PREAMBUL

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care

cuprind prevederi obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia
naţională, în condiţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.
Respectarea acestor prevederi nu absolvă conducerea agenţilor economici de răspunderea ce
îi revine pentru asigurarea tuturor măsurilor de securitate a muncii, corespunzătoare unor condiţii
concrete de desfăşurare a activităţii.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări
privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
- Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată şi Normele metodologice de aplicare;
- Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederile de securitate şi medicină a
muncii, general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederile de secmitate a muncii
specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, care detaliază prevederile Normelor
generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională pentru
toţi agenţii economici, indiferent de forma de organizare şi de proprietate.
Structurarea sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte corelarea
prevederilor din articolele de norme cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi,
precum şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate
prin riscuri comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică şi
unitară a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a
muncii.
Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex, compus din
următoarele elemente care interactionează:

- EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în îndeplinirea unei sarcini de muncă;

- SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea actiunilor care se efectuează prin intermediul

mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului urmărit în
procesul de muncă;
- MIJLOACELE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje,
maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.),
care se utilizează în procesul de muncă;
- MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice, în
care executanţii îşi realizează sarcina de muncă.
Măsurile de protecţie a muncii din cadrul Normelor specifice de securitate a

rnuncii vizează global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi şi se realizează prin tratarea
tuturor aspectelor de securitate a muncii, structurate la nivelul fiecărui element al sistemului de
muncă: executant - sarcină de muncă mijloace de producţie - mediu de muncă, proprii proceselor
de muncă din cadrul activităţilor care fac obiectul reglementării.
Prevederile sistemului naţional de reglementări pentru asigurarea securităţii muncii
constituie, alături de alte reglementări juridice în acest domeniu, baza pentru:
- activitatea de proiectare/concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor de lucru;
autorizarea funcţionării unităţilor din punct de vedere al protecţiei muncii;
- instruirea salariaţilor în domeniul protecţiei cercetarea evenimentelor produse în timpul muncii
cât şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţi lor ;
- controlul realizării măsurilor de protecţie a muncii;
- fundamentarea programului de măsuri în domeniul protecţiei muncii.
În contextul general prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru exploatări şi
transporturi forestiere au fost elaborate, avându-se în vedere reglementările existente în acest
domeniu pentru principalele activităţi, pe baza studierii proceselor de muncă, a pericolelor şi a
riscurilor proprii activităţilor de exploatare şi transporturi forestiere, astfel încât pentru fiecare
risc să se prevadă cel puţin o măsură de prevenire.
Structurarea acestor prevederi este făcută astfel încât ele urmăresc o succesiune logică
corespunzătoare modului de acţiune a executantului în procesul de muncă.
Pe lângă prevederile specifice privind activităţile de exploatare şi transport forestier, norma mai
cuprinde un capitol privind proiectarea mijloacelor de producţie, prevederi care rămân valabile
până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în domeniu.
În acelaşi titnp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele mai
cuprind anexa nI. 3 în care sunt definiţi o serie de termeni uzuali.
De asemenea, norma mai cuprinde anexa nr. 4 în care sunt explicitaţi o serie de termeni specifici
activităţilor de exploatare şi transport forestier.
Norma specifică cuprinde activitătile desfăşurate în acest domeniu începând cu pregătirea şi
organizarea procesului de muncă privind recoltarea şi colectarea lemnului şi terminând cu
transformarea acestuia în buşteni şi sortimente de lemn, la care sunt incluse operaţiile de stivuire,
manipulare şi transport prin purtare directă şi mecanizat cu utilaje de transport (încărcare-
descărcare) şi expedierea acestora către beneficiari.
Normele specifice de securitate a muncii complementare prezentei norme specifice pentru
transportul auto, feroviar şi naval sunt tratate detaliat, în funcţie de domeniu.
Pentru ca norma specifică să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce priveşte conţinutul,
dar şi ca formă de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor sub titluri care precizează contextul
articolelor, facilitând înţelegerea şi găsirea rapidă a acestora.

CAPITOLUL .1.
PREVEDERI GENERALE
Conţinut
Art.l. Prezentele norme specifice de securitate a muncii pentru exploatări şi transporturi forestiere
cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale pentru
aceste activităţi.
Scop
Art.2. Scopul prezentelor norme specifice constă în eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare existente în cadrul activităţilor din exploatare şi transporturi forestiere, proprii
fiecărui element component al sistemului de muncă (executant-sarcină de muncă-mijloace de
producţie-mediu de muncă).
Domeniu de aplicare
Art.3. Prevederile prezentelor norme se aplică persoanelor juridice sau fizice care desfăşoară
activităţi în domeniul exploatării şi transporturilor forestiere, indiferent de forma de proprietate
sau modul de organizare a activităţii.

Relatii cu alte acte normative

Art 4. (1) Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu cele din Normele generale de
protecţie a muncii, Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, Prescripţiile tehnice -
Colecţia ISCIR şi reglementările legale în vigoare.
(2) Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare activităţilor de exploatări şi transporturi
forestiere se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncii prezentate în anexa
nr.1.
(3) Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni sau reguli proprii
pentru aplicarea normelor de securitate a muncii în funcţie de particularităţile şi condiţiile în care
se desfăşoară procesele de muncă.
Revizuirea normelor
Art.5. Prezentele norme de securitate a muncii se vor revizui periodic şi se vor modifica ori de
câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă la nivel naţional, a
schimbărilor intervenite în tehnologia şi particularităţile metodelor de lucru.

CAPITOLUL II

PREVEDERI COMUNE
Încadrarea şi repartizarea angajaţilor pe locuri de muncă
Art.6. (1) Conducătorii formaţiilor de lucru şi cei de utilaje vor fi numiţi prin decizie de către
conducerea persoanelor fizice sau juridice. Conducătorii sau operatorii diverselor echipamente
tehnice trebuie să fie calificaţi şi instruiţi în ceea ce priveşte utilizarea fără pericol a acestora.
(2) Personalul de la căile ferate forestiere va fi angajat, testat, autorizat şi se va supune disciplinei
tehnologice prevăzute în normele şi instrucţiunile RET, SNCFR şi NSSM pentru transportul
intern.
(3) Numărul de angajaţi încadraţi trebuie să asigure desfăşurarea în condiţii de securitate a
întregului proces de producţie.
Art.7. Încadrarea şi repartizarea angajaţilor pe locuri de muncă se va face conform prevederilor
Normelor generale de protecţie a muncii.
Art.8. În funcţie de examenul medical stabilit la angajare şi de cel periodic, conducătorul locului
de muncă va orienta şi îndruma angajaţii pe locuri de muncă şi profesiuni. Conducătorul locului
de muncă interzice angajaţilor bolnavi sau aflati sub influenta băuturilor alcoolice intrarea în
schimb sau continuarea lucrului, până la revenirea stării fiziologice normale a acestora.
Art.9. Se interzice:
a) încredinţarea utilajului sau a mijlocului de transport unor angajaţi care nu au calificarea
necesară şi nu sunt autorizaţi în acest scop sau altor angajaţi calificaţi, fără avizul conducătorului
formaţiei de lucru;
b) schimbarea angajatului de pe un utilaj sau mijloc de transport pe altul fără a avea calificarea
necesară şi fără a fi instruit.
Instruirea angajaţilor
Art.l0. Instruirea angajaţilor se va face în funcţie de specificul activităţii ce urmează să o
desfăşoare, în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
Instrucţiuni proprii

Art. 11. (1) Persoanele fizice sau juridice au obligaţia de a elabora prin efort propriu sau prin
colaborare cu instituţii specializate, instrucţiuni proprii de securitate a muncii, în conformitate cu
prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
(2) Efectuarea instructajului la locul de muncă, la toţi angajaţii din parchetul de exploatare,
înainte de începerea exploatării propriu-zise, se va completa şi cu următoarele:
a) cunoaşterea procesului tehnologic de exploatare forestieră, a sarcinii de muncă şi a dotării
corespunzătoare cu echipamente tehnice, a condiţiilor de cazare, de identificare a surselor de apă
potabilă, aprovizionarea cu alimente, cu carburanţi şi lubrifianţi, precum şi a programului de
lucru şi disciplinei din parchet stabilite;
b) cunoaşterea locurilor dificile de lucru, precum şi a zonelor periculoase şi în pantă de pe
versanţii abrupţi, de pe căile de circulaţie: maluri, râpe, mlaştini adânci, curbe periculoase,
serpentine abrupte, care trebuie marcate cu indicatoare de securitate şi tăbliţe de avertizare,
respectiva platformelor primare de pe drumurile forestiere, de pe podurile plutitoare şi de pe
CFF;
c) cunoaşterea traseelor şi a căilor de colectare a lemnului;
d) cunoaşterea potecilor, cărărilor de acces şi a regulilor de circulaţie în parchete, a codurilor de
semnalizare dinainte stabilite şi a măsurilor de prim ajutor în caz de accidentare, a amplasării
postului de prim ajutor şi cunoaşterea modului de utilizare a truselor medicale, precum şi
asigurarea comunicării radiotelefonice în situatii deosebite sau în caz de accidente umane;
e) cunoaşterea locurilor de parcare a utilajelor şi de depozitare a uneltelor de muncă;
f) toate utilajele şi mijloacele de transport, pe timpul nopţii şi în zilele de repaus sau atunci când
nu se află în producţie, vor fi parcate la locurile stabilite şi asigurate împotriva deplasărilor
neprevăzute şi folosirii abuzive;
g) toate echipamentele tehnice şi dispozitivele specifice corespunzătoare lucrărilor de executat
trebuie să fie conforme cu cerintele de securitate, interzicându-se orice fel de improvizaţii,
modificări sau adaptări ale acestora;
h) cunoaşterea măsurilor de prevenire a pericolelor din exploatări şi transporturi forestiere;
i) instructajul de protecţie a muncii va fi însoţit de demonstraţii practice privind activitatea pe
care angajatul respectiv o va desfăşura.
Art.12. La corhănitul manual al lemnului se stabileşte un cod de semnale. Pentru depăşirea
încărcăturii lemnoase a utilajului autorizat pentru transport, peste
înălţimea şi lungimea acestuia, se va semnaliza cu steguleţe galbene. Postaţele şi secţiunile
parchetului de exploatat se marchează în teren prin vopsea, cu var, cioplaje, în lipsa linlitelor
naturale.
Dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru
Art.13. Dotarea angajaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru, în funcţie de natura,
nivelul riscurilor şi a zonelor corpului expuse se va face conform prevederilor Normelor generale
de protecţie a muncii şi Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual
de protecţie aprobat prin ordinul MMPS nr. 225 din 21 iulie 1995.
Organizarea locului de muncă
Art.14. (1) Conducerea agenţilor economici va verifica dacă sunt asigurate măsurile tehnico-
organizatorice pentru echipamentele tehnice necesare desfăşurării activităţii de exploatare şi
transporturi forestiere în diverse faze de lucru, conform normelor şi standardelor de securitate a
muncii în vigoare, precum şi dacă sunt certiticate din punct de vedere al protecţiei muncii.
(2) Atunci când mai multe unităţi îşi desfăşoară activităţile concomitent în acelaşi parchet de
exploatare şi/sau pe aceleaşi drumuri forestiere se vor încheia convenţii scrise în care să fie
cuprinse clauze referitoare la protecţia muncii.
(3) Pentru întreţinerea şi deschiderea liniilor electrice aeriene, agenţii economici trebuie să
anunţe şi să încheie convenţii de protecţie a muncii cu sucursalele de transport şi/sau distribuţia
energiei electrice, în care se va preciza durata exploatării şi în ce condiţii tehnologice de protecţie
a muncii se vor realiza.
(4) Zonele periculoase expuse circulaţiei autovehiculelor şi accesului angajaţilor trebuie să fie
semnalizate cu indicatoare de avertizare sau de interdicţie montate astfel încât să fie vizibile atât
pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii.
Art.15. Se interzice:
a) folosirea utilajelor şi instalaţiilor care prezintă defecţiuni sau cărora le lipsesc mijloacele de
semnalizare, cabinele, apărătorile (protectorii) din dotarea lor;
b) folosirea utilajelor la executarea altor lucrări decât cele pentru care au fost destinate;
c) prestarea lucrărilor pentru terţi în parchetul de exploatare sau în afara acestuia, precum şi
închirierea utilajelor aparţinând agenţilor economici de exploatare şi
transporturi forestiere către firme particulare sap către persoane fizice, fără existenţa unor
protocoale scrise, încheiate în acest scop, prin care să se stabilească obligaţiile părţilor însoţite de
clauze referitoare la protecţia muncii şi a căror aplicare să asigure prevenirea accidentelor de
muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Art.16. Uneltele şi sculele de orice fel trebuie să fie ascuţite şi prevăzute cu cozi şi mânere netede
şi bine fixate, având dimensiuni şi forme care să permită prinderea lor sigură şi comodă, fără
pericol de rănire a executantului sau a celor din jurul acestuia.
Art.17. Se interzice:
a) prinderea cozilor şi mânerelor uneltelor şi sculelor în cuie sau legarea cu sârmă, precum şi
utilizarea acestora atunci când se află într-un stadiu avansat de uzură;
b) utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte manuale.
Protecţia împotriva electrocutării
Art.18. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă sau indirectă se vor aplica prevederile
din Normele generale de protecţie a muncii şi Normele
specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale.
Art.19. Pentru reducerea riscurilor datorate curentului electric cum ar fi electrocutări şi arsuri, se
stabileşte distanţa minimă de protecţie în funcţie de condiţiile de muncă: spaţiul disponibil,
agenţii chimiei sau fizici din mediul respectiv, condiţiile de exploatare.
Art.20. Sunt interzise amenajarea platformelor primare şi desfăşurarea activitătilor de încărcare-
descărcare în apropierea liniilor electrice aeriene.
Art.21. Atunci când cazarea angajaţilor se face în vagoane dormitor ale căror instalatii sunt
alimentate electric, protecţia se va realiza prin nulul de protecţie şi prin împământare locală.
Art.22. Protecţia principală împotriva electrocutării la echipamentele electrice alimentate la
reţeaua de 0,4 kV la vagoanele dormitor trebuie să fie realizată prin legare la nul, conform
standardelor în vigoare.
Art.23. La utilizarea ferăstraielor mecanice portabile acţionate electric trebuie să se asigure
legătura la priza de alimentare cu un conductor cu trei fire, din care unul va fi destinat fazei, altul
nulului şi al treilea împământării.
Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor
Art.24. Este obligatorie dotarea utilajelor şi mijloacelor de transport cu echipamente specifice de
PSI, aprobate conform reglementărilor în vigoare.
Aparate de măsură şi control. Dispozitive de protecţie
Art.25. Se interzice pornirea şi exploatarea echipamentelor tehnice fără dispozitivele de protecţie
şi aparatura de măsură şi control sau cu acestea defecte.
Art.26. Exploatarea echipamentelor tehnice care intră sub incidenta ISCIR se face în
conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare.
Art.27. Înainte de utilizarea instalaţiei de ridicat se va verifica starea tehnică a acesteia şi, în mod
special, a următoarelor:
a) limitatoare de sarcină, de moment şi de cursă;
b) diverse dispozitive de blocare sau interblocare electrică a comenzilor de mişcare a utilajului;
c) tampoane la: macara, capetele căii de rulare, cărucior sau la dispozitivele de calare;
d) dispozitive de semnalizare acustică şi optică.
Art.28. Conducătorii mijloacelor de transport, înainte de plecarea în cursă, trebuie să verifice
starea tehnică a acestora şi în mod special:
-dispozitivul de pornire automată;
-distribuitoarele pentru sistemul de frânare;
-dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei pe timpul umflării
anvelopelor nedemontate;
-dispozitivul de siguranţă suplimentar pentru fixarea cabinei după rabatarea acesteia;
-saboţii metalici de frânare sau penele din lemn pentru asigurarea stabilităţii utilajelor de
transport;
-bolţurile şi cablurile de sigurantă la răcoanţe şi dispozitive de prindere.
Lucrări de întreţinere, intervenţii şi reparaţii
Art.29. Lucrările de întreţinere curentă sau intervenţiile în cazul unor defectiuni tehnice ale
mijloacelor de transport forestiere se fac numai după oprirea acestora şi după asigurarea lor
contra pornirii accidentale.
Art.30. Lucrările de reparaţii planificate se fac numai în ateliere specializate. La încheierea
acestor operaţiuni, o comisie va efectua recepţia în urma căreia să rezulte că echipamentele
tehnice corespund din punct de vedere tehnic.
Art.31. a) Pentru fiecare tip de echipamente tehnice aflate în exploatare, vor exista următoarele
documente:
- instructiuni de utilizare şi de securitate a muncii;
- grafic de revizii, reparaţii anuale, cu indicarea termenelor scadente prezentate în Cartea tehnică
a utilajului (instalaţiei);
b) De urmărirea respectării prevederilor art. 31 lit. a) răspunde conducătorul lucrărilor din
parchetul de exploatare forestieră.
Art.32. Înainte de efectuarea oricărei intervenţii la utilajele de transport şi de colectare a
lemnului, pentru remedierea unor defectiuni tehnice, se va asigura stabilitatea acestora prin saboţi
metalici sau pene din lemn.
Art.33. În timpul intervenţiilor sau la deplasarea autovehiculelor este interzis să se lase deschise
uşile cabinei.
Art.34. Se interzice utilizarea altor piese de schimb pentru repararea utilajelor sau instalaţiilor
decât cele prevăzute în cartea tehnică sau efectuarea unor improvizaţii.

Prevederi specifice
Art.35. Pentru asigurarea condiţiilor de securitate a muncii in activităţile de exploatări şi
transporturi forestiere se vor respecta următoarele:
a) utilajele şi mijloacele de transport, precum şi instalaţiile de ridicat trebuie să fie deservite
numai de personal calificat şi autorizat în domeniul respectiv;
b) cunoaşterea şi respectarea de către angajaţi a instrucţiunilor de exploatare a utilajelor şi
instalaţiilor pe care lucrează;
c) menţinerea locului de muncă curat, precum şi predarea acestuia în condiţii corespunzătoare.
Art.36. În timpul lucrului se interzice:
a) schimbarea locului de muncă;
b) servirea mesei, odihna şi fumatul în alte locuri decât cele destinate acestor scopuri;
c) părăsirea ori schimbarea locului de muncă al angajaţilor, împreună cu utilajele deservite, fără
aprobarea conducătorului locului de muncă;
d) accesul sau staţionarea persoanelor fără atribuţii de serviciu în parchetul de exploatare sau la
alte locuri de muncă;
e) intervenţia la tablourile electrice a persoanelor ncautorizate, precum şi lăsarea acestora
neasigurate în timpul şi după terminarea lucrului;
t) fumatul şi/sau accesul cu foc deschis în parchetul de exploatare sau în alte locuri de desfăşurare
a procesului tehnologic unde există pericol de incendiu sau explozie.
Art.37. Se interzice lucrul simultan în postaţe suprapuse pe verticală (în cazul terenului cu pante
mai rnari de 15%), în procesul pregătirii şi exploatării parchetului pentru efectuarea lucrărilor de:
a) recoltarea lemnului;
b) colectarea lemnului (corhănirea cu ţapina, cu atelaje, instalaţii cu cablu sau cu tractoare
forestiere);
c) construcţii forestiere.
Art.38. Postaţele şi secţiunile trebuie identificate în teren prin limite naturale sau artificiale şi
marcate corespunzător, conform prevederilor din proiectul de exploatare.
Distanţa dintre echipele de la doborârea arborilor va fi de cel puţin 50 m în raport cu configuraţia
terenului, lungimea şi lăţimea minimă a postaţei va fi de cel puţin 70 m.
Art.39. Se interzice executarea oricăror lucrări în parchetele de exploatare stând pe arbori sau
părţi ale acestora.
Art 40. La echipamentele tehnice la care se folosesc cabluri, lanţuri de tracţiune sau ciochinare se
interzice:
a) urcarea sau staţionarea persoanelor pe sarcină, cabluri, lanţuri de tracţiune în timpul
funcţionării acestora ori trecerea peste sau pe sub ele, precum şi staţionarea între buşteni şi
animale în tilnpul legării sarcinii;
b) staţionarea angajaţilor în spaţiul format de buştean, utilaj şi cablul rolelor de direcţie sau de
unghi, de la trasul sarcinilor sub un unghi mai mare de 15°;
c) atingerea buştenilor aflaţi în mişcare, inclusiv a cablurilor, lanţurilor şi ciochinarelor;
d) corectarea poziţiei, legarea sau dezlegarea buştenilor cu cablul în timpul funcţionării troliului;
e) schimbarea direcţiei cablurilor prin trecerea lor pe după cioate sau arbori, în lipsa rolelor de
direcţie sau de unghi;
f) tragerea cu troliul dacă conditiile de vizibilitate nu permit conducătorului utilajului să
urmărească mişcarea sarcinii ori să recepţioneze semnalele legătorului de sarcină;
g) fixarea cârligelor la cabluri prin înnodarea acestora sau utilizarea cablurilor înnodate;
h) formarea şi colectarea unor sarcini mai mari decât cele prevăzute în cărţile tehnice ale
utilajelor ori instalaţiilor cu cablu;
i) lucrul fără mănuşi sau palmare de protecţie;
j) retragerea angajaţilor în faţă şi în aval de sarcina de buşteni legaţi.
Art.41. Se interzice legarea materialului lemnos cu cablu de tracţiune necorespunzător condiţiilor
de calitate, precum şi utilizarea ciochinarelor şi a altor dispozitive decât a celor specifice.
Art.42. Se interzice desfacerea tasonului începând cu scoaterea buştenilor de la baza stivei,
pentru a evita accidentele cauzate prin dezechilibrarea şi prăbuşirea
materialului lemnos.
Art.43.(1) În toate cazurile, tasoanele se vor desface numai începând cu scoaterea buştenilor de
deasupra stivelor.
(2) Utilajele de încărcare vor fi amplasate lateral fată de tason.
Art.44. Se interzice smulgerea buştenilor din tasoane cu cablul troliului de pe tractor (TAF), pe
timpul iernii, când aceştia sunt blocaţi in solul îngheţat;
Art.45. Buştenii se vor desprinde mai întâi cu ţapina şi apoi se vor trage cu ajutorul cablului
troIiului de pe tractor (TAF).
Art.46. Ordonarea şi aşezarea lemnului în stivă sau in tason se fac utilizând cablul de tracţiune al
instalaţiei de ridicat.
Art.47. Platformele primare pentru colectarea materialului lemnos trebuie să aibă dimensiuni
corespunzătoare şi front de lucru, care să permită încărcarea-descărcarea în conditii de
securitate.
Art.48. Se interzice lucrul pe timp de noapte (indiferent de condiţii):
a) în parchetele de exploatare la doborârea arborilor, la corhănirea cu ţapina, scoaterea lelnnului
cu atelajele, cu instalaţiile cu cablu;
b) în zonele periculoase ale drumurilor auto forestiere, ale liniilor CFF, ale construcţiilor din
exploatări forestiere şi în zonele în care se execută lucrări de derocare;
c) la cercetarea situaţiei create în urma calamităţilor;
precum şi:
d) circulaţia angajaţilor forestieri şi a oricăror materiale pe liniiIe CFF.
Art.49. La lucrălile din depozite sau de constlucţii forestiere este interzis lucrul pe timp de noapte
dacă nu există un iluminat corespunzător. Circulaţia mijloacelor de transport pe timp de noapte
fără a avea instalatia de iluminare sau semnalizare în stare de functionare este interzisă.
Art.50. Căile de circulaţie vor fi menţinute perrnanent în condiţii de securitate pentru a se evita
alunecările sau derapările auto vehiculelor.
Art.51. (1) Transportul persoanelor cu mijloace de transport se face numai dacă acestea au fost
amenajate în acest scop.
(2) Este interzis a se transporta persoane pe încărcătură, pe părţi ale utilajelor ori cu funiculare de
transport material lemnos.
Art.52. Se interzice urcarea sau coborârea din mijloacele de transport în tirnpul mersului sau
înaintea opririi complete a acestora.
Art.53. (1) Scoaterea unui mijloc de transport sau a unui utilaj autopropulsat din locurile de
parcare făra dispoziţia conducătorului lucrărilor din parchet este interzisă.
(2) Parcarea mijloacelor de transport şi a utilajelor autopropulsate se face numai în locurile
destinate şi amenajate în acest scop, asigurându-se frânarea acestora şi încuierea uşilor cabinelor
(3) Spaţiul de parcare va fi ales pe un teren stabil care va avea o pantă de scurgere a apelor,
marcandu-se locurile de parcare.
Art.54. Deplasarea mijloacelor de transport de la un loc de muncă la altul se va face numai după
obtinerea aprobării scrise, cu indicarea traseului de deplasare.

CAPITOLUL III
PREGĂTIREA ŞI ORGANIZAREA PARCHETULUI PENTRU EXPLOATARE

Secţiunea 1. Organizarea terenului, a procesului de producţie şi a condiţiilor concrete de

desfăşurare a activităţii
Obtinerea avizului de exploatare

Art.55. Începerea exploatării propriu-zise se face numai pe baza avizului de exploatare a

parchetului -din punct de vedere al protecţiei muncii, emis de către o comisie numită prin decizie
scrisă de conducerea agentului economic. Avizul se emite numai după verificarea de către
comisie, pe teren, a efectuarii lucrărilor de pregătire a parchetului pentru exploatare. Această
comisie îşi va putea exercita autoritatea numai dacă în componenţa sa există cel puţin un
specialist în lucrările de exploatare şi transporturi forestiere.
Art.56. Se interzice acordarea avizului de exploatare a parchetului în următoarele situaţii:
a) pentru porţiuni de parchet, dacă acestea nu sunt constituite separat ca secţiuni;
b) dacă utilajele folosite în procesul de producţie nu corespund proiectului de exploatare întocmit
şi aprobat de conducerea agenţilor economici;
c) dacă instalaţiile cu cablu nu au fost supuse probelor de funcţionare în gol şi recepţionate;
d) dacă lucrările pregătitoare pentru securitatea muncii şi cele de organizare a locului de
muncă nu s-au efectuat integral şi conform cu prevederile proiectului de exploatare.
Art.57. Avizul de exploatare îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri:
a) dacă se schimbă tehnologia de exploatare a parchetului;
b) dacă s-au produs calamităţi naturale: doborâturi de vânt, avalanşe, viituri de ape, alunecări de
teren sau altele;
c) dacă activitatea în parchet s-a întrerupt fiind reprogramată pentru o altă perioadă de exploatare
sau dacă s-a refăcut marcarea ori au fost modificate limitele parchetului.
Art.58. Elaborarea tehnologiei de lucru în parchetele de exploatare sau a construcţiilor de
drumuri forestiere, precum şi executarea instalaţiilor pasagere se face pe bază de proiect aprobat.
Art.59. În activitatea din parchetele forestiere se va ţine seama de proiectul de exploatare, cu
respectarea următoarelor prevederi:
a) Împărţirea parchetului în secţiuni şi postaţe, numerotarea acestora şi stabilirea ordinii de
desfăşurare a lucrărilor de recoltare şi colectare a lemnului în acestea;
b) identificarea şi însemnarea arborilor periculoşi (iescari, arbori putregăioşi, aninati,
dezrădăcinati cu înclinări puternice, cu crăci rupte şi prinse în coroana arborilor alăturaţi, arbori
situaţi pe terenuri alunecoase);
c) stabilirea şi delimitarea locurilor periculoase sau dificile de exploatat, marcarea lor, precizarea
metodelor şi a tehnicilor de lucru, în funcţie de condiţiile concrete din aceste zone;
d) stabilirea potecilor şi cărărilor pentru circulaţia angajaţilor, cât şi a drumurilor de scos-apropiat
lemnul cu utilajele specifice;
e) încheierea de convenţii scrise prin care să se stipuleze clauze de protecţie a muncii cu alţi
agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea concomitent cu echipele de exploatare a
parchetelor.
Art.60. Este interzisă împărţirea arbitrară a parchetului în secţiuni sau în postaţe, precum şi lucrul
în acelaşi timp în postaţe alaturate şi suprapuse, pe linia cu cea mai mare pantă.
Art.61. Înainte de intrarea echipei de angajaţi în parchet pentru efectuarea operaţiilor de doborâre
şi de fasonare a lemnului, conducătorul locului de muncă trebuie să ţină seama de următoarele
prevederi referitoare la pregătirea parchetului pentru exploatare:
a) doborârea şi inlăturarea arborilor periculoşi, înlăturarea bolovanilor şi a stâncilor aflate într-un
echilibru instabil, precum şi a altor obstacole;
b) pregătirea parchetelor cu tăieri dispersate şi a arboretelor, în care se execută operaţii de igienă,
se face în postaţe, în mod succesiv, unnărindu-se îndeosebi doborârea şi îndepărtarea arborilor
aninaţi şi a celor putregăioşi;
c) doborârea şi fasonarea arborilor care prezintă pericol se face, de către o echipă experimentată,
numai sub supravegherea conducătolului locului de muncă;
d) identificarea izvoarelor şi a surselor de apă potabilă şi amenajarea potecilor de acces la
acestea, astfel ca persoanele cu aprovizionarea să nu fie expuse vreunui pericol de accidentare,
e) asigurarea trecerii în condiţii de securitate prin zone periculoase (pante abrupte, stânci, terenuri
alunecoase, pe sub instalaţii pasagere, precum şi a celor în aval de căile de acces).
Art.62. Căile de circulaţie de pe traseul potecilor trebuie să respecte următoarele:
a) traversarea pâraielor şi mlaştinilor să se facă numai pe punţi rigide prevăzute cu parapeţi şi
balustrade cu mână curentă;
b) când potecile se desfăşoară pe curba de nivel, de-a lungul potecilor se vor instala parapeţi. În
acest caz, potecile vor fi amenajate prin săpare, asigurându-se o lăţime corespunzătoare, conform
proiectului de exploatare.
Art.63. Îngrădirea căilor de acces şi a potecilor care traversează parchetele în curs de exploatare
se face prin montarea de panouri de interzicere.
La intrarea pe drumurile publice se vor aşeza postaşi care vor opri circulaţia din timp în timp,
pentru a permite doborârea arborilor fără pericol de accidentare.
Art.64. Fiecare postaţă va fi exploatată de către angajaţi calificaţi şi instruiţi, desemnaţi în acest
scop, care vor face recunoaşterea parchetului şi a postaţei ce li s-a încredinţat, precum şi a celor
alăturate în vederea cunoaşterii căilor de acces, a configuraţiei terenului şi a arboretului în care
vor lucra.

Secţiunea 2. Amplasarea căilor de colectare şi a platfonnelor primare

Art.65. Executarea căilor de colectare, a platformelor primare, a construcţiilor şi a instalaţiilor
pasagere se va face pe bază de proiect, aprobat de conducerea agentului economic de exploatare
şi transporturi forestiere.
Art.66. Zonele de defrişat vor fi delimitate în cadrul parchetului de exploatare, asigurându-se
lăţimea culoarelor pentru funiculare, iar traseul acestora va corespunde prevederilor din
documentaţia tehnică aprobată.
Art.67. Arborii şi iescarii doborâţi vor fi scoşi de pe amplasament şi transportaţi în locuri
amenajate în acest scop, astfel încât să nu împiedice desfăşurarea lucrărilor propriu-zise pentru
montarea-demontarea instalaţiilor cu cablu, construcţia drumurilor forestiere şi a cabanelor.
Art.68. În cazul deschiderii culoarelor pentru instalaţiile de funicular se vor doborî toţi arborii
marcaţi, aflaţi de o parte şi de alta a axei funicularului şi la o distanţă mai mică decât înălţimea
arborilor.
Art.69. Doborârea arborilor se va face anterior fată de alte lucrări din parchet, la o distanţă
minimă de securitate de 200 m, pentru a evita accesul membrilor echipelor din
cele două sectoare de activitate.
Art.70. În activitatea din parchetele de exploatare, la proiectarea şi amplasarea căilor de colectare
şi a platformei primare se vor respecta următoarele:
a)căile de colectare vor respecta caracteristicile constructive prevăzute în proiectul de execuţie;
b) traseele căilor de colectare vor evita vadurile pâraielor, zonele mlăştinoase sau stâncoase;
c) traversarea pâraielor şi izvoarelor de către căile de colectare se va face pe poduri sau pe
podeţe. Traversarea prin vadul pâraielor se face cu conditia ca adâncimea apei să nu depăşească
0,4 m, iar panta văii şi a drumului de acces în zonă să fie sub 10%;
d) la colectarea lemnului lung în apropierea pâraielor se vor amenaja rampe de stocare prin
aşezarea transversală a trunchiurilor rezistente şi curătarea acestora de crăci;
e) elementele geometrice ale căilor de colectare trebuie marcate vizual, prin tăbliţe avertizoare,
care să indice caracteristicile acestora, precum şi interdicţia circulaţiei publice.
Art.71. Înainte de începerea exploatării propriu-zise se vor identifica şi înlătura arborii periculoşi
de pe întreaga suprafaţă a parchetului cu tăieri concentrate, se va delimita parchetul de exploatare
şi se vor monta plăcuţe avertizoare pentru zonele periculoase.

Secţiunea 3. Înlăturarea arborilor periculoşi şi a altor pericole

Dotarea parchetului cu utilaje şi instalaţii pentru exploatare

Art.72. Doborârea arborilor periculoşi (iescari, arbori putregăioşi, parţial dezrădăcinaţi, aninaţi,
cu înclinări puten1ice, cu crăci rupte şi prinse în coroană, arbori situaţi pe terenuri alunecoase) se
va executa de către o echipă experimentată şi instruită în acest scop, care va fi organizată şi
supravegheată de conducătorul lucrărilor din parchet.
Art. 73. Înainte de a începe doborârea pentru fiecare arbore vor identifica pericolele pe care le
prezintă şi se vor stabili măsurile ce trebuie luate (inclusiv codurile de semnale stabilite în caz de
pericol).
Ari. 74. Tapa şi tăietura din partea opusă a arborilor se vor executa de către fasonatorul mecanic.
Conducătorul lucrărilor din parchet şi ajutorul de fasonator, care vor supraveghea mişcările
arborelui dând semnale dinainte stabilite, în caz de pericol, trebuie să fie în afara zonei
periculoase.
Art.75. La doborârea arborilor periculoşi, tăieturile pentru tapă se vor face astfel încât calupul să
poată fi desprins cu uşurinţă. În astfel de cazuri se interzice baterea cu toporul sau cu maiul în
arbore, ori baterea penelor de doborât.
Art.76. Doborârea arborilor cu vârful rupt parţial sau complet se va face întotdeauna cu tapă.
Art.77. La fasonarea arborilor dezrădăcinaţi şi aflaţi pe sol trebuie asigurată răgălia cu ajutorul
cablurilor de ancorare. La cei rămaşi în poziţie înclinată (aninaţi), desprinderea de la cioată se va
face luându-se măsurile de prevenire a blocării lamei ferăstrăului şi de dezaninare a arborilor prin
una din metodele omologate.
Art.78. Înlăturarea altor pericole: bolovani sau stânci aflate în poziţii instabile, surpări de teren,
arbori şi părţi de arbori aflate pe sol, în poziţii periculoase, în gropi sau pe denivelări de poteci,
pe căi de colectare se va efectua de către echipa de doborâre a arborilor periculoşi, sub
supravegherea conducătorului lucrărilor din parchet, care va stabili şi măsurile corespunzătoare
de securitate a muncii.
Art.79. În parchetele cu tăieri dispersate, de rărituri sau tăieri de igienă, doborârea arborilor
periculoşi se face pe postaţe sau pe porţiuni de parchet, cu respectarea următoarelor prevederi:
a) înainte de începerea exploatării se vor marca toţi arborii periculoşi pe întreaga suprafaţă a
parchetului, precum şi zonele periculoase şi se vor preveni alte pericole;
b) se vor doborî arborii periculoşi, respectându-se distanţa de securitate între postaţele alăturate;
c)în celelalte postaţe aceste lucrări se vor executa pe măsură ce avansează exploatarea, astfel
încât să se respecte permanent condiţiile prevăzute la aliniatul precedent;
d) în cazul în care proporţia arborilor periculoşi depăşeşte 25%, doborârea acestora se face odată
cu exploatarea propriu-zisă, cu condiţia ca lucrările să fie supravegheate direct de conducătorul
formaţiei de lucru.
Art.80. La doborârea arborilor angajaţii trebuie să fie dotaţi cu unelte şi scule manuale în stare
tehnică corespunzătoare.
Toate parchetele trebuie să dispună de cel puţin unul din echipamentele tehnice necesare pentru
dezaninarea arborilor.
 CAPITOLUL IV
LUCRĂRI DE RECOLTARE A LEMNULUI

Secţiunea 1. Verificarea stării tehnice şi pregătirea pentru lucru a ferăstraielor mecanice,

uneltelor, sculelor şi dispozitivelor de lucru

Art.81. Înainte de începerea lucrului fasonatorul mecanic va efectua următoarele activităti:

a) va delimita zonele de lucru în funcţie de configuraţia terenului şi a arboretului;
b) va reidentifica arborii marcaţi şi va stabili ordinea lucrărilor, precum şi direcţia de doborâre a
arborilor în funcţie de gradul de înclinare a acestora, panta terenului, reţeaua de drumuri
existentă.
Art.82. Zilnic, înainte de începerea activităţii, conducătorul formatiei de lucru va verifica starea
tehnică şi existenţa inventarului necesar la utilaje, scule, unelte şi dispozitive de protecţie. Se vor
lua măsuri pentru înlăturarea defecţiunilor, precum şi de completare a inventarului cu acelea care
lipsesc sau sunt defecte.
Art.83. Se interzice efectuarea lucrului cu ferăstrăul mecanic dacă:
taie strâmb din cauza lamei sau a lanţului;
mânerele de susţinere, lama sau alte părţi mobile nu sunt bine fixate sau dacă lipseşte gheara de
fixare;
c) ambreiajul patinează sau cuplează cu şocuri;
d) există scurgeri de benzină pe rezervor sau conducte;
e) lipseşte dispozitivul de oprire şi blocare a lanţului tăietor.
Art.84. La alimentarea ferăstrăului mecanic cu combustibil se interzice:
a) folosirea bidoanelor sparte, deformate, fără buşon şi dop;
b) alimentarea rezervorului fără a se utiliza pâlnia;
c) lăsarea de scurgeri de benzină neşterse pe ferăstrău sau bidon.
Art.85. Transportul ferăstrăului de la cabană în parchetul de exploatare şi înapoi se va face numai
cu motorul oprit, cu lanţul tăietor demontat sau cu acesta montat, dar cu teaca trasă peste acesta.
Art.86. La terminarea lucrului sau în perioadele de repaus, fasonatorul mecanic va aşeza
ferăstrăul la locul destinat, în aşa fel încât acesta să nu cadă, va scoate lanţul tăietor şi-l va
depune într-un vas cu ulei mineral şi va curăta ferăstrăul mecanic şi canalul lamei. Locul de
depozitare a ferăstrăului mecanic va fi închis cu lacăt şi cheie, evitându-se sustragerea acestuia de
către persoane străine.
Art.87. Înainte de punerea în funcţiune a ferăstrăului mecanic trebuie respectate următoarele:
a) se va alege un loc corespunzător care să asigure stabilitatea ferăstrăului şi a fasonatorului
mecanic şi care să permită acţionarea nestânjenită a demarorului;
b) se va verifica starea de întindere a lanţului tăietor şi fixarea lamei de ghidare.
Art.88. Se interzice fasonatorului mecanic să execute următoarele operaţii:
a) pornirea motorului cu lanţul tăietor decuplat;
b) ghidarea lanţului cu mâna sau cu alte obiecte;
c) atingerea lanţului tăietor cu solul sau a diverselor materiale nelemnoase;
d) tăierea cu vârful lamei ferăstrăului mecanic;
e) ascuţirea lanţului tăietor, ori repararea curentă a ferăstrăului, cu motorul pornit.
Art.89. Conducătorul locului de muncă din parchetul de exploatare va verifica starea tehnică a
ferăstraielor ce puţin o dată pe săptămână.
Art.90. Lucrul cu ferăstrăul mecanic se va executa numai în următoarele conditii:
a) locul de muncă să fie degajat de crengi pietre sau alte obstacole, asigurându-se o poziţie de
lucru cât mai stabilă, atât pentru fasonatorul mecanic cât şi pentru ajutorul său;
b) antrenarea lamei în tăietură se va face lin, cu ferăstrăul rezemat prin gheara de fixare în arbore
sau în trunchi. În situaţii deosebite se poate efectua tăierea în "berbece" sau cu ferăstrăul
nerezemat;
c) în cazul arborilor tensionati se va tăia în primul rând partea comprimată;
d) penele se vor monta şi se vor bate din timp, de către ajutorul de fasonator pentru a preveni
blocarea lanţului tăietor;
e) curăţarea de crăci se va face începând de la bază spre vârf, de pe partea opusă şi, pe cât posibil,
din amonte faţă de arborele doborât, avându-se în vedere eventualele mişcări ale trunchiului sau
catargului;
t) trunchiurile sau buştenii care urmează să fie secţionaţi, se vor asigura împotriva deplasăriilor în
timpul tăierii sau după terminarea acesteia;
g) deplasarea fasonatorului mecanic de la un arbore la altul sau între două sectionări se va face cu
motorul pornit, dar numai cu lanţul oprit.
Art.91. În timpul lucrului cu ferăstraiele mecanice se interzice:
a) lucrul concomitent a doi angajaţi la două sau mai multe operaţii, pe acelaşi arbore sau trunchi;
b) lucrul la aceeaşi activitate sau la operaţii diferite, pe arbori sau pe trunchiuri alăturate, dacă
aceştia se stingheresc reciproc;
c) tăierea a două sau mai multor bucăţi de lemn suprapuse sau prinse în mijloacele de colectare;
d) ţinerea pieselor de lemn cu braţele în vederea secţionării sau fixarea acestora la sol cu piciorul
de către fasonatorul mecanic sau ajutorul acestuia;
e) secţionarea unor trunchiuri sau crăci, când acestea se află în poziţii periculoase;
t) executarea de către fasonator a altor lucrări în timp ce are ferăstrăul asupra sa;
g) scoaterea ferăstrâului blocat în tăietură prin smucire violentă ori lovirea lui cu piciorul sau cu
diferite obiecte;
h) continuarea lucrului cu ferăstrăul mecanic defect sau în stare tehnică necorespunzătoare;
i) la doborâturile de vânt sectionarea unor trunchiuri sau arbori, care prezintă pericol de
rostogolire a răgăliei, înainte ca acestea să fie ancorate sau asigurate cu cabluri sau proptele
(ţăruşi).

Secţiunea 2. Doborârea arborilor cu ferăstrăul mecanic în formaţie alcătuită din fasonator

mecanic şi ajutor de fasonator

Art.92. Doborârea arborilor se face numai după ce au fost efectuate următoarele:

a) tăierea crăcilor de la baza arborelui si degajarea locului de seminţiş, crăci căzute, pietre,
zăpadă;
b) stabilirea şi curăţarea potecilor de refugiu în partea opusă direcţiei de doborâre, în unghi de
45° faţă de acestea;
c) direcţia de doborâre va fi aceeaşi cu direcţia de înclinare a arborelui;
d) înlăturarea lăbărţărilor pronunţate de la capetele zonei de siguranţă şi pe direcţia de doborâre
aleasă.
Art.93. Adâncimea şi înălţimea tapei, mărimea pragului de frânare, forma şi mărimea zonei de
siguranţă
Art.95. (1) Tapa se va dispune cu deschiderea maximă pe direcţia de doborâre. După executarea
tapei, se va scoate calupul tapei cu ajutorul toporului, astfel încât să nu rămână părţi nescoase din
aceasta.
(2) Se interzice extragerea calupului rezultat la executarea tapei cu gheara de fixare a ferăstrăului
mecanic.
Art.96. Tăietura din partea opusă tapei se va executa astfel încât, zona de siguranţă să respecte
dimensiunile din tabelul anexat. Pe măsura avansării tăieturii din partea opusă ajutorul de
fasonator va monta pana de prevenire a strângerii şi penele de doborât, de o parte şi de alta a
penei de prevenire a strângerii.
Art.97. În momentul căderii arborelui, angajaţii trebuie să se retragă din zona periculoasă astfel:
- ajutorul se va retrage din timp la cel-puţin 15 m, iar fasonatoml mecanic la cel puţin 7 m dacă
nu sunt necesare pene de doborâre;
- fasonatorul mecanic se va retrage din timp la cel puţin 15 m, iar ajutorul la cel puţin 7 m dacă
sunt necesare pene de doborâre.
Art.98. (1) Baterea penelor se va face astfel încât să se asigure prinderea acestora în crestătură,
fără să se forţeze căderea arbore lui.
După scoaterea ferăstrăului şi retragerea fasonatorului mecanic, ajutorul va bate penele din
stânga-dreapta, alternativ, insistând pe aceea dintre ele care va forţa căderea arbore lui pe direcţia
dorită.
Înainte de momentul căderii arborelui, fasonatorul mecanic sau ajutorul său va avertiza prin
semnale stabilite dinainte "ATENŢIE! CADE!" etc.
(2) Se interzice utilizarea penelor metalice, a celor improvizate sau folosirea toporului drept
pană.
Art.99. La doborârea arborilor cu diametrul sub 20 cm în parchetele de rărituri:
a) se poate efectua tapa printr-o simplă tăietură;
b) trebuie să se dirijeze căderea arborelui de către ajutorul de fasonator prin împingere, folosind
dispozitivele destinate acestui scop (pârghie cu gheară - prevăzută cu cui de fixare în arbore).
Art. 100. Doborârea arborilor cu diametrul mai mare de 20 cm, a celor lăbărţaţi, cu asimetrii
pronunţate ale coroanei sau a altor arbori în condiţii dificile se va face pe postaţe şi în prezenţa
conducătorului formaţiei de lucru.
Art.101. Ferăstraiele mecanice şi electrice vor fi deservite numai de personal calificat şi instruit
corespunzător din punct de vedere al protecţiei muncii.
Art.102. Este interzis ca la doborârea manuală (cu ferăstrăul manual) a arborilor să lucreze mai
mult de trei angajaţi. Înainte de a da semnalul de cădere a arborelui, un angajat din echipă se va
retrage pe poteca de refugiu, la o distanţă de peste 20 m, iar ceilalti se vor retrage din zona
periculoasă în funcţie de utilizarea penelor, la cel puţin 7 m distanţă pe potecile de refugiu
degajate de obstacole.
Art.l03. În arboretele de crâng se vor lua următoarele măsuri de securitate:
a) conducătorul locului de muncă va stabili directia de doborâre a arborilor în funcţie de procesul
tehnologic adoptat. Pentru trunchiurile care prezintă neregularităţi se va alege o direcţie de
doborâre nepericuloasă;
b) tapa se va efectua în direcţia de cădere a arborelui la o înălţime de maximum: 1/3 din
diametrul lui şi cel mult ½ din grosime;
c) tăietura de doborâre se va executa dIn partea opusă tapei: la 3-5 cm deasupra bazei acesteia;
d) pe terenurile cu pante de peste 10% se interzice executarea altor lucrări în postaţa în care se
doboră arbori. Zona de lucru se va marca prin panouri de avertizare montate în locuri vizibile.
Art.l04. La lucrările de doborâre a arborilor, indiferent de metoda sau tehnologia de lucru
aplicată, se interzice:
a) urcarea în arbori pentru orice motiv şi cu orice mijloace;
b) dezaninarea arborilor în absenţa conducătorului formatiei de lucru sau doborârea lor prin
tehnici de lucru periculoase;
c) executarea anticipată a tapei la un număr de arbori, în vederea doborârii lor, precum şi lăsarea
de arbori cu tapa executată şi nedoborâţi la terminarea lucrului;
d) executarea în mod suprapus a unor lucrări pe linia de cea mai mare pantă (peste 15°) sau dacă
există pericol de alunecare a arborilor doborâţi, precum şi executarea de lucrări la distanţe mai
mici de 70 m;
e) scoaterea penelor înainte de căderea arborelui;
f) împingerea şi dirijarea căderii arborilor cu topoarele, cu mâna sau cu altă parte a corpului;
g) executarea tapei la al doilea arbore, înaintt ca primul să fi fost doborât;
h) nerespectarea ori tăierea completă a zonei de siguranţă înainte de căderea arbore1ui;
i) doborârea arborilor aflaţi de- a lungul drumurilor sau liniilor de cale ferată, fără luarea
măsurilor de închidere a circulaţiei şi de interzicere a accesului de persoane, de către
conducătorul formaţiei de lucru.

Sectiunea 3. Doborârea arborilor la tăierile în scaun

Art.105. Doborârea sulinarilor din zona inundabilă a râurilor, în special în Lunca şi Delta
Dunării, precum şi a arborilor crescuti cu trunchiurile (tulpinile) în zona de inundatie se va
executa respectând următoarele:
a) doborârea se va executa de către echipe formate din fasonatorul mecanic şi ajutorul de
fasonator;
b) fiecare echipă va cunoaşte locurile învecinate în care se lucrează;
c) trecerea de la un scaun (tulpină) la altul se va face numai după asigurarea că nu se intră în zone
periculoase.
Art. l06. Doborârea se va efectua folosind următoarele metode de lucru:
a) doborârea cu ferăstrăul mecanic, în cazul scaunelor cu înăltimea de până la 1,5 m se va face de
către fasonatorul mecanic şi ajutorul de fasonator, stând pe sol;
b) doborârea se face de către fasonatorul mecanic işi ajutorul de fasonator, aflaţi pe capre, în
cazul scaunelor cu înălţimea de 1,5-2,5 m. Caprele vor avea înăltimea maximă de 1,2 m şi vor fi
rezistente;
c) scaunele cu înălţimea mai mare de 2,5 m vor fi tăiate (împreună cu sulinarile) de la nivelul
apei, aplicându-se prevederile pentru doborârea arborilor periculoşi. Aceleaşi prevederi se vor
aplica şi în cazul tăierilor de regenerare.
Art. l07. La doborârea sulinarilor se vor respecta următoarele:
a) terenul din jurul scaunului va fi degajat de obstacole, de tufîşuri şi de crăcile mărunte de pe
tulpină;
b) cărările de refugiu vor fi degajate, partea superioară a scaunului şi sulinarile vor fi curăţate de
crăci până la înălţimea de 1 m;
c) ordinea de doborâre a sulinarilor va fi următoarea: se vor tăia mai întâi sulinarii subţiri şi cei
aflaţi în margine, apoi cei groşi şi aflaţi în mijloc. În cazul fiecărui sulinar se va executa întâi
tapa, apoi tăietura din partea opusă tapei;
d) pe măsura doborârii sulinarilor vor fi degajate cărările de refugiu;
e) la căderea arborilor sau sulinarilor, angajaţii se vor retrage la o distanţă de cel puţin 7 m;
f) se va executa toaletarea scaunului în vederea regenerării;
g) transportul angajaţilor la şi de la locul de muncă, precum şi de la un loc de muncă la altul se va
face cu bărcile conduse de persoane desemnate în acest scop.
Art.l08. Se interzice doborârea sulinarilor din bărci.
Art.109. Se interzice doborârea arborilor putregăioşi, cu înclinări pronunţate (unghiul mai mare
de 5-6°), rupţi, scorburoşi şi aşchiaţi, în altă direcţie decât cea de înclinare naturală şi dirijarea
căderii cu orice mijloace: pene, pârghii, precum şi tăierea completă a zonei de siguranţă.
Secţiunea 4. Fasonarea doborâturilor de vânt
Art.ll0. Echipele de fasonatori mecanici trebuie dispuse la o distanţă de cel puţin 70 m, în funcţie
de configuraţia terenului şi a arboretului, astfel încât să se evite căderile de trunchiuri şi accesul
întâmplător al angajaţilor de la o altă echipă, în zona de lucru.
Art.111. În cazul parchetelor cu arbori doborâţi de vânt, pe lângă prevederile referitoare la
lucrările de pregătire pentru avizarea şi exploatarea parchetelor, se vor lua următoarele măsuri:
a) împărţirea în postaţe dispuse pe linia de cea mai mare pantă, cu lăţimea minimă de 70 m, în
cazul pantelor mai mari de 10%. În locuri unde există pericol de alunecare a arborilor sau a
buturugilor, echipele vor fI repartizate de către conducătorul lucrărilor din parchet, pe postaţe
delimitate şi nesuprapuse, pentru a nu se accidenta.
b) potecile şi drumurile de acces vor fi amenajate şi degajate de obstacole precum arbori căzuţi,
rupti, aninati sau răgălii;
c) stabilirea tehnologiei de lucru şi a ordinii de desfăşurare nepericuloasă a lucrărilor.
Art.112. Fasonarea doborâturilor de vânt în masă se face dinspre margini spre centru, începând
cu arborii rămaşi în poziţii periculoase. La înlăturarea arborilor aninaţi se vor respecta
instrucţiunile în vigoare, înainte de a interveni asupra arborilor doborâti de vânt se va cerceta
poziţia lor şi a celor aflaţi deasupra sau dedesubt şi aducerea acestora în poziţii stabile.
Art.113. Secţionarea trunchiului de la buturugă se va face numai după asigurarea acestuia. Dacă
acest lucru nu este posibil se va utiliza dispozitivul de tracţiune aducându-se arborele în poziţie
nepericuloasă.
Art.114. Secţionarea trunchiurilor şi a crăcilor în poziţie suspendată se execută numai dacă
fasonatorul stă pe sol, luându-se măsuri pentru asigurarea arborelui împotriva deplasării şi pentru
degajarea zonelor de refugiu.
Art.115. Pe măsura executării lucrărilor, lemnul fasonat, răgăliile vor fi aşezate în poziţii stabile,
crăcile
vor fi adunate în grămezi, iar drumurile de acces şi zonele de lucru vor fi degajate de orice
obstacole.
Art.116. Pentru secţionarea arborilor tensionaţi, fasonatorul rnecanic trebuie să identifice latura
solicitată la întindere şi cea supusă la compresiune. Tăierea începe pe latura cornprimată şi se
continuă până când începe să se înţepenească lama ferăstrăului, apoi se îngustează din lateral
suprafaţa de tăiere. La final se detaşează zona rămasă cu vârful lamei ferăstrăului. Se interzice
începerea acestei operaţii cu retezarea zonei solicitate la întindere.
Art.117. La trunchiurile puternic tensionate se execută secţionarea astfel: se începe tăierea părţii
comprimate a lemnului, se îngustează suprafaţa de tăiere prin două retezări exterioare, iar apoi se
detaşează definitiv reazemul rămas.
Art.118. Secţionarea trunchiurilor se face numai după curăţatul de crăci şi secţionarea vârfului
coroanei arborelui.
Art.119. Înainte de fasonarea doborâturilor de vânt cu vârful în vale se procedează la asigurarea
stabilităţii răgăliilor, după care se începe tăierea propriu-zisă din partea de jos a cioatei.
Art.120. Înainte de fasonarea doborâturilor de vânt presate adânc în sol se execută degajarea de
obstacole. Pentru a nu exista pericolul de proiectare a ferăstrăului mecanic secţionările se vor
executa de o parte şi de alta a arborelui începând cu zona comprimată.
Art.121. La fasonarea doborâturilor de vânt cu vârful în deal se începe secţionarea tot pe latura
supusă compresiunii, executându-se două tăieturi, deplasate una faţă de cealaltă, pe direcţia
cioatei.
Art.122. Fasonarea doborâturilor de vânt suspendate pe propriul colet al arborelui se face printr-o
tăietură oblică, dirijată de sus, pe direcţia cioatei.
Art.123. Fasonarea doborâturilor de vânt care formează "cuiburi", cu arborii doborâţi unii peste
alţii într-o anumită direcţie, trebuie să se realizeze începând cu primul trunchi aflat în poziţia cea
mai de sus, apoi fiecărui arbore i se aplică una din tehnicile de dezaninare nepericuloase.
Art.124. La fasonarea doborâturilor de vânt cu trunchiul rupt şi vârful pe pământ, partea care
atârnă se desprinde, iar apoi ciotul se taie în condiţii normale.
Dacă locul desprinderii se află mai sus, trunchiul rupt se doboară împreună cu partea superioară
agăţată prin executarea tapei sau printr-o tăietură de doborâre, cu condiţia ca partea de trunchi să
se doboare lateral şi în nici un caz în direcţia vârfului sau în sens opus.
Art.125. În cazul doborâturilor de vânt în masă, combinate cu colectarea pe distanţe scurte,
arborii întregi sau părţi ale acestora vor fi legaţi şi scoşi din grămadă, în afara zonelor
periculoase.
Art.126. În cazul fasonării doborâturilor de vânt dispersate, din care majoritatea arborilor sunt în
poziţii periculoase, se vor aplica prevederile stabilite pentru înlăturarea arborilor periculoşi.

Sectiunea 5. Căzănirea arborilor

Art.127. Înainte de începerea lucrărilor de căzănire a arborilor, conducătorul locului de muncă va

verifica dacă există arbori uscaţi, putregăioşi sau crăci rupte aninate în arbori, care vor fi
înlăturate de echipe specializate de doborâre a arbolilor.
Art.128. Împărţirea parchetului de exploatare în postaţe se va face ţinând seama de înălţimea
arborilor, panta terenului şi condiţiile de lucru. Lăţimea postaţei va fi de cel puţin 1,5 ori mai
mare faţă de înălţimea arborilor ce se căzănesc.
Art.129. Lucrările de căzănire nu se vor executa în postaţe alăturate, în acelaşi timp.
Art.130. La doborârea unui arbore prin căzănire nu vor lucra mai mult de doi angajaţi, iar
momentul în care arborele se căzăneşte şi prezintă semne de cădere, angajaţii vor acţiona pentru
dirijarea căderii acestuia.
Art.131. La exploatarea prin căzănire se interzice folosirea mijloacelor improvizate: lanţuri,
frânghii, cabluri pentru agăţare a arborilor de coroana acestora pentru doborârea prin căzănire.
Art.132. Se interzice dezaninarea arborilor prin doborârea altor arbori peste aceştia şi executarea
acestei operaţii în absenţa conducătorului lucrărilor din parchet.
Secţiunea 6. Dezaninarea arborilor
Art.133. În toate cazurile în care au rămas arbori aninaţi, conducătorul formaţiei de lucru
interzice continuarea lucrului şi accesul în zonă până la dezaninarea acestora. Acesta va aduce la
cunoştinţă întregului efectiv de angajaţi din parchet existenţa pericolului deosebit care s-a creat.
Art.134. Dezaninarea arborilor trebuie efectuată numai în prezenţa şi sub supravegherea
conducătorului lucrărilor din parchetul de exploatare.
Dezaninarea arborilor trebuie făcută în ziua producerii aninării.
Art.135. Dezaninarea arborilor trebuie efectuată numai cu ajutorul mijloacelor de dezaninare
omologate care trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic şi anume:
a) dispozitiv de tracţiune prevăzut cu ciochinare de ancorare sau de legare a arborelui, pene de
fixare, role de unghi (direcţie);
b) tractor (TAF) cu troliu şi sapă, echipat cu cablu prelungitor, role de unghi, ciochinare de
ancorare;
c) atelaj prevăzut cu tânjeală şi cu lanţ sau cu cablu prelungitor.
Art.136. Dispunerea in teren a angajaţilor, a mijloacelor de dezaninare, ancorarea şi legarea
arborelui, modul de organizare şi de acţiune al fiecărui angajat, precum şi măsurile suplimentare
de securitate a muncii se stabilesc de către conducătorii locului de rnuncă din parchet.

CAPITOLUL V
LUCRĂRI DE COLECTARE MANUALĂ ŞI MECANIZATĂ A LEMNULUI
Art.137. Conducerile agenţilor economici din activităţile de exploatare forestieră vor asigura
amplasarea corectă şi amenajarea corespunzătoare a căilor de colectare, precum şi dotarea
parchetului cu mijloacele necesare, prevăzute în proiectul de execuţie a lucrărilor.
Art.138. Lucrările de joncţiune între două sau mai multe mijloace de colectare trebuie să se
desfăşoare sub îndrumarea şi supravegherea conducătorului locului de muncă, ce va stabili
succesiunea fazelor de lucru.
Art.139. Se interzice corhănirea manuală şi colectarea lemnului în condiţii meteorologice
nefavorabile.
Art.140. (1) Corhănirea manuală a lemnului cu ţapina se va executa în formaţie de minimum doi
angajaţi. Postaşii de pe traseu îi vor avertiza sonor pe ceilalţi membri ai formaţiei de lucru asupra
pericolului existent.
(2) Corhănirea manuală a lemnului se va face numai pe distanţe scurte (sub 100 m) şi pe terenuri
cu pante mari.
Art.141. Echipele de angajaţi care lucrează la corhănirea lelnnului cu ţapina se vor dispune în
parchet la distanţe şi în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu se creeze pericole pentru
angajaţii care execută alte lucrări.
Art.142. Angajaţii din aceeaşi echipă sau echipele care lucrează la corhănit se vor afla tot timpul
pe aceeaşi curbă de nivel, fiind interzis să se lucreze suprapus, pe linia de cea mai mare pantă.
Sectiunea 1. Corhănitul lemnului cu ţapina
Art.143. Corhănirea lemnului va începe numai după ce conducătorul locului de muncă a constatat
că au fost îndeplinite următoarele măsuri:
a) stabilirea zonei de lucru şi a celor periculoase, precum şi asigurarea că în aceste zone nu se
găsesc angajaţi sau alte persoane;
b) curăţarea terenului de crăci, buturugi, bolovani, acoperirea gropilor şi înlăturarea altor
pericole;
c) închiderea circulaţiei pe drumurile autoforestiere sau pe liniile CFF în zona unde se corhăneşte
lemnul şi interzicerea accesului persoanelor straine în această zonă prin semnalizarea sau
rnontarea indicatoarelor de avertizare şi interdicţie corespunzătoare.
Art.144. La corhănitul lelnnului cu ţapina se vor respecta următoarele:
a) lemnul destinat corhănirii se va toaleta corespunzător prin înlăturarea crăcilor, cioturilor,
lăbărţărilor, prin olărire la capătul gros al buşteanului, astfel încât să se asigure rostogolirea şi se
va evita prezenţa angajaţilor în dreptul mişcării acestuia;
b) voltarea lemnului se face numai cu ajutorul ţapinelor şi pârghiilor, acţionându-se sincronizat şi
nurnai la comandă;
c) lemnul care urmează a fi corhănit se va orienta astfel încât axa lui longitudinală să fie paralelă
cu direcţia de înclinare de cea mai mare pantă;
d) angajaţii vor acţiona numai din poziţia laterală şi din urma lemnului corhănit.
Secţiunea 2. Adunatul lemnului mărunt cu braţele
Art.145. Recoltarea prin adunatul crăcilor, vârfurilor sau al arborilor mici cu braţele şi ţapina
pentru formarea sarcinilor se va face prin purtare directă, târâre sau semitârâre. Angajaţii vor
acţiona organizat astfel încât să nu se stânjenească reciproc, păstrând între ei o distanţă minimă
de 4 m.
Secţiullea 3. Colectarea lelunului cu atelaje
Art.146. La operaţiunea de colectare a lemnului cu atelaje, conducătorul de atelaj are obligaţia de
a verifica dacă hamurile şi jugurile sunt în stare corespunzătoare. Fiecare atelaj va fi încredinţat
numai acelor persoane care cunosc modul de conducere al acestuia, au experienţă
corespunzătoare şi sunt bine instruiţi din punct de vedere al protecţiei muncii.
Art.147. Se interzice folosirea atelajelor la colectare pe timp de viscol, de furtună sau de ploaie
cu descărcări electrice, precum şi a animalelor aflate în stare de sănătate necorespunzătoare, a
celor neobişnuite la ham sau la jug şi nepotcovite. Este interzisă încredinţarea atelajelor, chiar şi
temporară, persoanelor care nu cunosc modul de conducere şi nu au fost informate asupra
comportamentului animalelor.
Art.148. La tragerea lemnului din parchetele de exploatare se interzice folosirea animalelor
neobişnuite cu această activitate şi forţarea sau lovirea acestora.
Art.149. Conducătorul de atelaj va regla şi ajusta periodic harnaşamentul pentru fiecare anima1.
În cazul în care se constată conditii necorespunzătoare ale drumului, conducătorul atelajului va
comunica aceasta conducătorului de parchet şi va solicita remedierea imediată a acestuia.
Art.150. Se interzice tragerea cu atelajele:
a) pe drumuri în stare necorespunzătoare sau neamenajate, precum şi în zone periculoase;
b) prin vad, când apa are peste 0,5 m adâncime sau trecerea pe gheaţă, prin locuri neverificate şi
neautorizate de către agentul economic de exploatare.
Art.151. Căile de colectare pentru atelaje trebuie amenajate corespunzător prin degajarea
terenului de obstacole şi înlăturarea eventualelor pericole de-a lungul traseelor. Acestea vor fi
date în exploatare numai dacă oferă toate condiţiile de siguranţă pentru scos-apropiatul lemnlui şi
în mod special, dacă se asigură înscrierea în curbe a celor mai lungi buşteni.
Art.152. Pantele periculoase trebuie să fie identificate şi semnalizate prin indicatoare de
avertizare. Pe drumurile alunecoase sau cu pante accentuate se vor lua măsuri pentru frânarea
buştenilor şi se vor împrăştia materiale antiderapante, pe timp de iarnă.
Art.153. Podurile şi podeţele de trecere vor fi prevăzute cu parapeţi bine consolidaţi pe ambele
părţi, iar zonele construite în rambleu vor fi prevăzute, de asemenea, cu parapeţi, pentru evitarea
rostogolirii buştenilor.
Art.154. Se interzice folosirea atelajelor dacă nu au dotare comlpletă şi nu sunt în stare
corespunzătoare:
a) tânjala va fi executată din lemn de esenţe rezistente şi elastice, cu lungimea de cel puţin 2,5 m
şi cu grosimea de 10-12 cm;
b) cioflângul va fi executat din oţel, cu lungimea de 20-30 cm, din zale bine sudate, cu lungime şi
grosime corespunzătoare;
c) pana de prindere a buşteanului va fi executată din oţel, cu lungimea de 10-15 cm;
d) lanţuri pentru prinderea buştenilor şi a celor de rezervă pentru frânare;
e) ţapină pentru mişcarea lemnului;
f) ciocan pentru baterea penelor.
Art.155. La colectarea lemnului cu animale de tracţiune conducătorii de atelaje trebuie să
respecte următoarele:
a) legarea sarcinilor se va face stând lateral şi în amonte faţă de acestea, iar prinderea lor cu
lanţuri sau cioflânge se va face astfel încât să nu se desfacă pe timpul transportului;
b) comanda de pornire a atelajului va fi dată numai după asigurarea că în apropiere nu se află
persoane care ar putea fi în pericol.

Art.156. Distanţa dintre atelaje se va menţine astfel:

a) pe terenuri plane va fi de cel puţin 20 m;
b) la coborârea pe drumuri cu pantă mai mare de 10 % va fi de cel puţin 50 m;
c) când panta este periculoasă atelajul următor nu va începe coborârea înainte ca cel din fată să fi
ajuns la baza pantei.
Art.157. La coborârea pantelor, este interzis ca persoanele să meargă înaintea atelajului. Atunci
când atelajele sunt expuse pericolului de răsturnare este interzis a se sprijini materialele lemnoase
cu diverse părti ale corpului.
Art.158. Desprinderea sarcinii se va face numai după ce s-a oprit atelajul şi după asigurarea
acesteia împotriva deplasărilor neprevăzute.
Secţiunea 4. Îngrijirea animalelor
Art.159. Îngrijirea şi folosirea la lucru a animalelor nărăvaşe se va face de către muncitori
pregătiti în acest scop. Animalele vor fi izolate la capătul grajdului, despărţite prin stănoage, iar
căpestrele vor fi bine fixate. In cazul boilor care împung, la vârful coamelor se vor fixa bile de
lemn sau de metal, ori se va reteza vârful acestora.
Art.160. Apropierea de vitele aflate în grajd, la atelaj, la păşune sau în altă parte, se va face
avertizând animalele astfel ca ele să nu se sperie.
Art.161. Se interzice staţionarea sau deplasarea muncitorilor prin spatele cailor nărăvaşi.

Sectiunea 5. Colectarea lemnului cu tractoarele

Art.162. Înainte de plecarea în cursă, conducătorul tractorului va verifica starea tehnică de
funcţionare a acestuia şi în mod special a următoarelor:
-comenzile troliului;
-gradul de uzură al cabluri lor;
-funcţionarea corectă a sapei de sprijin;
-rolele dispozitivului de semisuspendare.
Art.163. În timpul efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii tractorul trebuie staţionat pe un
teren orizontal. Sapa de sprijin sau lama utilajului vor fi coborâte la sol şi roţile vor fi asigurate
cu pene de lemn.
Art.l64. Colectarea lemnului cu tractoarele se va face numai pe traseele stabilite dinainte, cu
respectarea pantelor maxime admise care vor fi de 40% pentru tractoarele forestiere articulate şi
25% pentru tractoarele universale.
Art.165. Distanţa de la frontul de lucru al echipei de recoltare până la punctul unde se formează
sarcina pentru tractor trebuie să fie de minimum 70 m. În cazul când frontul de lucru al echipei
de recoltare se află pe panta maximă, distanţa se măsoară de la baza pantei.
Art.166. La punctul de formare a sarcinii, tractoristul va orienta tractorul cu spatele în direcţia
buştenilor pe care urmează să-i colecteze, astfel încât tragerea cu cablul să nu se facă sub un
unghi mai mare de 15° faţă de axa longitudinală a tractorului. Când unghiul este mai mare de 15°
se vor folosi role de direcţie ori de unghi.
Art.167. La tractoarele forestiere articulate, înainte de începerea tragerii cu troliul, se va coborî
sapa de sprijin pana la fixare pe sol, fără însă ca roţile din spate să piardă contactul cu solul. La
celelalte tractoare se va coborî lama din faţă şi se va acţiona frâna de mână, iar la nevoie şi frâna
de serviciu.
Art.168. Manevrarea troliului se va face numai de către conducătorul utilajului.
Art.169. Pentru colectarea buştenilor cu troliul, legarea acestora se va face la o distanţă de
minimum 50 cm de capătul acestora.
Art.170. Se interzice:
a) deplasarea utilajului sau tragerea cablului în timpul legării şi dezlegării sarcinii;
b) tragerea sau dezlegarea sarcinii atunci când utilajul are cablul răsucit sau oblic faţă de cârlig.
Art.171(1) După legarea sarcinii tractoristul va aştepta semnalul convenit din partea legătorului
de sarcină şi se va convinge personal că angajaţii s-au retras din raza de actiune a utilajului şi
numai după aceea va începe tragerea sarcinii.
(2) Semnalizarea se va face după codul de semnale stabilit şi cunoscut de ceilalţi angajaţi aflaţi în
jurul utilajului.
Art.172. Se interzice staţionarea legătorului de sarcină şi a oricărei altei persoane în apropierea
cablului de tracţiune, în timpul deplasării sarcinii.
Art.173. Conducătorul tractorului, pe perioada tragerii sarcinii, va respecta semnalele date de
personalul însărcinat cu supravegherea tractării acesteia.
Art.174. Operaţiunile de înlăturare a înţepenirii sarcinii sau de schimbare a direcţiei de mişcare a
acesteia se vor face numai după oprirea troliului şi slăbirea cablului de către tractorist. Legătorul
de sarcină va sta tot timpul în amonte de sarcină.
Art.175. Atunci când roţile de direcţie tind să piardă contactul cu solul, tractoristul va opri
utilajul. Acesta va slăbi cablurile, se va deplasa fără sarcină până la punctul de unde va putea
reîncepe tragerea sarcinii cu troliul în siguranţă şi numai după aceea va putea continua colectarea.
Art.176. La colectarea pe pante a lemnului cu tractorul se interzice:
a) utilizarea tractorului neechipat cu cabină de rezistenţă;
b) staţionarea angajaţilor în aval de sarcina în mişcare;
c) să se tragă cu troliul dacă condiţiile de vizibilitate nu permit conducătorului de utilaj să
urmărească mişcarea sarcinii sau să recepţioneze semnalele legătorului;
d) să se prindă cârligele la cabluri prin înnodarea acestora, precum şi utilizarea de cabluri
înnodate.
Art.177. (1) Spaţiul destinat dezlegării sarcinii trebuie să fie plan, nealunecos şi să permită
efectuarea corespunzătoare a manevrelor tractoarelor şi ale altor mijloace de transport.
(2) Dezlegarea sarcinilor se face numai după coborârea acestora la sol, după slăbirea cablurilor şi
după asigurarea stabilităţii sarcinii.
(3) Se interzice depozitare a ori stivuirea materialului lemnos pe diverse materiale cum ar fi
cioate, arbori căzuţi sau aninaţi.

Sectiunea 6. Colectarea lemnului cu troliul autopropulsat pe şenile

Art.178. Se interzice lucrul cu troliul autopropulsat sau prin tractare a troliului pe şenile în
parchete neorganizate pentru colectarea lemnului cu astfel de utilaj.
Art.179. La dimensionarea drumurilor de colectare se va ţine seama de caracteristicile tehnice ale
troliului.
Art.180. La amenajarea drumurilor de colectare cu acest utilaj se va urmări îndepărtarea de pe
traseu a obstacolelor existente: cioate, arbori căzuţi pe sol etc. şi ocolirea denivelărilor de teren
mai pronunţate.
Art.181. Colectarea lemnului cu troliul autopropulsat se face numai pe traseele stabilite prin
tehnologia de lucru.
Art.182. Se interzice colectarea lemnului din postaţele în care nu s-au terminat lucrările de
recoltare.
Art.183. În timpul formării sarcinii utilajul va fi poziţionat pe un loc plan, va fi asigurat prin
frânare sau prin ancorare şi va fi orientat, pe cât posibil, pe direcţia de deplasare.
Art.184. Conducătorul utilajului trebuie să aibă acces la pârghiile de comandă de pe proţapul de
conducere. Acesta va supraveghea permanent traseul şi sarcina tractată.
Art.185. (1) La formarea sarcinii se va utiliza numai cablul de tracţiune al utilajului de transport.
(2) Pe şasiul troliului se va trage un singur buştean, cel mult doi, folosind în acest scop
ciochinarele corespunzătoare din dotare.
(3) Se interzice legarea simultană de acelaşi cablu de tracţiune a mai multor buşteni.
Art.186. Tragerea lemnului rotund cu cablul se va face numai pe cele două plăci cu rol de sapă de
sprijin, coborâte şi fixate pe sol.
Art.187. Tragerea buştenilor din tason se va face numai cu troliul şi astfel încât să nu se provoace
surparea tasonului.

Secţiunea 1. Colectarea lemnului cu instalaţii cu cablu

Art.188. Montarea instalaţiei cu cablu este permisă numai pe baza unui proiect tehnic întocmit de
un cadru tehnic de specialitate.
Art.189. Înainte de începerea lucrărilor de montare a instalaţiei cu cablu trebuie făcută o
recunoaştere a traseului, conform proiectului.
Art.190. Se interzice amplasarea traseului unei instalaţii cu cablu peste cabane, case de locuit,
căsoaie, grajduri etc.
Art.191. Se interzice trecerea peste drumurile forestiere a instalaţiei cu cablu, iar atunci când
acest lucru nu se poate realiza, se vor lua următoarele măsuri:
a) în cazul traversării unui drum forestier la minimum 20 m de locul traversării se vor instala
bariere mobile şi indicatoare de avertizare, care se vor deschide numai după ce a trecut sarcina;
b) în cazul traversării drumurilor naţionale, judeţene sau comunale ori a liniilor electrice aeriene,
se vor lua avizele necesare în acest sens.
Art.192. În cazul în care punctele obligatorii de ancorare a cablului purtător nu îndeplinesc
condiţiile necesare, se vor prevedea alte mijloace de ancorare stabilite de proiectant.
Art.193. După terminarea montării unei instalatii cu cablu, se va face verificarea tehnică de către
responsabilul lucrării.
Art.194. În zona instalaţiei cu cablu este interzis accesul altor angajaţi, în afară de cei din echipa
de montare.
Art.195. În timpul montării pe piloni a scripeţilor sau cablurilor, angajatii nu vor staţiona în raza
de actiune a cablurilor sau sub piesele ce se montează.
Art.196. Montarea şi demontarea instalatiilor cu cablu se vor efectua de către o echipă
specializată şi condusă de o persoană desemnată în acest scop, având calificarea de funicularist.
Art.197. Se interzic montarea, demontarea şi exploatarea instalaţiei cu cablu:
a) în condiţii meteorologice nefavorabile şi cu vizibilitate redusă;
b) dacă nu s-a asigurat comunicarea prin telefon sau prin semnale între personalul de deservire a
instalatiei.
Art.198. Înainte de montarea instalaţiei cu cablu se va verifica starea tehnică, conform
prescripţiilor din Cartea tehnică a instalaţiei.
Art.199. Este interzisă punerea în exploatare a unei instalatii cu cablu înainte ca aceasta să fi fost
autorizată de către conducerea agenţilor economici.
Art.200. Montarea sau demontarea unei instalaţii cu cablu se va face respectând ordinea
operaţiilor prevăzute în proiect.
Art.201. Starea tehnică a cablurilor aflate în exploatare se va verifica zilnic de către mecanicul
funicularist. Totodată se va verifica şi fixarea capetelor cablului purtător şi a ancorelor.
Art.202. În cazul folosirii de piloni artificiali se vor respecta prevederile din proiectul de instalare
a instalatiei cu cablu.
Art.203. La montarea suporţilor cablului purtător, a ancorelor şi scripeţilor ajutători se vor folosi
dispozitive de urcare certificate, iar angajaţii vor fi echipaţi pentru lucrul la înăltime.
Art.204. Pentru evitarea ieşirii cablului purtător din şanţul lamei suportului trebuie fixate
siguranţe la toţi suporţii.
Art.205. Cablul transversal de susţinere a suporţilor cablului purtător trebuie trecut prin scripeţi
ajutători (gambeţi) fixaţi de arbori.
Art.206. Lungimea cablului trăgător al unei instalaţii de funicular, se va stabili astfel încât pe
tambur să mai rămână înfăşurate, în mod obligatoriu, cel puţin la spire de cablu.
Art.207. Remedierea prin matisare a cablurilor se interzice atunci când uzura nu mai permite
folosirea acestora în continuare.
Art.208. Întinderea cablului purtător se va face numai cu palanele din dotarea instalaţiei,
utilizându-se pentru aceasta grupul de acţionare, dispozitivul de tracţiune sau troliul de la un
tractor forestier.
Art.209. Cablul purtător al oricărei instalatii trebuie legat la priza de pământ, în conformitate cu
reglementările în vigoare.
Art.210. (1) Pentru circulaţia de-a lungul instalaţiei şi la grupul motor, se va construi în mod
obligatoriu o potecă de acces. Aceasta se va executa şi se va trasa astfel încât să se evite trecerea
pe sub instalaţie.
(2) În cazuri speciale, pe porţiunea de sub linia de intrare a funicularului se vor monta placarde
avertizoare. Cu cel puţin 20 m înainte de aceasta, se vor extrage toţi arborii marcaţi astfel încât să
se poată urmări trecerea cărucioarelor instalaţiei.
Art.211. Conducerea grupului de acţionare a instalaţiilor cu cablu, de orice tip, se va face numai
de angajaţi calificaţi în meseria de funicularist.
Art.212. (1) În timpul autotractării, grupul motor va fi condus numai de mecanicul funicularist,
care trebuie să execute comenzile permise. Arborii sau cioatele ce se aleg pentru ancorare trebuie
să fie sănătoşi, fără putregai şi cu înrădăcinare puternică. Autotractarea se va face pe distanţe de
50-100 m şi numai după verificarea stării tehnice a cablului.
(2) Se interzice urcarea pe grupul motor în timpul autotractării.
Art.213. Traseul pe care se efectuează autotractarea trebuie amenajat prin îndepărtarea
obstacolelor şi nivelarea terenului.
Art.214. În timpul lucrului cu instalaţiile cu cablu este interzisă:
a) punerea în mişcare a căruciorului de către mecanic, până nu primeşte comanda telefonică sau
vizuală convenită, de la legător sau dezlegător;
b) coborârea căruciorului cu sarcina având o viteză mai mare decât cea prevăzută în instrucţiunile
de exploatare;
c) încărcarea pe cărucior a unor sarcini peste cea nominală, stabilită în cartea tehnică a instalaţiei.
Art.215. Zilnic, înainte de începerea lucrului, mecanicul funicularist trebuie să verifice grupul de
acţionare şi toate subansamblele auxiliare şi să înlăture defecţiunile constatate.
Art.216. Mecanicul funicularist trebuie să urmărească înfăşurarea cablului pe tamburul troliului,
spiră lângă spiră. Este interzisă dirijarea cu mâna a înfăşurării cablului pe tambur.
Art.217. Legarea arborilor cu coroană şi a părţilor din arbori se va face în aşa fel încât capătul
sarcinii, atunci când este suspendată, să fie cu 10-15 cm mai jos decât cârligul de agăţare.
Art. 218. Legătorii de sarcină, în timpul deplasării sarcinii şi ridicării acesteia la cărucior, vor sta
în amonte faţă de direcţia de tractare şi ridicare, staţionarea lor sub sarcină sau în aval este strict
interzisă. Distanţa dintre sarcină şi angajaţi va fi de cel puţin 20 m.
Art.219. La plecarea căruciorului din staţia de sus, cu sarcina, angajaţii de la rampa de descărcare
se vor retrage la o distanţă de peste 20 m lateral de locul de unde se face descărcarea.
Art.220. După sosirea căruciorului la rampa de descărcare, angajaţii dezlegători se vor apropia de
cărucior pentru a efectua dezlegarea, numai după ce a fost slăbit cablul trăgător de sarcină sau
ridicător, în funcţie de tipul instalaţiei.
Art221. După desprinderea sarcinii şi legarea ciochinarelor, semnalul de tragere a Căruciorului la
deal se va da numai după ce angajaţii s-au retras din zona periculoasă.
Art.222. Pe timp nefavorabil cu descărcări electrice şi vânt puternic este interzis lucrul cu
instalaţiile cu cablu, angajaţîi fiind obligaţi să se retragă la adăpost.
Art.223. Accesul angajaţilor sau al altor persoane în zona instalaţi ei cu cablu nu este permis
decât pe potecile de acces, destinate în acest scop.
Art.224. În cazul colectării laterale a materialului lemnos angajaţii vor sta în amonte faţă de
direcţia de mişcare a sarcinii, la distanţă minimă de 20 m şi vor urmări cu atenţie sarcina în
deplasare, semnalizând imediat oprirea instalaţi ei în cazul agăţării arborilor de cioate. La acest
semnal, pe care toţi trebuie să-l cunoască, angajaţii se vor îndepărta din zona periculoasă.
Art.225. În zilele cu temperaturi scăzute sub -20°C, lucrul la instalatiile cu cablu este interzis.
Art.226. În faţa clemelor de ancorare se vor fixa repere cu ajutorul cărora se va urmări, în
perioada de probă a instalaţi ei şi apoi periodic, dacă a alunecat prin clemă cablul purtător.
Art.227. Este interzisă folosirea de instalatii cu cabluri care nu sunt în stare tehnică
corespunzătoare şi nu sunt certificate.
Art.228. Zonele periculoase ale instalaţiei cu cablu vor fi delimitate şi marcate cu panouri de
avertizare.
Art.229. Zilnic, înainte de începerea lucrului, mecanicul funicularist trebuie să verifice starea
tehnică a instalaţiei şi să înlăture defecţiunile constatate.
Art.230. Legătorii de sarcină vor urmări permanent dacă sarcina se agată de arbori sau de cioate
şi vor da semnalul de oprire a instalaţiei. Numai după oprirea acesteia legătorii vor interveni
pentru deblocarea sarcinii.

CAPITOLUL VI
LUCRĂRI IN PLATFORMELE PRIMARE

Secţiunea 1. Curăţarea de crăci şi secţionarea lemnului

Art.231. Curăţarea de crăci şi secţionarea arborilor se vor executa respectând unnătoarele

prevederi:
a) când se lucrează în echipă, angajaţii vor fi aşezaţi astfel încât să nu se lovească unul pe
celălalt;
b) crengile arcuite sau cele pe care se reazemă arborele vor fi tăiate numai după asigurarea
stabilităţii trunchiurilor.
Art.232. Secţionarea lemnului se va face numai după curăţirea integrală de crăci şi de cioturi cel
puţin până la locul sectionării.
Art.233. Căile de circulaţie din platforma primară vor fi menţinute libere, fără a se bloca cu
diverse materiale lemnoase.
Art.234.. Fasonarea crăcilor mărunte şi legarea în snopi se vor face în locuri amenajate în acest
scop. Angajaţii care fixecută această operaţie se vor afla la o distanţă corespunzătoare, încât să nu
se incomodeze unul pe celălalt.

Secţiunea 2. Pregătirea lemnului pentru încărcare

Art.235. Stivuirea manuală a lemnului se face pe primul rând de trunchiuri prin voItare peste
lonjeroanele aşezate pe sol.
Art.236. Stivuirea prin ridicarea lemnului pe balănci solide şi bine fixate pe sol şi pe stivă se va
face de către angajaţi prin voltare, începând de pe al doilea şi următoarele rânduri de trunchiuri.
Angajaţii vor fi în afara spaţiului situat între balănci, vor acţiona din lateral şi vor folosi
dispozitive de fixare împotriva alunecării sau rostogolirii.
Art.237. Lemnul pregătit în vederea încărcării în mijloacele de transport auto trebuie stivuit pe
balănci.
Art.238. Utilizarea tractorului universal echipat cu sapă sau a tractorului forestier articulat,
echipat cu lamă pentru voltarea şi stivuirea lemnului, se face numai dacă împingerea sau
ridicarea trunchiurilor se execută cu sapa, respectiv cu lama. La aceste manevre conducătorul de
utilaj se va asigura că în zona de lucru nu se află angajaţi în pericol.

Secţiunea 3. Încărcarea lemnului În mijloacele de transport auto

Art.239. Pentru operaţiile de încărcare a lemnului în mijloace de transport auto, beneficiarul
trebuie să ţină seama de următoarele:
a) pregătirea corespunzătoare a sarcinii pentru a putea fi încărcată;
b) asigurarea existenţei balăncilor prevăzute cu cârlig la unul din capete, necesare operaţiei de
încărcare;
c) desemnarea de către conducătorul lucrărilor din parchetul de exploatare, a persoanelor care
participă la activitatea de încărcare;
d) asigurarea spaţiului de încărcare şi a uneltelor specifice acestei operaţii;
e) desfăşurarea cablurilor în vederea formării sarcinii;
f) îndepărtarea balăncilor după încărcare.
Art.240. Pentru operaţiile de încărcare a lemnului în mijloacele de transport auto, conducătorul
trebuie să execute următoarele:
a) manevrarea autovehiculului la locul de încărcare şi asigurarea acestuia împotriva mişcărilor
neprevăzute, suplimentar, cu pene;
b) coborârea semiremorcii la sol şi fixarea proţapului, acesteia;
c) desfacerea lanţurilor şi rabaterea răcoanţelor pe partea de încărcare, precum şi asigurarea
răcoanţelor din partea opusă, cu cabluri şi bolţuri de siguranţă;
d) fixarea balăncilor pe rama autovehiculului în vederea încărcării materialului;
e) desfăşurarea cablurilor, formarea sarcinii şi tragerea acesteia;
f) ridicarea răcoanţelor şi asigurarea acestora;
g) strângerea cablurilor, legarea lanţurilor şi asigurarea încărcăturii;
h) îndepărtarea penelor de la roţi şi semnalizarea încărcăturii.
Art.241. Conducătorul auto răspunde şi pentru:
a) integritatea încărcăturii pe întregul traseu de transport al acesteia;
b) asigurarea corespunzătoare a încărcăturii astfel încât aceasta să nu se desfacă, să cadă ori să se
prăbuşească necomandat pe durata transportului

CAPITOLUL VII
TRANSPORTURI AUTO FORESTIERE

Secţiunea 1. Transportul tehnologic al lemnului

Art.242. Conducerea autovehiculelor va fi încredinţată numai conducătorilor auto care posedă

permise de conducere corespunzătoare tipului de autovehicul pe care urmează să-l conducă.
Art.243. Înainte de pornirea în cursă, conducătorul auto va verifica starea tehnică a
autovehiculelor, remorcilor şi a echipamentului tehnic de încărcare: trolii, macarale, role de
ghidare, transmisii auxiliare, cabluri de tracţiune, lanţuri de asigurare a răcoanţelor etc.
Art.244. Este interzis ca autotrenurile şi autoplatformele folosite la transportul buştenilor să fie
încărcate şi să transporte material lemnos dacă nu au paravane de protecţie fixate în spatele
cabinei.
Art.245. Se interzice staţionarea conducătorului auto între paravanul de protecţie şi sarcină, pe
durata încărcării materialului lemnos.

Secţiunea 2. Transportul lemnului cu autotrenurile forestiere

prevăzute cu trolii, autoplatforme şi automacarale
Art.246. Aşezarea lemnului în autotrenuri se va face astfel încât să se asigure stabilitatea acestuia
în timpul transportului. Buştenii se vor încărca astfel încât să nu depăşească nivelul răcoanţelor şi
se va asigura legarea suplimentară cu lanţuri sau cu cabluri de siguranţă.
Art.247. Conducătorului auto i se interzice a efectua verificarea sau repararea autovehiculului în
timpul încărcării sau descărcării materialului lemnos.
Art.248. Transportul angajaţilor din exploatări se face cu mijloace de transport destinate, echipate
şi amenajate în acest scop.
Art.249. Materialul lemnos se va pregăti pentru încărcare cu respectarea următoarelor condiţii:
a) să nu prezinte curburi excesive;
b) să fie aranjat paralel cu poziţia de încărcare a autovehiculului;
c) să fie aşezat pe balănci, cap la cap, grupat pe grosimi şi specii de lemn;
să fie grupat pe lungimi din 2 în 2 m;
e)să nu fie în poziţii care să necesite coborârea cablurilor de troliu sau macara pe mai mult de 2
m diferenţă de nivel;
f) dispunerea buştenilor în autovehicul trebuie făcută astfel încât cel puţin 80% din încărcătură să
aibă capătul gros în direcţia de mers a acestuia.
Art.250. Încărcarea materialului se va executa în următoarele conditii:
a) autovehiculele vor fi staţionate în poziţie orizontală şi vor fi asigurate împotriva deplasării cu
saboţi, iar la cele dotate cu macarale hidraulice se vor fixa calajele pentru asigurarea stabilităţii;
b) lungimea maximă a buştenilor încărcaţi nu va depăşi 12 m;
c) lungimea minimă a buştenilor va depăşi cu cel puţin 0,5 m fiecare răcoanţă.
Art.251. La încărcarea autotrenuri lor forestiere prevăzute cu trolii se vor respecta următoarele:
a) locurile de încărcare vor fi dotate cu balănci prevăzute cu cârlige la unul din capete pentru
fixarea lor pe capătul grinzi lor cu răcoanţe ale autovehiculului;
b) încărcarea va începe numai după ce s-a primit semnalul de la legătorii de sarcină şi numai
după ce conducătorul auto s-a asigurat că în partea opusă nu se află nici o persoană, iar legătorii
s-au retras din faţa autovehiculului şi în urma încărcăturii la o distanţă de minimum 5 m;
c) manevrarea cablurilor atât la legarea cât şi la desfacerea sarcinii se va începe numai după ce
conducătorul auto a dat semnalul că a slăbit cablurile de tractiune ale troliului. Trecerea
buştenilor peste răcoanaţe trebuie făcută concomitent cu ambele capete;
d) în cazul în care cablul sare de pe rolele de ghidare se va opri manevrarea troliului şi se va
remedia defecţiunea în condiţii de securitate;
e) cablurile nu se vor scoate de sub încărcătură decât după primirea semnalului că au fost
desfăcute cârligele.
Art.252. Conducătorul auto trebuie să verifice ca încărcătura să fie asigurată. Nivelul încărcăturii
nu trebuie să depăşească înălţimea obloanelor sau răconaţelor.
Art. 253. La încărcarea cu automacarale, conducătorul auto va supraveghea mişcările lemnului
pentru ca în caz de pericol, să se poată îndepărta.
Art.254. La operaţia de descărcare conducătorul auto va desface, din partea opusă descărcării,
răcoanţa din spate şi apoi pe cea din faţă.
Art. 255. Se interzice:
a) manevrarea troliului sau macaralei de către alte persoane în afara conducătorului auto;
b) orice improvizaţie la troliu sau la macara;
c) dirijarea lemnului cu braţele sau cu orice parte a corpului;
d) încărcarea oricăror altor materiale lemnoase sau produse peste buşteni.
Art.256. Dacă se efectuează activităţi de încărcare-descărcare pe timp de noapte, la locurile de
muncă vor fi montate corpuri de iluminat, care să asigure nivelul de iluminare corespunzător.
Art.257. Este interzisă depozitarea materialului lemnos pe terenuri cu obstacole, în depozite
neorganizate, inundabile şi neprevăzute cu drumuri de întoarcere.
Art.258. Pentru operaţiile de incărcare-descărcare prin rostogolire sau prin alunecarea
materialului lemnos din autovehicule, se va urmări ca angajatii să nu staţioneze în faţa buştenilor.

Secţiunea 3. Repararea şi intreţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport auto forestier

Art. 259. În cazul defectării utilajelor sau a mijloacelor auto forestiere se vor aplica măsurile
corespunzătoare pentru lucrările de reparaţii şi întreţinere, în conformitate cu prevederile Normei
specifice de securitate a muncii pentru întreţinere şi reparaţii
autovehicule.
Art.260. Este interzisă suspendarea autovehiculului, folosind diverse improvizaţii în vederea
intervenţiei sau remedierii defecţiuni lor (bolovani, bucăţi de lemn etc.).
Art.261. Este interzisă umflarea cauciucurilor cu aer comprimat peste limita admisă prevăzută în
Cartea tehnică.

CAPITOLUL VIII
TRANSPORTURI PE CĂILE FERATE FORESTIERE

Art.262. La transportul lemnului pe căile ferate forestiere (CFF) se vor respecta Regulamentul de
Exploatare Tehnică RET, Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi feroviare,
Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul intern, precum şi reglementările
emise de SNCFR.
Art.263. Încadrarea în muncă a personalului CFF care concură la siguranţa circulaţiei: impiegaţi
de mişcare şi şefi de tren, mecanici de locomotivă, revizori de cale şi vagoane, şefi de echipă şi
picheri, se face cu cadre calificate şi autorizate, în conformitate cu reglementările şi instrucţiunile
specifice de serviciu, în vigoare.
Art.264. Materialul lemnos încărcat în vagoanele CFF va fi asigurat cu lanţuri de siguranţă, în
dreptul răcoanţelor, peste încărcătură.
Art.265. Meseriile de mecanic şi fochist de locomotivă sau mecanic de automotor, nu pot fi
exercitate decât de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de recrutare prevăzute de RET şi
de celelalte reglementări şi dispoziţii în vigoare la CFF şi CFR şi numai de către mecanicii care
posedă autorizaţii de conducere.
Art.266. Unităţile care au în subordine sectoare (secţii) şi subunităţi CFF, au obligaţia să asigure:
a) control medical penadic al personalului CFP, conform reglementărilor în vigoare;.
b) organizarea de cursuri de instruire şi perfecţionare a personalului CFF, în conformitate cu
prevederile instrucţiunilor şi reglementarilor îv vigoare;
c) autorizarea de funcţionare, reexaminarea şi autorizarea anuală a personalului CFF.
Art.267. Personalul de la căile ferate normale-uzinale şi cel de deservire a liniilor de garare
normale va fi instruit şi autorizat în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de serviciu CFR.
Art. 268. Se interzice utilizarea căii ferate forestiere dacă are:
a) un număr de traverse putrede mai mare de 25% din panou;
b)traverse putrede sau slabe la joante;
c)două traverse putrezite alăturate pe acelaşi panou;
d) poduri, podeţe şi lucrări de artă deteriorate;
e) şine care depăşesc limitele de uzură prevăzute în RET -CFF;
f) schimbători de cale cu vârful inimii şi contraacele uzate, macazuri incomplete şi neiluminate
pe timp de noapte.
Art.269. Este interzisă punerea în circulaţie a vagoanelor, exploatarea locomotivelor CFF şi a
altor mijloace de tracţiune a căror stare tehnică nu este corespunzătoare.
Art.270. În caz de vizibilitate redusă, în special pe porţiuni de linie curbă, conducătorul lucrărilor
de la infrastructura căitor ferate va asigura postaşi de avertizare şi va lua măsuri ca aceştia să nu
se găsească pe linia de trecere a trenurilor sau drezinelor.
Art.271. La circulaţia muncitorilor de linie cu vagoneţii de lucru, se va ţine semna obligatoriu, de
următoarele:
a) vagonetul să fie încredinţat şi condus numai de persoane abilitate pentru această operaţie;
b) este interzis să se stea în picioare pe vagonet în timpul mersului;
c ) este interzisă împingere a vagoneţi1or cu ajutorul prăjinilor;
d) angajaţii vor sta pe părţile laterale ale vagoneţilor in mers pentru a evita prinderea picioarelor
în pasajele de nivel, macazuri, poduri.
Art.272. Oprirea vagoanelor în timpul încărcării şi descărcării materialelor se va face atât prin
frânare cât şi prin saboţi şi opritori aşezaţi pe linie. Este interzisă oprirea vagoanelor în mers cu
drugi sau cu bucăţi de lemn.
Art.273. Se interzice folosirea ca reazeme a crampoanelor, pietrelor şi a altor obiecte, fiind
permisă numai utilizarea de plăci metalice speciale.
Art. 274. Readucerea joantelor la echer se va face cu aparate speciale, care să garanteze siguranţa
angajaţilor. Este interzisă executarea lucrării prin baterea cu o şină în eclise.
Art.275. Conducătorul de manevră trebuie să aducă la cunoştinţa personalului care ia parte la
manevră, operaţiile ce urmează a se realiza.
Art.276. Conducătorul manevrei, înainte de a începe manevra, este obligat:
a) să aducă la cunoştinţa personalului ce la parte la manevră, lucrările ce urmează a se explicând
amănunţit ordinea acestora;
b) să verifice dacă sub vagoane nu oameni şi să dea semnal sonor înainte de punerea în mişcare
c) să instruiască personalul manevrant şi de pe calea ferată în vederea avertizării acestora.
Art.277. Manevrantul, înainte de a începe lucrul trebuie să verifice liniile pe care va executa
manevra, precum şi vagoanele pe care le va manevra.
Art.278. La legarea şi dezlegarea vagoanelor, manevrantul nu va sta între vagoane.
Art.279. Se interzice ca manevrantul:
a) să se urce şi să stea pe grătarul din faţă al locomotivei sau al tenderului;
b) să ia în mână cupla locomotivei în timpul mersului şi să meargă înaintea locomotivei până la
vagonul de care trebuie legată;
c) să stea pe scara locomotivelor sau a vagoanelor la trecerea lor pe lângă magazii, rampe,
estacade, poduri etc.;
d) să lege şi să dezlege vagoanele în timpul mersului;
e) să sară de pe scările vagoanelor în mers;
f) să dea semnale pentru punerea în mişcare a vagoanelor, înainte ca cel însărcinat cu legarea să
fi ieşit dintre vagoane.
Manevrele cu vagoane defecte, atât în staţii cât şi pe linia atelierelor de reparaţii, trebuie făcute
sub supravegherea şi pe baza indicaţiilor date de revizorul de vagoane.
Art.280. Vagoanele care circulă pe linii situate în rampe sau în pante mai mmi de 40 %, vor avea
frâne la ambele capete, asigurându-se frânarea 100%.
Art.281. Toate vagoanele care stau pentru încărcare se vor asigura împotriva mişcării, pe lângă
frâne, şi cu saboţi speciali şi optitori de siguranţă sau urşi. Este interzisă folosirea şinelor sau a
pietrelor drept saboţi.
Art.282. Este interzis a introduce în compunerea trenurilor:
a) vagoane cu defecte tehnice sau cu toleranţa de uzură depăşită;
b) vagoane care au suferit accidente sau deraieri, înainte de a fi reparate, revizuite şi de a se
stabili de către organele în drept că sunt apte pentru circulaţie;
c) vagoane care au suferit modificări neavizate de proiectant;
d) vagoane cu încărcătură deplasată sau insuficient asigurată contra deplasării laterale sau a
căderii;
e) vagoane a căror încărcătură depăşeşte cu mult mai mult de 5% greutatea înscrisă pe lonjeron;
f) vagoane de orice fel care nu au frânele în bună stare de functionare;
g) vagoane ale căror tampoane prezintă ( diferentă de nivel mai mare de 10 cm fată de cele din
tren sau care prin lungimea tampoanelor nu asigură un spaţiu de 80 cm între ramele vagoanelor.
Art.283. Se interzice transportul angajaţilor sau al altor persoane pe vagoanele încărcate cu
buşteni sau alte materiale. Transportul acestora se va face numai în vagoane amenajate în acest
scop.
Art.284. Pe timp de noapte se va asigura iluminarea macazelor de cale ferată şi accesul partidelor
de manevră în zona de lucru.
Art.285. Toate mijloacele de tracţiune care circulă pe liniile CFF vor fi verificate şi autorizate de
organul de specialitate. Autorizarea este obligatorie şi la punerea în funcţiune după reparaţii
capitale, după modificări avizate de proiectant şi la expirarea termenului de autorizare.
Art.286. Transportul de produse inflamabile şi explozibile este permis cu aprobarea conducerii
unităţii, numai cu vagoane şi drezine amenajate în acest scop.
Art.287. În cazul producerii unor evenimente: deraieri, deplasarea încărcăturii, defectarea
vagoanelor şi locomotivelor, defecţiuni de cale ferată, şeful de tren este obligat să raporteze
imediat evenimentul şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor posibile.
Art.288. (1) Încărcarea şi descărcarea vagoanelor se va executa cu vagonul frânat pe toate osiile
şi roţile vor fi asigurate cu saboţi.
(2) Se interzice frânarea cu traverse, lemne, pietre, pârghii sau alte obiecte, introduse sub roţile
vagoanelor.
Art.289. Orice defecţiune a vagoanelor, constatată pe parcursul operaţiilor de încărcare-
descărcare, va fi adusă imediat la cunoştinţa personalului CFF care va dispune măsuri conform
funcţiei pe care o deţine.
Art.290. În timpul mersului se interzice mecanicului şi ajutorului acestuia să urce sau să coboare
de pe locomotivă.
Art.291. Se interzice:
a) lăsarea locomotivei în presiune, pe liniile depoului, lipsită de o persoană care să cunoască
manipularea acesteia;
b) deschiderea uşii de alimentare a focarului în timpul mersului, cu regulatorul închis după ce
suflerul a fost pus în functiune;
c) încercarea sau înlocuirea supapelor de siguranţă în timp ce locomotiva este în presiune.
Art.292. Este interzisă exploatarea locomotivelor având robineţii de probă în stare de
nefuncţionare, cu scurgeri la dopurile fuzibile, cu ţevile fierbătoare neetanşe sau astupate cu
dopuri în timpul presiunii, manometre defecte şi sticlă de nivel spartă.
Art.293. În timpul staţionării se interzice:
a) intrarea sub locomotivă pentru revizie şi ungere. Aceasta este permisă în canalele de vizitare şi
numai după ce s-au luat toate măsurile de sigurantă că locomotiva nu se va pune în mişcare;
b) efectuarea de intervenţii fără ştirea mecanicului.
Art.294. Este interzis ca mecanicul să pună în mişcare locomotiva, până ce nu s-a asigurat că
fochistul nu este ocupat cu diferite lucrări la locomotivă: ungere, revizii. Aceeaşi precauţie se ia
şi în depou când se fac revizia, curăţirea sau repararea locomotivei de către angajaţi.
Art.295. Personalul de pe locomotiva cu abur va urmări să nu existe persoane în apropierea
acesteia, care pot fi opărite de aburii ieşiţi prin robinetele de scurgere ale cilindrilor sau de
purjare, la pornirea sau trecerea locomotivei.
Art.296. Este interzisă prezenţa persoanelor străine în marchiza locomotivei, cu excepţia
personalului de verificare şi control al liniilor CFF, picherului.
Art.297. La exploatarea, întreţinerea şi repararea locomotivelor Diesel se vor respecta prevederile
din Cartea tehnică a locomotivei.
Art.298. Parcul rulant şi de tracţiune CFF trebuie reparat numai în remize amenajate şi dotate în
mod corespunzător, de către personal calificat.
Art.299. Pentru suspendarea locomotivelor şi vagoanelor, remizele vor fi dotate cu echipament de
susţinere corespunzător.
Art.300. La lucrările de reparaţii ale locomotivelor se va urmări:
a) ca locomotivele să fie asigurate împotriva deplasării în timpul suspendării acestora;
b) ca în timpul lucrului, iluminatul să fie furnizat de lămpi alimentate la tensiune redusă,
nepericuloasă.
Art.301. În timpul execuţiei reparaţiilor este interzisă:
a) ridicarea şi deplasarea cu braţele a roţilor de locomotiva sau vagoane;
b) lăsarea canalelor neacoperite.

CAPITOLUL IX
TRANSPORTURI FORESTIERE NAVALE FLUVIALE

Art.302. Transportul forestier naval fluvial trebuie să se efectueze conform prevederilor NSSM
pentru activitatea din transporturi navale.
Art.303. Operaţiile de încărcare-descărcare a materialului lemnos în/şi din nave se vor efectua
conform NSSM pentru exploatare şi întreţinere portuară.

CAPITOLUL X
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN DEPOZITE INTERMEDIARE ŞI FINALE

Art.304. (1) Zonele destinate activităţii de încărcare-descărcare trebuie să fie prevăzute cu căi de
circulaţie libere de orice materiale, dimensionate corespunzător, şi platforme de întoarcere.
(2) Rampele de descărcare şi de sortare a lemnului trebuie să fie rezistente, antiderapante, pavate
sau podite.
(3) Rampele de stocare şi de stivuire a buştenilor trebuie să fie prevăzute cu platforme de
încărcare amenajate şi iluminate corespunzător.
(4) Pentru aceste activităţi se vor respecta normele specifice de la poz. 2, anexa nr. 1.

Secţiunea 1. Condiţii tehnice pentru utilizarea instalaţiilor şi utilajelor din depozite

Art.305. La începerea lucrului şi pe parcursul desfăşurării procesului de muncă, conducătorii

utilajului de transport vor verifica spaţiile de circulaţie şi căile de rulare.
Art. 306. În caz de intervenţie, la remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele tehnice,
trebuie respectate următoarele:
a) se va verifica scoaterea de sub tensiune a utilajului (instalaţiei) acţionat electric;
b) la tablourile electrice se vor monta plăcuţe avertizoare: "NU CUPLAŢI. SE LUCREAZĂ".

Sectiunea 2. Descărcarea-încărcarea lemnului,

din şi în mijloacele de transport
Art.306. Descărcarea lemnului în depozite se face numai în zonele stabilite, în funcţie de fluxul
tehnologic.
Art.307. Descărcarea lemnului se va efectua numai sub supravegherea conducătorului locului de
muncă sau înlocuitorului acestuia. Semnalele stabilite vor fi date de o singură persoană
desemnată în acest scop.
Art.308. Descărcarea manuală a buştenilor din: vagoane, remorci, auto vehicule sau atelaje se va
efectua pe rampe situate la înălţimea platformei mijlocului de transport.
Art.309. Este interzis a se lucra cu utilaje de încărcaredescărcare şi stivuire ale căror sisteme de
semnalizare optică sau acustică nu sunt în stare de functionare.
Art.310. Acţionarea comenzilor şi punerea în functiune a utilajelor şi instalaţiilor pentru
încărcarea şi descărcarea lemnului se vor face lent, fără şocuri şi numai dupa ce persoana
desemnată în acest sens a dat semnalul stabilit, după ce s-a asigurat că nu se află nici o persoană
în zona periculoasă.
Art.311. La descărcarea cu macarale se interzice:
a) folosirea cablurilor, lanţurilor, cârligelor şi a altor dispozitive de prindere care nu corespund la
venficarea tehnică a acestora;
b) ridicarea sau manevrarea buştenilor prinşi neasiguraţi corespunzător;
c) lăsarea sarcinilor ridicate sau prinse la înalţime în cârligul macaralei la întreruperea lucrului
sau în timpul pauzelor.
Art.312. La descărcarea lemnului cu instalatii de ridicat se interzice:
a) utilizarea instalaţiilor de ridicat fără asigurarea stabilitătii acestora;
b) prinderea provizorie a sarcinii sau ridicarea partială a acesteia;
c)aranjarea sarcinii în timp ce aceasta este suspendată;
d) scoaterea cablurilor şi lanţurilor de sub sarcină, înainte ca legătorul de sarcină să se fi retras
din zona periculoasă.
Art.313. La descărcarea lemnului cu instalaţii cu cablu, cu traversă de ridicare acţionate cu troliu,
trebuie respectate următoarele:
a) autovehiculele care urmează să fie descărcate trebuie aduse în poziţia care să uşureze lucrul cu
instalaţia cu cablu;
b) ridicarea sarcinilor se va face fără şocuri, numai după primirea semnalului din partea
legătorului de sarcină şi după ce angajaţii s-au retras din zona periculoasă.
Art.314. Traversa de ridicare a macaralei se va cobori pe suporturile sale numai în timpul
staţionării utilajului.
Art.315. În timpul manevrelor de încărcare-descărcare se interzice:
a) acţionarea troliului pentru descărcarea concomitentă a două autovehicule;
b) prezenţa conducătorului auto şi a angajaţilor pe autovehicule. Aceştia trebuie să se retragă la o
distanţă minimă de 7 m faţă de zona periculoasă;
c) deplasarea autovehiculului concomitent cu descărcarea sarcinii;
d) începerea descărcării lemnului înainte de a se face verificarea stabilitătii încărcăturii.
Art.316. La descărcarea lemnului cu încărcătorul frontal trebuie să se respecte
următoarele prevederi:
a) sarcina ce se preia din autovehicule sau vagoane trebuie bine fixată şi echilibrată pe cele două
braţe ale furcii utilajului;
b) trunchiurile care depăşesc sarcina maximă de încărcare trebuie descărcate succesiv: mai întâi
capătul gros (din faţă) şi apoi cel subţire (din spate);
c) descărcarea trunchiuri lor şi catargelor prin împingere se face nurnai la vagoanele CFF, în
punctele de descărcare prevăzute cu rampe înclinate şi datate cu balănci. În zona frontului de
descărcare a vagoanelor CFF se interzice prezenţa oricăror altor persoane;
d) în timpul descărcării lemnului din autovehicule, conducătorului auto i se interzice să stea în
cabină.
Art.317. La încărcarea lemnului lung cu încărcător frontal şi instalaţii de ridicat trebuie respectate
unnătoarele:
conducătorii utilajelor şi instalaţiilor de încărcare trebuie să depună sarcina în mijloacele de
transport numai după ce s-au asigurat că angajaţii s-au retras din acestea, inclusiv conducătorul
auto;
b) deschiderea graifărului şi aşezarea buştenilor în mijloacele de transport se fac numai după
oprirea şi asigurarea împotriva deplasării utilajului;
c) aranjarea şi corectarea poziţiei buştenilor în mijloacele de transport se fac numai cu ajutorul
tapinelor;
d) la încărcarea lemnului cu încărcătorul frontal în vagoane cu pereţi înalţi, pentru formarea
stivelor (picioare) stabile, se va marca mijlocul vagonului pe peretele acestuia.
Art.318. Se interzice deschiderea graifărului şi bascularea sarcinii când acestea se află la înălţinle
rnai mare de 0,5 m faţă de platfonna de încărcare.
Art.319. Încărcarea în vrac a lemnului fasonat de steri se va face numai cu instalaţii şi utilaje
destinate acestui scop şi deservite de personal instruit în acest sens.
Art.320. Indiferent de procedeul de încărcare, manual sau mecanizat, materialul lemnos trebuie
legat şi asigurat în utilajul de transport.
Secţiunea 3. Sortarea şi secţionarea lemnului
Art.321. (1) Cablurile de alimentare a ferăstraielor electrice vor fi suspendate pe capre de lemn la
înălţilnea de 3 m de la sol şi protejate împotriva strivirii sau ruperii.
(2) Se interzice utilizarea cablurilor deteriorate, înnodate sau neverificate periodic de către
electricianul care are ca sarcină de muncă această operaţie.
Sortarea şi secţionarea lemnului la punct fix

Art.322. În timpul funcţionării transportoarelor cu bandă sau cu lanţ se interzice:

a) întinderea lanţurilor sau a benzilor, repararea, ungerea sau curăţirea tamburilor de acţionare şi
întindere, scoaterea deşeurilor de lemn înţepenite în timpul funcţionării;
b) funcţionarea acestora fără limitatoarele de cursă a benzii transportoare şi a dispozitivului de
întrerupere a energiei electrice, din orice punct de pe traseu;
c) staţionarea angajaţilor în timpul distribuirii deşeurilor de lemn pe rampe de sortare;
d) pornirea transportorului, fără ca angajaţii repartizaţi pentru operaţia de stivuire să fie
avertizaţi.
Art.323. La secţionarea lemnului la punct fix, cu instalaţiile prevăzute cu ferăstraie cu lanţ sau cu
pânze circulare şi cu sistem mecanizat de alimentare, se interzice acţionarea comenzilor înainte
de a se asigura că in raza de acţiune a utilajului nu se află persoane străine.
Art.324. Prinderea buştenilor cu dispozitivele de fixare şi centrare se va face pentru asigurarea
acestora împotriva deplasării lemnului în timpul secţionării.
Art.325. La sectionarea lemnului cu ferăstraie circulare cu disc la punct fix trebuie respectate
unnătoarele:
a) utilizarea contragreutăţilor se va face în funcţie de greutatea pânzei şi de poziţia
electromotorului, pentru echilibrarea permanentă a braţului basculant;
b) înainte de utilizare se va verifica starea tehnică a dispozitivelor de protecţie.
Art.326. Se interzice utilizarea ferăstrăului dacă:
a) pânza este uzată şi prezintă doi dinţi alăturaţi rupţi sau mai mult de trei dinţi rupţi pe discul
circular;
b) personalul de deservire staţionează în dreptul planului de tăiere al pânzei.
Art.327. Se interzice repararea sau ascuţirea lanţului tăietor montat pe şina de ghidare, precum şi
încălzirea instalaţiei hidraulice cu flacără deschisă pe timp de iarnă.

Secţionarea lemnului cu ferăstraie portabile

Art.328. La sectionarea lemnului cu ferăstraie mecanice portabile se interzice:
a) ţinerea lemnului cu mâna sau sprijinirea lemnului cu orice parte a corpului;
b) tăierea buştenilor prinşi în furcile încărcătorului frontal sau macaralelor, pe autovehicule sau
vagoane, în stive, sau a lemnului aflat pe transportoare;
c) scoaterea din funcţiune a dispozitivelor de protecţie;
d) curăţarea rumeguşului sau îndepărtarea resturilor de buştean, în timpul funcţionării
ferăstrăului;
e) secţionarea lemnului mărunt direct în stivă.
Art.329. Se interzice lucrul cu două ferăstraie mecanice sau cu două echipe în acelaşi punct de
sortare şi/sau secţionare a materialului lemnos.
Art.330. (1) Distanţa între buştenii alăturaţi este de minimum 0,8 m la operaţia de secţionare.
(2) Buştenii trebuie stabilizaţi împotriva rostogolirii, mai ales pe terenuri în pantă, cu opritori sau
proptele, atât înainte cât şi după secţionare.

Secţiunea 4. Despicarea lemnului

Art.332. Înainte de punerea în funcţiune a echipamentelor tehnice pentru despicarea mecanizată a

lemnului trebuie verificată starea tehnică a acestora şi în mod deosebit a dispozitivului de
protecţie împotriva aruncării lemnului.
Art.333. Voltarea, tragerea şi împingerea butucilor la despicător, precum şi evacuarea lemnului
despicat se vor face cu ajutorul uneltelor destinate în acest scop, fiind interzisă acţionarea cu
topoare, cu mâna sau cu piciorul.
Art.334. (1) În cazul în care se produce înţepenirea butucului în pana de despicare, deblocarea
acestuia se va face numai după oprirea despicătorului.
(2) Este interzisă folosirea altor butuci, care să ajute la deblocarea prin împingere a piesei
despicate.
Art.335. Se interzice despicarea butucilor suprapuşi.
Art.336. Părţile nedesprinse din lemn prin acţionarea despicatorului se vor tăia cu toporul numai
după scoaterea lemnului despicat din flux.
Art.337. Este interzisă manipularea butucilor peste organele de maşini aflate în mişcare ale
despicătorului mecanic sau peste jgheabul mesei.
Art.338. Manipularea lemnului de la un despicător la altul se face numai pe la capătul instalaţiei.
Art. 339. La despicarea lemnului se interzice:
 lăsarea pe platforma despicătorului a lobdelor rezultate, a aşchiilor şi/sau a uneltelor
manuale;
 corectarea poziţiei butucului, după ce acesta a fost antrenat de pintenul de pe lanţul de
alimentare a despicătorului mecanic;
 stocarea lemnului despicat în vecinătatea despicătorului :
 la o distanţă mai mică de 2,50 m;
 în stive cu înălţimea mai mare de 1,20m.
 poziţionarea şi dirijarea butucilor pe transportorul de alimentare cu mâna sau cu alte
unelte, la despicătoarele de mare productivitate.

Secţiunea 5. Cojirea lemnului

Art.340. Cojirea manuală a lemnului se va face de către un singur angajat pentru fiecare buştean
în parte. Distanţa minimă între buşteni trebuie să fie de cel puţin 0,8 m.
Art.341. Atunci când cojirea se face pe un teren în pantă se iau măsuri pentru asigurarea lemnului
împotriva rostogolirii.
Art.342. Înainte de începerea lucrului cu cojitoarele mecanice trebuie verificată starea tehnică a
echipamentelor tehnice şi, în mod deosebit, a dispozitivelor de protecţie.
Art.343. Lemnul destinat cojirii mecanice va fi curăţat de crăci, cioturi, aşchii şi va fi secţionat la
capete.
Art.344. Căile de acces din jurul cojitoarelor nu trebuie să prezinte denivelări sau pericol de
alunecare şi nu vor fi blocate cu diferite materiale.
Sectiunea 6. Stivuirea lemnului
Stivuirea trunchiurilor şi catargelor
Art.347. Pe măsură ce trunchiurile şi catargele de lemn se depun în stivă, acestea vor fi asigurate
împotriva rostogolirii şi alunecării cu saboţi sau pene de lemn la baza stivelor.
Art.348. Se interzice:
a) stivuirea sub reţele de energie electrică şi în apropierea materialelor inflamabile;
b) stivuirea dezordonată a trunchiuri lor şi catargelor;
c) scoaterea buştenilor din mijlocul stivei.

Stivuirea şi voitarea manuală a sortimentelor de lemn

Art.349. (1) Stivuirea manuală a lemnului lung se face numai pentru sortimente de diametre mici:
lemn de construcţii, bile şi manele.
(2) Stivuirea se va executa prin voltarea manuală cu unelte destinate acestei operaţiuni, iar
înălţimea stivelor nu va depăşi 1,20 m.
Art.350. Stivuirea manuală a lemnului lung se va face astfel:
a) prirnul rând de trunchiuri se va stivui prin voltare;
b) al doilea şi următoarele rânduri de trunchiuri se vor stivui prin ridicarea lemnului pe balănci
solide şi bine fixate pe sol şi pe stivă.
Art.351.Voltarea manuală a lemnului se va face de către angajaţi dispuşi în lateral şi în amonte de
buştenii manevraţi. Suprafeţele pe care se voltează lenmul vor fi degajate de obstacole.
Manipularea lemnului se va executa cu ajutorul uneltelor destinate în acest scop.
Art.352. La voltarea manuală a sortimentelor de lemn lung trebuie respectate următoarele:
a) angajaţii care folosesc diverse unelte manuale trebuie să acţioneze dinspre capetele lemnului şi
vor avansa în amonte de acestea;
b) locul pe care se efectuează, voltarea lemnului trebuie prevăzut cu balănci;
c) voltarea lemnului pe planuri înclinate se va face acţionând în urma lemnului care se voltează şi
dinspre capetele acestuia;
d) grinzile care formează planul înclinat trebuie fixate pe stivă şi sol, iar unghiul de înclinare nu
va depăşi 30°.
Art.353. Se interzice prezenţa angajaţilor între balănci sau între grinzile planului înclinat.
Art.354. La stivuirea mecanizată a sortimentelor de lemn cu lungime mare trebuie respectate
următoarele:
a) buştenii se aşează ordonat în stivă cu piesele mari la bază;
b) la formarea stivelor, cel puţin din 2 în 2 m, acestea vor fi asigurate contra rostogolirii.
Art.355. La încărcarea lemnului cu ajutorul încărcătorului frontal sarcina nu va fi ridicată şi
purtată la o înălţime mai mare de 0,5 m de la sol.
Art.356. Se interzice:
a)tragerea şi ridicarea buştenilor cu cârligul de prindere atunci când cablul troliului este întins
oblic;
b) desfacerea stivelor prin dărâmare;
c)orice activitate simultană la ridicarea şi formarea stivelor alăturate.

Sortarea, toaletarea şi stivuirea lemnului de steri

Art.357. Sortarea lemnului fasonat de steri se va executa numai în locurile stabilite, odată cu
secţionarea mecanică.
Art.358. Sortimentele de lemn care necesită toaletări trebuie scoase din flux şi depozitate separat.
Art.359. Se interzice:
a) ţinerea lobde1or suspendate cu o mână şi tăierea sau toaletarea cu cealaltă mână;
b) fasonarea lemnului de steri în preajma grămezilor de lobde.
Art.360. Locurile periculoase se vor marca cu plăcuţe de avertizare, pentru interzicerea accesului
în zona gurilor de deversare de pe benzile transportoare.
Art.361. La stivuirea şi depozitarea lemnului fasonat în steri se vor respecta următoarele:
a) între capetele stivelor învecinate se va asigura o distanţă minimă de 1 m;
b) căile de circulaţie, al căror traseu trece pe lângă stive de lemn fasonat de steri, vor fi prevăzute
cu parapeţi având înălţimea de 2 m;
c) se interzice desfăşurarea altor lucrări în zona stivelor în care se descarcă lemn fasonat de steri.
Art.362. La stivuirea şi depozitarea manuală a lobdelor se vor respecta următoarele:
a) stivele de lemn se vor aşeza prin aranjarea ordonată şi distanţată a lobdelor în mod egal, cu
înălţirnea maximă de 2 m, în cazul lemnului pachetizat;
b) stivele se vor dispune câte două, alăturat şi înclinate una spre cealaltă;
c) capetele stivelor lobdelor vor fi aşezate în cruce, având rol de sustinere al acestora.

Secţiunea 7. Pachetizarea lemnului fasonat de steri şi manipularea acestuia

Art.363. La executarea operaţiei de pachetizare a lemnului fasonat de steri se vor respecta
următoarele:
a) lemnul se va stivui pe cărucioare astfel încât să se menţină, în permanenţă, echilibrul
încărcăturii;

b) legăturile sau ciochinarele se vor fixa pe cărucior, în exterior, iar folosirea unor ciochinare
necorespunzătoare este interzisă;
c) strângerea ciochinarelor se face de către un singur lucrator, iar bascularea se va executa numai
după ce s-au luat măsuri de îndepărtare a diverselor obstacole şi a persoanelor din jur.
Art.364. Deplasarea cărucioarelor cu lemn fasonat de steri pachetizat pentru formarea de sarcini,
pe terenuri denivelate este interzisă.
Art.365. Deplasarea cărucioarelor cu lemn fasonat de steri destinate pentru transportul manual pe
distanţe scurte se face numai prin împingere, fără şocuri sau smucituri.
Art.366. Stivuirea pachetelor de lemn se va realiza simultan la două stive alăturate şi pe cel mult
patru rânduri.
Art.367. Desfacerea pachetelor de lemn se face numai din poziţie laterală faţă de pachet.
Art.368. Se interzice desfacerea pachetelor suprapuse ori depuse pe alte materiale.
Art.369. Stivuirea, încărcarea, descărcarea şi manipularea lemnului fasonat în steri pachetizat, se
vor efectua numai cu utilajele şi mijloacele de transport destinate acestui scop.

CAPITOLUL XI
LUCRĂRI DE CONSTRUCTII PENTRU EXPLOATĂRI FORESTIERE

Secţiunea 1. Condiţii generale

Art.369. Construirea baracamentelor sau a altor construcţii temporare se va executa pe bază de
documentaţii tehnice aprobate, care vor avea un capitol cu prevederi de securitate a muncii.
Art.370. Se interzice darea în exploatare a baracamentelor sau a construcţiilor temporare înainte
de a fi recepţionate de către o comisie de specialitate.
Art.371. La depozitarea materialelor de construcţii în locuri deschise, în perimetrul şantierului,
trebuie respectate prevederile Normelor generale de protecţie a muncii cu următoarele precizări:

a) lemnul de construcţii rotund sau cioplit şi cheresteaua se vor aşeza în stive cu înălţimea de cel
mult 2 m, consolidate cu proptele laterale contra rostogolirii sau răsturnării;
b) piatra brută se va stivui în grămezi cu înălţimea de cel mult 1 m. Pentru înălţimi mai mari,
stivuirea se face profilat cu respectarea unghiului taluzului natural;
c) materialul ceramic se va stivui pe muchie, la înălţimea maximă de 1 m, cu şipci de legătură
între rânduri;
d) panourile prefabricate din lemn, plăcile de azbociment, alte materiale ambalate în baloturi etc.
se stivuiesc până la înălţimea maximă de 1,5 m;
e) varul stins se va depozita în gropi acoperite cu podină şi împrejmuite cu parapeţi.
Art.372. Zonele periculoase trebuie îngrădite cu parapeţi şi marcate cu indicatoare de avertizare.
Art.373. La executarea lucrărilor de constructii ale baracamentelor din lemn se interzice:
a) ridicarea la înălţime a elementelor de construcţii, în aer liber, în condiţii meteorologice
nefavorabile;
b) ridicarea unui element de constructie mai greu decât capacitatea maximă de încărcare admisă a
mijlocului de ridicare folosit;
c) lăsarea elementelor de construcţii într-o poziţie suspendată sau instabilă;
d) circulaţia pe grinzile sau pe astereala tavanului.
Art.374. La executarea învelitorilor pe acoperişuri în pantă sau în cazurile în care astereala este
umedă se vor utiliza scări de acces bine fixate şi echipamente individuale de protecţie şi de lucru
corespunzătoare.
Art.375. Se interzice urcarea materialelor necesare construcţiei acoperişurilor prin aruncarea de
la sol sau prin transmitere din mână în mână ori de pe scări.
Art.376. Podina rampelor de încărcare-descărcare şi a podeţelor de lemn vor fi executate
corespunzător, fără goluri sau denivelări.
Art.377. (1) Punţile de lemn pentru traversarea cursurilor de apă trebuie să fie consolidate rigid,
prevăzute cu balustrade de protecţie şi ancorate contra viiturilor de apă.
(2) Punţile trebuie sprijinite la ambele capete pe reazeme fixe şi rezistente, care vor fi ancorate cu
cabluri sau cu lanţuri împotriva antrenării acestora în cazul viiturilor de apă. Pe părţile laterale se
vor monta balustrade de protecţie.
Art.378. La construcţiile temporare de lemn se interzice:
manipularea şi transportul prin purtare

directă a pieselor din lemn grele şi aşezarea lor in poziţii instabile;

b) staţionarea angajaţilor la baza instalaţiei
pasagere, în timp ce se lucrează pe partea superioară a acesteia;
c) executarea punţilor din lemn sprijinite pe reazeme improvizate sau putrede.

Secţiunea 2. Demontarea sau demolarea baracamentelor şi a instalaţiilor pasagere

Art.379. Demolarea sau demontarea construcţiilor din lemn se face cu luarea tuturor măsurilor de
securitate ce se impun.
Art.380. Demolarea şi demontarea construcţiilor se va executa de o echipă de angajaţi, după un
proiect întocmit în prealabil, avertizată în ceea ce priveşte existenţa zonelor periculoase şi care va
lucra numai sub supravegherea permanentă a conducătorului locului de muncă.
Art.381. (1) Demontarea elementelor construcţiei trebuie începută de la acoperiş şi se va înainta
spre baza clădirii. Elementele componente vor fi desfăcute astfel încât desprinderea unor structuri
de rezistenţă să nu provoace prăbuşirea neprevăzută a altor părţi sau a unor elemente ale clădirii.

(2) Frânghiile, cablurile, scripeţii sau alte mijloace de ridicat trebuie să fie corespunzătoare
coeficienţilor de rezistenţă stabiliţi în cărţile tehnice pentru manipularea sarcinilor în condiţii de
siguranţă.
Art.382. (1) Părţile sau elementele de construcţie instabile şi cele cu rezistenţă redusă, care
prezintă pericol de prăbuşire vor fi asigurate prin consolidări pentru evitarea oricărui pericol de
accidentare.
(2) La demolarea construcţiilor din lemn este interzisă desprinderea mai multor elemente
deodată, precum şi lăsarea acestora în poziţii instabile, în timp ce se lucrează la demontarea altor
părţi sau a altor elemente de construcţie.
Art.383. În timpul demontării acoperişului, toate deschiderile existente în planşee trebuie
acoperite pentru a preveni căderea materialelor.
Art.384. În timpul demontării sau demolării constructiilor din lemn se interzice:
a) începerea demolării baracamentelor înainte ca acestea să fie complet evacuate;
b) demolarea baracamentelor fără să fie întreruptă alimentarea cu energie electrică;
c) lucrul concomitent în locuri situate la niveluri diferite pe aceeaşi verticală;
d) îndepărtarea sau tăierea grinzilor şi stâlpilor de susţinere, în scopul demolării unor elemente de
construcţie situate deasupra acestora;
e) dărâmarea prin prăbuşire a coşurilor de fum, a sobelor de cărămidă sau a pereţilor din zidărie.

Sectiunea 3. Montarea sau demolarea

schelelor din lemn

Art.385. Înainte de utilizarea schelelor şi podinelor acestea trebuie verificate de conducătorul

locului de muncă în ceea ce priveşte:
 starea tehnică a elementelor componente;
 montarea corectă a schelei, respectiv a podinei;
 modul de consolidare a părţilor componente;
 asigurarea stabilităţii schelei.
Art.386. Elementele de sustinere a schelelor trebuie ancorate pe părţile stabile şi rezistente ale
construcţiei astfel încât să se prevină pericolul de alunecare sau răsturnare a acestora. Elementele
componente ale podinei se vor consolida şi prinde pe reazeme fixe, înlăturându-se orice pericol
de cădere în timpul lucrului.
Art.387. Schelele şi rampele de acces situate la o înălţime mai mare de 1,5 m de la nivelul solului
vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie.
Art.388. Accesul salariaţilor pe schele se face numai cu ajutorul scărilor fixate corespunzător
contra căderii sau alunecării.
Art. 389. La executarea lucrărilor de zidărie se interzice:
a) aşezarea stâlpilor de susţinere şi a podinelor pe reazeme improvizate: cărămizi, pietre, lăzi;
b) fixarea sau rezemarea podinelor pe porţiuni ori pe elementele instabile ale construcţiei;
c) aglomerarea locurilor de muncă cu angajaţi sau depozitarea materialelor de construcţii pe
podinele schelei ori pe podine auxiliare peste limita de rezistenţă;
d) urcarea sau coborârea angajaţilor direct de pe schelă, sprijinindu-se pe elementele acesteia;
e) demontarea schelei prin desfacerea dezordonată a elementelor componente şi aruncarea
materialelor de la înălţime;
f) accesul persoanelor străine pe o rază de 10 m în jurul locurilor unde se execută demontarea
schelei.

CAPITOLUL XII
ACTIVITĂTI CONEXE DIN DOMENIUL PRELUCRARII MATERIALELOR LEMNOASE
ÎN UNITĂŢILE DE EXPLOATARE ŞI TRANSPORTURI FORESTIERE

Secţiunea 1. Obţinerea Mangalului

Art.390. La lucrările de obţinere a mangalului vor fi admişi numai angajaţii care cunosc tehnica
de lucru, de pregătire, de manipulare a materiei prime şi de carbonizare a lemnului.
Art.391. Instalarea retortelor şi executarea bocşelor clasice se vor face în locuri destinate acestui
scop şi amenajate corespunzător.
La amplasarea bocşelor se vor respecta următoarele:
a) la amplasarea bocşelor terenul trebuie să fie stabil, drenat şi nivelat;
b) zona va avea asigurată o sursă de apă cu un debit corespunzător. Dacă sursa provine din râuri
sau pâraie, distanţa până la locul de obţinere a rnangalului va fi de cel mult 30 m;
c) locul bocşei şi cel din jurul acesteia va fi curăţat de vreascuri, de frunze sau de alte materiale
combustibile, inflamabile, pe o rază de 10 m;
d) la amplasarea bocşelor sau retortelor de obţinere a mangalului în depozitele sau în şantierele
permanente se vor respecta reglementările prevăzute în normele PSI, în vigoare.
Art.392. La obţinerea mangalului în retorte trebuie să se ia următoarele măsuri:
a) suprapunerea inelelor şi a capacului superior se va face corect, după ce se va asigura etanşarea
întregii instalaţii;
b) manipularea inelelor şi a capacului se face de către un număr corespunzător de angajaţi, iar
prinderea numai de mânere;
c) scoaterea mangalului se face numai după răcire.
Art.393. Se interzice:
a) utilizarea retortelor sparte, deformate sau desperecheate;
b) manipularea părţilor retortelor cu utilaj de ridicat sau cu tractoare;
c) efectuarea oricărei reparatii în timpul funcţionării instalaţiei de ardere.
Art.394. La obţinerea mangalului în bocşe clasice sau retorte orizontale trebuie respectate
următoarele:
a) asigurarea lemnului împotriva rasturnării pe măsura aşezării acestuia în bocşe;
b) aşezarea în bocşe a buturilor greu despicabile mecanizat;
c) pământul cu care se acoperă bocşele nu va fi amestecat cu materiale combustibile sau cu
pietriş;
d) urcarea pe bocşe în timpul procesului de carbonizare a lemnului se va face numai pe scări, cu
condiţia să fie prezenţi doi angajaţi, dintre care unul va rămâne obligatoriu la sol;
e) scoaterea mangalului se va face numai după răcirea completă a bocşei.
Art.395. Este interzisă scoaterea mangalului din bocşă când bate vântul.
Art.396. La manipularea şi depozitarea mangalului timp îndelungat se vor respecta următoarele:
a) înainte de încărcarea şi expedierea mangalului, acesta va fi stocat pe vatră cel puţin 48 ore,
pentru stingerea şi răcirea lui completă;
b) toate cuiburile de cărbune ( de foc) trebuie izolate şi stinse;
c) încărcarea mangalului în autovehicule se va face cu furci, coşuri, lăzi;
d) depozitarea mangalului în cantităti mari se va face sub şoproane, ferindu-se mangalul de razele
solare şi de intemperii;
e) înălţimea grămezilor de mangal introduse în şopron nu va depăşi 2 m, având umiditatea de
10%.
Art.397. Se interzice:
a) fumatul sau folosirea flăcării deschise la intrarea în şoproanele în care este depozitat mangalul
sau în timpul manipulării acestuia;
b) părăsirea bocşelor în timpul arderii, precum şi lăsarea acestora în grija unui angajat sau
încredinţarea acestora unor persoane străine.

Secţiunea 2. Producerea tocăturii din lemn

Art.398. La instalarea şi la utilizarea tocătorului mobil se vor respecta următoarele:
a) conducătorul locului de muncă va răspunde de întreaga instalaţie şi de activitatea formaţiei de
lucru;
b) instalarea tocătorului se va face pe teren orizontal nivelat şi degajat de obstacole;
c) verificarea dispozitivelor de protecţie ale utilajului;
d) înainte de punerea în exploatare şi după fiecare întrerupere a lucrului datorate schimbării
cuţitelor, amplasării utilajului, reparaţiilor trebuie verificată starea tehnică a tocătorului, precum
şi efectuarea verificării la mersul în gol al acestuia.
Art.399. Orice tocător fix pentru lemn se instalează sub şopron. Este interzisă orice improvizaţie
la alimentarea cu energie electrică.
Art.400. Se interzice:
a) orice modificare la tocătorul fix fără aprobarea proiectantului şi utilizarea acestuia fără
verificarea din punct de vedere al protecţiei muncii;
b) frânarea rotarului cu mâna sau cu alte mijloace improvizate.
Art.401. Repararea şi întreţinerea tocătorlui fix sau mobil se fac numai după decuplarea
alimentarii cu energie şi blocarea contra pornirii accidentale de către personalul care are ca
atribuţii de serviciu această sarcină.
Art.402. Se interzice utilizarea cuţitelor uzate, fisurate, crăpate sau neascuţite, precum şi
montarea pe acelaşi rotor a cuţitelor tocătorului care au greutăţi nestandardizate.
Art.403. Lemnul care urmează a fi tocat se va depozita astfel încât să nu blocheze locul de muncă
şi în mod deosebit spaţiul din jurul utilajului.
Art.404. (1) Alimentarea tocătorului se face din poziţie laterală faţă de valţurile de alimentare.
(2) Începerea alimentării se face numai după ce tocătorul a ajuns la turaţia de regim.
(3) Se interzice introducerea mâinilor în gura de alimentare.
Art.405. (1) Atunci când are loc blocarea, înfundarea valţurilor sau a rotorului cu lemn operaţia
de deblocare sau desfundare se face numai după decuplarea alimentării cu energie.
(2) Se interzice utilizarea de mijloace irnprovizate pentru ridicarea valţurilor în vederea
deblocării şi desfundării acestora.

Secţiunea 3. Producerea uleiului de cetină

Art.406. Instalatiile de extras ulei din cetină trebuie să fie în conformitate cu prescripţiile tehnice
ISCIR.
Art.407. Înainte de punerea în funcţiune a instalaţiilor noi, a celor mutate ori supuse reparaţiilor
se face proba de funcţionare a acestora şi numai sub supravegherea personalului care are ca
atribuţie de serviciu această sarcină.
Art.408. Zilnic, înainte de începerea lucrului, întreaga instalaţie trebuie verificată de către
personalul care are această sarcină prin atribuţiile de serviciu.
Art.409. (1) Pe tot timpul exploatării instalaţiei se va urmări şi verifica dacă dispozitivele de
protecţie, de filtrare şi aparatura de măsură şi control funcţionează şi dacă se încadrează în
parametrii prestabiliţi în Cartea tehnică a instalatiei.
(2) În caz de disfuncţionalitate a instalaţiei, a dispozitivelor de protecţie aceasta se va opri până la
remedierea defecţiunilor.
Art.410. În jurul autoc1avelor se platformele podite, antiderapante şi prevăzute cu balustrade de
protecţie.
Art. 411. În timpul exploatării instalaţiei de extras ulei de cetină se vor respecta următoarele:
a) în timpul ridicării şi manipulării sarcinii, capacul de golire rabatabil trebuie să aibă siguranţa
închisă;
b) după umplerea autoclavelor, capacele acestora trebuie închise corect şi se vor strânge toate
şuruburile;
c) deschiderea autoclavelor pentru golire se va face numai după ce manometrul indică presiunea
"O" şi când toate robinetele de purjare a aburului sunt complet deschise;
d) manevrarea robinetelor, capacelor etc. se va face din poziţii nevicioase şi numai după
evacuarea angajaţilor din zona de purjare (eşapare).

CAPITOLUL XIII PREVEDERI DE PROIECTARE

Art.412. În aplicarea practică a prevederilor stipulate în proiect, referitoare la împărţirea pe

secţiuni şi postaţe, se va tine seama de următoarele:
a) împărţirea parchetului pe secţiuni se face în funcţie de fluxul tehnologic, cu excepţia cazurilor
când condiţiile de teren impun delimitarea acestora, în raport cu configuraţia terenului;
b) împărţirea parchetului (secţiunilor) în postaţe se face luând în considerare panta şi orografia
terenului, tipul mijloacelor de colectare, fluxul tehnologic şi ordinea de lucru stabilită, respectând
următoarele prevederi:
- pe pantele mai mari de 15% postaţele se delimitează pe linia de cea mai mare pantă;
- în parchetele de rărituri sau în tăierile de igienă postaţe1e se delimitează pe culmi sau pe
pâraie, în raport cu configuraţia terenului.
Art.413. Pentru activitatea din parchetele forestiere, la proiectarea şi la amplasarea platformelor
primare se vor respecta următoarele:
a) locul de amplasare trebuie să fie corelat cu căile şi mijloacele de colectare, să asigure
manipularea dirijată a lemnului, să fie bine drenat, să asigure condiţiile de întoarcere, de manevră
şi de încărcare a utilajelor şi a mijloacelor de transport. Lăţimea platformei drumului trebuie să
fie de 3 m. Platforma drumului trebuie să respecte elementele geometrice prevăzute în proiect;
b) curbele drumului vor fi largi pentru a permite înscrierea tractorului cu sarcina de lungime
maximă;
c) în locurile unde există pericol ca sarcina să alunece de pe traseu, în aval, se vor monta parapeţi
(mărginare);
d) pe traseele lungi, unde traficul preconizat impune utilizarea mai multor tractoare, se vor
amenaja staţii de încrucişare;
e) la capetele traseelor, precum şi pe parcurs, acolo unde este necesar, se vor amenaja platforme
de încărcare;
f) platformele primare se vor dimensiona în corelaţie cu producţia zilnică şi cu nevoile de stocare
a lemnului colectat;
g) în cazul amenajării platformelor peste văi sau peste pâraie se va asigura scurgerea normală a
apelor cu debit mare.
Art.414. Se interzice:
a) proiectarea şi amplasarea staţiilor de descărcare a materialului lemnos pentru două instalaţii cu
cablu pe aceeaşi rampă;
b) construirea baracamentelor sau a altor adăposturi în apropierea staţiei de descărcare a
instalaţiei cu cablu şi pe direcţia de circulaţie a căruciorului.
Art.415. La întocmirea documentaţiei tehnice şi la exploatarea instalaţiei de extras ulei de cetină
se vor respecta următoarele:
a) spaţiul de muncă va fi dimensionat în raport cu: principiile ergonomice stabilite în procesul
tehnologic, capacitatea maximă admisibilă de stocare, precum şi cu spaţiul de manevră a
utilajelor şi a instalaţiei;
b) racordarea la centrala tennică se face respectând normele specifice de securitate a muncii
pentru producerea energiei termice;
c) racordarea la centrala electrică se face respectând documentaţiile tehnice.
Art.416. Părţile mobile ale utilajelor, aflate în mişcare, trebuie prevăzute cu protectori (apărători).
Art.417. Autmacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie să fie echipate
cu dispozitive de semnalizare şi avertizare a apropierii bratului macaralei de linia electrică.
Art.418. (1) Grinzile folosite pentru coborârea încărcăturilor se vor calcula în raport cu greutăţile
care se vor descărca şi vor avea diametrul minim de 15 cm. Acestea vor fi prevăzute cu cârlige
metalice pentru prindere pe rama autovehiculului, vor avea grosimea de minimum 15 mm şi
lăţimea de cel putin jumătate din lăţimea grinzii.
(2) Se interzice arcuirea planurilor înclinate sau grinzilor sub sarcină:
Art.419. Grinzile cu răcoanţe vor fi prevăzute cu colţari sau cu alte dispozitive care să prevină
alunecarea buştenilor.
Art.420. Amplasarea secţiilor şi atelierelor de transport auto forestier se va face pe teren plan şi
neinundabil care să asigure suprafaţa necesară pentru parcarea autovehicule1or şi pentru
construcţiile aferente.
Art.421. La secţionarea lemnului cu ferăstrăul cu lanţ şi lama de ghidare, apărătorile trebuie
montate conform prevederilor Cărţii tehnice.
Art.422. La toaletarea manuală a lemnului fasonat în steri se vor asigura spaţii de lucru minime
de 6 m pătraţi pentru un angajat şi o distanţă minimă de 2 m între angajaţi.
Art.423. (1) La sortarea lemnului pe mesele de sortare, situate deasupra solului, se vor monta
balustrade rezistente, dimensionate corespunzător Normelor generale de protecţie a muncii, în
vigoare.
(2) Mesele de sortare situate la o înălţime de peste 1,5 m. vor fi prevăzute cu scări de acces.
Art.424. Amplasarea tocătorului fix în platformele primare sau în depozitele finale se face în
locuri amenajate în acest scop, care vor avea mărimea şi forma corespunzătoare tehnologiei şi
volumului de producţie.
Art.425. (1) Instalaţia de extras ulei de cetină se va amplasa în apropierea unor fabrici, ateliere,
care pot asigura energia tennică şi electrică necesare exploatării.
(2) Montarea, instalarea, amplasarea şi racordarea la sursele de energie tehnică şi electrică se vor
face pe baza unor documentaţii aprobate de proiectantul şi antreprenorul general de şantier.
Art.426. La amplasarea, trasarea, proiectarea construcţiilor temporare din lemn sau alte
construcţii, conducerea agenţilor economici interzice pătrunderea angajaţilor în zonele
periculoase.
Art.427. La proiectarea şi amplasarea instalaţiilor cu cablu pentru descărcarea lemnului se vor
respecta următoarele:
a) se va amplasa troliul de ancorare în afara zonei de lucru periculoase, în conditii de vizibilitate
corespunzătoare a locului de descărcare a lemnului;
b) se va ancora şi asigura instalaţia împotriva răsturnării şi ruperii;
c) se va proteja cablul aflat la sol între troliu şi instalaţie.
Art.428. Locurile de trecere şi căile de acces situate pe terenuri cu panta mai mare de 30 %
trebuie prevăzute cu trepte, rampe de acces şi balustrade de protecţie.
Art.429. Podina rampelor de încărcare şi a podeţelor de lemn va fi executată din elemente
rezistente şi dimensionate corespunzător, fără goluri sau denivelări. Inclinarea maximă a rampei
trebuie să fie de 1:3 fată de înălţime.
Art.430. (1) Gropile, punţile şi şanţurile din perimetrul de lucru se vor împrejmui cu parapeţi, iar
locurile de trecere peste obstacole vor fi amenajate cu podeţe, marcate şi iluminate în timpul
nopţii.
(2) Golurile existente în pereţii sau în tavanele clădirilor, prin care este posibil accesul neprevăzut
al persoanelor, trebuie să fie acoperite sau blocate pe tot timpul execuţiei lucrărilor.
Art.431. Amplasarea construcţiilor forestiere se va face în locuri sigure, fără pericol de alunecări
de teren, avalanşe, inundaţii.
Art.432. La construirea sau repararea baracamentelor şi instalatiilor pasagere din exploatări
forestiere se vor folosi numai materiale lemnoase rezistente şi de dimensiuni corespunzătoare.
Art.433. (1) Pentru lucrările de montare şi asamblare a elementelor de constructie din lemn
executate la înălţimi mai mari de 1,5 m se vor prevedea schele şi podine de lucru, cu parapeţi şi
balustrade de protecţie.
(2) în cazuri deosebite, unde nu este posibilă instalarea schelelor sau a platformelor de lucru,
execuţia lucrărilor la înălţime va fi încredinţată unor persoane cu experienţă şi bine instruite, care
trebuie să folosească în timpul lucrului centuri de siguranţă ancorate pe elementele de rezistenţă
ale construcţiei.
Art.434. (1) Schelele şi podinele platformelor de lucru trebuie să fie executate din materiale de
esenţă tare şi dimensionate corespunzător, astfel încât acestea să asigure rezistenţa necesară în
desfăşurarea procesului de producţie şi fără pericole de accidentare.
(2) Lăţimea podinei schelelor trebuie să fie de cel puţin 1 m, iar înălţimea între două podine
suprapuse de minimum 1,8 m. Rosturile dintre dulapii podnei nu vor fi mai mari de 10 mm.
Art..435. Se interzice executarea schelelor netipizate sau improvizate, fără aprobarea
conducătorului lucrării din partea agentului economic şi fără recepţia acestora de către beneficiar
şi executant.
Art.436. (1) Prinderea balustradelor se face pe partea infenoară a schelei de acces. Podinele
trebuie prevăzute cu borduri de protecţie de 10 cm înălţime, aşezate cu muchia pe podina schelei
şi fixate de stâlpii de susţinere.
(2) Stâlpii de susţinere ai schelelor exterioare trebuie montaţi pe teren natural, stabil sau pe
umpluturi bine compactate. Pentru repartizarea uniformă a sarcinii pe teren, stâlpii de susţinere se
vor sprijini pe tălpi suport din dulap de lemn. Acestea trebuie să se monteze pe podina schelelor
interioare şi să fie consolidate rigid prin legături diagonale.
Art.437. Baracamentele de şantier vor fi amplasate în locuri ferite de orice pericole de
accidentare sau de calamitaţi naturale, iar gheretele paznicilor sau ale piloţilor de dirajare a
circulaţiei vor fi aşezate în afara părţii carosabile a drumurilor.
Art.438. Construcţiile forestiere, căsoaiele fixe trebuie să fie consolidate pe amplasament prin
ancorate şi încastrate în mal, astfel încât să se asigure stabilitatea necesară şi să se evite pericolul
surpării prin subminare.
Art.439. Scheletul şi podinele de lucru la înălţime, pentru montarea pieselor şi elementelor
şarpantei vor fi aşezate în poziţii şi la niveluri care sa permita rămânerea liberă a reazmelor
fermelor, astfel încât angajaţii care execută montarea să nu fie nevoiţi să stea în timpul lucrului
pe reazeme sau să coboare de pe podină.
Art.440. Pentru ridicarea elementelor de construcţie lungi sau cu greutate mare, legarea pieselor
se va face obligatoriu pe două locuri.