Un Fost Angajat Al ICR Mi-A Explicat Legăturile Dintre Institut Și SRI - VICE

9/5/2019 Un fost angajat al ICR mi-a explicat legăturile dintre institut și SRI - VICE
VICE I-D
Política
Un expert în servicii secrete mi-a explicat

cum ar putea fi controlat SRI-ul
Este nevoie de actori neutri, cum ar fi inspectori generali, care la noi nu
există.
De Sidonia Bogdan
27 Noiembrie 2018, 10:58am
https://www.vice.com/ro/article/pgbp4v/un-fost-angajat-al-icr-ne-a-explicat-legaturile-dintre-institut-si-sri-436 1/68
UN SCANDAL CARE A LOVIT SFERA INTELLIGENCE L-A AVUT ÎN CENTRU PE POLITICIANUL GABRIEL OPREA, CARE SE FOLOSEA DE
SRI CA SĂ ACORDE DOCTORATE PLAGIATE UNOR POLITICIENI ȘI CHIAR MAGISTRAȚI. AICI ÎN CALITATE DE VICEPRIM-MINISTRU
PENTRU SECURITATE NAȚIONALĂ ȘI MINISTRU AL AFACERILOR INTERNE ÎMPREUNĂ CU CODRUȚA KOVESI, PROCURORUL ȘEF AL
DNA ȘI FLORIAN COLDEA, PRIM-ADJUNCTUL DIRECTORULUI SRI, ÎN 2015.FOTOGRAFIE DE MIHAI DĂSCĂLESCU, MEDIAFAX FOTO
Controlul civil asupra serviciilor secrete este una dintre cele mai frecvente
teme din ultimii ani, în contextul scandurilor SRI-DNA, însă niciodată clasa
politică nu a organizat o dezbatere e cientă încât problema să e lămurită
publicului.
Odată cu desecretizarea celebrelor protocoale dintre SRI și instituții din

interiorul sistemului judiciar, controversele au devenit și mai stridente în
spațiul public. Totul a culminat odată cu rezoluția Parlamentului European
privind statul de drept din România, care are o prevedere expresă
referitoare la „întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor secrete”.
Societatea civilă se ferește în a se specializa pe această temă spinoasă, iar în

lipsa unor supraveghetori neutri, devine aproape imposibil ca tema să e
înțeleasă.
Pentru asta am discutat despre ce înseamnă un control civil e cient asupra

serviciilor secrete cu Peter Gill, expert în problematica intelligence,
recunoscut internațional pentru lucrările sale referitoare la procesul de
democratizare a serviciilor secrete și pentru analizele sale comparate
despre moduri de control civil asupra unui serviciu secret.
PETER GILL ESTE HONORARY VISITING RESEARCH FELLOW LA UNIVERSITATEA LEICESTER. FOTOGRAFIE DIN ARHIVA SA
VICE: Nu am găsit un expert român în controlul serviciilor secrete pentru

acest interviu și nici ONG-urile nu acoperă tema. Este bene c pentru
democrație să e atâta lipsă de cali care pe zona asta?

Peter Gill: O problemă curentă a celor care sprijină îmbunătățirea
controlului asupra serviciilor secrete este lipsa de cunoaștere a jurnalisților
și cercetătorilor pe această temă.
După terminarea Războiului Rece, în majoritatea țărilor vestice au început să

apară studii în problematica intelligence - control, e cacitate etc. Asta
înseamnă că atunci când apar scandaluri publice din zona asta, există
grupuri de specialiști care intervin și creează dezbateri în Parlament și
mass-media.
Totuși, această problemă apare mai mult în țările în care vechile obiceiuri ale
secretizării mor greu. În mod ironic, dintre fostele state autoritare ale
Estului, SRI, prin Academia Națională de Informații, e instituția de
intelligence care a întins o mână societății civile pentru a discuta despre
cultura sistemului și sponsorizează cursuri postuniversitare sau conferințe
(la una dintre ele am participat și eu în octombrie).
Tot ce trebuie să știi despre scandalul implicării SRI în dosarele

penale din România
SIDONIA BOGDAN
Dar, pe termen lung, dezvoltarea societății civile, critice și active, este

esențială și ar trebui să funcționeze ca un suport pe lângă comisiile
parlamentare de control.
Una dintre principalele probleme ale SRI este legislația învechită de la

începutul anilor ’90. De ce este clasa politică atât de ezitantă în a modi ca
legile securității naționale?
Nu este ceva nemaiîntâlnit - majoritatea țărilor în curs de democratizare au
dezvoltat legislație, în anii 90, care încerca să stabilească bazele

organizațiilor, mandatul și modul de control al noilor agenții. Puține din
aceste eforturi de început au fost cu totul e ciente și multe țări au încercat
reforme mai profunde (din memorie, aș putea enumera Polonia, Croația,
Serbia, chiar și Marea Britanie).
Într-adevăr, este nevoie de o nouă legislație pentru a îmbunătăți procesul de

democratizare. Se poate ca liderii politici să amâne acest proces din diverse
motive: consideră că nu este important prin comparație cu alte teme sau,
mai rău, nu doresc să supere angajații agenției de intelligence care preferă
starea de lucruri așa cum o știu.
Au trecut mai mult de 25 de ani de la moartea Securității, dar se poate ca

politicienii să mai aibă emoții legate de agenție. Este mai probabil ca
reforma să se întâmple când cadrele din serviciu realizează că un control
e cient poate în bene ciul lor, pentru că astfel le va crește legitimitatea.
PERCEPȚIA ROMÂNILOR ESTE CĂ PARLAMENTARII DIN COMISIA DE CONTROL A SRI NU ÎȘI FAC TREABA ONEST, PENTRU CĂ
APAR RELAȚII TOXICE ÎNTRE PARLAMENTARI ȘI ȘEFII DIN SERVICII. UN ASTFEL DE EXEMPLU ESTE FOSTUL DEPUTAT
PSD, SEBASTIAN GHIȚĂ, ACTUALMENTE FUGAR. FOTOGRAFIE DE DRAGOȘ CRISTESCU, MEDIAFAX FOTO
Au țările occidentale criterii clare în selecția parlamentarilor care

controlează serviciile secrete?
Există criterii diferite de la stat la stat, iar ele, în general, pleacă de la
parlamentul respectiv. Prima dată când a fost constituită o comisie
parlamentară în Marea Britanie, în 1994, membrii comisiei au fost selectați
de premier pentru a re ecta balanța partidelor politice. În prezent, lucrurile
s-au schimbat, iar membrii comisiei sunt selectați de Parlament, re ectând
în continuare balanța politică.
O problemă în procesul de veri care: unele țări cer ca membrii comisiilor

parlamentare să e veri cați înainte de numire, însă există posibilitatea ca
lucrul acesta să e făcut chiar de către agențiile pe care urmează să le
controleze! O altă idee bună este ca șeful acestui comitet să e din opoziție
(deși nu este cazul în Marea Britanie).
FOSTUL ADJUNCT SRI, FLORIAN COLDEA, A FOST ÎNLĂTURAT DIN FUNCȚIE DUPĂ NIȘTE ÎNREGISTRĂRI ALE LUI GHIȚĂ.
TRECEREA LUI ÎN REZERVĂ A FOST DECISĂ ÎN URMA UNEI INVESTIGAȚII INTERNE A SRI, ÎNSĂ REZULTATELE NU AU FOST
FĂCUTE PUBLICE. FOTOGRAFIE DE GEORGE CĂLIN, INQUAM PHOTOS
Obișnuiește un serviciu secret să se folosească de armele secretizării

pentru a acoperi subiecte sensibile?
O cialii unui serviciu secret pot folosi armele secretizării pentru a acoperi
cazuri de corupție sau subiecte sensibile care nu au nicio legătură cu
securitatea națională.
Ce știm despre operațiunile de supraveghere din alte state este că există

frecvente dispute legate de ce poate un supraveghetor să includă în
rapoartele publice. Cu certitudine, există informații pe care agențiile nu le
pot face publice din motive de securitate, dar agențiile vor dori aproape
întotdeauna să existe mai multă cenzură.
Comisia de Control a SRI a organizat o investigație despre colaborarea SRI

cu DNA, în care mulți o ciali ai serviciului au fost audiați cu ușile închise.
Cât de transparente ar trebui să e aceste investigații ale
parlamentarilor?
Majoritatea comisiilor de control vor dori să țină în privat investigațiile și
întâlnirile cu o cialii din intelligence. Ei vor argumenta că, dacă întâlnirile
sunt publice, o cialii serviciului vor refuza pur și simplu să răspundă sau să
ofere informații utile. În plus, orice investigație e cientă presupune și
evaluarea de documente secretizate, nu numai audieri ale o cialilor dintr-
un serviciu secret.
Problema este câte din rezultate anchetei pot deveni publice. Bineînțeles,
publicul are argumentele sale să devină sceptic în legătură cu e ciența
acestor investigații, mai ales când suspectează acte de corupție între o ciali,
dar nu există o altă formă de a face asta.
S.U.A. are probabil cel mai transparent sistem de control (chiar dacă asta nu
înseamnă că este și e cient), dar chiar și în cazul lor, audierile publice au
limite, prin comparație cu procesul mai mare, care are loc în privat.
Mulți au condamnat implicarea serviciilor secrete în sistemul judiciar, le-

au catalogat drept practică totalitaristă. Ar putea SRI recon gurat ca să
semene cu FBI-ul american sau rolul său ar trebuie redus strict la
problematica securității naționale?
FBI funcționează în cadrul unei culturi politice foarte diferite; după
scandalul Watergate și altele similare din anii 60-70, a fost forțat să renunțe
la rolul de„poliție politică” și să se concentreze pe crimă organizată și
corupție. Însă de la 9/11 încoace, a trecut mult mai mult pe combaterea
terorismului. Totuși, lucrează în continuare cu procurorii și, într-adevăr, le
furnizează o bună parte din probele de care au nevoie la nivel federal.
În sine, nu există nimic greșit în a furniza probe procurorilor, dar înțeleg

îngrijoarea că relația dintre SRI și DNA ar devenit coruptă. Probele care
pot acceptate de instanța de judecată ar trebui să e colectate ținând cont
de procedurile legale, prin comparație cu informațiile care devin
„intelligence”.
Un mod de a rezolva asta ar reducerea mandatului SRI la simplă „siguranță

națională”, iar DNA-ul să se bazeze pe sprijinul poliției judiciare, dar asta nu
ar elimina neapărat riscurile corupției.
PROCURORUL ȘEF AL DNA, LAURA CODRUTA KOVESI DISCUTĂ CU DIRECTORUL SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII, EDUARD
HELLVIG (2014). FOTOGRAFIE DE MARIUS DUMBRĂVEANU, MEDIAFAX FOTO
Protocoalele respective s-au decis în Consiliul de Apărare al Țării (CSAT),

nu au fost dezbătute și votate în Parlament, iar SRI a fost acuzat că a făcut
abuz de putere. O legislație mai clară pentru artribuțiile serviciului ar
preveni suspiciuni similare în viitor?
O bază legislativă coerentă și clară este o condiție indispensabilă în
democrație. Asta înseamnă să precizezi foarte clar atribuțiile SRI (și ce nu
are voie să facă, de pildă, spionarea disidenților politici pașnici), ce metode
speciale pot folosi și care sunt cele pentru controlul activității. Există multe
modele de legislație care ar putea implementate și adaptate la speci cul
românesc.
Cum ar putea o comisie parlamentară să controleze activitatea Centrul

Național de Interceptări, subordonat SRI, știut ind că activitatea lui
reprezintă un risc în violarea vieții private?
Toate operațiunile de colectare a informațiilor clasi cate implică un risc la
adresa vieții private. Interceptarea comunicațiilor este în prezent un proces

tehnologic la nivel înalt. De-asta, pentru cei care supraveghează activitatea
(din interiorul și exteriorul Parlamentului), cel mai important e să se asigure
că au la dispoziție su cientă expertiză tehnică pentru a veri ca, pe bune, ce
anume face serviciul.
Pentru un control mai e cient, în unele țări există instituția inspectorului

general, un actor neutru, angajat al serviciului care investighează posibile
infracțiuni sau ilegalități. Cât de e cient este un astfel de actor, ar trebui
să preia și România ideea?
Absolut. În unele țări, inspectorii generali acționează în interiorul serviciului
secret ca o conștiință organizațională. În alte țări, ei sunt în afara serviciului.
Este crucial ca ei să e numiți de cineva care să le garanteze independența
și să aibă su ciente resurse să investigheze ceea ce suspectează că ar în
neregulă (sau le este comunicat de către un avertizor de integritate), acte
presupus ilegale sau fapte de corupție. Analiza mea comparativă de-a lungul
anilor mă face să cred că un control e cient presupune o comisie
parlamentară plus acest tip de actori neutri, care să lucreze cu normă
întreagă.
Un alt risc în zona serviciilor secrete este că ele pot ajunge o armă politică
pe care unii lideri politici o folosesc împotriva rivalilor. Cum am putea
preveni acest lucru?
Dacă mă uit în trecut, în prima perioadă de democratizare a țărilor din
Europa de Est, era ceva obișnuit pentru guverne, chiar trecute de testul
alegerilor, să folosească un serviciu secret pentru a-și urmări rivalii politici.
Această meteahnă ar trebui să e interzisă prin legea primară de funcționare
a serviciului, într-un mod clar. Pe termen mediu și lung, o altă soluție este să
recrutezi și să instruiești o țeri de informații care să știe că nu trebuie să
facă asta și să refuze astfel de acțiuni. Mai mult, trebuie să existe forme de
protecție pentru avertizorii de integritate.
Toți membrii Guvernului care ♥ SIE, SRI, Academia Militară

Mulți miniștri au studii în domeniul securității naționale, deși asta n-are nici o legătură cu
domeniul lor.
În țări cu tradiție democrată, cum ar SUA, apar destul de frecvent

scandaluri publice care demască ilegalități din zona serviciilor secrete. La
noi nu apar, poate și din cauza unor secretizări excesive. Cum ar trebui
încurajați avertizorii de integritate din aceste instituții?
Chiar și acolo unde există legislație care protejează avertizorii de integritate,
în practică poate foarte greu să-i protejezi. Soluția vine tot din partea
societății civile, care se asigură că reclamațiile sunt ascultate, făcute publice
și apoi investigate, astfel încât cei care dețin puterea să știe că nu mai pot
îngropa acele dezvăluiri.
Care este diferența în termeni de valori, între un o țer de informații al

unui stat democratic și unul care activează într-un sistem autoritarist?
Coincidența face că am alcătuit două tabele care încearcă să clari ce aceste
diferențe, pe care le-am publicat în 2016. Primul tratează problemele de
control și responsabilitate, al doilea e ciența agențiilor.
Editor: Ioana Moldoveanu
VICE România
217,753 likes
Like Page Watch Video
14 friends like this
TAGGED: FEATURES, DNA, LEGISLATIE, SECURITATE, SRI, SECRETE, SERVICII SECRETE, INTERCEPTARI
Alte documentare
This video cannot be played because of a

technical error.
(Error Code: 100000)
Răspunsul Paralel: Codul Penal

FROM VICE ROMANIA X
Fii la curent cu ce apare nou pe VICE Romania
Adresa ta de e-mail Abonează-Te
Política
România se alătură regimurilor iliberale,

odată cu deciziile Parlamentului și
Comisiei Europene
Bulgarii nu ne bat doar la fotbal.
De Sidonia Bogdan
13 Noiembrie 2018, 5:43pm
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚLLOR, LIVIU DRAGNEA ȘI PRIM-VICEPREȘEDINTELE COMISIEI EUROPENE, FRANS TIMMERMANS LA
PALATUL PARLAMENTULUI DIN BUCURESTI. FOTOGRAFIE DE MARIAN ILIE, MEDIAFAX FOTO
Parlamentarii europeni au votat astăzi o rezoluție dură împotriva României

privind respectarea principiilor statului de drept: subminarea luptei
împotriva corupției și a independenței justiției. Decizia pune o etichetă
negativă asupra României, pentru prima dată de când am aderat la UE.
În același timp, România încasează o altă bilă neagră și din partea Comisiei
Europene (CE), prin publicarea raportului anual MCV (Mecanismul de
Cooperare și Veri care) extrem de dur la adresa „regreselor’’ din sistemul
judiciar. Pentru prima dată, de la aderarea României și Bulgariei la UE, vecinii
primesc laude, iar establishmentul politic de la București multe critici.
Motivele care au determinat parlamentarii europeni să voteze rezoluția

sunt: modi cările la legile justiției și la Codul de procedură penală, patentate
de Comisie Iordache, modi cări pe care le-au criticat în acest an atât
experții Grupului Statelor împotriva Corupției din cadrul Consiliului Europei
(Greco), cât și experții Comisiei de la Veneția.
Judecarea României la Curtea de Justiție a UE, pentru că nu a transpus

Directiva în ce privește spălarea banilor, acțiunea jandarmilor împotriva
protestatarilor din seara de 10 august, presiunea și dorința de control asupra
presei, înlăturarea Laurei Codruța Kovesi de la șe a DNA și cererea de
revocare a procurorului general Augustin Lazăr au fost alte critici care i-au
determinat pe europarlamentari să voteze împotriva României.
PE solicită si întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de

informații, ca urmare a acuzațiilor repetate din partea clasei politice de la
București, că SRI ar interveni în activitatea sistemului judiciar.
Rezoluția e cu atât mai sensibilă cu cât descali că puterea de la București

(PSD-ALDE) cu doar câteva săptămâni înainte de preluarea de către
România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, eveniment
pe care îl urmăresc toți o cialii de la Bruxelles.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a anuntat că, atât el, cât și colegii
săi liberali din PE, au votat rezoluția. Grupul europarlamentarilor PSD a
votat împotrivă.
România se alătură Poloniei și Ungariei
Dintre cele 28 de țări care fac parte din Uniunea Europeană, numai Polonia
și Ungaria au mai primit rezoluții similare votate de Parlamentul European.
În septembrie anul acesta, Parlamentul European (PE) a demarat împotriva

Ungariei „opțiunea nucleară”, procedură prin care declanșează Articolul 7 al
Tratatului UE, la nalul căreia Ungaria ar putea rămâne fără drept de vot în
CE.
Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, a fost criticat pentru

atacul asupra universităților (cazul Universității Central Europene, nanțată
de miliardarul George Soroș, care a anunțat că își va muta sediul la Viena din
cauza atmosferei ostile venite din partea lui Viktor Orban), pentru
intimidarea presei incomode cu Executivul lui Orban, pentru legile ostile
care dezavantajează ONG-urile care susțin drepturile minoritarilor și ale
imigranților. De altfel, Viktor Orban este unul dintre liderii cu o virulentă
retorică împotriva valului de imigranți venit din Siria.

technical error.
Aceeași procedură a fost declanșată și în cazul Poloniei, anul trecut, dar ea a

venit din partea CE. Tot atunci, PE o sancționa simbolic, printr-o rezoluție
similară cu a României, în care erau enumerate controversele pe tema
statului de drept.
CE a considerat măsurile luate de conservatorii polonezi o încercare de

subordonare a puterii judiciare în fața celei executive, în timp ce guvernul
de la Varșovia a susținut că a luat aceste decizii pentru a pune capăt „castei
corupte” a judecătorilor. Drept consecință, în decembrie 2017, Comisia
Europeană a lansat procedura de activare a articolului 7 al Tratatului UE,

declanșată când un stat membru încălcă valorile europene.
Azi la Bruxelles, europarlamentarul german Elmar Brok le-a spus social-

democraților europeni că Articolului 7 ar trebui activat și în cazul României,
potrivit Europa FM.
„Cred că vedeți că Guvernul socialist (n.r.- al României) vrea să schimbe

legislația. Asta înseamnă presiune pe instanțele de judecată. Vor să elimine
capacitatea sistemului judiciar de a lupta împotriva corupției și asta
înseamnă o violare a principalelor valori ale Uniunii Europene. Este un caz
similar cu al Ungariei, cu al Poloniei”, a declarat Elmar Brok pentru Europa
FM.
În schimb, liderul grupului Socialiștilor și Democraților, Udo Bullmann, din

care fac parte și europarlamentarii PSD, a declarat că nu se pune încă
această problemă. Și prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a
in rmat această ipoteză.
Sancțiunea de azi din Parlamentul European este una simbolică, fără urmări
directe. Ea afectează imaginea țării la nivelul UE.
Cel mai dur MCV de la aderarea României la Uniunea Europeană
Decizia Parlamentului European este dublată astăzi de publicarea Comisiei

Europene a raportului anual MCV, un mecanism prin care instituțiile
europene monitorizează progresele pe care România s-a obligat să le
îndeplinească în ceea ce privește reforma sistemului judiciar.
Dacă în ecare an raportul lăuda pașii făcuți în sistemul judiciar românesc în

lupta împotriva corupției, acum, Frans Timmermans a criticat măsurile
controversate pe justiție luate de Coaliția PSD-ALDE. Într-o singură zi,

România a încasat două bile negre, regresele au devenit dominante.
„Deși s-au făcut unii pași, evenimentele din ultimele luni, în anumite
cazuri, au inversat progresele făcute în ultimii ani. Dacă ne uitam la
ultimul deceniu, observăm un progres remarcabil, dar în prezent, vedem un
regres regretabil. Guvernul trebuie să revizuiască legile și ordonanțele din
justiție și să ia în considerare recomandările noastre. Cerem suspendarea
tuturor încercărilor de a înlătura procurorii de rang înalt. Nu facem acest
lucru pentru a pedepsi, ci pentru a ajuta”, a spus Frans Timmermans.
Judecătorul Danileț ne-a spus de ce Tudorel Toader e o amenințare

pentru Justiția din România
ELI DRIU
CE cere suspendarea imediată a aplicării legilor justiției în formula patentată

de Comisia Florin Iordache și revizuirea lor ținând cont de recomandările
Comisiei de la Veneția și de Greco. Aceleași recomandări vin și pentru
modi cările la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală.
În plus, CE face recomandări și pentru numirile/revocările în cadrul

sistemului judiciar:
Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare

a ate în curs, care vizează procurori în funcții-cheie.
Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA, care să

aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de
corupție.
Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei

echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în
termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei
instituții.
Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii

referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de
conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în
conformitate cu recomandarea din ianuarie 2017.
Cu alte cuvinte, Comisia Europeană recomandă ministrului Justiției, Tudorel

Toader, să renunțe la procedura pe care o inițiase pentru revocarea
procurorului general, Augustin Lazăr.
În comparație cu România, Bulgaria a primit o bilă albă, iar dacă va continua

„tendința pozitivă’’, potrivit comunicatului o cial, foarte posibil ca vecinii de
peste Dunăre să scape de acest tip de control din partea autorităților
europene.
Editor: Ioana Moldoveanu
VICE România
217,753 likes
Like Page Watch Video
14 friends like this
TAGGED: DNA, CORUPTIE, MCV, JUSTITIE, PARLAMENTUL EUROPEAN, UNGARIA, COMISIA EUROPEANA,

MECANISMUL DE COOPERARE SI VERIFICARE
Alte documentare

technical error.

FROM VICE ROMANIA X
Știri
Un fost angajat al ICR mi-a explicat

legăturile dintre institut și SRI
Bogdan Jitea s-a hotărât să vorbească public despre neregulile din
interiorul instituției în care a lucrat timp de opt ani.
De Sidonia Bogdan
17 Februarie 2016, 2:39pm
FOTOGRAFIE VIA CONTUL DE FACEBOOK AL LUI BOGDAN JITEA
Bogdan Jitea este un fost angajat al ICR, care s-a hotărât să vorbească public
despre neregulile din interiorul instituției în care a lucrat timp de opt ani și
despre care am scris acum două zile. Jitea a intrat în rolul avertizorului de
integritate – celebrul whistleblower – care, pentru societatea noastră, este o
pasăre rară. De teama unor sancțiuni, puțini sunt românii care îndrăznesc să
vorbească deschis despre locul lor de muncă.
VICE: Cât timp ai lucrat în ICR?

Bogdan Jitea: M-am angajat în 2007 și mi-am dat demisia în august 2015. Am
prins patru mandate: Patapievici, din Marga foarte puțin, pentru că atunci
m-am suspendat ca să-mi termin doctoratul, Zam roiu integral și puțin din
mandatul lui Boroianu. Am fost și vicepreședinte al sindicatului din ICR pe
care l-am în ințat în 2013.
În mandatul cărui președinte ți s-a părut că instituția funcționează cel

mai bine?
În mod cert, în timpul lui Patapievici. În primul rând, concursurile au fost pe
bune, au venit oameni de calitate, care aveau expertiză pe proiectele pe care
le-au derulat. În mandatul lui Marga, deja apăruseră fețe noi, oameni veniți
prin detașare, care lucraseră în domenii absolut paralele culturii. A venit, de
pildă, un tip care lucrase în lanțul de magazine a lui Patriciu, Micro.
O altă colegă, Alexandra Ioana Popescu, cu studii medii și fără să mai

lucrat până atunci, deși avea peste 50 de ani, a fost catapultată pe o poziție
de expert 1A (nr. cel mai înalt grad pentru experți), în condițiile în care colegi
mai vechi așteaptă de ani de zile ca să ajungă la gradul ăsta. Se zvonea că are
ceva legătură de rudenie cu actualul președinte al Senatului, Călin Popescu
Tăriceanu. Între timp am înțeles că nu mai vine la job, deși este în
continuare pe statele de plată ale ICR-ului.
Inclusiv vicepreședintele adus în mandatul lui Marga, Liviu Jicman, a

terminat ASE-ul și nu are expertiză în zona politicilor culturale. De fapt, cam
toți detașații au venit direct pe funcții superioare, pentru o parte dintre ei
ICR București ind o escală de câteva luni în drum spre posturi mult mai
avantajoase nanciar la ICR-urile din străinătate.
În perioada lui Patapievici, pentru că institutul era în subordinea

președinției, nu se simțea vreo in uență politică din partea partidelor. Deși
era asociat cercurilor cotroceniste, eu cel puțin am putut să derulez
proiecte în care am implicat personalități recunoscute ca ind extrem de
critice regimului Băsescu. Nu am întâmpinat nicio problemă.
În momentul în care ICR a început să funcționeze sub decizia Senatului, ai

simțit in uența politică?
Clar. Au venit oameni pe lieră politică. Aveam o tipă în direcția mea care
venea foarte rar la muncă la nalul lui 2014, pentru că era implicată în
campania electorală a PSD-ului, ind președinta TSD Luxembourg. Era
menajată, pentru că avea și activitate pe linie de partid. Deși ea, în mod
normal, ar trebuit să vină zilnic la muncă.
Tu ai lucrat în departamentul coordonat de Radu Baltasiu. Când a venit el

în ICR?
Baltasiu a venit prin concurs, în ultimele luni ale lui Marga. Nici Baltasiu nu
avea expertiză culturală. Primul lucru pe care l-a făcut, a venit cu un maldăr
de cărți: trebuie să discutăm despre problematica „corectă" a românilor din
afara granițelor. Orice derivă de la linia ultranaționalistă și protocronistă era
taxată ca ind ostilă intereselor naționale. Mie mi s-a imputat că mi-am
terminat doctoratul cu un „trădător de țară, stipendiat de cercuri străine".
Vrei să spui că a imprimat o viziune ideologică programelor culturale?

Așa mi s-a părut. Complexul cetății asediate. Rolul nostru nu ar neapărat
de a difuza cultura de valoare în spațiile populate de românii din vecinătate,
ci mai degrabă de a avea un rol politic, de a sprijini acțiunile celor care
gândesc corect politic, naționalist, nu neapărat artistic.
Citește și De larea papioanelor și puțină șaorma
Asta mi s-a con rmat în vara lui 2015, când am avut un proiect pe care l-am
inițiat la ICR, un festival de lm istoric, la Râșnov. Trebuia să facem o școală
de vară cu tineri din Republica Moldova interesați de artele vizuale. Am făcut
niște criterii destul de stricte în privința selecției lor. Comitetul director a
aprobat forma proiectului meu, eu trebuia să mă ocup de selecția dosarelor.
O parte din oamenii pe care i-am selectat au fost, apoi, respinși și mi s-au
impus alți oameni, care nici măcar nu își trimiseseră dosarele, din exterior,
din zona Eugen Popescu. Am refuzat. Am fost convocat în ședință de
Baltasiu, care mi-a reproșat că subminez cauza românismului și cauza
națională, pentru că acei oameni luptaseră cu steagul în mână în piața din
Chișinău. Eu nu am vrut să-mi pun semnătura pe lista impusă de el.
Ce este cu acest Eugen Popescu? S-a mai plâns la mine un ong-ist din
Valea Timocului, că el ar coordona, din umbră, departamentul Românii din
Afara Țării, când el de fapt nu lucrează în ICR.
Popescu are o agenție de presă: Romanian Global News. E o persoană
ubicuă, nu l-am văzut niciodată, dar auzeam mereu de el. Majoritatea celor
care derulează proiecte prin Departamentul Românii din Afara Țării vin
recomandați de el. El se ocupă și de promovarea acțiunilor acestui
departament. Mai mult, intervine și în scandaluri interne. La un moment dat,
lui Baltasiu i se făcuse un dosar de către Zam roiu privind cumulul de
funcții. Imediat după intenția lui Zam roiu, agenția lui Popescu a luat
atitudine și a publicat o serie de texte, pretexând că gestul lui Zam roiu este
un atentat la cauza naționalismului românesc.
Departmentul lucrează cu aceleași asociații, an de an?

Da, exact, de opt ani lucram cu aceleași asociații de români. Nu am văzut
alte proiecte și alte propuneri făcute cu alte asociații. În mod normal,
trebuia să se facă un call pentru proiecte adresat asociațiilor de români din
afara țării, să se facă o jurizare externă, iar cel mai bun să câștige. În
departamentul acela, nu se lucra așa. Erau aceiași clienți agreați de acest

Eugen Popescu care au pus monopol pe relația culturală și nanciară a ICR-
ului cu comunitățile de români din afara granițelor.
Eugen Popescu este implicat într-o tabără de vară de la Izvorul Mureșului,

pe care a fondat-o el pe vremea când lucra la Departamentul pentru
Romanii de Pretutindeni, din subordinea Guvernului, la începutul anilor
2000. Acolo se discută problematici de securitate și apărare, iar ICR este
parte din proiect. Șe i SRI-ului și SIE sunt invitați periodic la edițiile
acestei școli de vară, unde se prelucrează oameni din comunități cu care
aveam de-a face ulterior în proiectele derulate prin Direcția Români din
Afara Granițelor din cadrul ICR.
Un caz notoriu este cel al lui George Simion, de la platforma unionistă

Acțiunea 2012, care este practic un rezident permanent la majoritatea
proiectelor ce au loc în Republica Moldova. Un individ coleric, care a
provocat un scandal diplomatic între București și Chișinău, ind expulzat de
acolo și care la ICR bătea cu pumnii în biroul lui Zam roiu, în momentul în
care acesta interoga rațiunea unor proiecte derulate în Basarabia.
Cum ai plecat din ICR, ce s-a întâmplat?

După diferendul cu Baltasiu pe marginea selecției participanților la festivalul
de Film de la Râșnov, am fost plecat cu o bursă postdoctorală la Berlin. Acolo
mi s-a închis accesul la mail-ul de serviciu. Între timp am a at că un
conferențiar invitat de ICR la Râșnov să discute despre propaganda în
cinematogra a comunistă a fost anunțat că s-a renunțat la el, deși omul își
pregătise prezentarea și-și schimbase planurile de vacanță în relație cu
prezența lui la Festival. Când m-am întors de la Berlin, am constatat cu
stupoare că unitatea calculatorului meu dispăruse. Am a at ulterior că ea a
fost trimisă la departamentul IT ind formatată, cu întreaga mea muncă din
cadrul ICR-ului în ultimii opt ani (proiecte, documente, adrese,

corespondență, dosare etc.)
Întrucât eram angrenat într-un proiect postdoctoral în cadrul Universității

Babes-Bolyai din Cluj, am solicitat în august 2015 un concediu fără plată de
patru luni, pentru a-mi putea de nitiva proiectul la care lucram. Am fost
chemat de la Biroul Resurse Umane unde mi s-a comunicat rezoluția
semnată pe cererea mea de către vicepreședintele ICR, Liviu Jicman: „Nu se
aprobă". În condițiile în care în aceeași perioadă s-au aprobat mai multe
suspendări de la ICR, de un an sau chiar doi. În acel moment am decis să-mi
dau demisia dintr-un instititut în care activitatea academică este mai puțin
importantă decât relațiile politice sau de rudenie prevalente.
Urmărește VICE pe Facebook
Mai citește despre cultura română

Daniel Barbu către protestatarii Roșia Montană: „Sunteți neofasciști"
Ministerul Culturii vrea să facă din Biblioteca Națională doar un depozit de
carte
Dan Perjovschi nu fumează, nu merge în club, dar tot e mai tare ca tine
TAGGED: PILE, ONG, LOCALE, VICE BLOG, WHISTLEBLOWER, ICRC, POLITICIENI, RELATII, INFLUENTA,
HORIA ROMAN PATAPIEVICI, INSTITUTUL CULTURAL ROMAN, BOGDAN JITEA, RADU BALTASIU, EUGEN POPESCU, ANGAJATE
Alte documentare

technical error.
Jurnalul unui medic care luptă cu Statul Islamic

FROM FOREIGN FIGHTER DIARY
Chestii
Cum ar fi arătat România fără DNA

Instituția asta a apărut într-o perioadă în care Comisia Europeană era
de-a dreptul înspăimântată de nivelul corupției de la noi din țară.
De Andreea Pocotilă
15 Martie 2017, 11:53am
FOTOGRAFIE DE PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT VIA WIKIMEDIA COMMONS
(Fotogra a din deschidere de Partidul Social Democrat via Wikimedia

Commons)
„DNA să vină să vă ia" a fost poate sloganul preferat al sutelor de mii de

protestatari care au scandat iarna asta în Piața Victoriei. În contextul
discuțiilor recente despre rolul și competențele procurorilor anticorupție,
ampli cate de decizia Curții Constituționale care a stabilit că DNA a
„perturbat buna activitate a Guvernului" (da, alte cuvinte n-au găsit
judecătorii pentru noapteacahoții), am încercat să-mi imaginez ce am
pierdut și ce am câștigat dacă nu ar avut cine „să vină să îi ia".
Dar, înainte de asta, un pic de istorie.
Prima zi de lucru a Parchetului Național Anticorupție (PNA), astăzi DNA, a

fost 1 septembrie 2002. Cu cinci luni înainte, fusese dată o ordonanță de
urgență prin care lua ință instituția care urma să ancheteze fapte de
corupție mare și medie. Prim-ministru era Adrian Năstase, care se lăuda că a
venit vremea PSD să devină „un partid modern". De fapt, PNA a luat ință ca
urmare a presiunilor dinspre NATO și Uniunea Europeană, după cum explica
Victor Ponta, pe atunci un tânăr promițător de doar 20 de ani care conducea
Corpul de Control al premierului: „Americanii, ca întotdeauna, sunt niște
oameni pragmatici (...) ne-au spus să în ințăm Parchetul Național
Anticorupție și să alocăm resursele necesare."
Dar totul era doar de fațadă. An de an, rapoartele Comisiei Europene

trăgeau România de urechi pentru că nu-și anchetează corupții. La cârma
instituției a fost pus un blând supus și, în primii ani de existență, PNA a
deschis dosar unui singur ministru. Curând, PNA a început să e numit de
presă „Parchetul Năstase Adrian", după ce șeful instituției i-a luat public
apărarea șefului Guvernului în momentul apariției primelor suspiciuni de
corupție.
Dar apoi Adrian Năstase a candidat la prezidențiale în 2004 și a pierdut. În

2005, șe a celei deja devenite DNA (întâi Departament și, în 2006, Direcție
Națională Anticorupție) a ajuns în mâinile procurorului Daniel Morar (a
rămas în funcție până în 2013, când conducerea a fost preluată de Laura
Codruța Kovesi) și lucrurile au început să se miște. Și, ca o ironie, primul
mare pește prins de DNA a fost chiar cel care a semnat actul de în ințare a
instituției: Adrian Năstase.
Citește și: Chiar avem nevoie de DNA?
Încă i-ai număra ouăle lui Năstase și ți-ar da cu minus
„Trebuie să i bolnav la creier ca să lansezi o acuzație de luare de mită la

adresa unui fost prim ministru fără să existe nic un fel de rațiune pentru a
lansa o astfel de murdărie (...) Este o metastază a statului de drept", a spus
Adrian Năstase într-o zi de februarie din 2006, la scurt timp după ce fusese
învinuit de luare de mită în dosarul privind modul dubios în care intrase în
posesia unui teren de pe strada Zambaccian. Cam asta era părerea lui Adrian
Năstase despre activitatea DNA.
Cu trei ani înainte de învinuirea sa, Năstase îi invita pe cei interesați de

averea lui să vină să îi numere ouăle. Asta am făcut probabil și acum, dacă
DNA nu ar existat. Și poate n-am a at nici astăzi că averea sa a fost
dobândită „în cel mai pur stil ma ot", ca să folosesc expresia judecătorilor.
E dureros să-mi imaginez ce funcție în stat ar avea astăzi Adrian Năstase

dacă ar câștigat alegerile prezidențiale din 2004 și DNA ar continuat să
funcționeze ca pe vremea lui. Cel mai probabil l-am vedea des la televizor
vorbindu-ne în fraze ca asta, rostită în vremurile în care i se spunea, simplu,
El Însuși: „Ne tot plimbăm cu corupția în gură, o scoatem afară, o întoarcem
înăuntru, corupția vreau să spun."
FOTOGRAFIE DE ANTI.USL, VIA FLICKR
Nu ai fi știut cât de extinsă e, de fapt, corupția în România
Cumva, Adrian Năstase avea dreptate. Toată lumea vorbea, încă de la

începutul anilor 2000, despre corupți și corupție. Instant te gândeai, „a,
sigur e corupt", când citeai vreo știre despre averea babană a vreunui
politician.
E, când marile dosare DNA au început să curgă, ne-am dat seama că aleșii
noștri erau chiar mai corupți decât ne imaginam. Nu e loc aici să înșir toate
marile dosare deschise de DNA în ultimii 15 ani, dar ele conțin nume ca: Dan
Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu, Cătălin Voicu, Gigi Becali și ceilalți Becali,
George Copos, Marean Vanghele, Mircea Băsescu, Radu Mazăre, Nicușor
Constantinescu, Dan Grigore Adamescu și judecătorii mituiți de el, Sorin
Oprescu, Liviu Dragnea, Alina Bica, Elena Udrea, Monica Iacob Ridzi, Dan
Șova, Victor Ponta. Mulți din lista asta, care e mult mai lungă, sunt sau au
fost condamnați, în timp ce în cazul altora procesele se a ă pe rol.
M-a fascinat întotdeauna siguranța unora din lista asta că ei nu vor

niciodată prinși. Adică vezi tu la televizor că primele patru-cinci știri din
jurnal sunt despre agranturi și dosare ale DNA, și tu, om cu funcție înaltă în
administrația publică, ai tupeu să primești mită chiar în ziua aia? Așa că, fără
DNA, nu am știut că tentația de a lua bani murdari e mult mai puternică
decât teama de pușcărie. Și nici nu am a at că unii oameni ar primi
aproape orice pe gratis, de la bilete de vacanță, apartamente, la caltaboși,
pulpe de pui, vaci, oi, arbuști ornamentali. Cred sincer că dosarele DNA ar
putea o bună sursă de informare pentru studiile privind natura umană.
Citește și: Toate argumentele românilor care iau apărarea PSD-ului când
încearcă să legalizeze corupția
Nu ai fi aflat moduri inedite de a te feri de procurori: discuții numai la

WC sau în lift
Frica de procurori o aveau mulți în sân, dovadă stau metodele prin care au
încercat să-și ascundă, fără succes, urmele. De exemplu, pe fostul primar al
Capitalei, Sorin Oprescu, nu l-a apărat de procurori nici aparatul de bruiat
semnalul telefoanelor mobile și nici faptul că i se lăsa mita sub o pernă de pe
canapea.
În schimb, judecătorul Stan Mustață, care în prezent ispășește o pedeapsă

de opt ani jumate pentru luare de mită și constituirea unui grup infracțional
organizat, își ducea complicii în baie când discuta intervenții în dosare. Aici,
vorbea în șoaptă și dădea des drumul la apă în WC.
În schimb, judecătoarele Viorica Dinu și Antonela Costache vorbeau numai

în liftul Tribunalului București despre dosarele în care inculpații le ceruseră
decizii favorabile în schimbul unor sume de bani. Sperau că liftul capitonat
cu aluminiu nu le-ar permis procurorilor să le asculte. Fals. În plus,
judecătoarea Costache folosea un telefon de generație mai veche, ind
convinsă că modelele bătrâne nu pot ascultate. Nici asta n-a mers.
Alții s-au gândit la alte metode prin care să se ferească de ascultarea

telefonului. Printre cei mai hotărâți să le dea țeapă procurorilor a fost Sorin
Apostu, fost edil al Clujului, care avea nu mai puțin de 17 telefoane mobile la
care schimba des cartelele.
Dacă nu schimbau atât de des telefoanele, unii (viitori) inculpați foloseau

nume de cod în discuțiile cu complicii lor. De exemplu, Sorin Ovidiu Vântu îi
spunea lui Nicolae Popa „golănașule" sau „Viorel" la telefon. Tot el însă s-a
dat de gol, când o stenogramă arată că, atunci când ica sa îl întreabă de ce
nu folosește numele real al prietenului de familie, Vântu îi răspunde: „Noi îi
spunem Viorel."
CAPTURĂ VIA CONTUL DE FACEBOOK AL LUI SORIN OVIDIU VÎNTU
Stenograme pe care nu le-ai fi citit: „Tati! L-a ridicat DNA pe Sorin!"/

„Care Sorin?"
Aici nu prea au rost cuvintele mele, mai bine le las pe ale lor să spună
povestea:
Discuție Sorin Ovidiu Vîntu - Sergiu Toader (fost director la Realitatea

TV):
„S.O.Vântu : - Cred că cea mai mare tâmpenie care a făcut-o imbecilul asta
(n.r. se referă la Traian Băsescu) este că m-a ales pe mine țintă, încă de acum
un an de zile. Era băiat deștept, venea la supt p..., îmi sugea p... frumos, spunea
sărut mâna pentru masa și cu asta basta. Că loviturile mari, boul dracu', nu cu
presa i le-am dat, ci cu capacitatea mea de combinații și de joc.
Sergiu Toader. - Nașpa! Acum trebuie să ne pregătim să-l omorâm pe Geoană
(râde - n.n.).S.O.Vîntu - Dar este elementar, dragă Watson (râde - n.n.). Păi,
presa trăiește din sânge, f..., puroaie, de unde trăiește presa?! Din fapte
pozitive?! Ce dracu'! Da, dragă Sergiu."
Discuție Viorel Hrebenciuc - Dan Șova:
„Hrebenciuc: ...Acum îți spun cinstit, cu toată chestiunea, va trebui să facem

într-un fel cu amnistia. Uite și tu, mă că...
Șova: Amnistie și grațiere obligatoriu!
Hrebenciuc: Pe cuvânt îți spun, Dane, și tu să le spui la partid asta."
Discuție Dan Voiculescu - Camelia Voiculescu:
„Dan Voiculescu: Da!

Camelia Voiculescu: Tati! L-a ridicat DNA pe Sorin !
Dan Voiculescu: Care Sorin?
Camelia Voiculescu: Alexandrescu.
Dan Voiculescu: Păi, vezi tată?
Camelia Voiculescu: Tată, ce mă fac?! (...) Ăștia vor să ne sperie!"
Discuție Mădălin Voicu - Nicolae Păun (ambii deputați):
„Păun: Auzi, măi? Fac câțiva ani de viață, de pârnaie, da' sa moară copiii mei,
când ies afară, dacă nu dau doua cuțite în gât la procurori și mă p.. pe ei.
(...)
Păun: Bă, auzi? Când ți-am spus eu din primăvară: mă, vezi că aștia sunt pe
noi.
Voicu: Bine, bă, și ce să ne facă? Eu nu am afaceri, n-am combinații, n-am
șmecherii.
Păun: Păi, pe tine nu, dar pe mine mă face!"
Citește și: „Dan Șova lua", dar nu prea curând
FOTOGRAFIE DE BOGDAN MURARU, VIA WIKIMEDIA COMMONS
Faze penibile din Parlament pe care le-ai fi pierdut sau despre mir și
sutiene
Când ministrul senator Dan Șova urma să a e decizia colegilor săi cu privire
la cererea DNA privind retinerea și arestarea sa, s-a întâmplat ceva care va
rămâne în istoria momentelor penibile care au avut loc între pereții
Senatului. O colegă de Parlament, Ruxandra Jipa, de la UNPR, l-a uns cu ulei
de la Mormântul Sfânt pe la încheieturi pe cel acuzat, printre altele, de tra c
de in uență, evaziune scală, spălare de bani.
„De ce l-ați miruit?" „De drag", a răspuns Jipa. Probabil tot de drag Șova a
fost scăpat de colegii săi, care au votat împotriva reținerii sale.
Nu la fel de drăguți au fost colegii din Camera Deputaților ai Elenei Udrea,

care i-au ridicat de veo opt ori imunitatea. Nu i-a impresionat nici
momentul în care fosta consilieră de la Cotroceni a vorbit despre desuurile
sale: „Când am fost dusă în arest, mi-au luat sutienul și am fost dusă într-o
cameră cu dimensiunea de 3 pe 3 metri, cu paturi suprapuse."
Epică rămâne și declarația din Camera Deputaților a actualului fugar

Sebastian Ghiță, înainte să e scăpat de reținerea cerută de DNA: „Eu nu m-
am născut să fur, nu m-am născut să fac contracte cu statul. M-am născut
să creez."
Cărțile care n-ar fi fost scrise și nu merită citite
Bibliotecile familiilor și apropiaților condamnaților din ultimii ani ar fost

clar mai sărace dacă DNA nu ar existat. De exemplu, cum ar arătat
literatura și știința din România fără titluri precum: Omenirea, încotro?, de
Dan Voiculescu, China-networking sau guangxi-comportament
organizațional, de Mihail Cristian Vasile, Controlul calității peștelui,
batracienilor și fructelor de mare, de Sorin Apostu, Foreign policy, de Dinel
Staicu ? Sau Alianțe matrimoniale în politică ale principilor români din Țara
Românească și Moldova, de George Copos, care mai e și plagiată?
Și să nu uităm câteva dintre capodoperele lui George Becali: Muntele Atos,

patria Ortodoxiei, Steau și Becali, Becali și politica. Începuturile, Iubirea
milostivă și mântuitoare.
Și, în plus, n-am fost martori unor declarații sincere, precum aceasta a lui
Ioan Becali:
„Am scris trei cărți într-un an, nu în cinci zile ca alții. Sunt cărți scrise din
viața mea."
FLORIAN COLDEA, FOSTUL ADJUNCT AL DIRECTORULUI SRI. FOTOGRAFIE VIA SRI.RO
Nu ai fi aflat cât contează SRI în viața ta
O anchetă penală e un mod sigur de a curma sau a pune serioase piedici

unei cariere politice, oricât de solidă ar ea. Și, când o anchetă începe într-
un moment important al acelei ascensiuni - să zicem, înaintea unor alegeri,
apar întrebări despre momentul ales pentru deschiderea acelei anchete.
„Nu poți să nu te în ori citind lista celor anchetați de DNA: miniștri, prim-
miniștri, judecători, procurori, secretari de stat, primari, consilieri, directori
de instituții. Avem cu toții datoria să nu ne permitem să facem vreo
greșeală", a spus Livia Stanciu, fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
la bilanțul activității din 2014 a DNA. Venind de la o susținătoare a Direcției,
cuvintele astea au sunat a avertisment.
În cei 15 ani de existență. DNA fost uneori acuzată că taie aripile anumitor
politicieni ca să facă loc altora. Că trimite numai anumite dosare în judecată,
ținându-le pe altele la sertar. Că nu sunt întâmplătoare momentele când
alege să anunțe demararea unei anchete. Că unele dosare sunt prea subțiri
și sunt lansate fără dovezi su ciente, poate-poate iese ceva. Și, nu în ultimul
rând, că are o relație prea strânsă cu Serviciul Român de Informații. De aici
termenul de binom. Scandalul din ultimii ani iscat de controversa din jurul
interceptărilor pe care SRI le făcea pentru DNA a adus în prim plan SRI și
rolul său în deciziile privind ce dosare ajung în instanțe și ce nu? Sau că
unele dosare erau practic făcute integral și date la cheie procurorilor DNA.
Ei, și ce e rău în asta, ai poate înclinat să întrebi. Păi bine nu e, în primul
rând pentru că SRI este serviciu SECRET. Dacă întrebi un jurnalist despre
SRI, o să-ți arunce priviri cu subînțeles, de genul „e, știm noi despre servicii"
și o să-ți arunce vorbe vagi despre „băieți". Dar, de fapt, prea puține se știu
despre ce interese au unele facțiuni din SRI și pe ale cui le apără. Deci poate
nu e prea sănătos ca un grup de oameni despre care știm atât de puțin, și al
cărui principal rol ar trebui să e altul, decid în așa măsură ce se întâmplă în
peisajul politic din România.
Astfel, dacă nu ar existat DNA, poate SRI nu ar prins un avânt atât de

mare în ultimii ani în tragerea de sforile puterii din România.
Așadar, cum ar fi arătat o Românie fără DNA?
În concluzie, viața noastră ar fost mult mai tristă fără DNA. România ar
fost o țară în care judecătorii primesc bani prin parcări în schimbul unor
sentințe favorabile unor inculpați, politicienii primesc bani sub pernă,
interlopii fac și desfac împreună cu politicienii, terenurile se vând la prețuri
de nimic către oameni importanți cu încălcarea drepturilor proprietarilor,
banii din campanii electorale au un traseu dubios, în birouri din Palatul
Victoria sau Palatul Parlamentului se tra chează in uența.
Sigur, poate toate astea se întâmplă și acum, dar, fără să existe DNA, doar le-
am bănuit și nu am sperat că, la un moment dat, vor trași la
răspundere. Deci, da, dacă e un lucru pe care l-am câștigat cu certitudine în

toți acești ani datorită DNA, atunci aș zice că asta e speranța .
Citește și alte articole despre DNA:

Tot ce știm până acum despre acuzația de plagiat adusă șefei DNA, Laura
Codruța Kovesi
Tot ce trebuie să știi despre Coldea, cel mai puternic și misterios boss din
istoria SRI
Politicienii-infractori din România pe care grațierea dorită de PSD i-ar

scăpa de pușcărie
TAGGED: FEATURES, DNA, POLÍTICA, PARLAMENT, CORUPTIE, ADRIAN NASTASE, STENOGRAME, SORIN OVIDIU VINTU
Alte documentare

technical error.
Cel mai bun pepene Shrek din istoria internetului

FROM INTERNET ART HISTORY
Știri
Tot ce trebuie să știi despre scandalul

implicării SRI în dosarele penale din
România
În 2009 a fost semnat un protocol secret care prevedea cooperarea
dintre parchete și Serviciul Român de Informații.
De Sidonia Bogdan
04 Aprilie 2018, 2:58pm
LAURA CODRUȚA KOVESI, ÎMPREUNĂ CU ȘEFUL SRI, EDUARD HELLVIG. FOTOGRAFIE DE MARIUS DUMBRĂVEANU/MEDIAFAX
Subiectul dezbătut intens în România în ultimele zile îl reprezintă așa-

numitul „protocol de cooperare” dintre parchete, mai ales DNA, și SRI. Pe
scurt, este vorba despre faptul că foarte multe dintre dosarele penale pe
corupție au fost făcute de procurori în colaborare cu o țerii SRI.
Acest lucru nu e chiar o noutate în România, numai că problema care s-a

ridicat acum este până unde s-a mers cu această colaborare și dacă nu
cumva s-au încălcat principiile de drept din România.
Adică ce să caute niște o țeri SRI într-o activitate care, potrivit legii, trebuie
să e făcută de procurori?
Scandalul a început după ce directorul SRI, Eduard Hellvig, la cererea

premierului și a ministrului Justiției, a decis desecretizarea protocolului de
colaborare instituțională între Ministerul Public și Serviciul Român de
Informații, semnat în 2009.
Trebuie să-ți mai spun că, în prezent, colaborarea dintre cele două instituții,
pe tema combaterii corupției, nu mai există. Aceasta a fost stopată în
februarie 2016, când Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un
articol din Codul de procedură penală care permitea SRI să facă interceptări
Tot ce trebuie să știi despre raportul cu care Toader vrea s-o revoce
pe Kovesi
SIDONIA BOGDAN
ale convorbirilor în dosarele instrumentate de DNA.
Chiar și așa însă, după ce citești actul făcut public acum de SRI, îți ridici
câteva întrebări legitime: a fost sau nu legală în ințarea de echipe mixte
dintre procurori DNA și o țeri SRI care să lucreze în cazurile de corupție?
De ce a fost desecretizat abia acum acest protocol, deși a expirat în urmă cu
doi ani?
Răspunsurile la aceste întrebări împart în două lumea justiției: pe de o parte

există voci care susțin că protocolul ar conține prevederi care depășesc
cadrul legal, iar altele, din contră, nu văd nicio neregulă în conținutul
acestuia.
Vocile pro și vocile contra în chestiunea colaborării dintre SRI și

procurori
Cea mai critică voce a acestui protocol este a judecătoarei Dana Gârbovan,
președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, cea care a și cerut
constant desecretizarea acestuia.
„Protocolul din 2009 dintre Parchetul General și SRI încalcă normele

constituționale și internaționale de bază privind statul de drept,
democrația, separația puterilor, independența justiției și respectarea
drepturilor omului. Aceasta e concluzia la care ajungi citind cu atenție
Protocolul din 2009 semnat între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații.

Gravitatea celor prevăzute în acest Protocol e cutremurătoare pentru orice
persoană, chiar cu minime studii juridice și noțiuni elementare despre stat
de drept”, a scris pe Facebook Dana Gîrbovan, președintele UNJR.
Cine sunt politicienii și extremiștii care s-au unit să lupte contra DNA
și Iohannis
RĂZVAN FILIP
O să-ți explic mai jos care sunt cele mai controversate dispoziții din
respectivul act, acum hai să vedem ce spun și ceilalți actori din justiție.
În decursul anului 2015, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au

dezbătut de trei ori în ședință acest subiect și niciodată nu au ajuns la o
concluzie unanimă. Foștii membri ai CSM nu au dorit să ceară public
desecretizarea acestuia.
Printre magistrații CSM care susțin că acel protocol nu încalcă legea se

numără judecătorul Cristi Danileț și Bogdan Gabor, președintele Asociației
Procurorilor din România.
„Slavă Cerului că s-au desecretizat Protocoalele alea. După cum se vede

nimic ciudat, nimic nelegal. Totul la vedere, totul pentru cooperare în
vederea protejării statului și cetățenilor! Simplu. De acum ce mai
inventați?’’, a scris pe Facebook Cristi Danileț.
Fostul șef DNA, Daniel Morar, actualmente judecător la Curtea

Constituțională, este o altă voce critică a acestui protocol, însă pozițiile sale
au fost inconsecvente în privința colaborării instituționale cu SRI, după cum

arată o analiză g4media.ro.
Dacă în 2012 se declara mulțumit de colaborarea cu SRI, zilele trecute, într-

un interviu acordat jurnalistei Sorina Matei, Morar a criticat dur protocolul.
Daniel Morar a susținut că „unele dispoziții sunt chiar contrare legii’’, însă
deși știa de existența protocolului încă din anul 2009, acesta nu l-a denunțat
la acel moment. Pentru Morar, să denunțe o ilegalitate ar fost o obligație.
Potrivit legii, „informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de

către o autoritate sau o instituție publică nu pot incluse în categoria
informațiilor clasi cate și constituie informații de interes public’’.
Cum se apără șefa DNA, Laura Codruța Kovesi
În schimb, semnatara documentului, Laura Codruța Kovesi (care în 2009 era

procuror general al României), spune că nu a făcut nimic ilegal.
„S-a constituit un grup de lucru care a elaborat un proiect de protocol,

acest proiect a fost distribuit tuturor structurilor de parchet. În 2009 lucrau
cam 2.500 de procurori în România. Toți au citit protocolul, au făcut
observații scrise, unele au fost chiar inserate în protocol. Acest protocol a
fost aplicat de mii de magistrați timp de șapte-opt ani de zile, nimeni nu a
făcut vreodată vreo sesizare că ceva ar nelegal. Mai mult, domnul (Daniel
Morar-n. red) a exercitat atribuții de procuror general. Dumnealui, dacă
considera că protocol nu era legal, putea oricând să îl denunțe. Dar acest
lucru nu s-a întâmplat", a explicat Kovesi într-un interviu la Europa FM.
În mod normal, pentru lămurirea acestei controverse, CSM ar trebuie să

analizeze documentul respectiv și să iasă cu o concluzie argumentată
juridic. De altfel, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat că va
cere desecretizarea protocoalelor care au fost încheiate cu SRI de către
instituțiile din sistemul judiciar românesc. Nu numai DNA a avut un protocol
de colaborare cu SRI, ci multe alte instituții (cum ar ANAF).
„Am primit corespondență de la entități din sistemul judiciar, care au

comunicat că au existat și există sau au fost denunțate astfel de protocoale
cu structuri de informații, după cum urmează: Parchetul de pe Înalta Curte
de Casație, Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară, precum și
la nivelul CSM, însă acest protocol a fost denunțat în anul 2017 de către
vechea conducere a Consiliului”, s-a discutat azi în ședința CSM.
Care sunt totuși punctele controversate din această „colaborare

instituțională”?
Articolul 6 alin. (1) din protocol prevede ca procurorii să comunice „în mod
operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile, modul de valori care a
informațiilor și sesizărilor primite de la serviciu, referitoare la infracțiunile

prevăzute în art. 2”.
Cu alte cuvinte, dacă procurorul dintr-un caz de corupție primește niște

informații de la SRI, el trebuie să spună serviciului ce anume a făcut cu
respectivele informații.
Ce s-ar întâmpla în București în cazul unui atac terorist, conform SRI

MIHNEA LAZĂR
Această prevedere a fost interpretată de vocile critice drept o formă de

raportare a procurorilor către Serviciul de Informații, lucru care le-ar limita
independența acestora.
Protocolul mai prevede niște „planuri de acțiuni comune’’ ale echipelor

formate din procurori și agenți SRI, iar asta iarăși ar putea interpretată
drept o îngrădire a independenței procurorilor.
O altă problemă a fost semnalată de organizația pentru apărarea drepturilor

omului APADOR-CH. E vorba de faptul că în ințarea de echipe comune
procurori-lucrători SRI și a planurilor comune de acțiune parchet-SRI ar
depăși limitelor Codului de procedură penală.
Ce se întâmplă cu probele strânse în baza protocolului
Pe lângă dezbaterea privind legalitatea sau nu a protocolului, miza reală a

acestei desecretizări rămâne soarta unor dosare a ate pe rolul instanțelor.
Judecătorii, pentru ecare dosar în parte, vor decide dacă vor înlătura
probele strânse în perioada colaborării DNA – SRI sau nu. Ca procedură,
legalitatea probelor dintr-un dosar o stabilește judecătorul de cameră
preliminară și, până la momentul descretizării protocolului, acestea s-au
dovedit, în general, a în regulă. Au trecut de acest ltru.
Un verdict al CSM în privința legalității protocolului probabil va cântări mult

pe viitor în balanța celor două tabere.
TAGGED: FEATURES, DNA, POLÍTICA, SRI, PROCURORI, LAURA CODRUTA KOVESI, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Alte documentare

Știri
Cum s-a schimbat definitiv modul în care

SRI și justiția vor prinde corupții din
România
E timpul ca lupta anticorupție să iasă din epoca interceptărilor
telefonice.
De Sidonia Bogdan
10 Martie 2016, 4:34pm
La jumătatea lunii ianuarie a acestui an, adjunctul pentru Afaceri Europene

și Eurasiatice al secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland anunța, prin
declarațiile pe care le făcea atunci, o dezbatere extrem de interesantă la
nivelul societății noastre.
„Susținem DNA, inclusiv în pregătire și suportul tehnic. Evident, în

societățile democratice este cu adevărat importantă menținerea unui
echilibru între siguranța cetățenilor și dreptul la viață privată. Toți ne
luptăm cu asta. Ceea este interesant este faptul ca instrumentarea cazurilor
a avansat la un asemenea nivel aici – îmi amintesc când veneam în urmă
cu câțiva ani și nemulțumirile erau că niciun caz nu a fost rezolvat –
căacum societatea civilă vorbește despre acest echilibru ceea ce este foarte
sănătos".
Culmea, la scurt timp după declarațiile astea ușor premonitorii, CCR-ul

declara neconstituțional textul prin care procurorii puteau delega
executarea mandatelor tehnice „altor organe ale statului", în speță SRI, cu
argumentul că unui serviciu secret îi este interzis prin lege să facă „acte de
cercetare penală".
Mai pe românește, judecătorii CCR au decis să spargă binomul DNA-SRI. Și

exact ăsta e motivul pentru care, în ultimele zile, dezbaterea din spațiul
public privitoare la respectarea dreptului la viață privată s-a pliat peste cea
referitoare la lupta împotriva corupției.
Citește și: În România, până și drumul spre spațiul cosmic trece pe la DNA
Sigur, n-au lipsit abordările isteroide, unidirecționale, care susțin că decizia

Curții va arunca în aer întregul efort al DNA de a trimite după gratii
infractorii cu dosare grele de corupție.
Ce s-a pierdut din vedere în tot scandalul ăsta e că dezbaterea despre

respectarea drepturilor fundamentale n-ar trebui s-o anuleze pe cea despre
efectele practice ale deciziei judecătorilor constituționali. Ambele abordări
sunt cât se poate de legitime. Le iau pe rând.
Binomul DNA-SRI era o excepție est-

europeană
În primul rând, în țările UE, nu serviciile secrete fac interceptări pentru
dosarele penale, ci justiția și poliția. Pur teoretic, au existat în trecut câteva
voci care au atras atenția că interceptările ar trebui scoase din mediul
militarizat al serviciilor și creată o agenție, sub control civil, special pentru
asta. În felul ăsta, intruziunea în viața privată a cetățenilor ar monitorizată

mai atent, iar abuzurile pedepsite.
Expertul Expert Forum, Laura Ștefan a declarat deja pentru news.ro că

României „i s-a cerut de mult timp să separe interceptările pe siguranță
națională de cele din urmărirea penală" .
De fapt, nu a fost vorba nicio secundă de vreo lege sau de vreun proiect
legislativ inițiat de aleșii noștri. Mai degrabă, binomul SRI-DNA a pornit-o
la drum folosindu-se de niște neclarități legislative. Asta s-a întâmplat
inclusiv în mandatul lui Daniel Morar, când românii reușeau să vadă mari
dosare de corupție judecate și rezolvate în instanță, după perioada de
secetă din timpul guvernării Adrian Năstase.
Relația dintre DNA și SRI a satisfăcut nevoia românilor de a începe curățenia

scenei politice, dar a și fost sursă generatoare de mituri în spațiul public. S-a
speculat mult legenda că DNA a devenit arma de luptă în războiul SRI cu SIE
sau că procurorii DNA depind enorm de marfa furnizată de agenții SRI, iar
prioritizarea dosarelor ar face-o, de fapt, greii din servicii.
Citește și: Chiar avem nevoie de DNA?
Acum, după decizia radicală a Curții, se pune întrebarea cum vor afectate
marile dosare de corupție, a ate în curs de judecare și care au bene ciat de
sprijinul SRI. Există sau nu riscul ca probele din aceste dosare să e anulate,
și asta să distrugă rechizitoriul procurorului?
Cei acuzați de corupție se vor folosi

cu siguranță de mâna întinsă
Mai întâi, ceva foarte important: dosarele în care s-au făcut interceptări cu
mandate pe siguranță națională nu sunt afectate de hotărârea CCR, ci doar
cele pe infracțiuni de corupție și alte infracțiuni.
Însă, e clar, decizia CCR aduce și efecte colaterale. Ar o naivitate sau

manipulare să susții că, pe termen scurt, lupta împotriva corupției nu va
afectată. Spre exemplu, dosare ale baronilor, cum ar Nicușor
Constantinescu sau Mircea Cosma, acuzați pentru infracțiuni de corupție, ar
putea lovite-n plin de această decizie.
Cel mai bun exemplu este cel al lui Sorin Oprescu, care a anunțat deja, prin
avocat, că va contesta în instanță interceptările făcute de SRI în dosarul în
care este acuzat de fapte de corupție. Pe ce se cațără Oprescu? Ei bine, pe
patru interceptări ambientale care, spune avocatul său, reprezintă
aproximativ o treime din materialul probator strâns de DNA în acest caz.
Până să te in amezi de nitiv, ar totuși bine de spus că interceptările nu

constituie singurele probe într-un dosar al DNA. A spus-o chiar Laura
Codruța Kovesi, într-o emisiune televizată, la Digi24:
„Există o mențiune la paragraful 52 (din motivarea CCR – n.r.), această

mențiune că decizia poate avea efecte asupra cauzelor a ate pe rolul
instanțelor de judecată care poate genera interpretări. Eu sunt magistrat,
sunt procuror, nu pot să comentez cauzele în curs, nu pot să comentez
probele care sunt administrate în diverse cauze și, mai mult decât atât, nu
mă pot substitui judecătorului, pentru că, până la urmă, soluțiile în aceste
dosare vor date de către judecător (....) Până la urmă, judecătorii sunt cei
care dau hotărârile judecătorești, ei vor veri ca modul în care s-a respectat
legea în administrarea probelor și vor lua o decizie".
Adevărata problemă e că atât ministrul Justiției, Raluca Prună, cât și șefa

DNA, Laura Codruța Kovesi, au susținut că parchetele nu sunt pregătite la
acest moment pentru preluarea sarcinii SRI și că va nevoie de investiții
masive și de angajarea de personal cali cat în cadrul parchetelor.
De altfel, într-un interviu pentru timpolis, ministrul Justiției a avansat

fabuloasa sumă de un miliard de euro, pe care statul român ar investit-o în
serverul de interceptări pe care îl deține SRI.
Ca să-mi iau un like și din partea BOR, m-aș întreba cam câte școli și spitale
ar putut construi statul cu banii ăștia.
Lucrurile sunt cu atât mai neclare,

cu cât totul a pornit de la niște
iranieni misterioși
Din cauza dosarelor în curs, care ar putea afectate, mulți comentatori au
criticat dur decizia CCR. În mare, calul de bătaie al acestor critici a fost
principiul invocat de judecătorii constituționali, cel privitor la respectarea
drepturilor fundamentale ale omului.
Și mai ciudat, excepția de neconstituționalitate care a dus la decizia asta

radicală a fost ridicată de un grup de iranieni, judecați pentru crimă
organizată și spălare de bani. Băieții ăștia au fost interceptați în anul 2011,
când în vigoare era vechiul Cod de procedură penală, cel potrivit căruia
implicarea SRI în dosare era constituțională.
Citește și: Nu poți tu număra cât poate DNA sălta!
Ca să e totul și mai confuz, judecătorii CCR nu au explicat controversa.

Lipsa asta de reacție a permis să dospească în spațiul public teoria potrivit
căreia s-a căutat orice motiv pentru schimbarea paradigmei și eliminarea
SRI-ului din joc.
De cealaltă parte, a optimiștilor, se a ă, de exemplu, judecătoarea Dana

Gârbovan. Aceasta susține, într-o postare pe Facebook, că actuala situație ar
trebui văzută ca o oportunitate de a face lucrurile corect pe viitor, iar
activitatea anchetelor să nu mai e bulversată de astfel de sincope.
„Potrivit legii, procurorul este cel care are deplina libertate în a pune în
executare, el însuși, mandatul sau a «putea» delega această atribuție.
Procurorul «poate», spune legea, să delege. În realitate, procurorul
«trebuie» sau «nu are de ales» decât să delege aceste mandate SRI-ului,
deoarece acest serviciu secret este singurul organ care deține aparatura de
interceptare. Deși legea a intrat în vigoare, nu au fost asigurate și resursele
pentru aplicarea ei. Cei care vin acum și strigă că numai SRI are această
tehnică au știut acest lucru tot timpul și au tăcut în toată această perioadă.
Ce plătim azi este ipocrizia tuturor celor care au tăcut atâta timp și au
acceptat ca lucrurile să se facă greșit și în afara Constituției'', spune
președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.
Controversată sau nu, e clar că decizia CCR va schimba mersul lucrurilor în

sistemul nostru de justiție. Iar liderul informal al acesteia, Daniel Morar va
intra în istorie, marcând o ultimă lovitură în rede nirea instituțiilor care
vânează corupții.
Urmărește VICE pe Facebook
Citește mai multe despre corupție:

Despre sâni și corupție în politica românească
Am vorbit cu un psiholog, ca să a u dacă corupția este o boală psihică

Relația armonioasă a românului cu corupția
TAGGED: DNA, OPINIE, VICE BLOG, CORUPTIE, PEDEAPSA, JUSTITIE, POLITICIENI, SRI, FRAUDA, INFLUENTA,
LAURA CODRUTA KOVESI, INVESTITII, CURTEA CONSTITUTIONALA, DOSARE, INTERCEPTARI TELEFONICE
Alte documentare

Política
De ce vrea PSD să înființeze o nouă

instituție care să ancheteze judecătorii și
procurorii
Parlamentarii PSD-ALDE vor o direcție care să judece magistrații, deși
există deja una la DNA pentru corupție.
De Sidonia Bogdan
08 Decembrie 2017, 2:35pm
FOTOGRAFIE DE ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Comisia specială parlamentară privind legile justiției, prezidată de pesedistul

Florin Iordache, a votat, zilele trecute, noi modi cări importante care
vizează sistemul de justiție. Coaliția PSD-ALDE dorește în ințarea unei secții
speciale, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
pentru investigarea infracțiunilor săvârșite doar de magistrați. În ințarea
acestei secții este considerată controversată, întrucât CSM, garantul
independenței justiției, s-a opus acestei idei.
Prezent la dezbaterea din Parlament, reprezentantul CSM, judecătorul Maria

Ceaușescu, a subliniat că majoritatea covârșitoare a judecătorilor și
procurorilor s-a exprimat ferm împotriva în ințării acestei secții.
„În ințarea unei direcții care să investigheze judecătorii și procurorii este

nejusti cată, mai ales că pentru reprezentanții celorlalte puteri în stat,
respectiv președinte, deputați, senatori sau miniștri, nu există structuri de
cercetare penală similare”, susține Consiliul Superior al Magistraturii.
Citește și: Toate schimbările făcute acum de PSD la legile justiției care o să
te scoată în stradă
Mai mult, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a exprimat și ea
recent pe temă, și-a subliniat că pentru „88 de magistrați condamnați în 12
ani nu se justi că în ințarea unei direcții speciale”. Ca o precizare, prin
în ințarea noii secții se vor tăia din competențele DNA, în cadrul căreia
există o secție pentru a ancheta infracțiuni de corupție săvârșite de
procurori și judecători.
De partea opusă, judecătoarea Dana Gârbovan, reprezentanta UNJR, s-a

exprimat în favoarea în ințării acestei secții, iar pe pagina sa de Facebook,
și-a prezentat și argumentele:
„Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii și alții din politică
sau presă, că prin această secție justiția va capturată de politic, se poate
vedea că această secție este total protejată de orice decizie a vreunui om
politic. Dacă numirile în poziția de procuror general sau procurori șef
direcții sunt făcute cu vădit aport politic (propunerea e făcută de ministrul
Justiției iar numirea de Președinte), în cazul acestei secții numirea
procurorului șef se face de către Plenul CSM. De asemenea, tot Plenul CSM
numește și procurorii care vor activa în această secție. Numirea se face în
urma unei proceduri total transparente, incluzând un interviu transmis în
direct. Baza de selecție este dintre procurorii cu 18 ani vechime, cu minim
grad de curte de apel. Vechimea și gradul va aduce plus de profesionalism și
experiență. În evaluarea acestora va conta activitatea anterioară, inclusiv
numărul de achitări, restituiri, condamnări, modul în care și-au condus
anchetele. Numirea procurorilor în aceasta secție va pentru o durată de
trei ani, cu posibilitatea renumirii o singură dată. Pentru a spori garanțiile
de independență ale procurorilor, această secție va face numai urmărirea
penală, urmând ca reprezentarea în instanță să e făcută în funcție de
situație, de către procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel sau
secția judiciară a Parchetul de pe lângă ICCJ.”
În sistem, este invocat, off the record, cazul judecătoarelor Florica Roman,
Denisa Vidica și Raluca Beatrix Cuc din Oradea, în care, după trei ani de la
trimiterea în judecată, după o trimitere în judecată și o restituire a dosarului
la DNA, procurorul DNA, Florentina Mirică, a emis o ordonanță de clasare
pentru faptele de tra c de in uență, favorizarea infractorului și abuz în
serviciu, de care acestea erau acuzate. Practic, după trei ani de plimbat prin
instanțe, dosarul judecătoarelor a fost clasat. Un alt caz controversat ar
cel al procurorului Mircea Negulescu, pentru care CSM a decis suspendarea
lui din funcție, după ce în mass-media au apărut înregistrări

compromițătoare cu el.
CRISTI DANILEȚ. FOTOGRAFIE VIA CONTUL SĂU DE FACEBOOK
„În UE nu există secții speciale pentru o anumită categorie

profesională”
Potrivit noilor modi cări, statul va obligat să se întoarcă împotriva

magistraților care au luat decizii cu gravă neglijență sau rea credință. Pe de
altă parte, reaua intenție, în instrumentarea sau judecarea unor spețe, este
foarte greu de dovedit.
În replică, judecătorul Cristi Danileț a explicat, pentru VICE, de ce nu este de

acord cu propunerea PSD-ALDE.
„1. Secția nu se justi că economic: o direcție trebuie să aibă minimum șapte

oameni. Or toate infracțiunile comise într-un an de către magistrați sunt
maximum zece, din care 3-4 de corupție, restul infracțiuni din culpă
(accidente de circulație).
2. DNA are specializare pentru corupție și are propriii polițiști judiciariști.
Noua direcție va avea procurori care nu au această specializare și nu va
avea poliție judiciară în subordine, așadar, vor di cultăți în cercetare.
3. O infracțiune comisă de un magistrat de la Baia Mare va cercetată de
Parchetul local sau DNA Cluj, mai exact, cei din zonă. Or, Direcția cu
pricină va numai în București, ceea ce va crea di cultăți în cercetare.
4. În nicio țară din Europa nu există o direcție specială pentru o categorie
socială sau de profesioniști. În orice caz, nu pentru magistrați. Ceea ce duce
la specializarea unei direcții este tipul infracțiunii comise, nu calitatea
celui care o comite.
5. În Parchetul General a fost mai demult un Birou de Anchete Speciale. S-a
renunțat la asta. Acum, fără niciun studiu sau justi care, se reinventează
direcția. E stupid.
6. PICCJ, CSM și magistrații au spus NU la o astfel de propunere’’, a explicat
Cristi Danileț.
Încă o săptămână cu scandal în Parlament
Săptămâna viitoarea urmează să e dezbătută legea de funcționare a CSM.

Momentul e considerat unul erbinte, întrucât coaliția PSD-ALDE și-a
exprimat intenția de a scoate Inspecția Judiciară de sub autoritatea CSM și a
o muta în subordinea Ministerului Justiției. Această decizie ar înseamnă
politizarea unei instituții importante pentru sistemul de justiție.
Citește și: Judecătorul Cristi Danileț ne-a spus de ce nu e România

pregătită pentru legalizarea drogurilor
Procurorul General, Augustin Lazăr, a anunțat că magistrații sunt hotărâți să

apere independența Justiției și pregătesc pârghiile legale pentru a
contracara ceea ce se întâmplă în Parlament.
Un rezumat al modi cărilor legilor justiției, de săptămâna trecută, îl poți citi

aici. După modi cările efectuate atunci, procurorul nu mai este independent
în constituirea unui dosar și orice lucrare a acestuia va putea anulată de
către procurorul ierarhic superior sau chiar de ministrul Justiției, pe motive
de netemeinicie, nu doar pentru nelegalitate.
După ce toate cele trei legi ale Justiției vor modi cate în comisia lui Florin
Iordache, aceste urmează să e votate în Parlament pentru a putea intra în
vigoare. Președintele are dreptul să le respingă o singură dată. În acest

context, modi cările au scos deja mii de români în stradă, în toată România,
și, cel mai probabil, protestele vor continua și săptămâna viitoare.
TAGGED: FEATURES, DNA, PARLAMENT, PSD, CORUPTIE, JUSTITIE, PROCURORI, JUDECATORI
Alte documentare

FROM VICE ROMANIA X

Un Fost Angajat Al ICR Mi-A Explicat Legăturile Dintre Institut Și SRI - VICE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Un Fost Angajat Al ICR Mi-A Explicat Legăturile Dintre Institut Și SRI - VICE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9/5/2019 Un fost angajat al ICR mi-a explicat legăturile dintre institut și SRI - VICE

Un expert în servicii secrete mi-a explicat

27 Noiembrie 2018, 10:58am

Odată cu desecretizarea celebrelor protocoale dintre SRI și instituții din

Societatea civilă se ferește în a se specializa pe această temă spinoasă, iar în

Pentru asta am discutat despre ce înseamnă un control civil e cient asupra

VICE: Nu am găsit un expert român în controlul serviciilor secrete pentru

democrație să e atâta lipsă de cali care pe zona asta?

După terminarea Războiului Rece, în majoritatea țărilor vestice au început să

Tot ce trebuie să știi despre scandalul implicării SRI în dosarele

Dar, pe termen lung, dezvoltarea societății civile, critice și active, este

Una dintre principalele probleme ale SRI este legislația învechită de la

dezvoltat legislație, în anii 90, care încerca să stabilească bazele

Într-adevăr, este nevoie de o nouă legislație pentru a îmbunătăți procesul de

Au trecut mai mult de 25 de ani de la moartea Securității, dar se poate ca

Au țările occidentale criterii clare în selecția parlamentarilor care

O problemă în procesul de veri care: unele țări cer ca membrii comisiilor

Obișnuiește un serviciu secret să se folosească de armele secretizării

Ce știm despre operațiunile de supraveghere din alte state este că există

Comisia de Control a SRI a organizat o investigație despre colaborarea SRI

Mulți au condamnat implicarea serviciilor secrete în sistemul judiciar, le-

În sine, nu există nimic greșit în a furniza probe procurorilor, dar înțeleg

Un mod de a rezolva asta ar reducerea mandatului SRI la simplă „siguranță

Protocoalele respective s-au decis în Consiliul de Apărare al Țării (CSAT),

Cum ar putea o comisie parlamentară să controleze activitatea Centrul

adresa vieții private. Interceptarea comunicațiilor este în prezent un proces

Pentru un control mai e cient, în unele țări există instituția inspectorului

Toți membrii Guvernului care ♥ SIE, SRI, Academia Militară

În țări cu tradiție democrată, cum ar SUA, apar destul de frecvent

Care este diferența în termeni de valori, între un o țer de informații al

Editor: Ioana Moldoveanu

Like Page Watch Video

14 friends like this

This video cannot be played because of a

Răspunsul Paralel: Codul Penal

Fii la curent cu ce apare nou pe VICE Romania

Adresa ta de e-mail Abonează-Te

România se alătură regimurilor iliberale,

13 Noiembrie 2018, 5:43pm

Parlamentarii europeni au votat astăzi o rezoluție dură împotriva României

Motivele care au determinat parlamentarii europeni să voteze rezoluția

Judecarea României la Curtea de Justiție a UE, pentru că nu a transpus

PE solicită si întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de

Rezoluția e cu atât mai sensibilă cu cât descali că puterea de la București

România se alătură Poloniei și Ungariei

În septembrie anul acesta, Parlamentul European (PE) a demarat împotriva

Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, a fost criticat pentru

This video cannot be played because of a

Aceeași procedură a fost declanșată și în cazul Poloniei, anul trecut, dar ea a

CE a considerat măsurile luate de conservatorii polonezi o încercare de

Europeană a lansat procedura de activare a articolului 7 al Tratatului UE,

Azi la Bruxelles, europarlamentarul german Elmar Brok le-a spus social-

„Cred că vedeți că Guvernul socialist (n.r.- al României) vrea să schimbe

În schimb, liderul grupului Socialiștilor și Democraților, Udo Bullmann, din

Cel mai dur MCV de la aderarea României la Uniunea Europeană

Decizia Parlamentului European este dublată astăzi de publicarea Comisiei

Dacă în ecare an raportul lăuda pașii făcuți în sistemul judiciar românesc în

controversate pe justiție luate de Coaliția PSD-ALDE. Într-o singură zi,

Judecătorul Danileț ne-a spus de ce Tudorel Toader e o amenințare

CE cere suspendarea imediată a aplicării legilor justiției în formula patentată

În plus, CE face recomandări și pentru numirile/revocările în cadrul

Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare

Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA, care să

Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei