Probă de evaluare

la psihologie
Clasa a XI-a
Data:
Clasa:
Numele şi prenumele elevului:
Punctaj obţinut:

1. Definiţi noţiunea de psihologie? Punctaj: 2 puncte

2. S. Freud a propus două modele ale structurării aparatului psihic. Acestea sunt:
2.1.

Punctaj: 3 puncte. 0,5 x 6 = 3 puncte

2.2. Alegeţi una dintre aceste structuri şi cîteva cuvinte arătaţi cu ce se ”ocupă”.
Punctaj: 2 puncte. Total: 2.1 şi 2.2= 6 puncte

3. Clasificaţi principalele fenomene psihice. Punctaj: 3 puncte

4. În coloana A sunt redate principalele metode de cunoaştere psihologică, iar în coloana B

enunţuri referitoare la cestea. Identificaţi şi notaţi enunţurile corespunzătoare metodelor.

Punctaj: 3 puncte. 0,5 x 6 = 3 puncte

5. Citiţi cu atenţie enunţul şi decideţi dacă este adevărat (A) sau fals (F).

1
 (. . . . .) Memoria este o succesiune de operaţii care duc la rezolvarea unor probleme.
Punctaj: 1 punct

Barem de corectare şi notare:

1. Psihologia- ştiinţa care studiază activitatea psihică a omului. Punctaj: 2 puncte
2. 2.1. Superego, Ego, Id Conştient, Inconştient, Subconştient
Punctaj: 3 puncte. 0,5 x 6 = 3 puncte
2.2. pg.5 Punctaj: 2 puncte. Total: 2.1 şi 2.2= 6 puncte
3. Răspunsuri pg. 4 Punctaj: 3 puncte
4. 1-3; 2-5; 3-6; 4-1; 5-4; 6-2. Punctaj: 3 puncte. 0,5 x 6 = 3 puncte
5. F. Gîndirea Punctaj: 1 punct
Total scor maximal: 17 puncte
Scor
17 puncte ”10”
16-15 puncte ”9”
14-13 puncte ”8”
12-10 puncte ”7”
9-7 puncte ”6”
6-4 puncte ”5”

A. 1. Metoda observaţiei 5. Metoda studiului de caz

2. Metoda convorbirii 6. Chestionarul

3. Metoda experimentului

4. Testul

2
 5. Este ca o discuţie angajată între cercetător
şi subiectul investigat.

6. Provocarea unui fenomen psihic, în

condiţii bine determinate, cu scopul
verificării unei ipoteze, a unei relaţii
cauzale.

B. 1. Situaţie standardizată în care

răspunsurile oamenilor sunt măsurate
folosind etaloane specifice populaţiei din
care fac parte.

2. Metodă sau tehnică folosită adesea în

cercetări descriptive sau în diagnosticul
psihologic. Prin intermediul lui, un grad
selectat de persoane (numit eşantion) îşi
exprimă opiniile, atitudinile sau părerile
despre comportamentele din anumite
circumstanţe.

3. Studierea sistematică şi intenţionată a

comportamentului în condiţiile naturale, în
absenţă intervenţiei observatorului
(psihologului) şi în scopul unei scrieri
detaliate.

4. Investigarea foarte detaliată unui singur

individ sau grup în scopul de a generaliza
rezultatele observaţiei la întreaga populaţie.

3
 Senzaţia
Senzoriale

Cogni Percepţia
Procese tive
psihice Reprezentarea

Logice
Gîndirea
Emoţiile Sentimentel
e

Fenomene Memoria
Afective Imaginaţi
psihice ainaţia
Pasiunile Creaţia
Joc
Voinţa Însuşiri
psihice Temperamentul
Activităţil
e psihice Învăţare
a Caracterul

Munca
Aptitudinile
Creaţia
2.2. Superego (Supraeului)- se dezvoltă începînd din copilărie timpurie. Reprezintă valorile pe care cei din jur le transmit copilului drept cerinţe
cărora trebuie să se conformeze. Părinţii au rolul principal în crearea Supraeului (Superego). Ei sunt cei care îi învaţă pe copii ce este bine şi ce este
rău. Aceste obligaţii şi interdicţii sunt interiorizate de copil şi îi vor ghida propriul comportament. Indivizii cu un Supraeu puternic au tendinţe
accentuate de culpabilizare în situaţii care implică o dilema morală, iar cei cu un Supraeu mai slab încalcă mai uşor regulile fără a-şi face probleme de
moralitate.
Id (Sinele)- partea cea mai profundă şi ami primitivă a personalităţii de la care se formează, prin diferenţiere, celelate două. El ţine de domeniul
inconştientului şi este prezent încă de la naştere. Sinele este sediul instinctelor, dar şi al dorinţelor nesatisfăcute (refulate).
Freud distinge două categorii de instincte: instictului vieţii (Eros), care include foamemea, autoapărarea, doriinţa sexuală şi instictul morţii (Thanatos),
responsabil de impulsurile agresive şi distructive. Sinele este imperativ. El cere satisfacerea imediată a impulsurilor şi operează în baza principiul
plăcerii.
Ego (Eul)- se dezvoltă curînd după naştere, pe măsură ce copilul caută să se adapteze la cerineţele mediului. Este un intermediar între Sine şi realitatea
externă. Această intermediar între Sine şi realitatea externă. Această intermediere este necesară deoarece exigenţele Sinelui nu pot, de cele mai multe
ori, să fie satisfăcute sub forma lor iniţială. Activitatea Eului se bazează pe pricipiul realităţii, coform căruia cerinţele Sinelui trebuie îndeplinite într-o
manieră care să corespundă cu realitatea. Eul este cel care oferă soluţia la conflictele cu realitatea sau cu dorinţele incompatibile. Sarcina Eului este
dificilă şi, de multe ori, el nu poate realiza adaptările cerute.
Punctaj: 2 puncte. Total: 2.1 şi 2.2= 6 puncte