Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IPSM Exploatari Forestiere
IPSM Exploatari Forestiere
rnuncii vizează global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi şi se realizează prin tratarea
tuturor aspectelor de securitate a muncii, structurate la nivelul fiecărui element al sistemului de
muncă: executant - sarcină de muncă mijloace de producţie - mediu de muncă, proprii proceselor
de muncă din cadrul activităţilor care fac obiectul reglementării.
Prevederile sistemului naţional de reglementări pentru asigurarea securităţii muncii
constituie, alături de alte reglementări juridice în acest domeniu, baza pentru:
- activitatea de proiectare/concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor de lucru;
autorizarea funcţionării unităţilor din punct de vedere al protecţiei muncii;
- instruirea salariaţilor în domeniul protecţiei cercetarea evenimentelor produse în timpul muncii
cât şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţi lor ;
- controlul realizării măsurilor de protecţie a muncii;
- fundamentarea programului de măsuri în domeniul protecţiei muncii.
În contextul general prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru exploatări şi
transporturi forestiere au fost elaborate, avându-se în vedere reglementările existente în acest
domeniu pentru principalele activităţi, pe baza studierii proceselor de muncă, a pericolelor şi a
riscurilor proprii activităţilor de exploatare şi transporturi forestiere, astfel încât pentru fiecare
risc să se prevadă cel puţin o măsură de prevenire.
Structurarea acestor prevederi este făcută astfel încât ele urmăresc o succesiune logică
corespunzătoare modului de acţiune a executantului în procesul de muncă.
Pe lângă prevederile specifice privind activităţile de exploatare şi transport forestier, norma mai
cuprinde un capitol privind proiectarea mijloacelor de producţie, prevederi care rămân valabile
până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în domeniu.
În acelaşi titnp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele mai
cuprind anexa nI. 3 în care sunt definiţi o serie de termeni uzuali.
De asemenea, norma mai cuprinde anexa nr. 4 în care sunt explicitaţi o serie de termeni specifici
activităţilor de exploatare şi transport forestier.
Norma specifică cuprinde activitătile desfăşurate în acest domeniu începând cu pregătirea şi
organizarea procesului de muncă privind recoltarea şi colectarea lemnului şi terminând cu
transformarea acestuia în buşteni şi sortimente de lemn, la care sunt incluse operaţiile de stivuire,
manipulare şi transport prin purtare directă şi mecanizat cu utilaje de transport (încărcare-
descărcare) şi expedierea acestora către beneficiari.
Normele specifice de securitate a muncii complementare prezentei norme specifice pentru
transportul auto, feroviar şi naval sunt tratate detaliat, în funcţie de domeniu.
Pentru ca norma specifică să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce priveşte conţinutul,
dar şi ca formă de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor sub titluri care precizează contextul
articolelor, facilitând înţelegerea şi găsirea rapidă a acestora.
CAPITOLUL .1.
PREVEDERI GENERALE
Conţinut
Art.l. Prezentele norme specifice de securitate a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere
cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale pentru
aceste activităţi.
Scop
Art.2. Scopul prezentelor norme specifice constă în eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare existente în cadrul activităţilor din exploatare şi transporturi forestiere, proprii
fiecărui element component al sistemului de muncă (executant-sarcină de muncă-mijloace de
producţie-mediu de muncă).
Domeniu de aplicare
Art.3. Prevederile prezentelor norme se aplică persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară
activităţi în domeniul exploatării şi transporturilor forestiere, indiferent de forma de proprietate
sau modul de organizare a activităţii.
CAPITOLUL II
PREVEDERI COMUNE
Încadrarea şi repartizarea angajaţilor pe locuri de muncă
Art.6. (1) Conducătorii formaţiilor de lucru şi cei de utilaje vor fi numiţi prin decizie de către
conducerea persoanelor fizice sau juridice. Conducătorii sau operatorii diverselor echipamente
tehnice trebuie să fie calificaţi şi instruiţi în ceea ce priveşte utilizarea fără pericol a acestora.
(2) Personalul de la căile ferate forestiere va fi angajat, testat, autorizat şi se va supune disciplinei
tehnologice prevăzute în normele şi instrucţiunile RET, SNCFR şi NSSM pentru transportul
intern.
(3) Numărul de angajaţi încadraţi trebuie să asigure desfăşurarea în condiţii de securitate a
întregului proces de producţie.
Art.7. Încadrarea şi repartizarea angajaţilor pe locuri de muncă se va face conform prevederilor
Normelor generale de protecţie a muncii.
Art.8. În funcţie de examenul medical stabilit la angajare şi de cel periodic, conducătorul locului
de muncă va orienta şi îndruma angajaţii pe locuri de muncă şi profesiuni. Conducătorul locului
de muncă interzice angajaţilor bolnavi sau aflati sub influenta băuturilor alcoolice intrarea în
schimb sau continuarea lucrului, până la revenirea stării fiziologice normale a acestora.
Art.9. Se interzice:
a) încredinţarea utilajului sau a mijlocului de transport unor angajaţi care nu au calificarea
necesară şi nu sunt autorizaţi în acest scop sau altor angajaţi calificaţi, fără avizul conducătorului
formaţiei de lucru;
b) schimbarea angajatului de pe un utilaj sau mijloc de transport pe altul fără a avea calificarea
necesară şi fără a fi instruit.
Instruirea angajaţilor
Art.l0. Instruirea angajaţilor se va face în funcţie de specificul activităţii ce urmează să o
desfăşoare, în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
Instrucţiuni proprii
Art. 11. (1) Persoanele fizice sau juridice au obligaţia de a elabora prin efort propriu sau prin
colaborare cu instituţii specializate, instrucţiuni proprii de securitate a muncii, în conformitate cu
prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
(2) Efectuarea instructajului la locul de muncă, la toţi angajaţii din parchetul de exploatare,
înainte de începerea exploatării propriu-zise, se va completa şi cu următoarele:
a) cunoaşterea procesului tehnologic de exploatare forestieră, a sarcinii de muncă şi a dotării
corespunzătoare cu echipamente tehnice, a condiţiilor de cazare, de identificare a surselor de apă
potabilă, aprovizionarea cu alimente, cu carburanţi şi lubrifianţi, precum şi a programului de
lucru şi disciplinei din parchet stabilite;
b) cunoaşterea locurilor dificile de lucru, precum şi a zonelor periculoase şi în pantă de pe
versanţii abrupţi, de pe căile de circulaţie: maluri, râpe, mlaştini adânci, curbe periculoase,
serpentine abrupte, care trebuie marcate cu indicatoare de securitate şi tăbliţe de avertizare,
respectiva platformelor primare de pe drumurile forestiere, de pe podurile plutitoare şi de pe
CFF;
c) cunoaşterea traseelor şi a căilor de colectare a lemnului;
d) cunoaşterea potecilor, cărărilor de acces şi a regulilor de circulaţie în parchete, a codurilor de
semnalizare dinainte stabilite şi a măsurilor de prim ajutor în caz de accidentare, a amplasării
postului de prim ajutor şi cunoaşterea modului de utilizare a truselor medicale, precum şi
asigurarea comunicării radiotelefonice în situatii deosebite sau în caz de accidente umane;
e) cunoaşterea locurilor de parcare a utilajelor şi de depozitare a uneltelor de muncă;
f) toate utilajele şi mijloacele de transport, pe timpul nopţii şi în zilele de repaus sau atunci când
nu se află în producţie, vor fi parcate la locurile stabilite şi asigurate împotriva deplasărilor
neprevăzute şi folosirii abuzive;
g) toate echipamentele tehnice şi dispozitivele specifice corespunzătoare lucrărilor de executat
trebuie să fie conforme cu cerintele de securitate, interzicându-se orice fel de improvizaţii,
modificări sau adaptări ale acestora;
h) cunoaşterea măsurilor de prevenire a pericolelor din exploatări şi transporturi forestiere;
i) instructajul de protecţie a muncii va fi însoţit de demonstraţii practice privind activitatea pe
care angajatul respectiv o va desfăşura.
Art.12. La corhănitul manual al lemnului se stabileşte un cod de semnale. Pentru depăşirea
încărcăturii lemnoase a utilajului autorizat pentru transport, peste
înălţimea şi lungimea acestuia, se va semnaliza cu steguleţe galbene. Postaţele şi secţiunile
parchetului de exploatat se marchează în teren prin vopsea, cu var, cioplaje, în lipsa linlitelor
naturale.
Dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru
Art.13. Dotarea angajaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru, în funcţie de natura,
nivelul riscurilor şi a zonelor corpului expuse se va face conform prevederilor Normelor generale
de protecţie a muncii şi Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual
de protecţie aprobat prin ordinul MMPS nr. 225 din 21 iulie 1995.
Organizarea locului de muncă
Art.14. (1) Conducerea agenţilor economici va verifica dacă sunt asigurate măsurile tehnico-
organizatorice pentru echipamentele tehnice necesare desfăşurării activităţii de exploatare şi
transporturi forestiere în diverse faze de lucru, conform normelor şi standardelor de securitate a
muncii în vigoare, precum şi dacă sunt certiticate din punct de vedere al protecţiei muncii.
(2) Atunci când mai multe unităţi îşi desfăşoară activităţile concomitent în acelaşi parchet de
exploatare şi/sau pe aceleaşi drumuri forestiere se vor încheia convenţii scrise în care să fie
cuprinse clauze referitoare la protecţia muncii.
(3) Pentru întreţinerea şi deschiderea liniilor electrice aeriene, agenţii economici trebuie să
anunţe şi să încheie convenţii de protecţie a muncii cu sucursalele de transport şi/sau distribuţia
energiei electrice, în care se va preciza durata exploatării şi în ce condiţii tehnologice de protecţie
a muncii se vor realiza.
(4) Zonele periculoase expuse circulaţiei autovehiculelor şi accesului angajaţilor trebuie să fie
semnalizate cu indicatoare de avertizare sau de interdicţie montate astfel încât să fie vizibile atât
pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii.
Art.15. Se interzice:
a) folosirea utilajelor şi instalaţiilor care prezintă defecţiuni sau cărora le lipsesc mijloacele de
semnalizare, cabinele, apărătorile (protectorii) din dotarea lor;
b) folosirea utilajelor la executarea altor lucrări decât cele pentru care au fost destinate;
c) prestarea lucrărilor pentru terţi în parchetul de exploatare sau în afara acestuia, precum şi
închirierea utilajelor aparţinând agenţilor economici de exploatare şi
transporturi forestiere către firme particulare sap către persoane fizice, fără existenţa unor
protocoale scrise, încheiate în acest scop, prin care să se stabilească obligaţiile părţilor însoţite de
clauze referitoare la protecţia muncii şi a căror aplicare să asigure prevenirea accidentelor de
muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Art.16. Uneltele şi sculele de orice fel trebuie să fie ascuţite şi prevăzute cu cozi şi mânere netede
şi bine fixate, având dimensiuni şi forme care să permită prinderea lor sigură şi comodă, fără
pericol de rănire a executantului sau a celor din jurul acestuia.
Art.17. Se interzice:
a) prinderea cozilor şi mânerelor uneltelor şi sculelor în cuie sau legarea cu sârmă, precum şi
utilizarea acestora atunci când se află într-un stadiu avansat de uzură;
b) utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte manuale.
Protecţia împotriva electrocutării
Art.18. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă sau indirectă se vor aplica prevederile
din Normele generale de protecţie a muncii şi Normele
specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale.
Art.19. Pentru reducerea riscurilor datorate curentului electric cum ar fi electrocutări şi arsuri, se
stabileşte distanţa minimă de protecţie în funcţie de condiţiile de muncă: spaţiul disponibil,
agenţii chimiei sau fizici din mediul respectiv, condiţiile de exploatare.
Art.20. Sunt interzise amenajarea platformelor primare şi desfăşurarea activitătilor de încărcare-
descărcare în apropierea liniilor electrice aeriene.
Art.21. Atunci când cazarea angajaţilor se face în vagoane dormitor ale căror instalatii sunt
alimentate electric, protecţia se va realiza prin nulul de protecţie şi prin împământare locală.
Art.22. Protecţia principală împotriva electrocutării la echipamentele electrice alimentate la
reţeaua de 0,4 kV la vagoanele dormitor trebuie să fie realizată prin legare la nul, conform
standardelor în vigoare.
Art.23. La utilizarea ferăstraielor mecanice portabile acţionate electric trebuie să se asigure
legătura la priza de alimentare cu un conductor cu trei fire, din care unul va fi destinat fazei, altul
nulului şi al treilea împământării.
Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor
Art.24. Este obligatorie dotarea utilajelor şi mijloacelor de transport cu echipamente specifice de
PSI, aprobate conform reglementărilor în vigoare.
Aparate de măsură şi control. Dispozitive de protecţie
Art.25. Se interzice pornirea şi exploatarea echipamentelor tehnice fără dispozitivele de protecţie
şi aparatura de măsură şi control sau cu acestea defecte.
Art.26. Exploatarea echipamentelor tehnice care intră sub incidenta ISCIR se face în
conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare.
Art.27. Înainte de utilizarea instalaţiei de ridicat se va verifica starea tehnică a acesteia şi, în mod
special, a următoarelor:
a) limitatoare de sarcină, de moment şi de cursă;
b) diverse dispozitive de blocare sau interblocare electrică a comenzilor de mişcare a utilajului;
c) tampoane la: macara, capetele căii de rulare, cărucior sau la dispozitivele de calare;
d) dispozitive de semnalizare acustică şi optică.
Art.28. Conducătorii mijloacelor de transport, înainte de plecarea în cursă, trebuie să verifice
starea tehnică a acestora şi în mod special:
-dispozitivul de pornire automată;
-distribuitoarele pentru sistemul de frânare;
-dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei pe timpul umflării
anvelopelor nedemontate;
-dispozitivul de siguranţă suplimentar pentru fixarea cabinei după rabatarea acesteia;
-saboţii metalici de frânare sau penele din lemn pentru asigurarea stabilităţii utilajelor de
transport;
-bolţurile şi cablurile de sigurantă la răcoanţe şi dispozitive de prindere.
Lucrări de întreţinere, intervenţii şi reparaţii
Art.29. Lucrările de întreţinere curentă sau intervenţiile în cazul unor defectiuni tehnice ale
mijloacelor de transport forestiere se fac numai după oprirea acestora şi după asigurarea lor
contra pornirii accidentale.
Art.30. Lucrările de reparaţii planificate se fac numai în ateliere specializate. La încheierea
acestor operaţiuni, o comisie va efectua recepţia în urma căreia să rezulte că echipamentele
tehnice corespund din punct de vedere tehnic.
Art.31. a) Pentru fiecare tip de echipamente tehnice aflate în exploatare, vor exista următoarele
documente:
- instructiuni de utilizare şi de securitate a muncii;
- grafic de revizii, reparaţii anuale, cu indicarea termenelor scadente prezentate în Cartea tehnică
a utilajului (instalaţiei);
b) De urmărirea respectării prevederilor art. 31 lit. a) răspunde conducătorul lucrărilor din
parchetul de exploatare forestieră.
Art.32. Înainte de efectuarea oricărei intervenţii la utilajele de transport şi de colectare a
lemnului, pentru remedierea unor defectiuni tehnice, se va asigura stabilitatea acestora prin saboţi
metalici sau pene din lemn.
Art.33. În timpul intervenţiilor sau la deplasarea autovehiculelor este interzis să se lase deschise
uşile cabinei.
Art.34. Se interzice utilizarea altor piese de schimb pentru repararea utilajelor sau instalaţiilor
decât cele prevăzute în cartea tehnică sau efectuarea unor improvizaţii.
Prevederi specifice
Art.35. Pentru asigurarea condiţiilor de securitate a muncii in activităţile de exploatări şi
transporturi forestiere se vor respecta următoarele:
a) utilajele şi mijloacele de transport, precum şi instalaţiile de ridicat trebuie să fie deservite
numai de personal calificat şi autorizat în domeniul respectiv;
b) cunoaşterea şi respectarea de către angajaţi a instrucţiunilor de exploatare a utilajelor şi
instalaţiilor pe care lucrează;
c) menţinerea locului de muncă curat, precum şi predarea acestuia în condiţii corespunzătoare.
Art.36. În timpul lucrului se interzice:
a) schimbarea locului de muncă;
b) servirea mesei, odihna şi fumatul în alte locuri decât cele destinate acestor scopuri;
c) părăsirea ori schimbarea locului de muncă al angajaţilor, împreună cu utilajele deservite, fără
aprobarea conducătorului locului de muncă;
d) accesul sau staţionarea persoanelor fără atribuţii de serviciu în parchetul de exploatare sau la
alte locuri de muncă;
e) intervenţia la tablourile electrice a persoanelor ncautorizate, precum şi lăsarea acestora
neasigurate în timpul şi după terminarea lucrului;
t) fumatul şi/sau accesul cu foc deschis în parchetul de exploatare sau în alte locuri de desfăşurare
a procesului tehnologic unde există pericol de incendiu sau explozie.
Art.37. Se interzice lucrul simultan în postaţe suprapuse pe verticală (în cazul terenului cu pante
mai rnari de 15%), în procesul pregătirii şi exploatării parchetului pentru efectuarea lucrărilor de:
a) recoltarea lemnului;
b) colectarea lemnului (corhănirea cu ţapina, cu atelaje, instalaţii cu cablu sau cu tractoare
forestiere);
c) construcţii forestiere.
Art.38. Postaţele şi secţiunile trebuie identificate în teren prin limite naturale sau artificiale şi
marcate corespunzător, conform prevederilor din proiectul de exploatare.
Distanţa dintre echipele de la doborârea arborilor va fi de cel puţin 50 m în raport cu configuraţia
terenului, lungimea şi lăţimea minimă a postaţei va fi de cel puţin 70 m.
Art.39. Se interzice executarea oricăror lucrări în parchetele de exploatare stând pe arbori sau
părţi ale acestora.
Art 40. La echipamentele tehnice la care se folosesc cabluri, lanţuri de tracţiune sau ciochinare se
interzice:
a) urcarea sau staţionarea persoanelor pe sarcină, cabluri, lanţuri de tracţiune în timpul
funcţionării acestora ori trecerea peste sau pe sub ele, precum şi staţionarea între buşteni şi
animale în tilnpul legării sarcinii;
b) staţionarea angajaţilor în spaţiul format de buştean, utilaj şi cablul rolelor de direcţie sau de
unghi, de la trasul sarcinilor sub un unghi mai mare de 15°;
c) atingerea buştenilor aflaţi în mişcare, inclusiv a cablurilor, lanţurilor şi ciochinarelor;
d) corectarea poziţiei, legarea sau dezlegarea buştenilor cu cablul în timpul funcţionării troliului;
e) schimbarea direcţiei cablurilor prin trecerea lor pe după cioate sau arbori, în lipsa rolelor de
direcţie sau de unghi;
f) tragerea cu troliul dacă conditiile de vizibilitate nu permit conducătorului utilajului să
urmărească mişcarea sarcinii ori să recepţioneze semnalele legătorului de sarcină;
g) fixarea cârligelor la cabluri prin înnodarea acestora sau utilizarea cablurilor înnodate;
h) formarea şi colectarea unor sarcini mai mari decât cele prevăzute în cărţile tehnice ale
utilajelor ori instalaţiilor cu cablu;
i) lucrul fără mănuşi sau palmare de protecţie;
j) retragerea angajaţilor în faţă şi în aval de sarcina de buşteni legaţi.
Art.41. Se interzice legarea materialului lemnos cu cablu de tracţiune necorespunzător condiţiilor
de calitate, precum şi utilizarea ciochinarelor şi a altor dispozitive decât a celor specifice.
Art.42. Se interzice desfacerea tasonului începând cu scoaterea buştenilor de la baza stivei,
pentru a evita accidentele cauzate prin dezechilibrarea şi prăbuşirea
materialului lemnos.
Art.43.(1) În toate cazurile, tasoanele se vor desface numai începând cu scoaterea buştenilor de
deasupra stivelor.
(2) Utilajele de încărcare vor fi amplasate lateral fată de tason.
Art.44. Se interzice smulgerea buştenilor din tasoane cu cablul troliului de pe tractor (TAF), pe
timpul iernii, când aceştia sunt blocaţi in solul îngheţat;
Art.45. Buştenii se vor desprinde mai întâi cu ţapina şi apoi se vor trage cu ajutorul cablului
troIiului de pe tractor (TAF).
Art.46. Ordonarea şi aşezarea lemnului în stivă sau in tason se fac utilizând cablul de tracţiune al
instalaţiei de ridicat.
Art.47. Platformele primare pentru colectarea materialului lemnos trebuie să aibă dimensiuni
corespunzătoare şi front de lucru, care să permită încărcarea-descărcarea în conditii de
securitate.
Art.48. Se interzice lucrul pe timp de noapte (indiferent de condiţii):
a) în parchetele de exploatare la doborârea arborilor, la corhănirea cu ţapina, scoaterea lelnnului
cu atelajele, cu instalaţiile cu cablu;
b) în zonele periculoase ale drumurilor auto forestiere, ale liniilor CFF, ale construcţiilor din
exploatări forestiere şi în zonele în care se execută lucrări de derocare;
c) la cercetarea situaţiei create în urma calamităţilor;
precum şi:
d) circulaţia angajaţilor forestieri şi a oricăror materiale pe liniiIe CFF.
Art.49. La lucrălile din depozite sau de constlucţii forestiere este interzis lucrul pe timp de noapte
dacă nu există un iluminat corespunzător. Circulaţia mijloacelor de transport pe timp de noapte
fără a avea instalatia de iluminare sau semnalizare în stare de functionare este interzisă.
Art.50. Căile de circulaţie vor fi menţinute perrnanent în condiţii de securitate pentru a se evita
alunecările sau derapările auto vehiculelor.
Art.51. (1) Transportul persoanelor cu mijloace de transport se face numai dacă acestea au fost
amenajate în acest scop.
(2) Este interzis a se transporta persoane pe încărcătură, pe părţi ale utilajelor ori cu funiculare de
transport material lemnos.
Art.52. Se interzice urcarea sau coborârea din mijloacele de transport în tirnpul mersului sau
înaintea opririi complete a acestora.
Art.53. (1) Scoaterea unui mijloc de transport sau a unui utilaj autopropulsat din locurile de
parcare făra dispoziţia conducătorului lucrărilor din parchet este interzisă.
(2) Parcarea mijloacelor de transport şi a utilajelor autopropulsate se face numai în locurile
destinate şi amenajate în acest scop, asigurându-se frânarea acestora şi încuierea uşilor cabinelor
(3) Spaţiul de parcare va fi ales pe un teren stabil care va avea o pantă de scurgere a apelor,
marcandu-se locurile de parcare.
Art.54. Deplasarea mijloacelor de transport de la un loc de muncă la altul se va face numai după
obtinerea aprobării scrise, cu indicarea traseului de deplasare.
CAPITOLUL III
PREGĂTIREA ŞI ORGANIZAREA PARCHETULUI PENTRU EXPLOATARE
Art.72. Doborârea arborilor periculoşi (iescari, arbori putregăioşi, parţial dezrădăcinaţi, aninaţi,
cu înclinări puten1ice, cu crăci rupte şi prinse în coroană, arbori situaţi pe terenuri alunecoase) se
va executa de către o echipă experimentată şi instruită în acest scop, care va fi organizată şi
supravegheată de conducătorul lucrărilor din parchet.
Art. 73. Înainte de a începe doborârea pentru fiecare arbore vor identifica pericolele pe care le
prezintă şi se vor stabili măsurile ce trebuie luate (inclusiv codurile de semnale stabilite în caz de
pericol).
Ari. 74. Tapa şi tăietura din partea opusă a arborilor se vor executa de către fasonatorul mecanic.
Conducătorul lucrărilor din parchet şi ajutorul de fasonator, care vor supraveghea mişcările
arborelui dând semnale dinainte stabilite, în caz de pericol, trebuie să fie în afara zonei
periculoase.
Art.75. La doborârea arborilor periculoşi, tăieturile pentru tapă se vor face astfel încât calupul să
poată fi desprins cu uşurinţă. În astfel de cazuri se interzice baterea cu toporul sau cu maiul în
arbore, ori baterea penelor de doborât.
Art.76. Doborârea arborilor cu vârful rupt parţial sau complet se va face întotdeauna cu tapă.
Art.77. La fasonarea arborilor dezrădăcinaţi şi aflaţi pe sol trebuie asigurată răgălia cu ajutorul
cablurilor de ancorare. La cei rămaşi în poziţie înclinată (aninaţi), desprinderea de la cioată se va
face luându-se măsurile de prevenire a blocării lamei ferăstrăului şi de dezaninare a arborilor prin
una din metodele omologate.
Art.78. Înlăturarea altor pericole: bolovani sau stânci aflate în poziţii instabile, surpări de teren,
arbori şi părţi de arbori aflate pe sol, în poziţii periculoase, în gropi sau pe denivelări de poteci,
pe căi de colectare se va efectua de către echipa de doborâre a arborilor periculoşi, sub
supravegherea conducătorului lucrărilor din parchet, care va stabili şi măsurile corespunzătoare
de securitate a muncii.
Art.79. În parchetele cu tăieri dispersate, de rărituri sau tăieri de igienă, doborârea arborilor
periculoşi se face pe postaţe sau pe porţiuni de parchet, cu respectarea următoarelor prevederi:
a) înainte de începerea exploatării se vor marca toţi arborii periculoşi pe întreaga suprafaţă a
parchetului, precum şi zonele periculoase şi se vor preveni alte pericole;
b) se vor doborî arborii periculoşi, respectându-se distanţa de securitate între postaţele alăturate;
c)în celelalte postaţe aceste lucrări se vor executa pe măsură ce avansează exploatarea, astfel
încât să se respecte permanent condiţiile prevăzute la aliniatul precedent;
d) în cazul în care proporţia arborilor periculoşi depăşeşte 25%, doborârea acestora se face odată
cu exploatarea propriu-zisă, cu condiţia ca lucrările să fie supravegheate direct de conducătorul
formaţiei de lucru.
Art.80. La doborârea arborilor angajaţii trebuie să fie dotaţi cu unelte şi scule manuale în stare
tehnică corespunzătoare.
Toate parchetele trebuie să dispună de cel puţin unul din echipamentele tehnice necesare pentru
dezaninarea arborilor.
CAPITOLUL IV
LUCRĂRI DE RECOLTARE A LEMNULUI
CAPITOLUL V
LUCRĂRI DE COLECTARE MANUALĂ ŞI MECANIZATĂ A LEMNULUI
Art.137. Conducerile agenţilor economici din activităţile de exploatare forestieră vor asigura
amplasarea corectă şi amenajarea corespunzătoare a căilor de colectare, precum şi dotarea
parchetului cu mijloacele necesare, prevăzute în proiectul de execuţie a lucrărilor.
Art.138. Lucrările de joncţiune între două sau mai multe mijloace de colectare trebuie să se
desfăşoare sub îndrumarea şi supravegherea conducătorului locului de muncă, ce va stabili
succesiunea fazelor de lucru.
Art.139. Se interzice corhănirea manuală şi colectarea lemnului în condiţii meteorologice
nefavorabile.
Art.140. (1) Corhănirea manuală a lemnului cu ţapina se va executa în formaţie de minimum doi
angajaţi. Postaşii de pe traseu îi vor avertiza sonor pe ceilalţi membri ai formaţiei de lucru asupra
pericolului existent.
(2) Corhănirea manuală a lemnului se va face numai pe distanţe scurte (sub 100 m) şi pe terenuri
cu pante mari.
Art.141. Echipele de angajaţi care lucrează la corhănirea lelnnului cu ţapina se vor dispune în
parchet la distanţe şi în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu se creeze pericole pentru
angajaţii care execută alte lucrări.
Art.142. Angajaţii din aceeaşi echipă sau echipele care lucrează la corhănit se vor afla tot timpul
pe aceeaşi curbă de nivel, fiind interzis să se lucreze suprapus, pe linia de cea mai mare pantă.
Sectiunea 1. Corhănitul lemnului cu ţapina
Art.143. Corhănirea lemnului va începe numai după ce conducătorul locului de muncă a constatat
că au fost îndeplinite următoarele măsuri:
a) stabilirea zonei de lucru şi a celor periculoase, precum şi asigurarea că în aceste zone nu se
găsesc angajaţi sau alte persoane;
b) curăţarea terenului de crăci, buturugi, bolovani, acoperirea gropilor şi înlăturarea altor
pericole;
c) închiderea circulaţiei pe drumurile autoforestiere sau pe liniile CFF în zona unde se corhăneşte
lemnul şi interzicerea accesului persoanelor straine în această zonă prin semnalizarea sau
rnontarea indicatoarelor de avertizare şi interdicţie corespunzătoare.
Art.144. La corhănitul lelnnului cu ţapina se vor respecta următoarele:
a) lemnul destinat corhănirii se va toaleta corespunzător prin înlăturarea crăcilor, cioturilor,
lăbărţărilor, prin olărire la capătul gros al buşteanului, astfel încât să se asigure rostogolirea şi se
va evita prezenţa angajaţilor în dreptul mişcării acestuia;
b) voltarea lemnului se face numai cu ajutorul ţapinelor şi pârghiilor, acţionându-se sincronizat şi
nurnai la comandă;
c) lemnul care urmează a fi corhănit se va orienta astfel încât axa lui longitudinală să fie paralelă
cu direcţia de înclinare de cea mai mare pantă;
d) angajaţii vor acţiona numai din poziţia laterală şi din urma lemnului corhănit.
Secţiunea 2. Adunatul lemnului mărunt cu braţele
Art.145. Recoltarea prin adunatul crăcilor, vârfurilor sau al arborilor mici cu braţele şi ţapina
pentru formarea sarcinilor se va face prin purtare directă, târâre sau semitârâre. Angajaţii vor
acţiona organizat astfel încât să nu se stânjenească reciproc, păstrând între ei o distanţă minimă
de 4 m.
Secţiullea 3. Colectarea lelunului cu atelaje
Art.146. La operaţiunea de colectare a lemnului cu atelaje, conducătorul de atelaj are obligaţia de
a verifica dacă hamurile şi jugurile sunt în stare corespunzătoare. Fiecare atelaj va fi încredinţat
numai acelor persoane care cunosc modul de conducere al acestuia, au experienţă
corespunzătoare şi sunt bine instruiţi din punct de vedere al protecţiei muncii.
Art.147. Se interzice folosirea atelajelor la colectare pe timp de viscol, de furtună sau de ploaie
cu descărcări electrice, precum şi a animalelor aflate în stare de sănătate necorespunzătoare, a
celor neobişnuite la ham sau la jug şi nepotcovite. Este interzisă încredinţarea atelajelor, chiar şi
temporară, persoanelor care nu cunosc modul de conducere şi nu au fost informate asupra
comportamentului animalelor.
Art.148. La tragerea lemnului din parchetele de exploatare se interzice folosirea animalelor
neobişnuite cu această activitate şi forţarea sau lovirea acestora.
Art.149. Conducătorul de atelaj va regla şi ajusta periodic harnaşamentul pentru fiecare anima1.
În cazul în care se constată conditii necorespunzătoare ale drumului, conducătorul atelajului va
comunica aceasta conducătorului de parchet şi va solicita remedierea imediată a acestuia.
Art.150. Se interzice tragerea cu atelajele:
a) pe drumuri în stare necorespunzătoare sau neamenajate, precum şi în zone periculoase;
b) prin vad, când apa are peste 0,5 m adâncime sau trecerea pe gheaţă, prin locuri neverificate şi
neautorizate de către agentul economic de exploatare.
Art.151. Căile de colectare pentru atelaje trebuie amenajate corespunzător prin degajarea
terenului de obstacole şi înlăturarea eventualelor pericole de-a lungul traseelor. Acestea vor fi
date în exploatare numai dacă oferă toate condiţiile de siguranţă pentru scos-apropiatul lemnlui şi
în mod special, dacă se asigură înscrierea în curbe a celor mai lungi buşteni.
Art.152. Pantele periculoase trebuie să fie identificate şi semnalizate prin indicatoare de
avertizare. Pe drumurile alunecoase sau cu pante accentuate se vor lua măsuri pentru frânarea
buştenilor şi se vor împrăştia materiale antiderapante, pe timp de iarnă.
Art.153. Podurile şi podeţele de trecere vor fi prevăzute cu parapeţi bine consolidaţi pe ambele
părţi, iar zonele construite în rambleu vor fi prevăzute, de asemenea, cu parapeţi, pentru evitarea
rostogolirii buştenilor.
Art.154. Se interzice folosirea atelajelor dacă nu au dotare comlpletă şi nu sunt în stare
corespunzătoare:
a) tânjala va fi executată din lemn de esenţe rezistente şi elastice, cu lungimea de cel puţin 2,5 m
şi cu grosimea de 10-12 cm;
b) cioflângul va fi executat din oţel, cu lungimea de 20-30 cm, din zale bine sudate, cu lungime şi
grosime corespunzătoare;
c) pana de prindere a buşteanului va fi executată din oţel, cu lungimea de 10-15 cm;
d) lanţuri pentru prinderea buştenilor şi a celor de rezervă pentru frânare;
e) ţapină pentru mişcarea lemnului;
f) ciocan pentru baterea penelor.
Art.155. La colectarea lemnului cu animale de tracţiune conducătorii de atelaje trebuie să
respecte următoarele:
a) legarea sarcinilor se va face stând lateral şi în amonte faţă de acestea, iar prinderea lor cu
lanţuri sau cioflânge se va face astfel încât să nu se desfacă pe timpul transportului;
b) comanda de pornire a atelajului va fi dată numai după asigurarea că în apropiere nu se află
persoane care ar putea fi în pericol.
CAPITOLUL VI
LUCRĂRI IN PLATFORMELE PRIMARE
CAPITOLUL VII
TRANSPORTURI AUTO FORESTIERE
Art. 259. În cazul defectării utilajelor sau a mijloacelor auto forestiere se vor aplica măsurile
corespunzătoare pentru lucrările de reparaţii şi întreţinere, în conformitate cu prevederile Normei
specifice de securitate a muncii pentru întreţinere şi reparaţii
autovehicule.
Art.260. Este interzisă suspendarea autovehiculului, folosind diverse improvizaţii în vederea
intervenţiei sau remedierii defecţiuni lor (bolovani, bucăţi de lemn etc.).
Art.261. Este interzisă umflarea cauciucurilor cu aer comprimat peste limita admisă prevăzută în
Cartea tehnică.
CAPITOLUL VIII
TRANSPORTURI PE CĂILE FERATE FORESTIERE
Art.262. La transportul lemnului pe căile ferate forestiere (CFF) se vor respecta Regulamentul de
Exploatare Tehnică RET, Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi feroviare,
Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul intern, precum şi reglementările
emise de SNCFR.
Art.263. Încadrarea în muncă a personalului CFF care concură la siguranţa circulaţiei: impiegaţi
de mişcare şi şefi de tren, mecanici de locomotivă, revizori de cale şi vagoane, şefi de echipă şi
picheri, se face cu cadre calificate şi autorizate, în conformitate cu reglementările şi instrucţiunile
specifice de serviciu, în vigoare.
Art.264. Materialul lemnos încărcat în vagoanele CFF va fi asigurat cu lanţuri de siguranţă, în
dreptul răcoanţelor, peste încărcătură.
Art.265. Meseriile de mecanic şi fochist de locomotivă sau mecanic de automotor, nu pot fi
exercitate decât de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de recrutare prevăzute de RET şi
de celelalte reglementări şi dispoziţii în vigoare la CFF şi CFR şi numai de către mecanicii care
posedă autorizaţii de conducere.
Art.266. Unităţile care au în subordine sectoare (secţii) şi subunităţi CFF, au obligaţia să asigure:
a) control medical penadic al personalului CFP, conform reglementărilor în vigoare;.
b) organizarea de cursuri de instruire şi perfecţionare a personalului CFF, în conformitate cu
prevederile instrucţiunilor şi reglementarilor îv vigoare;
c) autorizarea de funcţionare, reexaminarea şi autorizarea anuală a personalului CFF.
Art.267. Personalul de la căile ferate normale-uzinale şi cel de deservire a liniilor de garare
normale va fi instruit şi autorizat în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de serviciu CFR.
Art. 268. Se interzice utilizarea căii ferate forestiere dacă are:
a) un număr de traverse putrede mai mare de 25% din panou;
b)traverse putrede sau slabe la joante;
c)două traverse putrezite alăturate pe acelaşi panou;
d) poduri, podeţe şi lucrări de artă deteriorate;
e) şine care depăşesc limitele de uzură prevăzute în RET -CFF;
f) schimbători de cale cu vârful inimii şi contraacele uzate, macazuri incomplete şi neiluminate
pe timp de noapte.
Art.269. Este interzisă punerea în circulaţie a vagoanelor, exploatarea locomotivelor CFF şi a
altor mijloace de tracţiune a căror stare tehnică nu este corespunzătoare.
Art.270. În caz de vizibilitate redusă, în special pe porţiuni de linie curbă, conducătorul lucrărilor
de la infrastructura căitor ferate va asigura postaşi de avertizare şi va lua măsuri ca aceştia să nu
se găsească pe linia de trecere a trenurilor sau drezinelor.
Art.271. La circulaţia muncitorilor de linie cu vagoneţii de lucru, se va ţine semna obligatoriu, de
următoarele:
a) vagonetul să fie încredinţat şi condus numai de persoane abilitate pentru această operaţie;
b) este interzis să se stea în picioare pe vagonet în timpul mersului;
c ) este interzisă împingere a vagoneţi1or cu ajutorul prăjinilor;
d) angajaţii vor sta pe părţile laterale ale vagoneţilor in mers pentru a evita prinderea picioarelor
în pasajele de nivel, macazuri, poduri.
Art.272. Oprirea vagoanelor în timpul încărcării şi descărcării materialelor se va face atât prin
frânare cât şi prin saboţi şi opritori aşezaţi pe linie. Este interzisă oprirea vagoanelor în mers cu
drugi sau cu bucăţi de lemn.
Art.273. Se interzice folosirea ca reazeme a crampoanelor, pietrelor şi a altor obiecte, fiind
permisă numai utilizarea de plăci metalice speciale.
Art. 274. Readucerea joantelor la echer se va face cu aparate speciale, care să garanteze siguranţa
angajaţilor. Este interzisă executarea lucrării prin baterea cu o şină în eclise.
Art.275. Conducătorul de manevră trebuie să aducă la cunoştinţa personalului care ia parte la
manevră, operaţiile ce urmează a se realiza.
Art.276. Conducătorul manevrei, înainte de a începe manevra, este obligat:
a) să aducă la cunoştinţa personalului ce la parte la manevră, lucrările ce urmează a se explicând
amănunţit ordinea acestora;
b) să verifice dacă sub vagoane nu oameni şi să dea semnal sonor înainte de punerea în mişcare
c) să instruiască personalul manevrant şi de pe calea ferată în vederea avertizării acestora.
Art.277. Manevrantul, înainte de a începe lucrul trebuie să verifice liniile pe care va executa
manevra, precum şi vagoanele pe care le va manevra.
Art.278. La legarea şi dezlegarea vagoanelor, manevrantul nu va sta între vagoane.
Art.279. Se interzice ca manevrantul:
a) să se urce şi să stea pe grătarul din faţă al locomotivei sau al tenderului;
b) să ia în mână cupla locomotivei în timpul mersului şi să meargă înaintea locomotivei până la
vagonul de care trebuie legată;
c) să stea pe scara locomotivelor sau a vagoanelor la trecerea lor pe lângă magazii, rampe,
estacade, poduri etc.;
d) să lege şi să dezlege vagoanele în timpul mersului;
e) să sară de pe scările vagoanelor în mers;
f) să dea semnale pentru punerea în mişcare a vagoanelor, înainte ca cel însărcinat cu legarea să
fi ieşit dintre vagoane.
Manevrele cu vagoane defecte, atât în staţii cât şi pe linia atelierelor de reparaţii, trebuie făcute
sub supravegherea şi pe baza indicaţiilor date de revizorul de vagoane.
Art.280. Vagoanele care circulă pe linii situate în rampe sau în pante mai mmi de 40 %, vor avea
frâne la ambele capete, asigurându-se frânarea 100%.
Art.281. Toate vagoanele care stau pentru încărcare se vor asigura împotriva mişcării, pe lângă
frâne, şi cu saboţi speciali şi optitori de siguranţă sau urşi. Este interzisă folosirea şinelor sau a
pietrelor drept saboţi.
Art.282. Este interzis a introduce în compunerea trenurilor:
a) vagoane cu defecte tehnice sau cu toleranţa de uzură depăşită;
b) vagoane care au suferit accidente sau deraieri, înainte de a fi reparate, revizuite şi de a se
stabili de către organele în drept că sunt apte pentru circulaţie;
c) vagoane care au suferit modificări neavizate de proiectant;
d) vagoane cu încărcătură deplasată sau insuficient asigurată contra deplasării laterale sau a
căderii;
e) vagoane a căror încărcătură depăşeşte cu mult mai mult de 5% greutatea înscrisă pe lonjeron;
f) vagoane de orice fel care nu au frânele în bună stare de functionare;
g) vagoane ale căror tampoane prezintă ( diferentă de nivel mai mare de 10 cm fată de cele din
tren sau care prin lungimea tampoanelor nu asigură un spaţiu de 80 cm între ramele vagoanelor.
Art.283. Se interzice transportul angajaţilor sau al altor persoane pe vagoanele încărcate cu
buşteni sau alte materiale. Transportul acestora se va face numai în vagoane amenajate în acest
scop.
Art.284. Pe timp de noapte se va asigura iluminarea macazelor de cale ferată şi accesul partidelor
de manevră în zona de lucru.
Art.285. Toate mijloacele de tracţiune care circulă pe liniile CFF vor fi verificate şi autorizate de
organul de specialitate. Autorizarea este obligatorie şi la punerea în funcţiune după reparaţii
capitale, după modificări avizate de proiectant şi la expirarea termenului de autorizare.
Art.286. Transportul de produse inflamabile şi explozibile este permis cu aprobarea conducerii
unităţii, numai cu vagoane şi drezine amenajate în acest scop.
Art.287. În cazul producerii unor evenimente: deraieri, deplasarea încărcăturii, defectarea
vagoanelor şi locomotivelor, defecţiuni de cale ferată, şeful de tren este obligat să raporteze
imediat evenimentul şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor posibile.
Art.288. (1) Încărcarea şi descărcarea vagoanelor se va executa cu vagonul frânat pe toate osiile
şi roţile vor fi asigurate cu saboţi.
(2) Se interzice frânarea cu traverse, lemne, pietre, pârghii sau alte obiecte, introduse sub roţile
vagoanelor.
Art.289. Orice defecţiune a vagoanelor, constatată pe parcursul operaţiilor de încărcare-
descărcare, va fi adusă imediat la cunoştinţa personalului CFF care va dispune măsuri conform
funcţiei pe care o deţine.
Art.290. În timpul mersului se interzice mecanicului şi ajutorului acestuia să urce sau să coboare
de pe locomotivă.
Art.291. Se interzice:
a) lăsarea locomotivei în presiune, pe liniile depoului, lipsită de o persoană care să cunoască
manipularea acesteia;
b) deschiderea uşii de alimentare a focarului în timpul mersului, cu regulatorul închis după ce
suflerul a fost pus în functiune;
c) încercarea sau înlocuirea supapelor de siguranţă în timp ce locomotiva este în presiune.
Art.292. Este interzisă exploatarea locomotivelor având robineţii de probă în stare de
nefuncţionare, cu scurgeri la dopurile fuzibile, cu ţevile fierbătoare neetanşe sau astupate cu
dopuri în timpul presiunii, manometre defecte şi sticlă de nivel spartă.
Art.293. În timpul staţionării se interzice:
a) intrarea sub locomotivă pentru revizie şi ungere. Aceasta este permisă în canalele de vizitare şi
numai după ce s-au luat toate măsurile de sigurantă că locomotiva nu se va pune în mişcare;
b) efectuarea de intervenţii fără ştirea mecanicului.
Art.294. Este interzis ca mecanicul să pună în mişcare locomotiva, până ce nu s-a asigurat că
fochistul nu este ocupat cu diferite lucrări la locomotivă: ungere, revizii. Aceeaşi precauţie se ia
şi în depou când se fac revizia, curăţirea sau repararea locomotivei de către angajaţi.
Art.295. Personalul de pe locomotiva cu abur va urmări să nu existe persoane în apropierea
acesteia, care pot fi opărite de aburii ieşiţi prin robinetele de scurgere ale cilindrilor sau de
purjare, la pornirea sau trecerea locomotivei.
Art.296. Este interzisă prezenţa persoanelor străine în marchiza locomotivei, cu excepţia
personalului de verificare şi control al liniilor CFF, picherului.
Art.297. La exploatarea, întreţinerea şi repararea locomotivelor Diesel se vor respecta prevederile
din Cartea tehnică a locomotivei.
Art.298. Parcul rulant şi de tracţiune CFF trebuie reparat numai în remize amenajate şi dotate în
mod corespunzător, de către personal calificat.
Art.299. Pentru suspendarea locomotivelor şi vagoanelor, remizele vor fi dotate cu echipament de
susţinere corespunzător.
Art.300. La lucrările de reparaţii ale locomotivelor se va urmări:
a) ca locomotivele să fie asigurate împotriva deplasării în timpul suspendării acestora;
b) ca în timpul lucrului, iluminatul să fie furnizat de lămpi alimentate la tensiune redusă,
nepericuloasă.
Art.301. În timpul execuţiei reparaţiilor este interzisă:
a) ridicarea şi deplasarea cu braţele a roţilor de locomotiva sau vagoane;
b) lăsarea canalelor neacoperite.
CAPITOLUL IX
TRANSPORTURI FORESTIERE NAVALE FLUVIALE
Art.302. Transportul forestier naval fluvial trebuie să se efectueze conform prevederilor NSSM
pentru activitatea din transporturi navale.
Art.303. Operaţiile de încărcare-descărcare a materialului lemnos în/şi din nave se vor efectua
conform NSSM pentru exploatare şi întreţinere portuară.
CAPITOLUL X
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN DEPOZITE INTERMEDIARE ŞI FINALE
Art.304. (1) Zonele destinate activităţii de încărcare-descărcare trebuie să fie prevăzute cu căi de
circulaţie libere de orice materiale, dimensionate corespunzător, şi platforme de întoarcere.
(2) Rampele de descărcare şi de sortare a lemnului trebuie să fie rezistente, antiderapante, pavate
sau podite.
(3) Rampele de stocare şi de stivuire a buştenilor trebuie să fie prevăzute cu platforme de
încărcare amenajate şi iluminate corespunzător.
(4) Pentru aceste activităţi se vor respecta normele specifice de la poz. 2, anexa nr. 1.
b) legăturile sau ciochinarele se vor fixa pe cărucior, în exterior, iar folosirea unor ciochinare
necorespunzătoare este interzisă;
c) strângerea ciochinarelor se face de către un singur lucrator, iar bascularea se va executa numai
după ce s-au luat măsuri de îndepărtare a diverselor obstacole şi a persoanelor din jur.
Art.364. Deplasarea cărucioarelor cu lemn fasonat de steri pachetizat pentru formarea de sarcini,
pe terenuri denivelate este interzisă.
Art.365. Deplasarea cărucioarelor cu lemn fasonat de steri destinate pentru transportul manual pe
distanţe scurte se face numai prin împingere, fără şocuri sau smucituri.
Art.366. Stivuirea pachetelor de lemn se va realiza simultan la două stive alăturate şi pe cel mult
patru rânduri.
Art.367. Desfacerea pachetelor de lemn se face numai din poziţie laterală faţă de pachet.
Art.368. Se interzice desfacerea pachetelor suprapuse ori depuse pe alte materiale.
Art.369. Stivuirea, încărcarea, descărcarea şi manipularea lemnului fasonat în steri pachetizat, se
vor efectua numai cu utilajele şi mijloacele de transport destinate acestui scop.
CAPITOLUL XI
LUCRĂRI DE CONSTRUCTII PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE
a) lemnul de construcţii rotund sau cioplit şi cheresteaua se vor aşeza în stive cu înălţimea de cel
mult 2 m, consolidate cu proptele laterale contra rostogolirii sau răsturnării;
b) piatra brută se va stivui în grămezi cu înălţimea de cel mult 1 m. Pentru înălţimi mai mari,
stivuirea se face profilat cu respectarea unghiului taluzului natural;
c) materialul ceramic se va stivui pe muchie, la înălţimea maximă de 1 m, cu şipci de legătură
între rânduri;
d) panourile prefabricate din lemn, plăcile de azbociment, alte materiale ambalate în baloturi etc.
se stivuiesc până la înălţimea maximă de 1,5 m;
e) varul stins se va depozita în gropi acoperite cu podină şi împrejmuite cu parapeţi.
Art.372. Zonele periculoase trebuie îngrădite cu parapeţi şi marcate cu indicatoare de avertizare.
Art.373. La executarea lucrărilor de constructii ale baracamentelor din lemn se interzice:
a) ridicarea la înălţime a elementelor de construcţii, în aer liber, în condiţii meteorologice
nefavorabile;
b) ridicarea unui element de constructie mai greu decât capacitatea maximă de încărcare admisă a
mijlocului de ridicare folosit;
c) lăsarea elementelor de construcţii într-o poziţie suspendată sau instabilă;
d) circulaţia pe grinzile sau pe astereala tavanului.
Art.374. La executarea învelitorilor pe acoperişuri în pantă sau în cazurile în care astereala este
umedă se vor utiliza scări de acces bine fixate şi echipamente individuale de protecţie şi de lucru
corespunzătoare.
Art.375. Se interzice urcarea materialelor necesare construcţiei acoperişurilor prin aruncarea de
la sol sau prin transmitere din mână în mână ori de pe scări.
Art.376. Podina rampelor de încărcare-descărcare şi a podeţelor de lemn vor fi executate
corespunzător, fără goluri sau denivelări.
Art.377. (1) Punţile de lemn pentru traversarea cursurilor de apă trebuie să fie consolidate rigid,
prevăzute cu balustrade de protecţie şi ancorate contra viiturilor de apă.
(2) Punţile trebuie sprijinite la ambele capete pe reazeme fixe şi rezistente, care vor fi ancorate cu
cabluri sau cu lanţuri împotriva antrenării acestora în cazul viiturilor de apă. Pe părţile laterale se
vor monta balustrade de protecţie.
Art.378. La construcţiile temporare de lemn se interzice:
manipularea şi transportul prin purtare
(2) Frânghiile, cablurile, scripeţii sau alte mijloace de ridicat trebuie să fie corespunzătoare
coeficienţilor de rezistenţă stabiliţi în cărţile tehnice pentru manipularea sarcinilor în condiţii de
siguranţă.
Art.382. (1) Părţile sau elementele de construcţie instabile şi cele cu rezistenţă redusă, care
prezintă pericol de prăbuşire vor fi asigurate prin consolidări pentru evitarea oricărui pericol de
accidentare.
(2) La demolarea construcţiilor din lemn este interzisă desprinderea mai multor elemente
deodată, precum şi lăsarea acestora în poziţii instabile, în timp ce se lucrează la demontarea altor
părţi sau a altor elemente de construcţie.
Art.383. În timpul demontării acoperişului, toate deschiderile existente în planşee trebuie
acoperite pentru a preveni căderea materialelor.
Art.384. În timpul demontării sau demolării constructiilor din lemn se interzice:
a) începerea demolării baracamentelor înainte ca acestea să fie complet evacuate;
b) demolarea baracamentelor fără să fie întreruptă alimentarea cu energie electrică;
c) lucrul concomitent în locuri situate la niveluri diferite pe aceeaşi verticală;
d) îndepărtarea sau tăierea grinzilor şi stâlpilor de susţinere, în scopul demolării unor elemente de
construcţie situate deasupra acestora;
e) dărâmarea prin prăbuşire a coşurilor de fum, a sobelor de cărămidă sau a pereţilor din zidărie.
CAPITOLUL XII
ACTIVITĂTI CONEXE DIN DOMENIUL PRELUCRARII MATERIALELOR LEMNOASE
ÎN UNITĂŢILE DE EXPLOATARE ŞI TRANSPORTURI FORESTIERE
Art.390. La lucrările de obţinere a mangalului vor fi admişi numai angajaţii care cunosc tehnica
de lucru, de pregătire, de manipulare a materiei prime şi de carbonizare a lemnului.
Art.391. Instalarea retortelor şi executarea bocşelor clasice se vor face în locuri destinate acestui
scop şi amenajate corespunzător.
La amplasarea bocşelor se vor respecta următoarele:
a) la amplasarea bocşelor terenul trebuie să fie stabil, drenat şi nivelat;
b) zona va avea asigurată o sursă de apă cu un debit corespunzător. Dacă sursa provine din râuri
sau pâraie, distanţa până la locul de obţinere a rnangalului va fi de cel mult 30 m;
c) locul bocşei şi cel din jurul acesteia va fi curăţat de vreascuri, de frunze sau de alte materiale
combustibile, inflamabile, pe o rază de 10 m;
d) la amplasarea bocşelor sau retortelor de obţinere a mangalului în depozitele sau în şantierele
permanente se vor respecta reglementările prevăzute în normele PSI, în vigoare.
Art.392. La obţinerea mangalului în retorte trebuie să se ia următoarele măsuri:
a) suprapunerea inelelor şi a capacului superior se va face corect, după ce se va asigura etanşarea
întregii instalaţii;
b) manipularea inelelor şi a capacului se face de către un număr corespunzător de angajaţi, iar
prinderea numai de mânere;
c) scoaterea mangalului se face numai după răcire.
Art.393. Se interzice:
a) utilizarea retortelor sparte, deformate sau desperecheate;
b) manipularea părţilor retortelor cu utilaj de ridicat sau cu tractoare;
c) efectuarea oricărei reparatii în timpul funcţionării instalaţiei de ardere.
Art.394. La obţinerea mangalului în bocşe clasice sau retorte orizontale trebuie respectate
următoarele:
a) asigurarea lemnului împotriva rasturnării pe măsura aşezării acestuia în bocşe;
b) aşezarea în bocşe a buturilor greu despicabile mecanizat;
c) pământul cu care se acoperă bocşele nu va fi amestecat cu materiale combustibile sau cu
pietriş;
d) urcarea pe bocşe în timpul procesului de carbonizare a lemnului se va face numai pe scări, cu
condiţia să fie prezenţi doi angajaţi, dintre care unul va rămâne obligatoriu la sol;
e) scoaterea mangalului se va face numai după răcirea completă a bocşei.
Art.395. Este interzisă scoaterea mangalului din bocşă când bate vântul.
Art.396. La manipularea şi depozitarea mangalului timp îndelungat se vor respecta următoarele:
a) înainte de încărcarea şi expedierea mangalului, acesta va fi stocat pe vatră cel puţin 48 ore,
pentru stingerea şi răcirea lui completă;
b) toate cuiburile de cărbune ( de foc) trebuie izolate şi stinse;
c) încărcarea mangalului în autovehicule se va face cu furci, coşuri, lăzi;
d) depozitarea mangalului în cantităti mari se va face sub şoproane, ferindu-se mangalul de razele
solare şi de intemperii;
e) înălţimea grămezilor de mangal introduse în şopron nu va depăşi 2 m, având umiditatea de
10%.
Art.397. Se interzice:
a) fumatul sau folosirea flăcării deschise la intrarea în şoproanele în care este depozitat mangalul
sau în timpul manipulării acestuia;
b) părăsirea bocşelor în timpul arderii, precum şi lăsarea acestora în grija unui angajat sau
încredinţarea acestora unor persoane străine.