iVlagia

trecutului
 capitolul 1
Vara 1276

într-o zi însorită spre sfârşitul verii, Brannaugh

strângea ierburi, flori şi frunze, toate pentru unguen­
te, şi poţiuni, şi ceaiuri. Veneau la ea vecini, călători,
ca să-şi îndeplinească speranţele şi să se vindece. Ve­
neau la ea, Vrăjitoarea întunecată, aşa cum veniseră
cândva la mama ei, cu dureri în trup, în inimă sau în
suflet, şi plăteau cu bani sau servicii sau bunuri.
împreună cu fratele şi sora ei se stabiliseră în Clare,
atât de departe de casa lor din Mayo. Departe de căsuţa
din pădure în care trăiseră, în care mama lor murise.
Şi astfel îşi clădise viaţa, mai împăcată şi mai plină
de bucurii decât ar fi crezut că era posibil după acea zi
teribilă în care mama lor le încredinţase puterile sale,
trimiţându-i departe pentru a fi în siguranţă, în timp ce
ea se sacrificase.
Cu sufletul încărcat de durere, de teamă şi sentimen­
tul datoriei, Brannaugh îşi condusese fratele mai mic
şi surioara departe de casă, lăsând în urmă dragostea,
copilăria şi orice urmă de inocenţă.
Fuseseră ani lungi. Primii câţiva îi petrecuseră, con­
form sfatului matern, în casa verişoarei lor şi a soţului
ei, unde fuseseră trataţi cu toată dragostea. Sosise însă
vremea să plece din cuib, să accepte cine şi ce erau şi
aveau să fie pentru totdeauna.
Vrăjitorii întunecaţi, cei trei.
Datoria lor, scopul lor mai presus de orice? Să îl dis­
trugă pe Cabhan, vrăjitorul malefic, ucigaşul tatălui lor,
Daithi viteazul, şi al mamei lor, Sorcha. Cabhan, care
reuşise cumva să supravieţuiască vrăjii pe care o arunca­
se Sorcha înainte de a-şi da sufletul.
 Dar într-o zi atât de luminoasă de sfârşit de vară, totul
părea atât de îndepărtat - teroarea acelei ultime ierni,
sângele şi moartea din acea ultimă primăvară.
Aici, în casa pe care şi-o construise, aerul era parfu­
mat de rozmarinul din coş, de trandafirii plantaţi de
soţul ei la naşterea primului lor copil. Norii se înfoiau
albi ca nişte mieluşei pe pajiştea albastră a cerului, iar
pădurile erau verzi ca smaraldele.
Fiul ei, de nici trei ani, era aşezat întro pată de soa­
re şi bătea în toba micuţă pe care i-o făcuse tatăl lui.
Cânta şi bocănea şi răpăia cu o inocenţă atât de veselă,
încât ochii ei se încinseră de iubire.
Fiica ei, de-abia trecută de un an, dormea strângân-
du-şi la piept păpuşa de cârpe favorită, păzită de Kathel,
câinele lor credincios.
Un alt fiu se mişca şi dădea din picioare în pânte­
cul ei.
Privi îngândurată luminişul şi căsuţa pe care ea,
Eamon şi Teagan o construiseră cu aproape opt ani în
urmă. Copii, îşi zise. Nu fuseseră decât nişte copii căro­
ra li se refuzase copilăria.
Rămăseseră aproape unii de ceilalţi. Eamon cel loial,
atât de puternic şi de drept. Teagan, atât de blândă şi
de corectă. Atât de fericiţi acum, reflectă Brannaugh,
iar Teagan atât de îndrăgostită de bărbatul cu care se
măritase în primăvară.
Totul atât de cufundat în pace, în pofida răpăitului
şi strigătelor lui Brin. Căsuţa, copacii, dealurile verzi
punctate de oi, grădinile, cerul albastru intens.
Sfârşitul era însă aproape. Se apropia momentul - sim­
ţea acest lucru la fel de clar cum simţea loviturile copila­
şului din pântec. Zilele luminoase aveau să fie înlocuite
de beznă. Păcii aveau să-i ia locul bătălii cumplite.
îşi atinse amuleta cu simbolul unui câine. Protecţia
pe care mama ei o invocase printr-un descântec de sân­
ge. în curând, mult prea curând, urma să aibă nevoie de
acea protecţie din nou.
îşi apăsă o mână pe şale, căci o dureau puţin, şi toc­
mai atunci îşi văzu bărbatul venind călare spre casă.
 Eoghan, atât de chipeş, atât de al ei. Cu ochii verzi
ca dealurile, părul ca aripa unui corb ondulându-se spre
umeri. Stătea în şa înalt şi drept, cu ochii aţintiţi asupra
iepei lui castanii, fredonând voios un cântec.
Pe toţi zeii, o făcea să zâmbească, îi făcea inima să se
înalţe ca o pasăre în zbor. Ea, care fusese atât de sigură
că nu avea să întâlnească iubirea, că nu avea să i se ofere
altă familie decât cea din sângele ei, nici o altă viaţă
în afară de misiunea ei, se îndrăgostise nebuneşte de
Eoghan din Clare.
Brin o luă la fugă pe picioruşele mici, strigând în tot
acest timp:
-Taţi, tati, tati!
Eoghan se aplecă să-l ridice în şa. Hohotele de râs, ale
bărbatului şi ale copilului, se împletiră şi zburară până
la Brannaugh, care simţi lacrimile încingându-i ochii
din nou. In acel moment ar fi renunţat la toată puterea
ei, până la ultima picătură din ceea ce i se oferise, pen­
tru a-i salva de ceea ce urma să se întâmple.
Fetiţa căreia îi dăduse numele mamei sale scânci,
iar Kathel îşi mişcă oasele bătrâne pentru a scoate un
lătrat uşor.
- O aud.
Brannaugh îşi puse jos coşul şi îşi luă în braţe fiica ce
tocmai se trezea. O strânse la piept, sufocând-o cu săru­
tări, în timp ce Eoghan veni călare până lângă ea.
- Ia uite aici, să vezi ce am găsit pe drum. Un ţigănuş
pierdut.
- Păi, îmi închipui că ar trebui să-l ţinem. Dacă îl spă­
lăm bine, îl putem vinde în târg.
- S-ar putea să ne aducă un preţ bun. Eoghan îşi săru­
tă pe creştet fiul ce se îneca de râs. Gata, jos, băiete.
- Călare, tati! Brin întoarse capul, implorându-1 din
ochii mari şi negri. Te rog! Călare!
- O tură scurtă, apoi vreau nişte ceai.
îi făcu cu ochiul lui Brannaugh înainte de a pomi
într-un galop ce îl făcu pe băiat să ţipe de încântare.
Tânăra femeie îşi luă coşul şi o mută pe micuţa
Sorcha pe şold.
 - V in o , dragule. îi sp u se lui K athel. Este tim pul s.Vţi
iei tonicuL
Intră în căsuţa fru m oasă pe care o construise E oghan
cu m âinile lui îndem ânatice. A ţâţă focul, se o cu p ă de
fiica ei, apoi puse d e ceai.
M ângâindu-J pe K athel, îl spălă cu tonicul pe care
îl descân tase pentru a-1 m enţine săn ătos şi cu vederea
lim pede. A stfel pu tea să-i m ai prelungească viaţa câţiva
am . isi spuse. Şi avea să ştie cân d sosea m om en tul să se
despartă de el. M ai era însă destul pân ă atunci.
Presări turte cu m iere şi puţin gem şi avu grijă ca cea­
iul să fie gata cân d intrară E ogh an şi Brin, ţinându-se
d e m ână.
- E i , asta d a treabă! C iu fu li părul băiatului, d u p ă care
se aplecă să o sărute pe B ran n au gh , zăbovind asu pra să­
rutului aşa cum făcea în totdeaun a.
-T e-ai întors devrem e, sp u se ea. O b serv ân d cu colţul
ochiului cum Brin se în tin d ea d u p ă o turtă, îl m ustră:
Spală-te pe m âini m ai întâi, băiete, apoi vei lua loc să-ţi
bei ceaiul ca un gentelm an.
- N u sunt m urdare, m am i, spuse puştiul arătându-i-le.
B ran n au gh se m ulţum i să ridice d in sprâncen e la ve­
derea m ân uţelor soioase.
- Spălaţi-vă. A m ân d o i.
- N u poţi să te pu i cu fem eile, îi spuse E ogh an fiului
său . E o lecţie pe care ai s-o înveţi. A m term inat şo p ro ­
nul pentru văduva O ’Brian. D um nezeu mi-e m artor că
băiatul ei e un pierde-vară fără pereche. Pur şi sim plu a
luat-o d in loc să-şi vadă de-ale lui, d ar treaba a m ers m ai
rapid fără el.
V orbi despre m un ca lui în tim p ce îşi ajută fiul să se
şteargă pe m âini, ap o i îşi ridică fiica în braţe, făcând-o
să ţipe de încântare.
- T u eşti bucu ria d in casa asta, m urm ură Brannaugh.
Eşti lum in a ei.
E ogh an lăsă jo s copilaşul şi o privi afectuos.
- T u eşti inim a ei. Stai jos, odihneşte-ţi picioarele o
vrem e. Bea-ţi ceaiul.
Avea să aştepte. B ran n au gh ştia prea bine că era cel
m ai răbd ător dintre bărbaţi. Sau cel m ai în căpăţân at,
căci cele d o u ă se co n fu n d au adesea, cel p u ţin în adân ­
cul sufletului său.
C â n d treburile casnice fură term inate şi cina încheia­
tă, iar copiii puşi la culcare, el o luă de m ână.
- V in o să te plim bi cu m ine, fru m oasă B rannau gh ,
căci e o noapte m inunată.
D e câte ori, se întrebă ea, îi spusese acele cuvinte
când o curtase - când ea încercase să-l alunge ca pe u n
ţânţar prea insistent?
A cum se m ulţum i să-şi ia salul d ăru it d e Teagan şi
să şi-l în făşoare în juru l um erilor. îi arun că o privire lui
Kathel, în tin s lângă foc.
„A i grijă de copilaşi pentru m in e“ , îi spuse în gând,
şi îl lăsă pe E o g h an să o tragă afară în aerul răcoros şi
um ed al nopţii.
- V a ploua. în ain te d e ivirea zorilor.
- A tu n c i suntem n orocoşi că pu tem să ne bucu răm
d e n oap tea asta. T otul e bine? o întrebă el atingându-i
pântecul.
- D a. E un om u leţ agitat, se m işcă în trun a. Seam ăn ă
cu taică-său.
- Avem o situaţie b u n ă, B ran n au gh . A m pu tea să plă­
tim pen tru un ajutor în gospodărie.
- A i vreo n em ulţum ire legată d e starea casei, de copii,
d e m âncarea de pe m asă? replică ea aruncăndu-i o pri­
vire piezişă.
- N u am nici o nem ulţum ire, ab so lu t nici una. Mi-am
privit m am a spetindu-se pân ă a aju n s piele şi a s. în tim p
ce vorbea, o frecţionă pe şale, ca şi cum ar fi ştiut despre
durerea m ică şi sâcâitoare de acolo. N u accept aşa ceva
pentru tine, aghra.
- S u n t bine, îţi d au cuvântul m eu.
- De ce eşti trista?
- N u sunt. Era o m inciună, îşi d ăd u B ran n au gh
seam a, iar ea nu îl m inţise n iciodată. Bine, sunt, d ar
n u m ai puţin. Purtatul pruncilor în pântec le face pe fe­
mei cam zănatice d in cân d în când, d u p ă cu m ar trebui
să ştii. N u am b o cit de sărea căm aşa a e pe m ine cân d
eram grea cu B rin şi mi-ai adu s leagănul făcut de tine?
A m plâns de parcă s-ar fi sfârşit lum ea.
 - De bucurie. Asta nu e bucurie.
-E ste şi bucurie. Acum câteva ceasuri stăteam aici,
privindu-i pe copiii noştri, simţindu-l pe următorul miş-
cându-se in mine, gândindu-mă la noi şi la viaţa pe care
o avem. Atâta bucurie, Eoghan. De câte ori te-am refu­
zat când mi-ai cerut să fiu a ta?
- Şi o dată a fost prea mult.
Ea râse, deşi simţea lacrimile ridicându-i-se în gât.
- Dar tu mi-a cerut-o din nou şi din nou. M-ai cucerit
cu poveşti şi cântece, cu flori sălbatice. Şi chiar şi aşa, eu
ţi-am spus că nu voi fi soţia nici unui bărbat.
- A nimănui în afară de mine.
- A nimănui în afară de tine.
Inspiră aerul nopţii, parfumul grădinilor, pădurea,
dealurile. Toate acestea însemnau acum căminul ei,
însă ştia că urma să-l părăsească pentru a se întoarce la
casa din copilărie şi pentru a-şi împlini destinul.
- Ştiai ce eram, ce sunt. Şi totuşi, m-ai dorit - nu pu­
terea, ci pe mine.
Conştiinţa acestui fapt însemnase enorm pentru ea
şi îi dezlegase inima pe care fusese hotărâtă să o ţină
ferecată.
- Şi când nu m-am mai putut împiedica să te iubesc,
ţi-am spus totul despre mine, absolut totul, refuzându-te
din nou. însă tu mi-ai cerut-o din nou. Mai pi minte ce
mi-ai spus?
- Să ţi-o spun din nou? Se întoarse spre ea şi o luă de
mână aşa cum făcuse cu ani în urmă. Eşti a mea, iar eu
sunt al tău. Tot ceea eşti, primesc. Tot ceea ce sunt, îţi
ofer. Voi fi cu tine, Brannaugh, Vrăiitoare întunecată
din Mayo, prin foc şi viitură, prin bucurie şi durere,
prin bătălie şi prin pace. Priveşte în inima mea, căci ai
această putere. Priveşte în mine si cunoaşte iubirea.
- Ş i am făcut-o. Şi o fac. Eoghan. Se lipi de pieptul
lui, cuibărindu-se în el. E o asemenea bucurie! murmu­
ră ea printre lacrimi.
El o mângâie câteva clipe, apoi o îndepărtă uşor pen­
tru a-i privi chipul în lumina palidă a lunii.
-Trebuie să ne întoarcem. Să ne întoarcem la Mayo.
-C u rân d . Curând. îmi pare rău...
 -N u . îşi lipi buzele de ale ei, stăvilindu-i cuvintele.
Nu ai auzit ce ţi-am spus?
- De unde să ştiu eu? Chiar şi atunci când ai rostit
vorbele acelea, când le-am simţit cucerindu-mi inima,
de unde să ştiu că voi simţi asta? C ă Îmi voi dori cu toată
fiinţa mea să rămân, doar să rămân. Să fiu aici cu tine,
să las tot restul în urmă şi cât mai departe. Şi nu pot.
Nu pot sa fac asta pentru noi. Pentru copiii noştri.
- Nu îi va atinge nimic, şopti el atingându-i iar pânte­
cul. Nimeni şi nimic. Ţi-o jur.
-Trebuie s o juri, căci atunci când va sosi clipa, va
trebui să-i las pentru a-1 înfrunta pe C abhan alături de
fratele şi sora mea.
- Şi de mine. Când o prinse de umeri, mânia îi fulge­
ra în ochi. Orice înfrunţi tu, voi înfrunta şi eu.
-Trebuie să juri. Ii trase blând mâinile înapoi pe bur­
ta ei, unde fiul lor dădea din picioare. C opiii noştri,
Eoghan, trebuie să juri că ai să-i protejezi mai presus de
orice. Tu şi bărbatul lui Teagan trebuie să-i apăraţi
de Cabhan. Nu aş putea să-mi urmez menirea dacă nu
aş şti că tatăl şi unchiul lor îi ocrotesc. în numele iubirii
ce mi-o porţi, Eoghan, jură-mi!
-M i-aş da viata pentru tine. îşi sprijini fruntea de a
ei, iar Brannaugh simţi lupta ce se ducea în el - între
bărbat,^soţ şi tată. îţi jur, mi-aş da viaţa pentru copiii
noştri. îi voi apăra negreşit.
- S u n t binecuvântată cu tine. îi desprinse mâinile
de pe burta ei, ridicându-i-le la buze. Binecuvântată cu
tine. Nu mi-ai cere să rămân?
-T o t ceea ce eşti, îi aminti el. Ai făcut un jurământ,
iar acel jurământ e şi al meu. Sunt alături de tine,
mo chroi.
- T u eşti lumina din mine. Oftând, îşi sprijini capul
pe umărul lui. Lumina care Străluceşte în copiii noştri.
Avea să-şi folosească toate puterile pentru a proteja
acea lumină şi tot ceea ce se năştea din ea pentru ca, în
cele din urmă, să înfrângă întunericul.

Savura fiecare zi, încercând să şi-o întipărească in

minte. Când copiii se odihneau, când cel care-i creştea
în pântec îi d ăd ea voie să se odih n ească la rândul ei,
se aşeza lângă foc şi lua cartea de descântece a m am ei
sale. O studia, adăugând propriile descântece, propriile
cuvinte şi gânduri. Avea să lase m oştenire această carte
la fel ca pe o am uletă. C o p iilo r ei şi ultim ului născut
care avea să ducă mai departe m isiunea V răjitoarei în tu­
necate dacă ea, E am on şi Teagan d ădeau greş.
Sorcha jurase că ei - sau odraslele lor - aveau să-l
distrugă pe C ab h an . îl văzuse cu propriii ochi pe unul
născut d in sângele lor într-un alt tim p, vorbise cu el.
Şi visase o fem eie cu num ele ei, care pu rta am uleta pe
care o pu rta ea acum şi era, d e asem enea, una dintre
cei trei.
C ei trei ai lui Sorcha aveau să aducă pe lum e copii,
iar aceştia aveau să nască alţi copii la rândul lor. D eci
m oştenirea avea să continue, până când m isiunea era
adu să la îndeplinire. N u voia, nu pu tea să o ignore.
N u voia şi nu putea să ignore agitaţia ce fierbea în sân­
gele ei pe m ăsură ce vara se apropia de sfârşit.
Avea însă copii de crescut, o casă de care trebuia să
se ocupe în aceiaşi tim p, anim ale de hrănit şi îngrijit, o
gradină din care trebuia să strângă roadele, m icuţa ca­
pră de m uls. Vecini şi călători pe care trebuia să-i ajute.
Ş i m agie, o m agie foarte, foarte lum inoasă de păstrat.
A cum că pruncii ei dorm eau - d u pă ce Brin se îm p o ­
trivise eroic să închidă ochii - ieşi din casă să ia o gură
de aer.
O văzu pe sora ei, cu părul blon d lum inos îm pletit pe
spate, venind pe cărare cu un coş.
-M i-ai ghicit gândurile, căci nim ic nu-mi doresc m ai
m ult decât să stau de vorbă cu o fiinţă m ai vârstnică
de d oi ani.
-Ţ i-am adus nişte pâine, căci am copt m ai m ultă.
Şi îm i era d or şi mie de tine.
- O să m âncăm pu ţin acum , întrucât mi-e foam e în
fiecare m inut al zilei, râse Brannaugh deschizându-şi
larg braţele şi privind-o drăgăstos pe Teagan, atât de fru­
m oasă cu părul ei ca lum ina soarelui, cu ochii ca viore­
lele pe care le iubise m am a lor. O strânse la piept, apoi
se îndepărtă brusc; Eşti grea!
 - Şi n-ai putut să m ă laşi să-ţi sp u n eu asta? Zâm bind
radios, Teagan o prinse într-o altă îm brăţişare strânsă
şi urm ă: N u am fost sigură decât azi-dimineaţă. C â n d
m-am trezit am ştiut că există o a d o u a viaţă în m ine.
N u i-am spus lui G ealbh an , căci trebuia să-ţi spun ţie
m ai întâi. Şi să fiu sigură, absolut sigură. A cum sunt.
B olborosesc ca un pârâu. N u mă pot opri.
-T eagan . O chii lui Brannaugh se um plură de lacrim i
când îşi sărută sora pe obraji, am intindu-şi fetiţa care
plânsese în acea d im in eaţă întunecată, cu atâta tim p în
urm ă. Fii binecuvântată, deirfiiir bheag. V in o înăuntru.
A m să-ţi fac nişte ceai, ceva bu n pentru tine şi viaţa care
creşte în tine.
-V re a u să îi spun lui G ealb h an pe m alul m icului pâ­
râu unde m-a sărutat prim a dată. Şi apoi să-i spun lui
E am on că va fi d in n ou unchi. Vreau muzică şi voci
fericite. Vrei să vii cu E ogh an şi copiii diseară?
-V o m veni, bineînţeles că da. V om avea muzică şi
voci fericite.
- Mi-e d or de m am i. O f, e o neghiobie, ştiu, dar vreau
să-i spun . Vreau să-i spu n lui tati. in m ine creşte o viaţă,
una care a pornit de a ei. La fel a fost şi pentru tine?
- D a , de fiecare dată. C â n d s-a născut Brin, apoi
Sorcha a mea, am văzut-o pentru o clipă, d oar pentru
o clipă. A m simţit-o şi l-am sim ţit şi pe tati. I-am sim ţit
lângă m ine când pruncii mei au plâns prim a oară.
A m sim ţit bucurie în asta, Teagan, şi durere. A poi...
-Sp u n e-m i.
C u ochii cenuşii plini d e acea bucurie, de acea dure­
re, B rannaugh îşi puse m âinile peste copilul ce creştea
în ea.
- Iubirea e atât de intensă, atât de deplină. V iaţa ace­
ea pe care o ţii, nu în pântecul tău, ci în braţele tale?
Iubirea care te copleşeşte? Crezi că ştii, apoi afli, iar ceea
ce credeai că ştii pare palid şi fără vlagă în com paraţie cu
ceea ce sim ţi. A cum ştiu ce a sim ţit ea pentru noi. C e au
sim ţit ea şi tati. Vei şti şi tu.
- Poate fi m ai m ult d e atât? întrebă Teagan apăsân-
du-şi o m ână pe m ijloc. Pare uriaş deja.
 -P o ate . Va fi. Brannaugh îşi lăsă privirea să alunece
spre copaci, spre grădinile în floare, iar ochii i se înecară
în ceaţă. Fiul acesta care creşte în tine, nu va fi el alesul,
deşi va fi viguros şi iute. Şi nici fiul care va veni d upă
el. De-abia fiica va fi una dintre cei trei, cea născută
d in tine. B lon d ă ca tine, buna la inim ă, ageră la m inte.
Ai să-i pui num ele C iara. intr-o bu n ă zi va purta sem nul
pe care m am a noastră l a făcut pentru tine. C u p rin să
Drusc de am eţeală, B rannaugh se aşeză. C â n d Teagan
veni în fugă lângă ea, îi spuse: Su n t bine, n-am nim ic.
M-a lovit atât de rapid încât nu am apucat să m ă pregă­
tesc. Su n t pu ţin mai lentă zilele astea.
-N -am băgat de seam ă, îm i pare rău.
- De ce ai fi făcut-o? A i dreptul să fii pur şi sim plu
fericită. N u as fi stricat asta pentru nim ic în lum e.
- C u m ai ri p u tut să strici ceva spunându-m i că voi
avea un fiu, apoi un altul, şi o fiică? N u, stai unde eşti.
Term in eu ceaiul. îşi îndreptară am ân d o u ă privirile spre
uşă când aceasta se deschise şi intră fratele lor, cu părul
castaniu ciufulit, ca întotdeauna, în ju ru l unui chip ră­
văşitor de frum os. E am on al nostru sim te m irosul de
pâine proaspătă de la o poştă rem arcă Teagan.
R ânjind, E am on adulm ecă aerul ca un câine.
- A m un nas de copoi, asta-i sigur, dar nu aveam
nevoie de el să m ă aduca aici. C asa asta străluceşte m ai
puternic decât luna. D acă aveaţi chef să faceţi o vrajă
atât de lum inoasă, aţi fi putut să-mi spuneţi.
- N u făceam vrăji. D oar discutam . Se organizează o
m ică edili la căsuţă în seara asta. Ş i poţi să-i ţii com pa­
nie lui Brannaugh d u pă ce plec eu, ca să am tim p să-i
spu n lui G ealbh an că va deveni tată.
- C u m este pâine proaspătă, eu pot... Tată, ai spus?
O chii lui de un albastru îndrăzneţ se um plură de încân­
tare. A sta d a veste fericită! îşi ridică sora de la podea şi o
învârti prin aer, apoi din nou, făcând-o să râdă. O puse
jos într-un scaun, o săruta, d u pă care îi rânji lui Bran­
naugh: A ş face la fel şi cu tine, d ar cel m ai probabil
mi-aş rupe spatele, căci eşti m are cât un m unte.
- S ă nu-ţi închipui că ai să-ţi pui d in gem ul m eu pe
pâinea aia.
 - U n m unte frum os. U n u l care mi-a oferit deja un
nepot chipeş şi o nepoată ferm ecătoare.
- C u asta s-ar putea să obţii o picătura.
-G e a lb h a n va fi copleşit de fericire. C u blândeţe,
căci era întotdeauna blând cu Teagan, o m ângâie cu de­
getele pe obraz. Eşti bine, deci?
- M ă sim t extraordinar. C el m ai probabil am să pre­
gătesc un festin, ceea ce ţie o să-ţi convină, nu-i aşa?
- O să-mi convină, da, o să-mi convină.
- Ş i trebuie să-ţi găseşti fem eia potrivita, adăugă
Teagan, căci ai fi un tată grozav.
- î m i convine de m inune să vă las pe voi d ou ă să
aduceţi pe lum e copii, ca eu să p o t fi fericitul unchi.
- A r e părul ca focul, ochii precum marea învolburată
de furtună şi o scânteie de putere. Brannaugh se lăsă pe
spate, m asându-şi abdo m en u l um flat. Im presiile vin în
valuri în ultim a vreme. U nele sun t de la el, cred -
e nerăbdător. Mi-a plăcut s-o văd pe fem eia care te va
lua, Eam on, adăugă ea zâm bind. N u doar pentru o tăvă­
leală, ci pentru totdeauna.
- N u mă interesează o femeie. Sau nu una anum e.
Teagan se întinse şi îşi puse o m ână peste a lui.
- Tu crezi, şi aşa ai crezut întotdeauna, că nu ţi-e scris
să ai o femeie, o soţie, deoarece ai d ou ă surori de o cro ­
tit. Te înşeli şi te-ai înşelat întotdeauna. Sun tem perfect
capabile să ne protejăm . C â n d vei iubi, nu vei m ai avea
de ales.
- N u te apuca să te cerţi cu o femeie ce poartă u n co­
pil în pântec, în special dacă e şi vrăjitoare, spuse B ran­
naugh pe un ton glum eţ. Eu nu am căutat niciodată
iubirea, dar m-a găsit ea pe mine. Teagan a asteptat-o şi
a găsit-o. Poţi să fugi de ea, mo dearthair. D ar de găsit te
va găsi. C ân d ne vom întoarce acasă. O chii i se um plură
din nou de lacrim i. A h, blestem ăţie, dau apă la şoareci
de fiecare dată când respir, se pare. A sta e ceva la care
trebuie să te aştepţi, Teagan. Stările de spirit se schim bă
d u pă bun u l lor plac.
- A i simţit-o şi tu. E am on îşi puse o m ână peste cea
a lui Brannaugh, astfel că fraţii erau acum uniţi. V om
merge acasă curând, m urm ură el.
 - La urm ătoarea lună. T rebuie să plecăm la urm ătoa­
rea lună plină.
- S p e r a m că o să aştepte, suspin ă Teagan. Speram că
o să aştepte până term inăm de adu s prunci pe lum e,
deşi ştiam în m intea şi în inim a m ea că nu va aştepta.
A m să nasc acest fiu la Mayo. A cest copil se va naşte aca­
să. Şi totuşi... Şi aici e acasă. N u pentru tine, îi spuse ea
lui Eam on. Inim a ta, m intea ta, spiritul tău sun t acolo.
- N i s-a spus că ne vom întoarce acasă, aşa că am aş­
teptat. C ei trei, cei trei care s-au născut din noi, şi ei
aşteaptă. E am on îşi trecu degetele peste piatra albastră
pe care o purta la gât şi zise: li vom revedea.
- E u îi visez, m ărturisi B rannaugh. Pe cea care are
acelaşi num e ca m ine, d ar şi pe ceilalţi. Au luptat şi
au pierdut.
- V o r lupta din nou, spuse Teagan.
- I-au provocat durere. O lum ină feroce scânteie în
ochii lui E am on. A sângerat, aşa cum a sângerat şi atunci
când fem eia pe num e M eara, cea care a venit alături de
C o n n o r dintre cei trei, l-a lovit cu sabia ei.
- A sângerat, consim ţi Brannaugh. Şi s-a vindecat. îşi
strânge forţele din nou. A bsoarbe putere d in întuneric.
N u p o t să văd unde, cum , pot d o ar să sim t. N u p o t să
văd d acă vom schim ba cursul lucrurilor şi îl vom nim ici.
D ar îi văd pe ei şi ştiu că, dacă vom da greş, ei vor lupta
din nou.
- D eci vom merge acasă şi vom găsi calea. Pentru ca
fiii noştri să nu lupte singuri.
B rannaugh se gândi la copilaşii ei, care dorm eau sus.
în siguranţa, încă inocenţi. Şi la copiii născuţi d in copiii
copiilor ei, într-o altă vreme, în Mayo. N ici în siguranţă,
reflectă ea, nici inocenţi.
- Vom găsi calea. Vom merge acasă. D ar în seara asta,
d oar seara asta, vom sărbători. N e vom bucura de m u­
zică. Şi le vom aduce m ulţum ire tuturor celor care au
venit înaintea noastră, vom m ulţum i pentru lum ină.
Pentru vieţi, adăugă ea, cu o m ână aşezată uşor pe burta
surorii ei şi una pe propriul pântec.
 - Iar m âine vom purcede să ll nim icim pe cel care a
luat viaţa tatălui nostru, a m am ei noastre, zise Eam on
ridicându-se.
- R ăm âi cu Brannaugh? A ş vrea să stau de vorbă cu
G ealbhan.
- îm părtăşeşte-i d oar bucuria, îi sugeră B rannaugh
surorii sale. M âine poţi să-i spui restul. Azi să ne bucu­
răm, căci tim pul e atât de scurt!
- A ş a voi face. Teagan îşi sărută sora, apoi fratele.
E oghan trebuie sa-şi aducă harpa.
- F ii sigură că o va aduce. Va um ple pădurile de
muzică, făcând-o să răsune peste dealuri.
Brannaugh se aşeză din nou d u p ă plecarea lui Tea-
gan. E am on îm pinse ceaiul spre ea.
-Bea-1. Eşti palidă.
- P u ţin obosită. E oghan ştie. A m vorbit cu el şi
este pregătit să plece, să lase în urm ă tot ce a construit
aici. Nu am crezut niciodată că îm i va fi greu sa m a în­
torc. N u am ştiut că voi fi sfâşiată în d o u ă direcţii.
- Fraţii lui G ealbh an vor cultiva păm ântul tău şi al
lui Teagan.
- Ştiu, şi asta e o alinare. N u pentru tine, nu ai socotit
niciodată păm ân tu l d e aici ca fiind al tău. Tu vei răm â­
ne în Mayo, orice s-ar întâm pla. N u pot să văd ce vom
face noi, E oghan şi cu m ine, copiii. D ar Teagan se va
întoarce aici, asta văd lim pede. A sta e locul ei acum .
- Aşa e. Va fi pentru totdeauna o vrăjitoare întuneca­
tă din Mayo, d ar casa şi inim a ei răm ân în Clare.
- C u m va fi pentru noi, Eam on, să nu m ai fim îm pre­
ună aşa cum am fost toată viaţa?
O chii lui nedom oliţi, ca cei ai tatălui lor, priviră
adânc într-ai ei.
- D istanţa în spaţiu nu înseam nă nim ic. N oi suntem
întotdeauna îm preună.
- S u n t plângăcioasă şi neghioabă, iar asta m ă scoate
din sărite. Sp er că starea asta de spirit nu mă va ţine
m ult, altfel s-ar putea să m ă blestem singură.
- Ei bine, aveai tendinţa să te enervezi şi să arunci
cuvinte tăioase cu puţin înainte să o aduci pe lum e pe
Sorcha. S-ar putea să te prefer plângăcioasă.
 - Eu nu mă prefer aşa, asta-i sigur. îşi bău ceaiul, şti­
ind că avea să o liniştească. Pentru călătorie am să adaug
puţin mai mult la tonicul pe care li-1 dau lui Kathel şi
Alastar. Roibeard se descurcă bine şi fără el deocamda­
tă. E puternic.
- Vânează acum, spuse Eamon, referindu-se la şoimul
lui. Zboară tot mai departe de fiecare dată. Se îndreaptă
întotdeauna spre nord. Ştie, la fel ca noi, că vom pom i
la drum curând.
-V om trimite vorbă dinainte. Vom fi bine-veniţi la
castelul Ashford. Vrăjitorii întunecaţi, copiii lui Sorcha
şi Daithi, vor fi primiţi cu braţele deschise.
- Am să mă ocup eu de asta. Eamon se aşeză să îşi bea
ceaiul şi îi zâmbi. Cu părul ca focul, zici?
- O să rămâi mut şi orb de uimire, pe cuvântul meu,
când vă veţi întâlni, râse ea.
- Eu nu, draga mea. Eu nu.

capitolul 2
Pentru copii era o aventură. Ideea unui drum lung,
la capătul căruia îi aştepta un castel drept recompensă,
îl făcu pe Brin deosebit de dornic să plece.
în timp ce împacheta lucrurile trebuincioase, Bran-
naugh se gândi din nou la acea dimineaţă când strânsese
grabnic bagajele, după cum îi ceruse mama ei. Avusese
sentimentul că totul era urgent, că nu mai exista cale
de întoarcere. îşi aminti acea ultimă privire spre mama
ei, care rămăsese în faţa colibei din pădure cu ultimele
rămăşiţe de putere strălucindu-i în ochi.
Acum se pregătea să se întoarcă. Era o datorie, un
destin pe care îl acceptase întotdeauna. Unul pe care şi-l
dorise cu ardoare - până la naşterea primului lor copil,
până la acel val copleşitor de iubire raţă de băiatul care
acum alerga înnebunit de entuziasm.
Mai avea însă o sarcină de îndeplinit aici.
Strânse cele trebuincioase: un vas, o lumânare, car­
tea, ierburile şi pietrele. C u ochii la Brin, simţind în
acelaşi timp mândrie şi regret, îi spuse lui Eoghan:
 7 E timpul pentru el, pentru asta.
înţelegând, el o sărută pe frunte.
- O duc pe Sorcha sus. E timpul să se culce.
Brannaugh îşi strigă fiul, care protestă:
- Nu sunt obosit. De ce nu putem să plecăm acum şi
să dormim sub stele?
-Plecăm mâine, dar mai întâi sunt câteva lucruri
pe care trebuie să le facem, tu şi cu mine. Se aşeză şi îşi
deschise braţele: Mai întâi, vino încoace. Băiatul meu,
murmură Brannaugh când puştiul se urcă In poala ei.
Inima mea. Tu ştii ce su n t
-M am i, spuse Brin cuibărindu-se la pieptul ei.
-A şa e, dar ştii, fiindcă nu ţi-am ascuns niciodată, că
sunt şi o Vrăjitoare întunecată, păstrătoare a magiei, fii­
ca lui Sorcha şi Daithi. Acesta este sângele meu. Acesta
este şi sângele tău. Vezi lumânarea?
- T u ai făcut lumânarea. Mămicile fac lumânări şi coc
prăjituri, iar tăticii călăresc.
-A şa să fie? Râse şi hotărî să nu-i distrugă această ilu­
zie. Ei bine, e adevărat că eu am făcut lumânarea. Vezi
mucul, Brin? Mucul e rece şi stins. Priveşte lumânarea,

E riveşte mucul. Vezi lumina şi flacăra, flacăra minuscu-

l, şi căldura, lumina ce va fi. Tu ai lumina în tine, focul
In tine. Priveşte mucul, Brin. îi repetă incantaţia, din
nou şi din nou, îi simţi energia începând să se aşeze,
gândurile începând să se alăture gândurilor ei. Lumina
e putere, continuă ea după o clipă. Puterea este lumi­
nă. in tine, de la tine, prin tine. Sângele tău, sângele
meu, sângele nostru, lumina ta, lumina mea, lumina
noastră. Simte ceea ce trăieşte în tine, ceea ce aşteaptă
In tine. Priveşte mucul, aşteaptă lumina ta. Puterea ta.
A d u o. Las-o să se ridice, încet, încet, blândă şi curată,
întinde mâna după ea, căci îţi aparţine. întinde mâna,
atinge, ridică-te. Adu lumina.
Mucul se aprinse slab, se stinse, se aprinse din nou,
apoi începu să ardă cu adevărat.
Brannaugh depuse un sărut pe creştetul băiatului.
G ata, îşi spuse, gata, primul lucru învăţat Iar fiul ei nu
avea să mai fie niciodată un simplu copil. Bucurie şi
durere, împletite pentru totdeauna.
 - Te-ai descurcat foarte bine.
- Pot să m ai fac una? o întrebă el fascinat.
- D a, spuse ea, sărutându-1 d in nou. D ar ascultă-m ă
acum şi ascultă-mă bine, căci sun t m ai m ulte de învă­
ţat, mai m ulte de ştiut. Şi prim ul lucru pe care trebuie
să-l ştii, trebuie să-l respecţi, trebuie să-l juri, e că nu vei
face rău niciodată nim ănui cu ceea ce eşti, cu ceea ce
ai, cu harul tău. Jura-m i asta, m ie, ţie însuţi, tuturor
celor care au fost înaintea noastră, tuturor celor care vor
veni d u pă noi.
L u ă cuţitul cerem onial şi îşi crestă palm a.
-Ju ră m â n t de sânge vom face. C a de la m am ă la fiu,
de la fiu la m am ă, de la vrăjitor la vrăjitor.
Brin îi întinse m âna solem n, iar când lam a îi tăie pie­
lea clipi, fără să-şi trădeze durerea.
- Şi nici un rău nu facă, rosti el când B rannaugh îi
luă m âna, lăsând sângele ei să se am estece cu al Iui.
- Ş i nici un râu nu facă, repetă ea, apoi îl strânse
In braţe şi îi sărută rana ca să 1-0 vindece. A cum poţi
să aprinzi o altă lum ânare. Şi d u pă aceea, îm preună,
vom face talism ane. Pentru tine, pentru sora ta, pentru
tatal tău.
- C u m răm âne cu tine, mami?
- Eu am ceea ce îm i trebuie, spuse ea atingându-şi
pandantivul.

In negura dim ineţii, Brannaugh se urcă în căruţă,

ţinându-şi fetiţa înfofolită lângă ea. îşi privi băiatul, ne­
bun de încântare, aşezat în şa în faţa tatălui său. Se uită
la sora ei, blo n d ă şi calm ă, călare pe A lastar; fratele ei,
cu sabia bunicului lor la şold, înalt şi drept pe calul că­
ruia îi pusese num ele M ithra. Şi G ealbh an , aşteptând
gata de drum pe iapa frum oasă născută din A lastar cu
trei veri în urm ă.
îndem nă bătrânul cal de plug al lui G ealbhan şi, în
chiotul de bucurie al lui Brin, porniră. Se uită peste um ăr
o dată, o singură dată, la casa pe care ajunsese să o iubeas­
că, întrebându-se daca avea sa o mai vada vreodată.
A po i privi înainte.
 O vindecătoare era bine-venită oriun de, astfel încât
găsiră adăpost şi o spitalitate peste tot unde făceau p o ­
pas. E oghan cânta la harpă, ea şi Teagan sau E am on le
ofereau unguente şi po ţiu n i suferinzilor, iar G ealbh an
îşi punea la bătaie spatele puternic şi mâinile bătătorite.
Intr-o noapte senină d orm iră su b stele, cum îşi dorise
Brin, şi sim ţi alinare la gân dul că şoim ul, câinele şi calul
îi păzeau avutul.
N u se loviră de problem e pe drum , în să ştia că zvonul
se răspândise deja. V răjitorii întunecaţi, cei trei, strabă-
teau ţtnutul C lare îndreptăndu-se spre Galway.
-V e ste a o să ajungă şi la urechile lui C ab h an , spuse
E am on când se opriră ca să-şi lase caii să se odihnească
şi copiii să alerge în voie.
Brannaugh se aşeză între el şi Teagan, în tim p ce
G ealbh an şi E oghan se d u seră să adape caii.
- S u n te m m ai puternici decât atunci, îi am inti
Teagan. A m făcut călătoria spre miazăzi când eram c o ­
pii. A cum , la d rum u l de întoarcere, suntem oam eni în
toată firea.
- E a m o n îşi face griji pen tru noi, zise Brannaugh
m ângâindu-şi pântecul.
- N u mă îndoiesc nici d e puterea ta, nici de voinţa
ta, replică el.
C u gesturi meticuloase, azvârli cârligul undiţei în apă.
- Şi totuşi îţi faci griji.
- M ă întreb dacă trebuie să fie acum , deşi ştiu că tre­
buie să fie acum . Sim t asta la fel ca voi d ouă; totuşi, ar fi
m ai uşor dacă aţi avea răgaz să naşteţi în linişte înainte
să ne înfrun tăm soarta.
- C eea ce ne e scris ne e scris, dar, ca să fiu cinstită,
m ă bucu r că ne vom întrerupe călătoria ca să petrecem
o zi sau d ouă cu verişorii noştri. Pe deasupra, de când vi­
sez să scap m ăcar o vreme d e nenorocita aia de căruţă!
- E u visez la turtele cu m iere ale lui A ilish, căci ni­
m eni nu se pricepe m ai bin e să le facă.
- G ân d eşte cu pântecele, rem arcă Teagan.
- U n bărbat trebuie să m ănânce. Ha! E am on trase
undiţa şi ridică peştele ce se zbătea în cârlig. Şi chiar
vom m ânca.
 -V e i avea nevoie de m ai m ult de u n peşte, spuse
Brannaugh, ream intindu-le că aceleaşi cuvinte le rostise
şi m am a lor intr-o zi senină şi fericită, pe m alul râului
de acasă.
Lăsară în urm ă sălbăticia aspră a ţin utu lui Clare, cu
vânturi aprige şi ploi torenţiale neaşteptate. Traversară
călare dealurile verzi din Galway, trecând pe lângă pajişti
presărate cu oi şi căsuţe din care fum ul se ridica înfoiat
d in hornuri. R oibeard zbura în faţa lor, pe su b straturile
de nori ce transform au cerul într-o mare gri-deschis.
C o p iii dorm eau în căruţă, cuibăriţi printre boccele.
Kathel stătea lângă Brannaugh, în perm an en ţă a te n t
- S u n t m ai multe case decât îm i am intesc, zise Tea-
gan, care călărea în dreptul ei pe n eobositul Alastar.
- A nii trec.
- Păm ântul e b u n aici, aproape că-1 au d pe G ealbhan
gândindu-se la asta.
- Te-ai stabili aici, aşadar? îi auzi chem area?
- M ă cheam ă, da. La fel m ă cheam ă şi căsuţa noastră
d in pădurea d in C lare. Şi totuşi, cu cât ne apropiem de
casă, cu atât tânjesc mai m ult să ajung acolo. A m fost
nevoiţi să am ânăm călătoria asta atâta tim p, toţi trei,
dar acum ... T u îl sim ţi, Brannaugh? G lasu l străm oşilor?
-D a.
- Ţi-e teamă?
- D a . D e ceea ce urm ează să se întâm ple, d ar m ai
m ult mi-e team ă să nu dăm greş.
- N u vom da greş. C ân d B ran n au gh o privi tăios,
Teagan clătină din cap. N u, nu am avut nici o viziune,
d oar o certitudine. U n a care devine tot m ai puternică
pe m ăsură ce ne apropiem de casă. N u vom da greş, căci
lum ina va învinge întotdeauna întunericul, chiar de-ar
fi să dureze o m ie de ani.
-V o rb eşti ca ea, m urm ură Brannaugh. C a m am a
noastră.
- E a trăieşte în fiecare dintre noi, deci nu vom da
greş. O , uite, Brannaugh! Uită-te la copacul ăla cu cren­
gile răsucite. E cel despre care E am on îi sp u n ea verişoa-
rei noastre M abh că se trezeşte la viaţă în fiecare noapte
cu lună plină, ca să o sperie. Sun tem aproape de ferm a
lui A ilish. A proape că am ajuns.
- H aide, ia-o înainte.
Lum inându-se la faţă ca şi cum ar fi fost copil din
nou, Teagan îşi dădu capul pe spate şi râse:
- A ş a am să şi fac, d u p ă care p o m i la galop.
Aşezat lângă stăpân a lui, Kathel scânci şi începu să
tremure.
- Du-te şi tu, îl îndem nă Brannaugh.
C âin ele sări d in căruţă şi se năpusti in urm a calului,
cu uliul zburând deasupra lor.
Era o adevărată întoarcere acasă, căci locuiseră la fer-
mă tim p de cinci ani. Brannaugh o găsi la fel de curată
ca întotdeauna, cu noi clădiri anexe şi un p ad oc nou în
care se agitau cai tineri.
Văzu un băieţel cu părul blon d strângându-1 în braţe
pe Kathel. C â n d puştiul îi zâmbi, ştiu că era Lughaidh,
cel m ai mic dintre copiii verişoarei sale.
A ilish în persoană se repezi spre căruţă. Devenise ceva
m ai rotundă, iar părul blo n d îi era vârstat cu şuviţe gri.
O chii îi erau însă la fel de tineri şi vioi ca întotdeauna.
- Brannaugh! O , uită-te la Brannaugh a noastră! Sea-
m us, vino şi ajută-ţi verişoara să coboare din căruţă.
- M ă descurc. B rannaugh coborî singură şi o îm brăţi­
şa. Vai, cât m ă bucur să te revăd!
- Ş i eu. O , eşti o frum useţe! Sem en i leit cu m am a
ta. Şi uite-1 şi pe E am on al nostru, atât de chipeş. V-aţi
întors toti trei, d u p ă cum aţi prom is, l-am trim is pe ge­
m eni să-l chem e pe Bardan de la câm p. T u, Seam us,
fugi şi spune-i lui M abh că au venit verişorii noştri.
C u ochii înlăcrim aţi, o îm brăţişa din nou pe B rannaugh
şi îi explică: M abh şi soţu l ei şi-au ridicat o căsuţă chiar
peste drum . I se apropie sorocul să aducă pe lum e pri­
m ul copil. Voi fi bunică! O f, nu m ai reuşesc să-mi p u n
stavilă la gură. Tu eşti Eoghan, da? Şi G ealbh an al lui
Teagan. Fiţi bine-veniţi, tiţi bine-veniţi cu toţii. D ar
unde sunt copiii tăi?
- D orm în căruţă.
A ilish îi luă pe sus, ispitindu-i cu turtele cu m iere pe
care E am on şi le am intea cu atâta drag. A p o i C on all,
care nu era decât un prunc ultim a dată când îl văzuse
B rannaugh, îi duse pe copii să vadă un cuib de căţeluşi
fătaţi de curând.
-V o r fi bine, îţi dau cuvântul m eu, spuse A ilish tun
nând ceaiul. E băiat bun, C o n all al meu. Ţ ii minte? T u
m-ai ajutat să îl aduc pe lume. O să-i lăsăm pe bărbaţi să
se ocupe de cai, iar voi am ândouă o să vă odihniţi puţin.
-S la v ă cerurilor. Brannaugh sorbi d in ceai şi lăsă fo­
cul să o încălzească, să o aline. Stau pe un scaun care
nu se m işcă.
- M ănâncă. Pruncul tău are şi el nevoie de hrană.
- S u n t lihnită toată ziua şi jum ătate din noapte. Tea-
gan nu e la fel de flăm ân d ă - încă. D ar va fi.
- O , eşti grea? încântarea lum ină chipul lui A ilish
când o privi pe Teagan îm preunându-şi m âinile în drep­
tul inim ii. D ulcea şi m icuţa m ea Teagan va fi m am ă!
C u m se scurg anii, unde se duc? N u erai decât o copili-
ţâ. R ăm âneţi? R ăm âneţi cu m ine până ajungi la soroc?
o întrebă pe Brannaugh. E încă m ult de mers până în
Mayo, iar sorocul tău e aproape. V ăd că e aproape.
- D oar o zi sau d ouă, şi su n t recunoscătoare pentru
asta. Pruncul se va naşte în Mayo. A şa e scris. A şa tre­
buie să fie.
-T re b u ie n eapărat7 A ilish prinse m âna lui Bran­
naugh, apoi pe cea a lui Teagan. T rebuie neapărat7 V-aţi
clădit o viaţă în C lare. Sun teţi fem ei, m am e. Ţrebuie ne­
apărat să vă întoarceţi la întunericul care vă aşteaptă?
- S u n te m fem ei şi m am e şi mai m ult de a t â t Tre­
buie să ne purtăm povara. D ar nu te nelinişti, verişoară.
N u te gândi la asta. Avem ziua de azi, cu ceai şi turte şi
bucuria revederii.
- N e vom întoarce, zise Teagan apăsându-şi o m ână
în dreptul inimii. Sim t asta cu tărie. N e vom întoarce
din nou. Să crezi asta. Să crezi în noi. C redin ţa ne face
cu atat mai puternici.
- D acă aşa stau lucrurile, aveţi toată credinţa mea.
Se bucurară de m asa bogată în sunetul m elodios al
harpei, însă, în ciuda păcii care d om n ea în acea atm o ­
sferă de fam ilie, Brannaugh tot se sim ţea agitată. în tim p
 ce bărbatul ei d orm ea în patul pe care li-1 pregătise
Ailish, ea răm ase lângă foc.
A ilish intră în cam eră, îm brăcată în halatul de n o ap ­
te şi învelită cu un şal gros.
- A i nevoie de o ceaşcă de ceai ca acela pe care mi-1
dădeai când eram aproape de soroc, iar pruncul atât de
greu în m ine încât nu pu team dorm i.
- O caut în foc şi în fum , m urm ură Brannaugh.
Nu pot să nu o caut, mi-e teribil de d or de ea. D in ce
în ce mai mult, pe m ăsură ce ne apropiem de casă. Mi-e
d or de tata; e o durere. D ar dorul de m am a e o suferinţă
ce nu se va sfârşi niciodată.
- Ştiu, spuse Ailish aşezându-se lângă ea. Te vizitează?
- In vise, num ai pentru scurt tim p. T ân jesc să-i aud
vocea, să-mi spun ă că m ă descurc bine. C ă fac ceea ce
şi-ar fi dorit ea de la m ine.
- O , dragostea m ea, dar chiar asta faci. A sta faci. M ai
ţii m inte ziua când ai plecat de aici?
- D a. Te-am rănit plecând.
- Plecarea răneşte în totdeaun a, dar a fost ceea ce tre­
bu ia să faceţi, am ajun s să inţeleg asta. în ain te să pleci
mi-ai spus despre Lughaidh, pruncul pe care îl purtam
în pântec. Mi-ai spus că trebuia să fie ultim ul, căci nici
eu, nici pruncul, nu am fi supravieţuit unei alte naşteri.
Şi mi-ai dat o noţiune pe care să o beau, Ia fiecare lună,
până se va goli sticla. C a să nu m ai am alţi copii. A sta
m-a făcut să sufăr.
- Ş tiu . B rannaugh înţelegea cu atât m ai bine acum ,
când avea copii. Eşti cea m ai bună m am ă posibilă şi ai
fost ca o m am ă şi pentru m ine.
- N u aş fi răm as în viaţă să-mi văd odraslele crescând,
să-mi văd fiica cea m are grea la rândul ei. S ă îl văd, aşa
cum mi-ai spus tu, pe Lughaidh, atât de lum inos şi d ul­
ce, cu un glas ca de înger. D ân d d in cap, A ilish îşi aţinti
privirea asupra focului, de parcă ar fi revăzut ziua aceea,
şi m urm ură: Ne-ai binecuvân tat cu protecţie, pe m ine şi
ai mei, mi-ai oferit ani de care poate că nu m-aş fi bu­
curat. Eşti ceea ce si-ar fi d o rit ea să fii. D eşi mă întris­
tează am arnic gândul că vei pleca, că îl vei înfrunta pe
C ab h an , ştiu că trebuie să o faci. Să nu te îndoieşti
niciodată că e m ândră de tine. Să nu te îndoieşti nicio­
dată, Brannaugh.
-V orbele tale sunt o alinare.
- îm i voi păstra credinţa, aşa cum mi-a cerut Teagan.
In fiecare noapte voi aprinde o lum ânare. O voi aprinde
cu slabele puteri pe care le am ca să lumineze pentru
tine, pentru Teagan, pentru Eam on.
- Ş tiu că ţi-e teamă de putere.
- E şi în sângele meu. Sunteţi ai mei la fel cum aţi fost
ai ei. A m să fac asta la fiecare apus de soare şi am să-mi
pun credinţa în acea flăcăruie. Să ştiţi că va arde pentru
voi şi ai voştri. Să ştiţi asta şi să aveţi grijă de voi.
- N e vom întoarce. în asta îm i voi pune credinţa.
Ne vom întoarce, iar tu ai să ţii în braţe pruncul ce creş­
te acum în mine.

D upă ce promiseră că aveau să poposească mai mult

la întoarcere, îşi continuară călătoria însoţiţi de căţelan-
drul pe care gazdele li-1 oferiseră copiilor.
Aerul deveni rece, vântul mai tăios, iar Brannaugh
auzi în repetate rânduri vocea lui C abhan, vicleană
şi seducătoare.
Aştept.
O vedea pe Teagan ridicând privirea peste dealuri,
sau pe Eam on trecându-şi degetele peste pandantiv - şi
ştia că o auzeau şi ei.
C ân d şoim ul se îndepărtă, iar A lastar se sm uci să-l
urmeze, Kathel sări din căruţă şi porni în pas m ărunt
spre o răscruce de drum uri.
- N u ăsta e drum ul, zise Eoghan apropiindu-se de
căruţă. Am ajunge în Ashford pe mâine, dar nu ăsta
e drum ul spre Asnford.
- N u , într-adevăr, dar pe aici trebuie să o luam.
Ai încredere în călăuze, Eoghan. E ceva ce trebuie să
facem mai întâi. Sim t asta.
- Suntem aproape de casă, spuse Eam on venind pe
cealaltă parte a căruţei. Suficient de aproape cât să-i sim ­
ţim gustul. D ar auzim chemarea.
- Da, ne cheamă, deci vom răspunde. Trebuie, adău­
gă Brannaugh atingând braţul soţului ei.
 -A tu n ci o vom face.
N u ştia drumul, şi totuşi îl ştia. M intea i se întrepătrun-
dea cu cea a câinelui, astfel că ştia drumul, curbele, dea-
lurile. Şi, vai, simţea bezna întinzându-se, flăm ândă şi
dornică să răpească tot ceea ce era ea şi mai mult de atât.
Soarele palid aluneca spre colinele de la apus, dar ei îşi
continuară drumul. O durea spatele de la orele petrecute
în căruţă şi setea o chinuia, însă merseră mai departe.
Ii văzu um bra pe fundalul ultim elor raze, o văzu eres-
când pe câmpurile din jurul lor. U n lăcaş de cult, reflec­
tă ea, îi simţea atmosfera. Şi un lăcaş de putere.
O pri căruţa şi inspiră adânc.
- N u poate să treacă. Bariera e prea puternică şi nu
poate să o străpungă.
- E ceva aici, m urm ură Eam on.
-C e v a lum inos, spuse Teagan. Puternic şi lum inos.
Şi vechi.
- De dinaintea noastră. Recunoscătoare pentru aju­
tor, Brannaugh îşi lăsă soţul să o coboare din căruţă.
De dinaintea m am ei noastre. De dinaintea oricărui
timp pe care îl cunoaştem noi.
- O biserică. G ealbhan se întinse să o ridice pe
Teagan din şa. D ar nu e nim eni aici.
- Ba da, zise Teagan istovită, sprijinindu-se de el. C ei
care au venit înaintea noastră, cei care au sfinţit acest
păm ânt. Ei nu îl vor lăsa să treacă. Aici e un loc sfanţ.
- în noaptea asta e al nostru. Brannaugh făcu un pas
în faţă şi ridică braţele. Zei ai lum inii, zeiţe lum inoase,
către voi strigăm în noapte. Prin puterea pe care ne-aţi
dat-o, prin misiunea c e o urm ăm , fi-vom binecuvântaţi.
O noapte între aceste ziduri, înainte de a înfrunta ce
ne-a fost hărăzit, popas ne fie şi răgaz. Suntem cei trei,
copiii lui Sorcha. Vrăjitori întunecaţi, ai tăi vom fî.
D upă vrerea noastră, să se împlinească.
Lum ina explodă ca un soare, scânteind prin ferestre,
prin uşile ce se deschiseră într-un curent şoptit. Iar dină­
untru se revărsă căldură.
-S u n te m bine-veniţi. Zâm bind, Brannaugh îşi ridică
fiica în braţe şi toată oboseala strânsă în călătoria lungă
se risipi. Suntem bine-veniţi.
 îşi culcă odrasele pe grăm ezi d e paie aşternute pe p o ­
d eau a bisericii. Se bucură să îi găsească pe am ân d o i prea
istoviţi ca să se plângă, deoarece energia ei de m om en t
pălise deja.
- îi auziţi? şopti E am on.
- C h iar şi eu îi au d . E o g h an îşi plim bă privirea prin
biserică, peste zidurile de piatră, peste băncile de lem n.
C ân tă.
- D a . G ealb h an luă în braţe căţelan drul pentru a-l
linişti. încet, m in u n at. C u m ar cânta, poate, îngerii sau
zeii. A cesta e un loc sfânt.
- N e oferă m ai m ult d ecât u n sim plu ad ăp o st peste
n oapte. A păsându-şi o m ână pe şale, B ran n au gh se ri­
dică şi zise: N e oferă binecuvântare şi lum ină. A m fost
chem aţi de cei care au existat în ain tea noastră, în acest
loc, în această noapte.
Degetele lui T eagan atin seră cu delicateţe altarul.
- C o n s tr u ită d e un rege pentru o faptă bun ă. O p ro ­
m isiun e în d ep lin ită. C o n stru ită aici, pe d ru m u l peleri­
nilor. A ceastă biserică n u m ită B allintubber. A tâta văd,
conchise ea ridicând m âinile. D a, e un loc sfân t şi vom
cere binecuvân tarea celor care ne-au chem at.
- La fel ca regele, avem o p ro m isiu n e d e în deplin it,
spuse B ran n au gh . Eoghan, iubirea m ea, îm i aduci, te
rog, cartea m am ei?
-Ţ i-o aduc, în să n um ai d acă stai jos. Te rog, aşază-te,
eşti prea palidă.
- Su n t istovita, d ar îţi d au cuvântul m eu că trebuie să
facem asta şi aşa va fi m ai bine pentru toţi. T eagan...
- Ş tiu ce ne trebuie. A m să...
- S ta i jos, insistă fratele ei. A duc eu ce ne trebuie, iar voi
d ouă o să vă odihniţi o clipă. G ealbh an, ai grijă d e asta.
Fu de ajun s ca G ealb h an să atingă obrazul soţiei lui
şi să o p rin d ă de m ână pe B ran n au gh pentru a le face
să se supu n ă.
- C e trebuie făcut? o întrebă pe Teagan.
- O jertfă. O rugăciun e. O în tâln ire. E l nu p o ate
veni aici. C a b h a n nu p o ate să vină aici, nici să vadă
aici. A ici nu are nici o putere. Şi aici p u tem strânge tot
ce ne trebuie.
 - D e ce aveţi nevoie?
- E şti cel m ai bu n d in tre n o i, râse e a sărutându-1 pe
obraz. D acă vrei să îl aju ţi pe E am o n , p ro m it că Bran-
n au gh şi cu m ine v o m răm ân e aici, ne v om o d ih n i.
D u p ă plecarea lui, se în to arse rep ede spre B ran n au gh :
A i dureri.
- N u su n t durerile facerii. Vei d escoperi că prun cul
îţi oferă adesea o m ică idee despre ce te aşteaptă. A sta va
trece. D ar o d ih n a îm i pică bine. Pentru ceea ce urm ează
vom avea nevoie d e putere.
îşi lăsară răgaz o oră ca să-şi recapete puterile.
-T re b u ie să creăm cercul şi sâ aducem jertfa, îi spuse
B ran n au gh soţu lui ei- S ă nu te tem i pentru m ine.
- Mi-ai cere să nu respir?
-D ra g o ste a ta şi credinţa ta, alături de cele ale lui
G ealb h an , su n t lucrurile de care avem nevoie.
- A tu n c i le ai.
C reară cercul, iar ceaun ul pluti d easu pra focului pe
care îl aprinseră. A pa se revărsă d in m âinile lui T eagan
în ceaun. B ran n au gh adăugă ierburi, iar E am o n zdrobi
nişte pietre.
- A s te a provin d in casa pe care am construit-o.
- Ş i astea. Teagan deschise un săculeţ şi îi turna co n ­
ţin utu l preţios în vas. Lucruri m ărunte, o floare uscata,
o pietricică, o bucăţică de scoarţă.
- V ă oferim m ai m ult decât aur sau argint scum p.
Iată aici o şuviţă d in părul prim ului m eu n ă sc u t
- O pană de la călăuza m ea, zise E am on aruncând-o
în apa ce d ăd ea în clocot.
- A c e s t talism an pe care m i l-a făcu t m am a m ea.
- A h , Teagan, m u rm u ră B rannau gh.
- E ceea ce şi-ar fi d o rit ea, spuse Teagan. V ă oferim
tot ce avem m ai scum p, şi adău găm o lacrim ă de vrăji­
toare. Iar p o ţiu n ea o legăm cu sânge, să aratăm că ini­
m ile ni-s curate.
Se crestară pe rân d cu lam a cuţitului ritualic şi îşi
oferiră sângele, iar din acel m om en t ceaunul se învolbu­
ră şi începu să fum ege.
- M a m ă , tată, sânge d in sângele nostru şi os din
osul nostru, noi, orfanii, ne-am păstrat pururi credinţa.
Revărsaţi peste noi, în locul acesta sfânt, în ceasul ăsta
sfânt, forţa şi dreptatea puterii ce v-a fost d ată vouă.
C u harul vostru nu putem da greş şi peste C ab h an vom
fi trium fători. Scâldaţi-ne în har pe noi, cei trei. D upă
vrerea noastră să se îm plinească.
V ân tul se stârnise între ziduri. Lum ânările scânteiau.
D ar când cei trei rostiră ultim ele cuvinte, curenţii de aer
se învolburară şi lum inile se aprinseră orbitor. Vocile
care d oar m urm uraseră, acum strigară.
B rannaugh şi fraţii ei îşi strânseră m âinile şi, îm pre­
ună, se lăsară în genunchi, sim ţind cum îi sfâşiau pe
dinăuntru lum ina, vocile, vântul. Puterea.
A poi se lăsă liniştea, iar cei trei se ridicară.
-V -aţi aprins pe dinău ntru , exclam ă E oghan uluit.
C a şi cum aţi fi fost voi înşivă lum ânări.
- N o i suntem cei trei. Vocea lui Teagan se ridică şi ră­
su n ă cu ecou în tăcerea vibrantă. D ar sun t mulţi. M ulţi
înaintea noastră, m ulţi care vor veni după noi.
- Lum ina lor e a noastră; a noastră e a lor, adăugă
Eam on. N o i suntem cei trei şi suntem ca unul.
Inundată de lum ină, cu toată oboseala dispărută, cu
Ochii scânteind, B rannaugh zâmbi.
- N oi suntem cei trei. N'v aruncăm lum ina peste întu­
neric, îl hăituim să-l scoatem la iveală. Şi îl vom birui.
- Prin sângele nostru îl vom birui, rostiră la unison.

D im ineaţa, în lum ina blân d ă a zorilor, porniră din

nou la drum . M erseră printre coam ele dealurilor verzi,
însoţiţi de apa ce scânteia albastră sub razele prim itoare
ale astrului zilei, până la m ăreţele ziduri cenuşii ale cas­
telului A shfbrd, unde porţile li se deschiseră şi pod ul le
fu coborât dinainte. C o p iii lui Sorcha ajunseseră acasă.

capitolul 3
Iam a 2013

C â n d se trezi, Branna O ’Dwyer fu întâm pinată de o

ploaie torenţială. N u şi-ar fi d orit decât să se îngroape
din nou în som n. D im ineţile veneau în totdeaun a prea
repede. Dar, îi plăcea sau nu, se term inase cu som n ul, şi
pe m ăsură ce acesta se îndepărtă, nevoia tot m ai puter­
nică de cafea se făcu sim ţită.
Iritată, se ridica, îşi trase ciorapi groşi în picioare şi îm ­
brăcă un pulover peste tricoul subţire în care dorm ise.
D in obişn uinţă şi graţie unei tendinţe adânc înrădă­
cinate de a păstra ordinea, scorm oni jăraticul din dor­
m itor pentru ca lim bile flăcărilor să învioreze încăperea,
în soţită de câinele ei, Kathel, care tocm ai se întindea
alene pe covoraşul d in faţa şem ineului, îşi făcu patul,
aşezând deasupra pernele decorative.
A jun să la baie, îşi perie valul lung de păr negru, apoi
şi-l prinse într-un coc. Avea de lucru, şi încă m ult - după
ce-şi savura cafeaua. Incruntându-se la reflexia din oglin­
dă, se gândi să facă o m ică vrajă de înfrum useţare, căci
noaptea agitata lăsase urm e vizibile pe chipul ei. D ar nu
vedea rostul.
Se întoarse în d orm itor şi îl frecţionă energic pe
Kathel, care d ăd u m ulţum it din coadă.
- Şi tu ai fost agitat, nu-i aşa? Te-am auzit vorbind în
som n. Ai auzit vocile, băiete?
C o b o râră în linişte, căci avea casa plină, aşa cum se
întâm pla frecvent în ultim a vreme. Fratele ei şi M eara
dorm eau în cam era lui, iar verişoara ei Iona îşi îm părţea
patul cu Boyle.
E rau deopotrivă rude şi prieteni. îi iubea şi avea ne­
voie d e ei. Dar, pe b u n u l D um nezeu, şi-ar fi dorit puţin
tim p în singurătate.
- S u n t aici de dragul m eu, îi explică Iui Kathel.
D e parcă nu aş fi în stare să am grijă de m ine. O are nu
am creat suficiente ziduri de protecţie în jurul a tot ceea
ce este al m eu, şi al lor, cât să ţin la distanţă o duzină de
alde C abhan?
Trebuia să înceteze neapărat, decise, pornind direct
spre m inunata, ab so lu t m inunata ei cafetieră. U n băr­
bat de dim ensiunile lui Boyle M cG rath nu avea cum să
d oarm ă confortabil în m icul pat al verişoarei ei, lona.
T rebuia să-i încurajeze să plece. în orice caz, C ab h an
nu mai dăduse nici cel mai m ic sem n de la Sam hain
încoace.
-A p ro a p e reuşisem. La naiba, aproape îl nim icisem .
Vraja, poţiunea, am bele atât de puternice, reflectă
Branna, punân d de cafea. N u lucraseră la am ândouă
tim p îndelungat şi din toată inima? Şi puterea, pe toţi
zeii, puterea se ridicase ca un torent în noaptea aceea
lângă vechea colibă a lui Sorcha. II răniseră, îi vărsaseră
sângele, îl făcuseră să urle - lup şi om . Şi totuşi...
Nu term inaseră. Reuşise să le scape din m âini, iar
acum cel m ai probabil se vindeca, îşi aduna forţele.
Nu se term inase, iar uneori se întreba dacă avea să se
term ine vreodată.
D eschise uşa, iar Kathel se năpusti afară. C ă ploua
sau nu, câinele voia să îşi facă alergarea de dim ineaţă.
Ea răm ase în prag, în aerul rece, îngheţat, de decem brie,
cu privirea aţintita spre păduri.
El aştepta dincolo de acele păduri. D acă în vremea
lor sau o alta, nu ştia. D ar avea să vină din nou, iar ei
trebuiau să fie pregătiţi.
Insă nu avea să vină în dim ineaţa aceea.
închise uşa în faţa frigului şi scorm oni focul din
bucătărie, îl alim entă pentru a mai atenua din mirosul
de turbă. Turnându-şi cafeaua, savură prim a înghiţitu­
ră şi scurtul interval de linişte şi singurătate. C a prin
farm ec, băutura fierbinte îi lim pezi gândurile şi îi cal­
mă iritarea.
Vom triumfa.
Vocile, îşi am inti acum . A tât de multe voci, înălţăm
du-se, răsunând cu ecou. Lum ină şi putere şi voinţă,
în som n sim ţise totul. Şi acea voce separată, atât de lim­
pede, atât de sigură.
Vom triumfa.
- Ne vom ruga să ai dreptate.
Se întoarse şi văzu în prag o femeie ţinându-şi protec­
tor o m ână peste pântecele proem inent, cu un şal gros
legat peste o rochie lungă bleum arin.
Aproape ca o reflexie, îşi spuse Branna, aproape ca şi
cum s-ar fi uitat într-o oglindă. Părul, ochii, form a feţei.
 - Eşti Brannaugh a lui Sorcha. Te cunosc din visele
mele.
- D a , şi tu eşti Branna din clanul O ’Dwyer. Te cu­
nosc d in visele mele. Eşti din sângele meu.
- A ş a e. Su n t una dintre cei trei.
B ran n a îşi atinse am uleta cu im aginea câinelui, de
care n u se despărţea niciodată - exact în clipa în care
Brannaugh făcu acelaşi lucru.
- Fratele tău a venit la noi, cu fem eia lui, într-o n o ap­
te în C lare.
- C o n n o r şi M eara. Ea e ca o soră pentru mine. A cum
Branna îşi duse m âna la inima. Aici. Înţelegi.
- L-a salvat pe fratele meu, şi-a vărsat sângele pentru
el. E ca o soră şi pentru mine. C u o oarecare uluire pe
chip, Brannaugh îşi plim bă privirile prin încăpere.
C e e locul acesta.7
- C a s a mea. Şi a ta, căci eşti bine-venită aici. Vrei să
iei loc? Ţi-aş face nişte ceai. C afeaua pe care o am acum
nu ar fi bună pentru bebeluş.
-M iro ase m in u n at D ar stai jos cu m ine, verişoară.
D oar o clipă. E un loc nem aipom enit.
B ranna îşi roti privirea prin bucătărie - curată, or­
donată, căci şi-o am enajase singură. Şi, presupunea, cu
adevărat nem aipom enită pentru o femeie din secolul
al treisprezecelea.
- A s ta înseam nă progresul, spuse, aşezându-se la m asă
cu verişoara ei. Te scuteşte de ore întregi de m uncă.
Eşti bine?
- S u n t foarte bine. Fiul meu va veni curând. Al trei­
lea copil.
în tin se braţul peste masă, iar Branna o prinse de
m ână. Foc şi lum ină, o fuziune de putere, foarte inten­
să, foarte reală.
- A i să-i pui num ele Ruarc, căci va fi un cam pion.
C u v in tele ei adu seră un zâm bet pe ch ip ul verişoa-
rei sale.
- A ş a voi face.
- D e Sam hain, noi - cei trei şi alţi trei care sunt cu
noi - ne-am luptat cu C abhan. D eşi l-am rănit, l-am ars
şi l-am făcut să sângereze, nu l-am nimicit. V-am văzut
şi pe voi acolo. Fratele tău cu o sabie, sora ta cu o baghe­
tă, tu cu un arc. Tu nu erai grea.
- P â n ă la Sam hain mai sunt d ouă săptăm âni în
vrem ea mea. A m venit la voi?
- D a, la coliba lui Sorcha, unde l-am atras, şi în vre­
m ea voastră, căci am călătorit în acel tim p ca să i prin­
dem în capcană. A m fost pe-aproape, dar nu destul.
In cartea m ea - cartea lui Sorcha - aş putea să-ţi arăt
descântecul, otrava pe care am creat-o. A i putea...
Brannaugh ridică o m ână şi şi-o apăsă pe cealaltă
sub coaste.
- Fiul meu vine acum . Şi m ă trage înapoi. D ar ascul­
tă, există un loc, un loc sfânt. O biserică. Se află pe un
câm p, la o zi distanţă spre sud.
- Ballintubber. Iona şi Boyle se vor cununa acolo la
prim ăvară. E un loc sfânt, un loc puternic.
- El nu poate să m eargă acolo, să vadă acolo. Este un
loc sfinţit, iar cei care l-au făcut veghează peste el. Ei ne-au
dat nouă, celor trei ai lui Sorcha, lum ina lor, speran­
ţa lor şi forţa. D ata viitoare când îl veţi înfrunta pe
C abh an , noi vă vom fi alături. Vom găsi o cale. Vom fi
trium fători. D acă nu e scris să fiţi voi aceia, vor veni alţii
trei. C rede, Branna din clanul O ’Dwyer. G ăseşte calea.
- N u pot să fac nim ic altceva.
-Iu b eşte, spuse Brannaugh luând-o de m ană. Iubi­
rea, am învăţat, e o altă călăuză. A i încredere în călă­
uzele tale. O , e nerăbdător. C opilul meu se naşte azi.
Bucură-te, căci e o altă lum ânare ce va străpunge întu­
nericul. Crede, repetă ea, şi dispăru.
Branna se ridică să aprindă o lum ânare pentru noua
lum ină, noua viaţă, apoi, cu un oftat, acceptă că mo­
mentul ei de solitudine se încheiase.
Prin urmare, începu să pregătească micul dejun. Avea
o poveste de spus şi nim eni n-ar fi vrut să o asculte pe
stom acul gol. „C rede", îşi zise în gând. Ei bine, credea
că îi fusese sortit să gătească aproape zilnic pentru o
arm ată întreagă.
îşi jură solem n că, d u pă ce îl trim iteau pe C abh an
în iad, avea să-şi ia o vacanţă undeva într-un loc cald
şi însorit - unde nu avea să se atingă d e nici o oală, era-
tiţă sau tigaie zile întregi.
Tocm ai am esteca aluatul pentru clătite - o reţetă
nouă pe care îşi dorise să o încerce - cân d intră M eara.
Prietena ei se îm brăcase potrivit pentru ziua ce o aş­
tepta, o zi de lucru la grajduri, în pantaloni groşi, un
pulover călduros şi bocanci solizi. îşi îm pletise la spate
părul castaniu ca scoarţa de copac, iar în ochii ei negri
de ţigancă se citea nedum erirea.
- A m prom is că m ă ocup eu de m icul dejun în dim i­
neaţa asta.
- M-am trezit devreme, după o noapte agitată. Şi am
avut deja com panie.
- E cineva aici?
- A fost. Cheam ă-i şi pe ceilalţi, te rog, ca să-mi spun
povestea o singură dată pentru toată lumea. D upă o
scurtă ezitare, Branna adăugă: A r fi bine dacă Boyle sau
C o n n o r l-ar suna pe Fin, să-1 întrebe dacă vrea să vină
şi el.
- E vorba de C abh an , nu? S-a întors?
- S e va întoarce, asta-i sigur, dar nu asta a fost acum .
- M ă duc d u pă ceilalţi. T oată lum ea e trează, deci nu
o să dureze mult.
Branna încuviinţă din cap şi puse o bucată de şuncă
la prăjit în tigaie.
C onnor, fratele ei, intră prim ul, adulm ecând aerul
cum ar fi făcut-o Kathel.
- Fă-te util, îi spuse ea. Pune m asa.
- Imediat. M eara mi-a zis că s-a întâm plat ceva, dar
nu e vorba de C abh an .
- Crezi că mi-aş încerca m âna cu clătitele astea dacă
aş fi trecut printr-o ciocnire cu C abh an ?
- N u , zise el luând câteva farfurii d in dulap. R ăm âne
ascuns în umbre. E mai puternic d ecât înainte, dar nu
s-a vindecat com plet. Eu încă nu-1 sim t aproape deloc,
însă Fin spune că mai are până să se înzdrăvenească.
Finbar Burke o ştia cel mai bine, reflectă Branna,
căci era sânge d in sângele lui C ab h an şi purta sem nul
blestem ului lui Sorcha.
 -V in e încoace, o avertiză Connor. C ân d ea se mul­
ţumi să dea din cap, se duse la uşă şi o deschise pentru
Kathel: Ia te uită, eşti ud ca o focă!
-Usucă-1, îl sfătui Branna, însă fratele ei rezolvase
deja problema trecându-şi pur şi simplu mâna peste
blana udă. Avem prosoape în sala de baie pentru asta,
preciză ea.
C onnor se mulţumi să rânjească, un zâmbet scurt pe
o faţă frum oasă, o scânteiere trecătoare în ochii verzi
ca muşchiul.
-A cu m s-a uscat mai repede, iar tu nu ai un prosop
de spălat.
Intrară Iona şi Boyle, ţinându-se de mână. D oi po­
rumbei, îşi spuse Branna. Dacă cineva i-ar fi sugerat
cu un an în urmă că fostul bătăuş taciturn ar fi putut
să semene cu un porumbel, ar fi râs până i s-ar fi rupt
coastele. Dar iată-1 acolo, masiv, cu umerii laţi, cu părul
ciufulit şi ochii castanii visători, alături de verişoara ei
din America, micuţă şi vioaie ca un spiriduş.
-M eara coboară imediat, anunţă Iona. A sunat-o
sora ei.
- E totul bine? întrebă Connor. Mama ei?
- N ic i o problemă, doar câteva detalii legate de
Crăciun.
Fără a i se cere, scoase tacâmurile pentru a termina
ceea ce începuse Connor, iar Boyle puse apa la fiert în
ceainic.
Şi astfel bucătăria Brannei se umplu de voci, de miş­
care şi - o putea recunoaşte acum că îşi băuse cafeaua -
de căldura unei familii. Se umplu şi de entuziasm când
Meara dădu buzna în încăpere, îl prinse pe C on n or şi îl
trase într-un pas de dans.
- Mi-a spus să strâng lucrurile mamei. Execută un tro­
păit rapid, urmat de o bătaie, apoi un nou tropăit, după
care îl prinse pe C onnor din nou pentru un sărut pasio­
nal. Rămâne definitiv la Maureen. Slavă D om nului şi
micuţului lisus din iesle! C ân d C onnor izbucni în râs,
ea se opri şi îşi apăsă mâinile pe faţă. O , D oam ne, sunt
o fiică îngrozitoare! Dansez de bucurie că m am a s-a dus
 să locuiască în Galway cu sora mea, iar eu nu voi mai fi
nevoită să mă ocup de ea zilnic.
- N u eşti nici una, nici alta, o corectă Connor. Eşti
fericită că mama ta e fericită?
-Bineînţeles, dar...
- Ş i de ce n-ai fi? A găsit un loc unde se simte împli­
nită, unde are nepoţi pe care să-i răsfeţe. Şi de ce să nu
dansezi de bucurie la gândul că nu o să te mai sune de
două ori pe zi când nu reuşeşte să-şi dea seama cum
să stingă un bec?
- S a u când mai arde o halcă de miel, adăugă Boyle.
-A sta e adevărul, nu-i aşa? râse Meara mai schiţând
câţiva paşi rapizi de dans. Mă bucur pentru ea, sincer.
Şi sunt nebună de bucurie pentru mine.
C ân d intră Fin, M eara se aruncă asupra lui, lăsându-i
gazdei un m om ent să se liniştească.
- A i pierdut un chiriaş, Finbar. M am a s-a instalat de­
finitiv şi irevocabil la sora mea. îl sărută apăsat şi pe el,
făcându-1 să râdă. Asta e ca mulţumire - şi să nu-mi spui
că nu e cazul - pentru toţi anii în care ai cerut o chirie
mică şi pentru că ai păstrat căsuţa goală în caz că voia să
se întoarcă la Cong.
- A fost o chiriaşă bună. Ţinea casa curată ca o
biserică.
- Casa arată foarte bine acum, pe cuvânt, după toate
modernizările pe care i le-am făcut.
în timp ce Iona se ocupă mai departe să pună masa,
C onnor îşi luă prima cafea.
- N-am nici o îndoială că Fin îşi va găsi un chiriaş cât
ai zice peşte.
-A m să mă ocup de asta, zise Fin, privind-o însă pe
Branna. Apoi, fără un cuvânt, luă cafeaua lui C onnor
şi sorbi din ea.
Branna îşi frăm ânta mâinile, dorindu-şi amarnic să
fi făcut acea micuţă vraja de înfrumuseţare. Nu era nici
urmă de noapte agitată pe chipul lui, pe trăsăturile lui
superb sculptate, în ochii verzi îndrăzneţi.
Arăta perfect - bărbat şi vrăjitor - cu părul lui ne­
gru ca pana corbului umezit de ploaie, dezvăluindu-şi
corpul înalt şi zvelt când îşi scoase jacheta de piele nea­
gră şi o atârnă în cuier.
îl iubise toată viaţa ei, iar acest lucru nu avea să se
schimbe vreodată, însă prima şi ultima dată când se ofe­
riseră unul celuilalt - atât de tineri, încă atât de inocenţi -
pe trupul lui apăruse semnul. Semnul lui Cabhan.
O Vrăjitoare întunecată din Mayo nu ar fi putut trăi
niciodată cu o progenitură a lui Cabhan.
Putea, era dispusă să lucreze cu el şi chiar o făcuse,
căci îi dovedise în repetate rânduri că voia să-l vadă pe
Cabhan nimicit la fel de mult ca ea. Dar nu avea să exis­
te niciodată mai mult între ei.
Oare conştiinţa faptului că şi Fin suferea la fel de
mult ca ea o ajuta să-i facă faţă? Da, intr-o mică măsură,
trebui să recunoască.
Scoase platoul plin ochi cu clătite pe care-1 ţinuse
la cald.
- Hai să ne aşezăm la masă. E reţeta bunicii tale, Iona.
Vom vedea dacă mi-au ieşit la fel de bune.
în clipa în care ridică platoul, Fin i-1 luă din mâini,
iar privirile li se întâlniră.
- Ai şi o poveste de servit lângă clătite, aşa mi s-a spus.
-A şa e, am. Puse pe masă un platou plin cu slănină
şi câm aţi, se aşeză şi începu: C u nici o oră în urmă am
avut o conversaţie cu Brannaugh a lui Sorcha.
- A venit aici? C onnor se întrerupse exact când voia
să îşi mute un vraf de clătite pe farfurie. In bucătăria
noastră?
- Da. Am avut o noapte agitată, plină de vise şi voci.
A ei a fost una dintre ele. Totul era vag şi împrăştiat, aşa
cum pot fi visele adesea, zise Branna luându-şi o clătită.
Stăteam aici, savurându-mi prima cană de cafea, iar când
m-am întors am văzut-o. Arată ca mine - sau eu ca ea.
M-a surprins cât de mult semănăm, deşi ea era foarte
vizibil însărcinată. Fiul ei se naşte azi - sau nu azi, căci în
timpul ei mai sunt două săptămâni până la Samhain.
- Dintr-un timp în altul, murmură Iona.
- Aşa e. Trecuseră pe la biserica Ballintubber pe drum
încoace. Acolo m-a dus visul.
 - Ballintubber. Iona se întoarse spre Boyle. I-am sim­
ţit acolo, ţii minte? Când m-ai dus să o văd, i-am simţit,
am ştiut că trecuseră pe acolo. Locul acela emană atâta
putere!
-Intr-adevăr, consimţi Branna. D ar eu am fost acolo
în repetate rânduri, şi la fel şi Connor. N u i-am simţit
niciodată.
- N u aţi mai trecut pe acolo de când a venit Iona,
remarcă Fin. De când cei trei sunt toţi în Mayo.
-Asta-i drept. Şi era un aspect important, se gândi
Branna, după care continuă: Promit că voi merge, vom
merge. în ziua nunţii tale, Iona, dacă nu mai repede.
Ea mi-a spus că ceilalţi, cei de dinaintea noastră, păzesc
sanctuarul, şi Cabhan nu poate ajunge acolo. Nu poate
intra, nu poate vedea în biserică. Este adăpostul perfect
în caz de nevoie. Străm oşii le-au oferit celor trei lumi­
nă şi putere. Şi speranţă - cred că de asta avea cea mai
mare nevoie.
- Ş i tu ai, şi noi toţi, spuse Iona. Nici nouă nu ne-ar
prinde rău nişte speranţă.
- Eu prefer să acţionez în loc să sper, dar ei i-a oferit
ceea ce îi trebuia. Am văzut asta. Mi-a spus - în vis şi
aici - că vom fi triumfători. Mi-a cerut să cred asta
şi mi-a făgăduit că ne vor fi alături când îl vom înfrunta
pe Cabhan din nou. Mi-a cerut să găsesc calea. Să ştiu
că, dacă nu ne-a fost scris nouă să îl nimicim, vor veni
alţi trei. Vom triumfa.
- Chiar de-ar fi să dureze o mie de ani, întări Connor.
Bun, deci, sunt de acord cu speranţa, de acord cu acţiu­
nea. Dar să fiu al naibii dacă am să aştept o mie de ani
să îl văd pe Cabhan nimicit.
-A tunci vom găsi calea, aici şi în prezent. Am mai
mâncat clătite o dată, când am fost în M ontana, în Ves­
tul american, comentă Fin. Le spuneau altfel...
-Pancove, pun pariu, sugeră Iona.
- Exact. Au fost excelente. Astea sunt şi mai bune.
-A i cutreierat lumea în lung şi-n lat, observă Branna.
-A şa e. Dar am să mă lipsesc de plimbări până se
termină povestea asta. Asemenea lui Connor, nu îmi
convine să aştept o mie de ani. Vom găsi calea.
 „A şa, pu r şi sim plu?" b o m b ăn i în gând B ranna, stră-
duindu-se să-şi ţină în frâu iritarea.
- Mi-a spus că ne vor fi alături, data viitoare când îl
vom înfrunta. Insă ne-au fost alături şi de Sam h ain , iar
el tot a reuşit să ne scape.
- A u fost prezenţi d oar vag, fantom atic, îşi am inti
C o n n o r. C a nişte umbre? O parte din vraja de som n pe
care am făcut-o, asta s-ar putea să fi fost. C u m am putea
să-i aducem în carne şi oase? E oare posibil aşa ceva?
D acă am putea găsi acea cale, l-am nim ici fără îndoială.
C ei trei originari şi noi cei trei. Şi alţii trei cu noi.
- T im pul e problem a. Fin se lăsă pe spate, luându-şi
cana de cafea. D eplasările tem porale. N o i am fost acolo
de Sam hain, dar, d in câte spu i tu, Branna, ei nu au fost.
Deci au aparut d oar ca nişte um bre, incapabili să par­
ticipe. T rebuie să reuşim sincronizarea. T im pu l nostru
sau al lor, d ar să fie acelaşi. E o problem ă interesantă.
- D a r cum am putea-o rezolva? întrebă Branna.
A m găsit d o u ă m om ente şi am ân d ouă ar fi trebuit sâ fie
propice. Solstiţiul, apoi Sam h ain. T im pul ar fi trebuit
să fie de partea lum inii, Vrăjile pe care le-am făcut,
otrava pe care am creat-o, toate gândite să se potrivească
exact în acel m om ent si loc.
- Şi de fiecare d ată l-am rănit, îi am inti Boyle. D e fie­
care dată a sângerat şi a fugit. Ş i ultim a dată? R an a ar fi
trebuit să fie m ortală.
- Puterea lui e pe atât de întunecată pe cât e de lum i­
noasă a noastră, rem arcă Iona. Iar sursa acelei puteri îl
vindecă. D e data asta însă durează m ai mult.
- D acă am reuşi să îi găsim bârlogul. C h ip u l lui C o n ­
nor deveni sum bru. D acă am putea să-l atacăm când
e slă b it
- N u pot sa-1 găsesc. N ici m ăcar noi d oi îm preună
nu am reuşit, îi am inti Fin. Are suficientă putere, sau
ceea ce îl hrăneşte are suficientă putere cât să-l ascundă.
Până nu se va strecura afară din nou, astfel încât unul
dintre noi să îl po ată sim ţi, trebuie sa aşteptăm .
- Eu speram că va fi până de Yule, dar sărbătoarea
aproape a sosit, zise B ran n a clătinând din cap. Speram
că vom pu tea să-l înfrun tăm înainte de Yule, deşi asta
 tost m ai m ult d in d orin ţa d e a term ina o dată decât din
-evelaţia faptului că e m om entul potrivit. N u am găsit
jsra în stele. C el p u ţm nu încă.
- M i se pare că avem o idee generală despre ce trebuie
*•' facem, replică Boyle. Să găsim ziua, să găsim epoca.
5â găsim calea de a-i aduce şi pe cei trei atunci şi acolo,
ia c ă asta e o posibilitate reală.
- Eu cred că e.
- O să stu d iem pro b lem a, spuse Fin privind-o pe
Branna.
- Am tim p în dim ineaţa asta.
- Eu trebuie să m erg la m agazin, să d uc m arfă. De-abia
rac faţă cererii de sărbători.
- P o t să vin să te ajut m âine, în ziua m ea liberă, se
oferi Iona.
- Accept.
- A m şi eu de făcut câteva cum părături, adăugă Iona.
Primul m eu C răciu n în Irlanda. Ş i vine Buni. De-abia
aştept să o văd şi să-i arăt casa - m ă rog, atât cât este.
Ne construim o casă în păd u re, explică ea sprijinindu-se
de Boyle.
-S -a răzgândit d in nou în privinţa gresiei din baia
principală, spuse Boyle, fără a se adresa cuiva anum e.
- E greu de ales. N u am m ai construit niciodată o
casă. Ajutâ-mă, îşi im ploră ea verişoara.
-Ţ i-am spus că puţine lucruri mi-ar face mai mare
plăcere, zise Branna. Ajuta-m ă m âine şi la sfârşitul zilei
ne vom lua răgaz să stăm la un pahar de vin şi sâ stu­
diem m ostre de gresie şi vopsea şi aşa m ai departe.
- C o n n o r şi cu m ine am începu t să discutăm despre
cum ne-am dori să arate casa noastră, d ar m ai avem până
să ajungem la o concluzie, m ărturisi M eara trecând o
bucată de clătită prin sirop. N u reuşesc să-mi imaginez
cum e sa construieşti o casă şi să ştii pân ă şi culoarea în
care îţi vei zugrăvi pereţii.
- Ei bine, hai la un pahar de vin şi o sâ ne jucăm şi
cu ideile tale. Şi dacă tot veni vorba de case, adaugă
Branna, observând că i se oferea ocazia să-şi pu nă pe
tapet preocupările. Voi toţi aveţi casele voastre - casa
lui Boyle, cea a M earei. N u e cazul să vă îngrăm ădiţi aici
noapte de noapte.
- N e e m ai bine îm preună, insistă C on n o r.
- Şi nu are nici o legătură cu faptul că dacă ai dorm i
în apartam entul M earei ai m ânca num ai terci de ovăz la
m icul dejun?
- E şi ăsta un factor, rânji el.
- î m i iese foarte bine terciul de ovăz, spuse M eara
inghiontindu-I.
- A ş a e, draga mea, dar ai gustat clătitele asta?
- R ecunosc, nici m ăcar faim osul m eu terci de ovăz nu
se poate com para cu ele. îţi doreşti puţin spaţiu, îi spuse
M eara verişoarei sale.
- Mi-ar prinde bine, d in când în când.
- O să lucrăm şi la asta.
- S e pare că avem de lucrat la o m ulţim e de chestii,
rem arcă Boyle ridicându-se. A r trebui să începem prin
a face curat în bucătărie, apoi să m ergem la m unca din
care ne câştigăm existenţa.
- C â n d term ini treburile la magazin? o întrebă Fin
pe Branna.
Ea sperase că schim barea subiectului avea să-l distra-
gă, însă ar fi trebuit să ştie că nu era atât de sim plu.
Pe deasu pra, era inevitabil - şi în interesul am ân d u ­
rora - să coopereze.
- M ă întorc pân ă la două.
- A tunci voi fi aici la două.
Se ridică, îşi luă farfuria şi o duse la chiuvetă.

C um va trebuia să-şi câştige pâinea de zi cu zi; la drept

vorbind, Brannei îi plăcea ceea ce făcea. D e în d ată ce
râm ase singură, urcă să se îm brace cu hainele de lucru
şi să stingă focul din şem ineu.
în atelierul de la subsol îşi petrecu urm ătoarea oră
îm pachetând săpunurile fanteziste pe care le confecţio­
nase cu o zi în urm ă şi îm po d o b in d cu funde şi flori
uscate sticluţele cu diverse loţiuni. Lum ânările cu par­
fum de m erişoare le vârî în cutiile fanteziste de cadouri
pregătite anum e pentru sărbători.
 D upă ce verifică lista pe care i-o d ăd u se m anagerul ei,
adaugă unguente, ulei de baie, diverse creme, notă pro­
dusele ale căror stocuri trebuiau înnoite, apoi începu să
transporte cutiile la m aşin ă.
Intenţionase să lase câinele acasă, d ar Kathel avea
alte planuri, astfel că sări direct în m aşină.
- A i ch ef de o plim bare, nu-i aşa? Bine, atunci.
D u pă o ultim ă verificare urcă la volan şi parcurse
scurta distanţă până în satul C on g.
Ploaia şi frigul îi descurajau pe turiştii şi aşa în num ăr
foarte mic. G ăsi străzile abrupte goale, ruinele bisericii
pustii. C a un loc rupt d in tim p, îşi spuse ea zâm bind.
Iubea satul acela, fie că era pustiu în ploaie sau for­
fotea de oam eni şi voci în tr o zi însorită. D eşi vindea
direct d in atelier - în special celor care veneau acolo
sperând, poate, să găsească un talism an sau o vrajă - ho­
tărâse să deschidă un m agazin şi în centru, unde turiştii
şi localnicii puteau să ajun gă uşor.
Parcă în faţa m agazinului D ark W itch, aflat pe o
străduţa cochetă. Kathel sări afară d u pă ea şi o aşteptă
răbdător, în ciuda ploii, să descarce prim a cutie. C â n d
deschise uşa cu cotul, B ran n a fu întâm pinată de un clin­
chet vesel de clopoţei, de arom ele m inu nate şi lum inile
plăcute a ceea ce crease ea însăşi, pentru ea însăşi.
O încântau toate acele flacoane, boluri şi cutii ele­
gante de pe rafturi, lum ânările care creau o atm osferă
m isterioasă şi parfum urile îm bătătoare. C u lo ri pastelate
m enite să liniştească şi să relaxeze, altele vioi, îndrăzne­
ţe, bucăţi mari de cristal ce em anau o putere benefică.
Şi, desigur, aranjam entele de sărbători cu bradul m icuţ,
verdeaţa şi m erişoarele, câteva ornam ente pe care le gă­
sise la o fem eie din D u b lin , baghetele cu pietre preţioa­
se si pandantivele d e piatra cum părate dintr-un catalog
W icca fiindcă oam enii se aşteptau să găsească astfel de
lucruri într-un magazin n u m it D ark W itch.
O zări pe Eileen, care, căţărată pe o scară, făcea curat

E e un raft înalt. Fem eia m ărunţică se întoarse, iar oche-

irii cu ram e verzi îi alunecara pe n asul turtit.
- Ei, ia te uită, d oam n a In persoană. C e m ă bucur sa
te văd, Branna. Sper că ai adu s un nou lot de lum ânări
cu m erişoare, fiin dcă le-am v ân d u t pe ultim ele acum un
sfert d e oră.
- A m alte d o u ă duzini, aşa cum mi-ai cerut. A ş fi
crezut că su n t prea m ulte, d ar d acă am epuizat stocul
în seam n ă că ai avut dreptate d in nou.
- D e asta m-ai făcut pe m in e m anager.
E ileen coborî. C u păru l blond-închis tuns m odern,
in scăn , se îm brăca în to td eau n a elegant - azi pu rta ciz­
m e înalte su b o rochie verde ca bradul. A b ia dacă m ă­
sura un m etru cincizeci cu totul şi adusese pe lum e şi
crescuse cinci fii fantastici.
- M ai ai în m aşină, deci? Le ad u c acum .
- N u te duce, nu, n-are nici u n rost ne u d ăm am ân ­
d o u ă. B ran n a puse cutia pe tejgheaua im pecabilă. Poţi
să despachetezi şi să-i ţii com pan ie lui K athel, căci a in­
sistat să m ă însoţească.
- Ş t ie unde ţin bunătăţile pen tru câinii cum inţi şi
frum oşi.
K ath el d ăd u d in co ad ă, a p o i se aşeză p o litico s,
rânjindu-i.
B ran n a ieşi d in nou în ploaie, auzind râsul lui Eileen
în urm a ei.
Avu nevoie de trei dru m u ri şi se u d ă p ân ă la piele.
Flutură din m âini şi se scutură, uscându-se aşa cum
uscase şi C o n n o r câinele in d im in eaţa aceea. C eva ce
n u ar fi făcut decât pentru pu ţin e persoane din afara
cercului ei.
Eileen nici m ăcar nu clipi, ci co n tin u ă să despache­
teze m arfa. B ran n a o alesese să-i gestioneze m agazinul
şi să se o cu pe d e angajaţii cu ju m ătate d e n o rm ă din
num eroase m otive practice, d ar unul nu tocm ai m ărunt
era faptul că sim ţise firicele de putere în ea.
- A m avut patru turişti entuziaşti, to cm ai din
M idlan d s, veniţi să vadă m uzeul The Quiet M a n 1 şi să ia
prânzul la tavernă. A u cheltuit trei sute şaizeci de euro
în total.

1 Filmul The Quiet Man, cu John Wayne şi Maureen O ’Hara, a fost

turnat in 1951 în Irlanda, in ţinuturile Mayo şi Galway (n.red.)
 U n u l dintre acele m otive practice, reflectă B ran n a,
era talentul lui Eiîeen de a în d ru m a clientul potrivit
spre produsele potrivite.
- A sta e o veste b u n ă Intr-o d im in eaţă ploioasă.
- B e i nişte ceai?
- N u , m ulţum esc. B ran n a îşi su flecă m ânecile şi o
aju tă să despacheteze şi să aranjeze m arfa pe rafturi.
C e m ai e nou? o întrebă.
E ileen îi distrase aten ţia de la problem ele ei ţinând-o
o cu p ata cu bârfe d in sat, veşti d esp re fiii, nepoţii, so ­
ţul şi nurorile sale (d o u ă şi încă una în iunie) şi câte şi
m ai câte.
C e i câţiva clienţi care intrară în ora urm ătoare nu
plecară cu m ân a goală. U n lucru b u n atât pentru starea
d e spirit, cât şi pentru registrul de casă.
C re ase un loc d u p ă su fle tu l ei, se gân d i B ran n a.
Plin de cu loare şi lu m in ă şi parfu m , în perfectă o rd i­
ne, d u p ă cum i-o cerea sp iritu l organizat, şi exprim ân-
du-i sim ţu l stilistic.
Le m ulţum i d in nou zeilor pentru E ileen şi ceilalţi
care lucrau pentru ea, pentru faptul că se ocu p au de
clienţi, lăsându-i ei tim p în atelier să creeze.
- Eşti o com oară pen tru m ine, Eileen.
C h ip u l fem eii se coloră de plăcere.
- A h , ce drăguţ d in partea ta să spu i asta!
- E adevărat, zise B ran n a sărutând-o pe obraz. Avem
m are noroc să pu tem face m unca pe care o iubim şi
la care suntem al naibii d e bune, zi d u p ă zi. D acă aş fi
nevoita să m ă o cu p de vânzări, aşa cum am făcut-o
în prim ele câteva lun i d u p ă deschidere, aş fi nebună de
legat. D eci eşti co m oara mea.
- E i bine, la fel şi tu, căci o patroan ă care m ă lasă să
m ă d esfăşo r d u p ă bunul-plac e m ană cerească.
- A tunci hai să ne vedem fiecare de m un ca pe care o
iu bim şi la care sun tem al naibii de bune.
C â n d plecă în soţita de Kathel, B ranna se sim ţi re­
vigorată. D e regulă o vizită la m agazin îi îm bun ătăţea
starea de spirit, iar azi efectul fusese de-a dreptul specta­
culos. Străb ătu prin ploaie drum urile la fel d e fam iliare
ca propria ei bucătărie, apoi parcă în faţa căsuţei şi ră­
mase un m om ent în maşină.
O dim ineaţă bună, în ciuda vremii posom orâte, se
gândi. V erişoara ei, m em bră a triadei originare, venise
s o viziteze. Avea să îşi concentreze gândurile asupra spe­
ranţei şi credinţei de care aveau nevoie.
D usese m arfa la magazin, petrecuse mai bine de o oră
cu o prietenă, privise oam eni plecând cu lucruri pe care
le făcuse cu propriile m âini. Obiectele acelea aveau să
ajungă în casele lor sau în casele altora, drept daruri şi
amintiri. Lucruri bune, folositoare şi frum oase pe dea­
supra, căci aspectul i se părea la fel de im portant ca uti­
litatea. în plus, cu un sim plu gest aprinsese lum iniţele
care m ărgineau vitrina m agazinului, creând o atm osferă
sărbătorească.
- De ce să nu adăugăm puţină frum useţe şi lum ină
unei zile posom orâte? îl întrebă pe Kathel. A cum însă,
băiete, avem de lucru.
Se duse în atelier şi aţâţă focul în tim p ce Kathel se
instalâ confortabil pe podea.
îi spusese lui Fin că avea să se întoarcă până la două,
deşi intenţionase să-şi termine treburile înainte de prânz.
Era puţin mai târziu decât plănuise, dar tot îi răm âneau
aproape două ore de linişte înainte de a fi nevoită să dea
ochii cu el.
D upă ce îm brăcă un şorţ alb, făcu mai întâi biscu­
iţi cu ghimbir, activitate care o destindea întotdeauna,
în timp ce aceştia se răciră, um plând aerul cu arom a lor,
îşi strânse lucrurile de care avea nevoie pentru a confec­
ţiona seturile de lum ânări de pe noua listă pe care i-o
dăduse Eileen.
M unca o liniştea. N u putea să nege că adăuga şi o
urm ă de magie, însă o făcea în scopuri nobile. în esenţă
nu era decât grijă, artă şi ştiinţă.
Topi acidul şi ceara pe aragaz, adăugă uleiurile aro­
matice, colorantul pe care îl preparase chiar ea. Acum
parfum ul de mere şi scorţişoară se adăugă celui de
ghimbir. C u o picătură, fixă fitilurile în borcănaşele
de sticlă cu margini canelate, ţinându-le drepte şi întinse
cu un beţişor de bam bus. T urn ă cu răbdare ceara roşie,
oprindu-se din când în când s-o taseze cu un alt beţişor
pentru a îm piedica form area bulelor de aer. In cele din
urm ă, puse borcanele deoparte să se răcească.
U n al doilea cuprindea lum ânări albe şi pure, parfu­
mate cu vanilie, iar cele din al treilea erau verzi ca pădu­
rea şi m iroseau a brad. Erau de sezon, reflectă ea, şi se
aflau în plin sezon, deci şase ar fi trebuit să ajungă.
U rm ătorul set pe care îl făcu avea să ajungă în maga­
zin la primăvară, eventual.
M ulţum ită, aruncă o privire spre ceas şi văzu că era
aproape două jum ătate. întârzierea lui Fin nu o deran­
ja, căci avea tim p să-şi term ine treburile, dar a naibii să
fie dacă avea să-l aştepte pentru ceea ce avea de făcut
maj departe!
Îşi scoase şorţul, um plu o cană de ceai, luă doi biscu­
iţi şi se aşeză com od. Deschise cartea lui Sorcha, propria
ei carte, carneţelul şi laptopul.
Fin apăru cu o întârziere de treizeci şi cinci de m inute -
şi ud până la piele. Ea îi aruncă o privire scurtă şi se
m ulţum i să spună:
- N u lăsa urm e pe podeaua mea.
M orm ăind în barbă, nou-venitul se şterse rapid.
- N u are nici un rost să te enervezi. U n ul dintre cai
s-a îm bolnăvit şi a trebuit să mă ocup de el.
Branna uita adesea că avea şi el o m uncă ce îl ţinea
ocupat.
- C â t de grav?
- A fost destul de grav, dar va fi bine. Este vorba de
M aggie, a avut un acces de tuse. Poate că m edicam entul
ar fi pus-o pe picioare, dar... ei bine, nu aş fi fost dispus
să risc.
- Ştiu că nu ai fi făcut-o. Branna îl înţelegea perfect.
C ea mai m are slăbiciune a lui erau anim alele şi orice
fiinţă ce avea nevoie de îngrijire. Ş i nu ai fi putut s o
faci, adăugă ea. Fusese destul de grav, ţinând cont de
oboseala din ochii lui. Stai jos, îi spuse. A i nevoie
de nişte ceai.
- N u mi-ar strica, şi nici câţiva dintre biscuiţii cărora
le sim t arom a. C ei cu ghimbir?
 - S ta i jos, repetă ea, m ergând sâ aprindă focul sub
ceainic.
Fără s o asculte, Fin se învârti agitat prin încăpere.
- Lucrezi de ceva vreme, din câte văd. încă nu ai pus
lum ânări noi.
- A m un magazin de aprovizionat. N u pot să-mi pe­
trec toată ziua, de dim ineaţa până seara, ocupându-m â
de nenorocitul ăla de C abhan.
-Ţ i-o poţi petrece simţindu-te jignită într-o situaţie
în care nu a vrut nim eni să te jignească. întâm plarea
face să vreau câteva lum ânări şi pentru mine.
- C e le tocm ai făcute sunt pentru seturi-cadou.
- Iau d ouă din astea, atunci, fiindcă am de cum părat
cadouri, iar pentru altele... Se apropie de nişte rafturi,
îm i plac astea cu plăcuţe de oglindă. Ar scânteia în lu­
mină. M erişoare, zise el adulm ecând. M iroase a Yule,
deci e perfect, nu-i aşa? Aş vrea o duzină.
- N u am chiar o duzină din astea chiar acum . D oar
cele trei pe care le vezi acolo.
- A i putea să faci restul.
- A ş putea, spuse Branna aruncandu-i o privire piezi­
şă. D ar va trebui să aştepţi până mâine.
- E în regulă. Şi astea conice, cele albe şi lungi, cele
roşii mai mici.
- A i venit să m unceşti, sau să faci cum părături?
- E grozav să le faci pe am ândouă în acelaşi timp.
Puse lum ânările alese pe masa ei de lucru, apoi se aşe­
ză şi, strângând în m âini cana de ceai, o privi direct în
ochi. Inima tinerei femei tresări o clipă, dar ea o ignoră.
- E ste pe celălalt mal al râului, după cum ştiam şi
până acum. Se reface în întuneric, în um bra nepătrun-
să. O peşteră, cred, dar nu sunt sigur nici de epocă, nici
de loc.
- L-ai căutat. Pe toţi dracii, fir-ai tu să fii, Fin...
-P rin fum , rosti el calm. N u are nici un rost să te
enervezi într-o zi atât de urâtă ca asta. A m privit prin
fum şi, cum e norm al, im aginea a fost vagă şi înceţoşa­
tă. D ar pot să-ţi spun că nu e la fel de slăoit ca înainte.
Ş i m ai e ceva cu el, Branna. Ceva... altceva.
- C e anum e?
 -O ricare ar fi entitatea cu care a încheiat un pact ca
să fie ceea ce este, ca să aibă ceea ce are, e şi mai întu­
necată, ascunsă in neguri. Nu ştiu, m urm ură el, frec-
nonându-şi um ărul, unde sem nul îi m uşca din cam e.
Cred că îl m anipulează, cred că se foloseşte de el la fel
ie m ult cum el se foloseşte de entitatea respectivă, iar
asta am putut să văd în slăbiciunea lui. Mai m ult decât
_m văzut vreodată. N u pot decât să percep această crea-
-ură. Ştiu însă cu certitudine că el se vindecă şi că ne va
ataca din nou, în scurt timp.
-A tu n ci vom fi pregătiţi. C e ne-a scăpat, Fin? A sta
este întrebarea.
El m uşcă dintr-un biscuit şi zâmbi pentru prim a dată
de când intrase.
-S -ar putea să am nevoie de mai m ult de doi bis­
cuiţi să mă întărească pană recitim nenorocitele alea
de cărţi.
- S u n t mai m ulţi în borcan dacă doreşti. Acum ,
zise Branna bătând cu degetul în carte. Să începem cu
poţiunea.

capitolul 4
îl durea să o privească - atât de aproape, dar distantă
precum planeta Saturn. îl întărea, m ult mai m ult decât
biscuiţii cu ghim bir, să-i vadă chipul, să-i audă vocea, să-i
sim tă parfum ul, d o ar al ei, printre celelalte m irosuri ce
pluteau prin atelier.
Se străduise din răsputeri să-şi înăbuşe dragostea faţă
de ea. îşi am intise că îi întorsese spatele, îl alungase.
Se culcase cu alte fem ei, încercase să um ple cu trupurile
lor, vocile lor, frum useţea lor, abisul pe care B ranna îl
lăsase în el.
Plecase de acasă lun i de-a rândul, d oar pentru a
nu fi în preajm a ei. C ălătorise, rătăcise în locuri apro­
piate sau îndepărtate, străine sau fam iliare. C âştigase o
avere, una considerabilă, prin muncă, inteligenţă şi efort,
îşi construise o casă şi avusese grijă ca părinţii lui să
aibă tot ceea ce le trebuia, deşi aceştia se mutaseră
la New York pentru a fi aproape de sora mamei. Sau,
îşi spunea el adesea, pentru a fi departe de orice dis­
cuţii ori gânduri despre magie şi blesteme. Nu-i putea
învinovăţi.
Nim eni nu ar fi putut spune că îşi irosise viaţa
sau talentele - magice sau de altă natură. D ar nimic
din ceea ce făcuse nu măcinase nici macar un gram din
acea iubire.
Se gândise la o poţiune, o vrajă, dar ştia că descânte­
cele de iubire - pentru a o stârni sau a o înăbuşi - aveau
consecinţe ce nu se limitau nicidecum la autor sau la
persoana vizată.
N u era dispus, nu putea să îşi folosească harul pentru
a-şi astâmpăra inima.
Oare îi făcea bine să ştie că şi ea îl iubea, şi ea suferea?
în unele zile, admise în sinea lui, găsea o oarecare con­
solare în acest gând. Alteori însă îl scotea din minţi.
Oricum, nu aveau de ales. Erau nevoiţi să coopereze,
să îşi unească forţele în scopul unic de a-1 învinge pe
Cabhan, de a-1 nimici.
Prin urmare, lucrară împreună, certându-se şi înţele-
gându-se, în frum osul ei atelier, savurând nenumărate
ceşti de ceai - în care adăugară la un moment dat puţin
whisky - aplecaţi deasupra cărţilor, elaborând noi vrăji,
analizând fiecare pas din cele două bătălii anterioare.
N u descoperiră însă nimic nou, nu găsiră un alt
răspuns.
Ea era cea mai abilă vrăjitoare pe care o cunoştea -
şi, de asemenea, cea mai strictă în materie de etică.
Şi frum oasă pe deasupra. N u doar datorită feţei şi si­
luetei, superbului ei păr, ochilor cenuşii calzi. Puterea şi
prestanţa ei adăugau ceva în plus, iar devotamentul său
neclintit faţă de arta ei, faţă de harul ei, faţă de familie,
o făcea şi mai atrăgătoare.
Era blestemat să o iubească.
La final plăti lumânările - la preţ întreg, reflectă el
amuzat, căci zeii îi erau martori că Branna O ’Dwyer era
o vrăjitoare cu sim ţ practic şi porni spre casă prin
ploaia mocănească.
 Se duse mai întâi s-o vadă pe Maggie, care se simţea
mai bine. îi oferi iepei blânde o jum ătate de măr şi o
parte din timpul şi atenţia lui. Vizită apoi şi restul cai­
lor. Era m ânaru de ceea ce construise acolo împreună
cu Boyle, după cum era mândru şi de şcoala de vână­
toare cu şoimi pe care C o n n o r o administra impecabil.
Dacă nu ar fi fost C abhan, ar fi putut pleca chiar a
doua zi spre India sau Africa, spre America sau Istanbul,
ştiind că Boyle şi C on n o r ar fi avut grijă de afacere.
O dată ce îl terminau pe Cabhan, exact acestea erau
intenţiile lui. Avea să aleagă un loc de pe hartă şi să ple­
ce. Să fugă, să vadă ceva nou. Să se îndepărteze o vreme
de locul acela care-i ţinea inima zălog.
îi dădu ceva bun căţelandrului de la grajduri, Bugs,
apoi, din impuls, îl luă în braţe şi îl duse în casă, spu-
nându-şi că aveau să se bucure am ândoi de companie.
Ii plăcea solitudinea la fel de mult cât îi plăcea şi
Brannei - sau aproape. Nopţile erau însă teribil de lungi
în decembrie, iar frigul şi întunericul i se păreau greu de
suportat. Nu putea să îi facă o vizită neanunţată lui Boy­
le, care locuia deasupra garajului, căci bănuia că Boyle şi
iubita lui, lona, aveau să înnopteze tot la Branna, oricât
ar fi încercat ea să-i descurajeze.
Ei aveau să o păzească, căci el nu putea, îşi zise Fin
enervat.
O dată ajuns în casă, puse câinele jos şi flutură o mână
spre foc, făcând flăcările să trosnească, şi pe cealaltă spre
bradul din dreptul ferestrei.
Câinele începu să ţopăie, iar bucuria lui îl făcu pe
Fin să zâmbească destins. Da, aveau să se bucure am ân­
doi de companie.
Se duse în bucătărie, unde toate suprafeţele lucioase
em anau o lumină caldă, şi îşi luă o bere.
Ea nu îl vizitase decât o dată, atunci când C onnor fu­
sese rănit. Dar şi-o putea imagina acolo. Dintotdeauna
şi-o imaginase acolo. în definitiv, ridicase acea casă cu
gândul tot la ea, cu gândul tot la visele pe care le ţesuse-
ră cândva împreună.
Duse cumpărăturile în camera de zi şi aşeză lum ână­
rile conice în sfeşnice de argint, apoi le răspândi prin
cam eră pe cele cu plăcuţe de oglindă. Da, lum ina că­
dea frum os pe ele, decise el. D eşi era puţin probabil ca
Branna să-şi adm ire opera în casa lui.
Se gândi să facă ceva de m ancare, dar alungă repede
ideea, căci pur şi sim plu detesta să gătească. Putea încăl­
zi un sem ipreparat m ai târziu, decise el, căci un drum pe
ploaie până la tavernă nu îl tenta.
A r fi putut să coboare, să petreacă o parte din seară
uitându-se la o em isiune sportivă ori să îşi om oare tim­
pul cu un meci, A r fi putut să se întindă în faţa focului
cu încă o bere şi o carte care să nu fie despre magie
şi vrăji.
- Pot să fac absolut orice îm i face m ie plăcere, îi spu­
se lui Bugs. Ş i nu e decât vina mea, nu-i aşa, că nimic
nu îm i face plăcere. Poate e d oar d in cauza ploii şi a
întunericului. C eea ce mi-ar face plăcere ar fi o plajă
fierbinte, cu soare dogoritor şi o femeie dornică de acţi­
une. Nu sunt com plet sincer, recunosc. Se lăsă pe vine,
făcându-1 pe Bugs să încrem enească de bucurie când îl
m asă pe burtă. De-ar găsi cu toţii fericirea la fel de uşor
ca un maidanez! Ei bine, gata cu filozofarea. O să mer­
gem sus să lucrăm; cu cât term inăm mai repede, cu atât
mai bine. Am să aflu dacă acea plajă fierbinte e totuşi
răspunsul pe care îl caut.
C âinele îl urmă cu un devotam ent um il când urcă
scările late spre etajul casei. Se gândi să facă un duş fier­
binte, eventual şi o şedinţă în saună, dar coti direct spre
camera de lucru. A prinse şi acolo focul, făcând flăcările
să scânteieze într-un cadru de turm alină verde-închis, în
tim p ce Bugs exploră încăperea.
El concepuse fiecare centimetru din încăpere, cu puţin
ajutor din partea lui C o n n o n blatul de lucru din granit
negru, mobilierul fin din m ahon, parchetul din scânduri
late de chiparos ce se întindea în toată casa. Ferestrele
erau înalte, cu arcadă. G eam ul celei din centru era alcă­
tuit d in vitralii, reprezentând o femeie într-o tunică albă
legată cu o cingătoare cu pietre preţioase. Ţinea o baghetă
în tro m ână şi o minge de foc în cealaltă, iar părul negru
i se învolbura într-un vânt nevăzut.
 Era Branna, desigur, înconjurată de pădurea nepă-
trunsă, cu luna plină înălţându-se în spatele ei. Deşi
din sticlă, ochii Vrăjitoarei întunecate em anau putere
şi lum ină.
Pe biroul de epocă, masiv, trona un com puter ultra­
m odern. V răjitorilor nu le era team ă de tehnologie,
într-un dulap cu uşi grele sculptate se aflau arm e pe
care le adunase din lum ea întreagă. Săbii, o bardă, buz­
dugane, florete, steluţe ninja. în alte dulapuri se aflau
ceaune, boluri, lum ânări, baghete, cărţi, clopoţei, cuţite
cerem oniale şi alte diverse poţiuni şi ingrediente.
Ei i-ar fi plăcut camera, îşi zise, căci reflecta un sim ţ
al ordinii deloc dispus spre com prom isuri.
Bugs ridică privirea spre el, d ân d din coadă plin de
speranţă. Citindu-i gândurile, Fin zâmbi:
- Dă-i bătaie. Simte-te ca acasă.
C âinele dădu din coadă şi mai tare, apoi sări pe o ca­
napea curbată, se învârti puţin şi se cuibări cu un oftat
de m ulţum ire deplină.
Fin lucră până târziu în noapte, ocupându-se de
aspecte practice precum înnoirea proprietăţilor magi­
ce ale tonicelor şi poţiunilor. Prepară un leac pentru
M aggie, după care purifică şi câteva cristale, un alt lucru
ce trebuia făcut cu regularitate.
A r fi uitat cu totul de cină, d ar sim ţi foam ea câine­
lui. U rm at în d eaproape de acesta, coborî în bucătărie,
unde îşi făcu un sendviş cu nişte cartofi pai şi tăie un
măr în felii. C u m nu se gândise să aducă nim ic de
m âncare pentru Bugs, îm părţi cina cu el, am uzându-se
să-i arunce bucăţele de sendviş pe care câinele le prinse
din aer la fel de abil cum prindea gâzele de la care îşi
prim ise num ele.
îl scoase afară, păstrându-şi m intea conectată la cea
a câinelui ca să ştie dacă acesta decidea să se întoarcă la
grajduri d upă ce îşi rezolva problem ele fiziologice. însă
Bugs se întoarse ţopăind la uşa bucătăriei, se aşeză şi
aşteptă până când Fin i-o deschise.
- I n regulă, atunci, se pare că răm âi peste noapte.
Şi dacă aşa stau lucrurile, află că ţi-ar prinde bine un duş
chiar m ai m u lt d ecât m ie. D u h n e şti a grajd , m icu l m eu
prieten . H ai să n e o cu p ă m d e asta.
în baie, d u şu l a p ro a p e îl făcu pe B u a s să o ia la săn ă ­
to asa, d a r F in reacţio n ă rap id şi, râzând, lu ă căţe lan d ru l
pe su s şi îl vârî în cad ă cu el.
- E d o a r apă. D eşi o să ad ă u g ă m săp u n peste tot.
B u gs trem u ră, lip ăi a p a ce ţâşn ea d in duze şi se
zvârcoli pe piep tu l gol al lui F in cân d acesta îi aplică
să p u n lichid.
-V e z i, n u e ch iar atât d e rău, aşa-i? îl m ân gâie b lân d ,
p en tru a-1 lin işti şi a-1 sp ă la în acelaşi tim p. Nu-i rău
d eloc.
R id ică u n d eg et spre tavan. B aia fu in u n d a tă d e lu­
m in i, cu lo ri p alid e şi m uzică ritm ată în su rd in ă. Puse
câin ele jo s şi se d esfătă cu senzaţiile o ferite d e jetu rile
fierb in ţi în tim p ce B u gs lip ăi gresia ud ă.
F in se m işcă repede, d a r tot n u ap u că să-l u su ce în ain ­
te ca p a tru p e d u l să se scu tu re, azvârlind p icătu ri de apă
în to ata b aia. Nu-şi p u tu în ă b u şi u n h o h o t d e râs cân d
îi văzu privirea satisrăcu tă.
R esem n at, intră în d o rm ito r şi a ru n că pe p o d e a u n a
d in tre pern ele m ari ce stăteau gru p ate pe can ap ea, însă
câin ele, sim ţindu-se perfect în largul lui, sări pe p atu l
m are şi în alt şi se în tin se ca u n suveran .
- E i b in e, cel p u ţin eşti curat, o ftă Fin.
I se alătu ră, h o tărân d că o carte era o alegere m ai
b u n ă d e c ât televizorul în ain te d e so m n .
Peste câteva m in u te, B u g s d e ja sfo răia încet. F in , gă­
sin d o u şo ară alin are în acel zgom ot, se în treb ă cât d e
jaln ic era câ n d aju n geai ca sin gu rătate a să îţi fie u şu rată
d e sfo răitu l u n u i câine.
în în tu n e ric, cu focu l red u s la tăciu n i in can d escen ţi,
se g â n d i la B ran n a.
S e în to arse spre el, cu p ă ru l ca o c o rtin ă neagră,
m ătase cu rată revărsându-i-se peste u m erii goi. Focul se
în teţi acu m , flăcările aurii tran sform ân d u -i o ch ii în giu-
v aieru ri în care d a n sa u p ic ătu ri d e aur.
- T â n je ş ti d u p ă m in e, îi sp u se zâm bind.
- Zi şi n o ap te.
- S i aici m ă vrei. în Datul tău m are. în casa ta elegantă.
 - T e v reau o riu n d e. Peste tot. M ă torturezi, B ran n a.
- C h ia r aşa? R âse, d ar fără cruzim e; fu sese u n râs cald
ca u n săru t. N u eu, Finbar, n u d o a r eu. N e to rtu răm
u n u l pe celălalt. îşi lăsă u n d eg et să îi alu n ece în jo s pe
p iep tu l lui. E şti m ai p u tern ic d e c ât în ain te. La fel şi eu.
Te în trebi v reod ată d acă am fi m ai p u tern ici îm p reu n ă?
- C u m aş pu tea să gân d esc, cu m aş p u tea să m ă în­
treb, cân d su n t atât d e plin d e tine?
îi prin se păru l în m â in i şi o trase spre el. D o a m n e ,
o , D o a m n e , să-i sim tă gu stu l d in n o u d u p ă a tâta tim p ,
d u p ă o viaţă întreaga, era ca o trezire d in m orţi!
Se ro stogoli îm pin gân d-o d e d e su b t şi îi sim ţi sân ii,
m ai plin i, m ai m oi, m ai d u lci d e c ât şi-i am in te a, şi ini­
m a b u b u in d su b m âin ile lui cân d se arcui spre el.
O în volbu rare, o fu rtu n ă d e sim ţu ri - atin gerea pielii
ei, m ă tăso asă precum p ăru l şi caldă, atât d e cald ă, a lu n ­
gân d frigul. Form a co rp u lu i ei, ro tu n jim ile m in u n ate ,
vocea ei şo p tin d n u m ele lui, tru p u l ei m işcân du -se, miş-
cându-se su b el, alu n gân d to ată acea sin gu rătate .
S ân gele lui pu lsa p en tru ea; p ro p ria lui in im ă în ce p u
să b u b u ie cân d ea îşi îm pleti m âin ile în păru l lu i aşa
cum făcu se cândva, le lăsă a p o i să-i co b o are peste spate,
îl prin se d e şold u ri, se arcui spre el. S e d esch ise.
Iar el se cu fu n d ă în ea. L u m in a e x p lo d ă , alb ă, aurie,
scân tein d ca focul - ca lu m ea în treagă p rin să într-o vâl-
vătaie. V â n tu l ad u se u n to ren t ce făcu vâlvătaia să exp lo ­
deze. Preţ d e o clipă, d e o răsu flare , fu izbit d e plăcere.
A p o i căzu fulgerul. A p o i se lăsă în tu n ericu l. Stăte au
în m ijlo cu l fu rtu n ii, ţin ân d u-se d e m ân ă.
- N u cu n o sc locul ăsta, sp u se ea.
- N ic i eu. D ar...
E ra ceva, ceva ce ştia, u n d ev a în ad ân cu ri. Prea a d ân c
p e n tru a aju n ge acolo. P ăduri d ese, v ân tu ri tu rb ate şi,
u n d eva ap ro ap e , su su ru l u n u i râu.
- D e ce ne aflăm aici?
- S e a p ro p ie ceva, se m u lţu m i el să sp u n ă.
E a în to arse palm a în su s, d â n d la iveală o m ica m in ge
d e foc.
- A v e m nevoie d e lu m in ă. Poţi să găseşti d rum u l?
 - S e ap ro p ie ceva. A r trebu i să te întorci. în tu n ericu l
e cel care se apropie.
- N u m ă întorc. îşi atin se am u leta şi închise ochii,
îl sim t.
C â n d ea p o m i în ain te, el o strân se m ai tare d e m ân ă.
Avea să găsească o cale d e a o proteja, d acă era nevoie.
D ar se sim ţi co p leşit d e im p ulsul urgent de a m erge m ai
departe.
C o p a c i deşi, um bre ad ân ci ce păreau să scânteieze
în în tun eric. N ici lun ă, nici stele, d o a r vân tu l ce făcea
n o ap tea să ţipe.
în el ceva urlă, u n urlet flăm ân d . S im ţin d cu m îşi
d orea d in răsp u teri o arm ă, scotoci în ad ân cu l lui d u p ă
putere, sco ase o sabie şi îi d ă d u foc.
- M a g ie neagră, m u rm u ră B ran n a. Ş i ea părea să
scânteieze, ap rin să de p ro p ria putere. Peste tot. N u su n ­
tem acasă.
- N u su n te m acasă, d ar su n tem d estu l d e aproape.
N u acum , ci cu m ult tim p în urm ă.
- A şa e. B ârlogu l lui? S-ar p u tea să fie ăsta? Poţi să-ţi
d ai seam a?
- N u e acelaşi. E ... ceva în plus.
E a d ă d u d in cap ca şi cu m ar fi sim ţit acelaşi lucru.
- A r trebui să-i chem ăm pe ceilalţi. A r trebui să avem
cercul nostru com plet. D ac ă ăsta e bârlogul lui.
- A colo.
O văzu, o p ată neagră pe fu n d al negru, gura unei peş­
teri în gro p ată într-o co astă d e deal.
N u avea să o ia cu el, îşi sp u se F in . N u avea să o d u că
acolo, căci acolo aştep ta m o artea. Şi altele m ai rele.
C h ia r în acel m o m en t, bâtTânul ieşi. P u rta u n veş­
m â n t g ro so lan şi era în că lţa t cu ghete d e piele uzate.
A tât p ăru l, cât şi b a rb a îi erau o în câlce ală lu n gă de
fire cen u şii, iar în o ch i îi scâ n te iau n e b u n ia şi m agia
d eo p o triv ă.
- A ţ i aju n s prea devrem e. A ţi aju n s prea târziu,
în tim p ce rosti aceste cuvinte, ridică o m ân ă d e pe care
îi p icu ră sânge, pătându-i straiul. S-a sfârşit. S-a sfârşit
aşa cu m şi eu su n t s fâ r ş it A ţi ven it prea devrem e ca să o
vedeţi, prea târziu ca să o opriţi.
 - C e s-a sfârşit? în trebă Fin. C in e eşti?
- E u su n t sacrificiul. E u su n t părintele an cestral al
în tun ericulu i. A m fost trădat.
- Pot să te a ju t
D ar câ n d B ran n a făcu un p as în ain te, u n val d e p u ­
tere exp lo d ă d in peşteră. O arun că în spate, şi pe Fin la
fel, făcându-1 p e b ă trâ n să cadă la p ăm ân t, u n d e sân gele
lui form ă o baltă neagră pe sol.
- T u , V răjitoare în tu n ecată ce vei veni, gem u el. Pro­
gen itu ră a lui C a b h a n . N u veţi găsi a ju to r aici. A c o n su ­
m at în tun ericul. S u n tem toţi blestem aţi.
Fin se ridică în picioare, încercă să o îm p in gă pe
B ran n a în spate.
- E acolo. E acolo. îl sim t.
D ar cân d făcu u n pas spre peşteră, ea îl prinse:
- N u singur. N u trebuie să îl în fru n ţi singur.
Fin se răsuci spre ea, scos d in m inţi.
- E al m eu; eu su n t al lui. Sân gele tău a făcu t asta.
B lestem ul tău e cel pe care îl port, şi am să m ă răzbun.
- N u d in răzbunare, m u rm u ră B ran n a în colăcin du -şi
braţele în ju ru l lui. C ă c i asta te-ar o sâ n d i p en tru tot­
d eau n a. N u d in răzbunare. Şi n u singur.
Se trezi în să singur, scăld at în su d o are şi cu se m n u l
de p e b raţu l lui arzând ca şi cu m atu n ci ar fi fost în fie­
rat. în că îi m ai sim ţea p arfu m u l în aştern u tu ri, pe piele,
în aer.
C âin e le se lipi trem u rân d de el şi scânci.
- E totul în regulă acu m , îi sp u se mângâindu-1 d istrat.
S-a term in at d eo cam d ată.
Făcu u n d u ş pen tru a se sp ăla d e su d o are şi îm b răcă
o pereche de p an talo n i, ap o i, pe scări, îşi trase pe el un
pulover vechi. L ăsă câinele afară, n eb ăgân d de seam ă
că p loaia se oprise, iar d in cer picu ra lu m in a sla b ă a
soarelu i d e iarnă.
T reb u ia să reflecteze cu m in tea lim p ede, aşa că p o m i
să-şi facă o cafea. C h ia r atun ci în să, cineva bătu la uşa
d e la intrare.
T em ându-se că pu tea fi vorba de M aggie, se grăb i să
răsp u n d ă. G ân d u rile sale pătru n seră în m in tea iepei şi
p rim iră asigurarea că totul era bine. M ai liniştit, desch ise
uşa şi d ăd u och ii cu B ran n a, care trecu pragul şi îl îm ­
pin se în spate cu am bele m âini.
- N u aveai nici un drept! T icălo s nenorocit, nu aveai
nici un d rept să m ă tragi în visul tău!
HI îi im obiliză m âinile prinzând-o de încheieturi, îna­
inte ca ea să apuce să îl îm brâncească d in n ou. Era in­
candescentă, dar de d ata aceasta ardea de furie pură.
- N u am făcut-o - sau nu intenţionat. N ici nu ştiu,
poate tu m-ai tras într-al tău.
- Eu? C e m ăgărie! M-ai avut în p atu l tău.
- Ş i păreai d estul de dorn ică. în trucât el îi im obili­
zase m âinile, nu pu tea să-l plesnească, d ar se folosi de
puterea m agică pentru a-1 îm pinge, forţându-1 să facă
d oi paşi m ari în spate. încetează. Ax fi bine să te cal­
mezi, B ran n a. Te afli în casa m ea acum . N u ştiu dacă eu
te-am tras în visul meu, tu m-ai tras într-al tău sau ceva
ne-a tras îm preună. Şi nu p o t nici să gândesc clar naibii,
fiindcă n-am b ău t nici m ăcar o nenorocită de cafea.
C u aceste cuvinte se răsuci pe călcâie şi p o rn i cu paşi
m ari spre bucătărie.
- Ei bine, nici eu nu am băut, zise B ran n a luând-o
d u p ă el. V reau să te uiţi la mine.
- Iar eu îm i vreau n en orocita de cafea.
-U ită -te la m ine, Finbar, la naiba. Uită-te la m ine şi
răspunde-m i. M-ai tras în visul tău, în patul tău?
- N u . îşi trecu o m ână prin păr. N u ştiu, p u r şi sim ­
plu nu ştiu, d ar dacă am făcut-o, am făcut-o în som n
şi fără să vreau. Pe toţi dracii, B ran n a, nu aş folosi o
vrajă asu pra ta. Indiferent ce ai crede despre mine,
nu ar trebui să crezi aşa ceva. N u te-aş folosi niciodată
în felul ăsta.
E a inspiră adân c o dată, ap o i încă o dată.
- Ş t iu asta. îm i cer scuze, fiindcă bineînţeles că ştiu
asta d u p ă ce m ă calmez. îm i pare rău, sincer. A m fost...
tulburată.
- N ic i nu-i d e m irare. N ici eu nu m ă sim t în largul
m eu.
- Mi-ar prinde bine şi mie nişte cafea, dacă n-ai nim ic
îm potrivă.
 - în regula. Se duse la cafetieră - genul d e cafetieră cu
care se tot gândise şi ea să se răsfeţe, căci ştia să facă diver­
se cafele, ceaiuri şi ciocolate com plicate. Vrei să iei loc?
o întrebă, aratând spre nişa circulară închisă cu sticlă în
care probabil o bişn u ia să îşi bea cafeaua dim ineaţa.
B ran n a se strecură pe un a dintre banchetele cu tapi­
ţerie portocalie şi studie bolul de lem n lucios plin de
mere de un roşu aprins.
Erau adulţi, îşi am inti, şi nu puteau evita să discute
despre ceea ce se întâm plase în acel p at m are.
- N u vreau şi nu p o t să îţi po rt pică, ţie sau oricărui
bărbat, pentru ceea ce se în tâm plă în m intea ta cân d
dorm i, începu ea.
Fin îi puse în faţă o cană im ensă cu băutură fierbinte.
- C ăci ar fi putut la fel de uşor să ţi se întâm ple şi ţie.
B ran n a nu se gân d ise la acest lucru; răm ase năucită
preţ de o clipă. C a să câştige tim p, gustă d in cafea şi
descoperi că i-o pregătise exact aşa cum îi plăcea.
- A ic i ai dreptate. A i dreptate. Pe de altă parte, e p o ­
sibil să fi fost cu totul alte puteri.
-A ltele?
- C in e poate şti? M ai m ult frustrată d ecât furioasă
acum , ridică m âinile în aer. C eea ce ştim e că am venit
sau am fost adu să în patul tău, iar în tim p ce visam am
în cepu t să facem ceea ce ar face alţi o am en i săn ătoşi.
- Pielea ta era m oale ca petalele de trandafiri.
- N ici nu-i de m irare, spuse ea relaxată, căci îm i fo lo ­
sesc propriile pro d u se, care su n t excelente.
- In acele m om ente a fost aşa cum am fost noi cân d ­
va, şi chiar m ai m ult.
- î n acele m om en te, cât ne aflam am ân d o i sub
vrajă. Ş i ce s-a întâm plat, Fin, cân d trupurile noastre
s-au contopit? Fulgerul, furtu n a, lum in a, ap o i întuneri­
cul, şi am fost arun caţi într-un alt loc şi tim p. A r pu tea fi
mai lim pede preţul plătit pentru acele m om ente?
- N u pentru m ine, m ie nu mi-e lim pede deloc. C e am
aflat, Branna? Am inteşte-ţi.
Ea îşi îm preună m âinile pe m asă cu un gest ferm ,
lăsân d em oţiile d eoparte.
 - în regulă. Beznă, păd u re d easă, nici u rm ă d e lună
sau stele, u n vân t p u tern ic g e m ân d printre copaci.
- U n râu. S u su ra un deva în spatele nostru.
- D a. în ch ise och ii şi se în to arse in vis, co n tin u â n d :
A şa e, da. R âu l în spate, pu terea în faţă. C â t era d e în tu ­
necată, şi totuşi am p o rn it spre ea.
- Peştera. B ârlogul lui C a b h a n , su n t sigur.
- N u am văzut nici u rm ă d e el.
- L-am sim ţit, dar... n u era cum e acu m . A ltceva, sp u ­
se el clătin ân d d in cap. N u mi-e clar deloc, dar, d eşi nu
ştiu u n d e ne aflam , am sim ţit ceva fam iliar. C a şi cu m
ar fi trebu it să ştiu. A p o i a ap ăru t bătrân u l.
- N u l-am re c u n o sc u t
- N ic i eu, dar, d in n o u , am avut im presia că ar fi tre­
buit. A m aju n s prea devrem e ca să vedem , a sp u s el, şi
prea târziu ca să-l o p rim . G h icito ri. D o a r nişte n e n o ro ­
cite d e ghicitori.
- O d ep lasare a tim p u lu i, cred eu. N u eram în pre­
zent, d a r nici cân d am fi p u tu t să ştim m ai m ult. A spus
că el e sacrificiul.
- Ş i părin tele ancestral al în tu n ericu lu i. A sân gerat
foarte m ult. N e b u n şi m u rib u n d , d ar am sim ţit putere
în el. în cep u se să pălească, în să era acolo.
-S a c rific iu l lui C a b h a n ? se în treb ă B ran n a, ap o i îşi
în d rep tă brusc spatele. C re ato ru l lui C a b h a n ? rosti,
exact în clipa în care văzu acelaşi gân d în ochii lui Fin.
S ă fie oare posibil?
- Ei bin e, s-a n ăscu t d in cineva. P rogenitu ra lui
C a b h a n , aşa m-a n u m it, iar pe tine V răjitoarea în tu n e ­
cată ce va veni. Ştia cine su n tem , B ran n a, deşi nu ne
n ăscuserăm încă în tim p u l lui. Ştia cine su n tem .
- N u el l-a făcut pe C a b h a n ceea ce este, m u rm u ră
tân ăra fem eie. N u era su ficien tă putere în el pen tru
asta. D ar...
- în peşteră era m ai m ultă. M ai calm acum , F in îşi
relaxă m ân a pe care o strân sese în p u m n pe m asă. N u
cum va b ătrân u l a invocat o forţă m ai m are d ecât a p u tu t
stăp ân i, a ad u s în tu n ericu l acolo, i-a o ferit o sursă?
- S â n g e le lui C a b h a n - părin tele lui. Şi sân gele pă­
rintelui vărsându-se. V iaţa lui scurgându-se p e păm ân t.
D rept sacrificiu? D u m n ezeu le, Fin, n u cum va C a b h a n
si-a ucis p ro p riu l tată, şi-a sacrificat părin tele pen tru a
câştiga întunericul?
- T r e b u ie să fie sân gele. în to td e a u n a trebuie să fie
sângele. în tu n ericu l îl cere; ch iar şi lu m in a îl cere. Prea
repede p en tru a vedea. D acă a m m ai fi stat, l-am fi găsit
oare însuşindu-şi puterea? Preluând-o, în că in capabil să
o stăp ân ească pe deplin?
- S - a în tâm p lat atun ci, în tim p ce b ătrân u l îşi trăia
ultim ele clipe. A exp lodat, nu-i aşa, arun cându-ne în
spate, ru p ân d oricare ar fi fost vraja ce căzuse peste n o i.
Şi era frig, îţi m ai am inteşti, ai sim ţit? A fost teribil de
frig preţ d e o clipă, în ain te să se term ine şi să m ă trezesc
în propriul pat.
Fin se ridică, p rad ă agitaţiei, şi în cep u să se învârtă
prin încăpere.
- C a b h a n nu ne-a v rut aco lo . Im p o sib il să ne fi vrut
pe un d eva ap ro ap e de b ârlo gu l lui, sau să-şi fi d o rit ca
noi să aflăm ceva d esp re o rigin ea lui.
- D acă am înţeles n o i bine.
- N u el ne-a d u s acolo, B ran n a. D e ce ar fi făcut-o?
C u cât ştim m ai m ulte, cu a tât avem m ai m ulte san se de
a-1 nim ici. A lte puteri, ai sp u s. Ş i eu cred că alte pu teri
ne-au trim is acolo, in diferen t d acă acele puteri su n t în
n oi sau în afara noastră.
- D e ce d o a r n o i d oi? D e ce n u toţi şase?
-V ră jito a re a în tu n ecată ce va veni, progen itura
lui C ab h an ? Fin ridică d in u m eri. Ştii foarte b in e că
nu în to td eau n a p o ţi găsi logica în m agie. T rebuie să ne
întoarcem , să aflăm m ai m ulte.
- N u am de gân d să fac sex cu tin e ca să p u tem călă­
tori în tim p la peştera lui C a b h a n .
- D ar ţi-ai d a viaţa pentru asta. Flu tu ră o m ân ă p en ­
tru a o opri în ain te să apuce să vorbească. N-aş folosi
sexul ca in stru m en t d e m agie, nici m ăcar cu tine.
Şi vreau să d eţin pe d ep lin co n tro lu l la u rm ătoarea călă­
torie, nu să fiu d u s de alte forţe sau p rin alte m ijloace.
T rebu ie să m ă gân d esc la asta.
- V r e a u să-mi juri.
- Poftim ?
 D istras, o privi ridicându-se de la m asă, cu păru l ei
lu n g d esp letit şi u şo r ciufulit. C u o ch ii ce erau cum va
calm i şi aprigi în acelaşi tim p.
- V r e a u să-mi juri, Finbar. N u ai să te în torci singur.
N u ai să m ergi m ai d ep arte în povestea a sta fără m ine,
fără cercul n ostru . N u eşti sin gur şi nu vei acţion a sin ­
gur. Dă-ţi cuvântul, aici şi acum .
- C h ia r atât d e n esoco tit m ă con sideri, atât de înver­
şu n a t în a-mi găsi pieirea?
- T e văd aşa cum ai fost d e S am h ain , cân d ai fi ieşit
d in cercul n o stru şi ai fi ren u n ţat la siguran ţă pen tru
a-1 căuta pe C a b h a n singur, chiar cu riscul d e a nu m ai
pu tea să te întorci vreod ată în locul şi tim p u l tău. C h ia r
atât d e p u ţin co n tăm p en tru tine? A tât d e p u ţin în cât
te-ai în d e p ărta şi ne-ai lăsa în urm ă?
- E şti totu l pen tru m ine, tu şi ceilalţi, d ar el e d in sân ­
gele m eu, nu al vostru. C u v in tele aveau u n ton am ar,
în să erau adevărate. Şi totuşi nu am să fee n im ic sin ­
gur, u rm ă Fin. N u am s-o fac fiin dcă, d acă d au greş, v-aş
pu n e în pericol.
- D ă-m i m â n a în sem n d e b u n ă credin ţă, îi ceru ea.
Dă-m i m ân a, pen tru a-ţi pecetlui ju răm ân tu l.
Fin îi luă m ân a într-a lui. U n şuvoi d e lu m in ă se re­
vărsă printre degetele lor, sfârâin d şi p o cn in d ca u n fitil
m u şcat d e flacără.
- Ei, ca să vezi, sp u se el încet. A sta nu s-a m ai în tâm ­
plat d e ceva vrem e.
B ran n a sim ţi căld ura răspândindu-i-se în co rp - atât
alinare, cât şi to rtu ră. O are s-ar fi intensificat, se întrebă,
d acă s-ar fi a p ro p iat d e el, d acă ar fi încercat să-l atingă?
îşi retrase m ân a dintr-a lui şi se d ăd u în spate.
-T r e b u ie să le sp u n şi celorlalţi în ain te să se îm prăş­
tie la ale lor. Poţi să vii şi tu dacă doreşti.
- A i să te d escu rci tu cu asta. A m de lucru, se ju stifică
Fin, co n ştien t că avea nevoie să fie p u ţin d ep arte de ea.
- în regulă, atunci. A m să lucrez cu Iona azi şi vom
vedea ce p u tem face, sp u se B ran n a îndreptându-se spre
uşă. P robabil ar fi m ai b in e să ne în tâln im cu toţii, d ar
nu în seara asta. S ă ne lăsăm p u ţin tim p să lăm urim
lucrurile. M âine-seară, dacă e în regulă pen tru tine.
 - T u ai să găteşti.
- A ş a mi-a fost scris In viaţă.
A r fi v rut să-şi co b oare m ân a peste p ăru l ei, d o a r să i-1
sim tă aşa cu m i-1 sim ţise în vis, în să nu o atinse.
- Eu am să ad u c vin.
- A ş a ţi-a fost scris în viaţă. Ieşi pe uşă când el i-o
deschise, apoi se în toarse, răm â n â n d pen tru o clip ă în­
văluită de negura dim in eţii. A i co n stru it o casă bun ă,
Fin. F ru m o asă, fără în d oială, d ar are o atm osferă puter­
nică, plăcută.
- N u ai vâ2Ut ap ro ap e n im ic în afară d e bucătărie.
- Ei bine, b u cătăria e su fletu l u n ei case. D acă ai veni
m âine pe la trei, am p u tea să lucrăm în ain te să vină
ceilalţi la cină.
- A m să m ă organizez astfel în cât să aju n g la tim p.
B ran n a ajun se la m aşin ă, un d e se o p ri şi îi aru n că
d in n o u o privire peste um ăr, cu un zâm bet scu rt şi
obraznic:
- A r fi trebu it să-ţi sp u n că nici pielea ta nu e prea
d ep arte d e acele petale de tran d afiri, d ar într-o m anieră
m asculin ă, desigur.
Fin râse şi ten siu n ea d in ab d o m en u l lui se risipi ch iar
în clipa în care m aşin a ei d isp ăru d in priviri.

capitolul 5
B ran n a îşi sp u se povestea şi le ceru celorlalţi să reflec­
teze la sensurile ei, în ch ein d cu o rugăm in te:
- A ş vrea ca diseară să nu fie nici u n b ărb at în casă,
d acă nu aveţi n im ic îm potrivă, ca să fim între noi, fem e­
ile, cu vin şi eşan tio an e de vopsele şi altele asem en ea.
Vreţi să-mi faceţi o favoare şi să invadaţi casa lui Fin şi
să răm ân eţi acolo? Faceţi ce fac b ărb aţii într-o seară fără
fem ei. N u vreau să ştiu ce an u m e ar pu tea fi.
C â n d C o n n o r ezită, ea îşi înfipse degetele în burta lui.
- Ş i nu cum va să te gân d eşti că n oi trei avem nevoie
d e protecţia bărbaţilor. D o u ă din tre n oi su n t vrăjitoare,
la fel ca tine, iar cea de-a treia ar p u tea să te ru pă în bă­
taie d acă ai enerva-o.
 - M ă strădu iesc d in răsputeri să nu o enervez. în re­
gulă, atunci. C e zici, Boyle, îl târâm pe Fin pân ă la taver­
nă, ap o i ne întoarcem pe patru cărări la el acasă?
- M ie îm i convine. O să-şi d orească să aibă com pan ie,
m ă gândesc, spuse Boyle, aruncându-i o privire gazdei.
- îşi doreşte sau nu, are nevoie de asta. E u m ă d uc în
atelier. Iona, când term ini aici, te p u n la treabă.
- E u mă întorc pe la şase, îi sp u se M eara. A şteptă
pân ă cân d B ran n a ieşi d in încăpere, ap o i continuă:
E teribil de greu pentru am ân d o i. N u ştiu cu m rezistă.
A şa că hai să îi distrăm pu ţin şi să îi aju tăm să se relaxe­
ze, m ăcar în seara asta.
- A s ta pu tem face. Boyle frecţionâ um ărul M earei,
apoi se întoarse spre Iona: E bin e că vei fi cu ea azi.
Sp era că avea să ştie ce să sp u n ă şi ce să nu sp u n ă.
C â n d Iona intră în atelier, B ran n a era deja lângă aragaz,
cu o duzină de boluri placate cu oglin d ă pregătite pe
m asa d e lucru.
- A m o co m an d ă pentru astea, aşa că vreau să le fac
im ediat, apoi am de gân d să pregătesc câteva seturi cu
loţiune pentru m âini, loţiune exfoliantă şi săp u n .
Le pun îm preun ă în cutiile roşii care mi-au fost trim ise
în n um ăr prea mare, le leg cu fu n d a în carouri roşu cu
verde. E ileen le poate scoate la ofertă, având în vedere
că firm a nu m-a taxat pen tru m arfa suplim en tară, a fost
greşeala lor. U nii oam en i aşteaptă până în ultim a clipă
pentru cum părăturile de sărbători, deci cred că se vor
vinde bine.
Iona veni lângă ea şi, fără u n cuvânt, o prinse pe după
talie cu tandreţe.
- S u n t bine, Iona.
- Ş t iu , însă d oar fiin dcă eşti atât de puternică. Eu nu
aş fi. V oiam d o ar să ştii că ţvaş fi alături dacă ai sim ţi
nevoia să te dezlănţui.
- In ce sens să m ă dezlănţui?
C u un râs scurt, Iona se d ăd u în spate.
- S ă te enervezi, să spum egi, să blestem i cerurile.
- N u are nici u n rost să fac asta.
 -Tocm ai enervatul, spum egatul şi blestem atul su n t
- « u i . D eci oricân d vei sim ţi nevoia, îţi voi fi alături.
Mă duc d u p ă sticluţe şi cutii. Ştiu u n d e se află.
- M ulţum esc pentru asta - pentru toate astea. A i pu­
sei să duci seturile la m agazin când su n t gata? A ş vrea să
Te expediate cât de repede posibil.
- Sigur. D ar vrei d o a r să ajun gă în m agazin, sau sa m ă
~.m iţi de aici?
Verişoara ei avea instincte fin şlefuite, reflectă Branna.
-A m b e le , recunosc. M ă bu cu r că eşti aici, d ar mi-ar
rrinde bin e pu ţin ă solitudin e. D u p ă ce te întorci putem
r.cepe îm preună m un ca m ai im portantă.
- I n regulă, lo n a scoase cutiile şi în cepu să le asam-
-ieze. C â te doreşti?
- Şase, m ulţum esc.
- Eu cred că ai dreptate, dacă vrei să ştii părerea mea.
- în privinţa cutiilor?
- N u , nu în privinţa lor. în privinţa a ceea ce s-a în­
tâmplat. Faptul că o altă forţă v-a tras pe tine şi pe Fin
m preună.
- N u sun t sigură că nu e d oar o închipuire de-a mea.
- Eu aşa cred. Trecându-şi m âna prin părul blo n d şi
-curt, lo n a adăugă: Sp er că nu răsucesc prea tare cuţi­
tul în rană, d ar poate atât tu, cât şi Fin vă doriţi să fiţi
îm preună, poate acea d orin ţă se înteţeşte din când în
a n d , şi poate că azi-noapte, indiferent de motiv, a fost
o astfel d e situaţie.
- S u n t o m u lţim e d e „p o a te " în certitu d in ea ta,
verişoară.
- N u vreau să torn gaz peste foc. N u există nici un „poa­
te" în ceea ce priveşte dorinţa, nici înteţirea ei. îm i pare
rău, Branna, e im posibil să nu vezi sau să nu sim ţi asta.
B ran n a îşi păstră m âinile o cupate şi vocea calm ă.
- O a m e n ii îşi doresc tot soiul de lucruri pe care nu
le pot avea.
Era o rană, îşi am inti lon a, aşa că n u m ai insistă.
-V re a u să spu n că e foarte posibil ca voi d oi să fi
fost pu ţin vulnerabili aseară, că poate barierele sau scu­
turile voastre erau oarecum coborâte. C e e a ce a creat
o oportu n itate, cum ar veni, pentru acea altă putere.
N u C ab h an , fiindcă aşa ceva pu r şi sim plu nu ar avea
nici o logică.
- N e răneşte. Scopu l lui în viaţă e să ne rănească.
- D a , dar... Iona clătină d in cap. El nu ne înţelege.
El nu înţelege iubirea sau loialitatea sau adevăratul
sacrificiu. D orinţa carnală, sigur. N eîndoielnic înţelege
că tu şi Fin sunteţi nebuni unul după celălalt, dar nu
ar înţelege niciodată ce se află d incolo de acea dorinţă-
Sorcha ar fi înţeles.
- Sorcha, repetă B ranna ridicând privirea de la lum â­
nările la care lucra.
- Sau fiicele ei. G ândeste-te la asta.
- C â n d mă gândesc la asta, îm i aduc am inte că
tocm ai Sorcha a fost cea care i-a blestem at pe toţi cei
născuţi din C ab h an , adică exact pe Fin.
- A s ta e adevărat. A fost o greşeala din partea ei, dar
e adevarat. Şi, desigur, având în vedere că el i-a ucis
soţul şi a smuls-o de lângă copiii ei, poate că ar proceda
la fel şi a d o u a oară. D ar ea cunoscuse iubirea. O înţe­
legea, şi-a d at viaţa şi puterea pentru ea. N u crezi că ar
folosi-o dacă ar putea? Sau că ar folosi-o copiii ei?
- D eci ea, sau ei, au creat descântecul de vis? In care
eram îm preună, şi cu toate scuturile coborâte, aşa că
ne-am îm preunat. începu să se plim be prin atelier cu
paşi m ăsuraţi, analizând situaţia cu glas tare: Iar când
s-a întâm plat asta, s-au folosit de puterea acelei întâlniri
pentru a ne arunca în trecut. Prea devreme şi totodată
prea târziu.
- D a c ă aţi fi ajuns m ai devreme, e posibil ca orice
s-ar fi întâm plat în peştera aceea să vă fi tras şi pe voi
înăuntru şi sa fie m ai m ult decât ceea ce aţi fi putut
voi învinge. D acă aţi fi ajuns mai târziu, nu aţi m ai fi
avut ocazia să vorbiţi cu bătrânul, care se prea poate -
şi eu cred că ai dreptate din nou - să fi fost tatăl lui
C ab h an . Iona scoase panglica şi sticluţele şi continuă
raţionam entul: Eu cred că aţi văzut ceea ce trebuia să
vedeţi, asta încerc să-ţi spun. T rebuie să găsim o cale
de a vedea m ai mult, în direcţia asta trebuie să lucrăm.
N u ne p o t d a ei totul mură-n gură, nu? Şi cred că
trebuia să fiţi d oar tu şi Fin îm preună fiindcă voi doi
 rrrbuie să vă lăm uriţi sentim entele - nu să vă prefaceţi
nu există sau să le îngropaţi în adâncul sufletului.
- A le mele sunt lăm urite.
- O f , Branna!
- Pot să îl iubesc şi să fiu îm păcată cu gândul de a
crăi fără el. D ar înţeleg acum că prea m ulte din toate
istea erau neclare în m intea mea. Toate acele trăiri pe
zare nu reuşeam să le identific concret. O bservaţiile tale
sunt corecte. A m văzut ceea ce trebuia să vedem şi asta
va fi punctul nostru de pornire. îi zâm bi înainte de a
continua să toarne ceara parfum ată: A i învăţat foarte
mult din ziua în care ai apărut la uşa m ea, în acea ploaie
torenţială, pu rtând un pardesiu roz şi bolborosin d vrute
şi nevrute de em oţie.
- M acar de-aş învăţa şi să gătesc.
- A h , ei bine, unele lucruri su n t m ai presus de pute­
rile noastre.
Term ină lum ânările şi, ajutată de Iona, pregăti cele
sase seturi-cadou elegante. C â n d verişoara ei porni spre
C ong, Branna îşi savură solitudin ea cu un ceai b ău t în
ţaţa focului, sprijinind în poală capul lui Kathel.
Studie flăcările, îşi lăsă gândurile să se învârtă, apoi,
cu un oftat, puse ceaiul deoparte.
- Bine, atunci, bine. îşi întinse m âinile spre şem ineu.
Risipeşte-te, foc, privirii mele fă loc, prin fum şi prin
scrum , lum ina m ă poarte pe al ei drum .
Văzu im agini în flăcări, auzi voci prin fum . B ranna
se lăsă sâ alunece spre ele, le lăsă să o tragă, se aban d on ă
chem ării pe care o sim ţise în sânge, în oase.
C â n d flăcările dispărură, se trezi într-o încăpere în
care un alt foc ardea m ocnit şi lum ânările pâlpâiau.
V erişoara ei Brannaugh era aşezată intr-un scaun, cân-
tându-i încet pruncului pe care-1 ţinea la sân. R idică pri­
virea, lum inându-se la faţă, şi spuse:
- M amă?
- N u. B ranna ieşi d in um bră. N u, îm i pare rău.
- Mi-am dorit să apară. Am vazut-o când a venit pe
lume fiul meu, am văzut-o privind, i-am simţit binecuvân­
tarea. D oar atât, apoi a dispărut. Mi-am dorit să reapară.
 - E u mi-am d o rit ca lu m in a să m ă d u că un d e va voi
ea. M-a adu s aici. B ran n a se apropie si co b orî privirea
spre pru n cu l cu u n sm o c d e p ăr închis la culoare, obrajii
catifelaţi şi ochii întunecaţi şi intenşi, care sugea cu ne­
saţ la sân u l m am ei sale. E foarte frum os. Fiul tău.
- Ruarc. A venit atât d e repede, iar lu m in a a explodat
atât d e intens la naşterea lui. A m văzut-o pe m am a m ea
în acea lu m in ă chiar în tim p ce Teagan îl aju ta să iasă
din m ine şi să facă prim ul pas în lum e. N u m-am aştep­
tat să te revăd, nu atât de repede.
- C â t a trecut pentru tine?
- Şase zile. Stăm la castelul A shford, su n tem bine-ve-
niţi. E u încă nu m-am d u s la căsuţă, d ar atat Teagan, cât
şi E am on au făcut-o. A m ân d o i l-au văzut pe C a b h a n .
- T u nu.
- E u îl au d . îşi îndreptă privirea spre fereastră, le­
găn ân d pruncul. M ă strigă, de parca eu aş răspu n de.
A strigat-o pe m am a, acum pe m ine. Ş i pe tine?
- M-a strigat şi o va face d in nou, îm i în ch ipui, d ar nu
îl va aju ta la nim ic. Ştii ceva despre o peşteră, din colo
de râu?
- Su n t peşteri în coastele dealurilor, d in co lo de apă.
- U n a vibrând de putere. U n loc al întunericului.
- N u avem voie să trecem râul. Părinţii noştri ne-au
interzis asta. Ei nu vorbeau n iciod ată despre un astfel
de loc, însă pe unii dintre bătrâni, la adu n ări, i-am auzit
am in tin d d e peştera lui M idor, şi îşi făceau sem n ul îm ­
potriva răului cân d o pom en eau .
- M idor. Avea cel pu ţin un num e de la care să por­
n ească, reflecta B ran n a. Ştii ceva despre originile lui
C ab h an ? N u scrie nici u n cuvânt în carte, în cartea
lui Sorcha.
- N u a vorbit n iciodată d esp re asta. E ram copii, ve-
rişoară, iar la sfârşit n u a m ai avut tim p. Te-ar ajuta
să ştii?
- N u su n t sigură, d ar e în to td eau n a m ai bin e să ştii
decât să nu ştii. A m fost acolo, intr-un vis. C u Fin.
Fin bar Burke.
- D in clanul Burke d in A shford? N u , n u, spuse Bran-
n augh rapid. E vorba d e el, cel d in cercul tău care este
 ănge d in sângele lui C ab h an . Sângele lui l-a adu s în
_jcui acesta, şi pe tine cu el?
- N u ştiu şi nici el nu ştie. El nu e C a b h a n , nici nu
e precum C ab h an .
- Vorbeşte inim a ta, verişoarâ, sau m intea ta? întrebă
Brannaugh cu och ii aţintiţi la foc.
-A m b e le . Şi-a vărsat sângele alături de noi. Ai vă-
:ut-o şi tu, sau ai s-o vezi în noaptea de Sam h ain . Ş i ai
v' poţi să judeci singură. M idor, repetă B ran n a. Lum i­
na m-a adus aici, poate d oar pen tru această inform aţie.
Nu am m ai auzit n iciod ată de peştera lui M idor. E posi-
i il să fie îngropată în negura tim pului, d ar ştiu cum să
cu n m âna pe o lopată şi să fac săpături.
îşi îndreptară a m ân d o u ă privirile spre fereastra înaltă
când de afară răsun ă un urlet de lup.
-V â n e az ă şi pândeşte. B ran n au gh îşi strânse fiul m ai
aproape de ea. D eja a d isp ăru t o fată d in sat de când
ne-am întors noi acasă. A îm pin s bezna pân ă la geam uri­
le caselor şi a învolburat negurile. Fereşte-te de um bre.
- A ş a fac şi am să fac.
- Ia asta. M utân d pruncul, întinse m âna, oferindu-i
un v ârf de cristal lim pede ca apa. U n d ar pentru tine şi
o lum ină.
-M u lţu m e sc. A m să-l ţm la piept. R ăm âi cu bine,
verişoară, şi fiţi binecuvântaţi, tu şi fiul tău.
- L a fel şi tu. Sam h ain , m urm ură ea, în tim p ce
B ran n a se sim ţi trasă în apoi. A m să-mi în m oi vârfurile
săgeţilor în otravă şi am să fac tot ce-mi stă în putere să
îl nim icesc.
„D ar n-ai să reuşeşti, gân d i B ran n a, stu d iin d cristalul
în faţa şem ineului d in casa ei. N u d e Sa m h a in ."
A ltcândva, cu voia zeilor, d ar nu de Sam h ain.
Se ridică, v ârân d darul în buzunar. A legându-şi lap-
topul în defavoarea cărţilor, în cepu să caute peştera
lui M idor.

- N u am găsit nici o nenorocită d e inform aţie legată

de asta, m orm ăi B ran n a luând o furculiţă din salata pe
care o făcuse pe lângă pastele cu sos şi pâinea cu m ăsline.
N u su n t sigură că po ţi să cauţi pe G o o gle peştera un u i
v răjitor d in secolul al XH-lea sau al XlII-lea.
- Poţi să cauţi pe G o o g le to t ce vrei şi ce nu vrei, zise
M eara ungându-şi o felie cu unt.
- E un n u m e irlandez? M idor? se în trebă Ion a.
- N u unul d e care să fi auzit. D ar e p o sib il să fi ve­
nit d e altundeva, d in m ăru n taiele iadu lu i, şi să fi aju n s
d o a r să m o ară în faţa acelei peşteri.
- C u m răm ân e cu m am a? Io an a gesticula cu pah arul
de vin. Fără în d o ială M id o r a avut nevoie d e o parten e­
ră pen tru a-1 con cepe pe C a b h a n - dacă am înţeles eu
bin e. U n d e e m am a? C in e e m am a?
-N - a m găsit ab so lu t n im ic d esp re asta în cartea lui
Sorch a, în cartea străb u n ei m ele. Poate că n u este im­
p o rtan t, p ân ă la urm ă, o ftă B ra n n a sprijin indu-şi băr­
bia în pu m n . Pe naiba! U n e le detalii su n t cu siguran ţă
im p ortan te, altfel Fin şi cu m in e n u am fi aju n s la acea
n en o ro cită d e peşteră.
- O să găsim o soluţie. A h, pastele astea su n t excelen­
te, ad ău gă M eara. O să găsim o soluţie, B ran n a. Poate
că m ă influenţează în crederea n eclin tită a lui C o n n o r,
d ar chiar cred asta. L u crurile se p u n d in n o u în m işca­
re, observi? A i în cepu t să te vizitezi cu B ran n au gh a lui
So rch a, iar tu şi Fin faceţi plim bări în vis d u p ă o scurtă
tăvăleală im aginară.
Io n a îşi ad u n ă um erii în faţă, ap o i şi-i relaxă d in nou
cân d văzu pe chipul B ran n e i că M eara sp u sese exact
ceea ce trebuia.
- N - a fost m are lucru d e capul tăvălelii, recun oscu
B ran n a. A red efin it rad ical co n ceptu l d e ejaculare pre­
coce. S o a rta este o ticăloasă en ervan tă, zic eu. Te ia cu:
„Poftim , B ran n a, m ai ţii m inte cu m e?“ A p o i îţi serveşte
un: „E i bine, va trebui să te m ulţum eşti cu am intirile.
Iar acum în a p o i la sânge şi în tu n eric şi fapte m alefice".
- E şti sătu lă d e asta, zise Io n a întinzându-se să o m ân­
gâie p e braţ.
- In seara asta sun t. N im e n i nu m-a atin s vreod ată
aşa cum a făcut-o Fin, şi su n t su ficien t d e en ervată cât
să o recun osc cu voce tare. N im e n i, nici co rp u l, nici
 .r.ima, nici spiritul. Ş i n im en i nu o va face. La un m o ­
m ent d at te satu ri să o ştii şi să nu p o ţi face nim ic.
Iona d ăd u să sp u n ă ceva, d ar M eara clătină d in cap,
: prind-o.
- N u aveam nevoie să m i se ream in tească asta, co n ti­
nuă B ran n a. A fost o cruzim e, în să m agia poate fi crudă,
fo frim un d ar şi, o h , uite ce eşti, uite ce ai. N u p o ţi să fii
-igură n icio d ată care va fi preţul.
- A plătit şi el, sp u se M eara b lân d .
- Ş t i u asta m ai bin e ca oricine. E ra m ai uşor cân d
cu team să fiu fu rio asă sau să m ă sim t trădată, în să
furia şi resentim entele nu aju tă la nim ic. R en u n ţarea la
ele m ă face să îm i am in tesc atât d e m ulte. Prea m ulte.
Aşa că n u p o t să nu întreb, cum să fac ceea ce trebuie
tăcut cân d sim t toate astea? E nevoie să ren unţ şi la ele.
- Iubirea e putere, rosti lo n a d u p ă o clipă. E u cred că
este putere chiar şi atun ci când doare.
- S-ar p u tea să fie aşa. N u , chiar e aşa, se corecta B ran ­
na. D ar cu m s-o foloseşti fără să fii co n su m a t d e ea, asta
este o gran iţă foarte îngustă şi subţire, nu? Şi in acest
m o m en t m ă sim t greoaie şi dezechilibrată şi... Se între­
rupse şi îşi puse uşo r o m ân ă peste a Ionei, cealaltă peste
a M earei. Fereşte-te d e um bre, m u rm u ră ea uitându-se
pe fereastră, u n d e um brele săp au buzunare ad ân ci în
zidul de ceaţă. N u , stai liniştita, spu se, cân d M eara d ăd u
să se ridice. S ta i liniştită. N u p o ate să intre în casa m ea,
oricât ar încerca. D ar eu stau aici, în p ro p ria m ea bu­
cătărie, pu rtân du-m ă ca o n egh io abă. S tau aici şi m ă
sm iorcăi, ca el să se p o ată strecura în ju ru l pereţilor şi
ferestrelor m ele, hrănindu-se cu nevoia m ea de co m p ăti­
mire. Ei bine, s-a h răn it destul.
Se ridică fu rio asă d e la m asă, ign o rân d strigătul scu rt
al Ionei:
-A şte a p tă !
Se duse cu paşi m ari spre fereastră, o d esch ise larg
şi arun că afară o m inge de foc, apoi în că u n a, ap o i
d o u ă, în tim p ce violen ţa pu terii sale făcu aerul să pârâie
în jur.
C ev a urlă sălbatic, in u m an , iar ceaţa se ap rin se ca
iasca în ain te să d isp ară.
 - B u n , deci, conchise B ran n a închizând fereastra cu
u n pocnet.
- Sfin te Sisoie! Iona, care stătea în picioare ţin ân d o
m inge de foc în palm ă, expiră trem urat. Sfinte Sisoie,
repetă ea.
- N u cred că i-a plăcut ce i-am servit. Şi m ă sim t m ai
bine. D u p ă ce se sterse pe m âini, se întoarse la m asă,
se aşeză şi îşi luă furculiţa. A r trebui să stingi focul ăla
acum , lo n a, şi să îţi term ini pastele, căci sun t intr-ade­
văr excelente, dacă îmi perm iteţi să o spun . Şi, M eara,
scrie-i te rog un m esaj lui C o n n o r. D oar ca să le sp u i să
aibă grijă, deşi nu cred că lui C a b h a n îi arde să îşi facă
de lucru cu ei în seara asta.
- Sigur.
- S - a gân d it să-şi încerce pu ţin norocul cu fem eile,
spuse B ran n a. Va subestim a în to tdeau n a fem eile. Ş i s-a
gân d it să lipăie p u ţin d in em oţiile mele. A cu m o să
se înece cu ele. Lu m ina e ceea ce nu poate să sufere.
Fluturând d in degete, făcu să crească uşor intensitatea
lum inii d in încăpere. N u p o ate să sufere nici bucuria,
şi o să ne oferim şi aşa ceva, căci pu ţine lucruri m ă fac
m ai fericită d ecât alegerea d e culori şi finisaje şi decora-
ţiuni. D eci, lo n a, te-ai gân d it să încerci nişte travertin în
baia principală?
-T ravertin ? îngăim ă uim ită Iona.
- în că m ai avem detalii ale n u n ţii tale de care să ne
o cu păm , şi aproape că nu am vorbit deloc despre a ta,
M eara. V om găsi bucurie în toate astea. B ran n a luă d in
n ou m âinile prietenelor ei. B unele fem ei ştiu. D eci hai­
deţi să m ai bem nişte vin şi să d iscutăm despre nun ţi şi
cum vom transform a piatra şi sticla în case.

C o n n o r citi m esajul d e la M eara şi spuse:

- C a b h a n a fost la căsu ţă. N u , se grăbi el să a d a u ­
ge, cân d prietenii lui se ridicară d e la m asă. A plecat.
M eara sp u n e că B ra n n a l-a alu n gat cu co ad a arzându-i
între picioare.
- A m să văd m ai bine afară, dep arte de lu m in ă şi de
zgom ote. T rebuie să fim siguri, zise Fin şi, ridicându-se,
ieşi d in căldura tavernei.
 - A r trebui să ne întoarcem , insistă Boyle.
- M e a ra zice să nu o facem . S p u n e că B ran n a are
nevoie de seara ei d oar cu fem eile şi jură că su n t în
siguranţă, instalate con fortabil în casă. N u ar încerca
să m inim alizeze pericolul, Boyle. C o n n o r îşi deschise
mintea, străduindu-se să blocheze vocile şi râsetele din
ar. N u e pe aproape.
Se uită la Fin, aşteptân d o confirm are, când acesta
reintră în tavernă.
- Este foarte furios şi în că destul d e slăbit, spuse Fin.
E departe de căsuţă acum , departe de aici. A r fi trebuit
să-l sim t. D acă am fi fost acolo...
- D o ar um bre şi ceaţă, zise C o n n o r. D o ar atât riscă
deocam dată. D ar pentru n oi s-a term inat distracţia la
tavernă, nu-i aşa? N e întoarcem la tine acasă?
- E destul de uşor să veghem d e acolo, indiferent
dacă Brannei îi place sau nu.
- S u n t de acord. N u, plătesc eu. Boyle scoase câteva
bancnote şi le arun că pe m asă. N u ai m ai ap u cat să dis­
cuţi cu C o n n o r, aşa cum intenţionai.
- D espre ce? întrebă C o n n o r.
Fin se m ulţum i să-şi ia jacheta, zăbovind îndelung,
căci ju m ătate din tre clienţii tavernei aveau ceva să-i spu­
nă lui C o n n o r în ain te să plece. T ip u l atrăgea oam en ii
la fel cum m ierea atrăgea m uştele; se gândi că el ar fi
înn ebun it pe ju m ătate dacă ar fi avut acea putere.
Ieşiţi din tavernă, se în gh esuită în cam ion eta lui Fin,
căci hotărâseră - d u p ă discuţii con siderabile - că o sin­
gură m aşin ă avea să Ie ajungă.
- D espre şcoală voiam să discutăm , începu Fin.
- N u su n t problem e d in câte ştiu eu. Te gândeşti la
adăugarea u n or cursuri d e şoim ărit călare? M ie m i se
pare o idee bună.
- Putem discuta şi despre asta. A m pus să se redacteze
docum en tele pentru o asociere.
- O asociere? Va deveni Boyle parten erul tău?
- E u am destule pe cap cu grajdurile, d ar m ulţum esc
oricum , spuse Boyle, care încerca să găsească loc să îşi
în tin d ă picioarele.
 - E i bine, cu cine vrei să te asociezi atunci? A h,
spune-m i că nu e idiotul ăla de O ’Lowrey d in Sligo.
Se pricepe la şoim i, nu încape îndoială, dar în orice altă
privinţă e un prostănac.
- N u e O ’Lowrey, ci un cu totul alt idiot. C u tine mă
asociez, prostănacule.
- C u mine? D ar... Ei bine, eu adm inistrez şcoala, nu-i
aşa? N u e nevoie să m ă faci asociat.
- N u am pregătit hârtiile din nevoie, ci pentru că aşa
e corect şi a sosit m om entul. A ş fi fă c u to de la bu n
început, d ar tu erai pe jum ătate tentat de o carieră în
construcţii, la fel de m ult cum îţi plăceau şi şoim ii.
Ş i poate că adm inistrarea şcolii nu ţi s-ar fi potrivit,
partea de hârţogării, gestionarea personalului şi toate
celelalte ce ţin de funcţionarea de zi cu zi. D ar ţi s-a p o ­
trivit, altfel ai fi putut să te m ulţum eşti d oar cu ieşirile
cu şoim ii şi cu antrenarea lor. întreaga activitate îţi vine
m ănuşă, deci, s-a rezolvat.
C o n n o r răspunse abia când Fin opri în faţa casei lui:
- N u am nevoie de hârtii.
- T u nu ai nevoie, şi nici eu cu tine. Şi nici Boyle, sau
eu cu el. D ar avocaţii şi cei de la fisc şi toţi ceilalţi, ei au
nevoie de docum ente. A şa că le vom citi, le vom sem na
şi vom term ina cu asta. Mi-ai face o favoare, C on n o r.
-V ezi să nu. N u e nici o favoare să...
- Ce-ar fi ca voi doi să mă lăsaţi să cobor din n en oro­
cita asta de cam ionetă dacă aveţi de gând să vă certaţi
pe tem a asta jum ătate din noapte? S u n t prins între voi,
protestă Boyle.
- M ai turnăm câteva halbe în el şi o să ajungă să sem ­
neze docum entele şi să şi uite că a făcut-o, decretă Fin.
- N u există suficiente halbe în tot Mayo cât să ajung
să uit ceva.
T onu l tăios al vocii lui C o n n o r îl făcu pe Boyle să
clatine din cap şi să se îndepărteze. Fin îşi puse m âinile
pe um erii prietenului său.
- Mo dearthair, oare crezi că fac asta fiindcă m ă sim t
oarecum obligat?
- N u ştiu de ce o faci.
 - Pe toţi dracii, C o n n o r! Şcoala e m ai m ult a ta decât
; mea şi aşa a fost dintotdeauna. N ici nu ar fi existat
isc ă nu ai fi fost tu. Su n t un o m de afaceri sau nu?
- A şa am auzit.
- Ş i acum discutăm o afacere. E vorba şi de şoim i,
u rc îm i sun t la fel de dragi ca si ţie. R idică braţul, fără
-.'.nuşă. în d oar câteva secunde, M erlin, şoim ul lui, îi
iteriză pe încheietură uşor ca un fulg. A i grija de el când
î jn t plecat.
- Fireşte.
Fin înclină capul, lăsând şoim ul să se frece de ei.
- E parte din m ine, aşa cum R oibeard e parte din
tn e . Am încredere că te vei ocupa de el, d u pă cum am
încredere şi in M eara. D upă ce se vor term ina toate
astea, povestea cu C ab h an , nu voi putea răm âne aici, nu
centru o vreme, in orice caz.
- Fin...
- V a trebui să plec, ca să nu-mi pierd m inţile. Va tre­
bui să plec şi nu am de unde să ştiu, nu acum , dacă
am să mă întorc. Am nevoie să îm i faci favoarea asta,
C onnor.
Iritat, C o n n o r îl îm brânci puternic în piept.
- D u p ă ce se term ină toate astea, ai să răm âi. Iar
Branna va fi cu tine, aşa cum a fost cândva.
- D istrugerea lui C abh an nu va face ca sem nul m eu
să dispară. Fin ridică din nou braţul, iar M erlin îşi luă
zborul, întinzându-şi aripile în aer. B ranna nu poate fi
a mea, nu cu adevărat, cât tim p port sem nul. Până nu
reuşesc să scap de el, nu pot să-i cer să fie a mea. Şi nu
pot să trăiesc, îţi jur, nu pot să trăiesc ştiind că ea e la
0 aruncătura de băţ în fiecare noapte şi nu va fi nicio­
dată a mea. C ân d va credeam că am să pot. A cum ştiu
că nu.
- A m să-ţi sem nez hârtiile dacă asta e ceea ce vrei.
D ar îţi spun acum , privindu-te în ochi, că d u pă ce se
term ină toate astea - şi se vor term ina - ai să răm âi.
Ţ ine m inte, Finbar. Ţ in e m inte ce îţi spun . Pun pariu
pe o sută, aici şi acum .
- D e acord. A cum , zise Fin aruncându-şi un braţ
în juru l um erilor lui C on n o r. H ai să m ergem să bem
o h alb ă şi să vedem d acă reu şim să îl convingem pe
Boyle să ne facă ceva d e m âncare, având in vedere că nu
am a p u cat să co m an d ă m n im ic la tavernă.
- Perfect de acord.

N u pu tea să d o arm ă. La m u lt tim p d u p ă ce casa se cu­

fu n d ase în tăcere, B ra n n a rătăci prin ea, v erificân d uşi
şi ferestre şi talism an e. E l era un deva acolo, p ân d in d ,
îl sim ţea ca pe o u m bră peste o rază de soare. C â n d urcă
în ap o i, îşi trecu o m ân ă peste cap u l lui K athel.
- A r trebui să d orm im , îi spuse. A m â n d o i. M âin e
avem iar d e lucru.
A ju n să în dorm itor, m ai pu se lem ne pe foc, pen tru
a se bu cu ra de căld u ră şi de lu m in a b lân d ă. A r fi p u tu t
să păşească printre acele flăcări în m intea ei, d ar ştia că
oricare ar fi fost viziunile ce i s-ar fi oferit, era po sib il să
nu-i ad u că alinare.
H o tărî sa-şi ia vioara. K ath el o privi frecându-şi arcu­
şul cu sacâz şi în cepu să d e a d in co ad ă ca pen tru a m arca
ritm ul, ceea ce fu su ficien t pentru a-i ad u ce un zâm bet
pe buze cân d se ap rop ie d e ferestre.
D e aco lo p u tea să v ad ă afară, spre d ealu ri, sp re p ă­
d u re, să scruteze cerul pe care lu n a p lu te a in trân d şi
ieşin d d in n o ri, iar stelele licăreau ca n işte lu m ân ări
în d ep ărtate .
Iar el vedea în ău n tru , îşi spu se, o vedea stân d d in co lo
d e sticlă, ap ărată de talism an e. A co lo un d e nu o pu tea
ajunge.
Z âm bi rad ios. „N-ai d ecât să m ă priveşti, căci nu vei
avea n icio d ată ceea ce su n t.“
Îşi pu se v ioara pe u m ăr şi închise ochii, în tim p ce
m uzica se ridică în ea. C â n tă , lăsân d notele să zboare
d in inim a ei, d in spiritu l ei, d in sân gele ei, d in pati­
m ile ei. încet, cadenţat, ferm ecător, puterea cân tă prin
coarde, scân tein d sfid ătoare pe geam u l care o d esp ărţea
de întuneric.
S tâ n d în fata ferestrei, cu focul d an sâ n d în spatele
ei, cân tă o m elodie ce îl ispitea şi îl îngrozea to tod ată,
în tim p ce câinele ei o privea, în tim p ce prietenele ei
d o rm eau , în tim p ce lu n a plutea.
 In patul lui, Fin îi auzi m uzica, sim ţi că ceea ce se ridi­
ca d in inim a ei venea să străp u n gă p ro p ria lui inim ă.
Şi tânji d u rero s d u p ă ea.

capitolul 6
îşi rezervă d im in e aţa pen tru sarcini casnice, dereti­
când şi lu stru in d casa p â n ă aju n se la ceea ce C o n n o r
n um ea stan d ard ele ei în sp ăim ân tăto are. S e co n sid era o
Dersoană d o m in ată d e oruin e şi sens şi se sim ţea cel m ai
in largul ei atun ci cân d locul în care se afla reflecta nu
J o a r acea o rd in e, ci şi propriile ei gusturi.
îi plăcea să ştie că lucrurile răm ân eau acolo u n d e
voia ea sa fie, un asp ect practic care îi perm itea să eco ­
nom isească tim p. Pentru a se sim ţi perfect, avea nevoie
de culoare şi textură şi toate acele m ăru n ţişu ri ferm ecă­
toare care înveseleau inim a şi înviorau ochii.
Pentru o rd in e şi m ăru n ţişuri ferm ecătoare era nevoie
de tim p şi efort, iar ei îi făceau plăcere sarcinile go s­
podăreşti, ru tin a lor sim plă şi o b işn u ită. îi plăcea m iro­
sul d e co ajă d e p o rto cală o d ată ce p o d ea u a era lustruită
cu solu ţia pe care şi-o preparase singură, şi aro m a înţe­
pătoare de grepfru t răm asă în urm a ei d u p ă ce îşi făcea
lună baia.
Pernele în foiate creau o atm osferă prim itoare, la fel
cum o cuvertură m oale şi fru m oasă, aran jată cu grijă,
oferea co n fo rt şi d esfăta privirile.
La final sch im b ă lum ân ările, u d ă florile şi u m p lu cu
turbă vechea găleată d e aram ă.
M eara şi lo n a făcu seră curăţen ie în b u cătărie în ain te
d e a pleca la grajdu ri, dar... nu suficien tă curăţen ie cât
să fie exact pe gustul ei.
în tim p ce hainele se învârteau în m aşin ile d e spă­
lat, se o cu p ă d e d etalii, trasându-şi în m inte o listă cu
ceea ce voia să cum pere şi în că o listă cu poten ţiale p ro ­
d u se n o i pen tru m agazinul ei. F red o n ân d ceva în tim p
ce îşi făcea plan u rile, încheie cu răţen ia în casă sp ălân d
p o d ea u a bucătăriei.
Şi atun ci îl sim ţi.
 D eşi in im a îi bătea cu putere, îşi im puse să se în­
toarcă încet spre Fin, care stătea în pragul uşii ce d ăd e a
spre atelier.
- U n cântec vesel pen tru curăţenie.
- îm i place să fac curăţenie.
- Lucru care a fost d in to td e au n a un m ister pen tru
m ine. La fel şi fap tu l că reuşeşti să arăţi atât de atrăgă­
toare în tim p ce o faci. M -am înşelat? N u am stab ilit să
lucrăm în d im in eaţa asta?
- N u te-ai înşelat, d o a r ai aju n s prea devrem e. Du-te
şi p u n e ceainicul pe foc în atelier, su n t ap roap e gata.
îşi savurase d im in eaţa, se b u cu rase d e so litu d in e şi
d e libertate. A cu m era tim p u l să îşi facă d ato ria. Avea
să lucreze cu Fin, căci altfel nu se putea. A ccep tase acest
lucru şi acceptase că el făcea parte d in cercul ei.
A-ţi face d ato ria nu pu tea fi în to td eau n a uşor, se gân­
di. A tin gerea u n u i obiectiv atât de im p o rtan t ca acela pe
care îl urm ăreau ei n ecesita sacrificii.
îşi p u se d e o p a rte g ăle ata şi m o p u l şi p u se în co şu l
d e rufe câ rp a pe care o prin sese în betelia p a n ta lo ­
nilor. D u p ă ce îşi lăsă răgaz d o a r în că un m in u t pen tru
a se pregăti su fle teşte p e n tru u rm ăto arele ore, se d u se
în atelier.
Fin înteţise focul, iar căld u ra era bine-venită. A cum
nu i se m ai părea la fel de ciu d at ca în trecut să îl vadă
în faţa aragazului, p u n ân d de ceai.
Se dezbrăcase de jachetă; în p a n talo n i negri şi u n
pulover de culoarea u m brelor d in pădure, făcea gesturi
precise, păzit d in spate d e K athel.
- D a c ă vrei un Discuit ar fi bin e să cerem aprobarea
ei m ai întâi, îi sp u se câinelui. N u zic că nu ţi-ai câştigat
dreptu l la o trataţie - sau să te întinzi p u ţin lângă foc.
R ân jin d spre K ath el, ad ău gă: Zici că mi-e frică de ea?
Ei bine, d acă m ă insulţi nu prea îţi creşti şan sele d e a
prim i u n biscuit, nu crezi?
O d econ certa, ca în to td eau n a, faptul că F in p u tea să
citească gân d u rile câinelui la fel d e lim pede ca ea.
A şa cum i se în tâm plase şi ei în bucătărie, b ărb atu l îi
sim ţi prezenţa şi se în toarse:
- S p e r ă să prim ească u n b isc u it
 - A ş a am înţeles şi eu. E prea devrem e şi p en tru asta,
spuse B ran n a, adresându-i o privire grăitoare câinelui.
Dar poate să prim ească unul, desigur.
- Ş t iu un d e sun t.
Fin deschise un d u la p şi sco ase cutia. în ain te să a p u ­
ce să-i ofere biscuitul, K ath el se ridică şi îşi sp rijin i labe­
le pe um erii lui. îşi atin ti privirea în och ii lui p en tru o
clipă, a p o i îl linse b lân d pe obraz.
- C u m are plăcere, desigur, m u rm u ră Fin, cân d
K athel se d ăd u jo s şi în cepu să ro ad ă biscuitul.
- A r e o in im ă vitează şi blân d ă, sp u se B ran n a. îi plac
copiii şi e foarte toleran t cu ei. D ar nu iubeşte, nu iu­
beşte cu adevărat, d ecât pu ţin i o am en i speciali. T u eşti
unul d in tre ei.
- A r m uri pen tru tine şi ştie că şi eu aş face la fel.
A devărul cuvintelor lui o zgudui.
- î n acest caz, ar fi b in e să ne ap u căm d e treabă,
ca să n u m o ară n ici u n u l d in tre n o i, zise ea lu â n d car­
tea d e pe raft, în tim p ce Fin adu cea cănile d e ceai la
m asa d e lucru.
- D acă te gân d eşti să sch im bi p o ţiu n e a pe care am
făcut-o pen tru a-1 d istruge, te înşeli.
- N u am reu şit să-l distrugem , aşa-i?
- N u a fost d in cauza poţiun ii.
- A tu n c i d in ce cauză?
- D acă aş şti sigur, p ro b lem a ar fi rezolvată. D a r ceea
ce ştiu e că l-a în sp ăim ân tat, i-a provocat d urere, o dure­
re im ensă. A ars, a sângerat.
- Ş i a reu şit să ne scape. N u , co n tin u a B ran n a, în a­
inte ca el să apu ce să vorbească. S ă nu-mi spu i că ai fi
p u tu t să-l n im iceşti tu d acă te-am fi lăsat să pleci. N u a
fost o o p ţiu n e atu n ci şi nu va fi n iciod ată.
-T e-ai gân d it vreod ată că p o ate exact aşa trebuie să
se sfârşească? C ă eu, cel care su n t sânge d in sângele lui,
eu, care p o rt sem n u l lui, su n t cel care trebuie să p u n ă
capăt la ceea ce a în cep u t cu cei d in sân gele tău, cu cea
care m-a blestem at?
- N u , fiin d că nu e aşa.
- Eşti atât de sigură!
 - în p riv in ţa asta, su n t. S tă scris si ne-a fo st tran sm is
d in gen eraţie in gen eraţie. C o p iii lui S o rc h a su n t cei
care trebu ie sa îl n im icească. C a re o vor face. C ă c i, spre
d eo sebire d e to ţi ceilalţi care au d at greş în a in te a n o as­
tră, n oi avem ceva ce lor le-a lipsit. A n u m e p e tine. Făcu
apel la to ată v o in ţa ei p e n tru a-şi p ăstra ca lm u l, p e n tru
a nu lăsa n im ic în afară d e raţiu n e să se streco are în
cuvintele sale: C re d că tu eşti esen ţial în p la n u l n o stru .
S ă avem pe cineva n ăscu t d in el, făcân d e fo rtu ri să îl
n im icească, ajutân d u-i pe cei trei, asta e ceea ce e n o u .
D esp re asta n u s-a m ai scris n icio d ată, în nici u n a d in tre
cărţi. C e rcu l n o stru e m ai p u tern ic cu tin e, în privinţa
asta nu în cap e nici o în d o ială.
- Şi d e asta eşti la fel d e sigură?
- N u în cap e nici o în d o ia lă , repeta ea. E u n-am v rut
să fii im p licat, d ar asta a fo st slăb iciu n e a m e a şi u n act
d e egoism pe care îl regret. N e-am co n stru it cercul, şi
d aca ar fi să-l ru p e m ... cred că a m fi în frân ţi. M i-ai d a t
cu v ân tu l tău.
- E p o sib il ca asta să fi fo st o greşeală, d a r am să mi-l
respect.
- P utem să îl n im icim , su n t con vin să. B ra n n a sco ase
cristalu l d in buzun ar şi îl roti în lu m in ă. C o n n o r , Io n a
şi cu m in e, toţi i-am văzut p e m em b rii p rim e i triade.
N u în vise sim p le, ci în vise în care am p ăşit. N e-am
legat d e ei, în tru p şi în spirit, iar d esp re asta n u s-a m ai
scris n icio d ată.
El auzi cuvintele, în ţelese lo gica lor, d a r n u reu şi să
alu n ge n otele d e fru strare şi neîncredere.
- Pui m are preţ pe cărţi, B ra n n a.
- A şa e, căci cuvintele p u se pe h ârtie su n t fo arte p u ­
ternice. Ş tii asta la fel d e bin e ca m ine. R ă sp u n su rile
su n t aici, cele d e ja scrise, cele p e care le v o m scrie n oi.
D esch ise cartea şi o răsfoi, ex p licân d : A ici a m scris că tu
şi cu m in e am călătorit în vis la peştera lui M id o r, am
fost m arto ri la m o artea lui.
- A s t a nu e u n răsp u n s.
- N e va d u ce la u n răsp u n s, câ n d ne v o m în to arce.
- Să n e întoarcem ? S u g estia îi stârn i in teresul. U n d e ,
la peştera?
 - A m fost d u şi aco lo . A m avea m ai m ult, am a fla
m ult, am vedea m ai m u lt d acă ne-am d u ce sin guri.
. reuşesc să găsesc n im ic d esp re b ă rb a tu l ăsta. N u m ele
. k i sp u s n im ic lui B ra n n au g h a lui S o rch a. T rebu ie
căutăm .
Fin voia să se în to arcă, se g â n d e a la acest lu cru în
■ ecare zi, şi to tu şi...
- N u ştim nici locul, nici e p o ca. N u am avea cu m să
-. orientăm , B ran n a.
- Se p o ate rezolva. L ă sâ n d aici restul cercu lu i n o stru ,
-• ^ ne a d u că în a p o i d a c ă e cazul. E cel care l-a creat pe
han, Fin, câte răsp u n su ri ar p u te a avea?
- R ăsp u n su rile u n u i n e b u n . A i văzut n e b u n ia d in el
a tel d e b in e ca m ine.
- T u te-ai în to arce fără m in e d acă ai p u tea. D a r trebu-
t să fim a m ân d o i.
Fin nu p u tea să nege acest lucru.
- In p eştera aia aşte p ta m o artea.
- Ş i aici a şte ap tă m o artea d acă nu g ăsim răspu n su -
-ie. P oţiun ea trebu ie sch im b ată - n u , n u esen ţa ei, în
nvinţa asta ai d rep tate. D a r ceea ce am p re p a ra t n o i a
st a n u m e p en tru S a m h a in . A i fi d isp u s să aştep ţi p â n ă
urm ătoru l S a m h a in ca să în cercam d in n ou?
- N u , n-aş fi.
- N u reuşesc sa identific epoca, Fin, tu reuşeşti? N u reu-
■ esc să-mi d au se am a cân d ar trebu i să-l în fru n tăm d in
~j ju , şi fără acel răsp u n s, su n tem o rbi. Se rid ică şi în cep u
se învârtă p rin în căpere. A m crezut că d e so lstiţiu -
aii se p ărea foarte logic. A tu n ci lu m in a în frân ge în tu n e ­
ricul, A p o i S a m h a in , c â n d v oalu l se subţiază.
- I-am văzut atu n ci, pe cei trei d e la în cep u tu ri.
■ oalul s-a su b ţia t şi i-am văzut cu n o i. D ar n u cu totul,
adăugă el.
-M -a m în treb at, să fie oare so lstiţiu l, d ar cel d e
j m ă , sau cel de vară? S a u ech in o cţiu l d e prim ăvară?
Să fie oare L am m as, sau B eltane? S a u nici u n a d in tre
istea? F u ria faţă d e p ro p riu l eşec d ă d u în clo co t cân d
?e în to arse spre el: R evăd în m in te m o m e n tu l acela d e
ia căsuţa lui S o rch a, lu p ta n o astră. C e a ţa şi în tu n ericu l,
m âin ile lui Boyle arzân d, pe tin e sân ge rân d . Ş i eşuân d,
F in , fiin d c ă eu am ales greşit.
R âzân d u şo r - cu o vagă n o tă d e b a tjo c u ră - F in ridi­
că d in sprân cen e.
- D eci bru sc e d o a r resp o n sa b ilitatea ta, nu-i aşa?
- M o m e n tu l, alegerea aceea, au fost ale m ele, am bele.
Ş i am bele au fost greşite. T oate calculele m ele aten te au
fost greşite. D eci avem nevoie d e m ai m u lt p en tru a fi
sigu ri d e d a ta asta. A treia o ară.
- A treia o ară e cu noroc.
- A ş a se sp u n e, zâm bi ea. S-ar p u tea ca ceea ce ne
treb u ie să fie acolo, la d isp o ziţia n o astră, d acă n e în toar­
cem . D eci, vrei să m ergem să v isăm îm p reu n ă, Fin?
„P ân ă în fu n d u l ia d u lu i şi în a p o i“ , îşi sp u se el.
- A m s-o fac, d a r m ai în tâi trebu ie să fim siguri
d e d escân tecu l d e vis. S ă fim siguri şi d e d escân te c şi de
calea d e întoarcere. N u am să las să te pierzi.
- N u ne v om pierde. V o m şti clar cu m să ajun gem
a co lo şi cu m să ne în to arcem . E tim p u l lui C a b h a n , ori­
gin ile lui - în privinţa a sta su n te m d e acord?
- S u n te m . C e e a ce în se am n ă că iar vei avea nevoie de
sân gele m eu, o ftă Fin.
- D o a r p u ţin . R id ic â n d d in sp rân cen e, B ra n n a o b ­
servă: A tâ ta tam -tam p en tru p u ţin sân ge d in partea
u n u i b ă rb a t care a d eclarat fo a rte recen t că ar m uri pen ­
tru m ine?
- A ş prefera să nu o fac p ic ătu ră cu picătură.
- N u , sp u se ea, cân d el d ăd u să îşi sco ată puloverul.
N u d in se m n . E v orba d e o rigin ile lui, Fin. N u avea acel
se m n la în cep u tu ri.
- S â n g e le d in sem n e în m ai m are m ă su ră al lui.
B ra n n a făcu ceea ce n u făcea d ecât foarte rar: se a p ro ­
p ie d e el şi îşi p u se o m ân ă peste se m n u l blestem at.
- N u d in asta. A l tău d in m ân a ta, al m eu dintr-a
m ea, sân ge şi vise îm pletească-se în ea.
- A i scris d eja d escân tecul?
- D o a r câteva fragm en te, şi d o a r în m in te. îi zâm bi,
pierzându-şi co n tro lu l su ficie n t cât să-şi lase m â n a pe
b raţu l lui. G ân d esc foarte m ult în tim p ce fac curăţenie.
 - V in o la m in e acasă şi fă-ţi p lin u l d e g ân d it, căci
fratele tău a lăsat u n m ic dezastru în cam era pe care o
o cu p ă acolo.
- E cel m ai m in u n a t b ărbat p e care îl cu n o sc, şi cel
m ai d ezo rd on at. Pur şi sim plu n u vede m izeria pe care o
face. E u n ad ev ărat talen t şi u n u l căru ia M eara va trebu i
să-i facă faţă m u lţi an i de-acum în co lo .
- El sp u n e că se gân d eau să aleagă so lstiţiu l - cel d e
vară - pen tru n u n tă, care să se d esfăşo are pe câm pu l d in
spatele acestei căsuţe.
- A m â n d o i su n t gen ul care ar vrea să petreacă în
n atu ră cât m ai m u lt tim p p o sib il, d eci li se potriveşte.
Ii în to arse spatele p en tru a ad u ce u n b o l şi cel m ai m ic
ceaun al ei. S e potrivesc un u l cu celălalt.
- O , b in eîn ţeles că da. Iar cu Boyle şi lo n a în a in te a
lor, v o m avea O n u n tă d e prim ăvară şi u n a de v ară, n o i
în cep u tu ri şi, d acă zeii vor bin evoi, to t restul va fi răm as
m ult în u rm a n o astră.
B ra n n a sco ase ierburile d e care avea nevoie, gata us­
cate şi sigilate, a p a d e ploaie pe care o strân sese într-o
n o ap te cu lun ă p lin ă, extrasul d istilat d in valerian ă.
Fin se ridică şi luă d e pe u n raft un m o jar si un pistil.
- M ă o cu p eu d e asta, spuse el, m ă su râ n d can tităţile
de ierbu ri. O vrem e lucrară c u fu n d aţi într-o tăcere agre­
abilă, d u p ă care F in rem arcă: A ici n u ascu lţi n icio d ată
m uzică.
- î m i d istrage aten ţia, d ar p o ţi să ad u c i iPod-uI d in
b u cătărie d acă sim ţi nevoia.
- N u, e în regulă. A i cântat la vioara azi-noapte. Târziu.
S u rp rin să, B ra n n a ridică privirea.
- A ş a e. D e u n d e ştii?
- T e au d . C â n ţi adesea n o ap te a, d e obicei m elo d ii
triste şi ferm ecătoare. C e a d e azi-noapte nu a fost tristă,
ci pu tern ică. Şi to tu şi ferm ecătoare.
- N u ar trenui să se au d ă p â n ă la tine.
- U n e le legături nu p o t fi ru p te, o ricâ t de tare ţi-ai
d ori, o ricât de m u lt ai încerca, sp u se el privind-o în ochi.
O ricâ t de d ep arte aş fi călătorit, se în tâm p la u n e o ri să te
au d cân tân d ca şi cu m ai fi fo st chiar lân gă m ine.
C u v in te le lui îi atin seră şi sfâşiară in im a.
 - N u mi-ai sp u s niciod ată.
- M uzica ta m-a adu s acasă în repetate rân d u ri, zise el
ridicând d in um eri. Poate că aşa trebuia. B ol sau ceaun?
- Poftim ?
- Ierburile pe care le-am zdrobit. S u n t pen tru b o l sau
pentru ceaun?
- B ol. C e te-a ad u s acasă ultim a dată?
- L-am văzut pe A lastar şi am ştiu t că e nevoie d e el.
A m n egociat şi l-am cum părat, m-am o c u p a t să fie trim is
aici. Insă nu sosise m o m en tu l pen tru m ine. A p o i am
văzut-o p e A in e şi am ştiu t că îi e sortită Iui A lastar şi...
m ai m ult. Fru m u seţea ei, sp iritu l ei, au fost ca o ch em a­
re pentru m ine şi mi-am sp u s că trebuie să m eargă acasă,
d ar în că nu sosise m o m en tu l pen tru m ine. A p o i Iona
a venit în Irlan da, a venit in M ayo, a trecut pe lângă
po ien iţa lui Sorch a, traversân d p ăd u rea pen tru a ajun ge
ta voi. U m b lâ n d prin ploaie, îm brăcată într-un pardesiu
roz, atât d e p lin ă de entuziasm şi sp eran ţă şi m agie încă
n ed ată la iveală.
U lu ită, B ran n a se opri d in am estecatul ierburilor.
- A i văzut-o?
- A m văzut că a venit acasă şi a ven it la tine şi am ştiu t
că trebuie să vin şi eu. C a b h a n avea să v ad ă şi avea să
ştie. Şi avea să vină. Şi, alătu ri de cei trei, p o ate că aveam
să reu şesc in sfârşit să-l distrug.
- C u m de ai văzut-o pe Io n a în cele m ai m ici d eta­
lii, inclusiv pardesiul roz? C o n ste rn a tă , B ra n n a îşi trecu
m âin ile p rin păr, desfăcându-şi agrafe p e care a p o i fu
nevoită să le p rin d ă la loc. E a n u e d in sân gele tău.
N u te întrebi cum a fost posibil?
- M ă întreb m ulte lucruri, d ar nu îm i răsp u n d întot­
d eau n a. C a b h a n ştia că Ion a e u n a d in tre cei trei, deci
p o ate că prin in term ed iu l lui am văzut şi am ştiut.
- A s t a ar trebui să-ţi am in tească, atun ci cân d te în d o ­
ieşti, că sân gele pe care tu şi el îl aveţi în co m u n face ca
cercul n ostru să fie m ai pu ternic. B ra n n a aprin se lu m â­
nările, ap o i focul de su b m icul ceaun, sp u n â n d : O să-l
lăsăm să fiarbă în ăb u şit p ân ă scriem d escân tecul.
C â n d C o n n o r intră în atelier, nu sp u se nim ic, căci
aerul era în cărcat d e m agie. B ran n a şi Fin stăteau
in picioare, cu m âinile în tin se peste ceau n u l d in care se
ridica un fum albastru-deschis.
- D o rm im p en tru a visa, visăm p en tru a zbura, zbu­
răm pentru a căuta, cău tăm pentru a afla.
R osti cuvintele d e trei ori, ap o i veni rân d u l lui Fin:
- V is ă m ca unul, ca unul vedem , vedem adevărul, ca
adevărul să-l aflăm .
C âtev a stele scân teiară prin fum .
- L u m in ă a astrelo r ne călăuzeşte în n o ap te, la lum i­
nă întoarce-ne, d in co lo d e şoapte.
B ran n a ridică o m ân ă, iar pe cealaltă o flu tu ră spre o
sticlă tran sp aren tă îngustă.
Lichidul se ridică d in ceaun, alb astru ca fu m u l, scân ­
teind d e stele, şi, cu o curgere graţioasă, se revărsă in
sticlă. Fin îi puse capacul.
- Asta-i gata. A m reuşit, zise el răsu flân d zgom otos.
- U n alt d escân tec de vis? C o n n o r traversă în căperea.
C â n d îl înfrun tăm ?
- N u pen tru asta e, nu încă. B ran n a îşi trecu d in nou
m âinile prin păr, b o m b ăn i o în ju rătu ră şi d e d a ta aceas­
ta se hotărî să îşi sco ată pur şi sim plu agrafele. C â t este
ceasul? Ei, pe toţi d racii, u n d e s-a d u s toată ziua?
- în p o ţiu n e a aia. Fin arătă spre sticluţă. A fost cât pe
ce să m ă m ăn ân ce de viu cân d am avut în d răzn eala de a
sugera să lu ăm o pauză d e o oră pen tru prânz.
- O b işn u ie şte să facă asta câ n d lucrează, co n sim ţi
C o n n o r, bătându-l în cu rajator pe Fin p e um ăr. T otuşi,
există în to td e au n a cina. li adresă B ran n ei u n zâm bet
plin de speran ţă. Nu-i aşa?
- B ărbaţii şi burţile lor, m o rm ăi ea p u n â n d sticluţa
într-un d u la p pen tru a lăsa p o ţiu n e a să se aşeze. O să
pregătesc ceva, căci ar fi bine să d iscu tăm d esp re ceea
ce am d esco p erit Fin şi cu m ine astăzi. A cum în să, ieşiţi
din casa m ea.
- E u de-abia am intrat, obiectă C o n n o r.
- Vrei o m asă caldă şi vrei să ţi-o pregătesc eu, aşa că
du-te şi lasă-mi p u ţin spaţiu să m ă o cu p de asta.
- V reau d o ar o bere în ain te să...
Fin îl prin se de braţ şi îşi lu ă jacheta.
 - îţi fac eu cinste cu una la tavernă, căci mi-ar prinde
bine şi aerul p ro asp ăt şi plim barea. Şi berea.
- B u n , atunci, dacă aşa pui problem a.
C â n d K athel porni spre uşă cu ei, B ran n a interveni:
- Ş i lui i-ar prinde bine plim barea. Să n u vă întoarceţi
în m ai pu ţin d e o oră - şi spuneţi-le asta şi celorlalţi.
Fără a m ai aştep ta u n răsp u n s, se în to arse im ed iat
în bucătărie.
Im pecabilă, reflectă ea, şi cu fu n d ată într-o tăcere mi-
nun atâ - ceea ce era foarte agreabil d u p ă ore întregi de
m uncă şi vrăji. I-ar fi plăcut să stea cu u n pah ar d e vin în
faţa focului şi să petreacă acea oră trândăvind; îşi am inti
însă că şi sarcinile d om estice îi făceau plăcere.
C u m âinile pe şolduri, îşi alungă gândurile răzleţe
d in m inte.
în regulă, deci, putea să prăjească uşor câteva bucăţi
de piept de pui, într-un sos de m irodenii şi vin, să pu n ă
la cuptor câţiva cartofi roşii cu ulei de m ăsline şi rozm a­
rin, şi avea fasole păstăi d in grădină, pe care le o părise
şi le pusese la congelator - pu tea să facă d in ele o gar­
nitură cu m igdale. Şi cum n u avusese tim p să facă din
nou pâine d ospită, iar convivii devoraseră tura trecută
precum furnicile la un picnic, avea să pregătească rapid
nişte pâine cu bere. C eea ce avea să fie de ajun s pentru
toată lum ea.
C u răţă cartofii m ai întâi, îi tăie bucăţi, îi tăvăli prin
m irodenii şi ierburi, adăugă pu ţin piper şi usturoi to ­
cat şi îi băgă în cuptor. Pregăti rap itf aluatul de pâine -
luân d o d uşcă de bere pentru bucătar - şi, adău gân d
cantităţi generoase de unt to p it peste chifle, le puse în
tavă lângă cartofi.
C u m pieptul de pui era congelat, îl decon gela cu o
fluturare din m ână, apoi turnă peste el o m arinată pe
care o făcuse şi o conservase chiar ea.
M ulţum ită că totul decurgea bine, îşi turn ă un pahar
d e vin. H o tărân d că i-ar fi prins bine şi ei pu ţin aer şi o
scurtă plim bare, îşi luă o jachetă, îşi încolăci u n fular în
jurul gâtului şi ieşi cu paharul în m ână.
Era frig, iar vântul bătea aprig, d ar era o schim bare
faţă de căldura pe care ea şi Fin o generaseră în atelier.
Se plim bă prin grădin a din spatele casei, im aginându-şi
unde aveau să se d esch idă florile, unde aveau să crească
straturile de legum e o dată cu venirea prim ăverii.
încă m ai avea câţiva trandafiri, şi panseluţele, desi­
gur, care şi-ar fi scos feţele drăgălaşe chiar şi prin zăpadă
dacă ar fi nins. C âteva căpăţani de varza de iarnă, şi
florile de gălbenele pe care le aprecia pentru culoare
şi pen tru arom a uşor iute.
Poate avea să facă o su pă la care să folosească nişte
gălbenele, alături d e câţiva dintre m orcovii pe care Ii
îngropase su b un strat protector pentru a rezista vrem ii
mai friguroase.
C h iar şi iarna, grăd in a o încânta.
So rb in d d in vin, îşi con tin u ă plim barea, chiar şi
atunci când um brele se întunecară, iar ceaţa începu să
se apropie de m arginile casei.
- N u eşti bine-venit aici, rosti ea calm .
îşi scoase cuţitaşul din buzunar şi tăie câteva fire
de gălbenele, câteva fire robuste de gura-leului, câteva
panseluţe. Avea să p u n ă pe m asă u n bucheţel de flori
de iarnă.
- A m să fiu. C a b h a n se m aterializă, chipeş, zâm bitor,
cu piatra roşie a pandantivului pe care îl p u rta strălu­
cind în lum ina slabă. A i să m ă prim eşti cu dragă inim ă
în casa ta. In patul tău.
- î n c ă nu te-ai refăcut d u p ă ultim a dată când ai fost
bine-venit, şi delirezi pe deasupra. So rb i d in vin în tim p
ce îl stud ia. N u poţi să m ă seduci.
- T u eşti m ult m ai m ult decât ceilalţi. N o i d oi ştim
asta. C u m ine vei fi şi m ai m ult. M ai m ult decât şi-a
im aginat cineva vreodată. A m să-ţi ofer toată plăcerea
pe care ţi-o refuzi. Pot să arăt ca el.
C a b h a n îşi flu tu ră o m ână în faţa chipului, iar Fin
îi zâmbi.
C h ip u l lui o îm pu n se în inim ă, ca şi cum ar fi întors
cuţitaşul îm potriva propriei persoane.
- E şti d oar o cochilie goală.
- Pot să vorbesc la fel ca el, rosti C a b h a n cu vocea lui
Fin. Aghra, a chuid den tsaoL
 C u ţitu l se răsuci la auzul cuvintelor pe care i le sp u se­
se Fin cândva. „Iu birea m ea, b u căţica m ea d in v iaţă."
- Crezi că asta îm i slăbeşte voinţa? C a m ă ispiteşte să
m ă d esch id în faţa ta? T u eşti tot ceea ce d isp reţuiesc.
T u eşti m otivul pen tru care nu m ai su n t a lui.
- T u ai ales. T u m-ai alungat. Brusc, în faţa ei apăru Fin
la optsprezece ani, atât de tânăr, atât de plin d e durere
şi furie. Ce-ai vrea să fac? N u am ştiut. N u te-am m inţit
niciodată. Nu-m i întoarce spatele. N u m ă alunga.
- N u mi-ai spu s, se auzi B ran n a replicând. Eu m-am
oferit ţie, d o a r ţie, iar tu eşti d in sân gele lui. Eşti al lui.
- N u am ştiut! C u m aş ri p u tu t să ştiu? M i s-a în tip ărit
în c a m e , B ran n a, m-a ars. N u l-am avut în ain te...
- în a in t e să ne iubim . A trecut m ai b in e d e o să p ­
tăm ân ă, iar tu nu ai sp u s n im ic şi îm i sp u i acu m d o a r
fiin d că am văzut cu och ii m ei. E u su n t un a d in tre cei
trei. Sim ţi lacrim i arzându-i su b p leo ape, d ar refuză să
le lase să-i în groaşe vocea. S u n t o V răjitoare în tu n ecată,
fiică a lui Sorch a. T u eşti d in n eam u l lui C a b h a n , eşti
fiu al în tu n ericu lu i şi al durerii. E şti ţesut d in m in ciu n i,
iar ceea ce eşti mi-a frân t inim a.
-P lâ n g i, vrăjitoare, m u rm u ră el. Plânge-ţi durerea.
Dă-mi lacrim ile tale.
Se trezi stând în fata lui, la m arginea teritoriului ei, iar
chipul lui era chipul lui C a b h a n . Şi era lu m in at de întu­
neric şi d e strălucirea tot m ai pu tern ică a pietrei roşii.
O ch ii îi pluteau în lacrim i, îşi d ăd u ea seam a. C u toa­
tă pu terea voinţei, le stăp ân i şi ridică sem eaţă capul:
- E u nu plâng. N u ai să prim eşti nim ic d e la m in e în
afară d e asta.
îl îm p u n se cu lam a cu ţitu lu i d e g răd in ă , reu şin d
să-l în ju n g h ie în piept, în tim p ce cu cealaltă m â n ă
încercă să p rin d ă p a n d an tiv u l. P ăm ân tu l se cu trem u ră
su b p icio arele ei; la n ţu l o arse cu răceala lui. Preţ d e o
clip ă o ch ii lui se a p rin seră la fel d e roşii ca p iatra, a p o i
ceaţa se în v olbu ră, în cercă să m u şte, iar ea n u răm ase
cu n im ic în m ân ă în afară d e cu ţitaşu l ei cu sân ge pe
v ârfu l lam ei.
O b se rv ă arsu ra în tipărită pe palm ă. în ch izân d m âna
în pu m n , încălzi rana şi o vindecă.
 Poate că m âin ile îi trem urau - n u era nici o ruşin e
in acest lucru - d ar luă florile şi p ah aru l d e vin pe care
•e scăpase.
- A m irosit vin ul, şop ti, p o rn in d în a p o i spre casă.
D ar nu irosise şi tim p ul, reflectă ea.
A m estecase cartofii, scosese p âin ea d in cu p to r şi îşi
turnase u n alt p ah ar d e vin p ân ă la sosirea oaspeţilor.
- Ce-aş p u tea să fac fără să provoc n im ăn u i o indiges­
tie? în trebă Ion a în tim p ce se sp ăla pe m âini.
- A i p u tea să toci u stu roiu l acela.
- M ă pricep la tocat, şi la ciopârţit.
- E su ficien t să toci.
- Eşti bine? în trebă Ion a în şoap tă. A răţi cam palid ă.
- S u n t destu l d e bin e, îţi d au cuvân tul m eu. A m ceva
să vă sp u n tuturor, d ar aş prefera să term in cu toate
astea m ai întâi.
- în regulă.
Se co n cen tră pe gătit, lăsân d vocile să p lu tească în
iurul ei. N u fu nevoită să ceară aju to ru l n im ăn u i - alţii
puseră m asa, tu rn ară vin ul, aran jară m âncarea pe p la to ­
uri sau în boluri.
- A i o listă d e cum părături? în treb ă M eara. Ş i d acă
nu, în to cm eşte u n a şi am să m ă o c u p eu să-ţi fac cu m p ă­
răturile - d acă nu cum va ai ceva îm potrivă.
- T e o cu p i tu să-mi faci cum părăturile?
- N o i toţi o să facem asta cu rân d u l de-acum înainte.
Ei bin e, câtă vrem e vrând-nevrând răm âi să te o cu p i d e
gătit. N u m ai e corect să ne m u lţu m im d o a r să strân gem
d u p ă m asă. A şa că o să ne o cu p ăm d e cum părătu ri.
- A m o listă începută şi plânuiam să merg m âine în sat.
- V a fi rân d u l m eu să fac asta, dacă eşti d e acord şi tu.
- Sig u r că su n t d e acord.
- D acă ai m arfă pe care vrei să o d u ci la m agazin, p o t
să o tran sp o rt eu cu u n d ru m .
B ra n n a d ăd u să sp u n ă ceva, a p o i se uită în ju ru l m e­
sei cu och ii m ijiţi.
- Ce-i cu to ate astea, deci, cu făcu tul cu m p ărătu rilor
pentru m ine, tran sp o rtarea m ărfu rilor la m agazin?
 - Pari obosită. C â n d C o n n o r îşi d ăd u ochii peste cap
şi oftă, Boyle se posom ori. D e ce să ne tot ascundem
d upă deget?
-M u lţu m e sc m ult pentru că mi-ai atras atenţia, se
răsti B ran n a.
-V re i adevărul sau vrei să îl înfrum useţăm ? Boyle nu
făcu decât să se încrunte şi m ai tare. Arăţi obosită şi cu
asta basta.
B ranna îşi coborî m âinile peste faţă şi făcu o vrajă de
înfrum useţare. A cum era aproape radiantă.
- G ata, su n t m ai bine.
- S e vede d incolo de vrajă când eşti obosită.
D ăd u să-l m ustre pe Fin, însă C o n n o r îşi arun că m âi­
nile în aer.
- O , las-o baltă, Branna. Eşti palidă şi ai ochii um flaţi
şi noi sun tem cei care te vedem . C â n d ea dădu să se
ridice, o îm brânci uşor peste m asă pentru a o forţa să
se aşeze la loc.
- A i ch e f să te cerţi cu m ine, nu-i aşa?
-în c e ta ţi, am ândoi, porunci Iona. încetaţi odată.
E perfect norm al să arăţi o bosită la câte faci, iar noi
suntem perfect îndreptăţiţi să-ţi m ai luăm unele lucruri
de pe cap. E vorba d oar de a face cum părăturile, pentru
num ele iui D um nezeu, şi a te aju ta la curăţenie şi la sar­
cinile neplăcute. O facem ca să ai şi tu puţin tim p să res­
piri, ce naiba. A şa că nu m ai reacţiona atât de arţăgos.
B ran n a se aşeză ceva m ai destinsă.
- A m im presia că nu cu m ult tim p în urm ă auzeam
d oar scuze d in gura ta, d in d o u ă în d ou ă m inute sau
chiar m ai des. A cum su n t ordine.
- A m evoluat. Şi te iubesc. T oţi te iubim .
- N u m ă deranjează să fac cum părăturile, spuse Bran­
na, pe u n ton calm . N ici sarcinile neplăcute - n u prea
tare. D ar su n t recunoscătoare să las o parte dintre astea în
m âinile voastre, având în vedere că vom fi toţi ocupaşi cu
lucruri m ai im portante, iar Yule ne bate la uşă. D e Yule
ar trebui să avem lum ină şi bucurie. V om avea.
-A tu n c i am stabilit, spuse Iona. D acă m ai are cine­
va ceva d e com entat, m âine gătesc eu. Luă în furculiţă
o îm bucătură de pui, zâm bind: M-am gândit eu că
asta o să închidă subiectul.
-F e rm . B ranna se întinse peste m asă şi îi strânse
m âna. Ş i m ai e un subiect cu totul diferit care trebuie
discutat. C ab h an a fost aici.
-A ic i? C o n n o r se ridică brusc în picioare. în casă?
- Bineînţeles că nu în casă. Nu-ţi pierde m inţile. Crezi
că ar fi putut să treacă de protecţiile pe care le-am creat -
şi cele pe care le-ai creat şi tu? L-am văzut afară. A m ieşit în
grădina din spate să văd cum o d uc culturile de iarnă
şi să iau puţin aer, căci lucrasem înăuntru toată ziua.
A avut tupeul să vină până la m arginea grădinii, căci
mai departe nu poate să pună piciorul. A m discutat.
- D u pă ce C o n n o r şi cu m ine ne-am d us la tavernă,
rosti Fin sec. Şi de-abia acum ne spui?
- A m vrut să pun m ai întâi cina pe m asă. Şi odată
ce ne-am reunit, conversaţia s-a îndreptat asupra stării
mele jalnice.
- N u am sp u s niciodată că ar fi jalnică, bom băni
Boyle.
- în orice caz, vă spun acum , sau v-aş spune dacă şi
C o n n o r ar binevoi să nu m ai verifice toate ferestrele
şi să se întoarcă la m asă.
- Şi te mai întrebi de ce nu-mi place să te las singură.
B ran n a îi arun că fratelui ei o privire tăioasă.
- Stăpâneşte-te, altfel d ata viitoare când o să vrei să
faci astfel de com entarii insultătoare o să ai lim ba înno­
dată. A m ieşit să m ă plim b prin grădină cu u n pahar de
vin. Lum ina s-a schim bat, s-a lăsat ceaţa.
- N u ne-ai chem at.
D e data aceasta îndreptă un deget am eninţător spre
frateje ei:
-în cetează să m ă m ai întrerupi. N u v-am chem at,
nu, fiindcă voiam să aflu ce are de sp u s şi nu eram în
pericol. N u putea să m ă atingă şi ştiam am ân doi asta.
Nu mi-aş risca pielea, C on n o r, dar, m ai mult, tu - şi
voi toţi - ar trebui să ştiţi că nu aş risca niciodată cercul
nostru, ceea ce avem de făcut. N u d in curiozitate, nu
din orgoliu. N u aş risca pentru nim ic.
 - L j s -o să term ine. D eşi era ten tată să-l lovească pe
C o r n » în picior pe su b m asă, M eara alese să-l strângă
uşor i e mână pentru a-1 linişti. Fiindcă ştim asta. Exact
aşa cum am ştiut şi că îşi va încerca n orocul cu B ranna
im u n e să se term ine to ată povestea.
- O încercare neconvingătoare, cel pu ţin d e d ata asta,
continuă Branna. Propunerile obişn uite. M ă va face a
Io . îmi va oferi m ai m ultă putere d ecât aş pu tea visa
Ţretxiază şi alte gogoşi d e acelaşi gen. în că era p u ţin su-
fen n d , se strădu ia s-o ascu n dă, d a r piatra roşie era m ai
s isb ttl. M ai are în să rezerve d e putere. S-a transform at
la Fzx
In tăcerea care se lăsă, Fin ridică privirea d e la pahar,
a r u-cul d in ochii lui se lovi d e cel d in ochii Brannei.
- In mine?
- C a şi cum ar fi p u tu t să m ă facă să cred că eşti tu şi
astfel să-mi zdrobească apărarea. D ar avea ceva m ai m ult.
E viclean şi ne urm ăreşte de-o viaţă. S-a tran sform at în
cel care erai tu la optsprezece ani. Pe vrem ea când...
- E ram îm preună. Prim a dată. Sin gu ra dată.
- N u în ziua aceea, nu, ci în săp tăm ân a de d u p ă.
C â n d am a fla t despre sem n . T ot ceea ce ai sim ţit şi ai
sp u s tu, ceea ce am sim ţit şi am sp u s eu, s-au repetat aşa
cum au fost atunci. A avut suficientă putere să m ă facă
să sim t coate astea, să m ă atragă la m arginea teritoriului
m eu protejat. S-a h răn it d in em oţiile m ele, făcând să
strălucească m ai tare n u d oar piatra, ci şi arogan ţa lui,
c ă d nu a înţeles că şi eu aveam m ai m ult d ecât sufici­
entă putere pentru a-mi scoate cuţitaşul d e grăd in ă şi
ir. îm punge zdravăn. în acelaşi tim p am prins lanţul pe
ca rt poartă acea piatră şi i-am văzut team a. S-a transfor-
m ir înapoi în ceaţă, aşa că nu am m ai p u tu t să o ţin, nu
■ s reuşit să m ă m işc destu l d e repede în cât să-i ru p lan-
i-sL E de gheaţă. A tât de rece în cât te arde, m urm ură ea,
ielv: .Txlu-şi palm a. Iar în clipa aceea cât l-am ţinut am
s n n r : întunericul d in el, foam ea şi, m ai ales, am sim ţit
l i n i C ân d C o n n o r îi luă brusc m âna, căutân d rănile,
i d E jso : A m avut eu grijă d e asta. S e vedeau zalele lănţi-
f c r - iu : întipărite de-a curm ezişul palm ei mele.
- C a r nu ţi-ai riscat viaţa.
 - N u am fe c u to . C o n n o r, n u pu tea să m ă atingă.
Şi chiar d acă s-ar fi m işcat suficien t d e repede în cât să
pu nă o m ân ă pe m ine cân d i-am prins lanţul, tot eu aş
fi fost în avantaj.
- Eşti sigură d e asta, nu-i aşa? Fin se ridică, ocoli m asa
şi îi întinse m âna. D ă-m io . V oi şti dacă a m ai răm as
ceva d in el.
Fără u n cuvânt, B ran n a îşi puse m ân a într-a lui. R ă­
m ase tăcută în tim p ce sim ţi fierbinţeala gonindu-i sub
piele, în sânge.
- Ş i d acă ar fi reuşit să îţi sm ulgă cuţitul? întrebă
Boyle. D acă l-ar fi folo sit îm potriva ta, dacă te-ar fi tăiat
pe m ân ă sau pe braţ în tim p ce ţineai lanţul?
- S ă mi-1 sm ulgă? B ran n a luă cuţitul d e pe m asă şi îl
transform ă într-un tran d afir alb, sp u n ân d : Mi-a oferit o
o p ortun itate. A m pro fitat d e ea şi nu i-am oferit nim ic
în schim b. N u a lăsat nim ic în m ine, adău gă ea privin-
du-1 pe Fin.
- N u . îi eliberă m âna, se în to arse la m asă şi se aşeză.
N im ic.
- Se tem e d e n o i. A sta am aflat. C e e a ce am făcut, su­
ferinţa pe care i-am p r o d u so , îl în spăim ân tă. A devenit
pu ţin m ai puternic hrănindu-se cu em oţiile m ele, nu
am să neg asta, d ar a p lătit cu sân ge şi a fugit.
- S e va întoarce. Fin îşi păstră privirea aţintită asu pra
ei în tim p ce vorbi. Iar team a îl va face să atace cu atât
m ai violen t sursa fricii.
- S e va întoarce m ereu p ân ă n u îl nim icim . Ş i chiar
dacă s-ar pu tea să atace m ai violent, cu cât îi e m ai tea­
mă, cu atât îi scade puterea.

capitolul 7
Se gân d i să iasă la o p artid ă d e şoim ărit. A vea să
încalece pe B aru, decise Fin la cafeaua d e d im in eaţă,
cân d zorile de-abia în cepeau să lum ineze cerul. Avea
să-şi p u n ă şau a pe cal, să-şi chem e şoim u l şi să plece.
O d im in eaţă întreagă d o a r pentru el.
 Poţiunea pentru vis era gata si, deşi m ai era d e lu­
cru, avea nevoie - D oam n e, cât a e m are nevoie avea de
p u ţin tim p şi distan ţă faţă de B ranna! O dim in eaţă nu
prea avea cum să conteze.
- O facem , nu-i aşa? îi spuse lui B ugs, care era lăţit pe
covor, ronţăind bucu ros u n os d in piele de vită pe care
Fin îl luase de la m agazin într-un m om en t d e slăbiciune.
Poţi să vii şi tu, să fim în form aţie com pletă. C al, câine,
şoim . Mi-e po ftă de un galop lun g şi zdravăn.
Iar dacă acest lucru îl atrăgea pe C abhan, ei bine, nu
era ca şi cum s a r fi d u s să-l caute intenţionat. N u tocmai.
A runcă o privire spre uşă cân d cineva bătu. U n u l
dintre grăjdari, presupuse el, căci venise la u şa d in spa­
te. D ar o văzu pe Ion a prin sticlă.
- îţi începi ziua devrem e? întrebă el, deschizându-i.
- O , da, cine se trezeşte de d im in eaţă... Zâm betul ei
străluci intens ca lum iniţele de C răciu n . M ă d uc d u p ă
B u n i la aeroport.
-D e sig u r, uitasem că vine. D e acum p ân ă la A n u l
N o u , aşa-i?
- D e C răciu n - Yule - şi stă p ân ă p e d o u ă ianuarie.
M ia ş fi d o rit să stea m ai m ult.
- A i să te bucu ri să o vezi. Ş i n o i toţi la fel. Se va în­
toarce la prim ăvară, pentru n un ta ta?
- A s ta fără înd oială. N u am reu şit să o conving să
răm ân ă, d ar probabil că aşa e m ai bine, ţin ân d co n t d e
circum stanţe.
- D eparte d e pericole.
- Exact. Ş i nici nu s-a lăsat convinsă să locuiască acasă
la B ran n a cât tim p e aici. O d uc la prietena ei, M argaret
M eeney. O cunoşti?
- E a m-a învăţat alfabetul şi aritm etica şi chiar şi
acum îm i m ai sp u n e să nu stau cocârjat cân d m ă vede.
Avea u n har în n ăscu t pentru a fi profesoară, d o am n a
M eeney. V rei cafea?
-M u lţu m e sc, d ar mi-am lu at porţia. O , uite-1 pe
Bugs. B u nă, Bugs.
C â n d Iona se lăsă pe vine să m ângâie câinele, Fin
sim ţi o uşoară stânjeneală:
- M ai vine pe aici d in cân d în când.
 - E foarte plăcu t să ai com panie. Pe m ine nu d o am n a
M eeney m-a învăţat alfabetul şi aritm etica, adăugă tână­
ra fem eie privindu-1 atent. E u nu am crescut cu tine, ca
ceilalţi- N u am acelaşi trecut.
- A sta nu schim bă ceea ce suntem acum .
- Ş t iu , iar ăsta e u n m iracol constant pentru m ine.
Fam ilia asta. T u faci parte din fam ilia m ea, d ar nu am
un trecut com un cu tine sau Branna, aşa că su n t în
m ăsură să spu n ceea ce ceilalţi nu pot, sau poate într-o
m anieră diferită. C a b h a n s-a folosit de tine, d e ceea ce
s-a în tâm plat între voi, p en tru a încerca să o atace. A sta
te-a răn it şi pe tine la fel d e m ult ca pe ea. A r fi m ai uşor
să ne întorci spatele, să laşi asta în m âinile celor trei.
D ar nu o faci. N u ai s-o faci. Parţial d atorită propriei
tale d orin ţe de a în d repta u n rău - u n rău căruia i-ai
fost victim ă. Parţial pentru fam ilie, pentru cercul tău,
pentru prietenii tăi. Şi în rest, toate celelalte părţi sun t
pentru B ran n a.
Fin se sprijin i cu spatele de blatul de bucătărie şi îşi
vârî m âinile în buzunare.
- A s te a su n t m ulte părţi.
- Şi tu ai m ulte părţi. N u am crescut alături d e tine,
nu v-am văzut pe tine şi pe B ranna îndrăgostindu-vă,
nici trecând prin durerea despărţirii. D ar văd cine su n ­
teţi acum , am ân d oi, şi cred că ea greşeşte că nu îşi per­
mite să trăiască iubirea, să trăiască bucuria. E perfect
logic, d ar tot e o greşeală. Şi tu greşeşti, Fin. G reşeşti
când crezi - şi în adân cul sufletului aşa crezi - că ea face
asta pentru a te pedepsi. D acă ar fi adevărat, C a b h a n nu
s-ar fi putut folosi d e tine ca să o rănească.
- A r trebui să plec.
- A i atâta bun ătate în tine. Fin îi prinse bărbia în
căuşul palm ei si o sărută. A tâta lum ină. D acă ai şti să
găteşti, ju r că l-aş transform a pe Boyle intr-un catâr şi
te-aş fura pentru m ine.
- A m să păstrez asta ca soluţie de rezervă. N e vom
bucura d e C răciu n şi ne vom bucura d e fam ilie. Ştiu că
tu, şi B ran n a în acelaşi tim p, aţi prefera să faceţi ime­
d iat descântecul ăsta d e vis. D ar C o n n o r avea dreptate
aseară. N e vom bu cu ra d e tim pul petrecut în fam ilies
d e sărbătoarea în soţită d e culoare şi lu m in ă şi m uzică.
O să-i arun căm asta în faţă m ai întâi.
- A m fost în inferioritate num erică la vot în privinţa
asta şi înţeleg situaţia d in perspectiva voastră.
- B u n . Ion a se în toarse în prag şi adău gă: T rebuie să
d ai o petrecere. C a sa asta fabu loasă o im pune. A r trebui
să d ai o petrecere d e R evelion.
- O petrecere? Sch im barea bruscă d e subiect îl prin-
sese nepregătit. Aici?
- D a , o petrecere, d a, aici. N u ştiu d e ce nu m-am
gân d it la asta p ân ă acum . E tim pul să d ai afară to t ce e
vechi, să faci loc pentru n ou. C la r o petrecere d e Reve­
lion. A m să-i trim it u n m esaj lui Boyle. O să te ajutăm
să o organizezi.
- E u ...
-T re b u ie să fug.
închise uşa repede, lăsându-1 să se încrunte în urm a ei.
- E i bine, D um nezeule, Bugs, se pare că vom d a o
petrecere.
D ecise că avea să se gândească m ai târziu la petrecere
şi to t ceea ce presu pu n ea aceasta. în că îşi m ai d orea să
călărească. Avea să-i d ea frâu liber lui B aru, să îl lase
p e M erlin să se înalţe şi să vâneze. S ă îl facă pe Bugs
să se sim tă m ai bine d ecât se sim ţise vreod ată în scurta
lui viaţă.
în drum spre casă, avea să treacă p e la grajduri, ap o i
şi pe la şcoala de şoim ărit. D acă m ai avea suficien t tim p
d u p ă aceea, avea să v ad ă dacă se p u tea face util în ateli­
erul Brannei. D eşi presu pu n ea că şi e a avea să se bucure
la fel d e m ult ca el d e o zi întreagă petrecută separat.
A ju n s la grajduri, în tim p ce îşi ech ip ă calul masiv,
purtă cu S ean o d iscuţie despre cai, o co m an d ă d e nu­
treţ, fem ei, fotbal, revenind ap o i la cai. Pe cân d ieşea cu
B aru, zise n on şalan t:
- S -a r pu tea să organizez o petrecere d e Revelion.
S e a n clipi şi îşi îm pin se basca pe ceafă.
- La casa cea m are de aici?
- Păi, da.
- H a! O petrecere la casa cea mare - una simandicoasă?
 - N u foarte sim an dico asă. N u se gân d ise d acă avea să
ne sim an dicoasă sau nu - şi p resu pu n ea că ar fi trebuit
â se consulte cu Iona, având în vedere că era o p era ei.
Num ai să-ţi cureţi balega de cal d e pe ghete.
- H a, făcu S e an d in n ou. Ş i va fi şi m uzică, deci.
- M i se pare n orm al să fie şi m uzică. Ş i va fi şi m ân­
dre şi b ăutură, în ain te să întrebi. La ora n o u ă pare
în regulă.
îl luă pe B u gs d e pe jo s şi urcă în şa.
- O petrecere la casa cea m are, m orm ăi Sean , în tim p
-e Fin îi d ăd u pinteni lui Baru, pornind direct la galop.
C â n d F in arun că o privire în urm ă, îl zări pe grăjdar
s â n d cu m âinile pe şo ld u ri şi stu d iin d casa d e parcă
irunci o vedea pen tru prim a dată.
C eea ce arăta, presupuse Fin, că ar fi trebuit d e m ult
să organizeze o petrecere.
Bugs vibră d e em oţie şi încântare când se în d ep ărta­
ră într-un galo p fu rtu n os. C a lu l îi transm ise valuri d e
plăcere provocată de şan sa d e a alerga, iar d easu p ra lor
şoimul ţipă, un su n et ascuţit şi puternic, învârtindu-se
în aer.
Şi ar fi trebuit d e m u lt să focă această ieşire, îşi d ăd u
fin seam a.
D eşi o parte d in el tân jea d u p ă pădure, d u p ă m irosul
d , d u p ă cântecul copacilor în b ătaia vântului, se îndrep-
3 spre u n spaţiu deschis. C o b o rî p an ta lin ă a dealu lu i şi
â să calul să alerge pe pajişti în tim p ce şo im u l se înălţa
in azur.
îşi pu se m ăn u şa d in piele. E l şi M erlin n u aveau ne-
K>ie de ea, d ar era m ai bin e aşa în caz că trecea cineva
întâm plător pe acolo. R idică braţul, trim iţându-şi gân ­
durile spre cer. Ş o im u l se arun că în picaj, execută o în-
x arcere elegantă, de paradă, care îl făcu pe Fin să râdă,
cpoi ateriză ca u n zeu în arip at pe m ăn u şă su b privirea
J u it ă a câinelui.
- Ne-am ataşat unul d e celălalt, înţelegi. A şa stau lu­
nurile. D eci acum sunteţi fraţi şi voi. Vrei să vânezi?
3 întrebă pe M erlin.
D rept răspu n s şoim u l se în ălţă în văzduh, ţipân d în
mnp ce se rotea peste câm p.
 - O să ne plim băm puţin, zise Fin. D escălecă şi îl puse
jos pe Bugs, care începu im ediat să se rostogolească prin
iarbă, lătrând d e plăcere. E încă tânăr, îi explică lui Baru
când acesta îi azvârli câinelui o privire plină de milă.
„D e aşa ceva aveam nevoie, îşi spuse. Spaţiul deschis,
aerul. O zi rece, fără îndoială, d ar senină şi lum inoasă.14
Şo im u l se năpusti în picaj şi prinse prada.
Fin se sprijini de B aru, lăsându-şi privirea să pluteas­
că peste întinderea de verde şi de m aro, peste coloanele
subţiri de fum ce se înălţau d in hornuri.
Toate acestea îi lipseau când rătăcea prin lum e. Ţ inu­
tul sângelui lui, al oaselor lui, al spiritului şi inim ii lui.
îi lipseau verdele, dealurile d om oale, cenuşiul pietrelor,
m aroul păm ântului răscolit pentru plantare.
Avea să le părăsească d in n o u - trebuia să o Iacă după
ce term ina ceea ce trebuia să term ine. D ar avea să se în­
toarcă m ereu, atras de Irlanda, atras de B ran n a, atras...
D u p ă cum îi spusese chiar lo n a. A tras de fam ilie.
- Ei nu te vor aici.
Fin nu se clinti. îl sim ţise pe C ab h an venind. Poate
chiar îşi dorise acest lucru.
- Eşti al m eu, continuă vrăjitorul. Ei ştiu asta. Ş i tu
ştii asta. O sim ţi.
Sem nu l de pe um ărul lui Fin pulsă dureros.
- D e când mi s-a întipărit sem nul în cam e, ai tot în­
cercat să m ă ispiteşti, să m ă atragi. Nu-ţi irosi prom isiu­
nile şi m inciunile, C ab h an . M ă plictisesc, iar eu am chef
de aer proaspăt şi de mişcare.
- V in o încoace. C ab h an străbătu câm pul pe u n val
subţire d e ceaţă, cu m antia neagră fluturându-i, cu pia­
tra roşie scânteind. Lasă-i în urm a ta. V in o la mine.
- N u la tine. N ici acum , nici vreodată.
- Fiul m eu...
- N u sun t asta. Furia pe care reuşise să şi-o stăpâneas­
că d ăd u în clocot. N u su n t şi nu voi fi nicicând.
- D a r asta eşti. Zâm bind, C ab h an îşi trase mantia
în jo s pe um ăr, dezgolindu-şi sem n ul. Sân ge d in sânge­
le meu.
- C âte fem ei ai siluit înainte să-ţi plantezi sămânţa,
o săm ânţă din care ţi s-a născut un fiu?
 - A fost de-ajuns cea destinată să îm i poarte pruncul.
I-am oferit plăcere şi mi-arn luat m ai m ult. A m să ţi-o
ofer pe Branna, dacă pe ea ţi-o doreşti. S e va culca d in
nou cu tine, de câte ori doreşti tu. D oar vino la m ine,
uneşte-te cu m ine şi poate fi a ta.
- Nu-ţi aparţine ca să mi-o poţi da.
- îm i va aparţine.
- N u câtă vreme m ai respir. Fin ridică o m ână, cu pal­
ma întoarsă în sus, şi aduse puterea la suprafaţă. V in o la
mine, C ab h an . Sânge către sânge, ai zis. V in o la m ine.
Sim ţi ispita încercându-1, sim ţi fierbinţeala când pu­
terea i se aprinse. Văzu, aşa cum văzuse şi Branna, o
scânteiere de team ă. C ab h an făcu un pas greoi în faţă.
- N u poţi să m ă chem i tu pe m ine! îşi încrucişă bra­
ţele şi le deschise violent, ru p ân d vraja. Te vor trăda, te
vor alunga. A tunci când vei zace rece, vărsându-ţi sânge­
le pe păm ânt, ei nu vor plânge d u pă tine.
învăluit în ceaţă, se aplecă, se strânse şi se transform ă
în lup. Fin îşi văzu sabia cu ochii m inţii, stân d în teacă în
atelierul lui. Şi, ridicând m âna, o avu.
C h iar în ciipa în care îi chem ă pe ceilalţi, îşi chem ă
cercul, lupul atacă.
D ar nu pe el, nu pe bărbatul ce ţinea o sabie în flă­
cări şi ardea de putere. Se arun că asupra căţelandrului
ce trem ura în iarbă.
-N u !
Fin făcu u n salt şi lovi cu sabia. N u tăie decât ceaţă,
şi chiar şi aceea d ispăru, lăsând în urm a ei căţelul ce
sângera în iarbă, cu ochii sticloşi de şoc şi durere.
- N u , nu, nu, nu!
Se lăsă în genunchi. Şo im u l ţipă; calul necheză. A m ­
bii se aruncară asupra lupului ce se întrupase iar în spa­
tele lui Fin, dar, cu u n urlet, acesta dispăru.
C h iar în acea clipă, Branna apăru lângă el.
- O , D oam ne!
Fin d ăd u să coboare m âinile spre câine, d ar ea i le
luă, i le îm pinse deoparte.
- Lasă-mă pe m ine. Lasâ-mâ pe m ine. V in decarea este
punctul m eu forte, iar câinii su n t sub protecţia m ea.
 - G âtul. I-a sfâşiat gâtul. E u n biet căţel inofensiv, şi
totuşi l-a atacat pe el în loc d e m ine.
- P o t să îl ajut. Pot să îl ajut. Fin, uită-te la m ine,
uită-te în m ine. Fin.
- N u vreau m ila ta!
- Las-o pe ea. C o n n o r se lăsă pe vine lângă el şi îşi
p u se ferm o m ână pe um ărul lui. Las-o să încerce.
în culm ea durerii, căci sim ţea viaţa scurgându-se, în-
genunche copleşit d e vină şi o furie deznădăjduită.
- G a ta acum , gata. B ran n a recită cuvintele în tim p ce
îşi pu se m âinile peste gâtul însângerat. Luptă cu m ine
acum . Ascultă-m ă şi luptă-te să trăieşti.
O ch ii lui Bugs se d ăd u ră peste cap. F in sim ţi inim a
câinelui încetinind.
- Suferă.
-V in d e care a doare. T rebuie să lupte. îi arun că lui
Fin o privire scurtă ce reflecta putere şi furie. Spune-i
să lupte, căci este al tău. N u p o t să-l vindec dacă el re­
nun ţă. Spune-i!
D eşi îl durea să ceară aşa ceva, Fin îşi puse m âinile
peste ale ei, îndem nându-1 pe B u g s jn m inte: Luptă!
A tâta suferinţă. B ran n a o sim ţi. îi ardea în gât, făcân-
du-i propria inim ă să se poticnească. îşi păstră privirea
aţintită în ochii căţelan drului, vărsându-şi puterea în el,
şi căldura o d ată cu ea.
M ai întâi rana profun d ă, îşi spuse, apucându-se să
repare cu m igală ceea ce fusese sfâşiat. Pe câm pia frigu­
roasă, în ciud a vântului aspru, fruntea îi fu acoperită cu
broboan e de sudoare.
D e undeva îl auzi pe C o n n o r cerându-i să înceteze.
E ra prea m ult, d ar ea sim ţi durerea, scânteia d e speran­
ţa. Ş i chin ul bărbatului pe care îl iubea.
Uită-te la mine, îi spuse câinelui. Priveşte în mine.
în mine. Vezi în mine.
B u gs scânci.
- începe să-şi revină.
C o n n o r, care supraveghea îm prejurim ile, îşi p u se o
m ână pe um ărul Brannei, oferindu-i propriile puteri.
R an a se m icşoră, în cepân d să se închidă. Bugs întoar­
se capul şi o linse fără vlagă pe m ână.
 - G a t a ac u m , sp u se ea b lâ n d . D a, eşti g ata. în c ă o
clipă d o ar. în c ă p u ţin . F ii c u ra jo s, m ic u ţu le. F ii c u ra jo s
în că o clip ă.
C â n d B u g s d ă d u d in c o a d ă , F in se m u lţu m i să îşi
sp rijin e fru n tea d e cea a tin erei fem ei.
- V a fi b in e. I-ar p rin d e b in e n işte a p ă şi v a treb u i să
se o d ih n e a sc ă . V a...
Im p u lsu l fu m ai p u te rn ic d e c â t ea, n u se p u tu a b ţin e ,
îşi în co lăc i b raţele în ju ru l lu i F in şi îl strân se .
- E b in e acu m .
- îţ i ră m â n d ato r...
- B in e în ţ e le s că n u , şi nu-ţi d a u v o ie să sp u i a sta.
S e d ă d u u şo r în sp a te şi îi p r in se fa ţa în tre m â in i. P reţ
d e o c lip ă stă tu ră în g e n u n c h e a ţi, în tim p ce c âin e le
d ă d e a c u r a jo s d in c o a d ă în tre ei. A r tre b u i să-l d u c i
acasă ac u m .
- D a . A casă.
- C e s-a în tâm p lat? în tre b ă C o n n o r . Poţi să n e sp u i?
Pe Io n a a m rugat-o să n u v in ă. H risto ase , e p e d ru m cu
b u n ica ei d e la a e ro p o rtu l d in G alw ay.
- N u ac u m , zise B r a n n a rid icân d u -se în p icio are.
V om a fla d etaliile m ai târziu. Du-1 acasă, F in . A m u n
ton ic care i-ar p rin d e b in e. O să ţi-1 a d u c . în să o d ih n a
e sin g u ru l lu cru d e care are n ev o ie cu ad ev ărat.
- V i i cu m in e? D e te sta să o roage, d e te sta c ă treb u ­
ia să o ro ag e, d a r îi era în c ă te am ă p e n tru c ăţelan d ru .
Să m ai ai g rijă d e el în c ă p u ţin , d o a r c ât să fim sigu ri?
- î n regulă. D esigu r. C o n n o r , tu p o ţi să te în to rci
călare p e B aru şi să d u c i şo im ii şi p e K ath e l. A ju n g şi eu
acasă în sc u rt tim p.
- E i b in e, eu ...
D a r B r a n n a îşi p u se m â n a într-a lu i F in . E a , F in şi
căţelan d ru l d isp ă ru ră c â t ai clipi.
- E i b in e, d u p ă c u m sp u n e a m . C o n n o r îşi trecu dege­
tele p rin p ă r şi rid ică p rivirea sp re cer, u n d e şo im u l lui
Fin şi R o ib e ard al lui zb u rau în cercu ri. îl m ân g âie p e
K ath el pe c a p , a p o i în căle că p e B aru , m u rm u râ n d :
M ă o c u p e u d e restul.
 în b u c ă tă ria lu i, ţin â n d c âin e le c u ib ă rit în b raţe, F in
c o n sta tă că n u ştia ce să focă m a i d e p arte .
- A r treb u i să sp ă l sân g ele ă sta d e p e el.
- N u aici, strig ă B r a n n a , şo c a tă p â n ă în stră fu n d u rile
ra ţiu n ii c â n d F in p o r n i sp re ch iu v eta d in b u cătărie. N u
p o ţi să sp e li u n c âin e în acelaşi lo c în care îţi sp eli v ase­
le. A i fără în d o ia lă o sp ălăto rie , o ch iu vetă d e serv iciu .
D e şi el n u v ed ea d ife re n ţa, F in îşi sc h im b ă d irecţia,
trecu d e o u şă şi in tră în sp ă lă to ria c u p ereţi d e u n alb
in te n s şi m a şin i n egre m asive. D e sc h iz â n d u n d u la p , se
în tin se d u p ă să p u n u l d e rufe.
- N u cu ăla, p e to t ce arn m ai sfâ n t, F in ! N u p o ţi sp ă la
u n c â in e cu să p u n d e ru fe. îţi treb u ie d e te rg e n t d e v ase -
lic h id u l pe care l-ai fo lo si p en tru a sp ă la d e m ân ă.
A r fi p u tu t să-i atrag ă a te n ţia c ă n e n o ro c itu l d e d e ­
te rg en t d e v ase e ra su b n e n o ro c ita d e ch iu v etă d in
b u cătărie, u n d e in te n ţio n a se in iţial să sp ele câin ele.
D a r B r a n n a în c e p u se să se agite, sco ţân d u -şi jach eta,
atârn ân d -o pe u n cuier, su flecân d u -şi m ân ecile:
- D ă-m i câin ele! A d u d etergen tu l!
B in e atu n ci, îşi sp u se el, fo a rte b in e . M in te a lu i era
îm p ră ştia tă într-o m ie d e direcţii, o ric u m . L u ă d etergen ­
tu l şi se în to a rse în sp ălăto rie .
- E şti b in e, îi m u rm u ră B r a n n a lu i B u g s, care o fixa
c u o privire a d o ra to a re . E şti d o a r o b o sit şi p u ţin slăb it
p e ici, pe co lo . O să faci o b aie c a ld ă fo arte p lăcu tă, c o n ­
tin u ă ea, d â n d d ru m u l la a p ă în ch iu v etă. P u ţin to n ic şi
u n p u i d e so m n zdravăn şi vei fi c a n o u .
- M - a m în tre b a t în to td e a u n a d e ce e b in e să fii ca
n o u , b o m b ă n i el tu rn â n d să p u n în a p a ce curgea.
- A ju n g e , F in . O să-l în eci p e a m ă r â t în sp u m ă .
S p ă şit, p u se sticla p e m ăsu ţă.
- A m ceva su s - o p o ţiu n e - care a r treb u i să-i fie
d e fo lo s.
- M ă ap u c eu să-l sp ă l d a c ă m ergi s-o ad u c i.
- îţi su n t re cu n o scăto r, B r a n n a .
- Ş t i u . H a id e , în a p ă cu tin e, B u g s. N u-i a şa că-i
p lăcu t?
- îi p lace m u lt la d u ş.
 C u fu n d â n d c âin e le într-o m a re d e sp u m ă , ceea ce
arăta rid ic o l în o ch ii lu i F in , B r a n n a se în to a rse :
- Poftim ?
- N u con tează. A d u c to n icu l.
- L a d u ş, deci? m u rm u r ă ea, fre c ţio n â n d câin ele.
B u g s în c e p u să lip ăie clăb u cii şi m â n a ei şi îi a d u se
în m in te o im ag in e fo arte c lară cu F in , gol, râzân d şi
ţin â n d câin ele în c a b in a cu p ereţi d e sticlă, su b jetu ri­
le d e a p ă ce ţâşn e a u d in to ate d irecţiile şi în a b u ru l ce
se rid ica.
- H m m m . N u s-a p ie r d u t p e d ru m , aşa-i? A m ai p ă s­
trat ceva d in b ă ie ţa n d ru l care era, fă c â n d d u ş c u u n
câin e.
G â n d u l o am u ză şi o în d u io şă , ceea ce n u e ra o p ro ­
b lem ă. O şi tu lb u ră, ceea ce era.
F in se în to a rse cu o sticlă e le g an tă cu b ază h ex ag o n ală,
p lin ă cu u n lich id verde-înch is. C â n d B r a n n a rid ică
u n d eg e t în d o it, F in îi sc o a se d o p u l şi i-o în tin se să
o m iro asă.
- A h , d a , e e x act ceea ce îi treb u ie. D a c ă ai u n b iscu it,
ad au gi trei - n u , h a i să sp u n e m p atru p ic ă tu ri p e el.
O să îl în g h ită m a i u şo r a şa şi v a cred e că p rim e şte o
re co m p en să.
F ără a se g â n d i, F in b ă g ă m â n a în b u z u n a r şi sc o ase
u n b isc u it d e c âin i c â t u n deget.
- U m b li c u a şa ceva în b u zu n are! Pen tru ce, în caz că
vi se face fo a m e , ţie sau câin elu i?
- N u ştia m c ât tim p o să fim p lecaţi, b o m b ă n i el, şi
ad ă u g ă p icătu rile.
-Pun e-1 jo s să a b so a rb ă to n icu l. N e-ar p rin d e b in e
u n p r o so p vechi.
F in p lecă d in n o u ; p este u n m in u t se în to a rse c u u n
p ro so p p u fo s d e c u lo are a m u şc h iu lu i.
- B u m b a c e g ip te an , o b se rv ă B ra n n a , şi din tr-o sin g u ­
ră m işcare sc o a se c âin e le d in ap ă , înfofolindu-1 în p ro ­
so p în a in te să a p u c e să trem u re.
- N u am u n p ro so p vechi. Ş i se p o a te sp ăla, nu-i aşa?
- A ş a este. M a să en e rg ic c âin e le şi îl să r u tă p e b o t.
Te sim ţi m a i b in e a c u m , nu-i aşa? C u r a t ş i m iro sin d
ca o liv ad ă d e citrice. U n a eg ip te an ă. D ă-i re co m p en sa,
F in , căci e u n b ă ia t b u n , u n b ă ia t b u n şi cu rajo s.
B u g s îşi în d re p tă o c h ii a d o ra to ri şi p lin i d e în cred ere
sp re F in , a p o i în fu le c ă b isc u itu l p e care i-l o fe ri acesta.
- l - a r p rin d e b in e şi n işte a p ă c a să ... C o b o r î p ri­
v ire a şi în c re m e n i o rip ila tă . P o rţe la n u ri B elleek ? F o ­
lo se şti b o lu ri d e p o r ţe la n B e lle e k p e n tr u m â n c a re a şi
a p a c âin e lu i?
- E ra u la în d e m â n ă .
F âstâc it, a ru n c ă p r o so p u l p e m a sa d e to aletă, a p o i îl
p u se p e B u g s jo s lâ n g ă b o lu l d e ap ă.
C â in e le b ău în se ta t şi zg o m o to s tim p d e u n m in u t
în treg. L ă să să-i sc a p e u n râg âit d iscret, a p o i se aşeză şi
rid ic ă p riv irea sp re stă p â n u l său .
- N u are n ev o ie d e c â t d e u n lo c c ă ld u ţ în care să d o a r­
m ă o vrem e, d ecretă B ra n n a .
F in lu ă c âin e le în b raţe, şte rp e li o p e rn ă d e p e c an a­
p e a şi o a ru n c ă p e jo s în faţa fo c u lu i.
B u m b a c eg ip te an , b o lu ri d e p o rţe lan B elleek , iar
a c u m o p e rn ă d e d a m a sc , re flec tă B r a n n a . C â in e le d e
g ra jd d ev en ise u n m ic p rin ţ.
- E o b o sit. F in ră m a se g h e m u it, m ângâindu-1 p e
B u g s. D a r n u îl d o a re n im ic. S â n g e le îi e cu rat. N u m ai
are o trav ă în el.
- V a d o r m i a c u m şi se v a trezi m ai p u te rn ic d e c â t era.
A m fo st n ev o ită s ă îi d a u o d o z ă d e şo c ca să îl a d u c
în a p o i. P ierd u se a tâ t d e m u lt sân ge.
- V a avea o cicatrice aici. C u m u ltă b lâ n d e ţe , F in îşi
trecu d egetu l p este lin ia su b ţire şi n ere g u lată d e p e g âtu l
c âin e lu i. L a fel c u m are şi A lastar. O b se r v â n d c ă B u g s
a d o rm ise , se rid ic ă în p ic io are şi şo p ti: îţi ră m â n d ato r.
- B a n u îm i ră m â i, şi n e in su lţi p e a m â n d o i sp u ­
n â n d asta.
- N u e o in su ltă, B r a n n a , ci re cu n o ştin ţă. îţi a d u c
n işte v in .
- F in , n u p o t la d o u ă du pă-am iaza.
- A şa - i. îşi trecu m âin ile p este faţă, în ce rc ân d să îşi
re g ăse ască ech ilib ru l. C e a i atu n ci.
- N u a ş refuza.
 A vea să-i d e a ceva d e fă c u t p â n ă se m ai lin işte a p u ţin ,
îşi sp u se B ra n n a , c â n d el p o m i în a p o i sp re b u cătărie.
- E c âin e d e g ra jd . A a p ă ru t acu m v reo d o i an i.
E u n ici m ă c a r n u e ra m aici. S e a n a fo st cel care l-a sp ă­
lat, i-a d a t d e m ân care. Ş i B oy le cel care i-a p u s n u m ele.
- S e p rea p o a te s ă fi v e n it aici din tr-un m o tiv a n u m e ,
altul d e c â t u n p a t d e p aie şi restu ri d e la m a să şi câteva
cuvin te b lâ n d e . E în c a sa ta ac u m , d o r m in d pe o p ern ă
de d a m a sc în faţa fo cu lu i. L-ai lu a t la tin e d e S a m h a in .
- A fo st la în d e m â n ă , c a p o rţelan u rile .
- A fo st m a i m u lt d e atât, Fin .
E l rid ică d in u m eri şi tu rn ă ceaiu l.
- A r e o in im ă p u te rn ic ă şi n u m -am g â n d it n ic io d a tă
că ar p u te a d ev en i ţin ta lu i C a b h a n . E ...
- In o fen siv. M ic şi in o fe n siv şi b lâ n d la su fle t.
- L -am a d u s în c a să într-o n o a p te . A re u n fel a n u m e
de a se u ita la tin e, aşa că n u l-am p u tu t lăsa afară.
D a , în c ă m ai p ăstrase ceva d in acel b ă ie ţa n d ru cu o
b u n ă ta te în n ăscu tă, se g â n d i ea.
- U n c âin e e o c o m p a n ie b u n ă . C e a m a i b u n ă , d u p ă
părerea m ea.
- îş i v ân ează c o a d a fără u n m o tiv a n u m e , d a r e aici.
N u a m b isc u iţi, îşi d ă d u el se a m a , d u p ă o c ău tare rap i­
dă. D in tre cei p en tru o a m e n i.
- M ă m u lţu m e sc cu ceai. D o a r ceai. în ţe le g â n d că
Fin îşi d o r e a să ră m â n ă a p ro a p e d e câin e, se aşeză pe u n
scau n d e lân gă fo c şi îl aştep tă să i se alătu re . Sp u n e-m i
ce s-a în tâ m p la u
- A v e a m c h e f d e o p lim b a re călare, u n a să n ă to a să şi
în viteză. Pe d ealu ri, în c â m p d esch is.
- A ş a c u m eu av u sesem c h e f d e o p lim b a re p rin gră­
d in ă. în ţe le g perfect.
- T u p o ţi. M -am g â n d it să ies să călăresc, să-m i las
şo im u l la v ân ăto are, şi l-am lu a t şi p e B u g s să îi o fer o
aven tu ră. Iisu se H risto ase.
- C a lu l tău , şo im u l tău , c âin e le tău . A p r o a p e că p u ­
tea v ed ea se n tim e n tu l d e v in ă c lo c o tin d în ju r u l lui;
spera să îl p o to le a sc ă d in n o u . D e ce n u ai fi făcut-o?
E şti sin g u ru l d in tre n o i care îşi p o a te îm p leti m in te a cu
toţi trei.
 - N u îl c ă u ta m p e C a b h a n , d ar, sin cer, a m fo st m ai
m u lt d e c â t m u lţu m it c ă m-a g ă sit el.
- L a fel c u m m -am sim ţit şi eu c â n d m -am p lim b a t în
g răd in ă. Ş i asta p o t să în ţeleg. Te-a atacat.
- A în c e p u t cu b aliv ern ele o b işn u ite . S u n t sân g e d in
sân g ele lu i, v o i to ţi o să m ă trăd aţi, o să m ă a lu n g aţi şi
a şa m ai d e p arte . M -aş fi a şte p ta t să fie la fel d e p lictisit
c a m in e d e to ate astea, d a r n u se d ă b ă tu t. D e şi d e d a ta
a sta m i-a p ro m is c ă m i te v a o feri, d a c ă ar fi să te d o resc,
iar asta a fo st o n o u ta te .
B r a n n a îşi în clin ă c a p u l şi în tre b ă p e o voce u scată
ca p rafu l:
- O , ch iar aşa?
- C h ia r aşa. în ţele g e d estu l d e b in e d o rin ţa . în ţelege
p o fte le tru p u lu i, d a r n im ic ce ţin e d e in im ă sau s u f l e t
Ş tie că te d o resc, d a r n u v a p ricep e n ic io d a tă d e ce.
A m în to rs p u tere a îm p o triv a lu i. A m în c e p u t să-l atrag
sp re m in e. L-a su rp rin s c ă a m re u şit p en tru o clip ă, iar
a sta l-a d estab ilizat. V -am c h e m at pe voi, cei trei - căci
aşa ne-am p ro m is - , iar c â n d s-a tra n sfo rm a t în lu p
m i-am lu at sa b ia d in d u la p şi i-am d a t foc. F ă c u o scu rtă
p au ză p en tru a-şi lim pezi g ân d u rile , a p o i c o n tin u ă : A ş fi
p u tu t să-i ţin p ie p t, su n t sig u r d e asta. A ş fi p u tu t să m ă
îu p t cu el, a ju ta t d e B a ru şi M erlin , p â n ă v en eaţi şi voi
şi îl a ta c a m îm p reu n ă. D a r el n u m-a a ta c a t p e m in e. S-a
n ă p u stit într-o p a rte şi l-a p rin s p e B u g s d e gât. T o tu l
a tâ t d e rap id . M -am a ru n c a t a su p ra lui, a m în cercat să-l
lovesc, în să el s-a ferit. A a ta c a t căţelu l d e n ici şa se k ilo ­
g ram e, i-a sfâ şia t g âtu l, a p o i a d isp ă ru t în a in te să ap u c
să-l lovesc m ăcar o d ată. Pe m in e n u m-a a ta c a t d elo c.
- B a d a . Te-a lo vit în in im ă. B a ru , M erlin , tu în su ţi?
A r fi în se m n a t o b ătălie. C ă ţe la n d r u l i-a p erm is să te
răn e asc ă fără să rişte n im ic. A fo st d in to td e a u n a u n laş
m izerab il şi în to td e a u n a a şa v a fi.
- S-a fu rişat în sp ate le m e u c â n d a m fu g it la câin e.
F iin d că, B r a n n a ştia, F in se g â n d ise la c âin e în a in te a
p ro p rie i sigu ran ţe.
- Ş tia c ă aveai s-o faci, că aveai să te ap lec i a su p ra ce­
lu i ră n it şi n eaju to rat. A su p r a celu i care era a l tău .
 - L-aş fi în fr u n ta t c a d e la b ă r b a t la b ă rb a t, ca d e la
v răjitor la v răjitor. A c u m o c h ii lu i F in se ap rin se ră, d e ­
ven in d d e u n v erd e lich id , c â n d fu ria lu ă lo cu l rem u şcă-
rilor. M i-am d o r it asta.
- L a fel c u m n e d o r im toţi, d a r n u e stilu l lu i. C h ia r
d acă eşti n ă sc u t d in el, tu n u eşti u n u l d in tre ai lui.
N u în cetează să te sâcâie cu a sta fiin d c ă n u p o a te c o n c e­
pe că ai alege să n u fii.
- M -ai p ă ră sit d in cau ză c ă su n t u n u l d in tre ai lu i.
-T e -a m p ă ră sit fiin d c ă e ra m şo c ată şi ră n ită şi fu rio a ­
să. Iar d u p ă ce au trecu t to a te astea, fiin d c ă su n t lega­
tă prin tr-un ju ră m â n t, sp u se ea în ch izân du -şi m â n a în
ju ru l p a n d a n tiv u lu i. S u n t legată p rin tr-u n ju ră m â n t
de S o rc h a şi to ţi cei care au fo st d u p ă ea p â n ă la m in e,
şi d e C o n n o r şi d e Io n a. A m ju ra t să fo lo sim to t ceea ce
su n tem p en tru a sc ă p a lu m e a d e el.
- Ş i d e to ţi cei n ăscu ţi d in el.
- N u . N u . în o rice alt m o m e n t, s-ar fi sim ţit în p rim u l
rând scan d alizată, d a r în că îi sim ţe a re m u şc ările d in c o lo
de o rice alte em o ţii. T u eşti n ă sc u t d in el, d a r eşti u n u l
din tre n o i. În ţe leg ac u m că a şa a fo st scris. P red eceso rii
n oştri n u a u re u şit să-l n im ic e asc ă fiin d c ă n u te-au av u t
pe tin e. N u au av u t p rin tre ei pe cin eva d in sân g e le lui.
N u te-au av u t p e tin e, F in , cu p u tere a ta, cu lo ialitate a
ta, cu in im a ta.
E ra c o n v in s că ro stise acele cu v in te cu to a tă sin ceri­
tatea. Ş i to tu şi:
- S u n t u n u l d in tre v oi, d a r tu refuzi să fii cu m in e.
- C u m p o t să m ă g â n d e sc la asta, Fin? C u m p o t să
m ă g â n d e sc la a sta c â n d ch iar şi a c u m sim t crescân d în
m ine u rg en ţa m isiu n ii n oastre? N u p o t să privesc d in c o ­
lo d e ţelu l acesta, iar c â n d o fac, atu n c i c â n d îm i p e rm it
să m ă g â n d e sc la ce ar p u te a fi o d a tă ce se te rm in ă to ată
povestea, n u reu şesc să v ăd n im ic d in v iaţa p e care cre­
d eam c ân d v a că ne-o v o m co n stru i îm p reu n ă. E ra m a tâ t
de tin eri...
- A s t a este o m in c iu n ă sfru n ta tă , B ra n n a . C e e a
ce sim ţe a m u n u l p en tru c elălalt era m ai vech i d ec ât
tim p u l în su şi. N u eram d o i tin eri n e ştiu to ri ju cân d u -n e
de-a d rag o stea.
 - C u c â t ne-ar fi fo st m ai u şo r d a c ă a şa a r fi sta t lu ­
cru rile? C u c ât ne-ar fi fo st m ai u şo r acu m ? D a c ă d o a r
ne-am fi ju c a t, n u am fi fo st n evoiţi s ă n e g â n d im la ziua
d e m âin e. C e v iito r am p u te a avea? C e fel d e v iaţă ne-ar
aştep ta Îm preu n ă?
E l îşi aţin tit p rivirea în fo c , ştiin d d in n o u c ă sp u n e a
ad ev ăru l. Ş i to tu şi...
- N i c i u n u l. C u to a te astea, e m a i m u lt d e c â t am p u ­
tea avea o ric are d in n o i fără celălalt. T u eşti restu l d in
m in e , B r a n n a , şi su n t su fic ie n t d e o b o sit în acest m o ­
m e n t c ât s ă n u m ă m ai p refac c ă n u e aşa.
- C rezi că e u n u p lâ n g p e n tru ceea ce ar fi p u tu t fi?
D u re re a ra d ie d in fiin ţa ei, revărsân du -se în cuvin te.
C ă n u îm i d o resc să fi fost?
- A m crezut asta. A m su p rav ie ţu it ch iar crezând asta.
- A t u n c i te-ai în şelat, şi s-ar p u te a să fiu şi eu p rea
o b o sită p en tru a m ă m ai p reface. D a c ă ar fi fo st v o rb a
d o a r d e in im a m e a, ar fi fo st a ta. In sp iră trem u răto r
c â n d el îşi d e sp rin se privirea d in fo c şi o aţin ti p e c h ip u l
ei. Peste câteva clip e u rm ă : Nu-i p o a te ap arţin e n im ă n u i
altcu iva. A m p ierdu t-o d eja. D a r n u e v o rb a d o a r d e asta
şi n u îm i p o t b aza p u rta re a p e ceea ce a r p u te a fi. Ş tii
m o m e n tu l c â n d ta tă l m eu mi-a d a t asta? R id ică p a n d a n ­
tivul. A m av u t d e ales. M i-a sp u s că am d e ales, c ă p o t să
îl acce p t sau n u . D a r o d a tă ce îl ac ce p tam , alegerea era
făcu tă. A veam să d ev in u n a d in tre cei trei şi legată p rin
ju ră m â n t să în cerc, m ai p resu s d e o rice, să sfârşesc ceea
ce a în ce p u t S o rc h a. N u a m să te trădez, F in , d a r n u
a m să-m i trăd ez n ici sân gele. N u p o t să m ă g â n d e sc la
sp e ran ţe şi d o rin ţe , n u p o t să m ă agăţ d e even tu alităţi.
S c o p u l m eu a fo st stab ilit d e d in a in te să m ă n asc.
- Ş i a sta ştiu . E rau m o m e n te c â n d c o n ştiin ţa acestu i
fa p t îl făcea să se sim tă g o l p e d in ă u n tru . S c o p u l tău îţi
c o n su m ă m in tea, p u terea, sp iritu l, d a r n u îţi p o ţi se p a ra
in im a d e restul.
- E ste sin g u ra cale p en tru a p u te a să foc ceea ce tre­
b u ie făcut.
- M ă to t m ir c u m p o ţi să crezi c ă to ţi cei care au v en it
în a in te a ta şi-ar fi d o r it să fii n efericită.
 - N u cred asta, b in eîn ţe les că n u cred a sta. C r e d d o a r
că to ţi cei care a u fo st în ain te a m e a a u n evoie c a eu să
fac ceea ce treb u ie făcu t, ceea ce fiecare d in tre n o i a
ju rat. E u ... Ezită, d e lo c co n v in să că p u te a să-şi ex p rim e
trăirile. N u ştiu , Fin , n u su n t sig u ră că p o t să-m i în d e ­
p lin e sc m en irea şi să fiu cu tin e în acelaşi tim p. D a r în
n ici u n caz n u v reau să te răn esc sa u să te p ed ep se sc.
S e p re a p o a te să fi fo st a şa a tu n c i d e m u lt, c â n d eram
a tâ t d e tân ără şi răn ită şi în sp ă im â n ta tă . D a r n u se p u n e
p ro b le m a acu m , a b so lu t d elo c.
E l răm ase c u fu n d a t în tăcere o vrem e, a p o i îşi în d rep ­
tă d in n o u p riv irea a su p ra ei.
- S p u n e - m i atât. U n sin g u r lu cru. M ă iub eşti?
A r fi p u tu t s ă m in tă . F in a r fi r e c u n o sc u t m in c iu ­
n a, în să e a şi-ar fi a tin s sc o p u l. Iar o m in c iu n ă era
o m işelie.
- N u am iu b it p e n im e n i c u m te-am iu b it p e tin e.
D ar...
- E de-aju ns. E d e-aju n s să te a u d sp u n â n d ceea ce n u
mi-ai sp u s d e m ai b in e d e zece an i. B u cură-te c ă îţi su n t
d ato r, sp u se F in cu p rivirea în v ăp ăiată. îţi su n t d a to r
p en tru creatu ra ce d o a r m e aici, altfel a ş fi g ă sit o cale d e
a te d u c e în p atu l m e u , p u n â n d c a p ă t acestei to rtu ri.
- M i-ai fi sed u s? M -ai fi con vins? B ra n n a îşi d ă d u p ă­
rul p e sp a te şi se rid ică. N u a ju n g în p a tu l n ici u n u i
b ă rb a t p â n ă n u aleg e u clar să o fac.
- D esigu r, şi alegi d o a r cu raţiu n ea. Pentru o fem eie
atât d e in teligen tă, p o ţi fi fan tastic d e grea d e cap.
- A c u m că ai re în c ep u t să m ă in su lţi, a m să plec.
M ă aşte a p tă m u n ca p e care a m neglijat-o.
- T e d u c e u . T e a u c eu , repetă el, ch iar în clip a în
care ea se p regăti să îl con trazică. N u are n ici u n ro st să
îi o fe rim lu i C a b h a n o altă ţin tă, în caz c ă m a i e p rin
p reajm ă. Ş i a m să ră m â n şi am să lucrez cu tin e, a şa cu m
ne-am în ţeles. S c o p u l e şi al m eu , o ric â t d e d ife rit ne-am
co n c ep e vieţile în ju ru l acelu i sco p.
A r fi p u tu t o ric u m să îl c o n trazică, d a r su r p r in se
p riv irea sc u rtă şi în g rijo ra tă p e care i-o a r u n c ă F in
câin e lu i.
N a ib a s o ia d e treabă!
 - în regulă atu n ci, fiin d c ă avem d e stu l d e lu cru . Adu-1
şi p e B u g s. Pe d r u m o să d o a r m ă , a p o i K ath e l p o a te să
a ib ă g rijă d e el.
- A ş sta m ai lin iştit aşa. O , şi m a i e ceva. Io n a m-a
a n u n ţa t c ă v o i d a o p etrecere aici d e A n u l N o u . Ş i cu
a sta b a s ta.
- O petrecere?
- D e ce to a tă lu m e a îm i re p e tă a sta c a şi cu m aş fi
v o rb it î n t r o lim b ă străin ă?
- P o ate fiin d c ă n u ţin m in te s ă fi d a t v reo d ată vreo
petrecere.
- E x istă u n în c e p u t p e n tru to ate , m u rm u r ă el lu â n d
c âin e le în b raţe.

capitolul 8
B u g s era d e v in ă, se g â n d i B r a n n a . O în d u io şa se , iar
F in , cu p ro so a p e le şi h o lu rile lu i ele g an te şi d rag o ste a
d e p lin ă faţă d e u n c âin e d e g rajd , trecu se fără să c lip e as­
c ă p este to ate b arierele ei.
S p u se se m ai m u lt d e c â t in te n ţio n a se şi m ai m u lt
d e c â t ar fi v ru t să re cu n o ască. D u p ă p ărerea ei, cu vin ­
tele aveau la fel d e m u ltă g re u tate ca faptele, iar ac u m
i le o fe rise lu i, d e şi a r fi fo st m a i ra ţio n a l şi m ai p ractic
să şi le păstreze d o a r p e n tru sin e.
D a r m o m e n tu l trecu se şi ştia fo a rte b in e c u m s ă îşi
în tăre asc ă zid u rile d e ap ărare . î n ceea ce-1 privea p e F in
B u rk e, făcea ac est lu cru d e m ai b in e d e zece an i. Ş i, la
d re p t v o rb in d , erau p re a m u lte lu cru ri d e făcu t, se p e­
treceau p re a m u lte în ju r u l ei ca să stea să îşi b a tă c ap u l
cu asta.
P etrecu seră u n Y ule ferm ecăto r, lin iştit, prezen ţa b u ­
n icii Io n e i fă c â n d atm o sfe ra cu a tâ t m ai sp ec ială. A c u m
că să rb ă to rise ră so lstiţiu l şi cea m ai lu n g ă n o ap te , n u
m ai era m u lt p â n ă la p rim ăv ară.
M ai în tâ i în să v en ea C ră c iu n u l, o să rb ă to a re care îi
p lăce a în m o d d e o se b it. îi p lăce au ag itaţia, c u m p ă ră tu ­
rile, îm p a c h e ta tu l cad o u rilo r, d e c o ra re a casei, p regătitu l
p răjitu rilo r. în sp e c ia l în a n u l acela, to a tă m u n ca legată
d e C r ă c iu n îi o ferea u n sc u rt răgaz d e la ceea ce îi sp u se ­
se lui Fin că era sc o p u l ei.
A r fi v ru t să o rgan izeze u n ceili d e sezo n cu m u ltă
lu m e, d a r h o tărâse ră că erau p rea m u lte riscu ri c â tă vre­
m e C a b h a n p â n d e a d in u m b ră . A n u l v iito r cu sig u ran ­
ţă, îşi p ro m ise . A n u l v iito r avea să îşi invite p ărin ţii şi
ceilalţi v erişori, v ecin ii şi p rieten ii şi to t restul.
D a r a n u l ac e sta avea să fie d o a r cercu l ei şi b u n ic a Io-
n ei, ceea ce era u n lu cru ex celen t şi m o tiv d e b u cu rie .
O d a tă p â in e a şi fu rse cu rile c o ap te , a lătu ri d e p lăcin ­
ta cu carn e to c a tă pe care avea s-o se rv ească în so ţită d e
so s d e u n t şi b ran d y , v erifică în c u p to r g âsc ă p u să la
ru m en it.
- M ir o s u r ile d in b u c ă tă ria ta îm i am in te sc d e c o p ilă­
rie, zise d in p rag M ary K ate, b u n ic a Io n ei. C u faţa în ­
ro şită d e frig, zâm b i ra d io s şi traversă în căp erea p en tru a
o să ru ta pe B r a n n a p e o b raz. Io n a e o c u p a tă s ă aşeze ca­
d o u rile su b b ra d , a şa c ă m -am g â n d it să v in să te aju t.
- M ă b u c u r să te v ăd şi su n t m ai m u lt d e c â t re cu n o s­
căto are să a m în că o perech e d e m â in i în d e m â n a tic e
în b u cătărie.
Zveltă şi stilată într-un p u lo v er ro şu ap rin s, M ary
K a te se a p ro p ie d e o c ratiţă p en tru a o m iro si.
- M i s-a sp u s c ă ai învăţat-o p e Io n a să gătească u n a
sau d o u ă reţete, ceea ce e m ai m u lt d e c â t am re u şit eu.
- E d o r n ic ă să înveţe şi face p ro grese şi la p a rte a prac­
tică. în a in te să n e a p u c ă m d e treab ă, h ai să b e m n işte
vin. E C ră c iu n u l, p â n ă la u rm ă. A i a p u c a t să treci să vezi
casa cea n o u ă?
- A m văzut-o. O , v a fi fru m o a să , nu-i aşa? Ş i v a fi gata,
au zis ei, în ain te d e n u n tă - sau a p ro a p e d e d a ta n u n ţii.
M ă b u c u r n e sp u s să o v ăd atât d e fericită. L u â n d v in u l
p e care i-1 o fe ri B r a n n a , M ary K a te c o n tin u ă : M i-am d o ­
rit să stăm d e v o rb ă în tre p atru o ch i ca să-ţi sp u n c â t d e
m u lt în se a m n ă p e n tru m in e fap tu l că tu şi C o n n o r i-aţi
o fe rit o c asă şi o fam ilie.
- E a face p arte d in fam ilie, şi pe d e a su p ra e o p riete­
n ă grozavă.
- E ste a tâ t d e b u n ă la in im ă! M i-a fo st g reu să o tri­
m it aici. N u în Irla n d a , n u la voi, ci la to t ceea ce avea
să în se m n e v en irea ei p e ac e st tărâm . S ă o trim it aici
ştiin d ce ar fi p u tu t să în se m n e şi ceea ce ştiu că în seam ­
n ă. M -am g â n d it să îţi scriu , să îţi sp u n că va ven i, a p o i
m -am răzgân dit, căci ar fi în se m n a t să îţi cer, c a p e o
o b lig aţie, să o iei su b a rip a ta, să o a ju ţi să îşi desăvâr­
şească talen tele. Ş i treb u ie să ai d e ales.
- A v e m d e ales? m u rm u ră B ran n a gân dindu -se la Fin.
- E u c o n sid e r c ă d a . E u a m ales să-i d a u am u leta, deşi
m -a d u r u t să o fac. O d a tă o fe rită, n u m ai p o a te fi lu ată
în a p o i. D a r e i îi era scris să o aib ă, să o p o a rte . A m ştiu t
a sta d in p rim a clip ă în care a m ţinut-o în b raţe.
V -am ţin u t şi p e tin e şi p e C o n n o r c ân d eraţi p ru n c i.
Ş i am ştiu t, la fel cu m au ştiu t şi tatăl v ostru şi m ă tu şa
v o astră. Ia r a c u m aţi crescu t to ţi trei şi a so sit v rem ea,
c ăci asta n u ne-a fost so rtit n o u ă , m ie şi tatălu i tău ,
m ătu şii tale. S e a p ro p ie d e fereastră şi se u ită afară, iar
p este câteva clip e sp u se : îl sim t. N u o să se o b o se a sc ă
să-şi facă d e lu cru cu m in e - p e lo n a o în grijo rează ista,
d a r eu n u m ai în se m n n im ic p e n tru el ac u m . T o tu şi,
p o t co n trib u i cu su ficie n tă p u tere d a c ă aveţi n evoie
d e aju to r.
- S-ar p u te a să avem , c â n d v a v en i ziua aceea.
- D a r a sta n u e azi. M ary K a te se în to a rse zâm b in d
D e c i azi a m să te a ju t la b u cătărie. S o rb i în d e lu n g d in
v in . N o llaig Sh on a D uit.
- V o m avea g rijă ca a şa să fie. B ra n n a îşi c io c n i p a h a ­
ru l d e cel al m ătu şii sale. U n C r ă c iu n fo arte fericit.

F u n evoie d e p u ţin ă m agie p en tru a în tin d e m asa

c ât să în c a p ă şa p te p e rso a n e şi to a tă m ân carea, d a r îşi
d o re a să sărb ăto re asc ă - şi să n u m ai a u d ă d e C a b h a n .
- N u v o m m â n c a la fel d e b in e m âin e la so ra m ea
acasă, a n u n ţă M eara, g u stâ n d d in u m p lu tu ra făcu tă d e
B ra n n a . D a c ă a m face c o n c u rs şi cu M au reen şi m a m a
m ea, p ro b ab il a m a ju n g e să n e b a te m în fin ală p en tru
titlu l d e cei m ai p ro şti b u cătari d in Irlan d a.
- A şa că o să n e facem p lin u l în se a ra asta, o să m â n
căm cu g rijă a c o lo şi n e v o m în to arc e aici la ce a m a l
răm as, zise C o n n o r în fig â n d fu rcu liţa într-o b u c a tă
d e gâscă.
 - E p rim a m e a să rb ăto are im p o rta n tă c u fam ilia lu i
Boyle. Fericirea e m a n a în v alu ri d in sp re lo n a c â n d se
uită în ju ru l m esei. E u a m să m ă o c u p d e b u d in c a
de p â in e - şi n u a m să in tru în fin ală, fiin d c ă mi-a ex­
plicat B u n i p as c u p as. D ra g u l m e u , o să alegem o sărb ă­
toare la care n o i să fim gazdele. O să face m o trad iţie d in
ea. C u m m erge cu p etrecerea d e A n u l N o u , Fin.7
-A v a n se a z ă .
- A ş p u te a să fac b u d in c ă d e p âin e.
-A p e le z la o firm ă d e catering, o tem p eră el zâm bind.
- C ate rin g ? ex clam ă şo c a tă B ran n a.
- C ate rin g , d ec lară F in ritos. M ă u it la m e n iu , sp u n
că v reau a sta şi cealaltă, le d a u b an ii şi gata.
- O să te sim ţi m ai b in e la p etrecere fără b ă ta ia asta
de cap, sp u se M ary K ate relaxată.
- E sig u r c ă to a tă lu m ea se v a sim ţi m a i b in e, căci s-ar
sim ţi m a i p u ţin b in e d a c ă mi-aş în cerca eu n o ro cu l cu
pregătitul m ân cării.
-A sta -i drept, p e ce a m m ai sfân t, sp u se B oyle cu în ­
sufleţire. I-a ch em at p e T ea <Sc B iscu its p en tru m uzică.
- A i c h e m at o form aţie?
- O a m e n ii îşi d o re sc m u zică, iar ei su n t o fo rm aţie
bună, zise F in rid ic ân d d in u m eri. D a c ă in vitaţii v or să
pună m â n a p e o v io ară sau u n c im p o i sa u să în ce ap ă
să cân te, n ici asta n u m ă d eran jează.
- A m să fiu u n b u n craic, p ro m ise C o n n o r .
- C â t ă lu m e vine? în tre b ă B ran n a.
- N u ştiu , n u e x a c t E u d o a r am d a t sfarâ-n ţară.
- A i p u te a să te trezeşti cu ju m ă ta te d in ţin u t!
- N u am d a t d e ştire ch iar a tâ t d e d ep arte, d a r d a c ă
aşa vor sta lu cru rile, firm a d e c aterin g va fi o c u p a tă .
- P a tric k şi cu m in e o b işn u ia m să o rgan izăm astfel
3e petreceri, îşi a m in ti M ary K ate. O , n o i n u n e per­
m iteam o firm ă d e c aterin g la vrem ea respectivă, d a r
ne m u lţu m e am să c h e m ăm p rieten ii şi vecinii. A ş a este
■ Tumos. U n b u n ceili.
- B ra n n a n u e c h iar în c â n ta tă d e idee, in terven i C o n ­
nor. A r p refera să n u facem n ici u n fel d e petrecere p ân ă
au îl te rm in ăm pe C a b h a n .
 - N u o să'l p o m e n im la m asă în se a ra asta, ro sti B ran n a
p e u n to n ce n u m ai lăsa loc d e d isc u ţie. D a r spune-m i,
C o n n o r , Kyra c h iar a p rim it u n inel a e C răc iu n ?
- A i su rse ex trem d e b u n e, căci de-abia a se ară l-a
p rim it, d in câte a m în ţeles. N u p ie rd e n ici o o cazie să
facă p a ra d ă cu el. G â n d in d u -se la secretara lor, flu tu ră
fu rcu liţa sp re F in : A i g rijă să treci p e la şc o a lă şi să faci
caz d e el ca şi c u m ar fi D ia m a n tu l H o p e . A re ten d in ţa
să se sim tă u şo r in su ltată.
- V o i avea g rijă. S u rse le m ele b u n e îm i sp u n că
R iley - îl m ai ţii m in te p e Riley, B oyle, fiin d c ă fa ţa lui
s-a c io c n it d e p u m n u l tău a c u m câteva lu n i.
- Ş i- a m eritat-o.
- A ş a e, şi se p are c ă şi-a m e rita t u n p u m n şi d e la un
a n u m e T im W aterly, care d e ţin e o ferm ă d e cai în Sligo-
A m făcu t câteva afaceri cu T im şi a m c o la b o r a t bine.
M i s-a p ă ru t g en u l d e b ă r b a t c u p u rtări b lâ n d e , dar
în acest caz fa ţa lui R iley s-a c io c n it d e p u m n u l lu i T im în
tim p u l u n e i d ezb ateri în su fle ţite p riv in d d a c ă e sa u n u o
b u n ă p ractică s ă în cerci să vinzi fâ n m u cegăit.
- E o ra h a t d e o m , R iley ăsta , pe cu v ân t. îm i cer scu­
ze, b u n ic o .
- N u - i cazu l, fiin d c ă u n o m care în ce arcă să vândă
fâ n m u cegăit, sa u , m a i rău , se p o a r tă u râ t cu u n cal, aşa
c u m a făcu t cu b lâ n d a ta ia p ă D arlin g , e într-adevăr un
rah at. îm i d a i te ro g carto fii, M eara? C re d că m ai a m loc
p e n tru în c ă o în gh iţitu ră.
P etrecură să rb ă to a re a m â n c â n d ; u n ii a ju n se ră să
g e a m ă p â n ă la fin al, d a r re u şiră cu m va să-şi facă lo c şi
p en tru p lă c in tă sa u tartă cu fru cte, sa u c âte p u ţin din
a m â n d o u ă . B ă u ră şa m p a n ia lu i F in , făcu ră sc h im b de
c a d o u ri şi se îm b ră ţişa ră c ăld u ro s, d u p ă care p rim iri
c o lin d ă to ri.
„ Ş i n ici u rm ă d e C a b h a n " , se g â n d i B r a n n a , verifi­
c â n d d in n o u ferestrele. C â n d a ju n se în b u cătărie, Fin
a p ă ru în sp ate le ei.
- D ac ă n u vrei să auzi d e C a b h a n , nu-1 m ai to t căuta.
- A m v en it d u p ă în c ă o sticlă d e şa m p an ie .
- A i v en it să-ţi faci d e lu cru . S tă în b ârlo g u l lu i, B ran ­
n a. A m p ro p ria m e a m e to d ă d e a-1 cău ta.
 S c o a se sticla d e şa m p a n ie ş i o p u se p e b lat.
- V r e a u d o a r ca se ara asta să ră m â n ă ... n e în tin ată.
r Ş i a şa şi e. A m ceva p e n tru tin e.
îşi răsu ci m â n a , îi arătă p alm a g o ală, o răsu ci d in n o u
şi îi în tin se o cu tie în velită în h ârtie a u rie şi cu o fu n d ă
argin tie c o m p lic ată.
- A m făcu t d e ja sc h im b d e c ad o u ri.
- M a i a m u n u l. Deschide-1, iar e u a m s ă d e sc h id asta,
zise el a ră tâ n d sp re şa m p a n ie .
L u a tă d in n o u p rin su rp rin d e re , B r a n n a d e sp a c h e ta
cu tia şi o d esch ise , în tim p ce F in sc o a se d o p u l cu u n
p o c n e t în ăb u şit.
Ş tiu că sticlu ţa era vech e - şi su p e rb ă . Faţetele ei
reflectau lu m in a , sc â n te in d atât d e tare în c â t p ăre a in ­
c an d e sc e n tă în m â n a ei. F u se se u n re c ip ie n t a e p u tere
cân d v a, cu m u lt tim p în u rm ă. A p o i îşi trecu d egetu l
peste d o p u l de sticlă. U n c a p d e d rag o n .
- E ex trao rd in ară. E veche şi e x tra o rd in a ră şi în că vi­
brează d e pu tere.
- A m găsit-o într-un m ag azin p re te n ţio s d e an tic h ităţi
d in N ew O rle a n s, d e şi n u d e a c o lo p ro ven ea. T recu se
dintr-o m â n ă într-alta cu m u lt tim p în ain te să a ju n g ă în
acel m agazin p reten ţio s, în care n im e n i n u avea h ab ar
ce a n u m e e. M i-am d a t se a m a că e p e n tru tin e im e d ia t ce
am p u s m â n a p e ea. O am d e câţiva an i d e ja , căci n u
eram sig u r c u m să ţi-o o fer ca să o accep ţi.
- M ă crezi d ific ilă, m u rm u ră ea c o b o r â n d p rivirea
spre sticlu ţă.
- N ic id e c u m . C r e d că eşti p u tern ic ă, ceea ce face si­
tu aţia d ific ilă p e n tru a m â n d o i. C h ia r şi aşa, n u p u te a m
s-o las în m agazin u l ig n o ra n ţilo r ălo ra, m ai ales c â n d
ştiam că e p en tru tin e.
- Ş i ştii că, a tu n c i c â n d o v o i p riv i, m ă v o i g â n d i
la tin e.
- E i b in e , are ac e st av an taj. C h ia r şi aşa, este p e n tru
tine.
- A m s-o p ăstrez în c am e ra m e a si, d eşi ra ţiu n e a îm i
d ictează altfel, a m s ă m ă g â n d e sc ia tin e c â n d a m s o
privesc. N u p u te a risca să îşi lip easc ă bu zele d e ale lu i,
dar, p e n tru o clip ă, îşi sp rijin i o b raz u l d e a l lu i a şa c u m
fă c u se c â n d v a a tâ t d e d e s, c u a tâ ta u şu rin ţă . M u lţu m e sc .
E u ... O , a fo st fo a rte a te n tă la d e ta lii c â n d a c o m a n ­
dat-o. A m o sc ân te ie re aici, m u rm u r ă ea, stu d iin d sti­
c lu ţa. D ra g o n u l a fo st al ei, cred. Ş i a c o m a n d a t sticlu ţa
a sta, a tâ t d e a te n t lu crată, p en tru a p ă stra ... p e n tru a
p ă stra lacrim i. L acrim i d e v răjito are - a tâ t d e p re ţio ase
şi p u te rn ic e c â n d s u n t v ărsate d e fericire, c â n d su n t văr­
sate d e d u rere.
- C e fel d e lacrim i s-au a fla t în asta?
- N u - m i p o t d a se am a, d a r a m să m ă g â n d e sc c ă au
fo st d e b u cu rie , căci e C r ă c iu n u l ş i e u n c a d o u m in u n a t.
A r tre b u i să c o n ţin ă b u cu rie . O p u se cu g rijă p e b la tu l
d e b u cătărie. A r treb u i să b e m şa m p a n ie şi a r treb u i să
a sc u ltă m m u zică. Ş i n u a m să m a i v erific ferestrele în
se a ra asta.

In n o a p te a aceea, târziu , p u se sticlu ţa p e m a sa ei d e

to a le tă şi, strecu rân d u -se în p at, o p riv i re fle c tâ n d to ate
sc ân te ie rile a u rii ale fo c u lu i. Ş i se g â n d i la el. Ş i gân-
d in d u -se la el îşi p u se u n ta lism a n su b p e rn ă p e n tru a
îm p ie d ic a visele. In im a îi e ra p re a p lin ă p e n tru a risca
să viseze.

E ra u m u lte d e făcu t, îşi sp u se B r a n n a co n tem p lân -

du-şi atelieru l. S a v u ra se fiecare c lip ă d in festivităţile
d e Y ule, d e C ră c iu n . în tâ ln irile c u cercu l ei, p reg ăti­
rea m ân c ăru rilo r, m u zica p e care o creaseră îm p re u n ă,
î i p lă c u se la n e b u n ie c ă lă to ria la K erry d in ziu a d e C r ă ­
c iu n , n u se sim ţise c â tu şi d e p u ţin v in o v a tă că a p e la se
la m agie p en tru a zb u ra să-şi viziteze p ă rin ţii, p e n tru a
p etrece tim p cu ei şi alte ru d e. îi p lă c u se cu a tâ t m ai
m u lt cu c ât C o n n o r fă c u se la fel, cu M eara.
F u se se o b u c u rie să îşi v a d ă p ă rin ţii a tâ t d e fericiţi în
a c e astă n o u ă e ta p ă a v ie ţilo r lor. î i crescu se c o n sid e ra b il
în c re d e re a c â n d re c u n o sc u se c re d in ţa lo r d e p lin ă în ea,
în C o n n o r .
A c u m în să tre b u ia să se în to a rc ă la a sp ec te le practice.
L a m u n c a d in care îşi c âştig a ex iste n ţa. L a m u n c a ce
în se m n a d e stin u l ei, care era v ia ţă sa u m o arte.
 C o m p le tă stocu rile p en tru câteva d in tre cele m ai
p o p u lare lo ţiu n i şi crem e, a p o i lucră la ferm ecătoare­
le lurnânări-pastilă care a p ro a p e zb u rau d e p e raftu rile
m agazinului.
îşi o fe ri p lăcerea d e a e x p e rim e n ta cu n o i p a rfu m u ri,
n oi cu lo ri, n o i textu ri. S e c o n c e n tra a su p ra sim ţu rilo r:
cu m a ră ta , ce stare d e sp irit ev o ca acel p a rfu m , ce sen ­
zaţie lă sa p e piele?
R id ic ă p rivirea c â n d se d e sc h ise u şa şi c o n sta tă cu
b u cu rie c ă e ra M eara.
- E i b in e , ţi-ai ales p e rfe ct m o m e n tu l. Scoate-ţi m ă n u ­
şile, te ro g, şi în ce arcă crem a a sta n o u ă .
- E o v rem e u râ tă , frig şi cu p lo i în rafale. M e a ra îşi
sco ase c ăciu la, îşi d e sc o lă c i fu la ru l şi îsi a ru n c ă p e sp a te
c o ad a g ro a să îm p letită. Ia r aic i e c a la şi m iro a se d u m ­
nezeieşte. O sc h im b a re p lă c u tă d u p ă a tâ ta u m ezeală şi
balegă d e cal. îşi p u se ja c h e ta în cuier, se a p ro p ie d e
B ra n n a ş i îi în tin se m âin ile p e n tru a i le u n g e cu crem ă.
O , e m in u n a tă ! M a să c rem a p â n ă in tră în p ie le şi îşi
m irosi m âin ile . P u r şi sim p lu m in u n a tă şi ră c o rito a re
şi m iro a se a... aer! P u r şi sim p lu a e r p ro a sp ă t, ca ace­
la pe care l-ai g ă si p e v â rfu l u n u i m u n te , fm i p lace şi
c u lo are a ei în b o rc an . A lb a stru , u n alb astru -desch is.
C a g h e a ţa alb astră.
- U n n u m e p erfect. G h e a ţă A lb a stră , a şa v a răm ân e.
E fă c u tă p en tru m â in i şi p ic io are p u se la treab ă. M ă g ân ­
d eam să o p u n într-un b o rc a n cu u n a sp e c t so lid . G e ­
n ul p e care b ă rb a ţii l-ar lu a p en tru ei fără m ari faso a n e .
A m în p la n o în tre ag ă lin ie d e p ro d u se . U n p ro d u s
ex folian t, u n gel d e d u ş, să p u n so lid şi să p u n lichid.
D in n o u , în tr-un am b a la j care să le p la c ă fem eilo r, d a r
pe care b ă rb a ţii să n u îl g ă se a sc ă in su ltă to r la a d re sa
m ascu lin ităţii lor.
- N u ştiu d e u n d e îţi v in to a te id eile astea.
- D a c ă n u m i-ar fi v en it, p o a te că m i-aş fi p e tre c u t şi
eu ziua în p lo a ia rece, îm p o tm o lită în b ă le g a r d e cal,
râse B r a n n a d u c ân d u -se la aragaz să p u n ă d e ceai. A c u m
că n e a p ro p ie m d e sfâ rşitu l a n u lu i, e tim p u l să m ă g ân ­
desc la ceva n o u . C h ia r ieri m-a în tre b a t m a m a d a c ă
nu a ş p u te a crea câtev a p ro d u se ex clu siv p en tru m icu ţa
lo r p en siu n e. U n e le p e care le-ar p u te a fo lo si ca m ici
d a ru ri p e n tru c lien ţi - ca a p o i să le v â n d ă în v ersiu n ea
lo r co m p letă. D u p ă ce se în ch eie an u l, a m s ă v ăd ce p o t
face în p riv in ţa asta.
- A fost m in u n a tă în tâ ln ire a cu m a m a ta d e ieri, şi cu
ta tă l tău şi c u to ţi ceilalţi. C o n n o r m-a lu a t c o m p le t p rin
su rp rin d e re . „C e-ar fi să zb u răm să n e v ed em c u m am a
şi cu tatăl m eu p u ţin , în ain te să p lec ăm sp re G alw ay?"
m i-a zis. I-am ră sp u n s că m i-ar p lăce a fo arte m u lt să-i
v ed em şi p o ate ar treb u i sâ-i su n ă m în ain te, d a r el d o a r
m-a lu a t d e m ân ă şi Poc! ne-am trezit ac o lo . îşi p u se o
m â n ă pe a b d o m e n . N u cred c ă a m să m ă o b işn u ie sc
v re o d ată cu m ijlo c u l ă sta d e tran sp o rt.
- A în se m n a t m u lt p en tru ei, şi p en tru m in e, fap tu l
c ă aţi fo st a m â n d o i a c o lo tim p d e câteva ore.
- C r ă c iu n u l în se a m n ă fam ilie şi, d a c ă avem n oro c,
în se a m n ă şi p rieten i.
- Ş i tu? F am ilia ta?
- A h , B ra n n a , m a m a m e a se sim te excelen t ac a să la
M au reen . E m ai fericită d e c â t a m văzut-o d e an i b u n i.
A re b u jo ri în o b ra ji, o scân teiere în o ch i. M i-a arătat
d o r m ito ru l ei şi treb u ie să re cu n o sc c ă M a u re e n a fă­
c u t o treab ă d e n o ta zece în p riv in ţa asta; e p erfe ct ele­
g a n t şi o rd o n a t, a şa cu m îi p lace m am ei n o astre. M eara
o ftă , în să fu u n o fta t d e m u lţu m ire: F ap tu l c ă ne-a vă­
zu t p e to ţi strân şi lao laltă a în se m n a t e n o rm p en tru ea.
B a ch iar M a u re e n m-a tras d e o p a rte c a să-m i sp u n ă
cât d e m u lt b in e îi face m a m e i s ă lo cu iasc ă a c o lo - şi am
lăsat-o să-m i îm p u ie u rech ile c u a sta, ca şi cu m ar fi fost
id eea ei d e la b u n în cep u t.
- Ţ i s-a lu a t o p o v ară d e p e u m eri.
- U n a m a i g re a d e c â t îm i d ă d u se m e u se am a. Ia r ea
e a tâ t d e în c â n ta tă c ă eu şi C o n n o r n u v o m m ai face
m u lt tim p se x fără a fi legaţi p rin S fâ n ta T a in ă a C u n u ­
n iei! R âzân d , M e a ra se aşeză lân gă foc. D e ja se g ân d eşte
la n o i n ep o ţi.
- Ş i tu?
B r a n n a v en i cu o tav ă p e care se a fla ceai a b u rin d şi
fu rse c u ri c u zahăr.
 - Ş i eu , d esigu r, d a r p ro b a b il n u atât d e re p e d e cât să
fiu p e p lacu l ei. E o p ro b le m ă la care a m să m ă g ân d esc
m ai în co lo , zise M eara so r b in d d in ceai. M ă b u c u r c ă ai
zis că am so sit la m o m e n tu l potrivit. V o iam să d isc u tă m
în tre p atru ochi.
- E vreo p ro b lem ă?
- T o c m ai asta v reau să te în treb . N u ţin m in te să fi
ex istat o p e rio a d ă c â n d n u a m fost p rieten e, căci a în ce­
p u t d e c â n d eram în c ă în scu tece.
- Ş i s-ar p u tea să a ju n g e m d in n o u în scu tece în ain te
să se te rm in e , râse B ra n n a m u şc â n d dintr-un fursec.
- E şi a sta o idee, p u fn i am u zată M eara. C u m su n ­
tem p rieten e de-o v iaţă, tu şi c u m in e, p u tem d isc u ta lu­
cruri p e care alţii n u le p o t ab o rd a. A şa c ă vreau să ştiu ,
B ran n a: n u ţi-e te am ă a e v raja a sta d e vis pe care te p re ­
găteşti să o faci cu Fin?
- A m căzu t cu to ţii d e aco rd ...
- N u , n u , n u te în tre b c a p a rte a cercu lui. T e în treb
d o a r ca p rieten a ta, so ra ta. C a d e la scu tec la scu tec,
să zicem .
- A h , M eara!
- M ă g â n d e sc d o a r la tin e ac u m , căci nii su n te m d e ­
cât n o i d o u ă aici. E ste u n ac t in tim , a c e astă c ă lă to rie
în vis îm p re u n ă . Ş tiu şi în ţe le g a sta b in e . C e r i fo a rte
m u lt d e la tin e, B r a n n a , d e la in im a ta, d e la se n tim e n ­
tele tale.
- în fr u n ta r e a lu i C a b h a n e m ai im p o rta n tă d e c â t to a­
te astea.
- N u şi p en tru m in e. N u în tre m in e şi tine. Ş tiu că ai
s o faci o ricu m , d a r su n t cu rio asă ce sen tim en te îţi trezesc
toate astea - ca d e la prieten ă la p rieten ă şi d e la fem eie
la fem eie. C u m te sim ţi şi ce p o t să fac să te ajut.
- C u m m ă sim t? B ra n n a ex p iră p relu n g. S im t că tre­
b u ie făcu t, că e cea m ai b u n ă so lu ţie p e care o avem .
Şi ştiu că v o m su feri, fiin d c ă e u n ac t in tim , d u p ă cu m
sp u i şi tu . Ş tiu c ă F in şi cu m in e treb u ie să c o o p e ră m
p en tru b in ele tu tu ro r şi a m ac ce p tat asta.
-D ar?
B ra n n a o ftă , ştiin d c ă p u te a să-şi d espovăreze su fle tu l
faţă d e M eara.
 - D e c â n d s-a în to rs el, a c u m câtev a lu n i, şi l-am văzut
lu p tâ n d şi v ărsân d u -şi sân g e le ală tu ri d e n o i, mi-e m ai
g re u să ţin 1 ° frâu ceea ce sim t şi a m sim ţit d in to td eau -
n a p e n tru el. C e e a ce v o m face m a i d e p a rte va c o m p lica
şi m ai m u lt situ aţia, p en tru a m â n d o i. N u p o t d e c â t să
fiu re cu n o scăto are c ă eşti aici şi în ţelegi.
- N u ar p u te a să m e arg ă C o n n o r cu el, sau B oyle, sau
o ric are d in tre noi?
- D a c ă so a rta ar fi v ru t să fie C o n n o r , sa u B oyle, sau
o ric are altu l, n u a ş fi fo st eu cea atra să în v isu l care ne-a
d u s la p eştera lu i M id o r. Pot să fac faţă situ aţiei, şi la fel
p o a te şi F in , d eşi su n t c o n ştie n tă că nu-i d e lo c u şor.
- T e iu b eşte, B ra n n a , atât d e p ro fu n d c ât p o a te u n
b ă r b a t să iu b easc ă. Ş tiu c ă te răn e şte să m ă auzi sp u ­
n â n d asta.
- N u , n u m ă răn eşti. Ş tiu c ă m ă iu b eşte, sau o p a rte
d in el m ă iu b eşte. O p a rte d in el m ă v a iu b i m ereu . Iu­
b ire a e p u te rn ic a şi e v itală, d a r n u e to tu l.
- în c ă îl m ai c o n sid e ri v in o v at p en tru o rig in ile lui?
- E ra m ai u şo r c â n d îl so c o te a m p e el vin o v at, c â n d
e ra m a tâ t d e tân ără, a tâ t d e zd ro b ită, în c â t p u te a m . D a r
a nu-1 c o n sid e ra pe el v in o v at n u sc h im b ă cu n im ic rea­
litatea situ aţiei. E sân g e d in sân g ele lu i C a b h a n . P oartă
se m n u l, iar se m n u l i s-a în tip ă r it în carn e, s-a m an ifes­
tat, d u p ă ce a m fo st îm p re u n ă . D a c ă a m ai ră m a s în
m in e vreo p a rte care în că d ă v in a p e el, ei b in e, acea
p a rte m ă c o n sid e ră şi p e m in e vin o v ată.
- M i-aş d o ri să n u faci a sta. M i-aş d o ri să n u v ă sim ţiţi
v in o v aţi, n ici u n u l d in voi.
- S â n g e le m e u , sân gele lu i. F a p tu l că F in p o a rtă
se m n u l e în eg ală m ă su r ă d in cauza lu i S o rc h a c a şi a
lu i C a b h a n , nu-i aşa? A c u m c ă ne-am m atu rizat şi ştim
m ai m u lte, în ţeleg em a m â n d o i c ă n u ne-a fo st scris să
fim îm p re u n ă.
- D a c ă îl în frâ n g e m p e C a b h a n ai sim ţi acelaşi lucru?
A i cred e în c o n tin u a re c ă n u p o ţi fi c u el?
- C u m a ş p u te a sp u n e ? D e u n d e să ştiu? S o a r ta ne-a
a d u s îm p re u n ă şi to t so a r ta ne-a d esp ărţit. S o a r ta d ec id e
astfel d e lu cru ri.
 - N u cred asta n ici în ru p tu l c ap u lu i, sp u se M e a ra c u
în su fleţire. N o i sin g u ri n e d e c id e m so a rta , p rin alegeri­
le n o astre, p rin ac ţiu n ile n oastre.
- A i d re p ta te în p riv in ţa asta, zâm b i B r a n n a lăsân d u -se
pe sp ătar. B in e în ţe les că n u su n te m sim p le m ario n e te.
D ar so a r ta n e d ă a n u m ite cărţi, d u p ă p ărerea m ea. C u m
ju căm acele cărţi e im p o rta n t, în să n u avem altele d e c â t
cele care n i s-au d at. C e m-aş face d a c ă so a r ta n u m i te-ar
fi oferit? N u aş fi av u t o p rie te n ă care să-m i o fere u m ăru l
ei e x act a tu n c i c â n d a m n evoie.
- U n u m ă r care îţi stă m ereu la d isp o ziţie.
- Ş t i u a sta. S u n t fă c u tă s ă sta u p e p ic io a re le m ele,
dar, pe D u m n e z e u , e b in e să te m ai sp rijin i p e cin eva
d in c â n d în c â n d . Pot să m ă forţez să nu-1 iu b esc. Pot să
m ă g â n d e sc la c o p ila care e ra m p e atu n ci şi să sp u n , ei,
asta e, a trăit o sc u rtă p oveste d e a m o r u rm a tă d e d ez­
am ăgire, şi-a lu a t p o r ţia d e in im ă frân tă. A c u m a m ers
m ai d e p a rte . D a r el e u n a d in tre cărţile ce m i-au fo st
date. Ş i va fi p en tru to td e a u n a .
- A m p u te a să m a i aşte p tă m , să în ce rc ăm să g ă sim
o altă cale.
- D e ja am a şte p ta t p re a m u lt. A m m e rita t să lu ă m o
pauză în care să n e b u c u ră m d e fam ilie şi p rieten i, în să
e tim p u l să n e în to arc e m la d ato rie . S u n t p reg ătită p en ­
tru a sta, îţi d a u cu v ân tu l m e u d e o n o are.
- A i v rea să ră m â n d u p ă ce se term in ă? M ă refer d u p ă
ce se te rm in ă to ată p ovestea, d a c ă ai vrea să răm ân .
Eu şi Io n a?
- V o m v e d e a c u m d e c u rg lu cru rile. D a r e o alin are
p en tru m in e să ştiu că, d a c ă o să a m n ev o ie d e voi,
tu şi Io n a veţi fi aici. N u are ro st să n e facem griji d e pe
acum . N e v o m în to arce, F in şi cu m in e, şi v o m a fla ce
în seam n ă ac e st M id o r p e n tru C a b h a n şi ce în se a m n ă
C a b h a n p e n tru el. Iar d a c ă so a r ta n e d ă cărţile, v o m a fla
cum şi c â n d să îl o p r im . S p rijin in d u -şi c a p u l p e u m ă ru l
prieten ei sale , B r a n n a c o n tin u ă : Ş tiu că F in e u n b ă rb a t
bun , iar a sta m ă în tăreşte. A m în cercat c ân d v a să cred
că n u e aşa, fiin d c ă a sta ar fi sim p lific a t lu cru rile, în să
a ilbst o g reşeală şi o n aiv itate d in p a rte a m ea. în fo n d
şi la u rm a u rm e i, d a c ă ştiu c ă a m iu b it u n b ă r b a t b u n ,
p o t să fiu m u lţu m ită cu asta.

capitolul 9
S e p regătise, e m o ţio n a l şi m e n ta l. B r a n n a îşi sp u se
că v raja, călăto ria în v is erau u n p a s n ec esar ce p u te a fi
realizat fără a ţin e c o n t d e p ro b le m e le p e rso n ale .
în d efin itiv , în u ltim e le câtev a lu n i e a şi F in a ju n se ­
se ră într-un p u n c t în care p u te a u să lu creze îm p re u n ă,
să d isc u te fă ră fu rie sa u su ferin ţă. E ra u a d u lţi acu m ,
d e p a rte d e c o p iii cu o c h i v isă to ri care fu se se ră cân d v a.
E a avea o d a to r ie fa ţă d e fa m ilia ei, iar F in , sp re m eritu l
lu i, d o v e d ise o lo ia lita te d e n e c lin tit fa ţă d e cercu l lor.
A vea să fie su ficie n t.
Ş i to tu şi c â n d se strâ n se ră în ate lieru l ei, cu m u lt
d u p ă lă sa re a în tu n e r ic u lu i, fu n e v o ită să îşi stă p â n e a s­
c ă e m o ţiile.
- E şti sig u ră d e asta?
C o n n o r îşi trecu u şo r o m â n ă p e ste sp ate le ei, d a r se
alese c u o p riv ire sc u rtă şi o îm b râ n c e a lă m e n tală.
N u te băga în mintea mea.
- în c ă m ai avem tim p să g ă sim o altă cale, m u rm u ră
el p ăstrân d u -şi m â n a c ald ă p e şa le le ei.
- S u n t c o m p le t sig u ră, iar a sta este cea m a i b u n ă
cale. Fin?
- D e aco rd .
- V e rişo a ră M a ry K ate , eşti sig u ră c ă n u vrei să te ală­
tu ri cercu lui?
- T r e b u ie să m ergeţi. A fla ţi în să că v o i fi aici să vă
a ju t d a c ă v eţi avea n evoie.
- B u n ic a e so lu ţia n o a stră d e rezervă.
lo n a strâ n se m â n a lu i M ary K a te , a p o i v en i în faţă.
C r e a ră cercu l, p e n tru ritu a l şi resp ect, p en tru p rotec­
ţie şi u n ita te . îm p re u n ă , B r a n n a şi F in p ă şiră în m ijlo c.
E l avea sa b ia la şo ld , e a u n c u ţit c e re m o n ial. D e d a ta
a c e a sta n u aveau să m e arg ă n e în arm aţi.
- D in c u p ă fie rtu ra ce o b e m , în v is să n e p o a r te u n d e
vrem .
 B r a n n a so rb i d in p o ţiu n e şi îi în tin se c u p a lu i F in .
- B e m a c u m ca să c ă lă to rim , în tr-un a lt tim p şi lo c
îm p reu n ă să so sim .
F in b ă u şi îi în tin se c u p a lu i C o n n o r .
- în cercu l n o stru , m â n ă în m â n ă , zbura-vom p este
aer şi ţărân ă.
R o stiră cu v in tele îm p re u n ă , cu p riv irile în lă n ţu ite ,
iar B r a n n a sim ţi p u tere a c rescân d în ea.
- î n v ise, cu v o ia n o a stră , m erg em să c ă u tă m izvorul
d estin u lu i celu i p e care v rem să-l în fr u n tă m . C u c red in ­
ţă d e p lin ă , p e d e p lin sp e r â n d în tin e şi-n m in e , d u p ă
vrerea n o a stră , s ă se îm p lin e a sc ă .
F in îi în tin se m â n a ; B r a n n a şi-o p u se într-a lu i. într-o
străfu lgerare d e lu m in ă , într-o ex plozie d e p u tere in ten ­
să, îşi lu ară zb oru l. P rin v â n t şi v ârte ju ri, ra p id , a tâ t d e
rap id în c â t le sm u lse ră su fla r e a d in p lă m â n i. B r a n n a
ap u că p e n tru o clip ă să-şi sp u n ă că făcu se ră p o ţiu n e a
prea p u te rn ic ă , a p o i se trezi în p icio are, clătin ân d u -se
uşor, în b e zn a în ste lată. M â n a ei în c ă o strâ n g e a p e |a
lui Fin .
- P u ţin p re a m u ltă e se n ţă d e v ân t.
- A ş a crezi?
E a îi a ru n c ă o sc u rtă p riv ire în so ţită d e u n rân jet.
Părul lu i a ră ta la fel d e c iu fu lit p e c ât şi-l sim ţe a p e al
ei. D e şi c h ip u l lu i cu trăsătu ri tă io a se avea u n a e r sever,
satisfacţia era vizibilă.
C a m la fel se sim ţe a şi ea.
- S a r c a s m u l n u îşi are ro stu l av ân d în v ed ere c ă ai
c o n trib u it la fel d e m u lt c a m in e la fo rm u lă. B r a n n a îşi
scu tu ră c ap u l, d ân d u -şi p ă ru l la o p a rte d in o ch i. Ş i ne-a
ad u s u n d e treb u ie, fiin d c ă aia e p eştera.
în b e z n a rece, g u ra p e şte rii p u lsa d e lu m in ă ro ­
şie. A u zi u n m u rm u r sc ăzu t, c a o fu r tu n ă în d e p ă r ta ­
tă p e m a re , v e n in d d in ă u n tr u . în s ă a fa r ă n im ic n u
se c lin te a .
- E l e a c o lo , îi sp u se F in . îl sim t.
- N u e sin gu r. S im t a sta. C e v a m alefic, care stârn e şte
m ai m u lt d e c â t sim p le fu rn ic ă tu ri în degete.
- A r treb u i să in tru sin gu r, să evaluez situ a ţia .
 - N u m ă in su lta, F in b ar. M erg em îm p re u n ă sau
d elo c .
Pentru a p u n e p u n c t d isc u ţiei, p o r n i în faţă. F in îşi
în cle ştă ferm m â n a p e a ei şi o d u s e p e c ealaltă la m â­
n eru l săb iei.
- D a c ă n e atac ă, ru p e m v raja. F ă ră ezitare, B ra n n a .
N u v o m sfârşi aici.
A r fi p u tu t să se lip easc ă d e el, a tâ t d e in ten se erau
d o rin ţe le p e care le stâ rn ise d e sc â n te c u l d e vis. D a r îşi
im p u se să-şi păstreze e ch ilib ru l şi ră m a se ferm ă.
- N u a m n ic id e c u m d e g â n d să sfârşe sc aici. A vem
o m u lţim e d e lu cru ri d e făcu t în p ro p riu l n o stru tim p
şi loc.
A ju n se r ă la g u ra p eşterii, în lu m in a care p u lsa. M u r­
m u ru l răsu n ă m ai p u tern ic , m a i p ro fu n d . N u c a o fur­
tu n ă p e m are, îşi d ă d u se a m a B r a n n a . C i c a o creatu ră
im e n să, o c reatu ră vie, care a şte p ta d o r m in d .
P eştera se lăţea, d esch izân d u -se în tu n e lu ri cu pereţi
u m ezi, astfel în c â t p ic u ra tu l c o n sta n t al a p e i p e p ia tră
c o n stitu ia u n fu n d a l so n o r ritm ic p e n tru m u rm u r. Fin
co ti sp re stân g a, iar c u m in stin ctele tin erei fem ei su ­
g e ra u acelaşi lu cru , in trară în tăcere în tu n el.
M â n a lu i era sin g u ra ei leg ătu ră cu to t ceea ce în se m ­
n a c ăld u ră şi realitate şi ştia c ă şi el sim ţe a la fel.
- N u p u te m fi sig u ri d e e p o c a în care n e a flă m , şo p ti
B ran n a.
- D u p ă u ltim a d a tă c â n d am v isat. F in c lă tin ă d in cap
c â n d e a îi a ru n c ă o privire. H a b a r n-am d e u n d e ştiu ,
d a r a şa e. E d u p ă acel m o m e n t, d a r n u cu m u lt.
„ A i în cred ere, se în d e m n ă ea. Păstrează-ţi c re d in ţa ."
îşi c o n tin u a ră d ru m u l, iar m u rm u ru l d ev en i to t m ai
grav. A p ro a p e că-1 p u te a sim ţi în el a c u m , ca u n p u ls, ca
şi c u m ar fi în g h iţit în tu n e ric u l v iu .
- î l atrage, m u rm u ră F in . V rea să se h răn ească.
M ă atrage şi p e m in e p rin el, d e la sân ge la sân ge. S e în­
to a rse sp re e a şi o p rin se ferm d e u m eri. D a c ă p u terea
asta - sau C a b h a n - m ă atrag e în ă u n tru , tu treb u ie să
ru p i v raja, să fu g i, să te în to rci.
- T u m-ai a b a n d o n a , p e m in e sa u p e o ric are d in tre
n o i, aici?
 - N i c i tu , n ici ceilalţi n u v ă trageţi d in el. Ju ră-m i
asta, B ra n n a , altfel ru p v raja a c u m şi îi v o m p u n e c a p ă t
în a in te s ă în ce ap ă.
- A m s-o ru p , ţi-o ju r. D a r l-ar fi tras în a p o i cu ea, se
g ân d i. O ju r fiin d c ă ştiu că n u te v o r atrage a c o lo . N u vei
p erm ite asta. Ş i d a c ă stă m aici certân d u -n e, n u v o m m ai
fi n ev o iţi să ru p e m v raja, fiin d c ă se v a ru p e sin g u ră,
c ân d se v a te rm in a tim p u l, fără ca n o i să a flă m n im ic.
îl lu ă d e m â n ă . O sc ân te ie fierb in te se ap rin se în tre
p alm ele lo r în a in te să m earg ă m ai d ep arte.
T u n e lu l se în g u stă d in n o u , a p o i se d esch ise într-o
sală - u n fel d e atelier d e m agie n eagră.
C a d a v r e d e lilieci, c u a rip ile în tin se, erau ţin tu ite pe
pereţii d e p ia tră c a n işte o p e re d e artă o rib ile . Pe raftu ri
se a fla u p ic io a re d e p ă să ri sch eletice, cap ete, o rg a n e in ­
tern e d e la d iverse an im ale , altele care, îşi sp u se e a cu
team ă, p ă re a u a fi u m a n e , cadavre d e şo b o la n i, to ate
p lu tin d în b o rc a n e u m p lu te c u u n lic h id v âsco s.
în tr-u n c o lţ ard e a u n fo c, d e a su p ra c ăru ia u n cazan
clo c o tea sc o ţâ n d u n fu m verzui. în stâ n g a ac e stu ia se
a fla u n a lta r d e p ia tră lu m in a t c u lu m â n ă ri riegre, m â n ­
jit c u sân g e le c ap rei ce zăcea p e el, cu g âtu l tăiat.
C a b h a n strân g ea şu v o iu l d e sâ n g e într-un b o l.
P ărea m a i tân ăr, îşi zise B ra n n a . D e şi stă te a cu sp atele
la ei, o izbi fap tu l că p ărea m ai tâ n ă r d e c â t C a b h a n cel
pe care îl c u n o şte a ea.
V răjito ru l se d ă d u în sp a te , în g e n u n c h e şi rid ic ă va­
su l în aer.
- î ţ i o fe r a ic i sâ n g e , o je r tfă în tru g lo ria ta . P rin
m in e te h ră n e şti, p rin tin e m ă h ră n e sc . Ş i a stfe l creşte
p u te re a m ea.
B ă u , iar m u rm u ru l p u lsă c a o in im ă vie.
- N u e de-aju n s, şo p ti F in . E p a lid şi slăb it.
A la rm a tă , B r a n n a îşi în cle ştă m ai tare m â n a p e a lu i.
- R ă m â i cu m in e.
- S u n t c u tin e şi c u el. C a p r e şi o i şi co rcitu ri. D a c ă
p u tere a e o sete, astâm păr-o. D a c ă e o fo am e, m ăn ân c-o.
D a c ă e p o ftă tru p e ască, satisfă-o. Ia-ţi to t ce vrei.
 - M a i m u lt, sp u se C a b h a n , rid ic â n d d in n o u b o lu l.
M i-ai p ro m is m ai m u lt. S u n t se rv ito ru l tău , su n t so ld a ­
tu l tău . S u n t p o tiru l tău . M i-ai p ro m is m ai m u lt.
- P e n tr u m ai m u lt e n evoie d e m ai m u lt, rosti F in
în cet, c u o ch ii sticlin du -i într-un v erd e sin istru . S ân g e
d in sân g e le tău , c a în ain te . Ia-1, varsă-1, gustă-1 şi vei avea
m ai m u lt. V ei fi eu , eu v o i fi tu . Ş i fără d e sfârşit. V ia ţă
etern ă, p u tere u riaşă. Iar V răjito are a în tu n e c a tă la care
p o fte şti v a fi a ta. T r u p u l şi p u tere a în faţa v o in ţe i n o a s­
tre treb u ie să ş i le în clin e.
- C â n d ? C â n d v o i avea m ai m u lt? C â n d o voi avea pe
So rch a?
-V arsă-1, ia-1, gustă-1. S â n g e d in sân g e le tău . In c u p ă,
p rin bu zele tale. In c e a u n . D ovedeşte-te vred n ic!
O ric e u rm ă d e c ă ld u ră d isp ă ru se d in m â n a lui F in .
B r a n n a o strâ n se în tre d egetele ei, o ferin d u -i a tâta
c ât p u tea.
- S u n t vred n ic.
C a b h a n p u se jo s b o lu l şi se rid ic ă să ia o c u p ă, a p o i
se în to arse .
P en tru p rim a d a tă B r a n n a o văzu p e fem eia d in u m ­
b re. O fem eie b ă trâ n ă , în c ă tu şa tă şi tre m u râ n d în frigu l
am arn ic .
C a b h a n se a p ro p ie d e ea.
- Fie-ţi m ilă. D e m in e, d e tin e. T e n en o ro ce şti sin ­
gu r. E l m in te. T e m in te p e tin e, îi m in te p e toţi. Te-a
în lă n ţu it cu m in c iu n i a şa cu m tu m-ai în lă n ţu it cu fier.
E liberează-m ă, C a b h a n . Salvează-m ă, salvează-te.
- N u eşti d e c â t o fem eie, a c u m b ă trâ n ă , cu p u terile
n e în se m n a te to t m ai vlăgu ite. Ş i nu-m i serv eşti la n im ic
în afară d e asta.
- S u n t m a m a ta.
- M -am n ă sc u t d e ja , sp u se el, ^i îi tă ie g âtu l.
B r a n n a ţip ă d e şo c ş i tero are, a a r su n e tu l se p ie rd u în
tu m u ltu l ce se iscă. P u terea se în v o lb u ră în aer, n eagră
ca sm o a la , grea ca m o artea.
C a b h a n u m p lu c u p a , b ă u , o u m p lu d in n o u . A p o i o
d u se la c eau n , tu rn â n d p rin fu m . Iar fu m u l d ev en i la fel
d e ro şu c a sân gele.
- A c u m îşi are c reato ru l alătu ri, sp u se Fin .
 C a b h a n lu ă o sticlă şi tu rn ă c o n ţin u tu l acesteia în
ceau n .
- R o ste şte cuvin tele.
D egetele lui Fin , în g h e ţate în p a lm a B ra n n e i, se strân ­
seră, se în tin seră. Rosteşte cuvintele, f ă legăm ântul.
- S â n g e d in sân g e vărs în m in e, foam ea-m i a stâ m p ă r
p rin tin e, puterea-m i v a cu rge p rin ven e. D in c arn e d e
m a m ă şi c a m e d e c ap ră, v-am estecaţi şi fu m eg aţi şi forţe
în tu n e cate ch em aţi, n u m e le m eu , p u tere a şi d e stin u l să
le in vocaţi. O feră-m i v iaţă etern ă şi sa n c tu a r v eşn ic în
b ezn ă. D ev in acu m şi zeu şi d e m o n , şi p este to ţi şi to ate
v oi fi d o m n . P rin al m e u sâ n g e şi a m e a p u tere, p e V ră­
jito a re a în tu n e c a tă o v o i în g e n u n c h e a în tru su p u n e re .
E u su n t C a b h a n , elib erat d e p o v ara m o rţii, şi p rin aces­
te v o rb e m ă le a p ă d de-a fi o m în faţa so rţii.
B ăg ă b raţu l p rin fu m în v asu l ce clo c o tea şi, cu m â n a
g o ală, sc o a se a m u leta cu p ia tra ro şie ca sân gele.
- A c u m fac legăm ân t, p u tere-în tu n ecatâ su n t.
R id ic ă am u le ta d e a su p ra c a p u lu i, îşi p u se p iatra
in can d e sce n tă p e p iep t.
V â n tu l se în vârteji într-un u rlet c â n d C a b h a n , cu
o ch ii sc â n te in d la fel d e ro şii c a p ia tra, rid ică b raţele
în aer:
- M -am n ăscu t!
D e p e a lta r sări lu p u l, n egru şi sălb atic , şi se n ăp u sti
a su p ra lu i C a b h a n cu u n ţip ă t asu rzito r d e tu n et.
C e v a u rlă asu rzitor şi ch iar şi pietrele se cu trem u rară.
C a b h a n în to a rse c ap u l. P rin în tu n e ric , p rin u m b re,
o ch ii lu i, în c ă sc ân te in d , în tâ ln iră p riv irea B ran n e i.
E a rid ic ă o m â n ă c â n d b raţele lui ţâ şn iră sp re e a pre-
gâtin du-se să îi re sp in g ă a ta c u l m agic. D a r F in o în to ar­
se fu lg e ră to r şi se în co lăc i în ju r u l ei. C e v a se lovi, ceva
lu ă foc.
Iar F in ru p se vraja.
Prea rap id , p rea n esigu r. B r a n n a se agăţă d e el în ega­
lă m ă su r ă p e n tru a-l în călzi - c o rp u l îi era a tâ t d e rece
în c â t ard e a - c ât şi p e n tru a n u se p ie rd e în vârtej.
A u zi vocile m ai în tâi - cea a lu i C o n n o r , so lid ă ca
o stâ n c ă şi c alm ă c a u n lac în to iu l verii - călăuzind-o.
A p o i v o cea Io n ei alăturându-i-se.
 Nu-ţi da drumul acum, sp u se C o n n o r !n m in te a ei.
Te-am prins. V-am prins pe amândoi. Aproape aţi ajuns acar
să. Aproape aţi ajuns.
A p o i se trezi, am eţită şi slăb ită, d a r acasă, în căld u ră
şi lu m in ă.
în c lip a în care trase aer în p iep t, F in îi alu n ecă d in
b raţe şi căzu în g en u n ch i.
- E răn it. B ra n n a în g en u n ch e lân gă el. Lasă-m ă să
v ăd . Lasă-m ă să te văd.
ti p rin se faţa în tre m â in i şi îi d ă d u p ă ru l la o parte.
- D o a r mi-a tă ia t răsu flarea.
- P artea d in sp ate a pu lo v eru lu i lu i fu m egă, o b serv ă
Boyle. C u m fu m ega şi c ăm aşa lu i C o n n o r d a ta trecută,
în a in te c a B ra n n a să ap u c e să o facă, Boyle trase pulove­
ru l în su s, c o n statân d : A re o arsu ră. N u la fel d e ad ân ­
că p recu m cea a lu i C o n n o r, d ar se în tin d e ap ro ap e p e
to t spatele.
- întindeţi-1 p e p o d e a , cu faţa în jo s, în cep u B ran n a.
- N u am d e g ân d să m ă lăţesc p e p o d e a ca u n ...
- D o rm i. C u acea p o ru n c ă răstită, B ra n n a îşi p u se o
m ân ă pe cap u l lui, adorm indu-1. C u faţa în jo s, repetă
ea, şi le făcu se m n lu i C o n n o r şi B oyle să îl în tin d ă pe
p o d e a u a atelieru lu i, d u p ă care îşi trecu m âin ile peste
arsu rile ce îi ac o p ereau spatele. N u su n t ad ân ci, n u , iar
otrava n u se p o ate am e ste ca în sân gele lu i. D o a r frigul,
fierb in ţeala, du rerea. V o i avea n evoie d e...
- A sta? M ary K ate îi în tin se u n b o rc a n d e u n gu en t.
V in d ec are a a fo st p u n c tu l m eu forte.
- E x a c t asta, m u lţu m esc. O să n e m işcăm repede.
N u a ap u c at să se în fig ă zdravăn în el. Io n a, iei şi tu
d in ea? A m o m ică a rsu ră p e b raţu l stân g. N u e n im ic
grav, d a r e m ai b in e să fim sigu ri. Ş tii ce ai d e făcut.
- D a. Io n a îm p in se în su s m ân eca B ran n e i. E m icuţă,
d a r arată rău.
R a n a p ăli în clip a în care Io n a ap lică u n gu en tu l.
U şo a r a am e ţeală trecu şi ea, căci v erişo ara ei îşi fo lo ­
si p ro p riile abilităţi d e vindecare. M ai în tărită acu m ,
B ra n n a se p u te a c o n cen tra a su p ra lu i Fin .
- E m ai b in e, nu-i aşa? S ig u r c ă e m ai b in e. N e-ar
p rin d e b in e n işte w hisky, d a c ă n u ai n im ic îm potrivă.
 Am c ă lăto rit p u ţin m ai re p e d e d ec ât calcu lasem eu , iar
întoarcerea a fo st ca o p răb u şire în g o l d e p e o clădire.
- M -am o c u p a t eu d eja, îi sp u se M eara. Pare în regulă
J in n ou .
- O să verificăm , p en tru o rice even tu alitate. Punân-
du-şi m âin ile p e el, B ran n a cău tă even tuale răn i m ai
adânci, even tuale cu ib u ri d e în tu n eric. V a fi b in e. U ş u ­
rarea îi a d u se lacrim i în fu n d u l gâtu lu i, asprin du-i v o ­
cea. E în regulă. îşi p u se d in n o u o m ân ă p e cap u l lui,
zăbovind d o a r o clipă. Trezeşte-te, Fin.
Fin d esch ise och ii, aţin tin d u -şi privirea d ire ct în
ochii ei.
- D ă - o n aib ii d e treabă, m o rm ăi el, ridicându -se în
capul o aselor.
- î m i cer scuze p en tru asta, fiin d că e n ep o litico s să
pui p e cin eva la culcare fără p erm isiu n e a lui, d a r nu
aveam c h e f să m ă cert.
- A v e a şi ea o arsu ră, ex plică Io n a, ştiin d c ă acest
lucru avea să ab ată m ân ia lu i Fin. Pe b raţu l stân g.
- Poftim ? U n d e ?
P rin sese d e ja braţu l B ran n e i, îm p in gân d u -i m ân eca
!n sus.
- A vindecat-o Io n a. A fost o a rsu ră a p ro a p e invizibi-
fe, căci m-ai îm p in s în sp atele tău şi m-ai ac o p e rit cu tot
corpul tău , ca şi c u m eu n u aş fi fost c ap ab ilă s ă blochez
un atac.
- f Iu ai fi p u tu t să-l blochezi, n u acel atac. N u c ân d
noua lu i p u tere era atât d e d e p lin ă şi p ro asp ătă, iar el se
in b ă ta se cu ea c a u n d ro g a t c u o su p rad oză. A vea m ai
m ultă p u tere în m o m e n tu l acela d e c ât are acu m , sau
iecât a m ai avu t v reo d ată d e atu n ci, cred eu . Ş i tân jeşte
să trăiască d in n o u acea beţie n econ tro lată.
C o n n o r se lăsă p e vine.
- V r e a u să-ţi sp u n u n sin g u r lu cru. M u lţu m esc că ai
ivut grijă d e so ra m ea.
- A c u m su n t n erecu n o scăto are, o ftă B ran n a. îm i cer
scuze şi p en tru asta. în c ă su n t d a tă peste cap. D a r ch iar
ţ i m u lţu m esc, F in , că m-ai salvat.
L uă p ah arele d e w hisky d e la M eara şi îi d ă d u lu i
anul.
 - A crezut că eşti S o rch a. în în tu n e ric, ap ro ap e halu-
c in â n d , ţi-a sim ţit prezen ţa - c â n d p u terea s-a in stalat
în el pe a e p lin , ţi-a sim ţit prezenţa, d a r a crezut că eşti
S o rch a. V o ia să...
- B e a d in whisky.
- A m s-o fac. F in cio cn i p a h a ru l d e al ei şi b ău . V oia
să te desfigu reze, d acă p u tea, c a n im e n i să n u îţi v adă
fru m u seţea, ca so ţu l tău , credea el, să-ţi în to arcă spatele.
A m văzu t m in te a lui în acel m o m e n t, a m văzut n eb u n ia
d in ea.
- U n o m ar treb u i să fie n e b u n c a să-i taie g âtu l pro­
p riei m am e, a p o i să-i b e a sân gele.
- A sta e a b so lu t dezgustător, d ecise M eara. D a r dacă
to t trebu ie să au zim p ovestea în treagă, a ş p refera să o
au d d e la u n c a p ă t la celălalt, c ân d su n te m aşezaţi în
ju ru l m esei.
- A ş a şi trebu ie. F in , pune-ţi p u lo v eru l în a p o i ca să
p o ţi sta la m asă ca u n o m civilizat, zise M ary K ate în-
tinzându-i-1. E u am să aru n c o privire p rin bu cătărie,
B ra n n a , să v ăd ce aş p u tea găsi cât să în cro p esc o cină,
căci p u n p ariu că to ată lu m ea s-ar b u c u ra să m ăn ân ce.
în tim p ce M ary K ate sc o te a d in frigid er o m u l­
ţim e d e m ân c ăru ri răm ase d e la festin u l d e C răc iu n ,
B ra n n a se aşeză - u şu rată c ă n u treb u ia să se o c u p e de
asta - şi se pregăti să d e p e n e povestea.
- P ro p ria m am ă!
C lă tin â n d d in c ap , Boyle lu ă u n u l d in tre sen dvişu rile
elegan te pe care le p regătise M ary K ate.
- D o a r o fem eie, şi b ătrâ n ă , aşa a sp u s. N u sim ţe a ni­
m ic pentru ea. N u era nim ic în el pen tru ea. N u era nimic
în el, co n tin u ă F in , în afară d e în tu n eric.
- T u ai au zit făp tu ra care a v o rb it cu el.
în cru n tân d u -se, F in se în to arse sp re B ran n a:
- T u nu?
- D o a r u n m u rm u r, ca acela pe care l-am au zit când
a m a ju n s ac o lo , c ân d am in trat în p eşteră. U n fel
d e... zăngănit.
- E u l-am auzit. D istrat, F in îşi m a să u m ă ru l în d rep ­
tu l se m n u lu i. P ro m isiu n ile d e a-i o feri m ai m u ltă pute­
re, v iaţă etern ă, to t ceea ce şi-ar fi p u tu t d o ri C ab h an .
 D a r p en tru a p rim i to ate astea, treb u ia să o fere m ai
m u lt. S â sacrifice to t ceea ce era u m a n în el. A în ce p u t
cu tatăl.
- Ş t i i asta, sau o crezi? îl în treb ă C o n n o r.
- Ş tiu asta. A m văzu t în m in tea lui şi a m sim ţit dem o-
n u l în ch is în p iatră şi d o rin ţele lui, lăc o m ia lu i. B u cu ria
lu i la g â n d u l că, în sc u rt tim p , v a fi lib er d in n o u .
- D em o n u l? M eara îşi lu ă p ah aru l d e vin p e care îl
alesese în lo c d e w hisky. E i b in e, a sta e ceva n o u - şi
în sp ăim ân tăto r.
- E vechi, o co rectă F in . E m ai b ă trâ n d e c â t tim ­
p u l şi a aşte p tat p â n ă şi-a g ăsit p e cin eva în care să se
m an ifeste.
- C abhan?
- E to t el, îi sp u se Fin lui Boyle. E to t C a b h a n , d a r
celălalt face p arte d in el şi tân jeşte p e rm a n e n t d u p ă p u ­
tere şi d u p ă sân ge.
- P ia t r a e su rsa lu i d e p u tere, d u p ă c u m cred eam ,
co n tin u ă B ra n n a . S-a n ă sc u t d in sân gele tatălu i şi al
m am ei pe care C a b h a n i-a sacrificat p en tru , p u tere. In-
vocându-1, făcân d leg ăm ân t cu el, a p rim it în el ac est­
ei b in e, d a c ă F in sp u n e că e u n d e m o n , în se a m n ă că
într-adevăr d e m o n e.
- D e ce to cm ai So rch a? se în treb ă lo n a . D e ce era a tât
d e o b se d a t d e ea?
- P e n tr u fru m u seţea ei şi p u tere a ei şi... p ro b ab il p u ­
ritatea iu b irii ei faţă d e fam ilie. îşi d o re a, tâ n je a d u p ă
prim ele d o u ă şi v o ia s-o d istru g ă p e cea de-a treia. F in îşi
m asă tâm p la cu degetele, în cercân d să aten u eze p u lsaţia
d u rero asă. E a l-a resp in s, în repetate rân d u ri. L-a b a tjo ­
corit p e el şi avan su rile lu i. A şa c ă el...
S u rp rin s c â n d M ary K ate ven i în sp atele lu i, îşi c o b o ­
rî m ân gâieto r m âin ile p e tâm p lele lu i şi a p o i p e ceafă,
u n d e n ici m ăc ar n u îşi d ă d u se se am a că avea u n a lt n o d
d u rero s, îşi p ie rd u şiru l gân d u rilor.
D u rerea d e cap d isp ăru c a p rin farm ec.
- M u lţu m e sc .
- C u foarte m are p lăcere.
 î l să ru tă p ărin teşte p e creştet în a in te d e a se aşeza la
lo c. G e stu l îl fâstâci şi îi arătă d e u n d e m o şte n ise Io n a
in im a b lâ n d ă şi d esch isă.
- A h . D o rin ţa lu i d e a o avea, ca fem eie şi c a v răjito a­
re, a d ev en it o o b se sie. A vea să o ră sto a rn e , să-i ia ceea ce
avea, şi cred ea c ă n ici o v rajă, n ici o fo rţă m agică n u ar
fi p u tu t să-l îm p ied ice , n u ar fi p u tu t să-l atin g ă. P u terea
ei ar fi p u tu t să-l răn e asc ă, să-i p u n ă în p e ric o l existen ţa,
iar refuzu rile ei l-au ră n it în o rg o liu .
- A p o i a u a p ă ru t cei trei, c alcu lă B r a n n a . Iar o d a tă
cu cei trei, p u te re a şi p eric o lu l au crescu t. N o i p u te m
să-l n im icim .
- în acel m o m e n t, în p eşteră, c â n d a p rim it în el d e ­
m o n u l, cred e a că n im ic n u ar fi p u tu t să îl d istru g ă vre­
o d a tă . D a r ceea ce se a sc u n d e în el ştie c ă n u este aşa.
îl m in te , d u p ă c u m l-a avertizat m a m a lu i. M in te.
- P u tem să îl ră n im , să-l sto arce m d e sân ge, să îl ar­
d e m p â n ă se tra n sfo rm ă în c e n u şă, d a r... C o n n o r rid ică
d in u m eri. P ân ă n u d istru g e m şi am u le ta, p â n ă n u reu­
şim să d istru g e m şi d e m o n u l c u ib ă rit în el, se v a v in d e ­
ca, se v a în to arce.
- E b in e c ă ştim . Io n a u n se cu b rân ză u n b isc u it
u scat. D eci c u m d istru g e m p iatra, d e m o n u l?
- V o m în fru n ta d e scân te cu l lu i d e sâ n g e c u u n alt
d e sc â n te c d e sân ge, d ec ise B ra n n a . M ag ie a lb ă îm p o triv a
m agiei negre. C u m a m fă c u t şi p â n ă ac u m , d a r concen-
trân du -n e p e altceva. T re b u ie să id e n tific ă m m o m e n tu l
p o triv it şi să fim sigu ri d e el. M ă g â n d e sc că treb u ie să se
în tâ m p le la c ăsu ţa lu i S o rc h a, c a în ain te , p e n tru a atrage
d e p arte a n o a stră şi p u te re a ei, d a r treb u ie s ă g ăsim o
cale d e a-1 p rin d e în c a p c an ă, d e a-1 îm p ie d ica să fu gă
d in n o u . Iar d a c ă re u şim asta, F in va fi cel care v a trebu i
să d istru g ă p ia tra, su rsa.
- A m sim ţit ch em area, a d e m o n u lu i, a v răjito ru lu i.
Ş i cea cu m u lt m ai p u te rn ic ă a tu n c i c â n d cei d o i s-au
u n it. A m sim ţit o isp ită en o rm ă.
- Ş i sim ţin d asta , to t ţi-ai riscat v iaţa ca să m ă ap eri
p e m in e . Ţ ie îţi v a reven i sarcin a să o faci c â n d v a veni
m o m e n tu l, sp u se B r a n n a . T re b u ie d o a r să stab ilim
c u m şi cân d . M ary K ate, eşti sig u ră c ă treb u ie n e a p ă ra t
 să te în to rci în A m erica? E o m are b u c u rie să am aici pe
cin eva care să p regătească m ân c are a în lo cu l m eu.
în ţe le g â n d că B r a n n a sim ţe a n ev o ia să sc h im b e su­
b iectu l con v ersaţiei, M ary K ate zâm bi:
- S u n t sig u ră, m ă tem , d a r a m să m ă în to rc la n u n ta
lo n e i, şi cu su fic ie n t tim p în ain te ca să a ju t la pregătiri.
Şi s-ar p u te a ch iar să răm ân .
- S ă răm âi? Io n a se în tin se p este m a să şi îi strân se
m âin ile. B u n i, vrei să sp u i că ai ră m â n e în Irlan d a?
- M ă g â n d e sc d e ceva v rem e la asta. D u p ă ce a m u ­
rit b u n ic u l tău , a m ră m a s în A m e ric a p e n tru m a m a ta,
a p o i p en tru tin e. Ş i îm i iu b esc c asa d e a c o lo , g răd in ile,
priveliştea d e la fereastră. A m p rieten i b u n i a c o lo . D ar...
p o t să a m o c asă şi aici, şi g ră d in i, şi p rivelişti fru m o ase .
A m p rieten i b u n i aici. Ş i te a m p e tin e. V ă a m p e voi
toţi şi alte ru d e în p lu s.
- A i p u te a să lo cu ieşti cu n o i. Ţ i-am a ră ta t u n d e
a m e n a jă m c am era care îţi v a fi rezervată c â n d vei veni
să n e vizitezi. A i p u te a să lo cu ieşti p u r şi sim p lu ac o lo ,
cu n o i.
Io n a se u ită la B oyle, care a d ă u g ă im e d iat:
- D esigu r, iar asta ne-ar face m are plăcere.
- E şti o sc u m p ă , îi sp u se M ary K ate lo n e i, iar tu eşti
u n b ă r b a t g en ero s, Boyle. D a r d a c ă voi ven i să lo cu iesc
aici, a m să-m i g ăsesc p ro p ria casă. U n d e v a p rin ap ro ­
piere, fiţi sig u ri d e asta. In sat, cel m ai p ro b ab il, u n d e
p o t aju n g e p e jo s la m agazin e şi să-m i v ăd p rieten ii b u n i
şi să v in să te vizitez în fru m o a sa ta casă n o u ă c ât d e d es
d o reşti tu.
- E u a m o c ă su ţă fără ch iriaşi, sp u se F in , făcân d-o p e
M ary K ate să ridice d in sp rân c en e.
- A m au zit şi eu a sta, d a r m ai su n t câteva lu n i p â n ă
în ap rilie.
- M i-e u şo r să o în ch iriez p e te rm e n sc u r t d iv erşilo r
tu rişti care v o r o c ă su ţă în sat, u n a în care să se p o a tă
g o sp o d ă ri sin g u ri. A i p u te a să-i aru n ci o privire în ain te
să te în to rci în A m erica.
- A r treb u i să m ărtu rise sc că d e ja am tras cu o ch iu l
pe fereastră. E m ică şi c o n fo rta b ilă , m o d ern iz ată într-un
m o d cu to tu l agreab il, zâm b i ea.
 - A m să-ţi fiac ro st d e o ch eie şi p o ţi să m ergi să o
vizitezi o ric â n d d o re şti.
- A şa a m să fac. A r treb u i s ă p lec. M a rg a re t o să în cea­
p ă să îşi facă g riji d a c ă m a i în târzii m u l t
- T e d u c eu , zise Boyle d â n d s ă se rid ice.
- M ă o c u p e u . F in se rid ic ă în lo cu l lu i. A m să-ţi d a u
ch e ia şi am să te d u c p â n ă ac a să la p rieten a ta . T re b u ie
să a ju n g şi eu a c a să .
- îm i a d u c p a lto n u l. N u , v o i re stu l răm ân eţi, in sistă
M a ry K ate. N u m ă d eran jează să fiu e sc o rta tă d e u n tâ­
n ă r ch ip eş.
D u p ă ce p le c a ră , Io n a se rid ic ă în p ic io are.
- M ă d u c să-ţi p reg ătesc o b aie .
- S e rio s? p u fn i B ra n n a .
- O b aie cu să ru ri d e relaxare facu te d e tin e, iar
M eara o să-ţi a d u c ă o c a n ă d e ceai. A ş v rea să-i trim it
p e C o n n o r şi B o y le ac a să la F in să fa c ă ac elaşi lu cru
p en tru el...
- N u m ă a p u c să-i p reg ătesc o b a ie lu i F in B u rk e, ro sti
B oyle catego ric.
- D a r v oi d o i o să faceţi c u ră ţe n ie în b u c ă tă rie , ex act
a şa c u m îţi p la c e ţie, B ra n n a . C a tu s ă p o ţi să te o d ih ­
n eşti, să te o d ih n e şti b in e, şi să u iţi d e to a te astea p en tru
restu l n o p ţii.
- E u n u i-aş o p u n e rezisten ţă o d a tă ce îşi ia avânt,
o sfă tu i Boyle.
- N u m -ar d e r a n ja n ici b a ia , n ici ceaiu l.
- R ă m â n e sta b ilit atu n ci, zise Io n a d in u şă.
- Ş i n u m -ar d e r a n ja d a c ă aţi lăsa b u c ă tă ria a şa cu m
e d a c ă u n u l d in tre v oi s-ar d u c e să v a d ă ce face F in ,
sp u se B r a n n a . A fo st m ai d ific il p en tru el d e c â t p en tru
m in e, şi, re c u n o sc , e u su n t ep u izată.
- O să-i la s câtev a m in u te , a p o i o să trec p e la el, îi
p ro m ise C o n n o r . A m să ră m â n p este n o a p te d a c ă de
a sta are n ev o ie, sa u a m să ră m â n p â n ă m ă asig u r că este
b in e. P u tem c h ia r şi a şa să n e o c u p ă m d e b u cătărie.
D u-te su s a c u m , nu-ţi face griji.
- A t u n c i a şa v o i face. N o a p te b u n ă .
 M e a ra a şte p tă p â n ă c â n d B r a n n a a ju n se su fic ie n t d e
d e p a rte să n u îi m ai a u d ă , a p o i se d u se la aragaz să p u n ă
d e ceai.
- T u eşti cel care îşi face g riji, C o n n o r .
- N u a m ân c at, n u s-a a tin s d e n im ic . A r u n c ă o p ri­
vire sp re u şa b u cătărie i şi îşi în d e să stin g h e r m âin ile în
b u zu n are. D o a r s-a p re fă c u t c ă m ă n â n c ă . A vea u m b re
su b o ch i, cearc ăn e care n u erau a c o lo în a in te d e vrajă.
A p o i fap tu l c ă v-a lă sa t p e tin e şi p e Io n a să v ă o c u p a ţi
d e e a fără să o p u n ă rezistenţă? E o b o sită p â n ă în m ă d u ­
va o aselo r, asta-i clar. O să ai grijă d e ea, nu-i aşa, M eara?
T u şi lo n a v ă veţi o c u p a d e ea. N u a m să sta u m u lt la
F in , d e c â t d a c ă e n ev o ie d e m in e. Ş i v o m ră m â n e aici
la n o a p te .
- O fe r ă - i lu i F in ce are n ev o ie, iar n o i o să avem grijă
d e B ra n n a .
- F ără să d aţi im p re sia că aveţi grijă d e ea.
- O c u n o sc de-o v iaţă, C o n n o r . C r e d că ştiu la fel d e
b in e ca tin e c u m să m ă p o r t c u B r a n n a O ’ Dwyer. O să-i
o fe rim p u ţin tim p ca în tre fete, a p o i o s-o lă să m în p ace.
C e l m a i m u lt o v a a ju ta să fie lăsată în lin işte şi pace.
- A sta - i d re p t. E u d a u o fu g ă p â n ă la F in şi m ă în to rc
d e în d a tă ce p o t.
- D a c ă e n evoie să ră m â i p este n o ap te , e su fic ie n t să
n e a n u n ţi.
în to a rse faţa sp re el p e n tru u n să r u t şi zâm b i c â n d
C o n n o r o p rin se într-o îm b răţişare sc u rtă şi p a sio n a lă .
T e rm in ă c eaiu l B r a n n e i în tim p ce C o n n o r se echi­
p ă să iasă, a p o i se în to a rse sp re B o y le c â n d răm ase ră
sin gu ri:
- S e p are că p e c ap u l tău au ră m a s v asele m u rd are.
M e a ra îl b ă tu sc u rt p e u m ă r şi ieşi.
- A h , ei b in e, o ftă el a ru n c â n d o privire p rin b u c ă tă ­
rie, d u p ă care îşi su fle c ă m ân ecile.

C o n n o r in tră d ire ct în c a sa lu i F in , d u p ă c u m făcu se

d in ziu a în care m o n ta se ră u şa d e la in trare. B a ch iar
d e d in a in te , ac u m că se g ân d e a, căci u şa o m o n ta se
el în su şi.
 îl g ăsi p e F in aşezat c u u n a lt p a h a r d e w h isky în faţa
fo c u lu i d in su frag erie şi cu B u g s d o r m in d făcu t covrig
la p icio arele lui.
- A m p rim it o rd in să v ăd ce faci, a n u n ţă el, felicitân-
du-se în g â n d p en tru c ă ven ise, căci F in a ră ta la fel d e
istovit şi afectat ca B ra n n a .
- S u n t b in e, d u p ă c u m vezi fo arte clar.
- B a n u eşti, d u p ă c u m v ăd fo arte clar, îl corectă
C o n n o r , şi îşi tu rn ă şi lu i w hisky, a p o i se aşeză. Io n a s-a
a p u c a t să îi p reg ăteasc ă B ra n n e i o b aie, iar M eara îi face
ceai. E a le-a d a t v oie, ceea ce îm i sp u n e c ă are n ev o ie să
fie răsfăţată. T u d e ce ai nevoie?
- Ş i d a c ă îţi sp u n , ai să-m i dai?
- Ştii bine că da, deşi mă îngrozeşte gândul că aş pu­
tea ajunge să-ţi pregătesc o baie şi să te pun la culcare.
F ă ră să zâm b ească, F in îşi d e sp r in se p rivirea d e la o ri­
ce i se v a fi a r ă ta t în fo c şi se u ită în o ch ii lui C o n n o r .
- A fo st o atracţie p u te rn ic ă , o atracţie al n a ib ii d e
b ru ta lă . Pentru o c lip ă i-am sim ţit to a te p ro m isiu n ile .
A cea p u tere m ai p re su s d e to t ce avem o ric are d in tre
n o i. E în tu n e c a tă şi rece, d a r e... se d u c ă to a re . Ş i este
d e-aju n s să sp u n că accept.
- N u a i făcut-o. Ş i n-ai s ă o faci.
- N u a m făcut-o, n u d e d a ta a sta. S i n ici în ain te, d a r
e o c h e m are p e care o sim t în sân g e . $ i în a n im a lu l care
ex istă în fiecare d in tre n o i. A şa c ă o să-ţi cer ceva, C o n ­
n or, căci îm i eşti p rie te n şi a p ro a p e la fel d e m u lt frate
p en tru m in e cu m eşti p e n tru B ra n n a .
- S u n t şi u n a şi alta.
- A t u n c i ai să-m i ju ri, p e sân g e le tău , p e in im a ta d in
care ţâşn e şte m agia, că d a c ă sc h im b tab ăra, c ă d a c ă ten ­
taţia m ă v a c o p le şi şi îi v o i ced a, ai s ă m ă o p re şti p rin
o ric e m ijlo ac e n ecesare.
- T u n u ai...
- A m n evoie s ă ju ri a sta, îl în tre ru p se F in cu o p rivire
ap rig ă. A ltfel v o i fi n ev o it să p lec, v o i fi n ev o it să p ără­
sesc ac e st loc, să o p ă ră se sc p e ea - să v ă p ă răse sc p e voi
to ţi. N u su n t d isp u s să-m i a su m riscul.
C o n n o r îşi în tin se p icio arele, în cru cişân d u -şi b o c a n ­
cii în d re p tu l glezn elor, şi ră m a se cu p riv irea aţin tită
a su p ra lo r p re ţ d e câteva m o m e n te . A p o i, în cet, rid ică
och ii sp re F in :
-A sc u ltă -te ce sp u i. îţi d o re şti sfârşitu l lui m ai m u lt
d ecât cei trei, m ai m u lt u e c â t cei trei d in care n e tragem
n oi, în să te-ai d a la o p a rte fiin d c ă ai im p resia, în c ap u l
ăla p ă tra t al tău , c ă ai p u te a la u n m o m e n t d a t să cedezi,
d u p ă ce a i răm as n e în d u p le c a t în to t ac e st tim p.
- T u n u ai fo st ac o lo , în p eşteră. N u ai sim ţit ceea ce
am sim ţit eu .
- S u n t aici ac u m . T e c u n o sc a p ro a p e d e c â n d ne-am
n ăscu t, în a in te să ţi se în tip ă re a sc ă se m n u l în c a m e , şi
d u p ă. Ş tiu c in e eşti. Ş i fiin d c ă ştiu , a m să ţi-o ju r, Fin,
d acă d e a sta ai n evoie. H a ru l m eu ţâşn eşte d in in im a
m ea, d u p ă c u m ai sp u s şi tu , iar in im a m e a te c u n o a ş­
te. D e c i n-ai d e c â t să stai p o so m o r â t ac u m , c ăci c o n ­
sid er c ă ţi-ai c â ştig a t d re p tu l. Iar m âin e n e v o m în to arce
la treab ă.
- î n regu lă atu n ci. M ai c alm ac u m , F in so rb i d in
whisky. M i-am câştig at d re p tu l d e a sta p o so m o r â t.
- A s t a a şa e, şi a m să-ţi ţin c o m p a n ie stâ n d şi e u p o ­
so m o râ t p â n ă îm i te rm in p a h a r u l d e w hisky. C o n n o r
so rb i d in b ă u tu ră şi ră m a se c u fu n d a t în tăcere o vrem e.
A m â n d o i o iu b im , sp u se într-un târziu.
F in se lăsă p e sp a te şi în ch ise o ch ii.
- A s t a e a d ev ăru l ad ev ărat.
Iar iu b irea, d u p ă c u m ştia C o n n o r b in e, era o for­
ţă d e atracţie m a i p u te rn ic ă d e c â t o ric e p ro m isiu n e
în tu n ecată.

capitolul 10
F in se c o n sid e ra d e stu l d e so c iab il. Ş tia c â n d s ă facă
cin ste la tav ern ă, era u n o a sp e te sim p atic , în stare să
su sţin ă o co n v ersaţie la c in ă. D a c ă in vita c âţiv a p rieten i
să u rm ărească îm p re u n ă u n m eci sau să jo a c e b iliard ,
le a sig u ra su fic ie n tă b ere şi m ân c are şi n u se p lân g ea
de m izeria făcu tă. N u fu se se crescu t la c o a d a vacii, în
fon d , d e c i în ţele g ea ce a şte p ta u ceilalţi d e la o rg an izato ­
rul u n ei p etreceri.
 Io n a îi arătă în să că m a i avea m u lte d e în văţat.
î n d u p ă-am iaza u ltim e i zile d in an , a p ă ru la u şa lui
cu c iu fu l ei d e p âr b lo n d ca so are le p rin s su b u n fes
alb astru p e care, îşi a m in ti el, b u n ic a ei i-l trico tase
d e C r ă c iu n . E ra în cărcată cu p lase d e cu m p ărătu ri.
- N u cu m va C r ă c iu n u l to c m ai a trecut?
- S u n t lu cru ri n ecesare p en tru petrecere.
îi p u se câteva p la se în m âin i, restu l le lu ă cu e a în b u ­
cătărie. D u p ă ce le p u se p e m a sa d in c en tru , se d ezbrăcă
d e jach etă, fu la r şi m ă n u şi, a p o i îşi sc o a se b o c a n c ii - şi
le d u se pe to ate în sp ălăto rie .
- A v e m lu m â n ă ri, în c e p u ea.
- A m lu m â n ă ri. A m c u m p ă ra t câteva d e la B ran n a,
c u p u ţin în a in te d e Yule.
- N u su n t su ficie n te, n ici p e d e p a rte . Io n a clătin ă d in
c a p cu u n am e ste c d e ferm itate şi m ilă. A i n ev o ie d e ele
p este tot. V â rî m â n a în p la să şi în c e p u să sc o a tă diverse
o b iec te: A ste a su n t p e n tru p o liţa d in su fragerie. A u u n
tim p d e ard ere d e d o u ăsp re ze ce o re, d ec i ar fi b in e să
le ap rin zi cu a p ro x im ativ o ju m ă ta te d e o ră în ain te
d e m o m e n tu l c â n d v o r în ce p e să so se a sc ă invitaţii.
- A , da?
- D a , sp u se e a rito s. V or crea o atm o sfe ră p lăcu tă, d e
sărb ăto are , d a r cu o n o tă d e elegan ţă. A ste a su n t p en tru
b a ia d e aici şi p e n tru b a ia d e jo s şi p e n tru b a ia p rin ci­
p a lă d e la etaj. N im e n i n u a r treb u i să in tre în cam erele
tale p riv ate fă ră a fi in vitat, d a r am lu a t în p lu s, d ec i p oţi
să p u i câteva şi a c o lo , p en tru o rice ev en tu alitate. Iar as­
te a su n t p ro so a p e p en tru o a sp e ţi - d răg u ţe, sim p le şi de
u n ic ă fo lo sin ţă, zise ea sc o ţâ n d u n tean c d e şervete albe
b r o d a te cu p ah are d e şa m p a n ie argin tii. C a o a m e n ii să
n u fie nevoiţi să se ştearg ă p e m â in i cu acelaşi p ro so p
textil p e care l-a fo lo sit d e ja altcin ev a.
- V o r b e şti serio s? p u fn i el u im it.
- F in , uită-te la faţa m ea. V o rb e sc ex trem d e serio s.
A m lu a t câtev a lu m ân ări în p lu s p e n tr u sala d e m ese, în
caz c ă n u a i su ficie n te ac o lo , şi alte câteva p e n tru p o liţa
d e la parter. în p lu s, e e sen ţial s ă fie d e stu lă h ârtie igie­
n ică în b ăi. F e m e ile u răsc , d e te stă şi d isp re ţu ie sc situ aţi­
ile în care a ju n g la b aie şi n u au h ârtie igien ică.
 - N u p o t d e c â t să-m i im agin ez. D in fericire.
- O să fac o tu ră d e verificare a b ă ilo r d in o ră în o ră,
deci asta n u ar treb u i să fie o p ro b lem ă.
- E şti u n b alsam p en tru su fle tu l m eu , Io n a.
A m u zată, îşi p u se m âin ile p e o b ra jii lui.
- E u te-am b ăg at în a sta şi ţi-am sp u s că o să te aju t.
S u n t aici să te aju t. A c u m . D e b u cătărie se v o r o c u p a
an gajaţii firm e i d e caterin g, care se v o r d e scu rc a d e
m in u n e. A m în tre b a t d e sp r e ei şi m i s-a sp u s că su n t
ex cep ţion ali. B u n ă alegere.
- M u lţu m e sc . M -am stră d u it şi eu.
E a se m u lţu m i să zâm b ească.
- L e v o m ex plica o sp ă ta rilo r că m â n c a re a şi b ă u tu ­
ra treb u ie serv ite p e rm a n e n t la p arter, fiin d c ă o m u l­
ţim e d e o a m e n i se v o r strân g e a c o lo p e n tru diverse
jocu ri, ca să d an sez e şi să stea la poveşti. F o c u rile v o r fi
ap rin se, d esigu r.
- D esigu r.
- Ş tiu că to a tă lu m e a va m â n c a şi v a b e a p e sătu rate.
N u d e g e a b a se n u m e şte N o a p te a P o rţiilo r M ari, sau ...
stai aşa. în c h ise o c h ii p e n tru o clip ă. S a u Oiche na
Coda M oire.
- T e d escu rc i ex celen t cu irlan d eza, rân ji Fin .
- A m to t exersat. N u e n ev o ie să a p lic ă m tra d iţia d e
R evelion cu d ereticatu l p rin c asă - a m c itit c âte ceva
d esp re trad iţiile irlan d eze - fiin d c ă a ta e d e ja im p eca­
bilă. E şti la fel d e în sp ă im â n tă to r ca B r a n n a în p riv in ţa
asta, a şa că a m să p u n lu m â n ă rile astea la lo cu l lor, şi
p ro so ap e le p en tru o a sp e ţi, şi, ah ... B ăg ă m â n a în t r o altă
p lasă. A m lu at şi b o m b o a n e le astea m e n to late şi n işte
m igdale glazu rate. C u lo r ile su n t a tâ t d e fru m o a se , şi va
fi d răg u ţ s ă le p u n e m d in lo c în lo c în c a stro n a şe . O , şi
Boyle v a a d u c e u n stativ p e ro tile pe care l-am îm p ru m u ­
tat d e la fiica p rieten ei lu i B u n i.
- U n stativ pe rotile?
D in m otive p e care n u v o ia să le exploreze, în m in ­
te îi a p ă ru im e d iat im ag in ea u n u i d isp o z itiv d e to rtu ră
p o rtab il.
- Pentru p u s p alto an ele. T re b u ie să faci ceva cu p al­
to an ele o a m e n ilo r, a şa c ă v o m îm p ru m u ta stativu l.
A r treb u i să în c a p ă fă ră p ro b le m e în sp ălăto rie . U n u l
d in tre n o i v a lu a h ain e le in v itaţilo r p e m ă su ră ce sosesc,
le v a p u n e p e u m eraşe , le v a d a în a p o i la p lecare. N u p oţi
să le aru n ci p u r şi sim p lu p e o c a n a p e a sa u u n p at.
- N i c i m ăc ar n u m ă g â n d ise m la asta. S u n t n o ro co s
să te am .
- E şti, şi a m to to d a tă o cazia să exersez. D e ja p lăn u iesc
o p etrecere d e p ro p o rţii v ara v iito are, d u p ă ce c asa noas-
tră v a fi te rm in ată şi m o b ilată, şi d u p ă ce n e in stalăm
în ea.
- A şte p t cu n e ră b d a re ev en im en tu l.
-11 v o m fi n im ic it p e C a b h a n p â n ă atu n ci. C r e d sin ­
cer a sta. N u v o m m a i lu cra zi d e zi, a şa c u m fa c e m acum .
O să n e trăim p u r şi sim p lu v iaţa. Ş tiu că a fo st o săp tă­
m â n ă grea, în sp e c ial p e n tru tin e şi B r a n n a .
- N i c i n u treb u ie să fie u şo r.
C u m u ltă g rijă, Io n a a ra n jă v rafu rile d e p ro so a p e
p e n tru o a sp e ţi.
-T e -ai în tâ ln it cu e a azi?
- N u , azi n u .
- D im in e a ţă zicea c ă v rea s ă în cerce n işte calcu le, să
te rm in ă m p ov estea a sta la u n a n d in ziu a c â n d a m so sit
eu - ziua în care m -am d u s p rim a d a tă la c ă su ţă să o
în tâln esc.
- E şi a sta o idee, sp u se F in d u p ă o c lip ă d e g ân d ire.
- E a p ă re a la fel d e scep tică, în să e ceva la care să
re flec tăm . A şa că o v o m face. D a r n u în se a ra asta.
în se ara a sta avem petrecere.
- H m m . C e ai în c ealaltă p lasă?
- A h , ei b in e ... u n o ra le p lac p ălăriile c a ra g h io a se şi
flu ie re le d e petrecere.
F in d e sch ise p la sa şi se zgâi la p ălăriile d e h ârtie c o lo ­
rate şi la c o ro n iţe le scân teieto are.
- A m să-ţi sp u n d e la b u n în c e p u t D e şi a d o r şi p ă­
m â n tu l p e care p ăşeşti, eu n u a m să p o r t a şa ceva.
- S u n t o p ţio n a le . M ă g â n d e a m să le p u n e m în câteva
c o şu ri m ari, p en tru o ric in e ar vrea să le p o a rte . In fin e,
am să p regătesc to a te astea, a p o i a m să lucrez cu B ran ­
n a o o ră sa u d o u ă în a in te să m ă îm p o p o ţo n e z p en tru
sin d ro fie. V o i ven i c u o o r ă m a i d ev rem e să m ă o c u p d e
u ltim ele retu şu ri.
R ă m a s sin g u r, F in se u ită m ai a d â n c în p la sa p li­
n ă c u p ă lă r ii d e h â rtie . N u , n u avea să p o a r te a şa
ceva, d a r av ea să o a ju te p e Io n a c u lu m â n ă r ile ş i p re­
g ătire a d e ta liilo r.
A p o i avea să-şi rezerve şi el o o r ă p e n tru a n u m ite
calcu le.

M a i târziu , d u p ă ce c asa îi fu se se in v ad ată d e an g a ja ţii

firm ei d e caterin g şi le ră sp u n se se la zeci d e în tre b ări,
d u p ă ce stab ilise m u lt p rea m u lte d e ta lii care-i sc ă p a se ­
ră d in ved ere, se în ch ise în c am era lu i p e n tru o ju m ă ­
tate d e o ră b in e c u v â n ta tă , c ât să se îm b race în lin işte.
S e în tre b ă ce şa n se avea s ă ră m â n ă a c o lo fără să-l d e ­
ranjeze n im e n i, d ar, lu â n d în calcu l h o tărârea v eselă a
Io n ei, le estim ă c a fiin d n ule.
U n d e se a fla se a n u l trecu t p e v rem ea aceasta? se în ­
trebă. în A lp ii italien i, lân g ă L acu l C o m o , u n d e stătu se
trei să p tă m â n i. I se p ă ru se m ai u şo r să îşi p etreacă să rb ă ­
torile d e p a rte d e casă, să se distreze în felu l lu i, alătu ri
d e străin i.
A c u m u rm a să v a d ă c u m era n u d o a r să fie ac asă, ci şi
să a ib ă o su m e d e n ie d e o a sp e ţi.
T ra se d e tim p c â t p u tu ; în cele d in u rm ă se îm b răcă
în b lu g i n egri şi u n p u lo v er n egru şi c o b o rî la p arter, d e
u n d e se au zeau v oci, m u zică, râsete. A ru n c ă o privire la
ceasu l d e m â n ă p e n tru a v ed ea d a c ă n u cu m v a c alcu lase
c o m p le t greşit, d a r n u , m a i erau p atru zeci d e m in u te
p â n ă ar fi treb u it să so se a sc ă in vitaţii.
Pe p o liţa d e d e a su p ra fo c u lu i vesel sc ân te iau lu m â­
n ări p u se în su p o r tu ri ro şii d e sticlă. B r a d u l strălu cea.
D in d ifu zo are ră su n a o m e lo d ie săltăre aţă. S fe şn ic u l
m asiv p e care îl c u m p ă ra se d in tr-un lo c fo a rte în d e p ăr­
ta t se a fla într-un co lţ, su sţin â n d u n a ra n ja m e n t e le g an t
d e lu m â n ă ri votive ce ra d ia u şi m ai m u ltă lu m in ă.
L u m in ă şi m u zică, re flec tă el, a rm a cercu lu i lo r îm ­
p o triva în tu n e ric u lu i. Io n a av u sese d re p tate . A v u sese
p erfectă d re p tate.
 Pe m ă su ră ce stră b ă te a p arte ru l o b se rv ă că p u se se lu­
m ân ări şi în b ib lio te ca lu i şi altele în sp a ţiu l p e care şi-l
a m e n a ja se d re p t sa lă d e m uzică.
A d u se se şi flo r i - m ici b o rc a n e d e tra n d a firi legaţi cu
p an g lic i argin tii.
L e g ăsi p e ea şi p e M e ara, alătu ri d e o p a rte d in tre an ­
g a ja ţii firm e i d e caterin g, agitân du-se în sa la d e m ese.
U n alt foc şi d in n o u lu m â n ă ri, d in n o u tran d afiri,
tăvi d e arg in t şi p la to u r i d e cristal u m p lu te cu m ân care,
v ase cu în călzito r în care se a fla u alte m ân c ăru ri.
T o a te d u lciu rile erau e x p u se pe b u fe t - p ră jitu ri şi
fu rse c u ri şi d iverse p ro d u se d e p atise rie - a lătu ri d e pla­
to u rile d e b rân zetu ri su b c ap ac e tran sp aren te .
Io n a , îm b ră c a tă cu o roch ie sc u rtă , argin tiu -în ch is,
stă te a cu m âin ile pe şo ld u ri şi su p rav eg h ea cu u n o ch i
d e v u ltu r situ aţia. L â n g ă e a stă te a M eara, cu p ă ru l re-
vărsându-i-se lib er p este u m erii u n e i ro ch ii d e c u lo are a
c o rn a lin e i ce îi îm b ră ţişa to ate form ele.
- C r e d că am fă c u t o g reşeală, sp u se F in . D e ce am
in v itat atâ ta lu m e aici în n o a p te a asta, c â n d a ş fi p u tu t
să a m d o u ă fem ei fru m o a se d o a r p e n tru m ine?
- Ă s t a e e x act g e n u l d e şarm care v a face ca o a sp e ţii
tăi să p o m e n e a sc ă p etrecerea câteva lu n i de-acu m în c o ­
lo , râse Io n a.
- A v e a m d e g â n d să rip o stez c ă su n t d o a r g o g o şi, d a r
su n t g o g o şi ferm ecăto are, d ec ise M eara. In p lu s, c a sa ta
a ra tă a b so lu t fan tastic.
- E u n u am av u t n im ic de-a face c u asta.
- B a ai av u t to tu l de-a face, îl c o rec tă Io n a. D o a r m-ai
lă sa t să m ă jo c c u focu l. R âzân d , se a p ro p ie d e el şi îşi
trecu b ra ţu l p e su b al lu i. Iar C e c ile şi ec h ip a ei su n t cei
m ai b u n i. S in cer, C e c ile , m ân c are a arată a tâ t d e b in e că
nu-ţi v in e s ă o m ăn ân c i.
C e c ile , o b lo n d ă în a ltă în p a n ta lo n i n egri şi v estă p es­
te o c ăm aşă d e u n alb im acu lat, ro şi d e p lăcere.
- M u lţu m e s c p en tru asta, d a r ex act a sta am vrea să
facă to a tă lu m ea, s ă m ăn ân c e. A m p reg ătit câteva m ese
şi jo s, d u p ă c u m a su g erat Io n a, îi sp u se lu i F in . Ş i am
a m e n a ja t şi a c o lo u n bar. V o m p u n e o sp ă ta rii s ă treacă
re g u lat p rin to ate sălile , ca să n e asig u răm că to ţi o a sp e ­
ţii su n t serviţi.
- T o t u l arată e x c e le n t
- în c ă n u ai văzu t p arte ru l, zise Io n a conducându-1
la scări. A m c am ex ag erat cu lu m â n ă rile şi m i s-a făcu t
frică, a şa că am fă c u t o v rajă d e p ro tecţie. N u p o t să ard ă
n im ic sa u p e n im en i.
- Te-ai g â n d it la to ate.
D in n o u lu m â n ă ri şi b u c h e te d e verd eaţă, m ân c ăru ri
so fistic ate şi flo ri. S e d u se la bar, la frig id eru l d in sp atele
ac e stu ia, şi sc o a se o sticlă d e şa m p a n ie .
- T u ar treb u i s ă b ei p rim u l p ah ar.
- A c c e p t.
F in d esch ise sticla d e şa m p a n ie cu u n p o c n e t în ăb u ­
ş i t îi tu rn ă într-un p a h a r în a lt şi în g u st, a p o i îşi tu rn ă
şi lui.
- A fo st o zi fericită cea în care ai a p ă ru t în vieţile
n o astre, derifiu r bheag.
- C e a m ai fericită d in v iaţa m ea.
- Pentru zile fericite, atu n ci.
- P en tru zile fericite, p e n tru n o i to ţi, sp u se Io n a cioc-
n in du -şi p a h a ru l d e al lui.
în m ai p u ţin d e o o ră avu im p resia că ju m ă ta te d in
sa t se strân se se ac o lo . O a m e n ii se a d u n a u în m u lţim i
sa u în g ru p u ri, c ăscau g u ra sa u se sim ţe a u im e d ia t în
largu l lor. îşi u m p le a u farfu riile şi p ah arele , se aşezau o ri
stăteau în p icio are în c am era d e zi sa u , d u p ă c u m p re­
văzu se Io n a , c o b o ra u la p arte r, u n d e fo rm a ţia p e care o
an g ajase to cm ai în ce p e a să cân te.
C o n s ta tă că îi făcea p lăcere să se p lim b e cu o b ere
în m â n ă , trecân d d e la o con v ersaţie la a lta . D a r p rin ­
tre to a te acele c h ip u ri d in c a sa lu i, era u n u l p e care n u
îl ved ea.
A p o i, ca şi c u m şi-ar fi p u s acea d o r in ţă , o văzu.
U rc ă d in n o u scările p e n tru a-şi în d e p lin i o b lig aţiile
faţă d e o a sp e ţii d e la etaj şi o zări ac o lo , în b u cătărie,
p o v estin d cu a n g ajaţii firm e i d e caterin g.
îşi lăsase p ă ru l d e sfăc u t, o casc ad ă n eag ră ce a p ro a p e
a ju n g e a la talia ro ch iei d e catifea d e c u lo are a u n u i v in
ro şu ro b u st. F in îşi sp u se c ă Io n a ar fi p u tu t să a d u c ă
alte o su tă d e lu m â n ă ri şi to t n u ar fi c re at ac eeaşi lu m i­
n o zitate p e care B ra n n a O ’D w yer i o a d u c e a în casă.
L u ă u n p a h a r d e şa m p a n ie şi i-1 în tin se:
- A i s ă bei u n p ah ar.
- D a, am s ă b e a u . S e în to a rse sp re el cu o ch ii c o n tu ­
raţi c u tu ş, bu zele la fel d e ro şii ca ro ch ia. A i o rg an izat o
p etrecere grozavă, F in .
- A ş a e, fiin d c ă în d e p lin e sc o rd in e le Io n ei.
- A fo st în n e b u n ită d e en tu ziasm şi n elin işte p en tru
se a ra asta. Pe d e a su p ra , mi-a c u m p ă ra t a p ro a p e to a te lu ­
m ân ările. V ă d c ă le-a fo lo sit cu ab ilitate.
- S u n t p este to t, a şa c u m a c e ru t ea.
- Ş i u n d e e Io n a a n oastră?
- E jo s. T o t a c o lo su n t ş i M eara, şi Boyle, şi C o n n o r ,
şi b u n ic a Io n ei. F in o c o n d u se sp re sa la d e m ese în tim p
ce v o rb ea. M ăn ân ci?
- S ig u r că d a , fiin d c ă a ra tă d e lic io s, d a r n u în că.
- A i în c o n tin u a re o slăb iciu n e p e n tru astea? o în tre ­
b ă el arătân d u -i u n p ro fite ro l în ec at în zah ăr p u d ră .
- U n a terib ilă, pe care d e regu lă mi-o refuz. B in e , n u
în se a ra asta. L u ă p ră jitu ra şi ro n ţăi o b u căţică. O , ce
p lăce re v in ovată!
- M ă n â n c ă d o u ă . O iche n a C o d a M oire.
E a râse şi c lătin ă d in c ap .
- A m să m ă în to rc p e n tru cea de-a d o u a .
- A tu n c i am să te c o n d u c la parter. îi în tin se o m â n ă
şi aştep tă p â n ă c â n d ea i-o o feri p e a ei. D an se zi cu m in e,
B ran n a? V rei să laşi d e o p a r te ziu a d e ieri şi d e m â in e şi
să d an sezi cu m in e în n o a p te a asta?
E a în a in tă cu el sp re m u zică, sp re c ă ld u ră , sp re lu m i­
n a scân te ie to are .
-D a.

A p ro a p e c ă se h o tă râ se să n u v in ă. în ce rc ase să gă­
sească m otive p en tru a sta d e p a rte sa u , d a c ă acest lucru
n u era p o sib il, să se rezum e la o vizită d e curtoazie, ca
a p o i să p lece p e fu riş. D a r o rice m o tiv a r fi găsit, to ate su ­
n a u la fel. U n se m n d e laşitate. S a u , m ai rău , jo sn icie.
 N u p u te a fi a tâ t d e jo sn ic ă , a tâ t d e laşă, în c â t să îl facă
de ^âs fiin d c ă o m â h n e a să se a fle în casa lui, să v a d ă , să
sim tă v iaţa p e care şi-o c o n stru ise fără ea.
A legerea ei, fără ea. D a to ria ei, fără el.
P rin u rm are ven ise.
P etrecuse m u lt tim p o cu p ân d u -se d e p ăr, m ach iaj, tot
ceea ce ţin e a d e în făţişare . D a c ă to t avea să sărb ăto re as­
că sfârşitu l u n u i a n şi în c e p u tu l a ltu ia în casa lu i, în
co m p an ia lui, m ăc ar să se asig u re că a ră ta fan tastic .
G ă se a că p a rte ru l casei îl rep rezen ta fo a rte b in e. C u ­
lori fru m o a se , tari, am e ste cate cu n u a n ţe n eu tre, o b iec te
de m o b ilie r vechi, re c o n d iţio n a te , am e ste cate cu altele
noi. M ici p ie se ev id en t c u m p ărate în c ă lăto riile lu i p rin
lum e. Ş i d istracţie d in b elşu g.
T elevizoru l d e perete a b su rd d e m are, m a sa d e bili­
ard, v ech ea m a să d e p in b a ll şi to n o m a tu l, to ate alătu ri
de u n şe m in e u su p e rb d in m a rm u ră d e C o n n e m a ra ,
w ân d d e a su p ra o sc â n d u r ă g ro a să şi n e şlefu ită pe p o st
de p oliţă.
M u zicien ii in te rp re tau m e lo d ii săltăreţe lân g ă u n b a r
de a b a n o s p e care, îi sp u se el, îl g ăsise la D u b lin . D eşi
în căperea era sp a ţio a să , m o b ilie ru l fu sese d a t la o p arte
pentru a face şi m ai m u lt lo c p e n tru d a n s.
C â n d F in o trase în b raţele lui, se în to a rse în trecut,
cu to a tă b u c u ria in o c e n tă a ac estu ia, cu to a tă sim p li­
tatea şi p o sib ilităţile . A lu n g â n d ju n g h iu l d e d u rere pe
care i-1 pro vo că a m in tirea, îşi im p u se să p riv ească acea
unică n o a p te ca pe u n m o m e n t ru p t d in tim p.
R id ic ă p riv irea sp re el râzân d:
- A i făcut-o lată.
- C e an u m e?
- A i o rg an izat cea m ai tare p etrecere a a n u lu i, iar
acum lu m ea se va aştep ta să faci la fel şi a n u l viitor.
Şi în an ii d e d u p ă .
U ş o r în grozit, Fin a ru n c ă o p riv ire în ju r.
- M ă g â n d e a m că a m să las această to rţă în m âin ile
lon ei şi a lui Boyle.
- O , n u , ei v o r avea p ro p r ia lo r to rţă. D a r m ă g ân d esc
că de-acu m tu vei fi stă p â n u l p etrecerilo r d e R evelion ,
ll ş v ăd p e S e a n al tău p u r tâ n d o p ălărie d e petrecere,
ţo p ă in d şi lovindu-şi to c u rile cizm elor lu stru ite o glin d ă,
şi p e Kyra, si p e C o n n o r , p u r tâ n d o c ă m a şă a so rta tă cu
n u a n ţa ro cn ie i ei şi o c o r o a n ă d e c a rto n pe c a p . Ş i o
v ăd şi pe E ile e n a m e a d a n sâ n d cu so ţu l ei d e p arc ă n-ar
avea d ec ât şaisprezece an i. A i c o n stru it o casă în care
p o a te să în c a p ă ju m ă ta te d e sa t la o petrecere, iar acu m
ai um plut-o.
- N u m -am g â n d it n ic io d a tă la asta.
- C u sig u ra n ţă e p re a târziu ac u m . Ş i o v ăd ş i pe
A lice aru n cân d u -ţi priviri se d u c ăto are , căci s-a resem n at
cu g â n d u l că n u îl m ai p o a te avea pe C o n n o r . A r trebui
să o iei la d a n s.
- Prefer să d an sez cu tine.
- Ş i ai d a n sa t. Fă-ţi d a to ria , F in b ar, învârte-o p u ţin .
E u a m d e d isc u ta t c u o asp eţii.
îi în to a rse sp ate le şi se în d e p ă rtă . D a c ă d a n sa c u el
d in n o u , şi p rea d es, aveau să d e v in ă su b ie c tu l p rin cip al
al bârfelor.
- N u - i a şa că-i grozav? Io n a o p rin se d e m â n ă şi făcu
o p iru e tă rap id ă. Î ş i p u se se o c o ro n iţă roz care an u n ţa
2 0 1 4 c u litere scân te ie to are . E o p etrecere a tâ t d e reuşi­
tă! T re b u ie d o a r să-m i fac tu rele p rin b ăi şi m ă în torc.
- T u r e p rin băi?
- S ă verific h â rtia ig ien ică şi p ro so a p e le p en tru o as­
p eţi şi a şa m ai d e p arte .
- A m să apelez la tin e p en tru o rice p etrece; voi
o rgan iza v reo d ată.
- T u ai u n ta le n t n atu ral p e n tru p etreceri, replică
Io n a. Pentru F in e ceva n o u . L a fel şi p en tru m in e, dar
e u cred c ă am o o arecare în clin aţie.
- D u m n ez eu să n e aib ă în pază, sp u se Boyle, venind
s-o săru te p e creştet.
B ra n n a se d ele ctă cu m u zica şi frag m en tele d e con­
v ersaţie, a p o i u rcă la etaj, u n d e sav u ră câteva feluri de
m ân c are şi c o m p a n ia ce lo r care c ă u ta se ră p u ţin ă linişte
în c am era d e zi sa u în sa lo n u l lu i F in .
A vu astfel tim p să v ad ă m ai m u lt d in casa lu i, să-i sim ­
tă sp iritu l. Ş i av u o cazia d e a v erifica ferestrele, d e a se
d esc h id e su fic ie n t c â t să c au te o ric e u rm ă d e C a b h a n .
- N u o să vin ă.
 S e în to a rse d in sp re u şile v itrate ale b ib lio tecii sp re
F in c â n d acesta trecu p ragu l.
- E şti fo arte sigur?
- P o ate c ă e p re a m u ltă lu m in ă , p re a m u lţi o a m e n i,
v o cile, g â n d u r ile , su n e te le , d a r n u o să v in ă aic i în
n o a p te a a sta . P o ate că p u r ş i sim p lu stă în b â rlo g , a ş­
te p tâ n d să treac ă a n u l, d a r n u o să v in ă în n o a p te a
a sta . A ş v rea să nu-ţi faci griji.
- A fi a te n t n u e la fel cu a-ţi face griji.
- T u îţi faci griji. S e v ed e. Instinctiv, B ra n n a rid ică
m â n a p en tru a se m asa în tre sp rân c en e, u n d e ştia că se
p u tea fo rm a o cu tă. C e e a ce îl făcu să zâm b ească: E şti
cât se p o ate d e fru m o a să . A sta n u se sc h im b ă n ic io d a tă ,
în g rijo rare a ţi se citeşte în să în och i.
- D a c ă tu sp u i că n u v a ven i în n o a p te a asta, a m să
încetez să-m i fac griji. îm i p lace cam era a sta în m o d d e o ­
seb it, zise ea trecân du -şi m â n a p este sp ă ta ru l u n u i scau n
larg îm b ră c a t în piele d e c u lo a re a c io co latei. E o o ază d e
lin işte şi d e răsp lată.
- R ăsp lată?
- D u p ă ce-ţi te rm in i treab a, vii aici să te in stalezi
într-un sc a u n c o n fo rta b il ca ăsta, a p ro a p e de foc, cu o
carte. C u p lo a ia căzân d m ăru n t, sa u v ân tu l su flâ n d , sau
lu n a ră să rin d . U n p a h a r d e whisky, o c a n ă d e ceai - o ri­
ce îţi p lace - şi u n c âin e la p icio are. S e răsu ci p e călcâie,
în tin zân d o m â n ă : A tâte a cărţi d in tre care să alegi.
O c u lo are p lăcu tă şi c ald ă p en tru p ereţi - ai ales b in e
aici - cu m o b ilieru l în n u a n ţe în tu n e c a te p e n tru a o
p u n e în v aloare.
îşi în clin ă c a p u l c â n d el îi zâm b i vag.
-C ee?
- A m co n cep u t-o g ân d in d u -m ă la tin e. S p u n e a i în to t­
d e a u n a , c â n d n e c o n stru ia m castelu l d in visele n oastre,
că treb u ia să a ib ă o b ib lio te că, cu u n şe m in eu şi fo tolii
m ari, cu ferestre d e p e care să p o a tă p icu ra p lo a ia sau
p rin care să se p o a tă strecu ra so arele. T re b u ia să aib ă uşi
d e sticlă care să d e a sp re o g ră d in ă , ca într-o zi în so rită
să p o ţi să ieşi şi să citeşti afară.
- îm i am in tesc.
 Ş i văzu a c u m . F in d ă d u s e v ia ţă u n e ia d in tre fa n te ­
ziile ei.
- Ş i că a r treb u i să ex iste o c a m e ră p en tru m uzică,
a d ă u g ă F in . T o a tă c a sa avea să ră su n e d e m uzică, d a r
avea să existe o c a m e ră d o a r p e n tru asta, în care a m fi
p u s u n p ia n şi to a te celelalte, u n d e c o p iii a r fi p u tu t sâ-ş
ia lecţiile. E ch iar ac o lo , zise el a ră tâ n d p e ste u m ăr.
- D a, ştiu . A m văzut-o. E m in u n a tă .
- O p a rte d in m in e a crezut c ă d a c ă o c o n stru iesc,
d a c ă m ă g â n d e sc la tin e, a i să vii. D a r tu n u ai ven it.
Acum că îşi dădea voie să vadă, casa era exact aşa cum
visaseră să o construiască Împreună.
- S u n t aici ac u m .
- E şti aici ac u m . C e în se a m n ă a sta p en tru n oi?
D u m n ez eu le, in im a îi era p rea p lin ă d e el, aici, în
această în căp ere p e care o tra n sp u se se în re alitate d in
v isele lor.
- M ă g â n d e sc la ceea ce n u p o a te fi. A sta e a tâ t de
clar, a tâ t d e ra ţio n a l. N u reu şesc s ă v ăd ce ar p u te a fi, ce
s-ar p u te a să se în tâm p le.
- Poţi să-ţi d a i se a m a ce îţi d o reşti?
- C e e a ce îm i d o re sc e ceea ce n u p o a te fi, iar asta
e m ai greu a c u m d e c â t atu n ci, fiin d c ă am a ju n s la c o n ­
cluzia că n u e n ici d in v in a ta, n ic i dintr-a m ea. E ra m ai
u şo r c â n d p u te a m să d a u v in a p e tin e sa u p e m in e. Pu­
te a m să c o n stru ie sc u n zid d in a c ea v in ă şi să ţin to tu l în
frâ u atu n c i c â n d tu nu-ţi p etreceai d e c â t vreo câtev a zile
sa u câteva să p tă m â n i aici, în a in te d e a p leca d in n o u .
- E u te v reau p e tin e. O ric e altceva trece pe lo cu l d o i.
- Ş t i u . R ă su flă zg o m o to s. Ş tiu . A r tre b u i să n e în to ar­
c e m . N u a r tr e b u i să lip se şti a tâ ta tim p d e lâ n g ă o a sp e ­
ţii tăi.
însă nici unul din ei nu se mişcă.
B r a n n a auzi strigătele, v ocile rid icate, n u m ă ră to a re a
inversă. în sp ate le ei, c e a su l d e p e p o liţa c ă m in u lu i în ­
cep u să b ată.
- S e face m iezul n o p ţii.
M a i erau d o a r câteva se c u n d e , îşi sp u se ea, în tre tre­
c u t şi prezen t. Iar d e a c o lo în v iitor. F ăc u u n p a s sp re el.
A p o i în c ă u n u l.
 A r fi fo st d isp u să să treacă p e lân gă el? se în tre b ă c ân d
Fin o trase în b raţele lu i. N u . N u , n u d e d a ta aceasta.
M ăcar a c u m , o d ată.
în sc h im b îşi în co lăc i b raţele p e d u p ă g âtu l lu i, pri-
vindu-1 în o ch i. Iar c â n d b ă tu m iezul n o p ţii, îşi lipi
buzele d e ale lui.
L u m in a ţâ şn i în tre ei, u n şo c electric ce le făcu sân ­
gele să clo c o tească, îi izbi în in im ă. A p o i p â lp â i, topin -
du e într-o fierb in ţeală d u p ă care tâ n jise ră a m â n d o i.
O , ce în se m n a să sim tă to a te acestea, să sim tă to ate
acestea d in n o u ! S ă se b u c u re în sfâ rşit d e c o r p u l ei, d e
in im a ei, d e su fle tu l ei, to a te u n ite în acel d or, în acea
fierb in ţeală, în acea fericire sălb atic ă u n ic ă.
B u zele lu i p e bu zele ei, re sp iraţia lu i îm p letin d u -se cu
resp iraţia ei, in im a lu i lip ită d e in im a ei. Ş i to a tă su fe­
ri iţa d isp ă ru tă c a şi c u m n u a r fi e x ista t n icio d ată.
C re zu se cân d v a că ceea ce sim ţe a p en tru ea era to tu l,
era m ai p re su s d e o ric e a r fi p u tu t sim ţi cin eva. D a r
se în şelase. A c e st m o m e n t, d u p ă to ţi ac ei a n i fără ea,
în sem n a m ai m u lt.
P arfu m u l ei îm b ătân d u -l, g u stu l ei sfâşiindu-1. Bran-
n a îi o ferea, aşa c u m o făcu se cân d v a, to tu l într-un sin ­
gu r săru t. B u n ă ta te şi forţă, p u te re şi a b a n d o n , d o r in ţă
şi gen ero zitate.
A r fi v ru t să se a g aţe d e ea, să se ag aţe d e acel m o m e n t
p â n ă la sfâ rşitu l zilelor lu i.
E a se d ă d u în să u n p a s în sp ate , răm ase a şa p en tru
o clip ă, îşi trecu u şo r o m â n ă p este o b raz u l lu i, a p o i se
în d e p ărtă.
- E u n n o u an .
- R ă m â i cu m in e, B ra n n a .
C u m â n a p e in im a lu i, n u a p u c ă să ră sp u n d ă , c ă în
cam eră a p ă ru ră C o n n o r şi M eara.
- N o i to c m ai...
- P le c a m , sp u se M eara, te rm in â n d p ro p o z iţia lu i
C o n n o r. P lecam ch iar ac u m .
- E xact. Aşa-i, nici m ăc ar n u a m fo st aici.
- E în regulă. B r a n n a îşi lăsă m â n a p e in im a lui F in
p en tru în c ă o c lip ă, a p o i o lăsă să-i c a d ă . N e în to ar­
cem ac u m . F in a lip sit p re a m u lt tim p d e la p ro p ria
petrecere. V o m m erge să c io c n im în c in stea N o u lu i
A n . P en tru n o ro c. P en tru lu m in ă. Pentru ceea ce se p o a ­
te în tâm p la.
- P en tru ceea ce a r treb u i s ă se în tâm p le , sp u se Fin ,
şi ieşi în a in te a lor.
- D u-te cu el, su g e ră M e ara. E şti b in e, deci?
- S u n t. D ar, p e ce a m m a i sfân t, m i-ar p rin d e b in e
ceva d e b ă u t şi, o ric â t d e m u lt ar fi îm p o triv a firii m ele,
m i-aş d o ri să fiu în c o n ju ra tă d e zg o m o te şi o a m e n i.
- O să av em p a r te d e to a te a ste a , zise M e a ra trecân-
du-şi u n b ra ţ în ju ru l taliei ei.
- C u m se p o a te să-l iu b esc a c u m m ai m u lt d e c â t îl
iu b e a m cân dva? C u m se p o ate să ex iste a c u m în m in e
se n tim e n te m u lt m ai in ten se d e c â t ceea ce sim ţe am
c â n d el era totul?
- D ra g o ste a p o ate s ă p ăle a sc ă şi să se stin gă. A m văzut
a sta în tâm p lân d u -se. D a r p o ate şi să se dezvolte. C r e d că
atu n c i c â n d e ad ev ărată şi sc risă în stele, n u p o a te d ecât
să crească şi să se în tărească.
- N u ar treb u i să fie o su rsă d e nefericire.
- N u . D u p ă m in e, ceea ce alegem să facem c u e a n e
p ro v o acă n efericire sa u b u cu rie , n u d rag o stea.
B r a n n a o ftă şi îi a ru n c ă o privire p relu n gă.
- D e c â n d ai d ev en it a tâ t d e în ţe le a p tă în priv in ţa
asta?
- D e c â n d m i-am d a t v o ie să iu b esc.
- H ai să m erg em să c io c n im p e n tru asta. P en tru fap­
tu l că ţi-ai d a t v o ie să iu b eşti, p e n tru talen tele Io n e i la
o rg an izarea d e petreceri, p en tru A n u l N o u , p e n tru sfâr­
şitu l lu i C a b h a n . S im t c ă v reau să m ă îm b ă t p u ţin .
- C e fel d e p rieten ă a ş fi d a c ă n u m-aş îm b ă ta c u tine?
H a i s ă g ă sim n işte şam p a n ie .

capitolul 11
S e să tu ra se cu to tu l d e c o m p a n ie . L a d o u ă şi ju m ă ta ­
te n o a p te a , m u lt p re a m u lţi o a sp e ţi m ai zăb oveau în că
în c asa lu i, in stala ţi c o n fo rta b il d e p arc ă ar fi in te n ţio ­
n a t să ră m â n ă p â n ă la p rim ăv ară. S e g â n d i să urce p u r
şi sim p lu în d o rm ito r, să se în ch id ă ac o lo , lăsân d u -i să-şi
v ad ă d e d istracţie. E ra o rib il d e o b o sit şi, în p lu s, acel
m o m e n t - acel m o m e n t in cred ib il cu B r a n n a - îi în c â t
cise e m o ţiile, astfel că n u m ai ştia ce sim ţea.
D e c i i se p ăru se m ai u şo r, d in to a te p u n c te le d e
v ed ere, să se în c h id ă c o m p le t şi să n u m ai sim tă a b so ­
lu t n im ic.
E a p ărea p e rfe c t sa tisfă c u tă să stea, să so a rb ă şa m p a ­
n ie, să fle c ăre asc ă relaxată c u cei răm aşi. D a r a şa era
B ra n n a , nu? P u tern ică p re c u m oţelu l.
C e l m ai b u n lu cru p e n tru el ar fi fo st să se refugieze
câteva o re în so m n . A v eau să se în to a rc ă la C a b h a n di­
m in e a ţă - sa u la o rele m ai târzii ale d im in e ţii. Ş i cu cât
m ai re p e d e, c u a tâ t m ai b in e . P rin n im ic ire a lui avea să-şi
în d e p lin e a sc ă o b lig aţiile. P rin n im ic ire a lu i C a b h a n
avea să p u n ă c a p ă t to rtu rii lui p e rso n ale .
D e c i avea să d isp a ră p e fu riş - d e ja în acel m o m e n t
n im e n i n u i-ar m ai fi sim ţit lipsa.
C a şi c u m i-ar fi c itit g â n d u rile , Io n a se a p ro p ie d e el
şi îl lu ă d e m ân ă.
- P ro b lem a, a tu n c i c â n d d a i o petrecere fo arte reuşi­
tă, e că o a m e n ii n u m ai v o r să p lece.
- E u v reau , b o m b ă n i el făcân d-o să râd ă.
- N u au m ai răm as d e c â t cei m a i în v e rşu n aţi petre­
căreţi, şi o să în c e p e m să-i în c u ra jă m su b til să plece.
C e rc u l tău n u o să te lase sin g u r cu ei. M a i a şte a p tă vreo
d o u ăzeci d e m in u te. C e e a ce a r treb u i să faci ar fi să iei
la r â n d to a te m esele, să în c e p i să strân gi v asele go ale,
av ân d în ved ere că p e rso n a lu l firm e i d e c aterin g a p lec at
acu m câteva ore. E u n se m n p en tru o a sp e ţi că a v en it
o ra stin gerii.
- D a c ă sp u i tu .
-D a.
D em o n strativ , în c e p u săi strân g ă sticle şi p ah are şi
îi a ru n c ă lu i Boyle o privire g răito are care îl făcu să
i se alătu re.
Peste câteva m in u te , câţiva o a sp e ţi se p re g ăte au d e ja
să p lece, su focân d u -i c u m u lţu m iri şi u rări p e n tru u n an
n o u fericit şi p ro sp er. Iar în cazul c âto rv a d in tre ei, p re­
cu m S e a n , şi cu îm b răţişări sin cere, d a r cam am eţite.
 U n tru c m ag ic, d e c ise F in . în c e p u să strân g ă ceştile
g o a le d e ceai şi cafea şi, p e c â n d le d u c e a la b u cătărie,
îşi lu ă revedere d e la alte câtev a p e rso a n e . îm p u şc a d o i
iep u ri din tr-o lo vitu ră: rezolva m izeria ră m a să d u p ă
p e tre c e re şi se d e s c o to r o se a d e cei c a re n u se m a i d ă ­
d e a u d u şi.
D e şi a u r ă treizeci d e m in u te în lo c u l ce lo r d o u ăzeci
p e care le p rezisese Io n a , n u avea să se p lân g ă.
- Ă ş t i a au fo st u ltim ii, a n u n ţă Io n a.
- S la v ă zeilor!
- Le-ai o fe rit tu tu ro r o n o a p te d istractiv ă ş i m e m o ra ­
b ilă , zise e a rid icân d u -se p e v ârfu ri p e n tru a-1 să r u ta pe
o b raz. Ş i la fel a fo st şi p en tru tin e.
- M ă b u c u r să îm i am in te sc a sta a c u m că s-a t e r m in a t
Ş i m u lţu m e sc p e n tru to t ceea ce a i f ă c u t
- M -am d istra t d e m in u n e . A ru n c ă o privire p rin su ­
frag e rie şi c o n sta tă m u lţu m ită : Ş i n ici n u îţi lă să m m are
d e z o rd in e în casă. B r a n n a , p o t s ă v in c u tin e d a c ă d o ­
r e şti. N u o d u c p e B u n i la a e r o p o r t d e c â t m â in e du-
p ă-am iază, a şa c ă p o t să m ă în to rc d u p ă m a şin a m e a.
- A r fi m a i b in e să m ergi cu B oyle.
- O să m e rg e m în şir, sp u se C o n n o r , îm b răcân d u -şi
p a lto n u l. D ru m u l e sc u rt, d esigu r, d a r e fo a rte târziu.
B r a n n a p o a te să iasă d u p ă tin e şi B oyle, iar M e ara şi cu
m in e v o m v en i d in sp ate .
- N u m erg a c a să în n o a p te a a sta. R ă m â n aici, d e c lară
B r a n n a u itân d u -se la F in .
E l n u în ţe le se p re a b in e c u m reu şi să r ă m â n ă în pi­
c io are , c â n a ea îl izbise a tâ t d e n ău cito r.
- B u n , d eci! M e a ra zâm b i lu m in o s ş i îşi în d e să fesu l
p e c a p . N o i p le c ăm . N o a p te b u n ă şi L a M u lţi A n i!
- D a r, în c e p u C o n n o r , în tim p ce M e a ra a p ro a p e îl
tra se la u şă, u rm a t d e B oyle p e care îl îm p in g e a Io n a.
- M ă laşi te ro g să-m i îm b ra c p alto n u l? se p lân se B oyle
c h ia r în c lip a în care Io n a în c h ise ferm u şa d u p ă ei.
F in ră m a se ex act u n d e se afla . U n sin g u r g â n d reu şi
să-şi c ro ia sc ă d ru m p rin b lo c a ju l d in m in te a lu i:
- D e ce?
- A m d e c is că, d o a r a c u m şi aici, n u am să m ă g â n d e sc
la ziu a d e ieri sa u la cea d e m âin e. S-ar p u te a să aju n g e m
 a m â n d o i să regretăm a sta , d a r v reau să fiu c u tin e.
M i-am d o r it a sta d in to td e a u n a , p ro b a b il a m să mi-o
d o resc în to td e a u n a , în să e d o a r p e n tru n o a p te a asta.
D e d a ta a c e a sta n u m ai p u te m s ă n e facem p ro m isiu n i
şi să c o n stru im castele d e vis, o ştim p rea b in e, d a r ex istă
d o rin ţă şi, în sfârşit, ex istă în cred ere d in n o u .
- Ş i a sta te m u lţu m e şte ?
- C o n s t a t c ă d a, şi D u m n e z e u mi-e m a r to r c ă a m în ­
to rs p ov estea p e to a te p ărţile . A v em a m â n d o i d re p tu l
d e a face aleg e re a a sta. M i-ai c e ru t să ră m â n cu tin e. îţi
sp u n a c u m c ă ră m â n .
F u r tu n a d in su fle tu l lu i se tr a n sfo r m ă în c alm ch iar
în c lip a în care re se m n a re a cu care trăise atâ ţia a n i se
risipi şi fă c u lo c u n u i a m e ste c d e b u c u rie şi n e răb d are .
- P oate m -am răz g ân d it eu în p riv in ţa asta.
B r a n n a râse, iar el văzu lu m in a sc â n te in d în o c h ii ei
în gro şaţi c u tu ş.
- D a c ă aşa sta u lu cru rile, p u n p a riu c ă p o t să te fa c să
te răzg ân d e şti la lo c d e stu l d e ra p id .
- S e p a re c ă m ăc ar a tâ ta p o t să fac, s ă te la s s ă în cerci,
îi în tin se o m â n ă . N u a m să te să r u t aici, altfel v o m sfâr­
şi pe p o d e a . V in o în p at, B r a n n a .
- N u ne-am a fla t n ic io d a tă într-un p a t îm p re u n ă ,
aşa i? zise e a p u n ân d u -şi m â n a într-a lu i. S u n t c u rio a să
cu m e al tău . A m rezistat te n ta ţie i d e a u rc a s ă a ru n c
o p riv ire în tim p u l p etrecerii. A fo st n ev o ie d e o
v o in ţă eroică.
- A s t a n u ţi-a lip sit n ic io d a tă . îi d u s e m â n a la buze.
M i te-am im a g in a t aic i d e o m ie d e o ri. D e m ii şi m ii
de o ri.
- E u n-aş fi p u tu t s ă fac la fel, fiin d c ă n ici m ă c a r v o ­
inţa m e a e ro ic ă n u a r fi rezistat în faţa a c e lo r im agin i.
U lu ită d e p ro p riu l ei c alm , îi să ru tă la râ n d u l ei m ân a.
A m ştiu t, în c îip a în care Io n a a in tra t în ate lie ru l m eu ,
că te vei în to arc e. C ă vei face p a rte d in asta, vei fi d in
n o u o p a rte d in m in e. A m în tre b a t d e ce, d e ce to c m ai
acu m , c â n d îm i c o n stru ise m o viaţă, în v ăţasem să fiu
m u lţu m ită cu ea, so a r ta te-a a d u s în a p o i în v ia ţa m e a.
- C a r e a fo st ră sp u n su l?
 - în c ă n u am p rim it u n u l, şi to tu şi n u m ă p o t ab ţin e
să n u în treb . D a r n u în n o a p te a asta. E a tâ t d e so m p tu ­
o a să c asa ta! A tâ te a c am ere şi atâtea d etalii sp le n d id e în
fiecare cen tim etru d e sp aţiu !
N im ic d in to a te acestea n u crea o atm o sfe ră d e c ăm in
în aceeaşi m ă su ră c a b u c ă tă ria căsu ţei ei, se g â n d i el.
D esch ise u şa d o rm ito ru lu i, îi să r u tă m â n a d in n o u ,
a p o i o trase în ă u n tru . în loc să a p rin d ă lu m in a , îşi scu ­
tu ră u şo r în ch eietu ra.
F o cu l se ap rin se în c ăm in , iar lu m ân ările se treziră la
v iaţă p â lp â in d .
- D in n o u , so m p tu o s, rem arcă ea. U n so m p tu o s san c­
tu a r m ascu lin , d a r c u o atm o sfe ră c a ld ă şi p lăcu tă, în loc
d e u n aer p ractic şi sp a rta n . P atu l tău e su p e rb . S e a p ro ­
p ie d e el şi îşi trecu degetele p este tă b lia m asivă. V echi,
a tâ t d e vechi. îi visezi p e cei care a u d o r m it în el?
- L -am p u rific a t ca să n u sim t că îm i îm p a rt p a tu l cu
străin i d in alte v rem u ri. D eci n u , n u îi visez. Te-am visat
p e tin e c â n d am d o r m it aici.
- Ş tiu asta, căci a m trăit u n m o m e n t în p a tu l ăsta, cu
tin e în vis.
- N u d o a r atu n ci. D e m ii şi m ii d e o ri.
B r a n n a îl privi în lu m in a ş i u m b ra flă c ă rilo r care
d a n sa u . In im a p e care o p ie rd u se în m âin ile lu i cu aţâţ a
an i în u rm ă îi crescu ac u m în p iep t.
- în n o ap te a a sta n u v o m v isa, sp u se.
D esch izân d u -şi b raţele, se d u se sp re el, iar em o ţiile
care v ib raseră în e a fo arte a p ro a p e d e su p ra fa ţă se ri­
sip iră . C u tru p u l lip it d e al lu i, cu g u ra p este g u ra lui,
lu m e a ei se în d re p tă p u r şi sim p lu .
A c e asta era sin g u ra verigă care lip sea d in lan ţu l vieţii
sale.
î n n o a p te a aceea în să, d a c ă re u şe a să se o p re a sc ă la o
n o a p te , avea să-şi o fere u n dar. A vea să se ab an d o n eze
exclu siv se n tim e n telo r. A vea să se d e sc h id ă cu to tu l, cu
in im a, tru p u l şi m in te a, şi avea să sim tă ceea ce se chinu-
ise să în ă b u şe a tâ t d e m u lt tim p.
A d o u a zi, d a c ă era nevoie, avea să-şi sp u n ă că fu sese
d o a r u n act fizic, d o a r o m o d alitate d e a risipi ten siu n ea
şi în c o rd a re a d in tre ei p en tru b in ele tu tu ro r. D a r în
n o ap te a aceea avea să accep te adevăru l.
Iu b ea. Iu b ise d in to td e a u n a , avea să iu b easc ă în to t­
d eau n a.
- M i-a fo st d o r d e tin e, m u rm u ră. A h , F in b ar, mi-a
fost d o r d e tine!
- A m tâ n jit d u p ă tin e.
îşi trecu u şo r bu zele p este o b ra jii ei, a p o i o săru tă
pe g u ră.
B ra n n a se agăţă d e el c â n d se rid icară la câţiva cen ­
tim etri d e p o d e a , a p o i o ju m ă ta te d e m etru , învârtin-
du-se. R âzân d , îşi a ru n că b raţele în aer, p re să râ n d stele
d e a su p ra lor.
- în licărirea fo cu lu i şi a stelelor, la fla c ă ra lu m ân ări­
lor, în n o a p te a asta to t ceea ce su n t e al tău.
- Ş i to t ceea ce eşti e iu b it.
C o b o r î cu e a pe p a t şi se c u fu n d a ră în săru t.
E ra cu ea, în sfâ rşit cu ea, lib er să so a rb ă a d â n c , c ât
m ai a d ân c, d e p e bu zele ei, lib e r să îi sim tă c o rp u l su b al
lui, să îi v a d ă p ă ru l revărsându-i-se p e p at.
D a ru l pe care ea îl o ferea a m â n d u ro ra era p re a m ag­
n ific p en tru a-1 c o n su m a în grab ă. D eci avea să-l savure­
ze p e în d elete şi să-i o fere în sc h im b to t ceea ce avea m ai
b u n în el.
îşi lăsă m âin ile să urce în c e t p e c o r p u l ei, îi p rin se
b lân d sân ii. N u m ai era b o b o c u l d e c o p ilă în tip ă r it în
am in tirea lui, ci o flo a re a ju n să la d e p lin ă m atu ritate .
G ă se a aici n o i a m in tiri care v en eau să se a d a u g e p este
ceea ce fu sese.
îşi a p ă să bu zele p e g âtu l ei, zăb o v in d a su p ra p a rfu m u ­
lui fără p erech e, p a rfu m ce îi b â n tu ise zilele şi n o p ţile.
A lui d in n o u , i se o ferea ca aeru l p e care îl resp ira.
C â n d îi trase u şo r ro c h ia în jo s p este u m eri, B r a n n a
se arcu i ca să-l aju te. P ielea ei, alb ă ca lap tele, reflecta
au riu l fo c u lu i, arg in tiu l stelelor. O d ezb răcă d e p arcă ar
fi d ezvălu it cea m ai p re ţio a să b iju terie.
In im a ei tresări su b atin gerea lu i. E ra sin g u ru l care
reuşise v reo d ată să-i stârn e ască acea sen zaţie, u n a în
care e m o ţia şi p lăcerea se su p ra p u n e a u . D e fiecare d ată
când o săru ta, era len t şi p ro fu n d , ca şi c u m a r fi p u tu t
face lu m ile să se în d e p ă rte z e în tr-un v ârte j, a p o i să se
în to a rc ă , to tu l în tim p ce o sav u ra.
- A i m a i m u ltă ră b d a re d e c â t în a in te , re u şi e a s ă sp u ­
n ă, în tim p ce sân g e le în c e p u să îi c â n te su b p iele.
- E ş t i m ai fr u m o a să d e c â t în a in te . N u a ş fi crezut
n ic io d a tă c ă a şa ceva e p o sib il.
B r a n n a îi p r in se c h ip u l în m â in i p e n tr u o c lip ă , lă-
sâ n d u -şi d e g e te le să u rc e în p ă r u l lu i, a p o i se în to a rse
şi se r id ic ă d e a s u p r a lu i, c u ste le le s c â n t e in d d e a s u ­
p r a c a p u lu i.
- L a fel şi tu , m u rm u r ă e a sco ţân d u -i p u lo v eru l. V ră­
jito r şi răzb o in ic. M a i p u te rn ic d e c â t b ă ia tu l p e care îl
iu b eam . Îşi răsfiră d eg e tele p e p ie p tu l lu i. R ă n it, d a r pu ­
ru ri lo ial. V iteaz.
C â n d el c lă tin ă d in c a p , e a rid ic ă m âin ile şi le ap ăsă
în d re p tu l p ro p rie i in im i.
- P en tru m in e c o n tează, F in , m ai m u lt d e c â t a ş p u te a
să-ţi sp u n . C o n te a z ă .
C o b o r î p e n tru a-şi a p ă sa bu zele p e s t e b u ze le lu i, p en ­
tru a-şi a p ă sa b u zele p e in im a lu i. Ii frâ n se se in im a, aşa
c u m şi el i-o frâ n se se ei. N u ştia ce avea să le rezerve
so a rta , d a r în n o a p te a aceea v o ia c a el să ştie că v ed ea în
in im a lu i şi ap re c ia ceea ce g ăsise a c o lo .
P en tru a sc h im b a a tm o sfe ra în g re u n a tă d e p a tim ă , îşi
lă să d egetele să-i alu n e c e p este c o a ste le lui.
- Pe to ţi d racii! tresări el.
- A h , în c ă m ai ai o slă b ic iu n e aici, d in c âte văd.
In p u n c tu l acela.
S e în tin se să îl g â d ile d in n o u , în să el o p r in se d e
în ch eie tu ră.
- A i g rijă c u m te p o rţi, fiin d c ă ş i e u îm i a m in te sc n iş­
te slă b ic iu n i de-ale tale.
- N i c i u n a care să m ă facă să c h iţă i c a o fetiţă, F in b a r
B u rk e. C â n d el se rid ic ă, îşi în c o lă c i p ic io arele în ju ru l
talie i lu i, b raţe le p e d u p ă g âtu l lu i şi sp u se râzân d : în că
ai p refera să în casezi u n p u m n în faţă în lo c u l u n u i gâ­
d ila t p e coaste.
7 P u m n u l e m a i p u ţin u m ilito r.
în v eselită, B r a n n a îşi d ă d u p ă ru l p e sp a te şi rid ică
fa ţa sp re tavan .
 - M a i ţii m in te ...
C o b o r î d in n o u p riv irea şi o în tâ ln i p e a lu i. V ăzu
to tu l a c o lo , în a c ea se c u n d ă , d o r in ţa lu i d e a o avea şi
d ra g o ste a ce o în v ălu ia c u to tu l. T re c u tu l şi p rezen tu l se
c io c n iră, g o n in d p rin ea ca u n v â n t fie rb in te , aprin zân -
du-i p ro p r ia d o r in ţă te rib ilă, arzăto are.
- O , D o a m n e , Fin !
G a t a c u ră b d a re a , g a ta c u ex p lo ra re a a te n tă . S e cioc­
n iră fu rio s, c o n su m a ţi d e d o r in ţă n e b u n ă şi d isp e rare .
M â in ile lu i a sp re g o n ir ă p e c o r p u l ei, lu ân du -şi p a rte a
cu lăc o m ie , în tim p ce p ro p riile ei m â in i sm u c iră şi tra-
se ră p e n tr u a-1 d ezb răca d e restu l h ain elo r.
N im ic n u m ai stă te a în tre ei, îşi sp u se B r a n n a . G u r ile
li se în tâ ln iră m istu ite d e fie rb in ţe a lă c â n d se ro sto g o ­
liră p e p a t p e n tru a g ă si m a i m u lt u n u l d in celălalt.
E a îşi în c h ise d in ţii p este u m ă ru l lu i, îşi în fip se
u n g h iile în şo ld u rile lui.
- In tră în m in e. T e v reau în m in e .
C â n d se în fip se în e a, lu m e a în c r e m e n i. N ic i o ră su ­
fla re , n ic i u n su n e t, n ic i o m işc a re . A p o i b u b u i tu n e ­
tu l, u n v u ie t a sp r u , n ă p u stin d u -se c a o b e stie d e p e
d e a lu r i. Ş i fu lg e ru l, o e x p lo z ie ce lu m in ă în c ă p e r e a ca
în m ie zu l zilei.
C u p riv irea a ţin tită în o c h ii lu i, îi p rin se m âin ile.
- P u te m s-o sp u n e m în n o a p te a a sta, zise ea. E d r e p ­
tu l n o stru în n o a p te a asta. S e arcu i sp re el. Iu beşte-m ă.
- D o a r p e tin e. în to td e a u n a p e tin e.
S e a b a n d o n ă n ev o ii, d o r in ţe i ei, p ro p rie i lu i in im i.
C â n d a tin se ră c lim ax u l d e o d a tă , ei d ev en iră tu n e tu l, ei
d ev en iră fu lgeru l. Iar d e a su p r a c a p e te lo r lo r stelele stră­
lu ciră cu a tâ t m ai tare.

C â n d se trezi F in , so are le răsărise d e m u lt. O zi sen i­

n ă p e n tru în c e p u tu l u n u i n o u a n . Iar B r a n n a d o r m e a
lân gă el.
A r fi v ru t să o trezească, să facă d ra g o ste cu e a în
acea b aie d e lu m in ă , a şa c u m făcu se ră în în tu n e ric şi
sc ăld aţi în licărirea b lâ n d ă a zorilor. D a r o ch ii ei erau
în g re u n aţi d e c earcăn e. A vea n ev o ie d e so m n şi lin işte şi
p ace. P rin u rm a re se m u lţu m i să îi a tin g ă p ă ru l şi zâm bi,
am in tin d u -şi că B r a n n a p u te a fi iritab ilă, în cel m a i b u n
caz, sa u feroce, în cel m ai rău caz, c â n d se trezea.
A ş a c ă se d ă d u jo s d in p at, îşi trase p a n ta lo n ii şi se
stre c u ră afa ră d in cam eră.
A v ea s ă lucreze. V o ia să lucreze, v o ia să g ă se a sc ă o cale
d e a p u n e c a p ă t în tre g ii p oveşti, d e a o rezolva o d a tă
p e n tru to td e a u n a . Ş i să g ă se a sc ă o cale d e a ru p e bleste-
m u l p e care o v ră jito a re m u rib u n d ă îl a ru n c a se a su p ra
lu i cu a tâ ta tim p în u rm ă.
D a c ă ar fi re u şit să r u p ă b le ste m u l, să în d e p ărtez e
se m n u l, el şi B r a n n a a r fi p u tu t fi îm p re u n ă , n u d o a r
p e n tr u o n o a p te , ci p e n tru to a tă v iaţa.
R e n u n ţa se să m a i c re a d ă în ceea ce ar fi p u tu t să fie.
P â n ă la acest R ev elio n , p â n ă la aceste o re p etrecu te cu
ea. A c u m acea sp e ra n ţă , ac e a cre d in ţă, se re d e şte p tase
în el, arzân d in ten s.
A vea să g ăse a sc ă o cale, îşi sp u se , în d re p tân d u -se sp re
a te lieru l lui. O cale d e a-1 n im ic i p e C a b h a n şi d e a-i
p ro te ja p e cei trei şi to ţi cei n ă sc u ţi d in ei. O cale d e a-şi
şterg e se m n u l d e p e c o r p şi d e a-şi p u rific a sân g e le d e
o ric e u rm ă d e C a b h a n .
A stăzi, în p rim a zi a N o u lu i A n , avea să facă u n n o u
p a s sp re în d e p lin ire a m isiu n ii.
R e fle c tă la o tra v a p e care o c re a se ră p e n tr u u ltim a
b ă tă lie . F u se se c o n c e n tr a tă şi p u te r n ic ă , şi a p r o a p e că
re u şise r ă . R ă n ile p e c are i le fă c u se ră lu i C a b h a n - sa u
fiin ţe i ce tră ia în el - fu se se ră te rib ile . D a r n u m o r­
ta le . F iin d c ă c e e a ce îi d ă d e a p u te re lu i C a b h a n n u
e ra m u rito r.
U n d e m o n , îşi sp u se F in , răsfo in d u -şi cărţile. U n u l
e lib e ra t p rin tr-u n sac rific iu sân g e ro s, p e n tru a se c o n ­
to p i cu o gazd ă p rim ito a re . O gazd ă care avea la râ n d u l
ei p u tere.
„ S â n g e d e la creator, se g â n d i e l aşezân d u -se s ă ia n o ­
tiţe. S â n g e d e la m a m ă . V ă r sa t d e fiu .“
C o n s e m n ă to tu l, p aşii, cu v in tele, c e e a ce v ăzu se şi
ceea ce sim ţise .
P iatra ro şie c reată prin tr-u n d e sc â n te c d e sâ n g e for­
m id a b il, cel m a i m a le fic ac t cu p u tin ţă . S u r s a p u terii
lu i, a v in d e cării lu i, a n e m u ririi lu i.
 - Ş i u n p o r ta l, m u rm u r ă el. U n p o r ta l p r in care să
treacă d e m o n u l p e n tru a a ju n g e în gazd ă.
A r fi p u tu t să îl a rd ă p e C a b h a n p â n ă n u m ai ră­
m â n e a d e c â t c e n u şa d in el, a şa c u m fă c u se S o rc h a , d a r
acest lu cru n u l-ar fi n im ic it c â tă v rem e n u d istru g e au
p ia tra şi d e m o n u l.
„ O a d o u a p o ţiu n e ", îşi zise. S e rid ică, în c e p â n d să se
în v ârtă p rin în căp ere. O p o ţiu n e fă c u tă să în c h id ă acel
p o r ta l. S ă p rin d ă d e m o n u l în ă u n tru , a p o i să-l d istru g ă.
C a b h a n n u p u te a să ex iste fă ră d e m o n , ia r d e m o n u l n u
p u te a să ex iste fără C a b h a n .
L u ă d e p e ra ftu ri o altă c arte , u n u l d in tre ju rn ale le
p e care le ţin u se în c ălăto riile lu i. C u m âin ile sp rijin ite
p e m a sa d e lu cru , se ap le c ă p e ste file, c itin d , îm p ro sp ă-
tându-^i a m in tirile.
- Fin !
A b so r b it, cu m in te a la m ag ia n e a g ră şi alb ă , rid ic ă
p rivirea. B r a n n a p u r ta u n a d in tre cele m a i vech i căm ăşi
ale lu i, o c ă m a şă d e b lu g i sp ă lă c ită p e care el şi-o p u n e a
u n e o ri p e n tr u a lu cra la g ra jd u ri. E ra d e scu lţă, c u p i­
cio arele g o a le şi p ă ru l c iu fu lit, iar în o c h i avea o ex p resie
d e m â h n ire u lu ită.
In im a lu i tresări c h ia r în a in te d e a-i u rm ări p riv irea
sp re fereastră, la im a g in e a d in vitralii ce o reprezen ta.
îşi în d re p tă sp ate le şi îşi vârî d egetele m ari în bu zu ­
n arele d in faţă.
- M i s-a p ă ru t p o triv it să o a m aici p e V răjito are a în ­
tu n ec ată, p riv in d p este u m ă ru l m e u în tim p ce lu cram .
A m in tin d u -m i d e ce o făce am .
- E o d u re re c o n sta n tă să iu b eşti astfel.
- A ş a e.
- C u m p u te m m e rg e m ai d e p a rte , ştiin d că s-ar p u te a
ca a sta să n u se sc h im b e v reo d ată?
- A c c e p tă m ceea ce avem şi face m to t ceea ce n e stă în
p u te re p e n tru a sc h im b a situ a ţia . N u a m tră it su fic ie n t
u n u l fă ră celălalt?
- S u n t e m ceea ce su n te m , F in , ia r o p a rte d in asta
n u e alegerea n o a stră . N u p o t să ex iste p ro m isiu n i în tre
n o i, n u p e n tru o zi d e m âin e .
- A t u n c i n e v o m b u c u ra d e ziu a d e azi.
 - D o a r azi. M ă o c u p d e m ic u l d e ju n . S ă ştii că a i u n
a te lier ex ce len t aici, a d ă u g ă e a p este u m ăr. C a to t restu l
casei, ţi se p otriveşte.
C o b o r î. „M ai în tâi c a fe a u a 4*, îşi sp u se . C a fe a u a lim p e ­
zea în to td e a u n a lu cru rile.
îşi în c e p u se A n u l N o u c u el, ceva c e îşi ju ra se c ă n u
avea să se în tâ m p le v re o d a tă . D a r fă c u se acel ju ră m â n t
într-o fu r tu n ă d e e m o ţii, fiin d p r o fu n d tu lb u rată. Ş i îl
re sp ectase , în eg ală m ă su r ă d in o b lig a ţie şi p e n tru a se
p ro te ja p e ea în săşi.
Iar ac u m , p e n tru d ra g o ste , şi-l în călc ase .
L u m e a n u se sfârşise , se g â n d i, p e c â n d a c ţio n a m a­
şin ă ria c o m p lic a tă a lu i F in . N u căzu se o p lo a ie d e foc.
F ă c u se ră sex, m u lt se x fo a rte p lăcu t, iar p u te rile ce le
d ic ta u so a r ta p ă re a u s ă fi a c c e p ta t a c e st lucru.
S e trezise u şo a ră şi v eselă şi re la x a tă şi... fericită, tre­
b u i să re c u n o a sc ă . Ş i d o r m ise m ai a d â n c şi m ai b in e
d e c â t d o r m ise v re o d a tă d e la S a m h a in în co ace .
S e x u l era en erg ie, re fle c tă ea, sa v u râ n d re c u n o sc ă to a ­
re p rim e le în g h iţitu ri d e cafea. E ra c ev a pozitiv - a tu n c i
c â n d era u n ac t v o lu n ta r - , o b in e c u v â n ta re lu m in o a să
şi o satisface re a u n o r n ev o i p rim are. D e c i se x u l era per­
m is. P u te a să m u lţu m e a sc ă zeilor p e n tr u acest lu cru , şi
avea să o facă.
V iito r u l era în să o altă p ov este. N u avea să-şi facă
p la n u r i d in n o u , nu-şi p u te a în g ă d u i să d e v in ă n a­
ivă şi v isăto are . N u avea d e c â t ziua d e azi, îşi am in ti.
E r a în să m ai m u lt d e c â t av u seseră în a in te şi treb u ia să
le fie su ficie n t.
S c o to c i p rin frig id e ru l m a siv - o h , c â t d e m u lt i-ar fi
p lă c u t s ă a ib ă u n u l la fel d e m are! - şi g ăsi trei o u ă , o
b u c ă ţic ă d e slă n in ă şi o sin g u ră ro şie d e seră.
C a ziu a d e azi şi c a sexu l, treb u ia s ă le fie su ficie n t.
î l au zi in trâ n d în tim p ce to c m a i te rm in a d e p re p a ra t
ceea ce e a c o n sid e ra a fi o o m le tă d e o m sărac.
-P ro v iz iile tale su n t ja ln ic e , F in B u rk e . O ad ev ărată
ru şin e , d e c i a i să m ă n â n c i ce am re u şit să fac aici şi ai să
fii re cu n o scăto r.
- S u n t, într-adevăr, fo a rte re cu n o scăto r.
 B r a n n a îi a ru n c ă o p riv ire. îş i p u se se o b lu ză n e a g ră
o i m ân e ci lu n g i, d a r era la fel d e d e sc u lţ c a ea. Ş i avea
un zâm b et larg p e faţă.
- Pari fo a rte în c â n ta t d e u n fle a c d e slă n in ă şi o ro şie
b ătu tă c u trei o u ă .
- E şti îm b ră c a tă d o a r în c ă m a şa m e a şi g ăte şti p e ara­
gazul m e u . A r treb u i să fiu n e g h io b să n u zâm b esc.
- Iar tu n e g h io b n u a i fo st n ic io d a tă . P u se o a d o u a
s a ş c ă în cafetieră şi a p ă să b u to a n e le p otrivite. A sta d e
tici e cu m u lt m a i b u n ă d e c â t a m ea. A r treb u i să am şi
eu u n a. Iar g e m u l tă u e la fel d e vech i ca M ed u z a şi arată
la fel d e ră u . V a treb u i să te m u lţu m e şti d o a r cu u n t p e
pâinea p ră jită . A m în c e p u t o listă d e c u m p ă ră tu ri p en ­
tru tin e. V a treb u i să...
F in o în to a rse b r u sc sp re el, o rid ic ă în v â rfu l p ic io a ­
relor şi îi a se d ie la c o m g u ra . C â n d izbu ti să-şi o rd o n e ze
â n d u r ile , B r a n n a se felicită p e n tru c ă lu ase o u ă le d e p e
x x , altfel s-ar fi a rs şi a r fi fo st p ie rd u te . M a i lin iştită, îi
răsp u n se p e m ă su ră la săru t.
- V i n o în a p o i în p at.
- A s t a n-am s-o fac, fiin d c ă a m in vestit tim p şi efo rt
să p reg ătesc u n m ic d e ju n d in proviziile ta le d e m n e d e
m ilă, zise e a trăgân d u -se în sp ate . Bea-ţi c a fe a u a . P u n
m ân carea în fa rfu rii în a in te s ă se răcească. C u m reu şeşti
să te d escu rc i cu m ic u l d e ju n c â n d eşti sin gu r?
- A c u m c ă B oyle n u e d e c â t rareo ri d isp o n ib il ca să-l
pot co n v in ge să-m i p ră je a sc ă ceva, m ă n â n c şi eu ce a m la
în d em ân ă. A m p ach ete d e fulgi d e ovăz care se p reg ătesc
h. m ic ro u n d e .
- O situ a ţie fo a rte tristă, rţiai ales c ă ai u n lo c a tâ t d e
drăguţ p e n tru m ic u l d e ju n . îi p u se o farfu rie în fa ţă şi
re aşeză cu a ei. C r e d că, o d a t ă ce B o y le şi Io n a se in ­
stalează în c a sa lor, d e aici vei p u te a să le vezi lu m in ile
printre c o p a c i. A în se m n a t m u lt p e n tru ei fa p tu l c ă le-ai
■ ândut p ă m â n tu l.
- M i-e c a u n frate şi are n o ro c cu asta, fiin d c ă altfel
poate c ă a ş fi luat-o p e Io n a p e n tru m in e. D e şi n u ştie să
sătească, o ric â t a r în cerca.
- S e d e sc u rc ă m ai b in e d e c â t în a in te . în p lu s, d ev in e
aot m ai p u te rn ic ă p e zi ce trece. P u terea ei e în c ă n o u ă
ş i p ro a sp ă tă , d a r ex istă o o arec are în v e rşu n are în ea.
P o ate că d e a sta fo c u l e e le m e n tu l ei.
E ra fe rm e c ăto r să ste a la m a să şi să d isc u te relaxat,
îm p ă rţin d c a fe a u a şi o u ă le , se g â n d i B ra n n a .
- C re zi c ă b u n ic a ei v a în ch iria c ă su ţa ta? îl în treb ă.
- E u cred că d a.
- Peste to t ex istă legătu ri în tre tin e ş i m in e şi n o i, o b ­
serv ă ea. A m re u şit s ă m i le sc o t d in m in te p e n tru foarte
m u lt tim p , d a r a m fo st n ev o ită să m ă în treb , în aceste
u ltim e câteva lu n i, d e ce ex istă a tâ t d e m u lte legături?
în afară d e tin e şi d e m in e, F in . A ex istat m ereu o legă
tu r ă în tre tin e şi B o y le şi C o n n o r şi M e a ra to to d a tă .
- C e rc u l n o stru , m in u s o p erso an ă, p â n ă a so sit Iona.
- F ap tu l c ă a v en it şi ea îm b răţişân d u -şi so a rta la fd
c a restu l. Ş i c u m s-a în tâ m p la t să ai a c ea c ăsu ţă libert
c â n d m a m a M eare i a av u t n ev o ie d e ea, iar a c u m pentru
b u n ic a Ion ei? T u şi B oyle şi g ra jd u rile , tu şi C o n n o r cu
şc o a la d e şo im ă rit. P ă m â n tu l care îţi a p a rţin e a şi p e care
B o y le şi I o n a îşi v o r trăi v iaţa. în u ltim ii câţiva a n i ai
p etrec u t m ai m u lt tim p p lec at d e c â t aici şi to tu şi ai legă
tu ri a tâ t d e strân se . U n ii ar p u te a sp u n e că p u r şi sim plu
a şa a fo st să fie, d a r e u n u cred asta. N u m ai cred asta.
- D a r ce crezi?
- N u ştiu sigur, m u rm u ră ea u itân d u -se p e fereastră.
Ş tiu că ex istă d in n o u legătu ri, cei trei d e ac u m , cei trei
d e atu n ci. Ş i fiecare d in tre n o i este legat m ai în d e a p ro a
p e d e u n u l d in tre ei. Ţ ii m in te? E a m o n a c o n fu n d at-o pe
M e a ra a n o a str ă c u o ţig an că p e care o c u n o şte a -
p e n u m e A in e , ac e laşi n u m e p e care i l-ai d a t tinerei
iep e alb e p e care ai ad u s-o ca să fie p ere ch e a lu i A lastar.
S im t că şi B oy le are p e u n d e v a o astfel d e legătu ră, şs
d a c ă a m avea n ev o ie a m d e sc o p e ri c ă a c ea legătu ră e cu
T e a g a n d in tre cei trei o rig in ari.
- N u e n ici u n m ister, zise el m asân d u -şi u m ăru l. Pen
tru m in e e C a b h a n .
- C r e d că m ai e ceva. T e tragi d in el, d in sân g e le lu i
d a r n u eşti legat d e el a şa c u m su n t eu cu B r a n n a u g h i
lu i S o rc h a , sa u C o n n o r cu E a m o n şi a şa m ai d e p a rte
D a c ă ai fi fo st, n u îm i im agin ez c u m ai fi p u tu t să ştii
să îl a d u c i p e A la sta r p e n tru Io n a şi p e A in e p en tru
A lastar.
- N u a m adus-o p e A in e p e n tru A la sta r, n u to cm ai,
sau n u d o a r p e n tru asta. A m ad u s-o p e n tru tin e.
B r a n n a în cre m e n i c u c e aşc a rid ic a tă p e ju m ă ta te
sp re g u ră:
- N u ... n u te în ţeleg.
- C â n d a m văzut-o, te-am v ăzu t p e tin e. C â n d v a îţi
p lăce a la n e b u n ie s ă c ălăreşti, să zb ori călare. T e-am vă­
zut pe ea, z b u rân d p rin n o a p te , su b lu n a p lin ă stâ n d să
crap e p e cer. Ş i p e tin e, lu m in o a să , cu ...
-C e?
- A şa c u m eşti în fereastra d e su s, e x act a şa c u m m i te
im ag in ase m cu an i în u rm ă, c â n d a m p u s să fie făcu tă.
C u o b a g h e tă într-o m â n ă , fo c în cealaltă. Im a g in e a a
a p ă ru t şi a d isp ă r u t cât ai b a te d in p a lm e , d a r a fo st
lim p ed e c a lu m in a zilei. A ş a c ă a m ad u s-o în a p o i p e n tru
tin e, c â n d vei fi p reg ătită p e n tru ea.
B r a n n a n u p u tu să sp u n ă n im ic p re ţ d e o c lip ă. A p o i
se rid ic ă, se d u se la u şă şi lăsă să in tre c ă ţe la n d ru l pe
care îl sim ţise a şte p tâ n d .
B u g s se fâţâi p rin tre p ic io are le ei, a p o i se n ă p u sti
sp re Fin .
- N u-i d a m ân c are d e la m a să , zise e a d istra tă , aşezân-
du-se d in n o u . E u n se m n d e p ro aste m an ie re p en tru
a m â n d o i.
F in , care fu se se pe p u n c tu l d e a face e x a c t a c e st lu cru,
c o b o rî p riv irea sp re c ă ţe la n d ru l p lin d e sp e ra n ţă .
Ştii unde se a f lă m ân carea, m icuţule. H a i s ă n u o su p ărăm
pe doam n ă.
Fericit, B u g s o lu ă la fu g ă sp re sp ă lă to rie , u n d e se
aflau castro an e le lu i.
- A m s-o c ălăresc d a ta v iito a re c ân d îl v o m în fru n ta
pe C a b h a n , iar a sta m ă v a face cu a tâ t m a i p u tern ic ă.
T u ne-ai a d u s arm e, c ăci a tâ t A lastar, c â t şi A in e su n t
arm e îm p o triv a lui. Ţ i-ai v ă rsa t sân g e le ală tu ri d e n o i, ai
făcu t vrăji alătu ri d e n o i, ai c o m p lo tat alătu ri d e n o i p en ­
tru a-1 n im ici. D a c ă leg ătu ra ta cu el a r fi fo st m a i tare,
c u m ai fi p u tu t să faci aceste lu cruri?
- D in u ră p en tru el şi to t c e e a ce în se a m n ă el.
 B r a n n a c lă tin ă d in c a p . D in u r ă n u se n ă şte a u cu ra­
ju l şi lo ialitatea. Iar ceea ce făcu se F in p re su p u n e a şi u n a
şi alta.
- A fo st o g reşeala să te ţin d e o p a r te la în c e p u t, şi am
făcut-o d in eg o ism . V o ia m să cred c ă ex istă ac e a legătu­
ră, în tre tin e şi C a b h a n , d a r n u ex istă. N u a şa c u m şi-ar
d o r i el, n u a şa c u m ar avea el n ev o ie. L eg ătu ra ta e cu
n o i. N u în ţeleg d e ce e aşa, d a r ă sta e ad ev ăru l.
- T e iu b esc.
In im a ei se în fie rb â n tă şi tâ n ji d u re ro s la au zu l aces­
to r cuv in te. N u p u tu d e c â t să-l a tin g ă p e m ân ă.
- Iu b ire a e p u tern ic ă, d a r n u ex p lică, n u în m o d lo ­
gic, d e ce se n tim e n te le tale faţă d e m in e te leag ă atât
d e strâ n s d e ceilalţi. S e a p lec ă în faţă, u itâ n d cu to tu l d e
m ic u l d e ju n , şi c o n tin u ă : D e la cei trei o rig in a ri şi p â n ă
la n o i, n u a m g ă sit n ici u n alt cerc în care relaţiile să ft
fo st a tâ t d e strân se. N u a m g ă sit a lţii care să se fi în to rs
în trecu t în v is p en tru a se în tâ ln i cu ei, sa u care să-i fi
fă c u t p e ei să c ălăto rească în p rezen t. Ş i alţii au în cercat
şi a u d a t greş, d a r n im e n i n u a fo st a tâ t d e a p ro a p e ca
n o i d e a-1 n im ici. N u am c itit în cărţi n ici o p oveste în
care cei trei să fi fo st în so ţiţi în b ătălii d e A lastar, K ath e l
şi R o ib e a rd . Ş i n icăie ri n u se p o m e n e a d e u n a l p atru ­
lea, u n u l care p o a r tă se m n u l lu i C a b h a n , alătu rân d u -se
c elo r trei. T u eşti cel care n e d ă cele m a i m ari şa n se d e
a-1 n im ici, tu , cel care p o a r tă se m n u l lu i şi este sân g e d in
sân g e le lu i. Ş i to tu şi n u reu şesc să în ţeleg d e ce.
- E lo c în to td e a u n a d e alegeri, d u p ă c u m ştii b in e,
c â n d e v o rb a d e p u tere şi d e sân g e .
- S im t c ă m ai e ceva, d a r s-ar p u te a ca şi a sta să fie
su ficie n t.
- N u v a fi su fic ie n t p e n tru a-1 d istru g e p e C a b h a n .
S a u , m ai ex act, n u v o m reu şi să îl d istru g e m , n u m ai
m u lt d e c â t ar fi p u tu t s-o facă S o rc h a , fă ră să d istru g e m
ceea ce a p rim it în el.
E a d ă d u d in c a p , căci a ju n se se la ac eeaşi con clu zie:
- D e m o n u l cu care a fă c u t u n p act.
- D e m o n u l care s-a fo lo sit d e el p en tru a se elib era.
S â n g e a l creato ru lu i să u , sân g e d e la m a m a sa, v ărsat
d e el, b ă u t d e el, fo lo sit d e el cu d o rin ţe le ş i p ro m isiu n i'
le d e m o n u lu i, p en tru a crea p iatra.
- Ş i su rsa d e p u tere.
- N u d o a r o su rsă d e p u tere, ci şi u n p o rta l, B ra n n a ,
in trarea în C a b h a n .
- U n p o rta l, rep etă ea. E o idee. P rin p iatră şi m agie
n eagră, în v răjito ru l m ale fic care a făcu t p actu l. A c o lo
sălăşlu ie şte p u tere a şi o cale d e acces în lu m e. D a c ă u n
p o rtal p o a te fi d esch is...
- în se a m n ă că p o a te fi ş i în c h is, te rm in ă F in în lo ­
cu l ei.
- D a , a sta ch iar e o id ee in teresan tă. A c u m a r treb u i
să p u n e m la p u n c t etap ele. S ă îl slăb im şi să îl p rin d e m
p e C a b h a n , c a să n u p o a tă fu gi d in n o u să se v in d ece,
îa r c â n d el - gazd a - e slă b it şi p rin s în cap c an ă, să în ­
ch id em p o rta lu l, prinzându-1 astfel p e d e m o n , care este
chiar su rsa . D a c ă îl d istru g e m p e el îl d istru g e m şi p e
C a b h a n , o d a tă p en tru to td e a u n a . îşi lu ă d in n o u fu rcu ­
liţa şi, d e şi o u ă le ei se răciseră, se a p u c ă să m ăn ân ce. Pes­
te câteva c lip e co n ch ise: B u n d eci, to t ce m ai avem d e
făcu t e să sta b ilim c u m v o m p ro c e d a şi în ce m o m e n t,
a p o i să trecem la treab ă.
- A m câteva idei şi p o a te voi avea c h iar m ai m u lte
d u p ă ce te rm in d e citit. M i-am p etrec u t ceva tim p cu u n
p reo t sh a o lin ac u m câţiva an i.
- U n ... A i lu crat cu u n p re o t sh ao lin ? în C h in a ?
- V o ia m să v ăd M arele Z id, sp u se el rid ic ân d d in
um eri. A vea câteva idei d e sp re d e m o n i, co n sid erân d u -i
un fel d e en ergie. A m c u n o sc u t şi n işte şa m a n i, alţi vră­
jito ri, u n în ţe le p t a b o rig e n . A m ţin u t ju rn ale, a şa că am
să Ie iau la recitit.
- S e p a re că te-ai e d u c a t se rio s în c u rsu l c ă lăto riilo r
tale.
- E x istă în lu m e lo c u ri cu o en ergie a tâ t d e in ten să,
cu o p u tere a tâ t d e veche. L o c u ri care îi strigă p e cei ca
n oi. D o a r azi, sp u se el, în tin zân d u -se să îi ia m âin ile.
D ar d a c ă v a ex ista v re o d a tă u n m âin e, a m să-ţi arăt.
C u m n u p u te a să-i ră sp u n d ă , B r a n n a se rid ic ă să
strân gă farfu riile.
 - Pe ziua d e azi treb u ie să n e c o n c e n trăm . N u m-am
g â n d it n ic io d a tă c u m să d istru g u n d e m o n şi, sin c e ră să
fiu , n u am crezut v re o d a tă c ă ex istă în lu m e a n oastră.
C e e a ce, în ţele g ac u m , m ă face la fel d e în g u stă la m in te
c a ac e ia care n u p o t să c read ă în m agie.
- M ă o c u p e u să strâ n g aici. A sta e regu la şi în c a sa ta
şi a şa e corect.
- în regulă. A r tre b u i să m erg a c a să şi să m ă a p u c şi eu
d e c itit d e sp re d e m o n i.
- E p rim a zi d in n o u l an , sp u se F in , ap ro p iin d u -se d e
ea. U n fel d e sărb ăto are .
- N u p e n tru c e i c a n o i, a v â n d în v ed ere ce n e a ş­
te a p tă . Ş i, în p lu s, tre b u ie să m u n c e sc să-m i câştig
e x iste n ţa . P o ate c ă tu ai a n g a ja ţi care să se o c u p e de
m a jo r ita te a tre b u rilo r, d a r m ă g â n d e sc c ă şi tu treb u ie
să-ţi c âştig i e x iste n ţa .
- A z i n u avem lecţii, ia r p lim b ă rile călare şi d e m o n ­
straţiile d e şo im ă r it su n t u şo r d e g e stio n a t p en tru d o i
o a m e n i. Ş i în c ă m ai a m câteva o re p â n ă treb u ie să m ă
în tâln e sc cu B oyle, a p o i C o n n o r .
- E şti u n b ă r b a t n o r o c o s s ă ai a tâ ta tim p liber.
- A z i aşa e. M ă g â n d e sc că s-ar p u te a să m ai a i şi tu o
o ră liberă.
- E i b in e, n u te g â n d e a i... S e în tre ru p se şi îşi în g u s­
tă o c h ii c ân d c ă m a şa c u care fu se se îm b ră c a tă d isp ă ru
b ru sc, lăsân d-o g o ală. A sta a fo st o lip să d e p o liteţe şi
o sp italitate .
- A m să-ţi a ră t fo a rte m u ltă o sp ita lita te , aghra.
în ch izân d u -şi b raţele în ju ru l ei, zb u ră c u to t c u ea
în a p o i în p at.

capitolul 12
B r a n n a n u p le c ă d e c â t la am iază. îl g ăsi p e K ath e l
afară, h ârjo n in d u -se c u B u g s. Ig n o ră fap tu l că an g ajaţii
d e la g ra jd u ri îi văzu seră p ro b a b il m a şin a în că p arcată
c â n d so sise ră în d im in e a ţa aceea.
 Z v on u rile aveau să în c e a p ă să circule, d a r era in evita­
bil. îl m â n g â ie sc u rt p e B u g s şi îi sp u se c ă e ra bine-venit
să îl în so ţe a sc ă p e F in o ric â n d şi să se jo a c e cu K ath el.
A p o i îşi flu ie ră câin ele, chem ându-1 în m a şin ă , şi se
d u se acasă.
U rc ă d ire ct în d o r m ito r p e n tru a se sc h im b a d in
ro ch ia d e petrecere, lu ân du -şi o p erech e d e colan ţi
c ăld u ro şi, u n p u lo v er c o n fo r ta b il şi b o tin e m o i. D u p ă
ce-şi p rin se p ă ru l într-un c o c în alt, se sim ţi p regătită
să lucreze.
O d a tă a ju n să în atelier, p u se c eain icu l la fie rt şi ap rin ­
se focu l. S im ţin d u n c u re n t d e aer, se ră su c i p e călcâie,
m o m e n t în care o văzu p e B r a n n a u g h a lu i S o rc h a , cu o
to lb ă în sp ate , în so ţită d e p ro p riu l ei K ath el.
- C e v a s-a sc h im b at, sp u se ea. A v en it o fu r tu n ă care
a ţin u t to a tă n o a p te a . T u n e te le au b u b u it fu rio a se , fu l­
gerele s-au a p rin s c h ia r p rin n in so a re . C a b h a n a în teţit
fu rtu n a p â n ă au a ju n s să se clatin e p ietrele d in castel.
- E şti răn ită? E ră n it v reu n u l d in tre voi?
- N u a reu şit să treacă d e n o i şi n ici n u v a reu şi. D a r
o altă fată în c asă a d isp ă ru t, şi m ă te m d e ce e m ai rău
p en tru ea. C e v a s-a sc h im b at.
„ D a , îşi sp u se B r a n n a , ceva s-a sc h im b a t." D a r m ai
în tâi avea în treb ări:
- C e ştii d esp re d e m o n i?
B r a n n a u g h lu i S o r c h a c o b o r î p riv ire a c â n d K a ­
th el al B r a n n e i se a p r o p ie d e al ei, iar cei d o i c â in i se
a d u lm e c a ră .
- U m b lă , se h răn esc, su n t în se taţi d e sân g e le m u ri­
torilor. Pot lu a m u lte fo rm e , în să to ate în afa ră d e u n a
su n t false.
- Ş i îi c au tă, nu-i a şa , pe cei d isp u şi să îi h răn ească, să
le astâm p ere setea? c o m p le tă B ra n n a . A c e a p ia tră roşie,
am v ăzu t c u m a fo st creată şi l-am văzu t p e d e m o n u l cu
care a fă c u t C a b h a n leg ăm ân t, lăsându-1 s ă treacă p rin
el şi în el. S u n t c a u n u l ac u m . S o rc h a n u a p u tu t să-l
n im icească p e C a b h a n fiin d c ă d e m o n u l a su p rav ieţu it
şi l-a v in d e c a t. S-au v in d e cat, cred , u n u l p e celălalt.
- C u m ai văzu t asta?
 - N e - a m d u s îm p re u n ă în vis, printr-o v rajă, e u şi
F in b a r B u rk e.
- C e l care e d in sân g e le lu i C a b h a n . Te-ai d u s cu el,
in tim p u l lu i C a b h a n , în b â rlo g u l lu i. C u m p o ţi să ai
a tâ ta în cred ere?
- C u m a ş p u te a s ă n u am ? U ite a ic i în cred ere, sp u se
B r a n n a , a ră tâ n d sp re c â in ii care în c e p u se ră să se h â rjo ­
n e a sc ă p e p o d e a . C u n o s c in im a lu i F in , iar fără el n u
a m şti to t ceea c e ştim acu m .
- A i fo st cu el.
- A ş a e. D e şi sim ţe a în g rijo ra re a v erişo arei sale, ch iar
d ez ap ro b area, n u avea să regrete ac e st lu cru . F u rtu n a
a v e n it p este v o i, c o n tin u ă B ra n n a . A m auzit-o c â n d
m -am îm p re u n a t cu F in şi a m crezut că so a r ta e ra fu ri­
o a să d e alegerea p e care o făcu se m . D ar, d in câte sp u i
tu , C a b h a n a în te ţit fu r tu n a şi aţi sim ţit că p u tere a lui,
sa u fu ria lu i, a fo st ceea ce a zg u d u it p ietrele. S-ar p u tea
c a îm p re u n a re a n o a stră să-l fi m â n ia t - a sta m i se p are
p lau zib il. C e e a ce îl în fu rie p e el îm i face p lăce re m ie.
- Ş t i u ce în se a m n ă să iu b eşti. A i g rijă, v erişoară,
c u m te va lega acea iu b ire d e cel care p o a r tă se m n u l
lu i C a b h a n .
- A m av u t g rijă în c ă d e c â n d i s-a în tip ă r it se m n u l
p e tru p . N u a m să-m i neglijez d a to ria . A sta ţi-o ju r. F in
a r p u te a să fie a d e v ă ra ta sc h im b are, a rm a d e care ar fi
fo st n ev o ie d in to td e a u n a . A lă tu ri d e el v o m reu şi să-i
n im ic im p e C a b h a n şi p e d e m o n u l care l-a fă c u t ceea
ce e ac u m . T re b u ie să îi d istru g e m p e a m â n d o i, altfel nu
se v a sfârşi n ic io d a tă . D ec i, ce ştii d e sp r e d e m o n i?
B r a n n a u g h clătin ă d in cap.
- P rea p u ţin e , d a r a m să a flu m a i m u lte . T re b u ie să-i
sp u n e ţi p e n u m e . A sta a m auzit. T re b u ie să-i fo lo siţi n u ­
m e le în vrajă.
- A t u n c i îi v o m a fla n u m ele . C â t tim p a trecu t, p en ­
tru tin e, d e c â n d a m v o rb it u ltim a d ată?
- A z i e L a n a g C e a r p a ir i.
Z iu a P âin ii c u U n t, îşi d ă d u se a m a B r a n n a . P rim a zi
a A n u lu i N o u .
 - L a fel şi aici. S u n te m în ac eeaşi zi, o a ltă sch im b are.
A cesta v a fi a n u l n o stru , v erişo ară, a n u l c e lo r trei. A n u l
V răjito arei în tu n e c a te .
- A m să m ă ro g p e n tru a sta. T re b u ie s ă p lec, se tre­
zeşte c o p ila şu l.
- S ta i. B r a n n a în ch ise o ch ii, îşi im ag in ă o b ie c tu l a fla t
în cu tie în p o d u l casei, a p o i îi în tin se vizitato arei u n
m ic c â in e d e p lu ş. P en tru c o p ila ş. U n d a r d e la veri­
şo rii lu i.
- U n căţel. M ân gâin d u -l, B r a n n a u g h a lu i S o rc h a
zâm bi. E a tâ t d e m o a le şi d e b in e făcu t!
- A fo st al m e u şi l-am iu b it m u lt. B in e cu v ân tări n e­
n u m ărate p en tru tin e şi a i tă i în a c eastă zi.
- L a fel şi p e n tru tin e şi a i tăi. A m să te revăd cân d v a.
V ă v o m fi alătu ri c â n d v a fi n evoie, d e a sta su n t sig u ră
şi a m în cred ere.
îşi p u se o m â n ă p e c a p u l c â in e lu i ei şi d isp ă ru ră
încet.
B r a n n a c o b o r î în c e t m â n a sp re c a p u l lu i K a th e l ş i îl
m ân gâie.
- C â n d v a m ă g â n d e a m că a m să-i d a u c â in e le d e p lu ş
p ro p riu lu i m e u c o p ila ş. D a r c u m a sta n u mi-e scris, m i
s-a p ă r u t u n d a r fru m o s p e n tru cel al v erişoarei m ele.
K ath el îşi sp rijin i c o r p u l m are d e al ei p en tru a o alin a.
A h, ei b in e , av em d e lu cru , nu-i aşa? D a r m a i în tâ i cred
că ţi-ai c âştig at d re p tu l la u n b isc u it p e n tru c ă a i fo st a tât
de p rim ito r cu o g aru l v erişo arei n oastre.
Z âm b i c â n d îl văzu aşezân du-se p o litic o s s ă aştep te
trataţia.
- C e n o r o c o a să su n t să a m atâte a iu b iri în v ia ţa m ea!
S e ap lec ă, îl să ru tă p e creştet, a p o i îi o fe ri b isc u itu l.
S a v u r â n d lin iştea, îşi făcu ceaiu l, a p o i se aşeză să
răsfo iască d iversele c ărţi d e v răji, c ă u tâ n d in fo rm aţii
d esp re d e m o n i.
A vea în tre ag a d u p ă-am iază d o a r p e n tru ea, u n lu cru
rar, p rin u rm a re îm b in ă m u n c a şi lectu ra c u p reg ătitu l
n o r p ră jitu ri, p e n tru a-şi face p lăcere. P u se o g ă in ă la
fiert, g ân d in d u -se că o su p ă cu legu m e tă ia te în c u b u ri
m ari şi tăiţei g ro şi cu o u avea s ă fie bine-venită. C h ia r
dacă nu avea casa plină de oameni, putea să congeleze cea
mai mare parte din supă pentru când avea să se umple.
La lăsarea serii îşi mută cărţile în bucătărie, pentru
a putea continua să lucreze în timp ce supraveghea
supa. Tocmai se răsplătise cu un pahar de vin când
intră Iona.
- Ei, ce bine mi-ar prinde şi mie un pahar! Am duso
pe Buni la aeroport şi m-a apucat plânsul - sunt tristă
că a trebuit să plece, dar mă bucur atât de mult că se va
întoarce. Şi credeam că gata pe azi, oftă ea tumându-şi
vin. Dar mi-a trimis Boyle mesaj că le-a venit un grup
de doisprezece turişti care au sărbătorit Revelionul la
Ashfbrd, au decis că au terminat-o cu mahmureala şi
aveau chef de plimbări călare cu ghid. Aşa că m-am în­
tors la muncă. Şi turui despre toate astea - pot să turui
şi despre altele dacă e cazul - ca să evit să te întreb des­
pre tine şi Fin dacă nu vrei să fii întrebată.
- E posibil să te fi prins că am făcut sex.
- Cred că ne-am prins cu toţii că era o probabilitate
foarte reală. Eşti fericită, draga mea?
Branna se duse să amestece în supă.
- Pot spune că mi-am satisfăcut pe deplin o dorinţa
ce mă sâcâia de mult timp şi că asta nu m-a făcut să mă
întristez. Sunt fericită, adăugă ea. Azi sunt fericită, iar
asta e suficient.
-Atunci şi eu sunt fericită. Iona se apropie s-o îmbră­
ţişeze. Cu ce pot să te ajut? în orice privinţă.
-C u cina mă descurc eu. Ai putea să stai acolo, să
îmi reciteşti notiţele, să vezi ce părere ai despre toate
astea.
- în regulă. Boyle şi cu mine aveam de gând să mân­
căm în oraş şi să rămânem peste noapte la el - iar
Connor şi Meara la fel. Dar tu te-ai apucat să foci oala
aia de supă, deci...
-Nu vă schimbaţi planurile din cauza mea. Deja
m-am gândit să congelez cea mai mare parte din ea.
Aveam chef să fac supă şi astfel să las minţii mele răgaz
să reflecteze.
Nu îi spuse că nu îşi făcuse planuri cu Fin - şi că nu
ar fi deranjat-o să petreacă o noapte singură.
 - Intenţionezi să te vezi in continuare cu el - să fii cu
el, adică?
- Hai să luăm lucrurile pe rând. Refuz să mă gândesc
mai departe de ziua de azi.
- în regula, dar aş putea să-ţi spun şi că Fin a trecut
azi pe acolo să discute afaceri cu Boyle şi arăta... fericit
Relaxat.
-Sexul te relaxează după ce se termină. Avem o în­
ţelegere, Fin şi cu mine. Amândoi suntem mulţumiţi
de ea.
- Dacă tu eşti, sunt şi eu.
Iona se aşeză şi începu să citească în timp ce Branna
gustă supa, se gândi, apoi mai adăugă rozmarin.
-U n portal! exclamă Iona dintr-odată. E atât de lo­
gic. E o piatră malefică, creată prin paricid. Ce cale mai
bună pentru un demon de a se instala în Cabhan? Totul
e logic. Sorcha l-a ars până l-a transformat în cenuşă.
Noi am reuşit să-l îngenunchem, l-am făcut să verse sân­
ge, dar nu ne-am ocupat de demon. Cum facem asta?
- Citeşte mai departe, îi sugeră Branna.
I-ar fi plăcut să îşi mănânce porţia de supă îmbrăcată
în pijama. Eventual chiar pe o tavă în camera ei, în timp
ce citea o carte în care să nu se pomenească nimic de
magie sau demoni.
-O a doua otravă, murmură Iona, un fel de poţiu-
ne cu efect dublu. Şi o vrajă care să închidă portalul.
Cum putem închide un portal care a fost deschis prin
sacrificii umane? Asta o să fie dificil. Şi... spune-i demo­
nului pe nume. Ridică privirea spre Branna. Ştii cum
îl cheamă?
-Nu ştiu, nu încă. Dar e sfatul pe care mi l-a dat
Brannaugh din triada originară. A venit la mine azi.
.Am notat totul, dar cel mai important, după părerea
mea, e faptul că era aceeaşi zi şi pentru ea ca pentru noi,
prima zi a anului. Cred că dacă reuşim cumva să păs­
trăm echilibrul ăsta, vom reuşi să ne alimentăm reciproc
puterile mai bine decât până acum.
- Cunoaştem vreun specialist în demoni?
 - N u îm i v in e n im e n i în m in te, d a r... p re su p u n că am
p u te a g ăsi u n u l d acă a m avea nevoie. C r e d în să că e ceva
m ai sim p lu d e atât.
- C u m p o a te fi sim p lu să a fli n u m e le u n u i d em o n ?
- Poţi să-l în treb i.
Io n a se a ru n c ă în sp ate p e sc a u n şi lă să să-i sc ap e un
h o h o t d e râs.
- A sta ar fi sim plu , într-adevăr. A m p u tea să n e reun im
aici sa u la tavern ă d a c ă vrei să d isc u tă m în seara asta.
- C re d că te descurci şi tu să d ai povestea m ai departe.
- A tu n ci a şa am să fac. C â n d v in e Fin ? N u vreau să
v ă deran jez.
- O h . B ra n n a se în to a rse la su p ă. N u a m sta b ilit o oră
an u m e . E m ai b in e d a c ă n u n e a m b a lă m p rea tare.
- A m p ricep u t. E u m ă d u c su s să fa c u n d u ş şi să m ă
sch im b . A m să-l ro g p e Boyle să treacă pe aici să m ă ia.
N o i p atru p u te m să an alizăm îm p re u n ă situ aţia, a p o i s-o
d isc u tă m p â n ă la refuz cu tin e şi Fin, m a i în co lo .
- A sta m i-ar co n v en i foarte tare.
E ra evazivă, îşi sp u se B r a n n a c â n d răm ase sin gu ră.
P refera să fie evazivă în lo c să m in tă. N u sp u sese cate­
g o ric că îl aştep ta p e F in . Iar creieru l ei avea să se bu ­
cu re d e o p au ză d a c ă n u era n ev o ită să d isc u te despre
to ate acestea, d a c ă îşi lăsa o zi sau d o u ă în care să ru m e­
ge situ aţia.
Poate că avea să-şi o d ih n e a sc ă m in te a u itân d u -se la
televizor în lo c să citească. U rm ă r in d ceva a m u zan t şi fri­
vol. N u m ai ţin e a m in te c â n d făcu se a sta u ltim a d ată.
- E u ies! îi strigă Io n a. T rim ite-m i u n m esaj d acă ai
n ev o ie d e m in e.
- D istracţie p lăcu tă.
B r a n n a aştep tă p â n ă auzi u şa închizându-se, apoi,
zâm b in d d o a r p en tru ea, sc o ase u n v as p en tru a congela
to a tă su p a în afară d e cât în c ă p e a într-un castron .
U n c astro n d e su p ă , u n p a h a r d e v in , u rm ate de
o b u căţică d in p lă c in ta cu m ere p e care o făcu se mai
d evrem e. O casă c u fu n d a tă în lin işte, o p ija m a veche şi
ceva vesel la televizor.
C h ia r în clip a în care se felicita p en tru idee, uşa
se d esch ise. F in , u rm a t în d e a p ro a p e d e B u g s, intră
cu u n b u c h e t e n o rm d e liliac al c ăru i p a rfu m u m p lu
aeru l cu m iro s d e p rim ăv ară şi p ro m isiu n i. B r a n n a
se în tre b ă c ât d e d e p a rte m ersese d u p ă flo ri şi rid ică
d in sp rân cen e:
- S ă în ţeleg că în o p in ia ta u n sn o p d e flo r i e p reţu l
cu care p o ţi să-ţi cu m p eri c in a şi o p a rtid ă d e sex?
- Ţ i- a p lă c u t d in to td e a u n a liliacul. Ş i a tâ t C o n n o r,
cât şi Boyle au m e n ţio n a t că vor ieşi în se ara asta ca să
n e lase c ăsu ţa d o a r p en tru n o i. C in e su n t eu să-m i dez­
am ăgesc prieten ii?
B ra n n a lu ă cea m ai m are vază d in c asă şi în cep u să
o u m p le, în tim p ce B u g s şi K ath el se a n g a ja ră într-o
lu p tă veselă.
- A c u m a m c h e f să m ă n â n c u n b o l d e su p ă în faţa
televizorului.
- A ş fi m ai m u lt d e c â t fericit să fac şi eu asta.
E a lu ă b u ch etu l d e liliac, îi in sp iră p a rfu m u l şi îşi
am in ti c ă făcu se la fel într-o prim ăv ară, cu m u lţi an i în
u rm ă, c â n d el îi ad u se se u n b u ch et la fel d e m are.
- A m făcu t o p lăcin tă cu m ere la d esert.
- îm i p lace m u lt p lă c in ta cu m ere.
- N - a m u itat. A şa se ex p lica şi d e ce o a p u c ase u n
c h e f atât d e n eb u n să facă to cm ai reţeta asta, se gân d i
B ran n a, d u p ă care zise: A v eam u n p lan excelen t p en tru
d iseară. U n u l a p ro a p e p erfe ct p en tru m in e. P use flo rile
d e o p a rte şi se în to arse sp re el. A cu m c ă eşti aici, e ch iar
perfect. S e a p ro p ie şi i se cu ib ări în b raţe, ap ăsân d u -şi
faţa p e u m ă ru l lui şi m u rm u rân d : E şti aici.

B r a n n a îşi sp u se c ă n u făcea d e c â t să se reoriente-

ze. S ă p tă m â n i d u p ă să p tă m â n i de stu d iu , tra sa t h ărţi şi
făcu t calcu le n u o a d u se se ră cu n im ic m a i a p ro a p e d e
id en tificarea m o m e n tu lu i şi a d atei p o triv ite p e n tru cea
de-a treia b ătălie îm p o triv a lu i C a b h a n care, d a c ă zeii v o ­
iau, avea să fie şi u ltim a. R areo ri reu şea să d o a r m ă b in e
sau p en tru m u lt tim p şi v ed ea clar că lip sa so m n u lu i
în cep u se să lase u rm e p e c h ip u l ei.
D in p u ră v an itate, d a c ă n u d e altceva, se im p u n e a o
sch im b are d e direcţie.
 A c u m c ă se c u lca a d e se a cu F in , n u p u te a sp u n e că
a p u c a să d o a r m ă m ai m u lt, d a r se o d ih n e a c o n sid e ra b il
m ai b in e în acele câtev a o re.
Ş i to tu şi n u re u şise să av an seze, n ici în stab ilire a m o
m e n tu lu i, n ici a p a şilo r c e tre b u ia u u rm aţi. D e c i av ea să
se reorien teze.
R u tin a îi d ă d e a în to td e a u n a u n se n tim e n t d e stabili-
tate. M u n c a ei, c a sa ei, fa m ilia ei ş i ciclu l care ţe sea le­
g ă tu ri în tre ei. U n a n n o u în se m n a m arfă n o u ă p en tru
m agazin , în se m n a c ă avea d e p la n ta t se m in ţe în tăviţele
d in seră. E n e rg iile n egativ e treb u iau alu n g ate, ia r vrăjile
d e p ro tecţie îm p ro sp ă ta te .
L a to ate ac e ste a se a d ă u g a u d o u ă n u n ţi la a căro r
o rgan izare avea să d e a o m â n ă d e aju to r.
îşi petrecu d im in e a ţa lu c r â n d p e n tru m agazin . M u l­
ţu m ită d e n o ile ei p a rfu m u r i, u m p lu recip ien tele p e care
le c o m a n d a se p e n tru lin ia d e p ro d u se G h e a ţă A lb a stră
şi le a m b a lă , pregătin d u -le p en tru a fi tra n sp o rta te în sat
îm p re u n ă cu te an cu l d e lu m â n ă ri m e n it să com pleteze
sto c u l p e care lo n a i-1 d e c im a se p en tru p etrecerea lu i
F in . D u p ă ce îşi v erifică lista , p re p a ră o n o u ă d o z ă d in
u n g u e n tu l p e care B oyle îl fo lo se a la g rajd u ri. P u tea să
treac ă p e a c o lo să i-1 d u c ă , d a c ă ziu a d ec u rg ea b in e , şi,
g ân d in d u -se la ac e st lu cru , a d ă u g ă în că u n b o rc a n p en ­
tru g ra jd u rile m ari.
A vea să m e arg ă şi la c u m p ă ră tu ri. D e şi era râ n d u l
Io n e i să se o c u p e d e asta , îş i sp u se c ă avea să-i facă plăce­
re să m eargă în sat, să ia p u ţin aer.
A r u n c â n d o p riv ire sp re c eas, c a lc u lă c ă a r fi p u ­
t u t să se în to a rc ă în m a x im d o u ă o re. A p o i av ea să-şi
în c e rc e m â n a la crearea u n e i o trăv i p e n tr u d e m o n ,
în fo fo lită în p a lto n , cu u n fu la r în n u a n ţe în d ră z n e ţe
d e ro şu şi a lb a stru şi m ă n u şile d e c a şm ir fă ră d eg ete
p e c are şi le o fe rise c a d a r e x ce n tric d e Y ule, îşi p u se
m a r fa în m a şin ă .
C u m K a th e l n u era d e g ă sit p e n icăieri, îşi trim ise
g â n d u rile sp re el şi îl d e sc o p e ri d istrân d u -se cu B u g s şi
caii. î i tra n sm ise c ă p u te a s ă stea o ric â t d o re a , a p o i urcă
în m a şin ă şi p o r n i sp re C o n g .
 Z ăbovi la taclale cu E ileen în m agazin , d u p ă care tr a ­
se d e tim p şi la c u m p ă ră tu ri, făcân d u -şi provizii şi sch im ­
b â n d b â rfe cu M in n ie O ’H ara, care ştia to t ceea ce era
d e ştiu t, in clu siv fa p tu l că, d e R ev e lio n , T â n ă r u l T im
M c G e e (n u m it astfel p e n tru a-1 d e o se b i d e tatăl lu i, M a­
rele T im , şi d e b u n ic u l lu i, B ă trâ n u l T im ) se îm b ă ta se
ca u n p o rc şi în această sta re d e eb rie ta te îi c â n ta se o se­
re n a d ă lu i L a n a K erry - cea care ru p se se lo g o d n a lo r d e
trei a n i c o n sta tâ n d că n u d u c e a n icăieri - in te rp re tâ n d
su b ferestrele ei, ja ln ic d e fals, c ân tec e d e a d â n c ă d isp e ­
rare. E ra u n lu cru b in e ştiu t că T â n ă r u l T im n u p u te a
să cân te n ici o sin g u ră n o tă fără să stârn e a sc ă u rletele d e
p ro test ale c â in ilo r d in sat. îşi în c e p u se se re n a d a pe
la trei ş i ju m ă ta te d im in e a ţa şi c o n tin u a se p â n ă c â n d
fran ţu zo aica d in a p a rta m e n tu l d e d e d e su b t - o a n u m e
V io le t B o se tte care a c u m lu cra la c afe n e a - d esch ise se
fereastra şi a ru n c a se în el cu o g h eată veche. F ata aves
ţin tă fo arte b u n ă p en tru o fran ţu zo aică, h o tă rî M in n ie ,
şi îl n im erise p e T â n ă r u l T im ex act în fru n te, făcându-1
să c a d ă în fu n d , p o ziţie d in care ac esta îşi c o n tin u a se se ­
re n ad a. M o m e n t în care ieşise L a n a şi îl târâse în ă u n tru .
C â n d a p ă ru se ră a d o u a zi a p ro a p e d e o r a cin ei, L a n a
p u rta d in n o u in elu l d e lo g o d n ă , iar d a ta n u n ţii fu sese
sta b ilită p e n tru 1 M ai.
E ra o p oveste ex celen tă, îşi sp u se B r a n n a , m a i ales că
îi c u n o şte a p e to ţi p a rtic ip a n ţii cu e x ce p ţia fran ţu zo ai­
cei care ţin te a b in e.
A le se să se în to a rc ă p e ru ta m ai o c o lită , d in p u r ă
p lăcere. A p ro a p e a ju n se se în p u n c tu l d in care ar fi p u ­
tu t v ed ea g ra jd u rile c â n d îl o b se rv ă p e b ă trâ n u l d e pe
m arg in ea d ru m u lu i, căzu t în g e n u n c h i şi sp rijin in d u -se
greo i într-un b a sto n .
O p r i im e d ia t şi ieşi d in m aşin ă.
- D o m n u le , aţi p ă ţit ceva? îl în tre b ă, p o r n in d sp re el
în g rijo rată. A ţi căzut?
- I n im a m ea, cred. A p r o a p e n u p o t să respir. M ă
aju ţi, tâ n ă ră d o m n işo a ră ?
- S ig u r că a m să te a ju t. în tin se o m â n ă sp re a lui,
în cărcân d -o cu p u tere, iar b ă trâ n u l zb u ră în sp a te şi căzu
g ră m a d ă . C re zi c ă p o ţi să m ă p ăc ă le şti c u o a se m e n e a
m an evră? îşi d ă d u p ă ru l pe sp a te c â n d b ă trâ n u l rid ic ă
fru n te a p en tru a o p rivi. C ă n u p o t să v ă d d in c o lo d e
ap aren ţe, să re cu n o sc ce e în ă u n tru ?
-T e -a i o p r it în afara ariei tale d e pro tecţie. R id icân -
du-se, b ă trâ n u l se tra n sfo rm ă în C a b h a n , zâm b in d acu m
în tim p ce p ia tra ro şie p u lsa lu m in ă.
- C rezi că su n t lipsită d e protecţie? V in o atu n ci. îi fă­
cu se m n , flu tu rân d u -şi in su ltă to r d egetele. încearcă-ţi
p u terile cu m in e.
C e a ţa se în tin se , în ţep ân d u -i glezn ele c a n işte ace d e
g h eaţă; ceru l se în tu n e c ă într-un a m u rg rap id , cu p rin ză­
tor. C a b h a n se lăsă la p ă m â n t, se tra n sfo rm ă în lu p , iar
lu p u l se în c o rd ă ş i sări.
C u o flu tu ra re d in m âin i, cu p alm ele sp re exterior,
B r a n n a rid ic ă u n zid invizibil ce îl făcu p e lu p să se
izb ească d e aer, căzân d în sp ate .
P ro astă alegere, îşi sp u se ea, privindu-1 c u m o p â n d e a .
C ă c i în această fo rm ă p u tea să-l c itească p e C a b h a n ca
p e o carte d esch isă.
S c o to c i în m in te a lu i, c ă u tă u n n u m e , d a r n u găt
d e c â t fu rie şi fo am e.
C â n d lu p u l o a ta c ă d in d re a p ta , e r a d e ja p reg ătită şi
p e n tru b ă rb a tu l ce se n ă p u sti d in stân g a. Ş i ră sp u n se
fo c u lu i cu foc, p u terii cu p u tere.
S-ar fi a şte p ta t ca p â n ă şi p ă m â n tu l să se c ra p e su b
fo r ţa care zb ură d in ea, fo rţa care e x p lo d ă sp re ea. în să
a e ru l p o c n i şi sfârâi. S u sţin u b lo c a ju l, îl su sţin u în crân ­
cen ată, sim ţin d d u rerea efo rtu lu i în m u şc h ii c o rp u lu i,
în m u şch ii p u terii sale. Peste câtev a m o m e n te, frigu l
b ru ta l al ceţii se rid ică.
D e şi p u tere a ei d e co n cen trare, p rivirea şi p u tere a
m ag ic ă îi erau aţin tite a su p ra lu i, îi sim ţi d egetele - d e ­
getele d e m o n u lu i - târân au-i-se în su s p e picior.
O fe n sa îi in ten sific ă p u tere a. A ru n c ă sp re el to t ce
avea în ea, izbindu-1 ca u n p u m n . D e şi îi în sân g e ră gu ra,
el râse. B r a n n a în ţele se că ju d e c a se g reşit situ a ţia , că îşi
lăsase fu ria să îi în tu n e c e ra ţiu n e a , c â n d el se n ă p u sti în
faţă şi îşi în ch ise m â in ile p este sâ n ii ei.
D o a r o se c u n d ă , d a r ch iar şi aceea fu m u lt jprea
m u lt. A c u m îşi îm p leti fu ria, ra ţiu n e a şi h aru l şi a a u se
p loaia - u n to re n t cald , fu lgerător, ce sp ă lă ceaţa şi îi
arse p ielea a c o lo u n d e c ă d e a u p icătu rile.
S e pregăti su fleteşte p en tru u rm ă to ru l atac, îl văzu
reflectat în o ch ii lui. A p o i auzi, la fel ca el, b u b u it d e
copite, ţip ătu l a sc u ţit şi sfid ă to r al şo im u lu i, urletul
feroce al c âin elu i.
- M o a le şi b o g a tă şi fertilă. Ş i în tin e îm i v o i p lan ta
săm ân ţa şi fiu l.
- A m să-ţi ard scu la d e la ră d ă c in ă şi a m s-o a ru n c cor­
bilor încă. fu m e g â n d ă , de-ar fi să în cerci. O , d a r răm âi,
C ab h a n . îşi d esch ise b raţele şi o p ri p lo a ia , iar în m â in i
5 ap ă ru ră o b ag h etă d e lu m in ă o rb ito a re şi o m in ge d e
ioc. C e rc u l m e u v in e să te salu te.
- A ltă d a tă , S o rc h a, căci v reau să te a m sin g u ră.
C h ia r în clip a în care F in să ri d in m ers d in şa u a lu i
Baru, c u sa b ia în flăcări, C a b h a n se risip i în ceaţă.
F in alergă sp re ea şi o p rin se d e u m eri.
-T e -a răn it?
- N u su n t răn ită. D a r în c lip a în care ro sti ac e st lu cru
îşi d ă d u se a m a că sâ n ii îi p u lsa u d u re ro s, o zvâcnire în ­
tu n ecată c a p d u rere d e d in ţi. S a u n u a tâ t c ât să con teze,
id ău gă ea. îşi p u se o m â n ă p e in im a lu i F in , cealaltă pe
capul lu i K ath el. Liniştiţi-vă, le zise în tim p ce ceilalţi
ip ăru ră fie călare, fie în cam io n ete.
Ş o im ii - R o ib e a rd şi M erlin - aterizară îm p re u n ă p e
capota c am io n e te i lu i B oyle. în a in te să a p u c e s ă răsp u n ­
dă la to re n tu l d e în tre b ări, îl văzu p e B u g s alerg ân d sp re
ea cât îl ţin eau pu terile.
- V ite a z u le , îl lău d ă, şi se lăsă p e v in e p e n tru a-l lu a
m b raţe :ând a ju n se la ea. S u n te m p rea e x p u şi aici, le
jp u se celo rlalţi. Ş i m ă sim t d e stu l d e b in e.
- C o n n o r , te o c u p i tu d e m a şin a B ran n ei? E a v a ven i
ila re cu m in e. C a s a m e a e cea m ai a p ro ap e .
- S u n t perfect cap ab ilă să c o n d u c, în ce p u B ran n a, d a r
rin se m u lţu m i să o ia pe su s, să o p u n ă în şa, a p o i să în ­
calece în sp ate le ei. ţi p e rm iţi p rea m u lte, b o m b ă n i ea.
- Iar tu eşti p rea p alid ă.
îl ţin u strâ n s p e B u g s c â n d B a r u p o r n i la g alo p .
D ac ă era p alid ă, îşi sp u se B ra n n a , era d o a r fiin d ­
că fu sese o b ătălie in ten să, o ric â t ar fi fo st d e scu rtă.
C u lo a r e a în o b ra ji avea să-i rev in ă d e stu l d e rap id , a
e c h ilib ru l o d a tă c u ea.
N u avea n ici u n ro st să se îm p o triv easc ă, deoarece
to ţi e rau în g rijo ra ţi p en tru e a - a şa c u m ar fi fo st şi et
p e n tru o ric are d in tre ei î n t r o situ a ţie sim ilară.
C â n d a ju n se r ă la g ra jd u ri F in d escăle că, o lu ă în bra­
ţe şi îi strig ă lu i S e a n , care stă te a cu g u ra c ăscată:
- O cu p ă-te d e cai.
C u m i s-ar fi p ă r u t m a i ru şin o s să se zbată, B ra n n a fi
d ă d u v o ie s ă o d u c ă p e su s în casă.
- A i fă c u t o sc e n ă fără m otiv, iar lu m e a o să vorbească
d e sp re a sta în to t ţin u tu l.
- F ap tu l că ai fo st a ta c a tă d e C a b h a n în m ijlo c u l d iu ­
rn u lu i e m o tiv su ficie n t. A i să b ei u n p a h a r d e whisky.
- B a n u , d a r a m să b e a u o c a n ă d e c eai d a c ă n u e prea
m are d e ra n ju l p e n tru tin e.
F in d ă d u s ă sp u n ă ceva, a p o i se ră su c i p e călcâie, lă­
sând-o p e can ap ea şi p o rn in d c u p aşi m ari spre bucătărie.
în acel m o m e n t d e sin g u ră ta te , B r a n n a trase de
g u le ru l p u lo v eru lu i şi îşi e x a m in ă c o rp u l. V ed ea clar
a m p re n te le d e g e te lo r lu i C a b h a n p e p iele, d e a su p r a su ­
tie n u lu i. S e rid ic ă, h o tă râ n d că era ceva ce a r fi fo st m x
b in e să rezolve în p r iv a t
C h ia r a tu n c i, to ţi ceilalţi, p lu s c âin e le ei, se b u lu c ii!
în în căp ere.
- N u în ce p e ţi. T re b u ie să m ă d u c p â n ă la b aie .
L e a r u n c ă o p riv ire M eare i şi Io n e i, cu o ru găm in te
clară în o ch i. P rin u rm are, ac estea o în so ţiră în m icuţa
şi ele g an ta b a ie d e serv iciu d e su b scări.
- C e e? în tre b ă Io n a . C e n u v rei să-i laşi să v ad ă?
- A ş p refera să nu-m i e x p u n sâ n ii în faţa frate lu i meu
şi a lo g o d n ic u l tău .
C u aceste cu v in te, îşi sc o a se p u lo v e ru l şi su tie n u l.
- V a i, B r a n n a , m u rm u ră lo n a rid ic â n d m âinile.
D ă-m i voie.
- P u n e - ţi te ro g m âin ile p este a le m ele. B r a n n a Îş5
a c o p e ri sâ n ii. A ş p u te a să o fac şi sin g u ră , d a r v a merge
m a i re p e d e şi m ai u şo r cu a ju to ru l tău .
C ă u t ă în lău n tru l ei şi a d u se la su p rafaţă c ăld u ra vinde­
cătoare. O ftâ n d , se c u fu n d ă în ea c â n d Io n a i se alătuiă.
ap oi d in n o u c â n d M e a ra îi p etrecu u n b r a ţ în ju ru l
taliei.
- N u este a d â n c ă . N u m-a a tin s d e c â t o frac ţiu n e d e
secu n d ă.
- D u re re a e ad â n c ă .
B r a n n a d ă d u d in c a p sp re Io n a:
- A ş a e, sa u a şa a fost. D e ja în c e p e s ă se risip e ască.
E d o a r v in a m e a c ă i-am o fe rit c h iar şi acea m ic ă ocazie
de a m ă atin ge.
- C r e d c ă v a m erge m ai re p e d e şi v a d u r a m ai p u ţin
dacă priveşti în m in e . D a c ă p oten ţezi ceea ce p o t face eu
cu ceea ce ai tu . D o a r p e n tru a sta, în regulă? U ită-te la
m in e, B r a n n a . P riveşte în m in e. D u re re a se în d ep ărtea-
ză, las-o să p lece. V â n ă tă ile p ălesc. S im te c ăld u ra.
B r a n n a se d e sp r in se d e d u re re , se d esch ise , îşi îm p leti
h aru l cu cel al Io n ei.
- E şti g a ta . N u a lă sa t n ici o u rm ă p e tin e sa u în tin e.
E şti...
Io n a făcu o p au ză, c o n tin u â n d s ă c a u te ră n i. Ş i făcu
och ii m ari:
- O , B ra n n a !
- A h , ei b in e, p r e su p u n c ă a sta u rm e ază. îşi d e sch e ie
p a n ta lo n ii şi îi lă să să c ad ă p e n tru a d ezvălu i v ân ătăile
în d u n g i ce u rc au p e in te rio ru l c o ap se lo r.
- T ic ă lo s n e n o ro c it, m u rm u r ă M e a ra strân gân d u -i
m ân a.
- S-a fo lo sit d e c eaţă, u n a ta c v iclean . A fo st m ai m u lt o
atin gere u şo a r ă d e c â t o strâ n so a re , d e c i n u este la fel
de grav. A pucă-te d e treab ă, Io n a , te rog. S e a b a n d o ­
nă d in n o u , se lăsă să p lu te a sc ă p e c ă ld u ra p e care i-o
o ferea Io n a , p â n ă d isp ă ru ch iar şi a m in tire a d u rerii.
A v ru t să m ă în sp ă im â n te , să m ă atac e în felu l acela care
le stârn eşte fe m e ilo r cea m ai m are te am ă. D a r n u m-a în ­
sp ă im â n ta t. C a lm ă , îşi în ch eie la lo c p a n ta lo n ii, îşi fix ă
su tie n u l, a p o i îşi îm b r ă c ă p u lo v eru l. M -a în fu riat, ceea
ce i-a d a t aceeaşi o cazie d e a n ăv ăli p e ste b ariere le m ele,
g ă sin d acea m ic ă d esch id ere. A st a n u o să se m a i în tâ m ­
ple şi a d o u a o ară.
 S e în to a r se sp r e o g lin d a d e d e a s u p r a ch iu v etei,
se p riv i cu sin c e rita te - şi îşi fă c u o m ic ă v ra jă d e
în fr u m u se ţa r e .
- G a ta , c u a sta a m rezolvat-o. M u lţu m e sc , v ă m u lţu ­
m esc a m â n d u ro ra . A m să v ăd d a c ă F in a fă c u t u n ceai
d e c e n t şi a m s ă vă sp u n tu tu ro r ce s-a în tâm p lat.
Ie şi d in b a ie . C o n n o r , care p â n ă atu n c i se în vârtise
a g ita t p rin h o l, v en i c u p aşi m ari sp re ea şi o tra se în
b raţe le lu i.
- S u n t b in e , îţi d a u cu v ân tu l m e u . S u n t... n u în cerca
să îm i isco d e şti g â n d u rile , C o n n o r , n u a i să reu şeşti d e ­
c â t să m ă enervezi.
- A m d re p tu l să m ă a sig u r c ă so ra m e a e teafără.
- Ţ i- a m sp u s că su n t.
- A lăsat u rm a d e g e te lo r lu i, n e a g ră c a sm o a la , pe
sâ n ii ei.
L a au zu l cu v in te lo r M eare i, B r a n n a se răsu c i p e călcâ­
ie, u lu ită d e trăd are.
- S ă n u a sc u n d e m n im ic. M e ara îşi în d re p tă sp atele.
N u e corect, n ici b in e , n ici in teligen t. L a fel ai sp u n e şi
tu d a c ă ar fi v o rb a d e m in e sau d e Io n a.
C â n d C o n n o r d ă d u să-i tragă în su s p u lo v eru l, B ran ­
n a îl p lesn i p este m âin i:
- S ta i c u m in te! Io n a şi cu m in e ne-am o c u p a t d e asta.
în t r e a b o p e e a d a c ă p e m in e n u m ă crezi p e cu v ân t.
- N u m ai e n ici u rm ă d e e l în e a sa u p e e a, c o n firm ă
Io n a . D a r îşi lăsase am p re n te p este tot, su s p e co ap se ,
p e sân i.
- Şi-a p u s m âin ile p e tin e!
F in v o rb i cu u n c alm ce b u b u i c a u n t u n e t
B r a n n a în ch ise o ch ii p e n tru o c lip ă. Nu-1 sim ţise
a p ro p iin d u -se d in sp ate le ei.
- L -am lă s a t s ă m ă z g â n d ă re a sc ă , d e c i e ste d o a r vi­
n a m e a.
- A i zis că n u eşti răn ită.
- N u ştiam că su n t p â n ă n u a m a ju n s aic i şi am
a ru n c a t o privire. N u se c o m p a ră c u ceea ce a su ferit
C o n n o r , sa u B oyle, sa u tu . M i-a lă sa t v ân ătăi, iar lo cu ri­
le în care a făcut-o au fo st alese p e n tru a m ă face să m ă
sim t v io lată.
 F in îi în to a r se sp a te le ş i se a p r o p ie d e fo c, aţin tin -
du-şi p rivirea în el.
B oyle fu cel care se a p ro p ie d e B r a n n a ş i îşi p etrecu
u n b r a ţ în ju ru l taliei sale.
- V i n o , d ra g a m ea. S ta i jo s şi bea-ţi ceaiu l. A r fi b in e
să-ţi p u i şi p u ţin w h isky în el.
- N u mi-a ră n it se n sib ilită ţile fem eieşti. N u su n t atât
d e d e lic ată. D a r m u lţu m e sc . V ă m u lţu m e sc tu tu ro r că
aţi v en it a tâ t d e rap id .
- N u su fic ie n t d e ra p id .
îl strâ n se p e C o n n o r d e b r a ţ c â n d ac esta se aşeză lân
gă ea.
- A s t a e, p ro b a b il, to t d in v in a m ea, şi am s-o m ăr­
tu risesc, căci M eara - şi pe b u n ă d re p ta te - mi-a trezit
ru şin ea su fic ie n t c ât s ă sp u n ad ev ăru l cu rat. M i-am d o ­
rit d o a r u n m o m e n t d e sin g u ră ta te în a in te să v ă ch em .
Şi în a in te să v ă n ăp u stiţi to ţi a su p ra m ea. A m av u t u n
m otiv în tem eiat.
- U n m o tiv în tem eiat? F in se în to a rse sp re ea. S ă n u
îţi ch e m i cercul?
r P en tru u n m o m e n t, rep etă ea. S u n t b in e p ro tejată.
în o c h ii lu i se a p rin se o fu rie sălb atică.
- N u a tâ t d e b in e în c â t să-l îm p ie d ic i p e C a b h a n să îşi
p u n ă m âin ile p e tin e şi să-ţi lase u rm e.
- A fo st v in a m ea. S p e ra se m c ă se v a tra n sfo rm a în
lu p şi c h ia r a făcut-o. C â in e le e a l m eu , iar u n lu p este
la fel. C r e d e a m că o s ă re u şesc să-i sm u lg n u m e le d e ­
m o n u lu i, a c u m că în cercăm să-l a flă m . D a r n u a m av u t
su ficie n t tim p şi n u a m g ă sit d e c â t în tu n e ric şi lăco m ie.
A m n ev o ie d e m ai m u lt tim p . V ă d a u cu v ân tu l m eu
de o n o a re , su n t con v in să că aş p u te a să-i sm u lg n u m ele
d acă a ş avea m ai m u lt tim p la d isp o ziţie. îş i lu ă ceaiu l,
so rb i şi c o n sta tă că era su fic ie n t d e tare c â t să în fru n te
sin gu r câţiva v răjito ri m alefici. C e e a ce n u o d e ra n ja .
C o n tin u ă : A a p ă ru t c a u n b ătrân , p refâcân d u -se b o ln av
şi căzut p e m arg in e a d ru m u lu i. A sp e ra t că o să m ă p ăcă­
lească şi c h ia r a re u şit - în să d o a r p en tru câteva se c u n d e
şi d o a r fiin d c ă eu su n t o v in d e c ă to a re şi a m d a to ria să-i
ajus: p e cei care au nevoie.
- C e e a ce el ştia fo arte b in e, m o rm ă i C o n n o r .
 - D esigu r. D a r se în căp ăţân ează să c read ă că fem eile,
o ricare ar fi p u tere a lor, su n t slab e şi n egh io ab e. A şa
c ă am în to rs tru cu l îm p o triv a lu i, m -am p refăcu t că îl
cred u n b ă trâ n n ep u tin c io s, a p o i i-am d a t u n şu t d e nu
s-a văzut. E ad ev ărat că ar fi treb u it să vă ch em chiar
în acel m o m e n t şi v ă d a u cu v ân tu l m eu c ă n u voi aştep ­
ta n ici m ăc ar a tâ t d a ta viitoare. E l a re acţio n at aşa cum
a m sp erat, d u p ă c u m v-am sp u s, m-a a ta c a t ca lu p.
L e povesti to t ceea ce se p etrecu se, fără a o m ite vreun
d e taliu , a p o i îşi p u se ceaiu l d e o p a rte . C o n n o r o strân se
m ai tare în braţe.
- A i zis că îi vei a ru n ca scu la corb ilo r, deci?
- A s t a mi-a v en it p e m o m e n t.
- Ş i piatra?
- E ra fan tastic d e strălu cito are la în ce p u t. Ş i s-a ap rin s
d in n o u c ân d a p u s m â n a pe m in e. D a r c â n d l-a ars p lo a­
ia m ea, p ia tra a d ev en it m ată. In sp irâ n d a d ân c, B ran n a
u rm ă: A tu n ci a a p ă ru t u n fel d e n e b u n ie în o ch ii lui.
M-a n u m it „S o r c h a “ . S-a u ita t la m in e şi a văzut-o p e ea,
a şa c u m a sp u s şi F in d esp re m o m e n tu l c ân d m-a văzut
în p eşteră. T o t Ş o rc h a îl o b sedează.
- D e seco le. C u o c h ii în gu staţi, B o y le d ă d u d in cap.
F iin d ceea ce e, d orin d u -şi ceea ce îsi d o reşte, fără a o b ­
ţin e n icio d ată acel ceva. A şa ceva d u c e la n eb u n ie, iar
S o rc h a e în cen tru l ei.
- Iar ac u m tu eşti, co m p letă F in . A răţi c a ea. A m su­
ficie n tă p u tere c ât să-i p o t citi g ân d u rile d esp re c u m o
v ed e p e ea în tine.
- E a e în m in e, în să era şi o d o ză d e con fu zie în acea
n eb u n ie. Iar con fu zia e o slăb iciu n e. O ric e slăb iciu n e
e u n av an taj p en tru n oi.
- L-am văzut, d o a r trecător, în tim p u l p lim b ării ghi­
d ate d e azi-dim ineaţă, sp u se M eara.
- Ş i eu l-am văzut. N u am a p u c a t să sp u n n im ăn u i.
S e sim te p u tern ic d in n o u şi d ev in e d in ce în ce m ai
în drăzn eţ, p u fn i Io n a.
- E s t e m ai u şo r să îl n im ic im c â n d n u se ascu n d e,
rem arcă Boyle. E u treb u ie să m ă în to rc la grajdu ri.
Pot să m ă lip sesc fie d e M eara, fie d e Io n a, d a c ă ai n e­
v o ie, B ran n a.
 - S u n t b in e ac u m şi m ă... O , p e to ţi d rac ii! S e rid ică
in p icio are. A m fo st la c u m p ărătu ri şi to t ce a m cu m p ă­
rat e în că în m aşin ă.
- M ă o c u p eu d e asta, îi sp u se C o n n o r.
- Ş i să le p u i pe to ate u n d ev a u n d e eu s ă n u le găsesc?
A m c u m p ă ra t o b u cată fru m o a să d e carn e d e v ită p e
care .aveam d e g â n d s-o b ag la cu p to r.
- îm p re u n ă cu m orcovii şi carto fio rii şi cep ele p e care
să le aşezi în tavă lân gă carn e?
E x asp erată, M eara rid ică privirea în tavan .
- C o n n o r, d o a r tu ai p u tea să te g ân d eşti la sto m ac
cân d so ra ta de-abia s-a lin iştit.
- F iin d c ă ştie c ă su n t b in e şi, d a c ă n u aş fi, gătitu l
m-ar lin işti co m p let.
- Ţ i le a d u c e m aici. F in v orb i pe u n to n ce n u lăsa
loc d e d isc u ţii. D ac ă ai d e g â n d să găteşti, p o ţi să găteşti
aici. D a c ă ai n evoie d e ceva şi nu g ăse şti la m in e, îţi
a d u c e m n o i. E u am d e lu cru la g rajd u ri, a p o i su s, d a r
cineva va fi pe-aproape.
Ieşi, iar e a p re su p u se că se d u se se să îi a d u c ă
alim e n tele .
- F i i m a i în ţe le g ă to a re cu el, m u rm u r ă Io n a , ve­
n in d s-o m aseze p e B r a n n a p e b raţ. A fi m ai în ţeleg ă­
to are cu el n u te face p e tin e sla b ă , n ic i nu-1 va face pe
el să te c o n sid e r e a stfe l. P u r şi sim p lu îi v ei u şu r a p u ­
ţin situ a ţia .
- A r fi p u tu t să m ă în tre b e ce v reau să fac.
- L a fel ai fi p u ty t să îl în tre b i şi tu, zise C o n n o r săru ­
tând-o p e tâm p lă. îţi p ro m it că n e v o m în to arce la tim p
p en tru c in ă. D ac ă ai n evoie d e ceva, este su fic ie n t să
m ă an u n ţi.
D u p ă ce p lecară to ţi, B r a n n a se aşeză d in n o u şi pe­
trecu o b u n ă b u cată d e tim p în faţa fo cu lu i, c u fu n d a tă
în g â n d u ri negre.

capitolul 13
B ra n n a d ecise că, d ate fiin d circu m stan ţele, avea să-şi
ad u că p u r şi sim p lu a c o lo to t ceea ce îi treb u ia. C e l m ai
b u n loc p en tru stu d iu p ărea să fie co lţişo ru l p en tru mi­
cu l d e ju n d in b u cătăria lui, ca să aib ă totu l la în d e m ân ă
cât tim p frip tu ra se a fla în cuptor.
F in se ţin u d ep arte d e ea şi p ăstră tăcerea - am b ele
în m o d delib erat, d u p ă c u m B ran n a o ştia prea bine.
N -avea d ecât să stea să sp u m ege, îşi sp u se. Ş i e a era fu­
rio asă, iar fap tu l că o trata cu răceală n u făcea d ec ât să
p erm ită n erv ilo r ei să fiarb ă în ăb u şit.
în p lu s, o irita fap tu l c ă n u reuşea să-şi reprim e plă­
cerea d e a găti o m ân care ad ev ărată în b u cătăria lui.
T o tu l d ecu rgea atât d e flu e n t aco lo , avea fin isaje atât de
elegan te, era d o ta tă cu ech ip am en te atât d e in gen ioase,
p recu m ro b in etu l în alt d e lân gă aragaz, p en tru cazul în
care ar fi avut n evoie să u m p le o o a lă m are fără a fi ap o i
n ev o ită să o care d e la chiuvetă.
în p lu s, aragazul era o m in u n ăţie. Poate că şi-ar fi lu at
şi ea u n u l cu şase o ch iu ri, d e tip u l celo r pro fesio n ale,
d acă şi-ar fi im ag in at că avea să gătească p en tru atâta
lu m e şi atât d e des.
N u i se p ărea corect c a u n b ă rb a t care n u gătea să aib ă
o b u cătărie m ai b u n ă d ecât a ei - iar ea îşi co n sid era
p ro p ria b u cătărie o cu lm e a stilu lu i şi eficien ţei.
M ed ită p o so m o râ tă la to ate acestea în tim p ce lăsă
carn ea la m arin at şi îşi am e n ajă b iro u l provizoriu în n işa
lu ^ p en tru m icu l d eju n .
în c ă o ceaşcă d e ceai şi câţiva b iscu iţi - lu aţi d e la
m agazin, d esigu r - în tim p ce K ath el şi B u g s sfo răiau
alătu ri su b m asă. L u c ră la fo rm u la p en tru cea de-a d o u a
otravă - in gred ien te, text, m o m e n tu l potrivit - şi îi tri­
m ise tatălu i ei u n e-mail lu n g în caz că ştia m ai m ulte
d esp re d e m o n i sau c u n o şte a vreu n specialist.
C â n d se în to arse F in , m u rd ar d e la m u n ca în grajd,
B ra n n a d e ja îşi lăsase cărţile d e o p a rte şi era aşezată la
m asa d in b u cătărie lu i, c u răţân d m orcovi.
El îşi sco ase o bere fără să ro stească v reu n cuvânt.
- T u m-ai a d u s în b u cătăria asta. N u se răsti la el,
în să o u m b ră d e te n siu n e îi răzbi în voce. D eci d acă
ai d e g â n d să răm âi fu rio s pe m in e, n-ai d e c ât s-o faci
altu n d ev a.
 F in se în to arse sp re ea. P u rta o geacă p o n o sită şi u n
pulover şi m ai p o n o sit, b lu gi ce în cep eau să se gău reas­
că în d re p tu l gen u n ch ilo r şi cizm e ce avuseseră şi zile
m u lt m ai b u n e. P ăru l îi era ciu fu lit şi b ă tu t d e v ân t în
ju ru l feţei pe care îşi în tip ărise o expresie rece. Faptu l că
reuşea să arate atât d e sexy n u făcu d ecât să o în tărâte
şi m ai m u lt.
- N u su n t fu rio s p e tin e.
- în se a m n ă că ai u n stil ciu d at d e a-ţi m an ifesta b u n a
dispoziţie, fiin d că ai in trat şi ai ieşit d in casă d e d o u ă ori
şi nu mi-ai ad re sat o vorbă.
- S u n t o c u p a t să m ai c u m p ăr câţiva cai p en tru p lim ­
bările cu gh id şi p u n la p u n c t d etaliile u n ei tranzacţii
pen tru a v in d e u n u l d in tre şo im ii tin eri u n u i alt şoim ar.
A sta e afacerea m ea, cea d in care se alim en tează toate
asta, şi am in trat în casă şi am u rcat în b irou l m eu c a să
nu d isc u t term en ii n egocierii în faţa an g ajaţilo r şi a tin e­
rei care ven ise la lecţia ei d e după-am iază. În clin ă berea
spre ea, a p o i b ău : D a c ă o ric u m e to tu n a p en tru tine.
- E to tu n a p en tru m in e, şi to tu şi îţi sp u n să m ergi
altu n deva să te descarci d e n ervi. E ste o casă al n aibii
de m are.
- îm i p lace să fie m are. T raversă b u cătăria şi se o p ri
de cealaltă p arte a m esei. N u su n t fu rio s p e tine, aşa că
nu te m ai p u rta ca o id io ată n en o ro cită.
B ra n n a îşi sim ţi sân gele dân d u -i în clo co t su b piele.
- D eci acu m su n t o id io ată nen orocită?
- E şti, d in p u n c tu l m eu d e vedere.
- A tu n c i d acă tu in sişti să răm âi aici, m ă d u c eu
altundeva.
T rân ti cu ţitu l p e m asă şi se ridică. A ju n se se d e ja pe
ju m ătate la u şă cân d el o p rin se d e braţ, m o m e n t în care
îl izbi cu o forţă care l-ar fi aru n cat în celălalt c ap ăt al
bu cătăriei d a c ă nu ar fi fost pregătit.
- C alm ează-te, B ran n a, căci tot asta am în cercat şi eu
să fac în u ltim ele câteva ore.
O c h ii ei se tran sfo rm ară in fu m , vocea într-un foc
m ocnit:
- N u am să-ţi d au voie să m ă n u m eşti id ioată, n e n o ­
rocită sau d e alt fel.
 - N u am zis c ă ai fi, d o a r te-am sfă tu it s ă n u fii. T o n u l
îi era rece c a p lo a ia d e ian u arie. Ş i, p e n tru a treia oară,
n u su n t fu r io s p e tin e. Iar furie e u n c u v ân t p rea b lâ n d
p e n tru ceea ce sim t fa ţă d e el, faţă d e tic ălo su l care a p u s
m â n a p e tin e.
- L-a o trăv it p e C o n n o r , a p ro a p e le-a o m o r â t p e M ea-
ra şi p e Io n a , lu i B oyle i-a în n e g rit m â in ile în foc, iar
p e tin e te-a a ru n c a t p e p o d e a u a b u c ă tă rie i m ele. D a r tu
eşti m ai m u lt d e c â t fu rio s fiin d c ă a c u m ştie ce fo rm ă au
sâ n ii m ei?
E l o p rin se d e u m eri, iar B r a n n a văzu a c u m că sp u se ­
se ad ev ăru l. C e e a ce izb u cn ise în o ch ii lu i e ra m a i m u lt
d e c â t furie.
- R ă n i care, p ro v o c ate p e fa ţă sa u p rin şiretlicu ri, au
fo st d o b â n d ite în lu p tă. A c u m n u a fo st v o rb a d e aşa
ceva. D e-ab ia re ce n t m i-ai d a t v o ie să te a tin g d in n ou ,
iar el v in e să facă asta? N u vezi că a făcut-o in ten ţio ­
n at, c ă şi-a ales a n u m e m o m e n tu l? C ă a făcut-o p en tru
a te d e te rm in a să te g â n d e şti la sân g e le m e u , la o rigin ile
m ele, d a ta v iito are c â n d v o i v rea să te atin g?
- N u asta...
- Ş i n u vezi, n u re u şeşti să p ric ep i c u m in te a aia lu m i­
n a tă a ta, că a re u şit să te atin gă? S ă te atin g ă fizic, ceea
ce a r fi p u tu t să-i p e rm ită s ă te sm u lg ă d e aic i şi a c u m şi
să te d u c ă o riu n d e ar fi v ru t el?
B r a n n a d ă d u să sp u n ă ceva, a p o i rid ic ă a m b e le m âin i
p â n ă c â n d el o elib eră. S e în to a rse şi se aşeză d in n o u .
- P o ţ i să m ă faci o id io a tă n e n o ro c ită ac u m , căci
m i-am m eritat-o. N u m -am g â n d it la n ic i u n u l d in lu­
cru rile astea, d a r le în ţele g clar ac u m . L a p rim u l nu
m -am g â n d it fiin d c ă tu n u ai n ici o legătu ră cu ceea ce a
fă c u t el, cu ceea ce a în ce rc at să-m i facă. N u m-aş g ân d i
la el c â n d m-ai atin g e tu , F in . In p riv in ţa a sta te în şeli.
A v ru t c a tu s ă crezi a sta, şi se p are c ă a r e u ş it
F in în tin se m â n a d u p ă sticlă, a p o i c lă tin ă d in cap:
- N u a m c h e f d e bere.
F ă ră u n cu v ân t, sc o a se d o p u l sticlei d e P in o t N o ir pe
care B r a n n a o fo lo sise p e n tru so su l frip tu rii şi u m p lu
d o u ă p ah are.
 - C â t d e sp re cea de-a d o u a p ro b le m ă , su n t b in e în ­
fip tă aici, sp u se e a so r b in d în c e t d in v in . P o ate C a b h a n
se cred e su fic ie n t d e p u te rn ic în c â t să m ă d u c ă c â n d şi
u n d e v rea el. Iţi d a u c u v ân tu l m e u că n u e aşa . M i-am
lu at m ă su ri preven tive c â n d a în ce rc at să o a d e m e ­
n ească p e M e a ra şi în ţele g em cu to ţii p e rfe c t c u m se
p o ate d e p la sa în tim p. Poţi să ai în cred ere în m in e la
cap ito lu l ăsta.
- în regulă.
- A ş a , p u r şi sim p lu ? făcu ea rid ic â n d d in sp râ n c e n e .
- N u e su fic ie n t7
- A în ce rc at să m ă în sp ă im â n te şi să m ă u m ile a sc ă
şi n u a re u şit n ici u n a , n ici alta. P oate c ă v o ia şi să-m i
trezească sc â rb a p e n tru a m ă d e te rm in a s ă nu-m i m ai
doresc să m ă atin g i, d a r şi în p riv in ţa a sta a d a t greş.
In sc h im b , se p are c ă a reu şit să te în fu rie p e tin e. A sta
este ceva ce în ţelege, fu ria. T e culci cu m in e a c u m şi n u
ai să laşi p e n im e n i a ltu l să m ă atin g ă.
- N u e v o rb a d e a sta, B ra n n a . M ai c alm a c u m - o
idee - îşi trecu d egetele p rin păr. E i b in e , n u d o a r asta.
E v o rb a d e ceea ce a atin s.
- E l n u p o a te să în ţeleag ă d e c â t p o se d a re a . N u ar
p u tea să-ţi în ţele ag ă v reo d ată re m u şcările, se n tim e n tu l
de v in o v ăţie, fiin d c ă in d ife ren t d e câte o ri îi ară ţi c ă res­
pin gi p a rte a d in el care se a flă în tin e, el d o a r a sta vede.
N u p o a te să v a d ă d in c o lo d e sân g e le tău . T u treb u ie să
o faci. N o i to ţi treb u ie să o facem . E u o fac, altfel, in d i­
ferent ce a ş fi sim ţit p en tru tin e, n u te-aş fi p u tu t lăsa
să m ă atin gi.
- S â n g e le lu i e ceea ce-mi d o re sc . îm i d o re sc să-l v ăd
p ic u rân d d in m â in ile m ele.
- Ş tiu asta. în ţe le g e a acest lu cru , re c u n o sc u ea, şi sim ­
ţise la fel în re p e tate rân d u ri. D a r a sta în se a m n ă răzbu­
nare, iar răz b u n area n u îl va în frân g e. S a u cel p u ţin n u
d o ar răzb u n area, căci, in d ife ren t ce a m fi, su n te m şi o a­
m eni în acelaşi tim p , iar el şi-a c âştig at c u v â r f şi în d e sa t
d o rin ţa n o a str ă d e răzbu n are.
- N u p o t să îm i păstrez c alm u l în p riv in ţa asta.
N u ştiu c u m re u şeşti tu.
 - F iin d c ă l-am p riv it în o c h i azi, m a i a p ro a p e d ecât
e şti tu d e m in e a c u m . I-am sim ţit m â in ile a rz ân d reci
p e m in e. Ş i n u te a m ă a m sim ţit azi. A ex istat şi team ă;
a ex ista t şi te a m ă am e ste cată p rin tre to ate celelalte, chiar
c â n d sim ţe a m p u te re a a tâ t d e in te n să şi lu m in o a să . D ar
n u azi. S u n te m m ai p u te rn ic i, fiecare d in tre n o i sep arat,
m a i p u te rn ic i d e c â t C a b h a n , c h iar şi cu d e m o n u l care
trăie şte în el. Ş i îm p reu n ă? N o i su n te m p ie ire a lu i.
F in o c o li m a sa şi îşi p u se cu b lâ n d e ţe m â in ile pe
u m e rii ei.
- T r e b u ie să îl o p r im d e d a ta a sta, B r a n n a , cu o rice
preţ.
- S u n t c o n v in să că v o m reuşi.
„ C u o ric e p reţ, îşi sp u se el ap ăsân d u -şi b u zele pe
sp râ n c e a n a ei. T re b u ie să te a p ă r a e rele."
- C rezi c ă a m n evoie d e p ro tecţie, Fin ?
- N u , n u c red asta, ceea ce n u în se a m n ă c ă n u a m să
ţi-o ofer. N u în se a m n ă că eu n u a m n ev o ie să ţi-o ofer.
O să ru tă d in n o u p e sp râ n c e a n ă .
„ C u o rice p re ţ."

T re b u rile n u m a i p u te a u să aştep te. A vea d e în ch eiat

b ila n ţu ri c o n ta b ile , avea d e d a t sa u r e tu m a t telefoan e,
iar te an cu l h â rtiilo r d e se m n a t a ju n se se la o în ălţim e
im p re sio n a n tă .
D e sc o p e rise re p e d e c ă a fi p ro p rie ta ru l u n e i afaceri
d e su cces n e c e sita m a i m u lt d e c â t sim p la p o se siu n e şi
v isu l d in sp a te le id eii. P u tea fi re c u n o sc ă to r că Boyle
şi C o n n o r îi lu au d e p e c a p p ro b le m e le d e zi cu zi, în să
ac est lu cru n u îl sc u tea d e re sp o n sa b ilită ţi.
C h ia r ş i a tu n c i c â n d c ălăto re a ră m â n e a la c u re n t cu
to a te - p rin te lefo n sa u Sk y p e sa u e-m ail. D a r c â n d se
a fla a c asă, se sim ţe a o b lig a t s ă se im p lice fizic. C e e a
ce in clu d e a şi p lăce rea d e a în g riji caii, căci ap re c ia acel
c o n ta c t fizic şi a p ro p ie re a m e n ta lă . M a i m u lt d e c â t m a­
n ev rarea p eriei d e ţe să la t sa u a c io c a n u lu i d e p otcoave,
sp ă la re a , h răn ire a sa u an tren are a c a ilo r îi p erm iteau să
îi c u n o a sc ă p e fiecare d in tre ei.
Ş i n u îl d e r a n ja n ici s ă cu reţe d u p ă şo im i o ri să
le u su ce cu g rijă p en ele u d e . îi fă c u se m are plăcere
să se im p lice în d re sare a c e lo r m ai tin eri şi se a ta şa se în
m o d d e o se b it d e o fem elă p e care o b o tezaseră S assy -
căci era cu a d e v ărat o b razn ică.
D e şi zilele d ev en eau to t m ai lu n gi, rare o ri p ă re a să
g ăse asc ă su fic ie n t tim p c a să facă to t ceea ce-şi p u se se în
m in te. Ş tia în să u n d e v o ia să fie, iar acel lo c era acasă.
T re c u se a p ro a p e u n a n d e ja , se g â n d i el p e c â n d , su b
o c h ii lu i C o n n o r , d ă d e a c u p ic io ru l într-o m in g e alb as­
tră p e n tru R o m e o , co ck e ru l fo arte en tu z iast al secreta­
rei. C e a m a i m are d ista n ţă şu ta tă d e c â n d avea dou ăzeci
d e an i.
A face rile şi c u rio zitatea si n ev o ia d e a a fla ră sp u n su ri
aveau să îl tragă d in n o u d e p a rte d e casă, d ar, sp e ra el,
în c ălă to rii n u m ai lu n g i d e câteva lu n i. P en tru p rim a
d a tă d e c â n d îi a p ă ru se se m n u l p e u m ăr, se sim ţe a d in
n o u acasă.
- A c u m că e iarn ă, iar cererea e m ai scăzu tă, a r fi cel
m ai p o triv it m o m e n t să e x p e rim e n tă m cu şe d in ţe le d e
şo im ă rit călare d e sp re care a m m ai d isc u tat.
- Le-am o feri ceva sp e c ia l celo r care v in în c ău tarea
u n u i stro p d e av en tu ră. C o n n o r şu tă în m in g e, făcân d
câin ele să o ia la fu gă. A m sta b ilit p reţu rile, în caz că ne
h o tărâm să în cercăm , ia r B oyle a b o m b ă n it ca d e o b icei,
d eci to tu l p a re în regu lă.
- M - a m g â n d it şi eu . V a fi n ev o ie d e u n alt tip d e
d eclaraţie p e p ro p rie ră sp u n d e re şi câteva m o d ific ă ri în
p riv in ţa asig u rărilo r, d e care o să m ă o c u p eu.
- M ă b u c u r c ă n u treb u ie să m ă în h a m la asta.
F in lovi la râ n d u l lu i m in g ea.
- S ta b ilire a o ra ru lu i ră m â n e în se a m a ta şi a lu i Boyle.
T u şi M e a ra aveţi ex p e rien ţă şi la călărie şi la şo im ărit,
iar Io n a se d e scu rc ă b in e la v ân ăto are.
- Ş i n u e n im e n i m a i ab il în şa d e c â t ea. D e c i su n te m
d e ja trei. C u tin e a m fi p atru .
F in rid ic ă privirea sp re el c â n d C o n n o r îi rân ji.
- N u am m ai ieşit c a g h id la o p lim b are d e ... d e la în ­
c ep u tu ri, în acele p rim e câtev a lu n i c ât B oyle ş i c u m in e
am p u s afacerea p e p ic io are.
- B in e în ţe le s că a i p u te a s ă o foci o ric â n d , su n t sigur,
cu u n u l d in tre ceilalţi, c a u n fel d e elev.
 C o n n o r se p reg ăti să şu teze, iar F in , d o a r d in jo a c ă , îl
b lo c ă , îi lu ă m in g e a şi, d u p ă u n jo c d e p ic io a re pe cate
şi-l a m in te a d in c o p ilărie , o trim ise în aer.
- A i c h e f d e o p a rtid ă , deci? în tre b ă C o n n o r .
- A m să a c c e p t in vitaţia c â n d v oi avea tim p , ia r asta
v a fi d u p ă c e v o i sc h iţa o b ro şu ră n o u ă p este care să vă
u ita ţi tu şi B oyle. în tre tim p , ar treb u i să îţi m ai găseşti
p e cin ev a care să se d escu rce cu şo im ii, să c ălărească
b in e şi să p o a tă g h id a u n g ru p m ic. C e l p u ţin la în ce p u t,
fo r m u la asta ar m erge p en tru g ru p u ri d e şa se clien ţi sau
m ai p u ţin i. C in e ţi s-ar p ăre a potrivit?
- A m câţiva cu m a i m u ltă ex p e rien ţă la şo im ă rit, d a r
l-aş alege pe B ria n . E cel m ai en tu ziast şi d o r n ic să înveţe
ceva n o u , să în cerce ceva d iferit.
- A t u n c i ai să v o rb eşti cu el şi, d a c ă e in teresat, p o ate
s ă în c e a p ă să se p regătească. A r fi b in e să facem câte'
v a p ro b e m ai în tâi, d o a r cu an g a ja ţii sa u n işte p rieten i.
D a c ă to tu l e în regu lă, v o m în c e p e să o fe rim p ach etu l
ă sta p rin m artie, să zicem . P â n ă cel târziu d e ech in o cţiu ,
ca obiectiv.
- U n in terval su fic ie n t c a să rezolvăm even tu alele
p ro b le m e ap ă ru te p e p arcu rs.
- Ia r a c u m a m c h e f să ies cu S a ssy p u ţin . M ă d u c
la g ra jd u ri, îm i iau u n c al şi o să v e d e m c u m se d e scu r­
c ă e a c u u n c al şi u n c ălăreţ. O s ă v in ă şi M erlin ,
fiin d c ă o v a ţin e s u b c o n tro l. Ş i v reau s ă v ă d c u m se
în ţe le g . M ă g â n d e sc să-i îm p erech ez.
- A v e a m d e g â n d să îţi p o m e n e sc e x act d e sp re asta,
zise C o n n o r am u zat. E c o m b in a ţia p otrivită, d u p ă p ă re ­
rea m e a. D e m n ita te a lu i şi o b răz n ic ia ei se aso rtează la
p erfecţie. C r e d că ne-ar p ro d u c e u n c u ib excelen t.
- î i v o m lăsa p e ei să d ec id ă.
F in îşi lu ă u n să c u le ţ d e m o m e li, c ăci fem ela în c ă m ai
a şte p ta re co m p en sa, şi, trăgân du -şi o m ăn u şă , fix ă cu re­
lu şele lu i Sassy. E a îşi c u ră ţă p u ţin p en ele, în c â n ta tă că
fu se se aleasă, şi îşi în c lin ă c ap u l, privindu-1 cu o expresie
p e care n u ar fi p u tu t să o d escrie altfel d e c â t coch etă.
- D a r ştiu c ă eşti o ad ev ărată fru m u se ţe , ei? P o m i sp re
p o a r tă cu e a şi, în to rcân d u -se sp re g ra jd u ri, îl ch em ă
p e M erlin .
 Ş o im u l lu i se în ă lţă în v ăzd u h , a p o i se a ru n că într-un
p icaj g ra ţio s p e care F in îl c o n sid e ră u n sc u rt m o m e n t
d e p a ra d ă . Pe b raţu l lu i, S assy îşi d e sc h ise aripile.
- V r e i să i te alătu ri, nu-i aşa? A tu n c i a m în cred ere că
vei fi c u m in te şi vei m erge u n d e îţi sp u n eu.
S lă b i cu relu şele, rid ic ă b ra ţu l şi o priv i rid icân d u -se
în aer.
S e în v ârtiră îm p re u n ă , d e sc riin d n işte b u cle iu cău şe,
iar F in îşi sp u se c ă d a , el şi C o n n o r av u seseră d re p tate.
S e p o triv eau .
S av u ră p lim b area, c o p a c ii fam iliari, c o titu rile cărării,
m iro su rile d in aer. D e şi sp e rase să îl sim tă pe C a b h a n ,
acesta n u se arătă, astfel că stră b ă tu d ista n ţa d in tre şc o a­
lă şi g ra jd u ri în so ţit d o a r d e şo im i.
S tu d ie m u lţu m it g ra jd u rile cu p a d o c u l, c a m io n e tele
şi m aşin ile şi c ap u l m a ie stu o s al lui C a e s a r rid icân d u -se
p rin g e am u l d esch is al b o xei. C a lu l îi trim ise lu i F in u n
n ech ezat d e b u n v en it, ceea ce îl făcu să m earg ă d ire ct
la el p en tru a-1 m â n g â ia şi a avea o sc u rtă con v ersaţie
în a jn te să in tre.
II g ă si p e Boyle în b iro u , stâ n d în c ru n ta t în faţa
co m p u te ru lu i.
- D e ce p u n o a m e n ii atâte a în tre b ări tâm pite?
- D o a r ţie ţi se p a r tâm p ite, fiin d c ă tu ştii d e ja răs­
p u n su rile . F in se aşeză p e u n co lţ al b iro u lu i - ap ro xi­
m ativ sin g u ru l lo c cu rat. T o c m a i am v en it d e la şc o a lă şi
d e la C o n n o r , în ce p u el, d u p ă care îi e x p u se p lan u rile
legate d e n o u a o fe rtă p e n tru tu rişti.
- Io n a e în c â n ta tă d e idee, a sta e sigu r. Iar B ria n , ei
b in e, e tân ăr, d a r d in câte a m v ăzu t şi am auzit, este
h arn ic, şi ştiu că e u n călăreţ d e stu l d e b u n . S u n t d isp u s
să în cercăm .
- A t u n c i o să p u n e m la p u n c t d etaliile . D a c ă n u ai
n evoie d e m in e, ies cu C a e sa r. O să în cercăm o p lim b a­
re în so ţiţi d e şo im i, căci i-am a d u s cu m in e p e M erlin şi
o fem elă tân ără. O să sch iţez u n p o sib il traseu .
- A i grijă. D im in e a ţă , Io n a şi cu m in e am trec u t p e
la casa cea n o u ă s ă v ed em c u m av an sează lu crările. E a a
văzut lu p u l, u m b ra d e lu p , fu rişân d u -se p rin tre cop aci.
- T u n u l-ai văzut?
 - N u , stăteam cu spatele şi d iscu tam cu u n u l din tre
tâm plari. Io n a a sp u s că s-a ap ro p iat m ai m u lt ca n icio d a­
tă, deşi ea a creat o barieră d e protecţie în ju ru l casei.
- O să aru n c şi e u o privire.
- Ţ i- a ş fi recu n oscător.
F in îi p u se şa u a lu i C ae sar, care era n e răb d ăto r să o
ia d in loc, în ţelegân d că avea să i se p erm ită să alerge,
în lo cu l o b işn u ite i p lim b ări la p as. F in în călecă, se în ­
d e p ă rtă p u ţin , a p o i îşi p u se o m o m e ală pe m ă n u şă ş i o
ch em ă pe Sassy.
A c easta ateriză cu elegan ţă, în fu lec ă b u căţica d e car­
n e c a şi c u m n-ar m ai fi m â n c a t n im ic d e o lu n ă, d u p ă
care se in stală pe m ăn u şă . S assy şi C a e sa r se priviră în ­
d elu n g , a p o i calu l în to a rse c a p u l ca şi c u m şo im u l n u ar
fi avu t n im ic d e a face cu el.
- E x c e le n tă a titu d in e, d e c ise Fin.
Pentru a-i testa pe a m â n d o i, p o m i la galo p.
Sassy, lu ată p rin su rp rin d e re , îşi d esch ise arip ile - o
privelişte su p e rb ă - şi şi-ar fi lu a t zb oru l d e p e m ă n u şa
d a c ă n u ar fi liniştit-o Fin :
- N u a i n im ic. E d o a r o altă m o d a lita te d e a zbura.
P asărea se agită p u ţin , n u în tru to tu l con v in să, d a r
ră m a se p e m ăn u şă. M u lţu m it, F in trecu la u n g a lo p m ă­
ru n t şi co ti sp re p ă d u re în a in te d e a-i d a se m n alu l să îşi
ia zborul.
S assy se o p ri p e o crean gă p e care M e rlin aştep ta
d eja.
-T e -ai d escu rcat b in e, te-ai d e sc u rc a t într-adevăr b in e.
T u du-te în ain te, M erlin , iar n o i te v o m u rm a.
Ş o im u l lui în c e p u să d escrie b u cle p rin tre co p aci; fe ­
m eia îl u rm ă. în a in tâ n d la u n p a s m ăsu rat, F in c o n d u se
calu l p rin p ăd u re.
în u rm ăto area ju m ă ta te d e o r ă ex ersă cu Sassy to ate
m an evrele, ch em ân d-o în a p o i p e m ăn u şă, a p o i dându-i
voie să zboare d in n o u .
A eru l rece şi u m e d făcu lo c u n e i p lo i m ăru n te şi su b ­
ţiri, d a r b u c u ria lib ertăţii era p re a m are ca v reu n u l d in ­
tre ei să se sim tă d eran jat.
F in îşi în tip ări traseu l în m in te , sp u n ân d u -şi c ă ar
fi fo st u n o co l excelen t p en tru tu rişti. Le-ar fi p erm is
 şo im ilo r să se d ea în sp ectaco l, d a n sâ n d p rin tre co p aci
şi în to rcân d u -se d e fiecare d a tă p e m ăn u şă fără a în tre­
rupe p asu l relaxat al calu lu i.
E ra su fic ie n t d e a p ro a p e ca să a u d ă râu l m u rm u rân d ,
su ficient d e d e p a rte c ât să a ib ă im p resia c ă ieşise să călă­
rească alătu ri d e şo im într-un a lt tim p. Ş i sim ţe a m iros
de n in so are în aer. P ân ă la lăsarea serii, o m ă tu l avea să
se d e p u n ă p este ţin u t, c u fu n d â n d totu l într-o în crem e­
nire tăcu tă.
Iar în prim ăv ară aveau să în flo re asc ă p o ru m b a ru l şi
florile sălb atice pe care B r a n n a le strân g ea p en tru plăce­
rea ei şi p en tru m agie.
D in p rim ăv ară, cred ea el - sp era - aveau să se p o a tă
plim ba pe a c o lo îm p reu n ă, în pace.
G â n d u l la B ra n n a îl făcu să sch im b e d irecţia. Ş o im ii
ii calul p u teau să se o d ih n e a sc ă lân gă c ăsu ţă în tim p ce
a d o i lu crau .
C â n d aju n se pe o cărare c u răţată îl lăsă p e C a e s a r să
pornească d in n o u într-un g a lo p m ă ru n t şi râse c â n d îl
■ âzu pe B u g s fu g in d sp re el cu lim b a atâ rn â n d .
- A c u m c ă a a p ă ru t şi câin ele, îi am p e to ţi trei. Mer-
aem d o a r în vizită, n e o p rim la B ran n a. S-ar p u te a să
lib ă ceva p en tru fiecare d in tre voi. A p o i v o m a ru n ca o
crivire la n o u a casă a lui Boyle în ain te d e a n e întoarce.
P ărân d m u lţu m it d e p lan , B u g s în ce p u să alerge pe
Ingă cal.
Fin în cetin i d in n o u c ân d se ap ro p iară d e c o p acu l
răsturnat şi d e c o rtin a g ro a să d e p lan te căţărăto are ce
«scundea ru in ele colib ei lu i S o rc h a. B u g s lăsă să-i sc ap e
cn m ârâit jo s.
■ O , d a, v in e acu m . îl sim t şi eu.
Fin îi p o ru n c i lui S assy să ră m ân ă în aer şi îl ch em ă
pe M erlin p e m ăn u şă.
C e aţa se strecu ră şe rp u in d p rin tre p lan tele căţărăto a­
re. Fin în tin se m â n a liberă, rid ică în aer câin ele şi îl
puse în faţa lui în şa.
S im ţi atracţia, in vitaţia a p ro a p e veselă d e a p ă şi din-
aolo d e c o rtin ă, d e a se d e sfă ta cu to ate d aru rile pe care
ie oferea în tu n ericu l.
- D ac ă asta e to t ce p oţi...
 R id ic â n d d in u m eri, F in d ă d u să în to arcă.
L u p u l n egru , lu cio s, ţâ şn i d in tre p la n te le c ă ţă r ă to a r
c u p ia tra ro şie p u lsâ n d . C a e s a r se d ă d u în a p o i, se c a b d
d a r F in re u şi să ră m â n ă în şa şi îl p r in se p e B u g s în a in *
c a ac esta să cad ă.
S p re su rp rin d e r e a lu i F in , S a ssy se a ru n c ă în pica,
n ăp u stin d u -se a su p ra lu p u lu i, a p o i se în ă lţă d in n o u a.
se o p r i într-un c o p a c , fixându-1 c u privirea.
„ C e fa tă d e şte a p tă , se g â n d i. C e fată c u rajo asă
d e şte a p tă !"
- R ep et, d a c ă a sta e to t ce p o ţi...
îi d ă d u p in te n i c alu lu i, p o r n in d la g a lo p , şi cob o c
o m â n ă , fă c â n d p ă m â n tu l să se d e sp ic e su b picioarele
lu p u lu i. C â n d C a e s a r să ri p este e l, lu p u l d isp ă ru .
F in au zi r â s u l d in sp a te le lu i ş i se în to a rse . C ab h a c
p lu te a d e a s u p r a p ă m â n tu lu i d e s p ic a t p e u n c o w r
d e c eaţă.
- N u e n ici p e d e p a rte to t ce p o t, b ă ie te . în c ă n u a.
v ăzu t to t ce p o t. C ru ţă-te, căci î n fin a l to t vei veni k
m in e . îţi ştiu sân gele.
F in îşi în ă b u şi im p u lsu l d e a s e n ă p u sti d in n o u a s »
p ra lu i, c ăci e x p e rie n ţa îl în v ăţase că sim p lu l fa p t de a-,
în to arc e sp a te le avea să-l ră n e a sc ă m ai m u lt d e c â t o lo t*
tu ră. P rin u rm are, se m u lţu m i să se în d e p ă rte z e agale.
- C r u ţă - te . A u zi cu v in tele ca p e o şo a p tă , n u u t
strigăt. Iar d u p ă ce am să te d istr u g , a m s-o leg pen­
tru etern itate d e tin e p e v ră jito a re a în tu n e c a tă d u p *
care tân jeşti.
Im p u lsu l d e a se în to a rc e c rescu , îm p letin d u -se a c u n
c u fu rie. T o tu şi, fără a privi în u rm a lu i, F in vin d eci
p ă m â n tu l şi m erse m ai d e p a rte , ie şin d d in p ăd u re .
îl legă p e C a e s a r în faţa căsu ţe i şi, d e sc ă le c â n d , îşi lipi
o b raz u l d e c e l a l calu lu i.
- A z i te-ai d o v e d it d e m n d e n u m e le tău , căci n u x
ezitat să atac i c â n d ţi-am cerut-o. P recu m u n m agician,
în tin se m â n a , îi a ră tă c ă era g o a lă , a p o i îşi ră su c i înche­
ietu ra şi fă c u să a p a ră u n m ăr.
î n tim p ce C a e s a r îşi ro n ţă ia re c o m p e n sa , F in o che­
m ă p e S assy p e m ă n u şă :
 - Ş i tu , a tâ t d e c u r a jo a să p e n tru u n şo im a tâ t d e tâ­
năr. T u ai să vânezi. îi făcu se m n lu i M erlin . O să v ân aţi
îm p reu n ă p e c âm p u l B r a n n e i şi p u te ţi sta o v rem e în
şo p ro n u l lu i R o ib e a rd . Ş i tu . S e ap le c ă să îl m â n g â ie pe
Bugs. P u n p a riu că te a şte a p tă u n b isc u it în ă u n tr u .
iso ţit d e câin e , F in p o r n i sp re atelier.
- la tă şi re c o m p e n sa m e a, sp u se el, v ăzân d c ă Bran-
na to c m ai sc o te a o tav ă d e b isc u iţi d in m ic u ţu l c u p to r
d in atelier.
Ţ i-ai ales p erfe ct m o m e n tu l, zise e a p u n â n d tav a p e
aragaz. S-a în tâ m p la t ceva, nu-i aşa?
N u fo a rte im p o rta n t, d a r u ite aic i u n c ă ţe lu ş care
şi-a c â ştig a t d re p tu l la u n b isc u it d a c ă a i v reu n u l.
- D esigu r.
L u ă d o i d in b o rc a n , căci K a th e l d e ja se rid ic a se d in
raţa fo c u lu i p en tru a-şi sa lu ta m ic u l p rieten .
- E u p refer u n u l d in ăsta, sp u se F in lu â n d u n b isc u it
fierb in te d in tavă. A m av u t d e lu cru a c a să , a p o i m -am
d u s la şc o a lă şi a m trecu t p e la g ra jd u ri. V o m o fe ri p lim ­
bări călare şi cu şo im i în c e p â n d d in p rim ăv ară.
- T o a t e b u n e şi fru m o a se , d a r ce s-a în tâm p lat?
- A m ieşit la o p lim b a re călare c u şo im i. C a e s a r şi
M erlin şi o fem elă fr u m o a să p e n u m e S a ssy care se v a
îm p erech ea cu M e rlin c â n d v a fi e a p regătită.
- Ş i e a ce p ărere are d e sp r e asta?
B r a n n a p u se c e ain icu l p e foc, căci F in d e ja îşi lu ase
u n a d o ilea b iscu it.
- îi p la c e d e el, şi lu i d e ea. A v eam d e g â n d să sta b i­
lesc câteva trasee, iar B u g s n i s-a a lă tu ra t la g ra jd u rile
m ari. C â n d a a p ă ru t el a m c o tit în c o a c e , g ân d in d u -m ă
să lucrez cu tin e o o r ă sa u d o u ă , şi a m tre c u t p e lân gă
in trarea la c o lib a lui S o rc h a .
- A i fi p u tu t să eviţi lo c u l ăla.
- A sta-i d re p t. D a r n u a m v ru t să-l evit. Ş i fiin d c ă nu
l-am ev itat a m a fla t c ă şo im u l p e care l-am ale s p e n tru
M erlin v a fi p ere ch e a lui.
îi p o v e sti to tu l în tim p ce so r b e a d in c e a i ş i se în ­
treb ă c u to a tă se rio z ita te a d a c ă să în ce rc e să ia u n al
treilea b isc u it.
- D e v in e to t m a i a ro g a n t, sp u se B r a n n a .
 - S u fic ie n t c â t s ă n e zg ân d ărească, a d ic ă e x a c t ceea ce
a fo st to a tă p o v estea a sta. V o ia s ă m ă fa c ă să-l ata c d in
n o u , în să mi-a tre c u t p rin c a p c ă u n refu z l-ar fi răn it
m ai tare.
- N e d ă d e ştire că n ici u n u l d in tre n o i n u p o a te face
o sim p lă p lim b a re p rin p ă d u re fără să îşi a su m e u n risc.
N e zgân d ăreşte, în sp e ra n ţa d e a n e d e sc u ra ja , d e a ne
fa c e să n e sim ţim în co lţiţi.
- E m a i în cre z ăto r d e c â t în a in te , sau cel p u ţin a şa m i
se p a re m ie.
- L -am fă c u t să sân gereze d e d o u ă o ri, d e m a i m u lt d e
d o u ă o ri, iar u ltim a d a tă a p ro a p e c ă l-am d istru s.
- N u p â n ă la c a p ă t, re m arcă F in . Ia r e l ştie că îi e su fi­
c ie n t să a ju n g ă în a p o i în b â rlo g p en tru a se v in d e ca. Ş tie
că p o a te să n e în fr u n te d in n o u şi d in n o u şi să îşi revină
d e fiecare d a tă . D a c ă ar fi s ă n e e stim ă m realist şan sele,

E ro b a b il că la u n m o m e n t d a t a m a ju n g e să p ie rd e m
ătălia. E v o rb a d e tim p , B r a n n a , şi el are tim p u l la d e ­
g etu l lu i m ic.
- N u cred e c ă p o a te fi d istr u s - sa u n u cred e c ă ceea
ce trăieşte în el p o a te fi d istru s. în s ă lucrez la asta.
S e d u se la m a să şi b ă tu cu d e g e tu l în c arn eţelu l ei.
A m a p e la t la ta tă l m e u , iar el a a p e la t la alţii, şi a m sta­
b ilit in g red ie n tele şi c u m să le am e ste c p e n tru a d istru g e
d e m o n u l. în tre tim p a m lu c ra t şi la textu l d escân te cu ­
lu i. A vem n ev o ie d e n u m e . N u cred că o să fu n cţio n eze
d a c ă n u ro stim n u m e le d e m o n u lu i, o p in ie c o n firm ată
d e cei c u care s-a c o n su lta t tatăl m eu .
F in su b tiliză cel de-al treilea b isc u it, a p o i se a p ro p ie
p e n tru a citi p e ste u m ă ru l ei:
- A r i p ă d e liliac u sc a tă - id eal d in R o m â n ia ?
- A ş a m i s-a sp u s.
- F ire d e p ă r d in c o a d a u n e i fem ele d e iac gestan te.
F in arc u i o sp râ n c e a n ă . F ă ră „o c h iu l g u şte ru lu i" şi „lim ­
b ă d e d u lă u . S c u z e , le sp u se el lu i K a th e l şi lu i B u g s.
-N -ai d e c â t să râzi de cele trei vrăjitoare ale b a rd u lu i
englez, dar am formulat asta a p e lâ n d la cele mai b u n e
surse p e care a m Teuşit să le găsesc.
- O m a g , b o a b e d e m ă tră g u n ă zd ro b ite, tin c tu ră de
tro m p e ta-în g e rilo r a m a z o n ia n ă , p e ta le d e c u c u tă d in
A rm en ia, sevă d e m an c h in e el. C u n o s c u n e le d in tre
p lan tele astea.
- T o a t e su n t o trăv u ri. T o a te su n t o trăv u ri n atu rale .
A vem o p a rte d in tre ele în ceea ce a m p re g ătit p en tru
C a b h a n , d a r ex istă aici câtev a in g red ie n te m ai ex o tice
d e c â t cele cu care a m lu crat p â n ă ac u m . U n e le v a tre­
b u i să le c o m a n d d e d e p a rte , d esig u r. E n ev o ie d e a p ă
b in ec u v ân tată d e u n p reo t, ceea ce se o b ţin e d e stu l a e
uşor, S ân g ele ră m â n e e le m e n tu l care le leagă p e to ate.
D e al tă u v o m avea n ev o ie. S â n g e le tău , fire d in p ăru l
tău şi b u c ă ţi d e u n g h ie . C u m F in se m u lţu m i s ă m o r­
m ăie, B r a n n a c o n tin u ă : în c e p u se m s ă lucrez la can tităţi
şi la co m en zi. S u rse le m ele se co n trazic într-o o arec are
m ăsu ră, în să v o m găsi c o m b in a ţia o p tim ă . Iar cu v in tele
treb u ie să fie cele p otrivite. P o ţiu n e a v a fi n eag ră ş i g ro a­
să c â n d n e v a ieşi b in e . N u v a avea n ici u rm ă d e lu m in ă ,
nici n u v a re flec ta lu m in a.
F in în c e p u să-i m aseze u m erii c u tan d re ţe .
- E ş t i p lin ă d e n o d u ri. A r tre b u i să fii m u lţu m ită ,
nu te n sio n a tă . A i fă c u t p ro g rese fan tastic e, B r a n n a .
- N i m i c d in to ate a ste a n u v a d a rezu ltate d a c ă n u
alegem m o m e n tu l p o triv it, iar la c a p ito lu l ă sta n u am
tăcu t n ici u n p ro gres.
- M -am g â n d it eu la a sta. O sta ra ? E c h in o c ţiu l. A m în ­
cercat cu so lstiţiu l d e v ară, p e n tru lu m in ă. O sta r a a d u c e
şi ea lu m in ă , a tu n c i se în clin ă b a la n ţa .
- A m în to rs p ro b le m a p e to a te p ărţile, o ftă ea trecân-
du-şi m âin ile p rin p ă r p e n tru a fix a agrafele ce se desfă-
cuseră. V a ria n ta a sta n u m ă co n v in ge, d e şi s-ar p u te a să
nu-i v ăd eu calităţile d in cauza celo rlalte ele m e n te.
Fin o în to arse sp re el, c o n tin u â n d să-i m aseze u m erii.
- A m p u te a în c e rc a să p u n e m la p u n c t d e sc â n te c u l
şi p o ţiu n e a a le g â n d O s ta r a c a m o m e n t ş i să v e d e m
atu n ci d a c ă m erge. C u c o n d iţia să g ă sim o fe m e lă d e
iac g e sta n tă .
B r a n n a zâm b i, aşa c u m sp e r a şi el:
- T a ta zice c ă ştie p e cin ev a care îţi p o a te face ro st d e
orice, p e n tru u n preţ.
- A t u n c i v o m p lăti p reţu l şi n e v o m p u n e p e treab ă.
M ai a m o o r ă lib eră în care a m să te a ju t cu v raja, d a r
d ise a r ă c re d c ă ţi-ar p r in d e b in e c ev a c are s ă îţ i dis-
tr a g ă p u ţin a te n ţia , s ă îţi m a i a b a tă g â n d u r ile d e la
to a te a ste a .
- A ş a crezi?
- C r e d că a r treb u i să ieşi la c in ă cu m in e . A m în
m in te u n lo c care o să-ţi p lacă fo arte m u lt.
- S ă ieşim la cin ă? Ş i ce fel d e lo c ar fi acela?
- U n lo c fo arte sim a n d ic o s. R o m a n tic şi e le g an t şi
c u m ân c are d iv in ă. A i p u te a să p o rţi ro c h ia p e care ai
p u rtat-o d e R ev elio n , su g e ră el ju cân d u -se cu o buclă
d in p ă ru l ei.
- A m m a i m u lte ro ch ii, d a r a ş p u te a să m erg înveş'
m â n ta tă în g o lic iu n e a m e a ritu alic ă d a c ă to t e să m i se
serv ească m ân c are d e m n ă d e zei p e care n u a m pregă-
tit-o p e rso n a l.
- D a c ă in sişti, în să a ş p refera să m ă la şi p e m in e să te
d ezgo lesc d u p ă d e se rt.
- M ă inviţi la o în tâln ire, F in b ar?
- A s t a fac. C in a la o p t, d e şi v o i v en i d u p ă tin e la ş a p
te, ca să a p u c i s ă te b u c u ri d e o ra ş în a in te să m ân c ăm .
- O ra şu l? C e o raş?
- P aris, sp u se el, şi o să ru tă .
- V r e i să zb u răm la P aris să lu ă m cina?
- O c in ă strălu cito are - în O r a şu l L u m in ilo r.
- P aris, re p e tă B ra n n a . în ce rc ă s ă îşi sp u n ă c ă a r fi
fo st frivol şi stu p id , în să n u reu şi. P aris, m u rm u r ă ea din
n o u şi îl să ru tă la râ n d u l ei.

capitolul 14
- C u m a fost? L a P aris, a d ă u g ă Io n a . N u a m a p u c a t s2
p o v estim d e sp re a sta fără să fie şi re stu l p rin p reajm ă.
- A fo st m in u n a t. P u ţin co p leşito r, ch iar. Lum in ile,
v ocile, m â n c a re a şi v in u l, d esigu r. T im p d e câtev a ore
a m fo st într-o cu to tu l altă lu m e.
- A fo st ro m an tic?
Io n a lega fu n d e eleg an te d e rafie în ju ru l u n o r să p u
n u ri în c u lo ri p astelate.
- A fo st
 - M ă în tre b d e ce a sta p are să te în grijoreze.
- N u îm i d o re sc ro m a n tism . E g en u l d e lu cru care slă­
b eşte h o tă râ re a şi în ce ţo şeaz ă raţiu n e a, d ec re tă B r a n n a
pe c â n d m ă su r a dozele d e ierb u ri zd rob ite. N u este u n
risc p e care să p o t să mi-1 a su m în m o m e n tu l d e faţă.
- V ă iu b iţi.
- Iu b ire a n u e în to td e a u n a ră sp u n su l.
în tim p ce Io n a o a ju ta c u m a rfa p e n tr u m agazin,
B ra n n a se c o n c e n tra p e p re p a ra re a d e p r o d u se c u p u te ri
m agice. A veau să p o a r te o altă b ătălie, cel m ai p ro b ab il
îi a şte p ta u n o i atac u ri. V o ia să a ib ă la în d e m â n ă provizii
co m p lete d e leacu ri, p e n tru o ric e ev en tu alitate.
- în ceea ce te priveşte a şa e, şi m ă b u c u r p e n tru asta.
A d ă u g ă e x act şa se p ic ă tu ri d e ex tract d e n ă stu ra ş în cea­
u n u l m ic. P en tru tin e iu b ire a v in e în c o m p le tare a a ceea
ce eşti, îţi în tăre şte h o tărârea.
- Ş i crezi că în cazul tău o slăb eşte.
- E p o sib il, iar ac u m , m a i m u lt ca n ic io d a tă , n u p o t
să p e rm it asta. A tâ t F in , c â t ş i e u ştim c ă p u te m trăi
u n u l fără celălalt. A m făcut-o şi în că d e stu l d e bin e.
Ş tim c ă s-ar p u te a ca ceea ce trăim a c u m să fie lim itat
la p rezen t. O ric e altceva, c u sa u fără, treb u ie să aştep te
p ân ă îl n im ic im p e C a b h a n .
- E şti m a i fericită cu el, rem arcă Io n a.
- Ş i care fem eie n u e m ai fericită c â n d se p o a te baza
pe o tăv ăleală zdravăn ă cu o o arecare regularitate?
C â n d v e rişo ara ei p u fn i în râs, B r a n n a rid ic ă u n de­
get, c erân d tăcere, a p o i, ţin ân d u -şi am b e le m â in i d e a ­
su p ra c e a u n u lu i, a d u se am e ste cu l la u n c lo c o t rap id .
M u rm u râ n d , revărsa lu m in ă din tr-o m â n ă şi u n to re n t
su b ţire d e p lo a ie a lb a stră d in c ealaltă. P reţ d e o c lip ă se
fo rm ă u n cu rcu b eu , a p o i alu n e c ă şi ac esta în c eau n .
B r a n n a lăsă am e ste cu l s ă fia rb ă cât m ai în c e t p o sib il.
S a tisfă c u tă , se în to a rse şi o văzu p e Io n a stu d iin d -o .
- T e p riv esc lu crân d , îi e x p lică aceasta. T o tu l e a tâ t d e
elegan t, atât d e g raţio s, în v ălu it în p u te re a ce se revarsă
d in to ate p ărţile.
- E b in e să avem la în d e m â n ă to n ic u l ăsta, p re c u m şi
b alsam u rile şi u n g u e n te le d in care am fă c u t provizii.
 B r a n n a b ă tu c u d eg etu l în u şa u n u i d u la p p e care îl
c o n sid e ra c u făru l ei d e răzb oi.
- Paza b u n ă trece p rim e jd ia rea.
- O p o litic ă b u n ă .
- A s t a faci şi cu Fin?
- A c u m că su n te m îm p re u n ă - şi n u d o a r p e n tru se x -
îm i a m in te sc to ate m o tiv ele p e n tru care m -am în d ră g o s­
tit d e el. A re a tâ ta b u n ă ta te - iar eu a m v ru t să u it asta.
U m o r u l lui, p u te re a lu i d e c o n c e n trare , lo ialitate a lui.
A c u m v reau să îm i am in te sc to ate astea, p e n tru că îm i
a d u c alin are şi p e n tru c ă îm i asig u ră u n ita te . S ă ştiu
c in e e îm i p e rm ite să-i ac o rd to a tă în c re d e re a m e a. A b ­
so lu t to ată. Ş i n u su n t sigu ră că în a in te re u şe a m să o
fac, o ric â t aş fi în cercat. F iin d că p o t şi o fac, v a exista
în to td e a u n a ceva fo arte b u n d e care să m ă agăţ.
- A z i vine?
- I-am sp u s c ă nu-i cazul. în c ă n e m a i lip se sc o parte
d in tre in g red ie n te, d e c i n u p u te m în c e p e să p rep arăm
o trav a. A re şi el m u n c a lu i, iar eu o a m p e a m ea. Ş i îţi
su n t re c u n o sc ă to a re că m i-ai o fe rit a tâ t d e m u lt tim p
d in ziu a ta liberă.
- îm i p lace să m ă jo c cu m arfa d in m ag azin u l tă u -
şi cu c â t p o t face eu m a i m u lte, c u a tâ t a i tu m ai m u lt
tim p să te o c u p i d e o trăv u ri p e n tru d e m o n i. V reau să
ies cu A la sta r m ai târziu şi sp e ra m că ai să vrei să vii
să c ălăreşti cu n o i.
- S ă călăresc?
- Te-am v ăzu t c ălă rin d , iar M e a ra mi-a sp u s că n u p rea
îţi rezervi tim p p e n tru a sta, a şa cu m făce ai cân d v a.
N u o făcu se, d e o are ce îi a m in te a d e F in . A c u m în să...
E l i o a d u se se p e A in e , iar ea n u îşi o fe rise p lăcerea d e a
te sta leg ătu ra m e n ta lă cu iapa.
- D a c ă te rm in ă m ceea ce avem d e te rm in at, a ş veni.
Ş i d a c ă n o i d o u ă a m ieşi să c ălărim d e p lăcere, ar fi ca şi
c u m i-am sc o a te lim b a lu i C a b h a n .
- A m a ju n s să îl v e d e m în fiecare zi. D istra tă , Io n a
a ra n jă să p u n u rile în tu rn u le ţe c o lo ra te . P ân d in d u -n e.
- Ş tiu . Ş i eu îl v ăd . M ă p ro v o acă ad e se a.
- A m v is a t o p e T e a g a n azi-noapte. A m d is c u t a t
- Ş i d e-abia a c u m îm i sp u i?
 - A fo st ca o sc u rtă vizită. A m sta t în faţa focu lu i,
b ân d ceai. E d e ja c u b u r ta la g u ră ş i m-a lăsat să îi sim t
b eb elu şu l d â n d d in p ic io are. M i-a p o v estit d esp re so ţu l
ei, iar e u am v o rb it d e sp re B oyle. Ş i m i-am d a t b ru sc
seam a - ceea ce sp u n e a i tu c u m că su n te m to ţi legaţi
intre n o i - c ă so ţu l ei şi Boyle se a m ă n ă foarte m u l t
La te m p e ra m e n t, p rin d ra g o ste a lu i fa ţă d e cai şi faţă
de p ă m â n t.
- B o y le e legat d e cei trei p rin b ă rb a tu l cu care s-a
c ăsăto rit T eagan ? D a , s-ar p u tea.
- N u a m v o rb it d e lo c d e sp re C a b h a n . N u ţi se p are
ciudat? A m sta t d o a r şi a m b ă u t ceai şi am pov estit des­
pre so ţu l ei, d e sp re c o p ilu l care u rm a să v in ă p e lu m e,
despre B oyle, d e sp re p lan u rile d e n u n tă. L a sfârşitu l
visului, m i-a d a t u n m ic ta lism a n şi mi-a sp u s c ă este
pen tru A lastar.
- î l ai?
- L -am p rin s în c ăp ăstru l lu i azi-d im in eaţă în a in te să
vin. A v eam u n ta lism a n în b u zu n ar, u n u l p e care îl făcu ­
sem p e n tru A lastar, aşa c ă i l-um d a t ei.
- A m fă c u t sc h im b d e o b ie c te p e rso n a le , fiecare d in tre
noi cu fiecare d in tre ei. C r e d că e m a i m u lt d e c â t sim p lă
politeţe. C e v a de-al n o stru în tim p u l lo r şi ceva de-al lo r
într-al n o stru . A r fi b in e să avem to ate cele trei d a ru ri cu
noi c â n d îl v o m în fr u n ta d in n o u p e C a b h a n .
- în c ă n u su n te m sig u ri c â n d v a fi asta.
- E o su rsă d e fru strare p e n tru m in e, re cu n o scu Bran-
na. D a r n u p u te m să o face m p â n ă n u avem to ate cele
necesare p e n tru a d istru g e d e m o n u l. T re b u ie să îm i p ă s­
trez c re d in ţa c ă v om şti c â n d v a trebu i.
- D e m o n i şi vizite în v is d e la v erişo ri d e a c u m câ­
teva se c o le . B ă tă lii şi v â rte ju r i şi n u n ţi. S u n t a ic i d e
a p ro a p e u n a n d e ja ş i m ă sim t d e p a r c ă v ia ţa p e care
am d u s o în a in te n-a fo st d e c â t o u m b r ă . A r fi o a re
stu p id - şi n e re a list - d in p a r te a m e a d a c ă aş p lă n u i
să g ăte sc u n fel d e c in ă a n iv e rsa ră p e n tr u Boyle? S ă îl
su rp rin d cu ea - şi m ă refer la cev a ce să p o a tă m â n c a
ţâră a se p re fa c e c ă n u e d e gro ază.
A m u zată şi în d u io şa tă în acelaşi tim p , B ra n n a îi a ru n ­
că o privire în tim p ce Io n a re a ra n ja tu rn u leţele.
 - B in e în ţe le s c ă n u e.
- în c ă îl m ai v ăd în m in te e x act a şa c u m e ra cân d
a a p ă ru t p e n tru p rim a d a tă , călare p e A lastar. F elu l în
care m i-au ţâ şn it a m â n d o i d ire c t în in im ă . A c u m su n t ai
m ei. V reau să sărb ă to re sc a c e a zi.
- Ş i o vei face.
B r a n n a sim ţi o id ee a lu n e c â n d la m a rg in e a g ân d u ri­
lo r ei. F ăcu o p au ză, a şte p tâ n d să se m aterializeze, însă
c h iar în c lip a a c eea u şa se d e sc h ise cu u n zăn găn it.
U n a d in tre v ecin ele lor, o d o a m n ă v eselă, c u aer de
b u n ic u ţă , p ă şi în ă u n tru .
- Z iu a b u n ă , d o a m n ă B ak er.
- Ş i ţie, B r a n n a , şi uite-o şi p e Io n a . S p e r c ă n u vă
d eran jez.
- C â tu şi d e p u ţin . B e ţi u n ceai? îi p ro p u se B ra n n a .
- N u m i-ar strica, d a c ă n u e p re a m are d eran ju L
D u p ă ceai a m şi v en it - d a c ă ai am e ste c u l ăla d e plante
p e care îl p re p a ri p e n tru răc e ala d e sezo n . M -ar sc u ti de
u n d r u m p â n ă în sat.
- A m , desigu r. V ă rog, daţi-vă jo s p alto n u l şi aşezaţi-vă
lân g ă foc. V ă p a şte o răceală?
- N u pe m in e , d a r so ţu l m e u e ră c it cob ză şi m ă scoa­
te d in m in ţi cu sm io rc ă ie lile lu i. J u r c ă o c e aşc ă d e ceai
aici, în faţa fo c u lu i tău şi în c o m p a n ia u n o r fem ei care
ştiu c ă v ia ţa n u se te rm in ă d o a r fiin d c ă răceşti, mi-ar
salv a m in ţile. A h , ş i uită-te la să p u n u rile alea, d răgălaşe
c a n işte b o m b o a n e în tr-un b o rc a n .
- N u p o t să m ă h o tă ră sc p e care-1 prefer, d a r acesta
e p rin c ip a lu l c a n d id a t, zise Io n a în tin zân d u -i d o am n ei
B a k e r u n să p u n ro şu a p rin s.
- E m in u n a t. A m să-m i o fe r u n u l d in ă sta c a reco m ­
p e n să c ă n u l-am fă c u t să ta c ă d ân d u -i c u tigaia în cap.
-11 m e ritaţi.
- O m ică răc eală şi b r u sc b ă r b a ţii d e v in m ai d ific il de
în g rijit d e c â t o a rm a tă d e p ru n c i. A i să a fli a sta şi sin gu ­
ră c ât d e c u râ n d , a c u m c ă ţi se a p ro p ie n u n ta .
- S p e r să p rim e sc o tig a ie zd ravăn ă p rin tre daru rile
d e n u n tă , sp u se Io n a , făcân d -o pe d o a m n a B ak er să
râ d ă p â n ă i se tăie re sp iraţia.
 C â n d se p o to li, îşi sc o a se p a lto n u l şi fu la ru l şi se in­
stala în fa ţa fo cu lu i.
- Ş i uite-1 şi p e K ath e l. A sta e o c o m b in a ţie excelen tă,
un câin e, u n şe m in e u şi o c eaşc ă d e ceai. M i s-a p ă ru t
că k m v ăzu t c â n d am p o r n it în co ace , fu rişân d u -se pe
ia m arg in e a p ă d u rii, c h iar l-am strig at în se m n d e sa lu t
în ain te să-m i d a u se a m a c ă n u era d elo c K a th e l al n o s­
tru. E ra în tr-adevăr u n c â in e m are şi n egru şi p e n tru o
clipă m i-am sp u s: E i, D u m n e z e u le b u n , ăla e u n lu p.
A{X)i a d isp ă ru t. P ocn i d in d egete. O c h ii m e i îm b ă trâ ­
niţi îm i jo a c ă p ro b a b il feste.
A ru n cân d u -i o p riv ire sc u rtă Io n ei, B r a n n a se a p r o ­
pie cu ceai şi b isc u iţi.
- U n c â in e v a g a b o n d , p o a te . L-aţi m a i v ăzu t p â n ă
acum ?
- N u , n u l-am m a i văzu t, şi sp e r să n ici nu-1 m ai
văd v re o d ată. A m sim ţit c ă m i se face p ie lea d e g ăin ă
când a în to rs c a p u l sp re m in e d u p ă ce l-am strigat, cre­
â n d că e K ath e l. A p r o a p e c ă m -am ră su c it p e c ălcâie să
m ă întorc în casă - ceea ce ar trebui să d em on streze că m-a
în fio rat într-adevăr, căci în c asă m ă a şte a p tă văicărelile
d o m n u lu i B ak er. E i, să lă să m asta . C e m ă m ai răsfeţi,
B ran n a! îţi su n t re c u n o sc ă to a re p este p o ate .
- C u m are p lăcere. A m u n to n ic p e care l-aţi p u te a
adăuga în c eaiu l d o m n u lu i B ak er. E b u n p e n tru necazu ­
rile lui şi îl v a a ju ta să d o a r m ă .
- P lătesc o ricât.
D u p ă ce d o a m n a B a k e r ach ită c eaiu l şi to n ic u l, p ri­
m in d să p u n u l c a d o u , B r a n n a îl trim ise p e K ath e l să o
în so ţească p e n tru a se a sig u ra că aju n g e ac a să teafără.
C â n d ră m a se ră sin g u re, Io n a sp u se g â n d ito a re :
- O a r e i s-a a r ă ta t in te n ţio n a t, sau p rezen ţa lu i - d a c ă
se p o a te sp u n e a şa - a d ev en it m ai tan gib ilă?
- E u m ă în tre b d a c ă n u cu m va a d ev e n it n eaten t, căci
e şi asta o altă p o sib ilita te . S e fu rişează şi p â n d e şte , d u p ă
cum sp u n e a şi ea, sp e r â n d să n e d eran jeze, şi n u s-a m ai
o b o sit să se a sc u n d ă d e ceilalţi. C u m n u d o re şte s ă atra­
să aten ţia, e u c red c ă a fo st o n eglijen ţă.
- îşi p ie rd e răb d area.
 - S-ar p u te a , d a r treb u ie să a şte p te p â n ă suntem
p regătiţi. E u v reau să te rm in to n ic u l ăsta, a p o i g a »
m erg em să călărim .
- S p e ri c ă o să-şi în cerce n o ro c u l cu n o i.
- N u sp e r că n e va lă sa în p ace. B r a n n a rid ic ă sfidă­
to are b ărb ia. M i-ar p lăce a să-i a ră t e x act d e ce su n t în
stare d o u ă fem ei cu p u tere.

B r a n n a n u fu d ez am ăg ită să a fle c ă F in era p lecat co

treb u ri. D a c ă s-ar fi a fla t a c a să sa u la g ra jd u ri, fie le-ar fi
in terzis să iasă călare, fie ar fi in sista t să le în so ţească.
îşi p u se cizm ele d e c ălărie p e care n u le m ai purtase
d e câţiva a n i ş i fu n ev o ită să a d m ită că era p lăcu t. Ş i mai
p lă c u t fu să p reg ătească p e rso n a l şa u a lui A in e.
- N o i d o u ă n u n e c u n o a şte m în c ă p re a b in e, aşa c i
sp e r c ă a i să-i sp u i Io n e i d a c ă ai v reo p ro b le m ă c u m ine.
T recu d e c ealaltă p a rte a c a p u lu i iep ei, o m â n g â ie pe
o b ra ji şi o privi în o c h i: Te-ar fi d o r it c h iar şi n um ai
p en tru fru m u se ţe a şi g raţia ta, căci ai c â t în c a p e şi din
u n a şi d in cealaltă. D a r a sim ţit că eşti p e n tru m in e şi eu
p e n tru tin e. D a c ă a şa sta u lu cru rile, a m s ă m ă strădu iesc
să a m g rijă c ât m ai b in e d e tin e. A s t a ţi-o ju r. U ite , ţi-am
fă c u t asta, a d ă u g ă e a, şi îm p leti u n ta lism a n în coam a
lu i A in e , prinzându-1 cu o p a n g lic ă ro şu a p rin s. Pentru
p ro tecţie căci, in d ife re n t d a c ă eşti sa u n u a m e a, am să
te protejez.
- C r e d e c ă eşti a p ro a p e la fel d e fru m o a să c a ea, îi
sp u se Io n a B ra n n e i.
R âzân d , B r a n n a se a p u c ă să-şi regleze scările.
- A s t a c h ia r e u n c o m p lim e n t grozav!
- îm p re u n ă veţi fi su p e rb e , şi se b u c u ră d e o cazia de
a-i o fe ri o a se m e n e a p rivelişte lu i A lastar.
- H a i să face m sp e c ta c o l atu n ci. în so ţită d e Ion a.
c o n d u se caii afa ră d in g ra jd u ri şi sări în şa cu agilitate.
A v em v reu n p lan ?
Io n a se a p le c ă p este şa să îl m â n g â ie p e A lastar
p e gât.
- U n e o r i e m ai b in e să iei lu cru rile aşa c u m vin .
P o rn iră sp re d ru m , în so ţite d e Kat'nel şi B u g s cate
o p ă ia u p e lân g ă ele.
 - N u p o t să c h em şo im u l, sp u se Io n a.
- V o r ven i d a c ă v a fi n ev o ie d e ei. D e şi a r fi fo st o idee
să n e lu ă m cu n o i to ate călăuzele. C e-ai zice să p o rn im
la g a lo p m ăru n t?
- Zic d a!
C â t era d e g raţio asă, se g â n d i B r a n n a c â n d A in e r ă s
p n se şi p o m i în tr-un g a lo p m ă r u n t şi v ioi. Ş i coch et,
ad ău g ă ea, căci n u avea n ev o ie d e h aru l Io n e i p e n tru a
in terpreta felu l în care ia p a îşi sc u tu ră c o a m a .
A ru n c ă o privire p e ste u m ă r şi văzu c ă lo ia lu l K ath e l
în cetin ise p e n tru a ră m â n e cu B u g s. Fericirea p e care o
em an au a m â n d o i o făcu să zâm b ească.
S av u ră a e ru l rece, cu o n o tă tă io a să ce a n u n ţa c ă avea
să n in g ă d in n o u . S e b u c u ră d e m iro su l c o p a c ilo r şi al
cailor, d e ră p ă itu l c o n sta n t al co p itelo r.
P oate că trecu se p rea m u lt tim p d e c â n d nu-şi m ai
rezervase p u ţin tim p p e n tru ea, d in m o m e n t ce o sc u rtă
p lim b are în p a s v io i îi îm b u n ă tă ţe a a tâ t d e m u lt starea
de sp irit.
S e sim ţe a în a rm o n ie c u iap a. F in av u sese d re p tate,
ca d e o b ice i în astfel d e c h e stiu n i. O ric a re a r fi fo st m o ­
tivul, A in e îi era d e stin a tă ei, iar p a rte n e ria tu l lo r în ce­
pea în acel m o m e n t
In trară pe cărarea d in tre c o p a c i u n d e aeru l e ra şi m ai
rece. M ici p e te d e zăp ad ă ac o p e re a u p ă m â n tu l în p etice­
le d e u m b ră u n d e se fo rm a se ră în to a m n a p rec ed e n tă,
iar d e p e o c ren g u ţă ră su n a c irip itu l u n e i p ăsări.
în c e tin iră p â n ă la u n trap relaxat.
- A i n e sp eră, şi la fel şi A lastar, c ă v o m ieşi în c âm p
desch is în a in te să te rm in ă m p lim b are a, c a să p o a tă să
alerge la g a lo p .
- N u m -ar d e ra n ja . N u a m m ai fo st p e aic i d e m ai
bin e d e u n a n . A p ro a p e u ita se m c ât d e fru m o s p o a te fi
în tim p u l iern ii, c ât d e tă c u t şi izolat.
- E u n u a m să m ă o b işn u ie sc n ic io d a tă , îi sp u se
Ion a. N u aş p u te a n ic io d a tă să priv esc in d ife ren tă to ate
astea. N u ştiu câte p lim b ări cu g h id am fă c u t p e aici în
u ltim u l an , şi to tu şi d e fiecare d a tă m ă m in u n ez.
- N u e p lic tisito r p e n tr u tin e, o călăreaţă cu talen tele
tale, să te p lim b i a tâ t d e încet?
 -T e -a i p u te a a şte p ta să fie p lictisito r, d a r n u e. O a m e ­
n ii su n t d e regu lă in teresan ţi şi su n t p lă tită să m ă p lim b
călare. în p lu s... lo n a rid ic ă ju c ă u şă d in sp rân cen e.
A m o caz ia să m ă c u lc c u şefu l. A m d o a r d e câştigat, d in
to a te p rivin ţele.
- A m p u te a face u n o c o l în a in te s ă n e în to arc em , să
trecem p e la c asa ta.
- S p e r a m că ai să su gerezi asta. A zi ar fi treb u it să
în c e a p ă ap licarea ta p e tu lu i. C o n n o r a fo st u n ero u , fă-
cân du -şi tim p să d e a o m â n ă d e aju to r.
- C u sig u ran ţă, fiin d c ă îi p lace să c o n stru ia sc ă şi este
fo a rte ab il la asta.
S e în to a rse ră să-şi p lim b e caii p e lân g ă râ u . D intr-oda-
tă, a e ru l se răci, iar B r a n n a văzu p rim e le fire d e ceaţă.
A p o i m u rm u ră:
- A v e m c o m p a n ie .
- D a . în regu lă.
- Păstrează caii calm i, te rog, iar e u a m să fac la fel cu
cei d o i câin i.
C a b h a n li se arătă ca b ă rb a t, c h ip e ş şi p u tern ic , îm ­
b r ă c a t în n egru c u fir a rg in tiu . B r a n n a o b se rv ă c ă fusese
su fic ie n t d e v a n ito s c â t să-şi facă o v ra jă d e în fru m u se ţa ­
re, astfel că te n u l îi strălu ce a d e săn ătate .
C a b h a n făcu o p le c ă c iu n e a d â n c ă în faţa lor:
- D o a m n e lo r. S u n te ţi o p rivelişte m in u n a tă într-o zi
d e iarn ă.
- C h ia r a tâ t d e p u ţin ă treab ă ai, în c â t să-ţi petreci tot
tim p u l a d u lm e c â n d lo cu ri în care n u eşti b in e v e n it? se
răsti B ran n a.
- D ar, d u p ă c u m vezi, am fo st răsp lătit, căci iată cele
d o u ă flo r i d in tre b u ch e tu l d e trei. T e g â n d e şti să te m ă­
riţi cu u n m u ritor, îi sp u se el Io n ei. S ă îţi iro seşti pu terea
cu u n b ă r b a t care nu va p u tea n ic io d a tă să îţi ră sp u n d ă
la fel. E u am m u lt m ai m u lt d e o ferit.
- T u n u ai n im ic să-m i o feri şi n u în se m n i n im ic în
c o m p a ra ţie c u el.
- E l îţi co n stru ie şte o c asă d in p ia tră şi le m n , în tim p
ce eu ţi-aş o fe ri u n p alat. în tin se b raţele, şi p este ap ele
reci şi în tu n e cate ale râ u lu i p lu ti u n p a la t sc ân te in d de
a u r şi argin t. U n c ă m in p o triv it p en tru cin ev a ca tine,
care n u a a v u t n ic io d a tă o c asă a ei. C a r e a tâ n jit în to t­
d e a u n a d u p ă o c asă a ei. A sta ţi-aş oferi.
Io n a ch e m ă p u tere a d in a d â n c u rile ei şi tran sfo rm ă
im ag in ea în în tu n e ric.
- Păstreaz-o.
- A m să-ţi iau p u tere a, a p o i ai să trăieşti în c e n u şa a
ceea ce ai fi p u tu t avea. Ş i tu . S e în to a rse sp re B ran n a.
T u te cu lci cu fiu l m eu .
- N u e fiu l tău.
- S â n g e le lu i e sân g ele m e u , n o p o ţi n ega. Posedă-1,
lasă-te p o se d a tă , asta n u v a face d e c â t să te slăb ească.
A i să p o r ţi să m â n ţa m e a, într-un fel sa u altu l. A lege-m ă
pe m in e, alege ac u m , c ât în că îţi m ai d a u d e ales. A ltfel,
cân d voi ven i d u p ă tin e, a m să-ţi p ro v o c d u rere, n u plă­
cere. Alege-1 p e el şi m â in ile îţi v o r fi m â n jite c u sân g ele
lui şi sân g e le tu tu ro r ce lo r pe care pretin zi că îi iu b eşti.
B r a n n a se a p lec ă în faţă în şa:
- M ă aleg p e m in e în să m i. îm i aleg h aru l şi d a ru l d in
n aştere. A le g lu m in a, o ric are ar fi p reţu l. A c o lo u n d e
S o rc h a a d a t greş, n o i v o m reu şi. V ei ard e, C a b h a n . în ­
tin se u n b r a ţ în lateral, iar p e ste râu l rece şi în tu n e c a t
se rid ic ă u n tu rn d e fo c d in care ţâşn iră flăcări şi fu m .
A cesta este d a ru l m eu p e n tru tin e, rosti e a im p lacab il.
E l se rid ic ă ju m ă ta te d e m e tru d e la p ă m â n t, d a r Io n a
reuşi în c o n tin u a re să ţin ă caii calm i.
- A m să-m i rezerv cea m ai m are p lăce re c u tin e.
A m să te p u n să priveşti în tim p ce a m să-i sfârte c m ăru n ­
taiele frate lu i tău , în tim p ce am să-l sfâ şii în b u căţele pe
b ărb atu l v erişo arei tale. A i s ă m ă priv eşti tăin d u -i g âtu l
u n eia p e care o c o n sid e ri c a p e o so ră , ai să m ă priveşti
s ilu in d o p e v erişo ara ta. Ş i de-abia d u p ă ce sân g e le lo r
va îm b ib a p ă m â n tu l, te v oi u c id e şi p e tin e.
- E u su n t V răjito are a în tu n e c a tă d in M ayo, sp u se ea
sim p lu . Ş i eu v o i fi b le ste m u l tău .
- Fiţi ate n ţi la m in e, o avertiză el. D a r n u veţi v ed ea
n im ic.
în c lip a u rm ă to a re d isp ă ru d e o d a tă c u ceaţa.
- G e n u l acesta d e a m e n in ţă ri - Io n a se în tre ru p se şi
arătă spre turnurile în flăcări, spre strigăte. T e deranjează?
 - H m m . îm i c am p lace, d a r... B r a n n a făcu to tu l să
d isp a ră . în m in te a lu i a ste a n u su n t a m e n in ţă ri, ci pro-
m isiu n i. V o m avea g rijă să le în calce. E u sp e ra se m că se
v a tra n sfo rm a în lu p , cel p u ţin p e n tru câtev a m o m en te.
V reau să a flu n u m e le d e m o n u lu i care l-a creat.
- S a ta n , L u cifer, B elzebut?
- N u cred, zâm b i B ra n n a . U n d e m o n m a i m ăru n t,
care are la fel d e m u ltă n evoie d e C a b h a n p e c ât are
C a b h a n n evoie d e el. E i d o i a u îm p u ţit aeru l. H a i să
p o r n im a c u m în g a lo p şi s ă trecem să-ţi v ed em casa.
- C e a d in p ia tră şi lem n?
- M ate riale so lid e şi rezisten te. Ş i adev ărate.
lo n a d ă d u a p ro b a to r d in cap.
- B r a n n a , d a r d a c ă ... d a c ă se în tâ m p lă să răm âi în săr­
c in a tă în tim p ce eşti cu Fin?
- N u se va în tâm p la. M i-am lu at m ăsu ri d e precauţie.
S p u n â n d acestea, îi d ă d u p in te n i lu i A in e şi p o m i
în g a lo p .

B r a n n a îi d ă d u lu i A in e u n m o rco v şi o ţesălă, astfel

c ă a tu n c i c â n d F in a ju n se la g ra jd u ri, g ăsi to tu l în per­
fectă o rd in e .
- M i s-a sp u s c ă aţi fă c u t o p lim b a re călare.
- A ş a e, şi m i-am a d u s a m in te c â t d e m u lt îm i place,
îş i lip i o b razu l d e cel al iep ei. C h ia r tu a i sp u s că ar fi
b in e să n e c u n o a şte m .
- N u m ă g â n d e a m să m ergi sin g u ră.
- N u a m fo st sin g u ră. A m fo st cu lo n a , c u A in e şi
A la sta r şi cu c âin ii. O , n u în cerca să d a i b ir cu fugiţii
fiin d c ă e în c ru n ta t, îi sp u se v erişoarei sale . E şti prea
p u te rn ic ă p e n tru a şa ceva. A m a v u t o co n v ersaţie cu
C a b h a n - n u m ai m u lt d e c â t u n sc h im b d e cu v in te d u re,
p e r a n sa m b lu . A m să v ă p ov estesc to tu l m ai în co lo .
- A s t a e sigu r. D ă d u să o p r in d ă pe B r a n n a d e b raţ,
în să A in e îl în g h io n ti cu fru n te a în u m ăr. îi iei p arte a
acu m ? b o m b ă n i el.
- E a m ea, în fo n d . Ş i ştie la fel d e b in e c a m in e că
n u a m av u t p ro b le m e şi n u ne-am a su m a t alte riscu ri în
a fa ră d e cele p e care n i le a su m ă m d e fiec are d a tă cân d
 jc e m u n p a s a fa ră d in casă. A c u m în să îm i im agin ez că
« gustare ar m erge cu p ovestea.
- M ie mi-e c am fo am e , m ărtu risi Io n a.
- F acem to tu l aici, le sp u se Fin .
- D in ce?
A cu m o p rin se p e B r a n n a d e b raţ, d a r relaxat:
-M i-a i to t d a t liste la fiecare p a s. A m su ficie n te
Hovizii în b u c ă tă rie c ât să p regăteşti m ân c are a p e o
Jp tă m â n ă .
- A ş a şi treb u ie. în regu lă atu n ci. Io n a , vrei te ro g să
* dai d e veste celo rlalţi p â n ă v ăd ce p o t să în c ro p e sc în
i m o a s a b u c ă tă rie a lu i F in b ar?
-T e-ai d u s in te n ţio n a t să îl c au ţi, o acu ză F in .
- N u , n u a m făcut-o, d a r n ici n u m -am d u s sp e r â n d
A nu d a u d e el.
- Ş tia i că o să v ă atace.
- N u ne-a atac at, n u în v reu n u l d in tre se n su rile la
a r e re referi tu . D o a r cu v in te. U n fel d e a te sta tere­
z ii. E u a m sp e ra t c ă v a ven i ca lu p , c a să în cerc să îi
b îu n u m ele , d a r n u a fo st d e c â t o m . A ju n să în ă u n tru ,
b d ezbrăcă g eac a şi i-o în tin se lu i F in , a p o i c o n tin u ă :
i i chiar ne-am b u c u ra t d e o p lim b a re m in u n a tă , întor-
â n d u -n e p e u n trase u care să îm i p e rm ită să v ăd cu m
■ ansează lu crările la c asa Io n ei. V a fi sp le n d id ă , g e n u l
le sp aţiu d esch is, d a r av ân d to tu şi câteva c o lţişo a re m ai
c a m e . în p lu s, traseu l mi-a o fe rit o p e rsp e ctiv ă dife-
a su p ra acestei case. A m o b se rv a t în căp e re a aceea
a l m u lte ferestre ce ies în a fa ră sp re p ă d u re . P ro b a b il e
m loc e x tra o rd in a r în care să sta i şi să priveşti p eisaju l,
o d ife re n t d e sezo n . în to t a c e st tim p sc o to cise p rin frigi­
der, co n g e lato r şi d u la p u ri, iar a c u m c o n c h ise: A m o re-
■ Kă p e n tru p ie p tu l ă sta d e p u i, reţetă care lu i C o n n o r îi
a a c e fo arte m u lt. Face c arn e a m a i su c u le n tă . în c lin â n d
spui, îi a ru n c ă o privire p ro v o cato are. T e d escu rc i cu
ju ţin ă c a m e su c u le n tă , Fin ?
- D a r tu te d escu rci?
O tra se în b ra ţe le lu i şi îi m u şc ă m ă r u n t b u za
n ierio ară.
 - Eu n u răm ân cu n im ic m ai prejos cân d m i se oferă
ceva. Şi s-ar p u tea chiar să prim eşti m ai m u lt dacă îmi
torn i nişte vin.
Fin ad u se o sticlă şi îi stu d ie eticheta.
- în ţe le g i ce ar fi în sem n at pen tru m ine d acă te-ar fi
rănit?
- N i c i u n u l d in tre n o i n u îşi p o ate perm ite să gân­
d ească astfel. N u p u tem . C e e a ce sim ţim u n u l pentru
celălalt, fiecare d in tre n o i faţă d e ceilalţi, este puter­
nic, adev ărat şi p ro fu n d . Ş i n u ne p u tem perm ite să
g ân d im astfel.
- N u e vorba d e gân dit, B ran n a. C i d e sim ţit.
- A tunci nu ne putem perm ite să sim ţim astfel, spu­
se ea punându-şi m âin ile pe pieptul lui. N e slăbeşte
dacă ne îm piedică să ne asu m ăm riscurile pe care trebu­
ie să ni le asu m ăm .
- N e slăbeşte cu atât m ai m ult dacă încetăm să mai
sim ţim .
-A v e ţi am ân d o i dreptate, sp u se Ion a d in uşă. Tre­
b u ie să sim ţim . E u m ă tem m ereu pentru Boyle, dar
tot facem ceea ce avem d e făcut. Sim ţim şi m ergem m a
departe.
- E corect ce spu i. S im ţi,, d a r nu te opreşti, îi zor
B ran n a lui Fin. N ici nu p ot. în să p o t să-ţi p ro m it că a =
să m ă apăr cât m ai bine. Ş i su n t foarte b u n ă la asta.
- A sta e adevărat. A m de gân d să desch id sticla a s a
d e vin, Iona. B ei şi tu?
- Forţeazâ-mă.
- D u pă ce termini cu vinul, Fin, poţi să cureţi cartofei
- Iona, sp u se el, perfect netulburat, nu te-ar deran p
să cureţi tu cartofii, aşa-i, draga mea?
în ain te ca B ran n a să p oată interveni, verişeara ei m
dezbrăcă d e jachetă.
- F a c eu pe ajutorul d e bucătar. D e fapt, in d ife r e *
ce găteşti, B ran n a, ai p u tea să-mi dai m ie in stru c ţiu n it
Poate asta va fi cina aniversară pentru Boyle.
- E o reţetă cam lipsita de rafin am en t pentru tm
ceva, începu B ran n a, d ar... Ei bin e, asta e! Pentru z »
m ele lui... D e ce nu m-am gân d it la asta p ân ă acum?
- L a ce an u m e să te gândeşti? în trebă Iona.
 -A leg erea m om en tu lui. Ziua în care îl vom nim ici
pe C ab n an . A fost chiar su b nasul m eu. A m nevoie de
carte. A m nevoie d e hărţile m ele astrale. T rebuie să fiu
sigură. A m să folosesc m asa d e aici, n u ar trebui să-mi
ia prea m ult. Luă vinul pe care tocm ai i-1 turnase Fin şi,
porn in d spre zona rezervată pen tru servirea m esei, îşi
flutură degetele prin aer p ân ă îşi ad u se lângă ea, aranja­
te frum os, cărţile d e descântece, laptopu l şi carneţelul,
lon a, o dată ce term ini d e curăţat cartofii va trebui să
îi tai în patru şi să-i p u i într-o tavă mare. P une cupto­
rul să se preîncăLzească d e pe acum , la o su tă nouăzeci
de grade.
- Pot să fac asta, dar...
- E u am nevoie de douăzeci de m in u te aici. Poate o
jum ătate d e oră. A h ... ap o i ai să torni vreo patru linguri
de ulei de m ăsline peste cartofi. Tăvăleşte-i p rin ulei să
se im pregneze bine. Presari d u p ă aceea p iper şi rozma­
rin zdrobit. M ăsoară cantitatea din ochi, te pricepi la
asta. Pune-i la cu p to r treizeci de m inute, ap oi am să-ţi
spun ce să faci cu ei m ai departe. V oi fi term in at p ân ă
atunci. Linişte!
Le înch ise gura, trântindu-se h otărâtă pe u n scaun
înainte ca lo n a să apuce să m ai p u n ă vreo întrebare.
- D etest când îm i sp u n e „aproxim ativ" sau „m ăsoară
din och i", i se plânse lo n a lui Fin.
- Şi eu am ochi, d ar îţi d au cuvântul m eu că su n t m ai
puţin pricepuţi decât ai tăi.
- Poate că îm preună vom reuşi totuşi să ne descurcăm.
lo n a se strădu i d in răsputeri - curăţă cartofii, îi tăie,
turnă uleiul, îi tăvăli şi presără cu m irodenii. Ş i îşi dori
a i ardoare să ap ară Boyle să îi sp u n ă d acă procesase co­
rect. C u m Fin n u făcu decât să ridice d in um eri, vârî
a v a în cuptor şi porn i tem porizatorul.
A poi sorb i din vin rugându-se să n u fi d at greş.
D privi pe B ran n a, care îşi prinsese păru l su s cu o
« c a lă şi îşi su flecase m ân ecile puloverului p ân ă la coate,
in a mp ce lucra, se plim b a ele la carte la com pu ter şi
^ s p o i, m âzgălind notiţe, făcân d calcule.
- Ş i dacă nu term ină p ân ă trebuie scoşi cartofii din
caţrtor? se întrebă lo n a.
 - S u n t e m p e c o n t p ro p riu , fiin d c ă ne-ar ju p u i d acă
am în treru pe-o ac u m , şo p ti F in .
- A s t a e! B r a n n a trân ti o m â n ă p e carn eţel. Pe to p
zeii, a sta e. E atât d e al d ra c u lu i d e sim p lu , a tâ t d e al
n aib ii d e evident! A m trecut-o c o m p le t cu ved erea. V eni
sp re ei cu p a şi m ari şi îşi tu rn ă u n al d o ile a p a h a r d e vin:
A n iversare. D esigu r. C â n d altcân d v a a r p u te a fi?
- A n iv e r sa r e ? Io n a făcu o c h i m ari. A m ea? Z iu a
c â n d a m v e n it eu , c â n d v-am c u n o sc u t? D a r ziceai că
a ia n u a m ers. Z iu a în care l-am c u n o sc u t p e Boyle?
A c e a an iversare?
- N u , n u a ta. A lu i S o rc h a. Z iu a c â n d a m u rit ea.
C o m e m o r a r e a m o rţii ei şi ziua în care l-a tran sfo rm at
p e C a b h a n în c en u şă. Z iua aceea, în tim p u l n ostru ,
v a fi m o m e n tu l în care îi v om p u n e cap ăt. A tu n ci o
v o m face. N u d e u n sa b a t sau esb at. N u într-o zi sfân tă.
D e ziua lu i S o rch a.
- Z iu a în care cei trei au p rim it p u tere a ei, sp u se Fin.
Z iu a în care ei au c ă p ă ta t h aru l şi astfel voi aţi c ăp ătat
h aru l. A i d re p tate . A fo st ch iar su b n asu l n o stru , şi nici
u n u l d in tre n o i n u l-a văzut.
- A c u m îl ved em . B ra n n a rid ic ă p ah aru l. A c u m pu­
te m să te rm in ăm .

capitolul 15
S e sim ţe a re n ăsc u tă, revigorată. B r a n n a sav u ră d in
p lin p regătirea m esei - iar Io n a se d e scu rc ă fo arte b in e
cu sarcin ile ei sav u ră tim p u l p e trec u t la m a sa lu i Fin,
în c iu d a fa p tu lu i că cea m ai m are p a rte a co n v ersaţiei se
c o n c e n tră p e C a b h a n .
P oate că to c m a i d a to rită ac e stu i lu cru , fiin d c ă vedea
lim p e d e c u m treb u ia să p rocedeze. R isc u ri ex istau în
c o n tin u a re ş i aveau să le în fru n te . D a r a c u m p u te a să
c read ă, a şa c u m c red e au şi C o n n o r şi Io n a.
L u m in a şi b in e le aveau să în vin gă în tu n e ric u l.
C u m ar fi p u tu t în ch eia m ai p lă c u t se ara d e c â t re-
laxân du -se în a p a a b u rin d ă şi p lin ă d e b u le d in cada
 jacuzzi a lu i Fin , sav u rân d u n u ltim p a h a r d e v in şi a d ­
m irâ n d n in so a re a len tă, cu fu lgi m ari?
- A i fo st o su rp riză p en tru m in e, F in b ar.
S p r ijin it d e peretele căzii faţă in faţă cu ea, o privi
lan gu ro s:
- C h ia r aşa?
- C h i a r aşa. N u m i-aş fi în c h ip u it că b ă ie ţa n d ru l pe
care l-am c u n o sc u t cân d v a s-ar fi a p u c a t să rid ic e casa
asta m are, cu a tâta stil ş i lu x. Ş i că acelaşi avea să d ev in ă
u n o m d e afaceri u m b la t p rin lu m e şi d e m are su cces.
U n u l care îşi an co rează afacerile p e p ă m â n tu l n atal.
N u a ş fi crezut, a c u m zece an i, că m ă v o i răsfăţa în acest
c o lţişo r m in u n a t al tău , p riv in d n in so area.
- D a r ce a i fi crezut?
- M -aş fi a şte p ta t la ceva c o n sid e ra b il m a i m ic, treb u ­
ie să re cu n o sc. V isele tale a u crescu t m ai m ari d e c ât ale
m ele şi le-ai g e stio n a t p erfect.
- U n e le răm ân la fel.
B r a n n a se m u lţu m i să zâm b ească, lăsân d u -şi p ic io ru l
să a lu n ec e p e al lu i p e su b a p a în sp u m a tă .
- M ă sim t c a şi c u m ne-am a fla într-o v ilă d in Elve­
ţia, ceea ce îm i place, d a r m ă în tre b d e ce n u ai am e n a­
jat c o lţişo ru l ăsta în în căp e re a aceea cu m u lte ferestre,
av ân d în vedere că a m p la sa m e n tu l o fe ră a tâ t d e m u ltă
in tim itate şi d esch id ere sp re p ăd u re .
- M -am g â n d it la tin e c â n d a m c o n stru it acea cam eră,
zise el so r b in d d in vin.
- L a m ine?
- C u sp e ra n ţa c ă într-o b u n ă zi te vei căsăto ri cu m in e,
aşa c u m p lă n u ise m , şi vei lo cu i aici. Ş i îţi vei a m e n a ja
atelieru l ac o lo .
- O h , Fin !
D o rin ţa lu i şi p ro p ria ei d o rin ţă se îm p letiră şi îi
strân seră in im a.
- îţi p lace să ai u n sp a ţiu d e sch is c â n d lucrezi; ferestre­
le îţi p e rm it să vezi p eisaju l, să ai im p resia c ă eşti afară,
ceea ce e p e g u stu l tău . T e b u cu ri d e to t co n fo rtu l, d ar
într-un sp a ţiu d esch is care să-ţi a d u c ă n atu ra în casă.
B ra n n a n u reu şi să sp u n ă n im ic p en tru o clip ă, n u ar
h vru t ca v o cea să îi trem u re c â n d vorb i:
 - D a c ă a ş p u te a să tran sfo rm lu cru rile p rin m agie, să
le fac a şa c u m aş v rea eu să fie, a sta m i-as d o r i, să trăiesc
şi să lucrez aic i cu tin e. D a r avem asta. Îşi p u se p ah aru l
d e v in în su p o r t şi ven i lân gă el p en tru a se lip i d e cor-
p u l lui. A vem p rezen tu l.
E l îşi lăsă o m â n ă să-i alu n e c e p e p ă ru l ei p â n ă în
lo cu l u n d e in tra în ap ă.
- N i c i o p ro m isiu n e p en tru viitor.
- D o a r p rezen tu l. îş i sp rijin i o b raz u l d e al lu i. S u n t
cu tin e, eşti c u m in e. N u a m crezut n ic io d a tă , n ici nu
m i-am p e rm is să cred , că a m p u te a avea atât d e m u lt.
P rezen tul e u n iv ersu l m eu , la fel şi tu . S-ar p u te a să n u
fie su ficie n t, d a r c h iar şi aşa. A sta e to t.
îşi trecu u şo r bu zele p este ale lu i, se d ăru i săru tu lu i
c u to a tă ta n d re ţe a d in su fle tu l ei.
A vea să-i o fere to t ceea ce avea d e o fe rit. Ş i to tu l era
iu b ire. M ai m u lt d e c â t tru p u l ei, în să p rin tr u p îşi o ferea
in im a. F u se se în to td e a u n a a lu i, avea să fie p e n tru tot-
d e a u n a a lu i, d e c i era firesc să i se d ăru iasc ă.
- C re d e , m u rm u ră ea. N o a p te a asta.
C u m u ltă tan d re ţe , căci sp iritu l ei p ractic p u te a să o
facă u n e o ri să u ite d e tan d reţe, îi o fe ri să ru tu l p en tru a \
stârn i şi a-1 lin işti.
U n ic a ei iubire.
F in în ţelegea ce îi o ferea şi în ţele g ea ce îi cerea. A vea
să accepte şi avea să ofere. în ă b u şin d u -şi d o r in ţa d e m ai
m u lt, avea să c read ă c ă n o a p te a aceea era to tu l.
A c o lo era ad ev ărata m agie, în p rezen ţa tru p u lu i ei
a tâ t d e m o ale şi elastic, în ră su fla re a ei c a ld ă p e obrazul
lu i c ân d se îm b răţişară. S im ţi fie rb in ţe ala u rc â n d în el,
în ju ru l lui, se p araţi a m â n d o i d e restu l lu m ii p rin corti­
n a m u tă a n in so rii ce îi în c o n ju ra .
îi p rin se sâ n ii, aten t, fo a rte ate n t, căci în că m ai vedea
în m in te u rm e le v io le n te p e care i le lăsase creatu ra ce
avea acelaşi sân g e ca el. îi sim ţi in im a b ătân d u -i în pal­
m ă şi îşi ju r ă că n u avea să-i fa c ă rău n icio d ată, că avea
să-şi d e a v iaţa p e n tru a o p ro teja.
In d ife re n t ce avea să a d u c ă v iito ru l, n u avea să-şi în­
calce ju ră m â n tu l.
 M âin ile ei a lu n e c ară p este el, iar d egetele ei atin seră
u şo r se m n u l d e p e u m ă ru l lu i. A tin g erea, o ric â t d e d eli­
cată, îi stârn i o d u rere p â n ă în m ăd u v a o aselo r. U n p reţ
pe care avea să-l p lătească fără ezitare.
A p a , p u lsâ n d c o n sta n t în tăcerea n opţii» se în vo lb u ­
ră c â n d m âin ile lo r a lu n e c a ră d e d e su b t p e n tru a o feri
plăcere.
R ă su fla re a ei se o p r i p en tru o clip ă, zgu du in du -i in i­
m a cu u n am e ste c d e e m o ţie şi sen zaţie, cu u n val to t
m ai m are d e d o r in ţă şi u lu ire.
C u m p u te a ta n d re ţe a să stârn ească o a se m e n e a fier­
b in ţe ală - o zb atere în sân g e , o fla c ă ră în m ă ru n ta ie -
şi to tu şi să o facă să v rea c a fiecare m o m e n t să dure?®
la n esfârşit?
C â n d îl în călecă, prim indu-1 a d â n c în ea, to t m ai
a d â n c şi m ai a d ân c, ştiu că n u avea să m ai fie v re o d ată
cu altcin ev a. In d ife re n t care ar fi fo st p o fte le tru p u lu i,
n ici u n alt b ă r b a t n u a r fi p u tu t să-i a ju n g ă Ia in im ă, în
su flet. T recân d u -şi d eg e tele p rin p ăru l Iui, îi ţin u faţa
n em işcată în tim p ce se m işcă p este el, lăsându-1 să o
vadă, să v a d ă în e a şi să în ţeleagă.
S e în ă lţa ră len t şi a p a în v o lb u rată d ev en i scân te­
ietoare, o m are d e lu m in ă în ju ru l lor, în ecân du -i.
C â n d căzu ră, ţin ân d u -se strân s, lu m in a se revărsă p e
ferestre în bezn ă, fă c â n d să strălu ce asc ă p e rd e a u a m o ale
d e zăp ad ă.
M ai târziu , v lăg u ită şi so m n o ro a să în p a tu l lu i, se
gh em u i lân gă el. In tim p ce azi trecu în m âin e, se agăţă
strân s d e ceea ce iu b ea.

S e sc u rse ră alte câteva zile p re ţio ase p â n ă c â n d B r a i-

na reu şi să o b ţin ă to ate in gred ien tele n ecesare p en tru
otravă, în c an tităţi care să-i p erm ită să experim en teze.
C o n n o r o p rivi în tim p ce le sigila în b o rc a n e p e m a sa
ei d e lu cru.
- A le a su n t p e ric u lo a se , B ra n n a .
- A ş a c u m şi treb u ie să fie.
- A i să fii p ru d e n tă . C u m ea se m u lţu m i să-i aru n ­
ce o p rivire u stu răto are, a d ău g ă: E şti în to td e a u n a , ştiu
prea b in e . D a r ştiu şi că n u ai m ai lu crat n ic io d a tă
cu in g red ie n te a tâ t d e p eric u lo ase , n ic i n u a i m ai p rep a­
rat u n am e ste c a tâ t d e letal. A m d re p tu l să-m i fa c griji
p e n tru so ra m ea.
- A i d re p tu l ă sta, d a r n u e cazul. C â t am a şte p ta t să
v in ă to a te p ro d u se le a m fă c u t cercetări. M e ara, mi-1 iei
d e p e c ap , te rog? V o i d o i a r treb u i să p lecaţi la m u n că,
n u să v ă to t în vârtiţi p e lân gă m in e.
- D a c ă o ric u m n u p u te m fo lo si p o ţiu n e a p â n ă în
ap rilie, d e ce n u a şte p ţi să o p re p a ri atu n ci? se in teresă
M e ara.
- D u p ă c u m a b in e v o it C o n n o r să-m i a tra g ă a te n ţia ,
n u a m m a i fă c u t a sta n ic io d a tă . S-ar p u te a să îm i ia
cev a tim p p â n ă s ă îm i re u şe a sc ă , b a e p o s ib il c h ia r să
fiu n e v o ită s ă c o m a n d c a n tită ţi su p lim e n ta r e . E ste o
tr e a b ă d e lic a tă .
- Io n a şi cu m in e a r treb u i să te aju tăm .
„ A i ră b d a r e ", îşi p o r u n c i B ra n n a .
- D a c ă n e în g h e su im to ate trei aici, câtev a o re p e zi,
zile în şir, C a b h a n v a şti c ă p u n e m ceva la cale. E m ai
b in e să n e v ed em fiecare d e v iaţa n o astră. S trăd u in d u -se
să-şi ţin ă în frâ u iritarea, se în to a rse sp re fratele ei. C o n -
n o r, am m ai d isc u ta t d e sp re to ate astea.
- A d isc u ta şi a face su n t d o u ă lu cru ri d iferite.
- A m p u te a să m o d ific ă m p u ţin p ro g ra m u l co tid ian ,
su g e ră M e ara, p rin să la m ijlo c. U n u l d in tre n o i ar pu ­
tea să stea aici o o r ă sa u d o u ă d im in e a ţa , u n a ltu l ar
p u te a să v in ă p e la am iază, iar altu l să v in ă m ai devrem e
d e la m u n că.
- în regu lă, a tu n c i. O ric e n u m a i să-i v a d ă p lecaţi, se
g â n d i B r a n n a . D a r n u în d im in e a ţa asta, fiin d c ă aveţi
a m â n d o i p ro g ram . N u a m să m ă o c u p d e c â t d e p rep a­
rarea p u lb e rilo r şi d e d istilat. P regătirea in gredien telor.
Ş i ştiu ce fac. în p lu s, u rm ează să so se a sc ă şi F in pe la
am iază, d ec i d e ja v o m fi d o i.
- C o re c t, sp u se M e ara, în a in te să a p u c e C o n n o r să
se îm p o triv ească. E u treb u ie s ă plec, altfel a m să m ă tre­
zesc cu B oyle stân d u -m i p e c a p şi călcân d u -m ă p e b ătă­
tu ri în acelaşi tim p . B r a n n a , an u n ţă-n e d a c ă ai nevoie
d e aju to r.
- F ii sig u ră că a m s-o fac.
 C o n n o r se a p ro p ie şi d e p u se pe o b raz u l su ro rii sale
un să ru t sc u r t şi a p ăsat:
- N u te otrăvi.
- M ă g â n d e a m să o fac d o a r d e d ra g u l ex p erien ţei,
d ar d a c ă to t m-ai ru g at a tâ t d e fru m o s...
R ă su flă u şu ra tă c â n d u şa se în ch ise în u rm a lor, a p o i
îl văzu p e K ath e l aşezat şi fixân d -o c u privirea.
- Ş i tu? C u m d e a m d e v e n it b ru sc o id io ată? D a c ă vrei
să m ă aju ţi, apucă-te să p atru lezi în ju ru l casei. S e d u se
la u şă şi o d esch ise. A m d e g â n d să m ă a sc u n d . N u mi-ar
con ven i să a p a r ă v reu n c lien t d o r n ic să c u m p e re crem ă
de m â in i în tim p ce lucrez la asta. Fă-te u til, K ath el,
ad ău g ă e a p e u n to n m ai lin gu şito r, şi an u n ţă-m ă d a c ă îl
găseşti p e C a b h a n p rin a p ro p ie re.
R ă su flă d in n o u u şu ra tă d u p ă ce în ch ise u şa şi în
urm a lu i.
în v ălu i ferestrele cu o c o r tin ă invizibilă, c a n im e n i în
afară d e cei aleşi d e e a să n u p o a tă v ed ea în ă u n tru . P use
u n d esc â n te c p e u şi c a n im e n i în afară d e cei aleşi d e ea
să n u p o a tă să in tre şi, în to rcân d u -se la m a sa d e lu cru ,
în cepu - fo a rte a te n tă - să p reg ătească o m ag u l.
E ra o m u n c ă la b o rio a să , căci u n a d in tre p recau ţii
p re su p u n e a p u rific are a m ag ică a fiecăru i in g red ien t.
Potrivit u n o r zvonuri, p rac tican ţii m ag ie i n egre vră­
jeau u n e o ri p lan te le o trăv ito are, d ân d u -le p u tere a d e a
r ă s p â n d i b o li c iu d a te p r in s im p la a tin g e r e s a u m iro-
sire a lor.
E a n u avea n ici tim p , n ici c h e f să se îm b o ln ăv easc ă.
D u p ă p u rificare , p u n e a în a p o i în b o rc a n în treaga
p lan tă, p etale le sau b o a b e le zdrobite, o ri d istilatu l.
D e afa ră F in o privi c a p rin tr-u n v o al su b ţire. F u sese
o decizie în ţe le a p tă d in p a rte a ei să a sc u n d ă atelieru l,
işi zise, c ăci c h iar şi d e a c o lo re c u n o şte a m ă tră g u n a şi
trom peta-în gerilor - d e şi d e sp re a c e asta d in u rm ă n u
p u tea d e c â t să p re su p u n ă că era a m az o n ian ă.
B r a n n a lu c ra c u m o ja r şi p istil, d e o a re c e e fo rtu l
şi p ia tra c re şte a u p o te n ţa re z u lta tu lu i. D in c â n d în
cân d s u r p r in d e a c â te o stră fu lg e ra re d e lu m in ă sa u u n
tir su b ţir e d e în tu n e r ic r id ic â n d u -se d in b o l sa u d in -
tr-un b o rc a n .
 A m b ii c âin i stăteau lân g ă el. N u era sig u r d a c ă B u gs
îl în so ţise d e d rag u l lu i sa u p en tru K ath el, d a r m icul
c âin e d e g rajd se aşezase şi a şte p ta la fel d e ră b d ă to r ca
d u lă u l B ran n ei.
F in se în tre b ă d a c ă avea s ă v in ă v re o d ată ziua în care
să o privească p e B ra n n a p rin fereastră fără a fi îngri­
jo ra t. D ac ă avea să se în tâ m p le , cu sig u ra n ţă n u era în
acea zi.
S e d u se la u şă şi o d esch ise.
B ra n n a d ă d u se d ru m u l la m u zică, ceea ce îl su rp rin ­
se, căci d e cele m ai m u lte o ri lu cra în lin işte. A c u m însă,
era ac o m p a n ia tă d e g lasu l p lâ n g ă to r al u n o r viori.
C â in ii d ă d u r ă să se re p e a d ă în ă u n tru , în să ea le tran s­
m ise ceva ce îi o p ri, p rin u rm are se aşezară în expectati­
vă. D ezbrăcân du-se d e p a lto n , la fel făcu şi el.
F o lo sin d o p âln ie, B r a n n a tu rn ă într-un bo rcan
p u lb ere a p e care o p re p arase şi îl sigilă.
- V o ia m să m ă asigu r c ă b o rc a n u l e b in e în ch is în a­
in te să a p u c e câin ii să se p lim b e p e aici d â n d d in coa­
d ă . N u v o iam să a ju n g ă n ici u n fir d e p r a f sau d e păr
în b o rcan e.
- C re d e a m c ă ai alu n g at c o m p le t o rice fir d e p r a f cu
m u lt în ain te d e asta.
E a d u se p âln ia, m o ja ru l şi p istilu l la o o a lă d e p e ara­
gaz şi le aşeză cu grijă în a p a ce fierb ea.
- P r e fe r să a lu n g p ra fu l cu o c ârp ă sa u o m ătură.
E am iază?
- A p ro a p e o ra u n u . A m fo st reţin u t. A i lu crat n eîn tre­
ru p t d e c ân d a u plecat C o n n o r şi M eara azi-dim ineaţă?
- D a , şi a m făcu t p ro g rese c o n sid e rab ile , d u p ă cum
se vede. N u , n u m ă atin ge în că. S e d u se la chiu veta ei
m icu ţă, se sp ă lă tem ein ic p e m âin i, a p o i le u n se cu Io-
ţiu n e. M ă ţin d e cu v ân t şi su n t excesiv d e precau tă, îl
in fo rm ă ea.
- N u există n im ic excesiv în asta. Iar a c u m ai să iei o
p au ză, să m ăn ân c i ceva şi s ă b ei u n ceai.
în a in te ca B ra n n a să a p u c e să protesteze, o p rin se de
b ra ţ şi o c o n d u se în b u cătărie.
 - D a c ă ţi-e fo am e, ai fi p u tu t să iei ceva la p ach et pe
d ru m în co ace. P oftim , ai să m ăn ân c i u n sen d v iş şi ai să
fii re cu n o scăto r p en tru el.
F in se m u lţu m i să-i o fere u n scau n .
- S t a i jo s, o în d e m n ă , d u p ă care p u se ceain icu l
pe foc.
- C re d e a m c ă vrei m ân care.
- A m sp u s că tu a i să m ăn ân c i, şi n u m i-ar strica nici
m ie. Pot să foc u n n e n o ro c it d e sen d v iş. B a c h iar fac
sen dv; u ri fo arte b u n e , av ân d în vedere c ă asta gătesc
cel m ai frecvent.
- E şti u n o m cu o situ aţie fin an c iară b u n ă , rem arcă
ea. A i p u tea să-ţi an gajezi u n b u cătar.
- D e ce aş face a sta d a c ă p o t să m ă n â n c aici d e cele
m ai m u lte ori.7
C â n d F in d esch ise frigid eru l, B r a n n a d ă d u să-i sp u n ă
u n d e p u tea g ă si diversele in gred ien te. S e a b ţin u în să,
lăsându-1 să se d escu rce sin gu r.
- C o n n o r a fo st cel care ţi-a d a t idei?
- N u a fo st cazul. A r fi m ai b in e d a c ă n-ai lu cra sin gu ­
ră. Ş i ch iar m ai b in e d acă ai face o p au ză să m ăn ân ci.
- S e p are că e x act asta fac.
îl privi p reg ătin d câteva se n d v işu ri cu ru c o la, şu n că
tăiată în felii su b ţiri şi brân ză M u n ster, cu o g arn itu ră
d e c arto fi p a i p e lân gă. T u r n ă ceaiu l în c ăn i, a p o i trân ti
totul p e m asă fără cerem o n ie.
B ran n a se rid ică să ia u n cu ţit, căci F in n u se o b o sise
să-i taie se n d v işu l în d o u ă .
- E i b in e, d a c ă ţii n e a p ă ra t să faci p e m iro n o siţa...
- Ţ i n . Ş i m u lţu m e sc . B ra n n a m u şc ă d in se n d v iş şi
oftă. N u m i-am d a t se a m a că mi-e fo am e. P artea asta
e cam p lictisito are, d a r to t m-a p rin s.
- C e altceva m ai treb u ie făcut?
- D i n p rim u l p a s, n im ic . A m p u lb erile, fin etu rile
«i extractele, o p a rte d in tre b o a b e şi p etale treb u ie să
fie p ro a sp ă t zd rob ite. A m p u rific a t to ate in gredien tele,
ceea ce mi-a lu a t m u lt tim p , la fel şi fierb erea in stru m en ­
telor d e fiecare d a tă p en tru a evita o even tu ală co n tam i­
nare. L e las să se o d ih n e a sc ă , a p o i m âin e am să m ă ap u c
d e am estecat.
 - O să n e a p u c ă m , o co rectă el. M i-am e lib e ra t p ro ­
g ra m u l c ât d e b in e a m p u tu t şi, în a fa ră d e cazu l în care
e n ev o ie d e m in e la g ra jd u ri sa u la şc o a lă , v o i sta cu tine
p â n ă te rm in ă m treab a.
- N u a m d e u n d e să ştiu c ât v a d u r a p â n ă să o p u n em
la p u n c t.
- P â n ă te rm in ă m treab a, B r a n n a .
E a rid ică d in u m eri şi c o n tin u ă să m ă n â n c e .
- Pari cam p ro st d isp u s. N u a d e c u rs b in e în tâln irea?
- A d e c u rs d e stu l d e b in e.
B r a n n a aşte p tă , a p o i în ce rcă d in n o u :
- T e in teresează s ă c u m p e ri a lţi c ai sa u şo im i?
- M - a m u ita t la u n c al d e u n a n şi a m b ă tu t palm a,
căci m i-a p lă c u t ce a m văzut. C u Io n a a m atras m ai
m u lţi c u rsa n ţi p e n tr u lecţiile d e săritu ri. M ă gân d eam
să o p u n să îl dreseze p e ă sta, fiin d c ă are u n pedigri
b u n . D a c ă este şi ea d isp u să , ne-am p u te a e x tin d e în
d o m e n iu l ăsta.
B r a n n a rid ic ă d in sp râ n c e n e .
- E a su sţin e că e m u lţu m ită c u p lim b ă rile c u ghid.
d a r cred că ar fi în c â n ta tă d e idee. D a c ă tu te g â n d e şti b
a sta, în se a m n ă c ă e u n in stru c to r e x c e p ţio n a l
- A re u n ta le n t în n ă sc u t, iar c u rsa n ţii o a d o ră . D e o ­
c a m d a tă n u are d e c â t trei fete care v in cu regularitate,
d a r p ă rin ţii lo r n u m a i c o n te n e sc cu lau d ele. D o u ă d in ­
tre ele au v en it u lterio r, fiin d c ă a în c e p u t cu u n a , iar ea
a făcu t-o c u n o sc u tă .
B r a n n a c o n tin u ă să m ă n â n c e , în tim p ce F in se cu­
fu n d ă în tăcere.
- A i d e g â n d să-m i sp u i ce te su p ă ră ? îl în tre b ă într-un
târziu . V ă d că e ceva, sim t că e ceva d in c o lo d e to t restuL
D a c ă e ceva legat d e n o i d o i...
- P en tru n o i d o i av em p rezen tu l, d u p ă c u m a m stabi­
l i t N u are n ici o leg ătu ră c u a sta, cu c e e a ce ex istă între
n o i. C a b h a n a în c e p u t să m ă viziteze în vis. T re i n opp
la râ n d d eja.
- D e ce n u m i-ai sp u s?
- C e a m ft p u tu t face? N u m-a tras în lu m e a lu i. C red
că n u îşi d o r e şte lu p ta şi c o n su m u l aferen t d e energie,
aşa că se strecoară şi se furişează în visele m ele, făcându-mi
 p ro m isiu n i, d isto r sio n â n d im ag in i. N o a p te a trecu tă
mi-a a ră ta t u n a c u tin e.
- C u m in e!
- E r a i cu u n b ă r b a t cu p ă r u l d e c u lo a re a n isip u lu i,
o ch i alb astru -d esch is şi ac c e n t am e ric an . V ă a fla ţi în
ceea ce p ărea a fi o c a m e ră d e h o tel. Ia r tu râ d e a i în
tim p c e v ă d ezb răcaţi u n u l o e celălalt.
B r a n n a îşi strâ n se m â in ile p e su b m a să .
- N u m e l e lu i e ra D av id W atso n . S-a în tâ m p la t cu
a p ro a p e c in c i a n i în u rm ă , c â n d a v en it în C o n g . U n fo­
to g ra f d in N e w Y ork. N e-am ţin u t re cip ro c c o m p a n ie şi
am p etrec u t d o u ă n o p ţi îm p re u n ă , d u p ă care s-a în to rs
în A m e ric a. N u e sin g u ru l p e care a r p u te a să ţi-1 arate
C a b h a n . N u su n t m u lţi, în să D av id W a tso n n u a fo st
sin g u ru l. T u n u te-ai c u lc at cu n ici o fem eie în u ltim ii
an i, Fin b ar?
D e u n v erd e în tu n e c a t, c u u n aer p e ric u lo s, o c h ii lu i
se fix a ră într-ai ei.
- A u e x ista t fem ei. A m în ce rc at să n u le ră n e sc , şi
to tu şi m a jo rita te a a u ştiu t c ă n u re p rezen tau d e c â t o
c o n so lare. N u m -am g â n d it n ic io d a tă , n ici n u m-am
a şte p ta t c a tu să n u fi av u t p e n im e n i, B r a n n a , d a r mi-a
fost g re u c â n d a m fo st o b lig a t să te p riv esc cu altu l.
- F a c e a sta ca să te răn e a sc ă . N u v rea să te o m o a re ,
fiin d c ă sp e r ă să îşi p o a tă u n i p u tere a cu a ta , să te p o a tă
reven dica d re p t fiu , d e şi n u eşti n ic id e c u m asta. D eci
vrea să te ră n e a sc ă fără să-ţi lase se m n e.
- E u p o r t d e ja u n se m n , altfel n ici u n u l d in n o i n u
ar fi fo st cu altcin ev a. îi în ţele g sc o p u l, la fel d e b in e ca
tine. A sta n u în se a m n ă c ă îm i e m a i u şo r.
- P u t e m în cerca să-l îm p ie d ic ă m s ă îţi m ai in tre
în vise.
- A v e m d e stu l d e lu cru şi a şa , o ftă F in c lă tin â n d d in
cap. A m să m ă d escu rc . Ş i m a i e ceva, ceva ce n u reu şesc
să v ăd sa u să a u d lim p e d e , d a r sim t c ă m ai e ceva ce
în cearcă să îşi cro iasc ă d ru m în v isele m ele.
- C ev a?
- S a u cin eva. E c a şi c u m ceva s-ar îm p in g e p este el,
în cercân d să-şi facă loc. N u p o t să-ţi ex p lic. A m o sen ­
zaţie, c â n d m ă trezesc, c a şi c u m ex istă u n d e v a o voce
la lim ita a ceea ce a ş p u te a auzi. A m să în cerc să o ascu lt,
să v ăd ce are d e sp u s.
- P oate c ă ţi-ar p rin d e b in e m ai d eg rab ă u n so m n b u n
d e c â t să stai să ascu lţi voci. N u p o t sc h im b a ceea ce s-a
în tâ m p la t în u ltim ii an i, Fin .
- N ic i e u n u p o t, m u rm u ră el ţin tu in d -o cu privirea.
- A r fi m ai u şo r p e n tru tin e d a c ă n u am fi îm p reu ­
n ă acum ? D a c ă am reveni în p u n c tu l în care d o a r să
lu crăm îm p reu n ă? D a c ă n u ar p u tea să m ă fo lo sească
d re p t arm ă îm p o triv a ta, atu n ci...
- N u ex istă n im ic m ai greu d e c â t a fi fără tine.
B ra n n a se ridică, o co li m asa şi se cu ib ări în p o ala lui.
- S ă - ţi fac o listă cu n u m e le b ă rb a ţilo r cu care am
fost? A ş p u te a s ă a d a u g şi câte o descriere, c a să ştii la ce
să te aştep ţi.
D u p ă o tăcere p relu n gă, el o trase zdravăn d e păr:
- A s t a e o su g estie c ru d ă şi n esim ţito are.
- D a r a p ro a p e te-a făcu t să zâm b eşti, râse e a lăsân-
du-şi c ap u l p e sp ate . Lasă-m ă să te a ju t să d o rm i, Fin.
îş i trecu u şo r bu zele p este o b raz u l lui. A i să lucrezi m ai
b in e d u p ă aceea. In d ife re n t ce altceva m ai în cearcă să se
streco are p e lân gă C a b h a n , p o a te aştep ta.
- în L o n d ra a m c u n o sc u t o ro şcată p e n u m e T ild a .
A vea o ch ii d e c u lo are a viorelelor, u n râs c a d e siren ă.
Ş i gro p iţe.
In gu stân d u -şi o ch ii, B r a n n a îşi p u se o m â n ă p e gâtu l
lu i şi strân se.
- în cerci să echilibrezi situ a ţia , ei?
- C u m tu în că n u ai văzu t ag ilitate a im p re sio n an tă
a T ild e i, a ş sp u n e că situ a ţia n u e n ici p e d e p a rte echi­
lib rată. în să p ro b a b il am să d o r m m ai b in e la n o ap te
a c u m că ţi-am p o m e n it d e ea. îşi sp rijin i fru n te a de
fru n te a ei şi m u rm u ră : N u am să-l las s ă m ă răn ească,
n ici să ne răn e asc ă p e n o i.
în acel m o m e n t, Io n a d ă d u b u z n a în b u cătărie p rin
u şa d in s p a t e
-U p s!
- N u făce am d e c â t să lu ă m prân zu l, îi sp u se B ran n a.
- V ă d . A r fi b in e să ven iţi să aru n caţi o privire.
 F ără a m ai aştep ta, traversă în g rab ă b u cătăria şi p o r­
n i sp re atelier.
B r a n n a şi F in se o p r ir ă în fa ţa ferestrei, u itân d u -se
la şir u l lu n g d e şo b o la n i strâ n şi la g ra n iţa zo n ei d e
p ro tec ţie .
B ra n n a îşi p u se o m â n ă p e c ap u l lu i K ath el c â n d aces­
ta m ârâi.
- N u-i p lace că n u p o a te să v a d ă în ău n tru , şo p ti ea.
- A m v ru t să le d a u foc, d a r m -am g â n d it că ar fi b in e
să-i v ed eţi şi v o i m ai în tâi. D e a sta a m ven it p rin sp ate.
- M ă o c u p eu d e asta, zise F in p o r n in d sp re uşă.
- N u îi ard e u n d e se a flă ac u m , îl sfătu i B ran n a. V o r
lăsa o u rm ă u râtă d e c e n u şă n eagră p e zăpadă, a p o i v a
treb u i să o c u răţăm - şi arată m in u n a t în m o m e n tu l
d e faţă.
F in îi aru n că o privire scu rtă, clătin ă d in c ap , a p o i
ieşi fără p a lto n , m o rm ă in d :
- V e c in ii.
C u u n şu ie ra t d e fru strare, B ra n n a rid ică u n zid invi­
zibil c a n im e n i s ă n u îl v ad ă.
A c ţio n a se e x act la m o m e n tu l p otrivit, căci el trim ise
u n val d e p u tere ce p u se şo b o la n ii p e fugă, u m p lân d
aeru l cu ţip ătu l lo r strid en t. îi îm p in se în sp ate , v o in ţa
lui îm p o triv a v o in ţei lor, m ilim etru cu m ilim etru .
B ra n n a se d u se Ia u şă şi o d esch ise larg, in te n ţio n â n d
să-l aju te, d a r văzu că n u era cazul.
F in ch em ă v ân tu l, făcân d şo b o la n ii să se ro sto g o leas­
că şi să c a d ă în v alu ri, a p o i d esch ise p ăm ân tu l ca p e u n
şan ţ şi îi a ru n că pe toţi în ău n tru . D u p ă aceea ven i focu l,
iar ţip etele lor sfâşiară aerul.
C â n d ţipetele în cetară, „Fin c h e m ă p lo a ia p en tru a
stin ge focu l, a u d a cen u şa. în cele d in u rm ă trase p u r şi
sim p lu p ă m â n tu l p este ei.
- A s t a a fo st excelen t, şo p ti Io n a . D ezgu stător, d a r
excelent. N u ştiam c ă p o a te să jon gleze aşa cu elem en te­
le - b u m , b u m , b u m .
- S e d ă d e a în sp ectaco l, replică B ran n a. Pentru
C abh an .
Fin ră m a se u n d e se a fla , ex p u s, c a şi cu m l-ar fi p ro ­
vocat; să riposteze.
 R id ic ă b ra ţu l, c h e m ân d u -şi şo im u l. C a o stră fu l­
g erare au rie, M e rlin se a ru n că d in v ăzd u h , a p o i, ur­
m â n d d ire cţia in d ic a tă d e m ân a stă p â n u lu i său , ţâşni
p rin tre co p aci.
F in îşi în tin se b raţele în lateral, ro tin d în ch eietu rile,
d u p ă care le strân se p e lân g ă c o rp ş i d isp ă ru într-un fu ­
io r d e ceaţă.
- O , D o a m n e , D u m n ez eu le, C a b h a n !
- N u a fo st c eaţa lu i C a b h a n , sp u se B r a n n a p rin tre
d in ţi. A fo st a lu i F in . S-a d u s d u p ă el.
- C e n e facem ? A r treb u i să-i c h e m ăm p e ceilalţi, să
m erg em d u p ă Fin .
- N u p u te m să m ergem d u p ă F in fiin d c ă n u ştim
u n d e e. T reb u ie să n e d e a el voie, iar el n u o face. V rea
să se d escu rce sin gu r.

F in zb ura în v ălu it în ceaţă, v ăzân d p rin o ch ii şo im u ­

lu i. Ş i p rin o ch ii şo im u lu i zări lu p u l strecu rân d u -se p rin
p ă d u re . N u lăsa u rm e şi n u avea u m b ră.
C â n d se a p ro p ie d e râu se g h e m u i, sări în su s ş i se
rid ic ă, zb u rân d p este su p ra fa ţa rece şi în tu n e c a tă ca
o p ia tră zvârlită d in p raştie. în acel m o m e n t, se m n u l
d e p e u m ă ru l lu i F in fu săgetat d e o d u rere b ru tală.
D e c i C a b h a n su ferea d e fiecare d a tă c â n d trecea pes­
te a p ă , d e d u se el.
U rm ă r i lu p u l, a sc u n s d e p ro p ria lu i c e aţăvp â n ă sim ţi
ceva sch im b ân d u -se în aer, ceva tre m u rân d . II ch e m ă pe
M e rlin şi în cetin i p a su l c u d o a r câteva se c u n d e în ain te
c a lu p u l să d isp a ră .

C h ia r d acă F in v o ia să se d escu rce sin gu r, Io n a îi ch e­

m ă o ric u m p e ceilalţi. C u u n aer p lacid , fără u n cuvân t,
B r a n n a pregăti ceai p en tru to ată lu m ea.
- E ş t i atât d e calm ă. Io n a se în v ârtea p rin în c ă p e ­
re, a şte p tâ n d să se în tâ m p le ceva. C u m p o ţi să fii atât
d e calm ă?
- S u n t a tâ t d e fu rio a să , în c â t a m im p re sia c ă mi-a lu at
foc sân gele. D a c ă n u aş ţin e to tu l în frâ u p rin calm , aş
risca să ard to a tă c asa d in tem elii.
 A p ro piin d u -se, Io n a Îşi În co lăci b raţele în ju ru l ei
din sp ate.
- Ş tii c ă e b in e. Ş tii c ă e c a p a b il să a ib ă g rijă d e el.
- Ş tiu a sta fo a rte b in e, d a r n u sc h im b ă n im ic. O b ătu
pe Io n a p e m â n ă şi se d u se să ia o farfu rie p en tru biscu-
«p, In tim p ce in im a fu rio a să i se izbea ca u n p u m n d e
o aste. N u am a p u c a t să te în tre b d e ce te-ai în to rs atât
i e devrem e.
- A m d e c is c ă a m p u te a să în c e p e m d e azi p ro g ram u l
in sch im b u ri. A m o lecţie la g rajd u rile m ari la p atru , d a r
Boyle a c o n sid e ra t c ă se p o a te lip si d e m in e p â n ă atu n ci,
îon a se n ă p u sti sp re u şă. U ite-i că au aju n s. Ş i, o h ! Uite-1
^ Fin. E b in e. D e sc h ise u şa şi se răsti la el: In tră! N ic i
n ă c a r n u ţi-ai lu a t p a lto n u l.
- A fo st su fic ie n t d e cald.
- O să-ţi fie şi m ai c ald d u p ă ce-ţi trag o b ă ta ie , îl aver­
s ă Boyle. C e-ţi ven i să te d u c i d u p ă C a b h a n , d e u n u l
an gur, d isp ă râ n d într-un n e n o ro c it d e vârtej d e ceaţă?
- E o ch estie la care am lu crat în u ltim a vrem e, m i s-a
^ r i t o cazia s o testez. F in îşi sc u tu ră p ăru l p e sp a te si îşi
iz m o r ţ i u m erii. N-ai să sc h im b i n im ic în căierân au -te
z i m in e, d a r su n t d isp u s să o fac d a c ă te aju tă.
- E u a m s ă fiu cel care o să te im obilizeze c â t îţi trage
â vreo d o u ă . C o n n o r îşi sm u lse p alto n u l. N u aveai nici
d re p t să te d u c i d u p ă el d e c a p u l tău.
- A v e a m to t d re p tu l d in lu m e a asta sa u o ric are alta.
- S u n te m u n cerc, în c e p u Io n a.
- A ş a este. F iin d v o r b a d e Io n a , F in îşi te m p e ră
■ n u l . Ş i fie c a re d in tre n o i e u n e le m e n t in d iv id u a l
4 cea cu lui.
- A ceste e le m e n te su n t legate în tre ele. C e e a ce ţi se
z z â m p lă ţie n e afectează p e toţi. M eara îi a ru n c ă o pri-
rze B ran n ei, care îşi făcea d e lu cru c u c eaiu l şi b iscu iţii,
îfe noi toţi.
- El n ici n u a ştiu t că su n t ac o lo , n u m-a v ăzu t urm ă-
andu-1. M -am fă c u t invizibil p e n tru el. T o c m a i la asta
h i lucrat p â n ă a c u m şi a sta v o iam s ă testez.
- Fără să n e sp u i n ici u n u ia d in tre n o i ce a i d e gân d ?
i ’ţruncă fu rio s C o n n o r .
 - E i b in e, n u aveam d e u n d e să ştiu sig u r d a c ă va
fu n c ţio n a p â n ă n u în cercam , n u? S e a p ro p ie d e Bran-
n a şi îi sp u se : A m fo lo sit to c m ai o p a rte d in ceea
ce am d in el p en tru a c h e m a ceaţa. M i-a lu a t câteva săp­
tă m â n i b u n e , b a ch iar lu n i, să p u n la p u n c t v raja, fiin d­
c ă n-am av u t la d isp o ziţie in tervale p re a lu n gi d e linişte.
A zi m i s-a o fe rit şa n sa să o testez. C e e a ce n u este foarte
d iferit, d a c ă eşti sin ceră, d e ceea ce ai făcu t tu cân d ai
ieşit să călăreşti în p ă d u re d o a r p e n tru a v ed ea ce se
p o a te în tâm p la.
- E u n u m -am d u s sin gu ră.
- N i c i eu , rep lică el la fel d e rece. îl aveam p e M erlin
şi a m p riv it p rin o c h ii lu i. C a b h a n ne-a zgân dărit, iar
tu i-ai ră sp u n s c u aceeaşi m o n e d ă , căci ştii, d u p ă cu m ar
tre b u i să ştim to ţi, că d a c ă în cercăm să d ă m im p resia d
n u facem a b so lu t n im ic , el îşi v a d a se a m a că fa c e c
c u m u lt m a i m u lt. A ltfel d e ce a ş fi făcu t atâ ta p a ra d ă co
elim in area şo b o la n ilo r? S im ţin d iritarea ce v ib ra în ju­
ru l lu i, se în to a rse şi rid ic ă m âin ile: C h ia r a tâ t d e p u ţin i
în cred ere aveţi în m in e?
- N u e v o rb a d e o lip să d e în cred ere, îi sp u se I o n i
N e-ai sp eriat. L a în c e p u t a m crezut c ă ai fo st tras c u fb rp
d e C a b h a n , d a r B ra n n a mi-a sp u s că c eaţa ai creat-o t■
în su ţi. în să n u p u te a m să te v ed em , n u ştia m u n d e eşo.
A sta ne-a sp eriat.
- Pentru a sta, d eirfiu r bheag, îm i cer iertare. îm i paie
ră u că v-am p ro v o cat ch iar şi u n m in u t d e te am ă, o r ie *
ru ia d in tre v oi, d a r ţie în sp ecial, fiin d c ă tu m i-ai lu x
ap ărare a a p ro a p e în a in te să m ă cu n o şti.
- A ş a în ţelegi tu să ieşi d in b u clu c? o ftă Io n a.
- E d o a r ad ev ăru l. S e d u se la ea şi o să ru tă p e frunae.
R ec u n o sc, a m a c ţio n a t d in im p u ls; a m v ăzu t o o p o r t »
n ita te şi a m p ro fita t d e ea. Iar g raţie ac estu i lu cru ş t ir
a c u m m ai m u lte d e c â t ştiam , d a c ă a sta a ju tă la echili­
b ra re a situ aţiei.
- A r e d re p tate, sp u se B r a n n a . P oate o să-m i ia cew
tim p să îm i a stâ m p ă r fu ria şi s-ar p u te a să fie la fel şi p e »
tru voi, d a r d a c ă g â n d im p ractic - şi n u n e p u te m pet-
m ite să n u o face m - F in are d re p tate. A fo lo sit ceea ac
are şi ceea ce este el. M -am în tre b a t d e ce ai făcu t a tă a
p a ra d ă în faţa lu i C a b h a n . A fo st u şo r je n a n t. C â n d F in
rid ică o sp râ n c e a n ă , B ra n n a îi făcu se m n lu i C o n n o r .
V rei, te rog, să d u c i tav a c u ceai lân g ă foc? B o rc a n e le d e
p e m a sa d e lu cru su n t sigilate, d a r n u v reau să a ju n g ă
m ân care p e lân gă ele.
- A fo lo sit elem en tele, u n u l d u p ă celălalt, ra p id -
zap, zap, le ex p lică Io n a. V ân t, foc, p ă m â n t, ap ă . A fost
fo arte im p re sio n an t.
- O ex agerare c o n sid e ra b ilă , m o rm ăi B r a n n a acru,
d ar ac u m în ţele g d e ce ai făcut-o.
- C e - i făcu t este b u n făcu t. R id ic â n d d in u m eri,
Boyle lu ă o c a n ă d e ceai. A ş v rea să a flu ce ştim a c u m şi
nu ştia m în ain te, şi d in m o m e n t ce n u e n im e n i p rin s
într-o n e n o ro c ită d e b ătălie, n u am d e c â t câteva m in u te
la d isp oziţie, av ân d în vedere că în c ă n u m i-am te rm in at
xeaba.
- S-a în tru p a t ca lu p al u m b relo r, fără să lase u rm e pe
zăpadă. R a p id , fo arte ra p id , d a r alerga, n u zbura. C r e d
că îşi c o n se rv ă en ergia. F in lu ă u n b iscu it, a p o i în ce­
pu să se în vârtă p rin în căp ere în tim p ce v orb ea. N u a
zburat d e c ât p en tru a traversa ap a , iar cjin d a fo st d e a su ­
pra ei se m n u l m eu a d ev en it d u rero s. II c o stă să treacă
apa, iar a c u m ştiu c ă atu n c i c â n d sim t acea d u rere, p e
care a m m ai sim ţit-o şi în ain te , în se a m n ă că a traversat
în apo i p e m alu l n o stru . A in trat d in n o u în p ăd u re , a
cotit sp re lac. G o a n a l-a o b o sit, a p o i a m sim ţit sc h im b a ­
rea, am sim ţit-o ap ro p iin d u -se, a şa c ă a m m ic şo ra t p asu l,
l-am tras p e M erlin în a p o i la m in e. L u p u l a d isp ăru t.
T recu se într-un a lt tim p . P ro p riu l lu i tim p , a ş sp u n e .
Şi în b ârlo g u l lui.
•| Ş tii să aju n g i în a p o i aco lo ? B in e în ţe le s că ştii, c o n ti­
n u ă C o n n o r , altfel n u te-ai îm p ă u n a atâta.
- Ş t i u să g ăsesc lo cu l u n d e a d isp ă ru t lu p u l şi cred
că v o m d e sc o p e ri că n ici b â rlo g u l lu i C a b h a n n u este
iep arte .
- C â t d e reped e p u tem m erge? în trebă M eara. în n o ap ­
tea asta?
- în tâ m p la re a face să fiu liber, sp u se C o n n o r .
- N u în n o a p te a asta. B r a n n a clătin ă d in cap. S u n t
lu cruri p en tru care treb u ie să n e p reg ătim în cazul
în care d ă m d e el. L u c ru ri care ne-ar p rin d e b in e . C e e a
ce v o m g ăsi, d a c ă v o m g ăsi ceva, v a fi In p ro p riu l n ostru
tim p . D a r...
- A i d e g â n d să călăto reşti în tim p, o d a tă ce îl găseşti,
să te în to rci în tim p u l lu i. B oyle se în cru n tă sp re c a n a de
ceai. Ş i să-l în fr u n tă m acolo?
- N u , n u asta. N u avem to t ceea ce n e treb u ie, iar
m o m e n tu l treb u ie să fie cel ale s d e n o i. D a r d a c ă am
p u te a să lă să m ceva în p eştera lu i, u n lu cru p e care să-l
facem invizibil p e n tru el, d e care să n e fo lo sim p en tru
a-1 v ed ea ac o lo , p en tru a-1 auzi, am p u te a o b ţin e n u m ele.
Ş i am p u te a să-i a flă m p la n u rile în ain te să şi le p u n ă
în ap licare.
- N u m ergem to ţi, re p lic ă F in . E p rea p e ric u lo s să
m ergem to ţi ac o lo . D a c ă ră m â n e m p rin şi, s-a te r m in a t
V a m erge d o a r u n u l.
- Ş i c o n sid e ri că acela ar treb u i să fii tu .
F in d ă d u d in c a p sp re B ra n n a :
- D esigu r. E u p o t să m ă d u c a c o lo fără să las n ici o
u rm ă , în v ălu it în m a n tia d e ceaţă, să d u c c ristalu l tău,
căci cristalu l este cel m ai b u n p en tru a v ed ea, ş i să
p lec ap o i.
- Ş i d a c ă d a i p este el în p eşteră? Io n a îi d ă d u u n p u m n
u şo r în u m ăr. A tu n c i to tu l s-ar te rm in a p en tru tin e.
- T o c m a i d e a sta a r treb u i ca d o i d in tre n o i - cel p u ­
ţin d o i, c alcu lă C o n n o r să g ăse ască o cale d e a-1 atrage
afară, d e a-i d istrag e aten ţia. îi rân ji M earei. A i avea c h ef
d e a şa ceva?
- A ş fi m ai m u lt d ec ât în cân tată.
- D ec i... L u â n d u n b isc u it şi b ă g â n d u n altu l în b u ­
zunar, B oyle reflectă. M erg em to ţi p atru în lo cu l p ân ă
u n d e l-a u rm ărit F in azi şi d e a c o lo în cep em v ân ăto area.
C o n n o r şi M e ara îi d istra g ate n ţia lui C a b h a n , şi astfel îl
sc o t d in b ârlo g . D a c ă îl g ăsim , F in ia cristalu l, se d e p la ­
sează în tim p p â n ă în n e n o ro c itu l d e se co l treisprezece,
p u n e cristalu l în p eşteră, se în to arce, a p o i m ergem toţi
la tav ern ă să sărb ăto rim .
- C a m a sta ar fi în lin ii m ari. B ra n n a îl b ă tu p e braţ.
N u v o m m erge în să p â n ă n u sta b ilim d etaliile. N ic i u m il
d in tre n o i n u se v a a p ro p ia d e lo cu l acela. S e u ită d ire ct
la Fin . N e-am în ţeles?
- N e - a m în ţeles, sp u se el, şi a m câteva id ei p riv in d
u n ele d etalii.
- Ş i eu am . S a tisfă c u tă , B ra n n a lu ă la râ n d u l ei u n
biscu it.

capitolul 16
A vea să se m ai sc u rg ă a p ro a p e o să p tă m â n ă în ain te
ca B r a n n a să fie p e d e p lin m u lţu m ită, iar acele zile c o n ­
su m a ră tim p p re ţio s în care ar fi p u tu t s ă p u n ă la p u n c t
otrava. T o tu şi, p la n u l lui F in m e rita p u s în ap licare.
F e re astra te m p o r a lă avea să fie în g u stă , iar cercu l lo r
avea să fie se p a r a t în d iv e rse m o m e n te - p rin u rm a ­
re, fiec are p a s d in fiec are m o m e n t tre b u ia p la n ific a t
cu g rijă .
A le seră în c e p u tu l serii, p en tru a a p u c a să-şi facă res­
tul treb u rilo r co tid ie n e , răm ân ân d u -le to tu şi o o ră sau
m ai b in e d e lu m in ă în a in te d e a p u su l so are lu i.
în atelieru l ei, B r a n n a vârî cu g rijă într-un săc u leţ
cristalul pe care îl alesese şi îl d escân tase.
- T r e b u ie să-l p u i u n d e v a su s, faţă în faţă cu altaru l,
ca să reflecte ceea ce se în tâ m p lă d e d e su b t, îi sp u se lui
Fin. Ş i treb u ie să m ergi ş i să te în to rci rap id .
- M i-ai m ai sp u s asta.
- M e rită re p e tat. V ei fi te n ta t să zăb ov eşti - şi eu a ş
fi în lo cu l tă u - p e n tr u a v e d e a ce altcev a ai p u te a g ă si,
ce altcev a a i p u te a a fla . C u c ât sta i m ai m u lt a c o lo ,
in b â r lo g u l lu i şi în tim p u l lu i, cu a tâ t creşte riscu l să
laşi u rm e sa u ca el s ă te sim tă . P u se să c u le ţu l într-o
gean tă d e p ie le, a p o i îi a ră tă u n fla c o n . în cazu l în care
ceva m erge rău , în cazu l în care C a b h a n se în to a rc e
în ain te să te rm in i, a sta a r treb u i să-l facă n e p u tin c io s
câteva m o m e n te , su fic ie n t c a tu să te în to rc i în tim p u l
n o stru . E ste d o a r d a c ă n u ai d e ales. P u se şi fla c o n u l
într-un să c u le ţ p e care îl v ârî în g e a n tă . R ă m a se cu
privirea a ţin tită a su p ra ei, d o rin d u -şi ca F in să n u aib ă
d e în d e p lin it a c e a m isiu n e . N u risc a to tu l d in tr-u n im ­
p u ls d e m o m e n t, m ai şo p ti.
- C u m to tu l te in c lu d e şi p e tin e, p o ţi fi sig u ră c ă nu
a m să risc.
- N u atin g e n im ic d in tre lu cru rile lu i. N u ....
- B r a n n a . î i p rin se faţa în p a lm e p â n ă c â n d privirile
li se în tâln iră. A m d isc u ta t to ate d etaliile.
- D esig u r. A i d re p ta te . Ş i a so sit clip a. î i în tin se gean ­
ta şi se d u se să-şi ia jac h eta. Io n a şi Boyle v o r so si d in
c lip ă în clipă.
- O d a tă ce fa c e m asta v o m avea o fereastră p rin care
să-l p riv im , la fel c u m n e p riv eşte el a d e se a . Ş i v o m p u tea
să d e d ic ă m to t tim p u l n ec esar o trăv ii care îl v a n im ici.
- S u n t n e lin iştită, ă sta e ad ev ăru l. N u ştia d a c ă o aju ­
ta cu ceva să o sp u n ă , în să ştia c ă era stu p id , şi p o ate
c h iar p eric u lo s, să în cerce să se p refacă. O ftâ n d , co n ti­
n u ă : C u c ât n e a p ro p ie m d e sfâ rşitu l av en tu rii, şi su n t
c o n v in să că îi v o m p u n e cap ăt, c u a tâ t sim t în m in e o
c o n fru n ta re în tre d o u ă forţe o p u se . E m a i m u lt d ecât
o b ă tă lie în tre în cred ere şi te am ă. N u îm i în ţele g p ro p ri­
ile se n tim e n te, iar a sta îm i stârn e şte n elin iştea.
- Fii lin iştită în p riv in ţa asta.
P u tea să în cerce, fiin d c ă n u era lo c d e n e sig u ra n ţă , şi
n ic i n u m a i aveau tim p , căci Io n a şi Boyle to c m ai o p ri­
se ră în faţa casei.
îşi luă o sa b ie sc u rtă şi p rin se te aca la cu rea.
- M a i b in e să fim p regătiţi, fu to t ce sp u se c â n d intra­
ră Io n a şi Boyle.
- C o n n o r şi M e a ra su n t p e d ru m .
- A r fi b in e să p o r n im şi n o i.
B r a n n a se în tin se d u p ă m â n a lu i F in , a p o i d u p ă cea
a lu i Boyle. C â n d Io n a lu ă c ealaltă m â n ă a lu i Boyle,
p o r n ir ă în zbor. P rin frig şi u m ezeală, p rin v â n t şi peste
c o p a c i, d in c o lo d e râu , a p o i d in c o lo d e lac, lă sâ n d în
u rm ă strălu cirea caste lu lu i A sh fo rd .
A terizară b lâ n d într-un p âlc d e c o p aci, în tr-un lo c pe
care B r a n n a nu-1 re cu n o scu .
- A ic i?
- A i c i l-am p ie rd u t. A u trec u t su te d e a n i d e la M id o r
şi p eştera lu i, re m arcă F in . S u n t câtev a case n u foarte
d e p arte , câteva d ru m u ri, d ar, la fel ca în cazul c o lib e i
lu i S o rc h a , cred că lo cu l în care a fo st creat C a b h a n v a
ră m â n e n esch im b at, intr-un fel sau altu l.
- E lin işte aici. C u p rivirea ate n tă, Boyle stu d ie în tin ­
d erea d e p ă m â n t. U n fel d e m u ţe n ie grea.
S im ţin d acelaşi lu cru , F in d ă d u d in cap :
- S u n te m su p e rstiţio şi d in fire, n o i, irlan d ezii, şi su ­
ficie n t d e în ţele p ţi c ât să c o n stru im în ju r u l u n u i d eal
ferm ecat fă ră a-1 d e ra n ja , s ă lă să m u n a n sa m b lu d e p ia ­
tră la lo cu l lu i. Ş i s ă stăm d e p a rte d e u n lo c în care
în tu n e ric u l în c ă p u lsează. îi a ru n c ă o p rivire lu i Boyle:
A m sta b ilit să ră m â n e m îm p re u n ă , d a r ad ev ăru l e c ă am
aco p eri o su p ra fa ţă m ai m are d a c ă ne-am d e sp ă rţi.
- R ă m â n e m îm p re u n ă , sp u se B r a n n a ferm , ca şi cu m
s-ar fi a şte p ta t c a F in să su gereze ac e st lu cru . Iar d a c ă în ­
tu n ericu l în c ă pulsează.7 S c o a se o b ag h etă cu v â rfu l d in
cristal tra n sp a re n t ca sticla. L u m in a îl v a găsi.
- N u ţin m in te c a asta să fi făcu t p a rte d in p lan .
- E m ai b in e să fim p regătiţi, rep etă ea. R id ic ă b ag h e ­
ta sp re cer p â n ă c â n d d in v â r f în c e p u s ă pu lseze lu m in ă.
Şi îl privi p e M e rlin în vârtin du -se d e a su p r a cap e telo r
lor: C u a ju to ru l b ag h etei m ele şi al şo im u lu i tău , a r tre­
b u i să îi g ă sim b ârlo g u l. M ă trage către n o rd .
- A t u n c i către n o rd v o m m erge.
B oyle o lu ă d in n o u d e m â n ă pe lo n a şi p o r n ir ă to ţi
p atru sp re n o rd .

D e c ealaltă p a rte a râ u lu i, C o n n o r şi M e a ra in trară

in p ăd u re . C o n n o r îşi îm p letise g â n d u rile c u m in te a lui
R o ib eard , care zb u ra p rin tre c o p aci, şi cu M e rlin , care
u rm ărea restu l cercu lu i p rin altă p ăd u re .
- M ă b u c u r c ă ne-am g ă sit tim p să ieşim îm p re u n ă
la şo im ă rit. A tre c u t p re a m u lt d e c â n d n u ne-am m ai
p erm is o o ră d o a r p en tru asta.
- T r e b u ie să exersez m a i m u lt, ră sp u n se M e ara p e u n
ton lejer, d e şi gâtu l îi era u scat. C a să fiu p e d e p lin pre­
gătită c â n d v o m la n sa n o u l p ro g ra m p en tru tu rişti.
- A m fi p u tu t v en i călare.
- V a fi b in e şi aşa.
 T â n ă r a fem eie rid ic ă u n b r a ţ în m ă n u şa t p en tru Roi-
b e a rd şi, d e şi şo im ă ritu l e ra d o a r o faţad ă, îi făcu p lăcere
c â n d acesta ven i la ea.
- Ţ i- a r p lăcea să ai u n şo im a l tău? o în treb ă C o n n o r.
E a îl privi sin c er su rp rin să :
- N u m -am g â n d it n ic io d a tă la asta.
- A r treb u i să ai u n u l al tău . O fem elă, d a c ă îţi găseşti
u n a care să te atrag ă în m o d d e o se b it. Ş o im u l tău şi al
m e u s-ar p u te a îm p erech ea.
Id e e a o făcu să zâm b ească, c ăci p ă re a u n g â n d m in u ­
n a t d e firesc.
- N u am m ai avu t n ic io d a tă g rijă d e u n şo im d e u n a
sin g u ră.
-T e -a ş a ju ta , d a r te asig u r c ă n u ţi-ar p u n e p ro b le ­
m e. Te-ai o c u p a t a d e se a d e M e rlin c â n d F in rătăcea prin
lu m e. A m p u te a să le face m u n a d ă p o st c â n d n e co n ­
stru im casa. D a c ă în c ă m ai vrei să n e c o n stru im u n a.
- N i c i la a sta n u p re a m -am g â n d it, fiin d c ă de-abia
a p u c să avansez cu o rgan izarea n u n ţii, zise M e a ra lăsân-
du-1 p e R o ib e a rd să zb oare d in n o u . Ş i m ai e şi C a b h a n
care m ă în grijorează.
- N u o să n e g â n d im la el azi, sp u se C o n n o r , d e şi nu
şi-l p u te a u sc o a te d in m in te. A zi v o m privi d a n su l lui
R o ib e a rd . C ân tă-n e ceva, M eara, ceva vesel pe care să se
în alţe arip ile lu i R o ib e a rd .
- C e v a vesel, zici?
îl p rin se d e m â n ă , legăn ân du -i ju c ă u ş b ra ţu l în tim p
ce se p lim b a u . D a r îşi d o re a acea atin gere, acea legătu ră
fizică, căci ştiau a m â n d o i că m uzica p u te a să îl a d u c ă pe
C abhan.
S e şi bazaseră p e acest lu cru.
M e a ra alese The W ild Rower, căci era u n cântec
d e stu l d e vesel şi avea su ficie n te v ersu ri c ât să-i lase
lu i C a b h a n tim p să fie atras d e m u zică, d acă era să
se în tâm p le.
R â se c â n d C o n n o r i se a lă tu ră la refren , şi în orice
altă zi s-ar fi b u c u ra t d e acea p lim b a re cu el, cu şo im u l,
cu m e lo d ia în so ţin d u -i în p ă d u re a ferm ecăto are în care
z ă p a d a to p ită făcu se p ă m â n tu l a tâ t d e m o a le , iar în peti­
cele d e u m b ră în c ă se m ai zăreau m ic i în tin d e ri d e alb.
 C â n d el o strâ n se d e m ân ă, ştiu că p la n u l lo r d ă ­
d u se ro ad e . Ş i e ra tim p u l să-şi în d e p lin e a sc ă ro lu l în
c o m p lo t.
V o cea ei n u şo v ăi c â n d văzu p rim e le firicele d e ceaţă
şe rp u in d p e p ă m â n t, n ici c â n d R o ib e a rd ateriză p e o
crean gă d in ap ro p ie re - ca u n răzb o in ic c u arip i au rii,
pregătit să-i apere.
- A ş p u te a să-ţi răp esc v o c ea c u u n sim p lu g ân d .
C a b h a n se rid ică d in c eaţă şi le o feri zâm b etu l lu i alu ­
n ecos c â n d M e a ra se o p ri d in c â n ta t p en tru a-şi sc o ate
sab ia. Ş i a m şi făcut-o, u rm ă el. R işti v iaţa d o a m n e i tale,
vrăjito ru le, p lim b ân d u -te p rin p ă d u re fără so ra ta care
să lu p te p e n tru tin e.
- îm i v oi o cro ti d o a m n a , în cazul în care a r avea nevo­
ie. D a r cred că ştii că se d e scu rc ă b in e să se ap ere sin g u ­
ră. C h ia r şi aşa... C o n n o r îşi trecu u n d eg e t p este lam a
M earei, d ân d u -i foc. C e v a în p lu s p en tru d o a m n a m ea.
- C e fel d e b ă r b a t îşi p u n e fem eia să stea în faţa lui?
- L ân g ă el, îl c o rec tă C o n n o r ; îşi sc o a se şi el sab ia,
dându-i foc.
- Ş i o la să n ep ro te jată, sp u se C a b h a n , a ru n c â n d u n
fulger n egru sp re M eara.
C o n n o r îl făcu să se p ră b u şe a sc ă su b o rafală v io le n tă
d e v ân t:
- N ic io d a t ă n ep ro te jată.

Pe c elălalt m al a l ap ei, p u lsu l b ag h etei B ra n n e i se ac­

celeră.
- S u n te m a p ro a p e ac u m .
- A c o lo . F in a ră tă sp re o în câlc eală sălb atic ă d e tufe
m ărgin ite d e m ă ră c in işu ri n egre, p la n te c ăţărăto are pre­
sărate cu b o a b e c a n işte p ic ă tu ri tari d e sân ge. A c o lo e
peştera lui M id o r. îi sim t ch em area, e x act aşa c u m am
sim ţit d u re re a c â n d C a b h a n a traversat râu l. D ru m u l
e liber.
- M ie n u m i se p are liber, sp u se Io n a . M i se p are le­
tal. T e stân d , lovi c u latu l să b ie i într-un sp in şi ascu ltă
zângănitul m e talic al o ţe lu lu i p e o ţel. D u p ă c u m su n ă,
pare letal.
 - E u n u v o i trece p r in ei, ci p rin tim p . D e şi d u p ă ce
te rm in ă m to a te a ste a n e v o m în to arc e aici, cu toţii, şi
v o m ard e aceste m ărăcin işu ri, v o m p resăra sare ş i vom
sfin ţi p ăm â n tu l.
- N u în că. B r a n n a îl p rin se d e b raţ. în c ă n u nva
a n u n ţa t C o n n o r că p la n u l a fu n c ţio n a t şi C a b h a n a
m u şc a t m o m e ala.
- A m uşcat-o. E a p ro a p e ac o lo , şi cu c ât re u şesc m ai
re p e d e să in tru şi să ies, c u a tâ t se v a sc u rta tim p u l în
care C o n n o r şi M e a ra su n t n ev o iţi să-l în fru n te . T reb u ie
să p lec ac u m , B ra n n a .
D e şi se sim ţe a c o p le şită d e te a m ă , creară cercu l, iar ea
elib e ră m â n a lu i F in , ac c e p tâ n d c ă treb u ia să acţioneze.
- în lo cu l ă sta d e m agie, recită e a alătu ri d e ceilalţi,
d e în tu n e ric p en tru veşn icie, trim ite m u n u l ce-a fo st în ­
se m n at, p rin tim p şi sp a ţiu a fi p u rtat. P u teri ale lu m i­
n ii, d ru m u l i-1 v egh eaţi, şi su fle te le să se îm p letească le
lăsaţi. V o i să-l p u rtaţi, în a p o i să ni-1 d aţi, p rin lu m in a
c elo r trei fraţi.
- întoarce-te la m in e, a d ă u g ă B ra n n a , d eşi n u făcuse
p a rte d in d escân te c.
- D u p ă v o ia ta, sp u se F in , c u p rivirea a ţin tită în ochii
ei, fie v iaţa m ea.
C e a ţa creată d e el se în v o lb u ră, şi p este o clipă
d isp ă ru .
- N u v a d u r a m u lt.
P en tru a o alin a, Io n a îşi p etrecu u n b ra ţ p e du p ă
u m e rii B ran n e i.
- E atât d e în tu n e ric . Ş i a tâ t d e frig. Ia r el e sin gu r.
- N u e. B o y le o lu ă d e m â n ă şi i-o strân se ferm . Sun-
teiţi aici. S u n te m cu el.
în să era sin g u r în frig şi în tu n e ric . P u terea d e acolo
era a tâ t d e d e n să şi rece, în c â t n u m ai sim ţe a n im ic din ­
c o lo d e ea. P ăm ân tu l era m â n jit c u sân g e n egru în locul
u n d e C a b h a n îşi în lă n ţu ise şi o m o râ se m am a.
F in îşi p lim b ă privirea p este b o rc an e le cu o ro ri, um ­
p lu te cu b u căţi d in fem eia care îl a d u se se p e lu m e şi pe
care C a b h a n le p ă stra se p en tru m ag ia lu i n eagră.
L u m e a p e care o c u n o şte a, lu m e a lu i, p ărea n u d oar
la seco le d e p ă rta re , ci cu to tu l in ex isten tă. Eliberarea
d e m o n u lu i, în tru p a re a lu i în t r o fiin ţă cu fo rm ă si liber­
tate d e m işcare, trăsese p eştera în tr-un fel d e ia a p e rso ­
nal în care to ţi cei o sâ n d iţi ard e au în frig u l veşn ic.
S im ţi m iro s d e p u c io a să şi sân g e - sân g e vechi şi n o u .
Făcu a p e l la to a tă v o in ţa lu i p en tru a rezista n evoii b r u ş­
te şi v io le n te d e a m erge la altar, d e a lu a c u p a ce stătea
su b o cru ce d in o a se în g ălb en ite şi d e a b e a d in ea.
Şea.
Pielea îi fu ac o p e rită d e su d o a re , d eşi ră su fla re a îi
ib rm a n o r işo ri în aeru l în g h e ţat ce p ărea să u n d u ia sc ă
p recu m v alu rile o c e a n u lu i, în tim p ce p icătu rile fetide
alu n ecau pe p ereţi, lo vin d p ă m â n tu l într-un ritm ce
am in tea d e m aree.
C e v a d in acea b ă ta ie îi răsco li sân gele.
M â n a îi tre m u ră c â n d se fo rţă să sc o to c e a sc ă în g ean ­
tă, să d e sc h id ă să c u le ţu l şi să sc o a tă cristalu l.
T im p d e o c lip ă o văzu p e B ra n n a în faţa o c h ilo r -
caldă şi p u te rn ic ă , atât d e p lin ă d e lu m in ă în c â t reu şi să
îi în ce tin easc ă d in n o u p u lsu l, să îi calm eze trem u ratu l
m âin ilor. S e rid ic ă p rin ceaţă, în ălţân d u -se p e p eretele
jilav al p eşterii. V ăzu sim b o lu ri crestate în p iatră, le recu­
n oscu d in alfa b e tu l O g h a m , d e şi n u le p u te a d escifra.
P use cristalu l într-o c răp ătu ră, p e o ieşitu ră c a t u n
v ârf d e d eget, şi se în tre b ă d a c ă v raja fă c u tă d e B ra n n a
avea să fie su fic ie n t d e p u te rn ic ă p en tru a-1 a sc u n d e d e
atât d e m u lt în tu n e ric .
U n în tu n e ric a tâ t d e p r o fu n d şi d e fa sc in a n t, în
care m u rm u r a u v o c i, iar cei care u rm a u a fi sa c rific a ţi
ţipau şi im p lo ra u o în d u r a r e ce n u av ea să li se o fere
n icio d ată.
D e ce ar fi tre b u it să li se o fere în d u ra re c e lo r m ai
nevolnici? P lân setele şi ţip etele lo r ch in u ite erau o a d e ­
vărată m u zică, o c h e m are la d a n s, o in vitaţie la o sp ă ţ.
în tu n e ric u l tre b u ia h răn it. îm b ră ţişa t. A d o ra t.
în tu n e ric u l av ea să-l răsp lătească. P en tru veşn icie.
Fin se în to a rse sp re altar, făcu u n p as sp re el. A p o i
încă u n u l.

- D u r e a z ă p re a m u lt. B r a n n a îşi fre cţio n ă braţele

pentru a alu n g a frig u l n ă sc u t d in te am ă care-i m u şca
d in o a se . S e la şa în tu n e ric u l. E p lec at d e m ai b in e d e o
ju m ă ta te d e o ră, şi e m u lt p rea m u lt.
- C o n n o r ? în tre b ă Io n a . E ...
- Ş tiu , ştiu . E l şi M e ara n u v o r m ai p u te a să-l re ţin ă pe
C a b h a n p rea m u lt. D u-te la C o n n o r , tu şi B oy le m ergeţi
la C o n n o r şi M e ara, ajutaţi-i. E u a m să trec d in c o lo , m ă
d u c d u p ă F in . C e v a e în n eregu lă, ceva s-a în tâ m p la t
N u a m m ai reu şit să îl sim t sau să iau legătu ra cu el de
c â n d a trecu t d in c o lo .
- B a n u ai să m ergi. B ra n n a , n u ai s o faci. B oyle o
p rin se d e u m eri şi o sc u tu ră u şo r. T re b u ie să avem în­
cred ere în F in c ă se v a în to arc e şi n u p u te m să te p u n e m
în p erico l. F ără tin e, to tu l se te rm in ă aici, şi n u p en tru
C abhan.
- S a r p u te a c a sân g e le să-l trădeze, o ric â t i s-ar îm p o ­
trivi el. E u p o t să-l a d u c în a p o i. T re b u ie să în cerc. A h ,
D o a m n e , C a b h a n se în to arce. F in ...
- P u tem să-l tragem în a p o i îm p reu n ă? o în tre b ă Io n a
strân gân d u -i m ân a. T reb u ie să în cercăm .
- C u to a tă p u terea n o astră, s-ar p u te a .... O , slavă
zeilor!
C â n d , într-un n o r d e ceaţă, F in căzu în g en u n ch i la
p ic io arele ei, B r a n n a se aru n că sp re el.
- V in e , reu şi F in să sp u n ă . A m făcut-o, d a r v in e. T re­
b u ie să p lecăm , şi în c ă ra p id . M i-ar p rin d e b in e p u ţin
aju to r.
- T e a ju tă m n o i. B r a n n a îşi în c o lă c i b raţele în ju ru l
lu i, le a ru n c ă o p rivire Io n e i şi lu i B oy le şi d ă d u d in cap.
T e a ju tă m n o i, rep etă ea, şi se ţin u strâ n s d e el în tim p
ce zb u rară.
P ielea îi era rece c a g h eaţa, iar e a n u reu şi să-l încăl­
zească în tim p ce zb u rau p este c o p a c i, p este lac şi peste
castelu l ce sc â n te ia d e lu m in i.
îl d u se d ire ct la c ăsu ţă , u n d e a p rin se u n foc u riaş în
c ă m in în ain te d e a în g e n u n c h e a în fa ţa lui.
- U it ă - te la m in e , F in . T re b u ie să-ţi v ăd och ii.
O c h ii îi sc ân te iau p e alb u l d e g h eaţă al feţei, d a r erau
ai lu i şi d o a r ai lui.
- N u a m a d u s n im ic în a p o i c u m in e, g e m u el. N u am
lă sa t n im ic de-al m eu . D o a r cristalu l tău .
 - W h isk y .
C h ia r în c lip a în care B re n n a ro sti p o ru n c a , B oyle se
aşeză lân gă F in şi îi în ch ise p alm ele în ju ru l p ah aru lu i.
- M ă sim t d e p arcă a ş fi stră b ă tu t o su tă d e kilom etri
p r in t r o re g iu n e p o lară, fără o se c u n d ă d e p au ză.
D ă d u p e g â t p ah aru l d e w hisky şi îşi lăsă c a p u l să
c ad ă p e sp ate . T o c m ai a tu n c i in trară C o n n o r şi M eara.
- E răn it? în tre b ă C o n n o r.
- N u , d o a r p e ju m ă ta te în g h e ţat şi e x te n u at. V oi?
- C â te v a arsu ri m ăru n te, le rezolv în d a tă .
- D e ale m ele d e ja s-a o c u p a t, c o tc o d ă c in d ca o clo şcă
p e lân g ă m in e, b o m b ă n i M eara. C e p u te m face p en tru
tin e, Fin?
- M ă sim t d e stu l d e b in e.
- N u p a ri să te sim ţi b in e. Să-ţi a d u c u n a d in tre po-
ţiu n ile tale, B ran n a?
- N u a m n evoie d e o p o ţiu n e . W h isk y este su ficien t.
Ş i te-ai a p u c a t şi tu d e c o tco d ăcit, cloşcă.
M e ara se lăsă să c a d ă într-un sc au n .
- F e lu l în care arăţi ar face o fan to m ă să p a ră că a
p etrecu t zece zile la tro p ice.
Incălzindu-se d u re ro s d e încet, cen tim e tru c u cen ti­
m etru , F in îi zâm bi:
- N i c i tu n u eşti p rea îm b u jo ra tă .
- C a b h a n s-a în c ă p ă ţâ n a t să o to t atace, sp u se C o n ­
nor, d u p ă care o su rp rin se p e M e a ra rid icân d -o în b raţe -
aşa b in e făcu tă cu m era - şi in stalân d -o în p o a la lui.
M ă a ta c a şi p e m in e, în să o făcea d o a r d e faţad ă.
Pe M eara a n o a stră o v oia, în cerca să o răn e asc ă, a şa că
s-a în c ă p ă ţâ n a t să lo vească în sc u tu l ei, c ă u tâ n d cea m ai
m ică fisu ră. L a în c e p u t a m în ce rc at să tragem d e tim p,
să vă lăsăm v o u ă c â t m ai m u lt răgaz, d a r a d u r a t m ai
m u lt d e c â t ne-am a şte p ta t şi a ju n se se m în p u n c tu l în
care fie lu p ta m serio s, fie n e retrăgeam .
- C o n n o r a făcu t o to rn a d ă . M e a ra răsu c i u n d eg et în
aer. U n a m icu ţă, s-ar p u te a sp u n e , d a r im p resio n an tă.
A p o i i-a d a t foc. Iar a sta l-a p u s p e fu gă p e C a b h a n .
- N u m ai p u te a m să îl reţin em , în ch eie C o n n o r.
 - A fo st su ficie n t. O să b e m cu to ţii n işte w hisky, d e ­
cise B r a n n a . Lasă-m ă să-ţi v ă d a rsu rile , C o n n o r , ş i am
să ţi le v in d ec.
- M ă o c u p e u , in terven i lo n a îm p in g ân d -o uşor.
R ă m â i c u Fin .
- M ă sim t su fic ie n t d e b in e , in sistă el. D e v in ă a fost
frigu l, în cea m ai m are p arte . A tâ t d e tă io s, a tâ t d e am ar­
n ic în c â t îţi sm u lg e v iaţa d in tin e . T e d istru g e . E m ai
m u lt d e c â t era, îi sp u se B ra n n e i. M a i m u lt d e c â t am
v ăzu t şi am sim ţit.
B r a n n a se aşeză pe p o d e a şi lu ă u n u l d in tre p ah arele
p e care le îm p ărţe a B oyle.
- Povesteşte-ne.
- E ra m ai în tu n e ric , m a i în tu n e ric d e c â t a fo st atu n ci
c â n d ne-am d u s a c o lo în vis. M a i frig, ia r aeru l era atât
d e d e n s în c â t a b ia dacă-1 p u teai in h a la . Pe foc era u n
c e a u n şi m iro se a a p u c io a să . Ş i a m au zit v oci m u rm u ­
râ n d . N u re u şeam să d eslu şe sc cu v in tele, n u d estu le,
d a r e rau în la tin ă şi u n e le în irlan d ez a veche. L a fel erau
şi ţip etele, ru g ă m in ţile ce ră su n a u d e o d a tă cu ele. A ce­
lo r ce e ra u sacrificaţi. T o a te acestea c a u n fel d e e c o u în
d e p ă rta re . T o tu şi, sim ţe a m m iro su l sân g elu i.
S o r b i d in p ah ar, îşi strân se fo rţele d in n o u şi u rm ă:
- A m sim ţit o ch em are irezistib ilă d in m in e. O d o ­
rin ţă m ai p u te rn ic ă d e c â t o ric â n d , a c e a sfâş sre în d o u ă
d ire cţii o p u se . A m p u s c ristalu l su s, într-o c restătu ră d in
p ia tră, p e peretele a fla t faţă în faţă c u altaru l. R o ti p ah a­
ru l în m âin i, aţin tin d u -şi privirea a su p ra lic h id u lu i de
c u lo are c h ih lim b aru lu i, c a şi c u m ar fi revăzut to tu l în
acel m o m e n t: Iar d in clip a în care n u a m m ai avu t cris­
ta lu l la m in e, d o r in ţa a d ev en it m a i in ten să, ch em area
m a i isp itito are . Pe a lta r se a fla o c u p ă p lin ă cu sân ge.
O d o re a m . T â n je a m să-l b e a u . S â n g e in o c en t, mi-am
d a t se a m a d u p ă m iro s. A r fi fo st d e a ju n s să iau cupa
şi să b e a u p e n tru a d ev en i ceea c e îm i fu se se scris să
d ev in . D e ce o p u n e a m rezistenţa? N u-m i d o re a m oare
asta - p ro p riu l m e u d e stin , p r o p r ia m e a glorie? A şa că
am p o r n it sp re a lta r şi m -am a p r o p ia t şi m ai m u lt. M ur­
m u re le a u u m p lu t p eştera, iar ţip e te le au d ev en it ap ro ap e
 ca o m u zică p e n tru m in e. M -am în tin s d u p ă c u p ă.
A m în tin s m â n a să o iau. în sfâ rşit s ă o iau .
F ăcu o p au ză ca să d e a p e g â t şi restu l d e w h isky d in
p ah ar, a p o i c o n tin u ă :
- în s ă ch iar şi p rin tre ţip ete, p rin tre m u rm u re , p rin
p u lsa ţia ac elu i aer d e n s, te-am auzit. C o b o r î privirea
sp re B r a n n a . Te-am auzit. „în to arce-te la m in e “ , mi-ai
sp u s, şi ceea ce era în m in e îşi d o re a asta m ai m u lt d e c â t
to t restu l. A vea n evoie d e a sta m ai m u lt d e c â t d e sâ n ­
gele c ă ru ia d e ja îi sim ţe a m gu stu l în gât. A şa că m-ara
în d e p ă rta t, iar a e ru l s-a fă c u t şi m ai rece. E ra atât d e
g ro s ac u m , în c â t aveam im p re sia că tra g în p lă m â n i d o a r
c ârp e u m e d e . E ra m am e ţit, şi în g reţo şat, şi slă b it. C r e d
că am căzu t, d a r a m ro stit cu v in tele şi a m d isp ă ru t d e
aco lo , m -am în to rs. T re b u ie să ştiţi to tu l, to a te d etaliile,
ad ă u g ă el p u n â n d p a h a ru l d e o p a rte . C â t d e a p ro a p e a m
fo st d e a ced a. L a u n fir d e p ă r d ista n ţă d e a ced a isp itei,
şi o d a tă ce a ş fi făcut-o m-aş fi în to rs îm p o triv a v oastră.
- D a r n u ai făcut-o, îi atrase Io n a aten ţia. Te-ai în tors.
- M i- a m dorit-o. C e v a d in m in e şi-o d o r e a a p ro a p e
cu d isp erare.
- Ş i to t n u ai făcut-o, su b lin ie C o n n o r . Ş i iată-te aici,
b â n d w hisky lân g ă foc.
- V-aş fi tră d a t în cred erea...
- A s t e a su n t g o g o şi, îl în tre ru p se B ra n n a , care se ri­
d ică în p ic io are. S u n t d o a r g o g o şi, F in b ar. Ş i n u sta aici
su sţin â n d că te-ai în to rs p en tru m in e, c â n d d e fa p t n u
te-ai în to rs d o a r p e n tru m in e, sau d o a r p e n tru o ricare
d in tre n o i. Te-ai în to rs în eg ală m ă su ră p e n tru tin e în ­
su ţi. Pentru re sp ectu l p e care îl a i faţă d e cin e eşti, p en ­
tru h aru l tă u şi p en tru fa p tu l că u răşti to t ce în se a m n ă
C a b h a n . D eci astea su n t g o go şi. C â n d a în c e p u t to ată
povestea n u m i-am d a t v o ie să a m în cred ere în tin e, iar
tu mi-ai d o v e d it că m ă în şel, în rep etate râ n d u ri. A c u m
n u am să-ţi d a u voie, ţi-o ju r, n u a m să-ţi d a u v o ie să stai
aici d u p ă to ate câte s-au în tâ m p la t şi să refuzi să ai în ­
credere în tin e în su ţi. M ă d u c să în călzesc to c ă n iţa . T oţi
avem n ev o ie să m â n c ă m d u p ă asta.
C â n d B r a n n a ieşi, M e a ra d ă d u d in cap:
 - C u a sta s-a sp u s to tu l şi în c ă fo a rte clar. lo n a , h ai
să-i d ă m o m â n ă d e a ju to r la b u c ă tă rie .
D u p ă ce fem eile p lecară, B oyle se d u s e la sticla d e
w hisky şi re u m p lu p a h a ru l lu i Fin.
- D a c ă to t ai d e g â n d să îţi p lâ n g i d e m ilă, a r fi m a i
b in e să fii p u ţin b eat.
- N u îm i p lâ n g d e m ilă, ce n a ib a . A i au zit ce
v-am sp u s?
- A m au zit şi eu , au au zit şi restu l. C o n n o r so rb i d in
w hisky şi îşi în tin se m ai c o m o d p icio arele. A m au zit că
ai d u s o b ătălie , şi cu d u şm a n u l d in afară şi cu cel d i­
n ă u n tru , şi ai ieşit b iru ito r. D e c i b rav o ţie. Ş i am să-ţi
m ai sp u n ceva d e care su n t la fel d e sig u r c a d e p ro p riu l
m eu n u m e . Ţ i-ai tă ia sin g u r g âtu l în a in te să o ră n e şti pe
B r a n n a sa u p e o ric are d in tre n o i. A şa c ă bea-ţi p ah aru l,
frate, şi n u m ai face p e tâm p itu l.
- N u m a i face p e tâ m p itu l, b o m b ă n i F in d â n d p e gât
p a h a ru l d e whisky.
D e o a re c e îl c u n o şte a u , p rie te n ii lu i îl lăsară să stea
p o so m o r â t o vrem e.
F in aşte p tă p â n ă se strân se ră to ţi în b u cătărie, p ân ă
se aşezase to a tă lu m ea în afară d e el.
- S u n t re cu n o scăto r, în ce p u .
- T a c i d ra c u lu i d in g u ră şi sta i jo s la m a să , îi sugeră
Boyle.
- T u să tac i d ra c u lu i d in g u ră. S u n t re c u n o sc ă to r şi
a m d re p tu l să o sp u n .
- A m lu a t la c u n o ştin ţă . B r a n n a îi tu rn ă to c ă n iţă în
c astro n . A c u m taci d ra c u lu i d in g u ră şi m ăn â n c ă .
G u s tă d in m â n c a re a c o n siste n tă şi o sim ţi încălzin-
du-i sto m a c u l în că în gh eţat.
- C e altceva a i m ai p u s în ea în a fa ră d e c a m e d e vită,
a rp a c a ş şi carto fi?
B r a n n a rid ic ă d in u m e ri.
- T u t u r o r n e p rin d e b in e p u ţin to n ic d u p ă o zi
ca asta.
- E g u sto a să , zise C o n n o r d u p ă ce lu ă o lin g u ră. M ai
m u lt d e c â t g u sto a să , d e c i, F in , m ă a lă tu r şi eu celorlalţi
şi te sfă tu ie sc să taci d ra c u lu i d in gu ră.
 - P r e a b in e . F in se în tin se să ia p â in e d in co şu leţ.
A tu n ci n u a m să v ă sp u n restu l poveştii, d in m o m e n t ce
nu v ă in teresează.
- C e rest? în tre b ă Io n a.
F u r â n d u l lu i F in să rid ic e d in u m eri.
- A m tăc u t d ra c u lu i d in g u ră, d u p ă c u m a m fost
sfătuit.
- E u n u ţi-am sp u s să taci, in terven i M e a ra c u u n
zâm bet d u lce . S u n t d e stu l d e in teresată, d ec i cu m in e
poţi să v o rb eşti.
- î n regu la atu n ci, p en tru a-ţi satisface cu rio zitatea,
M eara, să ştu că a m g ă sit in scrip ţii pe pereţii p eşterii.
Foarte vechi. în a lfa b e t O g h a m .
- O g h a m ? C o n n o r se în c ru n tă . E şti sigu r?
F iin d că îl a ju ta să îşi v in ă în fire, F in m a i lu ă o în g h i­
ţitură d e to c ăn iţă.
- V o r b e a m c u M eara.
- H ai, dă-o în c o lo d e treab ă! Boyle râse şi îşi lu ă o
ielie d e p âin e . O g h a m , deci? C e scria?
Fin îi a ru n c ă o p rivire p relu n g ă.
- T a le n te le m ele su n t n u m ero ase, d a r n u su n t a tâ t
i e cu p rin zăto are în c â t să p o t d escifra alfab etu l O g h a m .
însă asta n e arată că p eştera a fo st fo lo sită şi, c u m in scrip ­
ţiile erau su s p e p ereţi şi p resărate cu sim b o lu ri m agice
pe ici, c o lo , cel m ai p ro b a b il a fo st u tilizată în sc o p u ri
m alefice c u m u lt în a in te d e ap ariţia lu i C a b h a n .
- U n e le lo cu ri s u n t so rtite fie în tu n e ric u lu i, fie lum i-
a i , zise B ra n n a .
- C e e a ce a m sim ţit a c o lo era ca u n fel d e izvor al
n u m e ric u lu i. U m b re le se m işcau a se m e n e a u n o r
âm ţe vii. Iar p e altar, c ăci e ra m d estu l d e a p ro a p e pen-
m a v ed ea, se a fla u o a se p u se intr-un v as lân g ă o c u p ă
cu sân ge. T re i lu m â n ă ri n egre şi o carte legată în piele.
Pe c o p e rtă era c re sta t se m n u l. A c est se m n , preciză el
rcn gân d u -şi u m ăru l.
- C e e a ce în se a m n ă că se m n u l e c h iar m ai vechi, d e
â n a in te ca T eag an s ă aru n c e p ia tra care i-a lă sa t cicatri-
a a lui C a b h a n . în a in te ca S o rc h a să îl b lestem e. Io n a
a în clin ă c a p u l. U n sim b o l al d e m o n u lu i d in el? S a u
al p ro p riu lu i să u în tu n eric? îm i p are rău , se g răb i ea să
ad au g e.
- N u e cazul. F in îşi lu ă d in n o u lin gu ra. L â n g ă carte
se a fla u n clo p o t, to t d in argin t, cu m ân e ru l reprezentat
d e u n lu p rid ic at p e p icio arele d in sp ate .
- C l o p o t , carte şi lu m ân are , o a se şi sân ge. S im b o ­
lu l se m n u lu i lui C a b h a n , sim b o lu l lu p u lu i, conchise
B ra n n a . D eci avea aceste lu cru ri, sim b o lu ri a ceea ce a
dev en it. L u c ru ri vechi?
- Fo arte vechi, toate în afară d e lu m ân ări. Iar acestea—
e rau făcu te d in grăsim e d e o m am e ste cată cu sân ge.
- P o a t e d even i m a i d ezgu stăto r d e atât? se în treb i
M eara.
- Probabili că da, o ftă C o n n o r b ă t â n d o u şo r pe umăr.
- In stru m en tele lui, ev en tu al tran sm ise d e la tată b
fiu sau d e la m a m ă la fiu sa u fiică, o p in ă B ra n n a . A ju n ­
se în m âin ile sale, a p o i fo lo site în slu jb a în tu n e ric u lu i
D e şi n u avem d e u n d e să ştim d a c ă n u cum va şi creato­
ru l lui s-a o c u p a t d e astfel d e lu cru ri, d u p ă c u m n u ştin:
d e ce a ales to c m ai p eştera asta.
- E p o sib il să fi fo st u n p azn ic, su g eră M eara. C in e *»
în zestrat cu p u tere, care p ăzea d e m o n u l să n u scape.
- S e p re a p o a te , c o n sim ţi B ra n n a . In d ife re n t d a d
s-a n ăsc u t d in lu m in ă sau în tu n e ric, sa u ceva în tre cek
d o u ă , C a b h a n a făcu t o alegere c o n ştien tă.
- M a i era ceva, sp u se F in . O fig u r in ă d e c eară re­
p re z e n tân d o fem eie leg ată d e m â in i şi d e p ic i o a *
cu fâşii tex tile n egre, în g e n u n c h e a tă într-o poziţie de
im p lo rare .
- S o r c h a . B r a n n a clătin ă d in cap. O b se sia lu i fad
d e e a a în c e p u t c u m u lt tim p în u rm ă. D a r n u a reujr:
n ic io d a tă să o lege sau să o în gen u n ch eze.
- A p r o a p e o p t su te d e an i reprezin tă o p e rio aA
fo arte lu n g ă p en tru a h răn i o o b se sie sau o ran ch iu n a
o b se rv ă Io n a. A ş sp u n e că e o n e b u n ie care a în cep u t ca
m u lt tim p în u rm ă.
- J i n d să-ţi d a u d rep tate.
- în c ă u n lu cru , îşi a m in ti F in . F ig u rin a era m ân p S
cu sân g e p e b u rtă şi în tre p icio are.
F o arte aten tă, B r a n n a p u se jo s lin gu ra.
 - S o rc h a a p ie rd u t u n c o p il la în c e p u tu l acelei iern i.
A su fe rit u n avort sp o n ta n şi n u a m ai re u şit n ic io d a tă
să se refacă p e d e p lin . Su ferea d e o b o a lă o rib ilă p e care
n u re u şea să o v in d ece. D u reri sfâşie to are în ab d o m e n .
- C a b h a n i-a u cis copilul? C h ia r şi la seco le d istan ţă,
o ch ii Io n ei se u m p lu ră d e lacrim i. In ea? P utea să facă
aşa ceva?
- N u ştiu . Z d ru n cin ată, B r a n n a se rid ică, îşi tu rn ă u n
p ah ar d e vin şi a d u se sticla la m asă. D a c ă S o rc h a n u a
fost d e stu l d e ate n tă să se păzească? D a c ă a g ă sit C a b h a n
vreo cale să ... A vea trei co p ii d e crescu t, iar so ţu l ei era
p lecat cu restu l clan u lu i. C a b h a n o h ăitu ia. P oate că vi­
gilen ţa i-a slăb it u n m o m e n t şi a lăsat e x p u s u n p u n c t
vu ln erab il.
- N o i v om fi vigilen ţi. Fin îşi p u se o m â n ă p este a ei.
N oi n u îi v o m oferi n im ic şi îi v o m lu a to tu l. A sta e în că
o crim ă p en tru care treb u ie să p lătească.
- S o r c h a su ferea. I se sim ţeau lacrim ile în c arte c ân d
a scris d esp re pierd ere. D a, şo p ti B ra n n a . T re b u ie să plă­
tească şi p e n tru asta şi p en tru to ate celelalte.

capitolul 17
îşi în teţi efo rtu rile. N u p u te a să se grăb easc ă - n u ,
atu n ci c ân d m an evrai u n am estec letal n u p u teai să te
grăbeşti. în să B ra n n a îşi petrecu fiecare m o m e n t d isp o ­
n ibil lu c râ n d la p rep ararea otrăvii.
Fiecare m e m b ru al cercu lui ei p rim e a o sarcin ă - d e
m agie sau d e altă n atu ră. E a rareo ri ieşea, în afară
de câte o p lim b are p rin g răd in ile d e iarn ă p en tru a-şi
m ai lim pezi m in te a d e fo rm u le şi vrăji şi otrăvu ri.
C h ia r şi în tim p u l acelo r sc u rte p lim b ări, se în treb a
obsesiv d a c ă cinci p ic ătu ri d e tin ctu ră d e trom peta-înge-
rilor erau p rea m u lt sau p rea p u ţin . Iar b o ab ele zdrobite
trebuiau fo lo site p ro asp ete , sau lăsate la m ac erat în p ro ­
priul suc?
- C o n te a z ă , m u rm u ră ea ca p en tru sin e, în tim p ce
alinia m e ticu lo s b o rcan ele p en tru u n n o u ex p erim en t.
D a c ă greşesc o sin g u ră p ic ătu ră, tre b u ie să lu ăm totu l
d e la cap ăt.
- A i sp u s c ă în cercarea d e ieri cu p a tru p ic ă tu ri n u a
m ers, a şa c ă azi p u n e cin ci, su g eră C o n n o r .
- Ş i d a c ă treb u ie să fie şase? F ru strată, îşi aţin ti privi­
re a a su p ra b o rc a n e lo r ca şi c u m a r fi p u tu t să le im p u n ă
p r in sim p lă v o in ţă să îşi d ezvălu ie secretele. N u cum va
c ealaltă reţetă p e care a m găsit-o e cea co rectă, cea care
n ec esită cin ci ciu p erci buretele-viperei, cu lese d e su b
u n stejar?
- C u c ât p u i m a i m u ltă o travă, cu a tâ t m ai b in e, d u p ă
p ărerea m ea.
- N u p o t lu cra cu a p ro x im aţii. N u e ca şi c u m a ş face
o su p ă . D e şi auzi irascib ilitatea d in v o cea ei, p u r şi sim ­
p lu n u reu şi să şi-o stă p â n e a sc ă . Trebuie să fie fo rm u la
corectă, C o n n o r , şi m ă tem c ă asta e sin g u ra n o astră
şan să . D ac ă d ă m greş, în cel m ai b u n caz v o m fi n evoiţi
să m a i aşte p tăm u n a n în a in te d e a în cerca d in n ou .
în cel m ai rău caz, d e m o n u l v a g ăsi o cale d e a se p ro teja
o d a tă ce a flă c ă avem c u m să-l ata c ă m .
- îţi faci m u lt p re a m u lte griji, B r a n n a . N u îţi stă în
fire să te fră m â n ţi atâta.
C o n n o r avea d re p tate , d esigu r, iar în g rijo rare a tin d ea
să o o rb e a sc ă m ai m u lt d e c ât să o lu m in eze, recu n o scu
ea, ap ăsân d u -şi d egetele p e o ch i.
- S im t o p re siu n e im e n să. A m con v in gerea c ă acu m
trebuie să re u şim , altfel tim p u l n o stru se v a fi s fâ r ş it
E ste de-a d re p tu l in su p o rta b il g â n d u l c ă a m p u te a aju n ­
ge să n e trăim to t restu l v ieţii cio cn in d u -n e d in c â n d în
c â n d cu n em ern ic u l d e C a b h a n , ţinându-1 în frâu p ân ă
le tran sm ite m m isiu n e a n o a stră u rm ă to rilo r trei. T u vei
avea c o p ii cu M eara. A i vrea să a ru n c i o astfel d e povară
p e u m e rii lor?
- N u aş vrea, n u . B in e în ţe le s că n u a ş vrea. N u vom
d a greş. îşi p u se m âin ile p e u m erii ei şi, m asân du -i, o
în d e m n ă : R elaxează-ţi m in te a p u ţin . D a c ă te laşi pradă
n esig u ran ţei, ai să-ţi b lo ch ezi p ro p riile in stin cte, iar ele
su n t u n u l d in tre p u n c te le n o astre forte.
- A s t a e cea de-a treia o a ră c â n d în cerc s ă creez poţiu-
n ea. N e sig u ra n ţa e ju stific ată.
 - A t u n c i las-o d e o p a rte . R e ţe ta asta, reţeta cealaltă,
lasă-le şi pe alea d e o p a r te . T u ce crezi? C e îţi sp u n in ­
stinctele? P oate că n u e ca şi c u m ai în cro p i o su p ă , d a r
tu p rep ari p o ţiu n i în c ă d e c â n d aveai p a tru an i.
C u g estu ri m ăsu rate, B ra n n a în ch ise cărţile, ştiin d
fo arte b in e c ă a ju n se se o ric u m în p u n c tu l în care le ştia
c o n ţin u tu l p e d e rost.
- C e îţi sp u n e in tu iţia? stă ru i el.
- S p u n e c ă ... îşi trecu n e răb d ăto are m â in ile p rin păr.
U n d e n a ib a e Fin? A m n ev o ie d e sân g ele lu i p e n tru asta,
şi treb u ie să fie p ro a sp ă t.
- A zis c ă va a ju n g e în a in te d e am iază, d ec i a şa v a fi.
C e-ar fi să lu crăm îm p re u n ă la o rd in e a o p e ra ţiu n ilo r
şi la textu l d escân te cu lu i? C a atu n ci c â n d so se şte el să îi
p o ţ iju a sâ n g e şi să te ap u c i d e treab ă.
- î n regulă, o ftă ea, gân d in d u -se că, intr-adevăr, era
tim p u l să term in e cu a g itaţia şi ch iţib u şu rile. A p a sfin ­
ţită ar fi p rim a. A m scris: „ în tâ i tu rn ă m a p a cea sfân tă,
ce to t restu l îl d e sc â n tă . M ătrăgu n a-n b o a b e m ici a m
zdrobit, a m o p ă rit, su cu-n cet s-a p regătit. P ăr d e iac ce
stă să fete, sevă d e m an c h in e e l d in ţări secrete, arip a d e
liliac să o dizolve cu sete. T ro m p eta-în gerilo r şi p etale
de o m ag , a d a u g ă şi lasă-le răgaz. A p o i...
- T u ce crezi, B ra n n a ? o în tre ru p se C o n n o r .
- E i b in e, cred c ă m -am g ră b it d a ta trecu tă. C r e d că în
faza a sta treb u ie să le las să acţion eze, să fia rb ă p u ţin .
- D e c i... A m e stec ă şi fierb e, fă-o să d e a în c lo c o t şi
am estecă d in n o u ...
- P ân ă se rid ică fu m u l - d a , m -am g răb it. A r treb u i să
fiarb ă şi să sc a d ă p u ţin . în regulă. D â n d ferm d in cap,
m ai lu ă câteva n otiţe. C iu p e rc ile , v o m în cerca şi c u ciu­
percile - ce n aib a, in tu iţia îm i sp u n e că se potrivesc.
- A şa m ai m erge.
C o n n o r o îm p u n se u şo r cu u n c o t în se m n d e
în cu rajare.
- B u re ţi ai viperelo r, alb i şi m o i, n o a p te a ete rn ă s-o
ad u ceţi p e n tru cei d o i. N u , n u , n u se p o triveşte p en tru
un d e m o n . T ă ie textu l şi o lu ă d e la cap ăt. B u re ţi ai vipe­
relor, cin ci cu to ţii, o trav a revărsaţi-v-o în c u p a m orţii.
- E m ai b in e, c o n firm ă el.
 - Ş i p etale le d e cu cu tă. A h , v oi p etale alb-gălbui, daţi
p o ţiu n ii m agice u n g u st letal şi am ăru i.
- U n g u st m o rta l ar fi m ai b in e, cred eu .
- D a , m o rtal. N o tă m o d ific are a. S â n g e p e n tru a o
lega, stro p c u stro p v a face in im a d e m o n u lu i să stea.
P u tere d in vecie, p u te re a celo r trei, d e stin u l nostru
îm p lin it leagă-1 d e ei. D u p ă vrerea n o a stră , să se îm pli­
n ească. L ăsă c re io n u l să c ad ă p e m a sa d e lu cru şi oftă:
N u su n t sigu ră.
- M ie îm i p lace, p are e x act ceea ce treb u ie. E su ficien t
d e p u tern ic ă, d a r n u fo arte elab o rată. A vem de-a face cu
m o artea, d e c i n u se im p u n fo rm u le fo a rte elegan te.
- A i d re p ta te în p riv in ţa asta. Pe to ţi d rac ii, trebuie
să se în g ro aşe şi să d ev in ă n eagră. T re b u ie să a d a u g asta.
T e în n egreşte ş i te-n groaşă su b m â in ile m ele...
- O sân d ă-o trăv ito are fii p en tru cei p u şi p e rele,
în ch eie C o n n o r .
- C h i a r îm i p lace a sta, zise ea. V reau să tran scriu
to tu l c ât mi-e p ro a sp ă t în m in te.
- D ac ă to t n u p o ţi să în cep i p â n ă n u a ju n g e F in , ce-ar
fi să ... A u zin d u şa , se în to a rse b ru sc. E i b in e , uite-1. A re
d e g â n d să-ţi ia sân ge, am ice.
- Ţ i- a m d a t m ai m u lt d ec ât su fic ie n t ieri şi alaltăieri,
îi am in ti F in B ra n n e i.
- V r e a u sân g e p ro a sp ă t.
- V r e a sâ n g e p ro a sp ă t, b o m b ă n i el aru n cân d u -şi pal­
to n u l p e u n sc a u n . C e ai d e g â n d să faci cu ce ţi-a răm as
d in sân gele p e care ţi l-am d a t ieri şi alaltăieri?
- E p u s b in e - şi n u se ştie n ic io d a tă c â n d n e v a fi
d e fo lo s. D a r azi v reau să în ce p c u to a te in gredien tele
p ro asp ete . A m sc h im b a t o p a rte d in v rajă.
- D in n o u ?
- D a , d in n o u , ră sp u n se ea p e u n to n la fel d e iritat ca
al lu i. T re b u ia îm b u n ă tă ţită . C o n n o r a fo st d e aco rd ...
- E u n u su n t im p licat în asta, se a p ă ră fratele ei ridi­
c â n d m âin ile. D escu rcaţi-vă sin g u ri. D e fapt, a c u m că
a i a ju n s tu , F in , eu plec. Boyle v a ven i p u ţin m ai târziu,
d ec i va p u te a să facă el c u ra t p rin tre restu ri d a c ă v o i doi
v ă lu aţi la b ătaie .
 îş i lu ă p a lto n u l, c ăciu la şi fu laru l şi ieşi, u rm a t în d e a ­
p ro a p e d e K ath el - c a şi c u m câin ele a r fi sim ţit şi el că
n u i-ar strica d e lo c să se în depărteze.
- D e ce eşti a tâ t d e ţâfn o s? îl în tre b ă B r a n n a p e Fin .
- E u? T u d e ce eşti? A i în tre sp rân c e n e c u ta aia care
sp u n e că te en erv ează a b so lu t o rice n e n o ro c it d e lucru.
C u a tâ t m ai iritată d e cuvin tele lu i, B r a n n a îşi m asă
fru n tea cu d egetele p en tru a în d e p ă r ta ev en tu ala cu tă.
- N u su n t iritată - sa u , b a d a , su n t al n a ib ii d e iritată,
d ar n u p e a b so lu t o ric e n e n o ro c it d e lu cru şi n u p e tin e.
N u su n t o b işn u ită să d a u greş atât d e sp e c ta c u lo s cu m
am p ă ţit cu fiertu ra a sta b le ste m ată.
- F ap tu l că n u îţi iese e x act c u m treb u ie n u în se a m n ă
că d a i greş.
- S u c c e s u l în se a m n ă să îm i iasă e x act c u m treb u ie,
d eci e o p u su l eşecu lu i.
- M a g ia e ceva ce treb u ie ex ersat în d e lu n g , B ra n n a ,
d u p ă c u m ştii p rea b in e.
E a d ă d u să îi aru n c e o replică u stu răto are, a p o i se
m u lţu m i s ă ofteze:
- Ş tiu asta. Ş tiu . M ă a şte p ta m să-m i iasă m a i b in e d e
la p rim ele în cercări. D a c ă d e fiecare d a tă greşesc atât
d e g ro so la n , v o i fi n ev o ită să fac d in n o u c o m a n d ă p en ­
tru in gred ien te.
- A ş a că h ai să în ce p e m d e la zero. S e a p ro p ie d e e a şi
o săru tă. M ă b u c u r să te v ăd , B ran n a.
- Ş i eu m ă b u c u r să te v ăd , Fin . Z âm b in d , îşi lu ă
cu ţitu l. D eci...
S e a şte p ta se ca el să-şi su fle c e m ân e ca, d a r îl văzu
sco ţân au -şi p u loveru l.
- Ia - m i sân g e d in se m n , îi sp u se . A şa c u m ai făcu t
p en tru o trav a p e n tru C a b h a n . D in se m n , B ra n n a ,
cu m ar fi treb u it să faci şi p r im a d a tă c â n d ai în cercat
form u la.
- A şa a r fi treb u it, e ad ev ărat. T e d o a r e , te ard e, c ân d
iau sân g e d e aco lo .
- F i i n d c ă o faci în tr-u n sc o p o stil se m n u lu i. Ia-1
d e a c o lo , B r a n n a . A p o i a m s ă v reau u n n e n o r o c it d e
b isc u it.
- P oţi să m ăn ân c i o ju m ă ta te d e d u zin ă.
 S e a p ro p ie d e el ţin â n d c u ţitu l c e re m o n ia l şi c u p a.
- S â n u blochezi d u rerea, îi ceru el. S-ar p u te a să
fie şi e a n ecesară. O v o m lăsa să v in ă , a p o i o v o m lăsa
să p lece.
- In regulă.
S e m işc ă rep ed e, c restân d c u v ârfu l la m e i o cru ce p e s­
te p e n ta g ra m ă . In tim p ce c o le cta sân g e le în c u p ă sim ţi
d u rerea, d e şi F in n u sc o ase n ici u n su n e t, n u se clinti.
- A ju n g e , m u rm u r ă ea.
P u se c u ţitu l d e o p a r te p e n tru a lu a o c â rp ă p e care o
p reg ătise d in tim p , ap ăsân d -o p e ste ra n ă , a p o i, c u b lân ­
d eţe, în ch ise c restătu ra fin ă.
în a in te ca F in să-şi d e a se a m a ce se în tâ m p la , B ran n a
d e p u se u n să r u t p e se m n .
- N u ! N ă u c it, în gro zit p â n ă în stră fu n d u l su fle tu lu i,
se sm u c i în sp ate . N u ştiu c u m a r p u te a să te răn ească,
ce a r p u te a să-ţi facă.
- N u o să-m i facă n im ic , fiin d c ă tu n u ai fă c u t n im ic
c a s ă m eriţi se m n u l ă sta. A m p etrec u t a n i b u n i încer­
c â n d să te în vin o văţesc p e tin e , d e şi a r fi tre b u it s ă d a u
v in a p e S o rc h a, sa u , m a i exact, p e su fe rin ţa ei. E a te-a ră­
n it - în c ă lc â n d astfel cel m ai sfâ n t ju r ă m â n t al n o stru - ,
te-a ră n it p e tin e şi p e m u lţi alţii în a in te a ta. O a m e n i
n ev in ov aţi. Ţ i l-aş lu a d a c ă a ş p u tea.
- N u p o ţi. C re zi c ă n u a m în cercat? îşi îm b răcă la
lo c p u lo v eru l. V răjito ri, p reo ţi, fe m e i în ţele p te, băr­
b a ţi sfin ţi, m ag ie n eag ră şi alb ă. N im ic n u îl afectează.
A m c ă lă to rit în o ric e c o lţişo r a l lu m ii u n d e au zisem
c h iar şi o b ru m ă d e zvon c ă ar fi ex ista t cin ev a care să
p o a tă ru p e b le ste m u l.
H o in ă re lile lu i p rin lu m e, îşi d ă d u e a se am a. D e aco ­
lo p o rn iseră.
- N u m i-ai sp u s n ic io d a tă ...
- C e a ş fi p u tu t să-ţi sp u n ? A c e st sim b o l v izib il al
sâ n g e lu i c are îm i cu rg e p rin v en e n u p o a te fi sc h im ­
b a t, n u p o a te fi în d e p ă r ta t. N ic i o v ra jă , n ic i u n ritu al
n u p o t r u p e b le ste m u l p e care e a l-a azv ârlit a su p ra
lu i C a b h a n cu u ltim e le ei fo r ţe în a in te d e m o a r t e
N u p o t fi în d e p ă r ta t p r in fo c, n ic i tă ia t d e p e m in e sau
d in m in e. M -am g â n d it s ă îm i a m p u te z b r a ţu l, d a r mi-a
 fo st te a m a c ă se v a în tip ă r i p u r şi sim p lu p e o a ltă p a rte
d in tr u p u l m e u .
-T e -a i... D u m n e z e u le b u n , F in !
N u in te n ţio n a se s ă s p u n ă a tâ t d e m u lte , d a r n u p u te a
să-şi ia cu v in tele în a p o i.
- E i b in e, eram d e stu l d e b e a t în m o m e n tu l respectiv,
d in fericire, fiin d c ă o d a tă b le ste m at, ră m â i b lestem at,
in d ife ren t d a c ă ai u n b r a ţ sa u d o u ă , în p o fid a id eii care
mi se p ărea d isp e ra t d e ero ic ă la v ârsta d e d o u ăze ci şi
d o i d e a n i şi su b efectu l a m ai b in e d e ju m ă ta te d e sticlă
de Ja m e so n .
- N u ai să te răn e şti sin gu r, e x clam ă B r a n n a , zgu d u ită
p â n ă în a d â n c u l su fle tu lu i. N ic i m ăc ar n u ai să te gân ­
d eşti s ă o faci.
- N u are n ici u n ro st, d u p ă c u m m i s-a sp u s d e fie­
care d a tă c â n d o în cercare d ă d e a greş. B le ste m u l u n ei
vrăjito are m u rib u n d e , şi în c ă a l u n e ia care s-a sacrificat
p en tru c o p iii ei, p e n tru a-i a p ă ra d e c e a m a i în tu n e c a tă
d in tre fo rţele rău lu i, e fo arte p u tern ic.
- D u p ă ce se te rm in ă to ate astea, a m să te aju t, o să te
a ju tăm cu to ţii să g ăse şti o cale.
- E u treb u ie să o g ăsesc, d a c ă ex istă o cale, şi n u am
să în cetez n ic io d a tă să o cau t, fiin d c ă b le ste m u l ăsta este
m otivul p e n tru care nu-m i p o ţi o feri u n v iitor. M otiv u l
p en tru care nu-ţi p o t cere să o faci şi n u p o t n ici eu
să ţi-1 ofer. N u a m p u te a avea n ic io d a tă c o p ii. V ă d că
ştii şi a sta, zise el c lă tin â n d d in c ap . N ic i u n u l d in tre
n oi n u a r a d u c e u n c o p il p e lu m e, ştiin d c ă a r fi îm p o ­
vărat d e acest blestem .
- N u , m u rm u ră B ra n n a , sim ţin d c u m d isp e ra re a îi
strân gea in im a. Ş i d u p ă ce se te rm in ă to a te astea... ai să
pleci d in n o u .
- D u p ă ce se te rm in ă to a te astea, a m p u te a o a re să
m ai fim îm p re u n ă a şa c u m su n te m ac u m , ştiin d c ă n u
vom avea n ic io d a tă v iaţa p e care ne-am im agin at-o c ân d ­
va? Ş tiin d c ă asta - îşi a tin se u m ă ru l - ră m â n e în tre n o i
chiar şi d u p ă ce îl n im ic im p e C a b h a n ? C â tă v rem e p o r t
sem n u l, C a b h a n n u se v a fi sfâ rşit cu ad ev ărat, iar b les­
tem u l lu i S o rc h a v a m erge m a i d e p a rte p r in m in e. D eci
n u am să încetez n ic io d a tă să c a u t o cale.
 - A ş a d a r , b le ste m u l ei se în to a rc e în treit. T u , eu şi
v ia ţa pe care a m fi p u tu t să o avem .
- A vem prezen tu l. E m ai m u lt d e c â t a m crezut că voi
avea v re o d ată cu tin e.
- A m crezut că v a fi su ficie n t. S e c u ib ări în braţele
lu i, ţinându-1 strân s, şi şo p ti: A r fi b in e să nu-1 iro sim .
- N u , n u îl v o m irosi.
- D a c ă m i-aş p u te a d o r i asta, a m fi o a m e n i o b işn u iţi,
m u rm u r ă B r a n n a rid icân d u -şi b u zele sp re el.
F in reu şi să zâm b ească.
- T u n u ai p u te a fi n ic io d a tă u n o m o b işn u it.
- D o a r o fem eie care co n fec ţio n ează să p u n u ri şi lu­
m â n ă r i şi are u n m agazin e le g an t în cen tru l sa tu lu i. Iar
tu d o a r u n b ă r b a t care are g ra jd u rile şi şc o a la d e şoim ă-
r i t D a c ă m i-aş p u te a d o r i asta . D ar...
D e o d a tă cu ea, F in îşi în d re p tă p rivirea sp re m a sa de
lu cru , sp re cărţile d e d escân te ce , sp re b o rc an e.
- D a c ă a m fi o a m e n i o b işn u iţi n u am p u te a face ceea
ce treb u ie făcu t. A r fi b in e să în cercăm v raja, altfel ai
s ă a ju n g i să-m i iei sân g e d in n o u , p retin zân d că ă sta nu
este d e stu l d e p ro a sp ă t.
D a to ria , îşi sp u se ea, şi so a r ta lor. N ic i u n a n u putea
fi evitată.
îşi p regăti c e a u n u l şi a p rin se u n fo c d e d e s u b t
P ro cesu l lu n g şi m in u ţio s n ec e sita precizie şi p u tere -

f >as d u p ă p a s, cu e x trem ă aten ţie. B r a n n a îşi im p u se să

ase d e o p a r te to a te eşecu rile p reced en te, să se p o a rte ca
şi c u m ar fi fo st la p rim a în cercare. F ie rtu ra to x ic ă clo ­
co ti şi fu m eg ă în tim p ce ea şi F in stătu ră cu m âin ile în ­
tin se p este c e a u n p e n tru a a m e ste ca în cet, fo arte în c e t
B r a n n a in sp iră a d â n c atu n c i c â n d a ju n se r ă la u ltim a
e tap ă.
- T e în n e g re şte şi te-n groaşă s u b m âin ile m ele, de­
c la m ă ea.
- O sân d ă-o trăv ito are fii p e n tr u cei p u şi p e rele, ad ău ­
g ă F in .
- P u tere d in vecie, ro stiră îm p re u n ă , în tim p ce, sub
efectu l cu v in telo r, fie rtu ra în c e p u să c lo c o tească v io le n t
P u tere a ce lo r trei, d e stin u l n o stru îm p lin it leagă-1 d e eL
D u p ă vrerea n o a stră , să se îm p lin e asc ă.
 B r a n n a sim ţi sc h im b a re a , revărsarea d e p u te re şi v o ­
inţă, d in ea şi d in F in . în tin se r ă m âin ile u n u l sp re celă­
lalt, îm p letin d u -şi acea p u te re şi acea v o in ţă, lăsân du -le
să fuzion eze şi astfel să crească.
B lo c â n d o rice altceva, se c o n c e n tră exclu siv p e acea
fu ziu n e, p e a c ea h o tărâre, în tim p ce in im a în c e p u să-i
b ată ra p id şi v io le n t în p ie p t, în tim p ce c ăld u ra şi m iro ­
su rile d in a te lieru l ei p ă liră şi d isp ă ru ră .
T o tu l era d o a r lu m in ă , in ten să şi scân teieto are, ridi-
cându-se în ea, revărsân d u -se d in ea. în flo r in d alătu ri
d e ceea ce se rid ica şi se revărsa d in el.
O în tâ ln ire fizică, in tim ă, sp iritu a lă , p u tern ic ă, ce
' rescu în in te n sita te p re c u m o fu rtu n ă , îi sfâşie to a tă
fiin ţa p re c u m u n o rg asm .
C a p u l îi căzu pe sp ate . R id ic ă b raţele cu p alm ele în
sus, cu d egetele răsfirate.
- A i c i am fău rit o a rm ă îm p o triv a în tu n e ricu lu i,
în fla c ă ra cred in ţe i şi a lu m in ii. Pe p ă m â n tu l p e care
şi-a sac rific a t v iaţa V răjito are a în tu n e c a tă , d e trei o ri trei
câte trei n e v o m rid ic a în fa ţa ră u lu i n ăsc u t în beznă.
Sângele şi m o a rte a v o r u rm a. A d u c e ţi calu l, şo im u l şi
d u lă u l la o la ltă , ro stiţi n u m ele . S u n a ţi c lo p o tu l, d esch i­
deţi cartea, a p rin d e ţi lu m â n a re a , ro stiţi n u m ele. în foc
alb in can d esce n t, d o a r lu m in ă , arzân d d ep lin ă, în vălu ­
ie p ia tra şi în ch id e u şa. S â n g e le şi m o a rte a v o r u rm a.
De-ar fi d e m o n , de-ar fi m u rito r, de-ar fi vrăjitor, sân gele
şi m o a rte a v o r u rm a.
O c h ii ei, care d ev en ise ră negri, se făcu ră alb i şi se
d ăd u ră p este cap. F in a p u c ă să o p rin d ă în ain te să cad ă,
p răb u şin d u -se p u r şi sim p lu ca o m ario n e tă căreia îi fu ­
seseră tăiate frân gh iile.
C h ia r în c lip a în care o rid ic ă în b raţe, ea îşi a p ă să o
m ân ă p e u m ă ru l lu i:
- S u n t b in e. D o a r a m am e ţit p e n tru o clipă.
- A i să sta i aici.
O în tin se p e c a n a p e a u a m ic u ţă d in faţa fo c u lu i,
d u p ă care se d u se la d u lă p io ru l e i şi c ă u tă p â n ă g ăsi ceea
ce voia.
 N u se m a i o b o si să p u n ă c e a in ic u l p e fo c, ci făcu cea­
iu l p o c n in d d in d egete. T u r n ă şa se p ic ă tu ri d e to n ic ta
el, a p o i i-1 d u se :
- B e a şi n u te îm p o triv i, îi o rd o n ă . E ste p ro p r ia ta
p o ţiu n e .
- E ra m ac o lo , sim ţin d lu m in a şi p u tere a cu m creşteau
în m in e. P riveam fiertu ra ce se în v o lb u ra în c eau n , în-
groşân du -se, c lo c o tin d . A p o i b ru sc m ă p riv eam p e m ine
în să m i, şi p e tin e, şi au zeam v o rb ele p e care le rosteam
fără a le rosti. A m av u t şi altă d a tă străfu lgerări cu ceea ce
u rm a să se în tâ m p le - toţi a m av u t - d a r n ic io d a tă atât
d e in ten s sau a tâ t d e co p leşito r. S u n t b in e ac u m , îţi dau
cu v ân tu l m e u d e o n o a re . S o r b in d d in ceaiu l c u tonic,
u rm ă: D e-abia d u p ă ce a ieşit d in m in e m -am sim ţit ca şi
cu m a ş fi fo st c o m p le t g o lită, în să d o a r p en tru o clipă.
- O c h i i tăi a u d ev e n it n egri c a p a rte a în tu n e ca­
tă a lu n ii, iar v o c ea ţi-a r ă su n a t c a u n strig ă t d in v ârf
d e m u n te .
- N u e ra m e u în să m i.
- N u erai, n u . C e şi-a fă c u t lo c în tin e , B ran n a?
- N u ştiu . D a r fo rţa şi lu m in a acelei en tităţi a u fost
m istu ito are . Ş i, F in , a fo st fru m o s m ai p re su s d e cuvin­
te. E to t ceea ce su n te m n o i, d a r a m p lific a t su p e rb , ca
o m ie d e so ri în ju r u l n o stru şi în n o i în ac elaşi tim p.
D o a r aşa a ş şti să-ţi d e scriu . M a i lu ă o g u ră d e ceai şi
sim ţi c ă în ce p e a să se lin iştească. V reau să p u n to tu l pe
h ârtie , to t ce a m ro stit. A r fi p ă c a t să u it.
- E u n u am să uit, n ici u n cu v ân t.
- A r fi b in e să sc rie m , to tu şi, p en tru o ric e even tu ali­
tate, sp u se e a cu u n zâm bet. A m fă u rit o a rm ă - în seam ­
n ă c ă a fu n c ţio n a t.
- O tra v a e n eag ră şi g ro a să c a sm o a la .
- T r e b u ie s-o p u n e m într-un re c ip ie n t sigilat, să o
p ă stră m la în tu n e ric şi să d e sc â n tă m sticla.
- M ă o c u p e u d e asta.
- N u , n u , a m fă c u t v raja îm p re u n ă , iar a sta e ceva
im p o rta n t, cred. D e c i a r treb u i să fa c e m şi restu l îm ­
p re u n ă . M i-am reven it, F in , p e c u v ân tu l m eu . îsi puse
c e a iu l d e o p a r te şi se rid ic ă în p ic io a re p en tru a-i d e m o n ­
stra c ă sp u n e a ad ev ăru l. T re b u ie să n e m işcăm repede.
N-aş v rea ca otrav a s ă se strice şi să fim n ev o iţi să rep e­
tăm în tre g u l p ro ces.
F in c o n tin u ă să o su p rav egh eze p â n ă se sim ţi p e
d e p lin lin iş t it
D u p ă ce p ecetlu iră v raja, B r a n n a lu ă d o u ă sticlu ţe
o p ace, sc u rte şi tu rtite, d in d u lă p io ru l d e su b m a sa ei
de lu cru .
- D ouă?
- A m fă c u t o can titate su fic ie n tă , fiin d c ă m i s-a p ă ru t
o id ee în ţe le a p tă să avem o sticlă d e rezervă. In caz că se
în tâ m p lă ceva cu p rim a - în a in te sa u în tim p u l lu p te i -
v om m a i avea u n a.
- O m işcare in teligen tă şi, c a în to td e a u n a , p ractică.
C â n d B r a n n a d ă d u să sc o a tă o p âln ie , F in c lă tin ă d in
cap: N u cred că treb u ie s ă p ro c e d ă m astfel. în ţeleg,
d in n o u , că a şa a r fi p ractic, d a r cred că este m ai b in e să
fo lo sim p u terea.
- S-ar p u te a să ai d re p ta te . U n a p e n tr u tin e, atu n ci,
şi u n a p e n tru m in e. T re b u ie să tu rn ă m re p e d e , a p o i să
p u n e m b in e d o p u l, să sig ilăm d in n o u re cip ie n tu l. U ite ,
asta e a m e a şi cealaltă a ta. D in o a lă în sticlă, fără a lăsa
u rm e în aer, fă ră a sc ăp a v reo p ic ă tu ră p e p o d e a .
îşi îm p leti m ân a cu a lu i şi în tin se c ealaltă m â n ă în
aer, iar F in o im ită. D o u ă şu v o aie su b ţiri, n egre şi u le ­
io ase, se în tin se ră în arc sp re sticle, a lu n e c â n d în ă u n tru .
C â n d şu v o aie le se sfârşiră, cei d o i a d u se r ă d o p u rile în
zbor şi le fix a ră b in e.
- D e p a rte d e lu m in ă, în c h ise să v ă ţin ă, să v ă d esch i­
d eţi c â n d v a fi să vină.
U şu r a tă , B ra n n a revărsă u n foc alb în c e a u n p en tru a
în d e p ă r ta o ric e ev en tu ale u rm e .
- E m ai b in e să fim p ru d e n ţi, sp u se e a lu â n d sticle­
le şi ascu n zân du -le în a u la p u l în care ţin ea b o rc an ele
cu in g re d ie n te şi otrava d e ja p re p a ra tă p e n tru C a b h a n .
D eşi v o i d istru g e c eau n u l. N u a r treb u i să fie fo lo sit d in
n o u . M are p ăcat, fiin d c ă m-a se rv it b in e . în c h ise cu o
v rajă u şa d u la p u lu i, e x p lic â n d : N u se v a d esch id e d e c ât
p en tru u n u l d in cercul n o stru .
D in a lt d u la p sc o ase o sticlă verde-desch is îm b ră c a tă
în filig ran a rg in tiu , a p o i alese d o u ă p a h a re d e v in .
 - A s t a ce e?
- E u n v in p e care l-am fă c u t c h iar e u şi l-am p u s aici
p e n tru o o cazie sp ec ială, n eştiin d c â n d v a fi asta. S e pare
că a c u m e. A m fă c u t c e e a ce av eam d e fă c u t şi, sin c eră să
fiu , F in , m ă în d o ia m c ă v o m reu şi. D e fiecare d a tă cân d
e ra m sigu ră, d ă d e a m greş. D a r azi? T u r n ă v in u l au riu
In a m b e le p ah are şi îi în tin se lu i u n u l. A zi n u am d at
greş. D ec i...
în ţe le g â n d , F in îşi c io c n i p a h a r u l d e a l ei.
- V o m b e a p e n tr u ziu a d e azi. S o r b i şi îşi în clin ă
c a p u l într-o p a rte . E i, u ite u n a lt ta le n t de-al tă u , v in u l
ă sta e ex ce len t. U ş o r şi tare în a c e la şi tim p . A re g u st
d e stele.
- S e p o a te sp u n e c ă a m a d ă u g a t câteva. E b u n , co n ­
firm ă ea. A zi ne-am câştig at d re p tu l la ceva b u n . Ş i d in
c âte j i n m in te, tu ţi-ai câştig at d re p tu l la u n b iscu it.
- îm i p ro m ise se şi o ju m ă ta te d e d u z in ă, îi a m in ti el,
d a r a c u m cred că ne-am c âştig at a m â n d o i d re p tu l la ceva
m a i m u lt d e c â t n işte b isc u iţi. Petrecându-şi u n b r a ţ în
ju ru l taliei ei, o avertiză: A i g rijă să-ţi ţii b in e v in u l.
Peste o c lip ă îşi lu ară zb oru l îm p re u n ă.

S u rp riz a şi iu ţeala zb o ru lu i o îm b ă ta ră , îi stârn iră foa­

m e a c â n d g u ra lu i o ase d ie p e a ei. L ă să să-i sc a p e u n
râs în ă b u şit c â n d se trezi în tin să su b el p e u n p a t uriaş,
în c o n ju r a t c u d ra p e r ii alb e d elicate.
- D e c i a sta e ceea ce a m câştigat?
- C u v â r f şi în d e sat.
- M i- a m p ie rd u t v in u l.
- N ic id e c u m .
A ru n c ă o p riv ire în d ire cţia in d ic a tă d e el şi văzu o
m a să p e care se a fla u p ah arele . Ş i o b se rv ă c ă a tâ t patu l,
c â t şi m asa p lu te au p e o m are d e u n alb astru in ten s.
- A c u m c in e e cel cu sim ţ p ractic? D a r u n d e n e aflăm ?
A h , e atât d e c ald ! E m in u n a t.
- S u n te m în M ările S u d u lu i, d e p a rte d e civilizaţie, şi
în v ălu iţi astfel în c â t să n u n e v a d ă n ic i m ă c a r p eştii.
- în M ările S u d u lu i, p e u n p a t p lu tito r. A i o an u m e
d o z ă d e n eb u n ie.
 - C â n d e v o rb a d e tin e. O o ră sa u d o u ă c u tin e, Bran-
n a, în p r o p r ia n o a stră fereastră sp re p a ra d is. U n d e e cald
şi su n te m în sig u ran ţă, iar tu eşti g o ală. B r a n n a răm ase
in tr-adevăr g o a lă c â n d el p o c n i d in d eg ete. în a in te sâ
a p u c e să râ d ă d in n o u , F in îsi lăsă m â in ile să-i alu n ece
în su s p este sâ n i. Pe to ţi zeii, a d o r să te v ăd g o a lă şi su b
m in e. A m făcu t ceea ce treb u ia făcu t, îi a m in ti el. A c u m
n e v o m lu a ceea ce n e d o rim .
G u r a lu i c o b o rî p este a ei, fierb in te şi p osesiv ă, stâr­
n in d o d o r in ţă ce se a p rin se în ea ca u n fitil. B r a n n a îi
răsp u n se , n u cu a b a n d o n , ci cu la fel d e m u ltă ard o are
şi forţă.
P u terile lo r fu z io n ate în c ă m ai p u lsa u în ei, in ten se
şi ap rige, astfel că fiecare se d esch ise sp re m ag ie şi sp re
celălalt.
A lu n e c a re a în n e b u n ită a b u ze lo r lui p e p ie le a ei
d ec la n şă o fu r tu n ă d e d o rin ţe. N e v o ia n e stă p â n ită
a m â in ilo r ei c u rio a se tran sfo rm ă fu r tu n a în vârtej.
S e ro sto g o liră p e p a tu l ce se legăn a p e m area în tin să,
u n d u ito a re , în tim p ce v alu rile d e d o r in ţă se în ă lţa ră în
ei şi se sp arse ră d o a r p e n tru a se rid ic a d in n o u într-o
m aree n esfârşită.
D a c ă a şa a ră ta n e b u n ia , era d isp u să să o accep te şi să
îl in u n d e cu p ro p ria ei n eb u n ie. D ra g o ste a , m ai p resu s
d e o ric e raţiu n e, o su fo c ă p u r şi sim p lu . Ş i a c o lo , în acea
fereastră d e in tim itate p e caTe F in o crease p en tru ei,
i se p u te a a b a n d o n a . A c o lo , u n d e n u ex ista d e c â t cea
m ai p u r ă fo rm ă d e m agie, p u tea să-i ră sp u n d ă cu la fel
d e m u ltă d rag o ste.
T r u p u l ei vib ră, in im a i se c u trem u ră. A tâ t d e m u lt
d e sim ţit, a tâ t d e m u lt d e d orit. C â n d u n strig ăt d e plă­
cere îi izb u cn i d in g ât, se în tin se p e ste m area alb astră
în veşn icie.
S im p lu l fap t d e a o avea în to talitate, a c o lo u n d e nu-i
p u te a atin g e n im en i. D e a-i oferi ac e a fan tezie pe care ea
n u şi-o a c o r d a d e c â t a tâ t d e rar şi d e a şti c ă B r a n n a c ău ­
ta, lu a, ac ce p ta to t ceea ce sim ţea p e n tru ea, to t ceea ce
avea să sim tă în to td e a u n a p en tru ea. A c e st sim p lu g â n d
îi u m p lu in im a c u ceva m ai m u lt d e c â t to ate p u terile,
to a tă m agia, to ate m isterele.
N u aveau n evoie d e cuv in te. T o t ceea ce sim ţe a ea
trăia în o ch ii ei, to t ceea ce sim ţea el v ed ea re flec tat d in
o c h ii lu i într-ai ei.
C â n d in tră în ea, to tu l d ev en i u n to re n t d e p lăcere
şi d rag o ste şi d o r in ţă . C â n d ea se în ch ise strân s în ju ru l
lui, a tâ t d e strân s, d ev en iră u n u l.
S e în tâ ln iră v io le n t şi rap id , într-o lu m e d o a r a lor,
cu m area alb astră legăn ân du -se su b ei. B r a n n a se în tin se
lân gă el, a d o r m ită d e p lescăitu l d isc ret al ap ei ce se lovea
d e p at, d e c ăld u ra so are lu i, d e p a rfu m u l m ării. Ş i d e
p lăcerea d e a-1 sim ţi alătu ri, fierb in te, cu p ie lea u m e d ă
lip ită d e a ei.
- D e ce to c m a i aici? îl în treb ă.
- M i se p are m ai m u lt d e c â t to t ceea ce a m av u t şi am
c u n o sc u t îm p reu n ă. A vem în n o i v erd eaţa şi p lo a ia , şi
n u le-am ren ega. D a r asta? C ă ld u r a şi a lb astru l m ării?
U n d a r m ic d a r fan tezist p e n tru cin eva care rareo ri îşi
o fe ră a şa ceva. Ş i to ţi zeii n e su n t m arto ri, B ra n n a , că
iarn a a fo st rece şi asp ră.
- A ş a e. D a r la sfârşitu l ei v o m avea m ai m u lt d e c ât
p rim ăv ară. V o m avea satisfacţia d e a n e fi în d e p lin it d a­
to ria şi lu m in a şi u şu rare a n ăsc u te d in ea. D u p ă ce se
te rm in ă...
F in rid ică u şo r c ap u l şi o privi în o ch i.
- C ere-m i.
- A d u - m ă d in n o u aici, p e n tru n o i a m â n d o i, d u p ă
ce n e în d e p lin im m en irea. Ş i în a in te să pleci o riu n d e
treb u ie să pleci. A du -m ă în a p o i aici.
- A şa voi face. P ro b ab il vrei să te în to rc i acasă acu m .
- N u . N u , h ai să m ai stăm p u ţin . B r a n n a se rid ic ă în
c ap u l o a se lo r şi se în tin se d u p ă p ah are. O s ă n e term i­
n ăm v in u l şi o să n e b u c u ră m d e so a re şi d e ap ă. H ai
să m ai p relu n g im p u ţin d aru l acesta fantezist. C ă c i n u
v o m m ai avea n ici tim p , n ici o cazia d e a o face, o d a tă
ce n e v o m în to arce.
îşi sp rijin i c ap u l d e u m ă ru l lu i, so rb i d in v in u l cu
aro m ă d e stele şi privi m area ce se în tin d e a n esfârşită
p â n ă la orizon t.
 capitolul 18
C â n d re u şiră să se în tâ ln e a sc ă to ţi şase, sărb ăto riră
discret c u o c in ă la care B ra n n a le o feri an tric o t d e m iel,
dovleac la c u p to r şi so te d e m azăre cu u n t şi m en tă.
- J u r c ă n u m -am a şte p ta t la cev a a tâ t d e so fistic a t,
sp u se C o n n o r In tim p ce tă ia frip tu ra . N u că m-aş
plân ge.
- E p rim a d a tă c â n d stăm la aceeaşi m a să , to ţi şase,
de a p ro a p e o să p tă m â n ă , rem arcă B ran n a. A m d isc u ta t
Intre n o i şi ştim cu to ţii ce s-a făcu t şi u n d e su n te m .
Fiertura se m atu rează b in e. A m v e r ific a to u ltim a d a tă
azi du pă-am iază. L u ă o p o rţie d e d ov leac p e farfu ria ei
şi d ă d u c astro n u l m ai d e p a rte , a p o i c o n tin u ă : C o n n o r
ii cu m in e am făcu t o a d o u a sticlă cu o trav a n ecesară
pentru C a b h a n , d eci, la fel c a în cazu l fiertu rii p en tru
dem on , v o m avea o sticlă d e rezervă în caz că ceva nu
merge b in e.
- N u vreau să m ă g â n d e sc la p ro b le m e , zise M eara,
după care îi în tin se m azărea lui Boyle. A trecu t ap ro ap e
un an d e c â n d tic ălo su l ăla m ale fic n e to t h ârţu ieşte.
A treia o a ră v a fi cu n o ro c, nu-i aşa? E u ch iar cred asta -
n mi-o repet d e fiecare d a tă c â n d îl v ăd în tim p u l p lim ­
bărilor m ele cu tu riştii.
-A z i? în tre b ă B ran n a.
- A z i şi în fiecare zi, fu rişân d u -se p rin p ăd u re , ch iar
o n ân d p asu l cu n oi o vrem e. T o t m ai a p ro a p e d e d ru ­
mul n o stru . S u fic ie n t d e a p ro a p e ca, d e d o u ă o ri d eja,
R oibeard să se re p e ad ă a su p ra lu i. D e ne-ar m ai lăsa n ai­
bii în pace!
- V r e a să n e enerveze, rem arcă B oyle. E m ai b in e să
nu n e en e rv ăm .
-A sta -i d re p t. C â n d te rm in ă d e tăiat ffip tu ra , C o n ­
nor îşi lu ă d o u ă b u căţi p en tru el. D ev in e d in ce în ce
mai p u tern ic sau m ai în d răzn eţ, sau a m â n d o u ă . L-am
rlzu t p â n d in d c ân d a m ieşit la o d e m o n stra ţie d e v ân ă­
toare cu şo im i. D ar azi B ria n mi-a sp u s că a văzu t u n lu p
traversând d ru m u l.
- A ş a cu m l-a văzut şi d o a m n a Baker, ad ău g ă B ran n a.
 - A ş a e. A c u m , în cazu l lu i B r ia n , care are te n d in a
să c read ă c ă o p a lă d e v â n t m ai p u te rn ic ă ar p u te a fi u c
se m n că v in e sfâ rşitu l lu m ii, mi-a fo st d e stu l d e uşor
să îl c o n v in g că ceea ce v ăzu se n u era d e c â t u n câux.
v a g a b o n d . D a r m ă în grijo rează fa p tu l c ă se arată şi Ie
fa ţa alto ra.
- b a r răn i? în tre b ă lo n a . N u p u te m să-l lă să m să r t
n e ască o p e rso a n ă n evin ovată.
- A r face-o, zise F in c alm . C e l m ai p ro b a b il îşi v a pât-
tra en e rg ia şi resu rsele p e n tr u n o i, d a r a r fi d isp u s e
c a p a b il s ă ră n e a sc ă alţi o a m e n i. A r p u te a fi te n tat de
cin ev a care are p u ţin ă p u tere, căci p en tru el a sta ar ia-
se m n a să se h răn ească.
- S a u d e o fem eie. Boyle a şte p tă o clipă, a p o i dădx
d in cap c â n d n im e n i n u in terven i. Ş tim c u to ţii că a s
n ev o i în p riv in ţa asta. D eci, a r fi d isp u s să atace o ie
m eie? D a c ă ră sp u n su l e afirm ativ, c u m îl p u te m îm p s-
dica?
- P u t e m e x tin d e p ro tec ţia m a i d e p a rte d e c â t a n
făcut-o p â n ă ac u m , su g eră B r a n n a . D a c ă s-ar h o tărî să n
astâm p ere setea, ar face-o cu o fată tâ n ă ră şi atrăgătoare.
U n a v u ln erab ilă.
- E u n u a şa a ş p ro c e d a , zise F in în tim p ce tăia c a m a
d e m iel d e p e o s cu m u ltă precizie. C a b h a n se p o a te d e
p la sa în tim p , p o a te m erge o ric â n d şi o riu n d e d o r e ş s.
D e ce să atrag ă a te n ţia a su p ra p la n u lu i p e care vrea s*3
d u c ă la în d e p lin ire aici? în lo c u l lu i m-aş în to arce n
tim p o su tă d e an i sa u m ai m u lt, m i-aş satisface poftele,
a ş face to t c e a ş d o ri, fă ră să d a u a la rm a aici.
- D e c i n u p u te m face n im ic în p riv in ţa a sta, no-:
p u te m a ju ta p e cei p e care i-ar ră n i, o ric in e ar fi o.
o ftă lo n a .
- îl v om d istru g e , îi a m in ti B r a n n a . Iar cu asta von
face to t ceea ce e d e făcu t.
- D a r m a i e o lu n ă p â n ă la c o m e m o ra re a m o rţii fcz
S o rc h a.
- A av u t o p t su te d e a n i în care să d e a m ă su r a deplini
a ră u lu i d in el. B oyle îşi p u se o m â n ă p este cea a Ione.
N u p u te m să a c ţio n ă m d e c â t în prezent.
 - Ş tiu asta. Ş tiu , şi c h iar şi a şa p u terile n o a stre su n t
lim itate. E a tâ t d e m u ltă p u te re aici, d a r n u p u te m să ll
îm p ie d ic ă m să facă rău .
- M ă u it p rin cristal în fiecare d im in e a ţă , sp u se Bran-
na. Ş i în fiecare n o a p te . A d e se a ch iar d e m ai m u lte ori.
L-am u rm ă rit lu c râ n d şi a m v ă 2u t u n e le d in tre vrăjile p e
care le face. F o lo se şte sân g e , în to td e a u n a , d a r în că n u
l-am v ăzu t n ic io d a tă să a d u c ă o altă p e rso a n ă In p eştera
lui, m u rito r sa u v răjitor. în c ă n u am văzut, n ici n u am
auzit n im ic care ne-ar p u te a aju ta.
- E to t ce p u te m face d e o c a m d a tă . C o n n o r îi privi
pe to ţi cei aşezaţi la m asă. P ân ă v o m face m ai m u lt. M ai
este o lu n ă p â n ă a tu n c i şi p are m u lt d e aştep tat, d a r
avem şi alte lu cru ri d e p regătit. A vem n ev o ie d e fiertu ră
şi d e v rajă p e n tru c e a u n ca să p u te m d istru g e p iatra.
C u lu m in ă , aşa c u m a p ro fe ţit B ran n a.
- A m o v rajă ex celen tă p e n tru asta, îl a sig u ră so ra lui.
T reb u ie în să c a tu şi Io n a să fiţi lân gă m in e c â n d o d esă­
vârşesc. E ceva ce treb u ie fă c u t d e către cei trei, ex p lică
ea p e n tru to a tă lu m ea.
- Ş i o v o m face, ră sp u n se C o n n o r . D a r în c ă n u ştim
n u m ele, iar fără el, n u p u te m să-l d istru g e m p e n tru tot­
d e au n a, in d ife ren t c ât d e p u te rn ic ă ar fi otrav a, in d ife­
ren t c ât d e p u te rn ic ă a r fi u m in a.
- S c o a te ţi lu p u l d in b âr o g, p ro p u se B r a n n a . Ţineţi-1
afară d e stu l tim p c a eu sa u F in să îi cercetăm m in te a şi
să-l află m .
- N u avem d e u n d e să ştim d acă v a avea n u m e le d e ­
m o n u lu i în m in te c ât tim p e m e tam o rfo zat în lu p , re­
m arcă F in . C a b h a n d o a r m e , la u n m o m e n t d a t treb u ie
să d o a rm ă .
- T e g â n d e şti să m ergi în v isele lui? C o n n o r c lătin ă
din cap. E u n risc p re a m are, F in . Ş i m ai m u lt p en tru
tine d ec ât p e n tru o ric are d in tre n o i.
- D a c ă B ra n n a u rm ăre şte c ristalu l şi ştim c â n d d o ar­
m e, a ş p u te a să visez alătu ri d e el, în v rem e ce v o i aţi sta
pregătiţi să m ă a d u c e ţi în a p o i.
- E u refuz să p a rtic ip la a şa ceva. R efu z, re p e tă Bran-
na c â n d F in se în to a rse sp re ea. N u p u te m să te p u n e m
in p rim e jd ie , n u p u te m să riscăm în tre g u l p lan . A vem
la d isp o z iţie câtev a să p tă m â n i în care să a flă m sin gu ri
această in fo rm aţie, p e o altă cale. T u de-abia ai re u şit s i
Se sm u lg i d e a c o lo u ltim a d ată.
- N u e ac e laşi lu cru .
- S u n t d e a c o rd c u B r a n n a în p riv in ţa a sta, interveni
B o y le. Pe tin e te-ar c h in u i m a i ta re d e c â t p e o ric are d in ­
tre n o i. D a c ă se v a a ju n g e la a sta şi n u v o m avea d e ales,
v a treb u i să fie altcin ev a. O ric a re d in tre n o i cei d e faţă.
- F iin d c ă n u aveţi în cred ere în m in e.
- N u face p e m ăg aru l, sp u se B o y le rece. N u ex istă ni­
m e n i la m asa a sta care n u a r avea în cred ere să-şi lase
v ia ţa în m âin ile tale.
- E şti p reţu it, îl in fo rm ă M e a ra p e F in . Ş i ăsta este
m o tiv u l. Ş i e p re a târziu să n u faci p e m ăg aru l, fiin dcă
to c m a i ai făcut-o.
- îm i cer scu ze, d a r riscu l, a şa c u m îl v ed eţi, e to to d a­
tă u n av an taj, fiin d c ă a ş p u te a să a ju n g în visele lu i şi să
m ă în to rc d e a c o lo m a i re p e d e d e c â t o ric are d in tre voi.
- N i c i n u se p u n e p ro b le m a , d e c la ră C o n n o r ritos.
Iar d a c ă in sişti p e te m a a sta n u vei fa c e d e c â t să strici
p lăce re a u n e i m e se ex celen te. î n o ric e caz, a m o idee
legată d e a sta, d a c ă vrea cin e v a să o a u d ă .
- C o n n o r are id ei. Z â m b in d ac u m , M e a ra îl în g h io n ­
ti u şo r. A m fo st m a r to ră la astfel d e fen o m en e .
- Iar id ee a m e a e c ă a m p u te a în ce rc a să ap e lă m la
K a th e l. A m p u te a să-l lu ă m cu n o i în tim p u l d e m o n ­
stra ţiilo r d e şo im ă r it sa u al p lim b ă rilo r călare. K a th e l ar
p u te a a fla ce se p etrece în m in te a lu p u lu i, a p o i B ran n a
ar p u te a să ex tragă in fo rm a ţia d e la el.
- A s t a n u e o id ee c h iar a tâ t d e stu p id ă c u m p are, zise
B ran n a.
- M u lţu m e s c , p u fn i C o n n o r m a i p u n ân d u -şi o b u ­
c ată d e c a m e în farfu rie.
- P ot să îi d a u v o ie să v ă în so ţe a sc ă , a p o i m a i vedem .
A m to t re fle c ta t la v iziu n ea p e care a m avut-o şi la cuvin ­
tele p e care le-am ro stit c ân d am te rm in a t o trav a, cuvinte
care n u-m i a p a rţin e a u . D e trei o r i trei câte trei.
- E i b in e , cei trei d e aici, cei trei d in tim p u l lo r şi Fin
c u B o y le şi M eara, sp u se C o n n o r . M i se p are clar.
 - E u a m sim ţit c ă e m ai m u lt. E g re u d e ex p licat, în să
am sim ţit c ă e m a i m u lt. Ş i c h ia r d a c ă a r fi a tâ t d e sim ­
plu, tre b u ie să-i a d u c e m p e cei trei a i lu i S o rc h a alătu ri
de n o i, în ziu a b ătăliei, p e c â m p u l d e lu p tă. S e v a în ­
tâm pla în tim p u l n o stru , a sta a fost clar. N u al lor, ci
al n o stru , d e c i treb u ie să avem grijă să-i a sc u n d e m asta
lui C a b h a n .
- C l o p o t , carte, lu m ân are . Io n a p lim b ă b o a b e le d e
m azăre p rin farfu rie. In stru m e n te sim p le . Iar călăuzele
n oastre treb u ie să fie p rezen te.
- S â n g e le şi m o a rte a v o r u rm a . M e a ra lu ă sticla d e
vin, îşi u m p lu p a h a ru l, a p o i p e cel a l Io n e i. A m ştiu t
asta d e la b u n în ce p u t. V răjito r, d e m o n sa u m u ritor,
sân gele sa u m o a rte a n u îl sc h im b ă.
- S u n t e ţ i p reţu iţi. B r a n n a îşi p lim b ă p riv irea d e la
M eara la Boyle. S o r ă şi frate, aţi ales d ra g o ste a şi lo iali­
tatea, b in e le şi lu m in a . A m ştiu t d in to td e a u n a c â t v alo ­
raţi, d a r e lim p ed e ac u m c ă şi so a r ta ştie.
în m in te i se strecu ră fu g ar u n g â n d . B r a n n a îl a d u se
în ap o i, în tim p ce C o n n o r se a p lec ă să o să ru te p e M ea­
ra, făcân d -o s ă râ d ă . îl ţin u ac o lo , ră su c in d u -1 ca p e o
pan glică, în tim p ce to v arăşii ei te rm in a ră d e m â n c a t

în u rm ă to a re le câteva zile stu d ie ac e a p an g lic ă şi o

în to arse p e to ate p ărţile. Ş tia c u m p u te a să p rocedeze,
d ar treb u ia să fie sig u ră c ă era n ecesar. în fin a l, o ricare
ar fi fo st d ecizia ei, treb u ia c a to ţi să fie d e aco rd .
C o b o r î tip til d in p a t şi, d in tr-u n im p u ls d e m o m e n t,
tşi lu ă v io ara cu ea. Lăsându-1 p e F in să d o a r m ă , c o b o rî
in atelier, u n d e îşi ţin ea g lo b u l d e c ristal p e u n sta n d .
D u p ă ce îl d u se p e m a să a p rin se focu l şi trei lu m ân ări.
A p o i se aşeză, c â n tâ n d în ce t la v io ară în tim p ce îl privea
pe C a b h a n d o r m in d într-un p a t so m p tu o s d e a u r în t r o
în căpere în tu n e c a tă d in p e şte ra lu i.
F o c u l lu i a r d e a m o c n it, în n u a n ţe d e ro şu , iar
B ra n n a se în tre b ă ce im a g in i v e d e a în flă c ă r i. S â n g e
şi m o a rte , d u p ă c u m i se p ro fe ţise ? S a u n u îşi v ed ea
d ecât p r o p r iile d o rin ţe ?
A r fi p u tu t să-şi trim ită m u zica p â n ă la el, să-i tul­
bure so m n u l a şa c u m g â n d u rile d e sp re el îi tu lb u ra u
a d e se a so m n u l ei. D a r n u v o ia să-i lase n ici o u rm ă care
să i p erm ită să a ju n g ă a p o i la ceea ce iu b e a ea. P rin ur­
m are, c ân tă p en tru p ro p ria ei plăcere în tim p ce stătea
d e veghe.
Sim ţin d u -i p rezen ţa, rid ic ă p riv irea c â n d F in ven i să
se aşeze lân gă ea.
- N u d o r m i su ficie n t, n ici n u te o d ih n e şti su ficien t
a tu n c i c â n d d o rm i.
- A m să fac şi u n a şi alta d u p ă ce se tern . n ă toată
p ovestea. U ită-te c ât d e a d â n c d o a r m e el. C u m era zi­
c ala aceea d e sp re c o n ştiin ţa în cărcată care n u te lasă să
d o rm i? S e p a re c ă n u e cazul.
- D a r visează, ştiu sigur.
- R e n u n ţ ă , F in b ar. S u n te m cin ci care n e o p u n e m
id eii tale, d eci treb u ie să te p leci în fa ţa celo r c in a .
în ţe le g d e ce îţi d o r e şti a sta. M -am g â n d it c ă a ş p u te a să-i
tu lb u r n o a p te a p r in sim p lu l fa p t d e a-m i trim ite m uzica
în visele lu i. D a r d e ce? C e e a ce facem , ceea ce trim item ,
p o a te fi în to rs îm p o triv a n o astră. Ş i ştim ce v o m face la
sfâ rşitu l lu i m artie.
- C e v o m face? A sc u n zi ceva aici. B ă tu c u d egetu l în
tâ m p la ei. C e v a ce n u vrei să n e sp u i şi n o u ă . U n u l care
n u se p leacă în faţa celo r cin ci, B ran n a?
- N u - i v o rb a n ic id e c u m d e asta. N u a m lă m u rit încă
to a te d etaliile. îţi p ro m it c ă am să-ţi sp u n , a m să v ă sp u n
tu tu ro r - în să d e o c a m d a tă analizez id e e a d o a r d in per­
sp ectiv a m ea. V reau să fiu sig u ră, m a i în tâ i, care este
acea perspectivă.
- A t u n c i întoarce-te în p at. C a b h a n n u o să-ţi dezvă­
lu ie n ici u n n u m e în n o a p te a asta, n ic i n u o să-ţi facă
v reu n rău . El d o a r m e şi la fel ar treb u i să faci şi tu.
- în regulă. îşi p u se c u g rijă v io ara p e stativ şi luă
m â n a lu i F in . K ath e l va ieşi d in n o u m âin e. A ieşit să
îl în so ţe a sc ă p e C o n n o r , pe M e ara, Io n a, Boyle, chiar
şi p e tin e. T o ţi aţi v ăzu t lu p u l. îl v ăd şi e u p rin ochii
lu i K ath e l, d a r to t ce el - sau eu - re u şim să g ă sim în
m in te a lu i e fu rie şi u n fel d e o b se sie p en tru păstrarea
secretu lu i. în m o d c ert îşi c u n o a şte n u m ele, a şa cum
este firesc p en tru to ate creatu rile.
 - A m să îl în so ţesc m âin e p e C o n n o r la d e m o n stra ţia
d e şo im ă rit, şi am să-l iau şi p e K ath e l. Poate c ă reunin-
du-ne p u terile v o m g ăsi ceea ce n e treb u ie.
- A r tre b u i să fim n o i d o i, îşi d ă d u e a se am a. Pe m in e
m ă c o n fu n d ă u n e o ri cu S o rc h a, şi în c ă o d o re şte - te
d o re şte şi p e tin e. N o i d o i şi K ath e l. Iar n o i d o i p u tem
să n e îm p le tim m in te a cu cea a c âin e lu i. A r fi treb u it să
m ă g â n d e sc la asta.
- G â n d e ş t i p rea m u lt. O să n e o c u p ă m d e asta
m âin e. O trase în p a t ş i se în co lăc i în ju ru l ei. A i să
d o rm i acu m .
în a in te ca B r a n n a să a p u c e să în ţeleag ă şi să îl b lo ­
cheze, el o să ru tă p e fru n te, c u fu n d ân d -o într-un so m n
ad ân c.
O v rem e răm ase în tin s lân gă ea su b razele p a lid e ale
lu n ii, a p o i în ce p u şi el să a lu n ec e în so m n .
Iar d in so m n în vise.
C o p ite le lu i B aru b u b u ia u p e p ă m â n tu l tare, în că
n edezgh eţat. N u c u n o şte a acest p ă m â n t, îşi sp u se Fin,
şi totuşi d a . Irla n d a . S im ţe a m iro s d e Irlan d a, în să nu
era a c a să la el.
N o a p te a în tu n e cată, stră p u n să d o a r d e câteva stele şi
lu m in a tre m u răto are a lu n ii ce ap ărea şi d isp ă re a d in tre
n ori, se în ch ise în ju ru l lu i. O b se rv ă că astru l p lu tea
într-o c eaţă ro şie ca sân g ele. C a m o artea.
S im ţe a m iro s d e fu m a d u s d e v ân t, iar în d e p ă rta re
i se p ă ru că v ed ea lic ăritu l u n u i foc. U n fo c d e tab ără.
P u rta o m an tie . O au zea fâlfâin d în v â n t în tim p ce
g alo p au cu o viteză n e b u n e ască. S e n tim e n tu l d e u rgen ţă
îl co p leşea; d e şi n u ştia în c o tro se în d re p ta , ştia că treb u ­
ia să îşi c o n tin u e g alo p u l.
Sângele şi m oartea vor u rm a. C u v in te le ră su n a r ă în
m in tea lu i, fă c â n d u -1 să d e a p in te n i c alu lu i p en tru a
go n i şi m ai rep ed e, rid icân d u -se cu B aru în a e r p en tru
a zb u ra p e su b lu n a c u a u ră sân gerie.
V â n tu l îi n ăvăli p rin p ăr, biciu in d u -i p e le rin a a tâ t d e
tare în c â t su n e tu l ei îi u m p lu u rech ile. C h ia r şi aşa, d in ­
colo d e acel zgo m o t, auzi tro p o tu l r ă su n ă to r d e cop ite.
C o b o r î p rivirea şi văzu c ălăreţu l - cu p ă ru l lu m i­
n o s flu tu rân d u -i în v â n t - stră b ă tâ n d ra p id d ista n ţe le
cu m u lt în a in te a ce lo r ce g o n e a u în u rm a lu i. Ş i văzu
c eaţa răsu cin d u -se în fu io are, rid icân d u -se şi învăluin-
d u -1 p e acel călăreţ, se p a râ n d u -1 d e restul.
F ără ezitare, F in ţâşn i în jo s, in trâ n d c u arm ăsaru l
lu i d ire ct în stratu l d e p âclă. A c e a sta era a tâ t d e d en să,
în cât a p ro a p e îl su fo c ă. L u m in a d e la cele câteva stele
şi trem u răto area lu n ă sân gerie se stin se c a m u c u rile de
lu m â n a re strân se în tre degete.
A u zi strigătu l, ţip ă tu l u n u i c al - sim ţi te am a şi p an ica
şi d u rerea a n im a lu lu i. R id ic â n d m â n a , F in p rin se sab ia
p e care o in vocase şi îi d ă d u foc.
S e n ă p u sti în faţă, flu tu r â n d sa b ia , tă in d ceaţa, stră­
p u n g â n d răceala ei ap rig ă, croin du -şi d ru m p rin flăcări
şi voin ţă.
V ăzu p en tru o clip ă călăreţu l cu p ă ru l lu m in o s, cu
p e le rin a în tu n e cată, o licărire fo arte v ag ă d e la o fibu lă
d e c u p ru , d e la sa b ia p e care o flu tu r a sp re lu p u l ce îl
atacase.
A p o i ceaţa se în ch ise d in n o u .
A ru n c ân au -se în fa ţă o rb e şte , F in strigă în sp eran ţa
că avea să d istrag ă a te n ţia lu p u lu i d e la celălalt b ă r b a t
C h e m ă v ân tu l, cerându-i să sfâşie p ă tu ra g ro asă şi mur­
d a ră ce îl în vălu ia. P rin tre zdren ţele d e p â c lă văzu calul
îm p ied icân d u -se, văzu lu p u l p regătin d u -se d in n o u să
sară şi p ro iectă u n val d e p u tere p e n tru a b lo c a atacu l,
p o r n in d h o tărât la lu p tă.
L u p u l se în to arse , cu p ia tra ro şie şi o c h ii ro şii scân
te in d ca focu l. Z b u ră sp re g âtu l lu i a tâ t d e rap id , atât
d e fu lgerător, în c â t F in n u a p u c ă d e c â t să-l în to arcă
p e B a ru . G h e a re le îi zgâriară b raţu l stân g , d e la u m ăr
p â n ă la în ch eietu ră, forţa loviturii a p ro a p e a ru n c â n d u -1
d in şa, d u rerea izb in d u -1 ca u n val m areic ce p ăre a să
a rd ă p recu m focu l iad u lu i. R id ic â n d b r a ţu l în care avea
sab ia, sfâşie cu lam ă şi cu foc, crestă o d u n g ă fierb in te în
fla n c u l lu p u lu i - şi sim ţi d u rerea în ju n g h iin d u -1 ca un
c u ţit d e g h eaţă în se m n u l d e p e u m ăr.
S e în to a rse d in n o u , tă in d , sfâ şiin d , în tim p ce ceaţa
se în ch ise d in n o u în ju ru l lu i, orbindu-1. Luptân du -se
să se elibereze, văzu c ă m an ev ra îl în d e p ă rta se . A tac ă iar,
cu o n o u ă explozie d e p u tere, în să lu p u l era d e ja în aer.
 D eşi răz b o in ic u l ră n it rid ic ă sab ia, b e stia sări p este lam ă
şi îşi în cle ştă fălcile feroce pe g âtu l lui.
U rlâ n d d e fu rie, F in îi d ă d u p in te n i lu i B a ru şi se
n ăp u sti în faţă, p rin p erd e lele m işcăto are d e ceaţă.
A tâ t calu l, c ât şi călăreţu l se p ră b u şiră şi, cu u n u rlet
triu m fător, lu p u l şi ceaţa d isp ă ru ră .
F ără a m ai aştep ta ca B aru să se o p reasc ă, F in să ri d in
şa, în g e n u n c h in d lân gă b ă rb a tu l c u p â r lu m in o s şi o ch i
alb aştri sticlo şi.
- R ă m â i cu m in e, îi sp u se el a tin g â n d ra n a căscată,
cu m arg in i n eregu late. U ită-te la m in e. Priveşte în m in e.
Pot să te aju t. R ă m â i cu m in e.
E rau în să d o a r v o rb e g o ale, căci n u avea p u te re a d e
a v in d eca m o artea. O sim ţi - u ltim a b ă ta ie a in im ii,
u ltim a răsu flare.
—Ţi-ai v ă rsa t sân g e le p e n tru el.
M istu it d e fu rie, d u rere şi m âh n ire , F in rid ic ă privi­
rea şi o văzu p e fem eie. B r a n n a , fu p rim u l lu i g â n d , d ar
îşi d ă d u se a m a a p ro a p e im e d ia t că se în şela.
- S o rc h a.
- E u su n t S o rc h a. E u su n t V răjito are a în tu n e c a tă d in
M ayo. S o ţu l m eu e călăreţu l m o rt. D a ith i, cel viteaz şi
lu m in o s. R o c h ia ei, c e n u şie ca ceaţa, fâlfâi p e p ă m â n t
cân d v en i m ai a p ro a p e , iar o ch ii ei în tu n e c a ţi îi fixară
pe cei ai lu i F in . II privesc m u rin d , n o a p te d u p ă n o ap te,
an d u p ă a n , se co l d u p ă seco l. A c e a sta e p e d e a p sa m ea
pen tru că m i-am tră d a t h aru l, ju ră m â n tu l. D a r în n o a p ­
tea a sta ţi-ai v ă rsa t sân g ele p en tru el.
- A m a ju n s p rea târziu. N u l-am o p r i t P oate că d acă
la ş fi salv at p e el ne-am fi salv at p e n o i to ţi, în să am
aju n s p rea târziu.
- N u p u te m sc h im b a c e e a ce a fo st, şi to tu şi în n o a p ­
tea a sta p ă m â n tu l a fo st m â n jit d e sâ n g e le tă u , al iu b i­
tu lu i m eu şi al lu i C a b h a n . N u p e n tr u a sc h im b a ceea
ce a fo st, ci p e n tr u a a r ă ta ce p o a te fi. în g e n u n c h e şi
ea, a p o i îşi lip i b u zele d e cele ale lu i D a ith i. A m u rit
pen tru m in e , p e n tru c o p iii lu i. A m u rit viteaz şi lo ­
ial, aşa c u m a fo st d in to td e a u n a . E u su n t c e a care a
i a t greş. E u su n t c e a care, d in fu rie , te-am ră n it, te-am
b le ste m at, p e tin e , u n o m fă ră v in ă, şi p e atâţia alţii
care a u trăit în a in te a ta.
- D in du rere, sp u se Fin . D in d u rere şi chin.
- D u r e r e şi chin ? O ch ii ei în tu n e caţi se aprin seră

B :ntru o clipă. A cestea n u p o t ech ilib ra b alan ţa. V-am

estem at, p e tin e şi p e to ţi cei care a u ex istat între
tin e şi C a b n a n , şi, d u p ă cu m stă scris, ceea ce am tri­
m is în lu m e s-a în to rs a su p ra m ea în treit. A m aru n cat
p o v ara asu p ra c o p iilo r m ei şi a tu tu ro r c o p iilo r lo r de
m ai ap oi.
- I-ai sa lv a t Ţi-ai d at viaţa pen tru ei. V iaţa şi puterea.
S o rc h a zâm bi acu m . D e şi era u n zâm bet p lin d e am ă­
răciu n e, F in o văzu pe B ra n n a în o ch ii ei.
- M -am agăţat cu d isp erare d e acea durere, ca d e un
iu b it sau u n co p il drag. C re d că asta m-a ţin u t în viaţă
atâ ta tim p. R efu zam să văd ch iar şi ceea ce m i se p erm i­
tea să văd. D esp re tin e sau în tine. C h ia r ştiin d că în
venele tale n u curge d o a r sân gele lu i C a b h a n , to t n u am
fo st în stare să accept adevărul.
- C e adevăr?
E a co b o rî privirea sp re D aith i:
- E şti şi al lui. M ai m u lt al lu i, ştiu acu m , d e c â t al lui
C abh an .
C u o m ân ă în ro şită d e sân gele lu i D a ith i şi p ropriul
sân ge, Fin o p rin se d e b raţ. P uterea scân teie între ei în
m o m e n tu l co n tactu lu i.
- C e vrei să spu i?
- C a b h a n s-a v in d ecat - ceea ce trăieşte în el l-a aju­
ta t să se rid ice d in c en u şa în care îl tran sfo rm asem eu.
Ş i, o d a tă v in d ecat, a c ău tat să se răzbune. N u se putea
atin ge d e co p iii m ei - erau prea d ep arte p en tru el. D ar
D a ith i avea su ro ri, iar u n a d in tre ele era atât d e fru m o a­
să, atât d e tân ără, atât d e d u lce. C a b h a n a ales-o şi a
posedat-o şi, îm p otriva voin ţei ei, şi-a p la n ta t săm ân ţa în
ea. In im a ei a în cetat să m ai b ată o d a tă cu p rim a bătaie
a in im ii c o p ilu lu i. T u te tragi d in acel cop il. T e tragi din
ea. T e tragi d in D aith i. E şti al lu i şi astfel, F in b ar d in cla­
n u l B urke, eşti al m eu. A m greşit faţă d e tine. C u grijă,
d esp rin se fib u la lui D aith i. I-o făcu se ea în săşi pentru
a-i con feri protecţie; p u rta im agin ea calu lu i, a câinelui
si a şo im u lu i p en tru a-i reprezen ta pe cei trei co p ii ai
lor. A sta îţi ap arţin e, căci eşti u n u l d in tre ai lu i, îi sp u se.
Iartă-m ă.
- E a are ch ip u l tău şi o a u d în fiecare cu v ân t p e care
îl rosteşti. D a r tot am în vene sân gele lui C a b h a n , m ur­
m u ră el.
C lă tin â n d d in cap, S o rc h a îi în ch ise degetele peste
fib u la d e cu p ru .
- L u m in a acop eră în tu n ericu l. îţi ju r pe to t ce am
fost v reo d ată că d acă aş p u tea să ru p b lestem u l p e care
l-am aru n cat asu p ra ta, aş fece-o. D ar nu p o t să fac eu
asta. S e rid icară a m ân d o i ţinându-se d e m ân ă, străju in d
co rp u l lui D aith i. S ân g e şi m o arte aici, sân ge şi m o arte
vor u rm a, rosti So rch a. E peste puterile m ele să sch im b
asta. A şa cu m m i-am p u s p u terea în c o p iii m ei, îm i p u n
cred in ţa în cei trei care se trag d in ei, în cei d o i d is­
puşi să lu pte alătu ri d e ei şi în tin e, F in b ar al lui D aith i,
în care se îm pletesc d eo p o triv ă lu m in a şi în tu n ericu l.
T im p u l lui C a b h a n treb u ie să se sfârşească, ceea ce s-a
u n it cu el trebu ie n im icit.
- îi ştii num ele?
- Ş i asta e m ai p resu s d e m in e. Nimiciţi-1, d a r n u d in
răzbunare, căci răzbu narea n u d u ce d ec ât la m ai m u l­
tă vărsare d e sân ge, m ai m u ltă m o arte, d u p ă cu m am
a flat p e p ro p ria piele. N im iciţi -1 p en tru lu m in ă, pen tru
iubire şi p en tru toţi cei ce se v or n aşte d in voi. îl săru tă
pe obraz, ap o i se d ă d u în sp ate. Ţ in e m in te, iu b irea are
puteri m ai p resu s d e o rice m agie. întoarce-te la ea.
S e trezi tu lb u rat, dezorien tat, şi cu B ran n a rostindu-i
cu d isp erare num ele.
E ra ap lecată asu p ra lu i în lu m in a p alid ă a zorilor,
păsându-şi m âin ile p e b raţu l lu i răn it. P lân gea în h o­
hote în tim p ce în cerca să tran sm ită căld u ră în ran ă.
N ău cit, o privi cu och ii m ăriţi. B ra n n a nu plân gea
n iciodată.
- întoarce-te, întoarce-te. N u reuşesc să vin d ec rana
asta. N u reuşesc să o presc sân gerarea. întoarce-te.
- S u n t aici.
B ra n n a icni şi se u ită la el cu o b rajii b răzd aţi de
lacrim i.
 - R ă m â i cu m in e. N u reu şeam să a ju n g la tine.
N u p o t o p ri sân gerarea. N u p o t - o , slavă D o m n u lu i,
slavă tu tu ro r zeilor! S e v in d ecă ac u m . D o a r răm âi,
răm âi. U ită-te la m in e. Fin, uită-te la m in e. Priveşte
în m in e.
- N u a m reu şit să îl v in d ec. A m u rit în m âin ile m ele.
S ân g ele lu i e cel care îm i m ân jeşte m âin ile. S ân g ele lui
p e m in e, în m in e.
- T a c i, taci. Lasă-m ă să-mi fac treab a. R ăn ile su n t
ad ân ci şi urâte. A i p ie rd u t sân ge, p rea m u lt d eja.
- Plângi.
- B a n u p lân g. în să lacrim ile ei căzură p e ran ă şi o
în ch iseră. T aci, u o a r taci şi lasă-m ă să term in . S e vin de­
că fru m o s acu m . V ei avea n evoie d e o p o ţiu n e , d a r se
v in d ecă fru m o s.
- N u voi avea n evoie d e o p o ţiu n e . S e sim ţea m ai în­
tărit, m ai p u tern ic şi cu m in tea m ai lim p ed e. S u n t bine
acu m . T u eşti cea care trem u ră. S e rid ic ă în cap u l oase­
lo r şi îşi trecu b lân d d egetele peste o b rajii ei um ezi. S-ar
p u tea ca tu să fii cea care are nevoie d e o p o ţiu n e.
- M ai sim ţi d u rere acum ? Testează-ţi b raţu l. M işcă-l
flexează- 1, ca să ved em d acă e aşa c u m trebu ie.
F in făcu ceea ce îi ceruse.
- E to tu l în regulă şi n u , n u m ă m ai d o are. C o b o râ n d
privirea, văzu aştern u tu rile m ân jite d e sân ge şi exclam ă
u im it: A sta e to t d e la m ine?
în c ă trem u rân d , B ra n n a se d u se să cau te cearşafuri
curate, d ar zăbovi la b aie să se sp ele pe m âin i, căci avea
n evoie d e tim p şi d istan ţă p en tru a-şi calm a em oţiile.
C â n d se în to arse, îm b răcată într-un h alat călduros.
F in îi în tin se u n p a h a r d e whisky.
- P oftim . C r e d c ă ai n evoie d e asta m ai m u lt decât
m in e.
B ran n a se m u lţu m i să clatin e d in c a p şi se aşeză cu
grijă pe m argin ea p atu lu i.
- C e s-a în tâm plat?
- Sp u n e-m i tu m ai în tâi.
- B in e, zise e a în ch izân d istovită o ch ii. A i în ce p u t să
te zbaţi în so m n . V io le n t. A m în cercat să te trezesc, însă
n u am reuşit. A m c ău tat zad arn ic o cale d e a ajungr
în v isu l tău , ca să te sm u lg d e aco lo . E ra ca u n zid peste
care n u p u team trece in d iferen t ce aş fi făcu t. A p o i au
fo st răn ile d e pe b raţu l tău , sân gele ce ţâşn ea d in ele.
Fu n evoită să se o p reasc ă preţ o clipă, ap ăsân d u -şi m âi­
n ile pe faţă p en tru a-şi recăp ăta calm u l. R elu ă: Ş tia m că
eşti u n d eva u n d e n u p u team aju n ge la tin e. A m în cercat
să te a d u c în ap o i. A m în cercat să îţi v in d ec răn ile, d ar
n im ic d in ceea ce făceam n u reu şea să o p reasc ă sânge-
rarea. A m crezut că ai să m o ri în so m n , p rin s într-un
vis în care te-a tras cu forţa, îm p ied icân d u -m ă să m erg
la tin e. C ă ai să m o ri fiin d c ă n u p u team aju n g e la tine.
C a b h a n m i te răp ise to cm ai c ân d cred eam că ai rede­
ven it al m eu. C re d e a m că ai să m o ri fiin d că n u eram
su ficie n t d e p u tern ică să te vin dec.
- D a r ex act asta ai făcu t, iar eu n u a m m u rit, aşa-i?
S e strecu ra în sp atele ei şi o săru tă p e u m ăr. A i p lân s
p en tru m in e.
- L acrim i d e p an ică şi fru strare. S e c u ib ări la p iep tu l
lui şi în cep u să se legen e, m u rm u rân d : U n d e te-ai au s?
U n d e te-a d u s C ab h an ?
- N u el m-a d u s, d e asta su n t sigur. A m retrăit n o a p ­
tea în care C a b h a n l-a u cis p e D aith i. A m văzut-o pe
So rch a. A m v o rb it cu ea.
B ran n a se d esp rin se b ru sc d in îm b răţişare.
- A i vorb it cu ea?
- A ş a cu m v orb esc a c u m cu tine. S e m e n i atât d e m u lt
cu ea. Ii îm p in se p ăru l pe sp ate cu m işcări b lâ n d e . D eşi
ochii ei su n t în tu n ecaţi, au aceeaşi expresie ca ai tăi.
E forţa d in ei. Ş i puterea.
- C e ţi-a spu s?
- A m să-ţi povestesc, d a r cred că e m ai b in e să fim toţi
de faţă. C a să fiu sincer, mi-ar p rin d e b in e p u ţin tim p să
îm i lim pezesc şi eu gân d u rile.
- A tu n ci a m să-i ch em aici.
S e îm b răcă fără a-i m ai p u n e alte în treb ări. A devă­
rul era că avea şi ea n evoie d e tim p, p en tru a se linişti,
pen tru a-şi îm b răca arm u ra. T eam a şi d u rerea pe care le
sim ţise în d im in eaţa aceea atin seseră o in ten sitate cu m
nu m ai trăise d ecât în ziua în care văzuse se m n u l în tip ă­
rit p e u m ăru l lu i. S e în treb ă d a c ă nu cum va acel toren t
d e em o ţii îi b lo c a se p u te re a d e a -1 v in d e ca, d e a -1 ad u ce
în a p o i d in vis. Ş i n u g ăsi răsp u n su l.
C â n d c o b o rî, o b se rv ă c ă F in p u sese c eain icu l p e foc
şi d e ja o a şte p ta cu cafea.
- A i să crezi că treb u ie să p regăteşti m icu l d eju n
p en tru to a tă lu m e a, în c e p u el. D a r n e d e scu rc ăm şi
sin g u ri.
- îm i d ă o o c u p a ţie . D a c ă vrei să fii d e aju to r, cu răţă
şi ta ie câţiva carto fi. E şti su fic ie n t d e în d e m â n a tic pen ­
tru asta.
L u c rară în tăcere p â n ă so sir ă ceilalţi.
- S e p are că n i se p regăteşte u n ad e v ă ra t m ic d eju n
englezesc, c o m e n tă C o n n o r . D a r e al n a ib ii d e devrem e
p e n tru aşa ceva. A i a v u t o av en tu ră, nu-i aşa? i se ad resă
lu i Fin.
- S-ar p u te a sp u n e c ă a şa a fost.
- D a r eşti b in e.
Io n a îl atin se p e b r a ţ c a p e n tru a se con v in ge.
- S u n t, şi su fic ie n t d e v icle an to to d a tă să las în m âi­
n ile lu i B oyle sa rc in a care mi-a fo st a ru n cată în cârcă,
a v ân d în vedere c ă el e m ai a b il la asta.
- A p ro a p e o ric in e e m ai a b il d e c â t tin e. B oyle îşi su­
fle c ă m ân ecile şi se d u se să o a ju te pe B ran n a.
î n t r o atm o sfe ră d e ev id en tă n e răb d are, p u seră m asa,
p reg ătiră ceaiu l, făcu ră c afe au a, tăiară p â in e a felii. D u p ă
ce se aşezară c u to ţii, to ate privirile se în d re p ta ră asu p ra
lu i F in .
- E o p ov este c iu d ată, d e şi o p a rte d in e a o ştim d in
cărţi. M -am trezit călare pe B aru , g a lo p â n d n eb u n eşte,
p e u n d ru m d e p ă m â n t în gh eţat.
L e istorisi în tregu l vis, străd u in d u -se d in răsp u teri să
n u o m ită v reu n d etaliu .
- Ia stai aşa. Boyle rid ică o m ân ă. C u m p o ţi s ă fii atât
d e sig u r c ă n u C a b h a n te-a atras în v isu l ăsta? L u p u l
te-a atacat, ţi-a să r it la b eregată, iar B ra n n a a n o a stră nu
a re u şit s ă te v in d ece, n ici să te a d u c ă în a p o i. M ie m i se
p are a fi o p e ra lu i C a b h a n .
- L-am lu a t p rin su rp rin d e re , a sta p o t s-o ju r. L u p u l
m -a a ta c a t d o a r fiin d c ă m ă a fla m a c o lo şi era p o sib il
să îm p ie d ic crim a. D a c ă într-adevăr C a b h a n ar fi vrut
să m ă răn ească, d e ce să n u m ă aştep te la p â n d ă şi să
m ă atac e astfel? N u , ţin ta lu i era D a ith i, iar in terven ţia
m e a a fo st ceva n eaştep tat. N u am re u şit să îl salvez şi,
a c u m că privesc lu cru rile la rece, n ici n u mi-a fo st scris
v re o d ată să-l salvez.
- D a ith i a fo st o je rtfă, sp u se Io n a în cet. M o a rte a lu i,
p rec u m cea a lui S o rc h a , a d u s la n aşterea c elo r trei.
- A v e a o ch i ca ai tăi, lu m in o şi şi alb aştri. A m văzut,
c â n d în sfâ rşit a m p u tu t să v ăd , cu c âtă v itejie şi ard o are
s-a lu p tat. D a r n ici o in terv en ţie n u a r fi p u tu t să sch im ­
be situ aţia. P u terea lui C a b h a n era u riaşă, m ai m u ltă
d e c â t are ac u m . S o rc h a i-a re d u s d in a c e a p u tere, d eşi
el s-a v in d e cat. C r e d c ă o p a rte d in fo a m e a care îl m ân ă
în a in te e d o r in ţa d e a-şi re căp ăta în tre ag a p u tere. Ş i p en ­
tru a o căp ăta, treb u ie să o ia d e la cei trei.
- N u o v a face n ic io d a tă , ro sti B ra n n a . Spun e-le şi
restu l. E u n u c u n o sc d e c â t fragm en te.
- D a ith i a căzut. A m sp e ra t că v o i p u te a să-i v in d ec
răn ile, d a r era p re a târziu p e n tru asta. Şi-a d a t u ltim a
su fla re c h iar în a in te să-m i p u n m âin ile p e el. A p o i a
a p ă ru t ea. S o rch a.
- So rch a? M e a ra p u se jo s c a n a d in care to c m a i so rb i­
se. A fo st a c o lo cu tine?
- A m sta t d e v o rb ă. A m av u t im p resia c ă a m p etrecu t
m u lt tim p ac o lo , p e d ru m u l m â n jit d e sân ge.
L e re p ro d u se în tre ag a d isc u ţie, c u v ân t cu cuvân t, su ­
ferin ţa ei, re m u şcările ei, fo rţa ei. A p o i cu v in tele care
sc h im b a se ră atât d e m u lte în el.
- D a ith i? T e trag i d in el, sâ n g e le tă u e a m e ste c a t cu
al lu i şi al lu i C a b h a n ? Z d ru n c in a tă , B r a n n a se rid ică
în p ic io a re . C u m a fo st p o s ib il să n u ştiu ? C u m a fo st
p o s ib il să n u ştim n ici u n u l d in tre n o i? E l e cel care se
re g ăse şte în tin e , sp ir itu l lu i şi sp ir itu l tău s u n t ceea
ce îl în fr â n g p e C a b h a n d e fiecare d a tă . D a r n u am
v ăzu t a sta. S a u a m refu zat să o v ăd . F iin d c ă n u v e d e am
d e c â t se m n u l.
- C u m ai fi p u tu t să vezi ceea ce n ici eu în su m i n u
v e d e am în m in e? A m văzu t se m n u l şi i-am d a t o im p or­
ta n ţă cov ârşitoare, la fel ca tin e. E a ştia, d u p ă c u m mi-a
sp u s, ştia, d a r n u cred ea, n ici n u avea în cred ere în m in e
D e c i cred că m -a a d u s a c o lo c a să v a d ă c u m v oi reac­
ţio n a . U n u ltim te st c a să a fle ce ard e a m ai p u te rn ic în
m in e . Iar la sfâ rşit mi-a d a t asta, zise F in sc o ţâ n d fib u la
d in b u zu n ar. M i-a d a t m ie ceea ce a fă c u t p e n tru el.
- F i b u l a lu i D a ith i. M u lţi au căutat-o. B r a n n a se
aşeză d in n o u şi stu d ie b iju te ria d e c u p ru . O cred eam
p ie rd u tă.
- C e le trei călău ze reu n ite, zise C o n n o r lu â n d la rân ­
d u l lu i fib u la. Iar tu eşti sin g u ru l d in tre n o i care p o a te
v o rb i cu to ate trei. A fo st d in to td e a u n a a ta. A şteptân -
du-te p e tin e, a şte p tâ n d c a e a să ţi-o d ea.
- S o rc h a îl v ede p e D a ith i m u rin d în fiecare n o ap te ,
a şa m i-a sp u s. E p e d e a p sa e i p e n tru b le ste m . C r e d c ă zeii
su n t c u ad ev ărat n e m ilo şi, c o n d a m n â n d astfel o fem eie
în d u re ra tă . S â n g e şi m o a rte , a sp u s ea, la fel c a tin e,
B r a n n a . S ân g e le şi m o a rte a v o r u rm a, a şa d a r îşi p u n e
c re d in ţa în n o i - to ţi cei d e aici - şi în c o p iii ei. T reb u ie
să-l n im ic im , în să n u d in răzb u n are, şi recu n o sc, răzbu­
n are a era o m o tiv aţie p u te rn ic ă p â n ă ac u m . T re b u ie să-l
n im ic im p en tru lu m in ă , p e n tru iu b ire şi p e n tru to ţi cei
care se v o r n aşte d in n o i. M i-a sp u s c ă iu b irea are p u teri
m ai p resu s d e o ric e m agie, d u p ă care m-a trim is în a p o i.
M i-a sp u s „în to arce-te la e a “ , iar e u m -am trezit c u tin e
p lâ n g â n d d e a su p ra m ea.
F ără u n cu v ân t, B r a n n a în tin se m â n a sp re C o n n o r
şi lu ă fib u la.
- S o rc h a a fă c u t a sta d in d ra g o ste , la fel c u m a făcu t
şi am u letele p e care le p u rtă m n o i trei. A re o p u tere
ex trao rd in ară. N u treb u ie să te d e sp a rţi n ic io d a tă d e ea,
a c u m c ă ţi-a fo st d ată.
- P u tem să-i face m u n lăn ţişo r, su g e ră Io n a, ca p en tru
ta lism a n e le n o astre.
- E o id e e ex c e le n tă . A ş a se e x p lic ă d e ce la p re p a ­
ra re a o trăv ii m i-a tre b u it o c a n tita te a tâ t d e m are d in
sâ n g e le tău . N u a i av u t n ic io d a tă su fic ie n t d in C a b h a n
în tin e.
C u u n râs sc u rt, F in d ec ise să m ă n â n c e o u ă le care
i se răcise ră în farfu rie.
- M ereu practică.
 - E şti u n u l d in tre n o i, îşi d ă d u se a m a Io n a . A d ic ă
eşti v ă r cu n o i. U n u l fo a rte , fo a r te în d e p ă r ta t, d a r to ­
tuşi văr.
- B u n v en it în fam ilie, atu n ci, zise C o n n o r rid ic â n d
cana în se m n d e t o a s t D e c i s-ar p u te a s ă se scrie, la u n
m o m e n t d a t, că V erişo rii O ’D w yer şi p rie te n ii şi iu b iţii
lor l-au trim is p e C a b h a n în a p o i în iad.
- B e a u p en tru asta.
- E u zic să să rb ă to rim to ţi d ise a ră , la tavern ă, iar n o u l
n ostru v ăr să n e facă cin ste cu p rim a ru n d ă , p ro p u se
Boyle strâ n g â n d m â n a Io n ei.
- S u n t p erfect de-acord, iar la a d o u a faci tu.
F in rid ic ă şi el can a, a p o i b ău c afe au a care se răc ise la
rel d e tare ca o u ăle .
Ş i to tu şi sim ţi o c ă ld u ră p lă c u tă în el.

capitolul 19
F in p u r ta fib u la p e u n lăn ţişo r, îi sim ţe a g re u tatea.
D ar c â n d se u ita în o g lin d ă , v ed ea acelaşi o m . E ra cel
care fu sese d in to td e a u n a .
Ş i d eşi b iju te ria îi stă te a lân g ă in im ă, se m n u l ră m â n e a
în tipărit p e u m ă ru l lu i. R ev elaţia fa p tu lu i c ă în sân g e le
lui se îm p lete au şi în tu n e ric u l şi lu m in a n u sc h im b a
icest lu cru , n u îl sc h im b a p e el. N u sc h im b a ceea ce
urm a să se în tâm p le p este d o a r câteva să p tă m â n i.
S e o c u p ă d e afacerile lu i, lu cră la g rajd u ri, la şc o ală,
în atelier, în ce rc ân d să p erfecţio n eze v răji care s-ar fi p u ­
tut d o v ed i u tile.
S e p lim b ă sa u ieşi călare cu B r a n n a , în so ţit d e câin i,
sp erân d să-l atrag ă p e C a b h a n afară d in b ârlo g , sp e râ n d
să g ăse ască o c ale d e a a fla acea u ltim ă in fo rm aţie n e­
cesară.
C â n d feb ru arie a ju n se la sfârşit, iar m a rtie în c e p u să
în flo rească, to t n u ştiau n u m e le d e m o n u lu i.
- S - a r p u te a c a în to arcerea în p eşteră să fie u ltim a
soluţie.
 F in ro sti cu v in tele pe u n to n relaxat, în tim p ce
C o n n o r şi el priveau d o i şo im i tin eri zb u rân d în cercu r
d e a su p ra lor.
- în c ă m ai avem tim p .
- T im p u l trece, şi C a b h a n a şte a p tă la fel c u m aşteţ>
tă m şi n o i.
- Iar tu te-ai să tu ra t să aştep ţi, asta e lim p ed e . în să de
este o so lu ţie să te în to rci în p eşteră. în p rim u l rân d
n u p o ţi fi sig u r că ai a fla n u m e le d e m o n u lu i. C o n n c r
sc o ase d in b u z u n a r p ietricica alb ă p e care i o dăduse
E a m o n , d in tria d a o rig in ară, şi u rm ă: T o ţi aşte p tau .
F in , d e trei o ri trei câte trei. N u-l m ai g ăsesc p e E am o e
în vise ac u m . N u îl m ai g ăse sc şi to tu şi ştiu că e acolc.
A şte p tâ n d la fel ca n o i.
F in p u te a să a d m ire sângele-rece al lu i C o n n o r - şi A
îl b le ste m e în acelaşi tim p.
- F ără n u m e , ce aştep tăm ?
- C e e a ce u rm ează, iar p en tru m in e a sta a fo st întot­
d e a u n a m a i u şo r d e c â t p e n tru tin e. S p u n e-m i în să, ce
vei face d u p ă ce se te rm in ă, d u p ă ce îi p u n e m capăt?
- E x is t ă lo cu ri în lu m e a asta în care n u a m a ju t»
în că.
C u to a tă firea lu i calm ă, C o n n o r se en ervă.
- L o cu l tău e aici, lân gă B ra n n a , lân gă n o i.
- C a s a m e a e aici şi n u p o t să n e g asta. în să B ra n n a p
c u m in e n u p u te m avea v iaţa p e care ne-am d o r it o , d e c
n e b u c u ră m d e ceea ce p u te m a tâ ta v rem e c ât putem .
N u p u tem avea v iaţa p e care o vei avea tu cu M eara sax
B o y le cu Io n a. N u ne-a fo st scris.
- A h , astea su n t g o g o şi! So ră-m ea g ân d e şte p rea m uk
p en tru p ro p riu l ei b in e, iar tu te în vin o văţeşti pentre
lu cru ri pe care n u le-ai făcu t. Poate că trecu tu l e ser
d a r v iito ru l în că n u , şi d o i o a m e n i a tâ t d e in teligen ţi ca
v oi ar treb u i să fie c a p a b ili să g ăse asc ă o so lu ţie pentn.
a-şi c o n stru i u n v iito r îm p reu n ă.
- F ap tu l că în ven ele m ele cu rge şi sân gele lu i Daitfat
n u sc h im b ă fa p tu l că to t a c o lo cu rge şi cel al lu i C abhan.
n ici n u îm i în d e p ărteaz ă se m n u l d e p e u m ăr. D a c ă iesin
v icto rio şi şi îl d istru g e m şi pe el şi pe d e m o n u l d in e l 9
b â rlo g u l lu i, d e u n d e ştim că n u v o i fi isp itit şi eu , asa
c u m a fo st şi el, p este u n a n sa u p este zece? Ş tiu ex act cât
d e în tu n e c a tă şi d e d u lce p o a te fi acea isp ită, iar B r a n n a
ştie c ă ex istă în m in e. N u a m p u te a avea n ic io d a tă c o p ii
care să p o a r te aceeaşi p ovară.
- A lt e g o g o şi, p u fn i C o n n o r . V o i n u v ed eţi d e c â t par­
tea n egativ ă a lu crurilor.
- B le ste m u l a ru n c a t d e o v răjito are m u rib u n d ă , ch iar
d a c ă e a îl regretă ac u m , ră m â n e u n u l p u tern ic. S a r p u ­
tea c a to c m a i într-unul d in tre lo cu rile în care n u a m
a ju n s în c ă să se a fle ch eia ru p erii b le ste m u lu i. Ş i n u
am să m ă o p re sc d in c ău tat.
- A t u n c i d u p ă ce se te rm in ă to ate astea o să cău tăm
îm p reu n ă. G ân d eşte-te c â t tim p lib er o să ai o d a tă ce n e
d e sc o to ro sim d e C a b h a n .
- H a i să v ed em m ai în tâi c u m n e d e sc o to ro sim d e
el. Ş i, spu n e-m i, ce fel d e c asă a i d e g â n d să c o n stru ie şti
p en tru tin e şi m ireasa ta? C e v a c u m ar fi...
C u o răsu cire d e d eget, F in făcu să p lu te a sc ă în aer
im ag in ea u n u i p a la t sc â n te ie to r a fla t d e a su p ra u n u i lac
d e argin t.
R âzân d , C o n n o r răsu c i şi el d in d eget:
- Pentru în ce p u t, m ai d e g rab ă aşa ceva.
Ş i tra n sfo rm ă p a la tu l într-o c ăsu ţă cu a c o p e riş d e
stuf, aşezată în m ijlo c u l u n u i c â m p înverzit.
- P ro b ab il ţi se p otriveşte m ai b in e. Iar M e a ra ce are
d e sp u s?
- C ă n u v rea s ă se g â n d e a sc ă la asta p â n ă n u se că­
săto resc Io n a şi B oyle şi n u îşi te rm in ă casa. C u m ea
re n u n ţă o ric u m la a p a rta m e n tu l în ch iriat, n e g â n d e a m
că, d u p ă ce Boyle şi Io n a se m u tă în n o u l lo r c ăm in , am
p u tea să-i lăsăm B r a n n e i p u ţin ă lin işte şi să n e in stalăm
în a p a rta m e n tu l d e d e a su p ra g araju lu i tău .
- P uteţi să staţi a c o lo o ric â t d o riţi voi, d a r cred c ă o să
vă m ă n â n c e p alm ele să v ă c o n stru iţi p ro p ria casă.
- E i b in e, a m d e ja câteva idei în p riv in ţa asta. C re d ...
S e în tre ru p se c â n d telefo n u l îl a n u n ţă c ă p rim ise u n
m esaj. E d e la B ra n n a . N u , n u , n u s-a în tâ m p la t n im ic,
sp u se el c â n d Fin se rid ică b ru sc în p ic io are. A r vrea să
ne în to arc em acasă, asta-i tot, are ceva ce vrea să d iscu te
cu n o i şi cu Io n a. H m m . D o a r n o i v răjito rii, se pare.
M ă în tre b d e sp r e ce e v o rb a.
- D e câtva tim p lu crează la u n p la n , îl in fo rm ă Fin .
E ste p o sib il să fi lu a t în sfâ rşit o h o tărâre.
C e i d o i b ă rb a ţi c h e m ară şo im ii şi p o rn iră sp re c ăsu ţa
B ra n n e i.
Intr-adevăr, ea lu ase în sfâ rşit o h o tărâre şi c o n sid e ra
că so sise m o m e n tu l să-i c o n su lte şi p e ceilalţi.
S tu d ia se fiecare e ta p ă a p la n u lu i, trecu se în revistă
ritu alu l d e n e n u m ă ra te o ri - şi ştia c ă cerea fo a rte m u lt,
d e la toţi.
E ra o a re u n a lt răsp u n s? se în treb ă. U n a lt p a s nece-
sa r sp re ceea ce sp e rau cu to ţii c ă avea să fie sfârşitu l?
N u o făcea d in im p u ls, îşi zise, p e c â n d u m p le a ul­
tim ele sticle cu u le iu ri p a rfu m a te p e n tru m agazin . R e ­
fle c ta se m u lt p re a m u lt la idee şi o an alizase d in to ate
u n g h iu rile . N u , era o decizie, o alegere, şi treb u ia accep ­
ta tă p e d e p lin d e to a tă lu m ea.
S e sp ă lă p e m âin i, şte rse m asa d e lu cru , a p o i se a p ro ­
p ie să se u ite în g lo b u l ei d e cristal.
în p e şte ră n u se zăreau d e c â t lu m in a ro şie a fo cu lu i
şi fo m u l n egru ce se rid ic a d in c eau n . D e c i C a b h a n era
p lecat. D a c ă ar fi privit-o, n u ar fi v ăzu t n im ic care să îl
aju te. A v u sese e a g rijă d e acest lu cru .
în clip a în care in tră Io n a, se rid ică şi p u se ceain icu l
p e foc.
- A i zis c ă n u su n t m o tiv e d e în g rijo rare , d ar...
- C h i a r n u su n t, o asig u ră B r a n n a . E ste d o a r ceva ce
v reau să d isc u t cu tin e şi C o n n o r şi Fin .
- D a r n u şi cu B o y le sa u M eara.
- N u în că. N u e ceva ce am face fără ei, îţi d a u cu­
v â n tu l m e u , d o a r că treb u ie d isc u ta t în tre n o i m ai
în tâi. D eci, a i sta b ilit to a te d etaliile p riv in d flo rile pen­
tru n u n tă?
- D a . Io n a îşi p u se în c u ie r jac h eta şi fu laru l, accep ­
tâ n d să sc h im b e su b ie c tu l d isc u ţiei. A i av u t d re p ta te în
p riv in ţa flo răre sei, e m in u n a tă . î n p lu s, a p ro a p e a m ter­
m in a t c u m e n iu rile p e n tru recepţie. Ş i m ă b u c u r c ă am
lă sa t m u zica în m âin ile tale şi ale M eare i, altfel m-aş fi
sc o s sin g u ră d in m in ţi.
 - N e b u c u r ă m să te a ju tă m , ia r M e a r a ia n o tiţe cu
ceea ce fa c i tu , c ăci s-ar p u te a sâ-i fie d e fo lo s în c u r â n d .
D e şi e a p r e tin d e c ă n u se g â n d e şte la n u n tă d e o c a m ­
d a tă , m in te a nu-i m a i stă la altcev a. A , d a r uite-i şi p e
F in şi C o n n o r . H a i să n e a şe zăm la m a sa cea m ic ă, să
fim a p ro a p e .
- E ceva se rio s, nu-i aşa?
- A s t a veţi d e c id e v oi. A d u c i, te rog, cănile? o ru gă
B r a n n a în tim p ce aşeza p e m a să ceain icu l, zah ărul, lap ­
tele şi b iscu iţii.
- E ste o petrecere c u ceai, d eci? se m iră C o n n o r d in
prag.
- N u e o petrecere, d a r se serv eşte ceai. D a c ă a m p u ­
tea să n e aşezăm cu to ţii, su n t m a i m u lt d ecât p regătită
să v ă îm p ă rtă şe sc ce am în m in te.
- Ş i e a c o lo d e ceva v rem e, co m p le tă F in .
- T r e b u ia să m ă c o n v in g d e p ro p riile m ele gân ­
d u ri şi se n tim e n te în p riv in ţa asta în a in te să v ă cer şi
v o u ă p ărerea.
- D a r n u în tre g u lu i cerc, o b se rv ă C o n n o r .
- N u în că, veţi în ţelege d e ce a m v ru t să fim d o a r n o i
m ai în tâi.
- î n regulă. Io n a ră su flă zgo m o to s. D e ja m ă o m o a ră
su sp a n su l. S p u n e o d a tă .
- M -am g â n d it la ceea ce a v o rb it p rin m in e în ziua
c â n d a m fă c u t îm p re u n ă c u F in o trav a p en tru d e m o n .
L a c e e a ce a m sp u s în m o m e n tu l în care to ate e fo rtu rile
n o astre au d a t ro a d e . A v em m ijlo ac ele d e a-1 d istru g e pe
C a b h a n şi ceea ce trăieşte în el, sau le v o m avea o d a tă
ce a flă m n u m e le . Ş i m ijlo ac ele d e a d istru g e p ia tra şi d e
a în c h id e p o rta lu l.
- V r a ja a ia îm i p lace la n e b u n ie , c o m e n tă Io n a. E atâ­
ta lu m in ă şi c ă ld u ră în ea!
- V a treb u i să d ă m to tu l d in n o i p e n tru a în ch id e
p o rţile în tu n e ric u lu i. în să ceea ce s-a m a n ifestat atu n ci
p rin m in e m i-a a d u s m a i m u lt d e c â t o trăv u ri, m ai m u lt
d e c â t arm e. E v o rb a d e riscu ri şi d e d a to rie , şi s-ar p u te a
ca sân g ele şi m o a rte a să c a d ă a su p ra n o a stră , a o ric ă ru ia
d in tre n o i. Ş i to tu şi, ch iar c â n d m i-am reven it c o m p le t
în sim ţiri, u n g â n d a c o n tin u a t să-m i ră su n e în m in te.
D e trei o ri trei câte trei.
- Ş i aşa şi su n te m , în cu v iin ţă C o n n o r . D a c ă ai găsit
o cale d e a stab ili d in n o u o legătu ră în tre n o i şi cei trei
ai Iui S o rc h a, aş vrea să o au d şi eu , căci sim t în to ată
fiin ţa m ea c ă treb u ie să p a rtic ip e şi ei la lu p tă. T reb u ie
să fie acolo .
- Ş i cred că v o r fi, căci au a p ă ru t c a u m b re d e Sam -
h ain . A-i a d u c e în c a m e şi o a se s-ar p u tea să fie o altă
treab ă. D e trei o ri trei câte trei, repetă B ran n a. în să d o i
d in tre ei su n t în arm aţi d o a r c u vitejie, şi sab ie , şi p u m n .
E i n u au p u teri m agice. C e i trei ai lu i S o rc h a, n o i trei, şi
F in - avân d în el o p a rte d in n o i şi o p a rte d in C a b h a n .
A p o i Boyle şi M eara. B a la n ţa n u e to c m ai ech ilib rată.
- A i sp u s că n u îi v o m lăsa d e o p a r te , în ce p u Io n a .
- Iar eu m i-am d a t cu v ân tu l că n u o v oi ex clu d e ni­
c io d a tă , n ici p e ea, n ici pe Boyle, o ric ât mi-aş d o r i să
îi protejez. C o n n o r ig n o ră b isc u iţii şi se în cru n tă sp re
so r a lu i. D a c ă te g â n d e şti să a p e lă m la alţii d in fam ilia
n o a stră , la tatăl n o stru sa u ...
- N u . S u n te m u n cerc şi n im ic n u sc h im b ă asta. V o m
m erge, d e trei o ri trei câte trei, aşa c u m ne-a fo st scris.
D a r acea b a la n ţă p o a te fi ech ilib rată, d a c ă su n te m d is­
p u şi să o facem . Ş i d a c ă Boyle şi M eara su n t şi ei d isp u şi,
la râ n d u l lor.
- V r e i să le d a i p u tere. Fin se lăsă p e sp ate , în c e p â n d
să în ţeleagă. V rei să le d ai, aşa c u m a fă c u t S o rc h a în
p riv in ţa c o p iilo r ei, d in ceea ce avem n oi.
- A ş face-o - n u a p ro a p e to ată, a şa c u m a fă c u t ea.
A vem n evoie d e ceea ce su n te m , şi n u a ş a ru n c a n ic io ­
d a tă o a se m e n e a p o v ară în cârca a d o i o a m e n i p e care îi
iu b im . în să a m p u te a să le d ă m o p arte d in p u tere, d e
la n o i toţi. E fezabil. A m stu d ia t c u m a făcut-o So rch a,
am în văţat c u m s ă tra n sm it - c ât m ai b lâ n d p o sib il - o
p a rte d in ceea ce su n te m . E u n risc, d acă n u n e iese ceva
b in e, şi treb u ie să fie o alegere p en tru toţi.
- C o p i i i lu i S o rc h a aveau d e ja p u tere, p rin ea, prin
sân g e , rem arcă Io n a. S u n t o n ovice în co m p araţie cu
v o i, d a r n u a m au zit n ic io d a tă să fie p o sib il să tran sferi
p u te ri m agice u n o r, ei b in e, s ă zicem u n o r civili.
 - E i au legătu ri. N u d o a r cu n o i, ci şi p rin g en ealo g ia
lor. C u sa u fără p u tere, acele legătu ri su n t reale. Ş i toc­
m ai acele legătu ri ar face tran sferu l p o sib il, d a c ă e scris
să se în tâm p le.
- A r fi m ai b in e p ro tejaţi, reflectă C o n n o r .
- A sta a şa e, d eşi, o ric â t d e m u lt i-aş iu b i, sc o p u l p rin ­
c ip al e o b ţin erea ech ilib ru lu i. E în d e p lin ire a p ro feţiei
ce a fo st ro stită p rin m in e. D a r treb u ie să fie sc o p u l
nostru. A l n o stru si al lor. Ş i n u avem d e u n d e să ştim ,
n u exact, care ar ri p u terile p en tru ei.
- D a r d a c ă le-ar avea, în ce p u F in , atu n ci, îm p re u n ă
c u m in e, ar fo rm a o triad ă.
C u m ex act la ac elaşi lu cru se g â n d ise şi ea, B ra n n a
ră su flă u şu rată.
- în t o c m a i. A c u m , gândiţi-vă b in e d a c ă su n te ţi d is­
p u şi să le o feriţi ceea ce e u n d a r şi o p o v ară to to d ată.
O să v ă a ră t c u m se p o a te face, c u m cred e u c ă se p o ate
face, fără a ep u iza p u terile n ici u n u ia d in tre n o i şi fără
a le d a m ai m u lt d e c â t p o t ei d u ce. D a c ă v reu n u l d in tre
n o i n u e sigu r, n u e d isp u s să o facă, atu n ci lăsăm id eea
a sta d e o p a rte . D a c ă n o i su n te m sigu ri, d a r ei n u , d in
n o u o lă să m d e o p a rte . U n astfel d e d a r treb u ie o fe rit d e
b u n ă v o ie şi d in to a tă in im a şi p rim it la fel.
- A r treb u i să le o fe rim p u te re şi d e la m in e? în treb ă
F in . N u u ita, ceea ce a m eu e p ân gărit.
- N u-m i p lace să te a u d sp u n â n d asta, replică Io n a.
- E u n m o m e n t p rea im p o rta n t c a să n u sp u n e m d es­
ch is ad ev ăru l, deirfiur bheag.
- C a să sp u n d e sc h is ad ev ăru l, m i-am p u s şi eu a c e ­
eaşi în treb are. D u p ă ce îi privi pe to ţi cei d e la m asă,
B r a n n a îşi aţin ti p rivirea a su p ra lu i F in . C h ia r în ain te
să a flă m că te tragi d in D aith i, aju n se se m să cred d in
to a tă in im a că treb u ie să le d ă m p u tere şi d e la tin e.
S u n t în egală m ă su ră ai tăi, cu m su n t şi ai n o ştri. Iar tu
eşti u n u l a in tre cei trei. C e e a ce există în tin e n u e pur,
d a r a sta - d in p u n c tu l m e u d e ved ere - face c a lu m in a
d in p u tere a ta să fie cu a tâ t m ai p u tern ică.
- S u n t d e aco rd , în să ei treb u ie să fie sigu ri că p o t să
accep te ceea ce v in e d e la m in e.
- T r e b u ie să-ţi laşi răgaz să reflectezi, sp u se B ra n n a .
 C o n n o r p u fn i în râs şi lu ă u n b iscu it.
- N u ţi-am sp u s c ă fa ta asta g â n d e şte p re a m u lt, Fin?
N u ţi-ai sto rs creierii su fic ie n t p en tru n o i toţi? îşi în tre­
b ă el so ra. N u te-ai ju c a t cu id eea şi ai sta b ilit to ţi p aşii,
căile şi m ijlo acele, a rg u m e n tele p ro şi c o n tra şi d o a r
D u m n ez eu ştie ce altceva? D a c ă ei accep tă, e u le v o i d a.
- F ără în d o ia lă , zise şi Io n a. N u su n t sig u ră c u m va
e a c ţio n a Boyle la idee. E l accep tă to a te astea, d u p ă cu m
ştim c u to ţii. Ş i v a lu p ta şi n e v a fi alătu ri. D a r în a d â n ­
cu l su fle tu lu i...
- E u n b ă r b a t fo a rte b in e a n c o ra t în realitate, c o m p le ­
tă F in . A sta e ad ev ărat. N u p u te m d e c â t să-l în tre b ăm ,
aşa c u m ne-a în tre b a t B r a n n a , şi să lă să m d ecizia în m âi­
n ile lu i şi ale M earei.
- î m i d a u se a m a c ă a m iro sit o g ră m a d ă d e tim p
p re g ătin d n o tiţe d etaliate p en tru v o i trei, o ftă B ra n n a .
- G â n d e ş ti prea m ult, râse C o n n o r, şi m ân că biscuitul.
- C â n d îi v o m în treb a? v ru Io n a să ştie.
- C u cât m ai re p e d e, cu a tâ t m a i b in e, d e c ise F in .
D u p ă ce te rm in ă m cu treab a pe ziua d e azi?
- în se a m n ă că v a treb u i să g ăte sc p en tru şase.
B r a n n a îşi trecu m âin ile p rin păr.
- în tâ m p la r e a face să am g ă in a a ia g rasă pe care
mi-ai pus-o p e listă, o in fo rm ă F in . Ş i to a te in gred ien tele
p en tru u n p iu re d e c a rto fi cu varză.
- E xcelen t. L u ă m c in a acasă la F in , d ec i. E u m ă d u c
şi m ă a p u c d e treab ă, d a r cred că ar fi m ai co rect să le
sp u n e m la ce ne-am g â n d it în a in te să n e aşezăm la m asă.
V o r avea n ev o ie d e tim p să... d ig ere to tu l, să zicem .
- S ă p re su p u n e m c ă v o r ac ce p ta. C â n d face m tran sfe­
rul? se in teresă Io n a.
- Ş i în p riv in ţa asta , c u c â t m ai re p e d e cu a tâ t m ai
b in e, zise B r a n n a so rb in d d in ceai. T u ştii m ai m u lte
d e c â t n o i, ştii că d u rează p u ţin p â n ă în veţi ce şi cu m .

B r a n n a ase zo n ă g ă in a c u u stu ro i, şi salvie, şi lăm âie,

p regăti p iu reu l d e c arto fi cu varză, c u ră ţă m orco vii p en ­
tru a-i ru m e n i în u n t c ât stătea p asăre a la cu p to r. C u m
p la n u l îi ap a rţin e a , ceilalţi h o tărâse ră ca e a să d esch id ă
su b ie c tu l în faţa lui B oy le şi a M earei.
 D u p ă ce în to a rse c h e stiu n ea p e to a te p ărţile, d ecise
c ă a b o rd a re a o p tim ă e ra cea d ire ctă şi sin ceră. C h ia r
atu n c i în să, M eara in tră în b u cătărie.
- M iro a se d elic io s aici. Ş i se p are c ă ai te rm in a t d e ja
treab a, d e şi eu am v en it c â t d e re p e d e a m p u tu t ca să îţi
d a u o m â n ă d e aju to r.
- N u e n ici o p ro b lem ă.
- E i b in e , p o t m ă c a r să p u n m asa.
- N u-ţi b a te c a p u l c u a sta ac u m . N u v o ia ca m a sa să
fie a g lo m e ra tă cu fa rfu rii şi altele cât tim p d isc u ta u . S ta i
d o a r şi ţine-m i c o m p a n ie . H a i să d ă m iam a în v a sta co ­
lecţie d e v in u ri a lu i F in .
- D e ac o rd . Pe cu v ân t, m ă sc o ate d in să rite în u ltim u l
h al să îl to t v ăd pe C a b h a n p â n d in d u -m ă d e fiecare d a tă
c â n d ies la p lim b are cu tu riştii. P ro b ab il face la fel şi cu
Io n a , a d ă u g ă ea, sc o ţâ n d o sticlă d e v in a lb d in frigider.
E ra c a m ag ita tă azi, cel p u ţin sp re sfâ rşitu l zilei. E a şi
B oy le v o r so si în c u rân d .
- D eci ţi se a ra tă ţie, Io n e i, c h ia r ş i lu i C o n n o r , d a r
c â n d ie şim F in şi cu m in e , n e evită. V o m c o n tin u a
să o fa c e m , d e c ise B r a n n a . N u v a re u şi să reziste p rea
m u lt te n ta ţie i d e a în c e rc a să n e in tim id e z e sa u să
n e h ă rţu ia sc ă .
- N u are p rea m u lt tim p la d isp o ziţie, sp u se M e a ra
pe c â n d sc o te a d o p u l. E ste b in e că n e în tâln im aşa cu
toţii. N u se ştie n ic io d a tă c â n d s-ar p u te a să n e m ai v in ă
vreo idee.
„ O , a m eu o id ee p en tru tin e ", îşi zise B ra n n a , d a r se
m u lţu m i să zâm b ească:
- A i d r e p ta te . H a i să lă să m a sta d e o c a m d a tă . S p u ­
n e-m i ce m a i face m a m a ta.
- E ste m a i fe ric ită d e c â t o ric â n d . Şi-ţi v in e s ă crezi că
a în c e p u t să ia lecţii d e p ian ? D in c â te sp u n e , p ro fită
d e tim p u l p e care-l are la d isp o z iţie , c ă c i şi-a d o r it din-
to td e a u n a să c ân te. D e p a rc ă n u a r fi a v u t o to n ă d e
tim p lib e r în a in te să se m u te cu M a u r e e n şi... M e a ra
rid ic ă a m b e le m â in i ca p e n tr u a-şi im p u n e să se o p r e a s­
că: N u , n u a m să sp u n n im ic n egativ. E a c o lo , n u aici,
feric ită, n u stin g h e ră , iar M a u r e e n se d e c la ră în c â n ta tă
s-o g ă z d u ia sc ă .
 - D e c i n u m a i veşti b u n e la c a p ito lu l ăsta.
- E i b in e, îşi în tre b u in ţează o p a rte d in e n o rm u l tim p
lib e r p e care-l are a c u m trim iţân d u -m i to n e d e su gestii
p e n tru n u n tă. Poze cu ro ch ii care m-ar face să a ră t ca o
p rin ţe să u riaşă îm b ră c a tă intr-un to rt cu etaj şi ar n ecesi­
ta c an tităţi atât d e m ari d e tu l şi d an te lă , în c â t ar treb u i
să epuizez sto cu rile d in în tregu l ţin u t. U ite , zise M eara
sc o ţâ n d te lefo n u l d in bu zu n ar.
B r a n n a stu d ie im a g in e a d e p e e c ran , o ro c h ie cu o
ju p ă e n o rm ă c o n fe c ţio n a tă d in stra tu ri su p r a p u se d e
tu l şi îm p o d o b ită p e d e a s u p r a cu d a n te lă , m ărgele
ş i fu n d e .
- E şti o fem eie n o r o c o a să fiin d c ă p o ţi să-ţi alegi sin ­
g u ră ro c h ia d e m ireasă.
- A ş a e, iar ea va fi d ezam ăgită c â n d va a fla c ă m ă
g â n d e sc m ai d e g ra b ă la ceva d e g e n u l acesta.
A d u se p e ec ran o altă p o ză cu o ro ch ie flu id ă , sim p lă
şi lip sită d e p o d o a b e .
- E m in u n ată, p u r şi sim p lu m in u n ată, şi o reprezintă
p erfect p e M eara Q u in n , exclam ă B ran n a. P u rtată cu o
m ică d iad em ă, poate, căci tu n u eşti g en u l care să îşi p u n ă
flo r i în păr, cu m e Io n a. D o a r o su gestie d e strălucire şi
rafin am en t. N u va fi d ezam ăgită c ân d te v a vedea.
- O d ia d e m ă ... a sta s-ar p u te a să m i se potrivească şi
m i-ar co n feri şi aeru l d e p rin ţesă p e care şi-l d o re şte ata-
ta m am a.
- C a u t ă trei v arian te care să-ţi p lacă. T rim ite-i poze,
las-o să aleagă p en tru tin e.
-V ic lean ă m ai eşti, râse M eara luându-şi paharul cu vin.
- O , d a , su n t.
B ra n n a se în tre b ă d a c ă M eara avea să-i aprecieze la fel
d e m u lt v icle n ia d u p ă ce îşi prezen ta id eea.
C â n d a p ă ru ră to ţi ceilalţi, aştep tă p â n ă c â n d M eara
îm p ă rţi p ah arele d e v in , a p o i le ceru să se aşeze în ju ru l
m e se i căci aveau ceva d e d isc u tat.
- S-a în tâ m p la t ceva azi? vru M eara să ştie.
- N u azi. S-ar p u te a sp u n e c ă s-a în tâ m p la t cu ceva
v rem e în u rm ă, şi d e a tu n c i a m sta t să p u n la cale toa­
te d etaliile. „D ire c t şi fără o c o lişu ri", îşi a m in ti B ran ­
n a . V -am re p ro d u s to a te cuvin tele p e care le-am rostit
în ziu a în care F in şi c u m in e am p re p a ra t cea de-a d o u a
o travă, în c e p u ea. O asc u lta ră u lu iţi, fără să sc o a tă o vor­
b ă , p â n ă c â n d în ch eie: E realizabil, iar n o i p atru su n te m
d isp u şi să o facem . în să alegerea fin ală v ă ap arţin e.
B o y le fu cel care ru p se tăcerea:
- V ă b ateţi jo c d e n o i.
- B a n u . Io n a îl m asă p e m ân ă. N o i cred em că o p u ­
tem face, d a r e o d ecizie im p o rta n tă p e n tru tin e şi p en ­
tru M eara.
- V rei să sp u i c ă p u te ţi să n e tra n sfo rm a ţi p e m in e şi
B oyle în v răjito ri d a c ă su n te m d e acord?
- N u to c m ai. E u cred c ă ex istă în n o i to ţi sem in ţele
p u terii, zise B ra n n a . în u n ii d in tre n o i acele se m in ţe
în co lţe sc m ai m u lt d e c â t în alţii. In stin ctele, se n tim e n ­
tele, sen zaţia d e a m ai fi făcu t ceva în ain te, d e a m ai
fi fo st u n d e v a în ain te. C e e a ce v-am o fe ri n o i ar h răn i
acele se m in ţe .
- C a b ălegaru l? în tre b ă B oyle. F iin d c ă m ie m i se p are
că n e serviţi rah at cu găleata.
- A ţ i fi aceiaşi o a m e n i, sp u se C o n n o r desch izân du -şi
larg m âin ile. A ceiaşi o a m e n i, în să cu u rm e d e p u teri
m agice ce a r p u tea fi dezvoltate şi exersate.
- D a c ă v ă g â n d iţi că astfel n e veţi creşte g rad u l d e
p ro tecţie...
- E şi ă sta u n b e n e fic iu . F in îl în tre ru p se p e Boyle
pe u n to n calm . în s ă sc o p u l e acela e x p u s d e B ra n n a .
S ta b ilire a ec h ilib ru lu i, în d e p lin ire a p rofeţiei.
- T r e b u ie să p lim b p u ţin id eea asta p rin m in te . Boyle
se ţin u d e cu v ân t, rid icân d u -se şi în c e p â n d să se în vârtă
p rin în căp ere. V reţi să n e d a ţi ceva ce n e lip seşte.
- D u p ă p ărerea m ea, n u vă lip seşte n im ic. N im ic , re­
petă B ra n n a . A şa a fo st scris d in to td e a u n a , d o a r că n u
am în ţeles sa u a fla t p â n ă ac u m . S-ar p u te a să m ă în şel,
în să, ch iar d a c ă a m d re p tate, v o m g ăsi o altă so lu ţie d a c ă
v o u ă n u vi se p are în regulă.
- N u m i se p are în regu la c a voi să re n u n ţaţi la ceva
ce aveţi p en tru a a d ă u g a la ceea ce avem n o i. S o rc h a
a p ro a p e s-a g o lit d e p u te ri fă c â n d acelaşi lu cru.
 - A s t a m ă în grijo rează şi p e m in e, in terven i M eara.
R e n u n ţa re a la p u tere a fo st u n u l d in tre m otivele pentru
care şi-a p ie rd u t viaţa.
- E a a fo st u n a , o fe rin d to t ce avea în e a c e lo r tr e i
N o i su n te m p a tru , o fe rin d o m ică p a rte d in ceea ce
avem şi îm p ărţin d -o în tre v o i d o i. C o n n o r îi z â m b i
E sim p lă aritm etică.
- M a i ex istă o alegere d e făcu t, în cazu l în care ac­
c e p ta ţi p rim a p ro p u n e re . S-ar p u te a să fie p u te re a a trei
îm p ă rţită la d o i, a d ă u g ă F in . C e e a ce v-aş o feri eu ar
avea şi o p a rte d in C a b h a n , d e c i e şi ă sta u n asp e c t de
lu a t în calcu l.
- E to tu l sa u n im ic, îi a r u n c ă Boyle fu rio s. N u ne
in su lta.
- D e ac o rd . M eara so rb i în d e lu n g d in v in . T otul
sa u n im ic.
- Lăsaţi-vă răgaz o ric â t d o riţi p e n tru a re flec ta. Bran-
n a se rid ică. P un eţi-n e o rice în tre b are v ă v in e p rin m in ­
te, iar n o i v o m în ce rca să v ă ră sp u n d e m . Ş i reţin eţi că,
o ric e aţi alege, n o i v ă ap reciem . A c u m v o m m ân c a, d acă
n u are n im e n i n im ic îm p o triv ă, şi v o m lă sa a sta d eo p ar­
te, în afară d e cazu l în care aveţi în tre b ări.
- S ă m ân c ăm .
M o r m ă in d în b a rb ă , Boyle c o n tin u ă să se în vârtă
p r in în căp ere în tim p ce p la to u rile e rau aşezate p e m asă.
A p o i lo n a se d u se p u r şi sim p lu la el şi îl îm b răţişă.
E l o ftă zg o m o to s c â n d în tâ ln i p riv irea M earei peste
o c h ii lo n e i. D re p t ră sp u n s, M e ara se m u lţu m i să ridice
d in u m eri.
- D a c ă a m fi d e a c o rd , c u m s-ar face asta? în treb ă
Boyle.
- î n p rin c ip iu , la fel c u m a fă c u t S o rc h a cu cei
trei c o p ii ai ei, îi sp u se B r a n n a . C e l p u ţin în esen ţă.
C u u n ele m o d ific ări, d esigu r, p e n tru a se p otrivi n evo­
ilo r n o astre.
- D a c ă a m ac ce p ta, c â n d a m face asta? se in teresă
M eara.
- L a n o ap te . C o n n o r flu tu r ă d in m â n ă p e n tru a îm ­
p ie d ic a p ro testele su ro rii lu i. T o ţi aceşti „d a c ă " ai lo r
su n t d o a r d e faţad ă. A u d e c is să accepte, fiin d c ă în ţeleg
şi ei, la fel c a n o i, c ă e n ecesar. D eci o facem în n o a p te a
asta, u n p a s ra p id şi p recis, şi le v o m d a tim p să se o b iş­
n u iască p u ţin cu ceea ce e n o u în ei. îşi p u se în farfu rie
u n m o rm a n d e p iu re d e c a rto fi cu varză în a in te d e a-i d a
m ai d e p a rte v asu l M earei. M ă înşel?
- E ş t i a ro g a n t, d a r n u te în şeli. H a i să m â n c ă m ,
B oyle, şi să m â n c ă m cu p o ftă , căci e u ltim a n o a str ă m asă
aşa c u m su n te m ac u m .
- A s t a n u v a sc h im b a cin e su n te ţi, n ici m ă c a r ceea ce
su n teţi. Io n a m asă b ra ţu l lui Boyle. E ste ... G ân d iţi-v ă că
e c a şi c u m aţi d e p rin d e o n o u ă a b ilitate sau talen t.
- C a n işte lecţii d e p ia n , preciză M e ara, făcân d-o p e
B r a n n a să izb u cn ească în râs.
M â n c a ră , d isc u ta ră , strân se ră m a sa şi d isc u ta ră d in
n o u . A p o i se strâ n se ră to ţi şa se în a te lieru l lu i F in .
- Nu-1 p u te m lăsa p e C a b h a n să v a d ă ce fa c e m aici,
sp u se B r a n n a .
- N u o să n e v ad ă. M i-am în v ălu it ferestrele şi u şile cu
o m an tie in vizibilă, d a r n u strică să-i m a i a d ă u g ă m u n
strat. A d a u g ă tu u n u l. A m to t ceea ce n e treb u ie. C iteş-
te-ţi n o tiţele , o sfă tu i el. E u a m să p reg ătesc elem en tele
tre b u in c io a se şi o să te lă să m pe tin e să le fo lo seşti.
- D a r C a b h a n o să sim tă ceva, n u ? Io n a a ru n c ă o p ri­
vire sp re ferestre. P u terea sim te p u tere.
- S a r p u te a să sim tă ceva, d a r n u v a şti. C o n n o r o
p rin se d e m â n ă p e M eara. E şti iu b irea v ieţii m ele, în a­
in te şi d u p ă .
- S - a r p u te a să fie aşa, d a r sp e r să p rim e sc o p o rţie
su fic ie n tă d in ceea ce aveţi v o i d e o fe rit c â t s ă p o t să te
sc u tu r p u ţin d e câte o ri v a fi cazul.
- A sta o faci d e ja , zise el ap lecân d -o p e sp a te p e n tru a
o să r u ta d ra m a tic .
- T u priv eşti fo a rte re lax ată în tre ag a p ov este, c o m e n ­
tă Boyle.
- S u n t sp e ria tă c a o p isic ă în c o n ju r a tă d e câin i. M ea-
ra îşi a p ă să o m â n ă p e a b d o m e n . D a r h aid e să fim sin ­
ceri, B oyle, to a tă v iaţa n o a str ă a m văzu t ce este asta,
ce în se a m n ă . A v em aic i p atru o a m e n i care ne-au a ră ta t
că această m agie treb u ie resp ectată şi o n o ra tă , d eci o
v o m face. Ş i cu c â t m ă g ân d esc m ai m u lt la asta, cu atât
îm i p lace m ai m u lt id eea d e a avea ceva în p lu s p en tru a
lu p ta îm p o triv a lu i C a b h a n şi a stă p â n u lu i său .
- E şi a sta o realitate, fără în d o ia lă , şi n u p o t să p re­
tin d că n u m -am g â n d it la ea. C h ia r d a c ă a ş prefera
să-m i fo lo sesc p u r şi sim p lu p u m n ii.
- N u înţelegi că tu eşti cel care o feră în n o ap te a
asta, nu n o i. Io n a îi p rin se faţa în tre m âin i. T u eşti.
A p o i se d ă d u u n p a s în sp ate . A i n evoie d e ceva d e la
n o i, B ran n a?
- T r e i p ic ătu ri d e sân g e d e la fiecare d in tre cei care
o fe ră p u tere. D o a r trei. D a r m ai în tâi v o m crea cercul
şi v o m a p rin d e focu l p en tru a-1 m arca. E ste casa ta, Fin.
în c e p e tu.
- A ic i şi-acum , în cercul ce-l creăm , în ce p e m ritu alu l
p ro tejaţi, căci în ă u n tru l lu i stăm . F lăcări se n asc ce n u
m istu iesc, ca p rin lu m in ă d o a r p u tere a să mi-o d ăru iesc.
U şile le în ch id eţi şi le în cu iaţi şi p e n im en i în ău n tru
n u lăsaţi.
F lăcările se ap rin seră, reci şi albe, şi fo rm ară u n cerc
în ju ru l lor.
- S u n t e m legaţi, în ce p u B r a n n a . S u n te m ac u m , am
fo st d in to td e a u n a , în to td e a u n a v o m fi. D a c ă n u p rin
sân g e şi o s, atu n ci p rin in im ă şi sp irit. A c u m p ecetlu im
acea legătu ră printr-un d ar, o fe rit şi p rim it d in to a tă in i­
m a. M arto ri su n te m toţi?
- M arto ri su n te m to ţi, răsp u n se ră ceilalţi.
- V i n şi m iere, d u lc e şi în tu n e cat. B r a n n a tu rn ă cele
d o u ă lich id e într-un b o l. Pentru a a p rin d e sc â n te ia lu­
m in ii d in voi. U le iu ri d in p la n te şi lacrim i v ărsate d e fe­
ricire, p en tru a vă astâm p ăra team a. D in in im a m e a u n
stro p d e sân ge, d e trei o ri în m u lţit. S e în ţe p ă la în ch eie­
tu ră u n d e b ă te a p u lsu l, a d ă u g ă cele trei p ic ătu ri în bol.
S o ră , frate al m eu , îm i îm p a rt lu m in a cu v oi a m â n d o i.
îi în tin se b o lu l lu i F in , care sp u se:
- D in in im ă şi sp irit vărs p en tru voi u n p ic u r d e sân ­
ge, d e trei o ri în m u lţit. S o ră , frate a l m eu , îm i îm p a rt
lu m in a cu voi a m â n d o i.
 C â n d te rm in ă, îi în tin se b o lu l lu i C o n n o r.
- I a r acu m că p o rn iţi într-o n o u ă av en tu ră, v ă o fer
trei p icu ri d in in im a m ea. Iu b ită, frate al m e u , îm i îm ­
p a r t lu m in a cu voi a m â n d o i.
A p o i i-1 d ă d u Io n ei.
- T u eşti in im a m ea, tu eşti lu m in a m ea, şi asta n e
leagă strân s. D in b ă ta ia in im ii m ele. p en tru tin e so ră,
p en tru tin e iu b ite, u n u , d o i şi trei. îm i îm p a rt lu m in a
cu voi a m â n d o i.
- P ecetlu im cu foc, p u r şi alb , h a ru l ce vi-1 o fe rim
în a stă n o a p te . B r a n n a lu ă b o lu l, îl în ă lţă în aer, în
tim p ce în el se a p rin se r ă flă c ă ri alb e . B in e c u v â n ta t fie
ac esta d a r şi cei care p rim e sc ceea ce li se o fe ră , ştiin d
c ă to ţi cei d e aici su n te m m â n a ţi d e b in e . D in b o l tu r­
n ă m în c u p ă , p e n tr u u n u l, p e n tru d o i, v ă rsâ n d a c eastă
p o ţiu n e v răjită.
L ich id u l d in b o l ţâ şn i în su s şi se se p a ră în d o u ă şu­
v oaie, fiecare vărsân d u -se arcu it într-una d in cele d o u ă
cu p e pregătite.
B r a n n a îi făcu se m n lu i C o n n o r , a p o i Io n ei:
- C e i m a i a p ro p iaţi treb u ie să facă o fr a n d a fin ală.
- în regulă. Io n a lu ă o c u p ă, îl m ân g îie sc u rt p e Boyle
p e o b raz şi i-o în tin se. A ic i şi a c u m v ă o fe rim s ă d egu staţi
p u tere a. D a c ă alegi d e b u n ăv o ie să accepţi, răspu n d e-m i
c u aceste cuvin te: „P rim esc cu d ragă in im ă această c u p ă,
în tru p u l m eu , în in im a m ea, în sp iritu l m e u . D u p ă vre­
rea n o astră, să se îm p lin e a sc ă ."
Boyle repetă cu vin tele, ezită p en tru o clip ă, a p o i o
privi în o ch i şi b ău .
C o n n o r se în to arse sp re M eara şi în d e p lin i acelaşi
ritual.
F ă ră a-şi p u te a în ă b u şi u n zâm b et fericit, tân ăra fem e­
ie b ău la râ n d u l ei.
- A s t a a fo st tot? în tre b ă ea. A fu n cţio n at? E u n u sim t
n im ic diferit.
S e u ită la Boyle:
- N u , n im ic diferit.
- D e u n d e ştim d a c ă a fu n cţio n at? se in teresă M eara.
 S p ir a la d e fo c ţâ şn i în su liţe su b ţiri sp re tavan . A e ­
ru l trem u ră lu m in o s şi fierb in te. O rază strălu cito are
se revărsă a su p ra lu i Boyle şi a su p ra M earei ca u n se m n
d e b u n v en it
- A s t a ar treb u i să fie u n in d ic iu c o n c lu d e n t, râse
C o n n o r.
- C e p u te m face? C e a r treb u i să facem ?
- V o m a d u c e m u lţu m iri şi v o m în ch id e cercu l. B ran -
n a îi zâm b i p rieten ei sale d e o viaţă. A p o i v o m ved ea.

capitolul 2 0
S e d o v e d iră a fi elevi b u n i, astfel c ă, d u p ă o să p tă m â ­
n ă, e rau a m â n d o i cap ab ili să a p rin d ă o lu m ân are . Bran-
n a îi călăuzi m ai d e p a rte , testân du -i cu alte elem en te.
N u o su rp rin se să c o n state c ă M e a ra p ărea să a ib ă o
în clin aţie d e o se b ită sp re aer, iar B o y le sp re foc. S e m a­
n ife sta legătu ra d in tre M e ara ş i C o n n o r , d in tre B oyle şi
lo n a , se g â n d i ea.
C e i d o i investiră m u lt tim p pregătin d u -se şi d e sc o p e ­
rin d , iar p ro gresele lo r o în cân tară p e B ra n n a . M eara
p u te a crea m ici c iclo an e p u te rn ic e şi c o n sta ta se c ă afi­
n itate a ei faţă d e cai se îm b u n ă tă ţise . C â n d e ra iritat,
Boyle făcea să a p a ră sfere d e fo c d e m ă rim e a u n o r m in gi
d e go lf.
F ru strat, se a ru n c ă într-un sc a u n în su frag eria lui
Fin:
- L a ce b u n to a te astea? C â n d v a ap ă re a C a b h a n , su n t
fo rţa t d e în ţelegerea n o astră să n u îm i trăd ez ab ilităţile
şi să m ă m u lţu m e sc să îi aru n c o p rivire tăio asă. Iar d acă
aş p u te a să-i arăt p u ţin d in ce am ac u m , m i-ar resp in g e
atac u l c a u n c a m p io n d e te n is re tu rn ân d o m in ge trim i­
să stân gaci.
- D a r c a m p io n u l p o a te să în caseze u n a în c a p d a c ă
m in g ea trim isă stân g aci vin e dintr-o d irecţie n eaştep ta­
tă, zise C o n n o r . A ţi fă c u t p ro grese co n sid e rab ile , şi tu
şi M eara, cu p u ţin u l ce v-a fo st o ferit, şi aţi fă c u t acele
p ro g rese c o n sid e ra b ile într-un tim p fo arte scu rt.
 - T im p u l e p ro b lem a, nu-i aşa? rem arcă B oyle.
- A ş a e, iar a sta este o realitate d u ră. F in îşi co n ­
te m p lă b erea. C re d e a m că, d in m o m e n t ce el n u ştie
că n e in teresează a sta, v o m g ăsi o cale să a flă m n u m ele
d e m o n u lu i. A c u m m ă în tre b d a c ă n u cu m va C a b h a n l-a
u itat, av ân d în vedere c ă d e m o n u l face p a rte d in el d e
a tâ ta t tim p.
- A s t a e u n g â n d su p ă ră to r, o ftă C o n n o r . D a c ă e ad e­
v ărat că n u p u te m să-l n im ic im fără a şti n u m e le d e m o ­
n u lu i şi d a c ă n u m ai ex istă u n n u m e d e afla t, s-ar p u tea
ca to c m a i n u m e le lui C a b h a n să fie cel p e care trebu ie
să îl ro stim c â n d îi v o m otrăvi.
- A r p u te a fi a tâ t d e sim p lu ? în tre b ă F in sceptic.
- C in e ştie? M ăcar în p riv in ţa n u m elu i. R e stu l e d es­
tu l d e co m p licat.
- Ş i n u m ai avem d e c â t vreo câteva zile, in terven i
Boyle. A u m a i răm as d o a r câteva să p tă m â n i p â n ă la
n u n tă, iar Io n a n u reu şeşte să se g â n d e a sc ă la ea aşa
c u m fac fem eile în m o d n o rm a l. N u c âtă v rem e trebu ie
să trecem p este asta.
- A r treb u i să fii recu n o scăto r, zâm b i C o n n o r . D in
ex p e rien ţa m ea, d e la p rieten i care au trecu t p rin asta,
u n ele fem ei p o t s-o ia razn a co m p let.
- E afară, şo p ti F in d in tr-od ată.
- N u îl sim t.
- U m b lă în vălu it, d a r eu îl sim t p u r şi sim p lu acolo ,
în ce rc ân d să priv ească, în ce rc ân d să in tre în g ân d u rile
m ele. T rag e d e tim p, a sta face. N e h ărţu ieşte şi se asc u n ­
d e, în tru c â t are la d isp o ziţie, d u p ă c u m ne-a d ovedit, to t
tim p u l d in to ate lu m ile.
- N u c au tă să p ro vo ace o n o u ă în fru n ta re , zise Boyle
ap lecân du -se în faţă. N u c ă n u s-ar lu p ta cu n o i, d a c ă i
s-ar o fe ri ocazia, d a r a c u m n e aşte ap tă. A sta m i se p are
logic. V rea să n e epuizeze răb d area, p â n d e şte m o m e n tu l
c ân d v o m d ev en i n eglijen ţi. E o strategie greşită, cred
eu , să în ce rc ăm să-l atrag em d in n o u la c o lib a lu i S o rc h a,
căci atu n c i v a şti c ă su n te m pregătiţi p en tru bătălie.
- P ă i treb u ie n e a p ă ra t să-l a d u c e m a c o lo , su b lin ie
C o n n o r . T o tu l d e p in d e d e asta.
 - D a r n u treb u ie c a el să n e c u n o a sc ă in ten ţiile.
C e-ar fi d a c ă i-am d a d e în ţeles că în ce rc ăm să-i ascun-
d e m fap tu l că n e d u c e m a c o lo - d a r el e atât d e d eştep t
şi p u tern ic în c â t reu şeşte să stră p u n g ă sc u tu rile n o astre şi
să n e vadă?
- D e ce ne-am d u c e la c o lib ă, d a c ă n u p en tru bătălie?
în tre b ă C o n n o r .
- Pentru a n e p rezen ta o m ag iile. În ţe leg ân d u n d e bă-
te a Boyle, F in d ă d u d in cap ap ro b ato r. C a s-o o n o ră m
p e S o rc h a în ziua m o rţii ei, ca să în fă p tu im u n ritu al de
v en eraţie - şi ev en tu al să-i cerem aju to ru l. V o m călători
la a d ă p o stu l ceţii create d e n o i, ca el să n u n e p o ată
îm p ied ica.
- Ş i astfel o c u p ă m o poziţie avantajoasă,. în ch eie
Boyle, en tu ziast ac u m că-şi im ag in a lu p ta. In lo c să
fim lu aţi p rin su rp rin d e re , n o i v o m fi cei care îl vom
su rp rin d e .
- O , în ce p e să-m i p lacă ideea. C o n n o r so rb i în d e lu n g
d in sticlă. A sta se în tâ m p lă c â n d răzb o iu l e p u s la cale
d e b ărb aţi. D a r d a c ă v reu n u l d in tre v o i în d răzn eşte să
le sp u n ă asta d o a m n e lo r n o astre, a m să m ă a ră t şo c a t şi
u lu it d e c â t d e m ari m in c in o şi su n teţi.
- C u m v reau ca ele să n e su sţin ă în tru to tu l, n u vor
auzi aşa ceva d e la m in e. Ii v o m în tin d e o cu rsă, lăsân-
du-1 să c read ă c ă el ne-o în tin d e n o u ă , c o n c h ise F in .

B r a n n a asc u ltă n o u l p lan în tim p ce m ân c a pizza în

su frag eria lu i F in . S e d isc u ta se p o sib ilita te a u n e i ieşiri
în o raş, d a r n im e n i n u în ţelegea p rio rităţile m ai bin e
d e c ât B ra n n a O ’Dwyer.
- E o m işcare d e şteap tă, sig u r că e o m işcare d eşteap ­
tă, c o n sim ţi ea. Ş i m ă en ervează că n u mi-a v en it m ie
id eea. N u avem p re a m u lt tim p la d isp o ziţie c a să sch im ­
b ă m p la n u l pe care l-am stab ilit.
- I a r id e e a a sta are a v a n ta ju l d e a fi sim p lă , ad ă­
u g ă M e a ra . Z b u ră m p â n ă a c o lo - sa u m ai e x act ne
d u c e ţi v o i p e to ţi, îm p re u n ă c u şo im ii, c aii şi c â in e le -
şi îl c h e m ă m . E l a r v en i, căci n u i-ar p e rm ite o rg o liu l
s ă n u o facă. D a r... ă sta e u n p la n m a i v ic le a n şi m ai
atrăg ăto r.
- I-ar p lăce a să ştie că în cercăm să n e a sc u n d e m d e el,
zise Io n a. A sta i-ar g âd ila o rg o liu l. Iar d acă îşi în ch ip u ie
c ă vrem să o in vocăm p e S o rc h a , va m u şc a m o m e ala,
sp e râ n d c ă v o m reu şi să aju n g e m la ea, să o a d u c e m la
n o i, să o facem d in n o u v u ln e rab ilă în fa ţa lui.
- T u ai fi n ev o it să re n u n ţi la v raja care îţi p erm i­
te să călăto reşti ca o u m b ră , îi sp u se B r a n n a lu i Fin.
C e v a ce el n u ştie că ai. N u îţi va m ai fi la fel d e u tilă
o d a tă ce v a ap ărea C a b h a n .
- îşi va fi în d e p lin it sc o p u l. S c h im b ă p rea p u ţin d in
ceea ce v o m face o d a tă a ju n şi aco lo .
- V o m p regăti flo ri, v in , p â in e , m iere. P u n â n d la cale
d etaliile, B ra n n a îşi lu ă n o tiţe în g â n d . T o ate lu cru rile
p e care le-am d u c e în m o d n o rm al p en tru a n e o m a g ia
străm o şii. S u n te m p o so m o r â ţi ş i n elin iştiţi, p e p u n c tu l
d e a în cerca să trezim sp iritu l v răjito arei care l-a b le ste­
m at p e u n u l d in tre n o i. L u i C a b h a n i se v a p ărea m o ­
m e n tu l id eal să atace.
- Ş i d a c ă a m în ce p e ritu alu l d e invocare? su g eră Io n a.
Iar c â n d e d e ja p rea târziu p e n tru C a b h a n , să-i c h e m ăm
pe cei trei o rigin ari?
R âzân d , Boyle se în tin se şi o să ru tă ap ă sa t:
- C in e a zis că fem eile n u p o t să p lă n u iască războaie?
- C h ia r aşa, c in e a zis asta? se m iră M eara.
- E ra o în treb are reto rică, sp u se C o n n o r , flu tu r â n d
n e p ă să to r d in m â n ă . B u n , d eci, h aid e ţi să p lâ n u im
răzb o iu l.

în ziua aleasă, B r a n n a p regăti to t ceea ce îi treb u ia.

T ra n d a fir i alb i, v in , m iere, p â in e p e care o făcu se ch iar
ea, ierb u rile, to ate o fran d e le . în tr-un a lt săc u le ţ p u se sti­
clu ţele cu o travă, fiecare îm p ach e tată cu grijă.
Ş i se p arat, p en tru a n u risca o c o n ta m in a re , sticlu ţa
d e lu m in ă p e care o creaseră cei trei.
S e îm b ă ia se şi îşi u n sese tru p u l cu u leiu ri, îşi îm ­
p letise talism an e în păr, ad ă u g a se câteva p e zgarda lu i
K ath el. F ă c u se altele şi p en tru c o a m a lu i A in e.
 A p rin se lu m ân ările , creă u n cerc şi în g en u n c h e
în m ijlo cu l lui p en tru a-şi ex p rim a acce p tarea faţă d e
ceea ce avea să le h ărăzească so a rta . E ra co n v in să că în
n o a p te a aceea avea să se sfârşească to tu l. A vea să v in ă
sfârşitu l fie p en tru C a b h a n , fie p en tru cei trei. S im ţe a
o con v in gere şi m ai p ro fu n d ă că, o rice i-ar fi h ărăzit
so a rta , v iaţa ei n u avea să m ai fie n ic io d a tă la fel.
E ra în să v o rb a d e v iaţa ei şi d e alegerile ei. E ra şi avea
să fie în to td e a u n a o serv ito are şi o fiică a lu m in ii, d a r
era în acelaşi tim p fem eie.
C u m in te a lim pezită, îşi strân se lu cru rile şi, în so ţi­
tă d e câin ele ei, zbură la Fin. S e m aterializă în ate lie­
ru l lu i to c m ai în m o m e n tu l în care el îşi alegea arm ele
d in cufăr.
- A i a ju n s d evrem e.
- V o ia m să fim n u m a i n o i d o i în a in te să v in ă şi cei­
lalţi. M -am lăsat în v oia so rţii, a m ac ce p tat o rice îm i
este hărăzit. A m să lu p t cu a tâ t m ai ap rig m â n a tă de
această acceptare.
- E u n u p o t să a c c e p t d e c â t sfârşitu l lu i C a b h a n .
- S p e r că a sta n u e ad ev ărat. S e a p ro p ie d e el. Pe m in e
m ă accepţi, Fin?
- D a . D esigu r.
„V iaţa m ea, îşi sp u se B r a n n a d in n o u , alegerea m ea.
V răjito are şi fem eie."
- M ă o fer ţie. M ă prim eşti? îm i d a i v o ie să fiu a ta, iar
tu să fii al m eu?
E l o atin se pe o b raz şi îşi răsu ci o şu v iţă d in p ă ru l ei
în ju ru l d egetu lu i.
- N u aş p u tea n ic io d a tă să fiu al altcuiva.
- E u nu a m să fiu n icio d ată. F ii al m eu şi răm âi cu
m in e, căci aici su n te m acasă a m â n d o i. V reau să trăim
îm p re u n ă aici, în c asa a sta pe care ai con stru it-o d in vi­
sele n o astre d e tin ereţe. V reau să fiu c ăsăto rită cu tin e,
iar asta e o p ro m isiu n e d a tă şi lu ată în acelaşi tim p.
V reau să îm i c o n stru iesc v iaţa a lătu ri d e tin e.
C u in im a strân să la au zu l ac esto r cuvin te, F in p u se
jo s sab ia pe care şi-o alesese şi se în d e p ă r tă d e ea.
- Ş tii b in e că n u p u tem . P ân ă n u ru p b lestem u l...
 - B a n u ştii, strigă e a lăsân du -se p ra d ă em o ţiilo r. In ­
tr-adevăr, a m lăsat să stea in tre n o i b le ste m u l a ru n cat
a su p ra ta d e lu m in ă şi d e în tu n e ric d eo p o triv ă. D a r gata
cu asta, Fin . N u p u te m avea c o p ii, căci ar p u r ta se m n u l
la fel c a tin e, iar a sta e o d u rere p en tru a m â n d o i. în să
ne-am avea u n u l p e celălalt. N u p u te m avea viaţa la care
a m v isa t c â n d v a , v ia ţa p e care am p lăn u it-o , d a r p u ­
te m v isa ş i p lă n u i o a ltă v iaţă. M -am o fe rit p u te rilo r
m a i p re su s d e n o i. S-ar p u te a să m o r în n o a p te a asta,
lu cru p e care p o t să-l a c ce p t. D a r c â n d m -am o fe rit
ţie, p u te rile n u m i-au c e ru t s ă re n u n ţ la tin e, d e c i n u
o v o i face.
- B ra n n a . îi p rin se faţa în p alm e şi o săru tă p e o b raji.
T re b u ie să găsesc m o d a lita te a d e a ru p e b lestem u l.
N u ştiu u n d e m ă v a d u c e acea cău tare. N u ştiu , n u am
d e u n d e să ştiu c ât s-ar p u te a să du reze, d a c ă v o i găsi
v re o d ată răsp u n su l.
- A t u n c i a m să te urm ez, o riu n d e ai m erge. A m să
c a u t alătu ri d e tin e, o riu n d e a m aju n g e. N u p o ţi să te
ascu n zi sa u să fugi d e m in e. A m să te u rm ăresc, F in b ar,
a m să te c a u t ca u n ogar, ţi-o ju r pe v iaţa m ea. R efu z să
m ai trăiesc fără ceea ce iu b esc. T e iub esc.
C o p le şit, F in îşi sp rijin i fru n tea d e a ei.
- M ă laşi fără su flu . In d oisp rezece a n i n u mi-ai sp u s
n ic io d a tă cuvin tele astea. C u v in te le care su n t ch eia că­
tre îm p ă ră ţia ceru lu i şi a p ăm â n tu lu i.
- T e -a ş lega d e m in e cu ele. N e-a fo st sc ris să fim
îm p re u n ă , ştiu a sta cu to a tă fiin ţa m e a. D a c ă n u p o ţi
să ră m â i cu m in e , v in eu cu tin e. P u tem p lec a sa u ră­
m â n e , d a r ia-m ă d e so ţie , F in . Fă-m i a c e st ju ră m â n t,
cere-m i a c e st ju r ă m â n t. în a in te să în fr u n tă m ceea ce
av em d e în fru n ta t, p rim e şte iu b irea m ea, prom ite-m i-o
p e a ta.
- Poţi să trăieşti cu asta, zi d u p ă zi? o în treb a el ma-
sân du -şi u m ăru l. Poţi să trăieşti cu asta şi cu ceea ce ştim
c ă n u v o m p u tea avea?
S e a b a n d o n a se lu m in ii, îşi am in ti B ra n n a , iar răs­
p u n su l îi fu sese oferit. A tâ t d e sim p lu , a tâ t d e clar.
 - T u o faci, tu trăieşti cu asta zi d u p ă zi, iar eu su n t a
ta. A m să-m i d a u v iaţa p en tru d ato rie , d a c ă e n evoie să o
fac, d a r n u am să-m i m ai în ch id in im a. N u faţă d e m in e
în să m i, n u faţă d e tin e. N u faţă d e iub ire.
- Iu b ire a ta e to tu l p en tru m in e. P u tem să n e trăim
v ia ţa d o a r în prezen t, p â n ă c â n d ...
- N u . N -o să n e m a i m u lţu m im d o a r cu ziua d e azi.
A m n ev o ie d e a sta d e la tine. îşi p u se m âin ile p e p ie p tu l
lu i, p e in im a lu i. A sta e ceea ce îţi cer. P rim eşte iu b irea
m e a şi to t ceea ce p ro m ite ea, oferă-m i-o pe a ta. Fie
ce-o fi.
- T o a tă v ia ţa m e a, sp u se el, p e o v o ce şo p tită c a a tin ­
g e re a u n u i să ru t, tu ai fo st to t ce m i-am d o r it. M a i p re­
su s d e o ric e altcev a. O să r u tă u şo r, a p o i se d e sp r in se d e
e a p e n tru a se d u c e la u n r a ft d e p e care lu ă o casetă.
O d e sc h ise şi sc o a se u n in el ce re fle c tă p u te r n ic lu m i­
n a fo c u lu i: U n cerc, îi ex p lic ă . U n sim b o l, o p ia tr ă d e
lu m in ă şi c ă ld u r ă . A m găsit-o în m are, o m are a lb a stră
ş i c a ld ă în c a re am în o t a t g â n d in d u -m ă la tin e. M -am
d u s a c o lo să te u it, c â t m a i d e p a r te d e aici, d e to ate .
Pe o in su lă p e c a re n u tră ia n im e n i, şi to tu şi am p le c a t
în o t c h iar ş i d e a c o lo , şi a tu n c i a m v ă z u t a sta sc â n te in d
p rin a p ă . A m ştiu t c ă e p e n tru tin e , d e şi n u a m crezut
n ic io d a tă c ă a m să ţi-o d a u , n u a m crezu t n ic io d a tă că
a i să o acce p ţi.
- O feră-m i p ro m isiu n e a şi accept-o p e a m ea, îi ceru
B r a n n a în tin zân d m â n a . D ac ă v a ex ista u n m âin e, Fin,
îl v o m face a l n o stru .
- îţi ju r, am să g ăse sc o cale d e a-ţi o feri to t ceea ce îţi
d o re şte in im a.
- D a r n u în ţelegi, a i făcut-o d eja. A sta e iu b ire, iar
iu b ire a accep tă totu l.
C â n d F in îi p u se in elu l pe d eget, flăcările d in căm in
se în teţiră v io le n t. U n d e v a în b ezn a d e d in c o lo d e feres­
tre, se ap rin se u n fulger.
- îl v o m face al n o stru , sp u se B r a n n a d in n o u şi se
agăţă d e el, se agăţă d e săru t.
O ric e s-ar fi în tâ m p la t în co n tin u are , fie c h iar sân ge
şi m o arte, n im ic n u le p u te a răp i d rago stea.
 S e a d u n a r ă , u n cerc fo rm a t d in in im ă şi sp irit, lo ia­
litate şi d ato rie, şi p ecetlu it p rin m agie. C â n d b ezn a se
făcu d ep lin ă , îşi lu ară arm ele.
- N u ştim n u m ele, în c e p u B r a n n a . P ân ă nu-1 aflăm ,
treb u ie să îl îm p ie d ic ă m p e C a b h a n să fu gă, treb u ie să-l
ţin e m p e terito riu l n o stru , să nu-1 lăsăm să se dep laseze
în tim p.
- R id ic ă m zid u ri p u te rn ic e şi în c u ie m p o a r ta , ad ă u g ă
C o n n o r . Ş i fo lo sim to t ce avem p en tru a-1 atrage p e d e ­
m o n afară, p en tru a-i sm u lg e n u m ele.
- S a u îl b atem p â n ă ni-1 sp u n e , su g eră Boyle.
- Ş t i m fiecare d in tre n o i ce avem d e făcu t şi c u m o
v o m face, c o n tin u ă Fin . C e e a ce n e leagă n e în tăreşte,
iar d acă e scris ca b in ele să triu m fe, C a b h a n v a pieri
în n o a p te a asta. N u a ş alege p e n im e n i altcin ev a să m ă
în so ţe a sc ă în b ătălie în afară d e cei care se a flă în această
în căp ere. N ic i u n o m n u a av u t v re o d a tă p rieten i m ai
lo iali d e c â t voi.
- E u zic să m ergem să îl n im ic im p e tic ălo s, a p o i să
n e în to arc em aici p e n tru u n b an c h et în to a tă regula,
p ro p u se C o n n o r strân gân d -o p e M eara lân g ă el.
- E u u n a su n t d e ac o rd . M eara îşi p u se o m â n ă p e
m â n e ru l săb iei. Ş i m ai m u lt d e c ât p reg ătită p e n tru pri­
m a p arte.
- V o i m i-aţi o ferit o fam ilie, m i-aţi o fe rit o casă.
A fost cel m ai fru m o s a n d in v iaţa m ea, m ărtu risi Io n a.
Iar a n u l ac esta a m să m ă m ărit cu iu b irea v ieţii m ele şi
n ici u n d e m o n d in iad n u o să m ă o p re a sc ă . D eci d a, să
m ergem să îl n im ic im p e ticălo s.
R âzân d , Boyle o rid ică d e la p ă m â n t şi o săru tă.
- C u m a m p u te a să p ie rd e m cu cin ev a ca tine?
- N u p u tem . Io n a stu d ie feţele ce lo r d in ju ru l ei.
N u v o m p ierde.
- T r e b u ie să n e p reg ătim p en tru ...
- S t a i aşa . Io n a se d e sp r in se d in b ra ţe le lu i B oy le
ş i a ră tă sp re B r a n n a . C e-i ăla? C e este ăla? îi p rin se
m â n a şi izb u cn i în râs cu lac rim i în o ch i. N u cred ,
n u cred ! A ru n c â n d u -se în b ra ţe le B r a n n e i, o strâ n se
cu fo rţă. E ste e x a c t c e e a ce m i-am d o rit. E x a c t ceea ce
m i-am d o rit.
- M -aş fi a şte p ta t să n e fi sp u s ceva şi n o u ă . M eara
p rin se şi ea m ân a B ra n n e i c â n d Io n a se răsu ci p e călcâie
p en tru a-1 îm b răţişa p e Fin . A sta arată clar că n e e scris
să b iru im . E x act asta. îşi a p ă să o b razu l d e cel al verişoa-
rei sale, se legăn ă cu ea. A rată clar.
- E ra d e m u lt cazul, sp u se B oyle lovindu-1 u şo r pe F in
cu p u m n u l în p ie p t. D a r bravo.
C o n n o r aştep tă p â n ă c â n d privirea lu i F in se a ţin ti
în o ch ii lui.
- D eci ai a ju n s în sfâ rşit să ascu lţi d e m in e şi d e to ată
în ţe le p c iu n e a m ea.
- A m a sc u ltat d e so ra ta.
- C e e a ce vei face p en tru to t restu l vieţii, căci d e a cu m
n u m a i ai în co tro . Ş i îm i dato rezi o su tă.
- P oftim ? A h , făcu F in , am in tin d u -şi p ariu l. A şa e.
C o n n o r îl îm b ră ţişă d in to a tă in im a, a p o i se în ­
to arse şi, p rin zân d faţa B ra n n e i în tre p alm e , o săru tă
p e o b raji.
- A c u m b ala n ţa e cu ad ev ărat ech ilib rată. Iu b ire a h ră­
n eşte lu m in a.
B ra n n a îşi să ru tă la râ n d u l ei fratele p e o b raji.
- B u n , d eci, să m erg em să îl n im ic im p e ticălos.
- S u n te m gata?
F in aştep tă ca to a tă lu m ea să c o n firm e şi să form eze
cercul.
- î n lo c ales d e n o i, m o m e n t al n o stru , c ân d o ro lo ­
giu l b a te o r a trei, sp u se B ra n n a şi in sp iră a d â n c . Z orile
n e vor îm p lin i d estin u l.
- C u p u m n ii şi lu m in a n e p regătim d e lu p tă, c o n ti­
n u ă Boyle.
- C a în această n o a p te să-i n im ic im p e v răjito r ş i d e ­
m o n d eo p o triv ă, în ch eie M eara.
- D e trei o ri trei câte trei v o m m erge.
C o n n o r o lu ă p e M e ara d e m â n ă şi o privi p e Io n a,
care sp u se:
- C u şo im , cal şi c âin e d re p t călăuze.
 - Ş i lă sâ n d ceaţa să se reverse d in m in e, C a b h a n v a
v ed ea d o a r ceea ce îl v o m lăsa n o i să v ad ă.
F in îşi în tin se b ra ţe le , le roti, le flu tu r ă . B r a n n a sim ­
ţi c e aţa rid icân d u -se în ju r u l ei - c a ld ă şi catifelată.
N u , se g â n d i, n u era m a n tia rece şi m u şc ă to a re a lu i
C abhan.
S e d u se ră la g rajd u ri. în tim p ce B ra n n a îm p lete a ta-
lism an e în c o a m a lu i A in e, Io n a se a p ro p ie :
- V a in tra c u râ n d în căld u ri.
- A in e ?
- Peste o zi sau d o u ă . V a fi p regătită p en tru A lastar,
d a c ă a sta e ceea ce îţi d o reşti.
- D esigur.
- N u se tem e. N ic i u n cal n u se tem e, d a r to ţi ştiu că
v o r zb ura în n o ap te a a sta şi ştiu d e ce.
- L a fel şi câin ele. S u n t pregătiţi.
- Ş i şo im ii la fel, zise C o n n o r.
- D e-acum aveţi g rijă ce sp u n e ţi şi ce g ân d iţi, îi sfătu i
F in , căci treb u ie să-i d a u voie să ne v a d ă şi s ă n e au d ă,
treb u ie să-l las să v a d ă su ficie n t cât să-l facem să creadă
c ă m ergem să-i a d u c e m o m ag iu lui S o rc h a şi să o c h e­
m ăm la n o i.
B ra n n a se lăsă p e v in e şi îşi lip i c a p u l d e cel al lui
K ath e l, a p o i în călecă şi, a lătu ri d e ceilalţi, îşi lu ă zborul
sp re a d â n c u l n o p ţii.
- P u tem fi sigu ri că su n te m b in e ascu n şi? îi strigă ea
lu i Fin.
- N u a m m ai creat n ic io d a tă o ceaţă a tâ t d e în tin ­
să, d a r ne-a a c o p e rit p e to ţi, nu-i aşa? Ş i ce l-ar face pe
C a b h a n să n e u rm ărească la o o ră a tâ t d e târzie?
F in se d esch ise, lăsân d sân gele să ch em e sân gele.
Pe c ân d zb u rau p rin tre c o p aci, b iciu iţi d e v ân tu l ce
sfâ şia d in loc în loc m a n tia d e ceaţă, sim ţi c u m d u ş­
m a n u l se trezea. îi tran sm ise ac est lu cru B ra n n e i cu o
sim p lă privire.
- C e a ţa treb u ie să reziste, c a să-l p u tem îm p ie d ic a să
a ju n g ă în p o ie n iţă. A vem n evoie d e tim p ca să-i a d u c em
u n o m a g iu lu i S o rc h a şi să facem v raja p rin care să îi
rech em ăm sp iritu l în tre n o i.
 - A ş p refera să m ă lu p t In lo c să sta u la p oveşti cu
stafii, b o m b ă n i Boyle.
- E a ap ro ap e l-a în vin s, rem arcă Io n a. F ără în d o ială
ştie ceva ce n e va fi d e folos. A m în cercat totu l. T reb u ie
să în cercăm şi asta. D ac ă m erge...
- T r e b u ie să m eargă, in terven i M eara. M ă sc o ate d in
m in ţi să îl v ăd p ân d in d u -n e zi d u p ă zi.
- S o r c h a e a n o astră, îi sp u se C o n n o r. V o m aju n ge
la ea, şi n ici u n alt m o m e n t n u e m ai p ro p ice d ecât
n o ap te a asta, c ân d co m em o răm m o artea ei, sacrificiu l
ei, blestem u l ei.
- N u p u tem să m ai aştep tăm u n an .
B ran n a co b o rî cu A in e im ed iat ce trecură d in c o lo d e
zidul d e p lan te căţărătoare, aju n g ân d în p oien iţă.
D u p ă cu m stab iliseră, se d u se ră la m argin ile p o ie n i­
ţei, fiecare o c u p â n d u n p u n c t card in al. B ran n a avea să
în ceap ă, sp erân d că ritu alu l avea să-i ofere lui C a b h a n
ocazia să se strecoare în p o ie n iţă - p en tru a fi p rin s
în capcan ă.
R id ică braţele, invocă n o rd u l, tu rn ă sarea. Io n a se
aşeză la vest. C o n n o r, a fla t la ex trem itatea estică, fu cel
care şo p ti în cet în m in tea su ro rii sale:
Vine. Aproape a ajuns.
în tim p ce fratele ei invoca estu l, B ra n n a îşi sim ţi ini­
m a poticn in du -se.
P rim u l p as, atrag ere a lu i C a b h a n în c a p c a n ă , fu n c­
ţio n ase.
F in invocă su d u l, a p o i toţi p atru străb ătu ră cercul
extin s, p resărân d sare pe p ăm ân t în tim p ce Boyle şi
M eara p regătiră in stru m en tele p en tru u rm ăto area etap ă
a p lan u lu i.
B ran n a sim ţi sch im b area, o răcire ap ro ap e im per­
ceptibilă, cân d ceaţa lu i C a b h a n se îm p leti cu cea a
lui Fin.
Pe c ân d în ch id eau b ariera ce avea să blocheze o rice
in trare şi o rice ieşire, B ra n n a se ru gă c a el să nu fo lo ­
sească vârtejurile şi u m b rele p en tru a-i ataca în ain te să
fie pregătiţi.
 Străd u in d u -se să n u se grăb ească, le în tin se pe rân d
b u ch etu l ca fiecare să p o ată lu a u n tran dafir. F in ezită:
- N u cred că şi-ar d o ri u n o m ag iu d in p artea m ea, sau
că l-ar accepta.
- A i să-i arăţi resp ect şi ai să-i ad u ci o m agiu . V a în ţe ­
lege că ai lu p tat şi ţi-ai v ărsat sân gele alătu ri d e n o i şi că
n u p u tem să-l în ffân g e m pe C a b h a n fără tine. T reb u ie
să în cercăm , Fin . N u p o ţi să-i oferi iertare p en tru sem ­
n u l pe care îl p orţi, aducân du-i om agiu ?
- T r e b u ie să încerc, se m u lţu m i el să sp u n ă.
S e ap ro p iară toţi şase d e m o rm ân tu l lui So rch a.
- P e m o rm ân tu l tău p u n e m flo ri alb e şi p u re, p en ­
tru a m arca an iversarea m o rţii tale cru n te. A d u c e m vin,
m iere şi p âin e, o fra n d ă a vieţii oferită celo r m orţi.
S e făcu m ai frig. B ra n n a ar fi p u tu t să ju te că sim ţea
en tu ziasm u l în teţin du -se în C a b h a n , lăco m ia lui. D ar
n u g ăsi nici u n n u m e în ceaţa ce se u n d u ia în ju ru l lor.
- V en im cu ierb u ri pe p ă m â n t să p resărăm , ca su fle­
tul să ţi-1 d escătu şăm . în g en u n c h em resp ectu oşi şi te
ru găm . P ecetluit p rin sân gele n ostru , trei şi trei, lăsăm
focu l să ard ă în n o ap te, rugân du-te să n e îm p lin eşti d o ­
rin ţa cea m ai d ragă.
U n u l câte u n u l îşi scrijeliră palm ele, lăsân d sân gele
să p icu re p e p ăm ân tu l d e lân gă p iatră.
- In acest loc şi la această o ră, p rin iu b irea ta şi p rin
p u tere a n o astră, trim ite-ne cei trei co p ii ai tăi, să fim cu
to ţii p ărtaşi la îm p lin irea d estin u lu i lor.
U n u rlet d e lu p străp u n se ceaţa, u n su n e t d e fu rie săl­
b atică. F in lăsă să se risipească ceaţa lu i şi sc o ase sab ia,
făcân d u n p as în ain te.
-T rim ite-i aici şi trim ite-i acu m , strigă B ra n n a , iar
F in şi C o n n o r trecură în faţa ei p en tru a o ap ă ra d e u n
even tual atac.
Io n a, Boyle şi M eara se g ru p ară iute, în tim p ce B ran ­
n a în ch eie ritualul:
- C e i asu p ra cărora ai revărsat p uterile tale. D e trei
o ri trei câte trei lu ptăm .
A ru n c ă u n val d e foc sp re C a b h a n p en tru a-1 îm ­
p ie d ica să se în to arcă şi să atace, în tim p ce p rieten ii
ei se g răb iră să form eze cercu l şi să d e sc h id ă u n p o r ta l
p e n tru cei trei o rig in ari.
- D e trei o ri trei câte trei n e face m stă p â n i p este n o a p ­
te. M a m ă , în d ep lin eşte-n e d o rin ţa , lasă-i să stră b a tă văz­
d u h u l şi să-ţi d escătu şeze sp iritu l. D u p ă v rerea n o astră,
să se îm p lin e asc ă.
P ăm ân tu l se c u tre m u ră şi a p ro a p e că îi fu g i d e su b
p ic io a re c â n d p o m i în fu gă sp re cerc. îl văzu cu c o a d a
o c h iu lu i p e C a b h a n a ru n c â n d ceea ce p ăre a a fi u n
zid d e fo c n egru sp re F in şi C o n n o r . C h ia r în c lip a în
care se în tin se d u p ă m â n a Io n ei, p e n tru a-şi îm p leti
p u terile, v ân tu l o lu ă p e su s, aru n cân d -o în celălalt ca­
p ă t al p o ie n iţei.
D e şi aterizarea îi zgâlţâi to a te o asele , îl văzu p e F in
rip o stâ n d cu sa b ia în flă c ă ri şi ră stu rn â n d p ă m â n tu l, îl
văzu pe C o n n o r m â n u in d aeru l c a p e u n b ici. L u m in a
şi în tu n e ric u l se c io c n iră, iar zgo m o tu l fu u riaş, d e p arcă
d o u ă lu m i s-ar fi ro sto g o lit u n a p este cealaltă.
M e a ra se n ă p u sti în faţă, flu tu r â n d sa b ia , iar B oyle
d ă d u d ru m u l u n e i rafale d e m in g i d e fo c ce sp in te c ară
şi m istu iră c eaţa şe rp u ito are. N e a v â n d d e ales, B r a n n a
o lăsă p e Io n a sin g u ră să în ch eie cercul.
E ra m ai p u te rn ic ac u m , îşi d ă d u e a se am a, m a i p u ter­
n ic d ec ât fu se se d e S a m h a in . D e m o n u l care trăia în el
g ăsise n o i resu rse. E ra u ltim a b ă tă lie , d u p ă c u m ştia u şi
ei, ştia şi C a b h a n .
A cesta c h e m ă şo b o la n ii, revărsân du-i c a u n to re n t d e
v o m ă pe p ă m â n t. C h e m ă liliecii, aru n cân d u -i p rec u m
u n b lestem d in v ăzd u h . Iar Io n a, se p a ra tă d e restu l, se
lu p tă să îi o p reasc ă, în tim p ce şo im ii, calu l şi câin ii îi
sfâ şia u şi îi călcau în p icio are.
D a to rie , lo ialitate . Iu bire. B r a n n a sări în p ic io a re şi
se n ă p u sti p rin v alu l d e şo b o la n i p e n tru a sări în şau a
lu i A in e. C u o m in g e d e fo c într-o m â n ă , o b ag h etă
sc ân te ie to are în cealaltă, zbură sp re v erişo ara e i şi cercu l
n eterm in at.
S c u ip ă foc în to a te d irecţiile, croindu -şi d ru m . îşi fo ­
lo si h aru l, stârn i o p lo a ie fierb in te p en tru a în e c a arm e ­
le tu rb ate ale lu i C a b h a n . C â n d a ju n se la Io n a, d ă d u
d ru m u l u n u i to re n t ce îi a lu n g ă p e to ţi d e lâ n g ă c o lib a
lu i S o rch a.
- T e r m in ă cercul! îi strigă ea. Poţi să-l term in i.
A tu n c i ap ă ru ră şe rp ii, in v ad ân d p ă m â n tu l. A u zi -
sim ţi - d u rerea lu i K ath e l c â n d colţii lo r se în fip se ră în
el. F u ria care e x p lo d ă în e a îi carb o n iză.
B r a n n a îşi în to a rse calu l p en tru a o păzi p e Io n a , d a r
v e rişo ara ei îi strigă:
- M ă d escu rc aici! M ă d escu rc. D u -te să-i a ju ţi p e
ceilalţi.
T em ân d u -se d e to t ce p u te a fi m ai rău , B r a n n a se n ă­
p u sti p rin zidu l d e flă c ă ri negre.
D u h o a r e a d e p u c io a să o su fo c ă. S to a rse d in aer o
p lo a ie c a ld ă şi p u ră p en tru a o risip i. F o c u l p ârâi şi sfâ-
râi în tim p ce îşi cro i d ru m p rin el.
F am ilia e i lu p ta şi e ra în sân g erată.
îşi în to a rse d in n o u calu l, ch em ân d u -şi to a tă p u terea
d in a d â n c u l fiin ţei.
A c u m p lo a ia , a c u m v â n tu l, a c u m c u tre m u r u l ş i fo ­
cu l. A c u m to a te d e o d a tă într-o fu r tu n ă să lb a tic ă ce se
c io c n i d e m â n ia lu i C a b h a n . F u m u l se r id ic ă în fu io a ­
re, în ţe p â n d u -i o c h ii, arzân du -i g â tu l, d a r văzu te a m ă ,
d o a r o sc lip ire d e te a m ă , în o c h ii v ră jito ru lu i m ale fic
în a in te c a a c e sta să se g h e m u ia sc ă şi să se tra n sfo r m e
în lu p .
- A m reuşit! răc n i lo n a . A m reu şit. L u m in a . C re şte .
- î i v ăd , strigă M eara, cu faţa n ăclăită d e sân g e şi
su d o a re . îi v ăd, îi v ăd ca u m b re. D u-te, îl în d e m n ă p e
C o n n o r . Du-te.
- î l reţin em n o i, sp u se B o y le, izb in d c u p u m n u l şi
cu focu l.
- îţi ju r p e D u m n ez eu că o s-o facem . D u-te. F in în tâl­
n i p rivirea B ran n ei. A ltfe l to tu l v a fi în zadar.
N u avea d e ales, îşi sp u se ea. îi în tin se o m â n ă lui
C o n n o r şi îl trase în şa u a lu i A in e în sp ate le ei.
- E răn ită. M eara e răn ită.
- T r e b u ie să m ergem d u p ă ei, C o n n o r . D o a r cei trei
p o t să-i a d u c ă p e cei trei. F ără ei s-ar p u te a să n u re u şim
să o v in d e căm .
 K ath e l, se g â n d i B ra n n a , cu ră n i sâ n g e râ n d p e b o t şi
în fla n c , A la sta r b ic iu in d aeru l cu c o p itele, şo im ii ţip â n d
şi aru n cân d u -se d in v ăzd u h cu gh earele lo r tăio ase.
Ş i to tu l a r fi fo st în v an d a c ă n u re u şe au să-i a d u c ă
p e cei trei a i lui S o rc h a , în c a m e şi o ase , în m o m e n tu l
prezent.
S e n ăp u sti călare în cerc, a p o i d escăle că îm p re u n ă cu
fratele ei. Ii p rin se d e m ân ă p e Io n a şi p e C o n n o r şi
sim ţi p u tere a rid icân d u -se, sim ţi lu m in a arzân d .
- D e trei o ri trei câte trei, strigă ea. S ă se îm p lin e asc ă
p ro fe ţia m agică. A lătu raţP vă n o u ă cu o rice p reţ, ven iţi
ac u m , altfel v o m p ie rd e tot. V en iţi cu n o i în n o a p te a
a sta, c a p rin sân g e le n o stru să p u n e m c a p ă t lu ptei.
Ş i a p ă ru ră cei trei ai lu i S o rc h a. B r a n n a u g h c u arcu l,
E a m o n cu sa b ia , T eag an cu b ag h e ta şi p â n te c u l u m fla t
d e u n p ru n c . F ă ră u n cu v ân t, se p rin se ră d e m â in i şi
d ev en iră şase.
L u m in a ex p lo d ă , alb e a ţă p u ră, scân teiere p u ră. V alu l
d e fierb in ţeală al p u terii o in u n d ă , n ău c ito r, m ai p resu s
d e o ric e c u n o sc u se v reo d ată.
- S ă - l a tra g e m sp re n o i! B r a n n a îşi au zi v o c e a ră­
s u n â n d c u e c o u p este a e ru l tre m u ră to r. A v em ceea
ce n e tre b u ie p e n tr u a-1 d istru g e , d a r c eilalţi su n t
p re a a p ro a p e .
- Pentru m in e.
B r a n n a u g h a lu i S o rc h a în tin se m â n a îm p letită cu
cea a fratelu i ei. S ă g e ţile ţâ şn iră d in arcu l ei, săgeţi d e
u n alb in can d esce n t, aterizân d p e p ă m â n t în tre lu p
şi ceilalţi trei v răjito ri răm aşi.
în n e b u n it, lu p u l se în to a rse şi se n ă p u sti sp re ei.
B r a n n a se d e sp rin se d in cercu l d e m âin i; C o n n o r îl
reîn ch ise în sp ate le ei.
- G răb eşte-te, îi sp u se.
- P u ţin m ai a p ro a p e , în c ă p u ţin .
S c o a se otrav a d in g ean tă, iar sticlu ţa p u lsă în m â n a
ei ca o făp tu ră vie. C â n d lu p u l sări sp re cerc, B r a n n a
azvârli sticlu ţa c u to ate p u terile.
U rletele lu p u lu i sfâ şia ră aeru l, izbind-o a tâ t d e tare în ­
c ât se îm p letici câţiva p a şi în sp ate . T o t ceea ce in vocase
C a b h a n d in m ă ru n ta ie le în tu n e ric u lu i lu ă fo c, iar ţip e­
tele lo r se su p ra p u se ră cu cele ale b estiei.
- N u m sfârşit. Io n a strân se m â n a lu i T eag an . P ân ă
n u u c id e m ceea ce trăieşte în el, n u se p o a te sfârşi.
- N u m e le . B r a n n a se clătin ă, d a r E a m o n o p rin se în a­
in te să cad ă. N u m e le d e m o n u lu i. îl ştiţi?
- N u . V om ard e ce a m ai răm as d in el, v o m p resăra
sare p e p ă m â n t.
- N u e de-aju ns. A vem n ev o ie d e n u m e le lu i. F in !
C h ia r în c lip a în care e a d ă d u să facă u n p as în faţă, el
îi făcu se m n să se o p reasc ă. S e a ru n că la p ă m â n t, ţin â n d
c o r p u l în sân g e rat a l lu p u lu i, şi îi ceru :
- în c e p e ritu alu l.
- S â n g e r e z i - şi tu , şi M eara. B oyle. V ei fi m a i p u ter­
n ic d a c ă stăm m ai în tâi să te v in d e căm .
- în c e p e ritu alu l, sp u se el sc râ şn in d d in d in ţi şi strân-
gân du-şi m âin ile p e g â tu l fiarei. T u treb u ie s ă în d e p li­
neşti^ ritu alu l. A sta e ceea ce treb u ie să fac eu .
- începe-1. M e a ra se în tin se p e p ă m â n t lân g ă Boyle.
Ş i termină-1.
S u n a r ă d in c lo p o ţe l, d esch ise ră cartea, a p rin se ră
lu m â n a re a şi ro stiră d escân te cu l.
S â n g e în c eau n , al lu m in ii, al în tu n e ric u lu i. U m b re
a lu n e c â n d ca n işte d a n sa to ri.
Pe p ă m â n t, F in îşi în fip se d egetele în c o a m a sfâşiată
a lu p u lu i.
- T e c u n o sc , m u rm u ră el, aţin tin d u -şi p rivirea în o ch ii
ro şii. E şti al m eu , d a r eu n u su n t al tău . Ii sm u lse p ia tra
şi o rid ic ă în aer. Ş i n u v o i fi n ic io d a tă . E u m ă trag d in
D a ith i. F ib u la căzu afa ră d in c ăm a şa lu i F in , iar o c h ii
lu p u lu i se ro sto g o liră în sp ă im â n ta ţi. E u su n t m o a rte a
ta. T e c u n o sc . A m sta t la alta ru l tău şi i-am au zit p e cei
o sâ n d iţi strigân d u -ţi n u m ele . T e c u n o sc .
C e e a ce se a fla în lu p ch em ă la su p ra fa ţă to t în tu n e ­
ricu l d in el, p â n ă c â n d m âin ile lu i F in lu a ră foc, p â n ă
c â n d p ro p riu l lui sân g e în c e p u să curgă.
- î n n u m e le lu i S o rc h a , te o sâ n d e sc . în n u m e le lu i
D a ith i, te o sâ n d e sc . în n u m e le m e u , te o sâ n d e sc , căci
eu su n t F in b a r B u rk e şi te c u n o sc.
 C â n d n ăvăli în el, a p ro a p e îi zdrobi su fle tu l. în tu n e ­
ricu l îl c h e m a c u o fo rţă in cred ib ilă, îl ră n e a cu m p lit.
D a r rezistă, se în c ă p ă ţâ n ă să reziste şi o privi p e B ra n n a .
Privi lu m in a ei.
- N u m e le lu i e C e m u n n o s , zise el aru n cân d u -i p ia tra
lu i C o n n o r . C e r n u n n o s . D istru ge-o. A c u m . N u m ai re­
zist m u lt, n u m ai p o t d u c e. R e sp ira d e ja g â fâ it c â n d îi
strig ă lu i B oyle: Ia-o p e M e a ra d e aici.
- T r e b u ie să-i d a i d ru m u l! C u lacrim ile şiro in d , B ran -
n a u rlă: F in , dă-i d ru m u l, v in o la n o i!
- N u p o t. S e v a a sc u n d e în m ă ru n ta ie le p ă m â n tu lu i
şi îl v o m p ie rd e d in n o u . Pot s ă îl ţin aici, d a r n u p rea
m u lt. F ă ceea ce treb u ie fă c u t p e n tru to ţi, p en tru m in e.
F iin d c ă m ă iu b eşti, B ra n n a , eliberează-m ă. Pe to t ceea
ce su n te m , eliberează-m ă.
P en tru a fi sigu r, p ro iec tă to a tă p u te re a d in el, sm u l­
g ân d p ia tra d in m âin ile lu i C o n n o r şi aru n cân d -o în
c eau n . Iar c ân d lu m in a d e u n alb o rb ito r ţâ şn i în su s,
strig ă el în su şi n u m ele.
- N im iceşte-1!
- S u fe ră, m u rm u ră T eagan . A ju n g e . O feră-i p acea.
P lân g ân d în h o h o te , B ra n n a strigă n u m e le d e m o n u ­
lu i şi a ru n că otrava.
M ai n eagră d e c â t b ezn a, m ai g ro a să d e c â t sm o a la .
P rin zbaterea d e m o n u lu i se rid ic a ră strig ăte sălb atice,
p lân g ăto are, ţip ete a d â n c i, g u tu rale. Ş i o d a tă cu ele m ii
d e v oci tân gu in d u -se în lim b i n eau zite v reo d ată.
O sim ţi, c u o c lip ă în a in te ca lu m in a să ex plod eze
d in n o u , în ain te ca c e a u n u l în su şi să d ev in ă d e u n alb
in c a n d e sc e n t şi pur. P oien iţa, ceru l, i se p ăru c ă lu m ea
în tre ag ă fu c u p rin să d e acel fo c alb .
S im ţi p ia tra crăp ân d u -se, au zi m o m e n tu l în care
se sfă râ m ă ca n işte c o p a c i u ria şi ru p ţi d e m â n a u n u i
g igan t, făcân d p ă m â n tu l să se c u trem u re c a o m are în ­
v o lb u ra tă d e fu rtu n ă.
S im ţi m o a rte a d e m o n u lu i şi ar fi p u tu t ju ra c ă o sim ­
ţise şi p e a ei.
T o tu l se sc u rse d in ea, răsu flare, fo rţă, lu m in ă , c â n d
căzu în g en u n ch i.
 „ S â n g e şi m o a r te v o r u r m a , se g â n d i. S â n g e şi
m o a r t e ."
N u ştiu c u m se rid ic ă în p ic io are şi alergă sp re Fin ,
care zăcea n em işcat, p a lid , în sân g erat, c u faţa în jo s p e s­
te c e n u şa în n e g rită a ceea ce fu se se C a b h a n , a ceea ce
fu se se d e m o n u l d in care se n ăsc u se acesta.
- H e c a te , B rig h id , M o rrig a n , zeiţelo r, fiţi în d u r ă to a ­
re. N u mi-1 lu aţi, g e m u B r a n n a tr ă g â n d c a p u l lu i F in în
p o a la e i. L u a ţi ceea ce su n t, lu a ţi ceea ce a m , d a r nu-i
lu a ţi v iaţa. V ă im p lo r, nu-i lu a ţi v iaţa. R id ic ă fa ţa sp re
c e ru l în c ă lu m in a t d e fo c u l alb , îşi în ă lţă p u te re a
sp re o ric in e ar fi p u t u t s ă o a u d ă : L u a ţi o r ic e vreţi,
o ric e tre b u ie , d a r n u îi lu a ţi v iaţa. L a c rim ile îi c u rse ră
în şu v o a ie c ald e, p ic u r â n d p e p ie le a lu i a rsă . S o rc h a , se
ru g ă ea. M a m ă . In d reap tă-ţi g re şe ala. C ru ţă -i v iaţa.
- Ş ş ş t . D egetele lu i F in se strân se ră p este ale ei.
N u a m m u rit. S u n t aici.
- A i su p rav ieţu it! Iar lu m e a red ev en i n o r m a lă , p ă­
m â n tu l se lin işti, flăcările p ă liră p e cer. C u m ai... n u m ă
in teresează. A i su p rav ieţu it. îşi a p ă să bu zele p e faţa lui,
p e p ă ru l lui. A h , D u m n ez eu le, sân gerezi d e p este tot.
S ta i lin iştit, stai lin iştit, iu b irea m ea. A ju tă-m ă. R id ică
p riv irea sp re B r a n n a u g h a lu i S o rch a. T e rog.
- T e a ju t, d esigu r. E şti e x act aşa c u m mi-a sp u s ea.
în g e n u n c h e şi îşi p u se m âin ile p e c o astele lui F in , u n d e
c ăm aşa şi carn ea îi fu sese ră sfâşiate şi a rse. E le it E o g h a n
al m eu.
- Poftim ?
E a strâ n se m â n a B ra n n e i.
- S e a m ă n ă ca d o u ă p ic ătu ri d e a p ă cu iu b itu l m eu ,
a tâ t la c h ip , cât şi la in im ă. N u a fo st n ic io d a tă al lui
C a b h a n , n u a c o lo u n d e c o n ta . C o b o r î p riv irea sp re F in
şi îl să ru tă b lâ n d p e fru n te. E şti al m eu a şa c u m eşti al
ei. V in d e c a re a o să d o a r ă p u ţin .
- P u ţin , sp u se F in sc râ şn in d d in d in ţi, în c lip a în care
fu săg e tat d e d u rere.
- U ită-te la m in e. U ită-te în m in e, îi ceru B ran n a.
- N u . N u ai să iei tu d u rerea asta. E a m e a. C e ila lţi
 - S u n t în g rijiţi c h iar în acest m o m e n t. Fir-ai tu al nai-
b ii să fii, m-ai lă sa t să cred c ă te-am o m o râ t! E p rea m u lt
sân ge, iar c ă m a şa ta în c ă m ai ard e m o cn it. B r a n n a făcu
să d isp a ră d in t r o flu tu ra re a m âin ii. A h , D u m n ez eu le,
u n e le ră n i su n t a d ân ci. C o n n o r !
- V i n . Ş c h io p ă tâ n d u şo r, fratele ei îşi şterse su d o a re a
am e ste cată cu sân g e d e pe faţă. M e a ra şi Boyle se v in d e­
că b in e , d eşi e a a în c a sa t n işte lo vitu ri u râte. C h ia r şi
a şa ... E i, d răc ie, F in , ia u ite în ce h al eşti.
îi p rin se c ap u l în tre p alm e şi îşi cro i d ru m în m in te a
lu i p â n ă a ju n se la d u rere.
- A h , la d r a c u ’, şu ie ră C o n n o r.
M in u te le se p relu n giră în se co le, ch iar şi a tu n c i c ân d
li se alătu rară şi ceilalţi. P ân ă să se term in e, a tâ t C o n -
n or, c â t şi F in e ra u ac o p eriţi d e su d o a re , cu ră su fla re a
tăiată, trem u rân d .
- V a fi b in e. T eag an o m â n g â ie p e b r a ţ p e B ra n n a .
T u şi so ra m ea aveţi u n m are tale n t d e v in d ecăto are.
P u ţin ă o d ih n ă , p u ţin to n ic şi v a fi b in e.
- D a , m u lţu m e sc . M u lţu m esc . B r a n n a îşi în g ro p ă
faţa în u m ăru l lu i C o n n o r . M u lţu m e sc .
- E şi al m eu.
- A l n o stru , îl co rectă E a m o n . N e-am în to rs acasă şi
a m c o n trib u it la d istru g erea lu i C a b h a n . D a r el a av u t
cea m ai im p o rta n tă c o n trib u ţie. D e c i eşti al n o stru ,
F in b a r B u rk e, ch iar d a c ă p o rţi se m n u l lu i C a b h a n .
- N u d m a i p o a rtă , m u rm u ră T eagan . E u i-am făcu t
se m n u l lu i C a b h a n , iar m a m a n o a stră l-a lă sa t ca b les­
te m p este to ţi cei d in sân g ele lu i, to ţi cei ce i-au u r m a t
Ş i cred c ă a c u m e a şi lu m in a l-au în d e p ă rta t. C ă c i acesta
n u e se m n u l lui C a b h a n .
- C e vrei s ă sp u i? E ...
F in se răsu c i să se u ite. Pe u m ăr, a c o lo u n d e p u rta se
se m n u l lui C a b h a n d e la o p tsp rezece an i, avea a c u m u n
n o d celtic al trin ităţii, triquetra.
U n se m n al treim ii.
C o n sta ta r e a îl n ău c i m ai m u lt d e c â t o făcu se focu l
o trăv ii, m ai m u lt d e c â t o făcu se ră flăcările o rb ito a re
d e alb.
 - A d isp ă ru t. îl a tin se c u d egetele, n u sim ţi n ici
o d u rere, n im ic în tu n e cat, n ici o ch em are ascu n să.
A m sc ă p a t d e el. S u n t liber.
- A i fo st d isp u s să-ţi d a i v iaţa. Să-ţi verşi sân gele, îşi
d ă d u se a m a B ran n a, cu o c h ii în ecaţi în lacrim i d e feri­
cire p u ră. I-ai a d u s m o a rte a sacrificân du -te d e b u n ăv o ie.
A i ru p t b le ste m u l, Fin . îşi p u se o m â n ă p este a lu i, p este
se m n u l treim ii. Te-ai salv at sin g u r şi ai salv at sp iritu l lui
S o rc h a. N e-ai salv at p e toţi.
- Ş i alţii au c o n trib u it p u ţin la asta, îi a m in ti
C o n n o r . C u u n rân jet, i se a d re să lu i F in : E u n se m n
excelen t. M ă g â n d e sc că ar treb u i să n e facem şi n o i,
ceilalţi, tatu aje , să n e aso rtăm .
- îm i p lace, d e c lară M e a ra ştergân du -şi lacrim ile.
- A v e m şi altele p e cap în afară d e tatu aje . H a i, su s
ac u m . B o y le îi în tin se o m â n ă lu i F in , îl a ju tă să se rid ice
şi îl îm b ră ţişă . B in e ai revenit.
- M ă b u c u r să fiu aici, sp u se el, c h iar în c lip a în care
Io n a se în co lăc i p lâ n g â n d în ju ru l lu i. D ar, p e D u m ­
n ezeu, m i-aş d o ri să fiu acasă. T re b u ie să te rm in ă m cu
to tu l. O să ru tă p e Io n a p e creştet. T re b u ie să te rm in ăm
cu a sta şi s ă n e trăim viaţa.
- A ş a v o m face. E a m o n îi în tin se ferm m â n a . C â n d
m i se va n aşte u n fiu , am să-i p u n n u m e le tău . Vere.
D ă d u ră foc restu rilor, ap rin zân d d in n o u o flacără
alb ă , a p o i răsco liră p ă m â n tu l, îm p răştiară cen u şa, pre-
să ra ră sare p este tot. în cele d in u rm ă se strân se ră în
m ijlo c u l p o ie n iţei.
- S - a term in at. A m te rm in a t cu a sta, sp u se Bran-
n a u g h a lu i S o rc h a în a in tâ n d sp re m o rm â n tu l m am ei
sale. Iar ea e lib eră. S u n t sig u ră d e asta.
- I-am o n o r a t je rtfa, ne-am îm p lin it d e stin u l. Ş i sim t
că su n te m ch em aţi ac asă. E a m o n se în tin se d u p ă m â n a
lu i T eag an . D a r cred c ă n e v o m revedea, verii m ei.
C o n n o r sc o ase d in b u z u n a r p ia tra alb ă şi o privi
sc ân te in d :
- S u n t con v in s.
 - N o i su n te m cei trei, sp u se B ra n n a , la fel c u m su n ­
teţi şi voi, cu m su n t şi ei. A ră tă sp re F in , Boyle şi M eara.
N e v o m m ai în tâln i. Fiţi b in ecu v ân taţi, verii n oştri.
- Ş i voi. T e a g a n în to a rse p rivirea sp re m o rm â n tu l m a­
m ei sale în tim p ce silu e ta ei în ce p e a să-şi p ia rd ă c o n tu ­
ru rile. Ii p lăce au viorelele. M u lţu m esc .
- S a term in at, o ftă M e ara u itân d u -se în ju r. îm i v in e
să d an sez, d a r trem u r to a tă p e d in ă u n tr u . C e facem
a c u m c ă s-a term in at?
- N e o sp ă tă m regeşte. S e c rap ă d e ziuă.
C o n n o r a ră tă sp re est, u n d e a p ă ru se o fâşie d e lu m i­
n ă roz-deschis.
- N e în to arc em ac asă, c o n sim ţi Io n a , izb u cn in d în
râs c â n d Boyle o rid ic ă şi o în v ârti în b raţe. Ş i răm ân em
îm p re u n ă o vrem e. D o a r p en tru a fi îm p reu n ă.
- V e n im şi n o i. M a i v reau să zăbovesc aici o clipă,
în c ă o clip ă, îi sp u se F in B ran n e i.
- D a c ă staţi m ai m u lt, m ă a p u c eu d e p reg ătit o u ăle ,
iar e a o să se p lân g ă.
C o n n o r să ru tă m â n a M earei şi în călecă.
Io n a a ru n c ă o u ltim ă privire p este u m ăr, îşi p u se o
m â n ă p e in im ă, a p o i o în tin se sp re F in şi B ra n n a , for­
m â n d u n m ic c u rcu b e u d răgălaş.
- A r e u n su fle t ex trao rd in ar, m u rm u ră F in . Ş i ac u m ,
îi sp u se el B ra n n e i. A ic i, u n d e m i te-ai o fe rit p e n tru p ri­
m a d ată. A ic i, u n d e a în c e p u t to tu l şi u n d e i-am p u s
c ap ăt, aici a m o în tre b are să îţi p u n .
- N u ţi-am ră sp u n s la toate?
- L a asta în c ă n u . V rei, B ra n n a , să trăieşti a lă tu ri d e
m in e v iaţa la care a m v isat cân d v a? V ia ţa , fam ilia, to t ce
ne-am im ag in at o d in io a ră ?
- B in e în ţe le s, F in . A m să m ă b u c u r d e to ate astea
şi m a i m u lt. A m s ă m ă b u c u r şi d e n o ile vise p e care n i
le v o m croi. Ş i n o ile p ro m isiu n i. C u ib ă rin d u -se în b ra ­
ţele lu i, îi şo p ti: T e iu b esc. Te-am iu b it d in to td e a u n a , te
v o i iu b i m ereu . A m să trăiesc cu tin e în casa ta su p e rb ă
şi v o m avea o ric âţi c o p ii d o r im şi n ici u n u l d in tre ei n u
v a p u r ta u n se m n . V o i călăto ri cu tin e, te v o i lăsa să-m i
arăţi o p a rte d in lu m e.
 - V o m crea îm p re u n ă m agie.
7 A zi şi în to td e a u n a .
II să ru tă lân gă c o lib a lu i S o rc h a, u n d e zidu l d e p lan te
c ăţărăto are se p ră b u şise , viorelele erau în flo a re , iar în
a e r p lu tea u n m ic cu rcu b eu .
A p o i zb u rară, c u şo im , cal şi câin e, sp re v tor.