CÂNTECUL NATURII

Descrierea tip tablou

“Cu ochii minții, vizualizez cum o anumită priveliște sau un anumit sentiment ar
putea fi imortalizat pe hârtie.” Ansel Adams

COMPETENȚE
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
3.1 identificarea modurilor de expunere într-un text liric şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric;
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse;
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind
adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie.

Conţinuturi de recapitulat
Descrierea tip tablou
Adjectivul –categorii morfologice

Eşti un elev bine pregătit din clasa a VIII-a. Înainte de a-ți alege meseria, îți propun
să pătrundem într-o lume plină de farmec și culoare a imaginației, dar și a picturii.

Recapitulare Exerciţiu de dezgheţ: - Descrieți peisajul unui tărâm de basm, unde totul
este minunat. Notați stările pe care le-ați simți, dacă ați putea locui acolo, o perioadă de timp.

Citiți cu atenție și răspundeți conform cerințelor:

"Aproape în aceeași clipă, soarele păru să se scufunde în copacii din spatele lor. Gândul le
zbura la lumina piezișă a apusului ce scapără în undele Râului Viniac și la ferestrele din
Cotuascuns, care începeau să strălucească în sute de luminițe. Umbre uriașe pogorâră peste ei;
trunchiuri și ramuri groase atârnau întunecoase și amenințătoare deasupra potecii. Cețuri albe
porniră a se ridica și a se vălătuci pe mal. Din pământ, chiar la picioarele lor, se înălță un abur ca o
umbră, devenind una cu umbra nopții ce se lasă cu mare repeziciune. (...) Hobiții simțeau tot mai
mult că tot ținutul ăsta era ireal și că înaintau cu greu printr-un vis ce nu prevestea nimic bun și din
care n-aveau cum să se trezească." (Stăpânul inelelor, John R.R. Tolkien)

1. Alegeți două imagini artistice și o imagine motorie, apoi precizați figurile de stil
care stau la baza acestora în descrierea tip tablou din fragmentul preluat din opera
literară Stăpânul inelelor de John R.R. Tolkien
2. Stabiliți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor din primul fragment
sute, hobiții, ireal, lor.
 CÂNTECUL NATURII

3. Numiți tipul propoziției subliniate, din primul fragment, după toate criteriile
învățate.
4. Precizați doi indici spațiali care fixează tărâmul descris.

Ne amintim!

Descrierea literară: opera care se bazează pe descriere, reflectând și impresiile celui care
descrie.
Tabloul este descrierea în versuri sau în proză care înfățișează priveliști de natură.
Portretul reprezintă descrierea în versuri sau în proză care înfățișează trăsături
fizice și morale ale unei persoane/personaj.
Descrierea tip tablou prezintă elementele caracteristice unui colț de natură. Se remarcă
frecvența substantivelor, adjectivelor, imaginilor artistice și a procedeelor artistice,
precum și implicarea viziunii personale a autorului descrierii. Tabloul seamănă cu un
instantaneu, delimitat în text ca o pictură pusă în ramă. Diferitele elemente surprinse
alcătuiesc o imagine cu o semnificație unitară. Termenul de tablou este luat din artele
plastice.

TIPURI DE DESCRIERE

Descrierea obiectivă este conformă cu

realitatea, vizează caracteristicile
fenomenului, persoanei, obiectului. Se
caracterizează prin lipsa de implicare.

Descrierea subiectivă oferă percepții și impresii

asupra persoanei, fenomenului, obiectului, purtând
amprenta personală a emițătorului.
 CÂNTECUL NATURII

Descrierea tip tablou: unghiul din care priveşte poetul

imaginea;
-Planurile tabloului: - prim-plan sau perspectiva; unul
sau mai multe planuri de adâncime;
-Elementele tabloului: esenţiale - uman, natural; detalii,
imagine de ansamblu;
-Plasarea elementelor în cadru: - centru, stânga, dreapta;
-Culori, forme.

Știați că?

După criteriul structurii textuale:

text descriptiv, text narativ, text dialogat, text
informativ, text injonctiv, text explicativ, text Tipuri de descrieri: literară poetică
argumentativ. (subiectivă), obiectivă (ştiinţifică), publicitară.

Cum se citește o descriere? Cum se pregătește redactarea unei descrieri?

Se citește textul cu mare atenție, se stabilește elementul Se stabilește tema, tipul descrierii, se identifică
descrierii (obiect, peisaj, persoană), tipul de text aspectele generale și detaliile ce apar, se stabilește
(literar/nonliterar), tipul descrierii (obiectiv/subiectiv), perspectiva descrierii (plan îndepărtat/de sus în jos
se indică ordinea descrierii, se stabilește perspectiva /din centru spre margine, alternanța
prin care se realizează, se prezintă mijloacele de static/dinamic). Se stabilesc câmpurile lexicale,
realizare, se stabilește relația dintre titlu și conținut, se elementele de vocabular (neologisme,
observă elementele puse în relație cu elementul descris regionalisme, etc), se stabilește titlul adecvat.
(timp, spațiu, alte obiecte).
 CÂNTECUL NATURII

Tipul de Mărci specifice Unde se întâlnește Întrebări

text
Textul -repere spațiale pasaje de roman, ce este descris? de cine?
descriptiv -timpuri verbale: imperfect, nuvelă, pastel cum? de ce?
prezent
-lexic: substantiv, adjectiv,
verbe ale stării
-câmpuri lexicale

Exersare Activitate pe grupe

1. Care figură de stil contribuie la impresia de umanizare a naturii descrise? Exemplificați.

Referiți-vă la Călin (file de poveste) de Mihai Eminescu.
2. Descrieți în patru rânduri un tablou al naturii feerice. Faceți referire la culoarea dominantă,
cromatică, perspectivă, lumini, umbre.
3. Argumentați că al doilea text este o descriere, precizând şi tipul acestuia (minimum două
argumente exemplificate pe larg).
4. Precizați valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: a). ar (,,ar avea loc”) b). în
(,,în apropiere de valea”).
5. Secvenţele „râuri sclipitoare”, „împlu aerul văratic de miresme şi răcoare”, „ş-auzi mândra
glăsuire”, "iarba pare de omăt" exprimă, în ordine, imagini:
a) vizuale, olfactive, auditive, tactile;
b) vizuale, olfactive, tactile, auditive;
c) olfactive, vizuale, tactile, auditive.
"De treci codri de aramă, de departe vezi albind
Ş-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.
Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt,
Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet;
Pare că şi trunchii vecinici poartă suflete sub coajă,
Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă.
Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint
Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind;
Ele trec cu harnici unde şi suspină-n flori molatic,
Când coboară-n ropot dulce din tăpşanul prăvălatic,
Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Umplu aerul văratic de mireasmă şi răcoare
A popoarelor de muşte sărbători murmuitoare."
[Călin (file de poveste), Mihai Eminescu]
"Pădurea Hoia este o pădure situată la vest de municipiul Cluj-Napoca, în apropiere
de Muzeul Satului. Pădurea este folosită ca loc de agrement. În ultimii ani s-a amenajat un
 CÂNTECUL NATURII

Bike Park, iar în zonă sunt practicate și alte sporturi, precum paintball, airsoft sau tirul cu
arcul. Există unele discuții legate de faptul că în Pădurea Hoia la fel ca în padurea Baciu ar
avea loc fenomene paranormale, idee care atrage în zonă practicanți de yoga, Wicca și
amatori de paranormal.
Pădurea are o suprafață de 295 de hectare. Marginea sudică începe de la o creastă
deluroasă orientată V-E. Nu acoperă și panta sudică abruptă a dealului, dinspre Râul
Someșul Mic. Spre nord, pădurea coboară pe panta mai lină, până în apropiere de
valea Râului Nadăș."

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Hoia

Redactează o compunere de 20-25 rânduri în care să argumentezi că fragmentul preluat din

opera literară Zi de vară de George Topîrceanu este o descriere literară.

Model: opera literară Călin (file de poveste) scrisă de Mihai Eminescu este o
descriere literară în versuri.

Descrierea este modul de expunere prin care se prezintă trăsăturile particulare ale unui colț
de natură. Aceste caracteristici ale descrierii literare în versuri le regăsim în fragmentul din opera
literară Călin (file de poveste) scrisă de Mihai Eminescu ce zugrăvește un peisaj înfățișat în timpul
nopții. Foșnetul naturii pare să creeze o atmosferă de basm, plină de farmec.
Ca în orice descriere artistică, limbajul poetic materializează intenția eului liric de a
contura un tablou al codrului în care va avea loc nunta îndrăgostiților, dar și a gâzelor. Prin
imaginile vizuale "pădure de argint", "de aramă" se redă decorul mirific completat de imaginea
florilor albastre care "tremur ude" și înmiresmează văzduhul.
Predomină grupul nominal, substantivele însoțite de elemente de detaliu formează epitete
cromatice "râuri sclipitoare" sau comparații "iarba pare de omăt."
Omniprezența figurilor de stil constituie un alt argument că fragmentul aparține descrierii
prin epitetele "izvoare zdrumicate", "văzduhul tămâiet" sau în inversiunea "mândrul întuneric."
Eul liric recreează realitatea interioară, ipostaza sa fiind aceea de contemplator subiectiv,
liric, meditativ. Descriind un peisaj nocturn, se ilustrează admirația față de natura surprinsă.
Atmosfera specifică acestei nopți devine o metaforă pentru starea sufletească a poetului.
Descrierea este subiectivă și apare ca o proiecție a imaginației celui care o realizează.
Cadrul ireal de basm îmbină elementele terestre "iarba", "codru", "prund" cu cel cosmic
"luna" personificată. Vraja este sporită de personificările "trunchii poartă suflete sub coajă",
"suspină" ce par să emane trăirea unei entități animată de dinamism, de vitalitate. Izvoarele trec
"cu harnici unde" sau în "cuibar rotind de ape." Magia naturii este completată de micile viețuitoare
care o animează. Hiperbolele "mii de fluturi" și "popoare de muște" creează impresia de trăire
intensă în acest tărâm de basm.
 CÂNTECUL NATURII

Așadar, prin redarea atmosferei mirifice a naturii în timpul nopții, folosirea descrierii ca
mod de expunere, abundența figurilor de stil, fragmentul din opera literară Călin (file de poveste)
scrisă de Mihai Eminescu este o descriere literară în versuri.

Citiți cu atenție și răspundeți conform cerințelor:

" Vara este anotimpul ce începe cu ziua de 22 iunie - solstițiul de vară și se încheie cu ziua
de 23 septembrie - echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. În emisfera sudică vara
începe cu 21 decembrie și se încheie pe 21 martie. Neoficial, în unele state, vara începe
pe 1 mai (în Irlanda), pe 1 iunie în majoritatea statelor și chiar pe 1 iulie în unele state.
Vara este anotimpul cu cele mai lungi și cele mai calde zile, unde lungimea zilelor depinde
de gradele latitudine. (...)
În cele mai multe țări în această perioadă copiii sunt în vacanță. (...)
Vara este, de asemenea anotimpul în care multe legume, fructe dar și alte plante sunt
coapte respectiv crescute."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Var%C4%83

"Linişte. Căldură. Soare. Cântec, murmur, adiere

Sălciile plângătoare
Stau în aer, dormitând.
Un viţel în râu s-adapă
Şi-o femeie, lângă apă,
Spală rufele, cântând.
De zefir în frunze piere
Şi rămâne doar un glas
Care umple valea-ngustă.
. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .
Ia te uită, o lăcustă
Mi-a sărit tocmai pe nas!"

Şi din vale abia vine (Zi de vară, George

Murmur slab, ca de albine, Topîrceanu)
Somnoros şi uniform:
Râul, strălucind în soare,
Ceartă sălciile, care
Toată ziulica dorm.(...)

1. Stabiliți care text corespunde unei descrieri obiective și care aparține unei descrieri
subiective, argumentându-vă afirmațiile.
2. Indicați elmentele de ansamblu și elementele de detaliu referitoare la ziua de vară
prezentate în opera lirică Zi de vară de G. Topîrceanu.
3. Transcrieți două cuvinte/sintagme cu sens figurat și încă două cuvinte cu sens propriu.
4. Identificați două imagini artistice și numiți figurile de stil prin care se realizează acestea.

Citiți cu atenție descrierea tip tablou de mai jos și răspundeți conform cerințelor:
A. ”Dimineaţa trecuse călduroasă şi sosi amiaza ucigător de arzătoare. Soarele îşi ridicase
de pe faţă zăbranicul lui de aburi roşietici şi, ajuns în răscrucile cerului, îşi cumpănea, parcă
neclintit, pe albastrul şters al adâncurilor, discul său alb de lumină topită, iar din ceruri peste
pământ, ca dintr-o sită imensă, mâni colosale şi nevăzute cerneau o ploaie de foc mistuitor…şi
pământul părea cufundat într-o genune de flăcări… De prin adâncul văilor, de peste înălţimea
coamelor codrului, de pe întinderea scânteietoare a smidurilor înflorite, valuri străvezii de aburi
sclipitori se ridicau în unde creţe şi, tremurând în zare, se topeau în văpaia înaltă a cerului
aprins…” ( Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)
 CÂNTECUL NATURII

1. Indică patru cuvinte\ structuri reprezentând elemente ale cadrului natural

zugrăvit:
a) ………………………………………
b) ………………………………………
c) ………………………………………
d) ………………………………………

2. Uneşte două câte două cuvintele din coloanele date formând astfel perechi de
tipul substantiv + adjectiv specifice descrierii. Alcătuieşte ulterior contexte (enunţuri)
originale cu structurile obţinute.
A B

“discul” alb ……………………………………………

“aburi” roșietici …………………………………………..
“întinderea” strălucitoare ………………………………………….
“văpaia” înaltă ………………………………………….
“cerul” aprins …………………………………………
“valuri” străvezii ………………………………………….

3. Diferenţiați elementele de ansamblu de cele de detaliu ce alcătuiesc descirerea

văzduhului.
4. Explică semnificaţia structurilor :

 “soarele îşi ridicase de pe faţă zăbranicul lui de aburi roşietic“……….......

............................................................................................................................
...........................................................................................................................
 “pământul părea cufundat într-o genune de flăcări“……………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

5. Identificaţi elemente ce sugerează planul înaltului.

soarele

aburii

cerul
 CÂNTECUL NATURII

6.Completați schema adăugând elementelor terestre adjective cu valoare expresivă de epitete.

pământ văile smidurile

B. Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central
al Europei. Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul
Timocului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime
de 1500 km și o lățimea maximă de 130 km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10°
în longitudine. Munții se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria,
Ucraina, România și Serbia.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Carpa%C8%9Bi

CRITERIUL A.DESCRIERE EXEMPLE – TEXT A B. DESCRIERE EXEMPLE-

DE LITERARĂ ŞTIINŢIFICĂ TEXT B
ANALIZĂ -SUBIECTIVĂ- -OBIECTIVĂ-
trăsături ce se trăsături ce se regăsesc
regăsesc în text în text
1.Care este Exemplificaţi!............... Exemplificaţi!......
scopul ...................................... .............................
textului ...................................... .............................
descriptiv? ...................................... .............................
..................................... .............................
.............................

1. Scrie un dialog de 4 - 6 replici in care să foloseşti diferite numerale. Faceți referire la

descrierea obiectivă despre Munții Carpați.
3. Transcrieți cinci termeni folosiți cu sensul propriu de bază.
4. Precizează care este, în opinia ta, publicul țintă căruia i se adresează textul de mai sus.
 CÂNTECUL NATURII

Turul galeriei. Citiți cu atenţie fragmentele următoare şi răspundeți cerinţelor: Nu

numai pentru a vă dezvolta competenţele necesare înțelegerii unui text, ci şi pentru a vă
determina să vă însuşiţi o anumită tehnică de utilizare a cuvintelor sau a structurilor lexicale,
observaţi relaţia dintre cuvânt şi imagine, pornind de la fragmentul preluat din textul Pe
drumuri de munte de Calistrat Hogaş.
Prima grupă va descoperi dispunerea elementelor cadrului natural surprins, relaţia dintre
imaginea de ansamblu şi detalii, forma / coloristica acestora, precum şi atitudinea descrisă.
A doua grupă va expune „pictura” dată ca temă de reflecţie, adică imaginile sugerate de
text, care ar fi trebuit să aibă în vedere: momentul când este surprins peisajul, cele două
planuri ale tabloului, ineditul detaliilor şi coloristica.
Ambele grupe vor examina critic „picturile”, vor nota observaţiile despre calitatea corelării
imaginilor cu ideile textului.

Aprofundare Alcătuiți două grupe: scriitorii și pictorii.

Pictorii ne-au pregătit o surpriză. Ne-au prezentat câte o pictură celebră ce reprezintă
fiecare anotimp, într-un "cântec al naturii". Pornind de la imaginea pânzelor celebre prezentate
mai jos, fiecare grupă va avea sarcini diferite, în funcție de preferințele alese în ceea ce
privește viitoarea meserie pe care o vor alege.

Scriitorii vor realiza o descriere subiectivă a unei zile din anotimpul preferat, având ca
punct de plecare unul din tablourile de mai jos. Compunerea descriptivă va avea 15-20 rânduri.

Pictorii vor prezenta culoarea dominantă, cromatica, perspectiva ilustrată, lumini, umbre
pe care le-au folosit autorii tablourilor în realizarea unui tablou. Vor selecta imagini artistice
diferite și diverse procedee de expresivitate.
 CÂNTECUL NATURII

Primăvara, Aurel Băeșu Vară în Maramureș, Anca Bulgaru

Peisaj de toamnă cu patru copaci, Van Gogh Trăsura(drum prin zăpadă), Claude Monet

Demonstraţi aceasta prin crearea unor descrieri originale în care să folosiţi şi patru cuvinte
/ structuri lexicale cu valoare expresivă din poezia Vara de Duiliu Zamfirescu.

Tema pentru acasă: Redactează o compunere de 20-25 rânduri în care să argumentezi că

fragmentul preluat din opera literară Vara de Duiliu Zamfirescu este o descriere literară în versuri.

Cu firea ei cea arzătoare În urma ei un roi de grauri,

Sosit-a vara înapoi.
Toţi pomii sunt în sărbătoare,
În tei stă floare lângă
floare…
E dulce vara pe la noi!
Când dimineaţa se iveşte
Din al văzduhurilor fund,
Tot câmpul parcă întinereşte
Iar, deşteptată de pe prund,
Cireada satului porneşte…
Ca nişte valuri cenuşii,
S-amestecă prin bălării.
S-aşază-n coarne pe la tauri,
Fac fel de fel de nebunii.
Până ce-n zarea depărtată
Spre lacul trist se pun pe drum.
Şi cum se duc, – acum ş-acum
Se mai zăresc încă o dată,
Ca rămăşiţa unui fum.
(Vara de Duiliu Zamfirescu)
 CÂNTECUL NATURII

Priviți imaginea! Citiți cerințele și răspundeți în scris la acestea!

Descrieți tabloul de natură surprins în fotografia

alăturată. Precizați:
-care este momentul zilei redat;
-ce stare sau ce sentiment îți sugerează acest
tablou;
-elementele din fiecare plan al peisajului;
-plasarea elementelor importante;
-elementele spațiale și temporale;
-adjective ce redau proprietățile elementelor
prezentate;
-utilizați procedee artistice pentru o descriere
expresivă.

Ați aflat că atât scriitorul, cât și pictorul au suflete pline de sensibilitate. În ora
următoare veți explora noi ținuturi ale imaginației și veți descoperi atracția lumii prin
perspectiva pictorilor. Folosiți-vă creativitatea!