Modelul nr.

53
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

Mărturisesc că sunt cam sceptic cu privire la oamenii care sunt plini ca un burduf de ştiinţă, dar
care nu voiesc să scrie nimic şi sunt aproape tot aşa de sceptic despre aceia care au manuscripte de mare
valoare, dar care din modestie nu le publică.
Pentru ce? Pentru că psihologiceşte, acest lucru nu se poate explica şi că toate faptele se
împotrivesc. în adevăr, un om care se ocupă, gândeşte şi are de spus ceva, îi este cu neputinţă să nu pună
pe hârtie activitatea creierului său. [...] Iar un om care pune pe hârtie ce gândeşte, acela, fatal, este adus
la nevoia de a tipări. Ba eu zic ceva mai mult, eu zic că cel mai bun mijloc de a gândi şi de a studia este
acela de a scrie; eu nu pot concepe un mijloc mai potrivit de a gândi decât numai scriind. Scrisul pe
lângă că-ţi fixează ideile, dar el face mai mult, el ţi le limpezeşte şi dacă ar fi numai atâta încă ar fi
destul. Scriind, ţi se deşteptă idei noi, care nu-ţi veniseră în creier în minutul când te-ai pus la scris; dacă
te gândeşti la o chestie fără să scrii, ci te mulţumeşti a învârti în creierul tău numai, poate să-ţi vină şi
alte idei, dar îţi este imposibil de a le dezvolta, căci inteligenţa nu are destule puncte de reperuri pentru
ca să-şi dezvolte activitatea, iar memoria este prea slabă ca să reţină tot ce creierul produce.
Se miră mulţi de autorii de talent, uitându-se la numeroasele lor volume, iar naivii se întreabă
adeseori, cum a făcut Voltaire sau un altul de a scris atâta? Răspunsul, cu toate acestea, este foarte
simplu: a scris mult, fiindcă a gândit mult, iar scrisul i-a stimulat necontenit gândirea.

George Panu, Amintiri de la „Junimea” din Iaşi

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

1. Menţionează sensul din text al structurii plini ca un burduf. 4 p.

2. Indică, valorificând informaţiile transmise de text, care sunt cele două categorii de oameni
faţă de care autorul are o atitudine sceptică. 4 p.
3. Explică de ce, în viziunea autorului, este imposibilă dezvoltarea unor idei dacă acestea nu
sunt scrise. 4 p.
4. Precizează numele scriitorului amintit în textul dat. 4 p.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, motivul pentru care scrisul este perceput de autor ca fiind cel
mai bun mijloc de a gândi şi de a studia. 4 p.

Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care săargumentezidacă scrisul poate sau nu poate fi un
mod de a stimula gândirea, valorificând informaţiiledin textul dat. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

- formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 p.
- menţionarea poziţiei pe care o ai faţă de teză/problematică; 2 p.
- enunţarea si dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziţiei adoptate; 12 p.
- formularea unei concluzii pertinente; 2 p.
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 p.
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 p.

Notă! În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două trăsături ale

neomodemismului:
În fiecare seară
Strâng de prin vecini
Toate scaunele disponibile
Şi le citesc versuri.

Scaunele sunt foarte receptive

La poezie,
Dacă ştii cum să le aşezi

De aceea,
Eu mă emoţionez,
Şi timp de câteva ore Le povestesc
Ce frumos a murit sufletul meu
Peste zi.
Marin Sorescu, Capriciu

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui roman
studiat, aparţinând perioadei interbelice.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-un curent cultural /
literar;
- prezentarea modului în care tema se reflectă în romanul studiat, prin comentarea a două secvenţe
narative semnificative;
- analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru romanul studiat,
din seria: acţiune, conflict, perspectivă narativă, relaţii temporale şi spaţiale.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părţilor componente - introducere, cuprins, încheiere - 3
puncte; logica înlănţuirii ideilor - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimării - 2 puncte;
respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

• REDACTARE (10 puncte) Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în cazul
în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date (utilizarea
limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuaţia - 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea -
1 punct).