,,Din culisele cinematografiei".

De ce n-a fost Mesterul Manole pe placul cenzurii:

,,Nu e mistic, e mitic. Tot un drac!"
Adrian Epure,

Dupa ce i s-a refuzat includerea in planul tematic a filmului ,,Ziditorul", inspirat din balada Mesterului Manole,
in anul 1978, regizorul Alexa Visarion a reusit sa intre in productie in anul 1990, dar filmarile au fost oprite si
abandonate, dupa ce toata cheresteaua adusa pentru constructia decorului este furata. In cele din urma, cineastul
a regandit povestea si a reusit sa finalizeze filmul ,,Ana", pelicula avand premiera la 12 decembrie 2014.

,,Mitul creatiei", ipostaziat in Mesterul Manole, l-a ,,bantuit" in permanenta pe regizorul Alexa Visarion, care si-
a dorit neaparat sa realizeze si un film cu acest subiect, dupa ce in 1972 montase piesa lui Lucian Blaga pe scena
Teatrului National din Cluj-Napoca.

Beneficiind si de sprijinul lui Ion Bucheru, directorul Casei de Filme Nr. 1 in perioada 1974-1981, Alexa
Visarion a scris ,,Ziditorul", prima versiune cinematografica a baladei Mesterului Manole, scenariu respins fara
drept de apel de Comisia Ideologica a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste.

,,Dupa ce am facut <<Inainte de tacere>>, am fost intrebat de directorul de atunci al casei de filme, lon Bucheru,
ce as vrea sa lucrez in continuare. I-am raspuns ca as incerca un film dupa mitul Mesterului Manole. Deci,
scenariul si decupajul pentru Ziditorul au fost predate in 1978 la Casa de Filme nr. 1. Multa lume a apreciat ca
in demersul filmului e o posibila cale de implinire a spiritualitatii romanesti, dar nimeni nu indraznea sa trimita
scenariul <<mai sus>>. Vedeti, era vorba de construirea unei biserici. Ba chiar un coleg a scris pe decupaj:
<<Nu uita, e vorba de o biserica>>. Bineinteles ca n-am acceptat nicio modificare, sperand ca am sa-l fac,
altadata", a povestit Alexa Visarion. De altfel, inscrisuri pe marginea acestui subiect exista si in cadrul dosarului
de urmarire informativa deschis pe numele cineastului Sergiu Nicolaescu la 8 februarie 1978, cu numele
conspirativ de ,,Stefan Nicolau", aflat in arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. La
vremea respectiva, regizorul era secretarul Biroului Organizatiei de Baza a Partidului Comunist Roman din
cadrul Asociatiei Cineastilor, for care avea un cuvant greu de spus in procesul de aprobare a scenariilor. ,,Cum
putem vorbi noi de lacasuri acuma, cand stii bine ca conducerea unui judet este acuzata de construirea unor
lucruri de genul acesta", ii spunea Nicolaescu lui Bucheru intr-o convorbire telefonica din 25 noiembrie 1978.
Acelasi Sergiu Nicolaescu gasea si o rezolvare, pentru ca Alexa Visarion sa poata lucra in continuare: ,,Talentul
regizorului sa fie dirijat spre filme cu caracter social". Grid Modorcea, redactor la Casa de Filme nr. 3 intre 1974
si 1983, isi aminteste la randul sau: ,,In epoca, miticul era confundat cu misticul. Asa mi-a spus si Mircea
Veroiu cand i-am dat un scenariu de-al meu inspirat de balada Mesterul Manole. Tin minte si acum ce emotii
aveam cand il asteptam pe Mircea sa iese de la discutia cu Ion Traian Stefanescu, sa-mi spuna ce decizie a
primit. Normal, NU, fiindca sus, la tovarasii, nu se suporta nimic din ce e mistic. Dar nu e mistic, e mitic. Tot un
drac, zic ei. Acest scenariu i l-am dat si lui Alexa Visarion. Nu stiu ce-a mai facut cu el, daca il mai are sau a
incercat sa faca un film".

,,Cu acest film incerc sa pun in discutie un testament al artistului"

Dupa mai multi ani de tentative repetate si esuate, filmul ,,Ziditorul" a intrat in productie in anul 1990, dupa
caderea comunismului. ,,Acum e momentul sa se faca filme de suflet si incerc, cu multa frica, atat datorita
dificultatii translarii cinematografice a mitului, dar si din pricina provizoratului industriei noastre de film, sa
gasesc un drum spre acest vis al meu. Mentionez ca nu e vorba de o ecranizare a baladei, nici a unei piese de
teatru. E o versiune ce incearca sa capteze tema creatiei prin jertfa de sange nelinistile, obsesiile, patima ce
vietuiesc in mine. Din cele 265 de variante ale baladei existente in Romania, cat si din sursele existente in
strainatate, am extras un drum nesigur atat pentru eroii filmului cat si pentru noi, cei care incercam sa-i
implinim nesiguranta. Nesiguranta este acea forta ce ne obliga sa incercam. Eu nu stiu despre Mesterul Manole
decat ca reprezinta sansa definirii unui concept de creatie. Bineinteles ca necunoasterea are multe cai cunoscute
si ca valentele tragice care-I mistuie pe erou trebuiesc implinite sau mai bine zis deschise in viitorul film. Cu
acest film incerc sa pun in discutie un testament al artistului privind utilitatea mistuirii fiintei lui in creatie",
povestea, la vremea respectiva, cineastul. Filmarile au fost insa oprite si abandonate, dupa ce toata cheresteaua
adusa pentru constructia decorului a fost furata. In 2005, Alexa Visarion a scris o noua varianta a scenariului,
publicata doi ani mai tarziu in cartea ,,De la Ziditorul la Zidirea". O alta versiune a povestii, ,,Ana", a castigat in
anul 2008 concursul de scenarii organizat de Centrul National al Cinematografiei, dar suma alocata este departe
de-a fi suficienta pentru realizarea filmului. Lui Alexa Visarion i-au trebuit inca cinci ani ca sa adune banii
pentru finantarea proiectului. Filmarile s-au realizat in decursul anului 2013, iar premiera a avut loc la 12
decembrie 2014.

Elena Ceausescu despre regizorul Gheorghe Naghi: ,,Sa-i spunem Manole, ca tot suntem in Arges"

Chiar daca autoritatile dinainte de 1989 nu au aprobat intrarea in productie a unui film dedicat Mesterului
Manole si legendei sale, exista in schimb indicii ca Elena Ceausescu, cea care aproba planurile anuale de
productie ale cinematografiei, aprecia balada populara. Regizorul Gheorghe Naghi, povestea, in contextul
interzicerii filmului sau, ,,Doi barbati pentru o moarte", de catre Cabinetul 2. ,,Pe scurt, actiunea se desfasoara in
timpul razboiului, iar intamplarea chiar s-a petrecut, fiind culeasa de Andras Suto si transformata intr-o nuvela
si apoi in scenariu. E povestea tragica a unui triunghi amoros, in care doi barbati, romanul Costan si un secuiul
Demeter, iubesc aceeasi femeie, pe romanca Marisca. Demeter chiar ii creste copilul lui Costan, iar cei doi sunt
rivali de moarte, dar din gelozie, nu din cauza etniei. Desi in timpul ocupatiei germane are sansa sa scape cu
viata denuntandu-l pe Costan, Demeter refuza, iar la final cei doi mor impreuna, impuscati de nemti. Filmul a
avut premiera pe 9 martie 1970, cu laude extraordinare. A doua zi, a treia zi, a mai rulat, tot la <<Scala. In orice
caz, nu foarte mult. Dupa aceea, s-a intamplat ca sotii Ceausescu sa vada si ei filmul. Aveau o vila de protocol
in Arges, pe drumul de la Pitesti la Campulung. Seful de partid din zona, Nicolae ii zicea, era ruda indepartata
cu Ceauseasca. Betivan mare! Lui ii placuse mult filmul, nu stiu exact daca el le sugerase Ceausestilor sa-l vada
sau daca au cerut ei. In orice caz, Nicolae asta era entuziasmat, ne chemase si pe noi, cei din echipa, la Pitesti.
<<Sa vedem, poate te primeste sa te felicite, dupa ce vede filmul. In orice caz, voi stati la restaurant, cat ma duc
eu la vila ca sa vad ce si cum>>, mi-a zis. Spre seara, a venit si a inceput sa reproduca cuvant cu cuvant dialogul
pe care-l avusese cu ea. ,,Pungasa, stia genericul pe de rost, dar a inceput sa ma intrebe cine a facut filmul. Unul,
Naghi, dar care-i de fapt moldovean, i-am zis. <<Daă Si scenariul cine l-a facut >> Pai, unul Andras Suto.
<<Dan Si asta-i tot moldoveani Ca altcineva nu putea sa scrie! Uite care-i treaba, nu ne intereseaza pe noi
prieteniile astea intre secui si romani. Gata, nu mai ruleaza! Si zi-i regizorului, daca tot e roman, ca mai bine si-
ar schimba numele. Uite, sa-i spunem Manole, ca tot suntem in Arges!>> Tovarasa, dar s-au cheltuit
bani...<<Atunci sa-l vanda dracului prin strainatate!>>. Asta a fost!".