Liceul Teoretic,,Mihai Eminescu,,

Aplicatie practica
Tema: Protejarea mediului
in localiatea natala

Profesor: Melinte Nicolae

Realizat: Moldovanu Adelina
 Cuprins:
Localiatatea natala: Sângerei
1. Realizarea unui text coerent depre mediul local utilizind
termenii..
2. Indentificarea surselor natural si artificiale de poluare,
care conduc la degradarea mediuui in localitatea natala.
3. Identificarea modificarilor mediului natural din
imprejurimile localitatii natalecauzate de ctivitatile
omului.
4. Precizarea cauzelor care determina un consum mare de
apa.
5. Degradarea si protectia mediului in localtatea natala.
6. Solutii de imbunatatire a starii mediului inconjurator.
7. Protectia mediului inconjurator este problema principal
a localitatilor republicii si a intregii lumi.
8. Poster la subiectele date prin includerea unor factori.
1.Mediul local
Degradarea mediului înconjurător este o problemă de multe ori ocolită
sau ignorată. Chiar dacă nu ne place să recunoaştem, cu toţii dăm “o mână de
ajutor” degradării mediului înconjurător. Totusi de el depinde sanatatea
omului.

Mediul in care traim si anume mediul local infatiseaza

ceea ce suntem noi ca oameni care reprezentam si traim in
acel loc.Degradarea mediului a luat amploare in ultimii ani o
data cu poluarea aerului.Masinile si utilajele sunt surse mobile
de poluare a aerului.Padurile care participau la autoepurarea
aerului au fost taiate ,astfel multe terenuri au ramas virane.La
poluarea solului si a atmosferei participa si industria cu apele
sale reziduale care de multe ori sunt deversate in rauri sau
lacuri.Ape uzate provenite din agricultura afecteaza mediul si
sanatatea omului.De aceea protectia apelor s-a autosesizat si
incearca sa remedieze problemele ivite.Multe specii de plante
si animale rare au fost duse in rezervatii naturale ,asa s-a
conservat mediul pe sute de arii protejate.Optimizarea
mediului face parte dintr-un program numit"patrimoniul
natural si istorico-cultural al localitatii natale"

2.Indentificarea surselor naturale si

artificiale de poluare, care conduc la
degradarea mediuui in localitatea natala.
Surse de poluare Efectele poluarii
Naturale:
Depozitarea -Detereorarea structurii
solului.
deseurile solide
-Pietrificarea solului
-Reducerea fertilitatii
-Tasarea solurilor
-Poluarea faunii acvatice, a terenurilor
solului, a aerului, a apei.
Apele riziduale -Poluarea apelor
Ploile acide -Omoara pestii prin
otravirea locurilor si
farâmiteaza pietrele.
-Copacii isi pierd frunzele
si, în final mor.
Solutii de
remediere
-Implimentarea unui
proiect de stabilire a mai
multor urne pentru deseuri
-Pedepde cu amenda
-Curatirea apelor, a
-Reciclarea deseurilor
-Amenajarea locurilor
special de scurgere a
apelor reziduale.
-Limitarea contactului
apelor reziduale cu apele
potabile.
-Prevenirea ploilor acide
prin instiintare.
-Amenajarea bazinelor
acvatice
-Sadirea copacilor mai
multi
Industria -Gazele industriale, gazele -Folosirea surselor
rezultate din arderi, fie ca e ecologice si tehnologiilor
vorba de incalzirea moderne
locuintelor sau de gazele -Amplasarea uzinelor si
de esapament eliminate de fabricilor in loc indepartat
autovehicule, polueaza de locuitori.
atmosfera cu numeroase
substante daunatoare
sanatatii, aceste substante
provoaca, printre altele,
boli respiratorii si alergii,
precum si ploi acide ce
distrug padurile.
Transporturile -Transporturile -Reducerea transporturilor
cu eliberare de noxe.
-Scumpirea
-Gazul carbonic combustibelului pe
provoaca o reâncalzire a
aerului, reducerea autovehicolilor.
Inlocuirea cu automobile
electrice: tramvai.

3. Identificarea modificarilor mediului natural

din imprejurimile localitatii natale cauzate de
activitatile omului.
În prezent s-au produs mari modificări în mediul natural unele cauze datorate
intervenţiei omului sunt :
– despăduriri
– acumulări de ape pentru irigaţie
– terasarea terenurilor în pantă creându-se peisaje specifice, schimbările ,
modificările, nefiind mari
– defrişările pe mari întinderi : eroziunea terenurilor

– deversările de substanţe nocive în apele curgatoare sau eliminările lor în

atmosferă

-Pierderea fertilitatii
-Modificari ale compozitiei solului cauzate de deseuri

-Modificari in urma arderii vegetatiei(arderea stratului fertil)

Consecintele acestor modificari :

1.Starea de calitate a invelisului de sol in perioada de exploatare intensiva

pe parcursul a 30 ani s-a inrautatit.Au crescut suprafetele solurilor
erodate, afectate de alunicari de teren, deteriorate antropic-salinizate,
solonetizate, degradate ca rezultat al irigarii.
2.Lucrarile agrotehnice au intensificat procesul de deteriorare a
structurii solurilor.

3.Poluarea solului cu produse chimice este un proces de impurificare si

indirect de degradare, cauzat de utilizarea excesiva a
pesticidelor.Pesticidele sint daunatori nu numai pentru sanatatea omului,
aceasta mai poate avea si un effect nociv asupra solului prin nemicirea
faunei din sol care asigura in corporare a materiei organice in sol.

Concluzie:In ansamblu toate enumerate mai sus, au condus la reducerea

continua a fertilitatii resurselor de sol.

4. Precizarea cauzelor care determina un

consum mare de apa.
1. Lipsa de educatie a populatiei privind diminuarea risipei si economisirea la
maximum a acestui bun vital pentru viata noastra. Noi nici nu gindim cata lume
moare pe planeta zilnic din lipsa apei potabile.
2. Irigarea suprafetilor agricole,indeosebi dupa schimbarile de clima produse in anii
precedenti.
3.Nevoiele gospodaresti deasemenea necesita o cantitate mare de apa;
4.Din cauza numarului mare de locuitori;
5.Conditiilor bune si confortul cu toate conditile necesate ,deasemenea cauzeaza
utlizare in cantitati imense a apei.
6. O conditie obligatorie de folosire a apelor de suprafata este asigurarea în sursa
de alimentare a calitatii sanitare.

5.Degradarea si protectia mediului intr-un

ciorchin.
 Degradarea Solului:
a.fizica(tasarea,crustificare
a)
b.chimica(pesticide,gaze
de esapament)
c.complexa(prin exces de
apa,prin salinizare)

Vegetatiei naturale:
pasunatul intensiv;
defrisarea padurilor;
Extinderea terenurilor
agricole.

Mediului acvatic:
a.Poluarea artificiala-apele menajere,
Apele uzate agricole,deseurile,adica
gunoistile de pe maluri,
poluarea bilogica(virotica si
parazitologica)
b.Poluarea naturala(cadavre de
animale,frunze,apelele de ploaie)

6. Scrieţi un mesaj adresat autorităţilor publice locale,în

care să propuneţi soluţii de îmbunătaţire a stării mediului
inconjurător.

Dragi consăteni, autoritaţi publice locale, cred că problemele solului

sunt de acum prea vizibile, de aceea ,eu si colegii mei din clasa 12B, a
Liceului Teoretic,,Mihai Eminescu,, in frunte cu directorul Melinte
Nicolae , avem o serie de măsuri care ne pot ajuta în îmbunatăţirea
situaţiei solului, parte a biosferei foarte importanta dar şi sursa noastra de
alimentare.
Masuri impotriva poluarii solului:
-construcţia unor zone de depozitare a gunoaielor;

-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;

-folosirea judicioasa a ingrasamintelor, pesticidelor, precum si a metodelor

agrothnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.

-construirea de spaţii de epurare a apei;

-modernizarea gropilor de gunoi;

-controlul poluării industriale şi a substanţelor chimice utilizate în procesele

industriale;

-menţinerea suprafeţelor împadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita

aprobata prin lege;

-combaterea eroziunii solului;

-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe

sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora.

Speram ca aceste masuri ne vor ajuta în atingerea scopului si vrem sa stiți că

vă vom susține in organizarea clăcilor ecologice şi promovarea ideii de salvare a
solului.

VII.Degradarea solurilor si masuri de protectie

Solul este suport si mediu de viata pentru plantele superioare
terestre, principalul mijloc de productie vegetala si forestiera.
Activitatile de productie au provocat si provoaca fenomene care
deterioreaza solurile in diferite moduri.

Aspecte ale degradarii solului

Degradarea prin erozie.

1. Circa 2 mln. ha de terenuri agricole (peste 50% din teritoriul tarii) sunt situate pe versanti cu diferite
grade de înclinare.
2. Suprafata arabila a solurilor supusa pericolului eroziunii constituie 1,86 mln. ha. În Republica formele
de eroziune sunt: slab erodate, moderat erodate si puternic erodate.

3. Suprafata solurilor erodate s-a majorat pe parcursul a 35 de ani cu 264,4 mii ha, ceea ce constituie
10,4% din suprafata terenurilor agricole, avansând anual cu 7554 ha. Nivelul cel mai înalt de erodare a
terenurilor agricole este înregistrat în raionale Calarasi (57,6%), Ungheni (46,3%), Cahul (42,5%),
Hîncesti (42,1%).

4. Pierderile anuale de sol fertil de pe toate terenurile agricole, cauzate de eroziune, constituie 26 mln.
tone. Aceasta cantitate de sol fertil contine: humus – 700 mii tone, azot – 50 mii; fosfor – 34 mii; potasiu
– 597 mii tone.

Eroziunea solului (mii ha)

Aceste pierderi provoaca o scadere importanta a recoltei culturilor agricole.

5. Dauna din cauza eroziunii se extinde si asupra altor domenii: înnamolirea
iazurilor si altor bazine acvatice; poluarea solurilor din depresiuni si a apelor
subterane cu produse de uz fitosanitar si fertilizanti spalate de pe versanti,
distrugerea cailor de comunicare, a constructiilor hidrotehnice, etc. În ansamblu
pierderile anuale directe si indirecte cauzate de eroziune constituie 2432 mln.
lei.

Degradarea prin alunecari de teren.

Alunecarile de teren reprezinta o primejdie permanenta si pentru multe

obiective sociale: case de locuit, drumuri, constructii hidrotehnice. În ultimii
ani suprafata alunecarilor de teren creste în republica Moldova anual cu 1000
ha. Suprafata terenurilor complet deteriorate de ravene este de aproximativ 80
mii ha, iar numarul acestora este de 6200.

Volumul de sol scos din circuitul agricol e de 10-15 mln. m 3 .

Prejudiciul cauzat economiei nationale constituie anual 83 mln. lei.

Cele mai mari suprafete de terenuri cu alunecari sunt în raioanele Calarasi – 3084 ha, Ungheni – 2094,
Hîncesti – 1364 ha, Straseni – 1115 ha, Telenesti – 1176 ha.

Distrugerea învelisului de sol prin excavatii. În Republica Moldova sunt înregistrate 5000 ha de terenuri
cu învelis de sol distrus prin excavare, care în prezent sunt adevarate pustiuri industriale.

Desfundarea solurilor. În procesul fondarii plantatiilor industriale de vii si livezi au fost desfundate (arate
adânc) la adâncimea de 50-60 cm circa 546 mii ha. Ca rezultat s-a dereglat alternarea naturala a
orizonturilor genetice si s-au scos la suprafata terestra orizonturile subiacente slab humifere cu continut
sporit de carbonati. Aceasta a condus la degradarea fertilitatii stratului superior (0-30 cm) al solurilor
desfundate. Utilizarea solurilor desfundate pentru culturi de câmp (dupa defrisarea plantatiilor
pomiviticole) a evidentiat o scadere esentiala a capacitatii lor productive la 5-10%.

Dehumificarea solurilor arabile neerodate. Este un proces global, stoparea caruia în conditiile sistemului
actual de agricultura este problematica.

Care pot fi consecintele? Exista riscul ca în urmatorii câteva zeci de ani, continutul de humus din solurile
arabile sa scada în medie cu 10-25 la suta, cu efecte foarte daunatoare asupra starii fizice a solului si chiar
a biodiversitatii microorganismelor din sol.

Cele mai semnificative pierderi de humus din sol se înregistreaza pe terenurile supuse eroziunii. Solurile
arabile neerodate (854,9 mii ha) în decursul ultimilor 30 de ani sunt supuse unui proces intensiv de
dehumificare ce a condus la scaderea productivitatii în medie cu 10%.

Degradarea solurilor prin solonetizare si salinizare.

Suprafata totala a soloneturilor si solurilor solonetizate este de 107,5 mii ha, din care circa 35% sunt
terenuri arabile si 65% - pasuni. Solurile solonetizate si soloneturile necesita o ameliorare chimica
costisitoare, însotita în luncile râurilor de constructii de drenaj.

Suprafata totala a solurilor salinizate, solonciacurilor si solonciac - soloneturilor este de 112,2 mii ha, din
care circa 30% sunt terenuri arabile si 70% - pasuni.

Irigarea solurilor. Degradarea solurilor ca rezultat al irigarii conduce la deteriorarea complexa a structurii
lor si tasarea stratului arabil si al celui subiacent, salinizarea, solonetizarea, ridicarea nivelului apelor
freatice si mineralizarea acestora, etc.

Degradarea biologica a solurilor. Exploatarea intensiva a terenurilor arabile, în asociere cu manifestarea

larga a proceselor de degradare fizica si chimica conduc la degradarea biologica a solurilor.

În Republica Moldova s-au intensificat procesele microbiologice, care contribuie la mineralizarea

humusului. În rezultat a scazut de 4-10 ori gradul de activitate a organizmelor de sol, numite saprofagi, s-
a micsorat de 1,7-3,3 ori coeficientul de acumulare a humusului, a crescut numarul de specii biotice toxice.

Schimbarile mentionate au ca consecinte: dehumificarea, distrugerea structurii solurilor, micsorarea

capacitatii de autopurificare a lor.