Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aplicatie practica
Tema: Protejarea mediului
in localiatea natala
-Pierderea fertilitatii
-Modificari ale compozitiei solului cauzate de deseuri
Vegetatiei naturale:
pasunatul intensiv;
defrisarea padurilor;
Extinderea terenurilor
agricole.
Mediului acvatic:
a.Poluarea artificiala-apele menajere,
Apele uzate agricole,deseurile,adica
gunoistile de pe maluri,
poluarea bilogica(virotica si
parazitologica)
b.Poluarea naturala(cadavre de
animale,frunze,apelele de ploaie)
1. Circa 2 mln. ha de terenuri agricole (peste 50% din teritoriul tarii) sunt situate pe versanti cu diferite
grade de înclinare.
2. Suprafata arabila a solurilor supusa pericolului eroziunii constituie 1,86 mln. ha. În Republica formele
de eroziune sunt: slab erodate, moderat erodate si puternic erodate.
3. Suprafata solurilor erodate s-a majorat pe parcursul a 35 de ani cu 264,4 mii ha, ceea ce constituie
10,4% din suprafata terenurilor agricole, avansând anual cu 7554 ha. Nivelul cel mai înalt de erodare a
terenurilor agricole este înregistrat în raionale Calarasi (57,6%), Ungheni (46,3%), Cahul (42,5%),
Hîncesti (42,1%).
4. Pierderile anuale de sol fertil de pe toate terenurile agricole, cauzate de eroziune, constituie 26 mln.
tone. Aceasta cantitate de sol fertil contine: humus – 700 mii tone, azot – 50 mii; fosfor – 34 mii; potasiu
– 597 mii tone.
Cele mai mari suprafete de terenuri cu alunecari sunt în raioanele Calarasi – 3084 ha, Ungheni – 2094,
Hîncesti – 1364 ha, Straseni – 1115 ha, Telenesti – 1176 ha.
Distrugerea învelisului de sol prin excavatii. În Republica Moldova sunt înregistrate 5000 ha de terenuri
cu învelis de sol distrus prin excavare, care în prezent sunt adevarate pustiuri industriale.
Desfundarea solurilor. În procesul fondarii plantatiilor industriale de vii si livezi au fost desfundate (arate
adânc) la adâncimea de 50-60 cm circa 546 mii ha. Ca rezultat s-a dereglat alternarea naturala a
orizonturilor genetice si s-au scos la suprafata terestra orizonturile subiacente slab humifere cu continut
sporit de carbonati. Aceasta a condus la degradarea fertilitatii stratului superior (0-30 cm) al solurilor
desfundate. Utilizarea solurilor desfundate pentru culturi de câmp (dupa defrisarea plantatiilor
pomiviticole) a evidentiat o scadere esentiala a capacitatii lor productive la 5-10%.
Dehumificarea solurilor arabile neerodate. Este un proces global, stoparea caruia în conditiile sistemului
actual de agricultura este problematica.
Care pot fi consecintele? Exista riscul ca în urmatorii câteva zeci de ani, continutul de humus din solurile
arabile sa scada în medie cu 10-25 la suta, cu efecte foarte daunatoare asupra starii fizice a solului si chiar
a biodiversitatii microorganismelor din sol.
Cele mai semnificative pierderi de humus din sol se înregistreaza pe terenurile supuse eroziunii. Solurile
arabile neerodate (854,9 mii ha) în decursul ultimilor 30 de ani sunt supuse unui proces intensiv de
dehumificare ce a condus la scaderea productivitatii în medie cu 10%.
Suprafata totala a soloneturilor si solurilor solonetizate este de 107,5 mii ha, din care circa 35% sunt
terenuri arabile si 65% - pasuni. Solurile solonetizate si soloneturile necesita o ameliorare chimica
costisitoare, însotita în luncile râurilor de constructii de drenaj.
Suprafata totala a solurilor salinizate, solonciacurilor si solonciac - soloneturilor este de 112,2 mii ha, din
care circa 30% sunt terenuri arabile si 70% - pasuni.
Irigarea solurilor. Degradarea solurilor ca rezultat al irigarii conduce la deteriorarea complexa a structurii
lor si tasarea stratului arabil si al celui subiacent, salinizarea, solonetizarea, ridicarea nivelului apelor
freatice si mineralizarea acestora, etc.