definiţi noţiunea de complement circumstanţial de mod. 3p
Exemplificaţi.
3 Definiţi noţiunea de complement circumstanţial de timp. 3p
Exemplificaţi.
4 Definiţi noţiunea de complement circumstanţial de cauză. 4p
Exemplificaţi.
5 Definiţi noţiunea de complement circumstanţial de scop. 4p
Exemplificaţi.
6 Explicaţi topica CCL, CCT, CCM, CCCZ, CCS la nivel de enunţ 5p
frastic(suprafrastic).
corespunzătoare.
Cînd zgomotul de ziuă înceată peste tot,
Cînd noaptea atmosfera întunecă de tot,
Cînd omul de necazuri, de trude ostenit,
În liniştirea nopţii se află adormit,
Eu nici atunci, de gînduri odihnă neavînd,
La voi fără sfială viu singur lăcrimînd.
(Vasile Cîrlova, Ruinele Tîrgoviştei).
1. Analizaţi fraza la nivel;
8 Alcătuiţi enunţuri cu fiecare din complementele circumstanţiale. 5p
Total
18

16. Fraza .
1 Definiţi noţiunea de frază. 3p

corespunzătoare.
Iubeşte-o pe mama, crede-o, iart-o, ascult-o, chiar dacă aceasta
uneori din înfierbinţeală te mai obijduieşte.
1. Recunoaşte predicatele.
2. Delimitează propoziţiile.
3. Recunoaşte jonctivele(dacă sunt).
4. Precizaţi tipul propoziţiei.
6. Precizaţi tipul de relaţie.
corespunzătoare.
Mama ştie că dacă tata pleacă rămîne orfană, iar dacă pleacă şi
copiii de acasă ea va rămîne într-un infern fără de viaţă.
1. Analizează fraza la nivel(orientează-te după algoritmul de
mai sus).
corespunzătoare.
Dacă vrei să ai succes, dacă vrei să fii stimat şi preţuit, dacă vrei
să trăieşti liber, fii om.
1. Analizează fraza la nivel(orientează-te după algoritmul de
mai sus).
total
19
17. Fonetică, ortografie şi lexicologie. Vocabularul limbii

române
1 Definiţi noţiunea de vocabular 3p

2 Precizaţi cîte cuvinte şi cum se grupează cuvintele din masa 5p
vocabularului limbii române.
3 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de neologisme. 3p
4 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de arhaisme. 3p
5 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de poporanisme. 3p
6 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de regionalisme. 3p
7 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de istorisme/ istorisisme. 3p
8 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de termeni ştiinţifici şi 3p
profesionali.
9 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de cuvinte de argou. 3p
10 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de jargon. 3p
11 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de sinonime. 3p
12 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de omonime. 3p
13 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de paronime. 3p
14 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de antonime. 3p
15 Definiţi şi exemplificaţi noţiunea de frazeologisme. 3p
16 Alcătuiţi un micro- eseu la tema Limba noastră- tezaur folcloric. 10p
Includeţi în aceast eseu grupurile de cuvinte menţionate mai sus.
17 Alcătuiţi un eseu ştiinţific la tema Structura vocabularului limbii 15p

române. Demonstraţi ideea de fuzionare a limbii române de la
latina veche şi influienţa slavonei.
total
20
18. Fonetică, ortografie şi lexicologie. Ortografia

ortogramelor
1 Definiţi noţiunea de ortogramă. 3p
2 Există ortograme stabile şi există ortograme care se formează în 5p

dependenţă de cerinţele gramaticale. Prezentaţi şi explicaţi această
ipoteză.
3 Alcătuiţi enunţuri cu ortogramele: 47p
Sa/ s-a La/ l-a Sau/ s-au Nea/ne-a
Lai/ l-ai Car/ c-ar Va/ v-a Neam/ ne-am
Miau/ mi-au Dintr-o Dintr-un Într-o
Voi/v-oi Ia/i-a Iau/i-au Sar/s-ar
Cai/ c-ai Ceai/ce-ai Cel/ce-l Deal/de-al
Nai/n-ai Naş/ n-aş Var/ v-ar Caş/c-aş
Laş/ l-aş
4 Alcătuiţi o compunere liberă în care să întrebuinţaţi mai multe 10p

categorii de ortograme. Subliniaţi toate ortogramele. Explicaţi cum
s-au format ortogramele prin cratimă.
5 Alcătuiţi enunţuri cu ortogramele care au valoare 5p

stilistică(interjecţională).
6 Alcătuiţi enunţuri cu ortogramele cu valoare de substantiv. 5p
total
21

Chestionar de Examinarea Cunostintelor La Limba Si Literatura Romana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chestionar de Examinarea Cunostintelor La Limba Si Literatura Romana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bitele de examinarea cunoştinţelor la limba şi literatura română

Nr Unităţi de conţinut Pagina

1 Gramatica limbii române. Morfologia.Substantivul...................................... 4

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de substantiv. 2p

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de pronume. 2p

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de verbul. 2p

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de adjectiv. 2p

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de articol. 2p

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de numeral. 2p

5 Ce cunoşti despre numeralul fracţionar? Exemplifică. 2p

6 Ce cunoşti despre numerale colective? Exemplifică. 2p

7 Ce cunoşti despre numerale multiplicative? Exemplifică. 2p

8 Ce cunoşti despre numerale distibutive? Exemplifică. 2p

9 Ce cunoşti despre numeraleadverbiale? Exemplifică. 2p

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de adverb. 2p

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de prepoziţie. 2p

3 Prezentaţi enunţuri în care să utilizaţi diverse tipuri de prepoziţii. 5p

5 Prezentaţi enunţuri în care să utilizaţi diverse locuţiuni 3p

10 Citeşte enunţul(frastic) de mai jos. Îndeplineşte sarcinile 10p

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de conjuncţie. 2p

10 Cazuri de confundare a conjuncţiilor cu ortogramele. 2p

Gramatica limbii române. Morfologia

1 Definiţi noţiunea de interjecţie. 2p

3 Precizaţi, ce indică interjecţia într-o comunicare. Exemplificaţi. 5p

4 Cum se clasifică interjecţiile după structură? Exemplificaţi. 4p

5 Ce valori poate purta o interjecţie inclusă într-un context? 5p

8 Cum vedeţi relaţia interjecţie- figură de stil? 3p

9 Ce funcţii sintactice poate îndeplini o interjecţie? Exemplificaţi. 5p

10 Citeşte enunţul(frastic) de mai jos. Îndeplineşte sarcinile 6p

Gramatica limbii române. Sintaxa.

Nr. Sarcini preconizate Punctaj

1 Definiţi noţiunea de subiect. 2p

5 Definiţi conceptul de subiect subînţeles. Exemplificaţi; 2p

6 Definiţi conceptul de subiect logic. Exemplificaţi. 2p

7 Definiţi conceptul de subicet multiplu. Exemplificaţi. 2p

8 Explicaţi topica subicetului la nivel de enunţ(frastic, suprafrastic). 3p

Gramatica limbii române. Sintaxa.

Nr. Sarcini preconizate Punctaj

1 Definiţi noţiunea de predicat. 2p

7 Explicaţi relaţia subiect – predicat. Exemplificaţi. 2p

8 Motivaţi topica subiectului şi a predicatului. Exemplificaţi. 2p

9 Numiţi cîteva verbe copulative. Includeţi-le în enunţuri. 5p

10 Citeşte enunţul(frastic) de mai jos. Îndeplineşte sarcinile

Gramatica limbii române. Sintaxa.

Nr. Sarcini preconizate Punctaj

1 Definiţi noţiunea de atribut. 2p

Gramatica limbii române. Sintaxa.

Nr. Sarcini preconizate Punctaj

1 Definiţi noţiunea de complement direct. 2p

Gramatica limbii române. Sintaxa.

Nr. Sarcini preconizate Punctaj

1 Definiţi noţiunea de complement circumstanţial de loc. 3p

Gramatica limbii române. Sintaxa.

Nr. Sarcini preconizate Punctaj