Cu un cuvânt-`nainte

de prof. univ. dr. Maria N\st\sescu


C ORINT
EDUCAŢIONAL
 CLASIFICAREA ANIMALELOR
Lumea animal\ cuprinde peste 2 milioane de specii care
tr\iesc r\spândite `n toate mediile de via]\ (terestru, subte-
ran, aerian, acvatic). De regul\, animalele sunt organizate `n
grup\ri numite popula]ii. ~n clasificarea lor se ]ine seama de
caracterele morfologice, fiziologice, genetice, de r\spândi-
rea `n mediu, de comportament etc. Având `n vedere toate
aceste criterii, speciali[tii fac distinc]ia `ntre regnul protista
(delimitat `n urma unor recente clasific\ri), care cuprinde
protozoarele (flagelate, rizopode, ciliate [i sporozoare), [i
regnul animal, care este clasificat `n `ncreng\turi (filumuri),
sub`ncreng\turi, clase, ordine, familii. Familiile cuprind, la
rândul lor, genuri [i specii.
Din denumirea [tiin]ific\ a unui animal, alc\tuit\ din dou\
nume, primul este acela al genului din care face parte, iar
cel de al doilea indic\ specia. De exemplu, din denumirea
Canis familiaris, Canis reprezint\ genul, iar familiaris numele
speciei. Dintr-un gen pot face parte mai multe specii
asem\n\toare `ntre ele. Astfel, al\turi de Canis familiaris,
din acela[i gen mai fac parte Canis vulpes, Canis lupus,
Canis aureus.
REGNUL PROTISTA
Clasa Flagellata (flagelate) / 5
Clasa Sarcodina (rizopode) / 5
Clasa Ciliophora (ciliate) / 6
Clasa Sporozoa (sporozoare) / 6
REGNUL ANIMAL — NEVERTEBRATE
~ncreng\tura Porifera (spongieri) / 7
~ncreng\tura Cnidaria (celenterate) / 7
Clasa Hydrozoa (hidrozoare) / 7
Clasa Scifozoa (meduze) / 7
Clasa Anthozoa (antozoare) / 8
~ncreng\tura Plathelminthes (viermi la]i) / 8
Clasa Turbellaria (turbelariate) / 8
Clasa Trematoda (trematode) / 8
Clasa Cestoidea (cestode) / 8
~ncreng\tura Nemathelminthes (viermi cilindrici) / 9
Clasa Nematoda (nematode) / 9
~ncreng\tura Annelida (viermi inela]i) / 9
Clasa Polichaeta (polichete) / 9
Clasa Oligochaeta (oligochete) / 9
Clasa Hirudinea (hirudinee) / 9
~ncreng\tura Mollusca (molu[te) / 10
Clasa Gasteropoda (melci) / 10
Clasa Lamellibranchia (scoici) / 10
Clasa Cephalopoda (cefalopode) / 11
Pentru a evita supra`nc\rcarea lucr\rii, ne-am limitat la
indicarea `ncreng\turilor, claselor [i ordinelor, `mp\r]irea pe
familii fiind prezentat\ doar `n anumite situa]ii. Totodat\,
având `n vedere faptul c\ lucrarea este de uz [colar, num\rul
unit\]ilor de clasificare prezentate `n acest atlas zoologic
este redus, dar acestea au un caracter reprezentativ.
Pentru fiecare unitate de clasificare, lucrarea de fa]\
prezint\ atât denumirea uzual\ (de exemplu, `ncreng\tura
celenterate, clasa meduze, meduza de ap\ rece), cât [i pe
cea [tiin]ific\ (`n cazul men]ionat, `ncreng\tura Cnidaria,
clasa Scifozoa, Aurelia aurita).
Din cauza spa]iului restrâns, lucrarea prezint\ cele mai
r\spândite [i mai importante specii din punct de vedere
[tiin]ific [i practic, a c\ror cunoa[tere este mai mult decât
necesar\ pentru a avea o imagine de ansamblu asupra lumii
animale.
Se cuvine s\ preciz\m, totodat\, faptul c\ cifrele care
indic\ dimensiunile animalului reprezint\, `n mod obi[nuit,
m\rimea maxim\ a acestuia. La mamifere, este indicat\
lungimea animalului de la vârful botului pân\ la vârful cozii.
~ncreng\tura Arthropoda (artropode) / 11
Clasa Arachnida (arahnide) / 11
Clasa Crustacea (raci) / 12
Clasa Miriapoda (miriapode) / 12
Clasa Diplopoda / 12
Clasa Insecta (insecte) / 13
~ncreng\tura Echinodermata (echinoderme) / 22
~ncreng\tura Stomochordata / 22
REGNUL ANIMAL — CORDATE
~ncreng\tura Urochordata (urocordate) / 23
~ncreng\tura Cephalochordata (cefalocordate) / 23
~ncreng\tura Vertebrata (vertebrate) / 23
Sub`ncreng\tura Agnata (vertebrate f\r\ f\lci) / 23
Clasa Cyclostomata / 23
Sub`ncreng\tura Gnatostomata (vertebrate
cu f\lci [i membre perechi) / 24
Supraclasa Pisces (pe[ti) / 24
Clasa Chondrichthyes (pe[ti cartilagino[i) / 24
Clasa Osteichtyes (pe[ti oso[i) / 25
Supraclasa Tetrapoda / 31
Clasa Amphibia (amfibieni, batracieni) / 31
Clasa Reptilia / 32
Clasa Aves (p\s\ri) / 37
Clasa Mammalia (mamifere) / 51
 REGNUL PROTISTA
PROTISTA ~n regnul protista sunt grupate organisme unicelulare sau pluricelulare care tr\iesc în mediul
umed, deplasându-se cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor sau al cililor. Unele dintre ele seam\n\ cu
plantele, altele cu animalele. ~n acest regn de disting flagelatele, rizopodele, ciliatele [i sporozoarele,
considerate `n clasific\rile mai vechi ca f\când parte din regnul animal, `ncreng\tura protozoare.
Clasa Flagellata (flagelate) Clasa Sarcodina (rizopode)
Au ca organit de locomo]ie flagelul, de la care provine [i Se deplaseaz\ cu ajutorul unor prelungiri citoplasmatice
denumirea lor. numite pseudopode.
1. EUGLENA ( Euglena viridis) 4. AMIBA ( Amœba proteus)
Euglena tr\ie[te în apele dulci. Citoplasma ei con]ine clo- Tr\ie[te în apele dulci st\t\toare [i în p\mântul umed.
rofil\ (fig. 1a), din care cauz\ la lumin\ se hr\ne[te autotrof, (0,1–0,5 mm)
iar la întuneric heterotrof. (50–100 µ) 5. FORAMINIFERELE
2. GIARDIA ( Giardia intestinalis) Tr\iesc în apele marine. Corpul lor este ad\postit într-o
Paraziteaz\ ficatul [i intestinul omului, producând boala cochilie calcaroas\ perforat\, pe unde î[i scot pseudo-
numit\ giardioz\. Are doi nuclei [i opt flageli. Infestarea se podele. Prin depunerea cochiliilor, de-a lungul milioanelor de
face, mai ales, prin intermediul fructelor [i al legumelor ne- ani s-au format depozitele de cret\. (50 µ–2 cm)
sp\late. (10–20 µ) 6. RADIOLARII
3. TRIPANOSOMA ( Tripanosoma gambiense) Cochilia lor este de natur\ silicioas\, str\b\tut\ de perfo-
R\spândit\ în zonele Africii Centrale, tr\ie[te în sângele ra]ii [i spicule ca ni[te raze. Radiolarii au dat na[tere rocii
(fig. 3a) [i lichidul cefalorahidian al omului, producând boala numit\ radiolarit. (5 mm–6 cm)
somnului. Este transmis\ prin în]ep\tura mu[tei ]e-]e.
(16–31 µ)
4
1 1a

3a
6
 6
Clasa Ciliophora (ciliate)
Prezint\ pe corp organite pentru mi[care numite cili.
1. PANTOFIORUL, PARAMECIUL ( Paramœcium caudatum)
Parameciul tr\ie[te în apele st\t\toare dulci. (150–300 µ)
2. VORTICELA ( Vorticella nebulifera)
Este un ciliat de ap\ dulce. Prezint\ un peduncul care,
prin contrac]ie, produce mi[carea sa. (0,1 mm)
3. STILONICHIA ( Stylonychia mytilus)
Are corpul turtit dorso-ventral [i se mi[c\ prin târâre pe
fundul b\l]ilor. (0,3 mm; reprezentare lateral\)
4. COLPODA ( Colpoda cuculus)
Protozoar `ntâlnit frecvent `n apele curg\toare. (100–150 µ)
5. BALANTIDIUM ( Balantidium coli)
Poate tr\i ca parazit în intestinul omului, provocând
dizenteria balantidian\. (70–200 µ)
3 7
Clasa Sporozoa (sporozoare)
Duc o via]\ exclusiv parazitar\, iar în ciclul lor evolutiv
trec prin faza de spor.
6. PLASMODIUL MALARIEI ( Plasmodium malariae)
Tr\ie[te în hematiile omului (`n imagine), provocând ma-
laria. Este transmis de la omul bolnav la omul s\n\tos prin
intermediul în]ep\turii femelei de ]ân]ar anofel.
7. BABESIA ( Babesia bovis)
Babesiile, descoperite de savantul român Victor Babe[,
produc boli grave la animale. Se disting: Babesia bovis la
bovine, Babesia ovis la oi etc.
~n imagine, spori de Babesia bovis `n hematii.
4 5
 REGNUL ANIMAL
NEVERTEBRATE Regnul animal cuprinde organisme pluricelulare cu celule diferen]iate, asociate în ]esuturi [i
organe. Este format din grupul nevertebratelor [i cel al cordatelor.
Nevertebratele sunt animale cu un schelet extern (exoschelet). Acest grup este alc\tuit din
urm\toarele încreng\turi: spongieri, celenterate, viermi la]i, viermi cilindrici, viermi inela]i, molu[te,
artropode, echinoderme [i stomocordate.

ÎNCRENGÃTURA PORIFERA (spongieri) ÎNCRENGÃTURA CNIDARIA (celenterate)

Animale acvatice, având în alc\tuirea corpului o mas\ Animale acvatice cu simetrie radiar\, în form\ de sac sau
gelatinoas\ în care se afl\ o substan]\ cornoas\ (spongin\) umbrel\. Au tentacule cu celule urzic\toare. Animale soli-
ori spiculi de calcar sau siliciu, care formeaz\ un schelet. tare sau coloniale.

Spongieri calcaroºi Clasa Hydrozoa (hidrozoare)

1. SICON ( Sycandra raphanus)
Spongier calcaros solitar, care tr\ie[te `n oceanele Atlan-
tic, Pacific [i Arctic. (1–3 cm în\l]ime)
Spongieri cornoºi
2. BURETELE DE BAIE (Euspongia officinalis)
Tr\ie[te în Marea Mediteran\ [i Marea Adriatic\. Form\
colonial\. (M\rime variabil\)
Spongieri cornoºi-silicioºi
3. BURETELE DE AP| DULCE (Spongilla lacustris)
Tr\ie[te `n colonii fixate pe tulpinile plantelor din apele
dulci st\t\toare [i lin curg\toare. (M\rime variabil\)
5. CORABIA PORTUGHEZ| (Physalia physalis)
Tr\ie[te în m\rile [i oceanele cu ap\ cald\. Poate ajunge
la 50 m lungime.
6. HIDRA (Hidra viridis)
Tr\ie[te în apele dulci. Cu ajutorul unui disc adeziv se
prinde ca o ventuz\ de substrat. Are 5–8 tentacule cu aju-
torul c\rora se poate deplasa [i prinde hrana. (10–15 mm)
Clasa Scifozoa (meduze)
7. MEDUZA DE AP| RECE (Aurelia aurita)
Este comun\ în Marea Neagr\, Oceanul Atlantic [i
Marea Mediteran\.(Ø 20–40 cm; vedere din partea inferioar\)

Spongieri silicioºi 5
4. CO{ULE}UL VENEREI (Euplectella aspergillum)
Tr\ie[te în Oceanul Pacific, în apropierea Japoniei.
(40–50 cm)

2 3

7
 8

Clasa Anthozoa (antozoare)

1
Celenterate exclusiv marine, solitare sau coloniale.
1. DEDI}ELUL DE MARE, ACTINIA ( Actinia equina)
Este o specie solitar\, cu tentacule lungi de 1–2 cm [i diametrul de
4–7 cm. St\ fixat\ de stânci cu ajutorul unui disc adeziv. R\spândit\ în
Oceanul Atlantic, Marea Mediteran\ [i Marea Neagr\.
2. ACTINIA ( Actinia adamsia rondeleti)
Se fixeaz\ cu discul pe cochilia goal\ a unui melc în care se
ad\poste[te un crustaceu (rac) numit Eupagurus. Între cele dou\ specii
se stabile[te o rela]ie de ajutor reciproc (comensalism): racul deplaseaz\
actinia spre locuri mai bogate în hran\, iar actinia îl ap\r\ de parazi]i.
3. M|RGEANUL, CORALUL ( Corallium rubrum)
Indivizii sunt uni]i între ei prin ni[te canale care str\bat o substan]\
c\rnoas\, prins\ pe un schelet calcaros ro[u. Tr\ie[te în Marea Medi-
teran\ [i Marea Ro[ie, la adâncime de 40–50 m. Coloniile au 20–30 cm
în\l]ime.

2 3

4 5

VIERMI Au corpul alungit, cu simetrie bilate-

ral\. Se deplaseaz\ prin târâre. Sunt
clasifica]i `n trei `ncreng\turi.

ÎNCRENGÃ
TURA PLATHELMINTHES (viermi laþi)
Au corpul turtit dorso-ventral. Sunt viermi liberi sau
parazi]i.
Clasa Turbellaria (turbelariate)
4. PLANARIA ALB| ( Dendrocœlum lacteum)
Tr\ie[te liber\ în b\l]i [i râuri. (1–3 cm)
5. PLANARIA MARIN| ( Yungia aurantiaca) 6 7
Specie comun\ în Marea Mediteran\, precum [i `n Marea
Adriatic\. (7 cm)

Clasa Trematoda (trematode)

6. VIERMELE DE G|LBEAZ| ( Fasciola hepatica)
În ciclul s\u de dezvoltare trece prin dou\ gazde: oaia [i
melcul limnea. Tr\ie[te ca parazit în ficatul oilor, accidental 7a
[i în ficatul omului. (2–4 cm)

Clasa Cestoidea (cestode)

7. PANGLICA, TENIA ( Taenia solium)
Parazit\ în intestinul sub]ire al omului, care o ia prin con-
sumarea c\rnii de porc infestat\ cu larve închistate. Este
lung\ de 2–4 m, rar 8 m. Se fixeaz\ de peretele intestinului
cu scolexul (fig. 7a), prev\zut cu ventuze [i cârlige.

ÎNCRENGÃ
TURA NEMATHELMINTHES (viermi cilindrici)
Viermi cu corpul cilindric. În general sunt parazi]i.
Clasa Nematoda (nematode)
1. LIMBRICUL ( Ascaris lumbricoides)
Limbricul paraziteaz\ în intestinul sub]ire al omului [i al
altor animale (porc, pisic\ etc.). Infestarea cu ou\ de limbrici
se face prin consumarea legumelor [i fructelor nesp\late.
Este un parazit foarte periculos. ( = 25 cm, = 17 cm)
2. NEMATODUL GRÂULUI ( Tylenchus tritici)
Paraziteaz\ ovarul florii de grâu, pe care îl transform\
într-o tumoare negricioas\. (2–6 mm)
3. OXIURUL ( Oxiurus vermicularis)
Tr\ie[te în intestinul gros al omului. Femelele depun ou\le
în jurul orificiului anal, provocând mânc\rime. (5–10 mm)
4. TRICHINA ( Trichinella spiralis)
Prin ingerarea c\rnii de porc infestat\ cu larve de trichin\
închistate (`n imagine), omul se îmboln\ve[te de trichineloz\,
o boal\ grav\, care poate provoca [i moartea. ( = 3–4 mm,
= 1–2 mm)
1 torul unei ventuze. (6–15 cm )
2
4
6 7
9
ÎNCRENGÃ
TURA ANNELIDA (viermi inelaþi)
Au corpul format din inele care corespund unei seg-
ment\ri interne. Tr\iesc liberi sau parazi]i.
Clasa Polychaeta (polichete)
5. SPIROGRAFUL ( Spirographus spallanzanii)
Construie[te în m\ri (Oceanul Atlantic, Oceanul Indian,
Marea Mediteran\, Marea Ro[ie) tuburi calcaroase din care
apare câte o coroan\ de branhii prin care respir\. (30 cm)
6. Nereis pelagica
Tr\ie[te ascuns în mâl [i pe sub pietre în Marea Medi-
teran\, Oceanul Atlantic. Larg\ r\spândire. (6–20 cm)
Clasa Oligochaeta (oligochete)
7. VIERMELE DE MÂL ( Tubifex tubifex)
Tr\ie[te înfipt cu partea anterioar\ în mâlul apelor curg\-
toare. (2,5–8,5 mm)
8. RÂMA ( Lumbricus terrestris)
Î[i sap\ galerii în p\mântul umed [i gras. (25–30 cm)
Clasa Hirudinea (hirudinee)
9. LIPITOAREA ( Hirudo medicinalis)
Tr\ie[te în ape dulci, sugând sângele animalelor cu aju-
5
8
9
 10

ÎNCRENGÃTURA MOLLUSCA (moluºte)

Molu[tele tr\iesc în mediul acvatic [i terestru. Corpul lor este moale, acoperit cu o r\sfrângere a
tegumentului numit\ manta. Mantaua secret\ cochilia care le protejeaz\ corpul.

Clasa Gasteropoda (melci) Clasa Lamellibranchia (scoici)

Corpul melcilor este protejat de o cochilie. Au respira]ie
pulmonar\ sau branhial\.
MELCI CU RESPIRA}IE PULMONAR|
1. MELCUL DE LIVAD| ( Helix pomatia)
Tr\ie[te în livezi, gr\dini de zarzavat etc., în Europa
Central\ [i Meridional\. Cochilia m\soar\ 6,5 cm.
2. LIMAXUL ( Arion rufus)
Cochilia, sub form\ de granule calcaroase, se afl\ situat\
dorsal, acoperit\ de manta. R\spândit în Europa. (15 cm)
3. PLANORBIS ( Planorbis corneus)
4. LIMNEA ( Limnea truncatula)
Ambele specii tr\iesc în ape dulci st\t\toare, venind la
suprafa]a apei pentru a respira. Cochiliile lor m\soar\ 3–4 cm.
MELCI CU RESPIRA}IE BRANHIAL|
5. MITRA ( Mitra plicata)
R\spândit în m\rile tropicale; cochilia ajunge la dimensi-
uni de zeci de cm.
1
Corpul scoicilor este protejat de o cochilie format\ din
dou\ valve.
6. SCOICA DE LAC ( Anodonta cygnea)
Tr\ie[te în apele st\t\toare din Europa, Asia. Valvele m\-
soar\ 25 cm lungime. ~n acela[i areal, `n apele curg\toare
este r\spândit\ scoica de râu. (9 cm)
7. STRIDIA ( Ostrea lamellosa)
Tr\ie[te sub form\ de bancuri în Oceanul Atlantic, Marea
Mediteran\, Marea Nordului, Marea Neagr\. Este specie
comestibil\, mult apreciat\. Lungimea cochiliei: 7–9 cm.
8. MIDIA ( Mytilus edulis)
Specie comestibil\. Tr\ie[te în bancuri aflate în Oceanul
Atlantic [i m\rile europene. Cochilia: 7–8 cm.
9. SCOICA DE M|RG|RITAR ( Pteria margaritifera)
Se `ntâlne[te `n m\rile calde. Produce perle. Cochilia
poate m\sura 30 cm.
6

5

Clasa Cephalopoda (cefalopode)
~n regiunea capului prezint\ tentacule.
1. SEPIA ( Sepia officinalis)
Cochilia, numit\ sepion, este redus\ [i situat\ dorsal, sub
tegument. R\spândit\ în Oceanul Atlantic [i în m\rile vecine.
Î[i schimb\ culoarea dup\ mediul înconjur\tor. (20–30 cm)
2. CARACATI}A ( Octopus vulgaris)
R\spândit\ în m\rile calde. Ajunge la 25 kg greutate, cor-
pul având 1 m, iar bra]ele 2 m.
3. NAUTILUS ( Nautilus pompilius)
Fosil\ vie, r\spândit\ în oceanele Indian [i Pacific, pe o
arie restrâns\.
1 ~n zonele calde ale globului tr\iesc specii mai mari, cu acul
2 4
11
ÎNCRENGÃTURA ARTHROPODA (artropode)
Au corpul segmentat, acoperit cu chitin\ [i mai multe
perechi de picioarele articulate.
Clasa Arachnida (arahnide)
Au 4 perechi de apendice (picioare).
4. P|IANJENUL CU CRUCE ( Epeira diademata)
Are un desen specific pe partea dorsal\ a abdomenului,
în form\ de cruce. Se întâlne[te în toat\ Europa. Lungimea
femelei este de 2 cm, iar a masculului 1 cm.
5. SCORPIONUL ( Euscorpius carpaticus)
Scorpion de mici dimensiuni, r\spândit în Europa Central\,
Mun]ii Carpa]i, Banat, Oltenia. (4 cm)
foarte veninos.
6. C|PU{A ( Ixodes ricinus)
Parazit\ pe diferite mamifere, c\rora le suge sângele.
C\pu[a din imagine suge sângele unui arici. (2,5 mm)
7. OPILION ( Phalangium opilio)
Comun în câmpii [i în locuin]e. Când se afl\ în primejdie,
î[i abandoneaz\ unul sau mai multe picioare ori fragmente
din acestea. (5–8 mm)
8. SARCOPTUL RÂIEI ( Sarcoptes scabiei)
Parazit în pielea omului [i altor mamifere. Femela sap\
galerii sub piele [i produce mânc\rime. ( = 0,4 mm,
= 0,2 mm)
7
6
8
 12

Clasa Crustacea (raci) Clasa Miriapoda (miriapode)

Au corpul învelit cu o crust\ alc\tuit\ din chitin\ impreg-
nat\ cu calcar, dou\ perechi de antene [i cinci perechi de
apendice locomotoare.
1. PURICELE DE BALT| ( Daphnia pulex)
Tr\ie[te în b\l]i; corpul are 2,5 mm lungime. Cunoa[te o
larg\ r\spândire.
2. CICLOPUL ( Cyclops fuscus)
Tr\ie[te în apele dulci. R\spândit pe tot globul. (2,5 mm)
3. RACUL DE RÂU ( Astacus fluviatilis)
Tr\ie[te în apele dulci din Europa [i Asia. (16–25 cm)
4. CRABUL ( Carcinus mœnas)
Tr\ie[te în Marea Neagr\. (6–8 cm)
Alte specii sunt r\spândite `n majoritatea m\rilor [i
oceanelor.
5. HOMARUL ( Homarus gammarus)
Tr\ie[te în Oceanul Atlantic [i Marea Mediteran\. Cânt\-
re[te cca. 5 kg. Carnea sa este foarte apreciat\. (30–50 cm)
6. LANGUSTA ( Palinurus vulgaris)
Tr\ie[te în Oceanul Atlantic [i Marea Mediteran\.
Cânt\re[te cca. 8 kg. Carne foarte apreciat\. (45 cm)
Corpul este alc\tuit din inele chitinoase care poart\
fiecare câte 1–2 perechi de apendice articulate.
7. SCOLOPENDRA ( Scolopendra morsitans)
Tr\ie[te în regiunile tropicale, la noi în Dobrogea, în locuri
deschise, cu mult bolov\ni[. (6–14 cm)
Clasa Diplopoda
8. MOLIA ZIDURILOR ( Glomeris marginata)
Comun\ în Europa. Tr\ie[te pe sub pietre, strâns\ ghem.
Prefer\ locurile umede. (1 cm)
9. {ARPELE ORB ( Iulus terrestris)
Se r\suce[te în spiral\ spre a se ap\ra. Tr\ie[te în frun-
zi[ul p\durilor de foioase. (8–10 cm)
7

1 2

3 9

4 6