Argument

Focalizarea atenţiei educaţionale pe grupele vulnerabile este un indiciu al nivelului

de civilizaţie atins de o anumită societate şi impune căutarea unor noi formule de
solidaritate umană, lucru ce are o semnificaţie aparte în societatea noastră. În
conformitate cu Convenţia pentru Drepturile Copilului şi apelând la principiul
nondiscriminării, drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de rasă, culoare, sex,
limbă, religie, opinie politică sau altă opinie a copilului ori a părinţilor, indiferent de
situaţia lor materială, de incapacitatea lor, sau de altă situaţie. Educaţia integrată a apărut
ca o reacţie firească a societăţii la obligaţia acesteia de a asigura condiţiile impuse de
specificul educaţiei persoanelor cu cerinţe educative speciale. Atunci când se discută
problema integrării în şcolile de masă a copiilor cu cerinţe educative speciale, accentul nu
trebuie pus pe formele de organizare a claselor, ci pe măsurile anticipative, centrate pe
problemele specifice fiecărui copil, care pot sprijini integrarea organică a copiilor cu
probleme de adaptare în fluxul normal din şcoala obişnuită. În prezent se consideră că cea
mai bună soluţie pentru copiii cu CES este integrarea lor în şcolile de masă. Aceasta nu
înseamnă că educaţia lor se realizează la fel cu cea a celorlalţi elevi. Educaţia lor trebuie să
se realizeze în funcţie de particularităţile lor: să fie o educaţie diferenţiată sau
personalizată. O preocupare majoră a fiecărui profesor trebuie să fie cunoaşterea reală a
individualităţii elevilor cu care lucrează, fapt care duce la individualizarea acţiunilor
pedagogice, la o tratare diferenţiată a elevilor în funcţie de posibilităţile lor intelectuale.
Copiii cu dificultăţi de învăţare au nevoie de organizarea învăţării în funcţie de
cerinţele lor educative. Principala cerinţă faţă de învăţare este individualizarea metodelor
folosite pentru copiii cu dificultăţi de învăţare. Este necesar ca profesorul să cunoască şi să
poată folosi o serie de strategii didactice, cu care să identifice şi să sprijine rezolvarea
dificultăţilor de învăţare. Se pune problema de a se realiza un mediu de învăţare stimulativ
şi adecvat pentru toţi copiii, deci şi pentru cei care primesc o intervenţie suplimentară şi
specializată în afara clasei. Atitudinea pozitivă a profesorului, a colegilor şi mai ales a
familiei faţă de aceşti copii, reprezintă pilonii reuşitei lor şcolare.
Auxiliarul cuprinde mai multe serii de exerciţii, destinate elevilor cu dificultăţi de
învăţare integraţi în învăţământul de masă, acestea fiind realizate conform programei
şcolare de limba şi literatura română pentru clasa a V a. Exerciţiile au grade diferite de
dificultate şi au fost realizate cu scopul de a aduce elevii la un nivel mai bun de
funcţionalitate psihică generală, pentru a putea dobândi o experienţă cognitivă superioară
celei dobândite anterior în vederea unei mai bune inserţii în şcoală şi societate.

1
 Cuprins
Capitolul I
Literatură. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri
diverse ..............................................................................................................4
1. Cartea - obiect cultural
2. Raportul dintre realitate şi literatură
3. Opera literară. Opera literară în versuri - Elemente de prozodie
4. Structura operei literare. Naraţiunea - Opera epică
5. Caracterizarea sumară a personajelor. Portretul literar Dialogul. Schiţa. Dialogul.
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
6. Figurile de stil - Personificarea, Comparaţia, Enumeraţia, Repetiţia, Epitetul
7. Literatura populară – Basmul –
8. Legenda populară
9. Parabola
10. Opera lirică
11. Structura textului narativ
12. Autor, Narator şi Personaj
13. Descriere literară. Descriere ştiinţifică.
14. Teste de evaluare

Capitolul II
Gramatică. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje
scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse……………………45

1. Fonetică
2. PĂRŢI DE VORBIRE FLEXIBILE ……………………………………. 48
2.1. Verbul
2.2. Substantivul
2.3. Prepoziţia
2.4. Pronumele
2.5. Numeralul
2.6. Adjectivul
2.7. Adverbul
2.8. Interjecţia
2.9. Conjuncţia
3. SINTAXA PROPOZIŢIEI ……………………………………………… 77
2
 3.1. Predicatul
3.2. Subiectul
3.3. Atributul
3.4. Complementul
3.5. Propoziţia/Fraza

CAPITOLUL III
Ortografie/Punctuaţie. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de
mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse…………… 90

1. Ortograma Într-o / Într-un

2. Ortograma Într-o / Într-un, Dintr-o/Dintr-un
3. Ortograma Sa / S-a
4. Ortograma S-au/ Sau
5. Ortograma L-A / LA
6. Ortograma Ne-a / Nea
7. Ortograma NAI / N-AI
8. Ortograma CEL / CE-L
9. Exerciţii de scriere corectă
10. Exerciţii pentru consolidarea grupurilor de litere
11. Exemple de texte pentru dictare

3
 Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

FIŞA Nr.1 Cartea - obiect cultural

Noţiuni teoretice

Cartea - reprezintă o scriere cu un anumit subiect,tipărită şi legată în volum.

Coperta - învelişul protector al cărţii.

Cotorul - partea laterală din stânga unde se lipesc sau se cos filele cărţii.

Filele - sunt foile de hârtie cu dublă faţă care alcătuiesc cartea.

Pagina - este faţa unei file.

Titlul - este un cuvânt sau un grup de cuvinte aşezate la începutul unei lucrări.

Autorul - este persoana care a creat cartea.

Paragraful – un fragment din text care cuprinde o idee principală.

Alineatul – este un rând retras într-un text pentru a marca trecerea la o altă idee.

Cuprinsul – este lista aşezată la începutul sau la sfârşitul cărţii în care sunt enumerate capitolele,
subcapitolele, titlurile textelor din carte cu indicarea paginii corespunzătoare.

Exerciţii:

1) Uniţi prin săgeţi părţile componente ale cărţii cu definiţia corespunzătoare:

Cartea - partea laterală din stânga unde se lipesc sau se cos filele cărţii;

Coperta - foile de hârtie cu dublă faţă care alcătuiesc cartea;

Filele - scriere cu un anumit subiect, tipărită şi legată în volum;

Pagina - învelişul protector al cărţii;

Cotorul - faţa unei file.

2) Încercuiţi explicaţia corectă pentru: ,, Aleodor împărat``- reprezintă:

a) titlul unui basm; b) un anume tip de librărie;

c) un citat extras dintr-un volum; d) un semn de proprietate aplicat pe o carte, sigiliu sau stampila

4
3) Indicaţi cuvintele cu acelaşi înţeles pentru:

Cuprins - ……………………………………………

Autor - ………………………………………………

4) Completaţi enunţurile:

 Locul special amenajat care păstrează cărţile se numeşte_____________________________ .

 Persoana care a creat opera se numeşte ___________________________________________ .

 Cuvântul aşezat la începutul unei lucrări se numeşte _________________________________ .

5) Precizaţi titlul ultimei cărţi citite de voi.

…………………………………………………………………………….................................................

Are unu sau mai multe volume…………………………………………………………………………….

Câte pagini are cartea?...................................................................................................................................

6) Realizaţi un afiş în care anunţaţi organizarea unei excursii.

5
FIŞA Nr.2 Raportul dintre realitate şi literatură

Noţiuni Teoretice

Literatura nu se confundă cu realitatea.

Literatura are caracter de inventiv fiind rezultatul fanteziei scriitorului.

1) Se dau versurile:
,, Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.
Răsare luna, - mi bate drept în faţă
Un rai din basme văd printre pleoape
Pe câmpi un val de argintie ceaţă,
Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,….``
(Fiind băiet păduri cutreieram,de Mihai Eminescu)

a) Precizaţi sensurile cuvintelor : a îngâna , a bate , văpaie din enunţurile de mai jos:
a îngâna Alegeţi dintre:

Maria îngâna un cântec. – a însoţi

Alis îl îngâna pe fratele său. – a murmura
Blând îngânat de-al valurilor glas – a imita

a bate
Mihai şi-a bătut motanul. – a freca
Echipa de fotbal Steaua a bătut echipa Dinamo. – a ciocani
Bunica a bătut albuşurile spumă. – a lovi
A bătut grindina peste sat. – a cădea
Unchiul a bătut la uşa. – a învinge
,,...... luna-mi bate drept in fata” – atinge cu razele

Văpaie
,,Sclipiri pe cer văpaie peste ape``. – flacără
Văpaia focului de tabăra a aprins pădurea. – lumina strălucitoare

b) Uniţi cuvintele de acelaşi înţeles:

A B
- a cutreiera foşnet
- pădure a răsuna
- freamăt codru
- a suna încetişor
- lin a colinda

c) Extrageţi din versurile ,, Un freamăt lin trecea din ram in ram``

o repetiţie:________________________________________________________________.

un epitet:__________________________________________________________________.

2) Încercuiţi răspunsul corect: ,,Sclipiri pe cer, văpaie peste ape cuprinde”:

a) epitet .
b) personificare.
c) comparaţie.

6
FIŞA Nr.3 Opera literară. Opera literară în versuri - Elemente de prozodie

Noţiuni teoretice

Opera literară este o lucrare în versuri sau proză prin care autorul creează un univers imaginar trezind
emoţii, sentimente.

Opera literară poate fi : - în versuri

- în proză
Versul este un rând dintr-o poezie.

Strofa este un grup de două sau mai multe versuri unite prin înţeles , ritm, rimă.

Catren - strofă alcătuită din două sau mai multe versuri .

Rima – potrivirea ultimelor sunete de la sfârşitul versurilor începând cu vocala accentuată.

Tipuri de rimă – monorimă ( aceeaşi rimă la două sau mai multe versuri)
- împerecheată (rimează versurile 1 cu 2 şi 3 cu 4)
- încrucişată ( rimează versurile 1 cu 3 şi 2 cu 4).
Măsura reprezintă numărul de silabe dintr-un vers.

Exerciţii:
1. Se dă strofa :
„Şi ah, era atâta de frumoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta
Un înger blând cu faţa radioasă,
Venind din cer se poate arăta,
Şi păru-i blond şi moale ca mătasa
Grumazul alb şi umerii-i vădea.”
(Fiind băiet păduri cutreieram de M. Eminescu)

a) Alcătuiţi propoziţii cu ajutorul cuvintelor:

- frumoasă

…………………………………………………………………………………………………………..

- înger

……………………………………………………………………………………………………………..

- grumaz

……………………………………………………………………………………………………………

- cer

…………………………………………………………………………………………………………….

b) Indicaţi câte un sinonim pentru fiecare termen:

faţă ______________ viaţă _______________

a arăta ______________ a vedea_____________

7
2. Încercuiţi explicaţiile potrivite:

Fata este asemănata cu:

a) un înger blând

b) un demon pe pământ

c) un vis

Părul fetei este:

a) negru

b) roşcat

c) blond

3. Strofa face parte din poezia :

a ) Aleodor împărat

b) Ex libris

c) Fiind băiet păduri cutreieram

4. Autorul este :

a) Ioan Luca Caragiale

b) Tudor Arghezi

c) Mihai Eminescu

5. Indicaţi felul rimei :_______________________________________________________________

6. Precizaţi măsura primului vers _______________________________________________________

7. Precizaţi numărul versurilor din strofă _________________________________________________

8
FIŞA Nr.4 Structura operei literare. Naraţiunea - Opera epică

Noţiuni teoretice

Structura operei literare:

a) tema operei – aspectul general al realităţii surprinsă de autor.
Ex: natura, copilăria,istoria ,etc
b) subiectul operei – succesiunea logică de întâmplări.

Opera epică – opera literară în care autorul îşi exprimă în mod indirect ideile, gândurile şi sentimentele
cu ajutorul personajelor, a acţiunii.

Modul de expunere:
a)Naraţiunea – este un mod de expunere prin care sunt relatate fapte şi întâmplări într-o anumită
succesiune .
 are - narator (povestitorul)
- acţiune (întâmplări petrecute într-o anumită ordine)
- personaje (participanţii la acţiune)
b) Descrierea – este modul de expunere prin care sunt prezentate trăsăturile caracteristice ale unui
obiect, peisaj, personaj.
c) Dialogul – este un mod de expunere prin care este prezentată convorbirea dintre două persoane.
d) Monologul – procedeul literar care constă în vorbirea cu sine însuşi.

Exerciţii:
1. Precizaţi ce moduri de expunere întâlniţi în textele următoare:
a) „Să iasă, să nu iasă! Mai bine să se astâmpere. Uşor de zis; dar caşcavalul? Vezi, asta-i asta:
caşcavalul. Să închidă ochii. I-a închis … A! uite-o acolo pe farfurie. ”
(Când stăpânul nu-i acasă – Emil Gârleanu)

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………..
b) „ – Alo.
- Da!
- Bună ziua! Sunt Alina!
- Bună ziua!
- Dacă nu vă deranjez, pot să vorbesc cu Cristina?
- Da, bineînţeles!”

……………………………………………………………………………………………………………

. ……………………………………………………………………………………………………………..
d) „ Atunci Aleodor întinse cuprinsul său şi pe moşia lui Jumătate-de om-călare-pe-jumătate de iepure
şchiop, luă de soţie pe fata lui Verdeş împărat şi se întoarse la împărăţia lui.” (Aleodor împărat)

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………..
c) „ Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi, se întinde o ţară mândră şi binecuvântată între toate
ţările semănate de Dumnezeu pre pământ. Un brâu de munţi ocoleşte precum zidul o cetate această
ţară…Păduri stufoase în care ursul se plimbă în voie ca un domn stăpânitor, umbresc culmea acelor
munţi…”
(Ardealul – N Bălcescu)

9
2. Creaţi un text de 4 -5 rânduri în care să folosiţi monologul.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………..

3. Realizaţi un dialog despre meciul la care aţi asistat sau despre filmul preferat:

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………..

4. Alcătuiţi familia lexicală a cuvintelor:

munte: ……………, ………..…., ………….., …………… .

pădure: ……………, ………..…., ………….., …………… .

stăpân: ……………, ………..…., ………….., …………… .

5. Realizaţi o scurtă descriere a colegului de bancă.

6. Indicaţi cuvintele cu sens asemănător pentru:

mirat …………….. copac ……………..

prieten …………... ram ………………

zăpăcit…………… zăpadă …………...

7.Găsiţi cuvinte cu sens opus termenilor:

A închide …………..... a lua ……………...

A uita ………………... a ocoli …………....

A vorbi ……………… a lega …………….

10
8. Ataşaţi cuvintelor de mai jos prefixele şi sufixele potrivite (dez-, des-, ante-, ne-, -iu, -si, -or, -ar)

___face argint___

___bate istori____

___meridian vorbit___

___observat inel____

9. Precizaţi sensurile cuvintelor subliniate.

Mara nu-l scăpa din ochi pe fratele său. _________________________________________________

S-a defectat un ochi de la aragaz. ______________________________________________________

Mama ne-a pregătit ouă ochi. ___________________________________________________________

10. Precizaţi sensurile cuvântului „ a drege” din enunţurile :

Gospodarul îşi drege uneltele de muncă . ……………………………………………………………….

Cântăreţul îşi drege glasul. ……………………………………………………………………………….

Fata îşi drege rochia. …………………………………………………………………………………….

Bunica drege supa cu smântână…………………………………………………………………………..

11
 Dialogul. Schiţa. Dialogul. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
FIŞA Nr. 5

Notiuni teoretice:

Dialogul: este modul de expunere care redă convorbirea dintre două sau mai multe persoane.

Monologul: este procedeul literar care constă în vorbirea cu sine însuşi a unui personaj.

Schiţa: este opera epică de mică întindere cu o acţiune simplă redusă la un singur episod la care participă
puţine personaje.

Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.

- Se elimină linia de dialog şi două puncte.

- se transformă persoana I şi a-II-a a verbelor şi a pronumelor în persoana a-III-a.

- se introduc replicile prin verbe de zicere: a spune, a întreba, a răspunde, a afirma urmate de
cuvinte: ca, sa.

- se urmăreşte reproducerea cât mai exactă a cuvintelor vorbitorilor.

- se transformă anumite moduri ale verbului: imperativul trece în conjunctiv.

- se transformă cazul vocativ în acuzativ sau dativ.

- se elimină exclamaţiile.

Exerciţii:

1. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile cuvântului “a observa”.

a observa – a baga de seama, a constata, a dojeni, a certa, a examina, a spiona.

1………………………………………………………………………………………………………………

2………………………………………………………………………………………………………………

3………………………………………………………………………………………………………………

4………………………………………………………………………………………………………………

5………………………………………………………………………………………………………………

2. Puneţi în ordine cronologică următoarele întâmplări:

o Goe se loveşte cu nasul de clanţa uşii.

o Scoate capul pe geam şi îi zboară pălăria cu biletul.

o Rămâne încuiat în compartimentul unde nu intră decât o singură persoană.

12
 o Trage semnalul de alarmă.

o Cucoanele sunt nevoite să mai cumpere încă un bilet.

2.Uniţi replicile cu valorile expresive ale acestora din coloana alăturată.

a) -“Săriţi coniţă! Varsă spirtul!S-aprinde.” - sfat

b) -“Da de ce vă mai supăraţi?” - reproş

c) -“Ionel! Ionel! Du-te dincolo mamă: spargi urechile dumnealui - nedumerire

Nu e frumos când sunt musafiri!”

d) -“A! zic eu, şi dumnealui?” - spaimă

e) -“Nu şti ce ştrengării face , şi-i deştept…..” - uimire

f) -“Apoi începu să comande: Înainte! Marş! - politeţe

g) -“Vrei să moară mama?” - duioşie

h) -“Sărută-mă, să-mi treacă şi te iert!” - admiraţie

- ameninţare

4.Transformaţi vorbirea directă în vorbire indirectă.

“Şi-ntr-una din aceste seri îi zise el neveste-si:

- Ce-o să ne facem, femeie? Cu ce-o să-i hrănim pe bieţii noştri copii, când nici pentru noi nu mai
avem nici de unde?
- Şti ceva, bărbate, răspunse femeia, mâine-n zori luăm copiii cu noi şi-i ducem unde-i pădurea
mai deasă . Le facem un foc bun …..şi ne vedem de treburile noastre.”
“Hansel si Gretal”- Fratii Grimm
………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

13
FIŞA Nr. 6 Caracterizarea sumară a personajelor. Portretul literar

Noţiuni teoretice :

Caracterizarea personjelor: - reprezintă procedeul prin care stabilim poziţia personajului în

operă , trăsăturile lui fizice şi sufleteşti, relaţiile cu celelalte

personaje şi atitudinea scriitorului faţă de el.

Trăsături fizice: - pot fi prezentate direct , de către autor , de alte personaje sau de personajul

însuşi prin intermediul descrierii.

Trăsături sufleteşti: - prezentate - direct – de autor

- de alte personaje

- de personajul însuşi (autocaracterizare)

- indirect – faptele, comportamentul

- aspectul exterior-vestimentaţia

- modul în care trăieşte

- relaţiile cu celelalte personaje

- limbajul personajului

Portretul literar: - prezintă prin descriere imaginea unui personaj literar sub aspect fizic

(înfăţişare, statură, îmbrăcăminte) şi morale (calităţi, defecte, gesturi)

Portretul individual:- se referă la o persoană (Mihai Viteazul, Alexandru-Vodă, Goe)

Portretul colectiv:- schiţează imaginea de ansamblu a unui grup de oameni.

Exerciţii :

1.Găsiţi cuvinte cu sens asemănător:

Blând - …………………………………. Afecţiune - ……………………………..

Supărare - ………………………………. Cameră - ………………………………

A termina - ……………………………….

2.Scrieţi enunţuri pentru sensurile cuvintelor:

- Strungă:

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

14
- zvon:

..........................................................................................................................................................................

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

3.Spuneţi ce tip de portret a realizat Mihail Sadoveanu în “Domnul Trandafir”.

o – portret fizic
o – portret moral
o – portret complex
o – portret individual
o – portret colectiv
4.Cine este personajul principal din lectura “Domnul Trandafir” de Mihail Sadoveanu.

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….
5.Cine este autorul lecturii literare “Domnul Trandafir”?

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

6. Realizaţi portretul colegului de bancă sub forma unei compuneri în maxim 7-10 rânduri.

……………………………………………………........................................................................................

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………….
15
7. În lectura”Domnu Trandafir” întâlnim:

o – naraţiunea
o – dialogul
o – descrierea
8. Descrieţi-l în câteva rânduri (5-6) pe “Domnu Trandafir”.

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

16
 FIŞA Nr.7 Figurile de stil - Personificarea, Comparaţia, Enumeraţia, Repetiţia, Epitetul.

Noţiuni teoretice:

Figuri de stil: - sunt procedeele de modificare a sensurilor proprii în sensuri figurate.

Personificarea: - este figura de stil prin care se atribuie însuşiri omeneşti fiinţelor, lucrurilor,
fenomenelor naturii .
Exemplu: Ciulinii fac plecăciuni.
Comparaţia: - este figura de stil prin care se alătură doi termini (persoane, obiecte, fiinţe, acţiuni
idei) pe baza unor însuşiri comune cu scopul de a evidenţia anumite caracteristici
Exemplu: Iedul se avânta ca o săgeată.
Enumeraţia: - este figura de stil care constă în însuşirea unor termeni de acelaşi fel cu scopul de
a atrage atenţia asupra aspectelor decisive.
Exemplu: Intră apoi sub bolţi de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeaţă.
Repetiţia: - este figura de stil care constă în folosirea succesivă a unui sunet, cuvânt, sau grup
de cuvinte pentru a impune atenţiei o imagine semnificativă.
Exemplu: “iarna vine, vine pe crivăţ călare”.
Epitetul: - este figura de stil prin care se exprimă însuşiri deosebite ale, obiectelor prezentându-le
într-o lumină nouă.
Exemplu: “bot mic, catifelat; pădure argintie”.
Exerciţii:

1.Uniţi termenii cu explicaţiile corespunzătoare:

lăstar căldură mare

cofeturi dulciuri

vipie pădure deasă şi tânără

mirişte bobiţe de metal din cartuşele de vânătoare

alice teren agricol, după recoltarea cerealelor

pârloagă somnolenţă

piroteală teren agricol nelucrat mult timp

2. Încercuiţi răspunsurile corecte după citirea textului “Puiul”de I. Al. Brătescu-Voineşti :

I. Într-o primăvară, prepeliţa s-a lăsat :

a) lângă un râu

b) lângă un lan

c) la marginea unui lăstar

II. Ea şi-a făcut cuib:

a) într-o adâncitură

b) pe un tapşan
17
 c) pe un muşuroi de pământ

III. Puiul a fost prins de un flăcău în:

a) mai

b) iunie

c) septembrie

IV. Puii ieşeau pe mirişte:

a) dimineaţa

b) după-amiaza

c) seara

V. Marcaţi ce schimbări aduce toamna în viaţa prepeliţei şi a puilor:

o cădea bruma
o era frig
o se răreau frunzele lăstarului
o zile mici şi posomorâte
o ningea
o bătea crivăţul
o ploua
o plecau păsările călătoare
VI. Marcaţi trăsăturile mamei:

o grijulie
o puternică în lupta cu necazurile
o indecisă
o hotărâtă
o blândă
o capabilă de orice sacrificiu
o rea
o dornică să-şi pregătească puii pentru viaţă
18
 o leneşă
o înţeleaptă
o iubitoare
o severă
3. Citiţi textul următor şi rezolvaţi cerinţele:

“După trei săptămâni i-au ieşit nişte pui drăgălaşi, nu goi ca puii de vrabie, îmbrăcaţi cu puf galben
ca puii de găină, dar mici, parcă erau şapte gogoşi de mătase, şi-au început să umble prin grâu după
mâncare”

(Puiul, I.AL.Brătescu-Voineşti)

a) identificaţi epitetele:

……………………………………… …………………………………………………………………
b) extrageţi trei comparaţii:

………………………………………………………………………….……………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
c) identificaţi o enumeraţie:

……………………………………………………………………………………………………………….

d) identificaţi o repetiţie:

……………………………………………………………………………………………………………..
4. Realizaţi în câteva rânduri un final diferit pentru textul “Puiul”de I.Al.Brătescu-Voineşti.

………………………………………………………………………….……………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….……………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….……………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….……………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….……………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….………………………………..

19
FIŞA Nr. 8 Literatura populară – Basmul

Noţiuni teoretice

Literatura populară (folclorul): - este alcătuită din totalitatea creaţiilor literare populare (doine,
balade, ghicitori, proverbe, basme, legende) de o mare vrednicie
bogăţie, varietate şi valoare artistică care sunt strâns legate de
simţirea, gândirea, viaţa şi istoria poporului nostru.
- nu are autor (caracter anonim)
- transmisă prin viu grai (caracter oral)
Basmul: - este o naraţiune populară în proză de mare întindere, cu multe personaje, înzestrate
cu puteri supranaturale reprezentând binele care luptă cu forţele răului şi le biruie.
Exerciţii:

1. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului:

noroc : ………………...........………………………….……………………………………….................

………………………………………………………………………………………………………………

2. Scrieţi o formulă de început şi o formulă de încheiere specifice basmelor întâlnite de voi.

formula de introducere:

……………………………………………………………………………..............................

………………………………………………………………………………………………………………

formula de încheiere:
…………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

3. Citiţi textul “Aleodor Împărat” apoi încercuiţi explicaţiile potrivite:

a) Autorul basmului Aleodor Împărat este:

o Mihai Eminescu
o I. Luca Caragiale
o Nu are autor
b) În basm, împăratul îl sfătuieşte pe Aleodor:

o cum să cârmuiască ţara

o să nu vâneze pe moşia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop
o să se căsătorească cu o fată de împărat
c) În schimbul vieţii Aleodor trebuie :

o să i-o aducă pe fata lui Verdeş împărat

o să îi dea ”pocitaniei pământului” împărăţia
20
 o să devină slujitorul pocitaniei pământului
d) Pe drum Aleodor salvează:

o o ştiucă, un tăune, un corb

o un tăune, un corb, un păstrăv
o o ştiucă, un tăune, o albină
e) Fata îl găseşte :

o în prima zi
o în primele două zile
o a treia zi
4. Enumeraţi nume ciudate întâlnite în basme:

………………………………………………………………..………………………………………………

………………..………………………………………………………………..……………………………

………………………………………..………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

21
FIŞA Nr. 9 Legenda populară

Noţiuni teoretice

Legenda: - este o scurtă naraţiune populară în proză sau în versuri în care se dă o explicaţie imaginară
unui fapt real.
- se explică originea unor fiinţe, plante sau animale, numele unor lacuri, râuri, desfăşurarea
unor momente istorice sau faptele unor eroi.
Exerciţii:

1.Grupaţi cuvintele sinonime:

neprihănit slăvit
înflăcărată pătimaşă
luminat nevinovat
curat puternică
nebună pur
mărit înălţat
2. Bifaţi explicaţiile corecte după ce studiaţi legenda “Soarele şi Luna”
a) “Se zice că……………….” este:

o formula specifică legendei

o formula introductivă pentru basm
o formula introductivă ce creează o atmosferă asemănatoare basmului.
b) Cuvintele “trupuşor” şi “sufleţel” exprimă:

o erau mici de statură;

o alintarea copiilor;
o dragostea şi duioşia mamei faţă de copii.
c) Luna este comparată cu Ileana Cosânzeana datorită:

o iubirii ei înflăcărate
o frumuseţii
o purităţii
d)”Sufleţel fără prihană” sugerează:

o nu cunoaşte viaţa
o suflet curat de adolescent
o nu ştiu ce scrie
3.Daţi exemple de alte două legende:
a) Soarele şi Luna
b) ………………………………………

c) ……………………………………….

22
FIŞA Nr. 10 Parabola
Parabola (pilda): - este o poveste alegorică cu semnificaţie religioasă. Ea se bazează pe o
comparaţie.
- porneşte de la un fapt real pentru a dezvălui prin asemănare, un adevăr
general.

Parbola biblică: - transmite învăţăturile Mântuitorului într-un mod accesibil prin exemple
din viaţa de zi cu zi.

Exerciţii:

1. Care este titlul parabolei învăţate în clasa a-V-a?

……………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………..

2. Enumeraţi în câteva rânduri învăţătura pildei studiate.

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

3. Definiţi parabola şi indicaţi un sinonim al termenului.

Parabola …………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………..................................

…………………………………………………………………………………………………………

23
FIŞA Nr. 11 Opera lirică

Opera lirică: - este lucrarea literară în care scriitorul îşi exprimă în mod direct gândurile şi sentimentele.

Exerciţii:

1. Poezia “La mijloc de codru” este scrisă de:

a) Mihai Eminescu
b) George Coşbuc
c) Vasile Alexandri

2. Realizaţi planul simplu de idei al poeziei:

a)…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………..

b)…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………..

3. Bifaţi corespunzător:
a) În poezie sunt prezentate elementele naturii:

o terestre
o cosmice
b) Cadrul natural exprimă:

o freamătul vieţii
o tristeţe
o deznădejde
o bucuria vieţii
o încredere
o iubire
c) Lacul devine o oglindă fermecată în care se răsfrânge:

o luna
o codrul
o păsările călătoare
o soarele
24
 o stelele
d) Voiosul luminiş este:

o epitet
o personificare
o comparaţie
4.Citiţi versurile şi răspundeţi cerinţelor date:
“La mijloc de codru des
Toate pasările ies
Din huceag de aluniş
La voiosul luminiş
Luminiş de lângă baltă

a) Identificaţi un regionalism şi precizaţi sensul.

……………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

b) Identificaţi două epitete:

…………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………..

c) Precizaţi rima în primele patru versuri.

……………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………..

25
FIŞA Nr.12 Structura textului narativ.

Noţiuni teoretice.

Planul simplu de idei: cuprinde ideile principale în ordinea apariţiei lor în text.

Ideea principală: este o propoziţie sau frază care conţine informaţia esenţială dintr-un fragment.

Ideile secundare: reprezintă dezvoltarea ideilor principale ce conţin detalii legate de acţiunile
personajelor, locul şi timpul, împrejurările date.

Planul dezvoltat de idei: cuprinde ideile principale şi cele secundare corespunzătoare acestora înlănţuite
în ordinea apariţiei lor în text.

Rezumatul: este prezentarea pe scurt a conţinutului unui text susţinând esenţialul. Pentru a rezuma un
text se porneşte de la planul simplu de idei.

1.Realizaţi planul dezvoltat de idei pornind de la următoarele idei principale:

a) Bunica venea la nepoţel întotdeauna cu un dar.
b) Bunica şi nepotul se aşează la umbra dudului.
c) Bunica toarce şi deapănă firul poveştii.
d) Băiatul adoarme fermecat de poveste bunicii.
e)Nepotul se trezeşte din vis.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
2.Găsiţi sinonimele corespunzătoare următoarelor cuvinte:

a isprăvi -………………………. a îngâna -………………………………….

caier - ………………………… alene -…………………………………

cârlionţat - ………………………. fermecată -…………………………….

3.Puneţi în ordine legând corespunzător:

26
„A fost odată ca niciodată, mijloc
Că dacă n-ar fi nu s-ar povesti”

„Şi-am încălecat pe-o roată început

Şi v-am spus povestea toată”

„Cuvântul din poveste, înainte mult mai este”. Sfârşit

4.Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor:

Bătrân, ..........................................................,.................,................,.....................,..................,...................,

Tânăr,..................................,...........................,.................................,.....................,..................,...................,

5.Realizaţi, într-o compunere de 10 rânduri, portretul bunicii voastre.

27
FIŞA Nr.13 Autor, Narator şi Personaj

Noţiuni teoretice

Autorul: este persoana care imaginează şi scrie o opera literară.

Naratorul: este persoana care povesteşte o întâmplare. El poate povesti la pers. I (când naratorul este şi
personaj –participant direct la acţiune „Amintiri din copilărie”). La pers. a III-a când naratorul povesteşte
întâmplările din exterior asemenea unui spectator fără să participe la acţiune.
Exemplu: Căprioara şi gândăcelul.

Personajul: este o persoana care participă la acţiunea prezentată într-o opera literară. Acţiunea se
desfăşoară prin intermediul personajelor.

Clasificarea personajelor:
- principal (ocupă locul central în acţiune );
- secundar (are un rol mai puţin important în acţiune);
- episodic (apare într-un singur episod);
- figurant (simplu martor al cărui rol este lipsit de importanţă);
- pozitiv (reprezintă binele): Prâslea, înotătorul;
- negativ (reprezintă răul): Zmeul şi Balaurul;
- uman: Bunica şi Domnu’ Trandafir;
- animal: Ciobănilă, corbul
- masculin: Nică, împăratul
- feminin: Smărăndiţa, mama

Exerciţii:

1. Numiţi personajul principal din „ Amintiri din copilărie’’.

………………………………………………………………………………………………………………

2. Care sunt personajele feminine întâlnite în „ Amintiri din copilărie’’.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

3. Cine este autorul „ Amintirilor din copilărie’’?

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

4. Înlocuiţi expresiile subliniate cu altele corespunzătoare din text notate în coloana alăturată:

a. Nică a lăsat de o parte întâmplarea. şi-a luat ziua bună

b. Nu voia cu nici un preţ sa plece. i s-a dus buhul
c. Moş Vasile era un zgârcit ca şi mătuşa Mărioara. în ruptul capului
d. Nica si-a luat rămas bun de la mătuşa. a lăsat-o moartă în păpuşoi
e. I s-a dus vestea pentru întâmplarea. zgârie brânză

28
………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

5. Daţi exemple de trei proverbe: Exemplu: Capul face capul trage.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

6. Alcătuiţi propoziţii pentru sensurile cuvintelor:

A(se) petrece: - a trăi

………………………………………………………………………………………………………………

- a distra

………………………………………………………………………………………………………………

- a muri

………………………………………………………………………………………………………………

- a se întâmpla

………………………………………………………………………………………………………………

A se purta:- a se comporta

………………………………………………………………………………………………………………

- a purta o haină

………………………………………………………………………………………………………………

29
FIŞA Nr.14 Descriere literară. Descriere ştiinţifică.

Noţiuni teoretice

Descrierea: este modul de expunere prin care se înfăţişează trăsăturile caracteristice ale unor obiecte,
privelişti, fenomene din natură, chipuri de oameni şi stări sufleteşti.
Descrierea literară: este opera literară în proză sau în versuri care se bazează pe descriere, reflectând şi
impresiile celui care priveşte şi descrie.
Descrierea ştiinţifică: este o lucrare în proză în care sunt prezentate informaţii precise despre un obiect.

1. Alcătuiţi enunţuri cu cele două sensuri ale cuvântului ’’a semăna’’ întâlnite în textul „Ardealul”.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

2.Găsiţi sinonimele următoarelor cuvinte:

coroană - ………………………………..; cascadă - …………………………………

val - ………………………………………

3. Completaţi cu cuvintele corespunzătoare descrierii: binecuvântată, mândră, naltă, semănate,

capodoperă de arhitectură, măreţ, întins, măiestrie.

Pe culmea cea mai……………………………….a munţilor Carpaţi, se întinde o ţară

…………………….………. şi ………………………………. între toate ţările …………………………..

de Domnul pre pământ. Ea seamănă a fi un………………………….. şi …………………………… palat

………………………………………………., unde sunt adunate şi aşezate cu ………………………..

toate frumuseţile naturale...

(„Ardealul” de Nicolae Bălcescu)
a. Numiţi tipul de descriere

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
b. Numiţi autorul descrierii

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
c. Spuneţi care este titlul descrieri.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

30
4. Rescrieţi forma literară a cuvintelor:

printre ....................................

pâraie.....................................

vecinică.................................

colori.....................................

spăimântează........................

5.Realizaţi descrierea anotimpului îndrăgit în maximum 7-10 rânduri.

31
FIŞA Nr. 15

1. Citeşte cu atenţie textul şi rezolvaţi cerinţele:

„Dis de dimineaţă, primul care se întoarce acasă de la vânătoarea de noapte e vulpoiul cel
roşcovan. Un piţigoi pitic vede vulpea, îşi ia zborul de pe tufa de alun şi pleacă să dea alarma în pădure. O
veveriţă portocalie se caţără fuga într-un stejar. Pe un mesteacăn împodobit cu o broboadă albă, de nea, s-
a aşezat un cocoş de munte. Brusc, dintr-un tufiş plin de ţepi ţâşneşte un iepure alb. Goneşte prin pădure
fără să privească îndărăt. Într-un pin înalt stă la pândă jderul cel sângeros. De undeva, de departe, se aud
urlete înfricoşătoare de lupi. Sunt flămânzi şi au ieşit la vânat. Ursul şi ariciul dorm duşi în culcuşurile lor.
Nici măcar toaca ciocănitoarei nu-i trezeşte din somnul adânc.
În pădure se lasă noaptea. Crengile copacilor se îmbracă în promoroacă. Pe bolta cerului au răsărit
stele de cristal. Lumea e îngropată în zăpadă şi linişte. Deodată se aude un zgomot. A trosnit o creangă.
Se aude un foşnet, apoi un ţipăt care-ţi îngheaţă sângele în vine: bufniţa. Un urlet de lup, apoi din nou
tăcere. Pe mantia de zăpadă aleargă nevăstuici. Dihorii au ieşit şi ei la vânat. Ca un străjer din poveste, pe
o creangă golaşă s-a aşezat o cucuvea. În întunericul nopţii, ea vede cum pădurea freamătă de viaţă.
Un vânticel tăios cheamă norii. Stelele au dispărut. Ninge iar.
(Poveste de iarnă)
 Ce animale sălbatice sunt pomenite în text?

…………………………………………………………………………………..........................

………………………………………………………………………………….........................

 În ce anotimp se petrece acţiunea?

………………………………………………………………………………….........................

………………………………………………………………………………….........................

 Despărţiţi în silabe cuvintele: nevăstuici, broboadă, îngheaţă, foşnet, freamătă, linişte.

………………………………………………………………………………….........................

………………………………………………………………………………….........................
 Formaţi familia lexicală a cuvântului ,, pădure” (cel puţin 5 exemple ).

………………………………………………………………………………….........................

…………………………………………………………………………………........................

 Găsiţi cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: zăpadă, cheamă, îndărăt, ţipăt, aşezat.

………………………………………………………………………………….........................

………………………………………………………………………………….........................

 Găsiţi cuvinte cu înţeles opus pentru: întuneric, aleargă, îmbracă, liniţte, răsărit.

…………………………………………………………………………………...........................

…………………………………………………………………………………...........................

32
FIŞA Nr.16

1. Citeşte textul cu atenţie şi răspunde la întrebări:

,,Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta şi-a întins
capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui, şi cu ochii închişi se lasă dezmierdat.
Mama îl priveşte şi-n sufletul ei de fugarnică încolţeşte un simţământ stăruitor de milă pentru fiinţa
fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi,
căci vremea înţărcatului venise de mult încă.
Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă din zare, printre care vrea
să-l lase rătăcit. Acolo sus e păzit şi de duşmănia lupului, şi de iscusinţa vânătorului, căci pe muchiile
prăpastiilor numai caprele puteau a se încumeta.’’
( EMIL GÂRLEANU, ,,Din lumea celor care nu cuvântă’’)
 Care sunt personajele povestirii?

…………………………………………………………………………………………………..……………

……………………………………………………………………………………........................................
 Ce surprinde autorul în primul alineat al textului?

…………………………………………………………………………………………………..……………

…………………………………………………………………………………….........................................
 Ce trebuie să facă mama când vine vremea înţărcatului?

…………………………………………………………………………………………………..……………

……………………………………………………………………………………..........................................
 Ce pericole îl pândeşte pe ied, când va fi lăsat singur să se descurce?

…………………………………………………………………………………………………..……………

…………………………………………………………………………………….........................................

2. Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles pentru cuvintele:

Catifelat -........................; simţământ -………………..; iscusinţă - ..........................

Dezmierdate -...................; prăpastie -…………………….; se îmbărbătează -……………

3. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru cuvintele:

Stă -……………; porneţte -………………..; duşmănie -………………..; sus - …………

Închişi -…………..; venise -……………….; umed -…………………………

4. Desparte cuvintele în silabe: muşchiul, căprioara, simţământ, stăruitor, îmbărbătează, picioare, stâncă;

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

33
FIŞA Nr.17

1. Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi ordonează propoziţiile în aşa fel încât să aibă sens, apoi rescrie
textul.

Copiii s-au întors la şcoală veseli. Curtea şcolii este plină de viaţă. Parcă a renăscut.
- Unde ai fost în vacanţă? întreabă Chivu.
Vacanţa s-a sfârşit odată cu zilele călduroase ale verii. Ce păcat!
- Bine ai venit, Chivu! strigă voios Radu. Discuţia se înfiripă repede:
- Am vizitat oraşele Braşov, Sibiu, Orăştie şi Cluj.
- A, ce bine este să mă întâlnesc cu colegii!
- Eu, spune un alt coleg, am fost la Constanţa. I-am vizitat şi pe verişorii mei.

…………………………………………………………………………………………………..……………

…………………………………………………………………………………….........................................

…………………………………………………………………………………………………..……………

…………………………………………………………………………………….........................................

…………………………………………………………………………………………………..……………

……………………………………………………………………………………..........................................

………………………………………………………………………………………………………………..
2. Citeşte cu atenţie descrierea de mai jos şi transformă textul dat într-un dialog (minim 5 replici)
Ioana şi Dan sunt fraţi gemeni. Amândoi sunt şcolari în clasa a V-a. Merg împreună la librărie. Doamna
Mia, vânzătoaea, îi cunoşte de mult. Ajunşi, după ce salută politicos, solicită caiete de matematică şi
limba română, desene, acuarele, carioci. Sunt serviţi iar la plecare mulţumesc vânzătoarei. Un domn, care
era în librărie admiră comportarea politicoasă a celor doi.

…………………………………………………………………………………………………..……………

…………………………………………………………………………………………………..……………

…………………………………………………………………………………………………..……………

…………………………………………………………………………………………………..……………

…………………………………………………………………………………………………..……………

……………………………………………………………………………………..........................................
3. Scrie semnele de punctuaţie potrivite:

Tata a venit de la lucru El îl întreabă pe Andrei

Andrei cum se simte bunicul

Mai bine I-am dat ceaiul şi medicamentul Au venit Alina Marian şi Ionel să îl viziteze

Ce mult s-a bucurat bunica

34
FIŞA Nr.18

1. Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi rezolvă cerinţele:

“ După o lună de zile înţelesesem rostul învăţăturii şi cunoşteam bine pe Domunul Vucea.
Mulţi ani l-am visat. Chiar acum îl văz înaintea ochilor. Scund, grăsuliu, cu părul mărunt şi
încărunţit, cu barba ascuţită, potrivită din foarfecă, mai mult albă, şi albă ca zăpada în vârful ei netezit;
nişte ochi verzui, mici şi repezi; o faţă gălbuie, curată şi fără pic de sânge. Iarna se cocoloşea într-o bundă
cu blană lăţoasă, vara însă îţi rămâneau ochii la el de frumos ce era îmbrăcat: haină albăstrie, pantaloni
negri, jiletcă de dril năutiu, călcată şi lustruită, un lanţ de aur, gros ca pe deget.
Şi ce curat! Îşi ştergea ghetele cu batista, dădea necontenit bobârnace gunoaielor de pe haine, şi
după bobârnace sufla de trei ori, scurt şi repede, şi după ce sufla făcea din gâtlej: < hea, hea! > .
Dar când mergea, Domnul Vucea nu era de fel ca ceilalţi oameni. Ne uitam la el de departe. Păşea
iute, mărunt, uşor, ca un şoarece, şi scuipa în urmă când trecea pe lângă murdării; dacă era noroi, călca
din piatră în piatră, tot în creştetul pietrelor, scuturând picioarele ca o pisică. La uşa cancelariei îşi
cuprindea barba în mâna dreaptă, şi-o netezea, ridicând buza de deasupra în sus, ca şi cum ar fi mârâit;
mustăţile şi le clănţănea între degete; deschidea mâna, sufla într-însa, tuşea şi intra pe uşă binişor, fără să i
s-auză paşii.“ ( Barbu Şt. Delavrancea, ,,Domnul Vucea” )

1.1. Modul de expunere evident în textul citat este:

a) descrierea artistică de tip tablou;
b) descrierea ştiinţifică;
c) descrierea nonliterară;
d) descrierea artistică de tip portret.

1.2. Găseşte cuvinte cu îneles asemănător pentru cuvintele:

a) “ repezi” = ………………………………………………….

b) “ murdării “ = …………………………………………….

c) “ necontenit “ = ……………………………………………..

d) “ mărunt “ = ……………………………………………..

e) “curată“ = ………………………………………………
1.3. Extrage, din text, o structură care conţine o trăsătură fizică a personajului.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
2. Redactează o compunere, de 10 rânduri, în care să conturezi portretul unei fiinţe apropiate. În
compunerea ta trebuie :
o să formulezi cel puţin două trăsături ale acestei fiinţe;
o să-ţi exprimi atitudinea faţă de modelul ales;
o să ai un conţinut adecvat cerinţei formulate;
o să respecţi limita minimă de spaţiu indicată.

35
FIŞA Nr.19

1. Citeşte cu atenţie textul:

Şapte stele multicolore au alunecat într-o dimineaţă de pe boltă şi au căzut pe Pământ. Au încercat
să se înalţe din nou, fluturându-şi razele, dar zadarnic. Simţindu-se într-un loc străin şi îndepărtat au
început să plângă.
Şi lacrimile stelei albastre au colorat mările şi văzduhul, iarba şi pădurea şi-au luat culoarea din
lacrimile stelei verzi; florile au îmbinat culorile celorlalte stele. Lumea devenea tot mai frumoasă pe
Pământ, dar stelele nu-şi încetau plânsul.
Vieţuitoarele s-au strâns toate înduioşate şi au încercat să le ajute. Păsările s-au oferit să le înalţe
pe aripile lor. Dar în scurtă vreme au fost învinse de atâta înălţime. Au mulţumit pentru frumosul penaj cu
care s-au ales din nobila încercare şi au cerut sfatul altor fiinţe. Împăratul Păianjenilor veni în sfârşit, după
multă gândire, cu o idee.
- Numai singure vă puteţi salva - le zise. Pentru aceasta, timp de şapte ani învăţaţi să toarceţi fir din
propriile lacrimi. Apoi, vă veţi urca pe vârful cel mai înalt şi veţi înălţa pod de pânză subţire până la cer.
( Bucur Milescu, ,,Povestea curcubeului” )

2. Răspunde la următoarele întrebări:

a) De ce au început stelele să plângă?

………………………………………………………………………………………………….
b) Cum au încercat păsările să le ajute?

…………………………………………………………………………………………………..
c) Ce idee a avut Împăratul Păianjenilor ?

…………………………………………………………………………………………………...
3. Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles pentru cuvintele: înălţa, nobilă, sfat, pădure, stele.

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...
4. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru cuvintele: urcă, să plângă, frumosul, strâns, subţire.

…………………………………………………………………………………………..............

…………………………………………………………………………………………………...
5. Alcătuiţi câte o propoziţie cu cuvintele: toarceţi, lacrimi, înduioşate, învinse, vieţuitoare.

…………………………………………………………………………………………..............

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………..............

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………..............

36
FIŞA Nr.20

Citeşte cu atenţie şi rezolvă cerinţele:

,,Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de leneş ce era nici îmbucătura din gură nu şi-o
mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spânzure pentru
a nu mai da pildă de lenevire şi altora. Şi aşa se aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl
umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimţitoriu, şi hai cu dânsul la locul de
spânzurătoare.” (Povestea unui om leneş de Ion Creangă)

1. Identifică titlul şi autorul textului.

………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………….

2. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru cuvintele: mare, frumos, moale, leneş, bine.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
3. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului car .

……………………………………………………………………………………………………………..
4. Desparte în silabe următoarele cuvinte: îmbucătura, lenevire ,dânsul.

……………………………………………………………………………………………………………
5. Scrie cuvintele cu acelaşi înţeles pentru: se duc, mă uit, frică.

……………………………………………………………………………………………………………….
6. Precizează câte sunete şi câte litere au cuvintele leneş, cercetară, pachet.

………………………………………………………………………………………………………………
7. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul mai să aibă sens diferit .

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
8. Formulează ideea principală pe baza fragmentului dat.

…………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………
9. Continuă, în 3-5 rânduri, povestea, cu ajutorul descrierii şi al naraţiunii.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

37
FIŞA Nr.21

Citeşte cu atenţie:
,, Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.
Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Enumeră florile care cad. Se uită-n
fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar enumără florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba... peste
toate au nins anii mulţi şi grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori.
Cine trânti poarta?
– Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoşeii moşului!
Un băietan ş-o fetiţă, roşii şi bucălai, sărutară mâinile lui "tata-moşu".”
Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.
1. Realizează corespondenţa între cele două coloane dintre cuvintele cu acelaşi sens, după modelul dat

nins mirosuri
miresme întâmplare
răsărit albit
poveste est
2. Subliniaţi varianta corect despărţită în silabe:

bun-ic-ul/ bu-ni-cul tă-ciu-ne / tă-ci-u-ne gâ-nde-ste/gân-deş-te

3.Alcătuiţi enunţuri cu sensurile diferite ale cuvântului: poartă.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
4. Expresia,, ciorchini de flori albe”, în text, are înţeles de:
a) păr alb; b)strugure; c) flori de salcâm.
5. Precizează două cuvinte cu sens opus pentru ,,nefericită”:

……………………………………………………………………………………………………………..
6. Menţionează personajele care apar în textul dat.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
7. Rescrie un enunţ, din text, care descrie înfăţişarea bunicului (portretul fizic).

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

8. Se dă textul:

„ ... Însă a doua zi, iaca şi mătuşa Marioara lui moş Andrei vine la noi, c-o falcă–n cer şi cu una–n
pământ şi se ia la ciondănit cu mama din pricina mea.
─ Mai auzit-ai dumneata, cumnată, una ca asta, să fure Ion pupăza, care [...] ne trezeşte des–
dimineaţă la lucru de atâţia ani? [...]
─ Ce spui, cumnată? Da că l-aş ucide în bătaie, când aş afla că el a prins pupăza, s-o chinuiască.
De-amu bine că mi-ai spus, las’ pe mine, că ţi-l ieu eu la depănat .
38
 ─ Nici nu te mai îndoi de asta, cumnată Smarandă, zise mătuşa, căci de zbânţuitul ista al dumitale
nimica nu scapă! [...]”

Cerinţe:
a) Transformaţi vorbirea directă în vorbire indirectă.

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

b) Completaţi enunţurile :

Titlul textului este........................................................................................................................................

Autorul este..................................................................................................................................................

Personajele sunt...........................................................................................................................................

Motivul disputei este.....................................................................................................................................

39
FIŞA Nr.22

1. Citeşte fragmentul!
„A fost odată ca niciodată un biet tăietor de lemn care trăia într-o căsuţă, la marginea unei păduri cu
nevasta şi cu cei doi copii ai săi.”
(Fraţii Grimm – „Hansel şi Gretel”)
Precizează:
a. timpul ………………………………………………………………………………………………….

b. spaţiul (locul) …………………………………………………………………………………………..

c. personajele ……………………………………………………………………………………………..
2. Încercuieşte ideea principală potrivită fragmentului de mai jos:
„De sărbătoarea Crăciunului, cei doi porniră cu Steaua. Au plecat ei peste câmpuri, peste podul de
gheaţă al Siretului, spre Viişoara. Drumul către sat era greu prin zăpadă, iar tăcerea tainică a înserării
strecura picături de nelinişte în sufletele celor doi copii. Buzele celui mic prinseră să tremure.”
(Mihail Sadoveanu – „Colindătorii”)
a) Satul era îngropat în zăpadă.
b) Bărbatul îi primi pe colindători.
c) De Crăciun, băieţii au pornit cu Steaua.
3. Formulează câte un enunţ propriu folosind cuvintele: n-am (nu am), n-are (nu are), nare (nări),
n-aţi (nu aţi), n-au (nu au).

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………..................................................................

........................................................................................................................................................................
4. Analizează adjectivele din textul de mai jos, după modelul:
Model: înalt = adjectiv se acordă cu substantivul “bradul”, gen masculin, nr. singular.
Bradul înalt gemea de mere aurite şi argintate; pe ramuri crescuseră migdale zaharisite, bomboane poleite
şi dulciuri îmbietoare.

………………………………………………………………………………………………….……………

…………………………………………………………………………………….…………………………

……………………………………………………………………….………………………………………

………………………………………………………….……………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….
5. Încercuieşte forma corectă a adjectivului din enunţurile următoare:
Argintii/ Argintiii fulgi s-au aşezat în palma copilului.
Zglobiii/ Zglobii copii făceau mătănii în zăpadă.
Sângerii/ Sângeriii trandafiri au îngheţat din cauza gerului.
40
 Cenuşiii/ Cenuşii nori s-au abătut asupra satului.
Trandafirii/ Trandafiriii obraji ai nepotului au fost sărutaţi de blajina bunică.

FIŞA Nr.23

1. Numiţi trei titluri de opere literare aparţinând poetului Mihai Eminescu.

……………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………..

2. Se dă textul:
„Cerul e ţesut din stele,
Luncile-din floricele,
Numai dorul strămoşesc -
Din cuvântul românesc.

Din pământ izvorul iese,

Grâul-din seminţe dese,
Numai dorul strămoşesc -
Din cuvântul românesc.

Razele ne vin din soare,

Iar miresmele-din floare,
Numai dorul strămoşesc -
Din cuvântul românesc.”
(Dorul şi limba - de Grigore Vieru).

Se cere:
a) să se identifice atributele;

.......................................................................................................................................................................
b) să se înlocuiască cuvântul miresmele cu alte două cuvinte care să exprime înţelesuri asemănătoare;

....................................................................................................................................................................
c) să se încercuiască verbele din text.

3. Să se alcătuiască două enunţuri în care cuvântul bătrânul să fie, pe rând, substantiv şi adjectiv.

……………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………….

4. Numiţi trei titluri de opere literare aparţinând scriitorului Ion Creangă.

……………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………….

5. Scrieţi cinci cuvinte care conţin consoana dublă n.

…………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………….
41
FIŞA Nr.24

1. Desparte în silabe următoarele cuvinte:

Inima………………………………………….. Strugure…………………………………..
Birou………………………………………… Macara……………………………………..
Frunza………………………………………… Copac……………………………………….
Haina………………………………………… Maşina……………………………………….
2. Formează trei cuvinte cu silaba “ce”.
..........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
3. Alcătuieşte propoziţii cu următoarele cuvinte:
Pisica..........................................................................................................................................................
Copilul........................................................................................................................................................
Păsările......................................................................................................................................................
Vaporul.....................................................................................................................................................
Covorul........................................................................................................................................................
Vioara..........................................................................................................................................................

4. Asociază cuvintelor date însuşirile potrivite din coloana alăturată:

tort mic
cer acra
castel gustos
sanie mica
salata imens
nasture senin

5. Ordonează cuvintele pentru a alcătui propoziţia corect: casa este mea aproape şcoala de
...................................................................................................................................................................
6. Scrie cuvintele cu sens asemănător pentru cuvintele de mai jos:
pisoiaş............................................................... priveşte.............................................................
mirat.................................................................... vârstă………………………………………

7. Găseşte cuvintele cu sens opus cuvintelor de mai jos:

încet..................................................................... înainte......................................................................

a termina.................................................................. spune……………………………………………
42
FIŞA Nr.25

Se dă textul:

,,Zările de farmec pline,

Strălucesc în luminiş,
Zboară mierlele-n tufiş
Şi din codri noaptea vineri
Pe furiş.
Cu cofiţa pe-ndelete
Vin nevestele la râu
Şi cu poala prinsă-n brâu
Vin cântând în stoluri fete
De la grâu.” (G. Coşbuc, Noapte de vară)

1. Scrie ,,X’’ în caseta corespunzătoare răspunsului corect:

a) Autorul unei poezii se numeşte:

□ compozitor; □ povestitor; □ poet; □ prozator.

b) În această poezie este prezentat anotimpul:

□ vara; □ toamna; □ primăvara; □ iarna.

c) Rima poeziei este :

□ împerecheată; □ încrucişată; □ îmbrăţişată; □ monorimă.

2. Barează cuvintele scrise greşit din fiecare enunţ:

Elevi aleea
Elevii se îndreaptă spre şcoală. Ei se plimbă pe alea îngustă.
Eleviii aleia

3. Uneşte printr-o linie cuvintele din coloana A cu acelea din coloana B care au înţeles opus:
A B
a închide a sfârşi
tăcere deal
întuneric a deschide
vale acolo
a începe zgomot
aici lumină

4. Completează spaţiile punctate, alegând forma corectă din paranteză:

Vasile...............dat caietul colegului. (i-a/ia)

Verişoara ................a plecat la mare. (sa/s-a)

Bunica nu ştie unde..................văzut pe acel om. (l-a/la)

El ...................promis că va veni? (va/v-a)

43
FIŞA Nr.26

1. Se da textul:
,, Cum venise pe lume nici el nu –si dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn si parca era de când
pământul. Nu simţise nici durere si nici bucurie. Si mult îl muncise gândul: Cum răsărise si-al cui
era? Mic cat un fir de linte mişca picioruşele fragede si ocolea, pe margini frunzişul care- l
adăpostise.’’
(Emil Gârleanu- Gândăcelul)
Rezolvaţi următoarele cerinţe:
a) Care este autorul acestui text?

………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………..
b) Despre cine este vorba in acest text?

………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………..
c) Subliniază cu o linie toate substantivele comune.

d) Alcătuieşte o propoziţie in care substantivul gândăcel sa fie in

cazul nominativ.
………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………..
e) Transcrie trei substantive comune din acest text.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
2. Alcătuieşte propoziţii în care substantivul ,,copil’’ să fie:
a. Subiect:

………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………..
b. Atribut:
………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………..
c. Complement:
………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………..
3. Scrieţi formele de plural ale substantivelor:
copac-……………… câmpie-……………….. poezie-…………………

floare-………………….. stea-…………….. manta- …………………..

4. Identificaţi seria care conţine numai substantive proprii:
a) Ioana, elev, casa; b) Cluj, Bucuresti, Dacia; c) bloc, floare, Bianca
44
FIŞA Nr.27

Citiţi cu atenţie textul:

„Vântul şuieră năprasnic. Cât vezi cu ochii numai zăpadă. Bunica, în fiecare seară, spune o
poveste nepoţeilor. E aceeaşi poveste, foarte frumoasă poveste, povestea cu împăratul Măzărean. În
fiecare seară cei trei ţânci, doi băieţi şi o fetiţă, după ce se întorc de la masă, se cuibăresc în pături şi încep
să se roage cu glasuri dulci şi subţirele:
- Bunică, spune povestea!
Bunica întreabă cu prefăcută mirare:
- Care poveste?
- Povestea cu împăratul Măzărean.
- Apoi, nu v-am spus-o şi aseară?
- Ne-ai spus-o, dar noi am uitat-o, bunicuţă. Spune-ne povestea cu împăratul Măzărean.
- V-am spus-o şi alaltăseară şi-n toate serile de când s-a făcut iarnă.
- Da, bunică, dar tare te rugăm, mai spune-ne-o o dată!”
( după Mihail Sadoveanu- “Făt-Frumos Măzărean”)
Cerinţe:
1. Precizaţi titlul, autorul textului, personajele, timpul şi locul desfăşurării acţiunii.

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................
2. Formulaţi în scris trei întrebări referitoare la conţinutul textului.

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................
3. Scrieţi, pentru următoarele cuvinte selectate din text:

- cuvinte cu acelaşi sens: ţânci……………., şuieră………………

- cuvinte cu sens opus: dulci........................, subţiri ......................

4. Transcrieţi din text un substantiv de genul masculin.........................................., unul de genul feminin

............................................................ şi unul de genul neutru......................................................................

5. Scrieţi în casete litera corespunzătoare fiecărei părţi de vorbire din propoziţia de mai jos
“ Bunica,cu glas moale, urmează povestea, cu întâlnirile, cu vulturul, cu furnica

6. Alegeţi forma corectă a cuvintelor:

La sfârşitul săptămânii v-a/ va ninge.

Nepoţii i-au /iau mulţumit bunicii pentru povestea spusă.

Într-o/Întro seară bunica a spus povestea Făt-Frumos Măzărean nepoţilor.

Niculăeş, ia/i-a un nai/n-ai!

Aseară s-a / sa pus pe ninsoare.
45
FIŞA Nr.28

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„ În timp ce scriu, I se poate întâmpla
Pe tocul meu O singură nenorocire:
Se urcă o furnică. Fără s-o observe din greşeală,
Ştie şi ştiu S-o moi cu peniţa-n cerneală
Că n-are de ce Şi să devină singura furnică albastră
Să-i fie frică … De pe planeta noastră
Nici s-o alung, Ba, dacă bea din cerneal’un pic
Nici s-o omor Nu se mai poate face nimic:
Nu-mi stă în fire. Devine singura furnică poetă
De pe planetă.
Şi atunci, trebuie să facă cerere
Şi reclamaţie
Să fie primită (de greiere!)
În uniunea de creaţie”. ( Ana Blandiana, O furnică poetă)

1. Stabileşte numărul de litere şi sunete din cuvintele:

Nenorocire:………………, cer:………………….., cerneală: …………….., geamgiu:……………..

2. Găseşte, în primele patru versuri, două cuvinte în structura cărora să existe diftongi:

……………………………………………………………………………………………………………..

3. Rescrie două cuvinte din text care conţin hiat:

…………………………………………………………………………………………………………….

4. Subliniază formele corecte din perechile de cuvinte date: alee / alie; creaţie / creiaţie;
ştinţă / ştiinţă; discontinuu / dizcontinuu.

5. Transcrie, din text, patru neologisme:

…………………………………………………………………………………………………………….

6. Alege cuvântul /cuvintele care nu fac parte din familia lexicală a cuvântului nor: noros, noroios,

norişor, înnora, înnorat, noroi.

7. Notează câte un sinonim pentru cuvintele:

Frică: …………………………, greşeală: …………………………..,

Cerere:……………………….., reclamaţie:…………………………...

8. Identifică cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor din text:

-mi:…………………………………………………………………………………………………………

nu-mi stă:………………………………………………………………………………………………….

Singura:…………………………………………………………………………………………………….
46
FIŞA Nr 29

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Eu cred c-a obosit pădurea

Căci ziua-ntreagă a tot cântat
Şi tace-acum gândind aiurea.
Sub dealuri amurgeşte zarea,
Se-ntunecă prin văi cărarea
Şi-i umbră peste sat”. (George Coşbuc - Pastel)

1. Desparte în silabe următoarele cuvinte:

pădurea………………………………………..….., amurgeşte…………………………………………..,

cărarea…………………..........................................
2. Scrie următoarele substantive la numărul plural:

Mistreţ:…………………………………….., fiară:…………….…………………………,

şoarece:……………………………………….
3. Formează familia lexicală a cuvintelor:

sat…………………………………………………………………………………………………………..

pădure……………………………………………………………………………………………………….

4. Precizează timpul următoarelor verbe:

a obosit:……………….…….…., tace:……..…………………., a cântat:……………………………...

5. Scrie opusul următoarelor cuvinte:

Ziua:………………………....…, Tace:……..………………., Se-ntunecă:……. ………………………..

6. Găsiţi însuşiri pentru substantivele:

toamnă......................................... păduri................................................

iazuri............................................ ierburi...............................................

păsări........................................... sunete................................................

7. Realizează o compunere de 5-7 rânduri, în care să foloseşti 3 cuvinte alese de tine din textul dat. Dă un
titlu sugestiv acestei compuneri. Cuvinte alese:
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
47
FIŞA Nr.30

Citeşte cu atenţie textul următor, apoi rezolvă cerinţele:

„Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri,
Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri,
El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri,
Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.”
(Vasile Alecsandri- Gerul)

1. Transcrie, din text, două cuvinte derivate:

…………………………………………………………………………………………………………...

2. Scrie trei termeni din familia lexicală a cuvintelor de bază :

Alb: ............................................................................................................................................................

Gheaţă:…………………………………………………………………………………………………….

3. Găseşte două cuvinte care să conţină diftongi diferiţi:

………………………………………………………………………………………………………………

4. Indicaţi cuvintele cu sens opus termenilor:

Tânăr - …………………. Opreşte - ……………………………

Pune -…………………. Amar -……………………………….

Rece - ………………….. Întuneric -…………………………...

5. Găsiţi cuvinte cu înţeles asemănător pentru:

Zăpadă ……………….... Victorie: ……………………………

Înserare: ……………….. Hotar: ……………………………...

Clar: ………………….. Copile: …………………………….

6. Transcrie, din textul dat, două personificări

………………………………………………………………………………… ……………………….

7. Alcătuieşte o compunere de 6-8 rânduri, în care să prezinţi un peisaj de iarnă, folosind un limbaj
expresiv. În compunerea ta, vei avea în vedere:
- alegerea unui titlu sugestiv;
- respectarea normelor de ortografie, punctuaţie, aşezare în pagină, lizibilitate.

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse.

48
FIŞA Nr.1 Fonetică

1. Scrie trei cuvinte:

- Monosilabice:…………………………………………………………………………………..

- Bisilabice:………………………………………………………………………………………

- Plurisilabice: …………………………………………………………………………………..
2. Alcătuieşte enunţuri cu sensurile cuvintelor diferenţiate prin accent (omografe): albi, haină, deşi.

………………………………….………………./…………………………………………………………

…..……………………………..………………/…………………………………………………………..

….………………………………………………./………………………………………………………….
3. Transcrie, din lista următoare, doar cuvintele care conţin hiat: ceartă, cofetărie, poate, aeroport, fiindcă,
leu, oare, ideal, creol, stau.

………………………………………………………………………………………………………………
Încercuieşte seria de cuvinte care cuprinde numai cuvinte monosilabice:

a) nici, luat, vrea, ochii; b) cel, mai, spui, scos; c) scurt, spune, nici, avem;

4. Găseşte cuvinte care să conţină :

(a-e) hiat……………...........……..; (i-e) hiat………….............……..;

(iau) triftong…...........……..………; (ia) diftong………...............……….;

(iai) triftong…............…………… (oai) triftong…………..............……

5. Scrie câte litere şi câte sunete au cuvintele:

Copil - ……. l şi …..…. s; baci - ………l şi ………s; ceaun - …….l şi ……….. s;

cioban -…….l şi ……….. s; gheară - ………l şi ……… s; ceasornic -…… l şi …….s;

celulă -……..l şi …….s; gheţar - …….l şi …….s; girafă - ……..l şi …….s.

6. Completează cuvintele de mai jos cu triftongii corespunzători:

ven……….. ..; lăcrăm…………..ră; m……….….; i…………….; cre…….….ne;

arip…………ră; le………..că
7. Formează cuvinte care să înceapă cu următoarele silabe:

pe- ..........................................................................................................................

ra- ..........................................................................................................................

sa- .........................................................................................................................

49
FIŞA Nr.2 Fonetică

1. Scrie, în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre, litera corespunzătoare grupurilor de sunete enumerate în
coloana din dreapta:

1. …….. coase a. doi diftongi

2. …….. aerian b. un hiat

3. ……. spuneai c. un diftong

4. …….. miorlăia d. două hiaturi

5. …….. păun e. un triftong

2. Subliniaţi triftongii în cuvintele: aripioară, creioane, leoarcă, beau, leoaică, trăiai, lăudat.

3. Subliniaţi diftongii din cuvintele: fierbe, iarbă, leafă, moară, haina, nou, râu.

4. Recunoaşteţi hiatul în cuvintele: cooperator, fiinţă, licee, aer, poezie, alcool.

5. Sunetele care alcătuiesc cuvântul clară sunt: a) CVCV ; b) CVVCV; c) CSVCV

6. Desparte în silabe cuvintele:

Leoaică: ……………………………..; Nouă: ……………………………..;

Fiindcă: ………………………………; Continuu: ………………………….;

Funcţie: ………………………………..; Poezie: ……………………………...;

Dezechilibru: ……………………………..; Coafor: ……………………………….;

Mioară: ……………………………….; Soare: ……………………………….;

Boare: ……………………………….; Doare: ……………………………….;

Leoarcă: ………………………………..; Coadă: ………………………………;

Chioară: ………………………………..; Şchioapă: …………………………….;

7. Identificaţi consoanele şi vocalele din propoziţia:

Mama merge repede până la magazin. Ea trebuie să se întoarcă repede acasă. Are musafiri.

8. Completează:
a) Propoziţiile sunt alcătuite din..............................................................................................................

b) Grupul de sunete sau de litere care are un înţeles este un...................................................................

c) Cuvântul este alcătuit din....................................................................................................................

d) O silabă este alcătuită din ....................................................................................................................

e) Sunetele se împart în.................................................şi.......................................................................

Litera este................................................................................................................................................
50
FIŞA Nr.3 Fonetică

1. Pune-ţi în spaţiile libere diftongii corespunzători ( ea sau ia):

lun…… m……..rgă p……..tră

v…….ţă ale….. frumuseţ……

2. Citeşte fiecare din următoarele propoziţii şi spune dacă este adevărat sau fals:

 Sunetele a, ă, î sunt întotdeauna vocale. A F

 În cuvântul poezie, litera i este vocala. A F
 În cuvântul seară, există trei vocale. A F
 În cuvântul acasă exista 3 vocale. A F
 Cuvântul stăteau conţine un triftong. A F
3. Desparte în silabe următoarele cuvinte:

ianuarie……………………………………….. harnică…………………………………………

punctuaţie………………………………………… poezie…………………………………………

realitate……………………………………… lăcrimioară……………………………………
4. Scrie două cuvinte care să conţină:

a. un diftong……………………………………………………….

b. un triftong………………………………………………………..

c. un hiat…………………………………………………………….
5. Scrie în spaţiul rezervat, răspunsul potrivit pentru fiecare cerinţă:

a. Cuvântul degetul conţine: ….. litere şi ……sunete.

b. Cuvântul soarelui conţine: ……vocale.

c. Cuvântul floare conţine: …..consoane.

d. Cuvântul haiduc conţine: ……vocale şi…… consoane.

e. Cuvântul dispariţie are: …... litere.

6. Încercuieşte litera corespunzătoare:
- Cuvântul arctic se desparte în silabe:

a. ar-ctic b. arc-tic c. arct-ic

- În cuvântul acasă există:

a. 3 vocale b. 2 vocale c. 1 vocală

- Cuvântul care conţine un triftong este:

a. leoaică b. frunză c. barcă

7. Formează cât mai multe cuvinte cu literele date:
a r e............................................... r c a ……………………………….
r s a……………………………... r m a e……………………………
51
 PĂRŢI DE VORBIRE FLEXIBILE
FIŞA Nr.1 Verbul

DEFINIŢIE:
Partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau existenţa se numeşte verb.
Exemple: - verbe care exprimă acţiunea: a învăţa, a munci, a cânta etc.
- verbe care exprimă starea: a aştepta, a sta etc.
- verbe care exprimă existenţa: a fi, a exista, a se afla.

Clasificarea verbelor:
I.
a) predicative – când pot exprima singure predicatul, formând predicat verbal;
Exemplu: Am terminat temele.
b) nepredicative – când formează împreună cu alte cuvinte predicatul nominal.
Exemple: El este şcolar.
Matei a devenit doctor.
Maria a ajuns profesoară.
Goe a rămas repetent şi anul acesta.
II.
a) personale – Eu tac. Tu înveţi.
b) impersonale – Fulgeră. Tună. Plouă.
Verbul îşi modifică forma după timp, persoană, număr.
A. Verbul are trei timpuri:
a) prezent: acţiune se petrece în momentul vorbirii;
Exemplu: Eu mă joc cu mingea.
b)trecut: acţiune se petrece înainte de momentul vorbirii;
Exemplu: Ei au fost în tabără.
c) viitor: acţiune se petrece după de momentul vorbirii;
Exemplu: Noi vom merge în excursie.

B. Verbul are trei persoane.

a) persoana I – acţiunea este făcută de persoana care vorbeşte;
Exemple: - singular: Eu scriu tema.
- plural: Noi scriem tema.

b) persoana a II-a - acţiunea este făcută de persoana cu care se vorbeşte;

Exemple: - singular: Tu asculţi muzică.
- plural: Voi ascultaţi muzică.

c) persoana a III-a - acţiunea este făcută de persoana despre care se vorbeşte;

Exemple: - singular: El citeşte ziarul.
- plural: Ei citesc ziarul.

C. Verbul are două numere:

a) singular: acţiunea este făcută de o singură persoană;
Exemplu: Eu cânt la chitară.

b) plural: acţiunea este făcută de mai multe persoane.

Exemplu: Noi cântăm în cor.

Funcţiile sintactice ale verbului:

a) predicat verbal: Ioana merge la circ.
b) predicat nominal: Ea este frumoasă şi cuminte.

52
1. Subliniaţi din următorul şir de cuvinte, doar verbele: cinci, vede, verde, noi, şase, aleargă, strigă,

floare, lup, zboară, cuib, prima, scrie, aşteaptă, vine, a citit, va cânta, modelez, mergea, va veni, dormea.

2. Subliniaţi verbele din următorul text:

„Un greieraş slăbuţ şi cenuşiu şi-a găsit culcuş de iarnă sub o rădăcină bătrână de stejar. În vara
ce trecuse se jucase din zori şi până-n seară cu prietenele lui, gâzele păduri. În curând v-a sosi iarna.
Acum ar vrea să doarmă. S-a ascuns în cotlonul lui şi a închis ochii.
Deodată, o voce slabă şi subţire l-a strigat de undeva, din întuneric:
- Mă doare! Dă-te la o parte! Ce, nu mă vezi?”
( ,,Ce mi-a povestit un greier mic”, de Magdalena Popa)

3. Daţi exemple de câte două verbe care să exprime acţiunea, starea şi existenţa. Alcătuieşte cu aceste
cuvinte propoziţii simple. Subliniaţi verbele din propoziţii.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………........................................................

4. Scrieţi cuvinte cu înţeles opus verbelor date:

a deschide …………….. a debloca…………………

a goli………………….. a câştiga………………….

a accepta………………. a cădea…………………

a decola………………... a pierde………………...

a acoperi……………….. a coborî………………...

5. Scrieţi cuvinte cu înţeles asemănător verbelor date:

a remarca…………….. a despica………………..

a abandona……………. a complota………………

a lovi………………….. a tăinui………………….

4. Subliniază verbele, iar apoi analizează-le precizând: timpul, persoana şi numărul.

„Împărăteasa zâmbea fericită, fiindcă ştia că oglinda spunea numai adevărul. Fata creştea tot mai
frumoasă şi frumuseţea împărătesei pălea înaintea ei.”
(Fraţii Grimm, Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici)
53
..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

5. Uniţi verbele cu sensuri opuse:

a merge a lega
a vorbi a pleca
a dezlega a tăcea
a veni a sta
a urca a coborî

6. Analizaţi verbele din următorul text:

Pe nisipul auriu al plajei au sosit turişti din toată Europa. Ei admiră valurile înspumate.
Soarele arzător îi bronzează. Vor petrece clipe minunate pe ţărmul românesc al Mării Negre.

verbul număr persoană timp funcţia verbului

în propoziţie

54
FIŞA Nr.2 Verbul

1. Alegeţi şi încercuiţi verbele din cuvintele următoare: zboară, alerg, personal, afirm, rotativ,

declaraţie, să alerg, de ghicit, albastru, mănânc, plec, cântec, cânt, învăţat, învăţ, mergând.

2. Uniţi prin săgeţi verbele cu modul corespunzător :

A vedea, modul indicativ lucrat,
a citi,
aflasem, modul conjunctiv prădat,
am văzut, să desenez.
mări, modul gerunziu plănuind,
citesc, pentru studiat,
să scriu, modul infinitiv mâncând
văzând, a declara,
descoperind, modul participiu
de acoperit, modul supin
a învăţa,
3. Subliniaţi verbele din textul următor:

„Sania îmi zboară

Suie şi coboară
Caii muşcă frâul.......”
(N. Labiş)

4. Treceţi verbele la timpul trecut:

priveşte ................................... ascultă ..................................

văd ................................. va călători ...............................

vor primi ................................ bate .................................

5. Daţi exemple de trei verbe care să exprime acţiunea, starea şi existenţa.

Acţiunea:………………………….. ………………………….. …………………………….

Starea: ……………………………. ………………………… …………………………….

Existenţa: …………………………. …………………………. ……………………………

55
FIŞA Nr.3 Verbul

1. Identificaţi şi subliniaţi din următorul şir de cuvinte verbele: vede, verde, noi, şase, aleargă,

strigă, floare, zboară, cuib, prima, scrie, aşteaptă, vine, a citit, va cânta, mergea, va veni, dormea.

2.Scrieţi cuvinte cu înţeles opus verbelor date:

a deschide:………………………………; a goli:……………………………….

a accepta:…………………………………; a acoperi:……………………………

a cere:…………………………………….; a debloca:…………………………….

a câştiga: …………………………………; a pierde:………………………………

a coborî:…………………………………..; a da:…………. ……………………….

a elibera:………………………………….; a pleca:…………………………………

3. Asociază corect verbele din prima coloană cu analiza din a II a coloană:

cumpără verb, modul condiţional optativ, pers. II, plural

desenează! verb, modul conjunctiv, pers. II, singular
să rezolvi verb, modul indicativ, pers. III, plural
aţi citi verb, modul imperativ, pers. II, singular

4. Transformă verbele de mai jos în substantive, după exemplul dat:

a circula – circulaţie

a plăcea - ..................... a birui - .................................. a curăţa - ......................

a datora - ..................... a bombăni - ........................... a şovăi - .................................

5. Scrieţi verbele de la care provin substantivele următoare:

vorbitul - ................................. lovitul - .................................. cântatul - ................................

ştiutul - ................................... strânsul - ................................ lăudatul - ................................

6. Potriveşte fiecărui verb dat pronumele personal care te ajută să identifici persoana:

eu mănânc ........ aduceţi ....... scriu ......... uneşti ……….cucereşti

.....credeai ....... strigă ........ ajunge ........ cumpărăm ……dorm

......aşteaptă ......... erau ....... a sosit ....... trecuseră …….mergeţi

...... au înlemnit ....... stăteaţi .......indicaţi ........ au adus ………călcăm

56
FIŞA Nr.4 Verbul

1. Subliniaţi verbele şi completaţi tabelul:

a) Mama coase. Tata repară un dulap. Alin se joacă. Radu a venit de la şcoală. În curând va sosi şi
bunicul. Elena a terminat de scris. Ea stă. Aşteaptă emisiunea preferată. Cărţile şi caietele sunt pe masă.
b) ,,O ploaie rece cădea neîntrerupt. În văi şi pe dealuri plutea o ceaţă lăptoasă. Prin văzduh veneau
împuşcături înăbuşite.
Deodată izbucniră cele dintâi focuri ale turcilor. Maiorul Şonţu căzu. Dorobanţii apărură într-un salt
vijelios.”
VERBE
ACŢIUNEA STAREA EXISTENŢA

2. Subliniaţi verbele. Treceţi acţiunea verbelor de la persoana I, numărul singular, la persoana I, numărul
plural.
Eu merg cu atenţie. Privesc în toate părţile. Nu văd nimic. Nu aud nimic. Mă îndrept spre un tufiş.
Unde să fie iepuraşul? Cercetez cu atenţie tufişul de la distanţă. M-am apropiat. Nu văd nimic. A fost
numai o părere. Zâmbesc. Mă întorc spre casă.

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

3. Identifică şi analizează verbele, precizând persoana, numărul, timpul acestora:

a)Ioana va pleca mâine într-o excursie.

..........................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................
b)Tu stai aici până mâine?

..........................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................
c)Noi am cumpărat o casă frumoasă.

..........................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................

57
FIŞA Nr.5 Verbul

1. Conjugaţi verbele ,,a lucra” şi ,, a privi la timpurile indicate.

a) Prezent:
a lucra a privi

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

b) Imperfect:
a lucra a privi

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

c) Perfectul simplu:
a lucra a privi

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………
d) Perfectul compus
a lucra a privi

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………
58
……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

e) Mai mult ca perfectul

a lucra a privi

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

f) Viitor
a lucra a privi

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

……..………………………….. …………………………………………

…………………………………. …………………………………………

2. Scrie forma verbelor:

,,a citi “ – la timpul viitor:.........................................................................................................................

,,a calcula “- la timpul trecut , persoana a II-a:.......................................................................................

,,a zâmbi “- la timpul prezent , persoana a III-a , numărul plural:.......................................................

3. Depistaţi verbele - lipsă din proverbele :

a) Fricosul ............... şi de umbra lui.

b) Fie pâinea cât de rea, tot o ..................... cineva.

c) Greşeala recunoscută ............... pe jumătate iertată.

59
FIŞA Nr.6 Substantivul

1. Grupaţi următoarele substantive în trei coloane, în funcţie de genul acestora: elev, dulap, mese, zăpadă,
şcoli, pietre, penar, tunet, cretă, lalea, băiat, mână, piersică, căţel, ou, peşte, Andrei, Mariana, sunet, tobă,
trâmbiţă.
Masculin Feminin Neutru

……..…………… ……………………………… …………………………

……..…………… ……………………………… …………………………

……..………… ……………………………… ………………………..

……..…………… ……………………………… ………………………..

……..…………… ……………..……………… …………………………

……..…………… ……………..……………… …………………………

2. Tăiaţi substantivele scrise greşit: epure / iepure, fiică / fică, poet / poiet, scriitor / scritor, lecţile /
lecţiile, fiinţă / finţă, poeziile / poezile, piatră / peatră, earbă / iarbă, seară / siară.

3. Completaţi textul cu articolul care lipseşte:

Era odată _____ împărat puternic şi ____ împărăteasă frumoasă.

Învăţătoru__ se uită la copil. Copii__ se duc după domnu___ profesor.

Fet_______ purtau rochi__ care aveau _______ fundiţe roşii.

4. .Marcaţi propoziţiile în care cuvintele,,mare”, ,,sare” şi ,,poartă” sunt substantive:

La vară vom merge la mare. Pomul cel mare din grădină a fost tăiat.

Bunicul a ieşit la poartă. Mircea poartă un tricou nou.

Maria sare gardul în livadă. Am cumpărat un pachet de sare.

5. Completaţi cu substantive care se potrivesc:

Pe ………………. se aprind ……………………

Prin …………….. au înflorit ……………………

…………………… au sosit din …………………..

…………………… alergau pe ………………………

Merg la teatru cu ……………………….

Sunt …………………. în …………………….. a V a.

La ……………………………rulează un ……………………. foarte bun.

60
FIŞA Nr. 7 Substantivul

1. Trece la numărul plural substantivele: copac, pălărie, catalog, fiu, liceu, roată, arbitru, gând .

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

2. Trece la numărul singular substantivele: zmei, cărţi, tablouri, muzee, alei, brazi, farmacii, coli.

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

3. Scrie tot ce ştii despre substantivele din textul următor:

,,O doamnă din Viena avea un papagal şi o pisică, prieteni amândoi.”
(Tudor Arghezi --,,Coco şi pisica”)

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

4. Scrie deasupra definiţiei felul substantivului la cere se face referire!

Denumeşte o anumită fiinţă,

un anumit lucru şi un
Denumeşte fiinţe, lucruri şi anumit fenomen al naturii
fenomene ale naturii de
acelaşi fel.

5. Completează propoziţiile lacunare cu substantive adecvate.

Bunica şi …………….. sunt căsătoriţi de 50 ani.

…………….. a fost rea şi a spart un geam jucându-se cu fratele ei.

……………… este foarte neatent în timpul orelor.

61
FIŞA Nr.8 Substantivul

1. Treceţi următoarele substantive la numărul plural:

carte_______________________ grădină____________________

caiet_______________________ bloc______________________

creion______________________ gard______________________

stilou ______________________ clasă_____________________

cană_______________________ telefon___________________

fiu_________________________ copil_____________________

2. Transformă un cuvânt nearticulat într-unul articulat cu articol hotărât şi cu articol nehotărât după
model.
Caiet - un caiet - caietul;

Creion -……………. - …………………; Bancă -………………… - …………………..;

Minge -………………. - …………………; Ghiozdan -……...………..…. - …………………;

Penar -…………………. - ………………; Floare - …………………… - ….………………. .

3. Completaţi tabelul ţinând cont de cerinţe:

Patria noastră se numeşte România. Capitala României este oraşul Bucureşti. Munţii Carpaţi
alcătuiesc o cunună în centrul ţării. Dunărea scaldă pământul patriei noastre. Mihai Eminescu este cel mai
mare poet român.

Substantivul Felul Numǎrul

4. Completează propoziţiile lacunare cu substantivele adecvate:

Mama are doi……………….., pe mine şi pe sora mea. Noi avem trei…………… Mama a
cumpărat pentru noi patru…………………. Astfel, fiecare dintre noi are două bucăţi.
62
 FIŞA Nr. 9 Substantivul

1. Completaţi:
a) Substantivul este.......................................................................................................care denumeşte

................................................................................................................................................................

b) Substantivul este de două feluri:.....................................................şi ..................................................

c) Substantivul are două numere: ...............................................şi .........................................................

d) Substantivul are trei genuri: ................................, ..........................................şi ..................................

2. Alegeţi substantivele din următorul text şi grupaţi-le în tabel, după cerinţe:
,, - Ia stai un pic! Se repede brusc cârtiţoiul spre iepuraş. Nu cumva dumneata eşti Acela ?!
Recunoaşte! Unde ai ascuns comoara ?!
Animăluţele privesc cerul. Prin împrejurimi plouă. La ei - nici un strop. Câmpia e blestemată de o
comoară care aşteaptă să fie găsită şi împărţită cinstit. Până atunci izvoarele seacă, ploaia îi ocoleşte,
grădinile li se ofilesc.” (Blestemul Comorii de Emilia Plugaru )

fiinţe lucruri fenomene ale naturii

3. Scrieţi felul şi numărul sustantivelor date:

substantivul felul gen numărul
sunete
Cosmin
vânzător
Timişoara

4. Treceţi substantivele la numărul opus:

a) b) singular plural
singular plural izvoare
panglică coarne
minut alei
dulap coperţi
idee
5. Subliniază substantivele comune cu o linie şi pe cele proprii cu două linii:

Iarna este anotimpul preferat al Mariei. Anul acesta nu s-a bucurat de zăpadă. A ieşit cu Azor,
câinele ei, la plimbare în parc. Acolo s-a întâlnit cu Alina şi George.

6.Transcrie corect următoarele propoziţii:

Pe (ghiozadan) meu este desenat un avion. Preţul (cartea) este trecut pe verso. Caietele (elev) sunt
curate. (Curăţenie) este mama (sănătate).
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
FIŞA Nr.10 Substantivul
63
1. Descoperiţi substantivele!

M A S Ă D
O R A Ş U
T C R E L
A O A I A
N X L U P

2. Scrieţi substantivele pe care le-aţi descoperit:

……….…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………..

3. Treceţi substantivele următoare la numărul plural:

Numărul singular Numărul plural
scaun
caiet
copil
oraş
coş

4. Descoperiţi substantivele proprii, chiar numele voastre şi al colegilor voştri!

M A R I A R A
D Ă N U Ţ T L
X K O S S B E
T O M U Ţ A X
D E N E Ş N M
D A M A R I S

5. Scrieţi substantivele pe care le-aţi descoperit pe spaţiul punctat:

……………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………..

FIŞA Nr.11 Substantivul

64
1. Completaţi liniile punctate cu alte cinci substantive care denumesc:

fiinţe: furnică, ...............................................................................................................................................

lucruri: caiet, ………………………………………………………………………………………………

fenomene ale naturii: tunet, ………………………………………………………………………………..

stări sufleteşti: bucurie, …………………………………………………………………………………….

2. Subliniaţi substantivele din textul următor şi arătaţi ce exprimă:

“Salăţile din grădina ursului, pielea şi capul cerbului le-a dus la stăpână-su cu toată inima, dar pe fata
împăratului Roş nu-i venea s-o ducă, căci era boboc de trandafir din luna lui mai, legănat din adierea
vântului şi neatins de ochii fluturilor”.
(povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă)

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

3. Subliniaţi substantivele şi transcrieţi-le şi dezlegaţi ghicitoarea:

Lungi Ori
Urechi Sub
Picioare Tufiş
Lungi Tot cu ochi mari deschişi ;oare
Doar cu puşca îl ajungi E fricos?
Doarme-n lan Sau ni se pare?

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

65
4. Completaţi cu substantivele potrivite:

................. senin ................. strălucitor .................. verde

.................. înalţi ................. harnici ................. roditoare

FIŞA Nr. 12 Prepoziţia

66
1.Completaţi următoarele scheme cu prepoziţiile care lipsesc:

muzeu. grădiniţă e jucăuş.

El vine Băiatul
cinema. drum e vesel.

fratele lui. bloc e politicos.

2. Completează spaţiile punctate cu substantivele / prepoziţiile potrivite.

spre ……………………. de pe …………………………..

Copilul merge pe ………………… …... Casa din ……………………………

cu ………………………. de lângă ………………………

……... excursie.

El se întoarce ……… bunici.

……… părinții.

3. Grupează prepozițiile de la exercițiul anterior în tabel și dați exemple de alte prepoziții simple și
compuse.

Prepoziții simple Prepoziții compuse

FIŞA Nr. 13 Pronumele

67
1. Înlocuiţi substantivele subliniate cu pronume. De exemplu: Am adus cartea lui Sorin. / I-am adus-o.

Aş spune părinţilor bucuria. / ..............................................................................................

Dau colegilor stiloul. / .........................................................................................................

Priveşte desenul Doinei. / ........................................................................................................

2. Scrieţi corect enunţurile:

a) Ai cărui copii sunt pălăriile?......................................................................................................

b) A cărei muncitor sunt uneltele?.................................................................................................

c) A căror elev sunt cărţile?...........................................................................................................

3. Completaţi tabelul următor cu formele pronumelui personal:

Pronumele personal
Persoana Numărul
Singular Plural
I
a II-a
a III-a f m f m

4.Transcrieţi textul următor, înlocuind substantivele care se repetă de prea multe ori cu pronume
personale potrivite:
Alina şi-a terminat temele. Alina ar vrea sa citească o carte. Mama Alinei îi recomandă o carte cu
poveşti. Alina ia cartea din bibliotecă, dar acum gândul Alinei este la joacă.

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

5. Subliniaţi şi analizaţi pronumele personale din textul următor, completând tabelul:

„Capra pleacă în pădure să le-aducă mâncare iezişorilor. Ea sfătuieşte iezişorii să fie cuminţi cât
vor sta singuri acasă. Ei închid uşa bine, dar nu ştiu că îi pândeşte cumătrul lup. El stătea ascuns după
peretele casei.”
Pronumele Persoana Numărul Genul Funcţia în
propoziţie
I a II- a III-a singular plural feminin masculin S. A.P.S.
a

6. Stabileşte persoana, nr. şi genul, felul pronumelor din enunţurile:

68
Ei vor merge pe la prietenii mei.

...................................................................................................................................................................
Dumneaei merge cu mine.

.....................................................................................................................................................................

FIŞA Nr.14 Pronumele

69
1. Stabileşte persoana, nr. şi genul, felul pronumelor din enunţurile:
Ne-a invitat pe toţi la ziua lui.

............................................................................................................................................................
Mama ne-a dăruit o ciocolată.

............................................................................................................................................................
Pe ei îi cunosc de mult.

..............................................................................................................................................................
Ei îi place să joace tenis.

..................................................................................................................................................................
Dumnealui a plecat la muzeu.

.................................................................................................................................................................
Dumneavoastră îi oferiţi prietenei flori?

..................................................................................................................................................................
2. Pronumele personal mai are şi alte forme. În tabelul de mai jos sunt trecute toate formele pronumelui
personal.
Numărul Persoana Forme lungi Persoana Forme scurte
I eu; ( pe ) mine; mie I mă; m-; îmi; mi-
a II -a tu; ( pe ) tine; ţie a II-a te; îţi; ţi-; -ţi
Singular
a III-a el; ( pe ) el; lui a III-a îl; l-; -l; îi; i-
ea; ( pe ) ea; ei o; -o
I noi; ( pe ) noi; nouă I ne-; -ne; ni-
a II-a voi; ( pe ) voi; vouă a II-a vă-; vi-; v-
Plural
a III-a ei; ( pe ) ei; lor a III-a îi; i-; -i
ele; ( pe ) ele; lor le-; li-

În textul următor sunt şapte pronume personale. Identificaţi toate aceste pronume, subliniaţi-le şi
verificaţi unde se regăsesc în tabel:
- Ţine-ţi darul, creştine! Eu îţi poruncesc să-ţi duci avutul pe oricare din uliţe şi acolo să-l laşi
până dimineaţa, fără paznic! Şi de ţi se va întâmpla vreo pagubă, eu sunt răspunzător.
3. Precizează felul pronumelor, persoana şi numărul:
Pe tine te-am văzut la librărie.

..........................................................................................................................................
Dânsa vine des la noi.

........................................................................................................................................................
Pe mata te-am aşteptat.

....................................................................................................................................................
Vă rog pe dumneavoastră să-mi explicaţi.

.......................................................................................................................
Dumneata pleci?

.................................................................................................................................................................
FIŞA Nr.15 Pronumele
70
1. Completează spaţiile punctate cu pronume corespunzătoare:

Mâine, după ore, vin .................să -............... dai cartea pe care ai citit -................... Dragă bunicule,

...............mulţumesc pentru scrisoarea pe care ........................ - ai trimis - ....................Doamnă

învăţătoare, foştii .........................................elevi nu .................................au uitat.

2. Se dă propoziţia: Pe mine mă cheamă la şcoală. Înlocuieşte pronumele personale subliniate cu altele

indicate mai jos:

pers a II-a sg:…………………………………..

pl:…………………………………...

pers a III-a sg., masc:……………………………………

fem:……………………………………..

pers I, pl:………………………………………..

pers a III-a, pl, masc:…………………………………………..

fem:……………………………………………

3. Înlocuiţi substantivele subliniate cu pronume potrivite:

Azor era un câine credincios. ______ era un câine credincios.

Ina şi Mihai sunt fraţi. ______ sunt fraţi.

Elevii au plantat un copac. ______ au plantat un copac.

Georgeta şi Ioana învaţă. ______ învaţă.

Violeta se joacă cu Ioana. Violeta se joacă cu ______ .

4. Completaţi cu pronumele personale corespunzătoare.

Puiul de vulpe a plecat din vizuină . ....... s-a întâlnit, pe câmp, cu nişte gâşte.
- Cine sunteţi ? întreabă puiul.

- ........... suntem gâşte…....... cine eşti ?

- ............ sunt un pui de vulpe.

- Ai venit să-mi mănânci puii ? sare o gâscă.

- Nu, mai bine mă joc cu ……..... !

- Nu cred ! O cunosc ………... pe mama ........... .

71
FIŞA Nr.16 Pronumele

1.Bifează răspunsul corect:

Partea de vorbire care ţine locul unui substantiv se numeşte:

Pronumele personal ţine locul :

2. Subliniază din şirul de cuvinte doar pronumele personale:

dumneavoastră, nenea, mi, nai, v-, mine, nou, nouă, cel, -o, nor, lor, le, var, vouă, de, ni, car, lui, peste, te,
deci, tine, suie, ei, parcă, ţi-.

3. Analizează pronumele din fragmentul următor:

„-Patrocle, zice duduia Lizuca, eu ştiu că tu eşti un căţel vrednic şi viteaz. Dar ce ne facem noi dacă
rătăcim drumul? întrebă ea pe căţel, ”
(M. Sadoveanu –Dumbrava minunată)

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

4. Alege forma corectă a pronumelui personal

● Eu / ieu am citit despre Mihai Viteazul.

● Iea / ea este sportiva mea preferată.

● ei / iei au ascultat ,,Rapsodia Română”, de George Enescu.

5. Transcrie şi realizează corespondenţe între cuvintele din coloanele de mai jos.

ce-l mai mare
cel întreba
cel bun
ce-l încântă
ce-l reuşit
cel lăuda

6.Subliniază pronumele personale din textul următor:

,,Eu, tu, el si ea
Ne vom număra aşa:
Unu, doi,
Noi şi voi,
Iar la trei
Vin şi ei.”
72
7.Completează propoziţiile respectând cerinţele din paranteză:

Eu ...... - am terminat desertul.(pers. I, singular)

Bunica ......-a împletit şosete călduroase.(pers. I, plural)

Vecinii .....-au felicitat pentru reuşită.(persoana I, singular)

8.Alcătuieşte trei propoziţii în care să foloseşti forme diferite ale pronumelui personal de politeţe.

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

8. Alcătuiţi un text cu titlul O zi de şcoală, în care să folosiţi şi pronumele următoare: noi, o, toţi, nimeni,
dânsa, îl, cu ei, nouă, le- .

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

73
FIŞA Nr.17 Numeralul

1. Acordaţi numeralele ordinale al doilea, a doua cu substantivele: întrebare, problemă, pas, exemplu,
lucrare, zi, an, fişă. Două din ele introduceţi-le în enunţuri.

…………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………..

2. Cuvintele trei, a şasea, doisprezece, două mii, ca parte de vorbire sunt..................................

3.Numeralul care exprimă o cantitate exactă de obiecte se numeşte...........................................

4. Subliniază forma corectă: doisprezece martie /douăsprezece martie

5. Subliniaţi numeralele din următoarele texte:

Două gâşte fac găluşte,
Trei răţoi fac tărăboi,
Patru rândunele cară la surcele,
Cinci sticleţi caută bureţi,
Şase piţigoi se uită la voi,
Şapte brotaci frământă colaci,
Opt pisoi voinici caută furnici,
Nouă albinuţe zboară spre căsuţe,
Zece margarete scutură din plete
Să fie cochete.

6. Completează cu numeralele potrivite:

Anul are _____________ anotimpuri. Fiecare anotimp are ____________ luni.

Luna are ________________________ zile. Într-o săptămână sunt _____________ zile lucrătoare.
7. Completaţi cu litere numeralele potrivite din titlurile de poveşti:

“Punguţa cu __________ bani”, “Capra cu __________ iezi”, ”Soacra cu __________ nurori”,

” __________ feţi cu stea in frunte “, Cei__________purceluşi” , “__________ pâini “.

8. Transcrie textul, scriind forma corectă a numeralelor:

Eu am patrusprezece ani, iar fratele meu are cincişpe ani. Pe douăsprezece septembrie tata
împlineşte patru zeci şi doi de ani . Mama şi-a sărbătorit ziua de naştere pe optisprezece august.

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

74
FIŞA Nr. 18 Adjectivul

1.Citeşte fiecare din următoarele afirmaţii şi încercuieşte A dacă o consideri adevărată şi cu F dacă o
consideri falsă :

a. A – F Adjectivele mov şi roz au la feminin formele movă şi roză.

b. A – F Adjectivul se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat.

c. A – F Adjectivul este o parte de propoziţie.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare fiecărui răspuns corect:

- Adjectivul nu are:

a. caz; b. persoană; c. funcţie sintactică.

- Cuvântul subliniat din propoziţia: Fratele lui este un isteţ băiat are funcţie sintactică de:

a. complement direct; b. nume predicativ; c. atribut adj..

3. Scrie o propoziţie în care adjectivul frumos să devină substantiv :

……………………..........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

4. Construieşte o propoziţie în care adjectivul harnic să fie în cazul nominativ.

……………………..........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

5. Scrie o propoziţie în care adjectivul verde să îndeplinească funcţia sintactică de atribut.

……………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………..

5. Scrie în spaţiul rezervat răspunsuri potrivite pentru fiecare cerință:

a. Pluralul adjectivului subţirică este……………………………..

b. Adjectivul înroşit este format prin derivare cu……………………………….

c. Adjectivul frumoasă este la numărul……………………..

FIŞA Nr.19
75
1. Subliniaţi adjectivele din textul următor cu o linie şi substantivele cu două linii:

,, În iarba înaltă, înfloreşte acum ochiul boului cu petale desfăcute şi albe, cu miezul rotund şi
galben, ca un bănuţ auriu, un fel de crizantemă sălbatică. Se ridică cutezător ciucurul roşu al trifoiului, se
leagănă pâlcuri de sânziene galbene şi albe cu miros pipărat şi ameţitor.”
( I. Agârbiceanu – Adormirea Măriuţei)

2. Potriviţi substantivelor date mai multe adjective. Formulaţi propoziţii cu două adjective găsite.
Ex.: copil mic, zburdalnic, îmbujorat;

munte………....................................., ........................................., .....................................................;

floare ................................................., ………………......................, ...............................................;

fruct ...................................................., .............................................., ...............................................;

pantofi ................................................., ............................................., ................................................;

creion ........................................................, ................................................, ..............................................;

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

3. Alege varianta în care cuvântul larg este adjectiv:

a) largul lui veşmânt; b) fereastră larg deschisă; c) în largul mării.

4. Alege varianta care conţine numai adjective:

a) special, mașină, activ; b) inferior, cană, viu; c) străveziu, mare, bătrân.

5) Eu spun una ,tu spui multe:

dulap încăpător dulapuri încăpătoare

carte ilustrată …………………………………………

teren dreptunghiular ………………………………………..

bilet câştigător ……………………………………….

răspuns corect ……………………………………..

creion ascuţit …………………………………….

bec luminos …………………………………….

76
 ghirlandă multicoloră …..……………………………….

brad împodobit …………………………………….

pâine fierbinte ……………………………………..

6. Schimbaţi locul adjectivului, punându-l înaintea substantivului :

- măr dulce …………………………………...............................................................................................

- flori multicolore ..........................................................................................................................................

- bradul înalt.....................................................................................................................................................

- câine rău ........................................................................................................................................................

- para gustoasă................................................................................................................................................

7. Faceţi acordul între adjectivele din paranteze şi substantivele ale căror însuşiri le arată :

În zarea _____________ (îndepărtaţi) se zăreau ____________ (semeţ) munţi. La poalele

munţilor _______(semeţ) se întindeau păduri___________ (verde) de stejari ___________

(înaltă). Sub razele ___________(aurie) ale soarelui sclipea apa________________ (limpezi) a

______________ (albastră) lac, reflectând lumina ___________ (orbitor) a cerului de vară.

8. Alcătuiţi două enunţuri în care cuvântul „tânăr”, să fie:

a) substantiv :

..........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

b) adjectiv:

..........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

9. Analizaţi adjectivele din text :

„ Ştefăniţă mic , îndesat şi sprinten, avea ochii albaştri şi părul inelat. Purta zale uşoară şi
nişte pinteni frumoşi .
Era în ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Era vremea când ţârâie din nişte uşoare
strune miile de gâze prin fânuri.”
( Eusebiu Camilar - Stejarul din Borzeşti )

adjectivul numărul genul substantivul a cărui funcţia în întrebarea la

77
 însuşire o arată propoziţie care răspunde

FIŞA Nr.20 Adverbul

78
1. Completează definiţia:
Adverbul este parte de vorbire ……………………......care exprimă caracteristica unei acţiuni,

..................................................................................................................................................... , indicând

împrejurarea în care are loc………………………………………………………………………………..

2. Daţi exemplu de câte două adverbe:

– simple:…………………………………………………………………………………………….

- compuse: …………………………………………………………………………………………..

- adverbe de loc: ……………………………………………………………………………………

- adverbe de timp: …………………………………………………………………………………..

- adverbe de mod: ……………………………………………………………………………………

3. Grupează adverbele acolo, acum, aşa, aici, altfel, nicicând, deasupra, îndată, oricum , în tabelul de
mai jos:

adverbe de loc adverbe de timp Adverbe de mod simple compuse

4. Uneşte cuvintele din coloana A, cu sufixele corespunzătoare din colana B, formând astfel, prin
derivare, adverbe:

A: a târî B : – eşte
Prieten - iş
Piept - âş
Actual - mente
5. Formulează propoziţii în care să foloseşti:
- caracteristica unei acţiuni:

…………………………………………………………………………………………………………..

- caracteristica unei stări:

………………………………………………………………………………………………………….

- caracteristica unei însuşiri:

……………………………………………………………………………………………………………

- împrejurarea în care are loc o acţiune, locul şi timpul acţiunii:

……………………………………………………………………………………………………………..

79
FIŞA Nr.21

1. Alcătuiţi enunţuri cu ,, de loc” şi ,,deloc”, ,,niciodată”.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
2.Se dă textul:
„Deasupra se boltea un cer alburiu de singurătate. Mergeau încet pe un drum de ţărână… Un stol de
stăncuţe şi grauri pluteau alene pe vânt, apoi se lăsau mai uşor pe vâlcea.
Aşa, câteodată numai, când pădurile mari…murmurau tainic, în liniştea înserării,oftau amar” .
( Ion Agârbiceanu)
Se cere:
a) Transcrie opt adverbe din text:

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
b) Transcrie un adverb simplu şi un adverb compus:

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
3. Cuvântul subliniat din propoziţia “Maria recită frumos”este :

a) adverb propriu-zis ;
b) adjectiv propriu-zis ;
c) adverb provenit din adjectiv.

4. Formulaţi propoziţii cu adverbe care să răspundă la următoarele întrebări:

a) Unde?

…………………………………………………………………………………………………………….
b) Când?

…………………………………………………………………………………………………………….
c) Cum?

…………………………………………………………………………………………………………….

80
FIŞA Nr.22 Interjecţia

1. Completează definiţia:

Interjecţia este ……………………………………………………………………………………….care

exprimă ……………………………………….., …………………………………………………………,

………………..sau reproduce ………………………………………………...din natură.

2. Completează definiţia:

Interjecţiile care imita sunete şi zgomote din natură se numesc …………………………………………..

3. Daţi exemplu de două interjecţii:

– simple:………………………………………………………………………………………………….

- compuse: ………………………………………………………………………………………………..

4. Asociaţi fiecărui desen interjecţii potrivite, grupându-le apoi în funcţie de ce exprimă:

vai!, cucurigu!, of!, bzzz!, aoleu!, ham-ham!, brrr!, poc!, miau!, pac! pic-pic!, hei! ura!, tic-tac!

stări sufleteşti:………………………………… senzaţii:………………………….

sunete scoase de animale:……………………. zgomote:………………………….

adresare: ……………………………………….. îndemnuri:…………………………..

5. Grupează interjecţiile de mai jos în funcţie de structura lor: ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-
rup!, marş!, miau!, ham-ham!

Simple: …………………………………………………………………………………………………….

Compuse:……………………………………………………………………………………………………

6. Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane:

A B
1.senzaţie a) Striga fericit: Ura! Ura!
2.stare sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o dugheanã!
3.act de voinţã c) Brrr! Ce frig este!
4.onomatopee d)Hai cu mine

81
7. Scrie verbe derivate de la urmãtoarele interjecţii:

Poc! ................................. Of!................................................ Piu! .........................................

Vâj!............................................... Mâr!............................................. Sfor!...............................................

Cirip! ................................................ Mor!.............................................

FIŞA Nr. 23 Conjuncţia

82
1. Completează definiţia:

Conjuncţia este……………………………………………………………………….. care indică

…..………………………………………………………………………………………………………

între părţi ………………………………………………………………………………., între o parte de

……………………………………………… şi o propoziţie sau între două ………………………………

2. Daţi exemplu de câte două conjuncţii:

– simple:………………………………………………………………………………………………….

- compuse: ………………………………………………………………………………………………..

3. Încercuieşte conjuncţiile din următoarele texte!

a. „Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam-mare, mamiţa şi tanti Miţa au promis tânărului Goe
să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai.” (D-l Goe...)
b. Dino e ciudat şi mătăhălos, dar n-are suflet rău. Dacă încerci să-l înţelegi, capeţi un prieten, fiindcă e
sentimental.
c. Voiam să scriu la început un roman. Dacă l-aş căuta acum în ladă, l-aş găsi. Dar acum nu-l caut
deoarece mă simt fericit, senin, uşor şi nu vreau să mă cuprindă tristeţea.

4. Completează următoarele enunţuri, folosind conjuncţiile potrivite.

a. Plec acum ......................... nu întârzii.

b. ..................... era un om blând, toată lumea îl iubea.

c. Ne-am odihnit destul .............................. putem pleca.

d. A muncit mult ...................................... mai are destul de recuperat.

e. Dragi îmi erau tata .................. mama, fraţii ................... surorile, ....................... băieţii satului.

5. Formulaţi propoziţii cu următoarele conjuncţii: prin urmare, de aceea, numai că, din cauză că, din
moment ce, ori de câte ori, indiferent că, fiindcă.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

SINTAXA PROPOZIȚIEI
83
FIŞA Nr.1 Predicatul

1. Completează definiţia:

Predicatul este partea ……………………………………………………………………………………

care arată………………………………………………………………………………………………….

2. Subliniaţi predicatele din propoziţiile de mai jos:

a) Iepuraşul a luat-o la sănătoasa. b) Maria este vânzătoare la un magazin alimentar.

c) El a devenit avocat. d) Noi am ajuns la şcoală mai devreme.

e)El a ajuns de nerecunoscut. f) Îi ajunge prin câte a trecut.

g) Vremea s-a făcut ploioasă. h) El şi-a făcut temele în clasă.

i) El părea supărat. î) Se pare că a lipsit .

3. Completează spaţiile punctate cu predicatele potrivite,din coloana alăturată.

Acul mic haine scumpe……………….. . nu are

După furtună …………….vreme bună. se cunoaşte

Fapta bună………………..laudă. coase

Munca………………………….pe om. vine

Omul……………………….după fapte. înnobilează

4. Realizează corespondenţa între cele două coloane, pentru a obţine propoziţii.

Iarba aleargă
Elevii citeşte
Dana a încolţit

5. Găseşte predicatele potrivite pentru a forma propoziţii.

Dora………………….într-un hohot de râs. …………………..sora mea cea mare.

Cinci……………………o echipă puternică. Ei……………….sub fereastra bucătăriei.

Muzeul………………….într-un oraş apropiat. Pe el l-……………….tânărul acela.

6. Alcătuieşte câte o propoziţie în care predicatul exprimat prin verbul ,,a învăţa” să fie aşezat la
începutul, la sfârşitul şi în interiorul propoziţiei.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

84
………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….
7. La ce întrebări răspunde predicatul ?

……………………………………………………………………………………………………………….

FIŞA Nr.2 Predicatul

85
1. Realizează acordul predicatului cu subiectul.

“Pe muşchiul moale, cald ca o blană a pământului, căprioara (a sta)………...................jos lângă iedul ei.”
(Emil Gârleanu - Căprioara)
“(A trăi)...............odată, la o stână din munţii cei înalţi, un cioban...”
(A. Dumitrescu - Zâna celor şapte izvoare)

“Şi (a ruga).............................pe Luminăţia - Sa, (a se îndesi).........................................................pe noi

mai mult cu udeala...”

(Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb)
2. Formulează propoziţii după schemele de mai jos.

a) P S
______ + ________
verb subst.
propriu

…………………………………………………………………………………………………………….

b) S P.S. P
_________ + _________ + _______
subst. adj. verb
comun

……………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………….

c) S P
_________ + _________
pronume verb
personal

……………………………………………………………………………………………………………….

3. Se dă textul:
„Ploua încet. Bătea un vânt iute şi rece. Şanţurile erau pline de apă şi noroi. Tunurile lătrau.
Puştile erau pregătite. Turcii ieşiră din bârlogul lor. Ei erau speriaţi. Gavrilă era amărât. El auzi un vaiet
prelung. Căprarul Florea era în câmp. Rezervistul se apropie de un felinar. Îl vârî sub manta. Noaptea era
întunecoasă, rece şi umedă.”
(după M. Sadoveanu – „Panciuc”)
Se cere: Selectaţi predicatele din textul de mai sus, apoi construiţi cu acestea noi comunicări.

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................
86
..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

4. Subliniază predicatele, apoi completează un tabel asemănător celui de mai jos.

“Înfiorarea vieţii mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure...”

“Între frunze si păiuş,stă un iepure roşcat,pitit pe labe.”

(Mihail Sadoveanu-În pădurea Petrişorului)
“La noi sunt codrii verzi de brad
Şi câmpuri de mătase… (Octavian Goga –La noi)

“Pe vârful unui deal înalt şi plin de tihărăi,se află vestita Cetatea Neamţului…”
(Ion Creangă-Amintiri din copilărie)
“Vântul va bate. Toaca va suna.Bunicii îi vor găsi.”
(Mihail Sadoveanu-Dumbrava minunată)

Predicatul Exprimat timpul persoana numărul

prin:

5. . Subliniaţi subiectele şi predicatele din text:

„O bătaie cumplită s-a încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de
bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgeţile. Ştefan cel Mare izbea în dreapta şi în stânga cu
buzduganul, îşi deschidea drum spre inima bătăliei, către han... .”

(Eusebiu Camilar – Stejarul din Borzeşti)

FIŞA Nr.3

87
1. Completează definiţia:
Subiectul este partea ……………………………………………………………………………………

care arată………………………………………………………………………………………………….

2. Ordonaţi cuvintele în propoziţii. Subliniaţi cu o linie subiectele şi cu două linii predicatele.

a) capcana, în piuia, vrabie, o, ei, groaznic;
b) aripa, îşi, în, prinsese, fereastra, ea, podului, vânt, de, trântită;
c) roşcovan, scară, un, se, urcă, băiat, pe;
d) ferestruica, el, podului, împinse,
e) adus, sorbi, de, fetiţă, o, câteva, vrabia, apă, de, paharul, din, picături;
f) încercă, îşi, aripile, apoi;
g) la, încercare, zbură, a doua, în mâinile, lăsând, mititele, pene, două, băiatului.
Scrieţi corect propoziţiile:

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
3. Faceţi acordul între subiect şi predicat .

Elevii ( a aştepta )………………………………….. vacanţa mare.

Mircea ( a se juca ) ………………………………………….. cu mingea .

În clasa a V- a, noi ( a învăţa ) ………………………………………….. multe lucruri interesante.

4. Completaţi proverbele cu subiecte potrivite:

a) ..................................... dulce mult aduce. b) ...................................... bine început/ E pe jumătate făcut.

5. Continuaţi Lanţul substantivelor în care ultimul substantiv din propoziţie devine subiect în următoarea
propoziţie.
Veveriţa sparge bucuroasă alune. Alunele au coaja foarte tare. Coaja lor cade ușor pe pământ.....................

.........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

FIŞA Nr.4
88
1. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele date să aibă funcţia de subiect: România, fructele, uşa, ele, bătrâna

……………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………….

2. Formează corect propoziţiile astfel ca subiectul să fie primul:

a) moara, este, zarvă, la, multă ………………………………………………………………………………

b) găsit,ei, au, rezultatul, corect, problemei ……………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………….

c) tuturor, le, el, zâmbeşte …………………………………………………………………………………

…………….................................................................................................................................................

d) pădure,vrăjit, creştea, în, copac,un …………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………….
3. Completaţi:
Subiectul se află cu întrebările .......................? ................................ ?, puse ………………….. ….

Subiectul poate fi exprimat prin ......................... , ............................. , .......................... .

4. Identifică şi analizează subiectele :
Băiatul încalecă pe un genunchi . Fata râde. Bunicul îi citeşte. Copiii bat din palme.
Subiectul Întrebarea la care răspunde

5. Alege subiectul potrivit: (noi,vaporul , ei , amurgul)

....................... pluteşte lin . ........................mergem la teatru. Peste sat a coborât ......................... .

...................... s-au dus la muzeu .

6. Găseşte predicate potrivite următoarelor subiecte.

Mestecenii, plopii şi ulmii............. . Un băiat şi o fetiţă..................... .

..................................dumneaei! Eu........................?

......................................noi şi dumnealor. Maria şi Dan..................... .

89
7. La ce întrebări răspunde subiectul?

………………………………………………………………………………………………………….

8. Subliniaţi subiectele din textul următor, arătaţi locul lor în propoziţie, precizaţi întrebările la care
răspund şi analizaţi subiectele:

„ Fluieră mierlele. Cucul îşi cântă singur numele. Adie vântul şi pădurea vuieşte … .”

(Z. Stancu – „Desculţ”)

………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

9. Dezvoltaţi prima propoziţie de la exerciţiul 8.

………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………….

10. Puneţi subiectele potrivite în locul punctelor:

…………….....................muncitor de pâine nu duce dor.

…………….................... mică răstoarnă carul mare.

……………................... dulce mult aduce.

………………………… la nevoie se cunoaşte.

FIŞA Nr.5 Atributul

90
1. Continuaţi definiţia:

Atributul este partea …………………………………………………………………………………………

care determină un …………………………………………………………

2. Subliniaţi atributele din textele următoare:

a) ,,Fumuri albastre se despleteau peste ramuri singuratice...”
(Eusebiu Camilar- ,,Povestiri eroice”)
b),,Omul izbise două pietre şi ţâşni flacăra unui fulger care înspăimântă animalele.Deasupra,
tavanul se făcuse străveziu şi o frântură din soare veghea liniştită la căpătâiul omului”
(Vasile Voiculescu-,,Revolta dobitoacelor”)
c),,De ce-aş fi trist , că toamna mi-e frumoasă?
Pridvoarele-mi sunt coşuri cu flori , ca de mireasă’
Fereastra-mi este plină
De iederi împletite...”
(Tudor Arghezi , ,,De ce-aş fi trist...”)
d) ,,Din văzduh , cumplita iarnă cerne norii de zăpadă
Lungi troiene călătoare , adunate-n cer grămadă.
....................................................................................
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.”
( Vasile Alecsandri , ,, Iarna pe uliţă”)

3.Completaţi tabelul următor cu atributele identificate la exerciţiul anterior:

atributul cuvântul prin ce este genul numărul
determinat exprimat

4. Întrebările prin care se află atributul sunt?

…………………………………………………………………………………………………………….

5. Bifează propoziţiile în care cuvântul „vântul” este atribut:

a) Numai vântul să adie!

b) Rândunica zboară parcă pe aripile vântului.

c) Bietul iepuraş e chiar în bătaia vântului.

d) Ce repede se rotesc morile de vânt!

91
6. Completaţi spaţiile punctate cu atribute care preced şi succed substantivele:

Exemplu: Marile oraşe culturale ale României sunt frumoase.

......................... case ...................................................................................................................................

.......................... şcoală .................................................................................................................................

........................... elev ................................................................................................................................

.............................pisică .............................................................................................................................

7. Se dă textul:

„Pe câmpia înălbită, netedă, strălucitoare

Se văd insule de codri, s-aud câini de vânătoare,
Iar în lunca prunduită cu mărunt mărgăritar
Salt-o veveriţă mică pe-o creangă de stejar.”
(Vasile Alecsandri – „Sania”)
Se cere:

a) Subliniaţi atributele din text.

b) Găsiţi cel puţin alte trei atribute care să determine substantivele de genul feminin din text.
Ex.: insulă  plutitoare, pustie, vestită

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

8. Găsiţi pentru substantivele date atribute potrivite care să răspundă la întrebări diferite:

a) pădurea → ..................................................( care ? )

→ ...................................................( ce fel de ? )

→ ...................................................( a cui ? )

b) lanurile → ..................................................( care ? )

→ ...................................................( ce fel de ? )

→ ...................................................( ale cui ? )

FIŞA Nr.6 Atributul

92
1. Completaţi propoziţiile cu atribute potrivite. Scrieţi, lângă fiecare atribut, întrebarea la care răspunde:

La magazinul .................................................................. se vând gogoşi ....................................…………. .

Animalele .............................................................................. pasc iarba .................................................... .

............................................................. păsări s-au strâns în vârful…………….. ...................................... .

Bunicii .......................................................... i-au invitat la o ocazie ............................................................

2. Alcătuieşte propoziţii, combinând cuvintele astfel încât cele din prima coloană să fie atribute care
determină substantivele din a doua coloană :

spaţioasă păsări
şcolii zi
de vară elev
gălăgioase casă
primul clasele
.......................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................

3. Subliniază atributele, apoi completează un tabel asemănător celui dat.

“Căzuse peste ţară iarnă grea, aspră, crâncenă.”

(Zaharia Stancu-Desculţ)
“Omul izbise două pietre[…]. O frântură din soare veghea liniştită la căpătâiul omului.”
(Vasile Voiculescu-Revolta dobitoacelor)
“Pletele albe şi cireşe sunt nişte ciorchini de flori albe.”
(B.Ştefănescu Delavrancea-Bunicul)
“Însă floarea din fereastră veghea printre frunzele ei ca o stea roşie prin încreţiturile unui nor.”
(Mihai Eminescu-Făt-Frumos din lacrimă)

Atirbutul exprimat felul numărul persoana genul

prin:

93
FIŞA Nr.7 Complementul
94
1. Continuaţi definiţia:
Complementul este partea…………………………………………………………………………………

care determină un …………………………………………………………

2. Completaţi spaţiile punctate cu complemente exprimate prin substantivele cerute de întrebările din
paranteză:
« Văl de brumă argintie mi-a împodobit .....................................................................................(ce?)

……………………………………(cui ?) de lămâiţă li se uscă ………………………………..(ce?)

Peste creştet de dumbravă norii suri îşi poartă ............................................................................(ce?)

........................................ (cu ce?) zdrenţuită tremură...................................................(unde?) porumbul.”

(O. Goga – Toamna)
3. Analizaţi complementele din textul următor completând tabelul:
“Pe prispă, o babă bătrână şi zbârcită, culcată pe un cojoc vechi, stă cu capul ei sur ca cenuşa în poalele
unei roabe tinere şi frumoase.”
(M. Eminescu – Făt Frumos din lacrimă)
complementul întrebarea cuvântul pe care îl prin ce parte de
determină vorbire e exprimat

4. Continuaţi definiţia:
Complementul care arată.……………………………………în care se petrece …………………………

se numeşte …………………………………………………………………..şi este de ………………….

………………………………………………………………………………………………………………

5. La ce întrebări răspunde?:

- complementul circumstanţial de loc: …………………………………………………………………

- complementul circumstanţial de timp: ………………………………………………………………..

- complementul circumstanţial de mod: ………………………………………………………………..

6. Subliniaţi complementele . Scrieţi la ce întrebări răspund:

Păsările cântă în livadă……………………………Ea îl ascultă pe Dan………………………………….

Bunica locuieşte la Suceava………………………Noi vorbim despre excursii…………………………

El scrie frumos………………………………. Daniel citeşte o poezie……………………………

7. Completaţi cu cuvintele potrivite proverbele următoare. Stabiliţi şi subliniaţi, care dintre cuvintele
folosite sunt complemente:
95
Ziua ………… se cunoaşte …………………… .

Dacă nu intră soarele ……………………, intră doctorul …………… .

FIŞA Nr.8 Complementul

96
 1. Completaţi cu cuvintele potrivite proverbele următoare. Stabiliţi şi subliniaţi, care dintre cuvintele
folosite sunt complemente

După ………………….. ………………… viteji s-arată. Paza ……………. trece ………………… rea.

2. Încercuiţi întrebările cu ajutorul cărora poate fi aflat complementul: de ce?, ce face?, ce?, cine?, pe

cine?, unde?, ce fel de?, când?, cum?, care?, la cine?.

3. Analizaţi complementele din textul următor completând tabelul:

“Pe prispă, o babă bătrână şi zbârcită, culcată pe un cojoc vechi, stă cu capul ei sur ca cenuşa în poalele
unei roabe tinere şi frumoase.”
(M. Eminescu – Făt Frumos din lacrimă)
complementul întrebarea cuvântul pe care îl prin ce parte de
determină vorbire e exprimat

4. Marchează cu ,,X’’ enunţul în care cuvântul subliniat este complement

Grădina bunicului este frumoasă. În parc am întâlnit un coleg.
Noi săpăm în grădină. Viţelul zburdă pe câmp.
Un coleg lipseşte astăzi de la ore. Am luat cina în familie.
Familia mea locuieşte în oraş. El a cumpărat un viţel din târg.

5. Continuaţi definiţia:
Complementul care arată.………………………asupra căruia se răsfrânge ………………………….
unui …………………………………….se numeşte …..……………………………………………..

6. La ce întrebări răspunde?:

- complementul direct: …………………………………………………………………….

- complementul indirect: …………………………………………………………………….

7. Asociaţi cuvintele din cele două coloane pentru a forma enunţuri. Subliniaţi complementele

Vulpea leagănă holdele aurii

Prietenul la nevoie se cunoaşte

FIŞA Nr.9 Propoziţia/Fraza

97
1. Se dă textul:
,, La auzul acestui strigăt fioros, căluţii, care stătuseră toropii, cu capetele în pământ, tresăriră.”
( Alexandru Mitru)

a) Subliniază predicatele, desparte frazele în propoziţii şi numerotează-le.

b) Precizează raporturile din propoziţii.
c) Identifică felul propoziţiilor.

a)…………………………………………………………………………………………………………….

b)…………………………………………………………………………………………………………….

c)……………………………………………………………………………………………………………..

2. Alcătuieşte:
- o propoziţie simplă;

………………………………………………………………………………………………………………
- o propoziţie enunţiativă, dezvoltată;

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
- o propoziţie exclamativă;

………………………………………………………………………………………………………………
- o propoziţie interogativă, negativă.

………………………………………………………………………………………………………………

3. Dezvoltaţi propoziţiile:
Primăvara a sosit.

………………………………………………………………………………………………………………
Păsărelele ciripesc.

………………………………………………………………………………………………………………

4. Completează spaţiile libere:

Propoziţia este..............................................................................................................................................

Propoziţia simplă are în structura ei doar părţi …………………………………, adică

………………….şi ………………………….

Propoziţia dezvoltată are pe lângă părţi ………………………. şi părţi ................................ ………..

Propoziţia la sfârşitul căreia se pune punct se numeşte propoziţie ……………………………………….

Propoziţia la sfârşitul căreia se pune semnul întrebării se numeşte propoziţie …………............................

Propoziţia la sfârşitul căreia se pune semnul exclamării se numeşte propoziţie …………………………...

5. Transformaţi propoziţia următoare în propoziţie simplă:

98
Trec peşti de culoarea aramei şi ştiuci cu botul lung de balaur.

..........................................................................................................................................................................

Fata moşului muncea cât era ziua de mare.

..........................................................................................................................................................................
6. Subliniază predicatele. Împărţiţi în propoziţii. Identifică felul propoziţiilor.

Casa pare să fie frumoasă. ………………………………………………………………………………….

Premiant va fi oricine va munci. ……………………………………………………………………………

Când plouă tare, stau în casă. ……………………………………………………………………………….

FIŞA Nr.10 Propoziţia/Fraza

99
1. Completează spaţiile libere:

Fraza este o ……………………………………de două sau mai multe …………………………......., cu

………………………………între ele, dintre care cel puţin una este………………………………… .

2. Transformă propoziţiile afirmative în propoziţii negative:

- Cum de ai reuşit să câştigi medalia?
Alexandra face o prăjitură cu cremă.
- Te duci?
..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................
3. Subliniază predicatele. Împărţiţi în propoziţii. Identifică felul propoziţiilor.

Pădurea părea că se înalţă în ceruri…………………………………………………………………………

Problema era când mergem acasă…………………………………………………………………………..

Impresia mea este că s-a pregătit……………………………………………………………………………

Andrei pare să fi învăţat……………………………………………………………………………………

Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge………………………………………………………………..

Ar fi de dorit să ne respecte cererile. ………………………………………………………………………

4. Formulează o propoziţie:
a). Simplă, enunţiativă, afirmativă;

………………………………………………………………………………………………………………
b). Simplă, negativă;

……………………………………………………………………………………………………………..
c). Dezvoltată, afirmativă;

……………………………………………………………………………………………………………..
d). Dezvoltată, interogativă, negativă;

……………………………………………………………………………………………………………….
e). Simplă, exclamativă, afirmativă.

………………………………………………………………………………………………………………..
5. Transformaţi propoziţiile dezvoltate în propoziţii simple:

Vulpea îl păcălii pe Moş Martin.

…………………………………………………………………………………………………………….
Şcoala gimnazială unde am învăţ are un renume.

…………………………………………………………………………………………………………..

100
Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse.

FIŞA Nr.1 Ortografie/Punctuaţie

Într-o / Într-un

1.Subliniază ortogramele din propoziţiile de mai jos :

• Într-o carte erau poveşti despre zâne.

• Am fost într-o excursie la Predeal, împreună cu alţi colegi.

• Bunica făcea puiul într-un ceaun.

• Vulpea stătea la pândă, într-un tufiş din pădure.

•Într-o vară am plecat într-o tabără, alături de lotul de tenis.

2. Corectează acolo unde e cazul, apoi transcrie textul

întro seară, mama îi citeşte o poveste fiului ei. Povestea spune că întrun castel locuia fata
împăratului Roşu. Vestea despre frumuseţea fetei s-a dus repede în împărăţie . La poarta castelului a venit
întro zi un fecior de prinţ. Acesta spera să o poată lua de soţie pe fata cea frumoasă. Aduse întrun cufăr
multe bijuterii pe care să i le ofere în dar fetei de împărat.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………..

3. Completează propoziţiile:

• Într-o clipă……………………………………………………………………………………………….. .

•Într-un autobuz…………………………………………………………………………………………… .

• Într-o mână………………………………………………………………………………………………. .

•Într-un oraş ………………………………………………………………………………………………..

.
• Într-o poveste…………………………………………………………………………………………….
.
•Într-un ocean……………………………………………………………………………………………… .

101
4. Formulează patru propoziţii cu ortograma într-un şi patru cu într-o.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………

5. Tăiaţi forma greşită:

într  o
Am sosit întro poieniţă plină cu flori multicolore.
întrun
Un iepuraş stătea ghemuit într  un tufiş.
sau s  au
Zilele s  au micşorat, iar nopţile sau mărit.
nai
Aseară, la concert, un băiat cânta la n  ai .
n  ai
Să nai nici o grijă !

FIŞA Nr.2 Ortografie/Punctuaţie

102
 Într-o / Într-un. Dintr-o/Dintr-un

1.Transformă folosind formele: într-o, într-un, dintr-o şi dintr-un.

în bibliotecă - ______________ din palat - ______________

în dormitor - ______________ din carte - ____________

în ghiozdan - _____________ din penar - _______________

2. Completează, scriind cuvinte potrivite:

Ex: într-o carte într-un oraş dintr-o cutie

într-o ________ într-un ___________ ________ pădure

într-o _________ _________ dulap dintr-o ___________

dintr-un colţ dintr-un ____________ _________________ungher

3. Completează cu forma potrivită (într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o, printr-un).

............ zi, Lizuca a pornit la drum cu Patrocle. ............. buzunar pusese cenuşă, iar în celălalt o bucată

de pâine. Ei s-au adăpostit ............ scorbură de răchită. Deodată, ........... tufiş a apărut o arătare ciudată.

............ târziu au făcut o toacă ........... bucată de lemn. Trecând ............ desiş adânc, s-au rătăcit.

Numai ............…. minune i-au găsit bunicii.

4. Alcătuieşte câte un enunţ cu formele: într-o, într-un, dintr-o şi dintr-un.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

5. Corectează textul. Dă-i un titlu potrivit.

………………………………………..
Mă aflam în vacanţă la munte. Totul era minunat. Brazi drepţi ca nişte lumânări cu flăcări verzi
stăteau alineaţi în jurul meu.
Dintro dată o pată roşie apăru pentru o clipă. Dintrun brad se auzi un foşnet. Era o veveriţă care
sărea dintro creangă în alta. Dintrun salt a ajuns în vârf.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

103
………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

FIŞA Nr.3 Ortografie/Punctuaţie

Sa / S-a
104
1.Completează după modelul dat:

Mama este înţelegătoare.

……………. …………………………………………………………………………

……………. sa ………………………………………………………………………….

……………. .. ……………………………………………………………………..

……………. ………………………………………………………………………..

Colegul întâlnit cu doamna dirigintă.

……………. …………………………………………………………………………

……………. s-a …………………………………………………………………………

……………. …………………………………………………………………………..

……………. ……………………………………………………………………………

2. Taie forma greşită:

Mioara sa /s-a pregătit să plece la plimbare. Sa / s-a uitat să vadă dacă haina sa / s-a este periată şi dacă

încălţămintea sa / s-a este curată. A chemat-o şi pe sora sa / s-a, Ana. Ea sa / s-a bucurat mult. Ana s-a / sa

dus la magazin. În acest timp Mioara sa / s-a accidentat în stradă.

3.Completează cu sa sau s-a spaţiile punctate:

a) Copiii au zărit o veveriţă. Ea ____ aplecat să ia o ghindă, apoi ____ întors la scorbura ____.

b) Marele povestitor____ născut la Humuleşti. Opera ____ este citită de toţi copiii.

c) Ioana ____ îmbrăcat pentru a merge cu sora ____ în oraş. ____ uitat în oglindă, ____ pieptănat şi au

plecat.

d) În magazinul de încălţăminte, ____ întâlnit cu prietena ____, Violeta.

e) Mama i-a cumpărat lucruri frumoase. Dana ____ bucurat şi a mers la bunica ____ să i le arate.

f) Ora de română ____ terminat. Copiii ies în recreaţie. Claudia şi colega ___ sar coarda. Colega ____

____ împiedicat şi a căzut. ____ ridicat repede şi s-au jucat în continuare. ____ sunat de intrare şi jocul

____ terminat.

FIŞA Nr.4 Ortografie/Punctuaţie

Sa / S-a
105
1. Alcătuieşte:
a) trei enunţuri cu ,,sa”:

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
b) trei enunţuri cu ,,s-a” :

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
c) trei enunţuri în care să foloseşti ,,sa” şi ,,s-a”( în acelaşi enunţ):

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
2. Înlocuiţi punctele de suspensie cu forma potrivită (sa, s-a):

Alina ……… dus la bunici în vacanţă.

Cămaşa…...... este curată şi parfumată.

............ luminat afară.

Pe fetiţa.............. o chema Roxana.

Ioana .............. întors acasă de la şcoală.

3. Alege forma potrivită :

Sora …………………(s-a, sa) are doi ani şi jumătate.

……………(S-a, sa) ridicat ceaţa, cerul …………………. (sa, s-a) limpezit.

Mama …………… (sa, s-a) e frumoasă şi are nişte ochi minunaţi.

Clasa ………………..(s-a, sa ) este câştigătoare anul acesta.

Adrian………………. (s-a, sa ) jucat cu Azorel.

Claudia…………. (s-a, sa) jucat cu păpuşa…………(s-a, sa).

Ea…………(s-a, sa) supărat că n-a ascultat-o pe mama…………. (s-a, sa).

FIŞA Nr.5 Ortografie/Punctuaţie

S-au/ Sau
106
1. Completează spaţiile punctate cu „s-au” şi „sau”:

Păsările călătoare …... întors din ţările cu lumina prea albă şi fierbinte. Îşi vor regăsi cuiburile..….. nu?

Sunt atât de bucuroase de revederea locurilor dragi, că nu …..….. mai gândit la asta. Foşnind mătăsos,

…..….aşezat pe întinderea catifelată …… pe ramurile înmugurite, ………. odihnit puţin, apoi au început

lucrul. Repară cuiburile ………. construiesc altele. Vor cloci ouăle şi vor scoate puişori.
2. Alcătuieşte:
a) două enunţuri cu ,,sau”:

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
b) două enunţuri cu ,,s-au” :

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
c) două enunţuri în care să foloseşti ,,sau” şi ,,s-au”( în acelaşi enunţ):

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

3. Scrie corect “sau” şi “s-au” în locul punctelor din textul de mai jos:

Marius şi Dan ____ hotărât să meargă în tabără în vacanţă. Nu ştiu unde este mai bine, la munte _____ la

mare? _____ gândit că la mare pot să se bucure mai mult de soarele strălucitor _______ de apa mării
tămăduitoare.

____ anunţat locurile pentru tabere. Pentru a merge în tabără la mare, trebuie să ai numai note de nouă

____ de zece. Cum cei doi nu prea _____ învrednicit să ia zece ____ nouă ____ înscris pe lista celor care

vor pleca la munte. _______gândit că la anul vor lupta şi vor învăţa să plece în tabără la mare.

4. Alege forma corectă:

Ionuţ are trei sau / s-au patru anişori. Mănâncă fructe dintr-un coşuleţ.

- Sunt vişine sau / s-au cireşe? a întrebat sora sa.

- Sunt vişine, dar sau / s-au copt şi cireşele. Sau / s-au scuturat o mulţime pe jos. Le mănâncă vrăbiile

sau / s-au alte păsări.

- Au aceeaşi culoare ca vişinele sau / s-au nu?

- Pot avea culoarea roşie sau / s-au gălbuie.

107
- Of! De când tot vorbim, mi sau / s-au terminat fructele din coşuleţ!

FIŞA Nr.6 Ortografie/Punctuaţie

L-A / LA
108
1. Completează spaţiile punctate cu „la” şi „l-a”:

a) ……….. şcoală ………… compunere ………… noi

.………. adus ………… stropit ………… mai văzut

……….. lăudat ………… pictat ………… Bucureşti

b) …..…… asfinţitul soarelui melcul se întorcea de ……..…. plimbare. Căsuţa grea din spate ….………

obosit. ………. mijlocul drumului, s-a oprit. Cărăbuşul …….…… salutat amical. Melcul ….………

întrebat:
- De ce te grăbeşti aşa, bărbosule?

- Trebuie să ajung …………. casa mea. Eu nu am casa cu mine, ca dumneata.

…………… asta melcul nu se gândise.

2. Alege forma corectă:

Când la / l-a văzut pe Marele - Luminător că vrea să intre în pădure, Lalo, gândăcelul cafeniu, la / l-a
rugat:

- La / L-a noapte este beznă şi mi-e tare frică. Dă-mi, te rog, o fărâmă de lumină!

Stăpânul luminii la / l-a lăsat să se aurească, dându-i o scânteie. Noaptea, la / l-a întuneric, gândăcelul

emitea lumină. Se transformase în licurici.

3. Transformă după model, înlocuind cuvintele subliniate:

Ex: Câinele l-a slujit cu credinţă Câinii l-au slujit cu credinţă.

Antrenorul l-a urmărit pe fotbalist dând un gol spectaculos.

…………………………………………………………………………………………………………….
Elevul l-a ascultat pe domnul diriginte.

…………………………………………………………………………………………………………….

4. Completează cu,, la/l-a”:

Tata a spus că ………autogară va sosi bunicul meu. ……ora 6 va sosi în oraş. Înainte de a pleca, tata

……întrebat pe fratele meu:

- …….…ce autogară va veni bunicul ?

-…….…autogara cea mai apropiată.

L-am luat şi pe fratele meu …………..autogară. Împreună cu tata îl aşteptam pe bunicul.

109
FIŞA Nr.7 Ortografie/ Punctuaţie
Ne-a / Nea

1. Completează cu ,,nea” sau cu ,,ne-a”:

Din înaltul cerului, din norii albi ca spuma laptelui, se cerneau liniştit fulgi albi de……………….

Stratul de……………..…creştea mereu şi acoperea tot pământul.

Tata…………………..luat să facem pârtie până la poarta lui …………….Tudor. ………….…însoţit şi

Azorel, prietenul meu cel mai bun.

2. Completează cu forma corectă a cuvintelor:

E iarnă. Mergem toţi voioşi la săniuş. Ninge cu fulgi mari de………………….. (nea/ ne-a). Stratul pufos

de ……………………(nea /ne-a) se aşterne ca un covor alb. Colegul nostru Ionel………………………

(nea/ne-a ) pus să facem pârtie………………………(Nea ne-a) ajutat şi ………………….(nea ne-a)

Victor. Apoi ………………………( nea ne-a) tras cu săniuţa lui. Ce mult…………………. (nea ne-a)

plăcut la săniuş!

3. Taie enunţurile scrise greşit:

Ne-a spus/Nea spus. Ne-a Dan/Nea Dan. Ne-a luat/Nea luat. E multă nea/E multă ne-a.
4. Adaugă cuvintele lipsă (nea/ne-a):

………….…… poftit la ziua ei onomastică.

………….. Pricop are multe premii naţionale.

Multă ……………..a căzut peste casa mea în iarna aceasta.

……………….… găsit în Parcul Naţional .

5. Alcătuieşte câte două enunţuri cu “nea” şi “ne-a”.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

6. Scrie forma potrivită, după model:

acum (azi) atunci (altădată)
Ex.: ne scrie ne-a scris

ne citeşte …………………

ne învaţă …………………
110
 ne zice …………………

ne dansează …………………

FIŞA Nr.8 Ortografie/Punctuaţie

NAI / N-AI
111
1. Alcătuieşte patru propoziţii cu ”nai” şi ”n-ai”.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

2. Completează cu ”nai” sau ”n-ai” .

- Tu ......... văzut că afară plouă ? ........... ştiut să-ţi iei umbrela ? Acum ............ ce face . ........... decât să

stai în casă şi să cânţi la ............ Altceva mai bun ........... de făcut .

3. Subliniază varianta corectă :

Vreau să cânt la un n-ai / nai adevărat . Nai / n-ai citit nici o carte .

Am aflat că n-ai / nai găsit bilete la concertul de nai / n-ai . N-ai / nai auzit cântecul din nai / n-ai .

4. Formulează trei enunţuri care să exprime câte o poruncă, folosind forma ”n-ai”.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

5. Scrie la forma negativă verbele următoare astfel încât primele două cuvinte să se pronunţe într-o silabă:
a desena , a merge, a pleca, a răspunde, a lua. Exemplu : Tu ai spus . → Tu n-ai spus .

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

6. Ordonează cuvintele în enunţuri :

a) avea , nai , N-ai , prietenul , ce , frumos , nostru , observat

………………………………………………………………………………………………………………
b) mama , şi , nouă , N-ai , cumpere , nai , vrea , un , să , ca , ne
………………………………………………………………………………………………………………

112
FIŞA Nr. 9 Ortografie/Punctuaţie
CEL / CE-L

1. Alcătuieşte două propoziţii cu ”cel” și două cu ”ce-l” .

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………
2. Alege și subliniază varianta corectă a ortogramei cel/ce-l:

Ionel este cel/ce-l mai neastâmpărat coleg al nostru.

Cel/ce-l mai interesant spectacol vizionat a fost „Greuceanu”.

Mai devreme doctorul l-a întrebat cel/ce-l doare.

Privea de fiecare dată pe cel/ce-l din faţa sa.

Băiatul cel / ce-l mic a înţeles de ce-l / cel ceartă mama .

Prietenul ce-l / cel caută nu este cel / ce-l potrivit .

Ştefan cel / ce-l Mare a fost domnitorul Moldovei .

Nu ştiu de cel / ce-l sperie pe ce-l / cel mai sensibil .

3. Completează cu ”cel” sau ”ce-l” .

Iedul ............. mic este cuminte .

Băiatul ................. curajos şi-a salvat prietenul .

...................... va ajuta va fi .............. lăudat .

................ va lăuda când va vedea că e ................. mai bun .

Pe înserat, cumătrul lup................ viclean a ieşit din pădure. El se îndrepta spre satul ..............vizitase şi

ceva timp mai înainte. ..................face să fie atât de temător?

4. Construieşte expresii în care să se regăsească ortogramele cel/ce-l.

Cel Ce - l

FIŞA Nr.10 Ortografie/Punctuaţie

113
 Exerciţii de scriere corectă

1. Completează cuvintele cu grupul de sunete potrivit:

Cul __ re nins __ re j __ - că

Cob __ ră I___na pol __ re

No __ zeci ro ___ căpri ___ ră

Al __ t şc ___ lă febr___rie

2. Scrie în fiecare coloană încă trei cuvinte care conţin grupul de vocale indicat:
oa ua uă
noapte neaua ouă

3. Transformă cuvintele, astfel încât să conţină grupurile: oa, uă

coli – _________ avion – _________ doi - _______ ploi - ________

bob – _________ porţi - ___________ ou - ________ moi - ________

om - _________ creion –_________ nou - _______ zile - ________

4. Taie varianta greşită

George ia / i-a mingea de fotbal. Tata i-a / ia o revistă de la chioşc .
Bunica ia / i-a dat o prăjitură nepoatei sale. Anca i-a / ia mulţumit mamei sale pentru cadou .

5. În enunţurile de mai jos s-au strecurat o serie de greşeli de ortografie. Le poţi depista? Rescrie
enunţurile corect.

a. Părinţii mei sau dus l-a supermarket să cumpere legume sau carne.

..........................................................................................................................................................................

b. Nu putem să nui ascultăm pe ce-i ce ne-au crescut cu darg.

..........................................................................................................................................................................

6. Completează cuvintele:

Măn ……. .ncă lăm ……. ie c …….. ine …….. mpărat ……. nec pl ……. ns

...... nainte p ...... ine ....... mpreună m ...... ine l ........ nă

........ nc....... ntat s ......... rmă ..... ndată ........nt ....... i

7. Subliniază cum e corect?

Rîs / râs plîns / plâns împăcat / âmpăcat ândoit / îndoit

114
cânpie – cîmpie – câmpie mârîie – mîrîie – mârâie

înparte – împarte – âmparte pîrâcios - pârîcios – pârâcios

8. Alegeţi forma corectă:

cel
Iedul ce  l mare a fost neascultător.
ce  l
Gândul cel frământă este de a obţine rezultate bune.
nul
Cele două echipe de fotbal au făcut un meci nu  l .
nu  l
Mircea nul cheamă pe Andrei la lecţii.
V a
Va veni vremea să-ţi primeşti răsplata.
va
Cineva v  a adus aici .
mai
Albinuţele harnice m  ai poposesc pe câte o floare.
M  ai
Mai învăţat numai de bine, mămico!
mai
Luna m  ai se mai numeşte şi luna florilor.

9. Formulaţi enunţuri în care să folosiţi următoarele cuvinte rostite într-o silabă:

nu o = n – o

..........................................................................................................................................................................
nu are =

..........................................................................................................................................................................
nu au =

..........................................................................................................................................................................
nu aţi =

........................................................................................................................................................................
nu am =

......................................................................................................................................................................

FIŞA Nr.11 Ortografie/Punctuaţie

115
 1.Scrie cuvinte care:
- încep cu litera î;

……………………………………………………………………………………………………………..
- se termină cu litera î;

……………………………………………………………………………………………………………….
- conţin litera â.

……………………………………………………………………………………………………………….

2. Continuă după model:Ex.: început - neînceput a coborî – a coborât

încetat - ……………………. a urî - …………………………..

întrecut -……………………. a doborî - ……………………….

întrerupt -………………….. a târî - ……………………………

înţeles -……………………. a hotǎrî - …………………………..

învins -……………………… a pârî -………………………….

3. Înlocuieşte steluțele cu literele â si î pentru a obține cuvinte.

*ncet: ……………….. c*nd:……………………. merg*nd:…………………………..

p*ine:………………. *mpreună:……………….. ne*mpărţit: ……………………….

cobor*:……………… hotăr*nd:………………… ne*nflorit:………………………….

4. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele ea sau ia.

Colega mea……………..o carte. Camelia se duce cu………………….la teatru.

Am venit în vizită la …………... Nicoleta……………mingea Cameliei.

5. Completează după model : rezultat exact – rezultate exacte

tată exigent - ___________________ dorinţă exprimată - __________________________

pix stricat - _____________________ tablou expresiv - ____________________________

tablou expus - __________________ concert extraordinar - ________________________

preţ fix - ____________________ prefix schimbat - ____________________________

6. Formează cuvinte noi după modelul dat:

început – neînceput – reînceput

îndoit - ………………………………………………………………. ………………………………

întrebat – ………………………………………………………………………………………………..
116
întors –…………………………………………………………………………………………………..

împărţit –………………………………………………………………………………………………….

FIŞA Nr.12 Ortografie/Punctuaţie

117
1. Subliniază cuvântul scris corect:

vioară / viuară bae / baie ciaşcă / ceaşcă

roă / rouă gheaţă / ghiaţă piatră / peatră

2. Alege varianta corectă:

Alina ea / ia note bune. Ea / ia si tu un măr.

La ia / ea în casă e curat. Unde era ia / ea, era si el.

Fata ea / ia buchetul de flori. Ea /ia nu se teme de foc.

3. Taie cuvântul scris greşit din cele două variante:

epure / iepure iarbă / earbă caet / caiet

ieşire / esire ploaie / ploae bae / baie

iesle / esle poezie / poiezie poeană / poiană

4. Scrie, pe fiecare rând, câte trei cuvinte care conţin grupul de vocale:

ie:______________________________________________________________

ia:______________________________________________________________

ea:______________________________________________________________

5. Completează cu ie, ia sau ea:

s………ră , ………ră , p…….rde , ven……….. , feme………, într………bă , gâfâ……… ,

n……..gră , caf……….

6. Selectează cuvintele scrise corect şi alcătuieşte enunţuri cu ele:

- oare - uare

………………………………………………………………………………………………………………
- suare – soare

………………………………………………………………………………………………………………
- duare - doare

………………………………………………………………………………………………………………
- miloasă – miluasă

………………………………………………………………………………………………………………

- ouă – ouo

118
………………………………………………………………………………………………………………

- vooă - vouă

………………………………………………………………………………………………………………

FIŞA Nr.13 Ortografie/Punctuaţie

Scrierea corectă p / b
119
1. Înlocuiţi pe “p” cu “b” şi invers:

Par - ……………………………… paie - …………………………

Bară - …………………………….. Poală - ……………………………

Pun - ……………………………… Pompă - ……………………………

Brună - …………………………. Corp - …………………………………..

2. Înlocuiţi spaţiile punctate cu ’’p’’sau ’’b’’:

....…alon ....…isică ......…enar .......…ăiat

ca…pac cu…ptor co…pil ca…bană

com…ot cior…ă rom… ca…

cui… do…
3. Corectaţi greşelile din strofa următoare şi transcrieţi corect :
Fiind păiet băduri cutreieram
Şi mă culcam adesea lângă izvor,
Dar praţul drebt sup cab eu mi-l buneam
S-aud cum aba sună-ncetişor.
………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………..
4. Subliniază forma corectă:

câmpie – cânpie umbra sa – umbra s-a

înpachetat – împachetat zâmbet – zânbet

s-a plimbat – sa plimbat conbină – combină

5. Formează cuvinte noi, după model. Ex.: bujor – îmbujorat

prieten – ............................................ bolnav – .............................................

pădure – ............................................ bătrân – ................................................

6. Alege cuvintele potrivite pentru a completa enunţurile:(ambiţie, zâmbet, sa, umbra, s-a, limba)

Am văzut un ................ pe chipul prietenului meu. Cortul era aşezat la ................. unui stejar.

Ionel ......... dus la concursul de matematică. Mama ...... era foarte bucuroasă.

A urmat un curs de ............ engleză. A învăţat cu multă ..................... pentru acest concurs.
FIŞA Nr.14 Ortografie/Punctuaţie

120
1. Transcrie şi completează punctele cu semnele de punctuaţie potrivite:
Angela şi Chiriac se întâlnesc pe stradă..........
.........Unde te duci.......
.........Merg la cinematograf.....Vii cu mine.....
.........Nici nu ştii cât mă bucură invitaţia ta........
.........Este un film foarte bun........
.........De-abia aştept să mergem.......

2. Enumeraţi :
Anotimpurile unui an:

...............................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................
Zilele săptămânii:

....................................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................................
Lunile de iarnă:

...................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................
Prenumele fetelor de la tine din clasă:

....................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

3. Înlocuieşte silaba subliniată pentru a obţine cuvinte noi:

cana: ca............ ...... ca.................... ..... ca.................................

mine: ............................ne ........................ne .....................................ne

Apa: A.............................. A....................... A……………………….

Vase : va.............................. va........................ va.....................................

4. Transformă cuvintele ca în model: blană-îmblănit

podoabă - .......................................... belşug - ..............................................

păianjen -........................................... piedică - .............................................

bujor - .......................................... boboc - ..................................................

5. Scrie cuvinte cu sens asemănător cuvintelor:

Drapel - ..................................... Nea - .................................... Victorie - ....................................

6. Scrie cuvinte cu sens opus cuvintelor :

121
Cinste - ............................................ Încredere -...................................

A aduna -............................................ Liniştit - .......................................

7. Găseşte adjective potrivite substantivelor date :

Prieten - ...............................................................................................................................................

Pisicuţa - .................................................................................................................................................

Soare - ...................................................................................................................................................

Copac -...................................................................................................................................................

8. Schimbă litera subliniată şi alcătuieşte alt cuvânt: soc-sac-suc

copac -.....................................................................................................................................................

tort..........................................................................................................................................................

9. Scrie cât mai multe cuvinte cu silabele date:

co:...............................................................................................................................................................

..........................................gi:.....................................................................................................................

.....................................................................................pe:..........................................................................

...................................................................................................................................................................

10. Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele: cabană şi sanie:

....................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................................

11. Explicaţi scrierea corectă a cuvintelor, folosindu-le în diferite enunţuri

odată - → ................................................................................................................................................

………………..........................................................................................................................................

şi o dată - → .........................................................................................................................................

………………..........................................................................................................................................

I2. Puneţi semnele de punctuaţie corespunzătoare:

„ Nu-ţi mai place jocul o întrebară prietenele
Ba-mi place
Nu-ţi mai place de noi
122
 Şi de voi îmi place
Să inventăm jocuri noi poate ţi s-a urât de cele vechi
Nu mi s-a urât
( Ion Agârbiceanu - Ciocârlia )
13. Taie forma greşită :

poiet iepure copertei luiDiana copilor florii strătră

, , , , , ,
poet epure coperţop Dianei copiilor floarei stradei

14. Completaţi cu s-au ori sau următoarele propoziţii:

Copiilor le plac merele.......... perele?

Norii ........ împrăştiat.

Cumpărăm pantofi …….. sandale.

…… pregătit pentru serbare?

FIŞA Nr.15 Ortografie/Punctuaţie

123
 1. Pune semnele de punctuaţie corespunzătoare:

a) Grădina cu legume are brazde cu roşii castraveţi vinete ceapă şi dovlecei

Georgiana o îngrijeşte cu multă răbdare şi dragoste Peste gard se aude vocea lui Dan

Vii să ne jucăm

Nu pot E timpul să ud legumele

b) Ionel şi Cela s-au întâlnit la bibliotecă Ionel o întreabă pe Cela

Ce carte ai împrumutat

Cela îi răspunde

Am luat o carte cu poveşti şi povestiri scrise de Ion Creangă Dar tu, ce carte ai împrumutat

Eu am luat o carte cu proverbe şi zicători

Ce carte interesantă ai luat O voi lua şi eu data viitoare, zice Cela

Cei doi copii pleacă încântaţi acasă

c) Dana Mădălin şi Dorin merg în tabără

Dorin întreabă

În ce zi vom pleca Dana

Cred că miercuri

Cât de mult aşteaptă copiii această tabără

2. Alcătuiţi două propoziţii enunţiative şi două propoziţii interogative.

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………...

……………………………………………………………………………………………...

FIŞA Nr.16 Ortografie/Punctuaţie

124
 Exerciţii pentru consolidarea grupurilor de litere

1. Desparte în silabe cuvintele următoare şi subliniază cu roşu grupul de litere gi.

gimnastică _____ _____ _____ _____ magie _____ _____ _____

argintiu _____ _____ _____ argilă _____ _____ _____

pagină _____ _____ _____ girafă _____ _____ _____

religie _____ _____ _____ _____

2. Desparte în silabe.

Virgil ________________________ Ligia _________________________

Sergiu _________________________ Gina __________________________

Georgică _______________________ Georgiana ______________________

Giurgiu ________________________ Medgidia _______________________

3. Eu zic una,tu zici multe! Ex. fag – fagi

mag - ______________ drag - ______________

covrig - _____________ creangă - ____________

minge - ______________ fulg - ________________

4. Alege, din paranteză, cuvintele care se potrivesc în următoarele propoziţii: ( dragi, dungi, magic, mergi,
lungi).

Girafa are picioare ___________________ . Gina are o bluză cu ____________________ .

Tu _____________________ la şcoală. A fost un spectacol __________________ .

Georgiana are prieteni ____________________ .

5. Încercuieşte cuvântul corect!

genunchi – genunghi gheozdan – ghiozdan

ureghi – urechi aşchie - aşghie

6. Eu am scris una , tu scrie mai multe !

unghie _____________ ghiveci _____________

ghiocel ______________ ghicitoare _____________

ghindă _____________ ghimpe _____________

7. Alcătuieşte cuvinte cu ajutorul silabelor date:

125
………………tori ; ghi……………………; …………………….pe ; …………………ci ………………;

ghim…………………., Gher………………….; ………………ghi……………; ………….ță ………. ;

Ghi …………………….; ……………………. na.

Texte pentru dictare

„Ei ziseră:
- Vino-ncoace, omule viteaz, să te ascundem! Traseră o pană şi-l ascunseră în ea. Când veni, mama-i
întrebă pe pui cine le-a făcut ăst bine.
Ei spuseră:
- Un om, mamă, de pe tărâmul celălalt.
- Mă duc să-i mulţumesc! zise ea.
- Mamă, dacă ţi l-om arăta, ne făgăduieşti că nu-i faci nici un rău?
- Vă făgăduiesc.
Atunci ei îl scoaseră din pană şi i-l arătară.”
(P. Ispirescu – Prâslea cel voinic şi merele de aur)

„În tăcerea aceasta, un greieruş începe să ţârâie melancolic, aproape. Lizuca îl ascultă atentă.
- Căntă frumuşel, şopti ea
- Da, dar nu prea mă lasă să dorm, mormăi Patrocle.
- Nu ştiu de ce, dar mie nu mi-e somn deloc. Aşa-i de frumos şi de bine.. Eu n-am cunoscut niciodată
dumbrava asta. Acum văd că-i o pădure ca-n poveştile pe care mi le spunea mama.”
(M. Sadoveanu, Dumbrava minunată)
„El zise:
- Ştii ce, mamă, eu aş vrea să mă însor.
- Bine, măicuţă, bine! Ai găsit tu o fată bună?
- Ea e găsită, mamă!
- O ştiu şi eu?
- O ştiţi şi voi. Ea este fata din casă.” (după Petre Ispirescu, „Sarea în bucate”)

BIBLIOGRAFIE:

1. Vasile Molan, Marin Iancu, Ioan Dumitru, Gabriel Chelaru: Limba Română –Manual pentru
clasa a V a, Ed. Petrion, Bucureşti
2. Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Samihaian: Limba Română- Manual pentru
clasa a V a, Ed Humanitas Educaţional, 2008
3. Programa de Limba română pentru clasa a V a .
4. Fl. Ioniţă, E. Cârstocea, M. Columban, A. Coman, V. Gal, D. Kudor, L. Sfârlea: Literatură,
Limba româna, Comunicare, Grup Editorial ART, Bucureşti, 2011

126