Lasă-mi toamnă – Ana Blandiana

Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,

Uite, ochii mei ţi-i dau.

Ieri spre seară-n vântul galben

Arborii-n genunchi plângeau.

Lasă-mi, toamnă, cerul lin.

Fulgeră-mi pe frunte mie.

Astă-noapte zarea-n iarbă

Încerca să se sfâşie.

Lasă, toamnă-n aer păsări,

Paşii mei alungă-mi-i.

Dimineaţa bolta scurse

Urlete de ciocârlii.

Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi

Fructele şi lasă

Urşii neadormiţi, berzele neduse,

Ora luminoasă.

A cazut intaia bruma

Si-au ramas copacii goi.
Toamna trena si-o aduna -
Vrea sa plece de la noi.

Pleaca toamna, iarna vine!

Nu-i nimic, ne pare bine.
Peste frunze vor cadea
Fulgii albi, fulgii de nea.

Crizantemele-s brumate,
Toate florile-nghetate,
Dimineata-i ceata, rece,
Vine iarna, toamna trece.

Si padurea-i suparata -
Si-a pierdut podoaba toata.
Cantaretii ii plecara,
Vor veni la primavara.